Sunteți pe pagina 1din 40

UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE „ VICTOR BABEŞ”

TIMISOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ- COLEGIUL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ
GENERALĂ
GRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ-PROBA SCRISĂ

1. NURSING ÎN BOLI INFECŢIOASE

1.În perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infecţioase reprezintă o sursă de infecţie


pentru:
a. membrii familiei
b. personalul de îngrijire
c. bolnavii din spital

2. Aceeaşi ploscă trebuie folosită de către:


a. un bolnav
b. doi bolnavi
c. patru bolnavi

3. Bolnavul cu dizenterie bacteriană poate fi externat numai când:


a. lipsesc scaunele diareice
b. nu prezintă colici abdominale
c. coprocultura este negativă

4. În perioada prodromală a gepatitei acute virale A, gradul de infecţiozitate este:


a. redus
b. ridicat
a. c.absent

5. În perioada de convalescenţă a hepatitei acute A gradul de infecţiozitate este:


a. maxim
b. scăzut
c. crescut

6. Îngrijirea bolnavilor cu boli infecţioase se face:


a. în concordanţă cu fazele evolutive ale bolii
b. la fel pentru toate afecţiunile
c. la fel în toate stadiile bolii

7. Pe lângă efectuarea tratamentului asistenta va urmării:


a. apariţia unor simptome
b. apariţia complicaţiilor
c. igiena corporală a bolnavilor
8. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbată:
a. săptămânal
b. la 3 zile
c. ori de câte ori este nevoie

9. Nerespectarea îngrijirii mucoaselor la pacienţii cu boli infecţioase poate produce:


a. otite secundare
b. stomatite
c. conjunctivite purulente

10. Îngrijirea mucoaselor prezintă o importanţă deosebită în:


a. rujeolă
b. scarlatină
c. varicelă

11. La pacienţii trataţi cu antibiotice, mucoasa bucală şi limba se poate bandijona cu:
a. glicerină boraxată + o substanţă antifungică
b. neopreol
c. hidrocortizon

12. Pentru prevenirea unor reacţii alergice grave se recomandă:


a. aplicarea antibioticelor pe mucoase
b. aplicarea sulfamidelor pe mucoase
c. evitarea aplicării de antibiotice şi sulfamide pe mucoase

13. Dizenteria bacteriană se transmite pe cale:


a. respiratorie
b. digestivă
c. sexuală

14. Scarlatina se transmite pe cale:


a. digestivă
b. sexuală
c. respiratorie

15. Gripa se transmite pe cale:


a. digestivă
b. cutanată
c. respiratorie

16. Pentru prevenirea infecţiilor stafilococice se recomandă:


a. dezinfecţia lenjeriei de pat
a. b.dezinfecţia saltelelor
b. sterilizarea instrumentelor medicale

17. Pe cale a respiratorie se transmite:


a. rujeola
b. scarlatina
c. varicela

18. Pe cale digestivă se transmite:


a. meningita meningococică
b. heapatita virală A
c. dizenteria

19. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti se poate realiza prin:


a. procedee umede de curăţenie
a. b folosirea substanţelor şi soluţiilor antiseptice
b. izolarea bolnavilor în saloane separate

20. Sindromul icteric poate fi prezent la pacienţii cu:


a. hepatite acute
b. ciroze hepatice
c. icter mecanic

21. Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienţii cu:


a. menigită bacteriană
b. meningită virală
c. meningită TBC

22. Tratamentul antibiotic este obligatoriu în :


a. scarlatină
b. erizipel
c. rubeolă

2. FARMACOLOGIE

23. Nu se administrează pe cale intravenoasă:


a. soluţii uleioase
b. soluţii iritante
c. suspensii
d. soluţii apoase izotone
e. substanţe hemolizante

24. Precizaţi medicamentele implicate frecvent în reacţii alergice:


a. Ampicilina
b. Penicilina G
c. Penicilina V
d. Procaina
e. Sulfamidele
25. Următoarele substanţe medicamentoase nu se pot administra în amestec cu alte
medicamente în administrare injectabilă:
a. Digoxina
b. Diazepam
c. Fitomenadiona
d. Manitol
e. Ampicilina

26. Sunt utilizări terapeutice ale Adrenalinei:


a. şocul anafilactic
b. şocul hemoragic
c. asocierea cu anestezice locale
d. în epistaxis, hemostatic local
e. tratamentul în feocromocitom

27. Xilina:
a. este un anestezic local de profunzime
b. este numai un anestezic local de suprafaţă
c. are acţiune rapidă, intensă dar şi mai toxică decât Procaina
d. are şi efect antiaritmic
e. este utilă în rahianestezie

28. În intoxicaţia acută cu benzodiazepine antidotul specific este:


a. Flumazenil
b. Midazolam
c. Naloxona
d. Nalorfina
e. Atropina

29. Contraindicaţiile administrării barbituricelor sunt:


a. sindrom depresiv
b. şoferi
c. insuficienţa respiratorie severă
d. sarcina
e. insomnia

30. Acidul acetilsalicilic şi paracetamolul au comune următoarele acţiuni


farmacodinamice:
a. analgezică
b. antiinflamatoare
c. antipiretică
d. antiagregantă plachetară
e. uricozurică

31. Sunt antiinflamatoare nesteroidiene:


a. Diclofenac
b. Celecoxib
c. Ibuprofen
d. Nimesulid
e. Metamizol

32. Care dintre următoarele afirmaţii despre anticonvulsivante sunt corecte:


a. Fenobarbitalul este util în sindromul convulsivant la copil
b. Carbamazepina poate determina alopecie
c. Acidul valproic poate produce osteoporoză
d. Fenitoina produce deseori o gingivită hipertrofică
e. Fenitoina şi fenobarbitalul sunt inductori enzimatici

33. Sunt expectorante mucolitice:


a. Bromhexina
b. Mesna
c. Paxeladina
d. Ambroxol
e. Acetilcisteina

34. Medicamentul util, administrat i.v. în criza gravă de astm bronşic este:
a. Prednison
b. Salmeterol
c. Salbutamol
d. Hemisuccinat de hidrocortizon
e. Ketotifen

35. Indicaţi care dintre următoarele simptome sunt specifice intoxicaţiei digitalice:
a. greţuri
b. vărsături
c. bradicardie
d. tahicardie
e. bigeminism ventricular

36. Nitroglicerina se administrează pe următoarele căi:


a. sublinguală
b. intravenoasă
c. subcutanată
d. cutanată
e. orală

37. În urgenţele hipertensive se administrează:


a. Enalapril
b. Diazoxid
c. Nitroprusiat de sodiu
d. Bisoprolol
e. Atenolol
38. Indicaţi care dintre următoarele medicamente poate fi util în edem cerebral:
a. Manitol
b. Indapamida
c. Hidroclorotiazida
d. Amilorid
e. Spironolactona

40. Heparina are următoarele contraindicaţii:


a. hemoragii
b. hemofilie
c. anevrism cerebral
d. tromboză venoasă profundă
e. embolie pulmonară

41. Care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale:


a. Adrenalina
b. Trombina
c. Apa oxigenată, soluţie 10-20%
d. Fibrina
e. Fitomenadiona

42. Glucocorticoizii au următoarele acţiuni farmacodinamice:


a. antiinflamatoare
b. antialergică
c. uricozurică
d. imunosupresivă
e. hipokaliemiantă

43. Insulina trebuie păstrată:


a. la temperatura camerei
b. în congelator
c. învelită în folie de aluminiu
d. la lumină
e. la temperatura de aproximativ 4oC

44. Amoxicilina:
a. se absoarbe rapid şi aproape complet după administrare orală
b. are absorbţia neinfluenţată de alimente
c. este utilă în infecţii pulmonare
d. se administrează în doză unică pe zi
e. activă în febra tifoidă

45. Gentamicina :
a. este un antibiotic aminoglicozidic
b. are nefrotoxicitate importantă
c. este un antituberculos
d. contraindicată în sarcină
e. se administrează injectabil
46. Doxiciclina :
a. este un antibiotic bacteriostatic cu spectru larg
b. se administrează oral
c. absorbţia sa nu este influenţată de alimente
d. pătrunde bine în LCR
e. poate produce colorarea în brun a dinţilor

