Cit de aproape suntem

de Dave Hunt
Traducere: Cristian Florin Lupu Brasov, 2010, ursnsd34@rdslink.ro

Ma voi intoarce
-Capitolul 1nu vi se tulbure inima. Ave i credin n Dumnezeu, i ave i credin n Mine. n casa Tat lui Meu snt multe loca uri. Dac n'ar fi a a, v'a fi spus. Eu M duc s v preg tesc un loc. i dup ce M voi duce i v voi preg ti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. ( Ioan 14:1-3)
S

Ma voi intoarce Ce promisiune ne-a facut Domnul nostru Isus! Si

2

totusi a existat o consistenta orbire inca de la inceput cu privire la adevaratul inteles al acestor cuvinte, o orbire care merge pina la inceputuri, pina la cei ce au auzit primii aceast angajament linistitor chiar de pe buzele Lui. Indisputabil este faptul ca, atunci cind Cristos a facut aceasta declaratie in ajunul tradarii Sale, nici unul dintre uimitii lui ucenici, nu a inteles ce a vrut sa zica. Chiar si Ioan Botezatorul, desi ales de Dumnezeu sa-L prezinte pe Mesia lui Israel, era la fel de ignorant ca si dusmanii de moarte ai lui Isus, rabinii, cu privire la spectaculosul adevar ca doua veniri mesianice fusesera profetite. Aceasta orbire in intelegerea profetiilor din Vechiul Testament a creat o mare confuzie cu privire la identitatea lui Mesia-Cristos si a scopului primului sau advent. Daca vrem sa cistigam o cunoastere corecta cu privire la A Doua Venire, trebuie sa ne intoarcem in trecut pentru a descoperii motivele neintelegerilor cu privire la Prima Venire. Si trebuie sa fim siguri ca nu vom deveni victimele unei confuzii similare. Problema nu era scepticismul cu privire la profetita venire a lui Mesia. Aproape toti israelitii din timpul lui Cristos il cautau si asteptau pe Cel Promis- si acelasi lucru il fac evreii si astazi. Dar, ca El trebuia sa vina de doua ori era si inca este si astazi o erezie extraordinara pentru orice evreu. Surprinzator, o prejudecata similara impotriva ideii a doua veniri viitoare ale lui Cristos, este in crestere chiar si in Biserica evanghelica. Misterul celor doua veniri ramine Crestinii nu au nici o problema cu cele doua veniri ale lui Cristos, daca una este in trecut iar cealalta in viitor. A venit o data si v-a mai venii o data asa cum a promis. Dar, ca ar fi doua veniri inca in viitor, separate de sapte ani, -Rapirea si A Doua Venire- ideea nu este in general acceptata de catre Biserica. Totusi, vom vedea ca Biblia arata clar, ca promisiunea lui Cristos, Ma Voi Intoarce se refera nu numai la un eveniment ci la doua, aflate la 7 ani distanta unul de altul. In zilele noastre respingerea acestui fapt creaza o serioasa neintelegere intre multi crestini, neintelegere similara
3

cu aceea ce a creat o confuzie similara la prima venire. Pentru evreii din timpul lui Isus, ideea a doua veniri avea implicatii serioase. Putea insemna numai ca Messiach( Mesia) urma sa fie respins prima data, probabil chiar ucis. Altfel de ce ar trebui sa mai vina o data? Cel putin ar insemna ca misiunea Lui a trebuit intrerupta si Imparatia nu a putut fi infiintata. Totusi Imparatia era motivul principal pentru venirea lui Mesia! Trebuia sa fie infiintata! Ca El va venii de doua ori, era inacceptabil! Aceiasi idee are intiietate printre evrei si astazi. Viziteaza Israelul si intreaba orice evreu daca el sau ea il asteapta pe Mesia. Aproape fara exceptie, raspunsul va fi afirmativ, unii chiar vor declara ca Mesia este deja undeva pe Pamint, asteptind sa fie descoperit. Si ce spuneti despre cele doua veniri? Nu, n-ar putea fi posibil ca a venit deja o data. Cu siguranta nu acel Isus, ar fi fost Mesia cel respins si crucificat! NICIODATA! Scopul culminant al venirii lui Mesia este stabilit clar in Scripturi: sa infiinteze Imparatia pacii vesnice. Isus nu a facut asta. De aceea se rationeaza ca n-ar fi putut fi Mesia. Cel care va infaptui pacea in Orientul Mijlociu si in lumea intreaga- lucru care se va intimpla temporar- va fi salutat ca mult asteptatul Mesia de catre Israel si lumea intreaga. Acel om asteptat de lumea intreaga, va fi, defapt, Anticristul. Pe el il veti primii zicea Cristos ( Ioan 5:43), si totul din cauza lipsei de intelegere cu privire la ce au spus profetii! Adevarul prin implicatie Nu exista nici un fel de scuza pentru o astfel de ignoranta astazi. Si nici atunci cind Isus a venit pentru prima data. Profetii evrei ale caror spuse cu privire la sosirea lui Mesia compun o parte majoritara a Scripturilor, indicau clar ca El va venii de doua ori. Dupa ce va veni in Israel, nascut fiind de o virgina printre oameni sarmani, va parasi acest Pamint, si apoi dupa o perioada de mare persecutie pentru evrei in intreaga lume si reintoarcerea lor in tara, El se va intoarce din nou in glorie si putere pentru a-si salva poporul ales la Armaghedon si a
4

conduce lumea din Ierusalim. Era totul acolo, in scrierile vechilor profeti, pentru oricine avea ochi sa vada. Ciudat, totusi, intelesul a fost ascuns chiar de rabinii care citeau vechii profetii evrei cu religiozitate in fiecare zi. Bineinteles, frazele cele doua veniri ale lui Mesia sau Mesia va venii de doua ori nu pot fi gasite in afirmatiile profetilor. Adevarul era acolo si putea fi gasit numai prin implicatie si deductie. Tot ceea ce profetii au dezvaluit cu privire la Mesia, este evident ca nu putea fi infaptuit in aceiasi perioada de timp si in acelasi eveniment. Existau contradictii evidente care nu puteau fi reconciliate decit prin explicatia celor doua veniri. De exemplu, El fusese ters de pe p mntul celor vii ( Isaia 53:8) si totusi va tr i multe zile (Isaia53:10); v-a fi respins si ucis (Isaia 53:3,9) si totusi va domni pe veci (Isaia 9:7). Concluzia nu mai poate fi evitata. Mesia trebuia sa vina de doua ori . Este foarte simplu. In ciuda studiului aprofundat al Scripturilor, nu a existat nici un rabin in Israel la timpul primei veniri a lui Cristos care sa inteleaga realitatea cele doua veniri. Rabinul Nicodim, in contrast cu ceilalti lideri religiosi, credea ca Isus este Mesia trimis de Dumnezeu. Totusi nici chiar el nu a inteles ca Mesia trebuia respins si apoi ucis. Sigur, daca ar fi inteles, ar fi incercat sa indice profetiile relevante colegilor sai, dar n-a facut-o. Cum a fost o asemenea orbire posibila? Si mai important, s-ar putea intimpla din nou? Uimitor insa, o ignoranta profetica de o magnitudine egala caracterizeaza si zile noastre. Este un adevar valabil si pentru crestini si pentru evrei, de aceea scrierea unei carti ca aceasta devine nu numai necesara dar si urgenta. Nestiinta profetica dominanta Lipsa de interes privind Rapirea si A Doua Venire (distinctia dintre cele doua va fi examinata mai tirziu) si ignoranta care inevitabil acompaniaza indiferenta, s-au lasat ca o ceata opaca peste biserica. Putini, cu adevarat sunt crestinii de azi care ar putea arata si explica profetii-cheie din Vechiul Testament fata de care contemporanii lui
5

Cristos manifestau o tragica ignoranta. Acelasi lucru este valabil chiar si printre cei ce se mindresc cu cuprinzatoarea lor cunostinta a cuvintului lui Dumnezeu. Ma voi intoarce Dupa aproape doua milenii, aceasta minunata dar inca neimplinita promisiune ramine acoperita de neintelegere. Care ar trebui sa fie atitudinea cuiva, astazi, cu privire la solemna promisiune facuta de Cristos discipolilor Sai si prin ei fiecaruia dintre noi? Daca trebuie inteleasa in mod literar, atunci de ce o intirziere asa de mare? Da, o foarte lunga perioada de timp a trecut de cind Isus ne-a facut promisiunea intoarcerii. Nu conteaza cite secole au venit si au plecat, totusi, Cel ce a invins moartea trebuie luat in serios. Pentru promisiunile si pentru avertismentele rostite- ca nu cumva intoarecerea Lui sa ne ia prin surprindere si sa ne gaseasca neinteresati si nepregatiti. Din pacate aceiasi nestiinta ce a contribuit in mare masura la respingerea lui Cristos, la prima venire, este inca printre noi si poate avea consecinte serioase la intoarcerea Sa. Scopul nostru este clarificarea neintelegerilor si aducerea promisiunii lui Cristos din nou in centrul atentiei. Este, bineinteles evident ca fara o intelegere corecta a primei veniri a lui Cristos cu greu poti nadajdui sa ai o intelegere reala, profunda a Celei de a Doua Veniri. Genealogia evreiasca a lui Mesia Geneza 3:15 ne ofera pentru prima data promisiunea venirii lui Mesia si ne explica totodata scopul venirii Lui: salvarea omenirii de la judecata lui Dumnezeu. Noua capitole mai departe invatam ca cel nascut dintr-o fecioara, saminta femeii, va fi un descendent al lui Avraam(12:3). Cum ar putea veni binecuvintarea peste toate familiile pamintului, altfel decit prin Mesia? Apoi aflam ca prin neamul lui Isaac tot pamintul va fi binecuvintat( Geneza 26:4); dupa aceea ni se precizeaza ca prin saminta lui Iacov (28:14). Linia ancestrala mesianica este pe mai departe restrinsa la tribul lui Iuda ( Geneza 49:10), apoi la familia lui Isai (Isaia 11:1) si in final la familia lui David (2 Samuel 7:1216; Psalm 89:3,4,28-36; Ieremia 23:5)

Nu e de mirare ca Noul Testament incepe cu genealogia lui Isus. Este urmarita prin Iosif in Matei 1:1-16( care, desi nu era tatal Sau, era capul familiei) si prin Maria, mama sa, in Luca 3:23-38, incepind acolo cu socrul lui Iosif, Heli. Descendenta lui Isus prin regele David era absolut esentiala pentru ca Mesia trebuia sa implineasca fiecare profetie relevanta, iar descendenta Sa era fundamentul.Dupa cum Cristos a accentuat ucenicilor: Apoi le-a zis: Iat ce v spuneam cnd nc eram cu voi, c trebuie s se mplineasc tot ce este scris despre Mine n Legea lui Moise, n Prooroci i n Psalmi. Luca 24:44 Numeroase si foarte specifice, sunt referintele din Vechiul Testament cu privire la venirea lui Mesia: se va naste in Bethlehem (orasul lui David), va fi chemat afara din Egipt, va locui in Nazaret, conationalii lui il vor urii si il vor da pe mina neamurilor ( strainii, neevrei) ce-L vor crucifica. Multe alte detalii au fost de asemenea profetite, dupa cum vom vedea. De ce?. Un motiv major, bineinteles, ar fi ca atunci cind Mesia va venii va putea fi identificat dincolo de orice dubiu. Ca viata, moartea si invierea lui Isus din Nazaret au implinit pina la litera toate profetiile cerute, nu poate fi negat de nici un cercetator onest. Dovezile stabilesc, dincolo de orice intrebare ca Isus din Nazaret a fost si este Mesiach (Mesia). Prima Lui venire pe Pamint este un fapt istoric indisputabil. Dupa cum apostolul Petru arata in a doua sa predica ,in Ierusalim, miilor de evrei ce fusesera martori oculari ai evenimentelor si stiau intimplarile ce-l priveau pe Isus. Dar Dumnezeu a mplinit astfel ce vestise mai nainte prin gura tuturor proorocilor Lui: c , adic , Hristosul S u va p timi. (Fapte 3:18) Asa cum prima venire a lui Isus a implinit promisiunea lui Dumnezeu catre poporul Sau- promisiuni inregistrate cu multe secole inainte in Vechiul Testament de catre profetii evrei- asa si A Doua Sa Venire va implini cu egala acuratete, in detaliu, numeroase alte profetii aditionale.
7

Aici gasim unica sursa de informare cu privire la intoarcerea lui Cristos. Odata cu distrugerea templului si a Ierusalimului in anul 70 d.Cr. toate inscrisurile genealogice au fost distruse. In consecinta, din acel moment, a fost pentru totdeauna prea tirziu pentru orice alt Mesia sa se dovedeasca a fi descendentul lui David. Totusi, aceasta neputinta nu-l va opri pe Anticrist, pentru ca, vom vedea, el va fi primit, chiar de Israel, fara nici un fel de consideratie cu privire la profetii. Ca Mesia va fi evreu iar sosirea Sa va fi in primul rind in tara Lui este o problema de istorie si profetie implinita. Ca trebuie sa se intoarca in mod precis la cei de care este legat genealogic, evreii, este deasemnea clar stabilit in Scripturi. Astfel, trebuie sa ajungem la intelegerea relatiei lui Mesia cu Israel si la rolul lui Israel in amindoua adventurile ori nu vom avea niciodata o intelegere corecta, nici a Rapirii si nici a celei de-A Doua Veniri.

Dumnezeul profetiei
-Capitolul 2-

i-v aminte de cele petrecute n vremile str bune; c ci Eu snt Dumnezeu, i nu este altul, Eu snt Dumnezeu, i nu este niciunul ca Mine. Eu am vestit dela nceput ce are s se ntmple i cu mult nainte ce nu este nc mplinit. Eu zic: Hot rrile Mele vor r mnea n picioare, i mi voi aduce la ndeplinire toat voia Mea. Isaia 46:9,10 Ti-am vestit de mult aceste lucruri, i le-am spus mai nainte ca s se ntmple, ca s nu po i s zici: Idolul meu le-a f cut, chipul meu cioplit sau chipul meu turnat le-a poruncit! Isaia 48:5 Ce ar spune cineva unui ateu atunci cind acesta va cere dovezi care sa-i ateste Dumnezeu exista? Ai putea, bineinteles, sa-l provoci sa demonstreze ca Dumnezeu nu exista, sau de exemplu sa justifice
8

Aduce

scenariului absurd al aparitiei universului sau al creierului uman din pura intimplare. Viata si sanatatea tuturor creaturilor depinde de faptul ca molecule ADN se multiplica cu duplicate EXACTE ale lor. Insa, numai daca AND-ul se deregleaza si nu functioneaza corect, numai atunci pot aparea schimbari evolutive, ne spune teoria evolutiei. Ca miliarde de fiinte complicat construite, fiecare cu mincarea ei specifica, cu relatii delicate de balans ecologic intre ele - sa nu mai discutam despre sistemul nervos, ochiul sau creierul uman- sunt rezultatul unor serii de greseli in replicarea ADN-ului este o idee ridicola in care ar trebui sa crezi. Totusi, cei ce il resping pe Dumnezeu sunt lasati fara alternativa. Consecintele acestei teorii, ce este agresiv promovata in scolile si media americana (si nu numai... n.tr.) sunt nu numai moral si spiritual distructive dar si eronate din punct de vedere logic. C.S.Lewis scria: Daca mintea este in totalitate dependenta de creier. iar creierul de biochimie, iar biochimia de fluxul lipsit de sens al atomilor, eu nu pot intelege cum gindul acestor minti ar trebui sa aiba mai multa semnificatie decit sunetul vintului... Logica simpla a lui Lewis distruge darwinismul. Daca omul este produsul norocos al fortelor evolutive impersonale, atunci asa sunt si gindurile lui- inclusiv teoria evolutiei. Cu toate acestea, toata psihologia de azi, crestina sau seculara, se sprijina pe darwinism. Aceasta este baza modelului medical ateist al lui Freud ce ramine elementul cheie al incercarii de a consacra, stiinta comportamentului uman. Ca rezultat, omul a ajuns sa fie vazut ca un conglomerat stimulraspuns de molecule-proteine conduse de impulsuri programate in subconstient de traume trecute. Pacatul, pentru care esti responsabil moral in fata lui Dumnezeu, a devenit o boala mintala, pe care nu o poti controla. Nu mai este o problema morala pentru care esti personal raspunzator. Comportamentul incorect poate fi corectat numai prin nou inventatul ritual de psihoterapie. Era un nou joc cu scop si set de reguli nou-noute. Chiar si Biserica s-a implicat in psihologie. Pentru evanghelici, Biblia,

desi inca infailibila, nu mai era suficienta. Raspunsurile biblice la problemele spirituale, erau acum percepute ca inadecvate si la inceput au fost completate iar mai apoi inlocuite de diagnoze stiintifice si tratamente necunoscute profetilor si apostolilor. Salvarea sufletelor pacatoase numai prin Cristos s-a metamorfozat intr-un fel in vindecarea mintilor bolnave prin psihoterapie. O explicatie stiintifica? Venirea lui Cristos a primit astfel, un nou inteles. Venirea lui pe Pamint a devenit asemanatoare cu sosirea unui psihiatru ceresc, venit pentru a ne ajuta sa ne simtim mai bine cu noi insine, decit cea a unui Dumnezeu sfint coborit printre pacatosi sa judece pacatul si sa aduca mintuirea. Pavel ne-a avertizat ca in zilele sfirsitului ce ce se numesc crestini vor avea o forma de credinta dar ii vor nega puterea( 2Timotei 3:5) . Laude se mai aduc inca puterii Sfintului Duh si Evangheliei, dar practic, mult mai multa credinta este plasata in puterea rituala a pihoterapiei de a schimba vieti. Sa-ti cunosti sentimentele, sa te intelegi pe tine a scos din uz solutia supranaturala a lui Cristos la problema Raului inceputa cu rebeliunea lui Lucifer. Pretinzind ca ofera o explicatie stiintifica pentru comportamentul omului, psihologia a invadat tarimul sufletului, spiritului, moralei si religiei. In acest fel, ea a devenit o incercare mai mare pentru credinta in Dumnezeu decit chimia sau fizica, care nu propun o explicatie pentru universul existentei umane. Multi dintre marii oameni de stiinta ai acestui secol au emis avertismente grave impotriva incercarilor de amestecare a stiintei cu religia. Einstein spunea: teoria stiintifica nu are nimic de-a face cu religia Laureatul Nobel, Erwin Schroedinger adauga: [stiinta] nu stie nimic despre bine sau rau, Dumnezeu sau eternitate Pretinzind ca stie ce n-ar fi putut sti, psihologia a oferit o stiinta
10

religioasa a mintii si a pretins prezentarea unor noi dovezi privind existenta lui Dumnezeu: armonia dintre psihologie si Scriptura. Adevarul este ca cele doua sunt ireconciliabile. Einstein, Schroedinger si colegii lor au avut dreptate: stiinta nu are nimic de spus despre Dumnezeu sau morala. Mai mult, ea nu poate dovedi ca Dumnezeu exista sau nu, decit poate dovedi ca un asfintit este frumos si altul nu. Mai mult de atit, dovezile sunt irelevante. Este stiintific imposibil sa dovedesti existenta cuiva- dar cine se indoieste de asta? Atunci de ce dovada existenta lui Dumnezeu este necesara? Daca Dumnezeu exista atunci ar trebui sa se poata face pe Sine cunoscut. Si daca n-o poate face, atunci daca exista sau nu este irelevant. Inabilitate naturala in a-L cunoste pe Dumnezeu Bineinteles, problema s-ar putea sa nu fie ca Dumnezeu nu se face pe Sine cunoscut ci, ca omenirea esueaza in al recunoaste atunci cind El o face. Chiar natura ne sugereaza o asemenea probabilitate. Ginditi-va spre exemplu la energie. Este invizibila si intangibila, si totusi efectele ei pot fi vazute si simtite peste tot. Si desi acele efecte ne bombardeaza constant, umanitatea pentru mii de ani a fost in necunostinta totala cu privire la existenta energiei asa cum o intelegem acum. Componenta invizibila din care toate elementele sunt facute a ramas necunoscuta, nu pentru ca nu si-a manifestat prezenta si puterea, ci in ciuda acestui fapt. Efectele ei ii erau in majoritate cunoscute, dar nimeni nu era capabil sa recunoasca prezenta energiei in spatele fenomenului pe care-l producea si care-i dovedea din abundenta existenta. Chiar si azi, desi stim multe despre ea, nici un om de stiinta nu stie ce este energia, originile ei sau cum de functioneaza asa cum o face. Nu stim nici ce este gravitatia, spatiul, lumina sau oricare alt ingredient de baza al universului. N-ar putea fi la fel cu Dumnezeu? Daca El a creat energia nu s-ar putea sa fi fost chiar mai evaziv si mai de neinteles decit orice altceva El a creat? Sa fi creatorul tuturor lucrurilor, Dumnezeu(prin definitie) trebuie sa fie infinit si astfel deasupra intelegerii umane. Ar trebui sa se dezvaluie pe Sine sau altfel nu L-am cunoaste niciodata. Acum, cum s-ar putea face cunoscut unor fiinte finite? Ignoranta noastra egoista si
11

orbirea catre adevar constituie un obstacol major. In ce mod s-ar putea Dumnezeu face cunoscut unei fiinte finite incit aceasta sa fie absolut sigura ca Dumnezeu se prezinta pe Sine? Punerea unei asemenea intrebari nu este o incercare de a evita problema. Ridica o problema practica pe care Dumnezeu, daca exista, ar trebui sa o invinga, iar scepticii onesti sa o recunoasca. Din cele mai profunde adincimi ale atomului (pe care nu le-am putut explora ) pina la cele mai indepartate limite ale cosmosului, universul complicat organizat facut de Dumnezeu releva in mod adecvat puterea si inteligenta Sa infinita. Este altceva, totusi ca Dumnzezeu sa-si arate dragostea si intentia Sa catre umanitate. Pentru a face asta, ar trebui sa se faca cunoscut personal intr-un asemenea mod incit un om limitat sa fie sigur dincolo de orice farima de indoiala ca Dumnezeu cel infinit se arata pe Sine. Cum ar putea un Dumnezeu infinit sa se releve, personal, pe Sine unei fiinte finite? Sa presupunem ca, Dumnezeu ar tuna din cer cu un glas audibil. Cum ar putea stii sigur cineva, ca acela pe care l-a auzit, era Dumnezeu? Sa presupunem ca ar face o demonstratie de putere. Cum am putea sti ca Dumnezeu a facut-o si nu a fost un fenomen natural? Sa zicem ca s-ar face vizibil intr-o forma paminteasca. Daca ar veni ca un om, cine ar crede ca e Dumnezeu? Insa, cum s-ar putea prezenta pe Sine unor creaturi finite daca nu ar deveni una din ele? Sa presupunem, in loc, ca Dumnezeu s-ar manifesta intr-o forma transcedentala. Cum ar putea sti cineva ca este Dumnezeu si nu o foarte evoluata fiinta extraterestra care viziteaza pamintul? Chiar, cum? Miracolele, nu conteaza cit de spectaculoase, nu pot fi de ajuns pentru ca scepticii pot argumenta ca tehnologiile super-avansate pot parea miraculoase celor ce nu stiu cum functioneaza. Si, daca Dumnezeu chiar exista si este creatorul omenirii, sigur ar dorii sa comunice nu numai ca exista dar si intentiile Sale creaturilor pe care le-a facut si carora le-a dat capacitatea de a-l cunoaste. Exista numai un singur Dumnezeu adevarat Aici vom confrunta principalele religii mondiale. Fiecare dintre ele pretinde ca urmeaza revelatia adevaratului dumnezeu sau dumnezei dar
12

chiar in conceptele lor de baza exista contradictii majore. Evident ca, vederile contradictorii nu pot fi toate corecte. De exemplu, hinduismul este adeptul a milioane de zei si venereaza idoli ce se presupune ca-i reprezinta, daca, totul este dumnezeu. Islamul, pe de alta parte, acuza venerarea idolilor, panteismul/politeismul si sustine ca exista un singur dumnezeu adevarat, Allah. In contrast, budismul nu are nevoie de un dumnezeu. Allah, de fapt, era numele principalului zeu din Kaabah, templul pagin curatat de Mahomed (Muhammad), dintre cei mai mult de alti 300 de idoli aflati acolo. Dupa cit se pare, Mahomed a pastrat numele acestui vechi zeu pagin al lunii si simbolul lunii noi, deoarece ar fi fost mai usoara convertirea idolatrilor la noua sa religie daca le putea oferi ceva familiar. Musulmanii nu vad nici o contradictie in aceasta strategie, nici in pastrarea obiectului principal de inchinare in Kaabah, piatra neagra pe care musulmanii o saruta si i se inchina astazi, exact cum procedau idolatrii inainte ca Mahomed s-o incorporeze in practicile islamului. Dumnezeul Bibliei afirma insa: ... nainte de Mine n'a fost f cut niciun Dumnezeu, i dup Mine nu va fi, Eu, Eu snt Domnul, i afar de Mine nu este niciun Mntuitor! Isaia 43-10,11 El, nu doar ignora dumnezei altor religii, ci ii denunta pe toti, inclusiv pe Allah, ca pe niste impostori, paravan pentru Satan sau demonii lui. Marele apostol Pavel scria: Dimpotriv , eu zic c ce jerfesc Neamurile, jertfesc (dumnezeilor lor) dracilor, i nu lui Dumnezeu. i eu nu vreau ca voi s fi i n mp rt ire cu dracii. 1Corinteni 10-20 Nici nu este o asemenea afirmatie ingusta sau dogmatica. Ce poate fi mai important decit identificarea corecta a adevaratului Dumnezeu, si ce blasfemie poate fi mai mare decit sugestia ca Dumnezeu ar fi cineva sau ceva ce nu este?
13

Unii oameni bine intentionati, ce uita ca problema este adevarul si nu dorinta de a ofensa, insista ca dumnezeii tuturor religiilor sunt diferiti numai prin nume, date aceleiasi fiinte sau forte. O asemenea idee, este la fel ca atunci cind un barbat ar afirma ca toate femeile din lume, indiferent de numele si identitatea individuala, sunt una si aceiasi persoana si fiecare din ele este sotia lui. Femeia unica cu care este el casatorit nu ar accepta inselatoria, nici celelalte femei cu care nu este casatorit nu-i vor permite sa le trateze ca si cum ar fi casatorite cu el. Diferente ireconciliabile In timp ce exista citeva asemanari, deosebirile dintre dumnezeii principalelor religii mondiale, sunt mult mai mari decit cele dintre indivizi, barbati sau femei. Sustinatorii diferitelor religii concurente iau in serios atributele propriilor deitati. Astfel, insinuarea ca dumnezeii tuturor religiilor sunt una si aceiasi persoana nu este dovada de generozitate ci o trivializare cinica a ceea ce este vital si sacru. Este un afront pentru musulmani afirmatia ca Allah este egalul multilor zei din hinduism; sau sa-i spui unui crestin ca Dumnezeul lui, ce si-a dat Fiul sa moara pentru pacatele lumii este acelasi cu Allah, despre care este mentionat ca nu are fiu. Sa spui ca toate religiile sunt la fel, contrazice intelesul limbii si este o insulta nu numai pentru adeptii acestor religii dar si pentru inteligenta. Diferentele sunt evidente mai ales atunci cind vine vorba de crestinism. Crestinism sta deoparte singur pe un mal al abisului teologic, in timp ce toate celelalte religii sunt pe malul celalalt- un abis ce expediaza orice uniune ecumenica ca fiind imposibila fara distrugerea crestinatatii. Nimeni nu poate nega, de exemplu, conflictul ireconciliabil dintre credinta ca Isus Cristos a murit pentru pacatele noastre si a inviat ( credinta ce este inima crestinismului) si pretentia blasfemiatoare a islamului ca Isus n-a murit pe cruce, cu atit mai putin pentru pacat, ci altcineva a a murit in locul Lui. Sa maturi aceste diferente sub covorul ecumenic ( cum Romano- Catolicismul, in special Vaticanul II incearca sa faca) nu este bunavointa, ci nebunie.

14

Nici nu este posibila reconcilierea afirmatia religiilor ne-crestine ca faptele bune spala pacatele, cu repetata afirmatie Biblica ca numai Cristos, fiind fara pacat, a putut plati plata pacatului si pentru a face asta a trebuit sa a moara in locul nostru. Bineinteles ca afirmatia lui Isus: Eu sunt calea, adevarul si viata; nimeni nu vine la Tatal decit prin mine. Ioan 14:6 este cea mai puternica respingere posibila a altor religii ca pe niste clare contrafaceri satanice. Chiar subiectul acestei carti, A Doua Venire a lui Cristos, este o credinta specifica (unica) crestinatatii care o separa de celelalte religii ale lumii printr-o prapastie ce nu poate fi traversata de nici un pod de prestigitatie ecumenica. Mahomed nu a promis ca se intoarce, nici Buddha, nici fondatorii celorlalte religii mondiale. Numai Isus a indraznit sa faca aceasta promisiune, si numai El ia dat credibilitate lasind in urma Sa un mormint gol. Aceasta intimplare incontestabila este un motiv suficient sa iei in serios afirmatia Sa, ca se va intoarce pe acest Pamant in putere si glorie sa-si judece inamicii. Profetii, dovezi si Biblia Ca Biblia, ce furnizeaza relatarea istorica a vietii, mortii si invierii lui Isus Cristos, este unica din acest motiv si pentru multe altele, devine clar chiar la o comparatie superficiala cu toate celelalate scrieri sacre ale altor religii. Scripturile hinduiste, de exemplu, sunt evident mitologice. Nu exista nici o dovada istorica care sa confirme existenta vreunui personaj, sau ca povestile fantastice descrise chiar s-au intimplat vreodata. Acelasi lucru este adevarat despre mare parte dintre scrierile altor religii. Luati de exemplu, Cartea lui Mormon. Nu exista nici macar o farima, sau punct de dovada de nici un fel gasita vreodata care sa confirme ca oamenii, sau si mai putin evenimentele, la care cartea se refera ar fi reale. Nici macar un munte sau un riu, sau alt punct topografic sau geografic descris in Cartea lui Mormon, nu a fost
15

vreodata gasit. Si aceasta in ciuda faptului ca biserica mormona a cautat intensiv, cu mult zel, nordul, sudul si centrul Americii in incercarea de a gasii ceva dovezi ale marilor natiuni pe care cartea le descrie ca ar fi trait odata acolo. Prin contrast, muzeele lumii contin vaste depozite pline cu dovezi de toate felurile ce confirma istoricitatea Bibliei. Da, scepticii au atacat marturia biblica; dar in toate cazurile dupa terminarea muncii arheologilor, s-a aratat ca scepticii au gresit si ca Biblia are dreptate. Un singur exemplu, la un moment dat criticii au negat ca hititii mentionati in Biblie, ar fi trait vreodata. Relicvele lor sunt expuse acum in muzee din intrega lume; si istoria lor, asa cum o stim acum, este exact la fel cu ceea ce Biblia afirma de mii de ani. In scolile publice din Israel copii sunt invatati istoria oamenilor si a tarii lor direct din Vechiul Testament. Arheologii din Orientul Mijlociu folosesc Biblia ca un ghid pentru a afla unde sa sape pentru a gasii vechi orase. Exactitatea geografica, istorica si stiintifica a Bibliei a fost justificata ca nici una din celelalte scrieri sacre ale lumii. Biblia a fost scrisa de oameni ce pretindeau ca sunt inspirati de Dumnezeu si care au inregistrat mesajul pe care El a dorit sa-l transmita umanitatii. Atit de exacti sunt cei ce au scris Scriptura, incit fiecare pretinde ca ar fi scris, nu o parafraza sau o vaga amintire, ci exact, cuvint cu cuvint, mesajul lui Dumnezeu. Acele cuvinte vorbesc cu putere acuzatoare constiintei umane si-i sunt marturie ( Evrei 4-12). Biblia afirma ca asa cum toti oamenii recunosc aceleasi standarde morale, pentru ca Dumnezeu le-a scris legea Sa in inima ( Romani 2:14,15), asa si Evanghelia lui Isus Cristos scrisa in Biblie aduce marturie in fiecare constiinta(Ioan 1:9; 2Corinteni4:2). Dar dovezile obiective? Scepticii patimasi vor insista, totusi, pentru ceva obiectiv si mai convingator. Biblia declara ca Universul ce ne inconjoara, complex organizat si subiect al atitor legi ingenioase si complicate, ce sub nici o forma nu ar putea fi rodul intimplarii, ofera o marturie de netagaduit a existentei lui Dumnezeu( Romani 1:19,20). Din pacate, omul modern a

16

fost gresit caluzit in credinta ca stiinta are o explicatie pentru Univers si viata umana, desi nu este de loc cazul. Sir Arthur Eddington declara: Ar trebui (binele sau raul)sa ne duca in afara chimiei sau fizicii. Schroedinger ne reaminteste: De unde vin si incotro ma duc? Aceasta este insondabila intrebare... pentru fiecare dintre noi. La ea stiinta nu are raspuns. Cu toate ca, omul de nivel mediu a fost ghidat sa creada ca stiinta are raspuns, dar el este prea complex pentru a fi inteles de omul obisnuit. Astfel, ramin orbi la marturia creatiei ce-i inconjoara. Una din frumoasele parti ale Bibliei ar fi marturia foarte simpla a existentei lui Dumnezeu, pe care cu usurinta, oricine o poate intelege pe deplin. Ne ofera o cale clara, de o neegalata simplitate, prin care oricine poate identifica care din sacrele scripturi ale diferitelor religii mondiale a fost inspirata de Dumnezeu si cine este Singurul Mintuitor al lumii. Care este aceasta simpla dar profunda dovada pe care o ofera Biblia? Este profetia implinita. O confirmare irefutabila, rezervata numai Scripturilor Iudeo-Crestine. Nici o persoana onesta nu poate ramine necredincioasa dupa chiar un scurt studiu al profetiei, dupa cum speram sa demonstram in paginile urmatoare. Dupa cum notam mai devreme, profetia este elementul ce lipseste din toate celelalte scripturi sacre ale religiilor mondiale. Nu poate fi gasita in Koran, Hindu-Vedas, Bhagavad-Gita, Cartea lui Mormon, Cuvintele lui Buddha sau scrierile lui Mary Baker Eddie. Prin contrast profetia ocupa aproximativ 30 la suta din Biblie. Dumnezeul profetiei Nu este surprinzator, atunci, ca Dumnezeu se identifica pe Sine, ca Cel ce cu acuratete prezice viitorul si se asigura ca totul se va petrece intocmai cum El a spus ca se va face. De fapt, Dumnezeu arata spre

17

profetie ca o dovada incontestabila a propriei existente si a autenticitatii cuvintului Sau. Versetele de la inceputul acestui capitol ne ofera un exemplu edificator. Dar faptul ca Dumnezeu foloseste profetia ca o marturie autentificatoare a cuvintului Sau este rar recunoscut chiar de catre evanghelici. Profetia, bineinteles, este subiectul pe care il vom urmari in paginile urmatoare. Abordarea noastra, insa, va fi diferita fata de ceea ce gasiti de obicei in carti de acest fel. Sunt multe profetii individuale in Biblie cu care nu ne vom ocupa pentru ca le lipseste interesul universal si pot fi contrazise de sceptici. Sunt, totusi, doua subiecte profetice importante care trebuie studiate , daca vrei sa intelegi Biblia. Ele sunt: 1.) Israel si 2.) Mesia ce va veni la Israel si prin el, in lumea intreaga. Aceste doua subiecte majore, implica impliniri specifice incontestabile ale profetiei si detin cheia temporala a celei de A Doua Veniri. Biblia nu-si pierde timpul, asa cum prosteste filozofii au facut-o dealungul secolelor, in incercarea de a descoperii o dovada academica a existentei lui Dumnezeu. Dumnezeul caruia Biblia ii poarta marturia (dovada) este capabil de comunicare cu umanitatea si promite sa se arate pe Sine, tuturor celor ce il cauta si sincer doresc sa-L cunoasca. Ma veti cauta si ma veti gasii, daca ma veti cauta din toata inima Ieremia 29:13 spune Vechiul Testament . Noul Testament intareste aceasi promisiune: ...Si ca (El) rasplateste pe cei ce-L cauta. Evrei 11:6 In prezentarea Sa si a dorintelor Sale, Dumnezeu echilibreaza marturia obiectiva cu dovezile subiective. Biblia inregistreaza marturiile multor semne tangibile ale lui Dumnezeu pentru cei ce vor sa-L cunoasca si intentiile Lui. Sa pui afara o lina este o expresie recunoscuta in toata lumea. Provine din povestea lui Gideon, in care acesta a pus afara lina unei oi pentru a fi sigur de voia lui Dumnezeu. Punind-o pe sol peste noapte, i-a cerut lui Dumnezu doua semne: roua sa cada numai pe lina si solul sa fie uscat in prima dimineata, roua cazuta pe sol iar lina sa fie

18

uscata in cea de-a doua dimineata( Judecatori 6:36-40). Dumnezeu a onorat cererea lui deoarece inima lui Gideon era sincera si o asemenea dovada era necesara pentru neobisnuita sarcina la care Dumnezeu il chemase. Nu vreau sa spun ca Dumnezeu va onora fiecare lina pusa de orice persoana dintr-un capriciu personal sau cerere o incapatinata. Cei ce refuza studiul atent si nu vor sa tina seama de Scripturile date si pastrate de Dumnezeu de-alungul secolelor nu trebuie sa se astepte la noi profetii sau la vreun semn miraculos. Cei ce fac asemenea cereri cad in miinile lui Satan, care este foarte bucuros sa furnizeze semnele si minunile cautate si astfel sa-i abata de la calea cea dreapta. Israel: Dovada perfecta Exista un semn dat de Dumnezeu intregii lumi pentru toate generatiile. Acest semn este Israel, tara si oamenii. Dumnezeu vorbeste de slava mea peste Israel.( Isaia 46:13), si se refera la el ca cel in care voi fi proslavit (Isaia 49:3) . Cum se va implini aceasta proslavire? Poate fi numai prin lucrarile speciale ale lui Dumnezeu in fata unei lumi spectatoare dupa ce, ceea ce s-a profetit se va implini ( 2 Cronici 7:20). Referindu-se la salvarea lui Israel la Armaghedon, subiectul multor profetii din Vechiul Testament, Ezechiel 38:23 declara: Voi ar ta slava Mea i sfin enia Mea i M voi ar ta naintea ochilor multor popoare i vor ti c Eu sunt Domnul". Biblia declara ca profetiile cuprinse in ea cu privire la Israel, ne ofera dovezi de netagaduit cu privire la existenta lui Dumnezeu si pentru faptul ca El are un scop pentru omenire. Istoria nu este plina numai de accidente si surprize. Se indreapta intr-o directie anume. Exista un plan. Profetia ne dezvaluie acel plan in avans. Iar in inima acelui plan profetia biblica plaseaza Israelul ca marele sau semn catre lume. Mesia, mintuitorul lumii, a a fost trimis in Israel. Asa cum fusese anuntat de catre profeti, Israel la respins. Ce ironic este faptul ca respingindu-L pe Isus evreii au implinit involuntar profetiile ce-L
19

indentificau ca fiind Mesia! Daca vrem sa intelegem ceva din cea de A Doua Venire, atunci trebuie sa cistigam o mai buna cunoastere a rolului central al lui Israel, dezvaluit de profetii Vechiului Testament, de Cristos si apostolii sai.

Un semn incontestabil
- Capitolul 3-

"Iat , voi face din Ierusalim cup de ame ire pentru toate popoarele din jur; tot a a va fi i pentru Iuda, cnd Ierusalimul va fi mpresurat. Zaharia 12:2 Si n ziua aceea voi preface Ierusalimul n piatr de povar pentru toate popoarele. To i care o vor ridica se vor r ni grav i se vor aduna mpotriva lui toate neamurile p mntului. Zaharia 12:3 i voi aduna toate neamurile pentru r zboi mpotriva Ierusalimului, i cetatea va fi luat ... Zaharia 14:2 Atunci Domnul va ie i la lupt i se va r zboi mpotriva acestor popoare... Zaharia 14:3 Implinirea sutelor de profetii specifice in istoria veche si moderna a poporului evreu este marele semn al lui Dumnezeu catre umanitateun semn pe care nimeni nu-l poate nega sau interpreta gresit. Lucrarile unice ale lui Dumnezeu cu Israel in fata unei lumi spectatoare constitue dovada incontestabila ca Dumnezeu exista si ca El este la cirma istoriei. Nu este Dumnezeul deistilor, ci este personal implicat cu locuitorii pamintului pe care ii iubeste, pentru care are planuri prestabilite pe care le va duce la indeplinire. Impreuna, Israel si Mesia sunt vitale pentru implinirea scopului lui Dumnezeu pentru omenire. Ca Dumnezeu i-a dat lui Israel o tara, la scos apoi din tara pe care i-

20

a daruit-o si la imprastiat prin intreaga lume, apoi la strins si readus inapoi secole mai tirziu, este o saga unica in analele istoriei universale. Este dincolo de probabilitatea sansei si fara o explicatie ordinara. Viitorul lui Israel, in Tara Promisa cu Mesia conducind lumea din Ierusalim de pe tronul lui David, este garantat de Dumnezeu. Vai de cei ce vor sa-i schimbe planul! Inca inainte de a-i aduce pe descendentii lui Isaac, Avraam si Iacov (numit mai tirziu Israel de Dumnezeu), in tara Canaan asa cum promisese, Dumnezeu i-a avertizat prin Moise: Iar dac nu vei asculta glasul Domnului Dumnezeului t u i nu te vei sili s mpline ti toate poruncile i hot rrile Lui... ve i fi arunca i din p mntul n care intra i ca s -l st pni i. Atunci te va mpr tia Domnul Dumnezeul t u prin toate popoarele. i vei fi de spaim , de pomin i de rs la toate popoarele la care te va duce Domnul Dumnezeul t u ( Deuteronomul 28:15,63,64, 37) Si alti profeti au continuat pledoaria si avertismentele . Reprezentative sunt urmatoarele: ...v voi face "pricin " de groaz pentru toate regatele p mntului.... i cet ile lui Iuda le vor face pustiu nelocuit" Ieremia 34:17,22 C ci iat , voi da porunci i v voi vntura printre toate neamurile... Amos 9:9 In ciuda, binecuvintarilor, calauzirii, protectiei si avertismentelor rabdatoare ale lui Dumnezeu, in mod repetat Israel s-a rasculat impotriva Lui. A slavit dumnezei falsi ai natiunilor din jurul lor, exact asa cum Dumnezeu le-a spus ca o sa faca. Avertismente ca cele citate au fost des repetate de catre profetii evrei, pentru ca Dumnezeu, fara tragere de inima sa-si pedepseasca poporul, ii ruga sa se pocaiasca. Totusi, ziua cind nu a mai putut amina judecata, a venit. Nedorita judecata a lui Dumnezeu

21

Poporul lui Israel a persistat in rebeliune aproape 5 secole. In cele din urma, cu parere de rau, Dumnezeu si-a implinit cuvintul. Ierusalimul si templul au fost distruse de Nebucadnetar, apoi restaurat si reconstruit, apoi mai tirziu distrus din nou. Exact asa cum au prezis profeti Sai, Dumnezeu si-a imprastiat poporul, Israel, in intreaga lume(Leviticul 26:33; Deuteronomul 4:27 , 32:26; 1Regi 14:15; Neemia 1:8; Ieremia 9:16, 49:32 etc.). Astazi, evreul ratacitoreste intilnit in toate colturile pamintului. Cu toate ca, Dumnezeu a folosit natiunile in care Israel a fost imprastiat pentru a-l disciplina, lumea intreaga va fi considerata raspunzatoare pentru felul in care s-au purtat cu Israel. Mielul lui Dumnezeu, ce a venit in umilinta pentru a muri pentru pacatele noastre, va reveni ca Leul lui Iuda pentru a duce la indeplinire judecata Sa. Ca Israel a fost a fost scoasa afara din tara sa si risipita printre natiuni asa cu a spus Dumnezeu, reprezinta o implinire a proorociilor implicind atit de multi oameni si o asa de lunga perioada de timp, ca nimeni nu poate in mod onest sa ramina sceptic, cu atit mai putin ateu. Istoria evreilor sta ca un monument universal vizibil a existentei lui Dumnezeu, a faptului ca Biblia este cuvintul Sau infailibil, iar evreii sunt poporul Lui ales. Aproximativ 2500 de ani au trecut de la captivitatea babiloniana, si mai mult de 1900 de la ultima diaspora, atunci cind Ierusalimul a fost distrus de romani in anul 70 d.Cr. De-alungul secolelor urmatoare evreul ratacitor nu a avut o tara. Totusi nu au fost niciodata asimilati de natiunile in mijlocul carora sau aflat. Acesti oameni, uriti, dispretuiti, persecutati, ce aveau toate motivele sa se inrudeasca cu neamurile intre care se aflau si sa-si piarda identitatea, au ramas un grup etnic identificabil. Numai acest lucru in sine este un miracol. Dumnezeu si-a indeplinit promisiunea facuta prin profeti de pastrare a poporului Sau pentru ai aduce, mai apoi, iarasi in tara lor asa cu jurase ca va face. Cei ce insista ca Dumnezeu a renuntat la Israel isi inchid ochii catre numeroase si specifice profetii ce sustin contrariul. Exemplul urmator este numai unul din multe altele: De aceea, nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul; i nu te
22

speria, Israele! C ci te voi izb vi din ara cea dep rtat ...C ci Eu snt cu tine, zice Domnul, ca s te izb vesc; voi nimici pe toate neamurile printre cari te-am risipit, dar pe tine nu te voi nimici; te voi pedepsi cu dreptate, nu pot s te las nepedepsit. Ieremia 30:10,11 Asculta inca o data ce a spus Dumnezeu despre oameni care au o importanta atit de mare in planul Sau de mintuire si sunt un semn atit de vizibil catre intreaga lume. Atit de importanti sunt incit daca ordinea naturala trebuie pastrata in lume atunci si Israel trebuie pastrat, dupa cum spune Ieremia: A a vorbe te Domnul, care a f cut soarele s lumineze ziua, care a rnduit luna i stelele s lumineze noaptea, care nt rt marea i face valurile ei s urle, El, al c rui Nume este Domnul o tirilor: -Dac vor nceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, i neamul lui Israel va nceta pe vecie s mai fie un neam naintea Mea! Ieremia 31:35,36 Zece triburi pierdute? Se argumenteaza adesea ca Israel nu a fost pastrat, ci zece triburi sau pierdut in captivitatea asiriana(2Regi 15:29, 17:6,18). Daca asa ar fi, atunci Biblia este plina cu profetii false referitoare la readucerea in tara a celor 12 triburi in vremea sfirsitului. Trebuie ori sa crezi acesta teorie , ori Scriptura- amindoua nu pot fi adevarate. Profetiile citate mai sus se refera la tot Israelul si au fost facute de Dumnezeu mult timp dupa presupusa pierdere a celor zece triburi. De fapt, teoria celor zece triburi pierduteeste un mit antisemit. Spatiul nu permite discutia detaliata pe care, probabil, subiectul ar cereo. Totusi, o studiere atenta a istoriei lui Israel din Scripturi infirma ceea ce ar trebui considerata o doctrina satanica, pentru ca distruge in teorie(ceva ce alti au incercat sa faca in practica) continuitatea lui Israel. Aceasta continuitate a fost garantata repetat de catre Dumnezeu si este esentiala pentru implinirea majoritatii profetiilor din Scriptura in zilele sfirsitului. Exista sanatoase motive scripturale pentru respingerea teoriei
23

triburilor pierdute. In primul rind, cele zece triburi n-au fost duse la mare distanta de Israel. Atunci, de ce ar fi pierdute? Este nerezonabil sa-ti imaginezi ca, cu tot fluxul si refluxul de regi si regate in secolele urmatoare, nici unul din acei oameni sa nu se intoarca acasa si ca toti siau uitat identitatea etnica. Aceasta presupusa pierdere de memorie culturala se ridica impotriva a tot ceea ce stim cu privire la incapatinarea cu care acesti oameni si-au pastrat mostenirea iudaica. Cei ce au fost dusi captivi in Babilon, s-au intors. De ce nu si cei care au fost dusi, mai aproape, in Asiria? Si apoi ar fi nerealist sa ne imaginam ca toti membri acelor triburi au fost luati in captivitate. Ca tot atit de multi au ramas in Israel, in ciuda captivitatii asiriene, cel putin tot atiti citi au ramas in Iuda in urma captivitatii babiloniene, este evident. De exemplu, multi membri ai celor zece triburi inca mai locuiau in tara lor (Iuda) in timpul trezirii spirituale din timpul regelui Iosia- trezire ce a avut loc la aproape 100 de ani dupa captivitatea asiriana. Cu citiva ani inainte de plecarea in Asiria, Ezechia ii chema pe cei din cele 10 triburi cit si pe ceilalti din Iuda, sa se pocaiasca. A trimis mesageri : prin tot Israelul si Iuda, spunind Copii ai lui Israel, ntoarce iv la Domnul, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac i Israel, ca s Se ntoarc i El la voi, r m i sc pat din mna mp ra ilor Asiriei. 2 Cronici 30:6 De fapt, ni se spune ca o multime de oameni din triburile lui Ifraim, Manase, Isacar, Simion si Zebulun au venit sa serbeze Pastele la Ierusalim in acel timp. In acelasi timp redesteptarea, un secol mai tirziu din timpul lui Iosia, i-a cuprins pe multi evrei din cele 10 triburi. Citim in Scriptura ca triburile, pierdute, existau si functionau: ...orasele lui Manase, Efraim, Simeon si chiar Neftali 2Cronici 34:6 Chiar si levitii au strabatut orasele lui Israel stringind bani de la:
24

Manase, Efraim si toata ramasita lui Israel 2Cronici 34:9 pentru a finanta refacerea templului de la Ierusalim. Multi evrei din sase din presupusele 10 triburi disparute, inca in contact cu Iuda, au venit la Ierusalim, sensibilizati de cererea profetilor de a se pocai si de a tine sarbatorile lui Iahveh. Va aduceti aminte de Ana, cea care a intrat in templul de la Ierusalim, tocmai cind Maria si Iosif l-au adus pe baiatul lor de 8 zile, Isus, si l-a identificat ca fiind Mesia? Ni se spune ca era din tribul lui Asher (Luca2:36). Deci aici avem dovada unui supravietuitor al celui de al saptelea trib pierdut. Nu trebuie sa spunem mai mult. Haideti, pur si simplu, sa acceptam cuvintul lui Dumnezeu in acesta cauza. Un odios capitol in istoria omului Infama, staruitoarea persecutie impotriva evreilor de-alungul secolelor este de netagaduit. Ea sfideaza, deasemenea, orice alta explicatie obisnuita. Un asemenea abuz continuu din partea fratilor oameni era pentru evrei o perpetua aducere aminte, ca, desi alesi de Dumnezeu si mult iubiti, au pacatuit si erau sub judecata. Deasemenea era un memento a altui lucru remarcabil - Satan era determinat sa-i distruga. Dumnezeu promisese ca Mesia, salvatorul lor si al lumii, urma sa provina din mijlocul lor. Batalia lui Dumnezeu cu Satana putea sa fie cistigata numai de Mesia. Numai El putea smulge umanitatea din strinsoarea malefica a lui Lucifer. In consecinta, daca Satana putea distruge Israelul, Mesia n-ar mai fi aparut, iar el ar fi cistigat batalia suprema pentru Univers. Ca cele intimplate nu au fost numai un aspect natural al persecutiei evreilor( si prin evrei intelegem toate cele 12 triburi) dar si un element diabolic, este deja un fapt si o parte a istoriei. Chiar si cei ce se autointituleaza crestini au fost destul de des instrumentele lui Satan in aceasta batalie a tuturor timpurilor. Timp de secole, Biserica Romano-Catolica, pretinzind ca a inlocuit pe Israel in planul lui Dumnezeu, i-a constrins pe evrei sa traiasca in
25

ghetouri si i-a obligat sa poarte un semn distinctiv. Luther a persistat in persecutarea evreilor chiar si dupa despartirea sa de Roma , dindu-le optiunea de a se converti la crestinism sau alternativa smulgerii limbii. Convertirea fortata a evreilor de catre Inchizitia Catolica si in alte perioade ale istoriei este bine cunoscuta. Nici pina azi Vaticanul nu a recunoscut dreptul Israelului la existenta. Hitler si-a justificat actiunile impotriva evreilor pe baza practicilor vechi de secole ale bisericii oficiale, crestina, catolica si protestanta. Ca niste natiuni civilizate, cu inalta educatie, avansate stiintific ar marca pentru exterminare un grup de frati, fiinte umane ca si ei, este nu numai incredibil dar tradeaza si un element satanic. In ciuda acestor distrugeri programate, faptul ca acesti oameni vor fi pastrati, isi vor mentine identitatea etnica si chiar isi vor mari numarul in lume este dincolo de orice imaginatie. Cu siguranta ca, Dumnezeu a ferit evreii de genocid si de pierderea identitatii lor nationale exact asa cum a promis. Teoria triburilor pierdute, a israelismului britanic, sau ca evreii adevarati au devenit americanii sau europenii albi, este in totala contradictie cu cuvintul lui Dumnezeu. Intoarcerea miraculoasa in tara lor O dovada si mai puternica ca mina lui Dumnezeu se afla in spatele scenei este faptul ca, asa cum declara Biblia, descendentii lui Avraam, Isaac si Iacov au fost readusi in vechea lor tara si au renascut ca o natiune in lumea moderna de azi (Ieremia30:3, 10,11; 31-8,10; Ezechiel 11:17; 28:25 etc.) La aproape 1900 de ani de la ultima distrugere a poporului Israel si raspindirea lui ulterioara pe tot pamintul, evreii sint iarasi in tara pe care Dumnezeu le-a dat-o in urma cu aproape 4000 de ani. O restaurare unica in istoria omenirii ce vine in implinirea a numeroase profetii specifice ce poarta amprenta inimitabila a miinii lui Dumnezeu. Dar, exista un aspect inca si mai uimitor al povestii. Pasajul citat la inceputul capitolului este unul dintre cele mai remarcabile ale Bibliei. A fost scris de Zaharia, sub influenta Sfintului Duh, in urma cu aproape 2500 de ani. Pentru a aprecia in intregime
26

acesta profetie trebuie sa ne amintim ca, la momentul in care aceste cuvinte au fost scrise, Ierusalimul era in ruine, iar tara din jurul lui, desert sau mlastina, era in mare parte nelocuita si a ramas asa timp de secole. Orice sansa ca Ierusalimul sa-si recapete gloria straveche, cu atit mai putin ca va avea importanta internationala de azi, era nula. Sub aceste auspicii fara speranta, Dumnezeu, prin profetul Sau, facea aceste declaratii de necrezut: 1) Va veni ziua cind Ierusalimul va sta in centrul atentiei intregii omeniri; 2) Intreaga lume va fi ingrijorata cu privire la soarta sa; si 3) Intr-o buna zi armatele intregii lumi se vor stringe impotriva lui pentru a-l distruge. Timp de secole s-a considerat ca aceasta profetie este o greseala ce nu-si are locul in Biblie. Tinutul lui Israel a ramas in mare parte un desert, cu numai citiva nomazi hranindu-si turmele din vegetatia rara, reusind astfel sa-si extraga, cu greu, existenta din solul arid. Profetia lui Zaharia nu putea veni de la Dumnezeu, ci din propia-i nebunie. Probabil asa a parut timp de 2000 de ani. Azi totusi, dupa cum s-a spus, Ierusalimul desi inca mic ca marime si neglijabil ca locatie, este centrul atentiei internationale. Imposibilul s-a implinit sub ochii nostri si pentru motive inca nerecunoscute de catre lume! Un potir de ametire Nu numai ca Ierusalimul este centrul atentiei mondiale, dar exact cum a profetit Zaharia, a devenitun potir de ametire pentru lumea moderna. Ateu sau credincios, hindu, budist, musulman sau iudeu, toata omenirea stie ca urmatorul razboi mondial, cind va veni, va izbucni din cauza Ierusalimuui. Ar putea oare, orice intelectual onest, nega ca numai Dumnezeu putea inspira o asemenea incredibila profetie cu 2500 de ani inainte? Mai mic decit Olanda, Israelul ocupa aproape 1 sesime din 1 la suta din teritoriul ocupat de arabii cei inconjoara. Ultimii au petrolul, bogatia si infuenta provenita din ele. Israelul nu are nimic: nici petrol, nici gaze, nici metale pretioase, riuri mari, munti inalti sau mari vai fertile. Atunci de ce atita ingrijorare pentru acesta bucata de pamint arid
27

de marimea unui timbru si pentru cei patru milioane de refugiati adunati acolo pentru a scapa de persecutii? Nu are nici un sens. Totusi, profetii au prezis situatia exact asa cum se intimpla azi. Majoritatea natiunior isi au dipomatii la munca zi si noapte in speranta incheierii unui tratat de pace intre Israel si vecinii sai arabi. De ce? Pentru ca toata umanitatea stie ca pacea Ierusaimului este cheia pacii intregii lumi, exact asa cum Dumnezeu a spus prin profetii sai. Timp de secole o asemenea profetie a parut culmea absurdului. Totusi astazi, Ierusalimul atirna ca o piatra de moara de gitul a 5,2 miliarde de oameni ce nu pot evita alegerea, ori de a aduce pacea acestor oameni ori de a-i distruge. Cei ce favorizeaza ultima optiune cresc in numar si putere. Intr-o oarecare masura, insa, Ierusalimul este in centrul atentiei si pentru ca este sacru pentru catolici, musulmani si evrei. Dar nici catolicii, nici musulmanii nu existau atunci cind au fost facute aceste profetii. Nici macar sacralitatea Ierusalimului pentru aceste trei religii nu explica cum de intreaga lume este preocupata cu obtinerea unei paci in Orientul Mijlociu. Aceasta pace va fi garantata de Anticrist si in cele din urma va duce la cel mai distrugator razboi din istoria omenirii. Din pacate, intr-o zi apropiata, exact asa cum a fost profetit toate natiunile lumii isi vor aduce armatele impotriva Ierusalimului pentru a-i distruge poporul. Profetiile Biblice cu privire la Ierusalim, evrei si Israel sunt specifice par absurde si imposibile- si totusi se implinesc pina la litera. Cum poate cineva sa se indoiasca ca Dumnezeu este autorul Bibliei, evrei sint poporul Lui ales, iar Isrelul este tara pe care El le-a dat-o ?! Vai de cei ce incearca sa zadarniceasca promisiunile facute de Dumnezeu Israelului, Alesilor Lui!

