Seminar 2.

Info procedura fiscala

CREANȚELE FISCALE ACCESORII ÎN CAZUL PLĂȚII CU ÎNTÂRZIERE A
IMPOZITELOR ȘI TAXELOR

Legea 207/2015 - Codul de procedura fiscala

Orice persoană sau entitate care este subiect într-un raport juridic fiscal se înregistrează fiscal
primind un cod de identificare fiscală. Codul de identificare fiscală este pentru persoanele
juridice, precum şi pentru asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, pentru persoanele
fizice şi juridice, precum şi pentru alte entităţi care se înregistrează potrivit legii speciale la
registrul comerţului, codul unic de înregistrare atribuit potrivit legii speciale;

Dobanzi de intarziere
Dobanda este o obligatie fiscala accesorie reprezentand echivalentul prejudiciului creat
titularului creantei fiscale principale ca urmare a neachitarii la scadenta de catre debitor a
obligatiilor fiscale principale.
Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat
urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Nivelul dobanzii este de 0,02%/zi de intarziere.

Penalitatea de intarziere
Penalitatile de intarziere sunt acele obligatii fiscale accesorii reprezentand sanctiunea
pentru neachitarea la scadenta de catre debitor a obligatiilor fiscale principale.
Ca si in cazul dobanzii, penalitatile de intarziere se stabilesc pentru fiecare zi de intarziere,
incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei
datorate, inclusiv. Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor.
Nivelul penalitatii de intarziere este de 0,01%/zi de intarziere.

Penalitatea de nedeclarare
Penalitatea de nedeclarare este obligatia fiscala accesorie reprezentand sanctiunea
pentru nedeclararea sau declararea incorecta, in declaratii de impunere, a impozitelor, taxelor
si contributiilor sociale. Aplicarea penalitatii de nedeclarare NU inlatura obligatia de plata a
dobanzilor. 
Pentru obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate
si stabilite de organul de inspectie fiscala prin decizii de impunere, se va datora o
penalitate de nedeclarare de 0,08%/zi.
Penalitatea de nedeclarare se stabileste incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei
si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligatiile fiscale principale nedeclarate
sau declarate incorect de contribuabil si stabilite de organul de inspectie fiscala prin decizii de
impunere. 
La cererea entitatii, penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, daca obligatiile
fiscale principale stabilite prin decizie: 
 se sting prin plata sau compensare, pana la termenul prevazut de lege
 sunt esalonate la plata (reducerea se acorda la finalizarea esalonarii la plata).
Atentie! Penalitatea de nedeclarare se majoreaza cu 100% in cazul in care obligatiile fiscale
principale au rezultat ca urmare a savarsirii unor fapte de evaziune fiscala, constatate de
organele judiciare.
Exista si un prag de semnificatie de care se va tine cont. Organul fiscal nu va stabili
penalitatea de nedeclarare daca aceasta va fi mai mica de 50 lei. Penalitatea de nedeclarare
NU se aplica daca obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect rezulta din
1
aplicarea unor prevederi ale legislatiei fiscale de catre contribuabil, potrivit interpretarii
organului fiscal cuprinse in norme, instructiuni, circulare sau opinii comunicate
contribuabilului de catre organul fiscal central.
 

Problema 1.
Un agent economic înregistrează la data de 25 martie 2020 următoarele obligaţii fiscale
scadente declarate către bugetul de stat:
 impozit pe profit în sumă de 27.400 lei
 taxă pe valoarea adăugată în sumă de 11.800 lei
 Total = 27.400 + 11.800 = 39.200 lei
Stingerea acestor obligaţii se face prin plată, astfel:
 la data de 10 martie – suma de 18.500 lei
 la data de 5 aprilie – suma de 10.700 lei
 la data de 30 august – diferenţa
Să se determine cuantumul dobânzilor şi penalităţilor de întârziere datorate de contribuabil în
situaţia expusă (sumele precizate nu includ şi dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate,
care sunt plătite separat de contribuabil).

Scadenta = 25 martie 2020

1. 10 martie 2020 = 18.500 lei (zile de intarziere = 0)

D=0
P=0
Suma ramasa de plata = 39.200 – 18.500 = 20.700 lei

2. 5 aprilie 2020 = 10.700 (zile de intarziere = 6 + 5 = 11 zile)

D = 11 * 0.02% * 10.700 = 23.54 lei
P = 11 * 0.01% * 10.700 = 11.77 lei
Suma ramasa = 20.700 – 10.700 = 10.000 lei

3. 30 august 2020 = 10.000 ( zile de intarziere = 6 + 30 + 31 + 30 + 31 + 30 = 158 zile)

D = 158 * 0.02% * 10.000 = 316 lei
P = 158 * 0.01% * 10.000 = 158 lei

Problema 2.
In urma unei inspectie fiscale realizate in data de 18 mai 2020, se constata ca un agent
economic nu a declarat la data de 25 martie 2020 obligatiile fiscale aferente impozitului pe
profit in suma de 32.000 lei. Suma este achitata la data de 1 iunie 2020. Stabiliti cuantumul
dobanzii si penalitatii de intarziere.

Scadenta = 25 martie 2020

Cand le platesc = 1 iunie 2020 (zile de intarziere = 6 + 30 + 31 + 1 = 68 zile)
D = 68 * 0.02% * 32.000 = 435,2 lei
P = 68 * 0.08% (1-75%) * 32.000 = 435,2 lei

Problema 3.

2
 O persoană fizică încheie un contract prin care dă spre închiriere un apartament,
contractul fiind valabil în perioada 1 martie – 30 noiembrie 2020. În această situaţie
contribuabilul datorează impozit pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor. Organul
fiscal competent emite o decizie de impunere din care rezultă că persoana trebuie să efectueze
plăţi anticipate în contul impozitului pe venitul anual în sumă de 1.800 lei, repartizate pe cele
patru scadenţe trimestriale astfel:
 15 martie 2020 – suma de 200 lei
 15 iunie 2020 – suma de 600 lei
 15 septembrie 2020 – suma de 600 lei
 15 decembrie 2020 – suma de 400 lei
Să se determine dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate în fiecare din
următoarele situaţii:
a) contribuabilul plăteşte suma de 1.800 lei în data de 20 decembrie;
b) contribuabilul plăteşte suma de 900 lei în data de 7 iulie, respectiv suma de 900 lei în
data de 12 noiembrie;
c) contribuabilul plăteşte 400 lei în data de 10 august, 400 lei în data de 3 octombrie şi
1.000 lei în data de 17 decembrie;
d) contribuabilul plăteşte 200 lei în data de 12 martie, 600 lei în data de 10 iunie, 600 lei în
data de 19 septembrie, respectiv 400 lei în data de 21 decembrie.

a)
Scadenta conform planului
Se achita totul la 20 decembrie 2020

Scandenta 1 – 15 martie 2020, suma de plata 200 lei, (zile intarziere = 16 + 30 + 31 + 30 +

31 + 31 + 30 + 31 + 30 + 20 = 280 zile)
D = 280 * 0.02% * 200 = 11,2 lei
P = 280 * 0.01% * 200 = 5.6 lei

Scadenta 2 – 15 iunie, suma de plata 600 lei ( zile intarziere = 15 + 31 + 31 + 30 + 31 + 30 +

20 = 188 zile)
D = 188 * 0.02% * 600 = 22.56 lei
P = 188 * 0.01% * 600 = 11.28 lei

Scadenta 3 – 15 septembrie, suma de plata 600 lei (zile intarziere = 15 + 31 + 30 + 20 = 96

zile)
D = 96 * 0.02% * 600 = 11.52 lei
P = 96 * 0.01% * 600 = 5.76 lei

Scadenta 4 – 15 decembrie, suma de 400 lei (zile de intarziere = 5)

D = 5 * 0.02% * 400 = 0.4 lei
P = 5* 0.01% * 400 = 0.2 lei

Majorari de intarziere (doar pentru sume destinate bugetelor locale – imp pe cladiri /
teren / auto)
Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale
neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua
imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

3
Problema 4.
O persoană fizică datorează bugetului local impozit pe clădiri în sumă de 140 lei, eşalonat în
două tranşe egale, având scadenţe datele de 31 martie, respectiv 30 septembrie. Contribuabilul
plăteşte în contul impozitului datorat următoarele sume:
 50 lei pe data de 12 mai
 20 lei pe data de 18 iunie
 35 lei pe data de 10 septembrie
 35 lei pe data de 21 decembrie
Să se determine majorările de întârziere datorate de contribuabil în situaţia expusă.

31 martie – 70 lei
30 sep – 70 lei

Scadenta 31 martie, suma de plata 70 lei

12 mai – 50 lei (luni sau sau fractiuni de luni de intarziere = 2 )
M = 2*1%*50 lei = 1 leu
18 iunie – 20 lei (luni sau sau fractiuni de luni de intarziere = 3)
M = 3*1%*20 lei = 0.6 lei

Scadenta 30 septembrie, suma de plata 70 lei

10 septembrie – 35 lei (luni sau sau fractiuni de luni de intarziere = 0)
M=0
21 decembrie – 35 lei (luni sau sau fractiuni de luni de intarziere = 3)
M = 3*1%*35 lei = 1.05 lei

Notă: Se consideră că sumele precizate anterior sunt utilizate numai pentru stingerea
debitului, urmând ca sumele rezultând din majorări de întârziere să fie achitate separat, în
numerar, de către contribuabil.

PRESCRIPŢIA DREPTULUI DE A STABILI CREANȚE FISCALE

Codul de procedură fiscală prevede:

„Dreptul organului fiscal de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu
excepţia cazului în care legea dispune altfel.” (art. 110-(1))
„Termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1
iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune
altfel.” (art. 110-(2))
„Dreptul de a stabili creanțe fiscale se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea
rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.” (art. 110-(3))
„Termenul prevăzut mai sus curge de la data săvârşirii faptei ce constituie infracţiune
sancţionată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă.”

ORDINEA DE STINGERE A CREANŢELOR, PRECUM ŞI DATORIILE RESTANTE LA

4
 BUGETUL DE STAT.

Drepturi ale contribuabililor:

1. compensarea - s-au plătit sume în plus în contul unor impozite, dar în aceleşi timp se
datorează sume în contul altor impozite – catre aceeasi autoritate buget
2. restituirea - se poate realiza pentru sumele nedatorate
3. rambursarea - se constată că sumele plătite cu titlu provizoriu în contul impozitului
respectiv depăşesc obligaţia fiscală stabilită în sarcina contribuabilului

Facilităţile acordate
1. reduceri
2. scutiri
3. esalonari pe mai multe perioade
4. înlesniri la plata obligaţiilor fiscale

Sancţiunile aplicate
 dobânzi, majorari de intarziere şi penalităţi de întârziere pentru neplata la termen a
obligaţiilor fiscale,
 amenzi contravenţionale (în cazul contravenţiilor, specificate expres pentru fiecare
impozit în parte),
 amenzi penale sau chiar privare de libertate (în situaţii grave, catalogate de lege drept
infracţiuni).