47. Sunt medicamente utile în tratamentul tuberculozei:


a. Rifampicina
b. Gentamicina
c. Izoniazida
d. Pirazinamida
e. Amikacina

48. Vitamina E:
a. are proprietăţi antioxidante
b. este indicată în sterilitate
c. se administrează oral şi intramuscular
d. se acumulează în ţesutul adipos
e. este o vitamină hidrosolubilă

49. Uleiul de parafină:


a. este utilizat ca laxativ
b. acţionează prin iritarea mucoasei intestinale
c. poate produce carenţe vitaminice
d. scade absorbţia vitaminelor liposolubile
e. nu poate fi folosit timp îndelungat

50. Diosmectita:
a. este un silicat natural
b. scade meteorismul abdominal
c. nu are proprietăţi adsorbante
d. nu interferă peristaltismul intestinal
e. pentru administrare, pulberea se suspendă într-o cantitate mică de apă

3. NURSING ÎN OBSTETRICĂ

51. În prima jumătate a sarcinii diagnosticul se pune pe:


a. modificările organelor genitale externe
b. prezenţa semnelor fetale ( BCF, MAF, balotare )
c. semnele subiective

52. În lăhuzie se urmăreşte:


a. temperatura
b. involuţia uterină
c. lohiile
53. În primele stadii ale travaliului:
a. pacienta este adusă în stare de travaliu şi pregătită pentru naştere
b. se urmăreşte pulsul şi tensiunea arterială
c. se urmăreşte starea lohiilor

54. În cursul sarcinii se efectuează următoarele investigaţii paraclinice:


a. Rx pulmonar
b. Rh, VDRL, test HIV
c. Examen Papanicolau

55. Diagnosticele de nursing posibile în sarcină sunt:


a. alterarea confortului manifestat prin greţuri şi vărsături
b. constipaţia
c. tulburări de vedere

56. În prima jumătate a sarcinii semnele subiective sunt:


a. amenoree, tulburări digestive
b. cefalee
c. tulburări de vedere

57. Consultaţia prenatală din săptămânile 29-40 de sarcină are ca obiective:


a. evitarea patologiei sarcinii
b. informarea gravidei despre semnele declanşării travaliului
c. luarea în evidenţă a gravidelor cu exces ponderal

58. Examinarea ecografică în sarcină:


a. nu se efectuează înainte de 12 săptămâni de sarcină
b. permite localizarea placentei
c. permite diagnosticul de sarcină gemelară

59. Suferinţa fetală în cursul sarcinii are drept cauză:


a. alimentaţia necorespunzătoare a gravidei
b. HTA maternă, diabetul zaharat
c. nici una din primele două variante

60. În cazul alterării confortului gravidei manifestat prin constipaţie, asistenta recomandă:
a. consumul de lichide ( 6-8 pahare/zi )
b. regim uscat
c. alimente sărace în celuloză

61. Pregătirea preoperatorie pentru intervenţiile pe cale joasă ( vaginală sau perineală )
presupune:
a. bilanţul preoperator
b. toaleta locală
c. administrarea de antispastice

62. Supravegherea pansamentului după intervenţiile pe cale abdominală:


a. începe din ziua a 2-a postoperator
b. începe după ieşirea din sală
c. nu se urmăreşte după operaţie

63. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală presupune:


a. îndepărtarea uterului, colului şi a anexelor
b. îndepărtarea uterului
c. îndepărtarea uterului şi a colului uterin

64. Etapele screening-ului pentru cancerul colului uterin sunt:


a. examinarea cu valvele, examenul apanicolau, colposcopie, biopsie
b. examen ecografic, Rx pulmonar
c. examen ecografic

65. Puncţia fundului de sac Douglas se efectuează:


a. în caz de suspiciune de sarcină ectopică
b. în boala inflamatorie pelvină
c. în leziunile colului uterin

66. .Metodele naturale de contracepţie sunt:


a. steriletul
b. contraceptivele orale
c. metoda calendarului

67. Simptomele subiective în menopauză sunt:


a. tulburările neuro-vegetative
b. greţuri, vărsături
c. tulburările vizuale

68. Tratamentul în caz de avort incomplet este:


a. hormonal
b. antispastice
c. chiuretaj uterin evacuator

69. Alăptarea este contraindicată la:


a. lăhuzele cu tuberculoză pulmonară
b. lăhuzele cu HTA
c. lăhuzele cu tromboflebită

70. Dispozitivul intrauterin este contraindicat:


a. la multipare
b. la pacientele cu boală inflamatorie pelvină
c. la femeile sub 30 de ani

71. Înaintea examinării ginecologice se recomandă:


a. golirea vezicii urinare
b. clismă evacuatorie
c. consum de lichide

72. În cazul vaginitei triconomiazice se recomandă:


a. tratatrea partenerului
b. evitarea spălăturilor vaginale
c. tratament cu metronidazol

73. Infecţia cu Papilloma virus se depistează prin:


a. examen Babeş – Papanicolau
b. examen ecografic
c. examen cu valve

74. În caz de sarcină extrauterină tratamentul este:


a. repaus la pat
b. tratament chirurgical
c. antispastice

75. Vaginita candidozică este o afecţiune produsă de:


a. excesul de antibiotice
b. igiena necorespunzătoare
c. contraceptivele hormonale

4. Nursing in neurologie

76. În serviciul de urgenţă care este prioritatea nr 1 intr-un traumatism cranicerebral?


a. restabilirea permeabilităţii căilor respiratorii
b. refacerea volemiei
c. hemostaza plăgilor
d. decelarea unei fracturi cervicale

77. Care din următoarele semne nu atestă creşterea presiunii intracraniene ?


a. culoarea irisului
b. dimensiunea pupilelor
c. reflexul fotomotor
d. reflexul cornean

78. În ce poziţie trebuie aşezat pacientul în pat după o criză de epilepsie ?


a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Poziţia trendelenburg
d. Decubit ventral

79. Ce este aura epileptică ?


a. amnezie postcritică
b. apariţia halucinaţiilor în timpul crizei
c. un simptom care apare înaintea crizei
d. stare de relaxare după criză

80. Care din următoarele tehnici ne ajută să cooperăm cu succes cu un pacient cu afazie
motorie?
a. Vorbire clară, cu volum normal
b. Folosirea gesturilor în locul cuvintelor
c. Vorbire cu volum mai crescut decât de obicei
d. Folosirea desenelor

81. Un pacient lacunar are crize de „râs şi plâns spasmodic”. Ce atitudine terbuie să
adoptăm?
a. Stăm liniştiţi până la sfârşitul crizei
b. Ignorăm criza şi ne continuăm activitatea
c. Încercăm să distragem atenţia pacientului
d. Îi spunem pacientului că are un comportament inacceptabil

82. Tratamentul cu Levo-Dopa în boala Parkinson determină o ameliorare în:


a. Dispoziţie
b. Rigiditatea musculară
c. Apetit
d. Stărea de vigilitate

84. Riscul de a dezvolta escare de decubit este obiectivat prin schimbarea culorii
tegumentului la presiune. Tegumentul devine:
a. Cianotic
b. Roşu, eritematos
c. Alb
d. Galben

85. Care este poziţia pacientului pregătit pentru puncţie lombară?


a. Decubit ventral
b. Decubit lateral cu genunchii flectaţi
c. Decubit lateral cu genunchii în extensie
d. Decubit ventral cu genunchii în flexie

86. În faza acută a hemoragiei subarahnoidiene este indicat:


a. Efortul fizic cât mai precoce
b. Repaus la pat
c. Melo şi talazoterapie
d. Balneofizioterapie
87. Pacientul cu AVC hemoragic trebuie să primească în primele minute:
a. Anticoagulante
b. Manitol
c. Antibiotice
d. Antiinflamatoare nesteroidiene

88. Triada simptomatică în sindromul de hipertensiune intracraniană este:


a. Cefalee, vărsături, stază/edem papilar
b. Cefalee, greaţă şi insomnie
c. Cefalee, greaţă şi gust amar
d. Cefalee, palpitaţii şi vărsături