28

Poporul ales al lui Dumnezeu -Capitolul 4V'am spus: Voi le ve i st pni ara; Eu v voi da-o n st pnire: este o ar n care curge lapte i miere. Eu snt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am pus de o parte dintre popoare..... Voi s -Mi fi i sfin i, c ci Eu snt sfnt, Eu, Domnul; Eu v'am pus de o parte dintre popoare, ca s fi i ai Mei. Leviticul 20:24,26 Indiferent ce alege cineva sa creada, Cuvintul lui Dumnezeu afirma repetat si fara echivoc ca israelitii sunt poporul Lui, special ales si ca ei nu vor pierde niciodata acel statut unic. Destinul unic al lui Israel, predestinat de Dumnezeu pentru a-si indeplini voia cu privire la omenire este tema dominanta a profetiei biblice. Profetiile cu privire la Mesia sunt inextricabil legate de poporul Sau Israel. Din Israel si prin el catre lumea intreaga urma Mesia, el insusi evreu, sa vina. Pentru acest scop, intelegerea clara a profetiilor cu privire la trecutul, prezentul si viitorul lui Israel, este baza priceperii primei veniri a lui Cristos si a promisiuni Sale M-a voi intoarce. Israel, dupa cum am notat deja, este ceasul profetic al lui Dumnezeu, marele semn dat lumii pentru a-si dovedi existenta si pentru a demonstra ca El este cel ce conduce istoria. Iti place sau nu, evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Poporul ales? Ales de Dumnezeu? Aceasta favoare se pare ca i-a adus mai mult decit citeva probleme. In cartea Fiddler on the roof ( Lautarul de pe acoperis), Topol da ecou protestului tulburat al multor
29

evrei: Ce-ar fi sa alegi pe altcineva! Evident ca aceasta cerere n-o sa schimbe evidenta. Scopul lui Dumnezeu si cele scrise in Biblie nu pot fi ignorate. Refuzind sa ia in considerare dovezile coplesitoare scepticii, cu dispret si sfidare, resping chiar ideea ca cineva ar putea fi poporul ales. Ateii resping ideea unui dumnezeu care sa faca alegerea. Cu toate acestea, pretentia biblica desi larg respinsa a atras atentia asupra evreilor. In multe cazuri a atras persecutii din partea celor ce-i urasc pe evrei, ca si cum ei ar fi cei ce au inventat teoria ca dumnezeu ar avea o afectiune si un plan special pentru ei. Musulmanii, pe de alta parte, insista ca nu descendentii lui Isaac ci cei ai lui Ismael au fost alesi de Dumnezeu. Tribul Quraisch al lui Mahomed pretinde ca ei se trag direct din Ismael iar prin el din Avraam. De aceea, se argumenteaza ca pamintul lui Israel (musulmanii insista ca a fost promis lui Ismael !) apartine, de fapt, arabilor. Aceasta cerere, insa, este absolut fara nici o baza. Biblia declara exact pe dos: pamintul lui Israel apartine descendentilor lui Isaac. Cit despre Coran, acesta esueaza flagrant in a mentiona Ierusalimul sau orice alta parte din Israel- omisiune fatala islamismului in aceste timpuri. Cinci caracteristici distinctive ale lui Israel Haideti sa aruncam o privire mai atenta asupra acestui remarcabil popor ales. Nu este un loc mai bun pentru a incepe decit cartea Genezei. Acolo intilnim un om pe nume Avram, pe care-L va alege Dumnezeu si caruia mai tirziu ii va schimba numele in Avraam. Arabii (prin Ismael) si evreii(prin Isaac) il pretind drept tata. De fapt, nu exista nici o dovada ca arabii ar fi descendenti ai lui Avraam prin Ismael. Dupa cum ne spune Robert Morey in excelenta sa carte The Islamic Invasion (Invasia Islamica): Prestigioasa Enciclopedie a Islamului traseaza originea arabilor catre radacini non- Avraamica In contrast, dovezile despre originea avraamica a evreilor sunt abundente. Povestea incepe de aici:
30

Domnul zisese lui Avram: Ie i din ara ta, din rudenia ta, i din casa tat lui t u, i vino n ara pe care i-o voi ar ta. Voi face din tine un neam mare, i te voi binecuvnta; i voi face un nume mare, i vei fi o binecuvntare. Voi binecuvnta pe ceice te vor binecuvnta, i voi blestema pe cei ce te vor blestema; i toate familiile p mntului vor fi binecuvntate n tine. Geneza 12:1-3 C ci tu e ti un popor sfnt pentru Domnul, Dumnezeul t u; Domnul Dumnezeul t u te-a ales, ca s fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fa a p mntului. Deuteronomul 7:6 Exista cinci elemente distincte in legamintul incheiat intre Dumnezeu si Avraam, Isaac si Iacov (mai tirziu Israel) care i-au separat pe descendentii lor de ceilalti oameni de pe pamint. Aici sunt ele in ordinea in care au fost date: 1) Promisiunea veniri lui Mesia catre lume, prin Israel; 2) Promiterea unei anume bucati de pamint ce va fi data lui Israel in posesiune pentru totdeauna; 3) legea Mozaica si promisunile din Legamint ce definesc relatia speciala dintre Israel si Dumnezeu; 4)manifestarea vizibila a prezentei Sale printre ei si; 5) promisiunea domniei lui Mesia, pe tronul lui David din Ierusalim, peste poporul sau ales si peste intreaga lume. Vom lasa prima si ultima promisiune de mai sus, promisiuni specifice lui Mesia, pentru mai tirziu si ne vom ocupa de celelalte acum. Versetele citate din Geneza 12 contin prima promisiune despre pamintul dat lui Avraam si descendentilor sai. In urmatoarele citeva versete sunt inregistrate plecarea obedienta a lui Avram din tinutul Ur al caldeilor, tara sa natala, locul unde familia sa a trait in idolatrie multi ani dupa dispersarea constructorilor turnului Babel. In jurul ruinelor celui turn a fost construit Babilonul. Apoi va deveni capitala primului imperiu mondial, locul captivitatii viitoare a Israelului si dupa cum vom vedea, locul de mare importanta privind intoarecerea ulterioara a lui Cristos,. Imediat il gasim pe Avraam ajungind in tara Canaan. Locuitori ei erau deja cunoscuti sub denumirea de canaaniti si erau in posesia tari respective in acea perioada. Aceea era tara pe care Dumnezeu i-a
31

indicat-o lui Avraam ca fiind pamintul pe care descendentii sai urmau sa-l posede peste aproape 400 de ani. Asa a devenit cunoscuta sub denumirea de tara promisasi la fel este recunoscuta pina in ziua de astazi. Urmatoarele versete confirma promisiunea speciala a lui Dumnezeu cu privire la tara lui Israel: Domnul S'a ar tat lui Avram, i i-a zis: Toat ara aceasta o voi da semin ei tale. ... Eu snt Domnul, care te-am scos din Ur din Haldea, ca s - i dau n st pnire ara aceasta.... Domnul a zis lui Avram, dup ce s'a desp r it Lot de el: Ridic - i ochii, i, din locul n care e ti, prive te spre meaz noapte i spre meaz zi, spre r s rit i spre apus; C ci toat ara pe care o vezi, i-o da ie i semin ei tale n veac..... S tii hot rt c s mn a ta va fi str in ntr'o ar , care nu va fi a ei; acolo va fi robit , i o vor ap sa greu, timp de patru sute de ani. n al patrulea neam, ea se va ntoarce aici; n ziua aceea, Domnul a f cut un leg mnt cu Avram, i i-a zis: Semin ei tale dau ara aceasta, dela rul Egiptului pn la rul cel mare, rul Eufrat...,(in descrierea ce urmeaza este detaliat intreg teritoriul) Geneza 12:7; 13-15; 15:7,13-16,18-21 Aceiasi promisiune este repetata fiului lui Avraam, Isaac, in repetate rinduri. De exemplu: ..... c ci toate inuturile acestea i le voi da ie i semin ei tale, i voi inea jur mntul pe care l-am f cut tat lui t u Avraam. i voi nmul i s mn a, ca stelele cerului... i toate neamurile p mntului vor fi binecuvntate n s mn a ta,... Geneza 26:3-5 Cele doua promisiuni, cu privire la tara si la Mesia sunt repetate din nou lui Iacov, caruia mai tirziu Dumnezeu ii va schimba numele in Israel. Eu snt Domnul, Dumnezeul tat lui t u Avraam, i Dumnezeul
32

lui Isaac. P mntul pe care e ti culcat, i-l voi da ie i semin ei tale. S mn a ta va fi ca pulberea p mntului; te vei ntinde la apus i la r s rit, la meaz -noapte i la meaz -zi; i toate familiile p mntului vor fi binecuvntate n tine i n s mn a ta. Geneza 28-13,14 Auto-identificarea lui Dumnezeu Legindu-si propriul nume de aceste promisiuni, Dumnezeul Bibliei se identifica pe sine in cel putin zece ocazii cu: Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov Exodul 3:15,16; 1 Cronici 29:18; Matei 22:32; Fapte 3:13 S-a revelat pe Sine in acest mod si lui Moise aflat in fata rugului arzind. In acelasi timp i-a spus lui Moise numele sau, YHWH , care inseamna EU SUNT CEL CE SUNT. El este cel ce exista, a carui existenta nu are inceput si care nu are nevoie de nimeni pentru a exista, si pe a a carui existenta toti ceilalti se bazeaza pentru a fi. Isus foloseste faptul cert ca YHWH este Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov pentru a argumenta promisiunea invierii: Ct prive te nvierea mor ilor, oare n'a i citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cnd zice: Eu snt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, i Dumnezeul lui Iacov? Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor mor i ci al celor vii. Matei 22: 31,32 Dumnezeu nu este un nume ci o denumire generica ce se poate aplica oricarei zeitati de aceea, Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov, ne-a dezvaluit numele sau. YHWH. In acest fel, El se separa de dumnezeii tuturor religiilor. YHWH nu este Allah din mai multe motive. Caracterul lor este complet opus. Totusi inalti oficiali Romano Catoliciin Vatican II si in alta parte- declara ca Dumnezeul crestinilor si Allah sunt aceiasi persoana. Chiar si evanghelicii in incercarea lor de a parea deschisi si ecumenici, sugereaza ca musulmani venereaza acelasi
33

dumnezeu ca si crestinii. Nimic nu poate fi mai departe de adevar. Aici, din nou lucrurile se clarifica prin intelegerea rolului Israelului. Sigur ca Allah nu este Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov ci dusmanul lor de moarte, ce doreste exterminarea descendentilor lor. Allah este un nume distinct- un nume ce exista cu mult inainte ca Mahomed sa inventeze religia anti-Israel si anti Crestina, Islamul. Allah era asa cum am mai aratat, numele zeului Lunii, reprezentat de principalul idol din Mecca, piatra Kaabah. De acolo si simbolul Lunii noi. Cu referire la respingerea idolatriei de catre Islam, dumnezeul lor Allah, are o lunga istorie pre-islamica in care era reprezentat de un idol- cu siguranta ca acesta nu este Dumnezeul Bibliei ! Dumnezeii paginilor, reprezentati de idoli sunt in mod repetat si consistent denuntati de catre Biblie, iar cei ce-i venereaza sunt condamnati de profetii lui YHWH. Nicaieri nu exista nici cea mai mica urma sau sugestie ca orice astfel de zeitate ar putea fi o reprezentare nevinovata a lui YHWH. Fireste ca Paul, asa cum am scris, declara ca cei ce venereaza idoli in realitate slujesc demonilor ce se identifica cu ei. Aleside un Dumnezeu impartial? Daca Israel mai ocupa sau nu, o parte speciala in planul lui Dumnezeu este chiar si printre crestini o controversa aflata in plina crestere. Aceasta controversa este acompaniata de crescinda respingere a invataturilor biblice care afirma ca pamintul Israelului apartine evreilor. Unii argumenteaza ca, pentru ca Dumnezeu sa aleaga pe Israel, ar trebui sa fie nedrept cu ceilalti oameni. Biblia spune ca Dumnezeu : .... Dumnezeu nu este p rtinitor,... ( Fapte 10:34) O asemenea impartialitate din parte lui Dumnezeu nu a fost usor acceptata de Petru, pentru ca evreii( si primii crestini erau cu totii evrei) considerau ca toti strainii( neamurile), dupa legea lui Moise, erau fara speranta. A fost nevoie de citeva semne miraculoase pentru ca Petru sa inteleaga ca Evanghelia nu era numai pentru evrei ci si pentru straini. Chiar si azi multi crestini nu inteleg ca Dumnezeu ii iubeste pe toti oamenii la fel si doreste ca toti sa fie mintuiti, desi Biblia invata acest
34

lucru simplu si direct: Fiindc att de mult a iubit Dumnezeu lumea,..... care voie te ca to i oamenii s fie mntui i.... Tat l a trimes pe Fiul ca s fie Mntuitorul lumii. (Ioan 3:16; 1 Timotei 2:4; 1 Ioan 4:14, etc.) Cum poate fi impacata impartialitatea lui Dumnezeu cu ideea de popor ales? In numeroase ocazii Dumnezeu a spus clar ca nu calitatile anumitor oameni l-au determinat sa-l aleaga pe Israel. I-a ales in ciuda lipsei lor de valoare si de atractivitate, nu pentru ca-i aprecia mai mult decit pe altii. De fapt, erau niste rebeli care nu meritau altceva decit judecata. Insa, in acesti oameni lipsiti de valoare, a ales El sa-si demonstreze dragostea, harul si mila catre lume. Ascultati cum vorbea Israelului, prin profeti: Nu pentruc ntrece i la num r pe toate celelalte popoare S'a alipit Domnul de voi i v'a ales, c ci voi snte i cel mai mic dintre toate popoarele. Ci, pentru c Domnul v iube te, pentru c a vrut s in jur mntul pe care l-a f cut p rin ilor vo tri( Avraam , Isaac, Iacov) , pentru aceea v'a scos Domnul cu mna Lui puternic , i v'a izb vit din casa robiei, din mna Lui Faraon, mp ratul Egiptului. Deuteronomul 7:7,8 Scrie c : Poporul acesta este un popor r zvr tit, ni te copii mincino i, ni te copii cari nu vor s asculte Legea Domnului,.... cari zic v z torilor: S nu vede i! i proorocilor: S nu prooroci i adev ruri, ci spune i-ne lucruri m gulitoare, prooroci i-ne lucruri nchipuite! Isaia 30:9,10 El mi-a zis: Fiul omului, te trimet la copiii lui Israel, la aceste popoare nd r tnice, cari s'au r zvr tit mpotriva Mea; ei i p rin ii lor au p c tuit mpotriva Mea, pn n ziua de azi. Ezechiel 2: 3 Harul necercetat al lui Dumnezeu

35

In repetate rinduri Biblia ne spune ca evreii, ca si restul omenirii sunt razvratiti ce nu merita nimic altceva decit judecata. Chiar si asa, Dumnezeu binecuvinteaza Israelul, prin har, fara nici un merit de partea lor datorita promisiunilor Sale facute lui Avraam, Isaac si Iacov. Mai mult decit atit, acest Har a fost facut posibil prin moartea rascumparatoare a lui Isus. Contradictiile dintre Biblie si Coran nu ar putea fi mai clare in acest moment. Desi Allah este denumit, cel plin de mila si compasiune el are compasiune numai pentru citiva, fara mila fata de majoritatea oamenilor si nu are nici o baza pentru iertarea milostiva a pacatosului. In contrast cu evanghelia biblica a harului lui Dumnezeu, mintuirea in Islam se obtine prin fapte si este primita prin tinerea legii. Coranul nu are un concept al milei divine si a harului, si a pedepsei pentru pacat platita in intregime de Mintuitor. Coranul invata ca musulmanul primeste binecuvintarea lui Allah, nu prin har ci pentru ca o merita: Sunteti cel mai bun popor care s-a nascut intre oameni. Voi porunciti ce este cuviincios si opriti ce este nedrept si credeti in Allah. Sura 3-110(106) In aceleasi versete evreii sunt numiti pacatosi perversi . Sura 4:52,53 ii numeste pe evrei cei ce au fost bestemati de Allah ... si nu au pe nimeni sa-i apere... Un argument obisnuit folosit astazi, chiar si printre evanghelici, spune ca intoarcerea a milioane de evrei in tara lor este o intimplare din istorie fara semnificatie profetica. Se argumenteaza ca, desigur, Dumnezeu nu i-ar fi adus pe evrei inapoi in Israel pentru ca nu merita. O mare parte din ei sunt atei sau agnostici si aproape toti L-au respins pe Mesia. Multi sunt materialisti, umanisti sau New Age(Noua Era). Adevarul este ca Israel nu a actionat intotdeauna in perfecta corectitudine fata de arabii palestinieni sau fata de vecini lor. Cu o asemena litanie de pacate in cont, din cele mai vechi timpuri , cum ar putea Israel sa se bucure de o binecuvintare speciala din partea lui Dumnezeu?

36

Harul si promisiunea Imperfectiunile lui Israel sunt irelevante. Dupa cum atesta versetele de mai sus si sute altele ca ele in Biblie, Israel s-a razvratit inca de la inceput. Starea lor actuala nu este deloc o noutate. Dumnezeu a pedepsit pe Israel pentru pacatele lor. Cea mai teribila pedeapsa, insa, ii asteapta in viitor, in timpul Necazului cel Mare, culminind in batalia de la Armaghedon. Insa promisiunile facute lui Avraam, Isaac si Iacov, ramin si si vor fi implinite prin Harul lui Dumnezeu. Pentru ca daca binecuvintarea lui Dumnezeu vine numai asupra celor ce o merita, atunci toata omenirea este condamnata. Pentru ca, Biblia ne aduce aminte: toti au pacatuit...( Romani 3:23; 5:12) Nu exista nici o cale pentru un pacatos sa-si rascumpere pacatele. Chiar si un singur pacat il pune pe cel ce a gresit intr-o pozitie fara speranta in fata lui Dumnezeu. Respectarea perfecta a Legii in viitor, (chiar daca asa ceva ar fi posibil) nu poate niciodata repara incalcarea legii, chiar si o singura data, in trecut. Evident, ca nu primesti credit suplimentar pentru ascultarea perfecta de fiecare norma, pentru ca exact asta cere si Legea. Astfel, faptele bune niciodata nu pot plati pentru pacatele trecute. Datoria trebuie platita de Cel ce nu are pacat si este capabil sa suporte judecata pe care cei vinovati o merita. Aceasta este solutia lui Dumnezeu pentru pacat si platirea datoriei noastre a fost principalul motiv al venirii lui Mesia. Prin moartea Lui pentru pacatele noastre a judecat si a distrus pe Satan. De acolo si vestea buna a Evangheliei: C ci prin har a i fost mntui i, prin credin . i aceasta nu vine dela voi; ci este darul lui Dumnezeu. Efeseni 2:8 O parte din pedeapsa lui Dumnezeu pentru Israel a fost imprastierea lor printre toate neamurile pamintului. Acum ii aduce inapoi intr-un numar fara precedent, nu pentru ca o merita ci pentru promisiunea facuta lui Avraam, Isaac si Iacov. Este un fenomen modern depasind cu mult exodul originar al stramosilor lor din Egipt in tara promisa.
37

Promisiune pentru vremea sfirsitului Lumea a fost surprinsa total de recentul colaps al comunismului si de caderea Cortinei de Fier. Un bonus major a fost uimitoarea maree de emigranti evrei intorsi in tara lor din fosta Uniune Sovietica o tara care, nu cu mult timp in urma, ii impiedicase sa plece. Ce priveliste extraordinara era vederea fluxului zilnic de imigranti recunoscatori ce soseau pe aeroportul din Tel-Aviv din toate colturile lumii, dar in special din tinutul nordic al Rusiei. Era profund emotionant sa vezi pe multi dintre ei sarutind pamintul la coborirea din avion, plingind de fericire. Un martor la aceste scene de unica emotie, familiarizat cu profetii evrei, nu a putut sa nu reaminteasca promisiunea facuta de Dumnezeu cu 2500 de ani in urma si ceea ce El a spus ca o sa se implineasca in zilele din urma: C ci a a vorbe te Domnul: Striga i de bucurie asupra lui Iacov, chiui i de veselie n fruntea neamurilor! n l a i-v glasurile, cnta i laude, i zice i: Doamne, izb ve te pe poporul T u, pe r m i a lui Israel! Iat , i aduc napoi din ara dela miaz noapte, i adun dela marginile p mntului: ntre ei este i orbul i chiopul, femeia ns rcinat i cea n durerile na terii; o mare mul ime se ntoarce napoi aici! Plngnd vin, i i duc n mijlocul rug ciunilor lor; i duc la ruri de ap , pe un drum neted pe care nu se poticnesc. C ci Eu snt Tat l lui Israel, i Efraim este ntiul Meu n scut. Asculta i Cuvntul Domnului, neamuri, i vesti i-l n ostroave dep rtate! Spune i: Celce a risipit pe Israel l va aduna, i-l va p zi cum i p ze te p storul turma. C ci Domnul r scump r pe Iacov, i-l izb ve te din mna unuia mai
38

tare dect el. Ei vor veni, i vor chiui de bucurie pe n l imile Sionului; vor alerga la bun t ile Domnului, la gru, la must, la untuldelemn, la oi i boi, sufletul le va fi ca o gr din bine udat , i nu vor mai tnji. Ieremia 31:7-12 De ce urma sa se implineasca acea proorocie specifica in timpul perioadei numita vremea sfirsitului ( sau ultimele zile)? Raspunsul este, evident, de mare importanta pentru subiectul nostru. A Doua Venire nu poate avea loc fara ca Israel sa fi devenit din nou o natiune in tara lor- pentru ca in Israel se va intoarce Cristos la jumatatea Armaghedonului, pentru a-i salva din mijlocul inamicilor porniti sa-i extermine. Cit de aproape suntem de acea zi? Implinirea in acest moment special al istoriei a multor profetii istorice care ne spun ca Israel va curge inapoi in tara lui in vremea sfirsitului, este un semn major ce indica apropierea intoarcerii lui Cristos. YHWH nu-si incalca promisiunile. Daca nu si-ar putea respecta cuvintul, binecuvintare sau judecata, caracterul sau ar fi patat si Numele Sau sfint ar fi dezonorat. Asa cum in repetate rinduri a spus prin profetii sai cu privire la intentia Sa de a aduce pe Israel in tara in zilele din urma: Nu din pricina voastr fac aceste lucruri, casa lui Israel, ci din pricina Numelui Meu celui sfnt,... Ezechiel 36:22 Mi-a zis: Israele, Tu e ti Robul Meu, n care M voi sl vi. Isaia 49:3 Ce semn mare si convingator este intoarcerea lui Israel in tara lor dupa 2500 de ani! Astazi, in implinirea acestor profetii, ochii intregii lumi sunt fixati asupra acestei aparent nesemnificative, mici bucati de proprietate arida. El este exact cum s-a spus un potir de ametire pentru toate natiunile o ametire( ingrijorare) cu privire la ce s-ar putea intimpla acolo. Poate cineva cu onestitate sa compare profetiile privitoare la Israel si istoria sa si sa ramina un ateu? Sau poate cineva nega ca Isus este singurul Mintuitor? Venirea sa anuntata de aceleasi guri inspirate de Duhul lui Dumnezeu, este in mod intim interconectata
39

cu Israel si chinuita-i istorie de dispersari si intoarceri in tara. Ne vom intoarce putin mai tirziu la acest subiect. O alta tema majora in profetie este Mesia ce urma sa vina la si prin Israel. Aceste profetii numeroase si specifice cu privire la venirea lui Mesia, si implinirea lor in viata, moartea si invierea lui Isus Cristos din Nazaret, ofera o identificare concludenta a lui Isus cu Mesia. Deasemenea constitue o dovada infailibila a existentei lui Dumnezeu ce a inspirat pe cei ce au scris Biblia, profetii evrei.

Un scenariu profetic improbabil

- CAPITOLUL 5 -

....o ceat de nelegiui i dau trcoale mprejurul meu, mi-au str puns mnile i picioarele... i mpart hainele mele ntre ei, i trag la sor pentru c ma a mea. Psalmi 22:16,18 Ei mi pun fiere n mncare, i, cnd mi-e sete, mi dau s beau o et. Psalmi 69:21 Era intr-o miercuri, noaptea de 9 aprilie 32 d.Cr. Locul actiunii era casa unde avea loc cina cea de taina. Isus singur cu cei 12 apostoli ce formau cercul intim al discipolilor Sai. Cu trei zile mai devreme in duminica de 6 aprilie- sarbatorita acum ca Ziua Floriilorrecunoasterea lui Mesia in Isus din Nazaret, crestea continuu. A intrat in acea zi calare in Ierusalim, nu pe un cal asa cum te-ai astepta din partea unui erou ci, extrem de ciudat, pe un magar. Cu toate acestea multimi de oameni s-au aliniat spontan de-alungul drumului de intrare in Orasul Sfint ca sa-L aclame. Fluturind frunze de palmier si strigind cu bucurie, multimile il salutau ca pe mult-asteptatul Mesia. Putini( daca si aceia...) in multimea bucuroasa si-au dat seama ca implineau o profetie facuta cu 500 de ani inainte: Salt de veselie, fiica Sionului! Strig de bucurie, fiica Ierusalimului! Iat c mp ratul t u vine la tine; El este neprih nit i
40

biruitor, smerit i c lare pe un m gar, pe un mnz, pe mnzul unei m g ri e. Zaharia 9:9 Dupa acest uimitor eveniment, Isus a continuat sa ramina zi dupa zi in vecinatatea Ierusalimului desi se prezenta pe Sine intr-un fel nou lui Israel. Niciodata nu a insistat asupra Ierusalimul in acest fel. Era extrem de periculos sa faci asta, pentru ca rabinii erau determinati sa-L aresteze si sa-L omoare. Acum insa, se pare ca hotarise sa lase la o parte orice precautie. Desi se retragea intr-un loc secret peste noapte, ziua mergea printre oameni si invata in templu. Neputinciosi in dorinta lor de a-l retine pe Isus din cauza multimilor de admiratori ce-L insoteau in permanenta, rabinii din ce in ce mai frustrati, urmareau bulversati cum popularitatea Sa crestea in fiecare zi. Era, bineinteles, o perioada de intensa anticipare pentru ucenicii lui Cristos. Evident ca instaurarea Imparatiei sale era iminenta! Singuri acum cu Domnul lor, in camera de sus, cu greu cei doisprezece isi puteau stapini exaltarea. Cu siguranta ca Cel pe care l-au urmat, pentru mai mult de trei ani, urma sa-si afirme dreptul de a guverna de pe tronul lui David. Rabinii nu-L mai puteau opri acum, pentru ca oamenii il sustineau acum intr-un numar coplesitor. O inspaimintatoare schimbare de situatie Momentul pe care cei apropiati il asteptau de mult timp venise. In sfirsit! Asa credeau ei atunci, dar cit de mult greseau urmau sa afle in curind ! Intr-o aproape imposibila, inspaimintatoare schimbare de situatie Stapinul lor, in urmatoarele ore, va fi arestat, condamnat la moarte, incoronat in batjocura cu spini si apoi crucificat ca un criminal de rind. Cu visele sfarimate, ucenicii vor fugi in rusine pentru a-si salva viata. In timpul scurtei sale misiuni pe Pamint, in repetate rinduri, Cristos a profetit respingerea si apoi uciderea Sa de catre miinile liderilor religiosi ai lui Israel. De asemenea a declarat public ca va invia din morti dupa trei zile si a indicat ascultatorilor sai profetiile din Vechiul Testament ce deja declarasera aceste lucruri cu privire la Mesia. Insa, nimeni nu a inteles. Petru chiar la mustrat pe Isus pentru ca avea
41

asemenea ginduri: S Te fereasc Dumnezeu, Doamne! S nu i se ntmple a a ceva! Matei 16:22 Imediat a venit severa dojana a lui Cristos: Inapoia mea Satana! Matei 16:23

Profetii au spus clar ca, atunci cind Mesia va veni, va fi respins de poporul Sau, va fi crucificat si apoi va invia din morti. Totusi nici rabinii, care citeau zilnic Scripturile, nici ucenicii, carora Isus a incercat sa le explice aceste lucruri, n-au inteles ce le anuntau profetii. Daca si-ar fi inteles Scripturile, multi dintre lideri religiosi poate ar fi inteles ca Isus din Nazaret este Mesia. Cu siguranta discipolii s-ar fi comportat altfel de-ar fi prins intelesul profetiilor mesianice. Astazi o confuzie similara inconjoara Scripturile in care sunt prezentate detaliile intoarcerii lui Isus pe Pamint. Chiar si printre evanghelici nu sunt numai neintelegeri cu privire la subiect ci si orbire privind anumite profetii clare si pertinente. In consecinta, lumea crestina priveste cu indiferenta catre cel mai cutremurator eveniment al istoriei- un eveniment a carui implinire este mult mai aproape decit ar crede cineva. Gindul ca mult-asteptatul Mesia, in loc sa guverneze de pe tronul lui David, va fi respins de propriul popor si ucis era complet strain discipolilor lui Cristos. Era ca si cum ei n-ar fi inteles cuvintele Lui atunci cind El incerca sa le explice. Iar acum, in acest ultim moment intim inaintea de momentul Crucii, cu cei citiva credinciosi in jur, Domnul incerca sa le explice mai profund scopul crucificarii ce urma sa vina. Plec sa va pregatesc un loc le spunea. Erau cuvinte al caror inteles il distingeau dar care nu se potrivea asteptarilor lor. Plec? In momentul intrarii triumfale cind tot Ierusalimul il saluta ca pe Mesia? N-avea sens ! De ce? Si atunci, cum ramine cu imparatia? Confuzia cu privire la imparatie
42

O consternare vizibila se intiparise pe fetele ingrijorate ale celor adunati in jurul mesei. Ce ne spune despre regatul lui David pe care Mesia trebuia sa-L infiinteze? Cristos promisese ca vor imparati cu El de pe 12 tronuri si vor judeca cele 12 triburi ale lui Israel. Nu putea pleca acum ! Avea cumva indoieli sau poate ii pregatea pentru o mare dezamagire? Au fost inselati? Prea tulburator pentru ai face fata, gindul a fost ingropat in amestecul egoist de ambitie si optimism. Din nou lipsa de intelegere a ucenicilor cu privire la ceea ce profetii, atit de clar, anuntasera a dus la o confuzie foarte costisitoare.Intr-un final, lipsa lor de discernamint ii va face sa nu-i mai fie credinciosi lui Isus chiar in momentul cind ar fi trebuit sa-i fie cei mai loiali. Cum puteau fi atit de ignoranti cu privire la ceea ce chiar profetii lor evrei au proorocit cu privire la regatul mesianic! Aceiasi ignoranta este prevalenta si astazi. Ca rezultat, in anii 90 chiar si printre evanghelici, confuzia este in crestere cu privire la Imparatia lui Dumnezeu. Acest subiect va fi examinat in amanunt in capitolele urmatoare datorita relevantei sale in problema intoarcerii lui Isus. Spre intristarea ucenicilor ce imparteau ultima cina cu Domnul lor, imparatia in care cu nerabdare isi anticipau functiile conducatoare, trebuia sa-si astepte timpul hotarit. Desi acel timp a fost revelat in Scriptura si era cunoscut de Cristos, cei ce-L urmau si rabinii erau intrun abis al neintelegerii cu privire la acele profetii. Chiar in acea noapte, Isus, Regele profetit al lui Israel, va fi luat, intr-o aparenta infringere, pentru a fi condamnat la moarte intr-un simulacru de proces. Discipolii, deziluzionati si zdruncinati, il vor parasi cu totii. Arzatoarele declaratii de loialitate si dragoste vor fi toate uitate si vor fugii cu totii sa-si scape viata. Tradare si lasitate intre cei apropiati Cunoscind ce va urma, Isus i-a avertizat solemn pe ucenici ca-L vor parasi cu totii. Chiar a citat o profetie ce anunta, in avans, lasitatea lor: Voi bate p storul i se vor risipi oile, ... Zaharia 13:7; Matei 26:31
43

Profetie pe care nici unul nu a inteles-o chiar atunci cind Isus a subliniat-o. Petru, cel mai entuziast in a-si exprima fidelitatea( Imi voi da viata pentru tine Ioan 13:37) a fost in mod special avertizat de catre Isus. Domnul i-a spus franc: Simone, Simone, Satana v'a cerut s v cearn ca grul. Dar Eu M'am rugat pentru tine, ca s nu se piard credin a ta; i dup ce te vei ntoarce la Dumnezeu, s nt re ti pe fra ii t i. Doamne, I-a zis Petru, cu Tine snt gata s merg chiar i n temni i la moarte. i Isus i-a zis: Petre, i spun c nu va cnta ast zi coco ul, pn te vei lep da de trei ori c nu M cuno ti. Luca 22:31,34 Din nou cuvintele Sale pareau de nepatruns. Asprul pescar, convins ca-si cunoaste inima, insista ca va muri inainte de a fi infidel celui pe care-L iubea atit de mult. La fel au spus si ceilalti discipoli. In ciuda bunelor intentii, ei vor dovedi adevarul profetiilor chiar in acea noapte. Intregul spectacol va fi dezvaluit exact asa cum, cu secole inainte, profetii scrisesera sub inspiratia Duhului Sfint, in surprinzator detaliu. Isus stia exact ceea ce urma sa se intimple, chiar si ceea ce ei nu au scris, pentru ca El ii inspirase. Semnificativ este faptul ca Isus le-a spus discipolilor: V spun lucrul acesta de pe acum, nainte ca s se ntmple, pentru ca, atunci cnd se va ntmpla, s crede i c Eu snt. Ioan 13:19 Isus declara aici, din nou, ca El era YHWH, Eu sunt al lui Israel, cel ce declara: Aduce i-v aminte de vremurile str vechi, de la obr ia lor, c Eu sunt Dumnezeu i nu este un altul. Eu sunt Dumnezeu i nu este nimeni asemenea Mie! De la nceput Eu vestesc sfr itul i mai dinainte ceea ce are s se ntmple. i zic: Planul Meu va d inui i toat voia Mea o voi face!
44

Isaia 46:9,10 Nici nu a tinut ascuns fata de ei teribila tradare ce se infiripa in mijlocul lor. Inca o data le-a aratat ca este Dumnezeul lui Israel, dezvaluindu-le intentiile secrete ale celui ce urma sa-L tradeze. Plin de tristete le-a pus la incercare superficialitatea angajamentului si intelegerii lor cu acesta declaratie socanta: Adev rat v spun c unul din voi, care m nnc cu Mine, M va vinde Este unul din cei doisprezece, le-a r spuns El;...Fiul omului, negre it, Se duce dup cum este scris despre El. Dar vai de omul acela, prin care este vndut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el, s nu se fi n scut. Marcu 14:18-21 Dupa acest teribil anunt, discipolii n-ar fi trebuit sa permita nimanui parasirea camerei, pina cel vinovat n-ar fi recunoscut si s-ar fi pocait. In schimb declaratia profetica a Domnului a produs numai o mica neliniste in rindul lor. Fiecare, cu probabila sinceritate si inocenta, a intrebat: Sunt eu Doamne? Cristos i-a rasuns afirmativ lui Iuda. Incredibil este insa ca nimeni altcineva se pare ca nu a observat ce se intimplase. Aproape imediat, ambitiile egoiste ale ucenicilor au iesit din nou la suprafata si s-au intors imediat la controversa care privea pe cel ce va fi cel mai mare in Imparatie. Sigur va fi instaurata in cel mai scurt timp! Asa credeau ei. Si de ce nu? Multimile care-L laudau zilnic pe Cristos ar fi insistat cu siguranta pe aceasta tema. Asa cum este scris despre El . Aceasta importanta indicatie a lui Isus ce ii trimitea catre ceea ce au scris profetii, parea sa nu insemne nimic pentru cei prezenti. Orbirea de neiertat cu privire la profetii va fi platita scump nu numai de catre tradator ci si de catre ceilalti discipoli. Pion in mina lui Satana Iuda era prea plin cu propriile sale ambitii secrete, pentru a se mai deranja cu discutile privitoare la locul sau in Imparatie. De ce sa pierzi timpul cu un vis care nu se putea implinii? Iuda avea informatii din interior care spuneau ca Isus nu urma sa ocupe tronul lui David. Rabinii

45

urmau sa-si indeplineasca obiectivul- cu o mina serioasa de ajutor din partea lui Iuda. Momentul decisiv venise pentru a-si trada Stapinul in mina liderilor religiosi ce il vor crucifica. Otravit cu anticipatia lacoma a ceea ce va face cu cei 30 de arginti, tradatorul murmura o scuza si se pierdu in noapte. Toata ideea asta cu Imparatia mesianica s-a dovedit a fi o grea deziluzie. In ciuda aparentelor miraculoase ale minunilor facute de Cristos, era numai o problema de timp pina cind Cel urmat de atit de multi oameni, care greseau crezind ca El este Mesia, urma sa fie vinat si arestat de rabini. Atunci de ce sa nu-i ajuti, mai ales ca erau gata sa plateasca regeste? De ce sa ramina banii neluati de nimeni? Iuda era un om lipsit de constiinta. La inceput a rezistat tentatiei de a fura din micul fond provenit din donatiile ocazionale si pe care se oferise voluntar sa-l gestioneze si sa-l pazeasca. Dar dupa ezitarea initiala, al doilea furt a mers mult mai usor, apoi al treilea si al patrulea. N-a fost mult pina cind furtul, iar apoi minciuna acoperitoare, au devenit un mod de viata dupa cit s-ar parea recompensant si aventuros. Satana isi gasise instrumentul; Iuda era acum un pion in miinile sale. Sigur nu putea fi un lucru rau sa faci un mic profit din ceea ce ,inevitabil, urma sa se intimple. Asa isi repeta Iuda in timp ce-si croia drum pe ascuns catre intilnirea care urma sa-l imbogateasca- si unde sigiliul etern se va pune peste damnarea sufletului sau. Dupa aceea, pentru eternitate, numele de Iuda va fi sinonim cu inselaciunea si tradarea. Ce figura demna de mila, plina de lacomie, inspirata de Satana! Si in tot acest timp nu si-a dat seama ca fapta sa infama si sfirsitul sau tragic ii stateau chiar sub ochi, in Scriptura. Cu mult timp inainte David scria: Chiar i acela cu care tr iam n pace, n care mi puneam ncrederea i care mnca din pnea mea, ridic i el c lciul mpotriva mea. Psalm 41:9 Iuda se flata singur gindindu-se la ce afacere profitabila facuse. N-a fost usor, dar a reusit, sa-i faca pe zgircitii de rabini sa plateasca 30 de piese de argint. Un comoara fabulosa pentru batrinete. Scapate din vedere de tradator au fost insa cuvintele scrise de profetul Zaharia:
46

Eu le-am zis: Dac g si i cu cale, da i-Mi plata; dac nu, nu Mio da i! i Mi-au cnt rit, ca plat , trei zeci de argin i. Dar Domnul Mia zis: Arunc olarului pre ul acesta scump, cu care M'au pre uit! i am luat cei trei zeci de argin i, i i-am aruncat n casa Domnului, pentru olar. Zaharia 11:12,13 Ca plin de remuscari, dar mult prea tirziu, a aruncat banii singelui la picioarele rabinilor; ca ei i-au folosit pentru a cumpara un loc pentru cimitirul nevoiasilor( Zaharia 11:13) si ca se va sinucide (Psalm 55: 1215) totul a fost spus si scris cu mult timp inainte. Imparatia- cheia misterului Ceilalti discipoli nu-si dadeau seama de drama istorica in care ei urmau sa aiba un rol atit de las. Au continuat netulburati sa-si amplifice calitatile pentru a primi un post mai bun, linga Cristos in Imparatie, o Imparatie despre al carei timp de implinire si venire se inselau atit de mult. Si ei, ca si rabinii, erau nepasatori fata de Scripturile pe care le citeau zilnic. Numeroasele profetii, pe care ar fi trebuit sa le cunoasca, aratau clar ca Mesia nu urma sa ocupe tronul lui David la prima sa venire, asa cum asteptau ei cu nerabdare . Cum s-ar fi schimbat asteptarile si conduita lor daca ar fi inteles profetiile! Deziluzionati de predictiile ce ofera date pentru Rapire, multi dintre cei ce se numesc crestini astazi, arata foarte putin interes fata de profetii. In consecinta, neintelegeri similare cu cele avute de discipoli cu privire la timpul si infiintarea Imparatiei sunt in majoritate azi in Biserica. De fapt, confuzia cu privire la Imparatie este prevalenta chiar si printre cei ce mentin un interes crescut fata de intoarcerea lui Cristos. Si totusi Imparatia, dupa cum vom vedea, este partea esentiala a mozaicului. Fara ea nu ar exista o A Doua Venire. Profetii au aratat din plin acest lucru. Prima venire a lui Cristos, acum 2000 de ani, a implinit profetii specifice cu privire la Imparatie- profetii ce au facut parte timp de secole din scrierile Vechiului Testament. Si A Doua Venire, la fel, va implini alte profetii specifice cu privire la Imparatie, aflate in Noul Testament.
47

Faptul ca toate profetiile cu privire la Prima Venire s-au implinit exact asa cum fusese scris, ne da o absoluta siguranta in a crede ca toate profetiile cu privire la intoarcerea Sa se vor petrece aidoma. Care sunt acele profetii, in Vechiul si in Noul Testament , care prezic A Doua Venire, infiintarea si alte detalii ale Imparatiei, de ce au fost neglijate, neintelese si trecute cu vederea, toate reprezinta un studiu fascinant. Nu este doar o cercetare pur academica, ci si una cu o imensa valoare practica, dupa cum vom vedea. Dovezi neobisnuite despre Mesia In noaptea rusinii, in noaptea tradarii Sale, Isus stia exact ce planuia Iuda si ceea ce rabinii erau pregatiti sa faca. In ascultare si dragoste, pentru a ne oferii mintuirea, El va lua cupa amara din mina Tatalui si va plati datoria pe care o avem, Justitiei Infinite, pentru pacatele noastre. Ironic este insa faptul ca, lideri religiosi ai lui Israel habar nu aveau ca planurile lor ticaloase impotriva lui Cristos vor aduce, chiar ele, dovada ca Isus din Nazaret este Mesia. Arestarea si condamnarea Lui la moarte prin crucificarevor implinii cu precizie, fara voia lor, ceea ce Dumnezeu a decretat si ceea ce profetii evrei anuntasera. Omitind complet ceea ce ar fi trebuit sa vada in propriile Scripturi, rabinii au crezut ca, prin crucificare, L-au distrus pe acela pe care il urau cu pasiune. Insa, prin moartea Sa, El urma sa-l distruga pe Satan si pe veci sa-i sfarime puterile diavolesti. Da, chiar si acest stralucit strateg, care l-a influentat pe Iuda sa-si tradeze Domnul, nu avea o mai buna cunoastere a profetiilor din Vechiului Testament. Desi putea cita din Biblie, asa cum a facut-o atunci cind i-l ispitea pe Isus in pustie, Satan nu o intelegea. ...Sarpele cel vechi, Diavolul... (Apocalipsa 12:9) urma sa fie luat prin surprindere de uimitoarea infringere pe care urma sa o sufere. Atirnind gol pe cruce ca un criminal condamnat, batjocorit si luat peste picior de catre rabini si multime, Isus din Nazaret, fost timplar si predicator itinerant, va parea dezgolit de toate pretentiile mesianice. Moartea sa umilitoare parea o infringere fara speranta pentru discipolii

48

pierduti si lasi. Insa, prin implinirea unor profetii specifice, crucificarea Sa va fi dovada suprema ca Isus este Mesia. Obtuze fata de acest fapt glorios fortele intunericului, aparent victorioase, se desfatau in obscena anticipare a preluarii Pamintului si apoi a Universului. Cu siguranta ca Fiul lui Dumnezeu a esuat in misiunea Sa de salvare a omenirii. In realitate, umilitoarea si aparent tragica Sa moarte, a fost triumful lui Cristos. A fost implinirea glorioasa a scopului pentru care Fiul lui Dumnezeu a trebuit sa se incarneaze intr-un barbat pentru a veni pe lume. Dupa cum spune vechiul imn: Prin slabiciune si infringere A cistigat coroana invingatorilor Si-a calcat dusmanii sub picioare Calcat fiind chiar El Doborind puterea Satanei Facut Pacat, Pacatul dobori, Coborit in mormint, mormintul invinse Si moartea prin moarte calcind. In numeroase rinduri Isus a explicat discipolilor sai misiunea Sa, dar fara rezultat. Erau atit de obsedati de ideiile lor egoiste de putere in viitoarea imparatie, incit urechile lor au ramas astupate la intelesul cuvintelor Lui. Desi crucificare Sa va implini Scripturile, autentificinduL ca Mesia, ucenicilor Sai ca si rabinilor li se va parea ca dovedeste exact contrariul. Noi tr geam n dejde c El este Acela, care va izb vi pe Israel...(insa) L-au dat s fie osndit la moarte, i L-au r stignit Luca 24:19 Ei exprimau astfel numai stinjenitoarea si umilitoarea deziluzie traita de toti ucenicii lui Cristos ce se ascundeau acum. Cum au putut fi inselati de acest pretins Mesia? Probabil ca rabinii aveau dreptate cind spuneau ca nici un profet nu poate venii din Galileea( Ioan 7:52). Campionul lor era mort. Era o dovada suficienta. Asa cum este si azi printre cei ce se numesc crestini, asa a fost si atunci- crucea lui
49

Cristos nu se potrivea cu ideiile omenesti de maretie si putere.

Victorie prin infringere

-Capitolul 6-

Adev rat, adev rat, v spun, c , dac gr untele de gru, care a c zut pe p mnt, nu moare, r mne singur; dar dac moare, aduce mult road . Acum are loc judecata lumii acesteia, acum st pnitorul lumii acesteia( Satan) va fi aruncat afar . i dup ce voi fi n l at de pe p mnt(pe cruce), voi atrage la Mine pe to i oamenii( spre salvare sau judecata). Ioan 12:24,31,32 Haideti sa ne intoarcem si sa privim mai atent evenimentele ce au condus la rastignirea lui Cristos. Vrem sa vedem legatura, ce inspira credinta, dintre ce au spus profetii si si ceea ce s-a intimplat cu adevarat. In special, sa ne insemnam in inima si minte, cu litere de foc, cum esecul in a intelege profetiile din Vechiul Testament a facut ca liderii religiosi si proprii Lui ucenici, sa dezonoreze pe Dumnezeu si sa esueze in a-L recunoaste pe Mesia si scopul venirii Sale. Aceasta lectie ar trebui sa fie un imbold suficient pentru ca fiecare dintre noi sa examineze din nou si cu sporita atentie profetiile. Luni de zile, fariseii, saducheii si scribii au planuit sa-L omoare pe Isus. Din frica de a-si pierde pozitiile si autoritatea si incurajati de ademenirea satanica, liderii lui Israel erau orbiti de mindrie si gelozie auto-protectiva, in a vedea adevarul. Inimile le erau pline de invidie si ura pentru Acela care le sfida traditiile si spunea adevarul cu o autoritate ce taia in constiintele intarite ca o sabie. Daca cu adevarat ar
50

fi vrut sa cunoasca voia lui Dumnezeu, ar fi inteles Cuvintul Sau (Ioan 7:17). Fara vointa de a se pleca in fata adevarului Sau, nimeni nu poate intelege Scripturile. Toata lumea stia acum ca Isus din Nazaret a vindecat multimile de orice fel de boala, a facut pe ologi sa mearga din nou, a redat orbilor vederea si chiar a inviat pe morti. Aceste miracole publice, cu atitia martori, nu puteau fi negate. Nu e de mirare ca lideri religiosi egoisti Lau urit si s-au temut de El. Popularitatea Sa crescuta printre oameni ameninta sa-i scoata din afaceri. Ei se slujeau pe sine, in loc sa-L slujeasca pe Dumnezeu si pe fratii lor oamenii. Dupa cum Ioan ne spune: Atunci preo ii cei mai de seam i Fariseii au adunat Soborul, i au zis: Ce vom face? Omul acesta face multe minuni. Dac -l l s m a a, to i vor crede n El, i vor veni Romanii i ne vor nimici i locul nostru i neamul. Unul din ei, Caiafa, care era mare preot n anul acela, le-a zis: Voi nu ti i nimic; oare nu v gndi i c este n folosul vostru s moar un singur om pentru norod, i s nu piar tot neamul? Ioan 11:47-50 Vicleanul impostor Cum puteau rabinii, in adincul fiintei lor, justifica o asemenea intentie criminala? A fost chiar usor, asa cum intotdeauna este rationalizarea. Minunile trebuie sa fi fost fie trucuri elaborate, cu ajutorul unor complici necunoscuti. Acest Isus din Nazaret era un impostor atit de priceput si greu de prins! Indiferent pe cine numea Sanhedrinul, sa-l angajeze intr-o dezbatere publica menita sa-L demaste public ca pe un escroc, esua lamentabil. De unde acumulase El asemenea cunostinte si inteligenta sclipitoare? S-a confruntat cu cei mai buni avocati ai lor cu o usurinta si o intelepciune mult superioara a tot ceea ce invatasera in scolile rabinice-sau in oricare alt centru de studiu de pe acest pamint. Insolentul Nazarinean chiar a spus ca Imparatia Sa nu este din
51

aceasta lume! Ce a vrut oare sa spuna? Oare ii ispitea deliberat? Multimile il tratau ca si cum chiar ar fi fost Rege. Situatia a devenit atit de precara incit in orice moment romanii ar fi putut interveni cu forta armata. Ceva trebuia facut. Intoxicati de aparentele miracole - in special de abilitatea Sa de hranii mii de oameni cu citeva piini si citiva pesti- multimea impetuoasa incepuse sa murmure impotriva lui Cezar si sa afirme ca Isus ar trebui inscaunat ca Rege al Iudeilor. Cei ce-L urmau, acum citeva mii, erau sub vraja Lui hipnotica. Inselati de aranjata Sa intrare triumfala in Ierusalim, L-au aclamat deschis ca pe Mesia. Amenintarile cu excomunicarea facute de liderii religiosi pentru chiar o soapta in aceea directie, n-a reusit sa inabuse sau sa stavileasca valul in crestere al popularitatii Sale. Prin opozitia lor fata de acest galilean si modul in care efortul lor a fost ridiculizat, rabinii isi pierdusera respectul si atentia omului de rind. Chiar si copii ce roiau in jurul Lui in templu strigau: Osana, osana, Fiul lui David! Cind Isus a fost admonestat de catre marii preoti si de scribi pentru faptul ca accepta asemenea laude, Isus le-a replicat cu autoritate: Da, le-a r spuns Isus. Oare n'a i citit niciodat cuvintele acestea: Tu ai scos laude din gura pruncilor i din gura celor ce sug?. Matei 21:16 Cei care odata se supuneau cu reverenta edictelor Sanhedrinului acum le ignorau. Mai degraba, stateau cu toti in jurul acestui obraznic Nazarinean sorbindu-i fiecare cuvint, ca si cum ar fi fost chiar Dumnezeu in persoana afirmatie, pe care blasfemiind, chiar o facuse. Asta a fost ultima picatura. Cu siguranta ca sub legea Mozaica aveau acum si motive legale pentru o executie publica. Nimeni n-ar fi putut protesta. A afirmat ca e Dumnezeu

52

....acolo unde M duc Eu, voi nu pute i veni... c ci, dac nu crede i c Eu snt ( cu acest nume s-a revelat Dumnezeu lui Moise!), ve i muri n p catele voastre. Ioan 8:21-24 Cu siguranta o blasfemie de neinchipuit, insa ce a vrut sa spuna cu ...unde ma duc Eu, voi nu puteti veni... ? Continua sa arunce aceste idei ciudate ca o tactica diversionista. Asa de intunecata le era ratiunea rabinilor de egoimul interesului personal, incit constiintele lor devenisera insensibile la glasul adevarului chiar cind le vorbea din mijlocul lor. Declaratiile pe care le-a facut despre El erau uimitoare: Isus le-a zis: Eu snt Pnea vie ii... care se pogoar din cer, i d lumii via a. Ioan 6:33-35 Eu snt Lumina lumii; cine M urmeaz pe Mine, nu va umbla n ntunerec, ci va avea lumina vie ii. Ioan 8:12 Eu snt U a. Dac intr cineva prin Mine, va fi mntuit; Ioan 10:9 Snt Fiul lui Dumnezeu! Ioan 10:36

Eu snt nvierea i via a. Cine crede n Mine, chiar dac ar fi murit, va tr i. i oricine tr ie te, i crede n Mine, nu va muri niciodat . Ioan 11:25,26 Oricine altcineva ar fi persistat in aceste declaratii ar fi fost declarat nebun - dar nu si acest om. A rostit aceste afirmatii cu o autoritate ce nu putea fi contestata. Rabinii au incercat. Acest viclean agitator al multimilor a folosit deliberat cuvintele, Eu Sunt, intr-un mod care nu numai ca i-a revoltat dar i-a zapacit si speriat pe scribi si farisei. Nu poate fi nici o indoiala ca el afirma ca este Dumnezeu. Insa in mod inteligent a evitat sa se laude cu asta, asa cum te-ai astepta din partea unui maniac. El si-a facut cu demnitate si deplina sinceritate, pretentia la Divinitate folosind numele Eu Sunt in acelasi mod in care YHWH
53

s-a revelat pe sine profetilor. Oamenii erau inspaimintati si au evitat sa stea linga El atunci cind a facut aceste declaratii sfidatoare, fiindu-le frica ca vor fi loviti de fulger sau ca pamintul se va deschide si ii va inghitii ca pe Core si ajutoarele lui ( Numeri 16:32)! Inainte de Avraam Sunt Eu Ioan 8:58 Aici, din nou! Cu acea ocazie chiar si oamenii simpli i-au auzit spusele si s-au unit cu rabinii luind pietre pentru a-L ucide. Totusi a trecut viu si nevatamat prin mijlocul lor si n-au avut putere sa-L opreasca. Iar acum gloata era cu adevarat convinsa si de partea Sa. Romanii se plingeau de tulburarea ce se iscase in mijlocul oamenilor! Ce se putea face? Multimile il tratau ca si cum chiar ar fi fost Mesia! Cum ar indrazni un om sanatos la minte sa faca asemenea afirmatii despre el - chiar aceea ca este Dumnezeu! Totusi acest Galilean modest cu virtuositate evidenta nu era un imbecil care se insela singur. Cunostea Scripturile mai bine decit oricine. Cei mai inteligenti avocati israeliti au incercat sa-L prinda in capcana cu intrebari inselatoare privitoare la legea lui Moise, iar El a intors situatia in defavoarea lor de fiecare data. Trebuia neaparat eliminat pentru binele natiunii. Vinatoare frustranta Oare unde a invatat toate lucrurile astea? Cu siguranta nu in scolile lor rabinice, ale caror cursuri nu le urmase niciodata- iata insa, oamenii il numeau cu reverenta, Rabii (invatatorule)! Era exasperant si enervant pentru liderii religiosi sa auda un titlu pentru care ei munceau atit de mult sa-l cistige, aplicat cu admiratie Galileanului needucat. Fara nici o remuscare El accepta titlul: Voi M numi i nv snt. torul i Domnul, i bine zice i, c ci Eu Ioan 13:13

Se pare ca nu avea nici un fel de scrupule in a folosi numele de nerostit al lui Dumnezeu pentru sine! Timplarul transformat in predicator-itinerant era o enigma. Nu era
54

numai un micinos nesabuit- era mult mai rau decit atit. Si fara doar si poate El stia cu exactitate ce afirmatii face si evident credea in pretentiile Sale grandioase pentru ca le facea cu mare convingere. Distrugeti acest templu si-L voi reface in 3 zile! Era un fanfaron incurabil ca si un hulitor de cea mai impertinenta speta. O asemenea flagranta sfidare a legii necesita pedeapsa cu moartea. Asupra acestui verdict drept, ei autoritatile, cazusera cu mult timp in urma de acord- dar modalitatea prin care sa-L retina, atita timp cit multimile admiratoare i-L inconjurau, era problema. Isus din Nazaret era de atit de mult timp in virful listei cu cei mai cautati criminali incit devenise un impediment serios. Pina si straja de la templu trimisa sa-L aresteze sa intors cu mina goala, murmurind neajutorat: Niciodat n'a vorbit vreun om ca omul acesta. Ioan 7:46

De ce era inca liber? Arestarea si executia Sa fusesera urmarite cu perseverenta luni de zile, dar nimeni nu fusese in stare sa puna mina pe El. Iar acum, in sfirsit, sansa pe care o asteptau de mult- lovitura norocoasa! De data asta nu le va mai scapa! Sansa Sanhedrinului Cineva din cercul intim al lui Cristos i-a surprins pe rabini cu o oportunitate neasteptata. Iuda le-a spus, din niste motive ciudate, ca ignorind de aceasta data prudenta avuta anterior, Isus urma sa stea in Ierusalim. Urma sa fie un lucru simplu trimiterea unui grup de soldati care sa-L prinda pe cind se va afla in locul retras unde urma sa-si petreaca noaptea fara protectia multimilor ce-L inconjurau intotdeauna in oras. Desi rabinii nu aveau decit dispret la adresa lacomului tradator, erau fericiti sa-l foloseasca pentru a-si indeplini scopul. A negociat din greu. Treizeci de arginti era o suma mare - dar mai mult decit justificata pentru Sanhedrin. Inainte de terminarea noptii, cu Iuda conducindu-i catre locul de odihna al lui Isus si fara gloata admiratoare in jur care saL protejeze, il vor aresta pe acest zurbagiu hulitor si il vor da pe mina romanilor pentru a fi executat. Va muri ca un criminal de rind ce era. In
55

sfirsit vor scapa de El. Ce eliberare va fi cind acest mare impostor va fi eliminat iar oamenii vor fi din nou sub autoritatea lor. Oh da, spusese ca va invia din morti dupa trei zile- afirmatie subinteleasa in afirmatia Sa despre templul pe care urma sa-L refaca dupa trei zile, templul find Trupul Sau. Fie si asta. Vor sigila mormintul si vor pune paza in asa fel incit discipolii sa nu poata fura trupul si apoi sa pretinda ca a inviat. Asta urma sa fie ultima Lui minciuna- dovada finala ce va distruge miturile ce-L inconjurau si va rupe vraja ce-i tinea pe cei mai ferventi discipoli ai Sai. Sarlatanul va fi uitat repede, ca multi alti inaintea lui ce strinsesera un grup de insotitori numai pentru a muri in rusine, iar discipoli deziluzionati sa se risipeasca. Asta credea Sanhedrinul. Insa, masinatiunile rabinilor si ale lui Iuda nu au determinat rusinoasele evenimentele ale acelei negre nopti si a zilei ce urma. Complotistii nu stiau ca erau instrumentele oarbe ale vointei lui Dumnezeu. Crucificarea si apoi procesul batjocura a lui Cristos care, credeau rabinii, reprezenta puterea lor asupra Lui va dovedi insa ceea ce din toate puterile ei au incercat sa nege- ca intradevar El era Mintuitorul ( Mesia). Totul dupa planul lui Dumnezeu Zecile de profetii, consemnate timp de secole de catre profetii recunoscuti ai lui Israel, erau implinite in detaliu chiar de catre cei ce ii doreau moartea. Fiecare miscare pe care rabinii o faceau mai aduga inca o dovada care confirma ca Isus Cristos era Mesia. Acest fapt uimitor, atunci cind in sfirsit l-a inteles, urma sa devine descoperirea dramatica a lui Petru in prima sa predica din ziua Cincizecimii. Tradarea, falsa judecata a lui Pilat si Crucificarea, deja fusesera decretate : ...dup sfatul hot rt i dup tiin a mai dinainte a lui Dumnezeu,... Fapte 2:23

cu mult inainte de crearea pamintului( Efeseni 1:4; 1 Petru 1:20) Toate urmau sa se intimple exact asa cum spusesera profetii. Cum se poate descoperii si cunoaste viitorul inainte de a se
56

intimpla? Cu siguranta ca o asemenea idee scandaloasa trebuie sa fie un mit! Astrologii, pentru a insela cu buna stiinta, folosesc fraza ambigue care se pot potrivii oricaror ocazii sau evenimente. De asemenea, cuvintele profetilor evrei cuprinse in Scripturi erau de multe ori atit de criptice ca puteau fi interpretate in mai multe feluri. Atunci de ce sa pierzi timp pretios cu aceste speculatii inutile? Scepticismul cu privire la profetie a cauzat neglijarea acestui subiect in Israelul acelor zile. In mare, din cauza unei necredinte similare, profetia este defavorizata chiar in biserica evangelica a zilelor noastre. Totusi pentru cei infometati sa cunoasca voia revelata a lui Dumnezeu si suficienti de isteti sa o caute si sa o asculte cuvintele sunt clare. Catre ei se deschide in fata viitorul, dupa cum spunea Daniel: ....niciunul din cei r i nu va n elege, dar cei pricepu i vor n elege. Daniel 12:10 Dupa cum cu claritate vom vedea nu exista tema de studiat mai captivanta si mai iluminanta decit profetia. Chiar acele Scripturi, citite de rabini cu atita pompa si ceremonie in fiecare Sabat, in sinagogi, declarau cu claritate inspaimintatoarea crima impotriva cerului pe care ei erau determinati sa o duca la indeplinire. Faptasii celei mai odioase crime din istoria Universului erau actorii ce implineau proorocia si fara sa fie macar constienti ca o fac. Ce inspaimintatoare judecata isi atrageau asupra capetelor! Judecata ce ar fi putut fi evitata daca ar fi cunoscut si ar fi tinut seama de profeti. Enigma celor doua veniri Isaia, profetul ce a scris atit de mult despre imparatia pacii perfecte fara sfirsit al lui Mesia, a declarat de asemenea fara echivoc ca El urma sa fie dispretuit si respins (Isaia 53:3) de catre Israel si apoi chiar ucis ( 53:8,9). Cum putea fi El ucis, iar mai apoi sa guverneze peste promisa Sa Imparatie? Contradictia parea imposibil de reconciliat, asa ca profetiile despre respingerea si moartea Sa au fost pur si simplu ignorate. Bineinteles ca daca aceste profetii se refereau la cele doua veniri ale lui Mesia, una in slabiciune ca si Mielul lui Dumnezeu (Ioan
57

1:29) pentru a muri pentru pacatele noastre, cealalta in putere si glorie ca Leul lui Iuda ( Apocalipsa 5:5) atunci contradictia dispare. O asemenea posibilitate nu a fost insa prevazuta de evreii din vremea lui Cristos, ceea ce i-a facut, din ignoranta, sa implineasca profetiile crucificindu-L pe Isus. In acelasi mod crestinii din ziua de azi resping posibilitatea ca doua veniri ale lui Cristos sa ramina in viitor. Vom vadea ca, dupa examinarea tuturor profetiilor relevante si comparindu-le cu grija una cu alta nu exista o alta concluzie la care, in mod logic, cineva ar putea ajunge. David cel mai mare dintre regii lui Israel, pe tronul caruia Mesia va guverna cindva, a profetit aceiasi uimitoare respingere a lui Mesia de catre proprii Lui oameni( Psalm 22:6,7). A descris, deasemenea, chiar si maniera exacta a mortii sale - ca Sfintul Sau va fi crucificat( Psalm 22:16). Profetia, inspirata de Dumnezeu, a fost scrisa in Scripturi cu multe secole inainte ca aceasta metoda de executie sa fie adoptata de catre romani ca un mod de a inabusi revoltele ce inevitabil urmau, cuceririlor lor. David si ceilalti profeti trebuie sa fi fost sub inspiratie divina, caci cine altul decit Dumnezeu poate cunoaste viitorul cu mult timp inainte si cu asemenea precizie. Mai mult decit atit. Dumnezeul care la inspirat pe David sa profeteasca crucificarea i-a promis, de asemenea, ca Mesia urma sa fie descendentul sau si va guverna de pe tronul sau din Ierusalim: Eu i voi ridica un urma dup tine, care va ie i din trupul t u,... i scaunul t u de domnie va fi nt rit pe vecie. 2 Samuel 7:12-17 Sa fie respins de catre Israel, dispretuit si apoi crucificat- si totusi sa guverneze peste poporul Sau din Ierusalim? Cu siguranta ca cele doua evenimente nu puteau avea loc in acelasi timp. Mesia trebuia sa vina de doua ori pentru a implini cele doua profetii divergente. Si pentru ca guvernarea Sa va fi fara sfirsit trebuia sa fie crucificat prima data, sa invie din morti, iar la o data ulterioara (venire) sa ocupe tronul lui David. Faptul ca invatatii rabini n-au recunoascut acest fapt era inexcuzabil. Victorie in aparenta infringere
58

Crucea a fost triumful lui Cristos-victorie ce va consacra Imparatia Sa prin aparenta infringere. Prin moarte El l-a distrus pe cel : ...cel ce are puterea mor ii, adic pe diavolul,... Evrei 2:14

Aceiasi victorie, asupra pacatului si asupra fortelor intunericului, este acum disponibila urmasilor lui Cristos. Le revine lor ca si Domnului lor, nu prin bravada sau prin garantarea imunitatii la suferinta, ci prin calea umilintei, supunerii fata de voia Tatalui si aparenta infringere in moartea Sa pe Cruce. Asa cum spunea Isus: Dac voie te cineva s vin dup Mine, s se lepede de sine, s - i ia crucea, i s M urmeze. Matei 16:24 Desi crestinii nu trebuie sa moara cu totii pe cruce, martiriul a fost soarta multora dintre ei. Chinuirea carnii nu aduce nici o realizare. Victoria este in Crucea Lui, nu in orice alta cruce pe care cineva a purtao. Numai Cristos a putut plati plata integrala a pacatului. Prin credinta in moartea Sa substitutiva pe cruce pentru intreaga omenire, cei care cred, sunt scutiti de plata pacatului pentru eternitate. Este darul gratuit al Harului Divin. Dar despre puterea pacatului de a insela si robii? Eliberarea de puterea si plata (pedeapsa) pacatului vine in acelasi mod- prin acceptarea mortii Sale ca pe propria noastra moarte. Cind Cristos ne-a luat locul dreptatea lui Dumnezeu a pretins moartea Sa. Cei care cred ca El a murit in locul lor recunosc ca, dupa dreptate, meritau moartea si marturisesc ca au murit in El. Pacatul nu mai are nici o putere asupra celor ce sunt morti, iar lumea acesta isi pierde puterea de seductie asupra lor. Insa marea promisiune care ni se face este ca El ne va lua si ne va duce in casa Tatalui Sau din Ceruri, unde, vom fi eliberati de prezenta pacatului pentru totdeauna. Prin plata integrala a intregii pedepse cerute de Dreptatea Infinita, Isus Cristos, ne-a eliberat de plata pacatului, ne elibereaza de sub puterea lui, iar intr-o zi ne va elibera pentru eternitate. Stringerea laolalta alaturi de El a credinciosilor Sai este cunoscuta
59

sub numele de Rapirea ( Harpazo gr.or.) . Cuvintul este gasit in traducerea latina a Noului Testament. Inseamna o miraculoasa rapire, o minunata stringere laolalta. Cit de aproape suntem de acest minunat eveniment miraculos? Aceasta este intrebarea majora careia vrem sa-i aflam raspunsul in paginile ce urmeaza.

