GHID DE STUDIU OFTALMOLOGIE

Titlul cursului: OFTALMOLOGIE

Introducere:
§ Cursul de Oftalmologie se adresează studenţilor de an IV, Medicină Generală şi
Stomatologie.
§ În cursul modului de oftalmologie studenţii dobândesc noţiunile fundamentale legate de
analizatorul vizual cu accent asupra cunoştinţelor oftalmologice cu implicaţie în patologia
generală. Vor fi dezvoltate aptitudini care pot fi utile unui medic generalist.
Cunoştinţe si abilităţi anterioare:
§ Noţiunile teoretice studiate la disciplinele fundamentale: anatomie, fiziologie,
fiziopatologie, anatomie patologică;
§ Abilităţile însuşite în stagiile de semiologie medicală – înregistrarea anamnezei.
Perioada de desfasurare a cursului şi programul vor fi afişate la sediul catedrei pentru fiecare
modul.
Structura cursului: 7 cursuri, câte 1 pe săptămână, 14 ore total.
Structura stagiilor: 7 stagii, câte 1 pe săptămână, 28 ore total.
Tabla de materii:
§ CURS:
o Funcţia vizuală
o Refracţia oculară
o Vederea binoculară
o Patologia anexelor oculare
o Patologia corneei, uveei, sclerei
o Patologia cristalinului, Glaucomul
o Retina, Nervul optic, Traumatismele oculare
§ STAGIU:
o Anatomia analizatorului vizual
o Foaia de observaţie clinică în oftalmologie, Semiologie oftalmologică
o Examenul funcţional oftalmologic, Refracţia oculară
o Vederea binoculară – metode de examen
o Patologia polului anterior al globului ocular
o Glaucomul, Orbita, Sistemul lacrimal, Patologia retiniană
o Patologie- atlas
Evaluarea cunostinţelor şi abilităţilor practice:
§ Conditii pentru acceptarea la examen
o Prezenţa la curs: 70% din cursuri
o Prezenţa la stagii: 100%, toate absenţele trebuie motivate şi recuperate.
o Prezenţa la cele 3 teste din cadrul stagiilor clinice.
§ Conditii pentru promovarea examenului
o Proba 1 – probă scrisă eliminatorie – minim nota 5
o Proba 2 – probă orală – minim nota 5
§ Modul de desfăşurare a evaluărilor şi de notare
o Proba scrisă – test grilă şi redacţional – pondere 30% din nota finală
o Proba orală – recunoaşterea patologiei oculare din imagini prezentate sub formă de
diapozitive sau fotografii, discuţii asupra maladiei prezentate – pondere 60% din
nota finală
o Activitatea la stagii – 3 teste în cadrul stagiilor – pondere 10% din nota finală
Cadrele didactice de predare si programul de consultatii:

Nume si prenume Grad didactic Orar consultaţii studenţi Email

Dr. Cristina Vlăduţiu Profesor Vineri 13-14 cristivladutiu@yahoo.com
Dr. Cristina Stan Conferenţiar Marţi 13-14 cristrif1959@yahoo.com
Dr. Cristina Nicula Conferenţiar Vineri 11-12 niculacristina65@yahoo.com
Dr. Simona Ţălu Conferenţiar Miercuri 10-11 simonatalu@yahoo.com
Dr. Sorin Macarie Şef de lucrari Joi 9-10 sorin_macarie@yahoo.com
Dr. Catalin Cărăus Asistent Marţi10-11 cata1323@yahoo.com
Dr. Ovidiu Samoilă Asistent Luni 11-12 iovidius@yahoo.com
Dr. Dan Călugăru Preparator Luni 10-11 eddyyy28@yahoo.com

Cerc Ştiinţific Catedra Oftalmologie: programul va fi comunicat ulterior.

Orar 2010-2011>

Grupa Perioada- Cadrul didactic

interval responsabil

MG IV seria II 04.10.2010- Gr.11 dr Stan C

Gr. 1-10 19.11.2010
Gr.12 dr. Macarie
Curs –
luni 12°°-14°° Gr.13 dr. Caraus
Curs - conf.dr.
Ţălu Simona Stagii Gr.14 dr. Samoila
Luni 10°°-12°°
Marţi 8°°-10°° Gr. 15 dr. Todea V

Gr.16 Călugăru

Gr17 dr. Cornea D

Gr.18 dr.Bran L

Gr.19 dr Lupascu

Gr.20 dr. Toader

MG IV seria III
06.12.2010- Gr. 21 dr Ţălu S.
Curs- conf. Dr. 04.02.2011
Stan Cristina Gr.22 dr. Macarie

Gr.23. dr.Samoilă
Curs –
luni 12°°-14°°
Gr.24 dr. Cărăuş
Stagii
Gr.25 dr. Călugăru
Luni 10°°-12°°
Marţi 8°°-10°°
Gr.26 dr. Todea
 Gr. 27 dr.Mureşan

Gr.28 dr.Ştefănuţ

Gr.29 dr. Rusu I

Gr.30 dr.Rus S

MG IV Franceză Gr. 1. dr. Ţălu S

06.12.2010-
Curs- prof dr. 04.02.2011 Gr.2,3 dr. Samoilă
Vlăduţiu C.
Curs – Gr.4 dr. Lupaşcu
miercuri 12°°-
14°° Gr. 5. dr. Dobre

Stagii Gr.6 dr. Dragoş

Miercuri 10°°-
12°° Gr. 7 dr. Rus S
Joi 8°°-10°°
Gr.8 dr. Toader L

Gr.9 dr. Ramzi

Jihen

Gr.10 dr.
Tămăşoiu I.

Gr.11 dr. Zied

Rahovi

SEMESTRUL II

MG IV seria I 28.02.2011- Gr.1 dr. Ţălu S

15.04.2011
Gr.2 dr. Cărăuş C
Curs – conf. Dr.
Stan Cristina Curs – Gr.3 dr. Samoilă
luni 12°°-14°°
Gr.4 dr. Macarie S
Stagii
Luni 10°°-12°° Gr.5 dr. Călugăru
Marţi 8°°-10°°
Gr.6 dr. Todea V

Gr.7 dr. Ştefănuţ

Gr.8 dr. Lupaşcu

Gr.9 dr. Dobre C

Gr.10 dr.Cornea D
MG IV seria IV 28.02.2011- Gr.31 dr. Ţălu S
15.04.2011
Curs- prof dr. Gr.32 dr. Cărăuş C
Vlăduţiu C.
Curs – Gr.33 dr. Samoilă
miercuri 12°°-
14°° Gr.34 dr. Călugăru

Stagii Gr.35 dr. Pop R.

Miercuri 10°°-
12°° Gr.36 dr. Toader L
Joi 8°°-10°°
Gr.37 dr. Bran L

Gr.38 dr. Dragoş C

Gr.39 dr. Dobre C

Gr.40 dr. Rusu I

Fac. Med. Sem II Gr.1,9 dr Nicula C

Dentară an IV
seria I Orar neprecizat Gr.2,10 dr Pop R

Gr.3,11 dr Cărăuş
Curs – conf.dr.
Nicula Cristina Gr.4,12
dr Călugăru D

Gr.5,13
dr. Macarie S

Gr.6,14
dr Petrache L

Gr 7,15 dr Dobre

Gr 8,16 dr Tivadar

Sem II
Fac. Med.
Dentară an IV Orar neprecizat
seria II
Curs – conf.dr.
Ţălu Simona

Fac. AML Sem II

Gr.1,9 dr Nicula C
Orar neprecizat
Curs – şef lucr dr Gr.2,10 dr Samoilă
Macarie Sorin
Gr.3,11 dr Cărăuş

Gr.4,8 dr. Dobre C

Gr.5,7 dr. Tivadar

Gr.6 dr Pop R

MG IV Seria 9 mai- 24 iunie Gr.1,2 dr. Nicula

Engleza 2011
Gr.3 dr Samoila
Curs – conf. Dr. Curs –
Nicula Cristina miercuri 12°°- Gr.4 dr Talu S
14°°
Gr.5 dr Caraus C
Stagii
Miercuri 10°°- Gr.6 dr Calugaru
12°°
Joi 8°°-10°° Gr.7 dr Bran L

Gr.8 dr Rusu I

Gr.9 dr Dragos C

Gr.10 dr Cornea D

Gr.11 dr Muresan

CONŢINUTUL CURSULUI:

1.Anatomia globului ocular şi anexelor oculare

Pentru întelegerea fiziologiei si patologiei oculare este necesară cunoasterea anatomiei
globului ocular si anexelor sale:
Anexele oculare- orbita, aparatul lacrimal, pleoapele, conjunctiva
 Globul ocular- sclera, corneea, uveea, cristalinul, retina, nervul optic

Studentul trebuie să cunoască:

• anatomia orbitei, aparatului lacrimal, pleoapelor, conjunctivei

• structura globului ocular
• structura microscopica a corneei, cristalinului, retinei
• raporturile de vecinatate si implicatiile lor in patologia oculara

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• examinarea la lumina zilei a pleoapelor, conjunctivei, aparatului lacrimal, polului anterior

al globului ocular

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• exoftalmometria
• întoarcerea pleoapei superioare pentru examinarea conjunvtivei palpebrale superioare

De reţinut

• vecinatatea orbitei si a nervului optic cu sinusurile

• importanta endoteliului cornean in chirurgia cataractei
• structura microscopică a cristalinului (pentru înţelegerea chirurgiei cataractei)
• retina este transparenta până la celulele fotoreceptoare
• alcatuirea unitatilor fotoreceptoare pentru conuri şi bastonase

Întrebări tip pentru testul de anatomie de oftalmologie:

Care sunt raporturile de vecinătate ale orbitei?

Desenaţi o secţiune antero-posterioară prin globul ocular.

2.Funcţia vizuală
Ochiul este unul dintre cele mai importante organe de simţ deoarece 80% din informaţia
din mediu este primită şi prelucrată de analizatorul vizual. Înţelegerea mecanismelor de formare a
senzaţiei vizuale este esenţială pentru pregătirea medicului.

Studentul trebuie să cunoască:

 Cum se formeaza senzaţia vizuală: refractia luminii si trecerea ei prin mediile transparente
oculare --- transformarea luminii in impuls nervos la nivelul celulelor fotoreceptoare ---
transmiterea informatiei de-alungul nervului optic si a cailor vizuale --- prelucrarea informatiei la
nivelul scoartei occipitale
-Senzatia de lumina (definitie, elemente, examinare, patologie)
-Senzatia de forma (definitie, elemente, examinare, patologie)
-Senzatia de culoare (definitie, elemente, examinare, patologie)

Studentul va asista la urmatoarele demonstraţii practice:

• determinarea acuitatii vizuale la distanta si la aproape

• determinarea campului vizual in perimetrie cinetica si statica
• determinarea perceptiei cromatice

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• determinarea acuitatii vizuale

• interpretarea campului vizual cinetic

De reţinut:

• Acuitatea vizuală exprimă funcţia regiunii maculare

• Câmpul vizual exploreaza retina in afara regiunii maculare (periferica)
• Singurul scotom fiziologic este pata oarbă

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

• Ce intelegeti prin acuitate vizuala 0,2?