89. Tulburările respiratorii din miastenie pot necesita:


a. intubaţie orotraheală
b. tratament antibiotic,
c. benzodiazepine
d. amxiolitice

90. Un pacient cu hernie de disc lombară prezintă :


a. Durere pe faţa anterioară a coapsei
b. Durere pe faţa posterioară a coapsei cu iradiere pe faţa anteroexternă a gambei
c. Durere intercostală
d. Tulburări de sensibilitate la nivel toracic

91. Care este primul simptom de care se plânge pacientul cu Demenţă Alzheimer.
a. tulburări de echilibru
b. tulburări de memorie
c. vertij
d. hemipareză

92. Tratamentul în status epilepticus vizează prioritar:


a. Tratamentul anticonvulsivant
b. Oxigenare adecvată cu menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii
c. Monitorizarea semnelor vitale

93. La pacientul vârstnic confuz schimbarea mediului de viaţă:


a. Amelioreaza starea de confuzie
b. Accentuează starea de confuzie
c. Determină somnolenţă
d. Se remit tulburările de memorie

94. Care este durata unui acces major epileptic grand mall:
a. 1 minut
b. 5 minute
c. 2 ore
d. câteva secunde

95. Care dintre mecanismele de compensare ale funcţiei cognitive este gresit:
a. Menţinerea conversaţiei zilnice cu pacientul
b. Orientarea pacientului în timp şi spaţiu permanent
c. Menţinerea unei activităţi cât mai aproape de normal
d. Izolarea pacientului

96. Spasticitatea este frecvent întâlnită în:


a. Boala Parkinson
b. Poliradiculonevrită
c. Accidentul vascular cerebral
d. Miastenia

97. Care din următoarele simptome nu sunt caracteristice pacientului cu lacunarism


cerebral:
a. Declin cognitiv
b. Mers cu pasi mici, nesigur
c. Hipertrofia musculară
d. Sindrom parkinsonian

98. Pacientul cu tulburări de deglutiţie necesită frecvent:


a. Intubaţie orotraheală
b. Sondă nasogastrică
c. Tratament miorelaxant
d. Traheostoma

99. Hemipareza datorată infarctului cerebral nu se asociază cu :


a. Hipertensiunea arterială
b. Ateroscleroză
c. Diabet zaharat
d. Miotonie

5. NURSING GERIATRIC

100. Cauze de osteoporoză secundară


a. Insuficienţa renală cronică
b. Ciroza hepatică
c. Adenocarcinomul pancreatic
d. Anemia hipocromă, feriprivă
e. Leucemia, mielomul multiplu

101. Îmbătrânirea aparatului respirator se manifestă prin:


a. Modificări ale cutiei toracice
b. Musculatura diafragmatică puternică
c. Scăderea suprafeţei de schimb alveolar
d. Creşterea volumului curent respirator
e. Scăderea VEMS-ului şi debitului ventilator de repaus

102. Factori predispozanţi pentru afecţiuni respiratorii la vârstnici:


a. Prezenţa unei flore saprofite asociată cu floră patogenă
b. Aspiraţia de germeni din stomac
c. Alterarea reflexului de tuse, deglutiţie
d. Reflux duodenogastric şi gastroesofagian
e. Însămânţare prin plăgi toracice

103. Pneumonia la vârstnic - manifestări clinice specifice:


a. Confuzie, delir, lipotimie
b. Prezenţa unui accident vascular
c. Tuse cu expectoraţie muco-purulentă
d. Tulburări de ritm - tahicardie
e. Adinamie, inapetenţă, scădere ponderală

104. Bronho-pneumonia la vârstnic se manifestă prin:


a. Stare generală toxică
b. Dispnee inspiratorie accentuată
c. Manifestări nervoase – delir, confuzie
d. Tulburări de tranzit pentru gaze şi solide
e. Hiperpirexie variabilă

105. Tuberculoza la vârstnic este cauzată de:


a. Factori sociali precari – venit mediu scăzut
b. Stări depresive generate de pierderea partenerului
c. Scăderea reacţiei imunologice generale
d. Stare de nutriţie bună
e. Boli asociate cardiovasculare, digestive

106. Sindroame paraneoplazice întâlnite la vârstnic:


a. Sindrom cutanat – furunculoză diseminată
b. Prezenţa osteoporozei severe
c. Sindrom neuromuscular – dermatomiozită
d. Sindrom hematologic – poliglobulie compensatorie
e. Sindrom neuro- endocrin – hipercalcemie, hipertiroidie

107. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronho-pulmonar la vârstnic se face cu:


a. Tumori pulmonare benigne (chist hidatic)
b. Pneumonie virală cu evoluţie rapidă spre vindecare
c. Anevrismul aortei abdominale
d. Boala Hodgkin cu localizare mediastinală
e. Amiloidoză şi sarcoidoză pulmonară
108. Factori de risc în ateroscleroză:
a. Hiperlipoproteinuria severă
b. Hipertensiunea arterială cu debut la vârste tinere
c. Antecedente heredocolatearle de boli cardiovasculare
d. Consumul de alimente hipoglicemiante în cantitate crescută
e. Activităţi profesionale fără stres, absenţa consumului de alcool, tutun

109. Complicaţii ale hipotensiunii arteriale la persoanele vârstnice:


a. Prezenţa căderilor urmată de fracturi
b. Infarctul miocardic anteroseptal
c. Accident vascular ischemic cerebral
d. Crize de anxietate, tulburări de echilibru
e. Poliurie compensatorie

110. Principalele complicaţii ale hipertensiunii arteriale:


a. Insuficienţa cardiacă stângă
b. Accident vascular cerebral
c. Afectarea renală – dezvoltarea litiazei renale
d. Retinopatie hipertensivă
e. Dezvoltarea unei tromboflebite la gamba stângă

111. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin:


a. Cefalee intensă, obnubilare
b. Vărsături biloase asociate cu greaţă
c. Tulburări vizuale - scotoame
d. Uneori redoare de gleznă şi impotenţă funcţională
e. Manifestări neurologice diverse – hemipareză

112. Fibrilaţia atrială apare frecvent în următoarele situaţii:


a. Prezenţa hipertiroidismului latent frust
b. Leziune valvulară - stenoza mitrală
c. Prezenţa hipotiroidismului - mixedemul
d. Boala coronariană ischemică – angină pectorală de grade diverse
e. Tulburări digestive – refluxul gastroesofagia

113. Diagnosticul diferenţial al bolii coronariene ischemice


a. Afecţiuni pulmonare acute – pneumonie, pleurezie
b. Embolie arterială la iliaca dreaptă
c. Insuficienţă cardiacă congestivă
d. Embolie pulmonară de diverse cauze
e. Afecţiuni proliferative tiroidiene

114. Simptome în insuficienţa cardiacă:


a. Dispnee paraxistică expiratorie
b. Palpitaţii permanente sau intermitente
c. Edeme albe pufoase generalizate
d. Durere precordială cu durată variabilă
e. Dispepsie gazoasă

115. Afecţiuni esofagiene mai frecvent întâlnite la vârstnic


a. Esofagita de reflux
b. Prezenţa cardiospasmului
c. Polimitoze esofagiene
d. Afecţiuni bronhopulmonare
e. Afecţiuni cardiace – tahiaritmii

116. Simptomatologia ulcerului gastroduodenal la vârstnic se manifestă prin:


a. Sindrom dispeptic sistematizat
b. Durere epigastrică iradiată lombosacrat
c. Prezenţa unui sindrom de constipaţie
d. Prezenţa hemoragiilor digestive superioare
e. Prezenţa hemoragiei digestive inferioare

117. Colita ischemică a vârstnicului se manifestă prin:


a. Balonări postprandiale mai accentuat diurn
b. Durere precordială cu durată variabilă
c. Durere intermitentă abdominală cu aspect claudicativ
d. Hemoragie digestivă superioară
e. Colici renale repetate în dreapta

118. Cancerul colorectal se manifestă prin:


a. Hematokezie
b. Tranzit intestinal absent
c. Alternanţă constipaţie – diaree
d. Scaune subţiri, rare
e. Dureri în micul bazin

