P. 1
Baltagul - Mihail Sadoveanu

Baltagul - Mihail Sadoveanu

|Views: 2,176|Likes:
Published by Cătălina Burlacu

More info:

Published by: Cătălina Burlacu on Mar 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/18/2013

pdf

text

original

1

Baltagul de Mihail Sadoveanu
,,S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor : ceea ce povesteşte el sunt o mie şi una de nopţi ale românilor […] afirma Nicolae Manolescu. De-a lungul anilor, critica literară a denumit ,,Baltagul” - ,,roman mitic”,deoarece autorul preia motivul baladei populare ,,Mioriţa” şi îl dezvoltă într-o naraţiune cu adevărat fascinantă. În balada populară, trei ciobani coboară cu trei turme de miei, cu oile la iernat.Doi dintre ei se hotărăsc să îl omoare pe tovăraşul lor, baciul moldovean.Acolo, unde acţiunea baladei se rupe, transformându-se în lirism, Sadoveanu o continuă, ţesând în jurul acestui subiect , al uciderii din lăcomie, povestea reconstituirii crimei şi a pedepsirii ucigaşilor de către văduva celui ucis. Romanul este o specie a genului epic,foarte complexă,cu tradiţii străvechi în literatura popoarelor.Se caracterizează, în general, prin amploarea desfăşurarii acţiunii în centrul căreia se află, de obicei mai multe personaje,prin reflectarea cadrului social şi geografic şi prin libertatea aproape neîngrădită a autorului de a situa acţiunea pe coordonatele timpului. Expoziţiunea.Scriitorul plasează acţiunea într-un sat din Munţii Moldovei – Măgura Tarcăului.Romanul debutează cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan, stând pe prispă şi torcând într-o zi de toamnă,amintindu-şi o poveste pe care soţul ei o spunea adesea ,,la cumătrii şi la nunţi”. Nechifor Lipan, soţul Vitoriei, a fost întotdeauna priceput în ale oieritului.Avea stâni bine orânduite,cu baci ascultători, pricepuţi în tainele ,,laptelui acru şi-a brânzei de burduf.” Intriga.Elementele de intrigă ale romanului sunt dispersate în expoziţiune.Gândind la viaţa grea şi plină de lipsuri a oierilor, despărţiţi pentru mult timp de familiile lor, Vitoriei îi sporeşte îngrijorarea, căci soţul ei, plecat de mai bine de două luni la Dorna,ca să cumpere nişte oi, nu se mai întorsese.Mai întârziase el şi altă dată dar niciodată aşa mult.

De la o vreme încoace.că aici avea să se aleagă o rânduială nouă a vieţii ei” La Vatra Dornei . alături de baciul Alexa. trimisă spre creştere şi educaţie la Mănăstirea de maici de la Văratec şi un flăcău.Din cauza neliniştii şi a gândurilor. De cum au intrat în ţara Dornelor.iar gospodăria o lasă în grija baciului Mitrea. deci unicul ei sprijin..Gherghiţă.motivând aceasta prin faptul că el era singurul bărbat în gospodărie.2 Din şapte copii cu câţi îi dăruise Dumnezeu. Împărtăşindu-i preotului temerile sale. Astfel.binecuvântat de preotul Daniil.vrednic român’’. Ajunşi la Borca. nimeresc la un botez.Înainte de plecare . În drumul său. în clipele de taină”. îl roagă să-i alcătuiască o scrisoare către Gheorghiţă.i-au fost . la David. face popasuri. pentru a se curăţi. moş Pricop.şi-a întărit convingerea . Pregătirile de drum includ şi confecţionarea unui baltag. . femeia se spovedeste şi se împărtăşeşte preotului. Vitoria alege traseul pe care bănuieşte că l-ar fi ales şi Lipan.. Sosirea fiului acasă o bucură şi. unde află că Lipan. cu mare grijă. îi împărtăşeşte planul ei de a pleca împreună în căutarea lui Lipan.străine şi îndepărtate”. La Cruci au dat peste o nuntă.Vitoria era din ce în ce mai neliniştită căci întârzierea prelungită a soţului nu prevestea nimic bun.şi autorităţilor de la Dorna pentru a cere lămuriri despre trecerea lui Lipan pe acolo. pe care Vitoria îl şoptea . începe viscolulu şi ei ajung cu greu la Fărcaşa. Vitoria se adresează subprefectului Anastasie Balmez.. neliniştea i-a sporit presimţind parcă ceva şi. după popasul de la Bicaz. care le potcoveşte caii şi care îşi aduce aminte că în toamnă potcovise şi calul lui Lipan pe care-l numeşte . întreabă oamenii şi i se confirmă că merge pe drumul cel bun. dorinţe şi doruri. băiatul fisese trimis la Jijia. de orice gânduri.. căruia îi spune temerile ei.ca să-l cheme grabnic acasă. . Desfăşurarea acţiunii.treptat. Tot aici.Vremea se strică. Minodora . la fierarul satului. nu s-a putut bucura nici de sărbătorile de iarnă care.a plecat la drum asupra nopţii” . se opreşte în Călugăreni. în afară de scopu-i neclintit”. botezat aşa după numele celălalt al tatălui său..mai trăiau doar doi: o fată.În lipsa tatălui.pentru prima dată. vornicul i-a poftit să guste din ploscă şi să facă urări mirilor. aflat cu turmele în bălţi..pentru supravegherea turmei.

