Sunteți pe pagina 1din 13

Totul despre

Impozitul pe profit
seminarul 1, 09 decembrie 2010

● transcriere întrebări și răspunsuri ●

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 1
Totul despre Impozitul pe profit
seminar online:
- seminarul 1: 09 decembrie 2010

Primul seminar online din suita cu tema „Totul despre Impozitul pe profit”
s-a desfășurat în data de 09 decembrie 2010, fiind susținut de către dna.
Cristina Neacşu, consilier superior, Direcţia legislaţie impozite directe,
Ministerul Finanţelor Publice.

Materialul conține transcrierea întrebărilor adresate de participanții la


seminar și a răspunsurilor primite la acestea.

S.C. Seminarii Online S.R.L.


Bd. Preciziei, nr. 1, tronson 2, etaj 1
Sector 6, București

Tel: 031 824 11 30 / 031 824 11 31


Email: office@seminariionline.ro

www.seminariionline.ro

2 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

Totul despre Impozitul pe profit


seminarul 1, 09 decembrie 2010
● transcriere întrebări și răspunsuri ●

1 O societate comercială care a datorat pentru trim I , II şi III 2010 Impozit pe profit în
sumă mai mare decât Impozitul minim va depune Delaraţia 101 separat pentru peri-
oada 01.01.2010 -30.09.2010 şi separat pentru perioada 01.10.2010 - 31.12.2010, sau va depune
ca şi până acum o singură declaraţie pentru perioada 01.01.2010 - 31.12.2010?
Prevederile art. 34 alin.(16) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 87/2010, se aplică de contri-
buabilii care au intrat sub incidenţa prevederilor art. 18, alin.(2) din Codul fiscal, respectiv au avut
obligaţia de a compara Impozitul pe profit cu Impozitul minim şi a plăti impozitul la nivelul sumei
celei mai mari.
Prin urmare, în cazul prezentat de dvs., pentru determinarea Impozitului pe profit aferent
anului 2010 se vor aplica prevederile art. 34 alin.(16) din Codul fiscal, chiar dacă, în trimestrele I,
II şi III, în urma efectuării comparaţiei Impozitului pe profit cu Impozitul minim, s-a datorat numai
Impozit pe profit, respectiv:
- pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010 se va depune Declaraţia 101 pâna la
data de 25 februarie 2011;
- pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010 se va depune Declaraţia 101 până la
următoarele termene:
o 25 februarie 2011, dacă închiderea perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2010 se
efectuează pâna la data de 25 februarie 2011;
o 25 aprilie 2011, dacă inchiderea perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2010 se efec-
tuează pâna la data de 25 aprilie 2011.
Menţionez de asemenea faptul că, în situaţia în care vă încadraţi în prevederile art. 34 alin.
(5) din Codul fiscal, adică sunteţi o persoană juridică care obţine venituri majoritar din cultura
cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură, (situaţie în care Impozitul pe profit se
declară şi se plăteşte anual, până la data de 25 februarie a anului următor) Declaraţia 101 se de-
pune astfel:
- pâna la data de 25 februarie 2011, pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010;
- până la data de 25 februarie 2011, pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2010.

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 3
2 Ce va înscrie în Declaraţia 100 la poziţia „Impozit pe profit” în data de 25.01.2011 pen-
tru trim IV 2010 o societate care a fost obligată în perioada 01.01.2010 -30.09.2010 la
plata Impozitului minim şi care în anul 2010 are 2 ani fiscali?
Impozitul pe profit pentru trimestrul IV 2010 se declară prin Declaraţia 100 în funcţie de
data la care se decide să se închidă cea de-a doua perioadă, astfel:
- dacă definitivarea perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2010 se efectuează până la
data de 25 februarie 2011, nu se declară Impozitul pe profit prin Declaraţia 100, urmând
ca Impozitul pe profit aferent acestei perioade să fie definitivat până la data de 25 fe-
bruarie 2011 prin Declaraţia 101;
- dacă definitivarea perioadei 1 octombrie – 31 decembrie se efectuează până la data de
25 aprilie 2011, pentru trimestrul IV, prin Declaraţia 100, se va declara Impozit pe profit
la nivelul Impozitului pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III 2010.