Un complot de Paste?
- Capitolul 7 -

Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat s fie apostol, pus deoparte ca s vesteasc Evanghelia lui Dumnezeu, pe care o f g duise mai nainte prin proorocii S i n Sfintele Scripturi. Ea prive te pe Fiul S u, n scut din s mn a lui David, n ce prive te trupul, iar n ce prive te duhul sfin eniei dovedit cu putere c este Fiul lui Dumnezeu, prin nvierea mor ilor; Romani 1:1-4 Chiar acuzatia cu care liderii religiosi ai lui Israel l-au condamnat, siguri de ei, pe Isus din Nazaret- pentru afirmatia Sa ca este Fiul lui Dumnezeu si prin urmare este egal Tatalui, era legitimarea fundamentala a lui Mesia. Unul dintre marii profeti ai lui Israel l-a descris atit de clar: Iat , fecioara va r mnea ns rcinat , va na te un fiu, i-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi). Isaia 7:14 Numele insemna Dumnezeu cu noi nu in general, adica Dumnezeu era de partea lui Israel, ci ca era present in mijlocul lor personal. Numindu-L pe acest copil, nascut de o fecioara, Emanuel nu putea decit sa insemne ca El era Dumnezeu intrupat. Bineinteles! Ca sa poata fi Mintuitorul, Mesia trebuia sa fie Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu insusi a spus ca El este singurul Mintuitor: C ci Eu snt Domnul, Dumnezeul t u, Sfntul lui Israel, Mntuitorul t u! Eu, Eu snt Domnul, i afar de Mine nu este niciun
60

Mntuitor!.... Nu este alt Dumnezeu dect Mine, Eu sunt singurul Dumnezeu drept i mntuitor, alt Dumnezeu afar de Mine nu este. ntoarce i-v la Mine, i ve i fi mntui i to i ceice snte i la marginile p mntului! C ci Eu snt Dumnezeu, i nu altul. Isaia 43:3-11;45:21-22 Isus a fost condamnat pentru blasfemie pentru ca a spus ca Dumnezeu este Tatal Sau, astfel facindu-se pe Sine egalul lui Dumnezeu (Ioan 5:18) Intr-adevar, El declara: Eu si Tatal una suntem Ioan 10:30 prin aceasta sustinind ca este acelasi, in esenta, cu YHWH-Dumnezeul lui Israel. In conformitate cu profetii, Mesia nu putea fi mai putin decit Dumnezeu. Insa Sanhedrinul, in totala contradictie cu Scripturile, in mod dogmatic insistau ca Mesia, desi un om deosebit, nu putea fi mai mult decit om. In aceiasi maniera, diverse culte moderne, cum ar fi Biserica Mormona sau Martorii lui Iehova, neaga ca Isus Cristos este Dumnezeu. Ei interpreteaza afirmatia de mai sus ca sunt una in scop in intreprindere, interes. Isus, insa, a afirmat clar ca era vorba de esenta pentru ca daca ar fi fost mai putin, nu putea fi Mesia, Mintuitorul lumii. Afara de mine nu este alt Mintuitor! Dumnezeirea lui Mesia in Vechiul Testament Isaia facea lucrurile clare atunci cind afirma ca Cel mult-asteptat ce va guverna de pe tronul lui David si va infiinta Imparatia pacii fara de sfirsit va fi nici mai mult nici mai putin decit Dumnezeu puternic, Parintele Vesniciilor: C ci un Copil ni s'a n scut, un Fiu ni s'a dat, i domnia va fi pe um rul Lui; l vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, P rintele veciniciilor, Domn al p cii. El va face ca domnia Lui s creasc , i o pace f r sfr it va da scaunului de domnie al lui David i mp r iei lui, o va nt ri i o va
61

sprijini prin judecat i neprih nire, de acum i'n veci de veci: iat ce va face rvna Domnului o tirilor. Isaia 9:6-7 Desi cuvintul in sine nu este folosit, invatatura Trinitatii este prezenta pretutindeni in Biblie, inclusiv in Vechiul Testament. Un singur exemplu din multe altele: i-v de Mine, i asculta i! Dela nceput, n'am vorbit n ascuns, dela obr ia acestor lucruri, am fost de fa . i acum, Domnul Dumnezeu m'a trimes cu Duhul S u. Isaia 48:16 Este clar ca Ioan se refera la acelasi eveniment si face un comentariu in Noul Testament in care declara : i noi am v zut i m rturisim c Tat l a trimes pe Fiul ca s fie Mntuitorul lumii. 1 Ioan 4:14 Este evident ca Cel care vorbeste in acest pasaj din Isaia este Dumnezeu. El exista si ne-a vorbit inca din inceputuri si El este Cel care il descopera pe Dumnezeu oamenilor . Si totusi El spune: Domnul Dumnezeu m a trimis cu Duhul Sau (Trei distincte personalitati sunt prezentate ca Dumnezeu. Unul ce este Dumnezeu era trimis de Dumnezeu cu Duhul lui Dumnezeu) Cel care ne vorbeste in Apocalipsa lui Dumnezeu nu poate fi decit Cel pe care Ioan il numeste Cuvintul si-L identifica ca fiind Dumnezeu, Creatorul tuturor: La nceput era Cuvntul, i Cuvntul era cu Dumnezeu, i Cuvntul era Dumnezeu. El era la nceput cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost f cute prin El; i nimic din ce a fost f cut, n'a fost f cut f r El. Ioan 1:1 Cel care vorbeste, desi Dumnezeu, a fost trimis de Dumnezeu si Duhul Sau. Nu putem avea o prezentare mai clara a Tatalui, Fiului si Duhului Sfint. Vedem din nou cele Trei Persoane ale Dumnezeirii actionind impreuna, din nou, la botezul lui Mesia. Cu aceasta ocazie, ce a marcat
62
Apropia

inceputul ministerului public al Domnului nostru, vocea Tatalui s-a auzit din cer iar Duhul Sfint a fost vazut asezindu-se ca un porumbel pe Fiul in timp ce acesta iesea din apa botezului. Ce confirmare perfecta a pasajului din Isaia, ce identificare plina de putere a lui Isus ca fiind Mesia! Clar, in loc sa prezinte o poveste noua si discontinua, Noul Testament elaboreaza si duce un pas mai departe ceea ce a fost mai inainte revelat in Vechiul Testament. Deitatea lui Mesia este absolut necesara, luind ca baza Vechiului Testament, pentru ca El trebuie sa fie si Mintuitorul ( care trebuie sa fie Dumnezeu) si Cuvintul lui Dumnezeu, Cel care este mesajul lui Dumnezeu catre umanitate. Prezentarea lui Isus Cristos ca Dumnezeu, mult mai directa in Noul Testament, este clar prezentata si in Vechiul Testament. Prin folosirea cuvintului grecesc logos care inseamna simplu expresie vorbita Ioan nu si-a inceput evanghelia, asa cum argumenteaza unii, prin imprumutarea expresiei din filozofia alexandrina greaca. Dimpotriva, el a luat un adevar enuntat deja in Vechiul Testament si sub inspiratia Duhului Sfint, a elaborat, pe mai departe, folosindu-l ca baza. Logos nu era proprietatea exclusiva a filozofilor ci era folosit de catre orice om in conversatiile obisnuite. Profetia este fundatia Evangheliei Este vital sa recunoastem ca, Crestinismul nu este o inventie a secolului intii. Departe de a fi un nou cult, era apogeul unei lungi mosteniri iudaice. Evanghelia, schimbatoare de vieti, pe care Biserica timpurie a adus-o lumii era solid fundamentata pe mesajul consistent declarat de catre profetii evrei timp de multe secole. Cu mult curaj apostolii au folosit Vechiul Testament pentru a dovedi ca Isus era Mesia, Mintuitorul lumii. Luind ceea ce profetii au spus cu privire la Mesia si aratind mai apoi cum toate s-au implinit in persoana lui Isus din Nazareth era procedura obisnuita in Biserica timpurie pentru a rascoli lumea (Fapte 17:2-4,6) In pasajul citat la inceputul capitolului, observati cum descrie Pavel mesajul pe care-l predica:

63

Pavel, dup obiceiul s u, a intrat n sinagog . Trei zile de Sabat a vorbit cu ei din Scripturi, dovedind i l murind, c Hristosul trebuia s p timeasc i s nvieze din mor i. i acest Isus, pe care vi-l vestesc eu, zicea el, este Hristosul. Fapte 17:2,3 Avem aici o abordare a evanghelizarii aproape necunoscuta evanghelicilor de azi si totusi, aceasta este metoda biblica si totodata cel mai puternic mod de a cistiga suflete pentru Cristos. Isus insusi a folosit aceiasi apropiere pentru cei doi discipoli aflati pe drumul spre Emaus. I-a mustrat pentru ca nu au inteles profetii care anuntasera cu claritate faptul ca Mesia urma sa fie respins de poporul Sau si mai apoi crucificat. De fapt limbajul Sau a fost mai degraba dur aratind astfel ca fiecare din noi este responsabil cu intelegerea celor spuse de catre profeti: Atunci Isus le-a zis: O, nepricepu ilor i z bavnici cu inima, cnd este vorba s crede i tot ce au spus proorocii! Nu trebuia s sufere Hristosul aceste lucruri, i s intre n slava Sa? Luca 24:25,27 Este un lucru indisputabil faptul ca Dumnezeu a venit pe acest pamint ca un om, Isus din Nazaret, printr-o nastere imaculata cu aproape 2000 de ani in urma pentru a fi Mintuitorul omenirii. Putem face aceasta afirmatie cu toata increderea. Nu exista nici o alta explicatie pentru ca viata, moartea si invierea lui Isus a implinit nu numai profetiile mentionate pina acum ci si alte zeci ce implica detalii precise inconfundabile. Oricine, fie evreu sau strain, arunca o privire onesta asupra a ceea ce profetii au anuntat cu secole inainte si compara profetiile cu consemnarile istoriei cu privire la persoana lui Isus Cristos, nu poate ajunge la o concluzie diferita. Exista discutii sincere astazi pentru intoarcerea la crestinismul simplu si puternic al Bisericii de la inceput. Totusi nu exista aproape nici o mentiune al rolului pe care profetiile l-ar juca intr-o asemenea renastere a zelului si eficientei din primul secol. Vedem astfel cita lipsa de intelegere exista, in rindul crestinilor de azi, a rolului jucat de catre profetii in evanghelizare. Nu vrem sa spunem, bineinteles, ca daca am

64

folosii metoda de apropiere profetica lui Pavel vom fi martorii unei adunari universale de convertiti. Oricine va vrea este inca cheia. Cei care cauta o scuza pentru a nu crede vor gasii sau vor fabrica una. Milioane de evrei si crestini refuza sa admita adevarul, chiar atunci cind sunt confruntati cu dovezi coplesitoare. Vor accepta orice alta explicatie, nu conteaza cit de improbabila, ce le va permite sa scape de admiterea adevarului despre Isus Cristos si despre implicatiile acestui adevar in vietile lor. Cu toate acestea, trebuie sa continuam sa punem inainte dovezile profetice, pentru ca acesta este modul biblic de prezentare a Evangheliei. Un scenariu improbabil Unii sceptici au mers pina acolo incit sa sugereze ca Isus a incercat sa se autentifice ca fiind Mesia actionind potrivit cu profetiile Vechiului Testament- convingindu-l chiar pe bine-intentionatul Iuda sa-L ajute. Acesta scenariu absurd a fost prezentat in Complotul de Paste, o cunoscuta carte ecranizata acum citiva ani. Un asemenea scenariu poate construi o explicatie plauzibila pentru o mica parte din cele intimplate, insa este imposibil sa explice implinirea profetiilor. David a spus, de exemplu, ca soldatii care-L vor crucifica pe Cristos, in procesul de impartire a hainelor Lui ca suvenir, vor trage la sorti camasa Sa(Psalmul 22:18) si ii vor da sa bea otet si fiere (Psalmul 69:21). O descriere exacta a celor intimplate. Oare cum ar fi putut Cristos sa aranjeze implinirea acestor lucruri in timp ce atirna neputincios pe cruce ? Isaia spusese dinainte ca va fi executat in compania unor criminali( Isaia 53:9).Mai mult, cum ar fi putut Cristos aranja sa fie crucificat intre doi hoti? Practica obisnuita consta in ruperea oaselor de la picioare celor crucificati astfel incit greutatea corpului nu mai putea fi sustinuta ceea ce provoca prabusire si sufocare imediata. Cu toate ca soldati au rupt picioarele hotilor aflati la stinga si la dreapta Sa, nu au facut acelasi lucru si cu Isus, implinind astfel Scripturile care spuneau: Toate oasele i le p ze te, ca niciunul din ele s nu i se sf rme.
65

Psalmul 34:20 In loc sa-i sfarime oasele picioarelor, unul dintre soldati, i-a infipt o sulita in coasta-un act aparent inexplicabil- care a implinit insa o alta profetie: ... i i vor ntoarce privirile spre Mine, pe care L-au str puns. Zacharia 12:10 Putem presupune de aici ca soldatii romani au facut parte din complot si au actionat astfel pentru indeplinirea profetiilor aplicabile? Care ar fi fost motivul lor pentru incercarea de a-L autentifica pe Isus ca Mesia? Daca ar fi fost mituiti pentru a face asta, care era sursa banilor? Cu siguranta Isus nu avea fondurile necesare pentru a pune la cale o inselatorie de asemenea anvergura. Mai mult decit atit, cum ar fi putut sti El care soldati urmau sa fie desemnati pentru a-L crucifica, pentru ai putea plati in avans? Mai departe, cine ar fi suficient de nebun pentru a-si da viata de buna voie, alegind o moarte oribila, in speranta de a convinge o mina de adepti needucati si inepti ca El este cel ce implineste profetiile mesianice? Cui iar fi servit lucrul acesta dupa moartea Sa? In ciuda repetatelor Sale explicatii, ei nu intelegeau inca ce anuntasera profetii, lucru si mai putin probabil dupa moartea Lui. Nu ar avea sens. Dovedirea involuntara a faptului ca Isus este Mesia Dar Iuda? Ce motiv ar fi putut avea? De ce s-ar fi sacrificat el in incercarea de a-i pacali pe evrei sa creada intr-un fals Mesia? E scandaloasa presupunerea ca Iuda a returnat bani rabinilor si s-a spinzurat pentru a implini o profetie din Complotul de Paste! Totusi aceste fapte auto-distructive chiar au implinit profetiile care-l priveau pe Mesia! Cu greu pot fi catalogati, Iuda si soldatii, ca fiind niste prosti ce jucau intr-o piesa ieftina ce se putea prabusii sub propria greutate si nici

66

lor, nici falsului Mesia, nu le putea aduce vreun beneficiu pe termen lung. Adevarul este ca toti actorii acestei drame incredibile, fara voie, au jucat rolul desemnat de Dumnezeu fiecaruia in Scripturi. Si astfel, i-au pus pecetea autenticitatii intr-o maniera ce nu poate fi respinsa. Dar rabinii? Si actiunile lor au implinit profetiile care dovedeau ca Isus este Mesia- acesta clar, era ultimul lucru pe care si-l doreau! Luati de exemplu cele 30 de monede de argint pe care Iuda le-a aruncat inapoi in Templu, asa cum Scripturile spuneau ca va face (Zaharia 11:13). Ar fi fost cit se poate de firesc sa imparta frateste tentanta suma de bani. Oricum, banii nu mai puteau fi pusi in trezorerie pentru ca fusesera platiti tradatorului. Daca el a ales sa-i inapoieze, atunci era pierderea lui si cistigul lor si nici o lege n-ar fi fost incalcata. In loc sa tina banii pentru ei, marinimosii rabini au folosit-o pentru a cumpara tarina olarului, cum era numita- pentru inmormintarea strainilor- exact asa cum profetul spusese ca se va intimpla. De ce? Cu siguranta ca liderii religiosi, care il urau pe Isus cu pasiune, nu faceau parte dintr-o conspiratie ce incerca sa autentifice pretentiile Sale mesianice! Nici macar nu stiau ca implineau profetiile! Nu putem scapa de faptul ca, la fel ca Iuda si soldatii, rabinii in comportamentul lor fata de Isus, au implini vechi profetii mesianice. Prin propria lor vointa si cu intentie criminala, fara voie, au urmat litera cu litera ceea ce profetii anuntasera ca liderii lui Israel ii vor face lui Mesia. Acestea, si multe alte impliniri ale unor profetii specifice despre viata moartea si invierea lui Cristos, reprezinta dovezi decisive ca Isus din Nazaret era cu adevarat Mesia, Mintuitorul de care vorbeau profetii. Cind a fost YHWH (Yahveh) strapuns? Zaharia 12 este un capitol uimitor, la care trebuie sa ne intoarcem mai tirziu. Este foarte clar ca YHWH (Yahveh) in persoana, Dumnezeul lui Israel, vorbeste aici prin profetul sau. Ceea ce spune in versetul este remarcabil: ...si isi vor intoarec privirile spre Mine, pe care L-au strapuns. Intreaba-i pe Martorii lui Iehova sau pe evrei,
67

Cind a fost Iehova( YHWH) al vostru strapuns? Nu au nici un raspuns, insa Zacharia 12:10 este drept si indisputabil: Dumnezeu va veni si va fi strapuns pina la moarte; va invia si se va intoarce in mijlocul Armaghedonului pentru a-l salva pe Israel. Totul se afla aici pentru cei ce au ochi sa vada. Modul in care vorbeste YHWH aici este plin de invataminte. El spune, isi vor intoarce privirile spre Mine, pe care L-au strapuns si IL vor plinge . Pronumele Mine si Il se refera la doua persoane diferite; totusi par a fi aceiasi persoana. De ce, daca pe Mine m-au strapuns, Israel trebuia sa plinga pe El? Zaharia prezinta aici, cu alte cuvinte, exact cea a declarat Isus: Eu si Tatal una suntem . Strapungindu-L pe Isus, Israel si-a strapuns Dumnezeul, pe YHWH, Eu Sunt cel care Isus afirma ca este- cu adevarat trebuia sa fie, altfel nu putea fi Mintuitorul, dupa cum am vazut. In ebraica, strapuns nu inseamna cuiele ce i-au strapuns miinile si picioarele, ori spinii fruntea, ci o strapungere mortala cu sabia sau sulita. Atentie, aici vorbeste Dumnezeu despre cum El urma sa fie ucis. Cum ar putea fi ucis Dumnezeu? Singurul mod posibil poate fi gasit in profetiile analizate deja, care vorbesc despre Fiul nascut de o fecioara si care este parintele Vesniciilor in persoana. Profetii evrei au aratat clar ca Mintuitorul trebuie sa fie Dumnezeu in persoana nascut pe pamint dintr-o fecioara. Trebuia sa fie crucificat, strapuns de moarte, apoi sa invie, sa se ridice la cer si apoi sa se intoarca pe planeta Pamint. Totul era scris deja in Scripturi, pentru rabini si discipoli. Insa aceste profetii le erau ascunse de valul propriilor idei preconcepute. In incercarea de a intelege A Doua Venire trebuie, cu atentie, sa permitem profetilor sa vorbeasca, folosind Cuvintul lui Dumnezeu, inimilor noastre in loc sa dam celor scrise propria noastra interpretare. Noul mormint al lui Iosif Asezarea trupului lui Cristos intr-un mormint nou, n care nu mai fusese pus nimeni. (Luca 23:53), era o frumoasa imagine a faptului ca Isus murise de o moarte inca necunoscuta cuiva - o moarte pe care a suferit-o pentru toti cei ce vor crede in El si astfel vor primi viata vesnica
68

pe care numai El o poate oferii. De unde provenea mormintul nou in care trupul lui Cristos urma sa fie asezat? Mormintele, de obicei, erau locuri de inmormintare ale familiilor folosite de secole si pline de osemintele strabunilor. Unde ar fi putut fi gasit unul nefolosit inca? Scriptura ne ofera raspunsul la intrebare. Mormintul apartinea lui Iosif din Arimatea - un om ce se mutase de curind din acel loc in Ierusalim. Departe de locul de inmormintare al familiei sale a trebuit sa cumpere un mormint nou. Mormintul aflat in Gradina Mormintului, ce poate fi vizitata astazi un pic dincolo de zidul exterior al Ierusalimului, poate fi potrivit. Nu a fost niciodata finalizat. Cu siguranta, Iosif, dupa ce a oferit mormintul partial finalizat pentru inhumarea lui Isus, nu l-ar fi terminat si apoi utilizat pentru el si familia lui. Numai un om cu dare de mina considerabila si-ar fi putut permite donarea unui mormint sapat in stinca. Iosif din Arimatea, spune Scriptura, era un om bogat. Inhumarea lui Cristos in mormintul unui om bogat implinea, iata, alta profetie: ... i mormntul Lui la un loc cu cel bogat Isaia 53:9 Intimplarea nu poate explica implinirea in nasterea, viata, moartea si invierea lui Isus din Nazaret a sute de profetii mesianice specifice. Nici nu putea El, sau oricine altcineva, sa fi aranjat ca toate aceste evenimente sa se implineasca exact asa cum au prezis profetii. Concluzia nu poate fi evitata si se impune de la sine. Si totusi, era nevoie de mult mai mult, pentru a pune la cale aceasta presupusa inselatorie. Isus trebuia sa planuiasca si sa insceneze si invierea, pentru a implini si aceasta parte a profetiilor. Logistica necesara unei asemenea inscenari o plaseaza, cu siguranta, dincolo de tarimul ratiunii pentru o mina de amatori saraci. Ierusalimul era sub calciiul Romei si sub controlul religios al rabini suspiciosi ce-si aveau spionii infiltrati peste toti. Cu siguranta ca nici autoritatile seculare nici cele religioase nu ar fi putut ei sa fie, cei care l-ar fi autentificat pe Isus ca fiind Mesia. O noua religie, cu un lider facator de minuni, cu aura divina, care se parea ca a inviat si care afirmase ca este Regele Iudeilor, era ultimul lucru dorit de

69

Caiafa sau Pilat. Acum, exact asa vedeau si Crestinismul. Ameninta exact fundatia puterii lor si crea o majora subminare a ordinii sociale. Apostolii faceau minuni si mii de oameni deveneau discipoli ai lui Isus din Nazaret. Totusi cel mai puternic argument era afirmatia lor ca acest om, crucificat de autoritati si pe care sute de oameni il vazusera atirnind pe cruce in afara zidului orasului, inviase din morti. Mai mult decit atit, aceasta indrazneata afirmatie era predicata cu un curaj intru totul necaracteristic discipolilor ce-si dovedisera lasitatea in noaptea tradarii Domnului lor. Se ascunsesera speriati ca-si vor pierde vietile. Insa acum, dintr-o data, erau din nou in public si riscind arestarea si crucificarea vorbeau cu o autoritate ce aducea aminte chiar de Acela al carui Duh, sustineau acum ca, traieste in fiecare din ei.

70

Inviat din morti! -Capitolul 8C ci David zice despre El[despre Mesia]: Eu aveam totdeauna pe Domnul naintea mea, pentruc El este la dreapta mea, ca s nu m clatin....c ci nu-mi vei l sa sufletul n Locuin a mor ilor, i nu vei ng dui ca Sfntul T u s vad putrezirea. Ct despre patriarhul David, s -mi fie ng duit, fra ilor, s v spun f r sfial c a murit i a fost ngropat; i mormntul lui este n mijlocul nostru pn n ziua de azi. Fiindc David era prooroc, i tia c Dumnezeu i f g duise cu jur mnt c va ridica pe unul din urma ii [Cristos] s i pe scaunul lui de domnie, ...despre nvierea lui Hristos a proorocit i a vorbit el, cnd a zis c sufletul lui nu va fi l sat n Locuin a mor ilor, i trupul lui nu va vedea putrezirea. Dumnezeu a nviat pe acest Isus, i noi to i sntem martori ai lui.
( Din prima predica a lui Petru in fata a mii de oameni de ziua Cincizecimii la Ierusalim) Faptele Apostolilor 2:25-32

Invierea lui Isus Cristos este, probabil, evenimentul cel mai impecabil demonstrat din istorie. Faptul ca ambele autoritati, seculare si religioase au facut tot ce le statea in putere pentru a calca in picioare noua secta a crestinilor care predicau acest mesaj, este o chestiune de istorie confirmata. Insa faptul ca, n-au facut singura actiune evidenta care ar fi demonstrat netemeinicia invierii, constitue o dovada suficienta ca nu au putut sa o faca. Acest fapt indisputabil poarta in el autentica marturie a validitatii invierii. Pretentia mormintului gol ar fi putut fi usor de combatut daca ar fi fost o inselatorie, pentru ca Isus nu si-a trimis discipolii sa inceapa predicarea
71

Evangheliei in Siberia sau India. Ia invatat sa inceapa chiar din Ierusalim, scena crucificarii si a invierii Sale. Marturia lor, despre aceste evenimente publice cunoscute, constituia mesajul simplu dar puternic al Apostolilor. Pe aceasta baza, dar si pe cea a profetiilor implinite de El, ucenicii transformati ai lui Cristos declarau ca El a murit pentru pacatele lumii, iar invierea era dovada ca datoria a fost platita. Iertarea pacatelor si viata vesnica erau acum oferite ca un dar fara plata al Harului lui Dumnezeu tuturor celor vor crede. Vestea buna( Evanghelia) predicata de apostoli este aici conturata de Pavel: V'am nv at nainte de toate, a a cum am primit i eu: c Hristos a murit pentru p catele noastre, dup Scripturi (Vechiul Testament); c a fost ngropat i a nviat a treia zi, dup Scripturi; i c S'a ar tat lui Chifa( Petru), apoi celor doisprezece. Dup aceea S'a ar tat la peste cinci sute de fra i deodat , dintre cari cei mai mul i snt nc n via , iar unii au adormit. n urm s'a ar tat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. Dup ei to i, ca unei strpituri, mi s'a ar tat i mie(Pavel). 1 Corinteni 15:3-8 Confruntati cu mormintul gol Dupa cum explica Pavel, invierea este inima Evangheliei: C ci, dac nu nviaz mor ii, nici Hristos n'a nviat. i dac n'a nviat Hristos [din morti], credin a voastr este z darnic , voi snte i nc n p catele voastre, i prin urmare i cei ce au adormit [murit] n Hristos, snt pierdu i. Dac numai pentru via a aceasta ne-am pus n dejdea n Hristos, atunci sntem cei mai nenoroci i [pentru ca suferim si murim, predicind o minciuna] dintre to i oamenii! Dar acum, Hristos a nviat din mor i, prga celor adormi i. 1Corinteni 15:15-20 Noul mesaj al ucenicilor odata-infricosati, acum curajosi-ca-leii, nu era o filosofie religioasa care putea fi discutata. Nu era nici o parere sau o vorba in vint. O incredibila afirmatie fusese facuta: Mintuitorul pe care ei il
72

proclamau, invinsese moartea, dupa care a iesit din mormint la trei zile dupa ce corpul sau lipsit de viata a fost inhumat. Iar ei faceau aceasta declaratie chiar in locul in care ar fi fost usor respinsa daca, cumva, n-ar fi fost adevarata. Un scurt drum la mormint ar fi fost tot ce trebuia pentru a descoperi inselatoria. Mergeti si uitati- va voi insiva! ar fi fost replica sarcastica la mesajul Evangheliei. Piatra este inca la locul ei cu sigiliul roman intact. Da... mormintul chiar e gol! In foarte putin timp tot Ierusalimul ar fi cunoscut adevarul. Iar daca, printr-o sansa, ucenicii ar fi persistat in agitarea oamenilor cu minciunile lor, autoritatile ar fi putut rostogoli piatra ce inchidea mormintul si ar fi putut expune public corpul lui Cristos. Insa nu au facut-o. Este evident ca nu o puteau face. Mii de oameni deveneau adeptii lui Cristos si spuneau ca El urma sa se intoarca pentru a judeca pe cei ce refuza sa creada in El. Ierusalimul era tulburat. Nici romanii, nici rabinii nu puteau permite ca tulburarea publica sa continue. Ca rabinii aveau toate toate motivele sa expuna corpul, dar n-au facut-o, iar mormintul care putea fi usor verificat -era gol- este istorie certificata. De ce n-au pus romanii un alt corp in mormint, apoi sa inchida mormintul cu piatra, sa-l sigileze din nou, sa plaseze un strajer afara care sa jure ca in mormint se afla trupul lui Isus? Pina cind un asemenea scenariu ar fi putut fi conceput, mult prea multi martori vazusera, deja, cu ochii lor ca trupul disparuse. Faptul ca mormintul era gol este indiscutabil. Sigiliul roman fusese rupt fara respect, iar piatra indepartata, expunind intrarea in cripta sapata in stinca. Oricine putea intra, si multi au facut-o, verificind faptul ca acolo nu se afla nici un cadavru, nici macar resturile precedentelor inmormintari, pentru ca era vorba de un mormint nou. Autoritatile nu puteau nega ca mormintul lui Cristos era gol. Au ramas astfel numai cu alternativa sordida a ticluirii unei explicatii care sa se potriveasca cumva cu realitatea. Un amestec absurd

73

Cea mai buna teorie cu care au putut veni rabinii era o poveste incredibila. Cu multa grija publicul a fost informat ca discipolii ar fi furat trupul si l-ar fi ingropat in secret. Aceasta minciuna transparenta era, insa, mult prea ridicola pentru a fi crezuta de altcineva decit cei ce vroiau sa o creada. Cine ar fi riscat sa rupa sigiliul roman si sa sufere, astfel, pedeapsa cu moartea! Cu siguranta nu discipolii. Acea mica gasca de dovlecei, confuzi si infricosati, de la tara nu aveau nici inteligenta nici chutzpah ( tupeu, neobrazare)pentru a se pune cu Roma. Acesti lasi fugisera cu totii pentru a-si scapa pielea atunci cind Isus a fost arestat. Cu siguranta ar fi fost ultimii oameni ce ar fi avut curajul si geniul de a pune la cale o asemenea incercare temerara. Totusi aceasta era povestea, demna de mila si plina de controverse, soptita pe la colturi pe care orice om cu bun-simt, stia, ca numai rabinii o puteau concepe. Sa presupunem ca soldati romani, perfect antrenati, cu o disciplina perfecta si ascultare aproape robotica au adormit cu totii in garda. Dupa cum curge aceasta fictiune imposibla, discipolii s-au strecurat (de unde si-au luat curajulnu stim), au rostogolit piatra si apoi s-au furisat, purtind trupul lui Cristos, fara sa trezeasca pe nimeni. Cum ar fi putut stii soldatii cine a facut aceste fapte uimitoare in timp ce ei dormeau, este suficient de irational. Dar mai sunt suficiente intrebari la fel de stinjenitoare. De ce n-au fost arestati discipolii pentru crima de care, pare-se, erau vinovati? Si ce putem spune despre soldatii de garda? Nu au fost, in nici un fel, pedepsiti. Insa, pentru aceasta presupusa incalcare de consemn, una foarte serioasa, pedeapsa era numai una. Moartea. Ar fi trebuit executati imediat. Ceva nu e in regula. Ceva e putred la virf. Povestea ucenicii-au-furat-trupul trebuia sa fie o masluire, care avea aprobarea rabinilor si a ierarhiei militare romane, altfel capetele ar inceput sa cada imediat. Povestea avea suficiente gauri in ea incit legiunile romane ar fi putut marsalui prin ele. Era atit de slab ticluita incit trebuie sa fi fost plasmuita intr-un moment de panica si disperare. De fapt exista martori chiar ai panicii ce se potrivea cazului. Ei afirmau ca au vazut un inger, stralucind ca fulgerul, care a rostogolit piatra si a inspaimintat soldatii, la inceput au ramas pe loc inlemniti de spaima, apoi au fugit.
74

Factorul celor trei zile Nu exista indoiala ca trupul lui Cristos, disparuse. Daca ar fi fost furat, actiunea ar fi trebuit sa aiba loc numai dupa ce soldatii n-ar mai fi pazit mormintul. Un raport atent si credibil al celor intimplate, ar trebui sa arate cum soldatii au ramas de garda citeva ore in plus dupa expirarea celor trei zile in timpul carora, impostorul, spusese ca o sa invie. Apoi au parasit locul cimitirului, lasind in urma sigiliul guvernatorului inca intact pe piatra mormintului. Orice furt al trupului dupa acel moment, ar fi venit mult prea tirziu. Daca soldatii ar fi declarat, sub juramint, ca au pazit mormintul pina la expirarea ordinului primit si ca au parasit locul lasind trupul inca in mormint, atunci ar fi expus povestea invierii spusa de ucenici, ca o minciuna. Ca soldatii n-au facut niciodata un asemenea raport este un fapt de mare importanta. Povestea trupului-furat-in-timp-cesoldatii-dormeau era o recunoastere a faptului ca trupul deja disparuse atunci cind soldatii, desemnati sa pazeasca mormintul pina la sfirsitul celei de-a treia zi (Matei 27:64-66), erau inca de garda. Astfel, manufacturarea unei asemenea plasmuieli fantastice n-ar fi fost necesara. Faptul ca o asemenea fictiune absurda era in circulatie, se potriveste perfect cu scena fantastica la care mai multe femei au pretins ca au luat parte. Cu putin timp inainte de rasaritul celei dea treia zi dupa crucificare, un inger infricosator a rostogolit piatra de mormint apoi s-a asezat pe ea, aratind mormintul gol intregii lumi. Soldatii au fost loviti de spaima, la fel si femeile care urmarisera, si ele, totul din apropiere. Intre timp, garzile inarmate care si-au revenit suficient din spaima ce-i inghetase intr-atit incit poata misca membrele, au fugit panicati catre rabini pentru a le relata uimitoarea poveste. Soldatii trebuie sa fi relatat, deasemenea, ca mormintul era gol inainte de expirarea temenului de trei zile. Astfel autoritatile erau blocate in scenariul ridicol ce presupunea furtul trupului, in timp ce soldatii erau cuprinsi de somn. Ucenicii neincrezatori
75

Reactia initiala a ucenicilor lui Cristos ne arata si ea despre adevarul marturiei lor, facuta sub juramint. Uimiti la aflarea vestii despre mormintul gol, inca aflati sub teroarea fricii, cei unsprezece sau intilnit, in acea seara, in secret pentru a discuta ultimele intimplari. Visul lor de a conduce regatul mesianic se transformase intr-un cosmar. Poate ca discutind unul cu altul, despre acesta incredibila schimbare de situatie s-ar fi putut ajuta reciproc sa inteleaga ciudata epopee la care luasera parte si care, acum, le punea viata in pericol. Invierea era ultimul lucru la care se asteptau. Nici macar nu erau in stare sa creada. Pe baza primului raport facut de catre femeile care-L vazusera in viata si pe care nimeni nu l-a crezut, Petru si Ioan au fugit la mormint si au confirmat ca era, intradevar, gol (Ioan 20:2-10). Isus ii va aparea mai tirziu lui Petru, pe care-l mustra cu blindete, apoi il iarta pentru lasa lui tradare. Insa Petru, inca, era la fel de confuz ca si ceilalti. Departe de a se preocupa cu fabricarea fabulei invierea-din-morti discipolii infricosati erau socati de uluitoarea desfasurare a evenimentelor. Discutau cu sinceritate despre insemnatatea acestor apartii si despre cum ar trebui sa-si puna vietile sfarimate pe fagasul normal- cind, deodata, El isi face aparitia in mijlocul lor. Fara sa deschida o usa sau o fereastra si fara sa scoata un sunet, Domnul lor, a patruns misterios in camera incuiata pentru a confrunta temerile celor ce-L abandonasera din frica pentru propiile vieti. Si chiar acum cind Cristos statea in mijlocul lor, nu puteau crede ceea ce simturile le spuneau. Erau pietrificati de frica. Cu siguranta ca trebuia sa fie fantoma Lui( Luca 24:36,37) ! Isus si-a intins miinile catre ei si le-a vorbit linistitor, reasigurindui cu vocea calma, autoritara pe care o cunosteau atit de bine: Uita i-v la mnile i picioarele Mele, Eu snt; pip i i-M i vede i: un duh n'are nici carne, nici oase, cum vede i c am Eu. Relatarea martorului ocular continua: ( i dup ce a zis aceste vorbe, le-a ar tat mnile i picioarele Sale.)Fiindc ei, de bucurie, nc nu credeau, i se mirau, El le-a zis:
76

Ave i aici ceva de mncare? I-au dat o bucat de pe te fript i un fagur de miere. El le-a luat, i a mncat naintea lor. Apoi le-a zis: Iat ce v spuneam cnd nc eram cu voi, c trebuie s se mplineasc tot ce este scris despre Mine n Legea lui Moise, n Prooroci i n Psalmi. Atunci le-a deschis mintea, ca s n eleag Scripturile. Luca 24:39-45 Patruzeci de zile de dovezi infailibile Pentru a indeparta absolut orice indoiala cu privire la invierea Sa, Cristos a ramas alaturi de discipolii Sai urmatoarele 40 de zile. Dealungul acelor zile cu ...multe dovezi... (Fapte 1:3) le-a demonstrat in repetate rinduri ca era intr-adevar viu. Avem la dispozitie marturia completa, incontestabila, a martorilor oculari care au fost alaturi de El si au vazut tot. In acea perioada le-a vorbit despre imparatia care generase atita confuzie, desi nu ni se relateaza cu exactitate ce anume le-a spus. Doamne, n vremea aceasta ai de gnd s a ezi din nou mp r ia lui Israel? L-au intrebat nerabdatori. Nu este treaba voastr s ti i vremurile sau soroacele; pe acestea Tat l le-a p strat supt st pnirea Sa. Fapte 1:6-7 A fost singurul si in acelasi timp, cripticul sau raspuns. La cina cea de taina parea acum intr-o alta lume si intr-un alt timp mult mai indepartat - Cristos le-a explicat ca urma sa se intoarca in Casa Tatalui Sau in ceruri. Acesta era locul de unde venise si unde le promisese ca o sa-i duca si pe ei. Insa, pentru inceput, urma sa se intoarca singur la Tatal lasindu-i sa spuna lumii povestea mortii Sale pentru pacat si despre Inviere. De ce trebuia sa plece? Acestea erau cuvinte dureroase, pe care din nou, nu pareau sa le inteleaga. Ei inca sperau ca imparatia va fi infiintata imediat.
77

Mult prea devreme, cele 40 de zile incredibile, pe care Isus le-a petrecut cu apostolii restaurindu-le credinta sfarimata, s-au sfirsit abrupt. Dintr-o data si fara vreun avertisment prealabil, El a plecat. Discipolii priveau cu uimire, cum, cu miinile intinse in binecuvintare, Cristos s-a inaltat catre cer si a disparut ascuns de un nor. Ultimile Sale cuvinte, cu citeva minute mai devreme fusesera: Ci voi ve i primi o putere, cnd Se va pogor Duhul Sfnt peste voi, i-Mi ve i fi martori n Ierusalim, n toat Iudea, n Samaria, i pn la marginile p mntului. Fapte 1:8 Puterea invierii Lui (Efeseni 1:18-21)

Nu poate fi accentuat suficient de mult ideea ca, viata pe care Cristos o da celor ce cred in El, este- viata invierii- o viata pe care numai cei ce au murit in El o pot primi. Ei nu mai au parte de confuzia celor doisprezece din noaptea tradarii lui Cristos, ci de asigurarea plina de incredere a vietii eterne, primita in dar prin Harul lui Dumnezeu. Prezenta resturilor fizice ale lui Mahomed sau Budda, sau ale altor fondatori ai religiilor lumii, in mormint nu diminueaza cu nimic influenta religiilor respective. Religiile lumi constau in principal din reguli de baza mostenite de la fondatori in care li se spune discipolilor cum sa-si traiasca viata. Nu mai conteaza daca fondatorii sunt in viata sau nu, pentru ca invataturile lor traiesc independent de ei. Indiferent ce recompense promit, de la iluminare la nirvana, ele trebuie cistigate prin eforturile celor ce le doresc. Crestinismul este total diferit. Si el, este un mod de a trai, dar nu unul la care crestinii pot ajunge prin eforturi proprii. Standardul este atit de inalt incit Cristos si numai El, a trait si ar putea trai o viata crestina. Totul depinde de o relatie personala plina de viata cu Cristos, care de aceea, trebuie si El sa fie in viata. Ca sa explice aceasta uniune intima, Cristos s-a asemanat pe Sine cu o vita, iar discipolii sunt ramurile ce-si trag subzistenta si poarta fructele prin viata pe care El o furnizeaza. pentru c Eu tr iesc, i voi ve i tr i. a promis Cristos.
78

( Ioan 14:19) Cristos este viata noastra ( Coloseni 3:4) spunea Pavel. Prin salasuirea Duhului Sfint, El traieste, viata noua a invierii, in toti cei ce-si pun increderea in El. Bucuria lui Pavel este pentru toti cei ce cred: Am fost r stignit mpreun cu Hristos, i tr iesc... dar nu mai tr iesc eu, ci Hristos tr ie te n mine. i via a, pe care o tr iesc acum n trup, o tr iesc n credin a n Fiul lui Dumnezeu, care m'a iubit i S'a dat pe Sine nsu pentru mine. Coloseni 2:20 Elementul Saul/Paul Probabil ca mai surprinzatoare decit transformarea din vietile discipolilor, datorata invierii lui Isus, a fost aceea ce a avut loc in viata lui Saul din Tars. Un fariseu strict si unul dintre instigatorii la omorirea cu pietre a lui Stefan, primul martir, Saul aparea ca dusmanul sef al noii Biserici crestine. ...sufla nc amenin area i uciderea mpotriva ucenicilor Domnului. Fapte 9:1, Saul de partea lui, f cea pr p d n Biseric ; intra prin case, lua cu sila pe b rba i i pe femei, i-i arunca n temni . Fapte 8:3 Da, acest omdupa ce a trecut printr-o incredibila schimbare radicala, dintr-o data, a devenit ucenicul lui Cristos. Nimeni nu putea crede ca asa ceva s-a intimplat cu adevarat. Crestinii, ... to i se temeau de el, c ci nu puteau s cread c este ucenic. Fapte 9:26 Dar Pavel, asa cum isi spunea acum, a inceput sa predice Evanghelia si sa dezbata cu grecii si iudeii, dovedind cu argumente incontestabile din logica si din Scripturi ca Isus era Mesia ( CristosMintuitorul). Pavel stia inca din momentul convertirii sale ca va avea parte de o soarta inca mai rea decit a celorlalti crestini. Devenind unul dintre aceia
79

pe care-i persecuta cu atita zel, acum el era tinta principala a rabinilor, care aproape imediat au conspirat sa-l asasineze ( Fapte 9:23-29 etc.). Pavel explica cite ceva din viata pe care a trait-o culminind cu martiriul de la Roma: Snt ei slujitori ai lui Hristos(liderii bisericilor ce-l criticau pe Pavel)? -vorbesc ca un ie it din min i-eu snt i mai mult. n osteneli i mai mult; n temni e, i mai mult; n lovituri, f r num r; de multe ori n primejdii de moarte! De cinci ori am c p tat dela Iudei patruzeci de lovituri f r una; de trei ori am fost b tut cu nuiele; odat am fost mpro cat cu pietre; de trei ori s-a sf rmat corabia cu mine; o noapte i o zi am fost n adncul m rii. Deseori am fost n c l torii, n primejdii pe ruri, n primejdii din partea tlharilor, n primejdii din partea celor din neamul meu, n primejdii din partea p gnilor, n primejdii n cet i, n primejdii n pustie, n primejdii pe mare, n primejdii ntre fra ii mincino i. n osteneli i necazuri, n priveghiuiri adesea, n foame i sete, n posturi adesea, n frig i lips de mbr c minte! 2 Corinteni 11: 23-27 Ce anume l-ar determina pe un rabin sa abandoneze religia caruia ii devotase viata si apoi sa adopte o credinta contrara- chiar o credinta caruiai fusese dusman. Dupa toate aparentele nu avea nimic de cistigat, ci totul de pierdut! Pare o nebunie sa schimbi o viata confortabila si prestigioasa, pentru una de abuzuri, persecutii si martiriu. Dupa cum chiar Pavel spunea: din cetate n cetate ... m a teapt lan uri i necazuri Fapte 20:23 De ce ar fi devenit unul dintre cei pe care-i ura atit de mult? Pavel a spus ca el la intilnit personal pe Cristos cel Inviat. Daca e adevarat atunci asta ar explica totul- dar ce dovada a adus? Ca acum era dispus sa sufere persecutiile si sa moara pentru Cristos, dupa cum eventual a si facut, ar putea fi o dovada suficienta. Scepticii, bineinteles,
80

ar putea spune ca a avut o halucinatie in care aparea Isus. El era sincer, dar se insela. Un asemenea argument insa nu poate fi sustinut pentru ca, Pavel acum evidentia o cunoastere pe care n-ar fi putut-o primi decit de la Isus Cristos in persoana. De exemplu Pavel stia in detaliu ce se intimplase la Cina cea de taina, desi nu fusese prezent. N-ar fi putut auzi amanuntele intilniri de la unul din apostolii participanti pentru ca nu cunostea pe nici unul dintre ei. Pavel insista ca a primit toate informatiile de la Isus cel Inviat in persoana (1Corinteni 11:23) . Apoi a jurat solemn ca nu a primit aceste cunostinte sau credinte de la unul din apostoli: Fra ilor, v m rturisesc c Evanghelia propov duit de mine, nu este de obr ie omeneasc ; pentruc , n'am primit-o, nici n'am nv at-o dela vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos. Dar cnd Dumnezeu-care m'a pus deoparte din pntecele maicii mele, i m'a chemat prin harul S u,-a g sit cu cale s descopere n mine pe Fiul S u, ca s -l vestesc ntre Neamuri, ndat , n'am ntrebat pe niciun om, nici nu m'am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli nainte de mine. Galateni 1:11,12,15-17 Apostolii autentici au trebuit sa recunoasca ca invataturile lui Pavel, pe care nu le invatase de la ei, erau autentice.Ei sacrificasera 3 ani pentru a fi invatati personal de Isus: iata ca acest nou-venit stia mai multe decit ei. Pavel a devenit seful apostolilor si a scris majoritatea epistolelor. El chiar la corectat pe Petru, care fusese seful apostolilor inaintea lui. Nu exista alta explicatie pentru convertirea lui Saul, persecutorulsef al bisericii, in Pavel, liderul ei principal, doar ca, dupa cum spunea chiar el, s-a intilnit personal cu Isus Cristos cel inviat din morti! Ca Pavel, ce nu la cunoscut pe Isus inainte sa moara, a fost invatat de El nu poate fi negat. Astfel nu mai este nevoie de o dovada mai puternica pentru invierea lui Isus. Promisiunea Celei de a Doua Veniri
81

Sa ne intoarcem pe muntele Maslinilor. In timp ce ucenicii se uitau in sus cu uimire, doi ingeri s-au apropiat de ei si i-au anuntat ca Isus se va intoarce in acelasi loc de pe Muntele Maslinilor de unde s-a inaltat la cer. Mai mult decit atit, se va intoarce in aceiasi maniera in care a plecat: intr-o coborire vizibila din ceruri. Alte Scripturi arata clar ca El se va intoarece in putere si glorie : Iat c El vine pe nori. i orice ochi l va vedea Apocalipsa 1:7 Cuvintele exacte ale mesagerilor ceresti au fost: Acest Isus, care S'a n l at la cer din mijlocul vostru, va veni n acela fel cum L-a i v zut mergnd la cer. Fapte 1:11 Science-fiction ar spune unii. Nu! De fapt e un scenariu mai uimitor decit atit. Nici macar declaratia ingerilor nu ar fi trebuit sa fie neasteptata pentru ucenici. Profetul Zaharia o anuntase deja cu claritate cu mult timp inainte, incluzind afirmatia ca Cel ce se va intoarce Pe Muntele Maslinilor este Dumnezeu. Ci Domnul Se va ar ta, i va lupta mpotriva acestor neamuri, cum S'a luptat n ziua b t liei. Picioarele Lui vor sta n ziua aceea pe muntele M slinilor, care este n fa a Ierusalimului, spre r s rit; muntele M slinilor se va despica la mijloc, spre r s rit i spre apus, i se va face o vale foarte mare: jum tate din munte se va trage napoi spre miaz noapte, iar jum tate spre miaz zi. Zaharia 14:3-4 Profetul Zaharia adauga acest interesant comentariu in versetul imediat urmator: Si atunci va venii Domnul Dumnezeul meu, si toti sfintii impreuna cu El! Nu poate fi nici un dubiu ca Zaharia 12:14 descrie intoarcerea lui Mesia la Armaghedon pentru a-si salva poporul, pe Israel, inconjurat de forte inamice coplesitoare ce se pregatesc sa-l anihileze. Este, cu siguranta, acelasi eveniment descris de Ioan in Apocalipsa 19. Cel al

82

carui Nume este Cuvintul lui Dumnezeu (v.13)- cu siguranta, Numele celui la care deja ne-am referit, cel ce este expresia lui Dumnezeu chiar de la inceput( Isaia 48:16)- Cristos in persoana, vine la Armaghedon acompaniat de armatele din ceruri. Necesitatea unei rapiri precedente Armatele ceresti care, spune Ioan, il vor acompania pe Isus trebuie sa fie sfintiide care vorbea Zaharia. Cele doua pasaje vorbesc ,fara dubiu, despre acelasi eveniment. Iuda ne spune ca aceasta venire a lui Isus Cristos, in putere si in glorie, a fost prezisa de Enoch cu mii de ani inainte. i pentru ei a proorocit Enoh, al aptelea patriarh dela Adam, cnd a zis: Iat c a venit Domnul cu zecile de mii de sfin i ai S i, ca s fac o judecat mpotriva tuturor... Iuda 14,15 Astfel este clar ca sfintii din toate timpurile, intre care cu siguranta se vor afla si toti crestinii, il vor acompania pe Cristos din cer atunci cind se va intoarce pe Muntele Maslinilor la cea de A Doua Venire. Nu trebuie sa fi un geniu pentru a concluziona: pentru ca sfintii sa se intoarca cu Isus din cer, trebuie mai intii sa ajunga in cer. Suntem pusi astfel in fata inevitabilei concluzii ca, inainte de A Doua Venire, Isus ii va lua pe toti cei care au crezut in El(pe cei inviati din morti si pe cei vii transformati) in Ceruri. Multi crestini nu o sa moara niciodata fizic. Mintuitorul lor inviat le-a promis ca, atunci cind cind se va intoarce pentru ai lua cu El pe credinciosii ce au murit, si deasemenea, va rapii de pe acest pamint pe toti crestinii aflati in viata, le va transforma trupurile muritoare care vor deveni aidoma inviatului Sau trup in glorie. Evenimentul se cheama Rapirea Bisericii. Este o promisiune absolut unica. Nici Mahomed, nici Budda sau oricare alt fondator al vreuneia din religiile lumii n-a indraznit macar sa faca o asemenea oferta. Mortii de la groapa nu se mai intorc. Din nou Pavel, cel ce nu fusese impreuna cu apostolii atunci cind Domnul Isus le vorbise despre intoarcerea Sa, devine autoritatea
83

maxima in domeniu. El ne-a oferit detalii despre Rapire pe care nici un alt apostol nu le-a oferit. Pavel o descrie in aceste cuvinte: C ci nsu Domnul, cu un strig t, cu glasul unui arhanghel i cu trmbi a lui Dumnezeu, Se va pogor din cer, i nti vor nvia cei mor i n Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi r mas, vom fi r pi i to i mpreun cu ei, n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 1Tesalonicieni 4:16,17 Reiese clar, din Scripturile pe care le vom examina mai tirziu, ca promisa intoarcere a lui Isus implica doua evenimente distincte. La Rapire Isus vine dupa sfintii Sai pentru a-i lua de pe acest pamint. La A Doua Venire, El vine cu sfintii Sai din cer pentru al salva pe Israel, iar apoi, pentru al judeca pe Anticrist si pe cei ce sunt de partea sa. Aceste doua evenimente vor fi separate de o perioada de 7 ani, timp in care Anticristul va stapinii pamintul. Justificarea biblica a acestei credinte va deveni coplesitoare, pe masura ce avansam.

Fericita noastra nadejde

-Capitolul 9-

"S nu vi se tulbure inima. Ave i credin n Dumnezeu, i ave i credin n Mine. n casa Tat lui Meu snt multe loca uri. Dac n'ar fi a a, v'a fi spus. Eu M duc s v preg tesc un loc. i dup ce M voi duce i v voi preg ti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Ioan 14:1-3 Ce emotii coplesitoare s-au stirnit intre discipoli in timp ce-si priveau Domnul ridicindu-se la cer, auzind apoi de la ingeri promisiunea intoarceri Sale pe Muntele Maslinilor! Probabil ca, gindurile lor s-au intors la ceea ce Isus le-a spus la Cina cea de Taina. Acel solemn prilej capata in fiecare zi intelesuri noi pe masura ce intelegerea lor se accentua. In ajunul tradarii Sale, Cristos, le daduse asigurarea intoarcerii Sale folosind cuvintele, Ma voi intoarce! Insa,

84

in aparenta, parea o enigmatica contradictie. Cristos ii anuntase ca se va intoarce in casa Tatalui Sau, de unde, dupa un timp, Se va intoarce sa-i ia si pe ei pentru a fi impreuna pentru totdeauna. Promisa Lui intoarcere urma sa fie pentru un scop precis: ...v voi lua cu Mine.... Ei au inteles ca El se va intoarce pentru a-i lua in casa Tatalui Sau pentru ca ...acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Deci A Doua Sa Venire trebuie sa fie in scopul de a-i Rapii la cer pentru a-i avea impreuna cu El. Insa, atunci cind ingerii au anuntat intoarcerea Sa pe Muntele Maslinilor, nu au mentionat Rapirea. Daca acesta ar fi scopul intoarcerii Sale atunci nu ar fi nevoie ca El sa sa parcurga tot acest drum pina la Ierusalim. Ar putea sa-si stringa ucenicii deasupra pamintului. Ca intradevar asa se va intimpla i-a fost revelat mai tirziu, prin Duhul Sfint, lui Pavel care la acea data era inamicul de moarte al lui Cristos si al Bisericii Sale. Mai mult decit atit, profetul Zaharia a spus ca atunci cind picioarele lui Mesia se vor sprijinii pe Muntele Maslinilor va aduce cu El toti sfintii( Zaharia 14:5). In loc sa salveze pe toata lumea, El se va intoarce ca sa salveze pe Israel atunci cind va fi inconjurat de armatele lumii intregi adunate pentru a-l distruge. De fapt, El va distruge acele armate si va infiinta imediat Imparatia Sa de o Mie de Ani peste care va imparati de pe tronul lui David din Ierusalim. Pare sa fie o stridenta contradictie. Intoarcerea lui Cristos, pentru batalia cu inamicii lui Israel la Armaghedon, nu seamana de loc cu promisiunea venirii Sale pentru a-i lua pe ai Sai in ceruri. Ceva nu este in ordine. Si daca ei urmau sa guverneze impreuna cu El din Ierusalim, atunci cum ar mai fi putut sa fie luati in cer? Se pare ca erau inca multe lucruri pe care nu le intelegeau. Probabil ca ucenicii au observat contradictia si erau contrariati de ea. Multi crestini din ziua de azi, nici macar nu cunosc aparenta contradictie, cu atit mai putin explicatia ei. Haideti sa suspendam insa ,momentan, analizarea problemei. Fericita noastra nadejde Promisiunea lui Cristos a fost inechivoca: ... M voi ntoarce i v
85

voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Pentru prima data, dupa ce L-au vazut inaltindu-se la cer, ucenicii gaseau speranta in aceste cuvinte ale Domnului lor, cuvinte neintelese de ei pina acum. Cu siguranta ca, Domnul lor inviat, se va intoarce curind pentru a-i duce in casa Tatalui Sau. De fapt, El le-a spus ca: ...Adev rat v spun c nu ve i ispr vi de str b tut cet ile lui Israel pn va veni Fiul omului. Matei 10:23 Nu putea dura mult! Pentru a compensa greselile din trecut, ei urmau sa-i arate cit de repede puteau indeplini misiunea incredintata-poate in citeva saptamini- cu siguranta nu mai mult decit citeva luni. Din cer le-a dat Duhul Sau cel sfint, imputernicindu-i, astfel, pentru a-i fi martori. Cu cit mai repede vor reusi sa indeplineasca sarcina incredintata lor cu atit mai repede Cristos se va intoarce pentru a-i lua in casa Tatalui Sau dupa cum a promis. Cu promisiunea lui Isus Ma voi intoarce! inca proaspata in minte, primii crestini au veghiat si asteptat, cu nerabdare, intoarcerea Domnului lor. Le-a spus ca nu fac parte din aceasta lume, dar ca au fost alesi din ea. Curind, Pavel va scrie sub inspiratia Domnului sau: Dar cet enia noastr este n ceruri, de unde i a tept m ca Mntuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul st rii noastre smerite, i-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a- i supune toate lucrurile. Filipeni 3:20,21 Lumea arata putin interes pentru acesti cetateni ai cerului. Le era dor de casa Tatalui lor, tinjind sa fie cu Domnul lor in Raiul linistii. Uriti, persecutati si ucisi de romani, biserica primara se consola cu speranta ca Isus se va intoarce in orice moment pentru a-i salva din incercarile ce urmau sa vina. Paul numea anticiparea rapirii fericita noastra nadejde (Titus 2:13) si intr-adevar asa era pentru primii crestini ce au trecut prin incercari de foc : Prea iubi ilor, nu v mira i de ncercarea de foc din mijlocul

86

vostru, care a venit peste voi ca s v ncerce, ca de ceva ciudat, care a dat peste voi: dimpotriv , bucura i-v , ntruct ave i parte de patimile lui Hristos, ca s v bucura i i s v veseli i i la ar tarea slavei Lui. Cit de mult doreau sa paraseasca aceasta lume pentru a fi impreuna cu El! Pe masura ce obositoarele saptamini deveneau ani, iar ani, decenii, apoi secole, vasta majoritate a celor ce se pretindeau ucenicii lui Cristos se gindeau din ce in ce mai putin la fericita noastra nadejde. Promisiunea lui Cristos a a fost intii neglijata iar mai apoi uitata. Intrun final a fost pierduta in hatisul de interpretari si erezii ce incepusera sa se multiplice. Atitudinea si asteptarile sau schimbat. Cetatenia din cer s-a dovedit a fi un concept prea nebulos. Era nevoie de un concept mai tangibil. Sa fii dispretuit pe acest pamint, urit, persecutat si ucis asa cum fusese si Domnul lor, nu mai parea un accesoriu necesar al adevaratului crestin. Poate ca aceasta lume chiar are ceva de oferit. Poate ca biserica chiar ar putea prelua conducerea in afacerile politice si ar transforma lumea, infiintind Imparatia, in absenta lui Cristos. O atitudine mai toleranta fata de societatea seculara poate chiar iar face pe cei nemintuiti mai receptivi fata de Evanghelie- in special daca realizau ca a fi crestin nu inseamna ,neaparat, persecutie- sau chiar o schimbare in modul de a trai. Primul Vicar al lui Cristos Apostazia, aflata intr-o continua inrautatire in zilele acelea, a capatat o inimaginabila dimensiune odata cu ascensiunea la putere a unui nou imparat in 313 d.Cr. Era un general briliant si un stralucit strateg pe nume Constantin. Deasemenea era un geniu al organizarii politice. Constantin a fost confruntat cu faptul ca 3 secole de persecutie crestina n-au reusit sa distruga ciudata secta. In loc sa dispara crescuse pina acolo incit unul din zece cetateni ai imperiului facea partea din dispretuita banda. Observatia lui Tertulian ca singele martirilor a fost saminta bisericii, desi poate inexplicabila, s-a dovedit a fi adevarata. Se parea ca
87

oamenii vor ceva mai mult decit placere si profit. Numai convingerile ferme pentru care merita sa mori fac ca viata sa merite a fi traita. Acesti adepti ai Caii asa cum erau numiti in acele zile de inceput ale bisericii, chiar se rugau pentru imparat, pentru magistrati sau pentru soldatii care-i torturau si omorau! De ce sa nu profiti de loialitatea exemplara catre regi si regate ce parea sa faca parte din acesta ciudata religie. Crestinii erau muncitori constiinciosi si sirguinciosi. Nu se imbatau si nu faceau revolte impotriva guvernarii. Insurectia nu facea parte din natura lor. Atunci de ce sa nu-i incurajezi si sa le dai drepturi depline? Poate ca filozofia lor despre munca si fidelitatea lor aveau sa se raspindeasca printre ceilalti cetateni. Imperiul avea sa devina mai puternic daca numarul crestinilor avea sa creasca. Noua politica era una foarte pragmatica. Pentru a impulsiona aceasta strategie, Constantin insusi a pretins ca a devenit crestin, desi a continuat, in functia de Pontifex Maximus, sa conduca preotia pagina si sa conduca ceremoniile pagine de sarbatori. Bineinteles, acesta era indatorirea sa de imparat si era pardonabila pentru ca imparatul incuraja constructia de biserici crestine. O noua zi ,plina de toleranta, se nastea. Venerat ca Dumnezeu, imparatul era capul religiei oficiale a imperiului. Acum, dupa recunoasterea oficiala a crestinismului printre religiile oficiale ale imperiului, Constantin si-a asumat titlul de conducator suprem al noii religii. Astfel si-a luat titlul de vicar al lui Cristos. Pozind in cel mai mare prieten si binefacator al bisericii crestine, si poate chiar facind-o cu sinceritate, Constantin a devenit distrugatorul ei. Cristos a refuzat oferta lui Satan de a primi imparatiile lumii intregi in schimbul inchinarii. Intr-un moment de slabiciune obosita de persecutii , biserica, a acceptat aceiasi oferta satanica de aceasta data prezentata de imparatul roman. Acesta era inceputul secolelor ce vor fi cunoscute sub denumirea de captivitatea babiloniana a bisericii. Augustin se lamenta ca cei ce acum erau in biserica erau: betivi, zgirciti, sarlatani, cartofori, preacurvari, oameni ce purtau amulete, clienti ferventi ai vrajitorilor, astrologi,...aceleasi

88

multimi ce umpleau bisericile de sarbatorile crestine, umpleau teatrele la cele pagine. Insa pentru multi crestini era o schimbare binevenita ce facea trecerea de la ura, umilinta, haituire si moarte la popularitate si chiar la conducerea lumii. Odinioara marturisirea Evangheliei insemna o persecutie certa si o moarte posibila. Exista putina nevoie de ingrijorare, cu privire la o falsa profesiune de credinta, in aceste circumstante. Acum era exact opusul. Marturisirile false erau mai degraba regula decit exceptia. Biserica se casatoreste cu lumea Sub noul set de reguli din timpul domniei lui Constantin, devenise un avantaj sa fii crestin. Trebuia ,numai, sa ei parte la intilnirile din una din bisericile crestine, din ce in ce mai numeroase, pentru a putea avansa in politica, afaceri sau chiar in serviciul militar. Convertirile de suprafata deveneau din ce in ce mai numeroase, pe masura ce participarea in biserici crestea. Coruptia a ajuns imediat pina in virful ierarhiei bisericesti. Cele mai bine platite slujbe ale imperiului, asociate si celui mai mare prestigiu si influenta, puteau fi gasite in conducerea bisericii. Constantin a incurajat constituirea unui corp ecleziastic pe care il putea folosii in folos propriu. In acest fel a reusit sa atraga barbati a caror speranta si interes nu era in lumea ce va veni, ci in cea de acum. Multi dintre cei ce ajunsesera la putere in ierarhia bisericii, erau politicieni abili care stiau sa foloseasca terminologia crestina, dar nu-l cunosteau pe Cristos. Dupa cum spunea Will Durant in Povestea civilizatiei paginismul Romei s-a potrivit ca singele maternal in noua religie, si captiva Roma si-a capturat cuceritorul. In timp ce crestinismul convertea lumea, lumea convertea crestinismul Ce comentariu tragic! Asa sa nascut Romano-Catolicismul care avea sa domine lumea din acel moment inainte. Biserica care ar fi trebuit sa fie mireasa lui Cristos, ce asteapta cu nerabdare intoarcerea mirelui pentru a o lua in Ceruri, a obosit asteptindu-l si s-a maritat cu lumea in loc. Acum ocupata cu construirea
89

unei imparatii pamintesti peste care putea guverna, intr-un parteneriat nascut din adulter impreuna cu regi si imparati, Biserica si-a pierdut speranta in Cer si a inceput sa se considere, pe sine, inlocuitorul poporului lui Dumnezeu, Israel. Uitate erau admonestarile Domnului Isus, asemanatoare acesteia: Nu v strnge i comori pe p mnt, unde le m nnc moliile i rugina, i unde le sap i le fur ho ii; ci strnge i-v comori n cer, unde nu le m nnc moliile i rugina i unde ho ii nu le sap , nici nu le fur . Pentruc unde este comoara voastr , acolo va fi i inima voastr . Matei 6:19-21 In neascultare fata de Domnul ei, Biserica a devenit cea mai bogata institutie de pe pamint si se bucura in mijlocul bogatiilor ei lumesti. Mare parte din aceasta bogatie a fost acumulata vinzind mintuirea. Fiecare pacat avea pretul sau. Cu cit pacatele erau mai mari si mai multe, cu atit mai bogata devenea Biserica Romei. Crucile si altarele ce ar fi trebuit sa ilustreze sacrificiul lui Cristos erau acoperite cu aur. Cardinali, episcopi sau papi, care pretindeau ca sunt urmasii descultilor ucenici-pescari , aveau un stil de viata ce-i rusina pina si pe regii seculari. Perversiunile bisericii, incepute in timpul lui Constantin, au devenit din ce in ce mai rele de-alungul secolelor, culminind in Romano-Catolicism. De-alungul Evului Mediu si secole dupa aceea, RomanoCatolicismul a fost recunoscut de guvernele seculare ca fiind singura biserica crestina adevarata. Papii aveau propriile armate, au luptat in nenumarate razboaie( citeodata chiar intre ei !), faceau aliante politice cu printi, regi si imparati asupra carora, gradual, isi extindeau puterea. Imparatii tremurau sub spectrul excomunicarii papale, caci numai ereticii creadeau ca mintuirea putea fi gasita si in afara Bisericii Catolice. Excomunicarea insemna damnarea vesnica, fara speranta- iar aceasta amenintare a dat bisericii o putere aproape absoluta. Roma devenea astfel: ... cetatea cea mare, care are st pnire peste mp ra ii p mntului. Apocalipsa 16:17

90

Stapinirea ei nu venea prin puterea armelor, pentru ca legiunile romane nu mai existau. Puterea ei stapinitoare asupra lumii era exercitata printr-o ierarhie religioasa, care pretindea ca a mostenit cheile imparatiei date de Domnul nostru, lui Petru. Timp de secole Biserica Catolica a fost mina din manusa autoritatilor seculare, care executa pe cei ce erau declarati eretici. Desi Roma respinge orice responsabilitate pentru martirii infamei Inchizitii, pentru ca executiile erau in majoritatea cazurilor, realizate de stat. Speranta Rapirii se pierde Nu mai exista un motiv pentru intoarcerea lui Isus. Sustinind transmiterea autoritatii de la Constantin catre ei, papii au condus cu o mina de fier. peste ceea ce ei considerau a fi imparatia lui Dumnezeu pe pamint. Pina in ziua de azi papii poarta cu mindrie cele trei titluri religioase mostenite de la Constantin: Pontifex Maximus, Vicarul lui Cristos si Episcopul Episcopilor. Aceste titluri impreuna cu puterea imperiala, sustineau primii papi, le-au fost date de insusi Constantin. Ca sa sustina asertiunea de mai sus biserica a pus in circulatie un document numit Donatia lui Constantin. Astazi este recunoscut, chiar si de catre istoricii catolici, ca un fals deliberat. Nevoia unui astfel de document este o dovada mai mult decit suficienta pentru a arata ca doctrina papala a succesiunii, pe care se sprijina papii de astazi ca dovada a autoritatii lor spirituale supreme, este doar o inventie mult mai tirzie. Rapirea este total necunoscuta in Romano-Catolicism. De fapt este contrazisa in detaliu de cele doua doctrine catolice: purgatoriul si indulgentele. Chiar daca au existat de-alungul secolelor grupuri relativ mici de crestini evanghelici independenti si persecutati de Roma, chiar si ei au pierdut speranta Rapirii. Conditionat de cit de mult au suferit in aceasta viata, cite fapte bune au facut, cite indulgente au meritat, credinciosii catolici trebuie sa petreaca necunoscute perioade de timp in purgatoriu suferind pentru pacatele pentru care si Isus a suferit. Invatatura aceasta nebiblica elimina promisiunea facuta de Pavel:

91

C ci nsu Domnul, cu un strig t, cu glasul unui arhanghel i cu trmbi a lui Dumnezeu, Se va pogor din cer, i nti vor nvia cei mor i n Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi r mas, vom fi r pi i to i mpreun cu ei, n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 1 Tesalonicieni 16:17 O resurectie simultana a celor morti in Cristos si a celor in viata ,luati impreuna in nori la Rapire, ar fi imposibila. Toti mortii n-ar fi terminat suferintele in purgatoriu, iar cei vii nu ar fi ajuns inca acolo. Reformatiunea a facut foarte putin pentru recuperarea sperantei in promisiunea lui Cristos: ...M voi ntoarce i v voi lua cu Mine... Rapirea este in general negata sau are foarte putina importanta intre grupurile de reformati, cum ar fi Prezbiterienii sau Luteranii. Pare a fi un motiv serios evitarea predicarii ei din cauza fanatismului care in trecut o invaluia. Cea mai buna dovada ca iminenta Rapire nu este biblica a fost gasita in faptul ca Isus Cristos nu s-a intors inca. Din pacate, atunci cind fericita nadejde a intoarcerii iminente a lui Cristos a fost temporar resuscitata in ultimele doua secole, freamatul aparut pe ici pe colo s-a degradat in fixarea de date, facind ca Rapirea sa cada in derizoriu. Renuntind voluntar la bunurile personale, crud amagiti, zeloti in robe albe au asteptat in van pe cite-un virf de deal sau pe acoperis in timp ce ora promisa a venit si a plecat. Asemenea anticipare fanatica s-a transformat din nou in deziluzie si uitare. O apatie scuzabila Mai recent fericita nadejde a devenit proeminenta in gindirea evanghelica in anii 70 si 80 odata cu publicarea cartii The late great planet Earth de Hal Lindsay si a altor carti in care se incerca tratarea biblica a Rapirii. Apoi a aparut Eighty Eight reasons for[the Rapture to occur in] 1988 urmata de Eighty Nine reasons for 1989. Agitatia si emotia sau transformat rapid in dezamagire si deziluzie atunci cind, Cristos, nu a venit sa-si ia Biserica in luna septembrie a ambilor ani asa cum autorul asigurase cititorii ca prezice Scriptura.
92

De curind un profetcorean prezicea ca Rapirea va avea loc in 28 octombrie 1992. Multi dintre adeptii sai din alte tari dar mai ales din Korea si-au parasit slujbele si si-au donat posesiunile in asteptarea mult-doritului eveniment. Ziua a trecut, iar credinciosii erau inca pe acest pamint stinjeniti si rusinati. La putin timp dupa aceea liderul a fost condamnat pentru convertirea in folos propriu a 4 milioane de dolari din fondurile congregatiei. Se pare ca ii folosise pentru achizitia de bonduri a caror data de maturitate depasea cu mult pe cea a presupusei rapiri! Ca rezultat al acestui entuziasm urmat de dezamagire, deziluzia mai mare decit oricind a tocit speranta legitima a intoarcerii iminente a lui Cristos. Rapirea si A Doua Venire sunt privite acum ca ca subiecte ce ar trebui evitate de majoritatea crestinilor si, se parea, indreptatit motivata. Deasemenea, Evanghelia, pentru ca era predicata de catre cei ce fixau date a devenit subiectul de batjocura. Astazi pe Pamint sunt circa 1,7 miliarde de oameni ce se autointituleaza crestini si isi afirma credinta in Cuvintul lui Dumnezeu. Mare parte dintre ei, insa, dupa cum te-ai astepta dupa atita timp, se gindesc foarte putin la intoarcerea Domnului nostru. Promisiunea Lui Ma voi intoarce este inca in Biblie si este o doctrina de baza- chiar daca vaga, neimportanta si plina de controverse a credintei crestine. Dar ca atrage prea putin interes autentic, si mai putina speranta, nu este surprinzator dat find faptul ca au trecut 1960 de ani decind Domnul nostru Isus Cristos a rostit acele cuvinte. Cine poate spune citi ani sau cite secole or sa mai treaca pina la implinirea promisiunii?Nu spune, oare, chiar Biblia ca pentru Dumnezeu o mie de ani ... snt ca ziua de ieri, care a trecut, i ca o straj din noapte.(Psalm 20:14) . Dupa aceasta evaluare, Cristos ar fi plecat de numai citeva ore. Deci ar putea fi mii de ani inainte de intoarcerea Sa. Si care ar fi diferenta? Aceasta este intrebarea pe care cu onestitate trebuie sa ne-o punem.

