1

Proiectare asistata de calculator

1. Scurt istoric

A proiecta un obiect este o sarcina de multe ori dificila. Înrudita cu creatia, de multe ori
chiar confundata cu aceasta, proiectarea presupune utilizarea unui ansamblu de
cunostinte, cele mai importante fiind:
?? Cunoasterea rolului functional al obiectului de conceput;
?? Cunoasterea materialelor care vor fi folosite;
?? Cunoasterea procedeelor de executie si a performantelor specifice acestora;
?? Cunoasterea unui ansamblu de norme de reprezentare.
Data fiind apropierea dintre proiectare si creatie, cu putine exceptii, calculatorul nu
proiecteaza. Domeniul de utilizare a calculatorului în proiectare se numeste Proiectare
asistata de calculator, calculatorul jucând în mod evident rolul secundar. Toate
aplicatiile industriale în domeniu o dovedesc. Dar tot aceste aplicatii au pus la
dispozitia proiectantilor un instrument care a schimbat complet munca de proiectare.
Aparute initial în industrii ca si cea aeronautica sau a automobilului, aplicatiile de
proiectare asistata sunt folosite astazi pentru proiectare în toate domeniile.
Istoria acestor aplicatii este foarete scurta. Primele aplicatii au aparut spre sfârsitul
anilor 60. În anii '80 însa, odata cu aparitia statiilor grafice si a calculatoarelor
personale, dezvoltarea si raspândirea aplicatiilor specializate în proiectare a crescut
constant. Practic toate întreprinderile care operau în domenii de vârf au început sa-si
rezolve problemele de proiectare folos ind calculatorul. În plus, daca primele aplicatii
disponibile pe minicalculatoare au fost orientate spre realizarea de desene 2D,
cercetarile derulate în cadrul noilor firme de CAD au ridicat nivelul tehnic al acestora
pâna la realizarea de modele în spatiul 3D.
Anii '90 au adus o noua orientare în aplicatiile de CAD, respectiv înglobarea în acestea
a proiectarii parametrizate si mai apoi a geometriei variationale. Modelelor geometrice
realizate cu astfel de aplicatii li se ataseaza în timpul constructiei un ansamblu complet
si coerent de parametri (în cazul modeloarelor parametrice) si un sistem de ecuatii care
leaga parametrii (în cazul modeloarelor bazate pe geometria variationala ). Modificarea
ulterioara a unui parametru conduce la recalcularea configuratiei geometrice si la
actualizarea reprezetarii grafice. Pentru accelerarea proiectarii au fost de asemenea
create biblioteci de repere standard.
 2
2. Functiile principale ale unui sistem de proiectare asistata

?? Generarea unei reprezentari grafice a modelului (obiect, ansamblu)

proiectat;
?? Realiz area comenzilor de generare date;
?? Pastrarea istoricului generarii piesei (natura comenzilor, ordinea, valorile
parametrilor introdusi);
?? Operarea imediata a modificarilor datorate schimbarii valorilor parametrilor.

3. Tipuri de sisteme de proiectare asistata

Primele sisteme de proiectare asistata au avut la baza modeloare orientate pe

suprafete. Ele au fost create pentru a putea calcula traiectoriile sculelor masinilor cu
comanda numerica, ceea ce a permis pentru prima oara materializarea precisa a unui
model geometric virtual.
Cercetarile în domeniul matematicii din anii '80 au condus la aparitia unei noi generatii
de aplicatii destinate proiectarii asistate, respectiv cele bazate pe modeloare orientate
pe operatii cu solide. În aceste aplicatii, un model este generat printr-un ansamblu de
operatii booleene (reuniune, scadere, intersectie) aplicate unor blocuri grafice
elementare 3D, realizate de aplicatie. Aceasta metoda de obtinere a modelelor 3D este
interesanta si datorita faptului ca se poate realiza cu usurinta discretizarea lor în volume
elementare si apoi se pot verifica din punct de vedere al comportamentului lor mecanic
folosind metoda elementului finit.
Aplicatiile actuale cele mai performante permit ambele tehnici de modelare si chiar
alternarea lor în timpul realizarii unui model.