3 Provizioanele pentru clienţi neîncasaţi pot fi constituite şi ulterior trimestrului sau


anului fiscal în care s-au implinit cele 270 de zile? Sunt deductibile în perioada în care
le constituim (ulterior) sau trebuie depuse declaraţii rectificative la perioada în care acestea au
împlinit 270 zile (întrebarea este valabilă şi pentru alte condiţii de deductibilitate - cum ar fi
deschiderea sau finalizarea procedurii de faliment)?
Referitor la aplicarea deducerii fiscale a provizioanelor constituite pentru clienţi neîncasaţi,
în conformitate cu prevederile pct. 53 al Titlului II din H.G. nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, valoarea provizioanelor pentru creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la
determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art.
22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal
curent sau în anii anteriori.
Prin urmare, pentru mai multă siguranţă, în cazul în care pentru provizioanele respective,
atât pentru cele constituite pentru creanţele neîncasate în condiţiile prevăzute la art. 22, alin.(1),
lit.c) cât şi pentru cele prevăzute la art. 22, alin.(1), lit. j) din Codul fiscal, precum şi la art. 22, alin.
(8) nu a fost aplicată deducerea fiscală în trimestrul în care au fost îndeplinite condiţiile cerute de
Codul fiscal, puteţi depune Declaraţia privind impozitul pe profit (101) rectificativă pentru regle-
mentarea acestei situaţii.

4 Știindu-se că anul 2010 este împărţit în doi ani fiscali şi având în vedere faptul că
sumele reprezentând contribuţii la fondurile de pensii facultative sunt deductibile
în limita a 400 euro pentru un an fiscal, care va fi suma deductibilă a acestor cheltuieli aferente
perioadei 01.01.2010 - 31.12.2010?
În conformitate cu prevederile pct. 351 al Titlului II din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004
pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare, cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a
limitei de deducere a cheltuielilor efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii faculta-
tive (400 euro) este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României la data
înregistrării cheltuielilor.
Prin urmare, în acest caz, limita se va urmării lună de lună prin transformarea în euro a

4 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

cheltuielilor respective înregistrate, iar în momentul în care se depăşeşte limita de 400 euro, ur-
mătoarele cheltuieli înregistrate reprezintă cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Astfel, în acest caz, limita de deducere pe întregul an 2010 este tot 400 euro.
Exemplu
În anul 2010 se înregistrează următoarele cheltuieli efectuate în numele unui angajat la
schemele de pensii facultative:
- ianuarie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,20 lei, rezultă: 47,62 euro.
- februarie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,15 lei, rezultă: 48,19 euro.
- martie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,17 lei, rezultă: 47,96 euro.
TOTAL TRIM. I: 143,77 euro. Cheltuielile înregistrate în trim I, în sumă de 600 lei, sunt chel-
tuieli deductibile.
- aprilie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,22 lei, rezultă: 47,39 euro.
- mai: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,23 lei, rezultă: 47,28 euro.
- iunie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,19 lei, rezultă: 47,73 euro.
TOTAL la finele TRIM. II (cumulat): 143,77 euro (trim I) + 142,4 euro (trim. II) = 286,17 euro.
Rezultă că şi cheltuielile înregistrate în trim II, în sumă de 600 lei, sunt cheltuieli deductibile,
încadrându-se în limită.
- iulie: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,21 lei, rezultă: 47,50 euro.
- august: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,18 lei, rezultă: 47,85 euro.
- sept.: 200 lei
– Presupunem un curs de schimb leu/euro de 1 euro = 4,25 lei, rezultă: 47,06 euro.
TOTAL la finele TRIM. III (cumulat): 143,77 euro (trim I) + 142,4 euro (trim. II) + 142,41 euro
(trim. III) = 428,58 euro. Rezultă că în trimestrul III limita de 400 euro a fost depăşită şi echiva-
lentul în lei a 28,58 euro (428,58 – 400 euro) reprezintă cheltuială nedeductibilă la calculul Pro-
fitului impozabil.
Cheltuielile următoare, înregistrate în lunile octombrie, noiembrie decembrie, reprezintă
cheltuieli nedeductibile, deoarece nu se mai încadrează în limită. Limita de 400 euro a fost depă-
şită deja în trimestrul III.