• Ce este si cum se produce scotomul fiziologic?

3.Refracţia oculară şi viciile de refracţie

Viciile de refractie reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii intalnite in practica
curentă oftalmologică. Cel mai intâlnit viciu de refracţie este hipermetropia (intalnit inca de la
nastere), urmat de miopie si astigmatism.
In general viciile de refractie determina tulburari functionale, iar in cazul celor unilateral,
netratate, pot genera ambliopie. Din acest considerent, medical de familie este bine sa indice un
consult oftalmologic cat mai precoce in viata copilului (2,5-3 ani) si mai ales la cei cu
antecedente heredocolaterale.
Corectia viciilor de refractie trebuie facuta cat mai precoce pentru asigurarea functionalitatii
globilor ocular.

Studentul trebuie să cunoască:

• Definitia refractiei oculare

 • Metode de examinare a refractiei oculare ( subiective , obiective)
• Lentile aeriene ( tipuri, efectul lor, puterea de refractie)
• Lentile de contact( tipuri, indicatii)
• Refractia oculara statica ( definitie, tulburarile refractiei oculare statice- sferice, astigmice
– definitie, tablou clinic, forme, evolutie, complicatii, tratament)
• Refractia oculara dinamica /acomodatia ( definitie, parametrii, tulburarile acomodatiei-
tipuri, tablou clinic, evolutie, complicatii, tratament)
• Anizometropia (definitie, tratament)

Studentul va asista la urmatoarele demonstratii practice:

• Metode de examinare a refractiei oculare:

o Subiective (ex. tehnica Donders)
o Obiective (refractometrie, astigmometrie, schiascopie, dioptronometrie,
oftalmoscopie)
• Notiuni despre lentilele aeriene (recunoasterea lentilelor, masurarea puterii dioptrice a
lentilelor)
• Vizionarea de operatii de corectie a viciilor de refractive (inregistrari video, CD)

Studentul va şti să efectueze:

• Examinarea subiectiva a refractiei oculare

De reţinut:

• Viciile de refractie sunt reprezentate de : miopie, hipermetropie si astigmatism

• Se recomanda diagnosticarea cat mai precoce a tulburarilor de refractie si corectia
acestora
• Corectia viciilor de refractie se face cu lentile aeriene, lentile de contact sau chirurgical
(laser Excimer, implante fachice, chirurgie refractiva a cristalinului)
• Presbiopia reprezinta tulburarea fiziologica a acomodatiei, aparand dupa varsta de 40-45
ani.

Intrebari tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. In hipermetropie imaginea se formeaza:

a. Pe retina
b. In spatele retinei
c. In fata retinei
Răspuns: b

2.Corectia miopiei se face cu :

a. Lentile sferice convergente
b. Lentile sferice divergente
 c. Lentile de contact
Răspuns: b, c

4.Strabismul şi tulburările vederii binoculare

Vederea binoculară (VB) reprezintă o funcţie complexă constând din elaborarea la nivelul
scoarţei cerebrale a unei imagini unice în urma recepţionării şi prelucrării imaginilor separate
recepţionate de cei doi ochi. Este o funcţie importantă care conferă calitate vederii. Strabismul
este cea mai frecventă cauză de tulburare a vederii binoculare. Pe lângă prejudiciul estetic pe
care-l produce, strabismul determină şi importante tulburări funcţionale. Ne tratate corespunzător
şi la timp aceste tulburări de vedere vor persista întreaga viaţă.

Studentul trebuie să cunoască:

-Noţiuni de anatomie a sistemului oculomotor (muşchii,traiectorie, inervaţie)

-Mişcările globului ocular: ducţii,versii, vergenţe
-Acţiunea muşchilor oculomotori (acţiunea muşchilor orizontali,acţiunea muşchilor verticali,
acţiunea muşchilor oblici).

-Condiţiile dezvoltării VB normale (integritatea sistemului motor al ochiului, integritatea

anatomică şi dioptrică a ochiului, camp visual binocular, corespondenţă retiniană normal)
-Fiziopatologia VB
• Neutralizarea patologică
• Corespondenţa retiniană normală.
• Ambliopia (definiţie, clasificare)
-Etiologia strabismelor
• Factori optici
• Factori anatomici
• Factori senzoriali
• Factori neurogeni
-Examinarea pacienţilor strabici:
• Statica şi dinamica ocular (cover-test, aprecierea reflexului luminous, cove-test prismatic,
examinarea mişcărilor oculare)
• Examinarea tulburărilor senzoriale (ex. acuităţii vizuale,ex.vederii binoculare)
-Clasificarea strabismelor
-Clinica strabismelor
• Clinica strabismelor paralitice
• Clinica strabismelor neparalitice(concomitente)
• Noţiuni clinice despre heteroforii
• Clinica insuficienţei de convergenţă
• Noţiuni clinice despre nistagmus
-Tratamentul strabismelor şi a tuburărilor funcţionale din strabism
o Tratamentul optic-prescrierea corecţiei optice-
§ Tratamentul pleoptic-tratamentul ambliopiei-
o Tratamentul ortoptic-exerciţii pentru restabilirea VB normale-
o Tratamentul cu toxină botulinică
 o Tratamentul chirurgical

Studentul va asista la urmatoarele demonstraţii practice:

• Examinarea acuităţii vizuale la copil

• Examinarea deviaţiei strabice
o cover-test
o măsurarea deviaţiei strabice prin cover-testul prismatic
o examinarea deviaţiei strabice prin aprecierea reflexelor luminoase corneene
• Examinarea mişcărilor globului ocular
• Examinarea vederii binoculare (ex. la sinoptofor, utilizarea stereotestelor)
• Se vor face vizionări de operaţii de strabism (înregistrări video)

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examinarea acuităţii vizuale la copil

• Examinarea deviaţiei strabice
• Examinarea deviaţiei strabice prin aprecierea reflexelor luminoase corneene
• Examinarea mişcărilor globului ocular
• Examinarea reflexului roşu corneean

De reţinut

• Strabismul nu reprezintă numai o problemă estetică ci şi una funcţională importantă.

• Tratamentul strabismului nu trebuie să se rezume doar la corectarea deviaţiei strabice şi va fi
complectat cu tratamentul tulburărilor funcţionale.
• Tratamentul tulburărilor funcţionale este eficient până la vârsta de 6-7 ani când copilul
devine “adult”din punct de vedere strabologic
• Tratamentul strabismului este cu atât mai eficient cu cât este efectuat mai precoce. Nu este
necesară amânarea primului consult oftalmologic până la trei ani în speranţa colaborării
copilului-mijloacele actuale de examinare a copilului permit examinarea sa şi în perioada
preverbală.
• Chirurgia strabismului la adolescent şi adult este marcată de pericolul apariţiei diplopiei, de
aceea nu este recomandabil ca tratamentul chirurgical al strabismului să fie amânat după
vârsta de 10-15 ani.
• Strabismul poate masca uneori o afecţiune organică oculară a copilului:retinoblastom atrofie
de nerv opti,cicatrici corioretiniene.
• Strabismul cu debut tardiv sau la adult poate să trădeze o afecţiune neurologică:tumoră
intracraniană, accident vascular cerebral, scleroză în plăci. În toate aceste situaţii sunt
necesare explorări complementare pentru a exclude o asemenea patologie.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Strabismul convergent este favorizat de următoarele tulburări de refracţie:

a. miopie
b. hipermetropie
 c. astigmatism
Răspuns: b

2. Ambliopia se tratează prin:

a. ocluzia ochiului fixator
b. ocluzia ochiului deviat
c. exerciţii ortoptice
Răspuns: a, c

5.Patologia orbitei
Patologia orbitei poate fi de cauza locala sau generala.Cel mai frecvent semn de afectare
orbitara este protruzia globului ocular sau exoftalmia.
Prezenta sindromului exoftalmic presupune o serie de examinari complementare pentru
stabilirea cauzei. Astfel pentru diagnosticul de certitudine sunt necesare examinari ale unor
specialitati inrudite (neurologie, neurochirurgie, endocrinologie)

Studentul trebuie să cunoască:

• Notiuni de anatomie a orbitei ( pereti ososi, continut)

• Metode de examinare ale orbitei (inspectie, palpare, ascultatie, exoftalmometrie, explorari
radiologice)
• Semiologia orbitei ( simptome- tulburari de vedere,durere, diplopie ; semne- modificari de
protruzie, limitarea miscarilor oculare, semne oftalmoscopice, semne de paralizie
oculomotorie, sindrom meningeal)
• Forme clinice de exoftalmie (inflamatorie, parazitara, tumorala, vasculara)
• Diagnosticul diferential al sindromului exoftalmic
• Procese inflamatorii ale orbitei (pereti ososi, tesut celuloadipos, sistem venos orbito-
cavernos, capsula Tenon,system muscular ) - etiologie, tablou clinic, evolutie, complicatii,
tratament
• Pseudotumori inflamatorii ale orbitei ( etiologie, tablou clinic, evolutie, tratament)
• Orbitopatia Graves ( etiologie, tablou clinic, evolutie, tratament)
• Tumorile orbitale ( clasificare: primare, dobandite-metastatice, secundare ; tablou clinic,
prognostic, tratament)

Studentul trebuie să asiste la urmatoarele demonstraţii practice:

• Inspectia orbitei ( exoftalmia axiala sau lateral, enoftalmie)

• Palparea orbitei (reductibilitate, elasticitate)
• Ascultatia orbitei
• Exoftalmometria orbitei ( ex.exoftalmometru)

Studentul trebuie să ştie să efectueze:

 • Inspectia orbitei
• Palparea orbitei
• Exoftalmometria orbitei

De reţinut:

• Orice modificare de protruzie a globului ocular presupune efectuarea investigatiilor pentru

stabilirea etiologiei
• Exoftalmia poate fi unilateral( cauza locala) sau bilateral ( cauza generala)
• Retractia de pleoapa superioara este primul semn al oftalmopatiei Graves
• Tratamentul in cazul patologiei orbitare este in stransa legatura cu etiologia bolii

Intrebari tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Exoftalmia de tip inflamator este:

a. Elastica
b. Dureroasa
c. Nedureroasa
d. Axiala
e. Laterala
f. Reductibila
g. Ireductibila

2. Exoftalmia unilaterala apare in :

a. Osteoperiostite
b. Boala Basedow
c. Tromboflebita de sinus cavernos
d. Tumori orbitare
e. Pseudotumori inflamatorii ale orbitei
f. Varice orbitare

6.Aparatul lacrimal
Aparatul lacrimal are rol important în asigurarea protecţiei şi nutriţiei polului anterior al
globului ocular, prin acestea contribuind la asigurarea funcţiei vizuale. Aparatul lacrimal este
format din două componente :
- glandele lacrimale – secretă lacrimile
- căile lacrimale – cu rol în drenarea lacrimilor.
Atât glandele lacrimale cât şi căile lacrimale pot prezenta diverse afecţiuni, în special de tip
inflamator.