Procedura de compensare.
Rezolvare
Conform Codului de procedură fiscală compensarea se face respectând următoarele reguli:
 creanţele administrate de Ministerul Economiei şi Finanţelor – se compensează sumele
plătite în plus cu cele datorate aceluiaşi buget, iar diferenţa rămasă (dacă este cazul) se poate
compensa cu sumele datorate către celelalte bugete din administrarea Ministerului Finanţelor
Publice, în următoarea ordine:
 bugetul de stat
 fondul de risc pentru garanţii de stat pentru împrumuturi externe
 bugetul asigurărilor sociale de stat
 bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
 bugetul asigurărilor pentru şomaj
 creanţele administrate de unităţile administrativ-teritoriale – se compensează creanţele
debitorului numai cu sumele datorate aceleiaşi categorii de buget (bugete locale)

1. O persoană juridică a înregistrat în evidenţele contabile o sumă negativă a taxei pe

valoarea adăugată de 48.000 lei. În acelaşi timp contribuabilul are următoarele obligaţii
de plată:
 impozit pe profit în sumă de 21.500 lei datorat bugetului de stat
 contribuţii în sumă de 15.700 lei datorate bugetului asigurărilor sociale de stat
 impozit pe clădiri în sumă de 8.700 lei şi taxă asupra mijloacelor de transport în cuantum
de 1.800 lei către bugetul local

5
 Stabiliţi modalitatea în care sumele datorate diverselor bugete pot fi stinse pe seama
sumei negative a taxei pe valoarea adăugată (de rambursat de la bugetul de stat).

Seminar 3,4,5 - Impozitul pe profit

Impozitul datorat de societatile comerciale in urma activitatii economice pe care o desfasoara:

1.Impozit pe profit
 Societatile care au la finalul anului precedent (31.12) o cifra de afaceri mai mare de
1.000.000 euro. De exemplu pentru anul 2020, societatile care datoreaza impozit pe
profit sunt cele care la finalul anului 2019 au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de
1.000.000 euro. Cursul de schimb este cel de la 31.12.2019.

2.Impozitul pe venitul microintreprinderilor

 Societatile care au la finalul anului precedent (31.12) o cifra de afaceri mai mica de
1.000.000 euro. De exemplu pentru anul 2020, societatile care datoreaza impozit pe
venitul microintreprinderilor sunt cele care la finalul anului 2019 au inregistrat o cifra
de afaceri mai mica de 1.000.000 euro. Cursul de schimb este cel de la 31.12.2019.

3.Impozitul pe activitati specifice

 Impozitul datorat de societati care activeaza in industria HORECA (hoteluri, pensiuni,
baruri, restaurante, etc)

IMPOZITUL PE PROFIT

Cota de impozitare: 16%

Baza de impozitare: Profitul impozabil
Impozitul pe profit = 16% * Profitul impozabil

Profitul contabil (brut) = Venituri totale (VT) – Cheltuieli totale (ChT)

Formula de calcul a profitului impozabil:

Profit impozabil înainte de recuperarea pierderii = venituri totale (din contabilitate) –
cheltuieli totale (din contabilitate) + elemente similare veniturilor – elemente similare
cheltuielilor – deduceri – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile
Rezultatul fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere
fiscală.

Din perspectiva impozitului pe profit (a profitului impozabil), veniturile si cheltuielile se

impart in:

Venituri:
1. Venituri impozabile (venituri rezultate din activitatea economica a societatii)
2. Venituri neimpozabile (art. 23 din CF)

6
Cheltuieli:
1. Cheltuieli deductibile (cheltuieli realizate in scopul activitatii economice (in scopul
afacerii)+salarii)
2. Cheltuieli nedeductibile (art. 25 din CF – nu sunt realizate in interesul afacerii)
3. Cheltuieli deductibile in limita (art 25 din CF)

1. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în primul trimestru al

anului 2020 venituri totale în sumă de 134.500 lei, din care 23.000 lei reprezintă venituri
neimpozabile. În aceeaşi perioadă, societatea comercială înregistrează cheltuieli totale în
sumă de 97.000 lei, din care 15.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Determinaţi
impozitul pe profit de plată aferent trimestrului I al anului 2020.

PI = VT – ChT – Ven neimp + Chel nedeductibile = 134.500 – 97.000 – 23.000 + 15.000 =

29.500 lei
Impozit = 16% * PI = 16% * 29.500 = 4.720 lei ( se declara si de plateste pana la 25 aprilie
2020)

2.O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul anului 2020 venituri totale în
sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Dintre acestea din urma,
cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere
fiscala de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit, determinaţi
impozitul pe profit de plată.

PIluand in calcul pierderea fiscala din anii precedenti = PI2020 (pentru anul curent) – Pierderea fiscaladin anii precedenti
PI2020 = 700.000 – 500.000 + 80.000 = 280.000
PIcu pierdere din anii precedenti = 280.000 – 40.000 = 240.000 lei
Imp = 16% * 240.000 = 38.400 lei

VT2019 = 800.000
ChT2019 = 850.000
Ch neded = 10.000
Profitul impozabil2019 = 800.000 – 850.000 + 10.000 = - 40.000 (pierdere fiscala de 40.000)
Imp2019 = 0 lei

ATENŢIE! Amortizarea fiscală şi cea contabilă sunt 2 lucruri diferite.

Amortizare contabila – se calculeaza conform standardelor contabile si a deciziei societatii

Amortizarea fiscala – se calculeaza conform duratelor normale de utilizare si a CF

Echipament = 120.000 lei

Amortizare contabile (se face liniar pe 4 ani)
Amortizarea anuala contabila = 120.000 / 4 = 30.000 lei (se inregistreaza in contabilitate –
este considerata o cheltuiala neductibila la calculul profitul impozabil)

Amortizare fiscala (doar plafon) – se face liniar pe 5 ani

Amortizare fiscala anuala (plafon) = 120.000 / 5 = 24.000 lei (nu se inregistreaza in
contabilitate – este considerata o deducere fiscala la calculul profitului impozabil)

Profitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli

nedeductibile – Deduceri fiscale
7
Exemplu:
VT = 520.000
ChT = 410.000
Ch nedeductibile = 20.000
Ch cu amortizarea contabila = 30.000
Plafon amortizare fiscala = 24.000

PI = 520.000 – 410.000 + (20.000+30.000) – 24.000 = 136.000

Imp = 16% * 136.000 = 21.760 lei

2. Organizaţiile non-profit (reglementat art.15 alin(2) Cod Fiscal)

Acestea sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri
(din activitati neeconomice):
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar
g) aferente disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;
h) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de
împrumuturi potrivit legii de organizare şi funcţionare;
i) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
j) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
k) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri
cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau
profesional, potrivit statutului acestora;
l) venituri din cedarea activelor corporale, altele decat cele folosite in activitati
economice

Activitate noneconomica – veniturile si cheltuielile obtinute si efectuate conform statutului

(activitate neimpozatata).
Activitate economica – venituri si cheltuieli obtinute si efectuate cu scopul de a realiza profit
(activitate impozitata)
PI = VTdin activitatea economica – ChTdin activitatea economica – Ven neimp din activitatea economica + Chel
nedeductibile din activitatea economica
Imp = 16% * PI

Art.15 alin(3) În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor

patronale, pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până
la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din
veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe
profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele
considerate venituri neimpozabile. Cursul de schimb reglementat de ANAF 4,6584 lei/euro

8
Veniturile din activitati economice sunt scutite astfel:
Minimul dintre 10% din nivelul venitului organizatiei care nu este impozitat, dar nu mai mult
de 15000 euro/an

O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri:

 venituri din cotizaţiile membrilor 20.000 lei;
 venituri din donaţii şi sponsorizări 40.000 lei;
 venituri în urma realizării unui spectacol 10.000 lei;
 venituri din activităţi economice 200.000 lei.
Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activităţi
neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 80.000 lei. Cursul de
schimb este 1 euro = 4,76 lei/EUR. Să se determine impozitul pe profit.

Activitate noneconomica
Veniturinonecon = 20.000 + 40.000 + 10.000 = 70.000
Cheltuielinonecon = 40.000
Imp = 0

Activitate economica
Venituriecon = 200.000
Cheltuieliecon = 80.000
PI = VTdin activitatea economica – ChTdin activitatea economica – Ven neimp din activitatea economica + Chel
nedeductibile din activitatea economica
Vneimp ONG = min (10%*Vennonecon ; 15.000) = min (10%*70.000 ; 15.000 * 4.76) = min
(7.000;71.400) = 7.000

Venituri impozabile = 200.000 – 7.000 = 193.000

Cheltuieli ajustate = 80.000 * 193.000 / 200.000 = 77.200 lei

PI = 193.000 – 77.200 = 115.800

Imp = 16% * 115.800 = 18.528 lei

3. Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de

noapte, discotecilor sau cazinourilor

Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,

discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în
baza unui contract de asociere, și în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru activitățile
prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata
impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

Imp datoratbaruri, cluburi, discoteci, cazino = max (16%* PI; 5% Ven din activitatea specifica)

O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în sumă de 110.000 lei şi
venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile înregistrate sunt în cazul
comerţului cu amănuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul barului de

9
noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli înregistrează şi
cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se determine impozitul pe profit.
În cazul activităţii de bar de noapte impozitul este 16% din profitul impozabil, dar nu mai
putin de 5% din venituri. Evideţa se ţine separat pe categorii de activităţi, iar cheltuelile
generale de administrare se impart pe activităţi conform ponderii veniturilor din fiecare
activitate în total venituri.