5 Facturile primite în trim. IV cu data în trimestrul IV dar conţinând cheltuieli aferente


trimestrului III se iau în considerare în calculul Impozitului pe profit aferent perioadei
ianuarie-septembrie sau în cel aferent perioadei octombrie-decembrie?
Având în vedere faptul că închiderea celor două perioade aferente anului 2010 se efectuea-
ză în anul 2011 (25 februarie 2011: perioada 1 ian – 30 sept 2010 şi 25 februarie 2011, respectiv
25 aprilie 2011: perioada 1 oct. – 31 dec. 2010) facturile primite în trim IV dar conţinând cheltuieli

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 5
aferente trimestrului III pot fi înregistrate, în perioada căreia le aparţin, adică în trimestrul III (la
fel cum se proceda şi la finele anului în situaţiile în care în luna ianuarie se primeau facturi care
conţineau cheltuieli aferente lunii decembrie).

6 A fost modificat nivelul diurnei legale deductibile fiscal pentru deplasările în străină-
tate? Dacă da, ce act normativ reglementează acest lucru?
În conformitate cu prevederile art. 21 alin.(3) lit.c) din Codul fiscal, cheltuielile cu indemni-
zaţia de deplasare acordată salariaţilor, pentru deplasări în ţară şi în străinătate, este deductibilă
în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice.
În ceea ce priveşte nivelul indemnizaţiei de deplasare acordate salariaţilor pentru deplasă-
rile în străinătate nu s-a modificat nivelul de deducere fiscală ci s-a modificat nivelul legal în care
diurna se acordă pentru instituţiile publice.
Astfel, prin Legea nr. 118/30 iunie 2010, art. 2, alin.(1), lit.a), odată cu data intrării în vigoa-
re a acestei legi indemnizaţia de deplasare în străinătate, potrivit H.G. nr. 518/1995, a fost dimi-
nuată cu 25%, diminuare aplicabilă până la data de 31 decembrie 2010, potrivit art. 16 din acelaşi
act normativ.
Prin urmare, deoarece nivelul stabilit pentru instituţiile publice s-a diminuat, şi deducerea
fiscală s-a diminuat implicit, în sensul că limita de deducere de 2,5 ori se va aplica la nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice prin H..G. nr. 518/1995, diminuat cu 25%. Deci, indirect şi nivelul
de deducere fiscală va fi mai mic.

7 O societate comercială are încheiate contracte ferme de vânzare a mărfurilor, cu pre-


ţuri stabilie în cadrul unei licitaţii, în baza unor programe susţinute din fonduri euro-
pene. Ulterior, preţul materiei prime de bază, este vorba de grâu, a înregistrat o creştere rapidă.
În cazul în care pentru unele produse contractate costul de producţie depăşeşte preţul, poate fi
invocată o cauză de forţă majoră?
Nu, în acest caz nu poate fi invocată o cauză de forţă majoră. Cauzele de forţă majoră nu
sunt determinate de modificarea preţului produselor. Evenimentele de forţă majoră sunt în gene-
ral fenomene naturale extraordinare, cum ar fi cutremurele, inundaţiile catastrofale, trăsnete etc.,
sau pot fi evenimente sociale extraordinare, precum războaiele şi revoluţiile.
Menţionăm, totuşi, faptul că, în ceea ce priveşte vânzarea produselor sub costul de pro-
ducţie sau achiziţie, începând cu data de 1 ianuarie 2004, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, principiul general de de-
ducere a cheltuielilor prevăzut la art. 21, alin.(1) este „cheltuieli efectuate în scopul realizării de
venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare”. Prin urmare, în
conformitate cu prevederile art. 21, alin.(1) din Codul fiscal, în cazul în care vânzarea produselor
se realizează la un preţ care este sub costul de achiziţie sau de producţie, cheltuielile respective
reprezintă cheltuieli deductibile la calculul Profitului impozabil deoarece au fost realizate venituri
impozabile, chiar dacă acestea sunt mai mici decât costul de producţie sau achiziţie.

6 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

8 În cazul în care o societate din România face activităţi de cercetare dezvoltare, înre-
gistrând cheltuieli care sunt, mai departe, refacturate la cost markup către societatea
mamă (aceste venituri fiind singurele obţinute de societatea din România), se poate beneficia
de deducerea de 20% pentru aceste cheltuieli?
În acest caz, nu se poate aplica deducerea de 20% deoarece, aşa cum este stabilit prin Or-
dinul nr. 2086/2010, aceste stimulente pentru activităţile de cercetare- dezvoltare pot fi aplicate
numai în situaţia în care rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare sunt valorificabile de contri-
buabili, în folos propriu, pentru creşterea veniturilor proprii.
În cazul în care acestea sunt înstrăinate nu se aplică deducerea suplimentară.