Studentul trebuie să cunoască:

• Noţiuni de anatomie a aparatului lacrimal (glande lacrimale, componentele căilor lacrimale)

 • Examinarea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului lacrimal :
- glandele lacrimale ( inspecţie, palpare)
- secreţia lacrimale (test Schirmer , test de ruptură a filmului lacrimal)
- căile lacrimale (spălătura căilor lacrimale)
• Semnele şi simptomele afecţiunilor glandelor lacrimale şi ale căilor lacrimale
• Etiologia, complicaţiile afecţiunilor glandelor lacrimale şi ale căilor lacrimale
• Metodele imagistice şi examinările complementare necesare pentru diagnostic pozitiv şi
diferenţial
• Tratamentul afecţiunilor aparatului lacrimal
- Tratamentul medical
- Sondajul căilor lacrimale
- Tratamentul chirurgical

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• Examinarea pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului lacrimal

• Testul Schirmer , testul de ruptură a filmului lacrimal
• Examinarea ecografică a pacienţilor cu dacrioadenite
• Spălătură, sondaj de căi lacrimale
• Se vor face vizionări de operaţii adresate afecţiunilor glandelor lacrimale sau căilor
lacrimale (înregistrări video)

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examinarea clinică a pacienţilor cu afecţiuni ale aparatului lacrimal

o palpare, inspecţie
• Efectuarea testului Schirmer, testului de ruptură a filmului lacrimal
• Efectuarea dilatării punctului lacrimal cu dilatatorul conic de punct lacrimal

De reţinut

• Dacrioadenitele cornice apar în general în afecţiuni cu leziuni limfogranulomatoase

• Secreţia purulentă este principalul semn în dacriocistita congenitală
• Dacriocistita congenitală se tratează prin sondajul căilor lacrimale
• Lăcrimarea pe un ochi fără congestie este semn principal în dacriocistita adultului
• Dacriocistita adultului se tratează chirurgical

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Testul Schirmer este util pentru :

a. examenul cantitativ al secreţiei lacrimale
b. examenul calitativ al secreţiei lacrimale
c. examenul dezepitelizărilor corneene
Răspuns: a

2. Etiologia dacrioadenitei acute este :

a. infecţiile de focar
b. traumatisme deschise ale glandei
 c. sarcoidoza
d. boala Hodgkin
e. infecţii de vecinătate.
f. mononucleoza infecţioasă
Răspuns: a,b,e

7.Afecţiunile pleoapelor
Cunoaşterea afecţiunilor palpebrale este importantă pentru student şi medicul de familie în
primul rând având în vedere frecvenţa mare a acestor afecţiuni şi de asemenea, pentru că
tratamentul multor boli ale pleoapelor nu necesită cunostiinţe de specialitate şi pot fi tratate de
către medicul generalist.

Studentul trebuie să cunoască:

• Anatomia pleoapelor (structură, glandele palpebrale, vascularizaţie, inervaţie)

• Anomaliile congenitale ale pleoapelor(ptoza palpebrală, epicantul, colobomul palpebral,
blefarofimoza: recunoaşterea acestora)
• Afecţiunile virotice al epleoapelor:zona zoster palpebrală (aspect clinic,tratament)
• Bolile marginii libere a pleoapelor
- Blefaritele
- forme clinice (eritematoasă, scuamoasă, ulcerativă)
- evoluţie
- complicaţii
- tratament
- Trichiaza
- Orgeletul extern
- aspect clinic
- evoluţie
- complicaţii
- tratament
• Bolile tarsului
- Orgeletul intern
- aspect clinic
- evoluţie
- complicaţii
- tratament
- Şalazionul
- aspect clinic
- evoluţie
- complicaţii
- tratament
• Deviaţile palpebrale
- Entropionul
- forme clinice: entropionul congenital, entropionul spastic
- tratament
- Ectropionul
- forme clinice: ectropionul paralitic, ectropionul spastic, ectropionul senil,
ectropionul cicatricial
 - tratament
• Tumorile palpebrale
- Congenitale: nevromul plexiform, chistul dermoid, hemangiomul, nevii pigmentari
- Dobândite:
- Epiteliomul(carcinomul) palpebral : aspect clinic, evoluţie, complicaţii, tratament
- Melanomul malign palpebral: aspect clinic, tratament
- Adenocarcinomul palpebral: aspect clinic, tratament

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• Examinarea pleoapelor (întoarcerea pleoapelor pe întorcătorul de pleoape Desmares)

• Toaleta pleoapelor
• Masajul marginii libere a pleoapelor
• Examinarea unui orgelet, a unei blefarite, şalazion, trichiază, epiteliom palpebral
• Sutura unei plăgi palpebrale
• Urmărirea unui film video cu operaţii de repoziţionare a pleoapelor, extirparea unui
şalazion sau a unei tumori palpebrale

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examinarea pleoapelor (întoarcerea pleoapelor pe întorcătorul de pleoape Desmares)

• Toaleta pleoapelor
• Masajul marginii libere a pleoapelor

De reţinut

• Blefaritele sunt afecţiuni cronice şi recidivante, apar cel mai frecvent pe un teren
constituţional cu tegumente deschise şi seboreice. Tratamentul trebuie repetat periodic.
• Blefatitele sunt un teren propice pentru apariţia orgeletelor şi şalazioanelor.
• Orgeletul incorect tratat conduce de obicei la apariţia şalazionului.
• Orgeletele recidivante pot ascunde un adenocarcinom al marginii libere palpebrale
• Chirurgia palpebrală este o chirurgie delicată deoarece presupune respectarea regulilor de
chirurgie reconstructivă în scopul evitării apariţiei ectropionului cicatricial, a cicatricilor
aderente conjunctivale sau a obstrucţiei canaliculelor lacrimale.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Enumeraţi formele clinice de blefarită

2. Şalazionul este o inflamaţie a

a. marginii libere palpebrale
b. glandelor Zeiss
c. glandelor Meibomius
Raspuns: c.
8.Conjunctiva
♦ Tabla de materii:
1. Definiţia conjunctivitei
2. Conjunctivitele infecţioase
3. Forme particulare de conjunctivite infecţioase: ophthalmia neonatorum,
conjunctivita de piscină, conjunctivita trachomatoasă
4. Conjunctivitele alergice
♦ Obiective educationale
o Ce trebuie să ştie
− Esenţial: recunoaşterea congestiei conjunctivale de tip periferic,
diagnosticarea conjunctivitei (simptome, semne), diagnosticul
diferenţial cu celelalte cauze principale de ochi roşu (keratita,
iridociclita, glaucomul acut), profliaxia şi principiile de tratament în
conjunctivite, recunoaşterea pacienţilor cu ochi roşu care trebuie trimişi
de urgenţă la oftalmolog.
− Important: diferenţierea etiologică a conjunctivitelor: infecţioase
(virale, bacteriene), alergice; compliaţiile conjunctivitelor.
− Util: profilaxia conjunctivitei nou-născutului, conjunctivita de piscină.
− Facultativ: conjunctivita trachomatoasă
o Ce trebuie să facă
− Să observe: examenul biomicroscopic al conjunctivei, îndepărtarea
corpilor străini conjunctivali, îndepărtarea pseudomembranelor de pe
suprafaţa conjunctivei palpebrale.
− Să facă personal, individual sau în echipă: instilaţii de coliruri,
examenul obiectiv topografic al conjunctivei (inclusiv întoarcerea
pleoapei superioare şi inferioare), coloraţia cu fluoresceină şi
interpretarea sa.
♦ Schema succintă a capitolului:
1. Definiţia conjunctivitei: inflamaţia conjunctivei
2. Conjunctivita infecţioasă
n Simptome:
- Disconfort, înţepături oculare, senzaţie de „nisip în ochi”
- AV nu este afectată, apare cel mult înceţoşarea vederii (datorită secreţiilor conjunctivale),
care se ameliorează la clipit.
- Virale: simptome sistemice (stare generală alterată, febră, simptome respiratorii)
- Istoric: contact cu persoane afectate
n Semne:
- Congestia conjunctivală periferică (superficială)
- Secreţii conjunctivale: seroase (virală), purulente (bacteriană)
- Cruste pe marginile libere palpebrale
- Limfadenopatie crevicală (virală)
n Complicaţii:
- conjunctivita virală: infiltrate corneene subepiteliale, cu fotofobie persistentă
- conjunctivita bacteriană: ulcer cornean, pseudomembrane pe suprafaţa conjunctivei
palpebrale → ulceraţii ale conjunctivei palpebrale → cicatrici conjunctivale.
n Tratament:
- spălarea secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic/ apă fiartă şi răcită
- instilaţii de coliruri cu antibiotice şi antiinflamatorii
- seara, înainte de culcare: unguente cu antibiotice şi antiinflamatorii
- ochiul nu se pansează
 - limitarea extinderii bolii: prosop personal, spălarea frecventă a mâinilor
3. Forme particulare de conjunctivite infecţioase
3.1. Ophtalmia neonatorum (conjunctivita gonococică a nou-născutului)
- Etiopatogenie: gonococul poate infecta conjunctiva nou-născutului, prin:
- transmiterea de la mamă în momentul naşterii/înainte de naştere (ruptura
prematură a membranelor)
- contaminarea de la obiectele învecinate
- Tablou clinic:
- faza de infiltraţie: congestie conjunctivală de tip periferic, intensă, edem
exprimat al conjunctivei (chemozis)
- faza de pioree: secreţii purulente abundente
- faza de rezoluţie: remisia semnelor
- Dg. diferenţial: conjunctivita purulentă a nou-născutului, produsă de Chlamydozoon
oculo-genitalis – criterii:
- momentul debutului: prima săpt. – gonococ; a doua săpt. - Chlamydozoon
oculo-genitalis
- ex. în frotiu al secreţiei conjunctivale: diplococi (gonococi), incluzii
intracelulare (Chlamydozoon oculo-genitalis).
- Complicaţii: ulcer cornean → perforaţie → endoftalmită, pierderea funcţiei vizuale sau a
globului ocular (în cazuri f. severe)
- Profilaxie:
- tratarea infecţiilor genitale ale mamei, pe parcursul sarcinii
- procedeul Crédé: instilarea câte unei picături de nitrat de argint, imediat după
naştere, în fiecare ochi
- Tratament:
- spălarea abundentă a secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic (este interzisă
stagnarea puroiului pe suprafaţa corneei)
- instilaţii cu coliruri antibiotice, în ritmul dictat de refacerea secreţiilor
purulente conjunctivale
- antibioterapie sistemică
3.2. Conjunctivita de piscină
- Etiopatogenie: agentul etiologic este Chlamydozoon oculo-genitalis, infectarea conjunctivei
producându-se cu ocazia unei băi în piscina contaminată.
- Tablou clinic:
- apare după o perioadă de incubaţie de 8 – 10 zile, unilateral, se bilateralizează
după alte 8 – 10 zile
- caracteristic: foliculi pe suprafaţa conjunctivei palpebrale (noduli albi-gălbui),
congestie conjunctivală de tip periferic.
- Tratament: coliruri cu antibiotice cu spectru larg
3.3. Conjunctivita trachomatoasă
- Etiologie: Chlamydia trachomatis, eradicată în aproape toată lumea: excepţie - Africa
- Tablou clinic – caracteristic:
- foliculi pe suprafaţa conjunctivei palpebrale care se sparg la întoarcerea pleoapei,
eliberând un conţinut gelatinos
- panus: membrană vascularizată care invadează corneea, întotdeauna de la ora 12.
- Complicaţii:
- orbire, prin cicatrizarea corneei
- entropion, prin cicatrizarea conjunctivei
- simblefaron, prin cicatrizarea conjunctivei: aderenţe între conjunctiva palpebrală şi cea
bulbară
 - ochi uscat, prin cicatrizarea glandelor lacrimale accesorii din structura conjunctivei şi a
ductelor glandei lacrimale principale.
- Tratament: coliruri cu sulfamide
4. Conjunctivita alergică
Tablou clinic: forme clinice
Acută
- Are un debut brusc
• Simptomele “cheie” sunt: pruritul, edemul palpebral şi edemul conjunctival (chemozis)
• Cel mai frecvent: la copii, după expunerea la polen sau la alţi alergeni
• Reacţia se calmează spontan, în câteva ore
• Altă circumstanţă: ca răspuns la medicaţia oftalmologică topică.
Sezonieră şi perenă
• Sezonieră (în contextual unei încărcături crescute cu polen a mediului ambiant):
- prurit ocular uşor/moderat
- congestie oculară de tip periferic
- secreţii conjunctivale apoase
- papile conjunctivale hipertrofiate.
• Perenă:
- aceleaşi simptome şi semen
- declanşată de alţi alergeni: praful de casă → nu are o evoluţie sezonieră.
• Tratament:
- vasoconstrictoare/antihistaminice topic
- antihistaminicele sistemic: în puseu acut /profilactic.
- cazuri severe: steroizi topic.
Conjunctivita alergică cronică
• Subcategorii:
- vernală: copii
- atopică: adulţi
- giganto-papilară: răspuns alergic la un corp străin care irită cronic conjunctiva (exemplu:
lentilele de contact).
• Cauza: expunerea repetată la alergen, pe fondul unei disfuncţii a sistemului imun.
Exacerbarea sezonieră este o caracteristică.
• Tablou clinic:
- prurit, arsuri, înţepături oculare
- congestie oculară bilaterală
- secreţie mucoasă, vâscoasă
- papile conjunctivale “gigante”, situate mai ales sub pleoapa superioară.
• Complicaţii: papilele hipertrofiate → ulcerarea şi infiltrarea porţiunii superioare a corneei
• Tratamentul - similar cu cel al conjunctivitei sezoniere, dar steroizii topic sunt necesari
mai frecvent.

