ARGUMENT

În acest proiect voi identifica similtitudinile şi deosebirile între teatru şi cinema din
mai multe aspecte : a esenţei, actorilor şi a publicului ţintă.
Am avut în vedere următoarele competențe
C1. Analizează concurenţa pe piaţă

C2. Analizează modalităţile de a fi competitiv în mediul de afaceri

C3. Adaptează strategiile în funcţie de informaţiile deţinute în urma analizei mediului

concurenţial

   La început voi evidenţia trăsăturile principale ale acestor două genuri de artă pentru
a identifica mai corect similtitudinile şi diferenţierile. Să începem cu teatrul: pentru realizarea
unui spectacol dramatic, teatrul poate îmbina desenul, muzica, dansul, dar și poezia și proza.
Este vorba de spectacole în care actorii reprezintă personaje pentru a fi privite din exterior (de
către un public) într-un timp și spațiu limitat. Dialogurile scrise se numesc piese de teatru, dar
există și teatru fără text scris dinainte, sau chiar fără cuvinte, folosindu-se de mimă și dans.
Producțiile teatrale moderne implică munca unei echipe în spatele scenei: proiectanți,
constructori, tehnicieni, costumieri și machiori, actori și regizori. Teatrele profesioniste oferă
ultimele inovații din electronică, sisteme de iluminat și sonorizare.Iar piesele de teatru sunt
jucate nu doar în săli tearale dar şi în aer liber. Principalele genuri teatrale ar fi : Comedia ,
pantomima, tragedia, dramă, tragecomedia şi absurdul.
 În principiu oamenii pot fi divizaţi  în 4 categorii : care preferă mai mult să meargă la
cinema, alţii  aleg teatrul, mai există  care merg şi la teatru şi la film (de exemplu eu ) şi cei
care stau acasă . Pe timpuri teatrul nu avea alternative şi concurenţi dar în prezent odată  cu
apariţia  cinematografiei şi a televiziunii teatrul este nevoit să mai cedeze din teren.
Spectacolele teatrale  au existat încă din epoca antică (Eshil , Sofocle şi Euripide ş.a. ) urmată
de medievală (Shakespeare , Moliere ş.a)  Deja la sfîrşitul epocii moderne paralel cu
activitatea teatrală  ia naştere o nouă formă a artei : filmul . Fraţii Lumiere au fost inventatorii
ce au pus pe roate o industrie şi forţă artistică nouă . Ajungând în epoca contemporană
secolul XXI în care ne aflăm, dispunem o mulţime de pîrghii pentru a  analiza în profunzime
arta cinematografică şi teatrul. Tema pe care am ales-o mereu a stîrnit polemici în privinţa
priorităţii a acestor 2 arte şi interdependenţa lor. Deşi în timp artele s-au diferenţiat şi
specializat, ele se înrudesc prin scopul lor: acela de a delecta, de a instrui, de a crea o stare de

1
tensiune interogativă, de a-l apropia pe om de Dumnezeu, ori de a-l smulge – cum
afirma Aristotel .
Arta cinematografică este una dintre cele mai tinere din constelaţia artelor
tradiţionale. Anul acesta va împlini 120 de ani. Cinematografia este nu numai o simplă artă, e
foarte complexă, include folosirea mai multor arte luate la un loc. Fără mijloace tehnice
moderne ea nu poate exista şi nici să se dezvolte ca artă specifică. Regizorul este responsabil
pentru toate aspectele ce tin de creatie intr-un film. El este consultat in privinta angajarii
actorilor, alegerii locatiilor de filmare si planuieste filmarile chiar inaintea inceperii lor. In
timpul acestora, el/ea supravegheaza actorii si echipa, stabileste filmarile si respecta orarul
filmului si bugetul acestuia. Regizorul este in general angajat de catre un producator, cu
exceptia situatiei in care chiar el este producatorul filmului in cauza. Deosebim 4 genuri de
film: De ficțiune (comedie , acţiune , dramă , poliţist , thriler , de groază,
etc.) , documentar , de animaţie şi  de reportaj. După durată  observăm 3 tipuri de
filme: Lungmetraj  care depăşesc 70 min. de proiecţie, de metraj mediu 30-70 min. şi filme
de  scurt metraj până la 20 minute.