9 În cazul înstrăinării părţilor sociale deţinute de către o persoană juridică nerezidentă


(vânzător) într-o societate românească S.R.L. către o altă persoană juridică nerezi-
dentă (cumpărator), vânzătorul are obligaţia, conf. art. 30, să plătească Impozit pe profit în Ro-
mânia. Presupunem că există un Tratat de evitare a dublei impuneri încheiat între România şi
ţara de rezidenţă a vânzătorului şi că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aplicarea prevede-
rilor mai favorabile, adică plata în statul de rezidenţă al cedentului şi deci exceptare în România.
Ce obligaţii îi mai revin în aceste condiţii vânzătorului nerezident? Trebuie să se mai înregistreze
fiscal în România prin împuternicit? Trebuie să mai depună Declaraţie de Impozit pe profit „pe
zero”?
În conformitate cu prevederile pct. 95 al Titlului V din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, pentru aplicarea convenţiilor de evitare a dublei impuneri
în cazul câştigurilor din transferul titlurilor de participare obţinute de o persoană juridică nerezi-
dentă, certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin.(1) din acelaşi act
normativ, prezentat de nerezident, se depune la reprezentantul lui fiscal/împuternicitul desemnat
în România pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale şi declarative. O copie a certificatului de reziden-
ţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin.(1), legalizată şi tradusă de organul autorizat
din România, se va depune şi la societatea ale cărei titluri de participare sunt transferate.
Referitor la obligaţiile de declarare a veniturilor din înstrăinarea titlurilor de participare,
este necesară depunerea declaraţiei fiscale pe zero şi în situaţia în care se prezintă certificatul de
rezidenţă fiscală şi se aplică convenţia de evitare a dublei impuneri, potrivit căreia impunerea se
realizează în statul de rezidenţă.

minim?
10 Cu ce se completează în Declaraţia 101 din 2009, la rubrica Impozit pe profit de-
clarat pentru trimestrele I - III prin formularul 100, ţinând cont că există impozit

Pentru anul 2009, Secţiunea C, pct. II din Declaraţia 101, se completa astfel:
• La rd. 1 - se prelua rd. 44 – Impozit pe profit anual;
• La rd. 3 – Impozit pe profit declarat pentru trimestrele I – III prin formularul 100 – se
completa cu sumele reprezentând Impozit pe profit când în urma efectuării comparaţiei
Impozitului pe profit trimestrial cu Impozitul minim trimestrial, Impozitul pe profit a fost
mai mare decât impozitul minim;
• La rd. 4 – Impozit pe profit declarat pentru trimestrul IV prin formulatul 100 – se com-

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 7
pleta cu sumele reprezentând Impozitul pe profit declarat prin formularul 100 la nivelul
Impozitului pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III (pentru situaţiile în care
închiderea execiţiului financiar s-a efectuat la data de 25 aprilie), inclusiv în situaţiile în
care pentru trim. III s-a datorat Impozit minim şi pentru trimestrul IV s-a declarat Impozit
pe profit la nivelul acestei sume.
• La rd. 5 – Impozit minim declarat pentru anul de raportare prin formularul 100, repre-
zentând Impozit pe profit – se completa cu sumele declarate prin formularul 100 pentru
trimestrele în care, în urma efectuării comparaţiei Impozitului pe profit cu Impozitul
minim, Impozitul pe profit a fost mai mic decât Impozitul minim şi s-a datorat Impozit
minim.
Exemplu
Societatea A înregistrează la sfârşitul anului impozit pe profit anual (cumulat de la începutul
anului) în sumă de 5000 lei. În cursul cursul anului 2009 a declarat prin formularul 100 impozit pe
profit astfel:
- trimestrul I: 1000 lei – Impozit pe profit;
- trimestrul II: 2000 lei - Impozit pe profit, deoarece Impozitul pe profit, în urma efectuării
comparaţiei Impozitului pe profit cu Impozitul minim, a fost mai mare decât Impozitul
minim;
- trimestrul III: 550 lei – Impozit minim, deoarece, în urma efectuării comparaţiei, Impozi-
tul pe profit a fost mai mic decât Impozitul minim;
- trimestrul IV: 550 lei – S-a declarat Impozit pe profit la nivelul trimestrului III, deoarece
s-a efectuat închiderea exerciţiului financiar la data de 25 aprilie.
Declaraţia 101 se va completa astfel:
• La rd. 1: 5000 lei – se preia suma de la rd. 44.
• La rd. 3: 3000 lei – Impozitul pe profit declarat prin formularul 100 pentru trim. I şi II.
• La rd. 4: 550 lei – Suma declarată pentru trim. IV la nivelul trim. III.
• La rd. 5: 550 lei – Impozitul minim declarat prin formularul 100 pentru trim.III.
Astfel:
- rd. 8 se completa automat cu diferenţa dintre Impozitul pe profit anual şi Impozitul decla-
rat prin formularul 100:
5000 – 3000 – 550 = 1450 lei;
- rd. 9 – se completa cu Impozitul minim dacă valoarea din rd. 8 era mai mic decat Impozitul
minim.
În acest caz, Impozitul pe profit datorat pentru trim. IV este de 1450 lei. Deoarece, din
această sumă s-a decalat şi plătit 550 lei, rezultă o diferenţă datorată de 900 lei.