Scenariu clinic
n Istoric: - 48 ani, sex feminin, OS: inflamat, lăcrimos, de două zile
- înceţoşarea discretă a vederii, disconfort ocular
- OD: asimptomatic
- fără antecedente patologice oculare
n Diagnostic probabil?
Conjunctivita acută infecţioasă – argumente:
- ochi roşu, nedureros (senzaţie de disconfort, nu durere propriu-zisă)
- păstrarea acuităţii vizuale în limite normale (doar înceţoşarea discretă a vederii,
explicabilă prin prezenţa secreţiilor)
 - ochi lăcrimos
- absenţa antecedentelor oculare
n Tratament?
- spălarea secreţiilor conjunctivale cu ser fiziologic/apă fiartă şi răcită
- instilaţii cu antibiotice (ziua): tobramicină, cloramfenicol, gentamicină, netilmicină
- aplicarea de unguente cu antibiotice (noaptea)
n A revenit conform planificării: 3 zile
- OS : evoluţie favorabilă
- OD: aceleaşi simptome
- AVAO = 10/10
- Secreţie seroasă abundentă
- Corneea clară
n Diagnostic?
Conjunctivita acută virală – argumente:
- secreţia conjunctivală este seroasă
n Ce argumente sugerează că nu este o afecţiune care să ameninţe vederea?
- Acuitatea vizuală normală
n Enunţaţi 6 cauze de ochi roşu:
- conjunctivita acută
- keratita herpetică
- glaucomul acut
- iridociclita
- hemoragia subconjunctivală
- ochiul uscat
Care pacienţi cu ochi roşu trebuie trimişi de urgenţă la oftalmolog?
Cei cu vederea afectată

9.Corneea
Corneea reprezintă partea anterioară transparentă a învelişului fibros al globului ocular.
Corneea este lipsită de vase sanguine, nutriţia sa făcându-se prin reţeaua perilimbică şi din
umorul apos .
Corneea poate fi examinată la lumina zilei şi în camera obscură.

Afecţiunile corneei sunt reprezentate în principal de procesele inflamatorii (cheratite),

distrofice, cicatriciale si ectaziile corneene.
Cheratitele se clasifică în exogene şi endogene.
Cheratitele exogene sunt fie complicaţii apărute în evoluţia unei conjunctivite sau reprezintă
infecţii primitive corneene (ulcerul corneean serpiginos). Debutează întotdeauna în straturile
superficiale.
Cheratitele endogene sunt produse de agenţi patogeni care ating corneea pe cale circulatorie,
nervoasă sau umorală. Unele sunt superficiale (herpes simplu corneean), altele evoluează în
straturile profunde (cheratite parenchimatoase sau interstiţiale).
Distrofiile corneene cuprind o serie de afecţiuni corneene degenerative în care pe prim plan
se situează tulburările de inervaţie şi anomaliile metabolice, fără nici o atingere iniţială
infecţioasă microbiană, virală sau micotică
Cicatricile corneene sunt modificări definitive ale transparenţei corneene survenite în urma
unor procese distructive ce au interesat mai mult decât epiteliul corneean.
 Keratoconusul este o deformare conica centrala,de obicei bilaterala, a corneei cu opacifieri
parenchimatoase si scadere in grosime a acesteia.Este cea mai des intalnita modificare de forma a
corneei.

Studentul trebuie să cunoască:

• Notiuni de anatomie si fiziologie a corneei

• Examinarea pacientilor cu patologie corneeana
• Clasificarea afectiunilor corneene
• Etiopatogenia bolilor corneene
• Manifestari clinice in afectiunile corneei
• Tratamentul local si general al afectiunilor corneene

Studentul va asista la urmatoarele demonstraţii practice:

-Examinarea pacientului
• Examenul acuităţii vizuale
• Examinarea corneei la lumina zilei
• Biomicroscopie
• Coloratia cu fluoresceina
• Testarea sensibilitatii corneene

-Se vor prezenta imagini cu patologie corneeana

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examinarea acuităţii vizuale

• Examinarea polului anterior la biomicroscop
• Coloratia cu fluoresceina

De retinut

• Orice leziune superficiala a corneei se evidentiaza folosind coloratia cu fluoresceina.

• Bolile corneene(mai ales cele superficiale se insotesc de semne reactionale intense
(lacrimare,blefarospasm,fotofobie).
• Toate bolile corneene in care exista leziuni superficiale se vor trata dupa formula:
antibiotice,epitelizante,dilatare,pansament ocular.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1.Cheratita neuroparalitică apare:

A. in ectropionul cicatricial
B. in colobomul palpebral
C. în urma întreruperii ramurii oftalmice a nervului trigemen
D. in exoftalmia pronunţată
E. in paralizia facială
 Răspuns: C

2.In ulcerul corneean se administreaza:

A. ungvente epitelizante
B. instilatii cu corticosteroizi
C. midriatice
D. miotice
E. instilatii cu antibiotice
Răspuns: A,C,E

10.Sclera
Sclera este parte a tunicii externe a globului ocular, cu rol important în asigurarea protecţiei
structurilor intraoculare prin rezistenţa sa mecanică. Afecţiunile sclerei pot produce tulburări
serioase ale funcţiei oculare şi chiar pot ameninţa integritatea morfologică a globului ocular, prin
subţierea scelrei şi prin apariţia de perforaţii ale peretelui ocular .

Studentul trebuie să cunoască:

• Noţiuni de anatomie a sclerei (orificii, zone de minimă rezistenţă, raporturi cu celelalte

structuri oculare).
• Clasificarea scleritelor şi episcleritelor , formele clinice ale acestora
• Semnele şi simptomele afecţiunilor sclerei şi episclerei
• Etiologia, complicaţiile afecţiunilor sclerei şi episclerei
• Diagnosticul diferenţial al afecţiunilor sclerei şi episclerei
• Analizele de laborator , metodele imagistice şi examinările complementare necesare
pentru diagnostic pozitiv şi diferenţial
• Examinarea pacienţilor cu afecţiuni sclerale şi episclerale :
o Testul la adrenalină
o Accentuarea simptomelor la mişcările oculare
• Tratamentul afecţiunilor sclerei şi episclerei
o Tratamentul medical
o Tratamentul chirurgical

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• Examinarea pacienţilor cu afecţiuni sclerale şi episclerale

• Testul la adrenalină
• Examinarea ecografică a pacienţilor cu sclerite posterioare
• Se vor face vizionări de operaţii de plastii de întărire ale sclerei (înregistrări video)

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examinarea pacienţilor cu afecţiuni sclerale şi episclerale

• Efectuarea testului la adrenalină
• Examenul motilităţii oculare (accentuarea simptomelor)
 • Examenul acuităţii vizuale, tensiunii intraoculare (inclusiv digital)

De reţinut

• Scleritele pot produce alterări grave ale funcţiei vizuale şi chiar infirmităţi
• Afecţiunile sclerei şi episclerei sunt frecvente în cadrul afecţiunilor de tip reumatismal
• Tratamentul medical al afecţiunilor sclerei şi episclerei se bazează pe corticoterapie locală şi
generală.
• Nu trebuie neglijat tratamentul afecţiunilor generale care determină apariţia acestor afecţiuni
• Tratamentul chirurgical este necesar în cazul ectaziilor sclerale şi a complicaţiilor (cataractă,
dezlipire de retină, glaucoma, etc.)

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Diagnosticul diferenţial al episcleritei se face cu :

a. ulcerul corneean
b. conjunctivita
c. uveita anterioară
d. celulita orbitară.
Răspuns: b,c

2. Sclerita posterioară se caracterizează prin:

a. limitarea mişcărilor oculare
b. apariţia de arii avasculare episclerale
c. scăderea acuităţii vizuale
d edem papilar
e chemozis conjunctival
Răspuns: c,d,e

11.Uveea
Uveea este foarte importantă pentru buna funcţionare a globului ocular: participă la
focalizarea imaginii prin reglarea diametrului pupilar- orificiu în iris-, asigură nutriţia cristalinului
(prin umoarea apoasă) şi a retinei (prin coroidă). Inflamaţiile uveale sunt dintre cele mai
frecvente cauze de suferinţă oculară, în general apar în contextul unei boli generale şi prin
complicaţiile şi sechelele lor sunt adeseori invalidante. De aceea aceste afecţiuni sunt un exemplu
bun de intricare a mai multor specialităţi medicale.