dar şi o bucurie. cu zgârciurile umede “. pricinuită de certitudinea că toate căutările ei au luat sfârşit şi de regăsirea câinelui . Vitoria îl găseşte pe Lupu câinele de încredere al lui Lipan. chimirul […] căciula brumărie” ale lui Lipan. taşca..ştiind că n-are să-l mai vadă până la învierea din . coşul cu merinde. unde crâşmarul şi soţia lui îşi amintesc doar de doi ciobani.Vitoria trăieşte un sentiment de disperare.-Gheorghiţă’’. Vitoria ajunge în localitatea Sabasa.. iar presupunerile i se întăresc după întâlnirea cu cei de la Primărie. ci al celuilalt. despre care oamenii vorbeau că s-au îmbogăţit dintr-o dată.ajuns jos. ea deduce că tragedia s-a petrecut între Suha şi Sabasa. .. ea cercetează împrejurimile. numele lui adevărat care i-a fost schimbat în urma unei boli. alături se aflau .Înăbuşindu-si durerea. munteanca orânduieşte priveghiul. Ea are grijă ca totul să se desfăşoare după datină. Este lăsat liber şi el coboară într-o prăpastie ... Flăcăul îl urmează şi. şi de soţia acestuia. trimite ..În drum spre locul numit Crucea Talienilor. o chemare înfricoşată’’. iar nevestele lor fac risipă şi trăiesc în lux.botforii. crâşmarul. . Dar ea nu striga numele băiatului.Începe să facă planuri pentru priveghi şi înmormântare. chibzuind unde ar putea da peste osemintele lui Lipan.găsind în animal o parte din fiinţa celui iubit.Cercetând cele aflate.cucoana Maria. Femeia simte în aceste momente .Vitoria îşi dădu drumul alunecos. Urmând traseul celor trei. Toată durerea sufletului femeii izbucni într-un strigăt grozav .3 află că Lipan cumpărase trei sute de oi. Cucoana Maria cunoştea şi numele acestora:Calistrat Bogza şi Ilie Cuţui. ea vede căpăţâna spartă de baltag.La coborârea sicriului în groapă. La Suha. câinele dă semne de nelinişte. Ageră la minte . al lui Nechifor. Ceva mai încolo zăcea scheletul calului.oase risipite.. Au cinstit la crâşmă târgul încheiat şi au plecat mai departe spre Neagra. femeia trece la împlinirea rânduielilor sacre. pripăşit la un gospodar. o sfârşeala bolnavă’’.bocitoarele.dintre care o sută le-a dat înapoi unor gospodari care nu mai găsiseră altele să cumpere.. Invită la înmormântare autorităţile şi vine multă lume.Ajutată de domnul Toma.. pe urma băiatului” pe care îl găsi plângând încet lângă o grămadă de .’’ Neobosită. nu de trei.