8 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

11 O societate comercială X s.r.l. sponsorizează o fundaţie non profit Y. Unul din


membrii fondatori (deţine 50%) ai fundaţiei Y este şi asociat în societatea come-
ricială X (deţine 80% din X). Se poate spune că societatea X controlează în mod direct fundaţia
Y? Este deductibilă la calculul Impozitului pe profit suma pe care o sponsorizează societatea co-
mercială X către fundaţia Y? Sponsorizarea se face (cf. Legii nr. 32/1994) cu contract şi în limită
de 20% din impozitul pe profit şi 3 la mie din cifra de afaceri.
Pentru aplicarea prevederilor art. 21, alin.(4), lit.p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv pentru a beneficia de deducerile fiscale
pentru cheltuielile de sponsorizare, sponsorizarea trebuie să îndeplinească condiţiile stabilite prin
Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare. Astfel, potrivit art. 6, lit.c) din
Legea nr. 32/1994, este interzisă sponsorizarea unei persoane juridice fără scop lucrativ de către o
altă persoană juridică care conduce sau controlează direct persoana juridică sponsorizată.
Prin urmare, referitor la situația prezentată de dvs., în cazul în care membrul fondator al
fundaţiei este acţionarul societăţii care acordă sponsorizarea, iar acesta conduce sau controlează
în mod direct persoana care acordă sponsorizarea, nu se poate aplica deducerea acestor cheltuieli
din Impozitul pe profit în limita minimă dintre 3 la mie din cifra de afaceri şi 20% din Impozitul pe
profit datorat.
Precizăm de asemenea faptul că persoana care controlează o persoană juridică înseamnă,
potrivit regulilor contabile, persoana care poate influenţa deciziile, adică deţine peste 50% din
drepturile de vot, sau chiar dacă nu îndeplineşte această condiţie numeşte persoanele de condu-
cere.

12 Balanţa la 30.09.2010 trebuie să cuprindă: rezervele legale aferente perioadei,


cheltuielile de protocol, contul 691 - regularizat (dacă a fost Impozit profit, cât şi
Impozit minim în această perioadă)? Dacă da, când se fac înregistrările dacă nu au fost făcute în
balanţa din septembrie?
Împărţirea anului 2010 în două perioade a fost efectuată tocmai pentru a permite efectu-
area comparaţiei Impozitului pe profit cumulat pentru perioada 1 ian. – 30 septembrie 2010 cu
Impozitul minim recalculat pentru aceeaşi perioadă. Din Declaraţia 101, aşa cum a fost modificată
prin O.M.F.P. nr. 2689/2010, rezultă Impozitul pe profit datorat pentru această perioadă. Astfel,
pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie se va efectua comparaţia Impozitului pe profit cumu-
lat pentru această perioadă cu Impozitul minim recalculat pentru aceeaşi perioadă şi se va datora
suma cea mai mare. Din această sumă se vor scădea sumele delarate prin formularul 100 pentru
trimestrele I, II şi III şi se va obţine diferenţa de Impozit pe profit datorat sau de recuperat.
În ceea ce priveşte limitele pentru determinarea deducerii unor cheltuieli - cum ar fi rezer-
va legală, cheltuielile de protocol - având în vedere faptul că, în conformitate cu prevederile art.
34, alin. (17) din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 87/2010, determinarea
profitului impozabil şi a Impozitului pe profit se efectuează urmărindu-se metodologia de calcul
prevăzută de titlul II, în mod corespunzător pentru cele două perioade, luând în calcul veniturile şi
cheltuielile înregistrate în fiecare perioadă, limitele respective se vor aplica, de asemenea, asupra
cheltuielilor înregistrate în fiecare perioadă.
Pentru prima perioadă, limita în ceea ce priveşte cheltuielile de protocol se va aplica de
asemenea asupra bazei stabilite la art. 21, alin.(3), lit.a) din Codul fiscal, în funcţie de veniturile şi
cheltuielile înregistrate în acestă perioadă.
De asemenea, referitor la rezerva legală, aceasta se va deduce în limita de 5% la baza de