Studentul trebuie să cunoască:

• Anatomia uveei
• Inflamatiile uveei:
o Uveite anterioare,
o Uveite posterioare
o Oftalmia simpatică
• Melanomul malign coroidian
• Deosebirea intre uveita exogenă si cea endogenă
• Diagnosticul diferential al ochiului roşu
 • Cauze frecvente de uveite endogene
• Complicatiile uveitelor
• Recunosterea tipurilor de congestie conjunctivală

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• Prezentare de caz de uveită

• Prezentare de fotografii cu boli uveale

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Examenul la lumina zilei a polului anterior

• Anamneza pacientului cu uveită
• Recunoşterea congestiei conjunctivale de tip periferic, respectiv de tip pericheratic

De reţinut:

• Uveitele endogene se produc prin mecanism imun si sunt de obicei expresia oculara a unei
boli generale.
• Uveitele endogene sunt recidivante si se complica frecvent cu cataracta sau glaucom.
• Diagnosticul diferenţial al ochiului roşu trebuie făcut între conjunctivită, cheratită,
iridociclită şi glaucom acut.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Pacient cu ochi rosu, durere oculara accentuata nocturn, scaderea acuităţii vizuale, mioză.
Dg probabil:
a. conjunctivită acută
b. glaucom acut
c. uveită acută.
Raspuns: c
2. Pacient cu ulcer cornean neperforant prezintă hipopion. Dg probabil:
a. uveită acută endogenă
b. uveită acută exogenă septică
c. uveită acută exogenă toxică
Raspuns: c

12.Pupila
Pupila este un orificiu circular, aşezat în centrul irisului. In condiţii normale ea este unică,
neagră, centrală (uneori uşor descentrată inferonazal), rotundă, regulată şi cu un diametru egal la
cei doi ochi, având la lumina zilei o mărime între 2-4 mm.
Pupila influenţează acuitatea vizuală prin dozarea cantităţii razelor de lumină ce pătrund în
ochi, reduce la minimum aberaţiile de sfericitate ale mediilor refringente prin micşorarea
deschiderii sistemului optic şi favorizează circuitul umorului apos prin asemănarea acţiunii sale
cu acea a unei valve hidrodinamice
Studentul trebuie să cunoască:

Notiuni de anatomie si fiziologie ale pupilei

Notiuni de dinamica pupilara
• Reflexul pupilar fotomotor direct si indirect (consensual)
• Reflexul pupilar la vederea de aproape
Reflex pupiloconstrictor sinergic cu acomodaţia.
Reflex pupiloconstrictor sinergic convergenţei.

Metode de examinare
• Examinarea la lumina zilei
• Examinarea în camera obscură

Patologia pupilei
Tulburări ale staticii pupilare

• Modificări de culoare
• Modificări de formă
• Modificări de poziţie
• Modificări ale diametrului pupilar

Tulburări ale dinamicii pupilare

• Rigiditate pupilară amaurotică
• Rigiditate pupilară absolută
• Rigiditate pupilară fotomotorie izolată

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

Examinarea la lumina zilei

• Examen al staticii pupilare
culoarea, forma, poziţia, conturul, diametrul (eventual diferenţa între diametrele pupilelor celor
doi ochi).
• Examen al dinamicii pupilare
principalele reflexe pupilare: fotomotor şi reflexul la vederea de aproape.

Examinarea în camera obscură

la biomicroscop
cu oftalmoscopul.

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

Examinarea staticii pupilare

Examinarea reflexelor pupilare:
• fotomotor direct
• consensual
• reflexul la vederea de aproape
De reţinut
• In prezenţa unei pupile rigide întrebăm bolnavul dacă a primit medicaţie oculară sau
sistemică.
• In cazul unei pupile albe la un copil să ne gândim la posibilitatea exitenţei unei tumori
maligne intraoculare (retinoblastom)(nuanţă alb-gălbuie) iar la o persoană peste 60 de ani
la prezenţa unei cataracte (nuanţă albă-brun-cenuşie).

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1.Pupila poate apărea alb-cenuşie

A. în cataracte
B. în cazul exudatelor organizate în aria pupilară (ocluzie pupilară)
C. în cazul hemoragiilor intraoculare
D. în glaucomul congestiv
E. în dezlipirile de retină.
Răspuns: A,B

2.Rigiditatea pupilară amaurotică

A. Ochiul are vederea normală

B. Se caracterizează prin cecitate unilaterală
C. Se caracterizează prin lipsa reflexului fotomotor direct şi a celui consensual al ochiului
sănătos provocat de un stimul luminos al ochiului cu cecitatea absolută
D. Este datorată întreruperii patologice a căilor optice aferente
E. Se datoreaza întreruperii căilor centrifuge (secţiunea perechii a lll - a)
Răspuns: B,C,D

13.Patologia cristalinului
Bolile cristalinului se refera atat la tulburarile de transparenta (cataracte) cat si la deplasarile
cristaliniene ( subluxatii, luxatii).
Cataracta reprezinta una dintre cele mai frecvente patologii oculare, putand fi prezenta atat
la nastere cat si pe parcursul vietii. Este o afectiune care determina scaderea acuitatii vizuale cu
implicatii asupra calitatii vietii. Singurul tratament eficace este cel chirurgical, prin metoda de
facoemulsificare cu implantare de cristalin artificial.
Deplasarile cristalinului pot fi congenitale sau dobandite in contextu unor boli generale sau
locale .

Studentul trebuie să cunoască:

• Notiuni de anatomie a cristalinului

• Fiziologia cristalinului
• Metode de examinare ale cristalinului ( la lumina zilei, in camera obscura)
• Semiologia cristalinului ( simptome, semne)
 • Tulburarile de transparenta ale cristalinului- cataracte ( definitie, etiopatogenie,
clasificare, tipuri de cataracta, tablou clinic , diagnostic diferential, evolutie, complicatii,
tratament)
• Deplasarile cristalinului ( congenitale, dobandite, partiale sau totale- etiopatogenie,
tablou clinic, complicatii, tratament)

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

• Examinarea cristalinului la lumina zilei

• Examinarea cristalinului in camera obscura
• Se vor face vizionari de operatii de cataracta prin facoemulsificare ( CD-uri, inregistrari
video)

Studentul va şti să efectueze:

• Examinarea cristalinului la lumina zilei

De retinut:

• Cataracta este cea mai frecventa cauza de scadere cronica a acuitatii vizuale la varstnici.
• In stadiile avansate ale cataractei este determinata culoarea albicioasa a pupilei, numita
leucocorie.
• Tratamentul cataractei este chirurgical prin tehnica de facoemulsificare cu implantare de
cristalin artificial.
• Cataracta congenitala trebuie operata cat mai precoce pentru evitarea ambliopiei organice

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Enumerati modalitatile de corectie ale ochiului afac.

2. Subluxatia de cristalin se caracterizeaza prin :

a.camera anterioara profunda
b.camera anterioara inegala ca profunzime
c. vitros in camera anterioara
d. iridofachodonezis
e. cristalin in camera anterioara
Răspuns: b, c, d

14.Glaucomul. Tensiunea intraoculară.

Tensiunea (presiunea) intraoculară reprezintă presiunea exercitată de lichidele intraoculare

asupra pereţilor globului ocular. Tensiunea intraoculară este rezultatul echilibrului dintre:
Ø Rata de secreţie a umorii apoase
Ø Rata de eliminare a umorii apoase.
 Valorile normale ale tensiunii intraoculare sunt situate între 10 şi 21 mmHg, cu o medie de
16 mmHg.
Glaucomul reuneşte un grup de stări patologice caracterizate prin:
Ø Presiune intraoculară crescută
Ø Alterări ale papilei nervului optic (excavaţie papilară)
Ø Defecte de câmp vizual.

Studentul trebuie să cunoască:

§ anatomia segmentului anterior, secreţia şi căile de scurgere a umorii apoase

o unghiul iridocornean
o secre ia umorii apoase – corp ciliar
o calea trabeculară/uveală
§ valoarea normală şi patologică a tensiunii intraoculare
§ metode de măsurare a tensiunii intraoculare
o metoda palpatorie, tonometria prin indentaţie/ aplanaţie
§ triada de diagnostic în glaucom (definiţia glaucomului)
§ clasificarea glaucomului
În funcţie de aspectul unghiului iridocornean glaucomul poate fi:
Ø Cu unghi deschis
Ø Cu unghi închis
Din punct de vedere etiologic există:
Ø Glaucom primar – fără afecţiuni oculare preexistente care să afecteze
unghiul
Ø Glaucom secundar – afecţiuni oculare preexistente alterează unghiul
După vârsta de debut există:
Ø Glaucom dobândit (de tip adult)
Ø Glaucom congenital
§ Congenital propriu-zis (la naştere)
§ Infantil (0-3ani)
§ Juvenil (3-30ani)
În funcţie de evoluţia clinică glaucomul poate fi:
Ø Acut/Subacut
Ø Cronic
§ glaucomul primar cu unghi deschis –
o factori de risc
o simptome
o semne
o tratament:
§ medicamentos (clasele de preparate antiglaucoamtoase)
§ chirurgical (trabeculectomia)
§ glaucomul primar cu unghi închis –
o factori de risc
o simptome
o semne
§ esenţial semnele şi simptomele cheie în glaucomul acut – urgenţă
oftalmologică
o tratament:
§ medicamentos (sistemic şi topic)
§ chirurgical
§ glaucoame secundare – etiologii multiple
 § glaucomul congenital – simptome, semne, tratament.

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

§ inspecţia globului ocular – evaluarea congestiei oculare (congestie perikeratică în

glaucomul acut)
§ măsurarea tensiunii intraoculare – metoda palpatorie, tonometria prin indentaţie,
tonometria prin aplanaţie
§ estimarea profunzimii camerei anterioare (studierea distanţei dintre reflexul luminos irian
şi cel cornean sub biomicroscop)
§ perimetrie computerizată – determinarea câmpului vizual
§ oftalmoscopie – estimarea excavaţiei papilare
§ se vor viziona înregistrări video cu operaţii în glaucom – trabeculectomii.

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

§ inspecţia globului ocular – evaluarea congestiei oculare (congestie perikeratică în

glaucomul acut)
§ estimarea tensiunii intraoculare – metoda palpatorie.