Comert cu amanuntul
Vencomert = 110.000
Chcomert = 60.000
ChNedcomert = 10.000
Ch gen de administrarecomert = 4.000 * 110.000 / (110.000 + 90.000) = 2.200 lei

PIcomert = 110.000 – (60.000+2.200) +10.000 = 62.000

Imp = 16% * 62.000 = 9.920 lei

Bar de noapte
Venbar = 90.000
Chbar = 30.000
ChNedbar = 2.000
Ch gen de admistrare bar = 4.000 – 2.200 = 1.800 lei

PIbar = 90.000 – (30.000 + 1.800) + 2.000 = 60.200

Imp = 16%* 60.200 = 9.632 lei

Impozit final = max ( 9.632 lei ; 5% * 90.000 ) = max ( 9.632; 4500 ) = 9.632 lei

Impozit total = 9.920 lei + 9.632 lei = 19.552 lei

Categorii de cheltuieli si venituri in Codul Fiscal

Venituri impozabile
Venituri neimpozabile art.23 Cod Fiscal
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare.
c) veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere
f) veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către
contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară.
g) veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;

10
h) veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile aprobate
prin acte normative;
i) veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la
o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri,

Categorii de cheltuieli art.25 Cod Fiscal (deductibile, nedeductibile, partial deductibile)

Cheltuieli deductibile
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri:
(1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile cheltuielile
efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.
(2) Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului
IV sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor
reglementate la alin. (3) şi
EXEMPLE:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli
profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de
riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclamă şi publicitate
d) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi
şi administratori
e) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
f) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei,
g) cheltuielile de cercetare (deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil, în
proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea
suplimentară se calculează trimestrial/annual)
h) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii,
obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
i) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
etc

(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care
se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol. In cadrul cheltuielilor
de protocol se includ și cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit
prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100
lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite
următoarele:

11
 1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în
administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci,
cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou
oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul
bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate
sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare,
contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de
angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la
fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau
a unui regulament intern;

a) cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori,

potrivit legii;
b) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
c) cheltuielile cu provizioane şi rezerve,
d) amortizarea,
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate
exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu
depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul
șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre
următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție

și servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile
de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea
către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele
pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu
impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente,
pentru veniturile realizate din România, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit
amânat înregistrat în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate
către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepția celor aferente
contractelor încheiate cu aceste autorități;

12
 c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe
amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum și
taxa pe valoarea adăugată aferentă
d) cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de
plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață
pentru aceste bunuri sau servicii;
e) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. În situația în care evidența contabilă nu
asigură informația necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului
fiscal se iau în calcul cheltuielile de conducere și administrare, precum și alte
cheltuieli comune ale contribuabilului
f) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private,
acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de
mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările
și completările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit
legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime
dintre următoarele:
1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,75% la cifra de afaceri; pentru situațiile
în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de
afaceri , această limită se determină potrivit normelor;
2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.
etc

Aplicatii:

Aplicatia 1. Un plătitor de impozit pe profit înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu

protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar
veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.
Cheltuielile cu protocolul sunt deductibile in limita a 2% aplicată asupra profitului contabil la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol.

VenT = 300.000
ChT = 130.000

Ch prot = 10.000 lei ( 3.600 sunt deductibili; 6.400 nedeductibili)

Limita ded = 2% (PC + Ch imp pe profit + Ch protocol ) = 2% ( 300.000 – 130.000 + 0 + 10.000) =
3.600 lei

PI = VT - ChT - VenNeim + ChNed = 300.000 – 130.000 – 0 + 6.400 = 176.400 lei

Imp = 16% * PI = 28.224 lei

Aplicatia 2. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de
afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei
reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului (N), 30.000 lei reprezintă cheltuieli cu
sponsorizarea (N), 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma unui control
fiscal (N), 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă furnizate de un
partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată necesitatea lor (N). Să se
determine impozitul pe profit de virat statului.

13
PI = VT - ChT - VenNeim + ChNed = 790.000 – 600.000 – 0 + (10.000 + 30.000 + 3.000 +
5.000) =
PI = 238.000 lei
Imp = 16% * 238.000 = 38.080 lei

Chelt sponsorizare = 30.000 lei

Lim credit fiscal = min (0.75% * CA ; 20% * Imp profit) = min (0.75% * 750.000 ; 20% *
38.080) =
Lim credit fiscal = min (5.625 ; 7.600 ) = 5.625 lei
Impozit final dupa spons = 38.080 – 5.625 = 32.455 lei

Aplicatia 3. O societate comercială înregistrează in anul 2019 an venituri în suma de

5.600.000 lei din care 100.000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere (ven neimpozabile). Cheltuielile înregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 1.000.000 lei (există contracte încheiate, se justifică
necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); D
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 1.250.000 lei; D
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 50.000 lei N
- cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor : 3 salariat - 450 lei pentru 6
zile; D
- cheltuieli cu transportul si cazarea salarialilor pe perioada delegarii – 3500 lei D
- cheltuieli cu plata personalului 563.500 lei D
- cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuit
salariaţilor 30.000 lei; DL
- cheltuieli de protocol 240.000 lei; DL
- cheltuieli cu publicitatea 120.000 lei; D
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 240.000 lei. N
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an şi diferenţa de plată.

Pas 1. Analizez fiecare venit si cheltuiala si vad in ce categorie intra

Pas 2. Iau chel cu ded limitata si stabilesc cat din ele este deductibil si cat nedeductibil
Pas 3. Calculez PI si stabilesc impozitul

Cheltuieli sociale = 30.000 (integral deductibile)

Limita = 5% * 563.500 = 33.175 lei

Cheltuieli de protocol = 240.000 lei (51.651 deductibile; 188.349 lei nedeductibile)

Limita = 2% (PC + Ch imp + Ch prot) = 2% * (5.600.000 – 3.497.450 + 240.000 + 240.000)
= 51.651 lei
CT = 1.000.000+1.250.000+50.000+450+3500+563.500+30.000+240.000+120.000+240.000
= 3.497.450 lei

PI = 5.600.000 – 3.497.450 – 100.000 + (50.000+188.349+240.000) = 2.480.889 lei

Imp = 16% * 2.480.889 lei = 396.943 lei

Aplicatia 4. O societate comercială înregistrează în anul 2019 venituri în sumă de 2.475.000 lei
(reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 1.350.000 lei; (D)
- cheltuieli de personal 250.000 lei; (D)
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 30.000 lei; (ND)

14
 - cheltuieli sociale 50.000 lei; (DL)
- cheltuieli cu combustibilul cu autovehiculele societatii cu 150.000 lei (autovehiculele
sunt utilizate de angajatati atat in scopul afacerii cat si in interes personal); (DL)
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente pentru cladiri 15.000 lei; (D)
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente pentru autovehiculele societatii 6.000 lei
(autovehiculele sunt utilizate de angajatati atat in scopul afacerii cat si in interes personal);
(DL)
- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor/actionarilor (fara a fi salariat) 25.000 lei (cu
chiria spaţiilor puse la dispoziţia acestora); (ND)
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 20.000 lei (amortizare contabila) (ND);
amortizarea fiscală (deduceri fiscale) este egala cu cea contabila.
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei; (ND)
Să se calculeze impozitul pe profit datorat la nivelul anului şi diferenţa de virat statului.

Cheltuieli sociale = 50.000 lei (12.500 lei deductibili ; 37.500 lei nedeductibili)
Lim ded = 5% * 250.000 = 12.500 lei

Cheltuieli cu combustibilul cu autovehiculele societatii = 150.000 lei (75.000 lei

deductibili; 75.000 nedeductibili)
Lim deducere = 50% * cheltuiala cu auto = 50% * 150.000 lei = 75.000 lei

Cheltuieli cu primele de asigurare aferente pentru autovehiculele societatii = 6.000 lei

(3.000 deductibili; 3.000 nedeductibili)
Lim deducere = 50% * 6.000 = 3.000 lei

Cheltuieli totale =
1.350.000+250.000+30.000+50.000+150.000+15.000+6.000+25.000+20.000+2.500 =
Cheltuieli totale = 1.898.500 lei
PI = VT – ChT – Ven neimp + Ch neded – Deduceri = 2.475.000 - 1.898.500 – 0 + ( 30.000 +
37.500 + 75.000 + 3.000 + 25.000 + 20.000 + 2.500) – 20.000 = 749.500 lei
Imp = 16% * 749.500 = 119.920 lei

Cheltuieli cu sponsorizarea = 2.500 lei

Limita credit fiscal (ded) = min (0.75% * 2.475.000; 20% * 119.920) = min (18.562 lei ;
23.984 lei) = 18.562 lei
Imp final = 119.920 – 2.500 = 117.420 lei
Diferenţa de virat statului = 117.420 – 30.000 = 87.420 lei

Aplicatia 5. O societate comercială a înregistrat la sfârşitul trimestrului al II-lea al anului

2020, cumulat de la începutul anului, venituri de 100.000 lei, din care 2.000 lei reprezintă
reluări asupra unor provizioane pentru care în anul 2016 nu s-a acordat deducere la constituire
(venituri neimpozabile). Cheltuielile cumulate efectuate de la începutul anului sunt: cheltuieli
materiale 19.000 lei (D), cheltuieli cu salariile personalului 10.000 lei (D), asigurări sociale
plătite de angajator 2.800 (D), impozit pe profit aferent trimestrului I 1.250 lei (ND) (virat
statului pe 25 aprilie), De asemenea, în luna februarie a anului 2020 a fost pus în funcţiune un
mijloc fix în valoare de 15.000 lei, amortizabil liniar într-o perioadă de 5 ani (amotizare
contabile (ND). Amortizarea contabila este egala cu cea fiscala. Determinaţi impozitul pe
profit ce trebuie virat statului de către societate la scadenţa din 25 iulie 2020.

Amotizarea (martie 2020 – iunie 2020) = 15.000 / 5 / 12 * 4 = 1.000 lei

15
Cheltuieli totale = 19.000 + 10.000 + 2.800 + 1.250 + 1.000 = 34.050 lei
PI = VT – ChT – Ven neimp + Ch neded – Deduceri = 100.000 – 34.050 – 2.000 + (1.250 +
1.000) – 1.000 = 65.200 lei
Imp = 16% * 65.200 = 10.432 lei

Aplicatia 6.Pentru o societate comercială din industria chimică, care utilizează procedura
standard de calcul trimestrial al impozitului pe profit, se cunosc următoarele informaţii pentru
trimestrul I al anului curent:
 venituri totale de 370.000 lei, din care cifra de afaceri este 300.000 lei, iar 30.000 lei
reprezintă venituri din anularea unor provizioane pentru care nu s-a acordat deducere
la momentul constituirii lor (venituri neimp)
 cheltuieli materiale 47.000 lei (D)
 cheltuieli cu salariile personalului 40.000 lei (D)
 cheltuieli sociale – un ajutor de naștere acordat unei salariate - 1.000 lei (DL)
 cheltuieli privind acordarea tichetelor de masă, în limita prevăzută de lege 3.000 lei
(D)
 cheltuieli cu decontarea transportului şi cazării angajaţilor deplasaţi în interes de
serviciu 8.000 lei (D)
 cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare (diurna) 3.200 lei (acordată pentru deplasarea a
20 de angajaţi, câte 3 zile fiecare) (D)
 cheltuieli cu chiria locuinţei puse la dispoziţia unui acționar 6.000 lei (ND)
 cheltuieli cu stocuri degradate, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare
2.000 lei (valoare inclusiv TVA) (ND)
 cheltuieli de cercetare, concretizate prin rezultate valorificabile de către contribuabil,
realizate pentru obţinerea unor tehnologii mai puţin poluante, 10.000 lei (D) +50%
 cheltuieli pentru protecţia mediului 7.000 lei (D)
 cheltuieli cu sponsorizări 5.000 lei (ND)
 alte cheltuieli deductibile 20.000 lei (D)
 în luna ianuarie anul curent societatea pune în funcţiune un utilaj în valoare de
300.000 lei, având o durată normală de utilizare de 5 ani (pentru amortizarea contabilă
(ND) se utilizează metoda liniară, iar pentru amortizarea fiscală (plafon deducere) se
utilizează amortizarea liniara).
Să se determine profitul impozabil şi cuantumul impozitului pe profit datorat bugetului
de stat pentru trimestrul I.