119. Afecţiunile ficatului frecvent întâlnite la vârstnic:


a. Hepatite cronice de etiologie diversă
b. Angio colecistite cronice acutizate
c. Prezenţa unei litiaze biliare asimptomatice
d. Prezenţa neoplasmului hepatic primar sau secundar
e. Prezenţa de tumori benigne – angioame, chisturi

120. Cauze ale cirozei hepatice la vârstnic:


a. Consumul cronic de alcool
b. Infecţii cutaneo-mucoase recidivate
c. Insuficienţa cardiacă congestivă
d. Consumul de toxice diverse
e. Tulburări metabolice, în special diabetul zaharat

121. Cancerul hepatic se manifestă prin:


a. Dureri abdominale difuze, predominante în hipocondrul drept
b. Coloraţie roz-violacee a tegumentelor
c. Vărsături alimentare cu alimente vechi semidigerate
d. Prezenţa unui hemoperitoneu depistat prin puncţie
e. Icter sclerotegumentar + semne de impregnare malignă

122. Refluxul gastroesofagian la persoanele vârstnice apare în următoarele situaţii:


a. Hernia transhiatală cu pirozis retrosternal
b. Obezitate asociată sau nu cu diabet zaharat
c. Ciroză hepatică stadiul A Child
d. Pleurezie serofibrinoasă dreaptă
e. Bronhopatie cronică obstructivă şi la tuşitorii cronici

123. Condiţii favorizante ale incontinenţei urinare


a. Dificultatea de a se ridica din pat
b. Tulburări de orientare cu durată temporară sau permanentă
c. Scaune de consistenţă scăzută
d. Stricturi urinare situate pe ureter superior
e. Boli metabolice – diabet zaharat

124. Cauze ale retenţiei urinare acute la vârstnic:


a. Boli infecţioase severe acute
b. Stări toxico-septice de cauze diverse
c. Sondaj vezical urmat de infecţii
d. Stări toxice după sevraj alcoolic
e. Boli contagioase – rujeola

125. Pacientul vârstnic în funcţie de statusul patologic sau socio-economic poate fi dirijat
astfel:
a. În spitale de geriatrie – un sejur scurt sau mediu
b. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur mediu
c. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur lung
d. Cămin spital pentru asistenţă medico-socială
e. Secţii de psiho-geriatrie în care se poate realiza un sejur mai lung

6. NURSING IN CHIRURGIE

126. Examenele paraclinice ale bolnavului chirurgical:


a. sunt nespecifice, avand valoare diagnostica majora
b. cuprind examenul radiologic toraco-pulmonar si electrocardiograma
c. include tomografia computerizata la toti bolnavii ce necesita interventie
chirurgicala

127. Ultrasonografia:
a. este o metoda ce s-a impus in clinica prin caracterul neinvaziv, mobilitate,
accesibilitate, posibilitatea repetarii examinarii
b. prezinta dezavantajul invazivitatii, datorat riscului radiatiilor ionizante
c. transesofagiana si transrectala, ofera date specifice cu inalta relevanta diagnostica
128. Plagile:
a. sunt solutii de continuitate la nivelul tesuturilor si organelor
b. pot fi doar iatrogene
c. cele perforante intereseaza numai tegumentul

129. Plaga operatorie:


a. are ca premiza esentiala asepsia
b. conduita operatorie este sa creeze cavitati si tromboze vasculare pentru evitarea
sangerarii
c. urmareste obtinerea vindecarii primare

130. Complicatiile plagii operatorii sunt:


a. infectia, hemoragia, dehiscenta si evisceratia
b. ileusul postoperator si boala tromboembolica
c. eventratiile (herniile cicatriciale)

131. Infectiile chirurgicale reprezinta:


a. stari septice de etiologie variata
b. boli infecto-contagioase
c. afectiuni produse ca urmare a actului chirurgical sau cele care necesita tratament
chirurgical

132. Furunculul:
a. reprezinta necroza foliculului pilo-sebaceu infectat cu stafilococ
b. impune tratament chirurgical in mod constant
c. la nivelul fetei poate prezenta tromboza septica cu interesarea sinusului cavernos

133. Carbunculul:
a. este reprezentat de necroze multiple epifasciale care pornesc de la furuncul si
conflueaza in tesutul subcutan
b. localizarile principale sunt periunghiale
c. tratamentul este exclusiv conservator, cu topice locale

134. Erizipelul:
a. este o infectie produsa de agenti micotici saprofiti
b. determina alterarea starii generale, febra, frison
c. impune tratament chirurgical cu excizia „bureletului marginal”

135. Hemoragiile din accidente vor fi oprite prin:


a. pansament compresiv
b. hemostatice pe cale intravenoasa
c. transfuzie de sange de urgenta la locul accidentului
136. Afectarea respiratorie din accidente impune:
a. eliberarea cailor respiratorii superioare
b. pozitionarea decliva a capului (cu membrele inferioare mai sus)
c. garou la radacina membrului inferior bilateral

137. Tromboza venoasa profunda (boala trombo-embolica):


a. este o coagulare intravasculara diseminata
b. este o coagulare intravasculara locala
c. poate fi punctul de plecare al unei embolii

138. Simptomatologia trombozei venoase profunde cuprinde:


a. dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans)
b. cresterea pulsului si temperaturii
c. edematierea membrului respectiv, accentuarea desenului venos

139. Tratamentul trombozei manifeste este:


a. trombolitic, anticoagulant
b. antibioterapie
c. radioterapie locala si imunosupresie

140. Varicele:
a. sunt artere subcutanate dilatate
b. sunt vene subcutanate dilatate
c. sunt modificari de tip celulita la nivelul membrului inferior

141. Tratamentul varicelor primitive cuprinde:


a. tratamentul sclerozant
b. chimioterapia sistemica
c. interventia chirurgicala (crosectomie, stripping etc)

142. Tratamentul ischemiei cronice:


a. antibiotice si curarizante
b. revascularizare prin indepartarea sau ocolirea blocului arterial obliterativ
c. tratament local cu efect vasoconstrictor

143. Ingrijirea bolnavului chirurgical, pregatirea preoperatorie:


a. examenul clinic general cuprinde evaluarea: temperaturii, pulsului, tensiunii
arteriale, frecventei respiratorii
b. urmarirea diurezei, tranzitului digestiv
c. pregatirea psihica

144. Alimentatia preoperatorie:


a. se stabileste in functie de posibilitatile si preferintele personalului medical
b. se stabileste in functie de afectiunea chirurgicala si bolile asociate
c. cuprinde regimul alimentar (tipul, ritmul, numarul de calorii si principiile
nutritive)

145. Anestezia generala trebuie sa indeplineasca urmatoarele deziderate:


a. combaterea durerii, hipnoza
b. asigurarea unei alimentatii rationale si mobilizarea activa a pacientului
c. asigurarea relaxari musculare, protectie antisoc si vegetativa

146. Mobilizarea postoperatorie precoce:


a. este contraindicata de rutina
b. previne tromboflebita profunda, retentia de urina
c. este indicata doar in cazurile cu traumatisme ale membrelor inferioare

147. Lichidele sunt perimise de regula:


a. dupa 4-6 ore postoperator
b. dupa 72 ore postoperator
c. dupa 15 minute postoperator

148. Prima zi postoperator:


a. apare scaunul
b. se urmaresc temperatura, puls, tensiune arteriala, pansament
c. se reia alimentatia normala

149. Sindroamele postoperatorii precoce legate direct de actul operator sunt:


a. viroza pulmonara
b. diabetul zaharat
c. socul, fistulele

150. Zilele II-III postoperator:


a. se urmareste tranzitul intestinal, tuburile de dren
b. se scot firele tegumentare
c. se suprima aparatul gipsat

7. NURSING ÎN BOLI INTERNE

151. Sondajul gastric:


a. se efectuează în condiţii de a jeune
b. pacientul poziţionat în decubit dorsal
c. sonda se lubrefiază cu o substanţă uleioasă
d. verificarea poziţiei corecte a sondei se face prin aspirare cu ajutorul unei seringi
montate la capătul liber al sondei
e. are ca scop aspiraţia continuă în ocluzii intestinale şi după intervenţii chirurgicale
pe tubul digestiv