De reţinut:

§ Glaucomul netratat la timp poate duce la orbire

§ Există 2 forme de glaucom
o Silenţioasă – cea mai frecventă (glaucomul primar cu unghi deschis)
o Zgomotoasă – cu ochi roşu dureros (glaucomul primar acut cu unghi închis –
urgenţă oftalmologică)
§ Deşi rar, glaucomul congenital trebuie avut în vedere la un copil cu globul ocular mai
mare decât în mod normal
§ Glaucomul nu se vindecă, bolnavul trebuie urmărit toată via a
§ Screeningul este obligatoriu pentru a evita diagnosticul tardiv al glaucomului primar cu
unghi deschis, cu predilecţie la persoane peste 40 ani cu antecedente de glaucom în
familie.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Atacul de glaucom se caracterizează prin:

a) vedere normală
b) durere oculară
c) congestie conjunctivală
d) reflex pupilar prezent.
Răspuns: b), c)

2. În glaucomul congenital:
a) tratamentul este strict medicamentos
b) corneea are dimensiuni normale
c) apare buftalmie
d) se practică goniotomie.
Răspuns: c), d)
15.Patologia retinei şi a corpului vitros
♦ Tabla de materii:
1. Dezlipirea de Retină (DR)
2. Degenerescanţa Maculară Legată de Vârstă (DMLV)
3. Retinopatia diabetică (RD)
4. Modificări ale Fundului de ochi (FO) în HTA
5. Ocluziile venoase retiniene
6. Obstrucţiile arteriale retiniene
7. Retinopatia de prematuritate
8. Retinoblastomul
♦ Obiective educationale
o Ce trebuie să ştie
− Esenţial: cauzele de scădere bruscă a vederii pe ochi alb, nedureros; să
trimită de urgenţă la oftalmolog un pacient care percepe brusc “muşte
volante”, importanţa trimiterii la oftalmolog a pacientului diabetic fără
acuze vizuale, manifestările clinice ale retinopatiei diabetice,
importanţa stadializării modificărilor FO în HTA, importanţa trimiterii
de urgenţă la oftalmolog a unui copil cu leucocorie.
− Important: tabloul clinic al dezlipirii de retină regmatogene, tabloul
clinic al degenerescenţei maculare legate de vârstă (DMLV), factorii de
risc ai DMLV, terminologia modificărilor FO în retinopatia diabetică
(RD), stadializarea RD, principiul fotocoagulării laser în RD,
complicaţiile RD, tabloul clinic în obstrucţiile arteriale şi venoase
retiniene, complicaţiile obstrucţiilor vasculare retiniene, investigaţiile
din obstrucţiile vasculare retiniene, manifestările clinice ale
retinoblastomului – altele decât leucocoria.
− Util: înţelegerea raporturilor anatomice dintre vitros şi retină,
mecanismul producerii decolării posterioare de vitros, etiopatogenia
dezlipirilor de retină, tratamentul dezlipirii de retină, anatomia
microscopică a retinei şi patologia DMLV, patogenia retinopatiei
diabetice, patogenia modificărilor FO în HTA, etiopatogenia
obstrucţiilor arteriale şi venoase retiniene, tratamentul obstrucţiilor
vasculare retiniene, screeningul pt. Depistarea retinopatiei de
prematuritate.
− Facultativ: tratamentul DMLV, patogenia şi tratamentul retinopatiei de
prematuritate, tratamentul retinoblastomului.
o Ce trebuie să facă
− Să observe: examinarea FO prin biomicroscopie şi prin oftalmoscopie
indirectă
− Să facă personal, individual sau în echipă: examenul FO prin
oftalmoscopie directă
٠Schema succintă a capitolului:
1. Dezlipirea de retină (DR)
- Înţelegerea semnificaţiei perceperii de “muşte volante”(corpi flotanţi):
La orice vârstă
- Frecvenţi
 - Condiţii predilecte de percepere
- Uneori foarte supărători
- Pot traduce Decolarea Posterioară de Vitros (DPV): vârstnici, miopi
- Înţelegerea raporturilor anatomice dintre corpul vitros şi retină:
- Vitrosul normal: gel care tamponează retina
- Aderenţa vitreo-retiniană variază topografic: maximă la nivelul bazei vitrosului,
care corespunde periferiei retinei
- Decolarea posterioară de vitros (DPV)
- Etiologie: lichefierea vitrosului, legată de înaintarea în vârstă, miopie
- Simptome: perceperea bruscă de muşte volante (DPV acută), asimptomatică (DPV
instalată lent)
- Complicaţii: DR – în 15% din cazuri
- Tratament: trimiterea la oftalmolog pt. examinarea atentă a periferiei retinei (după
dilatarea maximă a pupilei), în vederea depistării unei eventuale rupturi retiniene.
- Etiologia DR:
- Ruptura: DR Regmatogenă (DRR)
- Exudaţia de origine coroidiană (coroidite): DR Exudativă (DRE)
- Ţesut fibro-vascular în vitros → tracţiunea asupra retinei: DR Tracţională (DRT)
- Tumora coroidiană (melanom malign coroidian): DR tumorală
- DRR
Etiopatogenie:
- primul „eveniment”: DPV descrisă anterior
- vitrosul decolat rămâne ataşat la retina periferică asupra căreia exercită tracţiuni
→ ruptura retiniană
- prin ruptură pătrunde lichid din vitros → DR
Simptome (corespunzătoare, cronologic, etapelor etiopatogenetice):
- perceperea de „muşte volante” – DPV
- fotopsie (perceperea uneia/mai multor scântei) repetitivă, mereu în acelaşi loc –
ruptura (ile) retiniană (ene)
- apariţia unei umbre în câmpul vizual care creşte, amputându-l progresiv: începutul
şi progresia DRR
- scăderea marcată a acuităţii vizuale: în momentul dezlipirii retinei maculare
Semne (FO):
- retina dezlipită: gri-cenuşie, proeminentă, mobilă
Evoluţie:
- dezlipirea totală a retinei
- degenerarea receptorilor retinieni (dacă e dezlipită macula, se impune operaţia de
urgenţă)
- proliferarea de ţesut fibros pe suprafaţa retinei (DR vechi): mobilitatea retinei
scade
Tratament:
Scop: realipirea şi menţinerea retinei realipite
Mijloace:
- blocarea rupturii (lor) retiniene:
- crioaplicaţii sclerale (ab externo)
- endofotocoagulare laser (ab interno)
- chirurgie ab externo:
- indentaţia sclerală (deplasează peretele ocular spre retină)
- injectarea intraoculară de gaz (deplasează retina spre peretele ocular)
- chirurgie ab interno: vitrectomia posterioară
2. Degenerescenţa Maculară Legată de Vârstă (DMLV)
- Noţiuni de anatomie microscopică a retinei - stratificarea retinei dinspre interior spre exterior:
- retina neurosenzitivă
- epiteliul pigmentar retinian (EPR)
- membrana Bruch
- coriocapilara
- Sediul modificărilor patologice în DMLV: complexul EPR – membrana Bruch – coriocapilară
- Factori de risc:
- genetici, de mediu
- fumat
- boli vasculare
- suplimente (scad riscul)
- Forme clinice de DMLV:
- atrofică (80%)
- neovasculară (20%)
- Tablou clinic:
- scăderea AV, mai ales pt. aproape
- metamorfopsii (perceperea deformată a obiectelor): tipice pt. DMLV neovasculară
- FO: - atrofia coriocapilarei (forma atrofică)
- membrană neovasculară submaculară (forma neovasculară)
- Dg., evaluare:
- măsurarea AV pt. aproape şi distanţă
- testul Amsler (pune în evidenţă metamorfopsiile)
- ex. FO
- angiofluorografia
- tomografia retinei
- Tratament: - 90% netratabile
- beneficiază de tratament doar forma neovasculară: injecţii intraoculare cu anti-
VEGF (Vascular Endothelial Growth Factor)
- Reabilitare: dispozitive optice pt. ameliorarea lecturii

3. Retinopatia diabetică (RD)

- Generalităţi:
- Cauza majoră de scădere a vederii la populaţia activă
- Incidenţa anuală a orbirii prin RD: 0.02 – 1%
- Alterările biochimice → anormalităţi ale microcirculaţiei
- Clasificare internaţională standard
- Terminologie:
- Microanevrism: dilatare a unui capilar retinian
- Nodul disoric: zonă de ischemie în stratul fibrelor optice (infarct)
- Exudat retinian: depozit de material lipidic în retină
- Neregularitatea calibrului venos
- Neovase: vase de neoformaţie (de novo), apărute în condiţii de ischemie retiniană
- Patologie:
a. Modificări microvasculare care generează edemul retinian:
- Pierderea de celule endoteliale şi pericite → hiperpermeabilitate capilară → edem retinian
→ exudate
lipidice
→ microanevrisme
→ hemoragii retiniene
 b. Modificări microvasculare care generează ischemia retiniană:
- Ocluziile capilare retiniene → ischemie retiniană, tradusă prin:
- noduli disorici
- hemoragii retiniene profunde
- calibru venos neregulat
- Retina ischemică → factor angiogenetic X → neovase pe discul optic/altundeva pe
retină

- Stadializare:
1. RD neproliferativă:
- uşoară: câteva microanevrisme
- moderată: microanevrisme, hemoragii retiniene
- severă (preproliferativă): numeroase hemoragii şi microanevrisme retiniene, noduli
disorici, vene cu calibru neregulat
2. RD proliferativă: vase de neoformaţie pe discul optic sau altundeva pe retină
3. Boală oculară diabetică avansată: complicaţiile RD proliferative:
- hemoragie în vitros
- dezlipire de retină tracţională
- glaucom secundar neovascular
În oricare din stadiile sus-menţionate, poate fi prezentă maculopatia diabetică (edem macular):
exudativă, ischemică, mixtă.
- Simptome:
1. Pacient asimptomatic, cu RD descoperită cu ocazia screeningului
2. Scăderea progresivă a AV: prin evoluţia RD
3. Scăderea bruscă a AV: hemoragie în vitros
4. Perceperea bruscă de muşte volante: hemoragie în vitros
- Tratament
1. Pacient fără RD: control oftalmologic anual
2. Pacient cu RD neproliferativă uşoară/moderată: control oftalmologic la 6 luni
3. Pacient cu RD neproliferativă severă şi cu RD proliferativă: panfotocoagularea laser:
- Principiu: distrugerea, prin fotocoagulare laser, a întregii retine ischemice, cu excepţia
regiunii maculare (se înlătură sursa factorului angiogenetic).
4. Pacient cu edem macular exudativ: fotocoagularea laser a zonelor de hiperpermeabilitate
capilară
4. Modificări ale FO în HTA
Observaţii - retina este singurul sediu al organismului unde se pot vizualiza direct vasele, în mod
neinvaziv, şi se pot trage concluzii asupra statusului vascular al individului
- la nivelul retinei, arterele şi venele se încrucişează (de cele mai multe ori, artera trece
peste venă); la acest nivel, cele două vase împart o teacă adventiţială comună, fapt care permite
evidenţierea „semnelor de încrucişare arterio-venoasă”.
Stadializarea modificărilor FO în HTA:
- Angiopatie: spasme vasculare tranzitorii
- Angioscleroză: - vene moderat dilatate, artere cu reflex accentuat, comparabile cu
„sârmele de argint sau de cupru”
- semne de încrucişare arterio-venoasă:
- slceroza peretelui arterial la sediul încrucişării maschează coloana de sânge din
venă care pare întreruptă
- artera sclerozată comprimă vena de dedesubt şi îi deviază traiectul
- Retinopatie: - hemoragii retiniene „în flacără”
- edem macular sub formă de „stea”
- Neuroretinopatie: edem al papilei optice
Importanţa stadializării: aprecieri asupra prognosticului vital al pacientului.
5. Ocluziile arteriale retiniene
- Noţiuni de anatomie vasculară a retinei:
- retina „externă” (până la stratul plexiform extern: celulele fotoreceptoare,
bipolare): vascularizată de coriocapilară
- retina „internă” (intern faţă de stratul plexiform extern: cuprinde celulele
ganglionare): vascularizată de artera centrală a retinei (tip terminal)
- Patologie