Cheltuieli sociale = 1.000 lei (deductibile integral)

Lim deducere = 5% * 40.000 = 2.000 lei

Ch cu amortizarea (feb martie 2020) = 300.000 / 5 / 12 * 2 = 10.000 lei

Chelt totale =
47.000+40.000+1.000+3.000+8.000+3.200+6.000+2.000+10.000+7.000+5.000+20.000
+10.000 = 162.200 lei

PI = VT – ChT – Ven neimp + Ch neded – Deduceri

PI = 370.000 – 162.200 – 30.000 + (6.000+2.000+5.000+10.000) – (10.000 + 50%*10.000) =
185.800 lei
16
Imp = 16% * 185.800 lei = 29.728 lei

Cheltuieli cu sponsorizări = 5.000 lei

Lim ded = min (0.75% * CA; 20% * Imp pe profit) = min (0.75% * 300.000; 20% * 29.728)
=
= min (2.250 ; 5.945) = 2.250 lei
Imp final = 29.728 – 2.250 = 27.478 lei

Aplicatia 7. O societate comercială, persoană juridică română, are ca profil de activitate

producția și comercializarea construcțiilor cu cadre metalice (hale industriale). Cu privire la
activitatea desfășurată în exercițiul curent, avem următoarele informații:
 Cifra de afaceri aferentă perioadei este de 2.300.000 lei.
 Veniturile din dividende primite de la o altă persoană juridică română de 100.000 lei.
(venituri neimpozabile)
 Societatea are 25 de angajați: 5 angajați cu un salariu brut lunar de 5.000 lei fiecare,
10 angajați cu un salariu brut lunar de 3.000 lei fiecare, respectiv 10 angajați cu un
salariu brut lunar de 2.200 lei/persoană. Cheltuieli de personal = 5*5.000 + 10*3.000
+ 10*2.200 = 77.000 lei (D)
 Cheltuielile companiei cu contribuția asiguratorie pentru muncă sunt de 1.732 lei. (D)
 Achizițiile de materii prime ale exercițiului financiar: 100 tone de fier vechi la un preț
de 1,5 lei/kg, 600 bucăți de panouri metalice la un preț de 100 lei/bucata, 10.000
bucăți țiglă metalică la un preț de 5 lei/bucata. Cheltuieli cu mateiile prime = 100 *
1000 * 1.5 + 600 * 100 + 10.000 * 5 = 260.000 lei (D)
 Cheltueilile cu serviciile prestate de terți (apă, energie, etc.) sunt de 59.210 lei. (D)
 În luna octombrie, societatea achiziționează și pune în funcțiune un echipament
tehnologic de sortare și presare a fierului vechi, valoarea de achiziție a acestuia este de
480.000 lei. Durata de funcționare a echipamentului, în conformitate cu prevederile
legale este de 4 ani, iar societatea utilizează metoda de amortizare liniară, atât din
punct de vedere contabil (ND), cât și fiscal (plafon deducere).
 În timpul exercițiului, societatea organizează câteva întâlniri cu partenerii săi de
afaceri, înregistrând astfel cheltuieli de protocol în sumă de 16.000 lei. (DL)
 În luna mai, ca urmare a unui control de la Garda de Mediu, societatea primește o
amendă în valoare de 10.000 lei, pentru nerespectarea condițiilor referitoare la
depozitarea deșeurilor din fier. (ND)
 În luna iunie, 10 dintre angajați sunt trimiși la un curs de specializare, costul cursului
fiind de 2.500 lei/persoană. (D)
 Societatea a acordat în timpul exercițiului o sponsorizare în valoare de 21.000 lei.
(ND)
 Cheltuielile cu impozitul pe profit aferent primelor 3 trimestre sunt de 144.000 lei.
(ND)
 Societatea a înregistrat în anul anterior o pierdere fiscală, recunoscută prin declarația
anuală de impozit pe profit, de 120.000 lei.
Stabiliți impozitul pe profit datorat pentru acest exercițiu fiscal și suma de plată sau de
recuperat în urma regularizării impozitului anual.

Cheltuieli cu amortizare (noiem – dec ) = 480.000 / 4 / 12 * 2 = 20.000 lei

17
Cheltuieli totale =
77.000+1.732+260.000+59.210+16.000+10.000+25.000+21.000+144.000+20.000 =
Cheltuieli totale = 633.942 lei

Cheltuieli de protocol = 16.000 lei (integral deductibil)

Lim deducere = 2% (VT-ChT + Chelt prot + Chel cu imp) = 2% (2.400.000 -
633.942+16.000+144.000)=
Lim deducere = 38.521 lei

PI = VT – ChT – Ven neimp + Chelt neded – Deduceri

PI = 2.400.000 – 633.942 – 100.000 + (20.000 + 10.000 + 21.000 + 144.000) – 20.000 =
1.841.058 lei
PI dupa luarea in considerare a pierderii fiscale din anul anterior = 1.841.058 – 120.000 =
1.721.058 lei
Imp = 16% * 1.721.058 = 275.369 lei

Chelt spons = 21.000 lei

Lim credit fiscal (ded) = min (0.75% * CA; 20% * Imp pe profit) = min (0.75%*2.300.000;
20%*275.369) = min (17.250 ; 55.073) = 17.250 lei

Imp final = 275.369 – 17.250 = 258.119 lei

Diferenta de plata = 258.119 - 144.000 = 114.119 lei

Seminar 6. Impozitarea venitului microîntreprinderilor

Acest impozit se datoreaza de societatile comerciale care au avut o cifra de afaceri la 31.12.
anul anterior mai mica de 1.000.000 euro. Cursul de schimb este cel de la 31.12. anul anterior,
pentru 31.12.2019 = 4.7785 lei/euro.

Plafon = 1.000.000 euro = 4.778.500 lei.

Impozitul pe venit = Cota de impozitare * Baza de impozitare

Cotele de impozitare
(1) Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%, 1%

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de

1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a
depăşit această limită.

Baza impozabilă
(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile
din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente stocurilor de produse;
b) veniturile aferente serviciilor în curs de execuţie;
c) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
d) veniturile din subvenţii;

18
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au
fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere,
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
h) veniturile din diferenţe de curs valutar;
etc.

Cheltuielile cu sponsorizarea se scad din impozitul datorat in proportie de maxim 20% din
valoarea impozitului
Cheltuielile cu costul de achizitie a caselor de marcat se scad din impozitul datorat.

Aplicaţie
Problema 1. O microîntreprindere a înregistrat în trimestrul I al exercițiului fiscal
următoarele:
- venituri din prestări de servicii 50.000 lei
- venituri din vânzări de mărfuri 70.000 lei
- venituri din provizioane 7.000 lei
- venituri aferente serviciilor în curs de execuție 1.500 lei
- venituri din despăgubiri primite de la o societate de asigurări pentru pagube produse
bunurilor din patrimoniu în urma unor calamități naturale 4.500 lei
- cheltuieli cu mărfurile vândute 40.000 lei
- cheltuieli cu serviciile prestate de terți 60.000 lei
- cheltuieli salariale 20.000 lei
- cheltuieli (contabile) cu amortizarea 25.000 lei
- cheltuieli cu achiziția unei case de marcat fiscale (pusă în funcțiune pe 15 februarie)
800 lei
Calculați impozitul datorat de societate.

Plafon 1.000.000 euro = 4.778.500 lei

Testam daca baza de impozitare este sub/peste plafon
VT = 50.000 + 70.000 + 7.000 + 1.500 + 4.500 = 133.000 lei
BIMICRO = 133.000 – 7.000 – 1.500 – 4.500 = 120.000 lei < 4.778.500 lei => MICRO
BIT1 = 120.000 lei
Imp = 1% * 120.000 lei = 1.200 lei
Imp final = 1.200 lei – 800 lei = 400 lei

Problema 2. Societatea comercială FOTOGRAFIKA S.A., persoană juridică română cu

capital integral privat, având statutul de microîntreprindere, are ca obiect de activitate
prestarea de servicii de fotografie și comercializarea produselor fotografice și vă pune la
dispoziție următoarele informații cu privire la activitatea desfășurată în cursul primului
trimestru al exercițiului fiscal curent:
 societatea prestează servicii de fotografie la diverse evenimente (lansare de carte,
conferințe, lansare colecții vestimentare) și înregistrează din aceste activități, în
perioada analizată, venituri în sumă de 160.000 lei;
19
 societatea vinde prin magazinul propriu rame fotografice clasice (confecționate din
plastic și lemn) și digitale, în valoare totală de 47.000 lei;
 în luna ianuarie, societatea anulează un provizion constituit în luna august a anului
fiscal anterior, ca urmare a unui potențial litigiu cu un fost client (cheltuială
nedeductibilă fiscal), iar valoarea veniturilor înregistrate din provizioane este de
10.000 lei;
 în luna martie, societatea înregistrează venituri aferente fotografiilor în curs de
execuție în sumă de 1.500 lei, fotografiile respective urmând a fi finalizate în luna
următoare;
 în luna martie, ca urmare a avarierii, în urma căderilor masive de zăpadă, a unei
magazii în care erau depozitate diverse materiale utilizate în activitatea curentă,
societatea primește, de la o companie de asigurări venituri din despăgubiri în sumă de
4.500 lei;
 cheltuielile cu mărfurile vândute, în perioada analizată, sunt în cuantum de 13.000 lei;
 cheltuielile aferente serviciilor prestate de terţi (energie, apă, canal), în perioada
analizată, sunt în cuantum de 10.000 lei;
 societatea are 2 angajați cu normă întreagă, fiecare cu un salariu brut lunar de 2.500
lei;
 în luna februarie, societatea a achiziționat un nou aparat performant de developare a
filmelor fotografice, iar cheltuielile totale cu amortizarea fiscală în perioada analizată
au fost de 9.000 lei;
 societatea a achiziționat în ianuarie a.c. o casă de marcat, în valoare de 1.500 lei, pe
care o pune în funcțiune în luna martie a.c.
 societatea realizeaza o (cheltuieli) sponsorizare de 200 lei catre un ONG.
Determinați impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent primului trimestru datorat
de societatea comercială FOTOGRAFIKA.

VT = 160.000+47.000+10.000+1.500+4.500 = 223.000 lei

BIMICRO = 223.000 lei – 10.000 – 1.500 – 4.500 = 207.000 lei < 4.778.500 lei => MICRO
BIT1 = 207.000 lei
Imp = 1% * 207.000 lei = 2.070 lei

In cazul in care microintreprinderea realizeaza si cheltuieli cu sponsorizarea si are achizitie

de casa de marcat, mai intai vom analiza cheltuiala cu sponsorizarea.

Ch cu spons = 200 lei

Lim ded din imp = 20% * Imp = 20% * 2.070 = 414 lei

Imp dupa sponsorizare = 2.070 – 200 = 1.870 lei.

