P. 1
DANSURI DOBROGENE

DANSURI DOBROGENE

|Views: 644|Likes:
Published by Carmen Dragotă

More info:

Categories:Types, Brochures
Published by: Carmen Dragotă on Mar 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/14/2013

pdf

text

original

DANSURI DOBROGENE

Stilul dansului dobrogean se desprinde net din palmaresul jocurilor romanesti; reprezinta un specific coregrafic bine conturat: ritmicitatea puterniva si retinuta, lejera si accentuata,unduioasa si punctata. Dansul dobrogean a realizat o sinteza a valorilor coregrafice de proveniente variate regionale devenind o unitate de sine statatoare si reprezentativa in tabloul stilurilor regionale romanesti. Datorita conditiilor istorice deosebite acest fenomen de sinteza s-a produs mai tarziu fata de restul tarii,si s-a plantat pe elementele constante bastinase, reprezentat prin folclorul coregrafic al populatiei vechi dobrogene. Pentru a stabili configuratia folclorului dobrogean trebuie sa tinem seama de urmatoarele coordonate importante: a. Caracterul dunarean; b.Omogenitate; c.Ritmica a. Caracterul dunarean Jocurile dobrogene au trasaturile jocurilor de campie: iuti si saltate. Pastreaza forme simple de cerc si exceleaza in hore batute. Chiar jocurile de perechi au aspect dinamic si colorat si o miscare generala saltata si vie. Iata unele dintre ele: Alamaia,Braul macanesc, Cadaneasca, Dragaica, Geamparaua, Ghimbaseasca, Hora Dragaicii,Paidusca, Papusica, Poparlanul,Iropca b. Omogenitatea In Dobrogea nu gasim zone distincte; folclorul coregrafic dobrogean arata o omogenitate teritoriala impresionanta. Nordul nu se deosebeste cu nimic de sudul Dobrogei.Repertoriul aproape acelasi, este raspandit pe toata intinderea regiunii. Totusi intalnim si teme de variatie. Elementele cele mai frapante se datoreaza nu zonei folclorice ci interventiei unor repertorii de comunitati restranse cu origine in tinuturile din stanga Dunarii sau de alta natura. Astfel in satele provenite din Oltenia vom intalni: Alunelul, Ghimpele, Craitele, Trei pazeste,jocuri de origine olteneasca. Din regiunea Arges,provin jocurile: Barlabonul, Braul de la Tufani (pe sase),Ciobanasul, Ciuleandra, Hora Nuntii,Hora refuzata, Nuneasca, Ofitereasca. Macedo-romanii au adus din Macedonia Grecia si din Bulgaria jocuri ca:Paidusca macedoneasca, Geamparalele macedonesti, Sarba macedomeasca,Traca-Traca, Schioapa, Un gioni musat, musat, Cimpoiul sau Gaida. Cu toate ca nu distingem zone in cuprinsul regiunii, totusi folclorul coregrafic are un centru de greutate care emana substanta folclorica pe toata intinderea si domina intrega regiune. Aceasta este asezata in nordul si vestul Dobrogei si cuprinde zona riverana inclusiv baltile Dunarii.

Baltile au avut rolul de pastrare si pulsatie a folclorului coregrafic pe drumurile dinspre Dunare spre mare. O cercetare a punctelor principale din balti, spre exemplu comuna Marasu din balta Brailei cu cele sapte sate: Drandoiu,Tacau,Iapa, Zagna,Nedelcu, Stramba si Staenesti ne arata ca fiecare asezare cuprinde in rezumat tabloul general al jocului dobrogean, cu acelasi raport de repertoriu. Un factor care a contribuit la omogenizarea folclorului coregrafic a fost circulatia ciobanilor pe tot teritoriul dobrogean. Macomii au parcurs in drumurile lor tot tinutul si au raspandit repertoriul pastopral. Astfel: Braul macanesc, Ciobanasul, Ciobaneasca peste bat,Mocancuta sunt jocuri pastorale. c. Ritmica jocurilor dobrogene Este de o bogatie exceptionala:2/4, 3/4, 3/8, 5/4, 5/8, 7/8, 7/17, 9/8, aceste ritmuri nu le mai intalnim in nici o alta regiune a tarii. Dibrahul (doua optimi) este simbolul miscarii rapide si repetate. Este baza ritmica a: horilor pe bataie, braielor sarbelor. Iambul (optimi, optimi cu punct) are ritm ascendent; ritm aksak (schiop),(masura 1 al jocului Dragaica) Traheul (patrime si optime) are ritm ascendent;(masura 4 si 8 al jocului Padelasulvarianta Rachelu) Spondelul (doua patrimi) este egal, grav, ferm, sustinut. Il gasim in baza ritmica a fiecarei masuri la jocul Sarba de la Oltina. Tribrahul (trei optimi) se gaseste in geamparalele de la Marasu, masura fiind de 3/4. Anapestul (doua optimi si o patrime) are ritm ascendent(Jocul Dobrogeanca mas.1,2,3,4,5 etc.) Dactilul (o patrime si doua optimi) are rimt descendent(mas. 1 a Horei pe bataie de la Rachelu) Amfibrahul (optime, patrime, optime) este baza ritmica a pasului sincopat la Brau si Hora pe bataie. Malosul (trei patrimi) se gaseste ca baza ritmica la joc: Tarina, Lamaita in masura 3/4. Tetrabrahul (patru optimi) se intalneste la toate masurile de la Batuta. Peonul (trei optimi si o patrime) se intalneste la masura de la Schioapa-Petrosani. Ionicul minor (doua patrimi si doua doimi) se gaseste la masura 1-3 la jocul Gradineasca. Epitritul (doua patrimi, o optime, o patrime) se gaseste la jocuri in masura 7/8 ca:Papusica, Plopeanca si Garligeanca.