Cauze Efecte imediate Consecinţe pe termen

lung

n Embol n Edem n Pierderea

circulant intracelular fibrelor optice
n Aterom local care maschează n Atrofia optică
n Arterita circulaţia
Horton coroidiană
n Alte (aspect
“lăptos”), cu
excepţia
maculei:
“cireaşa”

- Tablou clinic
- Scăderea bruscă a vederii pe ochi alb, nedureros
- Defect pupilar aferent
- Ex. F.O.: - retina albă, cu aspect „lăptos”
- „cireaşa maculară”
- artere filiforme, spastice
- Tratament
- Vasodilatatoare
- Scăderea PIO:
- Acetazolamidă 500 mg i.v.
- Masaj ocular
- Paracentaza C.A.
- Hipocolesterolemiante
- Antiagregante plachetare
- Investigaţii:
- VSH, PCR: arterita temporală Horton
- Auscultaţia carotidelor
- Zgomote cardiace
- Puls (fibrilaţie atrială)
- Doppler carotidian
- Monitorizare Holter 24 ore
- Ecocardiografie
6. Obstrucţiile venoase retiniene
- Generalităţi
- Cauză frecventă de scădere bruscă, nedureroasă, a AV
- Orice vârstă: 85%>50 ani
- Sediu: VCR/ ram al VCR
- Tromboza:
 - Endoteliu
- Presiunea exercitată de o arteriolă sclerozată
- Tendinţa la tromboză
- Patogenie:
- Creşterea presiunii intravasculare
- Stagnarea fluxului sanguin
- Scăderea vederii:
- Ischemia → neovase → HIV/ GNV
- Exudaţia → edem macular
Ocluzia VCR
- Simptome: scăderea bruscă a vederii pe ochi alb, nedureros
- Semne:
- Defect pupilar aferent
- F.O. – edem papilar: aspect de „floare de crizantemă”
- numeroase hemoragii retiniene „în flacără”, dispuse pe traiectul tuturor
trunchiurilor venoase, de la papilă, până în periferie
- noduli disorici: zone de ischemie retiniană
Ocluzia de ram al VCR
- De 3 ori mai frecventă decât cea a VCR
Complicaţiile ocluziilor venoase retiniene:
- Neovascularizaţia retiniană
- Rubeoza iriană
- Edemul macular
Atitudine
- Oftalmologică:
- Verificarea PIO (glaucomul este factor de risc)
- Screening pt. depistarea neovaselor: dacă se identifică → fotocoagularea laser a retinei
ischemice
- Medicală:
- Analize: hemoleucograma, VSH, profil lipidic, glicemia, proteinograma, TA
- Tratarea afecţiunilor cardio-vasculare
- Antiagregante plachetare
7. Retinopatia de prematuritate
- Prematuri
- Supuşi oxigenoterapiei
- Screening: începe la 4 – 6 săpt. după naştere
- Tratament: fotocoagularea laser a retinei care a rămas nevascularizată
8. Retinoblastomul
- Cea mai frecventă tumoră malignă intraoculară la copil (max.: 1 – 3 ani)
- Ereditar – bilateral; sporadic – unilateral
- Tablou clinic
- Leucocoria
- Strabism
- Iridociclită
- Glaucom
- Cataractă
- Prognostic:
- Netratat: deces în 2 – 4 ani (meta cerebrale)
- Tratat: supravieţuire de 90 – 95 % la 5 ani
- Tratament - complex: oftalmolog, oncopediatru.
Scenarii clinice
Scenariul 1
n Istoric: 66 ani, sex masculin, scăderea gradată (6 luni), bilaterală, a vederii, la A.O., mai
accentuată la O.D.
n Antecedente oftalmologice: presbiopie
n A.P.P.: HTA bine controlată medicamentos
n Optometrist: ochelarii nu ameliorează A.V.
n Posibilităţi diagnostice?
Cauzele principale de scădere progresivă a vederii la adultul de vârsta a 3-a:
- Cataracta
- Glaucomul primar cu unghi deschis
- Retinopatia diabetică
- Degenerescenţa maculară legată de vârstă
n AVOD = 1/10
n AVOS = 3/10
n Reducerea vederii centrale, dificultăţi la citit
n Vederea periferică şi la distanţă: relativ bune
n Diagnostic probabil?
- Degenerescenţa maculară legată de vârstă – argumente:
- reducerea cu predilecţie a vederii de aproape
- vederea periferică şi la distanţă – relativ bune
n Ce examinare trebuie efectuată?
- Examenul de fund de ochi

Diagnostic de certitudine ?
- Degenerescenţa maculară legată de vârstă – forma neovasculară
Tratament ?
- Injecţii intraoculare cu anti-VEGF

Scenariul 2
n Istoric: 75 ani, sex feminin, scăderea brutală a vederii la OS, în urmă cu 30 min.
n Ochi alb, nedureros
n A.P.P.: angină pectorală, HTA – bine controlate medicamentos
n Cauzele principale de scădere bruscă a vederii pe ochi alb, nedureros?
- Obstrucţii vasculare retiniene (venoase sau arteriale)
- Neuropatia optică
- DMS – forma neovasculară
- Vitros: hemoragie, dezlipire de retină
- Cortex: AVC, conştientizarea bruscă a pierderii cronice a vederii
n AVOD = 7/10
n AVOS = 1/10
 n Diagnostic?
- Tromboza de ram inferior al venei centrale a retinei
n Investigaţii?
- Monitorizarea T.A.
- Hemoleucograma, VSH, lipide, colesterol, glicemia
n Complicaţii oculare majore ?
- Edem macular
- Retinopatie proliferativă
- Glaucom neovascular

Scenariul 3
n Istoric: 63 ani, sex masculin: în urmă cu câteva zile, constată perceperea bruscă de „muşte
volante”.
n Cauze?
- Degenerarea vitrosului/DPV
- Hemoragie în vitros
- Uveite post.
De 3-4 zile (OS): percepe benzi şi pete translucide, pânză de păianjen, lumină care pâlpâie.
Pacientul este miop. De ce este important acest lucru?
- Posibilită i diagnostice majore:
- DPV
- Dezlipire de retină
Miopia se asociază cu ambele
n AVAO = 10/10. Este acest lucru liniştitor?
- NU
- În dezlipirea de retină, AV scade doar dacă este decolată macula

n Ce examinări simple trebuie efectuate?

- Câmpul vizual prin metoda confruntării
- Ex. FO
n Este improbabil să vedeţi ruptura/dezlipirea de retină
- Apariţia bruscă a miodezopsiilor şi fotopsiilor impune trimitere de urgenţă la
oftalmolog
Scenariul 4
n Dimineaţa: vedere înceţoşată la OS, se clarifică pe parcursul zilei, dar persistă muşte
volante
n AVOD = 5/10, AVOS = 1/10
n FO se luminează neclar
n Cauze ?
- Cataracta: opacităţi fixe, nu se modifică pe parcursul zilei
- Hemoragia în vitros: opacităţi mobile, variabile ca localizare şi densitate
n FO la ochiul congener
 Retinopatie diabetică proliferativă
n Care este legătura între simptomele şi semnele de la cei doi ochi ?
- Diabetul zaharat
n Tratament ?
- OD: panfotocoagulare laser
OS: vitrectomie posterioară şi panfotocoagulare laser

16.Neuropatiile optice
Nervul optic, perechea a ll - a craniană, conduce axonii celulelor ganglionare retiniene în
care îşi are origina reală
Din punct de vedere al raporturilor pe care le are, traiectul nervului optic a fost împărţit în
patru segmente şi anume intrabulbar, intraorbitar, intracanalicular şi intracranian.
Luând în considerare bolile sale, nervul optic prezintă doar două porţiuni: una juxtabulbară
(aproximativ 12 mm) care începe la papilă şi se termină în punctul intrării vaselor centrale ale
retinei în nerv şi o a doua retrobulbară, care ţine de la acest punct până la vârful chiasmei.
Simptomele diferitelor boli ale opticului diferă după cum leziunile interesează prima sau cea de a
doua porţiune.

Studentul trebuie să cunoască:

Noţiuni de anatomie şi fiziologie ale nervului optic

Metode de examinare
Examinarea nervului optic cuprinde examenul funcţional (determinarea acuităţii vizuale,
examenul câmpului vizual, examenul percepţiei cromatice,) precum şi examinarea obiectivă.
Examenul obiectiv ale nervului optic se face prin oftalmoscopie, biomicroscopie,
angiofluorografie şi stereoretinofotografie a papilei nervului optic. Se examinează forma,
culoarea papilei, conturul, relieful sau, vascularizaţia capului nervului optic, eventualele elemente
patologice prezente la suprafaţa papilei: hemoragii, exudate, resturi embrionare.

• Clasificarea semiologică
 Suferinţa nervului optic însoţită de tulburări vizuale este denumită astăzi cu termenul general
şi cuprinzător de neuropatie optică. Clasificarea semiologică, în funcţie de aspectul oftalmoscopic
al papilei nervului optic permite gruparea neuropatiilor optice în 5 categorii şi anume
1. de stază
2. inflamatorii
3. ischemice
4. toxice
5. atrofice
• Etiopatogenia
• Tablou clinic
• Evolutie
• Diagnostic diferential
• Tratament

Clasificarea atrofiilor optice

Atrofiile optice pot fi clasificate în următoarele forme clinice:
• simplă sau primară
• secundară
• vasculară sau de nutriţie
• glaucomatoasă
• consecutivă sau postretinitică
• postnevritică
• poststază.

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

Examenul funcţional
• determinarea acuităţii vizuale
• examenul câmpului vizual
• examenul percepţiei cromatice
Examenul obiectiv al nervului optic
• oftalmoscopie
• biomicroscopie
• angiofluorografie şi retinofotografie a papilei nervului optic.

Se vor prezenta imagini cu patologia nervului optic

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

• Determinarea acuităţii vizuale

• Examinarea oftalmoscopica a papilei nervului optic

De reţinut

• în prezenţa unui pacient ce acuză eclipse vizuale (obnubilări pasagere),cefalee, vărsături

având o vedere bună ne gândim la posibilitatea existenţei unei staze papilare în cadrul
hipertensiunii intracraniene produsă cel mai frecvent de un proces expansiv intracranian;
 • scăderea bruscă a vederii la o persoană tânară pune problema unei nevrite optice iar în
cazul unei persoane mai în vârstă există suspiciunea unei neuropatii optice ischemice.