4. Exemplu fundamental

Piesa de realizat:
 3

1. Primul bloc grafic (blocul de baza) 2. Scaderea celui de-al doilea bloc

grafic (scadere cilindru)

3. Adaugarea celui de-al treilea bloc 4. Adaugarea blocului 4 (racordare

grafic (prisma) având raza data)

5. Adaugarea ultimului bloc grafic (a

2-a racordare)

Chiar si în cazul pies ei simple prezentate se observa ca, pentru a ajunge la acelasi
rezultat, pot fi folosite si alte variante.
Cunoasterea proiectarii asistate se reduce în esenta la doua tipuri de cunostinte:
întelegerea posibilitatilor oferite de aplicatia folosita pentru realizarea si combinarea
blocurilor grafice necesare si descompunerea procesului de constructie a reperului
considerat într-o succesiune logica de actiuni. Pentru o deplina însusire ambele
necesita însa mult exercitiu.
 4
Solid Works

SolidWorks este o aplicatie destinata proiectarii, functionând sub sistemul de operare

Windows.
În SolidWorks un model asociat unui produs consta într-un ansamblu de repere (parts),
ansambluri (assemblies ) si desene de executie (drawings ). Corespunzator vor exista 3
tipuri de fisiere având extensiile:
.sldprt pentru repere,
.sldasm pentru ansambluri si
.slddrw pentru desene de executie.

pictograme pentru vizualizare

Interfata aplicatiei

arbore structural pictograme pentru

memoreaza realizarea schitelor
operatiile efectuate

pictograme pentru
operatii blocuri
grafice 3D
 5

Transformari de vizualizare

Zoom pentru
incadrarea intregii
piese

Zoom pt. definirea Repr. realista

unei ferestre de Translatie
încadrare Rotatie Repr. filara cu
ascunderea muchiilor
Zoom dinamic
Repr. filara fara
ascunderea muchiilor
Crearea unui reper

De regula crearea unui reper se realizeaza astfel :

1
Se selecteaza un
plan sau o fata plana

2
Se deschide aplicatia
de schitare.

3
Se deseneaza si se
coteaza schita.

4
Se creaza un bloc
grafic 3D
 6

Crearea schitelor

Pentru realizarea unei schite este necesara selectarea unui plan sau a unei fete
plane a modelului si actionarea butonului .
Planele predefinite, utilizabile pentru realizarea unei prime schite sunt Front, Top, si
Right :
Front

Right

Top

Terminarea activitatii de schitare se indica prin actionarea asupra unuia dintre

elementele continute în coltul superior stâng al ferestrei de desenare.

validare schita

abandonare schita

Instrumente de schitare disponibile:

Linia. Pentru trasarea unei linii se va indica cu mouse-ul (clic) primul

punct si apoi al doilea (clic sau mentinere buton apasat între puncte).
Arcul definit prin centru si doua puncte. Dupa selectarea instrumentului
va fi indicat centrul, primul punct si al doilea punct. Pozitia primului punct
de pe arc va defini si raza sa.
Arc tangent. Arcul generat va fi tangent la curba a carei extremitate a
fost selectata ca si prim punct de pe arcul de cerc.
Arc definit prin 3 puncte.
 7
Cerc definit prin centru si raza.

Curba spline care trece prin punctele indicate. Încheierea introducerii de

puncte se indica printr-un dublu clic.
Poligon cu n laturi. Pentru creare se indica centrul cercului circumscris si
un vârf. In panoul de proprietati se poate apoi corecta numarul de laturi,
stabilit implicit la n=6.
Dreptunghi generat folosind doua puncte diagonal opuse.

Punct.

Linie pentru axe de simetrie.

Se recomanda ca la începutul primei schite apartinând unui reper, primul element

geometric sa înceapa din punctul care indica originea sistemului de axe afisat în centrul
ferestrei de schitare sau sa fie legat de acesta:

centrul arcului
coincide cu originea

Pentru indicarea sau trasarea elementelor geometrice mentionate aplicatia

reactioneaza încercând sa anticipeze intentiile proiectantului legând pozitia curenta a
cursorului de anumite elemente geometrice apartinând elementelor existente .
Exemple:
1. Sesizarea extremitatii unei curbe:

2. Sesizarea mijlocului:

3. Sesizarea c oincidentei cu curba:

 8
4. Sesizarea punctului de intersectie:

5. Sesizarea alinierii (verticala, orizontala) a cursorului fata de puncte existente:

6. Sesizarea pozitiei în raport cu începutul arcului de cerc a cursorului mouse-

ului:

Exercitii:
1. Modelati brida din imagine. Înaltimea pe care se va extruda schita este de 25 mm.
 9
Observatie : Pentru a fi valida, o schita trebuie sa fie compusa dintr-unul sau mai
multe contururi închise, care nu se autointersecteaza . Daca o schita contine
contururi interioare trebuie ca distanta pe care acestea sunt deplasate în vederea
realizarii unui bloc grafic 3D sa fie aceeasi.