-Ce te uiţi.iar viaţa îşi va urma de acum înainte cursul firesc.Acţiunea devine extrem de tensionată şi se precipită spre un punct culminant.pe care îl cere de la Calistrat Bagza. Gheorghiţă.căci vrea să aducă pe Minodora la mormântul tătălui ei şi să reintre în posesia turmei furate.aflate la Rarău. . . este arestat de jandarm.4 veci” şi a strigat după cel mort cu atâta durere încât toţi cei de faţă s-au cutremurat. care dă drumul câinelui.. aşa la baltag?[…] este scris pe el ceva?” Urmărind reacţiile presupusului criminal ea adaugă:.Vitoria răspunde calm. făcând o descriere minuţioasă a drumului oierilor între localităţile Suha şi Sabasa.Nemaiavând încotro şi căindu-se mult prea târziu muribundul cere să se spovedească. Calistrat Bogza îşi pierde cumpătul şi se aruncă asupra lui Gheorghiţă. Punctul culminant..dreptatea a fost făcută.”Gheorghiţă îl loveşte pe ucigaş cu baltagul în frunte.-Gheorghiţă[…]. câinele se repede la beregata celui recunoscut ca ucigaş al stăpânului său.Discută cu cei doi şi aduce vorba despre baltag. mi se pare că pe baltag e scris sânge şi acesta-i omul care a lovit pe tată-tău. adresată fiului ei: .Ea se gândeşte la fel de limpede la împlinirea până la capăt a datinei. Rânduiala s-a împlinit. Vitoria se simte acum mai uşurată.Ca şi cum doar atât ar fi aşteptat. Deznodământul o înfăţişează cu planurile ei de viitor.mestecând mormăiri sălbatice de sânge.ştiind că s-a făcut dreptate.orânduind pomenile mortului la nouă zile şi la patruzeci de zile.Îl incită pe cel care presupune că este autorul crimei cu o întrebare capcană..Ilie Cuţui.căci la praznicul de pomenire au fost invitaţi şi Calistrat Bogta şi Ilie Cuţui.” La reacţiile violente ale celui vinovat. Celălalt.mărturisind crima.

cu o actiune complexa si complicate ce se desfasoara pe mai multe planuri narative . Opera “Baltagul” are ca sursa de inspiratie baladele populare de la care Sadoveanu preia idei si motive mitologice romanesti: setea de implinire a actului justitiar . “Baltagul” are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului. atunci cand este folosit pentru infaptuirea dreptatii. baltagul este obiectul nelipsit din viata pastoreasca reprezentand aici si unealta crimei.obiceiurile si oamenii lui “Baltagul”.preponderent narativa.de mare intindere.oferind o imagine ampla si profunda a vietii. Romanul este specia genului epic. Simbolul labirintului este vizibil in opera fiind ilustrat de drumul serpuit al Vitoriei Lipan in cautarea sotului . opera epica ce prezinta trasaturile specifice romanului mitic.motivul. conditia umana “Apa motilor” si viata satului romanesc cu datinile. astfel baltagul este unealta magica . motivul animalului credincios.o adevarata capodopera a prozei romanesti. Scrierea lui Sadoveanu. Titlul romanului este simbolic.nuvele si romane avand ca teme esentiale: istoria ”Fratii Jderi”. cuvantul “baltag” insemnand secure cu doua taisuri dar si labirint. natura”Dumbrava Minunata”.surprinse in evolutie .Titlul sugereaza continutul romanului . temei acestiua i se subordoneaza cateva motive: transhumanta.conflictul. atat un labirint interior . cu mai multe conflicte si cu numeroase personaje complexe.discursul epic simplu. cel al legaturii omului cu natura.Principala trasatura a baltagului este ca.5 Demonstratie ca “Baltagul” de Mihail Sadoveanu este roman Mihail Sadoveanu este autorul unor impresionante opere in proza care cuprind povestiri. insusita de raufacator si recucerita de erou. acesta nu se pateaza cu sange.conceptia asupra mortii sunt numai cateva dintre cele mai semnificative elemente ale baladei ce se regasesc in roman. dar si cea a pedepsei. al framantarilor sufletesti . motivul femeii justitiare. idea profundei legaturi a omului cu animalul credincios “Dolca” si “Miorita” tema.in proza. de infaptuire a dreptatii ce domina toate faptele eroinei “Salga”.