93

Reconcilierea contradictiilor
-Capitolul 10-

Spune-ne, cnd se vor ntmpla aceste lucruri (distrugerea Templului)? i care va fi semnul venirii Tale i al sfr itului veacului acestuia? Si Isus a raspuns [in urmatoarele 28 de versete le da numeroase semne, iar apoi spune] ... Tot a a, i voi, cnd ve i vedea toate aceste lucruri(semnele pe care le daduse), s ti i c Fiul omului ( A Doua Venire) este aproape, este chiar la u i. ...Deaceea, i voi fi i gata; c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i. Matei 24:3,33,44 Ce contradictii majore! Chiar poate fi posibil? Pe de o parte Cristos declara ca venirea Sa va urma imediat dupa multitudinea de semne neobisnuite raspindite pe toata suprafata pamintului : razboaie, epidemii, foamete, cutremure, un timp de mari tulburari ( Necazul cel Mare) asa cum lumea nu a mai vazut si nu va mai vedea vreodata. Vor fi aparitii supranaturale in cer: Soarele si Luna intunecate si semnul Fiului omului vizibile tuturor. Aceste semne vor putea fi vazute de catre toti oameni de pe Pamint. Nu va fi nici chiar cel mai mic dubiu in mintea cuiva ca intoarcerea lui Cristos este iminenta, chiar la usi. Nimeni nu va fi surprins. Pe de alta parte, cu nu mai putina claritate, Cristos declara ca venirea Sa va surprinde pe toata lumea. Cu greu contradictiile ar putea fi mai flagrante. Usor de reconciliat ar spune unii. Numai crestini vor deosebi semnele. Insa Pavel spunea: Dar voi, fra ilor, nu snte i n ntunerec, pentruca ziua aceea s v prind ca un ho . 1Tesalonicieni 5:4

94

Cei ce sunt orbi spiritual, insa, nu vor recunoaste semnele, si ei sunt cei care vor fi luati prin surprindere. Asa decurge argumentarea, care insa nu se potriveste Cuvintului lui Dumnezeu.

Evenimente cataclismice ce vor teroriza lumea Semnele de care vorbeste Cristos nu sunt atit de subtile incit sa necesite citusi de putin discernamint spiritual pentru a le percepe. Din contra, semnele sunt atit de evidente incit nu pot fi ignorate sau trecute cu vederea. A Doua Venire, cu siguranta, nu o sa surprinda pe nimeni. Evenimentele ce conduc la intoarcerea lui Cristos pe Muntele Maslinilor, sunt atit de unice si universal catastrofice incit toata lumea va sti ca a venit timpul pentru confruntarea profetica fata-in-fata dintre Cristos si Antichrist. Biblia ne spune ca: i am v zut fiara [Antichrist] i pe mp ra ii p mntului i o tile lor, adunate ca s fac r zboi cu Cel ce edea c lare pe cal i cu oastea Lui. Apocalipsa 19:19 Vor sti ca ora fatala a sosit pentru infruntarea finala. Luati, din nou, in considerare semnele intoarcerii lui Isus enumerate de El in Matei 24. Apoi cititi descrierea teribilelor distrugeri ce lovesc pamintul si care sunt mentionate numai in Apocalipsa 6. Uitati de distrugerile incredibile mentionate in alta parte. In aceasta parte a necazului cel Mare, deja din populatia Pamintului a fost deja ucisa. Adica aproape 1,5 miliarde de oameni! Dezastre naturale dincolo de orice imaginatie vor asalta aceasta planeta. Ploaia catastrofica de meteoriti, acompaniata de cutremure gigantice si eruptii vulcanice de o asemenea magnitudine incit : to i mun ii i toate ostroavele s'au mutat din locurile lor. Apocalipsa 6:14 Fiecare persoana de pe Pamint va realiza ca minia lui Dumnezeu

95

este varsata pe Pamint. Mindrii lideri ai Pamintului sunt atit de inspaimintati incit striga muntilor si pietrelor sa-i ascunda de furia cumplita a lui Dumnezeu. (Apocalipsa 6:15-17) Nu, Cristos nu ne avertizeaza sa fim pregatiti pentru ca altfel s-ar putea sa nu avem discernamintul spiritual necesar pentru a discerne subtilele semne care vor marca venirea Sa. Acele semne vor fi fizice si de o asemenea magnitudine incit nu vor putea fi ignorate sau scapate din vedere de nimeni, nu conteaza cit de orbi spiritual ar fi. Contradictie inevitabila Cristos ne avertizeaza sa fim atenti dintr-un motiv total diferit. El se va intoarce intr-un timp cind omenirea, increzatoare in viitor si multumita de sine si biserica adormita (Matei 25:5)- il vor astepta cel mai putin: c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i. Matei 24:44 Nu va fi dat nici un semn. Pentru ca acesta sa fie cazul, dezastrele mentionate mai sus inca n-ar fi trebuit sa aiba loc. Judecata lui Dumnezeu va fi ultimul lucru la care omenirea acelor zile se va astepta. Nu vor fi avertismente timpurii. Va fi o situatie asemanatoare calmului de dinaintea furtunii - dar in acest caz nu va fi vreun semn al furtuni ce va urma. Isus a avertizat ca, conditiile inainte de intoarcerea Sa vor fi la fel cu cele de inainte de Potop: ...mncau, beau, se nsurau i se m ritau pn n ziua cnd a intrat Noe n corabie; i a venit potopul i i-a pr p dit pe to i. Luca 17:27 Venirea Lui va fi intr-un timp in care lucrurile vor decurge ca de obicei, placeri nemasurate si optimism pentru viitor. Exact cum a fost imediat inainte de Potop, ultimul lucru pe care oamenii l-ar astepta ar fi judecata lui Dumnezeu. Cu siguranta, Cristos nu descrie A Doua Venire in mijlocul
96

Armaghedonului ! Climatul obisnuit de afaceri, complezenta si surpriza se pot aplica numai unei veniri anterioare- Rapirea. La timpul celei de A Doua Veniri omenirea a indurat deja, timp de patru ani, minia lui Dumnezeu si asteapta continuarea. Lumea este in ruine si tremura in pragul distrugerii totale. Pentru ca venirea lui Cristos sa fie fara avertisment si sa ia prin surprindere, pe toata lumea, trebuie sa se intimple inainte de timpul marelui dezastru descris in Matei 24. El vine inainte ca Dumnezeu sa-si verse minia pe Pamint asa cum este descrisa in Apocalipsa. Altfel, El nu ar fi putut spune ca venirea Sa va fi aidoma zilelor lui Noe chiar inainte de Potop. Insa, la fel de clar, El declara ca va veni dupa ce aceste dezastre masive si-au luat oribilul tain si dupa ce minia lui Dumnezeu a fost turnata pe acest pamint pentru mai multi ani. Aceste catastrofe sunt semnele care, spune Isus, ii vor vesti intoarcerea. Mai mult, venirea Sa nu va avea loc pina toate acestea se vor fi intimplat, astfel ca nimeni nu va avea vreun dubiu ca El este la usi. Toata omenirea va sti ca El urmeaza sa coboare din cer, din cauza semnelor inconfundabile ce-i vestesc sosirea. Asta declara Isus in limbaj inechivoc. La fel de clar El avertiza ca nu vor fi deloc semne care sa indice venirea Sa. Se va intimpla atunci cind conditiile pe Pamint vor face sa para, chiar si pentru ai sai, ca mai mult ca sigur El nu va veni atunci: va veni n ceasul n care nu v gndi i. Insa, chiar atunci El va venii! Contradictia este inevitabila: el vine atunci cind nu vor fi semne de avertizare, insa vine dupa ce aceste semne au fost prezentate in fata unei lumi terifiate; vine ca un hot atunci cind nimeni nu-L asteapta, insa vine atunci cind toata lumea-L asteapta. Doua evenimente separate: Rapirea si A Doua Venire Cum poate venii Cristos, imediat dupa semnele inconfundabile ce sunt menite sa ne anunte sosirea Sa, si in acelasi timp ca un hot noaptea
97

atunci cind putini sau niciunul dintre adeptii lui nu-L asteapta? Cum ar putea veni cind ...vor zice pace si liniste... (1 Tesalonicieni 5:3) si in acelasi timp sa vina in mijlocul Armaghedonului, cel mai destructiv razboi pe care-l va cunoaste lumea? Cum vor putea sfintii sa fie r pi i to i mpreun ..., n nori, ca s ntmpine pe Domnul n v zduh si in acelasi timp sa vina impreuna cu el din Ceruri pentru a judeca omenirea? Cum vor putea doua scenarii atit de opuse sa fie amindoua adevarate? Nu exista decit un singur raspuns posibil pentru aceasta intrebare. Este evident ca cele doua descrieri diametral opuse ale Intoarcerii Sale nu se pot referii la acelasi eveniment. Am vazut ca profetii din Vechiul Testament au spus ca venirea lui Cristos nu se poate potrivii intr-un singur eveniment si aceleiasi perioade de timp. Astfel, desi era nevoie de doua veniri ale lui Mesia, profetii nu precizeaza direct acest lucru. Pentru faptul ca nu si-au dat seama de acest lucru, nu exista scuza pentru contemporanii lui Cristos. Deasemenea este de neiertat, astazi, neintelegerea faptului ca ceea ce spune Biblia despre intoarcerea lui Cristos nu poate fi comprimat intrun singur eveniment si in aceiasi perioada de timp. Trebuie sa aiba loc doua veniri ale lui Cristos, amindoua inca in viitor, care se vor petrece in doua momente distincte in timp. Nu exista o alta solutie de reconciliere posibila a pasajelor din Scriptura cu privire la intoarcerea lui Cristos. Dupa propriile cuvinte ale lui Cristos, conditiile de pe Pamint la una din veniri, vor fi total opusul celeilalte. Nu exista nici o cale prin care in aceiasi perioada de timp si acelasi eveniment sa existe o rapire extatica a credinciosilor combinata cu o coborire a tuturor credinciosilor din cer pentru a salva pe Israel la Armaghedon. A Doua Venire are loc dupa incredibila devastare a Pamintului, numita Necazul cel Mare, prezis de Biblie pentru acea perioada. Rapirea are loc inainte de aceasta perioada. Intreaga lume va sti ca A Doua Venire e pe cale sa se petreaca. Nici un necredincios, si foarte putini crestini, vor astepta Rapirea atunci cind se va petrece. A Doua Venire, care este partea culminanta a Necazului cel Mare, va avea loc in mijlocul Armaghedonului. Armatele lumii vor fi cucerit deja mare parte din Israel si vor forta cucerirea Ierusalimului. Vor fi
98

concentrati sa implineasca ceea ce Hitler numea- solutia finala la problema evreiasca exterminarea turbata a fiecarui israelit si probabil a oricarui evreu de pe planeta ( Zaharia 12). Amenintat cu distrugerea totala, Israelul, fara dubiu aflat in disperare de cauza, va retalia cu intregul sau arsenal nuclear. Toata rasa umana- chiar toata viata de pe planeta- va fi in pericol de anihilare pe masura ce schimbul nuclear va escalada. Cristos s-a referit la acest moment folosind aceste cuvinte solemne: i dac zilele acelea n'ar fi fost scurtate, nimeni n'ar sc pa[cu viata]; Matei 24:22 Va trebui ca El sa intervina direct, nu numai pentru a salva pe Israel, ci pentru a prezerva insasi viata pe pamint. Ne vom intoarce la acele Scripturi mai tirziu. Da! O Rapire tainica! Este clar ca Rapirea si cea de A Doua Venire trebuie sa fie doua evenimente separate. Cea de A Doua Venire, in mijlocul Armaghedonului, la sfirsitul Necazului cel Mare nu va surprinde pe nimeni. Rapirea, eveniment ce se va intimpla intr-o perioada de normalitate si automultumire va lua lumea si o biserica adormita prin surprindere. Milioane de crestini- aproape sigur toti copii- vor disparea dintr-o data de pe Pamint, dar cum si de ce, lumea nu va sti. Cei ce vor ramine in urma nu vor sti ca Isus Cristos i-a luat la El pe cei disparuti si i-a dus in casa Tatalui Sau din cer. O explicatie aparent plauzibila ( despre care vom vorbi mai tirziu), va fi oferita de Anticrist, care va prelua conducerea lumii la acel timp. Acea ipoteza va satisface lumea, dar va fi o minciuna. De citeva ori, in Scriptura, venirea lui Cristos este asemanata cu cea a unui hot care se strecoara in casa in timp ce toata lumea doarme. Petru spune:

99

Ziua Domnului ns va veni ca un ho . Pavel adauga : ...ziua Domnului va veni ca un ho noaptea.

2Petru 3:10 1 Tesalonicieni 5:2

Un hot vine, deliberat, intr-un asemenea timp si maniera, incit nimeni nu-si da seama de prezenta sa. In secret el i-a lucrurile dupa care a venit si pleaca fara ca nimeni sa stie. In aceiasi maniera, Rapirea va fi o luarea la Cer a unui premiu de pe acest Pamint. Cristos declara: Iat , Eu vin ca un ho . Apocalipsa 16:15

In secret, ca un hot, Cristos isi va ridica Biserica din aceasta lume. Lumea nu va sti ce se intimpla pina cind, deodata, milioane de oameni dispar. Cei care afirma ca Rapirea nu este in Scripturi ar trebui sa le examineze, cu mai multa atentie, din nou. Rapirea nu este precedata de semne Noi sustinem nu numai ca, Rapirea( atunci cind Isus vine pentru sfinti) va avea loc prima, urmata, sapte ani mai tirziu, de A Doua Venire(cu sfintii Sai, pentru salvarea Israelului). Ci dorim, deasemenea, sa aratam ca nu vor fi semne ale Rapirii si nici macar vreun avertisment ca ea urmeaza sa aiba loc. Semnele vor precede numai A Doua Venire. Cind Cristos va venii, in secret, sa-si ridice Biserica sus in Ceruri, lumea va trai in placeri si auto-multumire, pe cale sa-si rezolve problemele ecologice si se pare, foarte aproape, de stabilirea unei paci mondiale. Orice idee despre Rapire va fi larg ridiculizata. Putini crestini vor astepta indelung-promisul eveniment, desi ar fi trebuit sa fie speranta lor. Am putea spune ca aceasta este deja atitudinea comuna in cadrul bisericilor evanghelice. Citi crestini asteapta si doresc cu nerabdare venirea lui Cristos pentru a-i lua in Ceruri? Dupa cum vom vedea in paginile ce urmeaza, multe dintre semnele celei de A Doua Veniri sunt deja vizibile in lume. Altele se pot discerne ,clar la orizont, aruncindu-si umbra spre noi. Nu exista indoiala ca
100

recuzita este in curs de asezare in scena, iar cortina e pe cale sa se ridice pentru actul final al dramei istoriei umane. Principalii actori, inclusiv Anticrist, asteapta in culise nerabdatori sa-si puna vointa in aplicare. De fapt, isi vor juca rolurile exact asa cum profetii au prezis. Actul final, numita Ziua Domnului ( 1 Tesalonicieni 5:2), trebuie sa inceapa cu Rapirea, caci acea perioada de timp e anuntata ca Un hot in noapte . A Doua Venire nu poate marca inceputul Zilei Domnului pentru ca nu va surprinde pe nimeni. Este esential sa intelegem ca toate semnele din Biblie au legatura cu A Doua Venire. Nici un semn nu precede Rapirea. Singura varianta posibila este ca nu vor fi avertismente si se va intimpla atunci cind lumea si crestini se vor astepta mai putin. Totul pe Pamint se va schimba dupa acest eveniment. Rapirea poate avea loc in orice moment. Intotdeauna a fost asa. Motivul pentru care asteptam pe Domnul nostru acum, insa, ne obliga mai mult ca niciodata. Cit de aproape suntem? Biserica amortita de astazi, din ce in ce mai coborita in apostazie, este unul din semnele principale ale intoarcerii lui Cristos. Semnele celei de A doua Veniri se aduna, iar Rapirea trebuie sa preceada acel eveniment cu sapte ani. Cu siguranta suntem foarte aproape.

101

Semnele timpului
-Capitolul 11-

El a mai zis noroadelor: Cnd vede i un nor ridicndu-se la apus, ndat zice i: Vine ploaia. i a a se ntmpl . i cnd vede i suflnd vntul dela miaz zi, zice i: Are s fie z duf. i a a se ntmpl . F arnicilor, fa a p mntului i a cerului ti i s'o deosebi i: vremea aceasta cum de n'o deosebi i? Luca 12:54-56 Fara indoiala ca Isus Cristos, care este Dumnezeu, a venit ca om pe acest pamint printr-o nastere neprihanita, a trait o viata perfecta, fara pacat, a murit pentru pacatele noastre si a inviat din morti a treia zi. Din punct de vedere istoric aceste fapte sunt ferm stabilite. Avem, insa, o marturie mult mai puternica. Venirea lui Isus Cristos, pe Pamint, in trecut nu are numai o confirmare istorica. Ci este si o profetie implinita. Ginditi-va ce inseamna acest lucru! Prima venire a lui Cristos acum 1900 de ani, dupa cum deja am vazut, a implinit zeci de profetii apecifice facute de profetii evrei si transcrise apoi cu secole inainte in Vechiul Testament. La fel si Rapirea Bisericii Sale si A Doua Venire vor implini inca si mai multe detalii din planului profetic. Mult mai mult, aceste evenimente nu sunt independente unul fata de altul ci, sunt parte a planului total al lui Dumnezeu. Toate se potrivesc ca piesele unui puzzle. Fiecare eveniment nu poate fi altfel inteles decit ca o piesa din intreg. Aici ne confruntam cu un alt aspect al unicitatii lui Cristos, aspect care-L separa si diferentiaza de toti ceilalti. Nici o profetie nu a anuntat venirea lui Budda, Mahomed sau oricare alt lider al religiilor lumii. Musulmanii sugereaza ca afirmatia lui Cristos, ...va voi trimite
102

Mingiietorul.. a prezis aparitia lui Mahomed. In orice caz, pretentia aceasta nu poate fi admisa nici macar printr-un efort de imaginatie. Isus a spus ca Mingiietorul va veni de la Tatal (Ioan 14:26;15:26). Insa Mahomed a negat ca Dumnezeu ar fi Tatal sau ca ar avea vreun fiu. Cristos spunea despre Mingiietor ( Duhul Sfint): ... i anume, Duhul adev rului, pe care lumea nu-l poate primi, pentruc nu-l vede i nu-l cunoa te; dar voi l cunoa te i, c ci r mne cu voi, i va fi n voi. Ioan 14:17 Deci, Mingiietorul care deja fusese cu discipolii cu mai mult de 500 de ani inainte de nasterea lui Mahomed, evident ca nu putea fi Mahomed. Cristos a venit o data, cu aproape 2000 de ani in urma. Cum si unde va veni, toata suferinta si toate realizarile Sale, au fost exact asa cum se profetise. El va veni din nou, si inca curind. Deasemenea, si revenirea Sa in fiecare detaliu, va fi exact asa cum a fost profetit. Acele profetii le vom examina in paginile urmatoare. Profetia- identificare infailibila De ce ne-au fost date profetiile? Exista cel putin doua motive evidente. Inainte de toate, ne arata ca Dumnezeu, Creatorul nostru, nu si-a pierdut interesul in creatia Sa si/sau ar fi pierdut controlul evenimentelor. El are controlul istoriei si va avea grija ca totul sa se petreaca in conformitate cu planul Sau. Acest plan inplica poporul Sau, Israel. Implica deasemenea pe Mesia si Biserica. Dumnezeu vrea ca noi sa-i cunoastem planurile in avans si ni le-a revelat prin profetii Sai. In al doilea rind, la revenirea Sa nu trebuie sa fie nici dubiu cu privire la identitatea lui Mesia. Anticrist, dupa cum vom vedea, va incerca sa pretinda ca el este Cristos. Inselatoria va fi inteligenta si persuasiva. Cei care cunosc profetiile vor fi inarmati, in avans, cu adevarul ce ne descopera brilianta inselatorie a lui Satan. De tot ce a fost nevoie pentru a-L identifica pe Cristos la prima venire, si de tot ce va fi nevoie iarasi- atunci cind se va intoarce, a fost aratat deja de catre profeti. Dovezile abundente despre identitatea Sa ne
103

ofera siguranta absoluta a Mintuirii noastre. De egala importanta este faptul ca putem imparti cu altii dovezile pe care profetia ni le ofera. Este cel mai puternic mijloc de convingere a necredinciosilor si de introducere a Mintuitorului Isus Cristos. Mai exista inca o semnificatie importanta a profetiilor care nu este acceptata asa de usor. Dumnezeu vrea ca noi sa cunoastem semnele timpului care ne descopera apropierea momentului intoarcerii lui Cristos. Am vazut deja cum neglijarea si ignorarea profetiei au facut ca autoritatile religioase si seculare sa-L rastigneasca pe Isus la prima Sa venire. In lumina profetiilor neglijate astazi, avem toate motivele sa ne asteptam la o confuzie comparabila atunci cind Cristos se va intoarce. Pentru a preveni o asemenea neintelegere tragica- special pentru cei ce vor sa arunce o noua privire asupra profetiilor mesianice- este scopul principal al acestei carti. Dupa cum am vazut, liderii religiosi ai lui Israel, din acele zile, nu vedeau in profetie faptul ca, Isus Cristos va fi respins de catre poporul sau si crucificat. Acelasi lucru a fost aplicabil, pina dupa inviere, chiar si ucenicilor lui Cristos. Judecata le era intunecata si nu au inteles ca, atunci cind Isus a facut solemna promisiune ma voi intoarce, le oferea inca o dovada in plus ca El este Mesia. Dupa cum deja am observat, o parte vitala a marturiei profetilor Vechiului Testament a fost faptul ca Mesia trebuia sa vina mai mult de o data. Cu secole inainte, profetii evrei au pus sigiliul lor de autenticitate inaltatoarelor cuvinte pe care discipolii le vorgasi, insa, atit de criptice : Ma voi intoarce Dupa atitea secole- De ce acum? Declaratia lui Cristos, insa, ne confrunta cu o dilema. Au trecut aproape 2000 de ani, iar El inca nu a venit dupa cum a promis. Generatii succesive de credinciosi au asteptat, au vegheat si s-au dus in morminte fara sa vada sperantele si rugaciunile lor implinite. De ce ar fi mai probabil pentru noi, sa fim martorii implinirii acestei promisiuni in timpul vietii noastre? Cit de aproape suntem ? Este o prezumtie chiar punerea acestei intrebari? Unii crestini asa gindesc. Cu toate acestea, intrucit atit de
104

multe ne-au fost revelate de catre profeti, nu s-ar putea ca raspunsul la aceasta intrebare sa fie cuprins chiar in profetiile pe care rabinii le-au trecut cu vederea si pe care noi le neglijam astazi? Cu siguranta ca, posibilitatea descoperirii unui raspuns la aceasta chestiune arzatoare face ca studiul atent al profetiilor sa merite osteneala. Acele incitante dar inca neimplinite cuvinte, ma voi intoarce, trebuie analizate in contextul intregii Scripturi. Sa nu uitam ca Cel ce a facut aceasta promisiune a venit sa implineasca, in detaliu, numeroase profetii specifice din Vechiul Testament. Tot ceea ce El a facut si a spus, tot ceea ce oamenii i-au facut Lui, a fost numai culminarea a tot ceea ce profetii anuntasera cu secole inainte. Acum nu poate fi indoiala ca Isus Cristos a parasit acest Pamint fara sa implineasca toate profetiile mesianice. De aceea, El trebuie sa se intoarca pentru a-si completa misiunea, si trebuie sa o faca exact asa cum au prezis profetii. Perspectiva profetica a ucenicilor a fost mult prea ingusta. Exista o perspectiva inca si mai mare pe care ei nu au inteles-o. Trebuie sa fim atenti sa nu o ratam si noi. Daca trebuie sa intelegem cind, unde, cum si la cine se va intoarce Cristos, trebuie sa privim promisiunea Sa in integralitatea contextuala a planului etern al lui Dumnezeu. Dumnezeu a avut mare grija sa inspire scrierile profetilor Sai si sa pazeasca Cuvintul Sau pentru a oferii oamenilor Sai suficiente mijloace de recunoastere, cu exactitate, a momentului primei veniri a lui Mesia. Nu-si va inspira el, deasemenea, profetii pentru a oferii o siguranta similara in recunoasterea Rapirii si a celei de A Doua Veniri? Noi credem ca a facut-o si vom substantia afirmatia din Scriptura. Isus i-a culpabilizat pe liderii religiosi ai lui Israel pentru esecul recunoasterii semnelor timpului in care traiau: arnicilor, fa a p mntului i a cerului ti i s'o deosebi i: vremea aceasta cum de n'o deosebi i? Luca 12:56
F

Aparent ei erau responsabili de cunoasterea semnelor din Scriptura, de recunoastrea lor atunci cind apar, si de comportamentul conform cu mesajul primit. Aceiasi raspundere ne revine noua astazi.

105

Semnele venirii Sale? Cit ii priveste, insa, pe crestini atunci cind Cristos va veni, El vine, deci de ce sa nu ne oprim aici? Cu toate acestea, nu putem face nimic pentru a-i grabii sau intirzia venirea. Cresterea copiilor, mentinerea familiei unite, cistigarea existentei si pregatirea pentru pensie, lasa foarte putin timp pregatirii pentru un eveniment care mai mult ca sigur nu se va intimpla in timpul vietii tale. Frica repetarii fanatismului si nebuniilor din trecut pare un motiv suficient de serios pentru a evita atentia si concentrarea pe intoarcerea lui Cristos. Un motiv serios, s-ar spune, pina cind citim cuvintele lui Cristos cu mai multa atentie. Nu putem evita faptul ca, Isus si ucenicii Sai au vorbit de semne specifice care vor vesti apropierea intoarcerii Sale. De ce sa dai aceste semne, daca o generatie din viitor n-ar trebui sa le recunoasca si astfel sa stie ca venirea Sa era, dupa cum chiar El spunea aproape, chiar la usi ? Mai mult, daca Rapirea va avea loc cu sapte ani inainte de A Doua Venire, atunci aceste semne nu sunt pentru noi. Asa s-ar parea. Dar Cristos ne-a poruncit sa fim atenti si sa asteptam intoarcerea Sa. Ne-a avertizat sa nu fim luati prin surprindere de intoarcerea Sa. Si surpriza nu poate fi aplicata decit Rapirii. Suntem pusi, din nou, fata in fata cu o contradictie si de aceasta data va fi, poate, una care nu poate fi rezolvata? Putem fi siguri ca raspunsurile pot fi gasite, daca vrem sa le aflam si cu perseverenta cercetam Cuvintul Sau. Isus a spus deasemenea: Cnd vor ncepe s se ntmple aceste lucruri, s v uita i n sus, i s v ridica i capetele, pentru c izb virea voastr se apropie. Luca 21:28 Cind aceste lucruri incep... sa va uitati in sus.... Inceperea acestor lucruri nu poate anunta A Doua Venire, pentru ca acel eveniment nu poate avea loc pina cind implinirea semnelor nu este completa. De aceea, cu aceste cuvinte, Isus se putea referii numai la Rapire. Cind Isus raspundea, la solicitarea ucenicilor de a le spune semnele venirii Sale, enumerind o serie intreaga de evenimente( razboaie, vesti
106

despre razboaie, epidemii, cutremure, foamete etc.) El a folosit ,deasemenea, acelasi cuvint. Incepe. El a facut acest comentariu interesant: Dar toate aceste lucruri nu vor fi dect nceputul durerilor. Matei 24:8 Cuvintul grecesc folosit de Isus pentru durere este unul deasemenea foarte interesant. Se foloseste in special pentru a descrie durerile nasterii unei femei. Isus pare ca ne dezvaluie faptul ca aceste semne vor incepe sa apara cu mult timp inainte de intoarcerea Sa. Vor creste in numar si intensitate exact ca durerile nasterii. In plus, aceste semne vor incepe inainte de Rapire. Atunci cum ar putea Rapirea sa vina prin surprindere? Aceste semne, prin propria lor fire, sunt fenomene ce au fost intotdeauna intilnite pe Pamint: cutremure, epidemii, razboaie, foamete. Sunt insa citeva particularitati, ce nu au fost cunoscute mai inainte dar care, pentru prima data in istorie, ar putea surveni in orice moment. Le vom discuta intr-un capitol viitor. Fanatismul si fixarea de date sunt o nebunie. Ar fi o egala nebunie sa ignori, insa, sa ignori avertismentele lui Isus despre a fi luat prin surprindere. Suntem responsabili, asa cum fiecare generatie inaintea noastra a fost, sa cunoastem semnele venirii Sale si sa verificam daca ele se pot aplica zilelor noastre. Nu are importanta ca altii au interpretat gresit Scriptura si au fixat un timp al intoarcerii Sale, numai pentru a se arata, mai apoi, ca au gresit. Suntem responsabili pentru cunoasterea semnele si pentru aplicarea aceastor cunostinte in sens biblic. Desi generatiile trecute au interpretat gresit, constant, Scriptura, este posibil ca noi sa avem discernamintul care lor le-a lipsit? Nu este o asemenea sugestie chiar virful vanitatii? Ar putea fi, cu exceptia unui fapt evident dar trecut cu vederea pe care,deasemenea, o sa-l discutam mai tirziu. Dupa cum vom vedea, generatia noastra este singura careia anumite semne speciale anuntate de Cristos ar fi posibil sa i se aplice.

107

Misiunea totala a lui Cristos este cheia In incercarea noastra de intelegere a intelesului intreg al promisiunii lui Cristos ...ma voi intoarce... si de a stabili cit de aproape suntem de acel eveniment- trebuie sa examinam tot spectrul profetiilor biblice. Nu este suficient, numai, sa privim la propriile cuvinte ale lui Cristos, la evenimentele si invataturile apostolilor ce au urmat plecarii Sale de pe Pamint. Profetii Vechiului Testament au prezis nu numai prima Sa venire, ci si pe cea de a doua. La Vechiul Testament trebuie deci sa ne intoarcem pentru a incepe investigatia. Nici nu putem intra in acest atent studiu, pina cind nu vom fi obligati sa recunoastem ca profetia este coloana vertebrala a Cuvintului lui Dumnezeu. Fara profetie Biblia si-ar pierde mult din unicitate si puterea de a convinge sufletul cautator. Dumnezeu a declarat inechivoc: Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic f r s - i descopere taina Sa slujitorilor S i prooroci. Amos 3:7 Daca vrem sa stim secretele lui Dumnezeu si sa intelegem tot ceea ce El a planuit, atunci trebuie sa studiem ce ne-a spus El prin profetii Sai. Caci prin profeti si-a declarat Dumnezeu scopul Sau etern- si chiar detaliile planului Sau, pentru binele nostru si pentru gloria Sa. Crucificarea si plecarea lui Cristos de pe pamint nu au fost rodul nefericit al unei misiuni abandonate ci, indeplinirea plina de succes a primei faze. Astfel, promisiunea intoarcerii Sale era garantia ce completa restul misiuni pe care profetii o asternusera in termeni certi in avans. Misiunea care la adus pe Mesia pe acest pamint era mult mai cuprinzatoare decit isi puteau imagina discipolii Sai. Scopul intoarcerii lui Cristos va fi Marea Finalizare a obiectivului Sau final. In consecinta trebuie sa intelegem planul lui Dumnezeu din trecutul etern, in viitorul etern, ori nu vom putea ajunge la o concluzie valida din Scripturi cu privire la intoarcere Sa triumfala in putere si glorie pe locul respingerii si crucificarii Sale. Haideti sa ne intoarcem atunci, la istoria din Scripturi a originii Raului, istorie ce a condus la necesitatea venirea lui Mesia pe acest pamint.
108

Cum a inceput totul

- Capitolul 12-

Cum ai c zut din cer, Luceaf r str lucitor, fiu al zorilor! ...Tu ziceai n inima ta: M voi sui n cer, mi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi edea pe muntele adun rii dumnezeilor, la cap tul miaz -noaptei; m voi sui pe vrful norilor, voi fi ca Cel Prea nalt. Dar ai fost aruncat n locuin a mor ilor, n adncimile mormntului! Isaia 14:12-15 Ce este raul? De unde vine? De ce exista? Ecoul acestor intrebari se aude de-alungul secolelor si ne bintuie pina in ziua de azi. Stiintele, filozofia, psihologia, sociologia, antropologia- nici una din acestea nici macar nu s-a apropiat de explicarea raului, iar unele chiar refuza sa-l ia in considerare. Inspirat de Duhul Sfint, Isaia trage cortina aratindu-ne o secventa socanta din teribila poveste a originii raului- o intimplare de nepatruns din timpurile trecute. Cind, toate acestea s-au intimplat, nu stim. Ne este introdus Lucifer. Priviti cea mai frumoasa, stralucitoare, puternica creatura pe care Dumnezeu a creat-o. Iata insa, misterul misterelor, inima sa contempla planul indrasnet ce fusese timp de secole de neconceput: rebeliune impotriva lui Dumnezeu. Aceasta drama, teribila si de neconceput, a marcat intrarea faradelegii in universul perfect al lui Dumnezeu. Ca rezultat, au urmat inevitabilul conflict cosmic si ruina ce ameninta sa duca toata omenirea in fundurile iadului. De aici nevoia de un Mintuitor care trebuia sa vina pe pamint pentru a salva specia noastra decazuta. Cum si de ce, gindul rebeliunii impotriva celui ce la creat, s-a urcat in inima lui Lucifer? Cum au putut ambitiile sale egoiste sa devina obsesia unei creaturi perfecte care cunoscuse pina atunci numai
109

prezenta intima a lui Dumnezeu? Aici ajungem la limitele intelegerii umane, dicolo de care nu ne putem aventura. Pavel vorbeste de taina faradelegii (2 Tesalonicieni 2:7) mister ce a inceput cu pasiunea nebuna a lui Lucifer de a fi ca Cel Prea Inalt. Desi raul ramine insondabil, locul si felul originii sale au implicatii care ne pot invata multe. Desi pare de necrezut, aceasta ambitie groteasca s-a nascut chiar in rai- si in inima celui ce era:

f r prihan n c ile tale... erai plin de n elepciune, i des vr it n frumuse ... Erai un heruvim ocrotitor... Ezechiel 28-12-15 Foarte probabil, chiar dirijorul corului ceresc (Isaia 14:11, Ezechiel 28:13)! Da, in aceasta creatura perfecta, fara pata, de o aparenta inocenta si al carui viitor parea asigurat si stralucitor, isi are are raul originea. Mult mai tirziu, planeta Pamint, la fel ca si restul Universului inca se clatina sub oribilele efecte ale acestei caderi. Pornind de acesta absurda rebeliune, curge intreaga poveste a pacatului si a mintuirii. Ca rezultat al mindriei si al ambitiei sale egoiste. Lucifer devenea: ... balaurul cel mare, arpele cel vechi, numit Diavolul i Satana, acela care inseala intreaga lume. Apocalipsa 12:9 Desi este inamicul de moarte al lui Dumnezeu, pina in ziua de azi, i se permite accesul la sala tronului din ceruri. Acolo El acuza in continuu pe cei ce ce isi asculta si cred in Creatorul lor ( Iov 1:6-12; Apocalipsa 12:10) Fara rebeliunea lui Satan nu ar fi fost nevoie de un Mintuitor. Cuvintul lui Dumnezeu declara: Fiul lui Dumnezeu S'a ar tat ca s nimiceasc lucr rile diavolului. 1 Ioan 3:8

110

Atunci este clar, , daca nu reusim sa intelegem caderea lui Lucifer si consecintele ei pentru umanitate, nu putem intelege de ce Cristos a venit prima data, si cu atit mai putin de ce si cum se va intoarce. Ingrozitoarea nastere a Eului Nu putem sublinia indeajuns efectele devastatoare ale rebeliunii lui Lucifer. Pentru prima data a introdus pacatul in creatia lui Dumnezeu si de aceea este un eveniment de extrema importanta pentru intelegerea problemei raului. De cinci ori Lucifer a declarat cu ferma pasiune si determinanta mindrie: Eu voi... Aici avem povestea ingrozitoarei nasteri a Eului in univers. Progeniturile lui demonice -imaginea personala, auto-aprecierea, stima de sine, dragostea de sine, increderea in sine, auto-acceptarea, autoinfinitul... sunt calamitatea lumii de azi si si-au croit drum chiar si in biserica. Priviti chiar in inima Raului! Auto-determinarea, dreptul de a-ti stabili singur propriile standarde si de a-ti contrlola destinul, acestea au fost ambitiile egoiste ale lui Lucifer, pentru care va fi aruncat in iad. Pentru prima data o creatura facuta de Dumnezeu isi cerea dreptul de a porni intr-o independeta rebela fata de El. Dreptul suprem al lui Dumnezeu de a-si indeplini Voia cu privire la creatia Sa era pus sub semnul intrebarii. Ce indrazneala condamnabila! Este infricosator sa realizezi cum chiar calitatile personale, cautate si invatate astazi, laudate de oameni, au fost concepute de catre Satan. Aceleasi exaltari ale eului ce au condus la caderea lui Lucifer sunt pretuite astazi ca fiind cheile succesului in lume. Nu e de mirare ca Ioan, apostolul iubit, scria: tim c sntem din Dumnezeu i c toat lumea zace n cel r u. 1Ioan 5:19 Ingrijorator este insa si faptul ca un mare procent din biserica crede aceiasi minciuna. Stima de sine, imaginea personala buna, precum si alte asemenea selfisme inventate de Satan sunt acum stilpii psihologiei crestine. Ce deceptie magistrala!
111

Lucifer punea sub semnul intrebarii dreptul lui Dumnezeu de a conduce Universul pe care la creat. El cerea, literar, egalitate cu Dumnezeu: Voi fi ca Cel Prea Inalt. Era un atac insolent asupra tronului lui Dumnezeu. Dintr-o singura lovitura Satan respingea monoteismul (credinta intr-un singur Dumnezeu suprem) si introducea politeismul (credinta in mai multi dumnezei), ridicindu-se pe sine la nivelul dumnezeirii. Mai tirziu Eva va imbratisa aceiasi ambitie. Aici descoperim de ce Cristos cere celor ce vor sa-L urmeze sa renunte complet la sine. In inima lui Lucifer si-a facut aparitia incredibila obsesie de a-l inlatura pe Dumnezeu de pe tronul Sau, ca suveran a Universului si de a se instala apoi pe sine in locul Sau. Dupa cite se pare multi ingeri l-au insotit pe Satan in rebeliunea sa, iar astazi sunt cunoscuti sub numele de demoni. Fiecare persoana de pe pamint trebuie astazi sa faca aceiasi alegere: sa urmeze singurul Dumnezeu adevarat, sau sa se considere pe sine dumnezeu si astfel sa-si uneasca fortele cu Satan. Esenta bataliei este sinele contra lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi ramine de partea lui Satan pina cind, cu deplina convingere declara ceea ce Cristos a spus in locul nostru: Totu i, fac -se nu voia Mea, ci a Ta. Teoriile psihologiei nu se potrivesc lui Lucifer Intrucit caderea lui Lucifer a marcat aparitia raului in Univers, ea trebuie sa ne ofere modelul dupa care pacatul ar trebui inteles. Toate pretinsele explicatii pentru o conduita aberanta, antisociala sau imorala care nu se potrivesc modelul Luciferian trebuie respinse, pentru numai in el gasim originea acestor comportamente. Astfel, devine imediat clar ca explicatiile psihologice pentru atitudinile si actiunile gresite ce sunt popular acceptate astazi, atit in biserica cit si in spatiul secular, nu se potrivesc cazului lui Lucifer. De aceea aceste teorii trebuie respinse ca fiind false. Nu ni se ofera detalii ale formarii lui Lucifer. Nu putem decit concluziona ca astfel de date nu au relevanta asupra cazului sau. Si
112

Luca 22:42

atunci, daca informatiile despre trecutul sau nu sunt relevante si nu-i explica comportamentul, atunci in toate cazurile de comportament gresit, explicatia este contrara teoriilor psihologiei moderne. Mai mult cei ce insista in sondarea trecutului ca o cheie a comportamentului prezent, nu-si vor gasii linistea in Lucifer. Viata sa inainte de cadere a fost impecabila. Cu siguranta ca Lucifer nu a suferit de nici una din traumele copilariei, dezamagiri, lipsuri, frustrari, tentatii, relatii rupte, respingeri sau dependentele ce sunt acum aduse in fata pentru a explica si astfel scuza, ceea ce Biblia numeste pacat. Nici o familie disfunctionala nu i-a pervertit gindirea! In loc, formatiunea sa era perfectiunea insasi, pentru ca salasuia in favorul si prezenta continua a lui Dumnezeu insusi si a ingerilor Sai. Daca fondul, imprejurarile si experientele din trecut, determina comportamentul prezent, atunci Lucifer ar fi trebuit sa ramina un model de virtute pina in ziua de azi. Insa mindria a prins radacini in inima sa si a produs fructele pacatului. Cu certitudine ca Lucifer nu a fost un copil abuzat. Cu siguranta el nu a fost victima Abuzului Satanic Ritual (ASR), insa mai tirziu ii va fi inventator! Nici nu a suferit de trauma codependentei, Sindromul Personalitatii Multiple( SPM), Maladia Comportamentului ObsesivoCompulsiv( MCOC) sau Sindromul Stresului Post Traumatic ( SSPT). Aceste noi explicatii ale tulburarilor comportamentale, ce sunt acum universal acceptate chiar printre crestini evanghelici, sub nici o forma nu se pot aplica cazului lui Lucifer. Ca urmare nu se pot aplica nimanui. Pentru ca, daca comportamentul lui Lucifer, care este intruchiparea raului, nu are nevoie de o astfel de explicatie, atunci nici comportamentul nedorit al oricarei fiinte umane. Ar fi absurd sa sugeram ca acesta creatura angelica perfecta in intelepciune, talent si frumusete, a carei inima a fost exaltata de mindrie, suferea de o imagine de sine proasta sau proasta autoapreciere. Iata insa ca psihologii crestini repetind spusele umanistilor, au convins multi lideri crestini si mare parte din Biserica ca o proasta imagine de sine sta la temelia oricarui rau ce afecteaza societatea, de la dependenta de droguri si homosexualitate pina la pornografie, fornicatie si avort. Cazul lui Lucifer ofera minciuna
113

teoriilor selfiste. Problema sa era exact opusul: dorinta de afirmare si exaltare personala. Mult preamaritul fiu al diminetii nu avea nevoie de antrenament in incredere in sine, auto-afirmare, dezvoltarea sinelui, autoafirmare sau sa ai grija de numarul 1. Aceste patimi erau straine lui Lucifer atunci cind a fost creat de Dumnezeu- iata insa ca ele au izvorit libere din adincul fiintei sale. Ca, Eva a imbratisat cu nerabdare aceste dorinte egoiste, si ca ele se potrivesc ca o manusa omenirii, face numai sa confirme rechizitoriul lui Cristos la adresa rasei noastre: Voi ave i de tat pe diavolul; i vre i s mplini i poftele tat lui vostru. Ioan 8:44 Nici n-ar fi putut psihoterapia sau mai noul program in 12 pasi sa-l ajute pe Lucifer. Aceste metodologii umaniste recent inventate, devin din ce in ce mai populare. Insa nu pot rezolva problemele ce stau la baza raului indaratnic ce isi are originea in Lucifer iar acum descompune fiecare inima omeneasca. Din contra, majoritatea psihoterapiilor cultiva si incurajeaza chiar egoismul adus pe pamint de Lucifer acum mult timp. La fel ca Lucifer, nici noi nu suntem roboti fortati de circumstante sa reactionam intr-un anume fel. Tentatiile si traumele pot fi scuze pentru reactia agresiva, razbunare, distructiva si irationala- dar nu pot explica comportamentul cuiva. Este inima, nu circumstantele, nu are importanta cit de traumatice, cea care determina actiunile cuiva. Oamenii nu sunt constrinsi sa riposteze sau sa poarte ranchiuna atunci cind sunt tratati incorect, ci aleg sa procedeze asa in apararea sau promovarea sa. Astfel ne dovedim a fi urmasii lui Lucifer si in parteneriat cu el, impotriva lui Dumnezeu. Rebeliunea sa nu poate fi explicata si mai putin justificata sau scuzata, ca o reactie la suferinta provocata de un tratament precedent. Pentru ca nu a existat unul. Raul isi are originea in inima sa, iar mediul si experientele trecute este evident ca nu au nimic de-a face cu el. La fel este si cu fiecare din noi. Noi alegem sa ne comportam in felul in care o facem; iar teoriile psihologiei care incearca sa puna vina in alta parte, promoveaza o minciuna.
114

Dragostea, Raul si Puterea Alegerii De ce ar da Dumnezeu oamenilor libertatea de a alege raul? De ce nu numai puterea de a alege binele? Evident ca libertatea ,limitata, de a alege nu mai este libertate. Puterea de a spune da este fara insemnatate fara puterea de a spune nu. Libertatea de a a alege nu este reala daca nu ai decit o singura optiune. Ca urmare orice fiinta ce are puterea de a alege, impiedicata sa si-o exercite devine frustrata ca un animal in cusca. Raiul ar devenii astfel o inchisoare pentru cei fortati sa mearga acolo. In timp ce raul n-ar fi putut exista fara adevarata libertate de a alege, in acelasi timp, nici dragostea n-ar putea exista. Cu totii putem recunoaste intuitiv ca dragostea adevarata vine din inima. Supunerea in viol sub amenintarea armei sau cutitului nu este dragoste. Dragostea nu poate fi impusa. Chiar si Dumnezeu nu ne poate forta sa-L iubim in aceiasi masura in care nu poate pacatui, caci pentru a putea face oricare din cele doua ar trebui sa-si incalce propria natura. Dumnezeu ne iubeste atit de mult incit a vrut sa ne daruiasca cel mai de pret dar posibil. Darul era chiar El, intr-o relatie plina de dragoste. Pentru ca o asemenea tranzactie sa fie posibila, insa, e nevoie sa avem puterea de a alege liber. Fara a fi cu adevarat liber sa alegi, near fi imposibil sa ne bucuram de ceea ce este recunoscut ca fiind cea mai inalta dintre toate experientele umane: dragostea de Dumnezeu si cea a aproapelui. Trebuie sa fim liberi pentru a ne putea rascula impotriva lui Dumnezeu sau poate, pentru a-L uri, sau nu-L vom putea iubi niciodata. Dragostea si ura, binele si raul sunt doua fatete ale aceleiasi monede. Era inevitabil ca libertatea de a alege va deschide usa catre rau si va oferi posibilitatea ca Satan sa se revolte impotriva lui Dumnezeu si sa rapeasca inocenta Edenului. Dumnezeu cunostea consecintele si ne-a furnizat remediul chiar inainte ca pacatul sa intre in lume. Remediul este Cristos si fiecare din cele doua veniri ale Sale joaca un rol semnificativ in infringerea si distrugerea raului. Dragostea este un mister la fel de mare ca si raul. Sa negi libertatea adevarata de a alege, inseamna negarea dragostei si a raului. Nimeni nu
115

poate oferi dragoste sub constringere sau sa fie responsabil de ceva ce a fost constrins sa faca. Aceiasi problema este cu toate diagnosticele psihologice: ne absolva de vina transformindu-ne pe toti in victime ce repeta un refren vesnic: Nu e vina mea...n-am avut de ales...am fost abuzat...familia nu ma inteles...circumstantele m-au fortat... Toti devenim victime. Intotdeauna este vina altcuiva. Din contra, vointa personala a fost exercitata; si pina cind acest fapt nu va fi recunoscut si responsabilitatea nu va fi asumata , nu exista solutii reale. Batalia aprinsa din fiecare inima Iov, bineinteles, nu a fost primul tentat sa se revolte impotriva lui Dumnezeu. Dupa ce a convins pe multi dintre ingerii lui Dumnezeu sa-l urmeze, Satan a avut mult timp la dispozitie pina si-a adus rebeliunea pe pamint. La cit timp dupa ce omul a fost creat nu stim. Exista o posibilitate, insa, ca Adam si Eva sa fi avut copii chiar inainte de cadere. Li se poruncise cresteti si va inmultiti... Geneza 1:28. Iar o parte a judecatii lui Dumnezeu asupra Evei a fost ...cu durere vei naste copii...Geneza 3:16. Aceste prime odrasle ale intiilor nostri parinti au fost probabil fii lui Dumnnezeu ce si-au luat ca neveste pe ficele omului producind astfel urmasi neobisnuiti(Geneza 6:2-4) Spre deosebire de Iov, care a triumfat in mijlocul ispitei, si caruia Dumnezeu i-a dat mai mult decit pierduse in batalia impotriva raului, Eva a esuat miserabil si a pierdut totul. Atunci cind a fost tentata sa se puna pe sine si dorintele ei inaintea lui Dumnezeu, ea a cazut asa cum cazuse si Satan. Pe urmele ei a tras intreaga familie umana ce-si are originea in ea. Sarpele a sedus-o pe Eva folosind aceiasi minciuna nascuta in inima sa: i ve i fi ca Dumnezeu Geneza 2:5. Ca povestea biblica a Gradinii Raiului (Eden) nu este un mit ci istorie, este evidentiat de faptul ca fiecare membru al rasei umane este obsedat cu aceiasi minciuna satanica. Obsesia universala a rasei umane este libertatea dumnezeiasca de a face ce tot ce doreste si de a avea puteri comparabile cu Dumnezeu, pentru a-si putea controla viata si circumstantele. Este deasemenea cert ca amintirea paradisului pierdut pare ca ne bintuie pe toti. Restaurarea lumii la beatitudinea edenica, prin eforturi personale
116

si nu prin supunere in fata suveranitatii Creatorului, este inca ambitia si visul omenirii. Salvarea omenirii din strinsoarea lui Satan, rascumpararea noastra de sub plata pacatului si intoarcerea Universului sub stapinirea suverana a lui Dumnezeu este sarcina lui Mesia. Prima venire a Domnului nostru a asezat fundatia iar A Doua Venire a va fi actul doi. Batalia finala nu va fi purtata pina la sfirsitul guvernarii lui Cristos. intinsa pe o mie de ani, de pe tronul lui David. Inainte de a merge in viitor, insa, trebuie sa privim mai de aproape acest conflict al secolelor pe masura ce se dezvolta in fiecare inima. Aceasta batalie disperata intre sine si Dumnezeu a condus la ruina fiecarui om ce a calcat vreodata pe Pamint, cu exceptia lui Cristos. Prin urmare, numai El ne poate salva. Mai mult, problema raului trebuie rezolvata just si la nivel practic sau altfel nu poate fi rezolvata de loc.

117

Sinele si Dumnezeu
-Capitolul 13-

C ci neascultarea este tot att de vinovat ca ghicirea, i mpotrivirea nu este mai pu in vinovat dect nchinarea la idoli i terafimii. 1 Samuel 15:23 Eu nu pot face nimic dela Mine nsumi.... Cuvintele, pe cari vi le spun Eu, nu le spun dela Mine; ci Tat l, care locuie te n Mine, El face aceste lucr ri ale Lui. Ioan 5:30;14:10 Ce-ar putea fi gresit in incercarea Evei de a avea totala libertate necesara implinirii aspiratiilor sale? Apropo, oare nu este libertatea, esenta dragostei? Ah, da, insa in exersarea libertatii sale Eva nu a aratat nici o farima de dragoste nici pentru Dumnezeu si nici pentru Adam. Dragostea autentica facuta posibila prin libertatea de a alege, in mod providential poarta in ea chiar sufletul libertatii de care are nevoie. In contrast dragostea liberadistruge si libertatea si dragostea. Legea niciodata nu ne-ar fi putut face buni. Ne-ar fi putut numai tenta sa facem ceea ce este interzis (Romani 7:7-11). Numai singura dragostea este in masura sa ne faca sa ne controlam comportamentul si chiar sa respectam legea. Dragostea nu face r u aproapelui: dragostea deci este mplinirea Legii. Romani 13:10 Dragostea uita de sine si abandoneaza interesele personale pentru a putea multumii pe cel iubit. Cit de incorecta este atunci expresia dragoste de sine. Cind se fac cereri pentru sine si plingeri se fac auzite pentru tratament incorect sau pentru ca nu ni se raspunde, poti fi absolut sigur ca dragostea adevarata nu este prezenta pentru ca dragostea nu cauta folosul ei . Asculta splendida descriere a dragostei
118

autentice facuta de Pavel: Chiar dac a vorbi n limbi omene ti i ngere ti, i n'a avea dragoste, snt o aram sun toare sau un chimval zng nitor. i chiar dac a avea darul proorociei, i a cunoa te toate tainele i toat tiin a; chiar dac a avea toat credin a a a nct s mut i mun ii, i n'a avea dragoste, nu snt nimic. i chiar dac mi-a mp r i toat averea pentru hrana s racilor, chiar dac mi-a da trupul s fie ars, i n'a avea dragoste, nu-mi folose te la nimic. Dragostea este ndelung r bd toare, este plin de bun tate: dragostea nu pizmuie te; dragostea nu se laud , nu se umfl de mndrie, nu se poart necuviincios, nu caut folosul s u, nu se mnie, nu se gnde te la r u, nu se bucur de neleguire, ci se bucur de adev r, acopere totul, crede totul, n d jduie te totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodat . Proorociile se vor sfr i; limbile vor nceta; cuno tin a va avea sfr it. 1 Corinteni 13:1-8 Inimile noastre decazute nu sunt capabile de asemenea dragoste divina. Ar putea fi si a noastra dar numai prin transformarea nasterii din nou si imputernicirea data de Sfintul Duh. Dragostea de sine sau dragostea de Dumnezeu Sentimentele afectuoase si pasiunile profunde nu izvorasc neaparat din dragostea autentica. Cuvintele te iubesc, desi rostite cu fervoare, de multe ori inseamna te iubesc si te vreau . Atentie, pofta in mod curent pozeaza drept dragoste si astfel a inselat pe multi. Cind intr-un final masca va cadea, asa cum eventual se intimpla, oribilul adevar apare dar - dar de cele mai multe ori prea tirziu. Acolo unde limitarile iubirii nu sunt remarcate si sinele nu este negat, astfel incit Dumnezeu sa fie conducatorul suprem, nu exista dragoste, indiferent cit de elocvent este profesata. Satan, fiind incapabil de dragoste adevarata, nu cunoaste diferenta dintre dragoste si pasiune. Cei ce il urmeaza devin orbi ai propriului apetit senzual. Sinele nu cauta altceva decit propriile dorinte si isi va declara afectiunea loiala si
119

ferventa, numai pentru a-si satisface poftele. Dragostea adevarata nu gaseste placere mai mare decit satisfacerea celui iubit. Isus ne-a dat secretul victoriei in viata crestina cind a declarat: Cine are poruncile Mele i le p ze te, acela M iube te; i cine M iube te, va fi iubit de Tat l Meu. Eu l voi iubi, i M voi ar ta lui.... Dac M iube te cineva, va p zi cuvntul Meu, i Tat l Meu l va iubi. Noi vom veni la el, i vom locui mpreun cu el.... Cine nu M iube te, nu p ze te cuvintele Mele. Dragostea se desfata in ascultarea de Dumnezeu-si aduce astfel binecuvintari asupra celor iubiti de pe Pamint. Nu poate fi accentuat indeajuns, conflictul timpurilor inceput cu rebeliunea lui Satan, este acum in plina desfasurare in inima fiecarui om. Acest conflict, dupa cum am aratat, este intre sine si Dumnezeu. Este pe cine iubeste cineva, pe sine sau pe Dumnezeu, ceea ce determina comportamentul. Alegerea cruciala cu care fiecare dintre noi se confrunta zilnic de o mie de ori, este de a te iubi si sluji pe tine, sau pe Dumnezeu si aproapele tau ca pe tine. Acest conflict trebuie incheiat odata pentru totdeauna astfel incit sa sa nu mai sovaim. Dragostea de sine, care este chiar epicentrul rebeliunii lui Satan, este partenera poftei. Iubirea pe care o ofera exista numai pentru a satisface propriile dorinte primind ceva in schimb. Nu poate co-exista cu dragostea pentru Dumnezeu, pentru ca ultima trebuie sa fie dezinteresata. Nimeni nu poate fi devotat lui Dumnezeu si in acelasi timp servirii si satisfacerii propriei persoane. Pentru a fi ucenicii sai, Isus a spus sa renuntam la loialitatea si dragostea de sine. Trebuie sa ne daruim lui Dumnezeu si altora, la fel cum si El s-a dat pe sine pentru noi. Chiar si dragostea dintre sot si sotie, parinte si copil, vecini si prieteni, trebuie sa fie altruista sau nu este adevarata. In continuare insa dragostea de sine este cautata si invatata ca fiind buna in esenta si nu ca substanta generatoare a raului cum este in realitate. Poti auzi evanghelia psihologiei dragostei de sine, stimei de sine si alte selfisme proclamate de unii, altfel buni predicatori evanghelici. Priviti
120

cit de departe este lumea de Cristos, si cit de adinc sa scufundat biserica in apostazie. In Orasul lui Dumnezeu, clasicul secolului patru, Augustin spunea: Nu exista mai mult de doua societati omenesti, pe care cu justete le putem numi doua orase, in acord cu limbajul Scripturii... Aceste doua orase au fost construite de doua iubiri: orasul pamintesc construit de dragostea de sine in sfidarea lui Dumnezeu, si orasul ceresc din iubirea lui Dumnezeu spre sfidarea sinelui. In timp ce Satan a fost initiatorul raului in univers, in mare pe pamint acest lucru a fost facut de catre Adam si Eva. Eva a fost inselata, dar Adam nu( 1Timotei 2:14). De aceea pacatul lui a fost mai rau decit al Evei, pentru ca el nu l-a ascultat pe Dumnezeu cu buna stiinta, foarte posibil deoarece nu vroia sa se desparta de sotia sa. Astfel, cei doi au fost separati de Dumnezeu, o moarte spirituala in care noi, urmasii lor suntem toti nascuti: De aceea, dup cum printr'un singur om a intrat p catul n lume, i prin p cat a intrat moartea, i astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricin c to i au p c tuit... Romani 5:12 Depravarea si puterea alegerii Adam si Eva erau fiinte perfecte facute de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa, spre gloria Sa. Desi nu a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu, Lucifer era ... f r prihan n c ile tale, din ziua, cnd ai fost f cut, pn n ziua cnd s'a g sit nelegiuirea n tine. (Ezechiel 28:15). Cum a fost posibil ca niste creaturi perfecte care traiau in paradisul lui Dumnezeu sa se razvrateasca impotriva Creatorului lor, care i-a iubit si ingrijit si care in fiecare zi le dadea toate fructele infinitei Sale intelepciuni? Pare incredibil! Dezvoltarea raului, in astfel de fiinte si in astfel de circumstante, ne indreapta catre misterul raului ce salasuieste in fiecare din inimile noastre! Rolul central jucat de dragostea de sine in rebeliunea omului
121

impotriva lui Dumnezeu este motivul pentru care Cristos ne-a dat porunca inechivoca ca trebuie sa ne lepadam de sine(Matei 16:24; Marcu 8:24; Luca 9:23) Acest sine ce trebuie abandonat daca vrem sa-l abandonam pe Satan si sa-L urmam pe Cristos si-a avut ingrozitoarea nastere in gradina Edenului. Neascultarea Evei a fost motivata de dragostea de sine, ce a produs si alimentat dorintele ei egoiste. Gindul ei predominanat nu era decit despre ea. Viziunile autogratificarii au impins-o catre fructul oprit in timp ce privea catre el cu dorinta animata de pofta. Neascultarea ei egoista era justificata cu cuvintele: Ce fumos este acest fruct pentru mine, ce delicios va fi pentru mine, ce inteleapta ma va face. Nu avea nevoie de nici-o pregatire in auto-afirmare sau in grija pentru numarul 1 . Satan cel care sta la originea acestor idei, ramine marele misionar al evangheliei sinelui. Fara prea mult efort a reusit sa o convinga pe Eva sa abandoneze dragostea pentru Dumnezeu si sa inceapa venerarea palpitanta si plina de satisfactii a altarului inchinat sinelui. In determinarea ei de a-si satisface propriile dorinte si ambitii, Eva a calcat sub picioare onoarea si angajamentul ei catre Dumnezeu si catre sotul sau, Adam. Clar este ca Eva nu s-a simtit obligata fata de Creatorul sau ce-i pusese la dispozitie superba gradina. Sinele fusese plasat deasupra lui Dumnezeu. Nici nu si-a consultat sotul, ci a preluat conducerea in pacat, apoi si-a sedus sotul s-o urmeze. Cultul sinelui Aici avem originile sectarismului. Pretentia lui Satan de a fi singura fiinta care are in posesie interpretarea corecta a ceea ce Dumnezeu a spus, este fundatia fiecarei secte. Cei ce se alatura unei secte o fac pentru ca interpretarea pervertita a Scripturii le place. Atractiv este si faptul ca liderul sau liderii, decid si dicteaza in tot ceea ce fiecare membru trebuie sa gindeasca si sa faca. Cei care fac parte din secte isi imagineaza in mod gresit ca prin supunerea oarba catre o asemenea autoritate fie guru, pastor, sau papa, pot scapa de responsabilitatea directa, personala, in fata lui Dumnezeu. Interesul personal motiveaza pe membrii fiecarei secte. Acela care cu adevarat iubeste si cauta pe

122

Dumnezeu, nu va putea cadea in plasa inselatoriei. Nu insa si Eva. Ea a gasit un lider religios a carui noua interpretare a ceea ce Dumnezeu ii spunea exact ceea ce ea dorea sa auda. Dumnezeu interzisese perechii sa manince din fructul acelui deosebit copac si i-a avertizat ca neascultarea le va aduce moartea. Sarpele a convins-o pe Eva ca neascultarea va genera evolutia si progresul ei personal. Sarpele a negat avertismentele lui Dumnezeu, ca fiind inguste si restrictive si a asigurat-o pe Eva ca eliberarea de sub autoritarismul acesta dogmatic ii va aduce o implinire extraordinara. O va transforma chiar in dumnezeu exact cum, el, cel stralucitor devenise. Eva a ales sa se puna pe sine inaintea lui Dumnezeu. Nu exista dubiu ca ea se iubea mai mult pe sine decit pe Dumnezeu. Dar este dragostea de sine gresita? Nu ne-a poruncit Cristos: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. Matei 22:39

Este perfect adevarat, dar el nu ne poruncea dragostea de sine;ci o corecta. Departe de a ne indica ca ne urim pe noi sau ca am esuat in a ne iubii indeajuns si trebuie sa fim invatati sa o facem, porunca lui Cristos ne arata ca noi ne iubim instinctiv. Cu siguranta nu spunea Iubeste-ti vecinul asa cum te urasti pe tine sau Iubeste-ti vecinul asa cum, insuficient, te iubesti pe tine Adevarul este ca ca noi toti inerent, ne iubim pe noi- mult prea mult. Acest sentiment a fost mostenit de la Adam si Eva si are radacini adinci chiar in profunzimea fiintei noastre. Nu cautam noi atentia? Nu este auto-conservarea si auto-protectia instinctul nostru primar? Nu ne ingrijim, imbracam, hranim si consolom noi cu multa staruinta? Cristos spunea simplu Imparte un pic din atentia rezervata tie si aproapelui tau. Dar ce putem spune despre cei ce se urasc? In timp ce unii oameni folosesc aceasta expresie, nu acesta este intelesul. Caci Pavel declara : Ca nimeni nu i-a urt vreodat trupul lui, ci l hr ne te, l ngrije te cu drag, ca i Hristos Biserica Efeseni 5:29 Nimeni nu-si uraste sinele. Iti poti uri slujba, salariul, cum arati, cum
123

este tratat de altii, dar neplacerea creata de aceste lucruri nu face decit sa dovedeasca cit de puternica este dragostea de sine. Altfel, de ce te-ar mai interesa? Altfel daca un om cu adevarat s-ar uri pe sine nu ar fi decit bucuros sa se vada pe sine devenind victima unui sef incorect, tratamentului necorespunzator sau a urii vicioase. Insa in loc de toate acestea el se plinge de astfel de abuzuri. Rebeliunea Evei pentru a se a-si satisface dorintele sale egoiste nu a fost consecinta urii de sine, ci a iubirii de sine in locul iubirii lui Dumnezeu. Si la fel se intimpla cu fiecare din noi.

