PROIECTAREA SI EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR N CONDITII DIFICILE DE AMPLASAMENT PROVENITE DIN MEDIUL CONSTRUIT

Identificarea conditiilor specifice de mediu construit ale amplasamentului;

masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament; masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului; Masuri privind retelele edilitare care se gasesc pe amplasament Devierea retelelor

- Deviere temporara (pe durata executiei) - Deviere definitiva

Protejarea retelelor

- Protejare temporara - Protejare definitiva

nglobarea retelelor existente n infrastructura cladirilor noi Masuri pentru asigurarea integritatii constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului

starea de eforturi si de deformatii n straturile de pamnt pe care sunt fundate cladirile existente n vecinatatea amplasamentului se modifica; unele operatii (sapaturi, epuismente, baterea pilotilor) pot antrena miscari ale straturilor de fundare ale constructiilor nvecinate; dupa executarea constructiei noi, n cazul "plombelor", calcanele constructiilor existente devin inaccesibile din exterior (ridicarea gradului de asigurare la cutremur); Sunt necesare: Expertizarea constructiilor existente n vecinatatea amplasamentului; Identificarea cauzelor care pot favoriza tasarile terenului sub constructiile existente n timpul lucrarilor de executie a infrastructurii; Evaluarea interactiunii, la nivelul terenului de fundare, ntre constructia noua si cladirile nvecinate; Proiectarea si executarea unor masuri rationale, din punct de vedere tehnic si economic, pentru evitarea/limitarea degradarilor posibile; INFORMATII OBTINUTE DIN EXPERTIZAREA CONSTRUCTIILOR NVECINATE: tasarile maxime fara avarii structurale si/sau la elementele nestructurale; degradarile asteptate n cazul unor tasari mai mari dect cele admisibile; degradarile provocate de agentii mecanici din procesul de executie (socuri, vibratii); Prin expertizare se evidentiaza: Caracteristicile miscarilor la care va fi supusa constructia existenta: directia deplasarilor posibile (verticala, orizontala); tipul deplasarilor (alternante, n acelasi sens); viteza deplasarilor (miscari lente, miscari rapide); Vrsta si starea constructiilor existente; Tipul terenului de fundare; Tipul structurii; Tipul fundatiilor;

CAUZELE SI TIPURILE DEGRADARILOR CLADIRILOR EXISTENTE PRODUSE N TIMPUL LUCRARILOR DE EXECUTIE A CLADIRILOR NOI ADIACENTE n cazul constructiilor "plomba" tasarea terenului sub constructiile vecine se produce din: - lucrarile de sapatura; - lucrarile de evacuare a apelor; - baterea pilotilor; - executarea fundatiilor;

CAUZELE SI TIPURILE DEGRADARILOR CLADIRILOR NVECINATE PRODUSE DUPA EXECUTAREA CLADIRII NOI Constructia noua modifica starea de eforturi unitare din straturile de pamnt pe care sunt fundate constructiile nvecinate;

Avarii caracteristice: fisuri la 45o; - tasari diferentiate; - nclinarea constructiei;

MASURI CONSTRUCTIVE LA PROIECTAREA SI EXECUTAREA FUNDATIILOR N VECINATATEA CLADIRILOR EXISTENTE evitarea/limitarea degradarii constructiilor existente; mentinerea stabilitatii taluzelor; Solutii constructive pentru evitarea/limitarea degradarilor constructiilor existente. este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical rezultat din sapatura; pierderi de stabilitate: din cauza neechilibrarii presiunii laterale; prin umezire/spalare din cauza intemperiilor; Solutii: subzidirea cladirilor existente pna la nivelul fundatiilor cladirii noi; executarea unor lucrari de sprijinire a taluzului vertical; Subzidiri (nlocuirea pamntului de fundare cu alt material, cu rezistenta superioara la compresiune)