Imp final = 1.870 – 1.500 = 370 lei

20
 Daca costul de achizitie a casei de marcat era de 3.000 lei
Imp final = 0, pentru ca 3.000 > 1.870 lei
Diferenta 3.000 – 1.870 = 1.130 lei (aceasta se va scadea din impozitul datorat in trimestele
viitoare)

Problema 3. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială care la

începutul anului este plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor:
Element ianuari februari martie aprilie mai Iunie
e e
Venituri 550.00 920.000 1.210.00 2.300.00 3.420.00 3.860.00
din 0 0 0 0 0
vânzarea
mărfurilor
(lei,
cumulat de
la
începutul
anului)
Cheltuieli 440.00 878.000 1.030.00 2.180.00 3.210.00 3.580.00
, mai puţin 0 0 0 0 0
impozitul
pe venit
(lei,
cumulat de
la
începutul
anului)
Curs de 4,7785
schimb
leu/euro la
finele
anului
anterior
Să se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecărei scadenţe, dacă cheltuielile
realizate, mai puţin impozitul datorat sunt deductibile dacă ar fi analizate din punctul de
vedere al impozitului pe profit. Societatea nu are salariati.

Trimestrul 1.
VT = 1.210.000 lei = BIMICRO < 4.778.500 lei => MICRO
BIT1 = 1.210.000 lei
Imp = 3% * 1.210.000 = 36.300 lei

Trimestrul 2.
VT = BIMICRO = 3.860.000 < 4.778.500 lei => MICRO
BIT2 = 3.860.000 – 1.210.000 = 2.650.000 lei

21
Imp = 3% * 2.650.000 = 79.500 lei

Problema 4 O persoană juridică plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor

realizează următoarele venituri şi cheltuieli, conform balanţei de verificare:
Extras rulaje cumulate la 31.03.2020
704. Venituri din servicii prestate 900.000 lei
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 120.000 lei
607. Cheltuieli privind mărfurile 700.000 lei
605. Cheltuieli privind energia şi apa 15.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului 125.000 lei
Extras rulaje cumulate la 30.06.2020
704. Venituri din servicii prestate 2.860.000 lei
705. Venituri din studii şi cercetări 65.000 lei
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 200.000 lei
607. Cheltuieli privind mărfurile 1.500.000 lei
605. Cheltuieli privind energia şi apa 30.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului 325.000 lei
Extras rulaje cumulate la 30.09.2020
704. Venituri din servicii prestate 5.520.000 lei
705. Venituri din studii şi cercetări 120.000 lei
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 240.000 lei
607. Cheltuieli privind mărfurile 3.180.000 lei
605. Cheltuieli privind energia şi apa 45.000 lei
641. Cheltuieli cu salariile personalului 620.000 lei
Societatea are 2 angajaţi cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Cursul de schimb
la 31.12.N a fost de 4,7785 lei/euro. Determinaţi impozitul de plată. Precizati care sunt
obligatiile declarative.

Trimestru 1.
VT = 900.000 + 120.000 = 1.020.000 lei
BIMICRO = 1.020.000 lei < 4.778.500 lei => MICRO
BIT1 = 1.020.000 lei
Imp = 1% * 1.020.000 = 10.200 lei

Trimestru 2.
VT = 2.860.000 + 65.000 + 200.000 = 3.125.000 lei
BIMICRO – pe tot anul = 3.215.000 lei < 4.778.500 lei => MICRO
BIT2 = 3.125.000 – 1.020.000 = 2.105.000 lei
Imp = 1% * 2.105.000 = 21.050 lei

Trimestru 3.
VT = 5.520.000 + 120.000 + 240.000 = 5.880.000 lei
BIMICRO – pe tot anul = 5.880.000 lei > 4.778.500 lei => Imp pe PROFIT (din T3)
PI (Rezultat fiscal) = VT – ChT – Ven neimp + Ch neded
VTT3 = 5.880.000 – 3.125.000 = 2.755.000 lei
ChTT3 = (3.180.000 + 45.000 + 620.000) – (1.500.000 + 30.000 + 325.000) = 1.990.000 lei
Ven neimp = 0
Chneded = 0
PI = 2.755.000 – 1.990.000 = 765.000 lei
Imp = 16% * 765.000 lei = 122.400 lei

22
Obligatiile declarative:

1.Platitor de impozit pe profit

D100 – T1 – 25 aprilie; T2 – 25 iulie; T3 – 25 octombrie
D101 – (declaratia anuala de impozit pe profit) – 25 martie a anului urmator

2.Platitor de impozit micro

D100 – T1 – 25 aprilie; T2 – 25 iulie; T3 – 25 octombrie; T4 – 25 ianuarie a anului urmator

Impozitul specific
- datorat de societatile din industria HORECA (restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni)
- doar societatile care la 31.12 anul anterior au o cifra de afaceri (venituri) mai mari de
1.000.000 euro

Determinarea impozitului pentru restaurante

Conform Legii nr. 170/2016, impozitul specific pentru restaurante se determină luând în
considerare următoarea formulă de calcul:
Impozit specific anual/restaurant = k * (x + y * q) * z ,
unde:
k = 1.400 lei, valoarea impozitului standard (lei)
x = variabilă în funcție de rangul localității
y = variabilă în funcție de suprafața utilă comercială / de servire / de desfășurare a activității
(suma suprafețelor saloanelor, teraselor și grădinilor de vară, conform certificatului de
clasificare/autorizație)
z = coeficient de sezonalitate
q = 0,9, coeficient de ajustare pentru spațiu tehnic unitate – locație de desfășurare a
activităților

Aplicatie 1. Un contribuabil desfășoară activitate printr-un restaurant situat în Iași

(coeficientul de sezonalitate z = 0,45), în zona B (variabila în funcție de rangul localității x =
14). Suprafața de servire prevăzută în certificatul de clasificare este de 220 m 2 (variabila în
funcție de suprafața utilă a locației y = 47).

Impozit specific anual/restaurant = 1.400 * (14 + 47 * 0.9) * 0.45 = 35.469 lei

Determinarea impozitului pentru activități de cazare

Contribuabilii care desfășoară activități de cazare calculează impozitul specific aplicând
următoarea formulă:

Impozit specific anual/unitate = k * nr. locuri de cazare ,

unde:
k = valoarea în lei/loc de cazare/an corespunzătoare categoriei și/sau tipului de structură de
primire turistică menționat(e) în certificatul de clasificare.

Aplicatie 2. Un contribuabil desfășoară activitate printr-un hotel de 3 stele situat în stațiunea

turistică Predeal, cu o capacitate de cazare de 75 de locuri (k = 171 lei).

23
 Impozit specific anual/unitate = 171 * 75 = 12.825 lei

Seminar 7, 8- Impozitul pe venitul persoanelor fizice

1. Impozitul pe venitul obtinut din activitati independente (PFA)

Definirea veniturilor din activităţi independente

(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ,
prestări de servicii, veniturile din profesii liberale, realizate în mod individual şi/sau într-o
formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu
caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi
exercitarea profesiei respective.

1a.Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi independente, determinat în
sistem real, pe baza datelor din contabilitate
(1) Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul
realizării de venituri.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în
legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate
independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura
cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate
independentă;
f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat
pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei
activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau
juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări şi mecenat, conform legii, sau
donaţii.

(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul

desfăşurării activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcţie de natura
acestora, sunt:
24
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor independente, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să reprezinte cheltuieli cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite
potrivit cap. III - Venituri din salarii şi asimilate salariilor, cu excepţiile prevăzute de
prezentul capitol;

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private,
efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform
alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform
alin. (6);
c) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra
valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru destinaţiile prevăzute la
art. 25 alin. (3) lit. b) din titlul II, după caz
g) contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile
facultative, cu modificările şi completările ulterioare în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual pentru fiecare persoană;

(6) Baza de calcul se determină ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile, altele
decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol.

Rezolvarea unei probleme ce presupune determinare impozitului la o PFA:

Pas 1. Stabilesc pentru fiecare venit si cheltuiala in ce categorie intra
Pas 2. Pentru cheltuielile deductibile limitat, stabilesc cat se poate deduce.
Pas 3. Calculez venitul net si stabilesc impozitul

VN = Venit brut – Ch. Deductibile

Imp = 10% * VN

Aplicatie
O persoană fizică obţine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator
mobiliar. La sfârşitul anului constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:
Indicatori Sume

Venituri din prestarea activităţii de evaluator (VB) 95.000

Venituri din sponsorizări (nu intra in VB) 10.000

Cheltuieli:
– cheltuieli cu materialele (D) 20.000
– cheltuieli cu chiria (D) 12.000
– cheltuieli cu personalul angajat (D) 10.000
– cheltuieli cu energia electrică, telefonul, apa și gaze 25.000
(D)
– cheltuieli de sponsorizare (DL) 3.000
– cheltuieli de protocol (DL) 2.500
– alte cheltuieli deductibile (D)
25
 – cheltuială cu amenzi pentru nerespectarea unor 4.000
reglementări legale (ND) 2.200

Determinaţi impozitul pe veniturile din activităţi independente făcând abstracţie de

eventualele contribuţii sociale datorate.

Cheltuieli cu sponsorizarea = 3.000 lei (1.200 lei deductibili, 1.800 nedeductibili)

Limita deducere = 5% (95.000 – 71.000) = 1.200 lei
Ch. Ded = 20.000+12.000+10.000+25.000+4.000=71.000

Cheltuieli cu protocolul = 2.500 (480 lei deductibili, 2.020 lei nedeductibili)

Limita deducere = 2% (95.000 – 71.000) = 480 lei

VN = 95.000 – (20.000+12.000+10.000+25.000+4.000+1.200+480) = 22.320 < 26.760 (nu

datoreaza CAS si CASS)
Imp = 10% * 22.320 = 2.232 lei (Declaratia Unica – termen 15 martie a anului urmator)

1b.Impozitarea veniturilor activităţi independente pe bază de norme de venit

Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

(1)În cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente, altele decât
venituri din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, definite la art. 67,
venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.
(2)Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net
se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului
finanţelor publice, în conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din economia
naţională - CAEN, aprobată prin hotărâre a Guvernului. Direcţiile generale regionale ale
finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii: a) stabilirea
nivelului normelor de venit; b) publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului
anterior celui în care urmează a se aplica.
(3) Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică
decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii
acesteia, înmulţit cu 12.

Aplicatie
O persoană fizică din municipiul Bucureşti înregistrează în cursul unui an următoarele
venituri şi cheltuieli:
– venituri de 22.000 lei din activitatea de apicultură,
– cheltuielile de 4.000 lei privind materialele folosite în activitatea sa.
Contribuabilul îşi desfăşoară activitatea individual, fără a utiliza angajaţi. Pentru activitatea de
apicultură, norma anuală de venit a fost stabilită la 21.000 lei.

Norma de venit
Imp = 10% * 21.000 = 2.100 lei

Daca ar fi impozitat in sistem real:

VB = 22.000
Ch ded = 4.000
VN = 22.000 – 4.000 = 18.000
Imp = 10%* 18.000 = 1.800 lei
26
Aplicatie
Un contribuabil desfăşoară o activitate impusă pe baza normelor de venit şi, în cursul unui an
fiscal, îşi întrerupe activitatea, datorită unei îmbolnăviri ce necesită spitalizare, pentru o
perioadă de 30 de zile. Dacă norma anuală de venit este stabilită la 30.000 lei, care este
impozitul platit.