Partea a doua cuprinde capitolele VII-XV si se constituie in desfasurarea actiunii prezentand pregatirile de plecare si apoi reconstituirea traseului strabatut de Lipan .Actiunea este complexa. care au valabilitate in orice epoca. cat si un labirint exterior. Fiind opera epica. din intuneric pentru a putea ajunge in exterior. romanul prezinta fapte si intamplari ordonate intr-o succesiune logica. dar si cronologica structurate pe momentele subiectului operei narative. La praznicul inmormantarii lui Lipan. un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri incheiate cu descoperirea ramasitelor pamantesti ale lui Lipan in propastia de la Crucea Talienilor. Apartinand genului epic.6 ale eroinei . alteori indicii temporali se raporteaza la succesiunea anotimpurilor sau ale miscarii astrelor: sarbatorile solstitiului de iarna sau “soarele era la asfintit”. Vitoria reface secventa cu secventa scena omorului demascand ucigasii: Calistrat Bogza si Ilie Cutui. Finalul operei surprinde intoarcerea personajelor la viata cotidiana. prezinta punctul culminant si deznodamantul. Se fac referiri temporale la sarbatorile crestin-ortodoxe: ”Boboteaza”. Acest labirint aminteste curgerea continua a vietii spre moarte si a mortii spre viata:Vitoria porneste in cautarea sotului din interior. In prima parte . “Anul Nou”. iar structura este mai complicata decat la povestire sau la nuvela. la lumina. fapt ce se consuma in punctul culminant.ce contine capitolele I –VI. Actiunea se intinde pe o durata de timp relative mare. Partea a treia . “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”.Cand are certitudinea ca lui Lipan I s-a intamplat ceva rau. al drumului sapat in stancile muntilor pe care il parcursese si Nechifor Lipan. ea incepe toamna o data cu plecarea lui Nechifor Lipan sa cumpere oi si se incheie in primavara urmatoare in postul Pastelui. se constituie expozitiunea si intriga prezentand framantarile Vitoriei Lipan ingrijorata de intarzierea sotului Nechifor Lipan. Vitoria hotaraste sa plece pe urmele sotului. Deznodamantul prezinta pedepsirea ucigasilor. Alteori autorul precizeaza date calendaristice ce marcheaza momente importante ale actiunii: 10 martie ce . fapt ce se constitue in intriga.constituita din capitolele XV-XVI. plecat din toamna sa cumpere oi. romanul prezinta o actiune de mare mobilitate in timp si spatiu. dar nu este precizata perioada deoarece Vitoria Lipan traieste intr-un timp mitic romanesc. un timp spiritual al credintelor si datinilor stravechi.