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 9
calcul stabilită la art. 22, alin.(1), lit. a) tot pentru această perioadă. Acest calcul se efectuează,
la acest moment, numai fiscal, pentru determinarea Impozitului pe profit, şi nu ca repartiţie din
punct de vedere contabil, aceasta efectuându-se la finele anului, potrivit regulilor contabile.
În ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate a regularizării impozitului pe profit datorat
pentru fiecare perioadă, acesta se înregistrează la perioada la care se referă, adică în balanţa din
septembrie (pentru prima perioadă) şi în balanţa din decembrie (pentru a doua perioadă), astfel
încât impozitul înregistrat în balanţă să corespundă cu Declaraţia 101.

13 În cazul în care există o factură neîncasată, provizionul se face la valoarea integra-


lă (inclusiv T.V.A.)?
Din punct de vedere contabil, provizioanele pentru clienţi neîncasaţi se constituie la întrea-
ga valoare neîncasată, care include şi T.V.A.
Din punct de vedere fiscal, pentru deducerea provizioanelor în limitele prevăzute la art. 22
din Codul fiscal, una din condiţii este ca acestea să fie înregistrate în evidenţa contabilă. Prin ur-
mare, şi din punct de vedere fiscal, valoarea provizioanelor care se pot deduce la calculul profitului
impozabil are inclusă şi T.V.A.

14 O societate comercială optează pentru includerea în costul unei clădiri a dobânzii


aferente capitalului împrumutat pentru construcţia acestei clădiri. Având în ve-
dere faptul că gradul de îndatorare este mai mare decât trei şi că împrumutul este contractat de
la persoane juridice care nu sunt incluse în excepţia prevăzută la alin. 4 al art. 23 (deci cheltuiala
cu dobânda ar fi nedeductibilă, trebuind să fie reportată în perioada următoare), vă rog să ne
răspundeţi la următoarea întrebare:
Se poate considera că partea din cheltuiala cu amortizarea aferentă dobânzii incluse în
costul activului este nedeductibilă în anii în care gradul de îndatorare este mai mare decât trei
sau capitalul propriu este negativ (şi va trebui reportată), sau – deoarece fiind o cheltuială cu
amortizarea şi nu cu dobânda – nu ne mai încadrăm în prevederile articolului 23 Cod fiscal?
În situaţia în care se optează pentru capitalizarea cheltuielilor cu dobânzile iar acestea se
includ în costul clădirii, cheltuiala respectivă se înregistrează ca o cheltuială cu amortizarea și nu ca
o cheltuială cu dobânda. Prin urmare, pentru această cheltuială nu se mai aplică prevederile art.
23, ci prevderile art. 24 din Codul fiscal. Deoarece în această situaţie art. 24 nu conţine prevederi
care să limiteze cheltuiala cu dobânda capitalizată, întreaga cheltuială cu amortizarea reprezintă
cheltuială deductibilă.