Dolemiacul (optime, patrime, patrime, optime, patrime) se gaseste la Mocancuta in varianta Turcoaia.Are doua forme: principala si secundara. Forma sa secundara este baza ritmica a calabrazei (optime, patrime, optime, patrime, patrime). Repertoriul general al dansurilor dobrogene insemneaza un numar de circa 500 de jocuri , dintre care unele sunt vii, altele, altele pe cale de disparitie, iar altele disparute. Citirea repertoriului general ne arata numele jocurilor, originea sau provenienta lor. Dintre cele provenite din afara unele au fost asimilate, au capatat trasaturile specificului regional, altele au ramas exemplare izolate cu tendinta (spre) de disparitie. Astfel deosebim: a.jocuri pur dobrogene,create pe teritoriu b.jocuri dobrogene de origine (transriverana) c.jocuri provenite din dansurile de salon a. Jocuri dobrogene: Bataia,Braul dobrogean,Cadaneasca, Plopeanca, Chipernita, Dragaicuta, Gimbaseasca dobrogeana, Garliceanca, Hora, Hora Dragaicii, Lamaita, Leoasa, Maringhile, Papusica, Saltata, Tropca,etc. Le putem considera teritoriale pentru ca ele se intalnesc numai in aceasta regiune! Totusi unele jocuri ca: Padelasul, Poparlanul, Trancanaul, le gasim in toate satele din campia Dobrogei si a Baraganului. Nimic insa nu ne indica locul de origine ale acestor jocuri! Faptul ca se afla si pe unul si pe celalalt mal al Dunarii confirma sursa lor autohtona. Unele dintre ele pot fi urmarite pana in zona Vlasca. b. Jocuri originare din alte regiuni si care nu s-au dobrogenizat ramanand ca niste elemente de variatie:Ardeleneasca, Artegana, Calusul, Frunza, Itele, Jianu, etc. c.Jocuri provenite din dansuri de salon:sunt destul de numeroase in aceste regiuni , sub numele generic de "danturi" si care au patruns in satele Dobrogei pe la sfarsitul secolului trecut:Brait polea, Galopul, Savota, Lauteta, Padepatru, Polca, Valsul. Tipurile cele mai frecvente ale jocurilor dobrogene: Hora pe bataie, Hora, Brau, Braul mocanesc, Calabreaza, Sarba. Stilul dobrogean este foarte diferit de celelalte regiuni dar in acelasi timp are puncte de afinitate cu alte zone ale tarii. Distingem doua feluri de trasaturi pe care le vom numi caracteristici. Acestea sunt: teritoriale pontice 1. Caracteristicele teritoriale: -prezenta precumpanitoare a horei pe bataie.Braul dobrogean este foarte apropiat ca infatisare si forma cu hora pe bataie. -alta trasatura o reprezinta tipul Macancutei care e o Calambreaza

Aceste jocuri, braiele care sunt sarbe dobrogene, au ca nota deosebita faptul ca se joaca in prima parte cu plimbare de sarba munteneasca iar in a doua parte Hora cu batai pe batai. Deci braul sarba plimbata hora batuta 2.Caracteristicele pontice: sunt de natura stilistica Libertatea miscarilor de brate, punctarea acc. tari cu palmele ridicate , bataile din palme, rasucirea armonioasa a trunchilui, sunt trasaturi proprii dobrogene. De asemenea miscarile saltate ale piciorului la horele iuti, la braie, si bineinteles la geamparale,cadanesti dobrogene. Piciorul se ridica in aer, talpa este liberan si nervoasa.Se joaca "pe saltate"-numele dobrogean al geamparalei este "Saltata dobrogeana", asa cum il gasim si azi in nordul regiunii. Jucata in hora, in perechi cu tinuta prinsa sau libera, Saltata ramane modelul stilului dobrogean. In acest joc se revarsa toate calitatile dansurilor dobrogene: suplete, lejeritate, desen si ornamente care modifica strictetea traditionala, fantezie improvizatorie si gratie sanatoasa si vie.

DOBROGEA Nr. crt. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. Numele jocului Babusca de la Cerna Brâul pe bataie de la Ostrov Cadâneasca de la Nufarul Cadâneasca de la Emisala Floricica de la Casimcea Geamparaua Hora în doua parti de la Nufãrul Hora stânga Regiunea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea Dobrogea

93. 94. 95. 96.

de la Ostrov Momârlanul Dobrogea de la Ostrov Sãltata de la mânã de la Dobrogea Ostrov Sfârcul de la Dobrogea Nicolitel Schioapa de la Emisala Dobrogea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->