2
 CAPITOLUL I
CONCURENTA
Pentru a monitoriza concurenta este necesara mai intai definirea acesteia. Concurenta
in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe aceeasi piata
pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica. Concurentul este
persoana (fizica sau juridica) ce concureaza cu o alta (sau altele) in vederea atingerii acelorasi
obiective de afaceri. Exista mai multe clasificari ale concurentei. Una dintre acestea face
diferentierea intre concurenta loiala si cea neloiala.
Concurenta loiala are loc in conditiile respectarii de catre concurenti a normelor si
mijloacelor considerate corecte si recunoscute ca atare prin reglementarile in vigoare din
fiecare tara.
Concurenta neloiala este orice fapt sau act contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala. Acest tip de concurenta este reglementat prin diverse tratate internationale,
precum si de legislatia nationala din Romania.
O alta clasificare a concurentei, care ne va interesa in cele ce vor urma, este aceea care
face distinctia intre concurenta directa, indirecta si potentiala.
Concurentii directi sunt aceia care ofera produse si servicii similare cu cele ale dvs.
Acestia pot fi primari (cei mai puternici) sau secundari (care nu exercita o presiune
considerabila asupra afacerii dvs.).
Concurenta indirecta  este cea care ofera pe  piata pe care operati produse si servicii
ce se pot substitui acelora puse la dispozitie de catre dvs. Spre exemplu, ficatul de porc este
un produs substitut pentru ficatul de pasare.
Concurentii potentiali sunt:
  pe de o parte, firmele care nu s-au infiintat, dar exista informatii ca vor aparea
intr-un domeniu anume de activitate datorita aparitiei unor conditii favorabile;
   pe de alta parte, sunt firme care exista pe piata la ora actuala, cu domenii de
activitate care in prezent nu sunt considerate similare cu ale dvs., dar care este posibil in
viitorul previzibil sa se reorienteze.
Orice concurent ati avea, poate intra intr-una dintre aceste categorii. In cazul
concurentilor directi, batalia este mai evidenta. In cazul concurentilor indirecti va trebui sa
fiti mai rafinat, deoarece razboiul se duce pe satisfacerea acelorasi nevoi cu ajutorul unor
produse diferite.

3
 In privinta concurentei potentiale, situatia este si mai delicata, pentru ca trebuie sa fiti
la curent cu modificarile ce se petrec in cadrul mediului de afaceri, si sa anticipati pe de o
parte aparitia unor firme care la ora actuala nu exista, iar pe de alta parte sa fiti atent la
miscarile unor firme care in momentul de fata sunt active in alte domenii de activitate.

  1.1  Piata
         Piata din punct de vedere economic reprezinta spatiul de manifestare a cererii de
bunuri si servicii in corelatie cu oferta corespunzatoare si in care se formeaza pretul de
echilibru.
    Piata reprezinta:
 spatiul economic in care se desfasoara activitatea cumparatorilor si
vanzatorilor;
 locul unde se formeaza pretul produselor;
 locul unde se manifesta CONCURENTA.
 locul de intalnire dintre cererea si oferta de bunuri si servicii;
Concurenta este o competitie unde oamenii încearca sa se ridice peste rivalii lor si
care tind sa obtina ceea ce au obtinut altii, sau chiar mai mult, in aceeasi perioada de timp.
    Imaginati-va o lupta in camp deschis intre doua tabere; ca in vremurile demult
trecute......Piata este campul de batalie,  concurenta reprezinta lupta in sine iar ostenii sunt
agentii economici.
Poza ……horse racing…...piata este zona unde se desfasoara intrecerea , concurenta
este lupta dintre cai , iar agentii economici sunt caii manati de calareti.
Concurenta este confruntarea dintre agentii economici pentru a atrage :
a) multi consumatori;
b) preturi convenabile;
c) calitate buna a marfurilor.
A)   multi consumatori;
    Noi trebuie sa analizam in primul rand consumatorii: cine sunt ei? Cat de des
cumpara produsul nostru?
    Sunt mai multe categorii de consumatori:
1. efectivi (cumpara );
2. potentiali (pot fi convinsi sa cumpere);

4
 3. nonconsumatori absoluti (nu vor cumpara din diverse motive).

   
Sa dam un exemplu: 
Produsul este un demachiant dermocosmetic de fata  pentru piele sensibila
Consumatorii vor fi: 
Femei
varsta intre 16 – 50 de ani
Situatia financiara medie
Mediul urban
Cu stil de viata dinamic preocupate de sanatatea si aspectul lor.
    Acest produs nu va fi cumparat decat de aceasta categorie de consumatori.
De ce? Pai sa vedem…pe barbati nu-i intereseaza, deci am exclus din start! Femeile cu
venituri mici vor cumpara paine si mancare, in nici un caz nu le vor ajunge banii si pentru
produsele dermocosmetice.
B)    preturi convenabile;
C)    calitate buna a marfurilor.
    Relatiile dintre agentii economici pe piata, în functie de interesele lor, constituie un
sistem economic de concurenta, în care fiecare are libertatea sa produca si sa vânda ce-i
convine, în conditiile pe care le considera cele mai favorabile. Sistemul concurential
reprezinta totalitatea relatiilor dintre agentii economici aflati in competitie pe piata, in functie
de interesele lor.
Formele de concurenta existente pe piata sunt: 
        - concurenta perfecta (directa), din punct de vedere al producatorului, se manifesta
pentru aceleasi produse (concurenta de marca, de intreprindere)
        - concurenta imperfecta (indirecta), din punct de vedere al pietei, adica produse si
servicii diferite dar care satisfac aceleasi nevoi (concurenta formala, generica).
Formele concurentei imperfecte sunt:
a)    oligopolul, 
b)    monmopolul,
c)    concurenta monopolistica.
- concurenta loiala sau corecta

5
 - concurenta neloiala sau incorecta ( concurenta ilicita, parazitara, dumping).