10 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

15 O societate comercială din domeniul agriculturii înregistrează în contabilitate


cheltuieli cu arenda şi cheltuieli cu lucrări agricole de pregătire a terenului. Aces-
te lucrări agricole au fost efectuate pentru terenuri care nu sunt cultivate în anul fiscal curent,
ci doar în anii viitori, lucrările fiind însă obligatorii pentru a putea beneficia de subvenţiile APIA
acordate la hectar pentru suprafeţele luate în arendă şi nelucrate. De asemenea, se mai înregis-
trează cheltuieli de înfiinţare a unei culturi de muştar, cultură care nu se recoltează, dar pentru
care se obţin venituri din subvenţii APIA aferente culturilor verzi. Având în vedere subvenţiile
înregistrate în contabilitate, putem considera cheltuielile enumerate în cele două situaţii ca fi-
ind efectuate în scopul obţinerii de venituri impozabile şi, în consecinţă, deductibile la calculul
impozitului pe profit?
a) Din punct de vedere contabil, cheltuielile cu arenda şi cheltuielile cu lucrările agricole de
pregătire a terenului, care au fost efectuate pentru terenuri care nu sunt cultivate în anul fiscal
curent, ci doar în anii viitori, reprezintă lucrări şi servicii în curs care se înregistrează în conturi de
cheltuieli, iar la sfârşitul perioadei se reiau prin contul 711 – variaţia costurilor. Prin urmare, în
acest caz, nu există impact fiscal, cheltuielile fiind deductibile iar veniturile impozabile (care sunt
egale).
Înregistarea subvenţiilor primite se înregistrează astfel: 445 = 472, iar în momentul în care
cheltuielile stocate vor afecta contul de profit şi pierdere şi contul 472 se va anula în mod cores-
punzător pe venituri. Prin urmare, nici în această situaţie nu există impact fiscal.
b) Cheltuielile de înfiinţare a unei culturi de muştar, pentru care se primesc subvenţii, se
înregistraeză pe cheltuieli, iar subvenţia primită se anulează pe venituri pe măsura efectuării aces-
tor cheltuieli. Prin urmare, şi în acest caz impactul fiscal este zero, cheltuielile fiind deductibile iar
veniturile impozabile.

16 O societate comercială a calculat pentru anul 2006 (nu există Impozitul minim)
Impozitul pe profit astfel:
- Impozit cumulat la 31.03.2006:  2.000 lei – se declară 2.000 lei;
- Impozit cumulat la 30.06.2006:  1.500 lei – se declară 0 lei;
- Impozit cumulat la 30.09.2006:  2.200 lei.
În Declaraţia 100 aferentă trimestrului III se declară Impozit pe profit în sumă de 200 lei:
2.200 lei – 2.000 lei (ceea ce presupune o regularizare a impozitului pentru primele trei trimes-
tre), sau se declară 700 lei: 2.200 lei – 1.500 lei (ceea ce înseamnă că se declară impozitul aferent
profitului înregistrat în trimestrul III, urmând ca regularizarea să se facă la nivelul anului fiscal
prin declaraţia 101)?
În situația prezentată, pentru determinarea Impozitului pe profit aferent trimestrului III se
va efectua diferenţa între Impozitul pe profit cumulat de la 30.09. 2006 şi Impozitul pe profit cu-
mulat de la 30.06.2006. Deci, impozitul datorat pentru trim. III este 2.200 lei – 1.500 lei = 700 lei,
urmând ca regularizarea să se efectueze la finele anului, prin Declaraţia 101, în funcţie de Impozi-
tul pe profit anual înregistrat.

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 11
17 O societate din România, cu cod valid de T.V.A., prestează servicii de prelucare în
lohn pentru o firmă din Franţa, care deţine, de asemenea, un cod valid de T.V.A. în
Franţa. Firma din Franţa a numit firma din România ca reprezentant fiscal al său în România. La
finele fiecărei luni întreaga manoperă de prelucrare este facturată fără T.V.A. firmei din Franţa.
Circa 70% din produsele prelucrate sunt expediate în Franţa, iar diferenţa de 30% este trans-
ferată la reprezentantul fiscal, pe bază de Aviz de expediţie. În fapt, între firma din România şi
reprezentantul fiscal al firmei din Franţa nu are loc o deplasare efectivă de produse. Activitatea
reprezentantului fiscal constă în achiziţia pe teritoriul României, în numele firmei din Franţa, a
unei părţi din materiile prime care se prelucrează în lohn şi în vânzarea către clienţi din Româ-
nia, din U.E. şi din alte ţări non U.E. de produse realizate în lohn. Facturile emise de reprezen-
tantul fiscal pentru firme din România sunt cu T.V.A., iar facturile emise pentru alte ţări sunt
fără T.V.A. Reprezentantul fiscal conduce evidenţa contabilă numai în scop de T.V.A., depune
deconturi lunare de T.V.A. şi beneficiază de rambursare de T.V.A.
Întreaga activitate aferentă reprezentantului fiscal se realizează cu baza materială şi cu
personalul societăţii prelucrătoare din România.
1. Poate fi asimilată activitatea reprezentantului fiscal cu un sediu permanent care are
obligaţia plăţii de Impozit pe profit în România?
2. Este reprezentantul fiscal un sediu fix în România al firmei din Franţa în accepţiunea
art. 125, alin. 2. lit. b) Cod fiscal?
3. Este corect că societatea prelucrătoare nu facturează distinct, cu T.V.A., manopera pen-
tru produsele care sunt puse la dispoziţia reprezentantului fiscal şi care apoi sunt livrate atât
către firme din România cât şi către firme din alte ţări?
Referitor la întrebarea de la pct. 1, în conformitate cu prevederile art.8 alin.(5) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin derogare de la
prevederile alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, un nerezident este considerat a avea un sediu per-
manent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu
statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în Româ-
nia în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:
a) persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în
numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele
prevăzute la art. 8 alin. (4) lit. a) - f);
b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse
sau bunuri în numele nerezidentului.
Astfel, cazul prezentat de dvs. conduce la existenţa în România a unui sediu permanent a
persoanei juridice din Franţa. Prin urmare, aceasta este obligată să înregistreze în România un se-
diu permanent în România, fie direct, fie prin intermediul reprezentantului său fiscal.