Imaginea de sine pe post de oglinda? In incercarea de a prelua controlul propriei vieti, incredere in sine plina de indrazneala, ar fi trebuit sa-i dea Evei ceea ce azi lumea spune ca ar fi esential: o buna imagine de sine. Nu e nevoie de o reflectie prea mare pentru a descoperii nebunia din acest concept. Noi suntem facuti in imaginea lui Dumnezeu. Imagine imediat iti aduce in minte cuvintul oglinda. Interesant este insa ca, singur scop al existentei unei oglinzi este acela de a reflecta o imagine diferita de a sa. Este absurd ca o oglinda sa incerce sa-si dezvolte o buna imagine de sine! Daca ceva nu este in regula cu acesta imagine, atunci oglinda are nevoie de doua remedii: 1.) Trebuie curatata astfel incit sa nu existe interferente;si 2.) sa fie restaurata relatia corecta cu cel al carei imagine era proiectata sa o reflecte. Fiind sedusi de Satan, tendinta noastra naturala este sa incercam sa formam imaginea lui Dumnezeu, Creatorul nostru, din sinele nostru. Un asemenea efort nu poate decit sa distruga imaginea lui Dumnezeu pe care ar trebui sa o reflectam. In Cele patru iubiri- C.S.Lewis a descris bine acest lucru: Este usor de recunoscut, dar aproape imposibil de inteles, ca noi suntem oglinzi a caror stralucire, daca stralucim cumva, depinde in intregime de soarele (Fiul) ce straluceste asupra noastra. Cu siguranta ca avem si noi -indiferent cit de putina- luminozitate nativa? Cu siguranta ca nu putem fi aproape creaturi?
124

Ca si Lucifer, Adam si Eva nu erau numai fiinte perfecte ci traiau si intr-un mediu perfect. Nu exista nimic in trecut care sa explice ceea ce va urma: nu exista abuzuri in copilarie, saracie, nu exista plinsul in care adormi, cu stomacul gol, seara dupa seara intr-un ghetou infestat cu sobolani, fara experiente traumatice ingropate in subconstient, fara dezamagiri, fara respingeri, fara dependente, fara relatii distruse, fara cresterea intr-o familie disfunctionala. Nici macar una din aceste scuze oferite astazi pentru un comportament disfunctional, nu se pot aplica lui Adam sau Evei. Dupa cum deja am vazut in cazul lui Lucifer, este o iluzie sa atasezi etichete comportamentului pacatos ce nu se potriveste lui Adam si Evei. Nici nu pot fi aplicate aceste noi diagnostice, mai mult noua decit lor. Deasemenea, din ce in ce mai multele terapii experimentale nu ne sunt mai mult de folos noua decit pentru Adam si Eva. Cu siguranta Dumnezeu nu a prescris ajutor profesional pentru perechea vinovata. Vizitele saptaminale la consiliere psihologica, vindecarea amintirilor, programul in 12 pasi, descoperirea temperamentului- nici una din remediile de azi nu ar fi relevante pentru pacatul si nevoia lui Adam si Eva. Nu suntem cu nimic mai diferiti. Remediul de care avem nevoie este acelasi de care si ei aveau nevoie- pocainta noastra si iertarea Sa. Primii doi pacatosi de pe Pamint sau nesupus voit. Responsabilitatea personala pentru pacat trebuia sa fie recunoscuta de fiecare din ei la fel si consecintele. Dumnezeu nu putea zimbi si spune: Ce a fost a fost, hai sa uitam totul! Adam si Eva au fost alungati din Gradina Raiului. Pedeapsa era ceruta de dreptatea lui Dumnezeu si de dragostea Sa pentru perechea vinovata. Din dragoste Dumnezeu dorea sa-i ierte pe vinovati si sa le redea pozitia avuta linga Sine. Va fi nevoie, insa, de mult mai mult decit o re-inregistrare in registrul raiului. Si dragostea si justitia cer ca pedeapsa pentru pacat sa fie platita in intregime. Ca fiinte finite niciodata noi nu vom putea platii pretul intreg, ci vom ramine etern separate de Dumnezeu. Prin harul lui Dumnezeu, Cristos, care este si om si Dumnezeu, si astfel in amindoua pozitiile infinit si fara pacat, a luat asupra Sa consecintele pacatului nostru. In dar, fara plata,

125

El ofera iertarea totala si viata vesnica tuturor celor ce-si recunosc si se pocaiesc de pacatul lor si accepta plata facuta de Isus in schimbul rascumpararii noastre. Multi parinti esueaza in aplicarea exemplului lui Dumnezeu atunci cind copii lor gresesc. Renunta sa-i disciplineze, iar copii nu invata niciodata consecintele serioase ale nesupunerii lor. Absenta disciplinarii arata o absenta a dragostei, incurajeaza vointa personala aflata in fiecare inima si conduce inevitabil la dezastru. Profetia face distinctia dintre Cristos si Anticrist Singurul nostru remediu pentru pacat este Cristos cel crucificat pentru pacatele noastre si inviat din morti pentru justificarea noastra (Romani 4:25). El este singurul care, prin Duhul Sau din noi, ne poate da iertarea ce ne elibereaza din vinovatie si frica si ne da puterea de a trai acea viata pe care Dumnezeu a intentionat ca noi sa o traim. Nu este fructul terapiei, ci fructul Duhului, a carui descriere este: dragostea, bucuria, pacea, ndelunga r bdare, bun tatea, facerea de bine, credincio ia, blnde a, nfrnarea poftelor Galateni 5:22,23 Un prizonier in penitenciar, unul dintre multii detinuti ce au devenit credinciosi in spatele gratiilor, scria recent: Doctrinelesinelui acceptate de Biserica astazi sunt tratate ca si cum Cristos in persoana le-ar fi predat!... Chiar si crestini buni, zdraveni cad prada acestui nonsens umanistic. Cu siguranta este seducator! Descopar, prin studiu biblic, ca doctrina iertarii de sineeste de asemenea o eroare. Constiinta noastra nu poate fi curatata decit de singele lui Cristos... Adevarata eliberare de pacat vine numai prin pocainta si credinta in singele Domnului nostru: nu prin iarta-te pe tine. Pentru a ne salva de pedeapsa, puterea si eventual prezenta

126

pacatului- pentru a reface ceea ce Satan si Adam si Eva au stricatacesta este scopul pentru care Cristos a venit pe Pamint. De aceea este numit El Mintuitorul, iar cei ce accepta mintuirea Sa sunt descrisi ca fiind mintuiti. Dar cum se poate indeplini aceasta mintuire? Si cum ar putea omenirea sa-l recunoasca pe Mintuitor atunci cind va veni? Raspunsul la aceste doua intrebari vitale ne-a fost comunicat de Dumnezeu prin profetii Sai si este inregistrat in Scriptura. Mai mult, a fost produs de o asemnea maniera incit autenticitatea promisiunii si acreditarile Celui promis vor fi fara repros. Fara profetiile scrise care sa stabileasca criteriile de identificare cineva l-ar putea confunda , cu usurinta pe Anticrist cu Cristos. Atit de mare este importanta profetiei. La fel de mare este pericolul pe care astazi il prezinte neglijarea profetiilor, acum cind Satana il pregateste pe Anticrist sa-si faca aparitia. Dupa cum a aratat deja, Biblia cartea din care sute de profetii pot fi citate, este unica din acest punct de vedere. Nu exista nimic comparabil in alte scrieri. Nici o profetie nu a anuntat venirea lui Budda, Mahomed sau alti lideri religiosi. Numai viata, moartea si invierea lui Cristos au fost prezise. Nici nu poate fi negat ca multe profetii mesianice au fost implinite ad literam in prima lui venire. Acest fapt ne da increderea absoluta ca Scripturile care prevad intoarcerea lui Cristos se vor implini deasemenea in detaliu. Prima venire a lui Cristos a venit ca o implinire a zeci de profetii specifice. In aceiasi maniera, cea de A Doua Venire trebuie sa se petreaca dupa orarul precis stabilit de Scriptura. Chiar si Anticristul nu poate fi dezvaluit pina la timpul sau (2Tesalonicieni 2:6). Data precisa a intrarii triumfale in Ierusalim si a crucificarii Sale au fost precizate in Scriptura cu secole inainte. De ce nu si data intoarcerii Sale? De fapt, dupa cum vom arata, data celei de A doua Veniri poate fi determinata, dar nu si ziua Rapirii. Si intre aceste doua evenimente exista o diferenta clar evidentiata in Scripturi.

127

O profetie extraordinara
-Capitolul 14-

n anul dinti al lui Dariu,... eu, Daniel, am v zut din c r i... c trebuiau s treac aptezeci de ani pentru d rm turile Ierusalimului,... aptezeci de s pt mni au fost hot rte asupra poporului t u [Israel] i asupra cet ii tale celei sfinte [Ierusalim] pn la ncetarea f r delegilor, pn la isp irea p catelor, pn la isp irea nelegiuirii, pn la aducerea neprih nirii vecinice, pn la pecetluirea vedeniei i proorociei, i pn la ungerea Sfntului sfin ilor [pina la inceperea guvernarii lui Mesia] ... dela darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pn la Unsul (Mesia), la Crmuitorul, vor trece apte s pt mni; apoi timp de asezeci i dou de s pt mni [69 saptamini de ani, egal 483 de ani], pie ele i gropile vor fi zidite din nou, i anume n vremuri de strmtorare..... Dup acesta...., unsul va fi strpit [ucis]. Daniel 9: 1,2,24-26 Imaginati-va cum ar fi sa fixezi cu 500 de ani inainte data la care Isus si-a facut intrarea triumfala in Ierusalim, prezicind cu exactitate chiar ziua ! Daniel a facut-o! In fapt, acesta si multe alte profetii ale sale sunt atit de uimitoare incit cartea lui Daniel a fost tinta predilecta a scepticilor determinati sa o discrediteze pentru mai mult de 100 de ani. Indiferent cum, Daniel trebuia sa fie expus public ca un excroc. Criticii insistau ca profetiile lui Daniel trebuie sa fi fost facute dupa ce evenimentele descrise in ele s-au intimplat deja. Altfel, trebuia sa admiti ca, Dumnezeu, dupa cum pretindea Daniel, i-a oferit lui o descriere personala a evenimentelor mondiale viitoare si a succesiunii lor cu sute de ani inainte. O asemenea recunoastere ar fi intolerabila pentru orice sceptic fortat sa o faca. Daca profetiile lui Daniel nu pot fi discreditate, atunci cauza ateismului ar suferi o lovitura irecuperabila.De aceea, cartea lui Daniel a
128

fost examinata si atacata fara odihna. A rezistat fiecarui atac si a demonstrat conclusiv sa este cuvintul lui Dumnezeu. Umanitatea este lasata fara nici o scuza pentru respingerea Bibliei si a mesajului pe carel poarta. Remarcabilele profetii ale lui Daniel Sa analizam multele profetii ale lui Daniel nu este scopul acestei carti. Aparitia celor patru imperii mondiale- Babilonian, Medo-Persan, Grec si Roman- este profetita in avans, profetia incluzind si o suma de detalii precise cu privire la fiecare. De exemplu, succedarea imperiului Medo-Persan de catre cel Grec, iar apoi divizarea imperiului Grec de catre Alexandru cel Mare in patru parti, toate au fost profetite(8:20-22). Aceasta diviziune este din nou mentionata in 11:4. Urmatoarele 16 versete ne ofera in incredibil detaliu, razboaiele dintre Ptolemeu (generalul grec care a preluat posesiunea Egiptului dupa moartea lui Alexandru)si succesorii sai impotriva Seleucizilor din Siria. Acea profetie culmina cu informatii detaliate privitoare la Antiochus Epifanes (11:21-36) conducatorul seleucid, un arhetip al lui Anticrist. Este incredibilcum putem citi istoria scrisa in avans! Deasemenea, Daniel, in cele doua picioare ale chipului din viziune, prevede divizarea imperiului Roman in cele doua regate, rasaritean si vestic (Roma si Constantinopol). Picioarele si cele zece degete, care semnifica zece regi( conducatori), este deasemenea prezisa restaurarea imperiului Roman sub conducerea celor zece conducatori in zilele din urma. Daniel deasemenea prezice venirea Anticristului si apoi guvernarea sa de la conducerea renascutului imperiu Roman( 9:26). El spune mai departe ca o piatra, fara ajutorul unei miini... adica Cristos la cea de A Doua Venire va distruge pe Anticrist si ultimul imperiu mondial iar apoi va instaura Regatul Sau milenar. Desi toate profetiile lui Daniel sunt interesante, trebuie sa ne limitam in a le analiza pe acelea care au legatura directa cu prima venire a lui Mesia, Rapirea si cea de A Doua Venire. Atit de remarcabile sunt introspectiile acestui mare profet cu privire la venirea lui Mesia, incit criticii lui Cristos, daca ar fi inteles macar un verset din Daniel, ar fi fost
129

fortati sa-si schimbe intreaga lor perspectiva asupra lui Isus din Nazaret. Dupa cum am vazut, contemporanii lui Cristos, de la rabini pina la discipoli, erau confuzi cu privire la Imparatie. Isi inchipuiau ca urma sa fie infiintata in timpul vietii lor. Si pentru ca Isus nu a eliberat Israelul de romani si nu a guvernat de pe tronul lui David, fiind rastignit in schimb, chiar si discipolii erau convinsi, in acel moment, ca El nu putea fi Mesia. Ioan Botezatorul suferea de aceiasi conceptie gresita. Din inchisoare el si-a exprimat neincrederea ca Isus era Mesia. Motivul din spatele neincrederii lor poate arunca lumina asupra unei confuzii similare cu privire la Imparatie. Un mare profet- ignorant insa, cu privire la profetii Pare imposibil ca Ioan Botezatorul sa se fi inselat atit de profund. Acest om a fost ales de Dumnezeu, pentru o misiune foarte speciala, o misiune pe care a dus-o la bun sfirsit magistral. Ioan a fost umplut cu Duhul Sfint chiar inainte de a se naste. El a sarit plin de bucurie, pe cind se afla inca in pintec, atunci cind Maria o anunta pe verisoara sa Elisabeta ca este insarcinata de la Duhul Sfint. Desi nu era inca nascut, Ioan in mod supranatural, a reactionat cu bucurie la auzul vestii ca Maria va naste pe Mesia, Cel pe care Ioan trebuia sa-l prezinte poporului Israel. Ioan isi cunostea misiunea, si la fel de sigur precum isi cunostea identitatea, stia ca Isus este Mesia. Atunci cind fariseii si-au trimis emisarii pentru a-l intreba daca el este Mesia, el a m rturisit c nu este el Hristosul...snt glasul celuice strig n pustie: Netezi i calea Domnului... Ioan 1:19-24. Citind Isaia 40:3, Ioan pretindea ca el este implinirea acelei profetii. Prin revelatia lui Dumnezeu, El nu numai casi cunostea misiunea ci a primit si o confirmare vizibila miraculoasa: Ioan a f cut urm toarea m rturisire: Am v zut Duhul pogorndu-Se din cer ca un porumbel i oprindu-Se peste El. Eu nu-l cuno team; dar Celce m'a trimes s botez cu ap , mi-a zis: Acela peste care vei vedea Duhul pogorndu-Se i oprindu-Se, este Celce boteaz cu Duhul Sfnt. i eu am v zut lucrul acesta, i am m rturisit c El este
130

Fiul lui Dumnezeu.

Ioan 1:32-34

Patimasul si curajosul mesager al lui Dumnezeu nu numai ca stia ca Isus este Mesia dar a dezvaluit intelegerea, necunoscuta liderilor religiosi ai lui Israel, a ceea ce vroia sa spuna prin: Iat Mielul lui Dumnezeu, care ridic p catul lumii! Ioan 1:29 Insa, in ciuda chemarii si intelegerii sale, a venit ziua in care a trimis pe doi dintre discipoli sai sa-L intrebe pe Isus: Tu e ti Acela care are s vin , sau s a tept m pe altul? Luca 7:19 Ce anume sa-l adus pe acest om, care era atit de apropiat si inspirat de Dumnezeu, in postura de a pune o intrebare ce evidentia o asemenea necredinta? Chiar cu aceasta ocazie, desi Ioan exprimase o neintelegere serioasa, Isus spunea: nu este nici unul (profet) mai mare dect Ioan Botez torul. Luca 7:28 . Atunci cum putea el sa se indoiasca ca Isus este Mesia? Raspunsul este foarte simplu. Ioan suferea de aceiasi gen de neintelegere ca si restul evreilor- el credea ca Mesia isi va infiinta imparatia si va guverna de pe tronul lui David la prima Sa venire. Astfel fiind cazul (dupa cum credea) de ce era el, Ioan, in inchisoare asteptind executia? Daca cineva merita sa faca parte din conducerea acelui regat, atunci cu siguranta el era acela, cel ce-l introducea lui Israel pe Isus si-l proclama ca fiind Mesia. Iata insa ca Isus parea sa nu aiba puterea necesara pentru a-l putea scapa de Irod, acelasi monarh care ar fi trebuit inlaturat pentru ca Mesia sa-i poata lua tronul. Parea sa nu aiba sens- numai daca, Isus chiar nu era Cristos. Daca Ioan ar fi stiu numai un verset din cartea lui Daniel la care ne-am referit anterior, ar fi inteles ca nu era timpul potrivit pentru ca Mesia sa-si instaureze imparatia. Acelasi verset prezinta, deasemenea una dintre profetiile din care stim cu siguranta ca Imperiul Roman va renaste. Este culminarea interpretarii lui Daniel a visului lui Nebucadnetar despre straniul chip:

131

Tu, mp rate, te uitai, i iat c ai v zut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, i de o str lucire nemai pomenit . St tea n picioare naintea ta, i nf i area lui era nfrico toare. Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul i bra ele i erau de argint; pntecele i coapsele i erau de aram ; fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, i parte de lut. Daniel 2:31-33 In zilele acelor regi Inspirat de Dumnezeu, Daniel explica ca cele patru parti ale acelui chip, fiecare dintr-un material diferit, reprezinta patru imparatii mondiale: Tu, mp rate,... tu e ti capul de aur! Dup tine, se va ridica o alt mp r ie[Medo-Persia], mai nensemnat dect a ta; apoi o a treia mp r ie[Grecia], care va fi de aram , i care va st pni peste tot p mntul. Va fi o a patra mp r ie[Roma], tare ca ferul; dup cum ferul sf rm i rupe totul, i ea va sf rma i va rupe totul, ca ferul care face totul buc i. Daniel 2:37-40 Vedem din nou aceste patru imparatii in capitolul 7, unde ni se ofera mai multe detalii despre fiecare in parte. Acolo ele sunt descrise sub forma a patru fiare. Cea de a patra( Roman) are zece coarne si ni se spune ce simbolizeaza ele: Cele zece coarne, nseamn c din mp r ia aceasta se vor ridica zece mp ra i. Daniel 7:24 Ca aceste patru imparatii viitoare au de a face cu un viitor Imperiu Roman renascut este evident, pentru ca aceasta impartire a Imperiului Roman nu a existat in trecut. Interpretarea data celor 10 degete ale chipului ce simbolizeaza zece regi este deasemena clar revelata in explicatia data luiDaniel, a chipului din capitolul 2. Intr-un final, el declara in versetul cheie:
132

Dar n vremea acestor mp ra i, Dumnezeul cerurilor va ridica o mp r ie, care nu va fi nimicit niciodat , i care nu va trece supt st pnirea unui alt popor. Ea va sf rma i va nimici toate acele mp r ii, i ea ns va d inui vecinic. Daniel 2:44 Intrucit Imperiul Roman nu a fost niciodata condus de zece regi sau co-imparati. el trebuie sa renasca sub conducerea celor zece capete regale pentru ca aceasta profetie sa se implineasca. Cu siguranta ca in vremea lui Isus nu existau zece regi care sa fi condus imperiul. De aceea, pe baza acestui verset, rabinii, discipolii si un profet atit de mare ca Ioan Botezatorul ar fi trebuit sa stie ca nu era inca timpul pentru ca Mesia sa-si instaureaze imparatia. Daniel 2:44 este foarte explicit in a arata ca imparatia de o mie de ani nu va fi infiintata decit in vremea acelor imparati. Nici o interpretare rezonabila nu poate schimba acest fapt. Ca imperiul Roman, dupa cum am scris deja, a fost divizat in doua segmente, dupa cum era ilustrat in cele doua picioare ale chipului, este deja o certitudine istorica. Divizarea a fost, deasemenea, si religioasa si continua sa se manifeste pina in ziua de azi in separarea dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Catolica. Acesta ruptura mai mult ca sigur nu va fi reparata pina cind anticristul nu-si va inaugura noua sa religie mondiala. Pare evident ca ne deplasam deja cu rapiditate in acea directie. Este deasemenea evident din numeroase alte Scripturi (pe care le vom analiza mai tirziu) ca acea religie va juca un rol la fel de important in imperiul Roman renascut asa cum a jucat si in cel vechi. Parteneriatul strins dintre papi si imparati va avea paralele lui in rolul principal jucat din necesitate de suveranul pontif ce-l va asista pe Anticrist in guvernarea sa. Saptezeci de ani si saptezeci de saptamini Versetul 26 citat din Daniel 9 la inceputul capitolului, ne ofera un alt motiv pentru care Mesia nu putea sa-si instaureze imparatia cu prilejul primei Sale veniri pe Pamint:

133

Dup aceste asezeci i dou de s pt mni [ adaugind la cele 62 pe cele 7 de mai inainte avem 69, adica 483 de ani de la darea porunci de rezidire a Ierusalimului] , unsul va fi strpit[ucis]... Deci Daniel ca si David, Isaia sau Zaharia, ne arata cu claritate ca Mesia va fi ucis atunci cind va veni prima data. Nu exista nici o scuza pentru orice om din timpul lui Cristos, cit de cit familiarizat cu Scripturile, pentru intelegerea gresita a acestei profetii atit de des repetata. Haideti sa aruncam o privire mai atenta asupra acestor versete. Al noulea capitol din cartea lui Daniel contine una din cele mai extraordinare pasaje din Scriptura. Incepe cu Daniel cistigind intelegere ( prin citirea profetiilor lui Ieremia) cu privire la o data importanta, foarte precisa si aflata in orizontul apropiat al lui Israel. Captivitatea Babiloniana urma sa dureze exact 70 de ani. Dupa ce acea perioada s-ar fi implinit, evreii se puteau intoarce liberi in tara lor. O veste extraordinar de buna pentru captivi! Motivul din spatele celor exact 70 de ani nu era un mister pentru nimeni. Dumnezeu a facut un legamint cu Israel, un contract obligatoriu ce prevedea pedepse stricte pentru incalcare sa. YHWH si-a indeplinit partea Sa, dar Israel a esuat in a-si indeplini obligatiile ce-i reveneau. De aceea, judecata lui Dumnezeu a venit asupra lor dupa cum El i-a avertizat ca se va intimpla inca de la inceput. El a avut rabdare cu ei, dar intr-un final timpul judecatii a sosit: Domnul v'a trimes pe to i slujitorii S i proorocii, i-a trimes disdediminea ; i n'a i ascultat, n'a i plecat urechea s asculta i. Ei au zis: ntoarce i-v fiecare dela calea voastr cea rea i dela r utatea faptelor voastre, i ve i r mnea n ara pe care v'am dat-o vou i p rin ilor vo tri... Dar nu M'a i ascultat, zice Domnul, ci M'a i mniat...De aceea... Pentru c n'a i ascultat cuvintele Mele,... Toat ara aceasta va fi o paragin , un pustiu, i neamurile acestea vor fi supuse mp ratului Babilonului timp de aptezeci de ani. Dar cnd se vor mplini ace ti aptezeci de ani, voi pedepsi pe mp ratul Babilonului... Ieremia 25:4-14

134

Ce anume incalcase Israel? Atunci cind Dumnezeu i-a adus pentru prima data pe descendentii lui Avraam, Isaac si Iacov in tara promisa, El le-a poruncit : ase ani s - i semeni ogorul,... Dar anul al aptelea s fie un Sabat, o vreme de odihn pentru p mnt, un Sabat inut n cinstea Domnului: n anul acela s nu- i semeni ogorul, i s nu- i tai via. Leviticul 25:1-7 In fiecare al saptelea an, sclavii evrei trebuiau eliberati iar datoriile evreilor catre evrei sterse( Exodul 21:2; Deuteronomul 15:12) Chiar in timp ce armatele invadatoare ale lui Nebucadnetar se pregateau sa administreze judecata divina, Ieremia reamintea poporului sau: A a vorbe te Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu am f cut un leg mnt cu p rin ii vo tri, n ziua cnd i-am scos din ara Egiptului, din casa robiei i le-am zis: Dup apte ani, fiecare din voi s lase slobod pe fratele s u evreu care i se vinde lui; ase ani s - i slujeasc , i apoi s -l la i slobod dela tine. Dar p rin ii vo tri nu M'au ascultat i n'au luat aminte la Mine. Ieremia 34:13-14 Timp de 490 de ani Israel a esuat in a se supune poruncii cu privire la al saptelea an sabatic. Israel nu a permis sclavilor sa-si reia libertatea si nici nu a dat odihna pamintului. Ca urmare ii datorau lui Dumnezeu cei 70 de ani (490 impartit la 7) de sabate pe care nu le-au tinut. Odata cu captivitatea babiloniana Israel si-a primit amara plata. Pntru ca timp de 70 de ani evreii vor fi cu totii sclavi, iar tara isi va putea tine sabatele pe care ei le datorau lui Dumnezeu. Profetia e ca vremea In timp ce invata despre captivitatea babiloniana si despre cit de mult va dura, Daniel face un lucru care ar putea parea ciudat oamenilor din ziua de azi. El nu pretinde ca Dumnezeu sa-si duca la indeplinire promisiunea. El nu face nici o confesiune pozitiva! Nici macar nu trimite vorba captivilor, spunindu-le ca sentinta lor este pe cale sa se
135

termine si, curind, ei vor fi in drum spre casa si atunci tot ceea ce trebuie sa faca este sa-si ceara binecuvintarea. In schimb, el se adreseasa lui Dumnezeu in rugaciune cu toata seriozitatea, marturisind pacatele poporului sau si rugindu-l pe Dumnezeu sa-i readuca in tara lor. De ce sa-L rogi pe Dumnezeu sa indeplineasca ceea ce deja spusese ca o sa faca? Totusi, nu este acesta exact scopul rugaciunii? Nu este chiar asa de simplu ca a pretinde indeplinirea promisiunii. Pentru ca promisiunile lui Dumnezeu sa se implineasca, trebuie sa-L rugam sa duca la indeplinire promisiunea si ca noi sa indeplinim conditiile necesare. Sa-l rugam sa faca ce a promis? Ce altceva am putea cere? Cu siguranta ca nu putem cere lui Dumnezeu ceva ce este impotriva voii sale! Insa cit de multi crestini incearca sa-L oblige pe Dumnezeu sa le indeplineasca propriile dorinte. Reactia lui Dumnezeu este total diferita de ceea ce vedem intre crestini din vremea noastra. Judecind dupa atitudinea de azi, putem spune despre profetie ceea ce Mark Twain spunea despre vreme: Toti vorbesc despre ea dar nimeni nu face nimic! Rolul profetiei nu este numai sa ne avertizeze despre ceea ce va urma, ci sa ne miste si inimile in rugaciune, in pocainta si in disponibilitatea de a ne juca rolul in implinirea ei. O parte majora pe care noi trebuie sa o indeplinim este sa ne implicam serios in rugaciune pentru ca Dumnezeu sa indeplineasca in zilele noastre promisiunile pe care le-a facut. In special ar trebui sa ne rugam pentru intoarcerea lui Cristos. i Duhul i Mireasa zic: Vino! i cine aude, s zic : Vino!... Da, Eu vin curnd. Amin! Vino, Doamne Isuse! Apocalipsa 22: 17.20 Din nou 490 de ani In timp ce Daniel se roaga, Dumnezeu il trimite ingerul Gabriel pentru a-l informa cu privire la un detaliu nespecificat in profetiile lui Ieremia: Judecata divina asupra lui Israel nu se va termina odata cu incheierea celor 70 de ani. Cei 490 de ani de neascultare vor fi platiti si altfel. Aceasta durata de timp va trebui sa fie suportata din nou de catre
136

Israel inainte ca Mesia sa-si instaureze imparatia. Gabriel la anuntat pe Daniel ca o alta perioada de exact 490 de ani( 70 de saptamini de ani) ii asteapta pe Israel si Ierusalimul inainte ca Mesia sa asceada pe tronul lui David. Ea va include vremea necazului lui Iacov (Ieremia 30:7 )iar mai apoi climaxul judecatii divine, chiar inainte de A Doua Venire. Asadar, intelegerea celor 70 de saptamini ale lui Daniel este esentiala daca vrem sa cunoastem timpul si sincronizarea Rapirii si celei de A Doua Veniri. Pentru a interpreta corect profetia, trebuie sa nu uitam ca cele 70 de saptamini de ani ...au fost hot rte asupra poporului t u [Israel] i asupra cet ii tale celei sfinte[Ierusalim].... Incercarea de a aplica cei 490 de ani altfel decit este clar descris mai sus -Bisericii de exemplu- ar fi contrar Scripturii si bunului simt. Biserica nu a aparut decit dupa ce 483 din cei 490 de ani trecusera deja. Asadar aceasta perioada de timp si aceasta profetie nu pot fi aplicate Bisericii. Sfirsitul celor 490 de ani ar fi patruns cu aproape 7 ani in istoria Bisericii, daca ultima saptamina siar fi urmat cursul imediat dupa cele 69 de saptamini care s-au terminat odata cu crucificarea lui Cristos. Dupa acesta evaluare, cei 490 de ani sau terminat acum mai mult de 1900 de ani si n-ar avea mai multa importanta pentru Israel, decit pentru Biserica. Matematica pare simpla. Iata ca Isus Cristos nu sa urcat pe tronul lui David la prima Sa venire, nici nu s-a intors inca pentru a o face. Nici urmatorii sapte ani ce au urmat ridicarii lui Isus la cer nu au adus apogeul profetiilor ce trebuie sa sa implineasca in ultima saptamina. Ar fi imposibil ca cei 490 de ani sa se fi terminat fara ca Mesia sa-si instaureze Imparatia. Daca s-au incheiat, atunci o mare parte din profetiile Bibliei au fost dovedite ca false. Nici un crestin nu poate accepta acest lucru nici macar pentru o secunda; nu pentru ca, credinta noastra in Biblie e oarba, ci pentru ca am examinat-o cu atentie si stim ca este infailibilul Cuvint al lui Dumnezeu. Nu poate contine greseli sau profetii esuate. Trebuie, deci, sa cautam o alta interpretare. Atita timp cit multe profetii relevante nu au fost inca implinite, putem numai concluziona ca cei 490 de ani, pentru un motiv oarecare, nu s-au incheiat inca. Clar este insa ca acesta importanta perioada profetica s-a intrerupt odata cu moartea lui Cristos, asa ca ultima
137

saptamina(de ani) trebuie inca sa-si urmeze cursul. De fapt, Daniel imparte cele 70 de saptamini in fragmente, dela darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pn la Unsul (Mesia), la Crmuitorul, vor trece apte s pt mni; apoi timp de asezeci i dou de s pt mni,... Dup aceste asezeci i dou de s pt mni, unsul va fi strpit,... Ultima saptamina este in asteptare. Stabilirea unei date precise Deci, aceste 70 de saptamini se impart dupa cum urmeaza: 7 saptamini, 62 de saptamini si o saptamina. De ce? Primele 7 saptamini de ani(49 de ani) sunt usor de separat de celelalte pentru ca a fost perioada exacta de timp( de la inceputul celor 70 de saptamini) pina la Maleahi care in anul 397 i.Chr. a inchis Vechiul Testament. Pentru a intelege cele 62 de saptamini( care adunate cu cele 7 fac 69) si ultima saptamina ramasa, este necesar sa ne intoarcem in timp la momentul in care aceste saptamini au inceput. Daniel este foarte specific. 70 de saptamini( 490 de ani) trebuie masurate incepind dela darea poruncii pentru zidirea Ierusalimului Asadar aceasta perioada incepe, nu cu inceperea recladirii templului sub Zorobabel, ci de la autorizarea, mai tirzie, data lui Neemia pentru refacerea Ierusalimului. Biblia insasi stabileste aceasta data cu exactitate. Neemia se afla in palatul de iarna a monarhilor persani de la Shushan in serviciul regelui Artaxerxes. In acelasi loc Daniel primea una din cele mai importante viziuni(8:2). Reconstructia templului fusese terminata cu 70 de ani in urma, insa nimic nu fusese facut pentru a reface orasul. Oameni care traiau in mijlocul ruinelor orasului erau saraci si putini la numar. Din sincera ingrijorare pentru tara sa, Neemia isi intreba citiva prieteni intorsi din Ierusalim, cum se descurca oamenii acolo. Povestea lor in propriile sale cuvinte: Istorisirea lui Neemia, fiul lui Hacalia. n luna Chi leu, n al dou zecilea an, pe cnd eram n capitala Susa, a venit Hanani, unul din fra ii mei, i c iva oameni din Iuda. I-am ntrebat despre Iudeii sc pa i cari mai r m seser din robie, i despre
138

Ierusalim. Ei mi-au r spuns: Ceice au mai r mas din robie snt acolo n ar , n cea mai mare nenorocire i ocar ; zidurile Ierusalimului snt d rmate, i por ile snt arse de foc. Cnd am auzit aceste lucruri, am ezut jos, am plns, i m'am j lit multe zile. Am postit i m'am rugat naintea Dumnezeului cerurilor,... Neemia 1:2-4 Neemia este determinat sa petitioneze regelui cererea de refacere a Ierusalimului. Si sa rugat lui Dumnezeu sa-i acorde favoarea de a primi aprobarea regelui. Acea rugaciune a primit raspuns afirmativ. Neemia chiar ne spune cu precizie cind a fost data autorizatia si astfel avem data necesara pentru a o aplica profetiei lui Daniel: n luna Nisan, anul al dou zecilea al mp ratului Artaxerxe,... i am r spuns mp ratului: Dac g se te cu cale mp ratul, i dac robul t u i este pl cut, trimete-m n Iuda, la cetatea mormintelor p rin ilor mei, ca s'o zidesc din nou... mp ratul mi-a dat aceste scrisori, c ci mna cea bun a Dumnezeului meu era peste mine. Neemia 2:1-8 In istorie au existat mai multi Artaxerxe, dar numai unul a carui domnie a depasit 20 de ani. Numele lui era Artaxerxe Longimanus a carui domnie a inceput in 465 i.Chr. Astfel cel de-al douazecilea an de domnie incepea in anul 445 I.Chr. Pentru ca Neemia nu a indicat alta zi din luna este clar ca, asa cum era obiceiul in acele timpuri este vorba de prima zi. Iata, data: 1 Nisan, 445 i.Chr. Numarind 483 de ani (69 ori 7) de 360 de zile fiecare, calendarul ebraic si babilonian din acel timp (173.880 zile), de la acea data ajungem exact in 6 aprilie, anul Domnului 32. Aceasta este exact ziua in care Isus Cristos isi facea intrarea triumfala in Ierusalim! Pentru investigarea faptelor ce conduc la ambele date si calcularea timpului dintre cele doua suntem indatorati lui Sir Robert Anderson. Datarea este descrisa in detaliu in cartea sa The Coming Prince (Printul ce va veni). Din postura de sef al diviziei de investigatii criminalistice a Scotland Yard, cu siguranta ca Anderson era un om bine calificat pentru

139

a conduce o precisa investigare a profetiilor. Ce profetie incredibila! Dumnezeu, cel ce vegheaza asupra istoriei a declarat cu 500 de ani inainte nu numai ca un eveniment specific se va intimpla ci si ca se va petrece intr-o zi anume! Incercati sa va imaginati multele circumstante si evenimente care deasemenea trebuiau sa se potriveasca perfect! Ca Daniel a profetit cu 500 de ani in avans ziua exacta in care Isus isi va face intrarea triumfala in Ierusalim este un fapt bine stabilit. Acest fapt extraordinar pretinde chiar si de la cel mai incapatinat sceptic sa devina un credincios. Nici o persoana onesta nu poate nega evidenta. Atunci cind pietrele vor striga De ce ar putea intelege cineva din fraza ... pn la Unsul (Mesia), la Crmuitorul,... este vorba de intrarea triumfala a lui Isus in Ierusalim? De ce nu ziua nasterii sale? Avem o suma intreaga de motive. De nasterea Sa au stiut foarte putini. Cu siguranta nu s-a anuntat in Israel nasterea lui Mesia. Era prea devreme pentru asta. Chiar in timpul ministerului Sau public, Cristos le atragea atentia ucenicilor sai sa nu spuna oamenilor ca El este Mesia (Matei 16:20). Motivul acestei interdictii este evident. Mesia putea fi dezvaluit lui Israel numai in ziua prezisa de Daniel si in maniera descrisa de profetul Zaharia. Daca Isus era sau nu Mesia, acest lucru nu putea fi stabilit printrun vot majoritar al evreilor. Nici nu putea fi ca o consecinta a muncii de convingere a ucenicilor Sai. Profetiile din Vechiul Testament trebuiau indeplinite in detaliu. Mesia nu putea fi identificat altfel. De aceea Mesia nu putea fi dezvaluit pina la timpul si maniera profetita. Daca Cristos ar fi permis ucenicilor Sai sa-l proclame Mesia, atunci aceasta ar fi fost de fapt dovada ca el nu era Mesia! Pina cind aceasta zi speciala de 6 aprilie 32 a sosit, Cristos implinise deja multe dintre profetiile mesianice necesare. Tot ce mai ramanea de facut era intrarea triumfala in Ierusalim profetita de Zaharia, urmata de curatirea Templului, tradarea, crucificarea si apoi invierea Sa. Toate aceste evenimente urmau sa se intimple in acea saptamina, lucru cunoscut numai de Cristos.

140

In timp ce Isus intra in Ierusalim calare pe un magarus luat cu imprumut- lucru pe care nu-l mai facuse pina atunci- sute, poate mii de discipoli flancau micutul drum serpuitor ce coboara de pe Muntele Maslinilor. A fost o demonstratie spontana si totusi anuntata in profetie. Aruncindu-si hainele pentru ca magarusul sa poata calca pe ele, entuziastii discipoli fluturau crengi de palmier peste capul lui Isus si-L salutau ca pe Mesia. Pentru farisei strigatele gloatei erau blasfemiatoare. Nicodata inainte nu a mai fost Cristos aclamat public de o mare multime intr-o asemenea maniera. Raspunsul lor nebanuit la intrarea Sa in Ierusalim, nu pe un cal alb purtind o sabie, ci pe un animal umil, era ea insasi o implinire a unei profetii: Salt de veselie, fiica Sionului! Strig de bucurie, fiica Ierusalimului! Iat c mp ratul t u vine la tine; El este neprih nit i biruitor, smerit i c lare pe un m gar, pe un mnz, pe mnzul unei m g ri e. Zaharia 9:9 Uimitor este faptul ca, multimea fara sa o stie, facea exact ceea ce Zaharia profetise. Este foarte probabil ca nimeni dintre cei prezenti in acea zi sa nu fi cunoscut profetia lui Zaharia si mai putin legatura ei cu Isus si ce se intimpla acolo. Fariseii erau scandalizati de faptul ca multimea il numea pe Isus, Fiul lui David, adica Mesia. I-au poruncit lui Isus sa-si admonesteze ucenicii, dar El le-a raspuns: V spun c , dac vor t cea ei, pietrele vor striga. Luca 19:40 Acesta era venirea lui ...Mesia Cirmuitorul... Daniel 9:25 exact in ziua profetita de Daniel si in maniera anuntata de Zaharia. Aceste profetii au fost implinite pina la ultima litera! Un complot de Paste? De citi bani ar fi fost nevoie pentru a plati intreaga multime de oameni pentru a trece prin toate aceste intimplari! Aranjase Cristos cu prietenul sau Lazar sa moara si astfel sa revina la Ierusalim exact la timp pentru acest prilej? Urmarirea sincronizarii evenimentelor din ultimile zile inainte de crucificare, asa cum este redata in Evanghelie, este fascinanta.
141

Dupa ce Isus a primit mesajul ce-L anunta ca prietenul sau Lazar era bolnav, ...a mai z bovit dou zile n locul n care era; Ioan 11:6 inainte de a merge in Betania. In principal ca raspuns la invierea lui Lazar multimea la intimpinat pe Isus si la aclamat deschis ca pe Mesia citeva zile mai tirziu pentru prima si ultima data. Ziua exacta in care acel eveniment culminant trebuia sa se intimple este de o suprema importanta. Deci pina la urma Biblia fixeaza date. Ziua precisa in care Mesia urma sa se prezinte lui Israel iar mai apoi sa fie respins si ucis de poporul Sau este numai una din datele precizate in Scriptura. Dupa cum deja am notat, data exacta a celei de A Doua Veniri poate fi deasemenea cunoscuta.

Cristos-Mielul de Paste -Capitolul 15Era ziua Preg tirii Pa telor, cam pela ceasul al aselea. Pilat a zis Iudeilor: Iat mp ratul vostru! Dar ei au strigat: Ia-l, ia-l, r stigne te-l! De fric s nu r mn trupurile pe cruce n timpul Sabatului, -c ci era ziua Preg tirii, i ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat s zdrobeasc fluierile picioarelor celor r stigni i, i s fie lua i de pe cruce. Ioan 19:14-31 Observind multimile aclamindu-L pe Isus ca pe mult-asteptatul Mesia in acea duminica a Floriilor si observind cresterea popularitatii sale in urmatoarele zile, cine si-ar fi putut imagina ca inainte ca saptamina sa se termine, El va atirna pe o cruce undeva in afara zidurilor Ierusalimului ! Fariseii insa nu gindeau asa. Erau disperati gindindu-se daca vor reusii vreodata sa stopeze pe acest om din

142

tentativa de cucerire a inimilor tuturor evreilor. Nici ucenicii nu-si puteau imagina intorsatura pe care urmau sa o ia evenimentele. Urcati pe valul entuziasmului, anticipau deja urcarea Maestrului lor pe tronul lui David, iar apoi guvernarea Lui impreuna cu ei. Profetii insa, stiau ce urma sa se intimple. Ei anuntasera deja totul in detaliu, cu secole inainte. Trebuie sa ne oprim pentru o secunda pentru a contempla cu uimire, solida infailibilitate a Cuvintului Sfint lui Dumnezeu. Nici o fraza nu este lipsita de importanta; nici un cuvint important nu este lasat pe dinafara. Istoria este inregistrata cu perfecta acuratete inainte sa se implineasca. Saptezeci de saptamini de ani au fost profetite de Daniel asupra Israelului si asupra orasului lor sfint, Ierusalimul. Haideti sa aruncam o privire mai apropiata asupra preciziei meticuloase cu care profetii specifice au fost implinite la finalul celor 69 de saptamini. Poti numai sa fi uimit. Din nou ni se aminteste ca profetiile cu privire la Rapire si A Doua Venire se vor implinii cu o egala perfectiune. Exact dupa 69 de saptamini de ani( 483 de ani), impliniti pina la zi, de la darea poruncii( Nisan 1, 445 i.Chr.) pentru rezidirea Ierusalimului pe ruinele in care il lasase armata lui Nebucadnezar, Mesia-Regele isi facea intrarea istorica in Ierusalim ! Era chiar in ziua prezisa de Danielsi in maniera anuntata de Zaharia. Cristos nu a venit calare pe un cal alb fluturind o sabie asa cum isi imaginau evreii ca o sa vina Mesia, ci a venit calare pe un magarus. Ce mod ciudat de prezentare pentru succesorul lui David, insa era exact ceea ce Zaharia profetise(9:9). In implinirea aceleiasi profetii a lui Zaharia( Salt de veselie, fiica Sionului! Strig de bucurie, fiica Ierusalimului!)- si in confirmarea profetiei lui Daniel El a fost aclamat de multimi ca fiind MesiaRegele. Inainte nu l-au aclamat nici-o data astfel, dar iata ca o faceau acum, chiar in ziua profetita! Dupa cum am notat era ziua de duminica, 6 Aprilie A.D. 32. In functie de data in care pica in fiecare an in calendarul nostru, aceasta zi este celebrata acum sub numele de Ziua Floriilor. Mai semnificatica este insa ziua de 10 Nisan. 10 Nisan? Da, chiar ziua in care mielul de Paste era luat din mijlocul turmei (Exodul 12:3-6) iar apoi tinut 4 zile sub
143

observatie pentru a fi sigur ca era perfect, fara pata! Cristos nu se prezenta pe sine numai ca Mesia-Regele, ci si ca Mielul lui Dumnezeu oferit pentru jertfa, respins de ai sai, dar care va plati pentru pacatele intregii lumi ! De ceva timp Isus evitase Ierusalimul, pentru ca rabinii cautau sa-L prinda si sa-L omoare. De acesta data, insa, El a ramas in apropiere noaptea si se intorcea in fiecare zi in Ierusalim. Era ca si cum El Mielul lui Dumnezeu (Ioan 1:29), era expus in fata lui Israel in timpul acestor 4 zile speciale, cind peste tot in Israel mieii erau inspectati inainte de jertfa. Miercuri noaptea, tradat de Iuda Iscarioteanul in implinirea Scripturilor pe care deja le-am prezentat, Cristos era arestat si apoi in secret transferat in palatul lui Caiafa, marele preot. Era in ziua de 14 Nisan, ziua Pregatirii cind Mielul de Paste, dupa zilele de observatie in care trebuia verificat daca este fara cusur ( Exodul 12:5), trebuia sacrificat. In 32 A.D. acea zi speciala incepea miercuri la asfintit si se incheia joia la asfintit. In cele citeva ore inainte de asfintit, joia- in seara de 14 Nisan Mielul de Paste urma sa fie jertfit in tot Israelul. Mielul de Paste va fi sacrificat exact asa cum Moise scria in remarcabila sa profetie ( Exodul 12:6). Daniel deasemenea declara, Unsul va fi strpit, i nu va avea nimic. (9:26) Piesele incepeau sa se potriveasca. Totul se intimpla exact asa cum, Dumnezeul profetiei prin profetii Sai, anuntase ca o sa se intimple. Caderea lui Petru, divinitatea lui Isus Un proces contrafacut in fata Sanhedrinului, cu martori micinosi adunati la repezeala, s-a tinut undeva pe la miezul noptii. Petru care astepta timid in apropierea palatului, vedea si auzea totul cu o necredinta plina de uimire. Era chiar inainte de prima cintare a cocosului in acea infama dimineata de joi, 14 Nisan si dupa calendarul Iulian, aprilie 10, 32 A.D. Unii servitori, recunoscind accentul galilean a lui Petru si-au dat seama ca el trebuia sa fie un discipol al lui Cristos, confruntat fiind el a negat de doua ori acuzatiile. O ruda a soldatului caruia Petru ii taiase
144

urechea, recunoscindu-l, afirma ca la vazut pe Petru alaturi de Isus in gradina Ghetsimani. Temindu-se pentru viata sa, Petru, care se laudase ca mai degraba ar muri decit sa se lepede de Isus, striga : Atunci el a nceput s se blast me i s se jure, zicnd: Nu cunosc pe omul acesta! n clipa aceea a cntat coco ul. Matei 26:74 exact asa cum Isus spusese ca o sa se intimple. Dezvaluirea facuta de Isus despre tradarea lui Iuda si despre avertizarea lui Petru cu privire la lepadarea de El de trei ori inainte de cintarea cocosului era intentionata ca o revelare finala a divinitatii Sale. La Ultima Cina, cind Isus facea aceste declaratii, El adauga si aceasta afirmatie semnificativa: V spun lucrul acesta depe acum, nainte ca s se ntmple, pentruca, atunci cnd se va ntmpla, s crede i c Eu Snt. Ioan 13:19 Cuvintul Eu nu apare in original. Isus le spunea din nou ucenicilor ca El este YHWH, EU SUNT al lui Israel, identificindu-se pe Sine cu Dumnezeul profetiei- si modul in care a ales sa o faca este foarte interesant. Am notat mai devreme ca YHWH, EU SUNT, se identifica cu Dumnezeul profetiei, Cel ce spune ce urmeaza sa se intimple inainte si are grija ca sa se intimple cu siguranta(Isaia 46:9-10). In acele ultime momente intime alaturi de ucenicii Sai inainte de moartea Sa, Cristos se identifica in acelasi mod, atestind astfel ca a anuntat viitorul din acelasi motiv: ca sa credeti ca Eu Sunt! Era dovada finala ce-ar fi trebuit sa le fie sprijin pentru credinta in El, in ciuda crucificarii. Din pacate, ei nu au inteles ce le spunea Isus decit mult mai tirziu, atunci cind El le-a aparut dupa Inviere: Atunci le-a deschis mintea, ca s n eleag Scripturile. Luca 24:45 Vazindu-l pe Cristos legat si dus, aparent neajutorat, credinta in El le era zdruncinata pentru ca nu intelesesera ceea ce profetii anuntasera cu privire la Mesia. Astazi de egala importanta si pentru noi, este sa cunoastem ceea ce profetii au anuntat cu privire la intoarcerea Sa. Un sceptru indepartat si felul mortii
145

Primele degete palide ale diminetii incepusera sa se arate peste dealurile Iudeii. Curind soarele urma sa aprinda virful din aur al cupolei albe a templului lui Irod. Mascarada de proces sa terminat cu condamnarea la moarte, ilegala si secreta, a lui Isus de catre Sanhedrin. Liderii religiosi ai lui Israel, insa, nu aveau puterea necesara sa aplice pedeapsa cu moartea. Mai mult, ei doreau implicarea Romei in cazul in care multimile ce-L urmau pe Isus s-ar fi revoltat. Din nou profetii lui Dumnezeu spuneau viitorul in avans. Imediat ce Pilat guvernatorul roman, isi termina baia de dimineata era anuntat despre urgenta aparuta peste noapte. Grabit pe strazi in jos, prizonierul era primit in citadela la al treilea ceas (Marcu 15:25) aproape de ora 9 dimineata. Zvonurile incepusera sa circule, imprastiate de cei ce reusisera sa prinda cu o aruncare de ochi imaginea lui Isus printre cordoanele de soldati. Crescind rapid in numar, multimea in asteptare se strinsese intre Templu si palatul lui Pilat. Prizonierul ii era necunoscut guvernatorului roman. Cu siguranta nu se afla pe lista celor mai cautati inamici ai imperiului. Lua i-l voi, i judeca i-l dup legea voastr . a fost reprosul lui Pilat facut rabinilor ce-i iroseau timpul. Dac n'ar fi fost un f c tor de rele,... insistau ei ...nu L-am fi dat noi n mnile tale.... Nou nu ne este ng duit de Lege s omorm pe nimeni(Ioan 18:28-32) Acel drept regal de autoguvernare le fusese retras in urma cu 25 de ani de catre romani. Patriarhul Iacov profetea: Toiagul de domnie( Sceptrul) nu se va dep rta din Iuda, Nici toiagul de crmuire dintre picioarele lui, Pn va veni ilo( Mesia), i de El vor asculta popoarele. Geneza 49:10 Dupa ce sceptrul fusese indepartat in anul 7 A.D., pentru totdeauna, era deja prea tirziu pentru ca Mesia sa apara pe scena. Respingindu-L pe Isus care se nascuse chiar la timp, din acel moment, evreii il asteapta pe Mesia degeaba. Profetia lui Iacov nu o mai permite. Ca rezultat al respingerii adevaratului Mesia -Isus Cristos- intr-o zi il vor accepta pe Anticrist.
146

Consecinta directa a faptului ca evreii nu mai puteau executa singuri raufacatorii, inseamna ca maniera in care va fi ucis Mesia va fi o implinire a unei Scripturi. Numai autoritatile romane puteau executa pe cineva. Daca evreii l-ar fi omorit, asa cum au si incercat sa o faca in citeva ocazii, ar fi fost prin lapidare. Dar Scripturile, cu mult inainte ca imperiul Roman sa apara, declarau ca Mesia va fi crucificat, adica executat in stil roman. Si asa a si fost. Crucificati-L ! Masinaria justitiei strimbe si-a terminat repede misiunea dezonoranta. Executarea raufacatorilor, in particular conducatorii sectelor populari ca acest Isus din Nazaret, era intotdeauna un eveniment periculos. Orice putea declansa o revolta, in special in timpul unei sarbatori religioase. Evreii erau fanatici cind venea vorba despre religia lor. Aceasta era o zi foarte speciala pentru Israel, ziua pregatirii pentru Paste, care trebuia mincat in acea seara. Ierusalimul era aglomerat si plin de freamat. Pilat, cunoscind valoarea relatiilor publice si neavind un interes direct in condamnarea sau eliberarea lui Isus, a hotarit sa consulte cetatenii si sa-i lase pe ei sa decida soarta prizonierului. Incitati de farisei, multimea insetata de singe ce se aduna intotdeauna pentru a asista la crucificari, sa intors pe neasteptate impotriva Celui care vindecase si hranise pe multi dintre ei. Multi dintre cei ce fluturasera ramuri de palmier si-l aclamasera ca pe Mesia cu patru zile inainte, acum isi alaturau vocile la unison: Crucificati-L! Crucificati-L! Oribilul strigat reverberat de pietrele reci ale fortaretei si repetat mai departe pe tot muntele Templului, facindu-i pe cei ce-l auzeau sa vina in fuga pentru a urmari spectacolul. Nerabdator sa satisfaca cererea acestor supusi, deseori neascultatori, pe care ar fi trebuit sa-i pastreze in ordine, Pilat elibereaza criminalul pe Barabas si il preda pe Isus soldatilor pentru a fi torturat. Prizonierul a fost acum condamnat oficial la moarte de catre autoritatile civile romane. Totul era legal. Roma era satisfacuta si la fel si rabinii. Gloata continua sa-si cinte setea de singe.

147

Numai guvernatorul se simtea rau dupa evidenta injustitie. Pentru a se absolvi pe sine personal, Pilat public si literar, intr-un bazin cu apa, se spala pe miini de toata afacerea. Insa nu stia ca numai singele acelei Victime inocente si recunoasterea propriei sale vini putea sterge groaznicul pacat. Dante il zugraveste spalindu-si minile pentru eternitate in iad. Imbatata de propria-i putere, gloata, fara sa-si dea seama de ceea ce spune, striga sfidator: Sngele Lui s fie asupra noastr Jertfa pentru pacat Cu putin inainte de amiaza soldatii isi terminasera joaca depravata. Isus, biciuit pina aproape de pierderea cunostintei si batut pina cind fata i-a devenit aproape de nerecunoscut, era condus prin urletele multimii inebunite, in afara orasului spre dealul Capatinii. Citeva femei ale caror vieti fusesera atinse de El se strecurau bocind si incercind sa nu-L piarda din ochi, printre oamenii ce se imbulzeau. Isus s-a intors catre ele si a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu M plnge i pe Mine; ci plnge i-v pe voi n iv i pe copiii vo tri. C ci iat vor veni zile,...(cind) vor ncepe s zic mun ilor: C de i peste noi! i dealurilor: Acoperi i-ne! C ci dac se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat? Luca 23:28-31 Mai tirziu Ioan va dezvolta mai departe aceasta profetie in remarcabila sa viziune profetica( Apocalipsa 6:15-17). Locul de executie u era departe, putin in afara zidului orasului. Locatia era aleasa deliberat linga o artera majora de circulatie pentru a expune privirii calatorilor executiile. In miezul zilei, Cel pe care Ierusalimul in implinirea unor profetiilor specifice, il salutase duminica precedenta ca pe mult-asteptatul Mesia iar acum i-L respingea, atirna gol pe cruce intre doi hoti in ocara si agonie. Omul si-a crucificat Creatorul! Ingerii si-au acoperit fetele oripilati, iar soarele si-a ascuns lumina.
148

i asupra copiilor no tri. Matei 27:25

Singur, parasit chiar si de Dumnezeu (Marcu 15:34) in timp ce termina lucrarea pe care numai El o putea face, Cristos a fost facut pacat pentru noi toti... (2 Corinteni 5:21), Mielul Neprihanit al lui Dumnezeu era sacrificat pentru pacatele lumii. Acesta era actul rascumparator catre care aratau toate jertfele din Vechiul Testament. Agonia si rusinea fizica erau eclipsate de ingrozitoarea povara a vinovatiei si a judecatii ce fusesera puse asupra Lui. In timp ce El, fara sa aiba pe cineva sa-L ajute sau sa-i fie mila, a indurat intreaga pedeapsa pe care noi o datoram dar pe care nu o puteam platii Justitiei Infinite. Urmatoarele trei ore ale infamei si totusi prea-pline de Har, zi de joi dupa-amiaza, soarele a fost intunecat pentru a-L ascunde de privirile oamenilor. Intunericul se intindea peste Ierusalim ca un giulgiu (Matei 27:45) in timp ce Dumnezeu: ... a f cut s cad asupra Lui nelegiuirea noastr a tuturor. Isaia 53:6 Ziua si data profetite Ziua si anul crucificarii lui Cristos sunt de suprema importanta. Nu se poate specula pe aceasta tema. Data, timpul precis, ca si felul mortii, trebuiau sa fie profetite cu exactitate. Haideti sa recapitulam cum s-a intimplat totul. De luni de zile rabinii planuiau prinderea Lui. Insa, in timp ce Pastele se apropia, s-au inteles intre ei sa nu faca nimic pina cind marea sarbatoare a Azimilor (piinii nedospite) se termina. Contrar deciziei lor, Cristos urma sa fie luat intr-o zi de sarbatoare atunci cind se pregatea Pastele, pentru ca asa au anuntat profetii. Rabinii trebuiau sa fie extrem de precauti pentru ca oamenii erau alaturi de Isus. Cu citeva zile inainte invierea din morti a a lui Lazar surescitase Ierusalimul. Miracolul incontestabil era unul dintre motivele importante pentru care atit de multi oameni il asteptasera de o parte si de alta a drumului si-L aclamasera pe Isus ca pe Mesia(Ioan 12:17-19). Multimea nu ar fi tolerat nici-o miscare amenintatoare impotriva Lui. Ar fi fost o intreprindere deosebit de periculoasa incercarea de a-L aresta in timpul sarbatorilor atunci cind Ierusalimul era plin de pelerini
149

si sentimentul religios era la un maximum. Asa ca, cu intelepciune, conciliul a hotarit aminarea arestarii Sale: Nu n timpul praznicului, ca s nu se fac turburare n norod. Matei 26:5 Insa El trebuia crucificat chiar in zi de sarbatoare, si exact in acest an, 32 A.D. pentru ca profetia sa se implineasca. Si asa a si fost. Desi evita Ierusalimul de ceva timp, de acesta data Cristos mergea acolo zilnic. O sansa rara se prefigura si Iuda, ce-si pusese sperantele intr-o asa oportunitate, a exploatat-o. Rabini, deschisi oricarei propuneri, au acceptat imediat schimbarea strategiei, atunci cind tradatorul le-a explicat strategia sa de incoltire a lui Isus, intr-o zona izolata, tirziu in noapte, in absenta multimilor admiratoare ce-L inconjurau in timpul zilei. Cristos - Pastele nostru, este jertfit pentru noi Iata ordinea in care s-au petrecut lucrurile. Miercuri la apus incepea 14 Nisan. Aceasta intreaga perioada de 24 de ore se termina ziua urmatoare, joi, la apus. Ea era in mod traditional denumita Ziua Azimilor, ziua in care mielul de Paste trebuia jertfit. Acest important eveniment trebuia sa se petreaca in dupa-amiaza zilei de 14 Nisan, cu putin inainte de apus, joi. Masa de Paste urma in acea seara, inceputul lui Nisan 15, care deasemenea, marca inceputul sarbatorii Azimilor. Prima si ultima zi a acestei sarbatori anuale erau zile speciale de Sabat in care nu se putea face nici o munca. Imediat dupa apus la inceputul zilei de 14 Nisan, ucenicii au inceput sa pregateasca camera de sus pentru a minca Pastele acolo in seara urmatoare. Astfel, ar fi fost firesc ca in timp ce erau ocupati cu pregatirile pentru masa de Paste, sa manince tot acolo acolo si in seara precedenta. De fapt, pina la urma s-a dovedit a fi ultima cinaimpreuna cu Domnul lor, desi ei nu suspectau ca asa va fi in acel moment. Seara urmatoare cind ei credeau ca vor lua Pastele in aceiasi camera impreuna, corpul lui Isus Cristos va fi in mormint. Atunci de ce a zis Cristos, cind stateau impreuna in acea seara de miercuri :
150

Am dorit mult s m nnc Pa tele acestea cu voi nainte de patima Mea; Luca 22:15 Fara indoiala ca discipolii au inteles ca El se referea la seara urmatoare, cind pregatirea ar fi fost finalizata si celebrarea Pastelui incepea. De fapt, Isus initia aici o noua sarbatoare a Pastelui ce urma sa fie celebrata saptaminal si nu anual- nu privind inapoi la fuga din Egipt, ci la sacrificiul Sau de pe cruce. In consecinta, in fiecare duminica, ziua Invierii Sale, ucenicii luau si mincau piine( Fapte 20:7; 1 Corinteni 16:2) simbol al trupului Sau, si beau din aceiasi cupa vin, simbol al singelui Sau. Acest lucru il vor face in amintirea sacrificiului trupului si singelui Sau pentru pacatele lumii. Astazi si noi trebuie sa continuam aceasta aducere-aminte pina cind va veni El ( 1 Corinteni 11:26). Isus avea motive sa inceapa celebrarea Pastelui in acea searamotive pe care ucenicii nu le-au inteles. Dupa cum deja am aratat, pentru a implinii tipurile si profetiile din Vechiul Testament, crucificarea lui Cristos trebuia sa aiba loc exact in momentul in care mielul pascal era ucis in gospodariile de pe tot cuprinsul Israelului, iar apoi era fript pentru a fi mincat seara de Paste. De fapt, acesta a fost exact momentul in care El murea, incredintindu-si sufletul in minile Tatalui. Nici o scuza pentru necredinta Nu exista dubiu ca Isus Cristos este implinirea Mielului Pascal. Scriptura ne spune: Cur i i aluatul cel vechi, ca s fi i fr mnt tur nou , precum i sunte i f r aluat; c ci Pa tile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. 1Corinteni5-7 Haideti sa recapitulam ceea ce am consemnat pina acum cu privire
151

la sarbatorirea Pastelui si legatura directa dintre Paste si Cristos. Mielul a fost luat din turma in ziua de 10 Nisan si apoi tinut sub observatie pina pe 14 Nisan pentru a avea garantia ca este neprihanit. In acea zi a fost ucis intre orele 15 si 18, apoi era fript si mincat chiar in acea seara (Exodul 12:1-8) . Dupa cum am notat ,10Nisan in 32 A.D. a picat duminica, 6 aprilie, ziua in care Isus era ovationat ca Mesia, iar 14 Nisan pica joi, 10 Aprilie. In timpul acestor zile speciale, in mod deliberat Isus a ramas in Ierusalim sub observatia atenta a lui Israel, chiar in timp ce mielul de Paste era inspectat pentru a fi sigur ca este fara cusur. Pentru a implini modelul din Vechiul Testament, Mesia trebuia crucificat atunci cind mielul de Paste era sacrificat. Si asa sa si intimplat. Un intuneric supranatural s-a lasat de la amiaza pina la orele 15.00 in timp ce Isus atirna pe cruce. De aceea imediat dupa ora 15 in seara de 14 Nisan, cind mieii de Paste erau sacrificati pe tot cuprinsul Israelului, Cristos striga: Tat , n mnile Tale mi ncredin ez duhul! i cnd a zis aceste vorbe i-a dat duhul. Luca 23:46 El nu si-a dat numai ultima suflare in timp ce viata ii parasea trupul, ci a strigat cu glas tare. Pentru ca El spusese: Tat l M iube te, pentruc mi dau via a, ca iar s'o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s'o dau, i am putere s'o iau iar . Ioan 10:17,18 Cind si-a terminat lucrarea pe cruce, a strigat triumfator : S-a ispravit!(Matei 27:50,Ioan 19:30) Plata pacatului ceruta de justitia Divina fusese platita in totalitate. In plus, modelul din Vechiul Testament, profetia, cere deasemnea ca El sa moara in acelasi timp. Moise, in acel prim Paste in Egipt, explicind sacrificarea mieilor de Paste un miel de fiecare casa (Exodul 12:3) facea o afirmatie ciudata : S -l p stra i pn n ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; i
152

toat adunarea lui Israel s -l junghie seara.

Exodul 12:6

Bineinteles ca mii de miei au fost sacrificati atunci, insa Moise s-a referit la el . Aici avem o profetie foarte clara dar neinteleasa de Israel, ca intr-o zi avea sa fie un miel, Mielul lui Dumnezeu(Ioan 1:29) , ce urma sa fie implinirea Pastelui. Mai mult, acest miel va fi ucis de catre toata adunarea Israelului- pentru pacatele intregii lumii. Si asa s-a intimplat chiar in ziua si ora profetite de Moise, Daniel si Zaharia. Cei ce-L resping pe Isus ca Domn si Mintuitor o fac in ciuda unor dovezi zdrobitoare si sunt fara scuza.