152. Conduita de urgenţă în hemoragia digestivă superioară presupune:ăăă


a. repaus la pat obligatoriu
b. perfuzie cu soluţii cristaloide sau glucoză 5%
c. aplicarea pungii cu gheaţă în regiunea epigastrică
d. administrarea per os de ceai cald
e. internarea nu este obligatorie

153. Atitudinea de urgenţă în pancreatita acută în faza prespital constă în:


a. repaus fizic absolut
b. administrarea de Mialgin sau Morfină
c. pungă cu gheaţă pe abdomen
d. perfuzii cu soluţii macromoleculare în caz de stare de şoc
e. aspiraţie duodenală cu sonda „ a demeure”

154. Conduita de urgenţă în colica renală constă în:


a. aplicare locală de pungă cu gheaţă
b. instituirea tratamentului antibiotic injectabil
c. tratament antalgic şi spasmolitic
d. forţarea diurezei prin administrare de lichide 2-3 litri/ zi
e. repaus la pat

155. Sondajul vezical la bărbat:


a. se efectuează numai de către medic
b. dezinfecţia meatului urinar se face cu tinctură de iod
c. lubrefierea sondei este obligatorie
d. dacă nu apare urina după introducerea sondei, asistenta poate exercita
presiune pe regiunea hipogastrică pentru a accelera evacuarea urinei
e. condiţiile de asepsie şi antisepsie sunt obligatorii

156. Criza de astm bronşic:


a. se spitalizează obligatoriu
b. se asigură repausul la pat al bolnavului în decubit dorsal
c. nu se administrează nici o medicaţie pnă la sosirea medicului
d. se administrează antispastice sau simpaticolitice sub formă de spray imediat
e. se administrează sedative pentru combaterea stării de anxietate a pacientului

157. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie:


a. se efectuează în condiţii de a jeune
b. anestezia generală este obligatorie
c. la indicaţia medicului se administrează un sedativ în seara dinaintea
examinării şi în dimineaţa zilei examinării
d. în preziua examinării se testează prezenţa unei reacţii alergice la Xilină
e. nu se informează pacientul despre manevră pentru a nu-i spori anxietatea

158. Oxigenoterapia:
a. se efectuează în toate formele de insuficienţă respiratorie acută
b. administrarea pe sondă nazo- faringiană este cea mai utilizată metodă
c. nu este necesară dezobstrucţia prealabilă a căilor aeriene
d. se utilizează oxigen umidificat prin barbotare
e. vîrful sondei nazale se fixează cu benzi de leucoplast la nivelul narinelor

159. Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică are următoarele particularităţi:


a. hiperproteic
b. normosodat în absenţa complicaţiilor cardiovasculare
c. aport lichidian zilnic nerestricţionat
d. aport lichidian zilnic în funcţie de bilanţul hidric
e. restricţia alimentelor cu conţinut mare de potasiu

160. Obiectivele îngrijirii bolnavului cu insuficienţă renală acută în spital vizează:


a. tratamentul etiologic este suficient
b. restabilirea diurezei
c. corecţia echilibrului hidro- electrolitic şi acido- bazic
d. reducerea azotemiei
e. monitorizarea funcţiilor vitale nu este obligatorie

161. Competenţele cadrului mediu în îngrijirea pacienţiilor cu diabet zaharat în


ambulatoriu constau în:
a. educaţia pacientului pentru menţinerea echilibrului glicemic: regim alimentar,
mişcare fizică
b. administrarea zilnică a insulinei
c. educaţia referitoare la îngrijirea piciorului diabetic
d. monitorizarea funcţiilor vitale
e. recunoaşterea şi aplicarea măsurilor de prim ajutor în coma diabetică şi
hipoglicemie

162. Conduita de urgenţă în coma diabetică cuprinde:


a. administarea de insulină rapidă subcutanat
b. administrarea perfuziei cu ser fiziologic 9%0
c. administarea perfuziei cu glucoză 5%
d. administrarea de sedative pentru combaterea stării de agitaţie
e. nu este necesară nici o intervenţie pînă la spitalizarea pacientului

163. Dezinfecţia locală pentru puncţia articulară se face cu:


a. alcool sanitar
b. apă oxigenată
c. oxicianură de mercur
d. rivanol
e. nici o substanţă dintre cele enumerate mai sus

164. Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu hipertiroidie spitalizat cuprinde şi:


a. asigurarea unui regim alimentar hipocaloric, hiposodat
b. asigurarea temperaturii camerei de minim 24 C
c. asigurarea repausului absolut la pat
d. evitarea alimentelor care accelerează tranzitul intestinal, a sării iodate şi a
medicamentelor care conţin iod
e. administrare de sare iodată minim 2 grame/ zi

165. În criza de tetanie asistenta va acţiona prin:


a. asigurarea repausului la pat şi protecţia împotriva lovirii
b. îndepărtarea obiectelor de îmbrăcăminte ( cordoane, gulere) care stînjenesc
respiraţia
c. administrarea intravenoasă de calciu gluconic 1-2 fiole în bolus
d. administrarea de sedative intarmuscular sau intravenos
e. nu va acţiona în nici un fel pînă la sosirea medicului

166. Transfuzia de sînge impune respectarea următoarelor măsuri:


a. utilizarea de sînge izogrup, izoRh
b. efectuarea prealabilă a probelor de compatibilitate în vitro şi în vivo
c. transfuzarea de sînge încălzit la temperatura corpului
d. agitarea flaconului înaintea utilizării pentru a asigura omogenizarea
e. verificarea valabilităţii şi compatibilităţii transfuzionale nu intră în sarcina
asistentei medicale

167. Competenţele asistentei medicale în îngrijirea pacientului în stare gravă aflat pe


ventilaţie mecanică cuprind şi:
a. monitorizarea funcţiilor vitale şi a expansiunii pulmonare bilaterale
b. aspirarea secreţiilor traheo- bronşice la nevoie
c. întreruperea ventilaţiei mecanice atunci cînd consideră că aceasta nu mai este
necesară
d. decomprimarea balonaşului sondei de intubaţie de 2 ori/ zi
e. supravegherea sondei de intubaţie care se poate cuda, astupa cu secreţii, sau
deplasa de la locul ei

168. Măsurile preventive ale imoblizării prelungite constau în:


a. schimbarea frecventă a poziţiei pacientului în pat
b. mobilizarea pasivă şi activă a membrelor
c. masaj parţial şi general
d. asigurarea igienei corporale şi a lenjeriei
e. utilizarea colăceilor şi a cremelor epitelizante în prevenirea şi tratarea escarelor de
decubit

169. În infarctul miocardic acut, în faza prespital, asistenta medicală poate administra din
proprie iniţiativă:
a. Nitroglicerină sublingual
b. Aspirină ½ tb per os
c. Ser fiziologic 9%0, sau glucoză 5% tamponată cu insulină rapidă în perfuzie
endovenoasă
d. Oxigen pe sondă nazo- faringiană
e. Antalgice majore ( morfină sau derivaţi)
170. Masajul cardiac extern se execută:
a. în treimea superioară a sternului
b. la nivelul apendicelui xifoid
c. la nivelul regiunii precordiale stngi
d. la nivelul epigastrului
e. nici una din variantele de mai sus

171. Respiraţia artificială se poate executa:


a. gură la gură
b. gură la nas
c. gură la mască
d. cu ajutorul balonului Ruben
e. ventilaţie mecanică controlată

172. Tensiunea arterială normală la un adult sănătos este:


a. TA < 160/ 80 mmHg
b. TA > 140/ 90 mmHg
c. TA < 140/ 90 mmHg
d. Toate variantele de mai sus

173. . In coma diabetică se va administra de urgenţă:


a. insulină semilentă subcutanat 10 u
b. insulină rapidă subcutanat 10 u
c. insulină rapidă intravenos 10 u/oră
d. perfuzie cu glucoză 33%
e. perfuzie cu clorură de sodiu 9%

174. Următoarele preparate terapeutice nu se pot administra în amestec cu alte


medicamente în administrare injectabilă:
a. hemisuccinat de hidrocortizon
b. insulina
c. soluţiile de aminoacizi
d. ampicilina
e. heparina

