Dictionarul explicativ geografic

Al elevei Ilioiu Iulia Elena

Clasa a IX-a D
Aluvionare
    1.Depunere de aluviuni.
    2. Concentrare a minereurilor si a carbunilor efectuata in jgheaburi cu
ajutorul unui curent de apa, materialele depuiindu-se in ordinea greutatii
lor specifice.

Aluviune
Material detritic (mil, nisip, pietris) transportat si depus prin actiunea
apelor curgatoare.

Argila
Roca sedimentara alcatuita din silicati de aluminiu, foarte raspindita in
natura si folosita in olarie.

Argiloiluviere
Proces pedogenetic caracterizat prin translocarea mecanicå a
particulelor argiloase dintr-un orizont superior (eluvial) intr-un orizont
inferior (iluvial).
 
Atmosfera
Invelisul de aer mentinut in jurul Pamantului de forta gravitatiei.
Limita superioara a atmosferei este considerata a fi la o inaltime de circa
3000 km, unde forta de gravitatie a Pamantului se egalizeaza cu forta
centrifuga, sau la 20.000 km, unde se mai resimte magnetismul terestru.
Forma atmosferei este elipsoidala pentru stratele inferioare (ca
efect al fortei centrifuge si miscarilor convective care o fac sa fie mai
bombata la poli si mai aplatizata la ecuator) si de "para" sau de
"cometa" pentru stratele superioare (din cauza "vantului solar" care o
turteste in partea expusa spre Soare, determinand totodatå alungirea ei
sub forma unei trene, in parte opusa).

Alunecari de teren

Sunt procesele de deplasarepe versant a unor mase de pamant, in lungul unor planuri de
alunecare cu pante mai mari de 10 grade, pe depozite argiloase , cu un exces de umiditate
si fara vegetatie de arbori cu radacinile puternic dezvoltate.
Batolit
Corp intrusiv (granite, granodiorite, etc.) de mari dimensiuni (peste 1.000 kmp) format
prin
patrunderea si racirea magmei in scoarta terestra; acoperisul are de obicei forma de
cupola si poate fi
scos la zi prin eroziune. Cand batolitele au sub 100 kmp. se numesc stokuri. Cand are
forma de lentila
patrunsa intre strate si mentine legatura cu vatra magmatica, stocul se numeste lacolit.

Bauxita
Roca formata in procesul de alterare a rocilor sedimentare magmatice, bogate in silicati
de aluminiu,
care se gaseste in natura sub forma de mase compacte.

Bazalt
Roca eruptiva, dura , compusa din minerale bogate in magneziu si fier, care se
intrebuinteaza in
constructii si pavaje.
Biosfera
Totalitatea vietuitoarelor de pe Pamant care impreuna cu toate elementele necesare vietii
formeaza un
invelis specific, alaturi de hidrosfera, litosfera si atmosfera. Masa totala a litosferei este
de zece la
puterea a cinsprezece tone. Limitele sale sunt cuprinse intre cele mai mari adancimi ale
Oceanului
Planetar si marginea superioara a atmosferei. Biosfera este un suprasistem alcatuit din
numeroase
sisteme, intre care ecosistemele sunt unitatile functionale elementare. Biosfera este unicul
suprasistem
al Pamantului in care se produc substante organice prin procese specifice de transformare
a energiei
solare, ape, si materiei anorganice.
Calcar
Roca sedimentara, formata din carbonat de calciu; piatra de var.

Campie
Intindere vasta de pamant fara accidente insemnate de teren.

Carbune
Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, formata prin carbonizarea
resturilor vegetale si folosita drept combustibil.

Clima
Totalitatea proceselor si fenimenelor meteorologice caracteristice unei regiuni gografice.

Coraziune
Actiune a vantului de slefuire a rocilor in mod diferentiat, prin intermediul particulelor de
nisip, praf sau ace de ghiata. Realizeaza
urmatoarele forme de relief: ciuperci, babe, saltele, tigai, sfere, dreikantere etc.

Crivat
Vant puternic, rece, care sufla iarna in tara noastra dinspre nord-est.

Crov
Depresiune mica, circulara sau elipsoidala, formata pe roci de tipul loessului, prin tasare,
in regiune de stepa. Lungimea si
latimea unui crov poate atinge zeci si chiar sute de metri, dar adancimea numai 2-5 m.
Crovurile mentin uneori apa, formand lacuri. Sunt tipice in Baragan, Burnas, Gavanu-
Burdea. Prin ingemanare si extindere crovurile dau depresiuni mai mari numite gavane si
padine. Denumiri locale: gavan, padina, coscova, rovina, strachina.