psihologic. materializandu-se treptat pe masura ce Vitoria reconstituie traseul sotului.zbaterile. dintre conflicte o face Vitoria Lipan.Acestui plan ii apartine si conflictul dintre trei ciobani: Lipan si cei care i-au luat oile si l-au ucis. Conflictul extern se prelungeste in plan interior. si dus pana la pedepsirea ucigasilor. datini si obiceiuri. Acest conflict genereaza actiunea din planul prezentului. descoperirea adevarului si pedepsirea ucigasilor. carciumarii isi amintesc de acesta in trecerea sa prin diferite locuri. generat de dorinta de inavutire a lui Calistrat Bogza si Ilie Cutui a carei victima este Lipan ucis de cei doi pentru 200 de oi. Tara Dornelor sau zona muntelui Stanisoara. Drumul Vitoriei. sa depaseasca piedicile naturii si ale oamenilor pentru a-si atinge scopul: descoperirea adevarului. Opera lui Sadoveanu prezinta o tesatura de conflicte dintre care unul este dominant. planuri care se sustin si se motiveaza reciproc. Conflictul se concretizeaza in planul trecutului. cel preluat si dezvoltat in balada “Miorita”. “Baltagul” prezinta doua planuri temporale ale actiunii. personajul principal. framantarile sufletesti. Legatura dintre cele doua planuri ale actiunii. Apartinand speciei romanului. Acest conflict se prelungeste . dupa cum si hangii. Apar conflicte secundare menite sa . cautarile Vitorie pentru descoperirea adevarului reprezinta conflictul de baza al romanului numit si labirint interior.un adevarat labirint cu ocolisuri si intoarceri ofera scriitorului prilejul de a prezenta zone diferite: Valea Bistritei.7 prezinta plecarea Vitoriei si a lui Gheorghita. Exista si un plan al trecutului in care faptele sunt prezentate prin tehnica rememorarii. autorul facand referiri la satul Magura Tarcaului. Vitoria isi aminteste scene din viata de familie alaturi de Lipan. altele sunt secundare . Exista un plan al prezentului care surprinde framantarile Vitoriei generate de intarzierea lui Lipan. sustine si motiveaza faptele din planul prezentului. Spatiul actiunii este vast.In roman apare un conflict extern.insa toate se conditioneaza si se sustin reciproc. plecarea ei si a lui Gheorghita in cautarea lui Lipan. Descrierile au in vedere atat elementele peisajului cat si profilul moral al locuitorilor . locul unde isi avea familia Lipan gospodaria. Eroina trebuie sa-si depaseasca propria sa conditie. se prelungeste si este preluat de Vitoria Lipan. traseul parcurs pe urmele acestuia. conflictul dintre trei ciobani.

Curajul. dragostea sa pentru Lipan fiind statornica.8 intregeasca. vointa de neinfrant sunt puse in slujba adevarului si a dreptatii in numele carora ea actioneaza. indrazneala. sunt complexe. Nechifor Lipan apre in planul trecutului. Sotie de oier din tinutul Tarcaului. copilul preferat al Vitoriei . Se conduce dupa un cod moral guvernat de legile traditiei pe care Vitora le transmite cu strictete fiicei sale. personal principal care cucereste prin frumusetea si farmecul fizic in ciuda faptului ca nu mai este tanara. Portretul se completeaza treptat la modul obiectiv din relatiile cu celelalte personaje. traseu impus de drumul “act de initiere” pentru descoperirea adevarului. corectitudinea sunt trasaturi care se desprind din felul sau de a se comporta. Personajele sunt vazute in evolutie. In centrul actiunii se afla Vitoria Lipan. Inteligenta practica dublata de abilitatea de a culege informatii. etc. cea fata de sot. calitati ce o ajuta sa actioneze cu succes in numele unei indatoriri sacre. portretul sau fizic si moral este o proiectie afectiva in mintea si sufletul Vitoriei. acesta reprezentant o alta generatie de oieri. Gheorghita maturizandu-se treptat pe masura ce trece prin incercarile vietii. dezlegand misterul disparitie acestuia. fiii familiei Lipan. Nechifor Lipanpersonaj absent. Minodora. familia avand o situatie financiara relativ buna. de a actiona. iubitoare si severa in acelasi timp. autorul prezentand trairile lor sufletesti. Tenacitatea. una deschisa noului. . Romanul marcheaza evolutia sa de la adolescenta la maturitate. ea se dovedeste priceputa si harnica gospodina organizandu-si casa. Vitoria este o reprezentanta a mediului social din care face parte. reprezentanti ai autoritatilor. personaje secundare: Gheorghita. Altele sunt personaje episodice : hangii pe care Vitoria ii cunoaste. Procesul se desfasoara sub indrumarea mamei. Lipan dovedeste harnicie si pricepere. Romanul prezinta un numar mare de personaje: un personal principal-Vitoria Lipan. Femeie aspra si darza. darzenia. el avea ceva din frumusetea tatalui. sa lumineze profilul moral al eroinei (conflictul dintre ea si Minodora). tenacitate si inteligenta. Cu toate acestea ea este o fire sensibila capabila de daruire. Alaturi de ea se afla Gheorghita. de capacitatea de a descifra sufletul omenesc sunt trasaturi care o ajuta sa reconstituie drumul lui Lipan. Impresioneaza prin luciditate si stapanire de sine.