Fundatii de greutate (fundatia cladirii noi se proiecteaza pentru a prelua ncarcarile verticale aduse de cladire ct si pentru a echilibra impingerea masivului de pamnt de sub constructia existenta)

Ecrane de piloti o pentru preluarea unor diferente mai mari dect 5.0 m ntre fundatiile existente si fundatiile cladirii noi; o n cazul n care este necesara asigurarea stabilitatii taluzului vertical pe un amplasament limitat (lnga trotuar sau lnga drum); o Pilotii ecranului pot fi izolati (dispusi la distante de circa 60 cm interax) sau intersectati, formnd ecrane etanse (mai ales n conditiile n care se executa sapaturi sub nivelul pnzei freatice); o Pentru diferente de cota de circa 5.0 - 7.0 m preluarea mpingerii laterale poate fi realizata cu piloti cu diametrul de 40 - 60 cm care lucreaza n consola (cu o ncastrare de circa 2.00 sub nivelul sapaturii);

Capetele superioare ale pilotilor se sprijina, provizoriu sau definitiv, n vederea reducerii momentelor ncovoietoare si a deformatiilor pilotilor: o pentru diferente de nivel mai mari; o cand constructiile nvecinate aduc pe teren ncarcari mari; o se evita sporirea diametrului pilotilor; o sprijinirea provizorie se realizeaza cnd se executa sapatura "deschisa": (1 - 2 subsoluri) si se demonteaza dupa executarea planseului peste subsol care preia reactiunile de la capetele superioare ale pilotilor; o n cazul unor diferente mari de cota, sapatura se face n sistem "nchis": se executa pilotii; se executa planseul cel mai apropiat de nivelul terenului; se executa, sub acest planseu, sapatura pentru primul subsol; se betoneaza urmatorul planseu;

Ecrane de piloti izolati sprijiniti provizoriu

FUNDATII DIRECTE LNGA CLADIRI EXISTENTE

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi se afla n imediata apropiere a cladirii existente: o este posibila numai daca nivelul fundatiilor cladirii noi coincide cu nivelul fundatiei existente; o daca nivelul fundatiilor noi rezulta mai sus dect nivelul fundatiilor existente, ele vor fi coborte, astfel nct cele doua cladiri vecine sa transmita ncarcarile pe teren la

acelasi nivel; o fundatiile stlpilor sau peretilor nu pot fi evazate astfel ca pe una din laturi rezulta talpi excentrice n raport cu stlpul sau cu peretele;

o pentru marirea capacitatii unei fundatii excentrice se folosesc grinzi de compensare ntre stlpul de rost si un stlp sau un perete nvecinat, n planul n care actioneaza

excentricitatea;

mbunattirea comportarii fundatiei se poate face prin retragerea stlpilor din imediata vecinatate a cladirii existente, anulnd partial, sau chiar total, excentricitatea fundatiei si/sau necesitatea grinzilor de compensare; n cazul n care stlpii sunt fundati pe talpi continue, efectul ncarcarii aduse de stlpul de rost este echilibrat prin talpa de fundatie;

Cazul n care stlpii sau peretele constructiei noi sunt distantati fata de constructia existenta:

Reguli de dispunere n plan si n adncime: distanta ntre fundatiile noi si cele existente trebuie sa fie mai mare dect latimea celei mai mari dintre acestea; unghiul cu orizontala al dreptei care trece prin marginile fundatiilor trebuie sa fie de cel mult 45o (compresibilitate mica si medie) si de 30o (compresibilitate ridicata );

FUNDATII INDIRECTE LNGA CONSTRUCTII EXISTENTE

n cazul n care cladirea noua nu are o greutate foarte mare n raport cu cea existenta, se poate utiliza sistemul fundatiilor compensate cu piloti flotanti; n felul acesta se limiteaza tasarile diferentiate ntre cele doua cladiri adiacente (ncarcarile se transmit n adncime), iar pilotii rezulta mai scurti dect n cazul n care ar fi dusi pna la stratul rigid;