Uitati de Vinerea Mare

-Capitolul 16-

nainte de praznicul Pa telor,... sfirsindu-se cina,... c ci era ziua Preg tirii, i ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat s zdrobeasc fluierile picioarelor celor r stigni i, i s fie lua i de pe cruce. (Ioan 13:1,2; 19:31) ... cnd ncepea s se lumineze n spre ziua dinti a s pt mnii,... iat c s'a f cut un mare cutremur de p mnt; c ci un nger al Domnului s'a pogort din cer, a venit i a pr v lit piatra dela u a mormntului, i a ezut pe ea. (Matei 28:1,2) Citite superficial, relatarile din Scriptura ale acelor zile importante intre 10 si 14 Nisan par a fi contradictorii. In afara cazului in care ai o clara intelegere a acestor pasaje, Matei, Marcu si Luca par a ne arata ca Cristos a celebrat Pastele cu ucenicii Sai in acea noapte: n ziua dinti a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, i Iau zis: Unde vrei s - i preg tim s m nnci Pa tele? El le-a r spuns: Duce i-v n cetate la cutare om, i spune i-i: nv torul zice: Vremea Mea este aproape; voi face Pa tele cu ucenicii Mei n casa ta. Ucenicii au f cut cum le poruncise Isus, i au
153

preg tit Pa tele. i cnd a fost ceasul, S-a a ezat la mas , i apostolii mpreun cu El. (Matei 26:17-20; Marcu 14:12-17; Luca 22:7-15) Bineinteles ca, daca Isus Cristos si discipolii Sai au tinut Pastele in seara tradarii si arestarii Sale atunci mielul de Paste deja fusese sacrificat in acea dupa amiaza. Daca acesta ar fi cazul, atunci moartea Sa din amiaza urmatoare nu a coincis cu sacrificarea mieilor de Paste. Insa stim ca trebuia sa coincida si chiar asa a fost. Versetele de mai sus cer o mica explicatie. De exemplu, searauneori inseamna si dupa amiaza tirziu, iar citeodata seara devreme. Dupa cum deja am mentionat si explicat in detaliu, desi sarbatoarea Azimilor atunci cind mielul trebuia mincat incepea pe 15 Nisan, 14 Nisan atunci cind Pastele era pregatit si mielul sacrificat, era deasemenea sarbatoarea Azimilor. Versetele neclare trebuie intelese in armonie cu cele clare. Si chiar avem multe marturii clare ca, mieii de Paste erau sacrificati in dupaamiaza ce a urmat ultimei cine si in acelasi timp cu crucificarea. Toate Evangheliile concorda in acest punct. Cind au avut loc Cina cea de Tainasi crucificarea? Marcu ne spune, i f cndu-se sear [se apropia apusul, dupa moartea lui Cristos], fiindc era ziua Pregatirii [a mielului de Paste], care este naintea Sabatului [prima zi a sarbatorii Azimilor, ce incepea la apus dupa ce mielul era sacrificat] i venind Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care a tepta i el mp r ia lui Dumnezeu, i, ndr znind, a intrat la Pilat i a cerut trupul lui Iisus. Marcu 15:42-43 Luca este de acord: Era ziua Preg tirii, i ncepea ziua [mare a] Sabatului. Ioan intra si mai mult in detaliu: Au adus[ rabinii] pe Isus dela Caiafa n odaia de judecat [ a romanilor]: era diminea a. Ei n'au intrat n odaia de judecat , ca s nu

154

se spurce i s poat mnca Pa tele[deci nu-l mincasera inca]. Era ziua Preg tirii Pa telor... c ci era ziua Preg tirii, i ziua aceea de Sabat era o zi mare[ prima zi a sarbatorii Azimilor]-Iudeii au rugat pe Pilat s zdrobeasc fluierile picioarelor celor r stigni i, i s fie lua i de pe cruce. Ioan 18:28, 19:14-31 Deci, asa cum am aratat in capitolul precedent, mieii au fost intradevar sacrificati exact in acelasi timp cu Isus Cristos, Mielul lui Dumnezeu, cel ce implinea toate tipurile si profetiile relevante din Vechiul Testament. Atunci, cum ar fi putut Cristos sa ia Pastelecu discipolii cu o seara inainte? Nu a facut-o. Ultima Cina a avut loc intradevar inainte de crucificare, dar nu era masa de Paste. Acest fapt, deoseori trecut cu vederea, reiese clar din Evanghelia dupa Ioan care este ceva mai precisa. In timp ce celelalte Evanghelii se refera la apropierea sabatului, numai Ioan explica ca sabatul ce incepea la asfintitul acelei zile, era o zi mare. In alte cuvinte, nu era un Sabat obisnuit saptaminal ce intotdeauna incepea vinerea la asfintit. Era, de fapt, prima zi a sarbatorii Azimilor (15 Nisan) ale carei prima si ultima zi erau sabate speciale, in care nu se facea nici o munca(Exodul 12:14-16). Ioan de asemenea clarifica lucrurile aratind ca Ultima Cinanu a fost Pastele: nainte de praznicul Pa telor, Isus, ca Cel care tia c I-a sosit ceasul s plece... si cina terminindu-se... diavolul punnd n inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca s -l vnd . Deci ultima Cina a avut loc, de fapt, in noaptea de inainte de Paste. Altfel cum ar fi putut fi si in prima zi a sarbatorii Azimilorsi inainte sarbatorii de Paste? Desi tehnic sarbatoarea Azimilor incepea in 15 Nisan dupa asfintitul zilei de 14 Nisan, (mielul de Paste era ucis chiar inainte de asfintit, fript si apoi mincat in acea seara) zilele sarbatorii Azimilor erau numarate incepind cu 14 Nisan pentru ca mincarea azimilor incepea din seara zilei a paisprezecea a lunii nti ... (Exodul 12:18). Desi erau doua sarbatori distincte, Pastele si sarbatoarea Azimilor erau tratate unitar atita timp cit se suparapuneau. Mielul de Paste desi

155

preparat( adica fusese sacrificat si frigerea incepuse) chiar inainte de asfintit pe 14, nu era mincat pina seara acelei zile adica pe 15. Ce zi a saptaminii era in data de 14 Nisan? In timp ce ne referim la 10 Nisan ca fiind duminica, ziua incepuse simbata la asfintit dupa terminarea sabatului. Amintiti-va ca ziua evreiasca incepe la asfintit. Astfel Nisan 11 incepea la asfintit, duminica, 12 lunea, 13 martea, iar 14 Nisan, ziua Pregatirii incepea miercuri la apus. Atunci, Ultima Cina a avut loc miercuri noapte, inceputul lui Nisan 14, zi numita a Pregatirii. In dupa amiaza urmatoare, in seara lui 14 Nisan, mieii de Paste erau sacrificati chiar inainte de apus. Cristos era pe cruce si si-a dat duhul, chiar in acelasi timp, in acea dupa amiaza de joi. Joia? Nu Vinerea Mare? Intr-adevar nu. Crucificarea de vineri nu se potriveste cu faptele. Nu numai modelele din Vechiul Testament dar si profetiile trebuiau sa se implineasca. Unul dintre acele semne este numit semnul profetului Iona . El cere ca Isus sa fie in mormint trei zile si trei nopti. Trei zile si trei nopti Este mai mult decit evident ca daca Isus ar fi fost crucificat vineri, atunci nu ar fi putut petrece trei zile si trei nopti in mormint pina duminica dimineata. Verificarea se poate face foarte simplu. Ce a ramas din ziua de vineri poate fi socotita ca fiind ziua intiia. Simbata ca ziua a doua. Vineri si simbata noaptea pina duminica dimineata, doua nopti. Ne lipsesc iremediabil o zi si o noapte. Chiar daca socotim primele minute din duminica ca fiind inca o zi nu ar ajunge. Ne-ar lipsi inca o noapte. Mai mult, nici o parte din duminica nu poate fi socotita drept o zi pentru ca ni se spune clar ca ingerul a rostogolit piatra La sfr itul zilei Sabatului, cnd ncepea s se lumineze n spre ziua dinti a s pt mnii (Matei 28:1). Mormintul era deja gol in acel moment, deci Cristos trebuie sa fi inviat cindva inainte de rasarit. Cu cit mai devreme nu ni se spune. Daca Scriptura ne-ar fi spus simplu trei zile atunci crucificarea de vineri ar fi fost validata de contabilizarea fiecarei portiuni de zi ca o zi intrega. Daca Cristos ar fi fost crucificat vineri dupa amiaza, atunci ar fi fost o parte din ziua ce incepea joi la apus si se termina vineri la apus. A
156

doua zi de la asfintitul de vineri la asfintitul de simbata, iar a treia zi ce incepea de la asfintitul de simbata, urma deasemenea sa fie adaugata. Biblia insa, este foarte specifica in cazul profetiei trei zile si trei nopti. Specificatiile deriva din experienta avuta de Iona: Iona a stat n pntecele pe telui trei zile i trei nop i.(Iona 1:17). Isus insusi declara: C ci, dup cum Iona a stat trei zile i trei nop i n pntecele chitului, tot a a i Fiul omului va sta trei zile i trei nop i n inima p mntului [ In acea parte a Hadesului cunoscuta ca Sinul lui Avraam]. 9 Matei 12:39-40, Luca 16:22 Aceasta cerinta specifica nu poate fi intrunita in crucificarea de vineri. In ciuda acestei erori incontestabile, Biserica Romano-Catolica persista in mitul crucificarii in Vinerea Mare. Intr-adevar, Roma si-a construit mare parte din ritualuri si dogme pe acesta traditie evident falsa. Pentru ea e prea tirziu sa schimbe povestea acum. Chiar si numai in acest fapt avem suficiente dovezi despre lucrarea si suportul oficial al bisericii Romano-Catolice pentru minciuna, incit se poate pune la indoiala orice altceva afirma si sustine cu egal dogmatism. Si ce se poate spune despre milioanele de protestanti care in fiecare an sustin de buna voie aceiasi minciuna prin slujbele speciale cu ocazia Vineri Mari? Chiar conteaza? Nu impartim firul in patru? Nu, n-o facem! Ziua crucificarii Domnului nostru este de enorma importanta. Cristos a spus ca va fi trei zile si trei nopti in mormint. Daca nu a stat acel timp acolo, atunci a mintit. Asta nici nu e totul. Dupa cum am vazut, in implinirea a numeroase profetii , Cristos trebuia sa moara chiar in timp ce, pe tot cuprinsul Israelului, miei de Paste erau sacrificati si chiar asa a fost. Aceasta necesitate determina ziua crucificarii Sale. Dar crucificarea de miercuri? Unii carturari sustin ca Isus a fost crucificat miercuri. Pentru ca era dupa amiaza tirziu, ei nu socotesc si acea zi. Astfel, miercuri, joi si vineri seara ne dau trei nopti; joi, vineri si simbata 3 zile complete. Astfel se concluzioneaza ca El trebuie ca a inviat la motze sabbath, sfirsitul sabatului chiar inainte de asfintit, simbata. Aceasta teorie nu
157

functioneaza din mai multe motive. In primul rind Scriptura afirma clar ca un inger a indepartat piatra expunind astfel mormintul gol dis de dimineata, la rasaritul soarelui (Marcu 16:2). De ce ar fi asteptata atit mesagerul divin, daca Isus ar fi inviat deja in dupa-amiaza precedenta? De ce nu a rostogolit piatra simbata inainte de apus pentru a arata ca mormintul este gol, daca intradevar era? De ce garda de soldati romani mai pazea inca mormintul atunci cind ingerul a indepartat piatra duminica-dimineata? Daca cele trei zile se sfirsisera in seara precedenta, Isus fiind mort de miercuri dupaamiaza, de ce sa mai pazesti mormintul? De fapt, nu au mai facut-o. Soldatii aveau ordine precise sa pazeasca mormintul pina a treia zi (Matei 27:64) perioada in care Isus spusese ca o sa se ridice din morti. Cind perioada aceea expira ucenicii puteau fura trupul daca vroiau. Nu mai conta. Chiar daca soldatii ar mai fi ramas inca o noapte, ei ar fi jurat ca trupul a disparut abia dupa expirarea celor trei zile- prea tirziu pentru a sustine invierea. Insa, dupa cum stim un asemenea raport nu exista. Singura concluzie pe care o putem trage este ca cele trei zile nu au expirat decit duminica dimineata. Mai exista citeva intrebari. Daca Isus a fost pus in mormint miercuri dupa-amiaza, de ce au asteptat cele doua Marii pina duminica dimineata pentru a aduce mirodeniile necesare imbalsamarii (Matei 28:1)? In acest caz sarbatoarea Azimilor si sabatul aferent ar fi inceput miercuri la apus. De la apusul de miercuri pina la apusul de joi al sabatului special ( prima zi a sarbatorii Azimilor) si sabatul normal de simbata ar fi trebuit sa fie o zi de lucru normala, vineri, in care ungerea trupului ar fi putut avea loc. Nu s-ar fi pierdut timpul necesar pregatirii corpului inainte ca descompunerea sa inceapa. Timpul era esential, asa ca de ce sa astepti, asa cu ei au facut-o, pina duminica dimineata. Ceva nu se potriveste. Numai daca El a fost crucificat joia, cele doua sabate ar fi fost unul dupa altul ( sabatul special in prima zi a sarbatorii Azimilor de joi seara pina vineri seara, urmat de sabatul normal de vineri seara pina simbata seara) impiedicind astfel femeile sa mearga la mormint pina duminica
158

dimineata. Foarte probabil esecul in recunoasterea celor doua sabate a condus biserica Romano-Catolica catre declararea crucificarii de vineri. Se asuma fara dubiu ca sabatul ce a urmat imediat crucificarii era sabatul saptaminal, cind de fapt era sabatul care marca prima zi a sarbatorii Azimilor, urmat imediat urmat de sabatul normal. Este o greseala normala, usor de facut atunci cind faptele sunt suficient analizate. Nu este o scuza, insa, pentru o biserica ce se umfla in pene cu infailibilitatea ei si care le cere membrilor ei sa-i accepte dogmele fara sa le cerceteze. Iosif din Arimateea a avut timp in ziua crucificarii, inainte de inceperea sabatului special sa cumpere pinza subtire de in( Marcu 15:46) in care a infasurat trupul lui Isus inainte de a-L pune in mormint. Femeile, deasemenea, au avut timp sa cumpere mirodeniile speciale si sa le pregateasca inainte de inceperea sabatului special. Deci ar fi fost gata sa mearga la mormint, imediat dupa ce cele doua sabate succesive s-ar fi incheiat. Ele ori nu stiau ca Nicodim adusese 50 de kilograme de mirodenii pe care, impreuna cu Iosif din Arimateea le pusesera pe trupul lui Isus in timp ce-L infasurau sau credeau ca e nevoie de mai mult. Marturia lui Luca spune: Femeile, cari veniser cu Isus din Galilea, au nso it pe Iosif; au v zut mormntul i felul cum a fost pus trupul lui Isus n el, s'au ntors, i au preg tit miresme i miruri. Apoi, n ziua Sabatului, s'au odihnit, dup Lege. n ziua nti a s pt mnii, femeile acestea, i altele mpreun cu ele, au venit la mormnt dis de diminea , i au adus miresmele, pe cari le preg tiser [ cel mai probabil simbata seara tirziu dupa ce sabatul s-a terminat.]. Luca 23:55, Luca 24:1 Marturia astronomiei In cadrul investigatiei sale cu privire la cele 70 de saptamini ale lui Daniel, Sir Robert Anderson a consultat Astronomul Regal de la Observatorul Regal din Greenwich, Anglia. Calculul expertului a confirmat ca in anul 32 A.D., 14 Nisan, a tinut din ziua de miercuri la apus pina joi la apus. Am notat deja mai devreme, ca trebuia sa fie asa
159

pentru a confirma relatarea biblica. Totul se potriveste asa cum trebuie. Este acceptat faptul ca Isus si-a facut intrarea triumfala in Ierusalim, duminica. Pentru ca tipul din Vechiul Testament sa se implineasca trebuia sa fie in ziua de 10 Nisan, dupa cum am notat, ziua in care mieii de Paste erau luati si pusi sub observatie. Patru zile mai tirziu ajungem la 14 Nisan, cind mieii de Paste erau sacrificati, adica joia. Pentru acesta si pentru celelalte motive de mai sus putem numai concluziona ca Isus a fost tintuit pe cruce joia pe la prinz si a murit imediat dupa ora 15. Adunarea congregatiilor lui Israel a ucis intr-adevar pe Mesia si Mielul de Paste fara sa-si dea seama ce au facut. Din dragoste si mila, Cristos plingea pe cruce: Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac! Luca 23: 34

Haideti sa numar din nou zilele si noptile pe care le-a petrecut in inima pamintului acum dupa ce am aflat cu precizie din model, profetie si calcule astronomice, cind Isus Cristos si-a dat viata. Cele aproape trei ore din ziua de joi, dupa ce a murit, sunt ziua intiia. Vinerea si simbata, ziua a doua si a treia. Joi, vineri si simbata cele trei nopti. Dupa aceste trei zile si trei nopti in mormint, Cristos a inviat din morti, cindva inainte de rasaritul zilei de duminica. Fara indoiala ca s-a intimplat imediat dupa sau in timp ce ingerul inlatura piatra de la intrare pentru a arata ca mormintul era gol. Ce anume au de-a face toate astea cu Rapirea si cea de A Doua Venire? Ne ofera mai multe dovezi despre importanta profetiei si despre precizia cu care este implinita. Daca asa s-a intimplat in trecut, atunci putem fi siguri ca evenimentele viitoare, conectate cu intoarcerea lui Cristos, vor furniza o egala implinire precisa a profetiilor pina la ultimul detaliu. De ce duminica? Din calcularea precisa, cu grija, a cronologiei evenimentelor pot fi extrase mai multe invataturi valoroase. Ziua in care Cristos a inviat este de enorma importanta pentru felul in care intelegem Scripturile. Daca a
160

inviat din morti simbata sau duminic, diferentele sunt considerabile. De exemplu, Adventistii de Ziua a Saptea insista ca simbata este ziua in care tebuie sa ne intilnim pentru serviciul divin pentru ca este Sabatul evreiesc instituit de Dumnezeu. Cei care sustin rastignirea de miercuri si invierea de motze shabbat, simbata dupa-amiaza tirziu, cred si in serviciul divin de sabat. Am vazut, insa, ca El a inviat duminica dimineata devreme, adica ziua in care crestinii merg la slujba. Se sustine frecvent ca biserica Romano-Catolica a schimbat ziua serviciului divin din simbata in duminica, initiind astfel traditia slujbei de duminica. Adevarul este insa ca Roma nu a inventat slujba de duminica. Inca de la inceputuri primii crestini se intruneau duminica pentru a-L venera pe Cristos. Aceasta observare a duminicii era consacrata deja cu secole inaintea oricarui decret emis de la cartierul general, imediat dupa ce cardinalii Romei au inceput sa-si impuna suprematia asupra Bisericii. Luca scrie: n ziua dinti a s pt mnii, eram aduna i la olalt ca s frngem pnea. Fapte 20:7 Aceasta fringere a piinii nu insemna ca luau masa in comun. Era o masa speciala, ce includea comuniunea comemorarii, mortii, ingroparii si invierii lui Cristos, dupa cum Pavel ne explica in 1 Corinteni 11. Bineinteles, crestini nu se adunau impreuna pentru fiecare masa; nici nu mincau numai in prima zi a saptaminii. Nici una din aceste posibilitati nu este plauzibila. In acesta speciala fringere a piinii, congregatia credinciosilor era intrunita iar Pavel le predica toata noaptea. Ca se intilneau in prima zi a saptaminii, este intarit de solicitarea lui Pavel de a pune deoparte o ofranda in acea zi in fiecare saptamina. Cum altfel, daca crestini nu s-ar fi intilnit pentru serviciul divin in acea zi? Hotaririle Romei pentru cei aflati in turma sa, nu influenteaza discutia noastra. Crestinii din afara catolicismului se intilnesc duminica din motive biblice. Nici un moment nu-si inchipuie ca sabatul a fost schimbat din simbata in duminica. Simbata este inca ziua Sabatului, dar crestinii nu o celebreaza din mai multe motive.

161

O noua creatie Inainte de toate sabatul a fost numai pentru evrei. Era parte a legamintului special, la care deja ne-am referit, dintre Dumnezeu si Israel, ce implica tara si relatia lor cu El. Toata omenirea este, bineinteles, sub legea morala a lui Dumnezeu, dar nu sub legea Mozaica. Romani 2:14,15 ne reaminteste ca legea morala a lui Dumnezeu, dupa cum cu totii stim, a fost scrisa in fiecare constiinta, inclusiv in cea a neevreilor (neamurilor). Daca sabatul ar fi fost si pentru neamuri, atunci tinerea lui ar fi fost inscrisa si in constiinta noastra. Pentru ca tinerea sabatului nu este inscrisa in constiinta nimanui, cu exceptia evreilor, este o dovada suficienta ca nu a fost intentionata pentru cei din afara Israelului. Sabatul este comemorat ca ziua in care Dumnezeu s-a odihnit dupa crearea Universului. Acest Univers, insa, va fi distrus, dupa cum 2 Petru 3:10-12 ne spune. Noi crestinii ne uitam dupa ceruri noi si un pamint nou (2Petru 3:13) . Moartea pentru pacatele noastre si invierea lui Cristos pentru justificarea noastra, fac posibila crearea Noului Univers. De aceea, noi celebram ziua Invierii Sale. Ea marcheaza inceputul noii Creatii a lui Dumnezeu si ne indreapta catre noile ceruri si catre pamintul nou pe care noi, ca noi creatii ale lui Dumnezeu le vom locui. Noi nu suntem din aceasta lume. Vedem astfel, din nou, cit de importanta este cunoasterea cronologiei precise a profetiei. Simbata, asociata cu vechea creatie, este ultima zi a saptaminii. Ar fi fost nepotrivit ca invierea lui Cristos sa aiba loc in acea zi. El a parasit mormintul in prima zi a saptaminii, duminica, prima zi a noii saptamini. El este numit cel intii nascut dintre cei morti( Coloseni 1:18), ultimul Adam (1Corinteni 15:45), precursorul unei rase de fapturi noi( 2Corinteni 5:17), oamenii nascuti din nou ce sunt lucrarea Lui (Efeseni 2:10). Numai aceste fapturi noi in Cristos vor mosteni noul Univers. Cristos s-a nascut atunci cind a venit implinirea vremii..[la timpul hotarit de Dumnezeu]. (Galateni 4:4) . A Doua Sa Venire, deasemenea, va avea loc exact la momentul hotarit de Dumnezeu.

162

Intorcindu-ne la Daniel descoperim ca el ne spune deasemenea cind acest eveniment va avea loc.

Printul ce va venii
-Capitolul 17 Poporul unui domn [print n.tr.] care va veni, va nimici cetatea i sfntul Loca ...El va face un leg mnt trainic cu mul i, timp de o s pt mn , dar la jum tatea s pt mnii va face s nceteze jertfa i darul de mncare.... Daniel 9:26,27 El va fi tare, dar nu prin puterea lui nsu ; el va face pustiiri... va nimici pe cei puternici i chiar pe poporul sfin ilor [prin n.tr.] izbndirii vicleniilor lui,... va pierde pe mul i oameni cari tr iau lini ti i, i se va ridica mpotriva Domnului domnilor, dar va fi zdrobit, f r ajutorul vreunei mni omene ti. Daniel 8:24,25 Exact 70 de saptamini trebuie sa treaca, incepind din, 1 Nisan 445 i. Cr. pentru a se implini ceea ce profetii au spus ca se va intimpla cu Israel si Ierusalimul. Bineinteles ca am depasit de mult anul 39 A.D. cind acea perioada de 490 de ani de 360 de zile, ar fi trebuit sa se termine. Stim ca cele 69 de saptamini de ani (483 de ani) s-au derulat conform programului si s-au terminat in anul 32 A.D. Daniel afirma clar ca, exact la acel timp precis Mesia va veni, dar in loc sa conduca va fi ucis. Si asa a fost. Dupa cum am spus, cele 69 de saptamini s-au finalizat atunci cind Cristos era aclamat ca Mesia-Regele- apoi, patru zile mai tirziu nu-si poate lua regatul, este batut, batjocorit cu o coroana de spini iar apoi crucificat. Dupa aceea Ierusalimul si Templul urmau sa fie distruse din nou, de aceasta data de catre oamenii Anticristului, printul ce va venii. Si aceasta profetie s-a implinit exact asa cum a anuntat Daniel. Dar ce s-a intimplat cu celelalte profetii? Dar ultima saptamina?
163

Climaxul celor 70 de saptamini este descris de Daniel ca pn la ncetarea f r delegilor, ... pn la pecetluirea vedeniei i proorociei,si pina la ungerea Sfintului sfintilor. (Daniel 9:24) . Proorocia includea, desigur, guvernarea lui Mesia ca Rege al Regilor asupra imparatiei sale milenare de pe tronul lui David. Acel loc al autoritatii Sale este aflat in orasul lui David acolo unde Tatal Sau a ales sa-si puna Numele (Deuteronomul 12:11.21,etc; 1Regi 11:36;14:21 etc.) La urma, vor fi implinite promisiunile pe care Dumnezeu le-a facut in mod repetat poporului Sau ales din vechime, Israel, prin profetii Sai. Ca, Isus Cristos nu este prezent acum, fizic, pentru a guverna din Ierusalim asa cum a promis- si ca nu este acolo si peste aceasta lume invizibil- este evident. Sunt unii ce sugereaza ca El conduce din ceruri acum si in acest mod promisiunea Sa fata de Israel este implinita. Nu este nevoie sa argumentezi ca Isus Cristos nu a preluat controlul asupra lumii asa dupa cum Scriptura a spus ca o sa faca intr-o buna zi. Stirile fiecarei zile dovedesc acest lucru, ca si experienta noastra zi de zi. Este mai mult decit evident ca noi nu suntem in mileniu, in ciuda afirmatiilor post-milenialistilor. Este sigur ca cele 70 de saptamini nu s-ar fi terminat fara ca toate promisiunile sa fie implinite. Daca s-ar intimpla asa,atunci Dumnezeu ar fi dovedit mincinos. Ceva a provocat aminarea. Daca derularea celor 70 de saptamini ar fi continua nestingherita atunci numaratoarea s-ar fi terminat la 7 ani (o saptamina de ani) dupa moartea si invierea lui Cristos. Este sigur ca asa ceva nu s-a intimplat. Nici distrugerea Ierusalimului si a templului nu s-au intimplat in timpul perioadei de 70 de saptamini. Pauza dintre a-69 si a-70 saptamina Este de mare importanta faptul ca 38 de ani au trecut dupa ce Mesia a fost stirpit (ucis) in anul 32 A.D. pina cind cetatea si templul au fost distruse in anul 70 A.D. , Daca distrugerea ar fi survenit in timpul celor 7 saptamini trecute de la moartea lui Cristos, ar fi putut fi o scuza pentru credinta ca cele 70 de saptamini si-au urmat cursul in intregime, chiar daca este evident ca Isus Cristos nu conduce inca vizibil imparatia Sa. Nimeni, insa, nu poate contesta faptul ca saptamina de
164

ani (7 ani) ce a urmat mortii si invierii lui Cristos nu a fost martora implinirii profetiilor lui Daniel. Chiar si cei ce afirma ca totul s-a implinit in 70 A.D. trebuie sa admita o lipsa de cel putin 31 de ani intre sfirsitul celei de a 69-a si inceputul celei de a 70-a saptamini si fara nici o alta explicatie. Din cuvintele lui Daniel reiese clar ca ultima saptamina a celor 70 nu va urma imediat dupa a 69-a. Printul ce va venii (Anticristul) nu putea apare pe scena pina la distrugerea Ierusalimului. Insa va fi aici in timpul celei de a 70-a saptamini. El de fapt, pentru ultimii sapte ani, incheie un legamint cu multi... Am oferit multe motive pentru care a 70-a saptamina a lui Daniel nu a devenit inca istorie. De exemplu, un sir de necazuri mult mai mare decit cel din 70 A.D. a venit peste evrei si peste crestini in ultimii 50 de ani (70 n.tr.) . Cu siguranta ca Anticristul nu a aparut pe scena mondiala pentru a face legamintul de o saptamina cu Israel si lumea (...cu multi...), permitind reconstructia templului, dupa care va rupe legamintul in mijlocul acelei saptamini, asa cum a profetit Daniel (9:27) cauzind intreruperea jertfei. Sigur ca Nero, care sustin unii era Anticristul, nu a facut nimic asemanator. mai mult, evenimentele descrise de Isus in cuvintarea de pe muntele Maslinilor, ce nu erau asociate cu distrugerea Ierusalimului din 70 A.D. ( A Doua Venire, stringerea instantanee a alesilor din fiecare colt al pamintului etc. ) cu siguranta ca nu s-au intimplat inca. Fara indoiala, ultima saptamina ce va conduce la instaurarea imparatiei lui Mesia nu si-a urmat inca cursul. O intrerupere divina Ce s-a intimplat cu saptamina lipsa? Nu putem decit trage concluzia ca, pentru un motiv oarecare, Dumnezeu nu i-a permis sa purceada catre finalizarea anuntata. Evenimentele anuntate de Daniel pentru cele 69 de saptamini s-au desfasurat conform programului, dar nici unul din cele ce trebuiau sa se produca dupa aceea, cu exceptia cuceririi Ierusalimului si a distrugerii templului, nu s-a intimplat inca. Progresul evenimentelor profetite s-a oprit, dintr-o data, la sfirsitul

165

celor 69 de saptamini si au ramas in suspensie pina in ziua de azi. Recunoasterea acestui fapt devine extrem de importanta atunci cind trebuie sa determinam cit de aproape suntem de Rapire si A Doua Venire. Stim cu certitudine ca daca a saptezecea saptamina ar fi urmat direct dupa a 69-a sau la orice alt timp de atunci incoace- toate profetiile din Daniel 9: 24-27 ar fi fost implinite. De fapt, nici unul din acele evenimente, care ar fi trebuit sa aiba loc in acea perioada, nu s-a intimplat. Aparent, a saptezecea saptamina a fost aminata pentru ca nu a venit inca timpul acelor evenimente particulare, din acea cruciala perioada a lucrarii dintre Dumnezeu si Israel, sa aiba loc. De ce trebuie sa fie asa, este de importanta vitala dupa cum vom vedea. Ca aceste evenimente atit de importante pentru Israel si Ierusalim, nu au avut loc inca, nu poate fi disputat. Aceasta paranteza in calendarul profetic al lui Dumnezeu este de netagaduit. Pina acum aceste evenimente profetite care trebuiau sa aiba loc in istorie, in acea perioada de sapte ani, lipsesc cu desavirsire. Putem recunoaste cel putin un motiv pentru intirziere. Tot ceea ce urmeaza sa se intimple in acea ultima perioada a istoriei se invirte in jurul unui personaj care nu a aparut inca pe scena. Daniel se refera la acest personaj central ca fiind printul ce va venii . Inainte de ascensiunea pe tronul lui David a lui, Mesia-Regele, acest alt print trebuie sa instaureze regatul contrafacut al lui Satan. Pentru acest deznodamint a fost rezervata cea de a saptezecea saptamina. Printul care va veni Cine este acest om, care desi nu este Mesia, va juca un rol atit de important in viitorul lui Israel? Ni se dau citeva indicii. Se spune ca poporul acestui print va distruge Ierusalimul si templul. Pe cind Daniel isi scria profetia, templul si orasul erau deja in ruine ca urmare a cuceririi lor de catre Nebucadnezar in anul 586 i.Cr.. Daniel nu se putea referii decit la o distrugere viitoare. In zilele Sale Isus, deasemenea, le spunea ucenicilor atunci cind cind acestia ii aratau templul lui Irod si-i laudau frumusetea:

166

Vede i voi toate aceste lucruri? Adev rat v spun c nu va r mnea aici piatr pe piatr , care s nu fie d rmat . Matei 24:2 Din istorie stim ca o asemenea devastare feroce a avut loc in anul 70 A.D. executata de armatele romane conduse de Titus. Era Titus atunci, printul care va venii? Nu, pentru ca nu a indeplinit cea ce profetia spunea ca va face. Cuvintele lui Daniel sunt clare: El [printul care va veni] va face un leg mnt trainic cu mul i, timp de o s pt mn ,... Ce legamint si care saptamina ar putea fi? Nu e nevoie de multa perspicacitate pentru a gasi un raspuns pentru a doua parte intrebarii. Pentru ca Daniel terminase de relatat ce se va intimpla in primele 69 de saptamini, nu putem decit concluziona ca aceasta saptamina pe care o mentioneaza imediat dupa aceea, este a saptezecea, ultima. Atunci cum ar putea oamenii ce au distrus Ierusalimul si templul acum mai bine de 1900 de ani, sa fie poporul unui om care trebuie sa fie in viata, pe acest pamint, in timpul ultimei perioade de sapte ani? Imperiul roman renascut In singurul raspuns posibil la acesta intrebare, gasim inca un motiv in plus pentru care Imperiul Roman trebuie refacut in zilele din urma. Armatele romane au distrus cetatea si templul .Cetatenii acestui imperiu vor fi poporul printului. Oamenii unui print sunt supusii sai; astfel el va fi conducatorul viitorului imperiului Roman. Intrucit nu l-a condus in trecut, trebuie sa-l conduca in viitor. Pentru a se intimpla acest lucru, imperiul Roman trebuie sa renasca. Nu putem evita aceasta concluzie. Este clar ca, desi vor fi asemanari importante, Imperiul Roman nu va renaste exact in aceiasi forma ca in trecut. Am notat deja ca el va functiona sub comanda a zece regi care, se pare, vor conduce fiecare o parte a imperiului. O asemenea diviziune era necunoscuta in fostul Imperiu Roman. Autoritatea printului care va veni va fi asupra acestor zece regi si va controla intregul imperiu, pentru ca toti oamenii din el sa fie supusii sai. De fapt, acest ultim imperiu mondial, va ingloba toate natiunile lumii.
167

Templul reconstruit Care ar putea fi clauzele acestui pact la care se refera Daniel, si cu cine il va incheia printul care va veni? Stim ca va fi pentru o saptamina, ultima saptamina din cele 70 saptamini de ani profetite de Daniel. Putem deasemenea deduce ca va implica reluarea jertfei si a darului de mincare, pentru ca la jum tatea s pt mnii va face s nceteze jertfa i darul de mncare . Am putea presupune ca printul garanteaza initial aceste servicii pentru sapte ani, dar, isi va incalca cuvintul. Si alte Scripturi confirma acesta supozitie. Pentru ca intreaga perioada de 70 de ani se refera la Ierusalim si Israel, nu putem decit concluziona ca aceasta intelegere se refera la templul din cetatea sfinta singurul loc unde jertfa si darul de mincarepot fi oferite de catre evrei. Stim cu siguranta ca templul de la Ierusalim va fi reconstruit. Acest lucru se va intimpla desi acum, sarcina pare aproape imposibila datorita prezentei Domului Stincii, al treilea loc ca importanta pentru Islam, pe muntele Templului. Afirmatia lui Daniel ca acordul va fi incheiat cu multi in loc de cu Israel reflecta cu acuratete ceea ce se intimpla acum pe scena internationala. Intreaga lume este ingrijorata cu privire la Ierusalim si prin Natiunile Unite este implicata direct in negocierile curente de pace dintre Israel si tarile arabe. Orice intelegere cu privire la reconstructia templului trebuie facuta cu multi si nu numai cu Israel. Descoperim din nou acuratetea profetiilor. Prezenta templului de la Ierusalim in timpul celor 70 de saptamini ale lui Daniel este ceruta si de alte profetii. Luati, de exemplu, afirmatia lui Pavel cu privire la Anticrist. Potrivnicul, care se nal mai presus de tot ce se nume te Dumnezeu, sau se cinste te cu nchinare, a a nct s se a eze el n templul lui Dumnezeu, dndu-se pe sine drept dumnezeu. 2 Tesalonicieni 2:4 O asemenea blasfemie s-ar clasifica sigur drept uriciunea pustiiri (Daniel 12:11), pe care Daniel, deasemenea, o atribuie printului care va
168

veni. Daniel, din nou, arata clar ca printul care va veni se va angaja intr-o confruntare directa cu Isus Cristos si va fi distrus(8:25). De aceea el trebuie sa fie Anticrist. Mai sunt si alte motive pentru care trebuie trasa aceasta concluzie. Apare Anticristul Mesia este numit printul(9:25). Acesta, insa, ce-si ia titlul de print (9:26), pare a fi un pretendent la titlul de Mesia-Printul. Pretinde Anticrist ca este Cristos? Da, chiar o va face.In ciuda portretizarii facute de Hollywood si chiar de unii scriitori si predicatori crestini, ca fiind un capcaun funest, Biblia i-l prezinta diferit. Departe de a fi terorizata, cel putin la inceput, lumea il venereaza(Apocalipsa 13:8)- cu siguranta un semn al atractiei veritabile si chiar al afectiunii. Prefixul anti deriva din greaca. Cel mai uzitat inteles al cuvintului este impotrivasau opus. Insa, mai are si intelesul de in loc de.. sau substitut pentru . Intr-adevar Anticrist se va opune lui Cristos, dar in cea mai diabolica forma posibila; pretinzind ca este Cristos si conducind-o, subminind crestinatatea. Ceva mai putin de atit nu ar fi pe masura geniului lui Satan. Printre semnele care vor incununa apropierea intoareceri Sale, Domnul nostru includea si avertismentul: C ci mul i vor veni n numele Meu, zicnd: Eu sunt Hristos, i pe mul i i vor am gi. Matei 24:5 Acesti numerosi cristosi falsi par a pregati omenirea pentru sosirea pe scena a adevaratului anticrist. Sunt acesti pretendenti rivali? Nu chiar. Ei prezinta lumii conceptul universalist: toti suntem Cristos. Pina de curind, o asemenea credinta, era necunoscuta in afara Orientului si totusi astazi a devenit o notiune cheie in miscarea Noua Era( New Age). Dumnezeul ateismului Un numar de secte cum ar fi Unity School of Christianity sau The Church of Religious Science, invata aceiasi miciuna. Ei sustin ca
169

singurul lucru ce-L diferentia pe Isus Cristos de noi, ceilalti, era atingerea de catre El a unui "nivel superior al constiintei" cunoscuta sub numele de "constiinta lui Cristos". Oricine atinge acest nivel al constiintei lui Cristos devine la rindul sau Cristos. Atunci cind o suficienta parte din omenire- asa numita "masa critica"- atinge acelasi nivel, lumea va fi transformata. Aceasta este speranta Noii Ere. Ca Anticristul se va prezenta pe sine ca fiind unul care a atins deja aceasta stare( si va avea puterea satanica/psihica sa o dovedeasca-2 Tesalonicieni 2:9,10)pare sa reiasa din descrierea lui Pavel a motivelor cel imping sa se inalte pe sine la rangul de "Dumnezeu". Pavel spunea despre acest om al faradelegii care se nal mai pe sus de tot ce se nume te Dumnezeu, sau de ce este vrednic de nchinare. Este clar ca este anti-Dumnezeu. El este, de fapt, un ateu. Totusi el afirma ca este Dumnezeu. Ca el nu afirma ca este Dumnezeul Bibliei este foarte clar, pentru ca respinge chiar conceptul unui asemenea Dumnezeu. El este un umanist care se ridica pe sine, un om, ( si astfel potential toti oamenii) la nivel de zeu. Ceea ce Isus ne spune despre acest impostor este in deplin acord cu spusele lui Pavel, si bineinteles asa si trebuie sa fie. Cristos vorbea despre anticrist in acesti termeni: Eu am venit n Numele Tat lui Meu, i nu M primi i; dac va veni un altul, n numele lui nsu , pe acela l ve i primi. Ioan 5:43 Deci Anticristul nu recunoaste nici o relatie sau dependenta de Tatal, asa cum afirma Isus Cristos. Nu are nevoie de nimeni si afirma ca este un om realizat din toate punctele de vedere, avind puteri divine. El vine in numele sau. Religia sa este exaltarea sinelui, care a inceput cu Satan (nici o surpriza aici, pentru ca Anticristul este intruparea lui Satan)-iar lumea il va adora pentru aceasta celebrare a sinelui. In timp ce Anticristul va fi venerat de toata lumea, Isus ne spune ca Israel va fi inrudit cu el si-l va accepta ca pe Mesia, Mintuitorul lor. In termeni criptici Daniel ne explica de ce. Ca rezultat al legamintului

170

trainic cu multi, se pare ca va aduce pacea peste Israel si prin ei asupra intregii lumi. Pacea din Orientul Mijlociu, realizata de Anticrist, va deveni cheia rasaritului unei Noi Ere pentru umanitate , O Noua Ordine Mondiala. Asa va crede omenirea,insa, numai pina cind se va sparge balonul.

Biserica va fi rapita
-Capitolul 18-

i acum ti i bine ce-l opre te ca s nu se descopere dect la vremea lui [Anticristul]. C ci taina f r delegii a i nceput s lucreze; trebuie numai ca cel ce o opre te acum, s fie luat din drumul ei. i atunci se va ar ta acel Nelegiuit [Anticristul], pe care Domnul Isus l va nimici cu suflarea gurii Sale, i-l va pr p di cu ar tarea venirii Sale. 2 Tesalonicieni 2:6-8 Desi, cumva Anticristul va reusi sa gaseasca o solutie pasnica a conflictului dintre Israel si vecinii sai arabi, pacea pe care o va aduce va fi violata chiar de el atunci cind va conduce armatele lumii in asaltul asupra Israelului. In necunostinta de cauza, din cauza neglijarii propriilor Scripturi ce ii avertizeaza cu privire la evenimentele viitoare, poporul ales al lui Dumnezeu va cadea in capcana lui Satan. Israel va crede ca abilitatea acestui carismatic lider mondial de a aduce pacea, il certifica ca fiind Mesia. Intelegerea lor cu acest om malefic ce se va dovedi cel mai mortal adversar avut vreodata va conduce la cea mai dezastruoasa perioada din istoria evreilor. Profetii o denumesc timpul necazului lui Iacov (Ieremia 30:7) Distrusi prin pace Opreste-te la orice colt de strada in Israel si intreaba trecatorii, Crede-ti ca Mesia va veni? Aproape toti israelitii iti vor raspunde cu un Da! plin de convingere. Apoi intreaba Si cum il veti recunoaste? Din nou aproape toti vor raspunde, cu o naivitate nascuta din speranta, El ne va aduce pacea!

171

Marea majoritate a evreilor nu cred ca Isus Cristos este Mesia, datorita esecului in aducerea pacii mondiale. Profetii au spus ca Mesia va aduce imparatia pacii vesnice pe care o va conduce de pe tronul lui David. Isus nu a facut-o. De aceea, El nu poate fi Mesia. Minciuna este asa de simpla. Ii poate insela,insa, numai pe cei ce au ignorat si nu cunosc profetiile. Lumea nu stie ca pacea cu Dumnezeu, ce are fixate anumite conditii certe este singura conditie si unica temelie pentru pacea dintre oameni. Lipsa de intelegere a profetiilor care spuneau ca inainte de toate Mesia va muri pentru pacatele omenirii pentru a reconcilia lumea cu Dumnezeu, il face pe evreul de azi gata pentru falsa pace a lui Anticrist. Liderii lui Israel sunt nepasatori fata de avertismentul solemn al lui Daniel: Din pricina iste imii lui, va izbuti n el ciunea n mna lui i se va seme i n inima sa i n plin vreme de pace[sau prin pace] va dobor pe mul i. Orbirea spirituala a lui Israel Ne vom intoarce pentru a analiza cu mai multa atentie evenimentele care trebuie sa aiba loc in aceasta a saptezecea saptamina finala a profetiei lui Daniel si modul in care este afectata pozitionarea in timp, a celei de A Doua Veniri de catre acestea. Insa, pentru moment, trebuie sa vedem de ce aceasta saptamina inca nu a fost si cind ar putea fi. Raspunsul la aceste intrebari este crucial pentru a intelege sincronizarea Rapirii si a celei de A Doua Veniri. Am accentuat faptul ca perioada de 70 de saptamini de ani are legatura numai cu Israel si in special cu Ierusalimul. Implica relatia lui Dumnezeu cu vechiul Sau popor. Aparent, scopul este de a-i impinge catre pocainta si reconciliere totala cu El si voia Sa pentru ca Mesia sa-I poata conduce. Pentru ca acest lucru sa se poata produce este nevoie ca ochii lor spirituali sa se deschida. De aceea este important sa recunoastem ca Biblia declara asupra lui Israel o orbire spirituala si de ce s-a intimplat asta. Aceasta orbire ii impiedica pe majoritatea evreilor sa aiba aceiasi relatie cu Dumnezeu de care sa bucurat Avraam. Apostolul Pavel, un fost rabin, era torturat la gindul
172

separarii dintre Israel si Dumnezeu si din cauza pierderii binecuvintarilor pe care ar fi trebuit sa le primeasca prin Mesia. Impartasim durerea lui Pavel pentru poporul sau citindu-i epistola: c simt o mare ntristare, i am o durere necurmat n inim . C ci aproape s doresc s fiu eu nsumi anatema, desp r it de Hristos, pentru fra ii mei, rudele mele trupe ti. Ei snt Israeli i, au nfierea, slava, leg mintele, darea Legii, slujba dumnezeiasc , f g duin ele, patriarhii, i din ei a ie it, dup trup, Hristosul, care este mai pe sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvntat n veci. Amin! Israel este apostat si nepasator fata de avertismentele date de Dumnezeu, prin profetii Sai, cu secole inainte ca Pavel sa scrie aceste rinduri. Insa, din ceea ce Pavel sub inspiratia Duhului Sfint, are de spus in aceste rinduri si in alte epistole se pare ca un hotar important a fost trecut de Israel. Mesia, A venit la ai Sai, si ai Sai nu l-au primit. Ei si-au crucificat Creatorul strigind: i asupra copiilor no tri. Matei 27:25 Zarurile au fost aruncate. Ceva radical s-a schimbat intre Dumnezeu si vechiul sau popor ales. Caderea lui Israel si mintuirea lumii Pavel o numeste caderea lui Israel. Ea nu este, totusi, permanenta. Dumnezeu nu si-a terminat planul sau cu Israel. Intr-o buna zi vor fi restaurati, dar doar dupa ce Mesia se va intoarce pentru a-i salva la Armaghedon. Intre timp, noi, celelalte natiuni ale lumii suntem beneficiarii a ceea ce s-a intimplat: Sngele Lui s fie asupra noastr Ioan 1:11

173

ntreb dar: S'au poticnit ei ca s cad ? Nicidecum! Ci, prin alunecarea lor, s'a f cut cu putin mntuirea Neamurilor, ca s fac pe Israel gelos; dac , deci, alunecarea lor a fost o bog ie pentru lume, i paguba lor a fost o bog ie pentru Neamuri, ce va fi plin tatea ntoarcerii lor? Romani 11:11,12 De cind Israel a cazut, Dumnezeu a inceput sa se ocupe prin har de Neamuri la o scala inimaginabila pina atunci. Profetii intrebasera pe Dumnezeu despre acesta mare mintuire si chiar ingerii nu o inteleg inca (1Petru 1:10-12). Uimitor este ca acest lucru s-a intimplat datorita faptului ca Israel si-a crucificat Mintuitorul! Cu toate acestea, ei vor fi considerati responsabili pentru infama fapta, drept pentru care Petru ii acuza pe locuitorii Ierusalimului in a doua sa majora predica: Dumnezeul lui Avraam, Isaac i Iacov, Dumnezeul p rin ilor no tri, a prosl vit pe Robul S u Isus, pe care voi L-a i dat n mna lui Pilat; i v'a i lep dat de El naintea lui, m car c el era de p rere s -i dea drumul. Voi v'a i lep dat de Cel Sfnt i Neprih nit, i a i cerut s vi se d ruiasc un uciga . A i omort pe Domnul vie ii, pe care Dumnezeu L-a nviat din mor i; noi sntem martori ai Lui. Fapte 3:13-15 Crucificarea lui Cristos a fost o crima ingrozitoare pentru care Israel a fost si va fi sever pedepsit. Minunat, este insa ca prin respingerea si crucificarea Mintuitorului, salvarea a venit peste intreaga omenire. Cristos trebuia sa moara pentru a plati pacatele intregii lumi. Tragedia este ca poporul Sau ales l-a ucis. Amintiti-va, Pilat l-a gasit nevinovat si a dorit sa-L elibereze. Minunea minunilor, lancea ce i-a strapuns carnea a facut sa curga singele ce mintuieste. Singele ce a curs din cuiele batute in palme si picioare cu rautate si dispret, din coroana de spini presata in batjocura pe fruntea Sa- acel singe a fost singele Mintuirii noastre( Efeseni 1:7; Coloseni 1:14). Respingerea de catre Israel a Mintuitorului lor a adus Mintuirea asupra Neamurilor. Ucenicii au inteles cu greu acest lucru la inceput, dar pina la urma au inteles.

174

Timpul Neamurilor Incepind cu respingerea lui Mesia de catre Israel, o noua era rasarea. Isus a numit-o timpul neamurilor- un timp care, spunea El, trebuia sa continue pina la implinirea sa. Numai atunci Ierusalimul urma sa fie eliberat de sub influenta ne-evreilor(Luca 21:24). Durata timpului neamurilor coincide cu durata de timp in care Israel va fi orb cu privire la Evanghelie si asupra faptului ca a crucificat pe Mesia. Pavel explica pe mai departe: Fra ilor, pentruca s nu v socoti i singuri n elep i, nu vreau s nu ti i taina aceasta: o parte din Israel a c zut ntr'o mpietrire, care va inea pn va intra num rul deplin al Neamurilor. i atunci tot Israelul va fi mntuit, dup cum este scris: Izb vitorul va veni din Sion, i va ndep rta toate nelegiurile dela Iacov. Romani 11:25,26 Chiar inainte de moartea Sa, Isus le-a spus discipolilor ca El construieste o entitate noua, care nu a mai existat niciodata. El a numito Biserica Sa. Raspunzind confesiunii lui Petru, ca El este Mesia, Isus afirma: Pe aceasta piatra imi voi construi Biserica si portile iadului no vor birui Pina la cea data poporul ales al lui Dumnezeu erau numai evreii. Relatia lor cu El era definita de Legamintul Mozaic. Dupa crucificarea lui Cristos, pentru pacatele lumii, urma sa apara o entitate complet noua compusa din evrei si neamuri, Biserica. Pavel o explica astfel: aduce i-v aminte c n vremea aceea era i f r Hristos, f r drept de cet enie n Israel, str ini de leg mintele f g duin ei, f r n dejde i f r Dumnezeu n lume. Dar acum, n Hristos Isus, voi, cari odinioar era i dep rta i, a i fost apropia i prin sngele lui Hristos. C ci El este pacea noastr , care din doi[evrei si neamuri] a f cut unul, i a surpat zidul dela mijloc care-i desp r ea,, Legea poruncilor, n

175

ornduirile ei, ca s fac pe cei doi s fie n El nsu un singur om nou, f cnd astfel pace; i a mp cat pe cei doi cu Dumnezeu ntr'un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vr jm ia. El a venit astfel s aduc vestea bun a p cii vou celor ce era i departe, i pace celor ce erau aproape. C ci prin El i unii i al ii avem intrare la Tat l, ntr'un Duh. A a dar, voi nu mai snte i nici str ini, nici oaspe i ai casei, ci snte i mpreun cet eni cu sfin ii, oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidi i pe temelia apostolilor i proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. Efeseni 2:11-20 Imperfectiunea lui Petru Romano-Catolicii insista ca Petru este piatra pe care s-a fondat Biserica. Da, Isus i-a spus lui Petru, i Eu i spun: tu e ti Petru (Grece te: Petros.), i pe aceast piatr (Grece te: petra.) voi zidi Biserica Mea, i por ile Locuin ei mor ilor nu o vor birui. i voi da cheile mp r iei cerurilor, i orice vei lega pe p mnt, va fi legat n ceruri, i orice vei deslega pe p mnt, va fi deslegat n ceruri. Matei 16:18,19 . Pe aceasta declaratie simpla( in esenta aceiasi declaratie facuta tuturor discipolilor in Matei 18:18,19 si Ioan 20:30) Roma a fabricat oficiul de Papa, infailibilitatea papala, succesiunea apostolica, un magisteriu care, numai el, poate interpreta Scriptura, o preotie celibatara careia trebuie sa te spovedesti si care numai ea poate administra harul prin sapte sacramente si multe altele. Poti examina declaratia lui Cristos cu microscopul si nu vei gasi nici cea mai mica justificare pentru asemenea inventii. Este dincolo de scopul acestei lucrari sa se angajeze intr-un argument impotriva erorilor Romei. Daca Petru a fost numit atunci de catre Cristos, primul papa- si daca toti papii sunt infailibili- cu siguranta nu puteai suspecta acest lucru din performanta ulterioara a lui Petru.

176

Primul Papasi-a inceput cariera lepadindu-se de Cristos. Si daca Petru nu a primit atunci infailibilitatea de la Isus, atunci cind? Imediat dupa ce Isus l-a laudat pe Petru pentru recunoasterea faptului ca Isus era Mesia, impetuosul fost-pescar insista ca Isus Cristos nu trebuie sa moara pe cruce. Aici avem negarea flagranta a principalei doctrine crestine. Inapoia mea Satan! a fost mustrarea imediata a lui Cristos. Sistemul papal isi incepuse prost drumul. In capitolul urmator ii gasim pe Petru, Iacov si Ioan pe munte, unde Isus s-a transfiguratin fata lor, dindu-le astfel prilejul sa vada putin din viitoarea stralucire a invierii Sale. Moise si Ilie au aparut acolo alaturi de Cristos. In alta declaratie repezita, departe de infailibilitate, Petru il cobora acum pe Isus la rangul de profet, zicind: este bine s fim aici; dac vrei, am s fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise i una pentru Ilie. Matei 17:4 Imediat vocea lui Dumnezeu din ceruri a intervenit admonestindul pe nou-numitul prim papa. Cu acesta ocazie Petru a negat unicitatea si divinitatea singurului Fiu al lui Dumnezeu, care este mult deasupra oricarui profet, inclusiv Moise si Ilie. Ne-am referit deja la momentul in care Petru a negat ca l-ar fi cunoscut vreodata pe Isus, confruntat fiind de servitori in palatul marelui preot, in timp ce Isus era condamnat la moarte. Roma scuza pacatele papilor( unii, facind parte dintre cei mai inumani monstri ce au calcat vreodata pe acest pamint) cu o fraza banala: Exista o diferenta intre infailibilitate si impecabilitate. Papii, s-ar parea, sunt infailibili atunci cind fac o declaratie de credinta sau morala catre intreaga Biserica, chiar daca ei il neaga pe Cristos cu viata pe care o traiesc- un concept necunoscut de Cristos si de Biserica primara. Insa toate cele trei negari dureroase ale adevarului si a Celui ce este Adevarul, pronuntate de Petru si pe care le-am mentionat deja, tin de credinta si morala. Cu absoluta siguranta ele au fost prezentate intregii Biserici, pentru ca sunt in canonul Scripturii. Unica Stinca
177
Doamne,

Cristos isi construieste Biserica. El este deasemenea capul si fundatia ei. Am vazut deja, cum, in Vechiul Testament YHWH arata clar ca El este singur Mintuitor. Deasemenea El declara cu egala claritate si finalitate ca el este Stinca: C ci cine este Dumnezeu, afar de Domnul, i cine este o stnc , afar de Dumnezeul nostru? Psalmi 18:21 Cu siguranta nu Petru! Peste tot in Vechiul Testament, YHWH este numit stinca (noastra/mea/lui) mintuirii. Ca Dumnezeu este acea stinca este reiterat de multe ori: Deuteronomul 32:4; 2 Samuel 22:2; 23:3; Psalmi 18:2; 28:1; 42:9; 62:2,6,7; Isaia 17:10, etc. Pavel ne convinge ca Isus Cristos este Stinca lui Israel din timpul calatoriei prin pustiu, 1 Corinteni 10:4, afirmind astfel ca El este YHWH. In aceiasi masura in care, in Vechiul Testament, Dumnezeu afirma ca El este unicul Mintuitor, Domnul si Mintuitorul nostru Isus Cristos, pentru a putea fi Mintuitor, trebuia sa fie Dumnezeu in trup de om. Acelasi lucru este valabil si cu privire la Stinca pe care este construita Biserica. Nu poate fi decit Dumnezeu insusi. Isus este acea Stinca, pentru ca El este Dumnezeu. Petru nu poate ocupa acel loc, si nici nu isi dorea acest lucru. Isus le-a aratat rabinilor profetia mesianica din Psalmi 118:22,23 : Piatra, pe care au lep dat-o zidarii[liderii religiosi ai lui Israel], a ajuns s fie pus n capul unghiului cl dirii. Cristos a afirmat clar ca El este implinirea acelei Scripturi, rabinii stiau si l-au urit din acesta pricina. Cu mult curaj Petru ii acuza pe rabini de moartea lui Cristos, folosind aceiasi profetie acuzatoare: El este piatra lep dat de voi, zidarii, care a ajuns s fie pus n capul unghiului.(Fapte 4:11). In prima sa epistola, Petru il identifica din nou pe Isus Cristos cu piatra din capul unghiului pe care Biserica este construita( 1Petru 2:6,7). Pentru ca a respins aceasta piatra, Israel a fost pus deoparte, in timp ce Dumnezeu construieste ceva nou deasupra.
178

Aceasta este Stinca pe care pe care este construita Biserica si din cauza caruia Israel s-a impiedicat si a cazut. Isaia a prevazut aceasta cadere: i atunci El [Mesia] va fi un loca sfnt, dar i o piatr de poticnire, o stnc de p c tuire pentru cele dou case ale lui Israel[ Iuda si Israel], un la i o curs pentru locuitorii Ierusalimului! Isaia 8:14 Si Petru ( 1Petru 2:8) si Pavel (Romani 9:33) au citat aceasta Scriptura si au aplicat-o lui Cristos si caderii lui Israel cauzata de respingerea Lui. Aici avem cele doua motive strins legate pentru care a saptezecea saptamina a lui Daniel nu si-a urmat inca cursul. A 69-a saptamina s-a sfirsit odata cu respingerea si crucificarea lui Mesia. Din acea respingere a venit salvarea pentru lume- salvare pe care Dumnezeu a planuit-o din trecutul etern. Calea catre o noua relatie a omului cu Dumnezeu era deschisa catre toata umanitatea. Din caderea lui Israel, Biserica a fost creata ca un compozit din evrei si neamuri. Biserica trebuie indepartata De atunci, Biserica a fost punctul central al lui Dumnezeu pe acest pamint. Ea este instrumentul evanghelizarii, aducind vestea buna tuturor oamenilor, inclusiv lui Israel. Pentru aproape 2000 de ani Biserica a fost lumina lumii, chemindu-I pe pacatosi la pocainta si la reconciliere cu Dumnezeu si totodata avertizindu-i de venirea Zilei Judecatii . In tot acest timp, Israel a fost lasat deoparte, un popor ratacitor, fara o tara, raspinditi printre toate natiunile sub judecata lui Dumnezeu, dar neuitati de El. In anul 1948, Israel a devenit din nou o natiune. Am comentat deja ce miracol fantastic a fost acest eveniment, si asupra uluitorului fapt ca Ierusalimul este acum centrul atentiei si preocuparii mondiale. A inceput in sfirsit derularea saptaminii a 70-a a lui Daniel odata cu intoarcerea lui Israel in tara sa? Evident ca nu, pentru ca este acolo de
179

mai mult de sapte ani iar Cristos nu s-a intors sa guverneze din Ierusalim. Este clar ca prezenta continua a Bisericii pe pamint, sta in calea reintoarcerii lui Israel in centrul atentiei lui Dumnezeu. A 70-a saptamina a lui Daniel este o perioada de 7 ani. Numeroase profetii bine definite trebuie sa se implineasca in acea perioada. Cind vor incepe sa aiba loc acele evenimente? Doua intimplari inrudite au cauzat oprirea lor pentru un timp: 1) Respingerea de catre Israel a lui Mesia si 2) aparitia Bisericii. Sa presupunem ca Israel s-ar intoarce la Cristos. Ar reporni acest lucru ceasul lui Dumnezeu? Nu. De fapt, Scriptura arata foarte clar ca Israel nu o sa-L recunoasca pe Isus ca fiind Mesia, pina la sfirsitul saptaminii cu numarul 70 cind se intoarce sa-i salveze la Armaghedon. Profetii au fost foarte specifici cu privire la acest subiect. De aceea cunoastem ca, in sine, respingerea continua a lui Cristos de catre Israel nu sta in calea reluarii saptaminii finale hotarite asupra Israelului si Ierusalimului. Atunci prezenta Bisericii trebuie sa fie obstacolul ce sta in calea reluarii finale a relatiei dintre Dumnezeu si Israel. Ar putea fi Biserica indepartata lasindu-l astfel pe Israel din nou in centrul atentiei? Da, si asta este exact ceea ce se va intimpla. Nu se poate trage alta concluzie decit ca Biserica, care a marcat suspendarea saptaminii a 70-a, trebuie indepartata pentru ca cei sapte ani sa-si continue cursul. Iar aceasta indepartare este exact ceea ce Dumnezeu a promis. Avem aici un argument foarte puternic din Scriptura pentru ca Rapirea Bisericii sa aiba loc inainte de inceperea saptaminii a 70-a a lui Daniel. Rapirea in mijlocul tribulatiei sau inainte de Necazul cel mare nu este posibila. Acesta ultima saptamina nici nu poate incepe pina cind Biserica, a carei formare a cauzat oprirea, nu va fi rapita. Intr-adevar, Biserica trebuie rapita, deasemenea, si pentru alte motive.

Rapirea
- Capitolul 19-

180

n casa Tat lui Meu snt multe loca uri. Dac n'ar fi a a, v'a fi spus. Eu M duc s v preg tesc un loc. i dup ce M voi duce i v voi preg ti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Ioan 14:2,3 C ci nsu Domnul, cu un strig t, cu glasul unui arhanghel i cu trmbi a lui Dumnezeu, Se va pogor din cer, i nti vor nvia cei mor i n Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi r mas, vom fi r pi i to i mpreun cu ei, n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 1 Tesalonicieni 4:16,17 Iat , v spun o tain : nu vom adormi to i, dar to i vom fi schimba i, ntr'o clip , ntr'o clipeal din ochi, la cea din urm trmbi . Trmbi a va suna, mor ii vor nvia nesupu i putrezirii, i noi vom fi schimba i. 1Corinteni 15:51,52 Curind ne vom desparti de acesta veche lume a pacatului, suferintei si durerii! Intr-o fericita zi crestinii vor fi luati in viata si in trup si vor fi dusi in Ceruri! Sufletele si duhurile celor ce au murit crezind in Cristos, dupa ce au fost constienti alaturi de El, vor reveni cu Domnul lor din Ceruri pentru a se reuni cu trupurile lor inviate si glorificate. Cei aflati in viata la timpul Intoarcerii Sale, vor avea deasemenea, trupurile transformate instantaneu si impreuna cu Sfintii din toate timpurile, vor fi luati si dusi pentru a-si intimpina Domnul in vazduh, undeva deasupra planetei Pamint. De acolo, El in persoana va escorta acesta multime fara numar, pina in prezenta Tatalui Sau din Ceruri, dupa cum a promis. Am citit pasaje din Biblie descriind acest eveniment de nenumarate ori si l-am inregistrat in minte. Din pacate, pentru mult prea multi dintre noi, adevarul nu a penetrat si inimile si de aceea are putin efect asupra vietilor noastre. Cumva, realitatea ce te lasa fara suflare a Rapirii- si extraordinarul fapt ca ea poate avea loc in orice clipa- nu reuseste sa-si faca loc. Totul pare ca o poveste care a fost spusa

181

de prea multe ori si, in timp, si-a pierdut intelesul si puterea de a ne misca si motiva. Entuziasmul iscat initial de aceasta promisiune a fost estompat de realizarea faptului ca, crestinii au sperat timp de secole in intoarcerea lui Cristos pentru a-i lua in ceruri dar, acest lucru nu s-a intimplat. De ce s-ar intimpla in zilele noastre? Da, chiar de ce? Exista motive serioase. Cristos ar fi putut veni oricind in trecut, dar n-a facut-o. Insa, generatia noastra are indicii serioase care arata ca niciodata, nici una din generatiile precedente nu a vut confirmarea ca Intoarcerea promisa a Domnului nostru trebuie sa fie curind. Intoarcerea lui Israel in tara lor dupa 2500 de ani si faptul ca in sfirsit natiunile lumii incearca in mod serios sa aduca pacea dintre arabi si evrei, sunt numai doua din indiciile serioase care au lipsit in trecut. Specific numai Crestinismului Rapirea este un cuvint impotriva caruia criticii obiecteaza spunind ca nu poate fi gasit in Biblie. De fapt, el poate fi gasit in traducerea latina a 1 Tesalonicieni 4:17. Cuvintul latin rapturos inseamna o ridicare la cer, extatica la fel ca si cuvintul similar din limba engleza. In orice limba, el inseamna exact ceea ce Biblia declara ca se va intimpla, atunci cind Cristos se va intoarce pentru a-i conduce pe ai sai in casa multelor locasuri ale Tatalui Sau. Aceasta este promisiunea Domnului nostru si El nu va esua in a o duce la indeplinire. Speranta Rapirii este o invatatura specifica numai crestinismului. Numai pe acesta baza putem spune ca este o doctrina mult mai importanta decit vor recunoaste majoritatea crestinilor. Pentru ca orice aduce atingere unicitatii crestinismului, ii slabeste fundatia si mareste pericolul confuziei si compromisului. Inainte de prima venire a lui Cristos in urma cu 2000 de ani, nu se cunostea nimic despre rapire. De aceea, Pavel, o numeste un mister acum dezvaluit. Desi Ilie si Enoh au fost ridicati in viata la cer, acelea au fost cazuri exceptionale, ce nu ofereau o speranta similara crediciosului obisnuit din timpul Vechiului Testament. In timp ce budismul,
182

hinduismul, islamul si alte religii mondiale, ofera un fel de Rai dupa moarte, nici una nu ofera alternativa ridicarii la cer in viata. Numai Cristos, Cuceritorul Mortii, a facut aceasta promisiune celor ce vor crede in El. O promisiune nemaiintilnita Nu e de mirare ca Pavel o numeste fericita nadejde(Titus 2:13). Acesta promisiune nu este o invatatura optionala sau periferica. Este atit de intretesuta cu credinta noastra, incit nu poate fi separata. Dupa cum vom vedea in ultimul capitol, Pavel considera speranta intoarcerii lui Cristos in glorie, motivatia majora pentru o viata traita conform cu voia lui Dumnezeu. In chiar invatatura sa cu privire la comemorarea Domnului nostru in moartea Sa, impartasirea din piine si vin, trebuia facuta pina cind va veni (1 Corinteni 11:26). Aceasta speranta sta chiar in inima crestinismului. Nu, nu sugeram ca cineva ar trebui sa creada in Rapire ca sa fie mintuit. Rapirea nu este parte a Evangheliei. Suntem mintuiti crezind ca Isus a murit pentru pacatele noastre, a fost ingropat si a inviat din morti dupa trei zile. Cei ce apartin de Cristos vor fi ridicati la cer in Rapire, indiferent daca cred in ea sau nu. Dar daca nu luam in serios promisiunea lui Cristos de a ne ridica la cer, de ce am crede in orice altceva a mai spus? Considerati impactul cuvintelor lui Cristos: M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Promisiunea pe care le-a facut-o ucenicilor in acel moment, nu spunea ca vor merge in ceruri cind vor muri, desi era adevarat. Cristos spunea clar, ca va veni o zi cind, El in persoana, se va intoarce pentru a-i lua pe toti credinciosii o data, in acelasi timp, pe cei in viata si pe cei morti pe care-I va invia, in casa Tatalui Sau din ceruri. O asemenea promisiune nu a mai fost facuta niciodata!