1.2 Caracteristicele formelor de concurenta

Forma Numarul deBariere deProdusul Cunostinte despre
concurentei concurenti intrare pe piata
piata
Monopol Un concurent Multe bariere Aproape nuPerfecte
exista
substituanti
Oligopol Cativa Unele bariere Produse Imperfecte
concurenti diferentiate sau
omogene
Concurenta Mare Cateva bariere Produse Mai multe    
monopolistica diferentiate cu decat oligopol; mai
multi substituanti putine decat
monopol
Concurenta Nelimitat Nu sunt Produse Perfecte
perfecta omogene
Pornind de la concurenta neloiala sau incorecta, trebuie sa amintim ca exista si
infractiuni economice în lupta de concurenta.
In practica se intalnesc, de regula, urmatoarele infractiuni economice: 
        - intelegerea între vanzatori în scopul împiedicarii manifestarii concurentei; 
- impunerea preturilor catre distribuitori; 
- inducerea în eroare a consumatorului asupra preturilor sau a marfii printr-o
publicitate inselatoare sau fals etichetaj; 
- revanzarea in pierdere, deoareca anuleaza semnificatia pretului de vânzare (nu
afecteaza cumparatorul, dar falsifica concurenta, deoarece implica intentia necinstita caci nu
se poate supravietui piezand bani).
Concurenta perfecta se considera a exista doar in teorie, fara corespondent in viata
practica; este acel tip de piata pe care se satisfac cel mai bine interesele vanzatorilor si
cumparatorilor si care prezinta simultan urmatoarele trasaturi:

6
 1.    atomicitatea cererii si ofertei, care exprima existenta multor vanzatori si
cumparatori de putere economica egala sau apropriata, astfel incat nici unul dintre ei nu poate
influenta pretul in mod hotarator.
2.    omogenitatea produselor, care presupune ca marfurile oferite sunt echivalente
sau aproape identice, astfel incat cumparatorului ii este indiferent de unde aprovizioneaza.
3.    intrarea si iesirea pe piata sunt libere, adica o firma poate intra pe piata daca
pretul este superior costului sau de productie.
4.    transparenta perfecta a pietei, care arata ca pe piata cu concurenta perfecta
cumparatorii si vanzatorii dispun de o cuoastere deplina a cererii si a ofertei.
5.    mobilitatea perfecta a factorilor de productie, care exprima inexistenta
obstacolelor in procesul achizitionarii de factori de productie, in conditile in care firmele
doresc sa isi dezvolte activitatea.
Pe piata cu concurenta perfecta produsele pot fi usor substituite si cumparate la cel
mai bun pret, care satisface atat interesele vanzatorilor cat si ale cumparatorilor. Daca una din
trasaturile concutentei perfecte lipseste atunci piata devine imperfecta.
    Dintre toate formele de concurenta imperfecta, cele mai frecvente sunt oligopolul,
monmopolul si concurenta monopolistica.
Oligopolul reprezinta o piata cu concurenta imperfecta pe care se pierde atomicitatea
ofertei, existand cativa producatori, de putere economica apropriata sau diferentiata care
produc marfuri omogene sau diferentiate.
Monopolul reprezinta piata pe care se manifesta actiunea unui singur vanzator, deci
pe care se pierde atomicitatea ofertei, iar marfa este unica.
Concurenta monopolistica se manifesta pe piata prin imbinarea unor elemente
specifice pietei perfecte cu altele caracteristice monopolului.In aceste conditii, exista
numerosi producatori si cumparatori dar produsele sunt diferentiate astfel incat influenta
cererii pe piata devine singura modalitate de crestere a profitului.
    Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in: 
- reducerea costurilor sub cele ale concurentilor;
- diminuarea preturilor de vânzare; -
- ridicarea calitatii; 
- acordarea unor facilitati clientilor.
Exista trei tipuri de strategii concurentiale :

7
 1. strategia efortului concentrat, care exprima actiunile firmei ce urmareste sa
obtina suprematia asupra vanzarii unui produs, a unei piete de vanzare.
2. Strategia elitei care exprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un
produs de exceptie, de calitate superioara produselor substituibile.
3. Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe
piata la preturi scazute justificate de cheltuieli de productie mici.
Exemplu:
Nevoia de recreere si divertisment
Conucrenta indirecta: 
D)    turism;
E)     spectacole;
F)     discoteca;
G)    acasa.
Concurenta de produs:
Se alege varianta acasa:
H)     la TV;
I)    rebus;
J)     calculator.
Concurenta de marca
Se alege modalitate TV, deci marcile vor fi:
- Nei
- Philips;
-Sony.