175. Conduita de urgenţă în colica renală febrilă este:


a. repaus la pat la domiciliul pacientului
b. aplicare de pungă cu gheaţă pe lomba dureroasă
c. forţarea diurezei prin administrarea a 2-3 litri de lichide/zi
d. administrarea de antispastice intravenos şi spitalizarea pacientului

8. NURSING PSIHIATRIC
176. Care din următoarele simptome sunt incluse în sindromul productiv al schizofreniei:
a). Halucinaţii auditive
b). Inserţia gândurilor
c). Delirul paranoid
d). Atacul de panică

177. Din sindromul delirant fac parte următoarele simptome:


a). Halucinaţiile
b). Delirul congruent
c). Comportament delirant
d). Delir primar şi secundar
e). Anxietate

178. Sindromul halucinator se caracterizează prin următoarele:


a). Halucinaţii auditive
b). Manie
c). Delir de persecuţie
d). Comportament halucinator
e). Halucinaţii scenice

179. Caracteristicile sindromului depresiv sunt următoarele:


a). Paranoia
b). Inhibiţia psihomotorie
c). Riscul suicidar
d). Insomnia de trezire
e). Demenţa

180. Sindromul maniacal se caracterizează prin următoarele:


a). Dezinhibiţia psihomotorie
b). Depresie
c). Insomnie pe toată durata nopţii
d). Delir megaloman
e). Obsesii

181. Formele clinice de schizofrenie sunt următoarele:


a). Paranoidă
b). Dezorganizată-hebefrenă
c). Simplă
d). Cu cicluri rapide
e). Catatonă

182. Următoarele trăsături sunt caracteristice maniei:


a). Euforie
b). Hiperreactivitate ineficientă
c). Disfuncţia tiroidiană
d). Cecitate psihică

183. Principalele simptome din delirium tremens sunt:


a). Depresia
b). Halucinaţiile vizuale
c). Halucinaţiile tactile
d). Transpiraţii abundente
e). Compulsia

184. Demenţa Alzheimer are ca simptome principale:


a). Deficit de memorie
b). Dezorientare temporo-spaţială
c). Absenţa controlului sfincterian
d). Atac de panică

185. Cele mai importante caracteristici ale dependenţei biologice de substanţe


psihoactive sunt:
a). Comportament antisocial
b). Neglijarea obligaţiilor
c). Creşterea toleranţei la substanţă
d). Sindromul de sevraj
e). Autism

186. Sindromul anxios se caracterizează prin:


a). Insomnie de adormire
b). Fobie
c). Relaxare musculară
d). Tremurături
e). Îngrijorare

187. Preocuparea excesivă cu ideea sau frica că are o boală gravă, se numeşte:
a). Hipocondrie
b). Fobie
c). Tulburare conversivă
d). Tulburare de somatizare

188. Reacţia de doliu se caracterizează prin;


a). Depresie accentuată
b). Delir
c). Manie
d). Inhibiţie psihomotorie
e). Risc suicidar

189. Atacul de panică se caracterizează prin;


a). Sentiment de moarte iminentă
b). Tulburări vegetative
c). Delir de persecuţie
d). Suspiciozitate
e). Intoleranţă la frustare
190. . Personalitate histrionică (isterică) se caracterizează prin:
a). Teatralism
b). Preocupări pentru teme abstracte
c). Egocentrism
d). Suspiciozitate
e). Intoleranţă la frustrare

191. Personalitatea paranoidă are următoarele trăsături:


a). Suspiciune
b). Psihorigiditate
c). Altruism
d). Luptă pentru propria dreptate
e). Nevoia de a fi într-o companie înţelegătoare

192. Sindromul fobic se caracterizează prin;


a). Fobii
b). Atac de panică
c). Comportament de evitare
d). Halucinaţii
e). Stare confuzională

193. Anorexia nervoasă se caracterizează prin:


a). Refuzul de a-şi menţine greutatea normală
b). Frica de a nu deveni obez
c). Pierdere în greutate peste 15% din greutatea ideală
d). Debutul după 40 ani
e). Tulburări de schemă corporală

194. Bulimia nervoasă se caracterizează prin:


a). Hiperalimentare, urmată de sentimente de vinovăţie
b). Pierderea controlului asupra cantităţilor de alimente ingerate
c). Fluctuaţii în greutatea corporală
d). Tentative de pierdere în greutate prin diete severe, exerciţii fizice, diuretice,
emetice, etc
e). Euforie

195. Care din următoarele simptome impun internarea urgentă în spital a pacientului
suferind de schizofrenie?
a). Frica extremă
b). Halucinaţii imperative
c). Ideaţie suicidară
d). Comportament heteroagresiv repetat
e). Compulsii obsesive

196. Percepţia unui obiect care nu există în realitate se numeşte:


a). Halucinaţie
b). Iluzie
c). Delir
d). Derealizare
e). Depersonalizare

197. Care din următoarele simptome apar în delirium tremens ?


a). Halucinaţii vizuale şi tactile
b). Confabulaţii
c). Black-out
d). Ritualuri compulsive
e). Deshidratarea

198. Care din următoarele efecte care pot fi induse de Diazepam sunt corecte ?
a). Nu dă dependenţă biologică
b). Anxioliză eficientă
c). Hipnotic adjuvant
d). Antidepresiv

199. Care din următoarele simptome sunt caracteristice bolii Paranoia ?


a). Halucinaţiile
b). Delirul paranoiac
c). Sindromul de transparenţă-influenţă
d). Disociaţia ideo-verbală

200. Plan de îngrijire a pacientului anxios. Bifaţi variantele corecte:


a). Ai grijă să rămâi calm şi să nu pari ameninţător; frica se poate transmite uşor
b). Lasă pacientul deosebit de anxios să stea singur
c). Comunică cu pacientul clar şi concis, în cuvinte simple şi mesaje scurte
d). Vorbeşte cu pacientul despre experienţele sale şi stimulează-l să-şi exprime
emoţiile

9. MEDICINĂ INTERNĂ

201. Principalele cauze ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt:


a. fibrozele interstiţiale
b. traheostenozele
c. astmul bronşic
d. bronşita cronică
e. pneumotoraxul, hemotoraxul

202. Bronşita cronică se caracterizează prin:


1. agent cauzal frecvent incriminat – fumatul
2. tuse matinală la debut
3. expectoraţie progresiv mai abundentă
4. dispnee intensă precoce
b. raluri bronşice ronflante şi sibilante

203. În tuberculoză calea de contaminare este:


a. aeriană
b. digestivă
c. intrapartum
d. genitală
e. nici un răspuns nu este adevărat

204. Starea de rău astmatic (SRA) are următoarele caracteristici:


a. acces de astm bronşic sever, durată > 24 h
b. factorii precipitanţi: infecţiile respiratorii severe, expunerea brutală şi intensă la
alergeni, întreruperea bruscă a corticoterapiei, folosirea abuzivă a β-2-
simpaticomimeticelor
c. simptomatologia clinică este redusă
d. probele biologice evidenţiază: hipoxie, hipercapnie, acidoză respiratorie
e. netratată duce la exitus

205. În pneumonia francă lobară:


a. agentul etiologic este Pneumococul
b. etiologia este virală
c. debutul este brutal prin: febră > 390 C, frison unic, violent, junghi toracic
d. examenul obiectiv este normal
e. examenul obiectiv evidenţiază sindromul de condensare pulmonară

206. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumeraţi cu excepţia:


a. HTA
b. fumatul
c. efortul fizic
d. diabetul zaharat
e. dislipidemiile

207. În arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare sunt adevărate afirmaţiile:


a. etiologia este aterosclerotică
b. examenul obiectiv decelează diminuarea sau dispariţia pulsului arterial
c. subiectiv apare claudicaţia intermitentă la efort, mers
d. durerea în repaus apare în toate stadiile boli
e. durerea în repaus apare din stadiul III al bolii

208. Durerea în criza de angină pectorală de efort este descrisă de pacient ca:
a. înţepătură
b. durere cu caracter constrictiv
c. durere accentuată de inspir profund
d. durere cu durata de 2-3 h
e. durere ce cedează la nitroglicerină sublingual sau după întreruperea efortului

209. În HTA condiţiile clinice asociate sunt:


a. boala coronariană
b. hipertrofia ventriculară stângă
c. boala cerebrovasculară
d. boala arterială periferică
e. nici o afirmaţie nu este adevărată