2. Modelati suportul în forma de "V" din figura. Înaltimea pe care se executa

extrudarea schitei este de 16 mm.
 10
Observatie: Pentru modelarea corpurilor bazate pe schite complexe este bine sa se
porneasca de la forme de baza simple, usor de generat. Folosind fetele plane ale
formei de baza se pot apoi schita si adauga / extrage celelalte blocuri grafice care
compun modelul.

Crearea schitelor (2)

Desi aparent simpla, realizarea schitelor 2D pune numeroase probleme.

Afisarea grilei în tim pul schitarii se realizeaza actionând butonul . În caseta de

dialog care se afiseaza se poate interveni asupra densitatii liniilor grilei (grid spacing) si
asupra comportamentului aplicatiei (atractia pozitiei cursorului spre nodurile grilei, Snap
to points ):
 11

Introducerea constrângerilor

Un program capabil sa realizarea modele 3D parametrizate ataseaza fiecarui element

grafic un ansamblu de proprietati. Unele dintre aceste proprietati sunt exprimate prin
dimensiuni geometrice, altele sunt constrângeri (orizontal, vertical, concentric, paralel
etc.). Utilizatorul poate modifica valorile implicite, aplicatia reactionând prin refacerea
obiectului s au ansamblului de obiecte afectat.
În timpul construirii sau editarii de entitati, SolidWorks afiseaza în permanenta într-o
fereastra de proprietati parametrii entitatii curente. Utilizatorul are posibilitatea de a
schimba sau valida parametrii din fere astra.
Exemplu : trasarea unui segment de dreapta :

Daca segmentul trasat este aproximativ orizontal, în timpul trasarii lânga cursorul
mouse-ului este afisata litera H si o constrângere :"Horizontal" este automat înserata în
lista relatiilor existente (Existing relations). În functie de pozitiile indicate cu cursorul
mouse-ului vor fi sunt automat impuse coordonatele extremitatilor si lungimea
segmentului.
Modificarea acestor proprietati se poate atât folosind fereastra de proprietati cât si
butoanele de pe bara cu instrumente Sketch relations .
 12
a. Introducerea de cote
Se realizeaza în 3 pasi :
Pasul 1 : Se selecteaza butonul de pe bara cu instrumente Tools ;
Pasul 2 : Se selecteaza entitatea sau entitatile necesare definirii cotei astfel :

Pentru a dimensiona… Se selecteaza : Nota :

lungimea unei linii sau
a unei muchii linia sau muchia
succesiv cele doua linii locul de plasare a cotei
unghiul dintre doua linii sau o linie si o muchie a afecteaza dimensiunea
modelului afisata
distanta dintre doua succesiv cele doua linii
linii paralele paralele
distanta de la un punct succesiv punctul si
la o dreapta dreapta
distanta dintre doua Un punct poate fi un
succesiv punctele.
puncte punct al modelului.
raza unui arc arcul
diametrul unui cerc cercul
lungimea unui arc arcul, apoi extremitatile
o distanta când unul centrul arcului (cercului) cota se va pune între
dintre elemente este un sau periferia si apoi al centrul cercului si al
cerc sau arc de cerc doilea element doilea element.

Pasul 3 : Se indica pozitia unde va fi plasata cota.

Daca se doreste un anumit tip de cota, altul decât cel implicit, dupa selectarea butonului
se va selecta tipul de cota dorit din meniul contextual (clic cu butonul drept).

(punctul 1)

(punctul 2)
 13

b. Introducerea de relatii
Adaugarea de relatii între elemente se poate realiza folosind doua ferestre : fereastra
Add relations, care se afiseaza la apasarea butonului si fereastra Properties, care
se afiseaza daca se selecteaza mai multe entitati apartinând schitei.