CAPITOLUL II
ARTA CINEMATOGRAFICĂ ŞI TEATRUL
ASEMĂNĂRI ŞI DIFERENŢIERI
8
 Dramaturgul Matei Vişniec crede şi astăzi că : teatrul, poezia şi romanul pot atenua
spălarea pe creier produsă de societatea de consum, de mode, de industria de divertisment
şi de noile tehnologii.
William Shakespeare afirma: “ Am terminat-o cu teatrul. Teatrul este doar pentru
visători. Uite ce ne-a adus visul.” Visul ce reprezintă arta universală , si ne “inchinam”
oamenilor ce au statutul de : actori!
Atît teatrul cît şi filmul reprezintă ramuri ale artei în care sunt implicate mai multe
echipe cei care apar în prim plan şi cei din umbră, de după culise la fel de importanţi. Nu
oricine îşi permite să realizeze un film profesionist demn de Oscar sau să întreţină un teatru
deoarece este vorba de un buget impunător . Există filme despre teatru dar există şi spectacole
filmate sau unde personajele sunt staruri de cinema. Scenele din film nu au loc neapărat în
ordinea cronologică dar şi în teatru trecerea timpului este arătată prin machiajul personajelor
şi decorul din scenă.
În sine arta reprezintă intenţia frumosului, toată diversitatea de a reda esteticul.
Cinematografia ca  şi teatrul este o sinteză complexă  artei ce evoluţionează teoretic şi
tehnologic.Georges Melies, se consideră primul regizor de film . Iniţial definiţia de regizor ,
apare odata cu arta spectacolului , datorită teatrului german de  la Meningem unde actorul
cade pe plan secundar şi apare această noutate teatrală precum regizor. Anume cînd Melies îşi
da seama că poate filma un spectacol întreg şi îl regiza precum un film teatrul stabileşte
legături foarte strînse de rudenie artistic cu filmul.
  Chaplin afrima:”Cinematograful nu are nici o legatura cu teatrul…El este
absolut original.”Insa atunci, ce  nu inteleg eu,este, daca nu are nici o legatura cu teatrul
de ce se ecranizeaza piese de teatru?

 
  
9
 Deosebiri
Deşi par că sunt fraţi există mai multe deosebiri din diverse puncte de vedere.
Deosebirea principală este  este că în film ţi se arată iar în teatru tu te uiţi .Teatrul aidoma
unei cărţi te provoacă nu doar la gândire dar şi meditaţiei el are puterea să lecuiască rănile dar
şi amelioreze durerile. Nu putem unilateral să afirmăm care este mai bun – teatrul sau
cinematograful , totul depinde de ce aveţi nevoie la un anumit moment . În linii generale
scopul filmului este de a distra spectatorul iar la teatru oamenii merg să se odihnească dar şi
cît de banal nu ar fi să se îmbogăţească din punct de vedere cultural. Există şi excepţii dar în
marea majoritate a cazurilor mersul la teatru se asociază cu ceva mai serios .  Arta are nevoie
de o idée sau o stare ce se apropie de frumosul trăirii omeneşti .Cîte ori o persoană poate
merge la unul şi acelaşi film artistic ? Aproximativ 3 ori…   În teatru însă fiecare spectacol se
deosebeşte de celălalt . Cine a mers de mai multe ori la acelaşi spectacol s-a convins de
această deosebire.
Din punct de vedere erotic, ce atrage mai mult, teatrul sau filmul? Punându-mi această
întrebare, aşa, la prima vedere, aş alege filmul. Teatrul are ceva greu. Mă pune pe gânduri.
Îmi cere să fiu adânc. Mă încurcă. Filmul, în schimb, are ceva uşor. Îmi dă voie să fiu
superficial. Mă lasă să-mi beau cafeaua pe terasă fără să fac nimic. Dacă mă gândesc mai
bine, teatrul mă duce cu gândul la o relaţie serioasă, la hai să ne cunoaştem, la căsnicie.
Filmul are ceva trecător, atinge, seduce, nu dă deloc impresia că ar avea intenţii serioase.
Filmul stă foarte bine la capitolul efecte. Animatiile si SF-urile din ziua de astazi nu
mai sunt vizionate doar pentru poveste, ci si pentru efectele 3D.
Primele filme erau turnate la cadru general, datorită opticii primitive a vremii. Odată cu
răspândirea obiectivelor cu focală lungă și rafinarea limbajului cinematografic, prim-planul
(cadrul care arată fața și o parte din bustul persoanei) și mai apoi gros-planul (o parte a feței)
au devenit mijloace specifice de expresie cinematografică, prin opoziție cu ceea ce
spectatorul unei piese de teatru sau al unui spectacol de operă putea vedea cu sau fără un
binoclu.
–Adevarata valoare a unui actor se vede pe scena de teatru, când trebuie să joace în
faţa unei săli pline şi să se concentreze asupra rolului sau. Nu are sansa unei duble, ci trebuie
sa repete acea scena de sute ori mii de ori. .