intentiile si trairile personajelor. De asemenea trasaturile personajelor sunt evidentiate indirect si din comportamente.9 Sadoveanu a creat un personaj complex surprins in evolutie specific romanului. Pentru surprinderea framantarilor sufletesti autorul apeleaza la monologul interior. modalitate de caracterizare directa a personajelor. In “Baltagul” unele fapte sunt narate de cate un personaj: hangii povestesc despre Lipan substituinduse vocii naratoare. . Prin aceasta opera. rolul lui este acela de a-i servi caracterizarii personajelor prin replicile lor si de-a dinamiza actiunea. Apartinand epicului. el nareaza la persoana a III-a cu obiectivitate fara sa intervina cu aprecieri asupra faptelor si intamplarilor. Dialogul este bine reprezentat in romanul sadovenian . gesturi si atitudini. Apare descrierea portret. Naratorul din roman pare ca stie totul. fapte si intamplari . Sadoveanu apeleaza la descriere surprinzand aspecte ale naturii cu scopul de a evidentia framantarile sufletesti ale eroinei. tehnica fiind cea a analizei psihologice prin monologul interior. Mihail Sadoveanu isi exprima indirect admiratia pentru frumusetea morala a omului simplu. scriitorul apeleaza la tehnica prezentarii directe: in expozitiune apare portretul fizic si moral al eroinei-realizat prin descriere. Pentru conturarea unui profil moral complex. descrierea-cadru cu rolul de a prezenta spatiul actiunii: imaginea satului “Magura Tarcaului”. relatia cu natura si relatii cu celelalte personaje. “Tara Dornelor” si tinutul Stanisoarei). romanul are un narator a carui ipostaza este cea de martor al intamplarilor. Dintre procedeele caracterizarii indirecte accentul care pe prezentarea framantarilor sufletesti ale personajului. in care epitetul este bine reprezentat. “Baltagul” contine numeroase pasaje descriptive impletite armonios cu naratiunea. iar Bogza vede in ea asprime. astfel Gheorghita o considera “fermecatoare” sau David negustorul ii aprecieaza calitatile de gospodina. Alte personaje exprima direct calitatile eroinei.

acestea fiind trasaturi specifice personajului de roman. este un personaj feminin deosebit. care este reprezentativa pentru locuitorii satului Magura Tarcaului. caractere puternice ce se pot adapta la situatii neobisnuite. . iar femeile se ocupa cu gospodaria. Ele sunt prezentate in actiune si in evolutie pe o perioada indelungata de timp. Prin construirea acestui personaj Sadoveanu se abate de la imaginea femeii supuse. personajul principal. In aceasta comunitate pastorala oamenii se supun statutului de viata patriarhala in care barbatii se ocupa cu pastoritul fiind mai mult plecati.10 Caracterizarea Vitoriei Lipan Personajele din opera literara “Baltagul” sunt personaje complexe bine individualizate. In centrul romanului “Baltagul” se afla familia Lipan. Vitoria Lipan.