CaleaLactee (Galaxianoastra)-esteuna din galaxiileUniversuluireprezentand o insula

stelaragigantica din a carei component face parte siSistemul Solar
Depresiune
1. Intindere de teren inconjurata de inaltimi;
2. Presiune atmosferica inferioara valorii normale a presiunii dintr-un loc
oarecare.
Ecosistem
Sistem ecologic unitar, mai mult sau mai putin stabil, rezultat din
interactiunile dintre organismele vii si mediul inconjurator. El reprezinta
unitatea structurala si functionala de baza in ecologie si constituie un nivel
superior de organizare a materiei vii (ex: lacul, padurea, pajiste, etc.).
Fauna
Totalitatea speciilor de animale, dintr-o regiune, dintr-o anumita epoca
geologica
Gaz metan
Gaz din grupa hidrocarburilor, fara culoare si fara miros, care arde in aer
cu o flacara albastrie si care se formeaza din materia organica la
descompunere

Granit
Roca magmatica, acida, cu structura grauntoasa, cristalizata in intregime,
avand ca minerale de baza cuartul, feldspatul si mica. De culoare
alb-cenusie, galbuie, rosietica si mai rar verzuie.
Prezinta multe variatii: aplit (cu graunte fine), pegmatit (cu cristale ce ating
mai multi decimetri in lungime), etc. Uneori granitul imbiba rocile
metamorfice sau sedimentare si dau nastere la migmatite. Granitul are o
densitate relativ mica, ceea ce face sa aiba tendita de a se ridica spre
suprafata, transformand rocile pe care le traverseza, fenomen numit
granitizare. insoteste de obocei miscarile tectonice; cand se pune in loc in
timpul tectogenezei se vorbeste de granitizare sintectonica si formeaza masive
concordante, cu zone de tranzitie foarte extinse. Cand se pun sn loc
post-tectonic, se formeaza masive bine circumscrise, discordante - batolitele,
care au zone de tranzitie foarte inguste - aureolele de cintact.
Granitul se separa natural in blocuri paralelipipedice, prin dezagregare (mai
ales prin inghet) si da grohotis,, iar prin descompunerea granulara creaza
arena.
In general corpurile granitice au un relief greoi si masiv. Este folosit ca
piatra de constructii, ca piatra ornamentala (coloane, obeliscuri) etc.
In Romania se gaseste in: Dobrigea (Pricopani, Greci, Turcoaia), Muntii
Apuseni ( Muntele Mare, Highis), Muntii Banatului, Carpatii Meridionali.

Grind
Mica ridicatura de teren de forma alungita, care rezulta din depunerile
aluvionare ale unei ape curgatoare sau ale marii.
Hercinic
(In sintagma) Orogeneza Hercinica = totalitatea miscarilor de cutare a scoartei pamantului
manifestata din devonian pana in permian, in urma carora s-au format o serie de munti.

Horticultura
Stiinta agronomica care se ocupa cu studiul cultivarii pomilor, florilor

Huila
Carbune natural compact, negru-stralucitor, cu mare putere calorica, utilizat la fabricarea
cocsului, a gazului de iluminat etc.

Humus
Amestec de substante organice amorfe, rezultat din descompunerea unor microorganisme, a unor
ciuperci, etc.
Intruziune
1. Procesul de patrundere a magmei prin crapaturile rocilor sau de-a lungul
suprafetelor de slaba rezistenta.
2. Corp magmatic consolidat rezultat din aceasta patrundere, care imbraca
forme si marimi variabile: batolite, lacolite, filoane, silluri, dyke-uri, etc.
Latitudine
Distanta in grade a unui punct de pe glob fata de ecuator, masurata pe
meridianul locului.

Litologie
Disciplina geologica ce se ocupa cu studiul rocilor.

Litosfera
Invelisul exterior, pietros, al globului terestru.

Longitudine
Distanta in grade, masurata pe ecuator, dintre primul meridian (care trece
prin Greenwich) si cel care trece prin punctul dat.

Loess-roca sedimentara de origine eoliana, compusa din particule fine de cuart,argila si calcar.
Magmatism
Ansamblul fenomenelor legate de magma, mai ales urcarea acesteia spre/sau
pana la suprafata si patrunderea ei sub forma de intruziuni in interiorul
scoartei.

Magnitudine
Numar ce reprezinta enrgia dispersata de un cutremur, sau logaritmul
amplitudinii maximale a miscarii masurata la 100 km de epicentru si
exprimata in microni.
Se determina cu ajutorul formulei:
M = log A/A0 + C + D
in care:
A= amplitudinea adevarata a miscarii solului;
A0= componenta orizontala a amplitudinii maxime pentru undele superficiale
cu perioada de aproximativ 20 s pentru cutremurul de magnitudine nula;
C= constanta statiei de inregistrare;
D= constanta cutremurului (mecanismul cutremurului, adancimea focarului,
etc.)