10
 – Filmul te poate invata cultura unei tari foarte indepartate. Teatrul este interpretat
doar de actori autohtoni , care oricat de mult ar incerca sa interpreteze roluri din piese de
import, o vor face tot in felul lor.
– Filmul nu te conditioneaza de o anumita ora. Teatrul este la o singura ora, la un
singur teatru, unde obiectiv e posibil sa nu poti ajunge. Filmul ruleaza toata ziua,
cinematografele sunt mai multe in oras, iar probleme cu procurarea biletelor nu sunt (la
teatru, de multe ori, trebuie sa te decizi cu zile bune inainte daca vrei sa mergi)Trebuie
mentionat de la bun inceput ca ambele variante ofera atat avantaje, cat si dezavantaje. Nu
vom incerca sa tinem cu nici o “parte implicata”, ci pur si simplu va vom lasa pe voi, la final,
sa alegeti! La film cei drept, poti trage 10, 20, 30 cadre, le analizezi pe fiecare si apoi alegi
cadrul care ti se potriveste, sau, mai corect spus, cel care iti place, dupa care ramane ca
oamenii sa vada acelasi film pe care altii l-au vazut cu ceva ani in urma. In schimb, teatrul
aduce contactul direct dintre actori si public, iar de fiecare data trairile sunt diferite!
In teatru exista un obstacol al spatiului, de pilda, nu poti sa aduci o “mare” pe scena,
in timp ce in film, poti fi oriunde de la un cadru la altul, in timp ce in teatru, acest lucru este
mai greu. Filmul iti ofera o mare libertate si o multime de posibilitati, dar ce are avantaje are
si dezavantaje.
Filmul este peste fotografie, face imposibilul posibil; peste teatru poti spune
pentru ca ramane pentru toteauna. Filmul rescrie, reinventeaza o noua viata, sau viata in sine,
sau mai bine spus viata “perfecta”… frumos!
Efectul la teatru este cu totul altul, simti trairile actorilor, starea lor de spirit, esti
“invitat” sa traiesti alaturi de ei, te implici, iti creezi propria poveste.
Jerzy Grotowski  întotdeauna a susţinut că teatrul nu ar putea concura cu
cinematograful şi a vrut sa aduca un teatru pentru un public prin confruntare, provocare şi
experimentare. A fost un  teatru care  nu s-a  bazat foarte mult pe imagine (ca în cinema sau
televiziune), ci doar pe prezenţa actorului.

 
11
 Despre actorii de teatru şi cinema
   Аctorul de film :
1. Ţine cont de indicaţiile regizorale.
2. În ficare zi învaţă pe fragmente de text rostirea cărora este coordonată cu
regizorul.
3. Participă la mai multe dubluri mai ales dacă nu se sincronizează cu partenerii
de scenă sau procedeele tehnice de filmare.
4. Actorii de film susţin repetiţii înafara camerii de filmat însă acestea pot avea
loc pe drum spre filmare sau chiar înainte de a se imprima scenele.
5. În momentul cînd se instalează echipamentul sau se filmează o scenă fără
prezenţa unui actor acesta are timp liber.
6. Momentele tehnice trebuie să fie înţelese cu o seriozitate de actori de exemplu
cu ce mînă a ţinut păharul în mînă , în ce era încălţat în care parte a întors capul. La montajul
filmului imaginile trebuie să corespundă logic cocordîndu-se la realitatea filmului.
7. Actorii de film des joacă fără atmosfera filmului . Multe lucruri sunt adăugate
de compiuter. Adierea vîntului este uneori un ventilator iar multe locaţii şi efecte sunt
realizate ulterior pe pînza verde numită cromakey.
8. Rezultatul final nu este cunoscut de actori , anume faza de postproducţie
.Uneori ei sunt dezamăgiţi de rezultat din cauza că aşteptările erau altele.
9. Actorii de film nu joacă în ordinea scenariului de exemplu la început se
filmează cum a murit protagonistul . În altă scenă este perfect sănătos.
  Actorii de teatru :
1. Textul dramaturgic este propus actorilor de către regizor unde are loc o lectură
în colectivpentru adaptarea rolurilor .
2. Fiecare replică se analizează minuţios chiar şi pentru rolurile secundare în
final regizorul aprobă.
3. Regizorul le pune actorilor sarcina să improvizeze diverse situaţii legate de rol
pentru a se sincroniza mai firesc în scenă.
4. Scenografia , machiajul,perucile , decorul sunt lucruri departe de realitate pe
care actorii trebuie să vitalizeze.
5. Actorii au grijă de rechezita lor şi felul cum arată.
6. Ieşirea în scenă nu permite greşeală şi actorul nu poate lua pauză pentru
odihnă fiind expus eforturilor fizice .