” O tarie sufleteasca incredibila dovedeste Vitoria in momentul gasirii osemintelor lui Nechifor. Ea stie ca Nechifor Lipan se va intoarce la ea “ca la apa cea buna” pentru ca prin frumusetea ei si prin felul ei de a fi ea este deasupra tuturor. Vitoria va trece neobservata fara a starni curiozitate. caruia ii este inferior. ea reuseste sa obtina informatia dorita. a plange mai pe urma. Ea are putere de stapanire si o dorinta apriga de a organiza inmormantarea sotului ei dupa obiceiurile muntenilor. un drum al barbatilor. de gasit. care cuprinde calatoria Vitoriei.avea de calculate.11 neputincioase care depinde in totalitate de sotul sau. Aceasta scena este gradata. cu o munteanca apriga. de randuit. relatiile cu celelalte personaje. stapana casei care prin grija si priceperea ei. Dorinta ei arpiga de a afla ce i s-a intamplat sotului depaseste slabiciunea de femeie. comportament. Ea a refacut traseul pastorilor dovedindu-se o femeie energica. Spiritul ei calculat o ajuta sa-si ordoneze pana si sentimentele: ”Munteanca socotea ca nu mai are de ce plange. Ea are incredere in dragostea ei si in efectul pe care il are asupra sotului. Vitoria are intelepciunea si intelegerea necesara pastrarii armoniei intr-o familie. Vitoria este capabila sa paraseasca universul inchis al gospodariei si sa porneasca pe un taram necunoscut foarte periculos. cu inteligenta nativa si cu tarie morala iesita din comun. In prima parte a romanului. ce cuprinde primele sapte capitole pana la plecarea Vitoriei in calatorie. limbaj. ii asigura prosperitatea de mama iubitoare dar autoritara care respecta cu sfintenie traditiile si de sotie devotata care e in stare de orice sacrificiu pentru sotul ei. a intrebarilor subtile si a simplitaii ei. Partea a II-a a romanului are in centru scena demascarii criminalilor ce concentreaza esenta personajului. aluzii . De plans. Pentru dragostea sotului ei. Acuma n-are vreme. eroina apare prezentata in trei ipostaze: gospodina. Vitoria demonstreaza un extraordinar simt al orientarii – desi nu cunoaste drumul si nu are acea putere fizica specifica barbatilor. In acest roman avem de a face cu o femeie puternica. Datorita comportamentului sau diplomat. In cea de-a doua parte a romanului. portretul moral este completat cu alte trasaturi descrise prin caracterizare indirecta: actiune. demascarea se face treptat incepand prin intepaturi subtile ale Vitoriei. destoinica.

un portret fizic prin caracterizare directa ce se remarca printr. tenacitate prin putere si curaj ceea ce face din Vitoria un “Hamlet feminin” (G.cautarea tatalui este un moment formativ . personajul principal al romanului “Baltagul” de Mihail Sadoveanu ramane un personaj de referinta al literaturii romane prin trasaturile sale fizice si morale.cu tenacitate. Prin acest portret fizic. Ea conduce singura discutia spre aflarea adevarului.care ai sa . Dovada suprema a dragostei Vitoriei pentru sotul sau este dorinta ei de a-l inmormanta crestineste. Noua structura a patruns la Gheorghita –tine condica. Calitatile morale ale Vitoriei ce reies prin caracterizarea indirecta din aceasta secventa sunt disimularea.o frumusete a Vitoriei. dar mama vrea ca acesta sa nu iasa din “randuiala”.Pentru Gheorghita . modesta si credincioasa lasa iertarea in grija lui Dumnezeu. dar si un personaj reprezentativ pentru opera lui Sadoveanu prin taria sa sufleteasca. Ea isi implica fiul in infaptuirea actului de dreptate pentru a-l maturiza fiind constienta ca de acum inainte va avea nevoie de ajutorul lui. o frumusete fizica dar si morala deosebita.sara .coordonat de mama .12 pentru ca in final sa asistam la o scena violenta si la autodemascarea criminalilor. calatoreste cu trenul. Caracterizarea lui Gheorghita Lipan In caracterizarea lui Gheorghita este abordata tema educatiei .Stia sa cheme in amurgit ieruncile si capriorii. Vitoria Lipan.ce ii aduce maturizarea . Isi da seama cu parere de rau ca feciorul nu este maturizat si din aceasta cauza nu se poate sprijini pe ajutorul sau:”-Esti inca un plod . ii sileste pe criminali sa recunoasca fapta. Mai intai educatia sa a insemnat consonanta cu ritmurile naturii :”Pariul cu bulboane au fost ale lui . Sadoveanu surprinde misterul si farmecul femeii din popor. Vitoria ii urmareste pe cei din jur cu spiritul ei vindicativ.Calinescu) Pe parcursul romanului se realizeaza pe langa portretul moral.Trecerea de la starea de inocenta la experienta se face greu si personajul isi descopera propia natura dupa un exercitiu indelungat .umbland dupa turmele taranilor . inteligenta.Potecile la zmeura si mai sus la afine .Toate acestea i le aducea aminte mirosul de fan in care plutea vara si copilaria”.Povestile la stana .cand invaluie focul limbi sub spanceana padurii . abilitatea de a manui psihologia oamenilor. cand ocolea asa . iar in final.