Meridian
Jumatatea unui cerc care intretaie suprafata terestra dupa un plan ce trece
prin axa polilor. Toate meridianele sunt perpendiculare pe ecuator.
Meridianul de origine a fost ales cel care trece pe la Greenwich, langa
Londra (Conferinta de geodezie de la Washington), 1884); in prealbil si alte
popoare sau tari propusesera propriu lor meridian, incepand cu Eratostene
care a ales pe cel care trecea prin Rhodos, etc. Opus meridianului zero este
cel de 180 gr., sau antemeridianul. De la meridianul de origine se masoara
gradele de longitudine spre est (logitudine estica) si spre vest (longitudine
vestica).

Meridianul 0
Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care
trece prin localitatea Greenwich (Anglia) si in raport cu care se calculeaza,
in baza unei conventii international, longitudinea punctelor de pe glob.

Miscarea de revolutie-miscareaPamantului in jurulSoareluicu o viteza de cca 30km/s

.Pamantulparcurgeaceastadistanta in 365 de zile6h , 9’ si 9’’ .

Miscarea de rotatie-miscareaPamantului in jurulaxei sale in 23h 56’ 4’’ .Miscareaaredirectia de

la Vest la Est.
Orogeneza
1. Sensul cel mai larg este acela de geneza reliefului.
2. Sensul cel mai des folosit este de nasterea muntilor. In acest ultim inteles,
procesul de orogeneza are doua perioade:
- tectogeneza sau structogeneza (cind are loc cutarea sedimentelor dintr-un
geosinclinal) , si;
- morfogeneza (inaltarea sedimentelor si a fundului geosinclinalului peste
nivelul marii).
Un ciclu de orogeneza (de faze orogene) formeaza un lant muntos, respectiv o
era tectonica. Au fost descifrate mai multe orogeneze (in sens de ere) dintre
care trei precambriene (laurentiana, algomiana, si assyntica), dar dupa unii
autori consolidarea uscatului precambrian s-ar fi facut printr-o serie de
aproape 20 de ere tectonoce; aceste zone s-au rigidizat ulterior, devenind
scuturi. Urmatoarele orogeneze sunt: caledonica, hercinica, alpina.
Pas
Drum ingust intre munti ; trecere (defileu).

Pasune
Loc acoperit cu vegetatie ierboasa, unde pasc vitele; iarba de pe acest loc.

Pediment
Definit obisnuit ca o suprafata de eroziune locala, usor inclinata (1-7%) si
dezvoltata pe roci masive, rezistente, mai ales pe roci cristaline de tipul
granitului, este echivalat adesea cu glacisul de eroziune in roci dure, sau
glacisul pietros.

Pedologie
Stiinta care se ocupa cu studiul solului sub toate aspectele sale (geneza,
morfologie, proprietatii, clasificare, raspandire,utilizare, ameliorare)

Pozitie geografica
Locul pe care-l ocupa o tara, o regiune pe glob; latitudine, longitudine,
continent, emisfera etc.
Relief antropic
Relieful antropic cuprinde toate transformarile mari datorate omului:
Canalul Dunare Marea Neagra, Suprafetele lacustre artificiale, cariere,
baraje, diguri (indeosebi in Lunca si Baltile Dunarii), relieful datorat
exploatarilor miniere, caile de comunicatie etc.
Sediment
Depozit petrografic care poate avea origine detritica, chimica sau organica
si provine pe urmatoarele cai: dezagrgarea sau alterarea rocilor
preexistente, acumulari organice, precipitarea elementelor dizolvate in apa.
Prin comprimare si intarire, sedimentele dau rocile sedimentare, care se
clasifica divers, dupa origine (detritice, chimice, organice), dupa mediul de
sedimentare (marine, lacustre, continentale), dupa compozitia chimica
(silicioase, argiloase, carbonatice, saline, etc.)
Sedimentele continentale sunt cele mai importante pentru procesele
geomorfologice actuale; ele provin din distrugerea scoartei de catre diferiti
agenti de eroziune: rauri (aluviune), vant (loess), ghetari (morene), depozite
sau sedimente de versant (scoarta de alterare).
Sedimentele marine se clasifica mai ales dupa facies, respectiv mediul de
depunere: litorale (nisipuri, miluri, pietrisuri), neritice (miluri, nisipuri),
batiale (miluri organice).

Sist
Roca ce are proprietatea de a se desface in foi subtiri dupa planuri paralele.
Se pot distinge:
- sisturi argiloase ( care provin din compresiunea stratelor de argila);
- sisturi bituminoase (sisturi argiloase impregnate cu hidrocarburi);
- sisturi cristaline ( sisturi argiloase metamorfozate si deci cristalizate).

Spodosoluri
Soluri alpine brune acide si podzolice.
Clasa de soluri din sistemul de roman de clasificare corespunzatoare
podzolurilor din legenda FAO.