12
 7. Există lucruri imprevizibile de exemplu o actriţă a îmbrăcat pe dos o tunică ,
oamenii din sală la început erau nedumeriţi dar actriţa nu a arătat semn de panică şi-a jucat
rolul pînă la urmă fără a mai schimba ceva . A doua zi în oraş la doamne a apărut o modă
nouă.
8. Actorii de teatru petrec mai mult timp la repetiţii decît la spectacol , ei fac
parte din o echipă constantă fiind implicaţi în diverse activităţi în comun.Ei fac parte din
aceeaşi familie unită de scenă.
 — În teatru actorul are doar o singură şansă pentru a cuceri pe spectator , în film
fiecare dublu poate fi perfecţionat şi greşelele corectate (dacă nu este vorba de o telenovelă
unde trebuie mai repede de realizat filmările.
—Dese ori în film regizorul cu lux de amănunte explică actorului cum să rostească şi
mişte în cadru , actorului îi rămâne doar să îndeplinească cerinţa regizorului. În teatru atunci
cînd are loc spectacolul actorul trebuie să fie de sine stătător să cunoască la cel mai serios
mod biografia şi psihologia personajului .
—În film greşeala partenerului de scenă nu influenţează radical deoarece dese ori se
filmează fiecare  independent. În teatru partenerii de scenă depind 100% unul de celălalt iar
dacă unul a greşit sau a auitat ceva partenerultrebuie să repare greşeala.
         Specialiştii susţin că în film este mult  mai uşor să joci decît în teatru unde nu ai
dreptul să greşeşti. Oamenii cu o imaginaţie slab dezvoltată nu prea se vor regăsi în teatru .
Filmele aduc popularitate şi prosperitate materială , teatrul mai modest se descurcă la acest
capitol dar permite o comunicare directă cu publicul. Idealiştii nu au loc în teatru , atunci cînd
actorul îşi atinge apogeul artistic  el trebuie să lase scena şi rolul succesorilor săi. Teatrul este
o artă vie , filmul este pe jumătate . Pentru actorii de succes  facultatea benefică ar fi cu profil
teatral. Actorul de teatru se va adapta filmului mai usor decît starul de cinema în
teatru.La teatru ai actorii in faţa ta, eventual poţi bea o bere cu ei după piesa (la unele teatre
exista cafenea unde se intampla asta.
 
Spectatorii
Mulţi consideră că în prezent la teatru merg persoanele demodate şi rataţii. La teatru
nu prea o să întîlniţi oameni ce poartă blugi rupţi , tricouri sau chipiu.
Frecvenţa spectatorilor la spectacol e criteriu de bază pentru a aprecia reuşita
spectacolului. Au fost şi vremuri  grele  pentru teatru deoarece sarcina principală a trupei era

13
să distreze publicul. Înţelegând amărăciunea realităţii dure oamenii doreau ceva mai vesel dar
oricum la tragedii nu s-a renunţat.
Acum orice categorie socială are acces  la spectacole şi filme dar  nu toţi îşi permiteau
să se delicteze cu o operă de artă jucată de actori profesionişti. Publicul din sala de teatru este
mai educat, atmosfera mai sobra. E adevarat, nu mai este ce era acum ceva ani, insa
diferentele raman sesizabile.