183

Pavel elaboreaza pe baza acestei eveniment viitor, unic si misterios si il explica mult mai in detaliu. Insa, fundatia acestei sperante ramine promisiunea personala a lui Cristos- iar ocazia cu care a fost facuta aceasta promisiune- trebuie reamintita pentru a pune lucrurile intr-o perspectiva corecta. Promisiunea Rapirii a fost facuta in noaptea in care a fost tradat, in acelasi timp si ca parte integranta a revelatiei Sale, facuta ucenicilor in care le spunea ca merge la cruce. Cu siguranta la cruce se referea atunci cind spunea ma duc sa pregatesc un loc pentru voi. Nu este vorba de mobilarea cerului pentru venirea noastra, ci era vorba de plata pacatelor noastre, pentru ca Cerul sa ne poata primi. Cel mai special fruct al Crucii Raiul este chiar in inima crestinismului. Cristos nu a venit, asa cum afirma unii, sa ne readuca in gradina Raiului pierduta de Adam, ci sa ne pregateasca pentru Rai. El nu a venit sa remodeleze vechea creatie, ci sa faca una noua! De aceea importanta sarcina a Bisericii nu este salvarea acestei lumi de la distrugere (pentru ca ea va fi distrusa) sau imbunatatirea societatii, ci sa cheme pacatosii afara din lume, pentru a deveni cetateni ai cerului care vegheaza si asteapta intoarcerea Domnului lor care ii va duce acolo. Speranta noastra nu este in polite de asigurare si locuri pentru pensionari, ci este eterna in ceruri- de unde asteptam pe Domnul nostru sa se intoarca in orice moment pentru a ne lua sa ne intilnim in vazduh. Moartea umilitoare a lui Cristos pe cruce (unde El a indurat nu numai rautatea oamenilor ci si judecata lui Dumnezeu asupra pacatului) nu a fost hotarita ca un exemplu de idee nobila si de sacrificiu de sine, pentru ca noi sa le urmam in timp ce incercam sa salvam Pamintul de la dezastru ecologic si sa-l readucem la starea edenica. Nici vorba! Ne-a rascumparat de sub blestemul Legii- lege ce prevedea alungarea noastra din prezenta Domnului din cauza pacatului nostru- si a facut posibil ca noi sa putem intra acolo unde Adam nu a intrat niciodata! Adam si Eva au cunoscut temporar compania lui Dumnezeu, atunci cind El a venit pentru a merge in racoarea serii prin gradina. Noi avem, prin intermediul Duhului Sfint ce salasuieste in noi, o companie mai intima
184

ce dureaza 24 de ore pe zi si vom trai cu Dumnezeu in casa Sa cereasca in eternitate! Pacatul a intrat in paradisul din Eden. Nu va putea intra niciodata in Noul Univers al lui Dumnezeu. Desi creati inocenti si perfecti, Adam si Eva puteau pacatui si ca rezultat au murit si au adus moartea asupra descendentilor lor. Noi suntem creaturi noi in Cristos Isus, asupra carora moartea si pacatul si-a pierdut puterea. Adam si Eva puteau fi, si au si fost, alungati din rai. Noi nu vom fi niciodata alungati din Ceruri. Domnul nostru Isus Cristos, care este Dumnezeu si om in aceiasi persoana, ne aduce o noua legatura indisolubila intre Dumnezeu si om, atunci cind vine pentru a locui in inimile noastre- si El nu va pleca sau uita niciodata. Rapirea noastra din acesta lume si transferul in ceruri este telul suprem al rascumpararii noastre. Este cel mai important fruct al crucii pe care Cristos l-ar fi putut impartii cu discipolii Sai in noaptea tradarii Sale. Ca o parafraza a cuvintelor Sale, In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri si vreau sa va iau acolo. De-asta o sa-I las sa ma crucifice si o sa suport pedeapsa lui Dumnezeu pentru binele vostru Ucenicii erau entuziasti la gindul ca vor guverna alaturi de Cristos de pe tronurile eterne - si intr-o zi o vor face. El era, insa, mai preocupat ca ei sa inteleaga, ca El urma sa ii ia in casa Tatalui Sau in ceruri. Numai din ceruri ei se pot intoarce impreuna cu El sa conduca pamintul in regatul milenar. Trebuie ca toti sa fim luati intii in cer, pentru ca din cer se vor intoarce sfintii impreuna cu Cristos in Imparatia Sa. Lasati acest fapt sa ne cuprinda! Nu din aceasta lume Din nou vedem aici o deosebire semnificativa intre Israel si Biserica. Cei ce afirma ca Biserica a luat locul lui Israel si acum beneficiaza de toate promisiunile facute poporului ales ( dar nu si blestemele !) cu adevarat au facut un schimb neprofitabil. Lui Israel I sa promis o tara si un regat pe acest pamint. Bisericii I s-a promis un camin in ceruri- si conducerea intregului Univers, unul nou facut de Dumnezeu, dupa distrugerea acestuia de acum. Poti simti extraordinara
185

incintare si bucurie din inima lui Pavel in timp ce scria urmatoarele versete- un mic fragment din cele ce promit minunata mostenire: Dar cet enia noastr este n ceruri, de unde i a tept m ca Mntuitor pe Domnul Isus Hristos. El va schimba trupul st rii noastre smerite, i-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o are de a- i supune toate lucrurile. Filipeni 3:20,21 Nimeni s nu se f leasc dar cu oameni, c ci toate lucrurile snt ale voastre: fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie via a, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate snt ale voastre, i voi snte i ai lui Hristos, iar Hristos este al lui Dumnezeu. 1Corinteni 3:21-23 In continuu Cristos a vorbit de Ceruri. Ia incurajat pe cei persecutati din cauza Numelui Sau: cura i-v ceruri; i veseli i-v , pentruc r splata voastr este mare n Matei 5:12

Si i-a consiliat pe toti cei ce il ascultau sa-si adune comori nu pe acest pamint, ci in ceruri (6:10). Celor ce cu credinciosie il vor urma, Cristos le-a promis o recompensa mare in ceruri (19:21) Este clar ca cerul era in inima Sa zi si noapte si tema predominanta in tot ceea ce invata. Telul sau era sa ii ia pe cei rascumparati acolo, pentru a fi impreuna cu El pentru pentru totdeauna. Cerurile sunt locul de unde Cristos a vorbit si unde s-a intors. Necredinciosilor El le spunea Eu M duc, i M ve i c uta, i ve i muri n p catul vostru; acolo unde M duc Eu, voi nu pute i veni. Cind l-au intrebat ce a vrut sa spuna, a replicat: Voi snte i de jos, le-a zis El; Eu snt de sus: voi snte i din lumea aceasta, Eu nu snt din lumea aceasta. Ioan 8:21-23.

186

Lui Pilat ia spus: Imparatia Mea nu este din aceasta lume (Ioan 18:36). Alor Sai Isus le spunea: Dac a i fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru c nu snte i din lume, i pentru c Eu v'am ales din mijlocul lumii, de aceea v ur te lumea. Aduce i-v aminte de vorba, pe care v-am spus-o: Robul nu este mai mare dect st pnul s u. Dac m'au prigonit pe Mine, i pe voi v vor prigoni; dac au p zit cuvntul Meu, i pe al vostru l vor p zi. Ioan 15:19,20 Si apoi ne-a invatat sa ne rugam Tatal nostru carele esti in ceruri ( Matei 6:9) dedicindu-ne in miinile Lui si muncind pentru Imparatia Sa eterna- o Imparatie ce nu este din aceasta lume. Schimbind recompensele pamintului pentru cele ceresti A noastra este chemarea cereasca (Evrei 3:1). Care ne-a binecuvintat cu tot felul de binecuvnt ri duhovnice ti, n locurile cere ti, n Hristos. ( Efeseni 1:3); si cerul este locul unde Dumnezeu a pastrat pentru noi o mo tenire nestric cioas , i nentinat (1Petru 1:4). Intr-adevar, speranta noastra este in cer (Coloseni1:5) acolo numele noastre au fost scrise (Luca 10:20). Atunci, nu este de mirare ca corpurile noastre inviate sunt spirituale (1Corinteni 15:40) si ceresti (v.49; 2Corinteni 5:2), potrivite pentru viata in preznta lui Dumnezeu. Bucuria vietii in cer va fi eterna astfel incit vom avea nevoie de trupuri noi, minunate cu care sa o putem aprecia si exprima. Cerul este de multe ori descris ca un loc solemn plin de pompa si uzante. Uitam ceea ne spunea David: mi vei ar ta c rarea vie ii; naintea Fe ei Tale snt bucurii nespuse, i desf t ri vecinice n dreapta Ta. (Psalm 16:11) Cristos a indurat crucea pentru pentru bucuria care-i era pus nainte ( Evrei 12:2), bucurie pe care dorea sa o impartaseasca cu noi in ceruri. Pentru a cunoaste acea bucurie, insa, trebuia insa sa cunoasca si rusinea si respingerea Crucii Sale. N-a spus El, Urmati-Ma? Cum

187

putem noi spera sa urmam o alta cale spre cer decit a Domnului nostru? Cel ce a scris Evrei poruncea credinciosilor sa accepte cu bucurie r pirea averilor voastre, ca unii cari ti i c ave i n ceruri o avu ie mai bun , care d inuie te.(10:34) De ce ar urma cineva, de bunavoie, calea spre persecutie si chiar spre moarte, in afara cazului in care recompensa ar fi fost mai mare decit pierderea indurata? Cu siguranta raiul, ca recompensa, depaseste orice ar avea pamintul de oferit. Pavel a inteles si a scris: C ci ntrist rile noastre u oare de o clip lucreaz pentru noi tot mai mult o greutate vecinic de slav . Pentru c noi nu ne uit m la lucrurile cari se v d, ci la cele ce nu se v d; c ci lucrurile cari se v d, snt trec toare, pe cnd cele ce nu se v d, snt vecinice. 2Corinteni 4:17,18 Dupa cum spune imnul Totul va merita cind il vom vedea pe Isus; toate incercarile vietii vor parea atit de mici cind il vom vedea pe El

Doua evenimente distincte In capitolele precedente am inaintat o seama de motive pentru care Rapirea si A Doua Venire sunt doua evenimente distincte, unul la inceputul, iar celalalt la sfirsitul saptaminii a 70-a a lui Daniel. In primul rind, Cristos trebuie sa vina pentru ai Sai pentru a-i rapi la cer, pentru ca altfel El nu se poate intoarce cu sfintii din cer pentru a salva pe Israel la Armaghedon. Rapirea va avea loc cind nimeni nu se asteapta; A Doua Venire are loc numai dupa ce toate semnele date s-au implinit si toata lumea stie ca Isus Cristos e pe cale sa se intoarca in putere si glorie. Rapirea vine in mijlocul pacii (1Tesalonicieni 5:3); A Doua Venire in mijlocul razboiului ( Apocalipsa 19:11-21) Nu se pot pune in aceasi secventa temporala si in

188

acelasi eveniment cele doua declaratii, mutual exclusive, facute in Noul Testament despre Rapire si A Doua Venire. Dar asta inseamna ca vor fi doua intoarceri ale lui Cristos! suna protestul multora. Arata-mi in Noul Testament unde scrie ca sunt doua veniri! Raspunsul este mai degraba evident: Arata-mi unde in Vechiul Testament scrie ca sunt doua veniri! Bineinteles ca nu scrie asa, insa, dupa cum am mai spus, concluzia este numai una. Mesia nu urma numai sa conduca, El urma sa fie omorit. Nu se putea pune sub nici o forma, intr-un singur timp si un singur eveniment, ceea ce Vechiul Testament spunea despre venirea lui Mesia. Esecul intelegerii profetiei despre cele doua veniri, a provocat respingerea lui Isus de catre multimi. Acelasi lucru este valabil si azi. Multi dintre cei ce se numesc crestini vor sfirsi urmindu-l pe Anticrist, crezind ca el este Cristos. Motivul confuziei lor este in esenta acelasi cu cel de la prima venire a lui Cristos. Ei isi vor concentra atentia asupra si chiar vor cauta sa construiasca o imparatie paminteasca, fiind astfel nepregatiti pentru plecarea in ceruri. Esecul lipsei de cunoastere a faptului ca Rapirea si A Doua Venire sunt doua evenimente separate de o perioada de 7 ani, sta chiar in inima acestei confuzii. Ca este vorba de doua evenimente, clar separate, este deasemenea clar din afirmatiile lui Cristos, i dup ce M voi duce i v voi preg ti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Este o pledoarie personala facuta numai pentru ai sai. Despre acest lucru vorbea Pavel atunci cind spunea, i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Acesta este scopul Rapirii. Cristos isi ia mireasa pentru a o prezenta Tatalui. A Doua Venire are un scop total diferit: salvarea lui Israel in mijlocul Armaghedonului si distrugerea lui Anticrist si a maleficului sau imperiu mondial. Mult asteptata intilnire extatica a divinului Mire cu mireasa Sa, si conducerea sa in casa Tatalui Sau, cu greu poate avea loc in acelasi timp, atunci cind El vine cu armatele de ingeri din cer pentru a distruge pe Anticrist si fortele sale in lupta. Promisiunea ca vom fi rapiti pentru a-l intilni pe Cristos in nori si apoi sa fim pentru totdeauna impreuna cu El, nu se potriveste perfect cu cealalta promisiune a Sa, la fel de adevarata,
189

a coboriri Sale pe Muntele Maslinilor pentru a salva pe Israel. Nici nu poate fi intimitatea intilnirii dintre Cristos si rascumparatii Sai din toate timpurile, care deja il cunosc si cred in El, confundata cu orice ochi il va vedea expunerea fortei si puterii Sale in fata celor ce L-au respins. Teoria evenimentului unic Unii sustin ca exista o cale de impacare a celor doua evenimente, Rapirea si A Doua Venire, intr-un singur eveniment. Am aratat deja ca Rapirea va fi in timp de pace, A Doua Venire in timp de razboi; Rapirea va veni atunci cind nimeni nu se asteapta, A Doua Venire numai dupa ce toate semnele s-au implinit si nu va mai exista nici un dubiu ca Isus Cristos este chiar la usa. Astfel este imposibil ca cele doua evenimente sa se intimple in acelasi timp. Totusi, intrucit o astfel de credinta creste in popularitate printre crestinii evanghelici( ignorind motivele prezentate care arata ca nu se poate) haideti sa-i analizam explicatia. Se sugereaza ca in drumul lui Cristos din ceruri catre Muntele Maslinilor, se opreste pentru un moment deasupra norilor si rapeste Biserica. Apoi ne alaturam ostirii ceresti si coborim pe pamint impreuna cu El. In completarea motivelor pe care deja le-am oferit, mai exista unele probleme cu acest punct de vedere, cel mai evident fiind acela ca nu este sustinut de Scriptura. In versetele citate la inceputul acestui capitol, Isus ne promitea, ma voi intoarce pentru a ne conduce in casa Tatalui Sau. Acesta este intelesul complet a ceea ce spune. Nu poti deduce din acest pasaj ca El nu se intoarce pentru a ne lua in casa Tatalui Sau, ci pentru a ne alatura Lui pentru a coborii impreuna pe Muntele Maslinilor. Mai mult, acest punct de vedere nu ofera timpul necesar pentru implinirea anumitor evenimente care trebuie sa aiba loc dupa Rapire si inainte ca Biserica sa se intoarca pe pamint, impreuna cu Cristos. Pregatind mireasa pentru razboi Cu siguranta primul eveniment, care va avea loc dupa ce Domnul nostru ne va duce in ceruri, va fi Scaunul de Judecata al lui Cristos (
190

2Corinteni 5:10; 1Corinteni 3:12-15). Cu totii, cu siguranta, va trebui sa raspundem in fata Domnului nostru pentru fiecare lucru facut sau nefacut, pentru fiecare cuvint nefolositor sau gind secret. Cit o sa dureze acest lucru, nu stim. Cu siguranta nu o sa aiba loc in timp ce plutim deasupra pamintului, ca o pauza de moment a Domnului in timpul coboririi catre Muntele Maslinilor, ci in prezenta Tatalui. Dupa ce Scaunul de judecata a lui Cristos si-a indeplinit lucrarea purificatoare si dupa ce El a sters toate lacrimile din ochii nostri, pentru ca vor fi lacrimi de bucurie si de tristete, cu siguranta ca Mirele va dori sa petreaca ceva timp impreuna cu Mireasa, acum Biserica glorificata. Trebuie ca are atit de multe lucruri sa ne spuna! E greu de crezut ca Isus isi va astepta Mireasa si fara ragaz vor cobori impreuna in mijlocul celui mai mare si mai destructiv razboi din istoria omenirii. Cu siguranta Mirele si Mireasa vor petrece impreuna, ceva timp in casa Tatalui. In zilele lui Cristos mireasa evreica era dusa in casa tatalui unde cei doi ramineau in intimitatea lunii de miere pentru sapte zile. Probabil la acest obicei se gindea Cristos, atunci cind promitea ca o sa-si duca Mireasa in casa Tatalui Sau. Aici, din nou, avem acea saptamina, cei sapte ani ai Necazului cel Mare. La sfirsitul acelei saptamini, in Apocalipsa 19, chiar inainte de Armaghedon, descoperim descrierea nuntii Mielului. Pentru acel eveniment(ca rezultat clar al curatarii survenite in urma Scaunului de judecata al lui Cristos atunci cind tot ceea ce a pingarit viata fiecaruia aici pe pamint a fost indepartat1Corinteni 3:12-15) mireasa este gatita in in sup ire, str lucitor, i curat. -(Inul sub ire snt faptele neprih nite ale sfin ilor.)Apocalipsa 19:7-9. Mai multe argumente pentru Rapirea inainte de Necaz In Apocalipsa 19:11, il vedem pe Cristos venind pe pamint la Armaghedon pentru a-l salva pe Israel, mai departe descris si in Ezechiel 38-39 si in Zaharia 12-14. El este acompaniat de O tile din cer c l ri pe cai albi, mbr cate cu in sup ire, alb i curat. Putin mai devreme i-am vazut Mireasa, Biserica, imbracata in aceleasi haine, asa ca avem toate motivele sa credem ca ea, compusa din sfintii din toate
191

timpurile, constitue cel putin o parte a acestor osti. Nu gasim aici nici un cuvint care sa descrie ingeri venind impreuna cu Cristos( desi mentiunea exista in 1Tesalonicieni 1:7), dar ni se spune ca toti sfintii il vor acompania pina pe Muntele Maslinilor(Zaharia 14:5). Cu foarte mare greutate ar putea sfintii face parte din ostirile cerului daca ei nu au fost niciodata in cer. Nici nu l-ar putea acompania pe Cristos din cer, daca n-au fost dusi mai inainte acolo. Din nou gasim dovezi hotaritoare, care ne arata ca Rapirea Bisericii trebuie sa aiba loc cu ceva timp inainte de Armaghedon. Deja am gasit un motiv foarte puternic din cauza caruia evenimentul va avea loc cu sapte ani mai devreme: intrucit formarea Bisericii a fost cea care a provocat stoparea cursului firesc a saptaminii a saptezecea imediat dupa sfirsitul celei de 69-a saptamini, atunci Biserica trebuie indepartata de pe Pamint pentru ca cea de-a 70-a saptamina sa inceapa sa-si deruleze mult-intirziatul curs. Un alt motiv nu mai putin important este ca fara un eveniment cataclismic global fara precedent, lumea niciodata nu conteaza cit de puternice sau ingenioase eforturile, nu se va uni sub o singura conducere. Evreii si arabii trebuie reconciliati. Musulmanii si hindusi trebuie sa opreasca varsarile de singe; iar crestiniitrebuie sa se uneasca cu cei de alta religie. Ura tribala sau etnica, disputele vechi de secole toate trebuie sa dispara. Ce ar putea face ca nationalismul, ura si invidia dintre natiuni, razboaiele dintre rivali etnici sau grupari religioase? Ce anume ar putea cauza intreaga lume sa se uneasca intr-un nou guvern mondial, sub o noua religie universala si sa se supuna dintr-o data conducerii lui Anticrist transformat in dictator mondial? Pentru a catapulta intreaga lume intr-o pace politica, religioasa si etnica internationala, in unitate este nevoie de un eveniment iesit din comun de proportii cosmice. Si asta este exact ceea ce Rapirea va fi, dupa cum vom vedea, catalizatorul folosit de Dumnezeu pentru a introduce a 70-a saptamina a lui Daniel si actul final din drama istoriei umane. In consecinta, Rapirea trebuie sa aiba loc inainte de perioada Necazului profetita de Isus si detaliata in Apocalipsa. Multe argumente sunt oferite contra unei asemenea interpretari. De exemplu, unul dintre
192

versetele citate la inceputul acestui capitol, spune ca invierea mortilor si transformarea celor in viata va fi la ultima trimbita. De aceea Rapirea nu poate avea loc la inceputul perioadei de sapte ani, pentru ca ultima trimbita nu va suna decit aproape de sfirsit (Apocalipsa 11:15) . Asa suna argumentul. 1 Corinteni 15:52 nu identifica aceasta ultima trimbita, asa ca trebuie sa ne punem intrebarea ultima trimbita din ce? Ar putea fi ultima trimbita din sarbatoarea trimbitelor ce precede imediat Ziua Ispasirii. Asa cred multi cercetatori ai profetiei. Sau ar putea fi alta ultima trimbita. Nu ni se dezvaluie acest detaliu. La coborirea lui Cristos din ceruri ar putea fi o serie intreaga de sunete de trimbita, una dupa alta intr-o succesiune muzicala rapida, asa cum ne putem astepta la un asemenea eveniment. La ultima suflare, ultima trimbita, cei morti deodata vor invia. Explicatia poate fi atit de simpla. Ce stim cu siguranta este ca Pavel nu identifica aceasta ultima trimbitacu aceea din Revelatia 11:15. Intr-adevar, nu se poate, si dupa cum vom vedea, Rapirea inainte de Necazul cel Mare este cheia puzzlelui.

O inselatorie cu crestere rapida

Ce s'a ntmplat n zilele lui Noe, se va ntmpla la fel i n zilele Fiului omului: mncau, beau, se nsurau i se m ritau pn n ziua cnd a intrat Noe n corabie; i a venit potopul i i-a pr p dit pe to i. Ce s'a ntmplat n zilele lui Lot, se va ntmpla aidoma: oamenii mncau, beau, cump rau, vindeau, s deau, zideau; dar, n ziua cnd a ie it Lot din Sodoma, a plouat foc i pucioas din cer, i i-a pierdut pe to i. Tot a a va fi i n ziua cnd Se va ar ta Fiul omului. Luca 17:26-30 Lua i seama la voi n iv , ca nu cumva s vi se ngreuieze inimile cu mbuibare de mncare i b utur , i cu ngrijor rile vie ii acesteia, i astfel ziua aceea s vin f r veste asupra voastr . C ci ziua aceea
193

va veni ca un la peste to i ceice locuiesc pe toat fa a p mntului. Veghea i dar n tot timpul, i ruga i-v , ca s ave i putere s sc pa i de toate lucrurile acestea, cari se vor ntmpla, i s sta i n picioare naintea Fiului omului. Luca 21:34-36 Aici gasim informatii aditionale care argumenteaza cu putere pentru Rapirea inainte de Necazul cel mare. Venirea lui Cristos va fi intr-o perioada de timp similara cu cea din zilele lui Noe si Lot. Acelea au fost perioade de mare depravare ca si timpul pe care il traim. Insa, nu sublinierea acestui lucru este urmarita, pentru ca nu se spune nimic despre raul din acele zile. In schimb, accentul este pus pe descrierea vietii ce decurge normal (mincau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, zideau) si pe faptul ca ultimul lucru la care se asteptau era Ziua Judecatii. Asa va fi atunci cind Cristos se va intoarce. Isus in persoana a spus asta. Din nou, vedem ca Rapirea si A Doua Venire trebuie sa fie doua evenimente separate ce au loc in doua secvente temporale diferite. Cu siguranta versetele de mai sus nu descriu nici situatia economica, nici atmosfera de pe pamint la momentul celei de A Doua Veniri. In consecinta, aici se vorbeste despre alt eveniment. A Doua Venire are loc in Apocalipsa 19. Capitolul precedent cuprinde descrierea cresterii progresive a distrugerilor care, in acest moment, a atins proportii catastrofice aproape inimaginabile. Viata nu este normala sub nici un aspect. Chiar si mincarea si apa devin o problema pentru ca foametea face ravagii(Apocalipsa 6:5-6), o treime din copaci si o treime din iarba verde a fost arsa, o treime din oceane s-a transformat in singe, iar o treime din apele dulci ale pamintului au devenit amare si otravitoare( Apocalipsa 8: 7-11). Cumpararea, vinzarea, sadirea, construirea sau oricare alta parte a vietii nu se mai desfasoara normal. Mai mult de un miliard de oameni au murit din cauza pedepselor si a razboiului. Transformari cataclismice ale naturii au lasat pamintul pulverizat, iar pe locuitorii sai in situatii disperate. Cu siguranta ca la momentul celei de A Doua Veniri, conditiile de pe pamint sunt exact opuse celor la care facea referire

194

Cristos. In zilele lui Noe si Lot, judecata lui Dumnezeu era necunoscuta si era ultimul lucru la care cei care urmau sa o sufere s-ar fi asteptat. Nici atmosfera de pe pamint, chiar inainte de A Doua Venire, nu semana de loc cu atitudinea: hai-sa-petrecem, judecata-nu-o-sa-vinaniciodata, ce era prioritara inainte de Potop si inainte de pedepsirea Sodomei si Gomorei. Locuitorii pamintului din apropierea sfirsitului saptaminii a 70-a a lui Daniel si-au dat seama de mult ca judecata lui Dumnezeu era turnata asupra lor. Inca devreme, din Apocalipsa 6:1516, citim ca toti cei de pe pamint incearca sa se ascunda de Dumnezeu si striga catre pietre si munti sa cada asupra lor, pentru a-i proteja de judecata lui Dumnezeu. Cristos se putea gindi numai la o Rapire inainte de Necaz Cind Cristos spune cum a fost in zilele lui Noe si Lot este absolut sigur ca El nu ne descrie conditiile predominante la data celei de A Doua Veniri. De aceea, acestea trebuie sa fie conditiile majoritare chiar inainte de Rapire, intr-un moment temporal diferit si evident, inainte de devastarea care va lovi pamintul in timpul Necazului cel Mare. De aceea Rapirea inainte de Necaz este imperativa. Da, dar simbolismul este gresit obiecteaza unii. Afirmatia lui Cristos arata diferit in Matei 24:39. Acolo El spune i n-au tiut pn ce a venit potopul i i-a luat pe to i [pe cei rai],. Pornind de aici se argumenteaza ca, nu Noe si familia sa( imaginea credinciosilor) au fost luati, ci necredinciosii. Astfel, n-ar mai exista nici o Rapire, ci toti cei rai ar fi luati pentru judecata, iar cei buni ar ramine pe pamint. Asa suna argumentarea obiectiei. Insa de fapt, si Noe si cei ce i-au respins avertismentele au fost luati. Noe si familia sa in arca, purtati pe ape ( o imagine, desi nu una perfecta, a Rapirii), iar cei rai luati in moarte de catre apele judecatii. Cind vine vorba de Lot insa, simbolismul folosit este curat precum cristalul. El si familia sa au fost scosi din Sodoma de catre ingeri( un model al Rapirii), si, dupa plecarea lor in siguranta, a venit judecata lui Dumnezeu(un model al Necazului cel Mare). Rapirea inainte de Necaz nu putea fi descrisa mai precis de atit.
195

Respingerea Rapirii In ciuda claritatii Scripturilor, doctrina Rapirii a fost timp de secole, in mare parte pierduta din cauza apostaziei si a Bisericii Catolice. Dupa cum am notat ea nici nu a fost recuperata dupa Reforma. Nici unul dintre principiile Reformatiunii nu face distinctia esentiala dintre Rapire si A Doua Venire. Se refera la o intoarcere sau revenire numai in sens general. Rapirea nu este de gasit nici in scrierile cele mai cunoscute ale multor scriitori crestini. C.S.Lewis ,de exemplu, nu mentioneaza Rapirea in faimosul sau eseu Ultima noapte a lumii, in care analiza evenimentele finale din istoria omenirii. Un numar surprinzator de mare de evanghelici din ziua de azi, resping Rapirea in favoarea raminerii aici pentru a cucerii lumea. Exista o intreaga miscare cunoscuta sub numele de Fii dovediti care respinge Rapirea. Tine de crestini, in acord cu acesta invatatura, sa se dovedeasca pe sine a fi fii lui Dumnezeu, pentru a ajunge la perfectiunia fara de pacat si la imortalitate. Acestea spun ei, nu se vor produce la intoarcerea lui Cristos, ci trebuie indeplinite pentru ca El sa se intoarca. Invingatorii ce se manifesta pe sine ca fii ai lui Dumnezeu in acest fel, sunt apoi, in acest fel gata sa preia conducerea lumii. Cind Biserica a infiintat imparatia, Cristos se va intoarce pe pamint, nu pentru a lua pe cineva in ceruri ci pentru pentru a conduce peste imparatia pe care invingatorii i-o prezinta. Acesta invatatura falsa, neblibica isi are originea in renasterea Penticostala din Canada, anului 1948. O asa zisa declaratie profetica a dat interpretarea divina pasajului din Romani 8:19. Daca ascultatorii ar fi citit numai contextul, versetele 14-25, in loc sa accepte orbeste profetia ar fi descoperit cit de profund gresita este acesta idee. Descoperirea fiilor lui Dumnezeu vine la infierea, rascumpararea trupului nostru.( v.23, la invierea mortilor si transformarea celor in viata, la Rapire) si la preamarirea credinciosilor impreuna cu Cristos in ceruri(v.17). Desi imediat stampilata ca erezie, de catre Assemblies of God si restrinsa timp de ani de zile la o existenta marginalizat-fanatica, in
196

ultima vreme acesta invatatura creste in acceptare printre Penticostali si Carismatici. In dispret total pentru promisiunea lui Cristos de a ne lua pe toti in ceruri si pentru alte Scripturi pe care le-am citat deja, unul din liderii miscarii scria: Poti studia carti depre plecarea in ceruri, in asa zisa Rapire, daca te face sa te simti bine. Noi vrem sa studiem Biblia pentru a invata cum sa traim si sa iubim pentru a aduce cerurile pe pamint. Rastalmacirea Scripturilor prin excelenta Imaginati-va numai! Noi vom aduce Raiul pe pamint! Ce mindrie oarba! Unele afirmatii ale acestor oameni sunt atit de departe de Scriptura incit cel ce le aude poate crede cu greu ca cel ce le face a citit vreodata Biblia. Intr-adevar, ei o studiaza si totusi ajung la aceasta concluzie. Pastorul unei biserici de 12000 de oameni de linga Atlanta si autorul a mai multe carti, desi negind ca face parte din miscare, invata aceleasi doctrine neblibice. Urmariti rastalmacirea completa a Scripturilor in cele ce urmeaza: Noi cei in viata, cei care raminem aici, suntem lasati pentru un ultim scop: sa cucerim ultimul dusman, moartea. Dumnezeu ne-a lasat aici sa luam in stapinire moartea. Respingerea invataturilor clare ale Bibliei nu putea fi mai voita. Acest popular autor isi incepe declaratia cu un citat partial din Biblie: Noi cei vii care vom fi ramas Apoi inlocuieste restul citatului cu propriile cuvinte, contrazicind direct ceea ce Dumnezeu a spus. Biblia declara: Apoi, noi cei vii, cari vom fi r mas, vom fi r pi i to i mpreun cu ei [cei inviati], n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Comentariul sau, cum ca cei vii care vom fi ramas inseamna cei lasati aici este in opozitie directa cu vom fi rapiti promisiunea atit de frumoasa a Bibliei.

197

Si noi vom cuceri moartea? Ce nebunie! Invatatura Scripturii este foarte clara! Cristos este Cel care deja a cucerit moartea! Nu exista nimic ce trebuie sau putem face pentru a lua in stapinire moartea. Cristos ne impartaseste prin puterea Invierii Sale cu iertarea pacatelor si darul vietii vesnice. Insa, trupurile noastre, ramin supuse mortii pina cind El se va intoarce pentru a invia mortii, a-i transforma pe cei vii si a ne duce pe toti laolalta in ceruri. Iata secventa evenimentelor descrise in 1Tesalonicieni 4 : 1) Domnul coboara din Ceruri pentru a-si lua Biserica din aceasta lume; 2) El striga, trimbita suna si la cea din urma trimbita (1Corinteni15) cei morti inviaza imbracati in neputrezire si sunt luati pentru a-l intilni; 3) trupurile celor in viata sunt deasemenea schimbate intru nemurire si luate pentru a-l intilni pe Cristos in nori;4) Domnul nostru conduce pe sfintii din toate epocile in ceruri. Pavel dezvolta mai departe in 1Corinteni 15:51-57, spunindu-ne ca acest incredibil eveniment va avea loc : ntr'o clip , ntr'o clipeal din ochi, la cea din urm trmbi . Trmbi a va suna, mor ii vor nvia nesupu i putrezirii, i noi vom fi schimba i., atunci se va mplini cuvntul care este scris: Moartea a fost nghi it de biruin . Unde i este biruin a, moarte? Unde i este boldul, moarte? Cuvintul lui Dumnezeu nu putea fi mai explicit aratindu-ne ca victoria finala asupra mortii are loc atunci cind Cristos se va intoarce, va invia mortii si-I va transforma pe cei vii. Numai atunci moartea va fi inghitita de biruinta. Lucrul acesta nu se intimpla prin afirmatia noastra pozitiva ca am invins moartea, sau crezindu-L pe Dumnezeu pentru nemurire. Este o lucrare a lui Cristos pe care El o face atunci cind se intoarce sa ne ia in ceruri. O Biserica care face totul inainte de intoarcerea lui Cristos In continuare, acelasi pastor, a carui influenta este in crestere prin intermediul cartilor sale, emisiunilor radio crestine, televiziunii si
198

conferintelor, declara: Biserica lui Isus Cristos nu a cucerit inca moartea, dar o va supune in intregime inainte de intoarcerea lui Isus. Inainte de a se intoarce Isus? Acesta afirmatie contrazice direct versetele citate mai sus! Mai multe pervertiri ale Scripturilor urmeaza:Biserica va fi schimbata intr-un moment, intr-o clipeala din ochi, si atunci va deveni marea, biruitoarea Biserica a lui Isus Cristos pe pamint. Din contra, acest lucru se intimpla cind vom fi rapiti pentru a-L intilni pe Isus in nori, iar apoi El ne va conduce in ceruri. Acest om isi afirma credinta in Rapire, atunci cind este in prezenta celor ce cred, si le va da falsa impresie ca si el intelege acelasi lucru prin acel termen. Insa Rapirea sa de fapt, nu are nimic de-a face cu luarea Bisericii in ceruri. Este un termen alegoric ce simbolizeaza transformarea spirituala a Bisericii intr-o stare superioara in care Biserica poseda autoritate asupra bolii si mortii astfel incit poate prelua conducerea lumii. El continua spunind: Cred ca, atunci cind Cristos se va intoarce, Biserica va avea deja o asemenea autoritate asupra pamintului incit preluarea conducerii va deja infaptuita. Daca Biserica a preluat deja conducerea lumii, Cristos la intoarcerea Sa, nu va trebui sa-l mai distruga pe Anticrist. Aceasta invatatura l-ar fi stupefiat pe Pavel, care in mod specific declara sub inspiratia Duhului Sfint: i atunci se va ar ta cel f r de lege, pe care Domnul Iisus l va ucide cu suflarea gurii Sale i-l va nimici cu str lucirea venirii Sale 2Tesalonicieni 2:8 Nici nu ar mai trebui ca Domnul sa salveze pe Israel la Armaghedon. Biserica este in control si a cucerit deja, daca nu convertit, pe Anticrist. Putem renunta la Ezechiel 38-39, Zaharia 12-14, Apocalipsa 19, si alte numeroase alte Scripturi pe care acesti noi profeti le inlocuiesc cu profetiile lor moderne. Pentru a inlatura orice dubiu cu privire la ceea ce cred acesti oameni, fratele si asistentul pastorului elaboreaza:

199

Timp de secole Dumnezeu a asteptat ca Imparatia sa fie infiintata(de catre noi) pe pamint Dumnezeu asteapta pentru a semnaliza intoarcerea Fiului Sau pe pamint. Dar acest lucru nu poate si nu va avea loc pina cind ,Biserica, Trupul lui Cristos, va fi matura Noi ( gresit, in trecut) am gasit a fi convenabil sa ne concentram atentia asupra lui Israel si sa-I acordam titlul de Ceas al lui Dumnezeu. Scripturile arata clar ca noi, Biserica, am devenit Israel. Ceasul lui Dumnezeu nu este un grup etnic identificabil. Ceasul lui Dumnezeu este Biserica Sa, Israelul spiritual !... Dar sa nu va asteptati ca rapireasa va salveze Daca vreti sa-L aduceti pe Cristos iarasi pe pamint o puteti face... NOI O PUTEM FACE! Noi avem cheia intoarcerii Sale. Deci noi trebuie sa infiintam Imparatia si facind astfel noi il vom aduce inapoi pe Cristos. Cristos nu ne mai intimpina in nori pentru a ne conduce in ceruri. El revine pe pamint pentru a guverna peste o imparatie pe care noi o pregatim pentru El, facind astfel posibila intoarcerea Sa. Rapirea este o inselatorie, o teorie a evadarii pentru cei ce nu vor sa se implice in schimbarea lumii.Acesta este ceea ce sustine aceasta miscare, aflata in plin avint printre evanghelici. Inselatorie cu consecinte serioase Pentru cei ce imbratiseaza acesta iluzie, consecintele sunt mai degraba serioase. Scriptura arata clar ca Isus urmeaza sa ne adune pe toti in nori, iar apoi sa ne conduca in ceruri. De aceea toti cei ce vor intilni un Cristos avind picioarele plantate, inca, pe acest pamint- un Cristos care nu a venit sa-I conduca in ceruri, ci sa conduca regatul pe care ei l-au pregatit pentru el- ei bine, au lucrat pentru Anticrist! Invatatura care spune ca Biserica trebuie sa preia conducerea lumii pentru a permite intoarcerea lui Cristos, pregateste si lumea dar si o biserica falsa, dar activa, pentru al accepta pe Anticrist, atunci cind acesta va veni. Regatul sau contrafacut va fi infiintat inainte de imparatia milenara a lui Cristos. Intr-adevar, dupa cum am vazut, cea

200

de A Doua Venire are ca scop principal distrugerea regatului lui Anticrist. Destul de des se sustine ca, credinta intr-o Rapire inainte de tribulatie ne lasa nepregatiti pentru confruntarea cu Anticrist si susceptibili la deceptii. Adevarul este exact pe dos. Cei ce neaga Rapirea se pun in postura de a crede cea mai ingrozitoare deceptie. Anticristul va pretinde ca este chiar Mesia pe care ei il asteapta sa se intoarca pe pamint pentru a-I guverna. Ii va lauda pentru munca buna depusa in pregatirea lumii pentru guvernarea sa. Sute de milioane de oameni ce se auto-intituleaza crestini vor fi inselati. Intr-adevar, singurul mod prin care poti fi ferit de acesta deceptie este credinta in Rapire. Indiferent cine va veni cu numele de Cristos, daca nu va invia toti crestinii morti si nu-I va lua pe ei si pe toti crestinii gasiti in viata impreuna cu El in ceruri, atunci este un inselator. Acesta este fapta pe care Anticristul, cu toata geanta sa de inselatorii si trucuri, nu-l va putea face. Daca cineva nu crede in Rapire ( in ridicarea la cer), atunci ar putea fi de inteles cum Anticristul va putea inscena un spectacol psihic pus in scena de puteri satanice, incit multi vor cred ca el este Cristos. Pavel ne-a avertizat cu privire la cel fara de lege: Iar venirea aceluia va fi prin lucrarea lui satan, nso it de tot felul de puteri i de semne i de minuni mincinoase, si de am giri nelegiuite, pentru fiii pierz rii, fiindc ei n-au primit iubirea adev rului, ca ei s se mntuiasc . i de aceea, Dumnezeu le trimite o lucrare de am gire, ca ei s cread minciuni, ca s fie osndi i to i cei ce n-au crezut adev rul, ci le-a pl cut nedreptatea. 2 Tesalonicieni 2:9-12 O lucrare de amagire permisa de Dumnezeu Anticristul va face exact ceea ce Biblia profeteste. De exemplu, pentru a stabiliza economia mondiala, el va infiinta un sistem universal de vinzare/cumparare care va utiliza numarul 666 intr-un anume fel. Nu trebuie sa speculam ce rol va juca numarul in sine. Cei ce nu i se vor
201

supune, nu vor avea permisiunea de a vinde sau de a cumpara. Isi va aseza idolul (imaginea) in templu- idol caruia toti vor trebui sa i se inchine sub amenintarea cu moartea. Cum ar putea cineva sa fie martorul acestor evenimente, toate profetite in Scriptura si atribuite lui Anticrist, si sa-si imgineze ca Isus Cristos le face? Pavel ne spune ca insusi Dumnezeu va trimite o lucrare de amagire celor care, inainte de Rapire, au refuzat sa accepte adevarul. Cei care resping adevarul clar al Rapirii si in schimb opteaza pentru cucerirea lumii, deja au demonstrat respingerea adevarului lui Dumnezeu. Vor fi in totalitate convinsi ca Anticristul este Cristos si cu entuziasm il vor urma. El va implinii toate asteptarile pe care ei le aveau cu privire la intoarcerea lui Cristos. Disparitia milioanelor de credinciosi nu va dovedi, oare, sutelor de milioane de crestini practicanti care vor ramin pe pamint, ca intr-adevar Rapirea a avut loc? Nu. Vor exista expicatii care vor arata ca ceea ce s-a intimplat nu a fost Rapirea. De exemplu, o parte a invataturii Fiilor Dovediti est ca cei ce refuza sa le accepte invatatura si nu vor deveni invingatori, instantaneu vor fi luati pentru judecata. Acesta este interpretarea lor pentru: Atunci, din doi care vor fi n arin , unul se va lua i altul se va l sa. Din dou care vor m cina la moar , una se va lua i alta se va l sa. Matei 24:40-41 Nu-i va deranja absolut de loc ca cei care le-au imbratisat invataturile vor fi lasati in urma. Ci, le va dovedi ca ei sunt cei credinciosi. Cei ce lipsesc, cred ei, au fost luati pentru a fi judecati si ar trebui jeliti. O perfecta punere in scena pentru Anticrist! NOTE

1.Earl Paulk, Satan Unmasked, p. 254. 2.Earl Paulk, Foreword by James Robison, The Wounded Body of Christ (K Dimension Publishers, 1985 edition), pp. 97-98.
202

3.Don Paulk, Harvester, June 1984.

Pre-tribulatia, cheia enigmei

-Capitolul 21-

Iar ndat dup strmtorarea acelor zile, soarele se va ntuneca i luna nu va mai da lumina ei. Atunci se va ar ta pe cer semnul Fiului Omului i va trimite pe ngerii S i, cu sunet mare de trmbi , i vor aduna pe cei ale i ai Lui din cele patru vnturi, de la marginile cerurilor pn la celelalte margini. Matei 24:29-31 i i s-a dat [de la Dumnezeu] s fac r zboi cu sfin ii i s -i biruiasc i i s-a dat ei [de catre Satan] st pnire peste toat semin ia i poporul i limba i neam. i i se vor nchina ei to i cei ce locuiesc pe p mnt, ale c ror nume nu sunt scrise, de la ntemeierea lumii, i am v zut o alt fiar [falsul profet al lui Anticrist], ridicnduse din p mnt, i face p mntul i pe locuitorii de pe el s se nchine fiarei celei dinti, a c rei ran de moarte fusese vindecata. i i s-a dat ei s insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei s i gr iasc i s omoare pe to i c i nu se vor nchina chipului fiarei. nct nimeni s nu poat cump ra sau vinde, dect numai cel ce are semnul, adic numele fiarei, sau num rul numelui fiarei. Apocalipsa 13:7-17 Versetele de mai sus din Matei 24 reprezinta cea mai puternica dovada din Scriptura in sustinerea Rapirii dupa tribulatie. Conform sustinatorilor acestui punct de vedere nu poate exista un argument contrar celor prezentate ,in aparenta, simplu si clar: Indata dupa strimtorarea acelor zile si vor aduna pe cei alesi ai lui din cele patru vinturi

203

Interpretarea corecta a pasajului de mai sus depinde de argumentul fundamental construit cu dovezi biblice, istorice si logice in capitolul precedent: Sunt doua veniri: 1)Rapirea, care trebuie sa aiba loc la inceputul saptaminii a 70-a a lui Daniel si 2)A Doua Venire, care are loc la sfirsitul saptaminii( de 7 ani) in mijlocul Armaghedonului. Da, este o venire a lui Cristos Indata dupa strimtorarea acelor zile. Insa nu e Rapirea ci, cea de A Doua Venire. Dovezile si argumentele pe care le-am oferit sustin cu brio acesta concluzie. La fel si versetul de mai sus. Sunt mai multi factori care trebuie luati in considerare. In primul, venirea descrisa in versete are loc dupa tribulatie si este acompaniata de semne inconfundabile in cer care sunt vizibile si recunoscute de catre toata omenirea. Insa, Rapirea are loc intr-un moment in care conditiile de pe pamint sunt aidoma celor din zilele lui Noe- nici un Necaz nu a avut loc si ultimul lucru la care se asteapta lumea este judecata lui Dumnezeu. Nu exista semne care sa acompanieze Rapirea. Idea este ca trebuie sa fie o surpriza absoluta. De aceea Cristos ne avertizeaza sa veghem si sa-L asteptam pentru ca acea zi sa nu ne ia prin surprindere. Limbajul lui Cristos clarifica totul Am trecut de mai multe ori peste cuvintele lui Cristos: Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine Ioan 14:3

Acesta este minunata promisiune facuta la ultima Cina. Un angajament profund facut alor lui ca-i va lua cu Sine si ii va conduce in casa Tatalui Sau pentru a fi impreuna pentru totdeauna. Ceea ce Cristos descrie in pasajul de mai sus, Matei 24, suna total diferit de descrierea Rapirii. Luati in considerare versetul precedent 27: C ci, cum iese fulgerul dela r s rit i se vede pn la apus, a a va fi i venirea Fiului omului. Matei 24:27 Este evident ca lumea este avertizata deliberat despre evenimentul care urmeaza sa se produca. Cel dispretuit si respins se intoarce pentru a se
204

razbuna. Cristos urmeaza sa-l confrunte pe Anticrist fata-in-fata. Sa tremure lumea! Pasajul, cu siguranta, nu-L descrie pe Cristos conducindu-si Mireasa in casa Tatalui Sau! Cineva poate spune ca un semn miraculos pe cer la momentul Rapirii va adauga si teroarea, disparitiei neasteptate a milioane de oameni. Dar Cristos nu ne ofera un semn care sa adauge semnificatie rapirii misterioase de pe pamint a milioane de oameni. El, in mod evident descrie intoarcerea Sa vizibila, pe scena respingerii Sale, pentru a implinii judecata. El spune: i vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere i cu o mare slav . Nu poate fi decit la Armaghedon, pe muntele Maslinilor, dupa cum Ioan explica mai departe, in detaliu: Iat c El vine pe nori. i orice ochi l va vedea; i cei ce L-au str puns. i toate semin iile p mntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. Apoi am v zut cerul deschis, i iat c s'a ar tat un cal alb! Cel ce sta pe el, se cheam Cel credincios i Cel adev rat Ochii Lui erau ca para focului; capul l avea ncununat cu multe cununi mp r te ti O tile din cer l urmau c l ri pe cai albi, mbr cate cu in sup ire, alb i curat. Din gura Lui ie ea o sabie ascu it , ca s loveasc Neamurile cu ea, pe cari le va crmui cu un toiag de fer. i va c lca cu picioarele teascul vinului mniei aprinse a atotputernicului Dumnezeu. Pe hain i pe coaps avea scris numele acesta: mp ratul mp ra ilor i Domnul domnilor. i am v zut fiara i pe mp ra ii p mntului i o tile lor, adunate ca s fac r sboi cu Cel ce edea c lare pe cal i cu oastea Lui. Apocalipsa 1:7;19:11-20 Cristos a venit o data ca Mielul lui Dumnezeu. Ca un miel blind in fata macelarilor. Nu a deschis gura in fata acuzatorilor Sai, pentru ca El a luat locul nostru si noi nu aveam raspunsul care sa ne dezvinovateasca in fata acuzatiilor lui Dumnezeu. El a fost umil si s-a supus urii si abuzului oamenilor si le-a permis sa-L tintuiasca pe cruce. Acum El revine ca Leul tribului lui Iuda, in maiestate si putere, Domnul Gloriei. Creatorul Universului vine sa judece pe pacatosi. De aceea A Doua Venire va putea fi vazuta de toti, precum fulgerul pe cer.
205

Limbajul folosit nu descrie Rapirea Bisericii, ci coborirea vizibila a lui Cristos pe pamint acompaniat de toti sfintii. Misiunea Sa in acest moment nu este de a-si conduce Mireasa in ceruri, ci sa-l confrunte pe Anticrist pe pamint, sa-i distruga imparatia satanica, iar apoi sa instaureze imparatia dreptatii. Aceasta nu este conducerea sfintilor catre Scaunul de Judecata al lui Cristos in ceruri, ci extraordinara executie a judecatii nelegiuitilor de pe pamint. Dar cei alesi ? Pasajul de mai sus poate parea logic, suna replica avocatilor posttribulatie, dar acolo se afirma clar ca El isi rapeste alesii. Daca singurul lucru la care se putea referii este Biserica, atunci evenimentul este Rapirea. Pasajul contine si sunetul unei trimbite, exact ca in 1 Tesalonicieni 4 and 1 Corinteni 15. Nu poate fi mai clar de atit: Rapirea are loc in conjuctie cu A Doua Venire la sfirsitul Necazului cel Mare. Deja am aratat de ce aceste doua evenimente nu pot avea loc simultan. Mai mult, acest pasaj, chiar prin limbaj, confirma acest fapt. Uitati-va din nou la versetul 31(Matei 24) si notati contrastele dintre el si pasajele despre Rapire. In 1Tesalonicieni 4 avem cu un strig t, cu glasul unui arhanghel i cu trmbi a lui Dumnezeu, aici avem cu trmbi a r sun toare, dar nici un arhanghel. La Rapire, Cristos insusi ne va aduna pe toti in norii cerului. Dar aici avem ingerii Sai care vor aduna pe cei alesi. Nu exista nici un element care sa vorbeasca despre intilnirea nostra cu El. Termenul aduna este total diferit. Adunarea este facuta din cele patru vinturi sau cele patru puncte cardinale ale pamintului de sub cer- evident adunati intr-o singura locatie aici pe pamint, nu in cer. Alesii Sai sunt cei adunati laolalta. Cine vor fi ei? Acest termen este folosit pentru Biserica, dar si pentru Israel: Din dragoste pentru robul Meu Iacov, i pentru Israel, alesul Meu,(Isaia 45:4) Daca Biserica ar fi cea vizata aici, ei ar fi rapiti pentru a se intilni cu Cristos in nori. In loc, ei sunt adunati din nou in propria tara pentru Imparatia de o mie de ani a lui Mesia, asa cum profetii au anuntat:

206

Voi scoate o s mn din Iacov, i din Iuda un mo tenitor al mun ilor Mei; ale ii Mei vor st pni ara, i robii Mei vor locui n ea. C ci voi preface Ierusalimul n veselie, i pe poporul lui n bucurie. Eu nsumi M voi veseli asupra Ierusalimului, i m voi bucura de poporul Meu; nu se va mai auzi n el de acum nici glasul plnsetelor, nici glasul ipetelor. i ale ii Mei se vor bucura de lucrul mnilor lor. Nu vor munci degeaba, i nu vor avea copii ca s -i vad pierind, c ci vor alc tui o s mn binecuvntat de Domnul, i copiii lor vor fi mpreun cu ei. Lupul i mielul vor pa te mpreun , leul va mnca paie ca boul, i arpele se va hr ni cu rn . Niciun r u, nici o v t mare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfnt, zice Domnul. Isaia 65-9-25 Nu putem decit concluziona ca cei alesi aici reprezinta saminta lui Avraam, Isaac si Iacov. Ei vor fi adunati de catre ingeri din toate colturile pamntului si dusi in Israel, acolo unde Cristos a venit pentru al distruge pe Anticrist, a-si salva poporul si a infiinta Imparatia. Toti evreii supravietuitori care nu s-au intors inca in Israel, vor fi adunati din toate partile pamintului pentru a-si intilni Mintuitorul si a fi parte a Imparatiei milenare. Rapirea un eveniment complet diferit. Ea precede cu sapte ani ceea ce am descris mai sus. De fapt, dupa cum vom vedea, daca Rapirea nu ar fi avut loc, atunci Anticristul nu ar fi putut ajunge la putere. Evenimentele finale descrise in Apocalipsa cer ca Rapirea sa asigure si scena si sa fie si catalizatorul care sa produca intrunirea unor elemente, altfel, imposibil de adunat la un loc. Mai mult, fara rapire toti sfintii (Zaharia 14:5) nu ar fi deja in ceruri gata sa-L acompanieze pe Isus, la intoarcerea Sa pe pamint. Realitatea Rapirii inainte de Tribulatie Indiferent daca cineva crede sau nu in Rapire, haideti sa presuunem ca ea a avut loc. Avem de a face cu un eveniment fara precedent in istoria omenirii ale carei implicatii zguduie imaginatia. Fara nici-o avertizare- de fapt, atunci cind perspectivele sunt roze si
207

oamenii se felicita reciproc pentru pacea si securitateacare par a fi asigurate(1Tesalonicieni 5:3)-milioane de oameni din toate rasele si natiunile, dispar instantaneu de pe fata pamintului. Estimarile plaseseaza numarul crestinilor din China la aproximativ 80.000.000, Africa circa 100 milioane, Statele Unite 50 de milioane. Aceste cifre pot fi poate prea mari. In special cele din Statele Unite. Insa, dintr-o cifra estimata de 1,7 miliarde de crestini practicanti la nivel mondial nu pare a fi absurd sa presupunem ca circa 250 de milioane il cunosc cu adevarat pe Domnul Isus Cristos si-L vor intilni la Rapire. Adica intreaga populatie a Statelor Unite! Nici nu-ti poti imagina impactul unei asemenea disparitii. Sute de milioane de oameni de pe planeta au fost martori imposibilului. O ruda, prieten, vecin, cunostinta sau un strain- sau o combinatie a mai multora- dispar dintr-o data. Oamenii au disparut de pe scarile rulante a magazinelor, din lifturile care-i duceau catre aprtamente sau birouri, si din avioanele aflate-n zbor. In unele cazuri intregul echipaj a disparut, iar avionul s-a prabusit. Soferi aflati in masini pe toate felurile de drumuri au disparut. In unele sectiuni ale unor autostrazi blocajele si gramezile de masini distruse au nevoie de saptamini pina sunt inlaturate, din cauza lipsei de utilaje necesare rezolvarii consecintelor unui astfel de dezastru- si din cauza lipsei multor soferi de camioane de remorcaj sau macarale care si ei au disparut. Spre deosebire de alte tari, in Statele Unite, multe fete familiare din conducerea tari lipsesc- din echipa Casei Albe, Cabinetul Presedintelui, din Congres, Senat sau Pentagon. Armata a fost decimata: amirali, generali, colonei, piloti, bombardieri, piloti de elicoptere, cei ce ocupa pozitii cheie in criptografie si in managementul armelor nucleare au disparut cu miile. Afacerile si industria sunt in acelasi mod lipsite de oameni cheie, din fabrica pina la nivelul conducerii. Consiliul de securitate al ONU( cu exceptia citorva membri deasemenea disparuti) este convocat in sedinta de urgenta aproape permanent. Oficiali epuizati din fiecare oras de orice dimensiune, se confrunta cu un haos inimaginabil. Va fi nevoie de luni de zile pentru descilcirea nodului de solicitari de despagubire inaintat societatilor de
208

asigurari pentru disparita de persoane sau daune catre terti, pentru a inchide conturile de carti de credit sau pentru pentru a lamuri confuzia bancara provocata de plata/sau ne-plata de bani catre sau de catre oameni care nu mai exista. Efectul Rapirii inainte de Tribulatie asupra lumii Tot haosul descris mai sus este insa eclipsat de oribilul fapt ca sute de milioane de prunci dispar, deasemenea, dintr-o data. Daca credem ca, copii care mor sunt acoperiti de sacrificiul lui Cristos si merg in Rai, atunci pare posibil ca toti cei ce la Rapire sunt prea mici pentru a fi raspunzatori vor fi si ei luati, deasemenea. Aproape ca nu va exista familie oriunde in lume, de orice religie si din orice natiune care sa nu fie atinsa. Aici avem cea mai devastatoare consecinta, distrugatoare de inimi, a acestui dezastru incomprehensibil. Faptul ca numarul bebelusilor si al copiilor disparuti, depaseste cu mult numarul adultilor da tonul de rau-augur al intregii intimplari. Unde sau dus, adultii si copii? Cine i-a luat? Vreo putere interegalactica isi aduna sclavi? Ar putea, cei rapiti, sa fie la bordul unei nave spatiale avansate, iar acum sunt in drum catre o planeta indepartata pe care trebuie sa o populeze in cadrul unui experiment bizar? Locuitorii pamintului s-ar simti, evident, la mila acelor fiinte care evident nu au mila si impotriva carora nu exista aparare. In orice moment multe alte milioane ar putea sa dispara. Cine urmeaza? Dincolo de perplexitate, mister si haos, o teroare indescriptibila stringe incatuseaza lumea. In sfirsit va exista ceva de o magnitudine suficienta si indeajuns de inspaimintatoare pentru a unii orice factiune de pe pamint. Frica comuna impartasita de toti locuitorii pamintului ii va unii pe toti intr-un fel, in care, nimic altceva n-ar fi reusit. Sentimentul subit de unitate si de dependenta mutuala, experimentata de putinii supravietutori ai unui accident aviatic, pe un virf de munte izolat, ar pali in comparatie cu unitatea creata printre supravietuitorii acestei catastrofe ciudate si de neconceput. Conflictele dintre musulmani si hindusi in India, arabi si evrei in Israel, catolici si protestanti in Irlanda, intre grupuri etnice in
209

Iugoslavia, sau in fosta Uniune Sovietica, dintr-o data ar deveni lipsite de importanta. Tot ce a parut extraordinar de important cu un moment mai devreme- dragoste sau ura, razboi sau pace, profit sau pierdere, angajare sau somaj, note la scoala sau cresteri de salariu la munca, sau orice altceva- si-ar pierde orice semnicficatie. Nu ar mai exista decit o realitate. Frica omniprezenta ce atirna asupra fiecarui individ depaseste chiar si durerea suferita de pierderea cuiva drag. Teroarea si panica totala vor guverna. Aici avem evenimentul de o magnitudine suficienta pentru a putea sa inlature orice piedica si sa uneasca astfel complet lumea, asa cum nimic altceva n-ar putea. Sunt unii ce sugereaza, de exemplu, ca al IIIlea Razboi Mondial ar putea avea acest efect si din cenusa unui holocaust nuclear ar renaste unitatea necesara. In cel mai bun caz un scenariu incert. Pina cum nici un razboi nu a avut acest efect, nici nu este probabil ca asa ceva sa se intimple in vreun razboi viitor. Razboaiele lasa rani adinci si ura proaspata care sporesc separarea, nu aduc unitate. Orice scenariu pentru unitatea omenirii trebuie sa rezolve problema a un miliard de musulmani a caror loialitate fata de Allah ii obliga la supunere fata de doctrina lor principala, a suprematiei Islamice. Nici un tratat de pace in Orientul Mijlociu, nici o amenintare, nici o rugaminte, nici o intelegere nu poate schimba vreodata acest angajament fanatic. Arabii nu sunt uniti nici intre ei si incearca sa-si taie reciproc gitul, atunci cind nu au un inamic comun. Unicul si singurul lucru care uneste lumea araba este ura lor comuna pentru Israel si pasiunea lor comuna de a-l vedea anihilat. Incercati sa va ginditi la un alt lucru care ar conduce la unitate intre arabi si restul lumi. Nu exista nimic altceva. Rapirea si numai Rapirea, va darima orice bariera si va uni intreaga lume. Arabii si pina si cei mai fanatici musulmani vor avea in comun frica cu toti supravietuitorii de pe pamint a acestei inspaimintatoare calamitati- teroare atit de coplesitoare incit pina si pasiunea lor in ai anihila pe evrei va fi, cel putin temporar data uitarii. Rapirea pre-tribulatie- Oportunitate pentru Anticrist
210

Sa presupunem ca, dintr-o data din mijlocul haosului si terorii apare un om care a are o explicatie sensibila si ingenioasa pentru tot ce s-a intimplat. Mai mult, numai el poate garanta ca toti cei ce i se supun in calitate de conducator al lumii, nu trebuie sa se mai teama de eventualitatea disparitiei subite de pe pamint. El vine insotit de recomandari neobisnuite care vor genera incredere in abilitatile si cunostintele de care da dovada. Cele mai convingatoare vor fi aparentele miracolele pe care le poate produce. In timp ce toate acestea sunt facute prin puterea lui Satan, el face ca totul sa para ca o putere psihica sau a mintii cu promisiunea ca toata omenirea va ajunge sa posede asemenea abilitati extraordinare, daca il vor urma. Din acest moment inainte devin posibile mai multe scenarii. Haideti sa analizam unul singur. Hai sa presupunem ca, imediat dupa Rapire, vom avea un numar neobisnuit de mare de aparitii OZN. Nave spatiale uriase sunt vazute peste tot, chiar in plina zi, in asa fel incit orice dubiu cu privire la existenta si puterea lor sa fie virtual eliminate. Fortele armate de pe pamint sunt fara putere. Acest om, intr-o curajoasa incercare de negociere, isi declara acordul de a fi luat la bordul uneia dintre nave- sau toti vor ajunge sa creada asta- ce leviteaza desupra sediului ONU din New York. Dintre toti locuitorii pamintului el este singurul solicitat de catre aceste fiinte care, desi neaga ca ar fi rapit pe cineva, pretind ca stiu ce putere intergalactica a provocat disparitiile si ii pot impiedica pe viitor. Singurul om cu care vor coopera pe viitor este acest barbat, si prin el, ei ne vor garanta protectia daca anumite reguli sunt urmate. Numai sa apara un asemenea om, cu o explicatie pe care lumea sa o creada si cu puterea aparenta de a garanta siguranta fiecarui locuitor al pamintului, si lumea ii va sta la picioare. Ar putea pretinde ca este in negocieri cu rapitorii pentru intoarcerea celor disparuti. Inca dezechilibrati in urma disparitiilor in masa( sute de mii probabil ca-si vor pierde mintile) cei ramasi in urma vor fi incintati ca Fratele cel Mare sa-si puna semnul sau pe mina sau fruntea lor, stiind ca el va avea grija de ei, promitindu-le in acelasi timp ca, un dezastru similar nu se va mai repeta.
211

Mai sunt si alte posibilitati, dar nu are rost sa le mai discutam. Indiferent ce explicatie va fi oferita pentru disparitiile in masa, si indiferent ce circumstante vor acompania evenimentele, un lucru este foarte clar: Rapirea este singurul catalizator care poate aduce in realitate Noua Ordine Mondiala, un guvern unic si o religie mondiala, esentiale conducerii lui Anticrist. Rapirea este esentiala oricarui scenariu care explica unirea lumii intregi sub Anticrist si sursa puterii sale supreme pe care Biblia spune ca o va avea. Cum se potriveste acest scenariu Scripturii Am descoperit multe dovezi biblice in favoarea Rapirii ce are loc inainte de Necazul cel Mare. Am demonstrat ca a 70-a saptamna a lui Daniel nici nu poate incepe pina cind Biserica nu este indepartata de pe pamint. Am aratat ca sfintii trebuie sa fi fost luati deja in ceruri pentru ca, mai apoi, sa se intoarca cu Isus la A Doua Venire. Acum am adaugat si un motiv logic: Anticristul nu poate ascede la putere fara ca Rapirea sa inspaiminte intreaga lume si astfel sa permita unirea intregii lumi sub comanda sa. Biblia ne ofera cel putin doua motive, care sustin aceasta perspectiva. Inainte de toate, sincronizarea ascensiunii la putere a lui Anticrist. Sunt unii care sustin ca acest lucru nu se poate intimpla decit la mijlocul celor sapte ani. Nu-si pot imagina cum ar putea cistiga puterea mai devreme. De fapt, Anticrist, va incheia un tratat de pace pentru intreaga perioada de sapte ani, dupa cum am vazut, astfel el trebuie sa fie la putere inca de la inceput. El incalca tratatul la jumatatea saptaminii deci cu greu ar putea sa vina atunci la putere, atita timp cit el a incheiat tratatul cu trei ani jumate mai devreme. Concluzia la care am ajuns ne ofera o imagine coerenta. A saptezecea saptamina nu poate incepe, nici Anticristul nu poate fi descoperit, pina cind Biserica nu este indepartata in Rapire. Insa imediat dupa acea, el trebuie sa fie la putere pentru a putea incheia tratatul care marcheaza inceputul ultimei saptamini a lui Daniel. Atunci este logic ca Rapirea este cea care permite si aparitia lui Anticrist si

212

inspaiminta intr-atit lumea incit o impinge catre altfel, o imposibila unitate si sub controlul total al Anticristului. Pavel le spunea Tesalonicienilor: i acum ti i bine ce-l opre te ca s nu se descopere dect la vremea lui. C ci taina f r delegii a i nceput s lucreze; trebuie numai ca cel ce o opre te acum, s fie luat din drumul ei. i atunci se va ar ta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus l va nimici cu suflarea gurii Sale, i-l va pr p di cu ar tarea venirii Sale. 2 Tesalonicieni 2:6-8 O persoana previne aparitia Anticristului. Absolut clar, El nu este o persoana obisnuita, pentru ca Cel care prevenea aparitia Anticristului in timpul vietii lui Pavel acum 1900 de ani, face acelasi lucru si acum. Nu este numai in afara timpului ci este si omnipotent, pentru ca Satan nu poate actiona pina cind Acesta nu este luat din drum. Pavel nu se putea referi decit la Duhul Sfint. Dar el nu poate fi indepartat de pe pamint pentru ca este omniprezent. Mai mult, multi vor fi cei convertiti in timpul tribulatiei, prin evanghelia imparatiei si pentru asta Duhul Sfint trebuie sa fie prezent pentru a-i convinge si a-i condamna. Atunci care este intelesul cuvintelor sa fie luat din drumul ei? Cum se poate aplica Duhului Sfint? Biserica este descrisa ca fiind: i prin El i voi snte i zidi i mpreun , ca s fi i un l ca al lui Dumnezeu, prin Duhul. ( Efeseni 2:22). Trupurile tuturor crestinilor sunt temple ale Duhului Sfint(1Corinteni 6:19) . Dumnezeu, Duhul Sfint, este prezent in lume intr-un mod unic nemaiintilnit inainte de formarea Bisericii si care nu se va mai repeta dupa Rapirea ei. Atunci cind Biserica va fi luata in ceruri, prezenta speciala a Duhului Sfint, deasemenea va inceta, desi, Dumnezeu va continua sa fie omniprezent asa cum El este in Univers din eternitate. Mai multe motive pentru Rapirea Bisericii
213

Adevarata Biserica nu-l va tolera pe Anticrist nici o secunda. Va arata lumii cine este, o va dovedi din Scriptura si i se va opune pe fata. Ii va avertiza pe ceilalti oameni, va sta nemiscata in fata Anticristului si a masinatiilor sale diabolice. Planurile lui Satan, prin Anticrist, nu pot incepe pina cind Biserica nu este indepartata. Mai mult, daca Biserica ar fi prezenta de-alungul Necazului ar fi virtual eliminata de Anticrist. Dar, acest lucru nu ar fi permis de catre Dumnezeu. Cel care protejeaza Biserica, cel ce a zis ca portile Locuintei Mortilor nu o vor birui, este tot Acela care ii da Anticristului puterea sa fac r zboi cu sfin ii, i s -i biruiasc . I s'a dat putere s dea suflare icoanei fiarei, i s fac s fie omor i to i cei ce nu se vor nchina icoanei fiarei. (Apocalipsa 13:7-15) Singurul mod prin care Biserica poate fi protejata si in acelasi timp sa-i permita Anticristului sa ucida toti sfintii, ar fi rapirea Bisericii. Sfintii ucisi de Anticrist vor fi cei care, inainte de rapire nu au respins adevarul si au crezut in Cristos in timpul Necazului cel Mare. Ei vor plati pentru credinta lor cu propriul singe: Cnd a rupt Mielul pecetea a cincea, am v zut supt altar sufletele celor ce fuseser junghia i din pricina Cuvntului lui Dumnezeu, i din pricina m rturisirii, pe care o inuser . Ei strigau cu glas tare, i ziceau: Pn cnd, St pne, Tu, care e ti sfnt i adev rat, z bove ti s judeci i s r zbuni sngele nostru asupra locuitorilor p mntului?... i li s'a spus s se mai odihneasc pu in vreme, pn se va mplini num rul tovar ilor lor de slujb i al fra ilor lor, cari aveau s fie omor i ca i ei. Doamne, i-am r spuns eu, Tu tii. i el mi-a zis: Ace tia vin din necazul cel mare; ei i-au sp lat hainele, i le-au albit n sngele Mielului. Apocalipsa 6:9-11; 7-14 Rapirea post-tribulatie ar fi un non-eveniment clasic. Ar mai fi foarte putini, poate chiar deloc, credinciosi de luat in ceruri. Ar fi cu totii ucisi, caci acesta va fi soarta celor ce refuza sa primeasca semnul fiarei (Anticrist) si sa se inchine imaginii sale. Singurul mod de a ramine in
214

viata in acea perioada oribila, este supunerea totala fata de Anticrist. Insa, pentru cei ce primesc semnul fiarei si se inchina imaginii ei, soarta va fi si mai cruda: Apoi a urmat un alt nger, al treilea, i a zis cu glas tare: Dac se nchin cineva fiarei i icoanei ei, i prime te semnul ei pe frunte sau pe mn , va bea i el din vinul mniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat n paharul mniei Lui; i va fi chinuit n foc i n pucioas , naintea sfin ilor ngeri i naintea Mielului. i fumul chinului lor se suie n sus n vecii vecilor. i nici ziua, nici noaptea n'au odihn cei ce se nchin fiarei i icoanei ei, i oricine prime te semnul numelui ei! A Apocalipsa 14:9-11 In sfirsit, Rapirea post-tribulatie, elimina un factor esential al Rapirii: iminenta. Biblia, dupa cum vom vedea, ne invata ca Isus Cristos s-ar fi putut intoarce in orice moment al istoriei. Nici acum nu exista nimic care sa-i impiedice venirea.