Se pot creea relatii geometrice între entitati continute în schita sau între entitati din
schita si elemente apartinând modelului definite în etape precedente : axe, plane,
muchii sau vertexuri.
Informatia afisata dupa simbolul arata stadiul de definire al schitei, care poate fi
incomplet definita (Under defined), complet definita (Fully defined) sau supradefinita
(Over defined), nerezolvata (Not solved) sau invalida (Invalid).

Stadiul de definire al unei schite

O schita poate fi în timpul definirii sale într-una dintre starile urmatoare :

?? Complet definita (Fully defined), elementele sale fiind trasate în negru.
Exemplu :
 14

?? Incomplet definita (Under defined), elementele sale fiind desenate în

albastru. Schitei i se mai pot adauga relatii sau dimensiuni.

albastru

Deoarece se recomanda (a se citi este strict necesar) ca orice schita sa fie complet
definita înaintea folosirii ei pentru generarea de entitati 3D, atunci când cauza starii nu
este evidenta se recomanda deplasarea cu mouse-ul a elementelor albastre sau a
extremitatilor lor pentru a vedea gradele de mobilitate ramase libere.
?? Supradefinita (Over defined). Au fost adaugate prea multe relatii si cote,
elementele supradefinite fiind colorate în rosu.

rosii
 15
?? Nerezolvata (Not solved), elementele fiind desenate în culoarea roz.
Dimensiunea sau relatia adaugata intra în conflict cu constrângerile
existente si aplicatia nu este în masura sa refaca desenul. relatiileadaugata
sau

marimea laturii nu poate

fi mai mare de 180 mm!

?? Nevalida (Invalid). Elementele schitei sunt reperzentate în galben.

Geometria schitei ar fi imposibila daca schita ar fi rezolvata.

dupa indicarea unei conditii de

paralelism între laturile A si B, linia
apare colorata în galben

Pentru a impune relatii, cel putin unul dintre elemente trebuie sa apartina schitei curente
Relatiile care pot fi specificate depind de numarul de elemente selectate în prealabil,
asfel :
?? un element selectat : orizontal, vertical sau fix;
 16
?? doua segmente selectate : orizontal (Horizontal), vertical, coliniar
(Colinear), perpendicular, paralel (Parallel), egal (Equal), fix (Fix);
?? doua arce de cerc, doua cercuri sau un arc si un cerc : raze egale
(Coradial) , tangent, concentric, egal, fix;
?? un cerc (arc) si un segment de dreapta : tangent, fix;
?? mai multe elemente : fix.

Curbe spline

Formele actuale gândite de stilisti pentru majoritatea bunurilor de consum presupun

utilizarea pe scara larga a curbelor si suprafetelor complexe. Matematica pe care se
bazeaza acestea a fost prezentata în anii '70, astazi ea stând la baza tuturor sistemelor
de proiectare asistata.
O curba spline poate fi definita ca fiind forma pe care o ia o lama elastica (din otel de
exemplu) care trece printr-un ansamblu de puncte date.
Pentru a crea o curba spline :
1. se apasa butonul de pe bara cu instrumente Sketch entity;
2. se indica punctele prin care va trece curba (cu mouse-ul);

3. Se indica terminarea succesiunii (ultimul punct) printr-un dublu-clic.

O alta varianta este deplasarea mouse-ului cu butonul apasat între puncte, în fiecare
punct butonul mouse-ului fiind eliberat si apoi reapasat.
Prin adaugarea de relatii curba spline poate fi facuta tangenta la un segment de
dreapta sau un arc predefinit.
 17

Editarea curbelor spline presupune modificarea formei curbei prin deplasarea pozitiei
punctelor prin care aceasta trece, adaugarea sau diminuarea numarului de puncte sau
modificarea tangentei la curba în fiecare dintre punctele de definire a acesteia.

a. Inserarea de puncte - folosind meniul contextual;

b. Modificarea formei curbei prin rotirea tangentei într-un punct :

c. Stergerea de puncte (selectare + Delete)

Editarea schitelor
Odata realizate, schitele pot face obiectul unor modificari succesive. Pentru a modifica
o schita ea trebuie selectata în arborele structural atasat reperului pentru ca apoi sa se
selecteze succesiv Edit Sketch din meniul contextual si butonul pentru plasarea
convenabila a planului schitei.
 18

Exercitii :
1. Generati piesele de mai jos. Înaltimea pe care s -au extrudat contururile este de 18
mm.