datinii.in zboruri .pana la genunchi si era incaltat cu botfori “). act ce se configureaza intr-o renastere simbolica si asigura continuitatea intre parinte si urmasi.cinstit. In conceptia Vitoriei.dar si pe stilul vorbirii sale (“mester la voce”).prietenos. legilor nescrise ale coloctivitatii arhaice .el devine o prezenta printr-un act de sinteza .Rolul fiului in pedepsirea ucigasului “constituie un exercitiu initiatic de virilitate. care are un scop cognitive si justitiar: ”m-oi duce. Maturizarea se implineste cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau .revine la viata prin restituire . Pentru a deveni barbat a trebuit sa strabata cu mama sa drumul labirintic al mortii care este in acelasi timp un drum de viata si de renastere . La sfarsitul actiunii.are pentru ei pistoale incarcate in desagi”. insemnand si dobandirea unei personalitati: “Sangele si carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupre lui in pasi . fiul este capabil sa isi asume rolul de urmas si descopera lumea careia ii apartine.avea cojoc in clinuri . alaturi de mama sa. Gheorghita iese din dificila calatorie initiatica.fara teama de hoti. Un nou ciclu incepe.avand atributele eroilor :”de oameni rai spunea ca nu ii pasa . Desi este un personaj absent .13 cunosti de acu inainte supararile vietii”.”apoi “Ofta cu naduf”. Il vazu sfios si nesigur. sa-i descifreze semnele. incepand. Nickephoros insemnand purtator de biruinta . el este capabil sa restabileasca circuitul existentei.In acest sens se pune accent pe descrierea aspectului exterior .regasinsu-si tatal si numele”. actul educativ inseamna dezvoltarea capacitatii de a se adapta randuielii.Ucenicia lui Gheorghita a trecut de la starea de inocenta la cea de experienta descoperindu-si “propia natura si pe cea a lumii .lumina victoriei . Caracterizarea lui Nechifor Lipan In caracterizarea lui Nechifor Lipan se utilizeaza procedeul mastilor .Este vrednic roman. intarit.infaptuit de cei care l-au cunoscut .In caracterizarea sa si numele are rolul de a da relief.in chemari”.amator de petreceri.Nechifor Lipan face parte din categoria oamenilor puternici si indrazneti.a imbracamintii(“purta caciula brumarie .Tot un act initiatic este veghea din rapa a osemintelor tatalui sau. Astfel.de miel negru. El nu este pe deplin convins de necesitatea calatoriei. .”Vitoria il privi clipind. raspunde Gheorghita cu indoiala“.

Spunem ca Nechifor Lipan revine la viata prin restituire.14 Nechifor Lipan este un personaj emblema . Inmormantarea este actul suprem al acestei restituiri .Un rol important in sesizarea trasaturilor definitorii il are fragmentarea .Relatia sintactica dintre determinat(locuitori)si determinanti (“iuti si nestatornici”. intorcandu-si fata spre soare si spre noi . Pentru Vitoria “mustata acea neagra “si “ochii aceia cu sprancene aplecate “sunt”dragostea ei de mai bine de doua zeci de ani” .fara griji in bucurii ca si inarsitile lor de cuptor .Prin infaptuirea dreptatii si implinirea ritualului .”rabdatori”)este intrerupta prin intermediul punctuatiei.rabdatori in suferinti ca si in iernile cumplite .reprezentand lumea din care face parte :”locuitorii acestia de subt brad sunt niste fapturi de mirare.apoi”infatisarea toata “intrand in raport de egalitate cu termenul abstract “dragostea “.Aceste trasaturi sunt evidentiate prin enumerare .echilibrul cosmic este restituit.Eroul este readus in prezent.placandu-le dragostea .si betia si datinile lor de la inceputul lumii ferindu-se de alte neamuri“ Prima propozitie a textului este un enunt-definitie .Sinteza se obtine si prin procedeul de sinonimizare contextuala . .ca vremea .”mustata “si “ochii”.Detaliul portrestic inlocuieste persoana .Astfel termenii”locuitori “ si “fapturi” intra in relatie de sinonimie .Iuti si nestatornici ca apele.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->