Norma corectata = 30.000 * (365-30) / 365 = 27.916,7 lei > 26.760 => (Datoreaza CAS si
CASS)
Imp = 27.916,7 * 10% = 2.791 lei

Contributii sociale obligatorii datorate de persoanele care obtin venituri din activitati
independente:

Daca venitul net (VN) > 12 salarii minime => datoreaza CAS si CASS
CAS =25% * 12 salarii minime = 25% * 26.760 = 6.690 lei
CASS = 10% * 12 salarii minime = 10% * 26.760 = 2.676 lei

Daca venitul net (VN) < 12 salarii minime => Nu datorez CAS si CASS (decat prin optiune)

12 salarii minime = 2.230 lei * 12 = 26.760 lei

2. Impozitarea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de
artă monumentală, se stabileşte prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
(2) Impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere de 10% la
venitul brut.

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul
brut a următoarelor cheltuieli:
a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;

VN = VB – 40%*VB
Imp = 10% * VN

Aplicatie 1.
Domnul Popescu Ionescu este cetățean român cu rezidență fiscală în țară. Acesta este
de profesie jurnalist și încasează în luna octombrie 2020 venituri din drepturi de proprietate
intelectuală. Potrivit contractului semnat, părțile au agreat stopajul la sursă a impozitului în
procent de 10%, impozit final, iar venitul brut al acestei luni este de 10.000 lei. Cat este
venitul net, ce impozite se rețin și plătesc, cunoscând ca aceste venituri sunt singurele
realizate de persoana fizică?

VN = 10.000 – 40% * 10.000 = 6.000

Imp = 10% * 6.000 = 600 lei
Suma neta pe care o primeste = 10.000 – 600 = 9.400 lei.

27
Aplicatie 2.
O persoană realizează într-un an următoarele venituri:
 în ianuarie: 5.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
 în septembrie: 10.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei sculpturi;
Să se calculeze impozitul anual plătit de persoană.

VN1 = 5.000 – 40% * 5.000 = 3.000 lei

Imp = 10% * 3.000 = 300 lei

VN2 = 10.000 – 40% * 10.000 = 6.000 lei

Imp = 10% *6.000 = 600 lei

3. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură,
provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar,
uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
(2) Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea
unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul
fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le
supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie.
(3) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către
proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o
capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor

(1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau
echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi,
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează
cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului,
uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul
personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi
pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
(3) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.
(4) În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal,
venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi
reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură
primite.

Venitul brut = Venitul obţinut din închirierea bunului / arendarea terenului

Cheltuielile forfetare = 40% x Venitul brut
Venit net impozabil = Venit brut - Cheltuielile forfetare
Impozit = Venitul net x 10%

Aplicatie:
O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament un venit lunar de 1.500 lei, începând
cu luna martie până în luna decembrie. Determinati impozitul.

28
VB = 1.500 * 10 = 15.000 lei
Chelt forfetare = 40% * 15.000 = 6.000 lei
VN = 15.000 – 6.000 = 9.000 lei
Imp = 10% * 9.000 lei = 900 lei

Impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc

Calculul impozitului pe veniturile din premii:

Venit net = Venit din premii – Suma neimpozabilă
Impozit pe venit = Venit net realizat din fiecare premiu x 10%

Nu sunt impozabile veniturile obținute în bani și/sau în natură din premii sub valoarea sumei
neimpozabile stabilite de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu.

Calculul impozitului pe veniturile din jocuri de noroc:

Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se stabileşte astfel:

Tranşe de venit brut Impozit

Până la 66.750, inclusiv
Între 66.750 şi 445.000, inclusiv
Peste 445.000
1%
667,5 + 16% pentru ceea ce
depăşeşte suma de 66.750 lei
61.187,5 + 25% pentru ceea ce
depăşeşte suma de 445.000 lei

Nu sunt impozabile veniturile obţinute în bani şi/sau în natură ca urmare a participării la

jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub
valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare
venit brut primit.

Aplicatie
O persoană realizează următoarele venituri:
a) câştigă de la un cazinou venituri din jocuri de noroc de 70.000 lei;
b) câştigă un premiu în valoare de 2.000 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile din jocuri de noroc şi din premii.

Impozit premiu = 10% * (2.000 – 600) = 140 lei

Impozit pe joc de noroc = 667,5 + 16% ( 70.000 – 66.750) = 1.886 lei

Impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice
între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra
terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se
calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se
stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei.” (art.
111-(1))

29
Comentariu:
Conform art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, impozitul nu se datorează în următoarele cazuri:
a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel prin
reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;
b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini de până la
gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi etc.

Aplicatie
O persoană deţine în proprietate mai multe proprietăţi imobiliare, iar în anul N vinde:
a) un apartament pentru care încasează suma de 167.000 euro; cursul de schimb la data
încheierii tranzacţiei este de 4,87 lei/euro;
b) un teren în suprafaţă de 1.000 m2; preţul de vânzare este de 35 euro/m2; cursul de
schimb la data încheierii tranzacţiei este de 4,87 lei/euro.
Determinaţi impozitul din transferul proprietăţilor imobiliare.

Valoare app = 167.000 * 4.87 = 813.290 lei

Imp = 3% * (813.290 – 450.000) = 10.898 lei

Valoare teren = 1000*35*4.87 = 170.450 < 450.000 lei

Imp = 0

Impozitarea veniturilor din investiţii

Veniturile din investiţii cuprind (art. 91 Cod Fiscal):
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente
financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
d) câștiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câștigul obținut ca urmare a deținerii de titluri
de participare definite de legislația în materie la organisme de plasament colectiv se impun cu
o cotă de 5% din suma acestora, impozitul fiind final.

Aplicatie
O societate comercială plăteşte dividende către un acţionar în valoare de 10.000 lei. Care este
impozitul datorat.

Imp = 5% * 10.000 = 500

Dividend incasat = 10.000 – 500 = 9.500 lei
Daca dividendul incasat depaseste valoarea de 12 salarii minime (26.760 lei ), atunci
actionarul va datora si CASS.

În cazul transferului titlurilor de valoare, câștigul/pierderea din transferul titlurilor de

valoare reprezintă diferența pozitivă/negativă realizată între valoarea de înstrăinare/prețul de
vânzare și valoarea lor fiscală, după caz, pe tipuri de titluri de valori, care include costurile
aferente tranzacției și costuri legate de transferul de proprietate aferente împrumutului de
valori mobiliare, dovedite cu documente justificative (alin 94 Cod Fiscal).
30
Aplicatie
O persoană fizică realizează următoarele operaţiuni:
a) vinde, în luna aprilie, acţiuni pentru care încasează suma de 4.800 lei, pe care le-a
achiziţionat în pentru suma de 3.400 lei; comision de tranzacţionare 120 lei inclus.
b) vinde, în luna august, acţiuni pentru care încasează suma de 3.200 lei, pe care le-a
achiziţionat pentru suma de 4.100 lei; comision de tranzacţionare 100 lei inclus.
Care este impozitul datorat?

Castig/ pierdere anuala = (4.800 – 3.400 – 120) + (3.200 – 4.100 – 100) = 280 lei
Imp = 10% * 280 = 28 lei

Impozitarea veniturilor din pensii

Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din
contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din
fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, diferențe de venituri din
pensii, precum și sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație (art. 99 Cod
Fiscal).
Conform art.100 Cod Fiscal, la stabilirea venitului lunar impozabil din pensii se consideră o
sumă neimpozabilă de 2000 lei.

Venit impozabil = Venit din pensie – 2000 lei

Impozit = 10% * Venit impozabil

Aplicatie
O persoană fizică obține un venit din pensii de 1200 lei. Care este impozitul datorat?
Imp = 0 lei (1.200 < 2000 )

Aplicatie
O persoană fizică obține un venit din pensii de 2.200 de lei. Care este impozitul datorat?
Imp = 10% * (2.200 – 2.000) = 20
Pensia neta incasata = 2.200 – 20 = 2.180 lei

Impozitarea veniturilor din activităţi agricole

Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute, individual sau într-o formă de
asociere, din (art. 103 Cod Fiscal):
a) cultivarea produselor agricole vegetale;
b) exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea;
c) creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine
animală, în stare naturală.
Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit. Normele de
venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine. Normele de
venit se propun de către entitățile publice mandatate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale, pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, se aprobă și se publică de
către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice, până cel târziu la data de 15 februarie
a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
În anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau într-o
formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene
31
meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheț, grindină, polei,
ploaie abundentă, secetă și inundații, precum și a epizootiilor ce afectează peste 30% din
suprafețele destinate producției agricole vegetale/animalele deținute, norma de venit se reduce
proporțional cu pierderea respectivă.

Aplicatie
O persoană fizică din Dâmbovița deţine 20 vaci. Conform limitelor prevăzute în Codul fiscal,
primele 2 capete sunt neimpozabile. Pentru restul animalelor se aplică norma de venit de 210
lei/cap de animal. Care este impozitul datorat?

Imp = 10% * (20-2) * 210 = 370 lei

Aplicatie
Un apicultor, persoană fizică, deţine peste 90 de familii de albine. Norma de venit este de 40
lei/familie de albine, iar plafonul neimpozabil este de 75 de familii de albine. Care este
impozitul datorat?

Imp = 10% * (90- 75) *40 = 60 lei

Venituri din alte surse

Se vor impozita și veniturile din activități, altele decât cele de producție, comerț, prestări de
servicii, profesii liberale și din drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități
agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II - Venituri
din activități independente și cap. VII - Venituri din activități agricole, silvicultură și
piscicultură.

Aplicatie
O persoană fizică este operator de colectare a datelor de la populație și obține în baza unui
contract cu o persoană juridică suma de 1000 lei. Care este impozitul datorat?

Imp = 10% * Venitul din alte surse

Imp = 10% * 1.000 = 100 lei
Suma incasata de persoana = 1000 – 100 = 900 lei

Seminar 9. Impozitul pe veniturile din salarii

Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor

(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special
prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de
forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă
acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri
de venituri, considerate asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
32
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului
constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract
de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada
delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,
pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:
(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul autorităţilor şi instituţiilor publice; (20 lei/zi)
(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru
personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;
(35 euro/zi)
(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în
legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) includ, însă nu sunt limitate la:
a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau
închiriat de la o terţă persoană, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors
de la domiciliu sau reşedinţă la locul de muncă/locul desfăşurării activităţii;
b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau
servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei;
c) împrumuturi nerambursabile;
d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru
dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor natural. Cadourile, inclusiv tichetele cadou,
oferite de angajatori salariaţilor, cât şi cele oferite în beneficiul copiilor minori ai acestora, cu
ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie
sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu
fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
d) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu

Deducere personală
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru
fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află
funcţia de bază.
(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până
la 1.950 lei inclusiv, astfel:
(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere - 510 lei;
(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere - 670 lei;
(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere - 830 lei;
(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere - 990 lei;
(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere - 1.310 lei.