Filmul care s-a difuzat în cinema poate fi văzut şi la tv sau downloadat din internet (o
variantă  piraterească). Esenţa este că de acasă poţi obţine un film. O problemă întîlnită des în
film este cea ligvistică – o traducere mediocră poate distruge din farmecul filmului.
Cînd mergeţi la teatru  limba în care vor comunica actorii se cunoaşte din start.
Teatrul e mai aproape de viaţa reală . Actorii au un singur dublu pentru a juca impecabil.
Mersul la teatru nu este un lucru demodat , pe vremuri doar aristocraţii îşi permiteau să
privească spectacole. Se punea accent pe vestimentaţie , exista  un dress-code , oamenilor din
stradă nu le si permitea să intre în sala de spectacole. Publicul trebuia să arate impecabil fiind
unul select. În prezent preţul biletelor este accesibil pentru orice doritor de a se delecta cu un
spectacol supradozat de emoţii vii. Totodată cunoştinţele noi se realizau în bufet mai exact
era un bun pretext de socializare  . Pentru bărbaţi este în vogă cunoştinţă cu o domnişoară în
special la premiera spectacolului unde domniţa iubitoare de artă se deosebeşte prin gusturi
estetice.
O dezbatere constantă între fanii ambelor forme de artă este dacă filmele sunt mai
bune decât teatrul viu. Unii consideră unile  producții de teatru care urmează să fie depășite
de capacitățile tehnologice ale filmului. Alții cred că filmul este prea adesea un amanet de
terenuri care nu corespund standardelor și scris, prin efecte speciale excesive și trucuri pentru
a trage o mulțime. Cu toate acestea, ambele forme au capacitatea de a atinge niveluri
uimitoare de calitate și de a afecta publicul lor la un nivel intens personal, deși folosind
diferite metode.
14
 Teatru viu are un aer de haos controlat cu privire la aceasta, care este imposibil de a se
replica. Fiecare performanță va fi usor diferită, în funcție de o varietate de factori. Actorii
experimentaţi  sunt capabili să evalueze starea de spirit generală a publicului lor și se
ajustează performanțele lor în consecință. Cu toate acestea, în cazul în care publicul este greu
de citit sau  ofensiv , astfel o producție excelentă la prima vedere  poate fi trasformată printr-o
noapte teribilă.Tocmai această incertitudine  face arta teatrală   atrăgătoare pentru mulți.
Actorii fac apel  frecvent la  tăcerea moartă, care poate umple un teatru în timpul un moment
sporit de dramatism , care le permite  publicului să participe la acțiunea din scenă.

Cel mai mare avantaj al filmului  faţă de teatrul viu este cel tehnologic. Pentru că
publicul trebuie să suspende necredinta lor mai puțin în film, ei pot deveni mai ușor cufundat
în lumea de pe ecran. Cu sunet surround, imagini generate de computer, și piese muzicale
atent selectate.  Limitările ale etapei pot fi dezastruoase, dar poate fi, de asemenea, eliberarea.
Prin faptul că nu au nevoie de a se concentra pe setări sau chiar complet realiste pe deplin
realizate, director, dramaturgul și distribuția se poate concentra mai bine pe teren și
personaje. Filmele prost scrise sunt adesea scuzate de efecte speciale .

Am realizat  un sondaj pe una dintre cele mai

populare reţele de socializare şi am obţinut
urmatoarele răspunsuri  privind doleanţele  tinerilor
din Mangalia

15
 “Unde ar prefera să meargă? La teatru sau cinema? Opţiunile tinerilor arată 
suprinzătoare
Cele mai importante răspunsuri sunt următoarele :
_________________________________________________________
Şarpe Şarpe La teatru ziua, cinema noaptea ^^
Cebotari Silvia Teatru, cinema am si acasa!
Iaver Tudor Teatru…..traiesti mult mai multe sentimente , le simti mai usor , te intorci
de acolo schimbat si sunt piese de teatru ce te pun pe ganduri . Asa cum zicea si Silvia sunt
destule canale unde poti vedea filme!
Mariana Jurja eu prefer teatrul, datorita emotiilor care le traiesc impreuna cu cei de pe
scena. nici un 3, 4 sau 5D nu va reusi sa transmita realitatea pe care o vezi chiar in fata
ochilor, acolo pe scena. Lacrimi, zambete, transpiratii, voci – toate sunt pe cat se poate de
firesti. Un actor veritabil trebuie sa porneasca, mai intai de toate, de la teatru.
Dumitru Ciolacu Teatru
Terrence Carp cinema
TroFilm TroFilm Noaptea Cinema, ziua Teatru…
Liviu Rotaru TEATRU
”Între teatru și comorile lumii aș alege teatrul” (Maria Filotti)
Irina Samson chiar dacă prin vene-mi curge cinema-ul, nu pot să aleg între teatru și
cinema, sunt atât de diferite și atât de apropiate în același timp. Dacă e să răspund totuși
provocării tale- Prioritar e filmul.
Tudor Turcan teatrul poate fi de doua feluri,bun si prost.Filmul poate fi de doua
feluri,bun si prost…nu va ramine dekit sa decideti unde mergeti
Serge Zanoaga Carte.
 Biff Jerkey ·
cinemaua-n ziua de azi de de 2 bani, insa costa mult, asha ca – teatrul
 Dima Stici
Teatru.
 Irina Lencautan ambele. stii de ce
Alexandru S. Paladi teatru!
Stamate Diana Teatru! pu că văd oameni care joacă pe viu
Olga Cebanu Teatru!