210. În infarctul miocardic acut sunt adevărate afirmaţiile:


a. infarctul miocardic acut este consecinţa ocluziei unei artere coronare
b. durerea din infarctul miocardic acut este atroce, sfâşietoare
c. durerea este localizată retrosternal, iradiază frecvent în braţe
d. în infarctul miocardic acut nu se recomandă internarea de urgenţă
e. în infarctul miocardic acut se recomandă internare de urgenţă

211. În infarctul miocardic acut durerea are următoarele caractere:


a. este de scurtă durată, în punct fix
b. are durată peste 20 de minute până la câteva ore
c. localizată retrosternal
d. iradiază frecvent în braţe
e. este atroce, sfâşietoare

212. În hipertensiunea arterială (HTA) sunt adevărate afirmaţiile:


a. HTA este definită prin creşterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste
140mmHg şi/sau diastolice peste 90mmHg
b. cea mai frecventă formă de HTA este cea secundară
c. cea mai frecventă formă de HTA este cea esenţială (primară, idiopatică)
d. obiectivul general în tratamentul HTA este scăderea TA< 140/90mmHg, respectiv
< 130/80mmHg la diabetici
e. în tratamentul HTA se preferă preparatele cu acţiune prelungită pentru creşterea
complianţei

213. În legătură cu stenoza mitrală sunt corecte afirmaţiile:


a. aria orificiului mitral în SM este normală
b. aria orificiului mitral în SM este micşorată (<2 cm2)
c. etiologia cea mai frecventă este cea reumatismală
d. examenul obiectiv general evidenţiază: facies mitral, nanism mitral
e. complicaţii posibile: fibrilaţie atrială, edem pulmonar acut, tromboză atrială
stângă, trombembolism sistemic

214. În diabetul zaharat (DZ) sunt adevărate afirmaţiile:


a. este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică
b. în DZ franc: glicemia á jeun ≥ 126mg% la 2 determinări în aceleaşi condiţii
c. în DZ franc: glicemia á jeun < 110mg%
d. glicozuria apare numai în diabetul zaharat dezechilibrat metabolic
e. glicozuria apare numai în diabetul zaharat echilibrat metabolic

215. În diabetul zaharat (DZ) pot apare următoarele complicaţii cronice:


a. cetoacidoza diabetică
b. coma diabetică hiperosmolară
c. nefropatia diabetică
d. retinopatia diabetică
e. macroangiopatia diabetică

216. Diagnosticul de diabet zaharat (DZ) poate fi pus în caz de:


a. glicemie á jeun < 110 mg%
b. glicemie á jeun ≥ 126mg% la două determinări în aceleaşi condiţii
c. glicemia la 2h la TTGO (test de toleranţă cu glucoză oral): 140-200 mg%
d. glicemia la 2h la TTGO: > 200 mg%
e. glicemie á jeun 110-125mg%

217. Care din afirmaţiile legate de obezitate sunt adevărate:


a. este o boală caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului
adipos
b. se poate produce prin diminuarea masei totale de ţesut adipos
c. pentru aprecierea gradului obezităţii se foloseşte indicele de masă corporală
(IMC)
d. obezitatea este definită printr-un IMC ≥ 30kg/m2
e. obezitatea poata fi primară sau secundară

218. Legat de artrita acută gutoasă sunt corecte afirmaţiile:


a. este frecventă la femei
b. este frecventă la bărbaţii peste 40 ani
c. debutul este acut de obicei noaptea
d. durerea articulară este intensă, însoţită de semne de inflamaţie
e. uratemia este scăzută

219. În tabloul clinic al bolii Basedow întâlnim:


a. guşă
b. exoftalmie de obicei bilaterală şi uşor asimetrică
c. bradicardie sinusală
d. tahicardie sinusală
e. scădere ponderală cu apetit păstrat / exagerat

220. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate afirmaţiile:


a. în ulcerul gastro-duodenal apariţia durerii este în legătură cu mesele şi are caracter
de arsură
b. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. Pylori este
dubla asociere (Omeprazol + Amoxicilină)
c. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. Pylori este
tripla asociere (Omeprazol + Amoxicilină + Claritromicină)
d. explorarea paraclinică de elecţie este examenul radiologic baritat
e. explorarea paraclinică de elecţie este endoscopia digestivă superioară

221. În ciroza hepatică, la examenul obiectiv se evidenţiază:


a. tegumente fără modificări patologice
b. steluţe vasculare toracice
c. icter sau subicter sclerotegumentar
d. prezenţa circulaţiei colaterale pe abdomen
e. atrofie musculară la nivelul membrelor, caracteristică în prezenţa ascitei → aspect
de „păianjen”

222. Cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică este:


a. gastrita acută
b. alcoolismul cronic
c. litiaza biliară
d. hepatita cronică
e. hernia hiatală

223. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:


a. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare
b. absenţa edemelor palpebrale şi la nivelul membrelor inferioare
c. poliurie
d. hipoalbuminemie, hipoproteinemie
e. proteinurie

224. Explorări paraclinice utile în anemie:


a. dozarea colesterolului seric
b. hemograma
c. numărătoarea reticulocitelor
d. determinarea sideremiei
e. biopsie medulară

225. Durerea articulară din boala artrozică se caracterizează prin:


a. meteorodependenţă
b. apare şi se intensifică la efort, se ameliorează în repaus
c. apare şi se intensifică în repaus
d. variabilă în funcţie de pragul individual şi de localizare
e. toate răspunsurile sunt corecte

10. SEMIOLOGIE

226. Scăderea ponderală prin creşterea consumului de energie se întâlneşte în:


a. Pancreatita cronică
b. Diabet zaharat
c. Hipertiroidie
d. Febră
e. Tuberculoză

227. Tuberculoza pulmonară este bănuită pe baza:


a. Febrei înalte
b. Tusei cronice
c. Frisoanelor
d. Expectoraţiilor hemoptoice
e. Transpiraţiilor nocturne

228. Un pacient ce slăbeşte marcat e bănuit de hipertiroidism pe baza:


a. Guşă
b. Polifagie
c. Diaree
d. Disfagie
e. Tahicardie

229. Diabetul zaharat decompensat se caracterizează prin:


a. Lipotimii
b. Polidipsie
c. Poliurie
d. Scădere în greutate
e. Vărsături

230. Cefaleea vasculară se întâlneşte în:


a. Glaucom
b. HTA
c. Migrenă
d. Hemoragii cerebrale
e. Tumori cerebrale

231. Cefaleea din meningită se caracterizează prin:


a. Hemicranie
b. Febră
c. Redoare de ceafă
d. Fotofobie
e. Tulburări de memorie

232. O comă instalată la câteva ore după un traumatism cranian pune suspiciunea de:
a. Comoţie cerebrală
b. Hematom subdural
c. Hemoragie cerebrală
d. Hemoragie meningee
e. Epilepsie
233. Coma din epilepsie este precedată de:
a. Hemipareză
b. Vărsături
c. Contractii tonico-clonice
d. Transpiraţii
e. Bradicardie

234. Coma hipoglicemică este suspectată pe baza:


a. Diabetului zaharat
b. Vărsăturilor
c. Agitaţiei
d. Paraliziei membrelor inferioare
e. Convulsiilor

235. Constipaţia medicamentoasă apare după:


a. Opiacee
b. Diuretice
c. Antiacide
d. Antibiotice
e. Antidepresive

236. Constipaţia din colonul iritabil apare:


a. În alternanţă cu diaree
b. Cu scaune amestecate cu sânge
c. Cu flatulenţă
d. Cu dureri ano-rectale
e. Cu colici abdominale

237. Convulsiile din etilismul cronic apar pe fond de:


a. Febră
b. Sevraj
c. Delir
d. Diaree acută
e. Agitaţie

238. Durerea abdominală în hipocondrul stâng poate fi de cauză:


a. Gastroduodenală
b. Splenică
c. Infarct miocardic
d. Urologică
e. Colică

239. Durerea surdă în hipocondrul drept însoţită de hepatomegalie şi edeme apare în


a. Hepatită
b. Litiază biliară
c. Insuficienţă cardiacă dreaptă
d. Tumoare colică
e. Pielonefrită cronică