33
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei și
3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc
potrivit următorului tabel:

Venit lunar brut Persoane aflate în întreținere

de la ..... la fără 1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 și peste
1 1950 510 670 830 990 1310
1951 2000 495 655 815 975 1295
2001 2050 480 640 800 960 1280
2051 2100 465 625 785 945 1265
2101 2150 450 610 770 930 1250
2151 2200 435 595 755 915 1235
2201 2250 420 580 740 900 1220
2251 2300 405 565 725 885 1205
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se
acordă deducerea personală. Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri
de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea
inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 510 lei lunar. Copiii
minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri agricole
şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în
zonele montane.

VB = Salariul de baza + orice spor/adaos/bonus/indemnizatie + venituri asimilate salariilor +

avantaje in bani sau in natura.
- CAS = 25% * VB (contributie de asigurari sociale – pensie)
- CASS = 10% * VB (contributie de asigurari sociale de sanatate)
=Venit net
- Deducere personala
- Cotizatie la sindicat
- Contributie la pilonul de pensie facultativ
34
- Contributie la asigurari private de sanatate
=Venit net impozabil
Imp = 10% * Venit net impozabil

Salariul minim brut in RO = 2.230 lei

VB = 2.230 lei
-CAS = 25% * 2.230 = 557.5 => 557
-CASS = 10% * 2.230 = 223
=Venitul net = 2.230 – 557 – 223 = 1.450 lei
-Deducere personala = 420 lei
= Venit net impozabil = 1.450 – 420 = 1.030 lei
Imp = 10% * 1.030 lei = 103
Salariul net = 2.230 – 557 – 223 – 103 = 1.347 lei

Salariul mediu brut in RO (sep 2020) = 5.414 lei

VB = 5.414 lei
-CAS = 25%*5.414 = 1.353,5 => 1.353 lei
-CASS = 10%*5.414 = 541 lei
=Venit net = 5.414 – 1.353 – 541 = 3.520 lei
Ded persoanala = 0
=Venit net impozabil = 3.520 lei
Imp = 10% * 3.520 = 352 lei
Salariul net = 5.414 – 1.353 – 541 – 352 = 3.168 lei

Presiune fiscala = (5.414 – 3.168) / 5.414 = 0.415 = 41,5%

Aplicatie

Problema 1. O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2020 un venit reprezentând salariu de
bază de 2520 lei şi sporuri în valoare de 200 lei. Persoana fizică are în întreţinere 2 copii şi pe
mama sa. Determinati impozitul pe veniturile din salariu si salariul net incasat.

VB = 2.520 + 200 = 2.720 lei

-CAS = 25% * 2.720 = 680 lei
-CASS = 10%*2.720 = 272 lei
=Venit net = 2.720 – 680 – 272 = 1.768 lei
-ded personala = 750 lei
=Venit impozabil = 1.768 – 750 = 1.018 lei
Imp = 10%* 1.018 = 101.8 => 102 lei
Salariul net = 2.720 – 680 – 272 – 102 = 1.667 lei

Problema 2. O persoană obţine la locul de muncă un salariu de bază brut de 2.400 lei, iar ca urmare a
schimbării domiciliului în cadrul aceleiaşi localităţi beneficiază de o indemnizație de instalare de 75%
din salariu de bază. Pentru completarea veniturilor personale persoana respectivă desfășoară o
activitate dependentă, cu program redus, obținând un salariu lunar de bază brut de 900 lei. Această
persoană are în întreţinere pe soţia şi pe mama, prima nu obţine venituri, iar a doua obţine venituri din
pensii de 200 lei şi deţine şi un teren agricol de 25.000 mp.

VB = 2.400 + 75% * 2.400 = 4.200 lei

-CAS = 25%*4.200 = 1.050 lei
35
-CASS = 10%*4.200 = 420 lei
=Venit net = 4.200 – 1.050 – 420 = 2.730 lei
-Ded personala = 0
=Venit imp = 2.730 lei
Imp = 10% * 2.730 lei = 273
Salariul net = 4.200 – 1.050 – 420 – 273 = 2.457 lei

VB = 900
-CAS = 25%*900 = 225 lei
-CASS= 10%*900 = 90 lei
=Venit net = 900 – 225 – 90 = 585 lei (venit imp)
Imp = 10% * 585 = 58.5 => 58
Salariul net = 900 – 225 – 90 – 58 = 527 lei

Problema 3. O persoană are un salariu de încadrare la locul de muncă de bază de 2.900 lei
lunar. În luna ianuarie 2020 angajatul realizează şi alte venituri, astfel:
- spor de vechime 25% (Venit brut)
- o recompensă în natură, constând în 20 kg fier, la preţ de achiziţie de 120 lei/kg. (Venit
brut - avantaje)
- echipament de protecţie, acordat cu titlu gratuit de către angajator 80 lei şi materiale
igienico-sanitare, acordate în aceleaşi condiţii 20 lei. (Nu intra in venit brut)
- tichetelor de masă 220 lei (10 lei * 22) (Intra in venit brut, dar asupra lor nu se datoreaza
CAS si CASS, pana la valoarea maxima de 20 lei/zi – nivelul pt anul 2020)
- cadouri în valoare de 400 lei oferite cu ocazia sărbătorilor de Paşti pentru cei doi copii
minori (Venit brut – doar partea care depaseste 150 lei/salariat sau copil al salariatului)
Cotizaţie pentru sindicat 15 lei
Salariatul are în întreţinere pe soţia sa, care realizează venituri lunare de 1200 lei, pe soacra sa
care deține terenuri de 15.000 mp în zona montană şi cei doi copii minori. Să se calculeze
impozitul pe veniturile din salarii datorat de angajat pentru luna ianuarie 2020.

VB = 2.900 + 25% * 2.900 + 20*120 + 220 + (400 – 150*2) = 6.345 lei

-CAS = 25% * (6.345 – 220) = 1.531
-CASS = 10% * (6.345 – 220) = 612
=Venit net = 6.345 – 1.531 – 612 = 4.202 lei
-Deducere personala = 0 (VB > 3.600 lei)
-Cotizatie sindicat = 15 lei
=Venit net impozabil = 4.202 – 15 = 4.187 lei
Imp = 10% * 4.187 = 419
Salariul net = 6.345 – 1.531 – 612 – 419 = 3.783 lei ( 2.400 lei – fier + 220 tichete + 100
cadou + 15 sindicat + diferenta este salariul virat pe card)

VB = Salariul de baza + orice spor/adaos/bonus/indemnizatie + venituri asimilate salariilor +

avantaje in bani sau in natura.
- CAS = 25% * VB (contributie de asigurari sociale – pensie)
- CASS = 10% * VB (contributie de asigurari sociale de sanatate)
=Venit net
- Deducere personala
- Cotizatie la sindicat
- Contributie la pilonul de pensie facultativ

36
- Contributie la asigurari private de sanatate
=Venit net impozabil
Imp = 10% * Venit net impozabil

Problema 4. Un muncitor cu 2 persoane în întreținere realizează în luna februarie 2020 la

locul de muncă de bază următoarele venituri și avantaje:
- salariu de încadrare 2,800 lei (Venit brut)
- spor de vechime 20% (Venit brut)
- un premiu nestipulat în contractul colectiv/individual de muncă 150 lei (Venit brut)
- echipament de protecție necesar desfășurării activității 100 lei (Nu intra in venit brut)
- o plată în natură constând într-un costum pentru care angajatul plătește 100 lei, știind că
prețul negociat al costumul este de 300 lei (preț care nu include TVA) (Venit brut – doar
diferenta intre pretul de pe piata si pretul platit de angajat)
- abonament lunar pentru transportul între localitatea de domiciliu și cea în care se află locul
de muncă în valoare de 70 lei (Nu intra in venit brut)
Salariatul achită o cotizație sindicală de 20 lei și o contribuție lunară constantă de 100 lei
pentru fonduri de pensii private. Calculați salariul net obținut de muncitor în luna februarie.

Contributie la fonduri private de pensie, platita de angajator, este neimpozabila pana la nivelul
a 400 euro/an (400 *4.87 = 1.948 lei)

VB = 2.800 + 20% * 2.800 + 150 + 200 + 19% * 200 = 3.748 lei

-CAS = 25% * 3.748 = 937 lei
-CASS = 10% * 3.748 = 375 lei
=Venitul net = 3.748 – 937 – 375 = 2.436 lei
-Deducere persoana = 0 (VB> 3.600 lei)
-Cotizatie sindicat = 20
-Contributie la pilon privat de pensie = 100 lei
=Venit net impozabil = 2.436 – 20 – 100 = 2.316 lei
Imp = 10% * 2.316 = 232 lei
Salariul net = 3.748 – 937 – 375 – 232 = 2.204 lei

Problema 5. Maria lucrează ca economist pentru două firme, câte 2 ore pe zi. La firma Alfa
SRL, Maria şi-a declarat funcţia de bază şi a dovedit cu documente justificative că are 2 copii
minori în întreţinere. La firma Omega SRL, Maria a depus aceleaşi documente justificative
privind existența copiilor minori. Salariul negociat la Alfa SRL este de 1.200 lei şi bonuri de
masă în valoare de 300 lei pe lună. La Omega SRL, salariul negociat este de 1.300 lei, iar
pentru luna martie Maria a primit un bonus de 200 lei. Cu ocazia zilei de 8 martie, Maria a
primit de la fiecare dintre firme câte un tichet cadou de 100 lei. Calculaţi impozitul pe salariu
la fiecare dintre cele două firme în cazul Mariei.

Daca o persoana are mai multe contracte de munca, atunci deducerea persoanala nu se aplica
decat la locul de munca unde are functia de baza.

Alfa SRL
VB = 1.200 + 300 + 0 = 1.500
-CAS = 25% * (1.500 – 300) = 300
-CASS = 10% * (1.500 – 300) = 120
=Venit net = 1.500 – 300 – 120 = 1.080 lei
-Deducere personala = 830
37
=Venit net imp = 1.080 – 830 = 250 lei
Imp = 10% * 250 = 25
Salariul net = 1.500 – 300 – 120 – 25 = 1.055 lei

Omega SRL
VB = 1.300 + 200 = 1.500 lei
-CAS = 25% * 1.500 = 375
-CASS = 10% * 1.500 = 150
=Venit net = 1.500 – 375 – 150 = 975
-Deducere persoana (nu exista pentru ca nu are functia de baza la Omega SRL)
=Venit net impozabil = 975
Imp = 10% * 975 = 97 lei
Salariul net = 1.500 – 375 – 150 – 97 = 878 lei

Seminar 10,12 - TVA

Societatile comerciale care au o cifra de afaceri de pana la 300.000 lei pot sa opteze sa fie
platitoare de TVA sau neplatitoare de TVA.