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1.Neuropatiile optice de stază

A. Apar in urma hipertensiunii intracraniene
B. Apar in infecţii de vecinătate (sinuzite, celulite şi flegmoane orbitare).
C. Se caracterizează prin scăderea de la început a acuităţii vizuale
D. Acuitatea vizuală şi câmpul vizual se menţin în limite normale timp îndelungat
E. Fundul ochiului, papila şi vasele prezintă aspecte normale.
Răspuns: A,D

2.Neuropatia optică ischemică anterioară

A. Cauzele principale care determină ischemia acută a papilei sunt arterioscleroza şi arterita
temporală Horton
B. Este caracterizată printr-o papilă albă, bine delimitată
C. Cauza principala este scleroza in placi
D. Fundul de ochi este de apect normal
E. Este o afecţiune ce apare în general după decada a Vl - a de viaţă
Răspuns: A,E

17. Traumatismele globului ocular şi anexelor

Traumatologia globului şi anexelor este un vast şi important capitol al oftalmologiei ce
poate surveni în cele mai variate împrejurări: accidente casnice, accidente de joacă la copii,
accidente de circulaţie sau la locul de muncă. Producerea unui traumatism ocular implica o serie
de probleme sociale vizând expertiza, eventuala schimbare a locului de muncă sau a profesiei
accidentatului şi aspectul medico-legal, ce implică pe cel traumatizat, pe cei responsabili de
producerea accidentului şi chiar pe medicul ce urmăreşte un astfel de caz.

Studentul trebuie să cunoască:

§ noţiuni de anatomie a globului ocular şi anexelor sale

§ noţiuni de acordare a primului ajutor în cazul unui traumatism ocular
§ modalităţi de tratament în traumatismele oculare
§ posibilele complicaţii care pot să apară
§ Etiologia traumatismului
• Accident casnic
• Accident la locul de munca
• Agresiune
§ Examinarea pacienţilor cu un traumatism ocular:
o Examinarea anexelor si a globului ocular (pol anterior si pol posterior)
o Examinarea tulburărilor senzoriale (ex. acuităţii vizuale)
o Interpretarea unei radiografii de orbita pentru evaluarea prezentei unui corp strain
§ Clasificarea traumatismelor
 § Manifestări clinice în traumatismele oculare
• Clinica arsurilor oculare
• Clinica traumatismelor contuzive
• Clinica traumatismelor perforante
• Clinica traumatismelor ce implică retenţia de corpi străini
§ Tratamentul traumatismelor oculare şi a sechelelor ce pot să apară
o Acordarea primului ajutor
o Tratamentul simptomatic
o Tratamentul medical
o Tratamentul chirurgical

Studentul va asista la următoarele demonstraţii practice:

-Examinarea pacientului cu traumatism ocular

• Examenul acuităţii vizuale
• Examinarea anexelor
• Examinarea polului anterior
• Examinarea polului posterior
• Examinarea ecografica a globului ocular şi a orbitei
• Interpretarea unei radiografii de orbită sau a unui examen RMN de orbită

-Se vor prezenta imagini cu traumatisme oculare şi sechele postraumatice

Studentul va şti să efectueze următoarele examinări:

§ Examinarea acuităţii vizuale

§ Examinarea polului anterior
§ Examinarea anexelor globului ocular
§ Examinarea unei radiografii de orbită
§ Acordarea primului ajutor în traumatismelor oculare

De reţinut

Primul ajutor în traumatisme este foarte important şi constă în:

§ inventarul lezional
§ toaleta riguroasă (cu apă sau substanţe dezinfectante), îndepărtarea corpilor străini
§ aplicarea de coliruri cu –
o antibiotice
o atropină 1%
§ pansament
§ începerea tratamentului antibiotic şi a profilaxiei antitetanice
§ trimiterea de urgenţă într-un serviciu de specialitate

Întrebări tip pentru examenul scris de oftalmologie:

1. Care din următoarele arsuri este mai gravă pentru globul ocular :
a. cu baze
b. cu acizi
 c. cu radiaţii ionizante
d. date de flacără
e. cu lichide fierbinţi ?
Răspuns: a

2. Care din următoarele afirmaţii privind un corp străin intraocular ,din sticlă, sunt adevărate:
a. se decelează cel mai bine prin radiografie de orbită
b. se decelează cel mai bine ecografic
c. poate să fie lăsat pe loc mult timp
d. necesită extracţia de urgenţă
e. poate da sideroză oculară
Răspuns: b, d

Scăderea progresivă a vederii (cauzele cele mai frecvente)

↓
Anamneza
Măsurarea acuităţii vizuale
↓
Sunt afectate Dificultăţi în Scăderea vederii Pacient cu diabet
vederea la distanţă aprecierea obiectelor centrale, cu zaharat
şi la apropiere şi persoanelor care se dificultăţi la citit, Scăderea vederii
Fotofobie apropie din lateral menţinerea vederii centrale
periferice

↓ ↓ ↓ ↓

Ex. obiectiv ocular: biomicroscopie, fund de ochi

Opacităţi Lărgirea excava

Maculopatia iei
diabetică DMS***
cristaliniene papilare
↓ ↓ ↓ ↓
 ↓
Cataracta Perimetrie Tratament: Tratament:
automatizată Forma uscată - laser
Măsurarea PIO* (atrofică): - anti-VEGF
↓ - vitamine - triamcinolon
Forma umedă
Tratament: (neovasculară):
operaţie - anti-
(facoemulsificare GPUD** VEGF****
+ implant de - PDT*****
cristalin artificial - laser ↓
foldabil)

Tratament:
- medicamentos
- (laser) !!! DE REŢINUT: Cauzele principale de
- chirurgical scădere progresivă a vederii:

CATARACTA
GPUD
Legenda: DMS
*PIO = Presiune IntraOculară MACULOPATIA DIABETICĂ
** GPUD = Glaucom Primar cu Unghi Deschis
*** DMS = Degenerescenţa Maculară Senilă
****VEGF = Vascular Endothelial Growth
Factor
*****PDT = PhotoDynamicTherapy

SCĂDEREA ACUTĂ A ACUITĂŢII VIZUALE (cauze frecvente)

SCĂDEREA SCĂDEREA
TRANZITORIE A AV PERSISTENTĂ A AV

(AV revine în 24 de ore, de (> 24 de ore)

regulă într-o oră)

Cauze frecvente: FĂRĂ DURERE CU DURERE OCULARĂ

§ Edem papilar (secundar) Cauze frecvente: Cauze frecvente:
§ Amauroza fugace § Obsrtucţie de ACR § Glaucom acut
unilaterală (HTA) § Obstrucţie de VCR § Uveite ( anterioare,
§ IVB (bilaterală)* § NOIA*** posterioare)
§ Migrenă § Hemoragie în vitros
§ Dezlipire de retină Cauze rare:
Cauze rare: § Nevrită optică § Keratite
§ Spasm de ACR** § Hidrops corneean
§ Neuropatie optică Cauze rare: (Keratocon)
ischemică § retinopatii de diferite
§ Sindrom de ischemie etiologii
carotidiană § leziuni ale SNC
§ Atacuri subintrante de
Glaucom cu unghi
închis
§ Leziuni ale SNC
 EXAMINĂRI OCULARE
OBLIGATORII COMPLEMENTARE
§ determinarea AV
§ refracţia oculară
§ PIO****
§ reflexe pupilare
§ biomicroscopia polului
anterior ± test la
fluoresceină
§ biomicroscopia polului
posterior
§ oftalmoscopie
EXAMINĂRI
§ gonioscopie (Glaucom
acut)
§ ecografie oculară
(Dezlipire de retină,
Hemoragie în vitros)
§ topografie corneeană
§ CT Scan, RMN ( Edem
papilar, NOIA )
§ examen neurologic
§ examen interne

Legenda:
*IVB – insuficienţă vertebro-
TR A T A M E N T
bazilară
se adresează bolii
**ACR – arteră centrală
cauzale
retiniană

Diagnosticul ochiului roşu

 OCHIUL ROŞU
CONGESTIA CONJUNCTIVALĂ

PERICHERATICĂ
PALPEBRALĂ /BULBARĂ/ ÎN SECTOR

AV normală AV alterată
Pupila – RFM normal Pupila miotică

AV alterată
Conjunctivite infecţiose, alergice a).Cheratite superficiale/ profunde Pupila midriatică
Blefarite Corp str ăin cornean/ intraocular
Pterigiom Uveite exogene
Sclerite, episclerite b).Uveite endogene
Glaucom I acut cu unghi închis

Tratament
-local: a).AB, midriatic, epitelizant,
pansament
Tratament b). Midriatic, AINS, cortizon
-local: antibiotic, antiinflamator, antialergic -general: a). AB, AINS
-general:antialergic, antiinflamator b). AB, cortizon
investigaţii pt cauze imune în sclerite Tratament
-local: miotic, BB, IAC
-general: IAC, subst. Hiperosmolare
AV= acuitate vizuală RFM= reflex fotomotor -chirurgical -obligatoriu- bilateral
BB= betablocante IAC=inhibitori de anhidrază carbonică
AB= antibiotice AINS= antiinflamatoare nesteroidiene
 OCHIUL ROȘU

Ochi roşu, fără congestie conjunctivală

Spontan Posttraumatic

AV normală, RFM AV normală, RFM

normal normal

Hemoragie subconjunctivală Hemoragie subconjunctivală

spontană traumatică

Tratament : nu necesită Tratament : explorare

chirurgicală a sclerei
Investigaţii pt etiologie

OCHIUL ROȘU
CONGESTIA CONJUNCTIVALĂ FĂRĂ CONGESTIE CONJUNCTIVALĂ

Palpebrală /Bulbară /în Sector Pericheratică Spontan Posttraumatic

AV normală AV alterată AV normală, AV normală,

Pupila – RFM normal Pupila miotică AV alterată RFM normal RFM normal
Pupila midriatică

Conjunctivite infecţiose, a).Cheratite superficiale/ profunde Hemoragie

Hemoragie
alergice Corp străin cornean/ intraocular subconjunctivală subconjunctivală
Glaucom I acut cu unghi
Blefarite Uveite exogene spontană traumatică
Pterigiom b).Uveite endogene închis
Sclerite, episclerite

Tratament
-local: Tratament : nu necesită
a).AB, midriatic, epitelizant, pansament Investigaţii pt etiologie
Tratament b). Midriatic, AINS, cortizon
-local: antibiotic, antiinflamator, -general: a).AB, AINS
b). AB, cortizon Tratament : explorare
antialergic
chirurgicală a sclerei
-general:antialergic, antiinflamator
investigaţii pt cauze imune în Tratament
sclerite -local: miotic, BB, IAC
-general: IAC, subst. Hiperosmolare
-chirurgical -obligatoriu- bilateral

AV= acuitate vizuală RFM= reflex fotomotor

BB= betablocante IAC=inhibitori de anhidrază carbonică
AB= antibiotice AINS= antiinflamatoare nesteroidiene