18 Deductibilitatea cheltuielilor cu utilitatile într-un spaţiu închiriat de la o persoană


fizică - conform art.21(3), lit.m - este condiţionată de schimbarea contractelor cu
furnizorii de utilităţi, pe persoană juridică chiriaşă? Ce se întâmplă dacă spaţiul închiriat este un
apartament iar proprietarul nu este de acord cu schimbarea contractelor cu furnizorii de utili-
tăţi?
Prevederile art. 21 alin.(3), lit.m) se referă la situaţia în care sediul se află în locuinţa pro-
prietate personală a unei persoane fizice (de exemplu, asociatul), folosită şi în scop personal de
persoana fizică respectivă, şi nu la situaţia în care sediul este închiriat în totalitate în baza unui

12 Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei.
Totul despre Impozitul pe profit - seminarul 1 ● transcriere întrebări și răspunsuri

contract de închiriere.
În cazul sediilor care se află situate în spaţii închiriate în baza unor contracte de închiriere,
potrivit prevederilor art. 21, alin.(4), lit.f) din Codul fiscal, pentru a fi deductibile cheltuielile tre-
buie să aibă la bază documentele justificative, potrivit legii. În caz contrar, cheltuielile reprezintă
cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.

19 Dacă o societate, în cursul anului 2010, trim I, are Impozit pe profit iar în cele
două trim II şi III are Impozit minim , cum va arăta Declaraţia 101?
Declaraţia 101 a fost modificată prin Ordinul nr. 2689/2010 pentru modificarea Ordinului
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelu-
lui şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu
regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă.
Astfel, deoarece anul 2010, potrivit O.U.G. nr. 87/2010 a fost împărţit în două perioade fis-
cale, şi Declaraţia 101 a fost modificată în mod corespunzător.
Prin urmare, pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2010, în cazul prezentat de dvs.,
Declaraţia 101 se va completa astfel:
- la rd. 1 se va prelua rd. 44, care reprezintă Impozitul pe profit cumulat pentru această
perioadă;
- la rd. 1.1. se va înscrie Impozitul pe profit aferent activităţilor de natura barurilor de
noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor sau pariurilor sportive,
dacă aveţi şi astfel de activităţi;
- la rd. 1.2. se va înscrie Impozitul pe profit aferent altor activităţi decât cele de la rd.
1.1., respectiv diferenţa dintre rd. 1 și rd. 1.1.. Deci, dacă nu desfăşuraţi activităţile
de la rd. 1.1., rd. 1 va fi egal cu rd. 1.2.;
- la rd. 2 se va înscrie Impozitul minim recalculat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septem-
brie 2010, prin împărţirea Impozitului minim anual la 12 şi înmulţirea rezultatului cu 9
luni;
- la rd. 3 se va înscrie Impozitul pe profit datorat în urma efectuării comparaţiei rd. 1.1. +
rd.1.2. cu rd. 2, respectiv suma cea mai mare;
- La rd. 5 se va înscrie Impozitul pe profit declarat prin formularul 100, atât Impozitul pe
profit cât şi Impozitul minim; în cazul de față se va înscrie suma rezultată din adunarea
Impozitului pe profit declarat pentru trimestrul I cu Impozitul minim declarat în trimes-
trele II şi III;
- La rd. 6 şi 7 va rezulta diferenţa de plată sau de rambursat a Impozitului pe profit.

Copyright © S.C. Seminarii Online S.R.L. Este interzisă multiplicarea lucrării și/sau difuzarea ei. 13

Evaluare