1.000 lei + TVA = 1000 + 19%*1000 = 1.190 lei

Bon fiscal
Total = 1.190 lei
Baza = 1.000 lei
TVA = 190 lei

ART. 268 - Operaţiuni impozabile (in ce conditii ar trebuie sa imi pun problema de colectare a
TVA)
(1) Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
a) operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare (vanzare) de bunuri sau o prestare de
servicii, în sfera TVA, efectuate cu plată;
b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acţionând ca
atare;
d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute
la art. 269 alin. (2).
(2) Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România de orice
persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 277.

ART. 269 - Persoane impozabile şi activitatea economică

(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi
indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau
rezultatul acestei activităţi.
(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor
sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor liberale
sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale
sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei:
1. Livrarea de bunuri

38
2. Prestarea de servicii
3. Schimbul de bunuri sau servicii
4. Achiziţiile intracomunitare de bunuri
5. Importul de bunuri

 Exigibilitatea pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii

Situaţia generală:

Codul fiscal prevede:

„(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor,
cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.
(2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie se consideră că livrarea
bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de
consignatar clienţilor săi.
(3) Pentru bunurile transmise în vederea testării sau verificării conformităţii, se consideră că
livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar.
(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului se consideră că livrarea bunurilor are loc la data
la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea
de producţie. (...).” (art. 281)
Exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii intervine la data la
care are loc faptul generator.
Prin excepţie, „exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;

b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data la
care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a
contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării
acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii
realizate prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare. – art.282

Intrebari:
1. SC X SA, înregistrată în scopuri de TVA, încasează pe data de 3 mai 2020 în avans suma
de 20.000 lei pentru vânzarea unui auto. La data de 25 iunie 2020, societatea livrează utilajul
către client.
Precizaţi care este faptul generator şi exigibilitatea TVA.
Fapt generator: 25 iunie 2020
Exigibilitatea TVA: 3 mai pentru avans si pentru restul sumei 25 iunie

2. O societate comercială achiziţionează în luna martie mărfuri în valoare de 40.000 lei fără
TVA, pe care le achită în proporţie de 60% în martie şi de 40% în aprilie. Factura de achiziţie
este emisă în luna martie. Tot în luna martie societatea facturează (vinde) către clienţi mărfuri
în valoare de 50.000 lei, preţ fără TVA, pentru care va primi contravaloarea integral în luna
aprilie.

Fapt generator pentru achizitie: martie

Exigibilitatea pt achizitie: martie

Fapt generator pentru vanzare: martie

Exigibilitatea pentru vanzare: martie

39
Baza de impozitare

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din (regula generala)
pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot
ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori
prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct
legate de preţul acestor operaţiuni;
Baza de impozitare cuprinde si următoarele:
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac
obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de
servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
(3) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori
direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;
b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru
neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste
preţurile şi/sau tarifele negociate;
c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi
se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul
unui contract de leasing financiar sau operaţional şi refacturează locatarului costul exact al
asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte
persoane.

10.000+TV Magazine en 11000+TVA Magazin

Producator mic
A gross

14000+TVA
Producator:
Pret de vanzare = 10.000 lei
TVAcolectat = 19% * 10.000 = 1.900 lei
Pret pe factura = 11.900 lei
TVAplata = 1.900 lei Client final
PF
Magazinul en gros:
Pret de achizitie = 10.000 lei
TVAdeductibil = 1.900 lei

40
Pret de vanzare = 11.000 lei
TVAcolectat = 19% * 11.000 = 2.090 lei
Pret pe factura = 13.090 lei
TVAplata = 2.090 – 1.9000 = 190 lei

Magazinul mic:
Pret de achizitie = 11.000 lei
TVAdeductibil = 2.090 lei

Pret de vanzare = 14.000 lei

TVAcolectat = 19% * 14.000 lei = 2.660 lei
Pret final (factura) = 16.660 lei
TVAplata = 2.660 – 2.090 = 570 lei

Clientul final (persoane fizica)

Pret de achizitie de 16.660 lei (suporta un TVA de 2.660 lei)

Aplicatii
1. O societate comercială plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a achiziţionat în luna mai
materii prime în valoare de 5.000.000 lei, TVA 19%. De asemenea, prestările de servicii către
firma respectivă au fost în sumă de 1.000.000 lei, TVA 19%. Societatea a livrat marfă în
valoare de 8.000.000 lei, TVA 19% inclus.
Să se determine:
a) taxa pe valoarea adăugată colectată;
b) taxa pe valoarea adăugată deductibilă;
c) taxa pe valoarea adăugată de plată.

TVAC = 8.000.000 * 19/119 = 1.277.310 lei

TVAD = (5.000.000 + 1.000.000) * 19% = 1.140.000 lei
TVAplata = 1.277.310 – 1.140.000 = 137.310 lei

8.000.000 ........ (100% + 19%) = 119%

TVA ..... 19%

TVA => 8.000.000 *19% / 119%

Cote de impozitare
„Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile
care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul acesteia
este: (...)
b) 19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.” (art. 291-(1))
„Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de
servicii şi/sau livrări de bunuri:
a) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform
legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă (...);
b) livrarea de produse ortopedice;
c) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
d)) livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,
destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,

41
 plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a
completa sau înlocui alimentele (...);

Aplicatii

1. Un furnizor îi acordă clientului său în momentul facturării mărfurilor reduceri comerciale.

Se cunosc următoarele informaţii:
– preţ de vânzare: 2.000 lei;
– rabat 10% şi remiză 5% (ulterior rabatului) acordate pentru mărfurile vândute.
Să se calculeze TVA aferentă mărfurilor vândute de către furnizor.

Pret de vanzare dupa rabat = 2.000 – 10% * 2.000 = 1.800 lei

Pret de vanzare dupa remiza = 1.800 – 5%*1.800 = 1.710 lei
TVA = 19% * 1.710 lei = 324 lei

2. O societate plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a achiziţionat materii prime de 500.000

lei. Ambalajele în care au fost livrate materiile prime sunt în valoare de 20.000 lei, luate la
schimb. Întreprinderea a livrat marfă de 900.000 lei şi a prestat servicii în valoare de 100.000
lei. Operaţiunile nu includ TVA. Determinaţi TVA de plată sau de recuperat.

TVAD = 19% * 500.000 = 95.000 lei

TVAC = 19% * (900.000 + 100.000) = 190.000 lei
TVAplata = 190.000 – 95.000 = 95.000 lei

3. Marfa sosită în vamă pentru un importator este în valoare de 30.000.000 lei. Taxele vamale
sunt stabilite într-o cotă procentuală de 20%, iar comisionul vamal este 0,25%. Accizele sunt
de 1.200.000 lei. Importatorul vinde marfa unui angrosist, practicând un adaos comercial de
15%.
Să se determine:
a) taxa pe valoarea adăugată plătită în vamă;
b) taxa pe valoarea adăugată plătită ca urmare a vânzării mărfii.

TVAin vama = 19% * Pretul in vama

Pretulin vama = pretul produselor importate + Tranportul extern + Asigurarea la transportul extern + Taxe de depozitate in vama + Taxe vamale
+ Comision vamal + Accize
Pret in vama = 30.000.000 + 20% * 30.000.000 + 0.25% * 30.000.000 + 1.200.000 = 37.275.000 lei
TVAin vama = 19% * 37.275.000 = 5.964.000 lei (TVA ded)

Pret de vanzare = 37.275.000 + 15% * 37.275.000 = 42.866.250 lei

TVAC = 42.866.250 * 19% = 8.144.587 lei
TVAplata = 8.144.587 – 5.964.000 = 2.180.587 lei

4. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA care activează în domeniul producţiei de

mobilier realizează în luna iunie următoarele operaţiuni:
– achiziţii materie primă 850.000 lei, preţ fără TVA; (deductibil, 19%)
– achiziţii de materiale consumabile 250.000 lei, preţ fără TVA; (deductibil, 19%)
– înregistrarea de facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie 25.000 lei, preţ fără
TVA; (deductibil, 5%)
42
– achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol 15.000 lei,
preţ fără TVA; (nedeductibil, 19%)
– livrarea de produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA. (colectat,
19%)
Toate operaţiunile se desfăşoară în România, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate în
scop de TVA în România.
a) Determinaţi TVA aferentă lunii iunie;
b) Ştiind că la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500
lei, determinaţi care este valoarea TVA pe care societatea o datorează către bugetul
statului la sfârşitul lunii iunie.

a)
TVAC = 1.450.000 * 19/119 = 231.512 lei
TVAD = 850.000 * 19% + 250.000 * 19% + 25.000 * 5% = 210.250 lei
TVAplata = 231.512 – 210.250 = 21.262 lei

b)
TVAplata cu regularizari = 21.262 – 2.500 = 18.738 lei

5.O societate efectuează următoarele operaţiuni (sumele sunt fără TVA, cota aplicabilă fiind
cea standard, de 19%):
– achiziționează materii prime de la furnizori interni în valoare de 100.000 lei; (deductibil,
19%)
– livrează bunuri la intern în valoare de 100.000 lei (operațiune taxabilă cu drept de
deducere); (colectat, 19%)
– prestează servicii la intern în valoare de 50.000 lei (operațiune scutită fără drept de
deducere); (TVA =0)
– importă mărfuri în valoare de 30.000 euro, taxa vamală 10%, (deductibil, 19%) care vor
fi vândute ulterior la prețul de 200.000 lei (operațiune taxabilă cu drept de deducere).
(colectat, 19%)
Achizițiile destinate atât realizării de operațiuni care permit exercitarea dreptului de deducere,
cât și celor care nu dau acest drept.
Cursul de schimb valutar aplicabil importului este de 4,8 lei/euro.

Daca vad ca este operatiune scutita, atunci TVA pentru operatiune este 0.

In cazul in care exista operatiuni care presupun scutiri fara drept de deducere, voi calcula cat din TVA deductibil voi putea sa deduc pe
seama livrarilor sau prestarilor realizate. Pentru a vedea cat pot sa deduc, voi calcula pro-rata de deducere

Livrari de bunuri sau prestari de servicii taxabile ( si scutite) cu drept de deducere

Pro-rata =
Total livrari

TVAde dedus = TVADeductibil * Pro-rata

100.000+200.000
Pro-rata = = 0.85 = 85%
100.000+ 200.000+50.000

TVAD = 19%* 100.000 + 19%*(30.000*4.8+10%*30.000*4.8) = 49.096 lei

43
TVAde dedus = 49.096 * 85% = 41.731 lei

TVAC = 19% * 100.000 + 19% * 200.000 = 57.000 lei

TVAplata = 57.000 – 41.731 = 15.269 lei

Înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată

Orice persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau
intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile, scutite de taxa
pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice
pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi
deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România, are obligaţia
înregistrării în scopuri de TVA astfel:
a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:
1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte
plafonul de scutire de 88.500 euro (300.000 lei);
2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de
scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire, în termen de
10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;
c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de
scutire, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora.

44