240. Durerea din colecistită este acompaniată de:


a. Febră
b. Iradiere în umărul drept
c. Icter
d. Hepatomegalie
e. Diaree

241. Durerea din litiaza renală dreaptă apare:


a. În hipocondrul drept
b. iradiază spre umăr
c. iradiază spre picior
d. iradiază spre organele genitale
e. este însoţită de hematurie

242. Durerea în apendicita acută:


a. Este în fosa iliacă stângă
b. Punctul McBurney este sensibil
c. Este însoţită de febră
d. Este iradiată spre ligamentul inghinal
e. Se însoţeşte de intreruperea tranzitului intestinal

243. Durere şi o tumoră mată hipogastrică indică:


a. Glob vezical
b. Uter gravid
c. Fecalom
d. Tumoare rectală
e. Fibrom uterin

244. În peritonita acută:


a. Durerea este în etajul abdominal superior
b. Apare abdomen „de lemn”
c. Apare icter intens
d. Apare silentiu auscultatoric
e. Se întrerupe tranzitul intestinal

245. Angina pectorală:


a. Apare nocturn
b. Apare la efort
c. Durează câteva secunde
d. Durează câteva minute
e. Durează câteva ore
246. Durerea din infarctul miocardic
a. Apare la efort
b. Cedează la nitroglicerină
c. Durează secunde
d. Durează minute
e. Durează ore

247. Durerea din pericardita acută:


a. Este intensă
b. Se însoţeşte de galop
c. Se calmează în poziţie şezândă
d. Iradiază pe braţul stâng
e. Apare frecătură pericardică

248. Durerea din pneumonie:


a. Este sub forma de gheara
b. Este sub formă de greutate
c. Este sub formă de junghi
d. Este însoţită de raluri subcrepitante
e. E însoţită de tuse cu expectoraţie

249. Durerea toracică din pleurezie la debut:


a. E însoţită de tuse
b. E agravatăîn inspir
c. E însoţită de timpanism pulmonar
d. E agravtă în decubit
e. Apare cu frecătură pleurală

250. Suspectăm embolie pulmonară pe baza:


a. Dispneei cronică
b. Dispneei paroxistice
c. Junghiului toracic
d. Hemoptiziei
e. Expectoraţiei purulente

11. CHIRURGIE GENERALA SI SPECIALITATI INRUDITE

251. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:


a. roseata
b. caldura
c. ischemia
d. durerea
e. functio laesa

252. Furunculul fetei prezinta un grad mare de gravitate datorita:


a. comunicarii cu vasele orbitei oculare
b. vecinatatii sinusurilor maxilare si frontale
c. comunicarii venelor fetei cu sinusul cavernos
d. riscului aparitiei endocarditei infectioase
e. nu este foarte grav .

253. Caracteristic hidrosadenitei este:


a. reprezinta o infectie cu E. coli
b. se vindeca spontan si fara complicatii
c. nu are caracter recidivant
d. tumefactia este centrata de firul de par
e. infectia caracterizeaza glandele sudoripare apocrine

254. Limfangita acuta reticulara este caracterizata prin:


a. intereseaza vasele mari din reteaua tegumentara
b. apare la distanta de focarul inflamator
c. apare adenopatie satelita
d. apare edem discret de vecinatate
e. nici una din afirmatiile de mai sus

255. Caracterele limfangitei tronculare sunt:


a. intereseaza vasele mici
b. apare sub forma unor linii rosii cu traiect ascendent de la focarul inflamator
c. la palpare se simt ca niste cordoane indurate
d. semnele generale nu sunt importante
e. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate

256. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:


a. streptococci
b. stafilococi
c. gonococi
d. chlamidii
e. virusurile hepatitice

257. Sediile predilecte de dezvoltare ale flegmoanelor sunt:


a. regiunea scalpului
b. spatiul retroperitoneal
c. regiunea mamara
d. regiunea fesiera
e. mediastinul

258. Caracteristic erizipelului este:


a. edemul generalizat al membrului inferior
b. bureletul marginal
c. semnul lui Milian
d. placardul eritematos
e. semne de ischemie acuta distala

259. In infectiile osoase examenul radiografic evidentiaza:


a. abcesul subperiostic (la 5-6 zile)
b. zone de condensare osoasa
c. zone de rarefiere osoasa
d. dedublarea corticalei (la 14 zile)
e. sechestre osoase

260. Conditiile favorizante in aparitia gangrenei gazoase sunt


a. retentia de corpi straini in plaga
b. arsurile intinse
c. avorturile septice
d. manevrele urologice endoscopice
e. interventiile stomatologice

261. Perioada de stare a tetanosului este caracterizata prin:


a. contractura muschilor fetei (rizus sardonicus)
b. opistotonusul
c. disfagie
d. stare de prostratie
e. bradicardie

262. Conditiile favorizante infectiei tetanice sunt:


a. plagi intepate
b. plagi contuze
c. contaminarea cu continut intestinal a plagilor
d. arsurile
e. plagi murdarite cu pamant

263. In septicemia hemocultura se efectueaza:


a. in plin frison
b. in plina ascensiune a curbei febrile
c. repetat de cel putin doua ori pe zi
d. din sange arterial
e. indiferent de conditii

264. Infectiile nosocomiale sunt:


a. Infectii grave de regula
b. Infectii intraspitalicesti
c. Se trateaza cu antibiotice uzuale
d. Frecvente in unitatile de dializa
e. Frecvente in unitatile de terapie intensiva

265. Conditii favorizante ale infectiilor nosocomiale sunt:


a. Antibioprofilaxia nepotrivita
b. Spitalizarea de lunga durata
c. Contaminarea plagilor operatorii
d. Mentinerea sondelor urinare mult timp
e. Administrarea de solutii perfuzabile

266. In stadiul II al bolii varicoase apar:


a. Varice simple
b. Varice sacciforme, isolate sau in pachete
c. Edem marcat
d. Tulburari trofice tegumentare
e. Nici una dintre cele enumerate mai sus

267. In stadiul III al bolii varicoase apar:


a. Senzatie de jena in gamba
b. Prurit discret
c. Senzatie de “neliniste in gamba”
d. Claudicatie intermitenta
e. Nici una din afirmatiile de mai sus

268. Caracteristicile ulcerului varicos:


a. Este insotit intotdeauna de varice importatnte
b. Are forma rotunda sau ovalara
c. Marginile sunt neregulate
d. Este dureros
e. Nici una din afirmatiile de mai sus

269. Caracteristicile ulcerului posttrombotic sunt:


a. Este un ulcer rar al gambei
b. Suprafata ulcerului este curata
c. Se trateaza usor
d. Se suprainfecteaza frecvent
e. Nu recidiveaza

270. Tromboza venei cave inferioare este caracterizata prin:


a. Edeme ale membrelor inferioare
b. Edeme asimetrice
c. Meteorism abdominal
d. Dureri lombare
e. Nici una din afirmatiile de mai sus

271. Tromboza venei cave superioare poate fi cacacterizata prin:


a. Edeme declive
b. Circulatie colaterala cavo-cava la nivelul trunchiului
c. Edem “ in pelerina”
d. Semne de compresiune mediastinala
e. Toate afirmatiile de mai sus sunt valabile
272. Cauzele hipertensiunii portale sunt:
a. Ciroza hepatica
b. Hepatita etanolica
c. Tumorile hepatice
d. Chistele hepatice voluminoase
e. Nici una din afirmatiile de mai sus

273. Manifestarile clinice ale hipertensiunii portale sunt:


a. Sindromul ascitic
b. Splenomegalia
c. Cardiomegalia
d. Varicele esofagiene
e. Encefalopatia portala

274. Caracterele socului hipovolemic sunt:


a. Puls mic, filiform
b. Tahicardie
c. Presiune venoasa centrala crescuta
d. Hipertensiune arteriala
e. Bradicardie

275. Caracterele socului septic sunt:


a. Leucopenie cu neutropenie
b. Puls tahicardic, “saltaret”
c. Tahipnee cu hipoxie
d. Trombocitopenie
e. Nici una din afirmatiile de mai sus