16
 CrisTina Galbici Eheheheh, realizasem cândva un sondaj pentru radio exact la această
temă Teatrul presupune ceva nou de fiecare dată (chiar dacă e un scenariu fix) e viu, la
cinema e o peliculă de film, care rămâne la fel, nu poate fi schimbată (decât, dacă se fac din
nou filmări)…
Cristian Pletiniuc Teatru
Nadia Bocan Dupa mine shi la teatru sh la cinema. Depinde de actori tare muult.
Normal k dak te duci la un film gen matrix sau despre nu shtiu ce omuleti verzi, cafenii sau
galbeni care au invadat planeta, mai bine te uiti la un spectacol….dar iar sunt sh spectacole la
care regreti k te-ai dus. Mai bine mergeai la un film bun.
Silvia Rotaru Teatru si cinema
Kit Catalina Teatru
Tatiana Cojocaru Solomca AMBELE
Mircea Tores Aleg cinema, e mai aproape de realitatea pe care multi sio doresc,
teatrul la fel e forte insa el nu face decât sa joace pe aspectele realitatii pe care o avem
Laura Grigore Cred că teatrul este mai aproape de sufletul meu. Actorii sunt lângă
mine, sentimentele și emoțiile lor nu sunt dincolo de ecran…
Adriana Vasilcov AMBELE îmi place şi teatru şi cinema:)
Diana Moldoveanu Teatru, de ce? emotii, stari, intrebari si raspunsuri. La capitolul
cinema stam tare prost, filme in rusa si cu o traducere care lasa de dorit.
Rusu Iurie Theatre
Andrei Stan ·
Teatru!
Nicoleta Fiodorov ·
Sigur că teatru.Mergeți măcar odată la teatru și nu veți aștepta comentarii de ce teatru
Nădița Lisnic La teatru trăiești mai intense emoții!
Teatru.
Olga Bulat Si cinema, si teatru. Importanta este calitatea produsului…
____________________________________________________
   Din 32 de respondenţi pentru a merge la un spectacol de teatru optează 17 persoane.
Cinematografele  sunt  alese  doar de 6 persoane şi pentru ambele opţiuni  au optat
respectiv 9 persoane. Deşi datele au caracter   subiectiv, oricum prezintă un semn
îmbucurător în special vis-a-vis de preferinţele tinerilor care nu sunt indiferenţi faţă de lumea
artei şi oferă argumentări bine puse la punct.

17
 CONCLUZII

În prezent, chiar şi în spectacolele de teatru, se apelează tot mai mult la tehnologia

digitală, iar actorii de film sunt tot mai solicitaţi pentru filmări în studiouri virtuale, în
decoruri în care predomină culoarea verde sau albastră, fiind deseori puşi în situaţia de a
interacţiona cu personaje, obiecte şi locuri pe care şi le imagineză numai, pentru că în
realitate ei nu văd concret nimic din toate acestea.

18
  Nici în televiziunile mari lucrurile nu stau cu mult diferit. Aici, reporterii,
prezentatorii şi toţi jurnaliştii care sunt solicitaţi şi vor să ia parte la prezentarea artistică a
informaţiilor transmise prin intermediul televizorului, trebuie să poată “să joace roluri”, să fie
deci şi ei actori, de fiecare dată când scenariul este direcţionat în mare parte spre studioul
virtual.
Concurenţa indirectă este cea care oferă pieţei pe care operaţi produse şi servicii ce se
pot substitui acelora puse la dispoziţie de către dumneavoastră (ex. firmele care produc şi
comercializează carne, vând peşte congelat etc.).
Firme rivale, ale caror produse si servicii fac obiectul unei comparatii si alegeri
alternative (sau exclusive) din partea cumparatorilor. Prezenta concurentilor in spatiul
micromediului firmei imbraca forma luptei pentru cucerirea pietei (acestia isi disputa atat
clientii, cat si furnizorii), intensitatea confruntarii sporind in situatia in care firmele apar pe
piata cu bunuri identice sau putin diferentiate destinate satisfacerii acelorasi nevoi
(concurenta directa). In acest caz, diferentierea produsului se realizeaza, indeosebi, prin
imaginea de marca (o marca de notorietate, cu o puternica imagine de marca constituie un atu
insemnat in optiunea clientelei). Exemplu: marcile de autoturisme Dacia si Daewoo,
televizoarele Philips si Sony etc.
Concurenti indirecti: firme care satisfac nevoi/motivatii similare oferind produse si
servicii de natura diferita (exemplu: transport auto si avion sau tren).

BIBLIOGRAFI E
1. liternet.ro (Teatru-film, o relaţie ideală? – 9 grade la Paris, Peter Kerek)
2. http://studpass.ro/teatru-vs-cinema/
3. Wikipedia.com
4. http://www.ileanaandrei.ro/teatru-vs-film/

19