Scenariul post-tribulationist
-Capitolul 22-

Pentruc voi n iv ti i foarte bine c ziua Domnului va veni ca un ho noaptea. Cnd vor zice: Pace i lini te! atunci o pr p denie nea teptat va veni peste ei, ca durerile na terii peste femeia ns rcinat ; i nu va fi chip de sc pare. Dar voi, fra ilor, nu snte i n ntunerec, pentruca ziua aceea s v prind ca un ho . 1 1Tesalonicieni 5:2-4 Argumentul cel mai des auzit este acesta: Nu exista nici o dovada ca Biserica primara credea intr-o intoarcere iminenta a lui Cristos. Ideea unei Rapiri inainte de Tribulatie, nu a aparut pina in anul 1830. Indiferent cit de de primara ar fi fost orice biserica, ar fi locul gresit in care sa cauti adevarul. Pavel se plingea: tii c cei ce snt n Asia to i m'au p r sit; (2Timotei 1:15). Pina si Biserica din zilele lui Pavel se abatuse de la adevar in multe feluri. Multe din epistolele sale au fost
215

scrise pentru a corecta abateri deja aparute in acea perioada in Biserica primara. Nu va lasati inselati de catre cei ce citeaza vreun parinte al Bisericii Primare si se asteapta apoi sa acceptam interpretarea sa a Scripturii ca fiind autentica, pentru ca l-a cunoscut pe Petru sau a fost contemporan cu apostolul Ioan. Cei ce au trait in timpul lui Petru si Ioan deja imbratisasera erezii destul de serioase. Pavel a trebuit sa-i avertizeze pe batrinii bisericii din Efes: tiu bine c , dup plecarea mea, se vor vr ntre voi lupi r pitori, cari nu vor cru a turma; i se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor nv a lucruri stric cioase, ca s trag pe ucenici de partea lor. Faptele 20:29-30 Daca prezbiterii bisericii din Efes, avertizati de Pavel, puteau sa fie inselati, atunci nici unul din asa numitii parinti ai Bisericii primare nu poate fi considerat drept o sursa sigura. Cuvintul lui Dumnezeu este singura sursa de Adevar. Nu fiti influentati de faptul ca o biserica timpurie a crezut sau n-a crezut un lucru. Noul Testament ne va spune ce au crezut primii crestini, unde au gresit si ce ar trebui sa credem sau sa practicam astazi. Nici nu poate exista indoiala, cind citesti Noul Testament, ca Biserica zilelor lui Pavel credea si astepta cu nerabdare intoarcerea iminenta a lui Cristos pentru ai Rapii la Cer. Nu exista nici-o alta Biserica Primara care sa ne ofere un exemplu ca acesta! Un zvon ingrijorator Dupa cum vom vedea, Biserica primara, astepta, veghea si credea in iminenta intoarcere a lui Isus Cristos. In consecinta, ei trebuiau sa creada in Rapirea inainte de tribulatie, desi acest termen nu este folosit. Intoarcerea iminenta a lui Cristos este o tema majora de-a lungul Noului Testament. Era fericita noastra nadejde in Titus 2:13 pe care

216

toti o anticipau in fiecare moment. Acest lucru reiese si mai clar din ceea ce Pavel scria in a doua sa epistola catre Tesalonicieni : Ct prive te venirea Domnului nostru Isus Hristos i strngerea noastr laolalt cu El, v rug m, fra ilor, s nu v l sa i cl tina i a a de repede n mintea voastr , i s nu v tulbura i de vreun duh, nici de vreo vorb , nici de vreo epistol , ca venind dela noi, ca i cum ziua Domnului ar fi i venit chiar. 2Tesalonicieni 2:1-2 Ce era aceasta zi a Domnului la care face referire Pavel, si de ce ar fi trebuit credinciosii din Salonic sa fie ingrijorati daca ziua ar fi venit? Raspunsul la aceasta intrebare are legatura directa cu topicul discutiei noastre. In incercarea de a le calma ingrijorarile, Pavel se refera si la Rapire si la A Doua Venire. De aceea, amindoua trebuie sa aiba legatura cu Ziua Domnului. Pavel mentioneaza acesta zi in prima sa epistola catre sfintii din Tesalonic, in versetele citate la inceputul acestui capitol. El a accentuat mentiunea ca El, va veni ca un hot in noapte, atunci cind nimeni nu se asteapta. Crestinii insa, nu vor fi luati prin surprindere daca vor veghea si vor astepta intoarcerea lui Isus. Gindul ca ziua Domnului era asupra lor, i-a socat pe cei din Tesalonic. Aparent pare ca au fost luati prin surprindere. Ingrijorarile lor, insa, depaseau acea posibilitate. Fara indoiala ca Pavel discutase deja cu ei despre ziua Domnului astfel ei ar fi trebuit sa stie ca acea zi, urma sa fie o zi de distrugeri masive ale lui Dumnezeu pe Pamint. De fapt, ea va include Necazul cel Mare, asa cum Pavel mentiona in versetul de inceput din a doua epistola catre Tesalonicieni. In timp ce le poruncea sa indure, cu credinta in Dumnezeu si rabdare, persecutiile si necazurile, venite din mina celor fara Dumnezeu, Pavel scria: Fiindc Dumnezeu g se te c este drept s dea ntristare celorce v ntristeaz , i s v dea odihn att vou , cari snte i ntrista i, ct i nou , la descoperirea Domnului Isus din cer, cu ngerii puterii Lui, ntr'o flac r de foc, ca s pedepseasc pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu i pe cei ce nu ascult de Evanghelia Domnului nostru Isus
217

Hristos. Ei vor avea ca pedeaps o perzare vecinic , dela fa a Domnului i dela slava puterii Lui, cnd va veni, n ziua aceea, ca s fie prosl vit n sfin ii S i, i privit cu uimire n to i ceice vor fi crezut; c ci voi a i crezut m rturisirea f cut de noi naintea voastr . 2 2Tesalonicieni 1:6-10 Evident ca se refera la A Doua Venire a lui Cristos in putere si glorie la Armaghedon, pentru a aduce razbunarea asupra celor necredinciosi. In ziua aceea, se refera fara dubiu la Ziua Domnului, atasind astfel identificarea acelei zile de timpul dezvaluirii Sale catre intreaga lume in calitate de Razbunator. Acea zi trebuie sa includa insa si evenimentele ce conduc la Armaghedon. Altfel, cei din Tesalonic nu ar fi dat crezare zvonului ca Ziua Domnului ar fi venit, pentru ca, evident, acea uriasa batalie nu era nici macar in orizontul apropiat. Post-tribulationisti nu trebuie sa fie ingrijorati Chiar daca ar fi fost luati prin surprindere, cum n-ar fi trebuit sa fie, de ce ar fi fost oare suparati tesalonicienii ca Ziua Domnului ar fi venit deja? Nu exista nici un motiv sa fi clatinat in minte daca ar fi crezut in Rapirea dupa Tribulatie. Ar fi fost insa motive daca credinta lor era in Rapirea inainte de Tribulatie. Este clar atunci ca, ultima era credinta lor. Daca tesalonicieni ar fi stiut ca trebuiau sa treaca prin Necazul cel Mare pentru a ajunge la Rapire, pe care o asteptau cu mare nerabdare, atunci nu s-ar fi suparat ca Ziua Domnului venise deja. Mai degraba reactia lor ar fi fost, Slavit fie Dumnezeu! Pentru noi a venit timpul sa-l infruntam pe Anticrist si sa dovedim dragostea si credinta noastra Domnului. Daca vom fi martiri vom avea o coroana speciala. Daca nu, indurind pina la sfirsit, vom fi luati cu toti pentru a-L intilni pe Isus in drumul Sau catre Muntele Maslinilor. Daca ar fi crezut intr-o Rapire post-tribulatie, ei s-ar fi asteptat cu siguranta la descoperirea lui Anticrist, Ziua Domnului si necazurile aferente. Nu tocmai, fericita noastra nadejde, dar nici ceva care sa-ti clatine.mintea sau de care sa fi suparat.
218

Pe de alta parte, daca tesalonicieni il asteptau pe Cristos inainte de Tribulatie si El ar fi venit, fara ca ei sa fie rapiti, atunci chiar ar fi avut motive serioase sa fie tulburati. Au fost respinsi de Cristos? De ce ei nau fost luati? Si de ce Pavel si ceilati crestini mai erau inca acolo? Inseamna ca nimeni nu a fost luat in cer. Daca Ziua lui Cristos a venit fara ca El sa-si ridice Biserica din aceasta lume atunci, atunci poate ca au fost invatati gresit, nu numai in aceasta problema ci si in altele. Acesta posibilitate era indeajuns pentru ai tulbura. Concluzia este numai una. Ei nu ar fi avut nici un motiv sa fie ingrijorati daca ar fi crezut in Rapirea post-tribulatie. Faptul ca erau suparati la gindul ca erau in Necazul cel Mare, arata numai ca ei fusesera invatati ca Isus Cristos ii va rapii inainte de acel timp oribil. Pavel, insa, nu a folosit termenul Necazul cel Mare( sau Marea Tribulatie) Aici el se refera la Ziua lui Cristos. In alta parte ii spune, Ziua Domnului Isus. Amindoi termenii sunt echivalentul din Noul Testament al Zilei Domnului, expresie folosita de multe ori in Vechiul Testament. Ziua Domnului/Ziua lui Cristos Ca Ziua Domnului nu va fi un interval literar de 24 de ore devine clar, chiar dupa citirea a numai citeva dintre referintele cu privire la acea zi. Mult prea multe lucruri se intimpla pentru a avea loc toate in numai o zi. De fapt, dupa cum am notat cu privire la intoarcerea lui Cristos, la fel este si cu Ziua Domnului. Afirmatii aparent contradictorii trebuie reconciliate si, evident ca, au nevoie de o perioada mult mai mare de timp pentru a se implini, decit o zi. Frecvent, Ziua Domnului se refera la o zi a raului, suferintei, razbunarii lui Dumnezeu ce va aduce distrugeri incredibile: in ziua miniei Lui(Psalm 110:5); vine ca o pustiire dela Cel Atotputernic.(Ioel 1:15); mare este ziua Domnului i foarte nfrico at : cine o poate suferi? (Ioel 2:11); Ea va fi ntunerec i nu lumin .(Amos 5:18); Ziua miniei Domnului( Zefania2:2,3); C ci iat , vine ziua, care va arde ca un cuptor! To i cei trufa i i to i cei r i, vor fi ca miri tea; ziua care vine i va arde, zice Domnul o tirilor, i nu
219

le va l sa nici r d cin nici ramur . (Maleahi 4:1) Aceste descrieri, fara dubiu, arata ca Ziua Domnului include si perioada Necazului cel Mare. Ziua Domnului este relevanta in special pentru Israel, ea cuprinde sosirea lui Cristos pentru a-i salva la Armaghedon si a pune in aplicare judecata menita celor ce-i vor raul. Acest fapt devine imediat clar dupa citirea contextului versetelor de mai sus, cit si din numarul mare de pasaje care se ocupa cu acest subiect. Este interesant de observat cum a folosit Isus proorocia lui Isaia( 61:1,2) pe care a citit-o in sinagoga din Nazaret in acea importanta zi, cind si-a declarat misiunea pentru care a venit pe pamint: A venit n Nazaret, unde fusese crescut; i, dup obiceiul S u, n ziua Sabatului, a intrat n sinagog . S'a sculat s citeasc , i I s'a dat cartea proorocului Isaia. Cnd a deschis-o, a dat peste locul unde era scris: Duhul Domnului este peste Mine, pentruc M'a uns s vestesc s racilor Evanghelia; M'a trimes s t m duiesc pe cei cu inima zdrobit , s propov duiesc robilor de r zboi slobozirea, i orbilor c p tarea vederii; s dau drumul celor ap sa i, i s vestesc anul de ndurare al Domnului. n urm , a nchis cartea, a dat-o napoi ngrijitorului, i a ezut jos. To i ceice se aflau n sinagog , aveau privirile pironite spre El. Atunci a nceput s le spun : Ast zi s'au mplinit cuvintele acestea din Scriptur , pe cari le-a i auzit. Luca 4:16-21 El tocmai declarase in fata concetatenilor sai care-L cunosteau numai ca timplar, ca in El isi gasea implinirea pasajul pe care il citise, adica El era Mesia. La auzul unei asemenea blasfemii, s-au umplut imediat de furie si au incercat sa-L ucida. Foarte interesant este faptul ca El s-a oprit din citit la mijlocul frazei. Urmatoarea fraza, pe care El a evitat-o, spunea: si o zi de razbunare a Dumnezeului nostru Din nou necesitatea celor doua veniri

220

Aici avem din nou un alt exemplu din Vechiul Testament cu dublu inteles, care cere ca Mesia sa vina de doua ori. Isus a citit partea care se referea la prima sa venire si s-a abtinut de la citirea frazei urmatoare care se referea la A Doua sa Venire. Ziua Razbunarii este o alta descriere a Zilei Domnului. Acum putem discerne legatura intima a pasajului cu Mesia si A Doua Sa Venire. Dupa cum deja am aratat, Iuda, ne aduce aminte ca Domnul (YHWH), va veni cu zecile de mii( o multime inumerabila) de sfin i ai S i, ca s fac o judecat mpotriva tuturor,. Deci Ziua Domnului, o zi de judecata si razbunare a Atotputernicului, include si A Doua Venire. De aceea, in Noul Testament este de numita Ziua lui Cristos pentru ca este ziua in care El la descoperirea Domnului Isus din cer, cu ngerii puterii Lui, ntr'o flac r de foc, ca s pedepseasc pe cei ce nu cunosc pe Dumnezeu i pe cei ce nu ascult de Evanghelia Domnului nostru Isus Hristos. Mesia este cel ce va proclama ziua si va executa razbunarea; de aceea pe drept cuvint se numeste Ziua lui Cristos. Oprindu-se din citit asa cum a facut, Cristos, ne arata ca ziua aceea a fost aminata. Daca a saptezecea saptamina a lui Daniel ar fi inceput imediat dupa terminarea celei de a 69-a atunci, Ziua Domnului ar fi inceput imediat dupa Crucificare, dar nu a fost asa. A fost aminata din motive pe care le-am discutat deja. Insa, Ziua Domnului, cuprinde mai mai mult decit Necazul cel Mare( a necazului lui Iacob-Ieremia 30:7 ) si Armaghedonul. Ea este deasemenea o zi de mare binecuvintare pentru Israel sub conducerea milenara a lui Mesia, dupa cum Zaharia 14( dar si alte Scripturi) arata clar: Iat , vine ziua Domnului, Atunci voi strnge toate neamurile la r zboi mpotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luat , Atunci Domnul Se va ar ta, i va lupta mpotriva acestor neamuri, cum S'a luptat n ziua b t liei. Picioarele Lui vor sta n ziua aceea pe muntele M slinilor, care este n fa a Ierusalimului, spre r s rit; muntele M slinilor se va despica la mijloc, spre r s rit i spre apus, i se va face o vale foarte mare: jum tate din munte se va trage napoi spre miaz noapte, iar jum tate spre miaz zi. n ziua aceea, vor izvor ape
221

vii din Ierusalim(prin nou-formata vale), i vor curge jum tate spre marea de r s rit, jum tate spre marea de apus; a a va fi i vara i iarna. i Domnul va fi mp rat peste tot p mntul. n ziua aceea, Domnul(Cristos) va fi singurul Domn, i Numele Lui va fi singurul Nume. To i ceice vor mai r mnea din toate neamurile venite mpotriva Ierusalimului, se vor sui n fiecare an s se nchine naintea mp ratului, Domnul o tirilor (Isus Cristos), i s pr znuiasc s rb toarea corturilor. Zaharia 14:1-4,8,9,16 Insa acea zi mai cuprinde si alte lucruri. Ea include, dupa mileniu, distrugerea intregului Univers si introducerea altuia complet nou. Pavel confirma declaratia lui Petru, care spune ca acesta zi va veni ca un hot ( 1Tesalonicieni 5:2). Iar apoi merge mai departe explicind ceea ce, mai tirziu in Apocalipsa, apostolul Ioan reconfirma: Ziua Domnului ns va veni ca un ho . n ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cere ti se vor topi de mare c ldur , i p mntul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindc toate aceste lucruri au s se strice, ce fel de oameni ar trebui s fi i voi, printr'o purtare sfnt i evlavioas , a teptnd i gr bind venirea zilei lui Dumnezeu, n care cerurile aprinse vor pieri, i trupurile cere ti se vor topi de c ldura focului? Dar noi, dup f g duin a Lui, a tept m ceruri noi i un p mnt nou, n care va locui neprih nirea. 2Petru 3:10-13 Apoi am v zut un cer nou i un p mnt nou; pentruc cerul dinti i p mntul dinti pieriser , i marea nu mai era. i eu am v zut coborndu-se din cer dela Dumnezeu, cetatea sfnt , noul Ierusalim, g tit ca o mireas mpodobit pentru b rbatul ei. Apocalipsa 21:1,2 In timp ce cad de acord ca Ziua Domnului incepe cu Rapirea, partizanii sefi ai Rapirii pre-tribulatie, o plaseaza la sfirsitul Apocalipsei 6 chiar inainte ca Isus sa deschida cel de-al saptelea sigiliu. O asemenea temporizare este imposibila. Sase din cele sapte sigilii ale judecatii find
222

deja deschise, lumea este in plin haos, sufera din cauza foametei, nemaintilnitelor catastrofe naturale si a razboiului generalizat. Ruperea celui de-al doilea sigiliu a luat pacea de pe pamint v.4. Insa Ziua Domnului vine atunci cind lumea exulta pentru ca au reusit sa obtina pace si liniste. Intreaga lume recunoaste c ci a venit ziua cea mare a mniei Lui [a Celui ce sta pe tron si a Mielului], i cine poate sta n picioare? v.16,17 si striga stincilor si muntilor sa-i ascunda de minia lui Dumnezeu.Iata insa ca, Ziua Domnului sau a lui Cristos vine ca un hot, atunci cind ultimul lucru la care se asteapta lumea ar fi Judecata lui Dumnezeu. Nu putem decit concluziona ca Ziua Domnului incepe inaintea oricarui semn, avertisment sau dezastru. Aceleasi sunt si conditiile Rapirii. Stim ca Rapirea marcheaza inceputul saptaminii 70 a lui Daniel, care, vedem acum, coincide cu inceputul Zilei Domnului. Acest scenariu este in deplin acord cu avertismentul lui Cristos ca va veni ca un hot (Matei 24:43; Luca 12:39) atunci cind, pina si credinciosii vor fi luati prin surprindere( Matei 24:44; Luca 12:40). Intr-un timp similar cu cel din zilele lui Noe in timp ce oameni construiesc, maninca, beau, se casatoresc, duc o viata plina de normalitate. Asemenea conditii, cu siguranta, nu sunt majoritare pe pamint la sfirsitul Apocalipsei 6, si cu siguranta nu in mijlocul Armaghedonului. Dar prima inviere? Un important argument post-tribulatie este ca, daca Biblia ne invata despre o inviere post-tribulatie, atunci ar trebui sa se intimple cind va avea loc Rapirea. De exemplu, Apocalipsa 20:4-5 declara ca prima inviere are loc dupa batalia de la Armaghedon, astfel Rapirea trebuie sa aiba loc atunci. Mai mult, Cristos spunea: Nimeni nu poate veni la Mine, dac nu-l atrage Tat l, care M'a trimes; i Eu l voi nvia n ziua de apoi. Ioan 6:44 Expresia ziua de apoi cu greu poate fi inteleasa ca fiind inceputul Necazului cel Mare!
223

Inainte de toate trebuie remarcat ca Apocalipsa 20:4,5 descrie numai o inviere partiala. Nu se refera la invierea tuturor credinciosilor, ci numai a acelor ce au fost ucisi in timpul Necazului, i am v zut sufletele celorce li se t iase capul din pricina m rturiei lui Isus i din pricina Cuvntului lui Dumnezeu, i ale celorce nu se nchinaser fiarei i icoanei ei, i nu primiser semnul ei pe frunte i pe mn . Atunci trebuie sa te intrebi, dar Avraam, David, Petru, Pavel, Spurgeon, Moody si alti crestini ce au murit de curind, nici unul dintre ei ne fiind ucis de catre Anticrist? Cind vor fi ei inviati? Ni se spune foarte clar ca la Rapire. i nti vor nvia cei mor i n Hristos. Apoi, noi cei vii, cari vom fi r mas, vom fi r pi i to i mpreun cu ei, n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh; i astfel vom fi totdeauna cu Domnul. 1 1Tesalonicieni 4:16,17 De aceea, Rapirea, care coincide cu invierea generala a tuturor acelora care au murit cu credinta in Cristos, este un eveniment diferit si trebuie sa aiba loc in alt moment. Inainte sau dupa Armaghedon? Evident ca va avea loc inainte, pentru ca sfintii inviati sunt deja in ceruri si-l vor insoti pe Cristos de acolo catre Armaghedon. Apocalipsa 19:7-9 descrie ospatul nuntii Mielului care implica, bineinteles, Mireasa SaBiserica(Efeseni 5:23-32) . Ea este imbracata in in fin, curat si alb (v.8). Apoi, Cristos coboara cu O tile din cer c l ri pe cai albi, mbr cate cu in sup ire, alb i curat.(v. 14) pentru a-l infrunta si distruge pe Anticrist la Armaghedon. Si cel putin partial, Biserica face parte din acea ostire. Dupa cum am notat, Enoch a profetit ca Isus Cristos se va intoarce pe acest pamint cu zecile de mii de sfin i ai S i, ca s fac o judecat mpotriva tuturor.( Iuda 14,15) ,a Anticristului si a celor ce il urmeaza. Zaharia 14:4,5 afirma ca, atunci cind Cristos se va intoarce pentru a-l salva pe Israel, picioarele Lui vor sta n ziua aceea pe muntele M slinilor, i to i sfin i vor fi impreuna cu El. Acestea nu sunt sufletele fara trupuri in asteptarea invierii! Sfintii ce sunt prezenti la ospatul nuntii Mielului si cei ce-l acompaniaza pe Cristos in drum
224

spre pamint pentru a imparatii, trebuie sa fie in trupurile glorificate- si trebuie sa fi fost luati in ceruri in prealabil, pentru a putea cobori mai apoi la Armaghedon impreuna cu El. Ca invierea de dupa Armaghedon implica numai sufletele celor ce au fost martirizati de catre Anticrist este de fapt, un alt argument pentru Rapirea pre-tribulatie. Ne arata ca toti ceilalti sfinti au fost deja inviati. Atunci de ce sa astepti atit pentru a invia si pe acesti sfinti? Ni se spune de ce. Unele dintre aceste suflete le-am intilnit ceva mai devreme: , am v zut supt altar sufletele celor ce fuseser junghia i din pricina Cuvntului lui Dumnezeu, i li s'a spus s se mai odihneasc pu in vreme, pn se va mplini num rul tovar ilor lor de slujb i al fra ilor lor, cari aveau s fie omor i ca i ei. Apocalipsa 6:9-11 Pentru ca toti sfintii din Necazul cel Mare sunt inviati impreuna- iar Anticristul omoara credinciosii pina la sfirsit- invierea lor trebuie sa astepte pina la sfirsitul Armaghedonului. Daca invierea credinciosilor care au trait si au murit inainte de tribulatie a avut loc cu sapte ani inainte, de ce invierea din Apocalipsa 20 este numita prima inviere? Trebuie sa fie asa pentru a arata ca si acestia fac parte din cei ce au fost inviati mai devreme, Biserica. Se specifica ca si ei vor imparati cu Cristos o mie de ani ca si sfintii din toate generatiile. Dar cum va invia Cristos toti credinciosii in ultima zi? Dupa cum am vazut aceasta ultima zi nu poate fi o zi de 24 de ore, pentru ca mai sunt multe zile ce urmeaza de-alungul mileniului. Ultima zi este o referire la Ziua Domnului Dumnezeu (Isaia 2:12; Ieremia 46:10; Ezechiel 30:3; Ioel 1:15 etc.) sau Ziua lui Cristos( 1 Corinteni 1:8; Filipeni 1:10; 2Tesalonicieni 2:2) pe care le-am discutat deja. Dupa cum am vazut, incepe cu Rapirea, include saptamina a 70-a a lui Daniel, mileniul, distrugerea acestui univers vechi si crearea unuia complet nou. Un scenariu post-tribulatie

225

Cei care cred intr-o Rapire post-tribulatie trebuie sa plaseze inceputul zilei Domnului la Armaghedon. Cu greu ar putea fi plasata mai tirziu, cum ar fi inceputul Mileniului, din cauza judecatii si marii distrugeri suferite de Israel si de toate natiunile care, fara echivoc, sunt implicate. Insa, la sfirsitul tribulatiei, conditiile generale de pe pamint sunt exact opusul celor care, Isus Cristos a avertizat ca vor prevala la momentul Rapirii si a inceputului Zilei Domnului. Haideti sa ne imaginam Rapirea post-tribulatie pentru a vedea ca nu se potriveste cu avertizarile si exortatiile Domnului nostru. Ne imaginam un grup de crestini impresurati ce s-au intrunit cu riscul vietii. Este sfirsitul Necazului cel Mare. Ei sunt siguri de acest lucru, pentru ca fiecare amanunt din discursul lui Isus de la muntele Maslinilor si toate evenimentele insiruite de Ioan cu atita precizie in Apocalipsa s-au implinit exact asa cum au fost profetite. In agonie au urmarit totul. Anticristul a instaurat Noua Ordine Mondiala, si-a revenit dupa rana mortala la cap, continua sa faca mari semne si minuni, iar lumea se inchina imaginii sale in templul reconstruit de la Ierusalim. Toti cei ce nu i s-au inchinat ca lui Dumnezeu sunt morti, cu exceptia citeorva noi credinciosi in Isus care au scapat si acum sunt vinati de catre politia mondiala ai carei informatori sunt peste tot. Dezastrele naturale si-au urmat cursul exact asa cum fusese anuntat. Televiziunea mondiala a transmis imaginile celor doi martori predicind pocainta pe strazile Ierusalimului. Executarea lor de catre Anticrist, apoi invierea si ridicarea la cer, a fost deasemenea vazuta in direct de catre toata lumea. Nu poate exista nici o indoiala ca cei sapte ani ai ultimei saptamini a lui Daniel s-au desfasurat conform programului si calendarul se apropie de sfirsit. Adunind la un loc armatele lumii, Anticristul invadeaza Ierusalimul, si un schimb de lovituri nucleare a inceput. Refuzind sa cedeze fara lupta ca un miel dus la taiere, Israelul opteaza in schimb sa foloseasca, dupa cum avertizase, solutia armei absolute. Cu toate acestea, fortele adunate impotriva lor sunt supranumerice iar soarta le este pecetluita. Este o repetare a solutiei finale pentru problema

226

evreiasca a lui Hitler, numai ca de asta data la o scala gigantica si instrumentata de Anticrist in persoana. Micul nostru grup de crestini se aduna intr-o pestera, undeva intro padure. Refuzind sa primeasca semnul fiarei, neputind sa vinda sau sa cumpere, sunt infometati si plini de lipsuri. Insemnati pentru a fi ucisi, din cauza refuzului de a se inchina idolului lui Anticrist, au reusit cumva sa scape si de-abia supravietuiesc. Pe masura ce au urmarit evenimentele ultimilor sapte ani, au notat pe marginile uzatelor, dar pretioaselor lor Biblii, de fiecare data cind o profetie se implinea. Dealungul timpului au ajuns la Apocalipsa 19 si au scris pe margine ca Armaghedonul este in plina executie. Unul dintre ei se ridica si intreaba: Credeti ca ar fi timpul intoarceri Domnului Isus? Este redus dezaprobator la tacere: Bineinteles ca nu. Uitate la ce se intimpla in jurul nostru. Daca a existat vreodata un timp in care El sa nu poata venii, atunci asta este. Acum hai sa dormim. Un asemenea scenariu post-tribulationist este de necrezut. Un scenariu mai mult ca sigur Scenariul de mai sus este foarte departe de - la ceasul la care nu va ginditi va venii Fiul Omului - pe care Cristos il descria a fi mai mult decit sigur. Mincatul, bautul, vinzarea, cumpararea, casatoria si petrecerile, afacerile si nici-o frica de judecata lui Dumnezeu asa cum a fost in zilele lui Noe? Acele conditii majoritare la sfirsitul Necazului cel Mare, in mijlocul Armaghedonului? Trebuie sa fi nebun sa-ti imaginezi Rapirea post-tribulatie in asemenea imprejurari. Lumea este in pragul distrugerii totale. Cristos ne-a avertizat ca daca El nu ar interveni nimeni nu ar scapa(Matei 24:22). O biserica adormita, multumita de sine, cei cu judecata, la un loc cu cei nechibzuiti? Anticristul a avut puterea sa ucida crestinii timp de mai multe luni- iar El si ceilalti lideri mondiali conducatori Noii Ordini Mondiale s-au intors impotriva religiei false si au distrus-o ( Apocalipsa 17:16-17)! Cum ar putea veni acum Isus ca un hot, cind toate semnele veniri sale s-au implinit si toata lumea stie ca el este chiar la usi (Matei 24:33)? Chiar Anticrist si armatele sale stie ca Isus
227

Cristos se intoarce si s-au adunat ca s fac r zboi cu Cel ce edea c lare pe cal i cu oastea Lui. (Apocalipsa 19:19). Cristos va venii dupa tribulatie dar, va fi A Doua Venire in putere si glorie, pentru a salva pe Israel si a-l distruge pe Anticrist, armatele sale si regatul sau. Venirea dupa Necaz nu va fi, cu siguranta, momentul cind isi va Rapii mireasa. Ea a fost in ceruri, nunta a avut loc, iar acum il acompaniaza pe drumul catre pamint, pentru a se impartasi din triumful Sau. Nu confundati Rapirea cu A Doua Venire! Cind ultima va avea loc, toate semnele au trecut si toata lumea stie ca Isus Cristos este pe cale sa se intoarca in trup, pe pamint cu ostirile ceresti. Insa, cind este vorba de Rapire, Domnul nostru vorbeste de iminenta si surprindere. Fara semne. Fara avertismente. Poate veni in orice moment! Nimeni nu poate citi Noul Testament si sa ajunga la alta concluzie. Nu este nevoie de torsionarea teologica a vreunui verset obscur, pentru a realiza ca Rapirea post tribulatie nu se potriveste descrierii lui Cristos a unei lumi infloritoare, in pace si prosperitate si a unei biserici adormite, multumita de sine. Este simplu si clar ca si intelesul cuvintelor: Vegheati ! Fi-ti gata ! Veghea i dar, pentru c nu ti i n ce zi va veni Domnul vostru. Si asta s-ar putea intimpla in orice moment.

228

Iminenta
-Capitolul 23-

C ci ei n i i istorisesc ce primire ne-a i f cut, i cum dela idoli v'a i ntors la Dumnezeu, ca s sluji i Dumnezeului celui viu i adev rat, i s a tepta i din ceruri pe Fiul S u, pe care L-a nviat din mor i: pe Isus, care ne izb ve te de mnia viitoare. 1Tesalonicieni 1:9-10 tot a a, Hristos, dup ce S'a adus jertf o singur dat , ca s poarte p catele multora, Se va ar ta a doua oar , nu n vederea p catului, ca s aduc mntuirea celor ce-l a teapt . Evrei 9:28 i s fi i ca ni te oameni, cari a teapt pe st pnul lor s se ntoarc dela nunt , ca s -i deschid ndat , cnd va veni i va bate la usa. S ti i bine c , dac ar ti st pnul casei la ce ceas va veni ho ul, ar veghea, i n'ar l sa s -i sparg casa. i voi dar fi i gata, c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i. Luca 12:35-40 Citind prima epistola catre Tesalonicieni, se poate vedea ca Pavel era incintat sa vada transformarile din vietile lor si cresterea spirituala a celor ce au ajuns sa-l cunoasca pe Cristos, in Tesalonic. Vechiul oras grecesc ocupa o locatie strategica la intersectia rutelor comerciale ce converg in peninsula Balcanica. Calatorii treceau prin Tesalonic, catre toate directiile si se ducea vestea despre acesti fosti pagini care s-au ntors la Dumnezeu, ca s slujeasca Dumnezeului celui viu i adev rat

229

Insa, mai exista o relatare despre ei. Informatia ajunsese mai devreme la urechile lui Pavel si l-a bucurat nespus. Crestinii din Tesalonic ,desi noi in credinta, nu numai ca se inchinau adevaratului Dumnezeu, ci ei asteptau pe fiul Sau din ceruri pe Isus. Pavel i-a invatat cu siguranta acest adevar si este la fel de clar ca el il considera de importanta maxima. Asteptind intoarcerea lui Cristos Pavel cu siguranta nu-i invata ca, Isus Cristos nu urma sa vina pentru cel putin 1900 de ani si atunci nu trebuiau sa se gindeasca prea mult la asta. Nici nu le-a spus ca Isus nu o sa se intoarca pina cind nu va aparea Anticristul si pina la sfirsitul Necazului cel Mare. El trebuie sa le fi spus ca El ar putea veni in orice moment, altfel ei nu ar fi asteptat venirea Sa. Pavel le porunceste celor din Tesalonic sa asteptevenirea lui Cristos. El le reafirma ca numai aceasta trebuie sa fie atitudinea fiecarui ucenic al lui Cristos- tot pe atit pe cit semnul unui adevarat crestin era renuntarea la idoli. Pentru a incuraja aceasta atitudine si pentru a intari cele ce le spusese deja, Pavel prezinta in capitolul patru al acestei epistole( probabil prima pe care a scris-o) cea mai clara descriere a Rapirii pe care o putem gasi oriunde. Sa astepti pe fiul Sau din ceruri are o consonanta aspectativa. Este mult mai specifica decit credinta generala in intoarcerea Sa descrisa in crez. Transcede credinta ca Isus Cristos se va intoarce intr-o zi in viitorul indepartat. Credinciosii din Tesalonic asteptau ca El sa se intoarca chiar atunci. Evident ca Pavel ii invatase ca Isus se putea intoarce in orice moment, altfel sa-l asteptati nu ar avea sens. Nimeni nu merge la aeroport in luna iulie, pentru a o astepta pe matusa Ioana, daca ea le-a scris ca o sa vina in noiembrie. Asteptindu-l pe Cristos n-ar fi fost atitudinea crestinilor tesalonicieni, daca ei ar fost invatati de Pavel ca anumite semne si simboluri ar fi trebuit sa apara inainte de venirea Lui. Cine crede ca Isus nu se poate intoarce pina cind cele sase sigilii nu sunt desfacute, sau

230

pina cind Anticristul nu-si va face aparitia sau pina la sfirsitul Tribulatiei sau a Mileniului, nu il asteapta pe Cristos. Credinta intr-o Rapire dupa ceva ar elimina asteptarea venirii iminente pe care Pavel le-o poruncise credinciosilor. Limbajul Scripturii- sa astepti, sa veghezi, sa te uiti- dupa Cristos, striga IMINENTA! Cristos poate veni in orice moment !

Iminenta si speranta venirii in Noul Testament Cu siguranta ca, crestinii din Tesalonic carora Pavel le scria, nu credeau intr-o Rapire post-tribulatie. Ei n-ar fi vegheat si asteptat intoarcerea lui Cristos, daca ar fi fost invatati ca sapte ani stau intre ei si acel eveniment mult-asteptat. Limbajul lui Pavel demonstreaza conclusiv ca primii crestini asteptau Rapirea sa fie urmatorul eveniment din programul profetic. Nu credeau ca vor mai fi pe acest pamint, pentru a suferii incercarile si necazurile ultimei saptamini profetice a lui Daniel. Nu are sens sa astepti si sa veghezi, asteptindu-L pe Cristos, daca El nu se va intoarce pina cind Israelul nu va fi impresurat de armatele lumii intregi, iar Armaghedonul este pe drum- indiferent cind. Daca Anticristul trebuie sa vina intii, sau daca orice alt eveniment trebuie sa aiba loc inainte de Rapire, nimeni nu l-ar astepta pe Cristos ci mai intii ar astepta acel eveniment premergator. Daca mai intii trebuie sa vina Anticristul, atunci n-ar avea sens sa-L astepti pe Cristos, decit dupa ce Anticristul a aparut. Crestinii nu ar veghea asteptindu-l pe Cristos, ci pe Anticrist, Armaghedonul sau orice altceva ar preceda intoarcerea lui Cristos. Semnificativ este faptul ca, nimeni, nicaieri in Noul Testament nu asteapta venirea Anticristului. Nici nu exista vreo instructiune pentru ca cineva sa o faca. Cristos ne-a sfatuit, sa asteptam intoarcerea Sa - nu pe a Anticristului sau alt eveniment premergator. Pavel isi inchide epistola catre Tesalonicieni cu inca o referinta catre intoarcerea lui Cristos:

231

duhul vostru, sufletul vostru i trupul vostru, s fie p zite ntregi, f r prihan la venirea Domnului nostru Isus Hristos. 2Tesalonicieni 5:23 Acest eveniment din viitorul apropiat era in inima sa si o tema constanta in epistolele lui Pavel. Cu siguranta ca un astfel de limbaj ar fi absurd daca Cristos nu s-ar intoarce decit la sfirsitul mileniului! Nimeni n-ar trai atit! Chiar si dintr-o citire superficiala a Noul Testament nu exista dubiu ca in Biserica primara era considerat normal sa astepti intoarcerea lui Cristos, in orice moment. Pavel ii saluta pe cei din Corint ca pe cei ce sunt n a teptarea ar t rii Domnului nostru Isus Hristos.( 1Corinteni 1-7)- din nou limbajul ce tradeaza iminenta. La indemnat pe Timotei sa s p ze ti porunca, f r prihan i f r vin pn la ar tarea Domnului nostru Isus Hristos,(1Timotei 6:14) . In timp ce acest pasaj nu implica iminenta, limbajul folosit o implica ca posibilitate si cu siguranta ne arata ca Rapirea putea avea loc in timpul vietii lui Timotei. Din nou putem vedea speranta asteptari Rapirii pe care Pavel insusi o intretinea si incuraja in altii. Indicii ale acestei sperante se gasesc peste tot in epistolele lui Pavel. De exemplu, el isi incepe epistola catre c tre to i sfin ii n Hristos Isus, cari snt n Filipi, cu exprimarea increderii ca, Cel ce a inceput aceasta buna lucrare in ei, o va ispr vi pn n ziua lui Isus Hristos[ziua venirii Sale]. (1:6) Aceste declaratii reflecta nadejdea lui Pavel ca acesti credinciosi ar fi putut fi in viata la intoarcerea lui Cristos. Pavel nu a spus faceti-o pina veti muri, ceea ce ar fi trebuit sa spuna daca Cristos nu s-ar fi intors timp de sute sau mii de ani. Ca sfintii din Filipi(impreuna cu Pavel, care se include si pe sine) asteptau cu siguranta ca Isus Cristos sa se intoarca in orice moment, este din nou clar dintr-un verset citat mai devreme: Dar cet enia noastr este n ceruri, de unde i a tept m ca Mntuitor pe Domnul Isus Hristos. (3:20)

232

Singura concluzie pe care o poate trage cineva din cuvintele lui Pavel, ...asteptam ca Mintuitor..., este ca Pavel incuraja pe credinciosii din Filipi sa astepte invierea celor morti, transformarea celor vii, si Rapirea tuturor in ceruri, in orice moment. Altfel ar fi o prostie sa-L astepti pe Cristos, cind mai intii ar trebui sa se intimple un alt eveniment.

Fericita nadejde Daca, de fapt, trebuie sa avem de a face cu Anticrist si Necazul cel Mare inainte ca Rapirea sa aiba loc, atunci Pavel se inseala grav aici si in celelalte epistole. Nu exista nici un cuvint de avertizare cu privire la oribilele incercari ale Necazului cel Mare, nici o incurajare pentru intarirea credinciosilor, chiar daca a nu primii semnul fiarei ar insemna moarte sigura. Avem aici un subiect vital care ar fi trebuit cel putin atins, daca nu pentru contemporanii sai, atunci cel putin pentru noi, cei de azi. Insa, orice referinta la trecerea prin Marea Tribulatie, cum sa identificam pe Anticrist, incurajari si sfaturi despre cum sa-ti pastrezi credinta in fata unor asemenea inselatorii, avertismente care sa ne impiedice sa primim semnul fiarei, atrag atentia prin absenta din toate epistolele lui Pavel si din epistolele celorlalti apostoli, deasemenea. Pavel numea speranta iminentei Rapiri, fericita noastra nadejde(Titus 2:13). Cu greu ar mai putea fi o fericita nadejde sa sti ca, pentru a o experimenta, trebuie mai intii sa suferi trecerea prin Necazul cel Mare si devastarile provocate de razboi, foamete si dezastre naturale. Cu greu mai poate fi o fericita nadejde daca, majoritatea, daca nu toti crestinii au fost haitutit si ucisi de catre Anticrist, pentru ca au refuzat sa-i poarte semnul si sa i se inchine ca lui Dumnezeu! E si mai greu sa crezi intr-o astfel de nadejde fericita si sa sti ca Dumnezeu i-a dat Anticristului puterea sa omoare toti crestinii( Apocalipsa 13:7) cu cel putin 3 ani si jumatate inainte de Rapire! E greu sa mai speri cind sti ca daca Rapirea va avea loc in mijlocul
233

Armaghedonului, niciunul sau foarte putini credinciosi vor mai fi in viata pentru a fi luati si dusi linga Cristos, pentru ca imediat sa se intoarca impreuna cu el in Israel pentru a-i salva de la anihilare. Daca asa ar sta lucrurile ar fi mai bine sa numesti Rapirea o cruda farsa, decit nadejdea binecuvintata! Haideti sa analizam logic intelesul limbajului folosit. O speranta este ceva ce s-ar putea intimpla, la timp, pentru a aduce un beneficiu intr-o situatie existenta. De exemplu, o persoana care este pe moarte in epava unei masini spera sa fie salvata la timp, in asa fel incit sa-si pastreze viata. Sa presupunem ca, unui om, un profet i-a spus: Tu vei fi printre cei 100 de supravietuitori ai unei catastrofe aviatice, dar epava avionului va ajunge sub 15 metri de apa sarata, ce se va infiltra incet in avion. Nici un ajutor nu va sosi pina cind 98 dintre supravietuitori vor muri din cauza ranilor, inecului si al deshitratarii. In acel moment echipele de salvare vor reusi sa salveze pe unul dintre cei ramasi in viata. S-ar putea numii asta o nadejde binecuvintata? Nu putea spera in salvare, nici cind erau 70, nici 50, 25, 10. Nici un crestin aflat pe pamint in timpul Necazului cel Mare, nu va avea vreo speranta de a fi salvat, pina cind pamintul nu va fi aproape in totalitate distrus, iar Armaghedonul va fi in plina desfasurare. Sa oferi Bisericii o asemenea Rapire si sa o numesti, fericita nadejde, ar fi o inselatorie. Cu greu ar putea fi, ceea ce Cristos avea in minte cind a a spus: M voi duce i v voi preg ti un loc, M voi ntoarce i v voi lua cu Mine, ca acolo unde snt Eu, s fi i i voi. Daca ceea ce spui are un inteles atunci nimeni nu poate numi Rapirea post-tribulatie, nadejdea binecuvintata. Sa faci asa ar fi o batjocura. Mai mult, Pavel spune sa asteptam fericita noastra nadejde! (Titus 2:13) . Daca Rapirea nu ar avea loc pina la sfirsitul Necazului cel Mare, atunci nu are rost sa o astepti pina la atunci. Faptul ca Pavel spune crestinilor sa astepte Rapirea, atunci si acum, dovedeste conclusiv ca nici un semn sau eveniment nu o va precede. Rapirea poate fi o nadejde binecuvintata daca cineva ar sti ca, Isus Cristos poate veni in orice moment, chiar acum, miine, sau ziua urmatoare. Numai Rapirea ce precede Necazul cel Mare poate fi o nadejde binecuvintata. Pentru a fi o nadejde binecuvintata, crestinul
234

trebuie sa stie ca va venii la timp pentru a-l salva de devastarile si cele mai oribilile suferinte pe care lumea le va vedea vreodata. Intr-adevar, aceasta este o nadejde binecuvintata, una pentru care astazi merita si trebuie sa veghezi si sa astepti ! Asteptind, veghind- atitudinea crestina normala La fel ca si cei din Salonic, faptul ca cei din Filipi asteptau intoarcerea lui Cristos, indica cu siguranta ca El se putea intoarce chiar in timpul vietii lor. Dar acest lucru indica mai mult de atit. Nimeni nu-l va asteapta pe unchiul George, daca el a scris ca urmeaza sa vina in urmatorii 20 de ani. Telul este mult prea departat si nesigur pentru a incepe deja sa-l astepti. Biserica despre care citim in Noul Testament este evident ca, veghea si astepta revenirea lui Cristos in orice moment. Ce diferenta de comportament fata de biserica de azi! Referindu-se la intoarcerea lui Cristos, in epistola catre Evrei, Pavel foloseste o terminologie similara- celor ce-L asteapta- . Autorul, inspirat de Duhul Sfint, pare sa considere atitudinea de asteptare a credinciosilor, atitudinea normala a fiecarui crestin adevarat. Luati in considerare aceste scripturi: i, dup cum oamenilor le este rnduit s moar o singur dat , iar dup aceea vine judecata, tot a a, Hristos, dup ce S'a adus jertf o singur dat , ca s poarte p catele multora, Se va ar ta a doua oar , nu n vederea p catului, ca s aduc mntuirea celor ce-l a teapt . Evrei 9:27-28 Se va arata a doua oara celor ce-L asteapta Inseamna oare ca, cel ce nu se uita pe cer, sau cel putin nu se gindeste la intoarcerea lui Cristos atunci cind se va intoarce sa-si rapeasca Mireasa, va fi lasat in urma? Cu siguranta, nu. Mutarea noastra in ceruri la rapire, nu depinde de credinta noastra in acel eveniment sau daca il asteptam pe Cristos in acel moment. Biletul nostru catre ceruri este lucrarea rascumparatoare finalizata a lui Cristos pe cruce. Credinta fiecaruia in Domnul Isus

235

Cristos ca Mintuitor personal, il va duce in cer la Rapire, chiar daca nu a auzit niciodata de un asemenea eveniment. Daca toti crestinii sunt inclusi, atunci de ce spune apostolul: Celor ce il asteapta? Pentru ca, simplu, e de asteptat ca toti crestinii sa-l astepte pe Cristos. Nu se refera la un grup special de crestini, cei ce vor astepta continuu intoarcerea lui Cristos, ca la cei ce sunt singurii ce-l asteapta pe Cristos. Biblia nu invata o Rapire partiala a celor ce merita ( indiferent cum ar fi definit acest lucru), lasindu-i pe cei care nu merita in urma. Pentru autorul epistolei catre Evrei( mai mult ca sigur Pavel), asteptarea lui Cristos era atitudinea fireasca a a fiecarui crestin. El nici macar nu-si sfatuia cititorii sa mentina aceasta atitudine. Mentinerea ei era considerata de la sine inteleasa. Deci .celor ce-l asteapta este un alt mod de a spune tuturor crestinilor ce-l asteapta. Nu este redundant? Nu. El vorbeste despre Rapire, si in acel moment, Cristos va aparea numai Miresei lui, atunci cind vine sa o ia cu El in ceruri. O Rapire secreta? Din ce in ce mai popular in aceste zile, chiar si printre evanghelici, este obiceiul de a lua in deridere ideea unei Rapiri secrete. Da, asta este ceea ce Scriptura invata si este o invatatura plina de bun-simt. Lumea, insa, nu va vedea ce se intimpla si asta din cel putin doua motive. In primul rind, Rapirea este intilnirea intima dintre Cristos si Mireasa sa, si nu are nimic de a face cu cei ce L-au respins, asa ca de ce li s-ar permite sa-i fie martori? Au fost invitati sa participe, dar au refuzat(Luca 14:16-24). In al doilea rind, daca toata lumea ar urmarii evenimentul, misterul ar disparea, iar Anticristul nu ar mai putea oferi explicatiile ce-l vor ajuta sa acapareze puterea. Nu este voia lui Dumnezeu ca lumea sa inteleaga adevarul despre cele intimplate. Din momentul Rapirii, cei ce au refuzat sa accepte adevarul vor intra sub influenta unei lucrari de ratacire trimisa de Dumnezeu pentru a crede minciunile lui Anticrist si Satan. Ultimul lucru pe care l-ar crede, sau pe care Dumnezeu ar dori ca ei sa-l creada, este ca Rapirea a avut loc.
236

Carti si reviste au fost scrise in incercarea de a arata ca, credinta intr-o Rapire in secret, inainte de tribulatie a fost popularizata de fondatorul Fratiei din Plymouth, J.N. Darby. Se presupunea ca ar fi cules-o dintr-o falsa revelatie legata de o desteptare penticostala din Scotia si primita de o tinara femeie, Margaret McDonald, in anii 1830. Mult timp, efort si cercetari istovitoare au fost cheltuite pentru a consolida aceasta teza. Mult timp si efort a fost irosit, deasemenea, pentru a le raspunde. Asemenea argumente pro si contra sunt irelevante. Ce a vrut sau n-a vrut sa spuna Margaret McDonald cu vaga si intortocheata ei revelatie- si ce rol a jucat in gindirea lui Darby- ar putea fi de ceva interes pentru cei ce au timp sa urmareasca astfel de probleme. Nu are, insa, absolut nimic de a face cu controversa dintre credintele in Rapirea pre si post-tribulatie. Aceasta controversa nu poate fi inchisa decit in functie de ceea ce spune sau nu spune Biblia. Acesta este singura problema. Primul invatator al iminentei Asteptarea intoarcerii iminente a lui Cristos, de catre Biserica Noului Testament, nu poate fi atribuita numai invataturilor apostolilor. Inainte de toate, ea vine direct din cuvintele lui Cristos. In mod repetat el a invatat ca intoarcerea Sa este iminenta. Nu se poate folosii un limbaj mai puternic decit cel citat la inceputul acestui capitol: Mijlocul s v fie ncins, i f cliile aprinse. i s fi i ca ni te oameni, cari a teapt pe st pnul lor s se ntoarc dela nunt , ca s -i deschid ndat , cnd va veni i va bate la u . Ferice de robii aceia, pe cari st pnul i va g si veghind la venirea lui! Luca 12:35-37 Aici Cristos ii indeamna pe ucenicii sai sa faca doua lucruri: 1. Sa pastreze o stare de inalta pregatire pentru intoarcerea Sa; si 2. Sa continue sa vegheze in asteptarea intoarcerii Sale. Ca El ne invata

237

despre iminenta intoarcerii Sale si Rapirea pre-tribulatie nu poate fi negat. Este incredibil cum poate cineva citi cuvintele Domnului Isus Cristos si sa traga concluzia ca El nu se poate intoarce pina cind Anticristul nu si-a facut aparitia, sau pina la mijlocul sau sfirsitul Necazului, sau pina la sfirsitul Mileniului! In Matei 24 gasim aceleasi recomandari : Veghea i dar, pentru c nu ti i n ce zi va veni Domnul vostru. (v.42) ; si Deaceea, i voi fi i gata; c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i.(v.44). Orice crestin ce a supravietuit Necazul cel Mare si a vazut Armaghedonul desfasurindu-se ar putea fi oare, surprins de venirea Domnului sau si mai putin, sa zica in sinea lui, Nu cred ca Isus se va intoarce acum? Desi Cristos va veni in mijlocul Armaghedonului, cu siguranta trebuie sa mai fie o venire care sa se potriveasca descrierii pe care El ne-a dat-o! Scriptura ne cere acceptarea a doua stagii ale intoarcerii Domnului: Rapirea si A Doua Venire. La care dintre ele se refera EL specific, este indicat, daca nu prin descrierea evenimentului in sine, atunci prin descrierea conditiilor generale de pe pamint si din Biserica in acel moment. O Biserica adormita si multumita In Matei 25, Cristos ne avertizeaza ca la momentul venirii Sale pentru a-si Rapii Mireasa, Biserica va fi mai mult ca sigur in adormire. Da, cinci fecioare sunt intelepte si patru nesabuite. Aparent din cauza ca nu au ulei in lampi( simbolul Duhului Sfint). Ele ii reprezinta pe crestinii falsi. Daca este asa, spusele lui Cristos sunt mai mult decit nelinistitoare: Fiindc mirele z bovea, au a ipit toate, i au adormit. Matei 25:5

Cele intelepte au adormit alaturi de cele nesabuite! Mirele zabovea si parea cumva ca n-o sa-si faca aparitia in urmatoarele citeva ore, asa ca au profitat de ocazie ca sa traga un pui de somn- si tocmai atunci El a venit! Acum vedem de ce Domnul a legat exortatia Sa
238

sa veghem si sa fim pregatiti, de avertismentul care spune, ca El va veni atunci cind nu il asteptam- atunci cind ,cumva, s-ar parea ca nu e deloc momentul ca El sa se intoarca. Aceasta descriere nu se potriveste deloc cu cea a sfirsitului Necazului cel Mare! Din nou apare iminenta. Ar putea veni in orice moment: Vegheati! Fiti gata! Avem deasemenea o prezentare, pe-atit de clara pe cit si-ar dorio cineva, a faptului ca El nu va venii la sfirsitul celei de a 70-a saptamini a lui Daniel in mijlocul Armaghedonului. Nimeni nu ar dormi atunci multumit ori ar avea vreo indoiala ca acesta este timpul perfect pentru intoarcerea Sa. Ramine, totusi, o intrebare practica despre sincronizare Dar cum ramine cu afirmatia lui Pavel ca cei morti sunt inviati la ultima trimbita? Acesta intrebare este pusa tot timpul. Am comentat mai devreme ideea ca, ultima trimbita din 1 Corinteni 15, ar fi cea de a 7-a trimbita din Apocalipsa 11. Ea nu este confirmata de catre Scriptura. Nu indeplineste criteriul timpului de pace si liniste, afaceri in normalitate, si in nici un fel asteptarea judecatii lui Dumnezeu si a intoarcerii lui Cristos. Sunt multe posibile alte trimbite si Pavel nu ne da criteriile dupa care sa le deosebim. Mai mult, situarea temporala a celei de a 7-a trimbite in Apocalipsa 11, precede cu cel putin citeva luni Armaghedonul. Deci daca Rapirea ar avea loc atunci ar fi, deasemenea, un eveniment separat de cea de A Doua Venire. Dar de ce? Pentru ca trebuie sa existe un motiv mai bun pentru sincronizarea temporala a Rapirii decit sincronizarea cu sunetul unei trimbite! Dar nu exista un motiv mai bun. Deasemenea iminenta dispare daca inainte de Rapire trebuie sa auzim trimbita sunind. De aceea o asemenea teorie trebuie respinsa ca nefiind biblica. Se observa o crestere puternica a numarului adeptilor ideii ca ultima trimbita, de mai sus, ar fi sunetul ultimei trimbite din Sarbatoarea Corturilor. Acum, deasemenea, putem vedea greseala fatala si din aceasta teorie. Daca Cristos nu s-a intors la Sarbatoarea Corturilor din acest an, atunci stim ca va mai trece inca un an pina la urmatoarea
239

oportunitate- deci si aceasta teorie distruge iminenta si atunci trebuie respinsa. Ar putea veni atunci, dar nu o putem lua in considerare ca o certitudine absoluta. Demonstrind concludent iminenta, stim ca Isus Cristos se poate intoarce pentru a-si lua Mireasa in orice moment. Dar inca nu am gasit rapuns la intrebarea: Cit de aproape suntem? Mai ramine o singura problema practica care trebuie rezolvata inainte. Desi nu exista preconditii si semne pentru Rapire, acestea exista din belsug pentru A Doua Venire. Stim ca sapte ani, a saptezecea saptamina a lui Daniel, separa Rapirea de A Doua Venire. Este timp suficient pentru ca tot ceea ce a fost profetit ca se va intimpla in acea perioada de sapte ani sa aiba loc fara pregatiri prealabile? Daca nu, atunci, pina la urma am pierdut cazul iminentei.

Factori temporali
-Capitolul 24-

niciodat dela nceputul lumii pn acum, i nici nu va mai fi. i dac zilele acelea n'ar fi fost scurtate, nimeni n'ar sc pa; dar, din pricina celor ale i, zilele acelea vor fi scurtate. Matei 24:21-22 C ci ziua aceea va veni ca un la peste to i ceice locuiesc pe toat fa a p mntului. Luca 21:35 Fiindc ai p zit cuvntul r bd rii Mele, te voi p zi i Eu de ceasul ncerc rii, care are s vin peste lumea ntreag , ca s ncerce pe locuitorii p mntului. Apocalipsa 3:10 Haideti sa ne prezentam din nou concluziile. Am ajuns la concluzia ca apostolii si Cristos au invatat, iar Biserica, despre care citim in Noul
240

Pentruc atunci va fi un necaz a a de mare, cum n'a fost

Testament, a crezut si a vegheat in asteptarea iminentei Rapiri de inainte de Tribulatie. Daca suntem corecti, in orice moment al istoriei, nimic n-ar fi putut sta intre Biserica si Rapire. Nu existau nici un fel de semne sau conditii, in trecut sau astazi, ce trebuiau indeplinite. Cu siguranta, acesta este impresia cu care ramii dupa ce citesti Noul Testament. Insa, n-am pus noi niste conditii? De exemplu, Cristos va veni atunci cind Biserica nu-L asteapta. Acesta afirmatie, bineinteles, ar putea fi descrierea letargiei spirituale in care zace Biserica, dar si a conditiei generale a lumii in care ea se afla. Cu siguranta ca n-a trecut mult timp, dupa plecarea lui Isus, pina cind Biserica si-a pierdut speranta, asa ca parabola cu fecioarele intelepte si cel nesabuite, a putut fi aplicata de-alungul intregii istorii. Citi dintre cei care pe intreg pamintul se numesc acum crestini, vegheaza, asteapta si spera in intoarcerea lui Cristos? Un procent foarte mic! Deci acest criteriu, care a fost din totdeauna indeplinit, nu indica catre un anume timp in istorie, cind Cristos ar fi trebuit sa se intoarca si astfel nu influenteaza in nici un fel iminenta. In schimb, dupa cum am vazut, el identifica timpul cind intoarcerea Sa nu putea avea loc- de exemplu sfirsitul Necazului cel Mare. In acel moment, afacerile infloritoare, letargia, ignorarea judecatii, si surprinderea totala, asa cum a fost in zilele lui Noe nici nu intra in discutie. Chiar si Anticristul va sti ca Isus Cristos se intoarce. Astfel, aceste criterii, in loc sa fie impotriva Rapirii pre-tribulatie, de fapt lucreaza in favoarea ei, eliminind Rapirea post-Tribulatie. Cum era in zilele lui Noe Da, dar ce spuneti despre aceste conditii, Cum era in zilele lui Noe mincau, beau, cumparau sau construiau, fara sa le fie frica de judecata? Nu uitati, Cristos vorbea despre conditiile la nivel mondial. In timp ce de-alungul timpului, intotdeauna au existat perioade de foamete, razboi, epidemii sau catastrofe naturale in diferite parti ale lumii, niciodata aceste dezastre nu au cuprins intreaga lume. Vor fi dupa Rapire in timpul Necazului cel Mare, dar nu pina atunci. Conditii
241

similare celor de dinainte de potop au existat din totdeauna in unele, daca nu in toate regiunile lumii. Acest fapt este sustinut chiar de catre comentariile celor care, astazi, ramin sceptici la anuntul judecatii ce va veni: nainte de toate, s ti i c n zilele din urm vor veni batjocoritori plini de batjocuri, cari vor tr i dup poftele lor, i vor zice: Unde este f g duin a venirii Lui? C ci de cnd au adormit p rin ii no tri, toate r mn a a cum erau dela nceputul zidirii! 2Petru 3: 3-4 Conditiile generale la nivel mondial, insista acestia, au fost mereu la fel ca cele din zilele lui Noe. Da, multi dintre crestini ce au fost ucisi, urmariti sau torturati sub regimurile comuniste din Rusia, China, Laos, Cambogia si in tarile musulmane sau catolice, au crezut in acele momente ca sunt deja in Necazul cel Mare. Nu aveau, insa, nici un fel de suport biblic pentru a crede asta. Necazul cel Mare va fi cu mult mai rau decit orice alta experienta din istorie si va fi nu numai in anumite tari, ci in intrega lume in acelasi timp, dupa cum versetele de la inceputul acestui capitol ne afirma. De aceea, si acest criteriu in loc sa indice un anume timp in care Rapirea trebuie sa aiba loc, defineste timpul cind nu poate avea loc- in timpul si dupa Necazul cel Mare, cind conditiile vor fi oricum, numai ca cele din zilele lui Noe, nu. Semne neobisnuite necunoscute generatiilor precedente Intr-un capitol precedent am mentionat ca, in plus fata de binecunoscutele semne ale apropierii intoarcerii Sale, citate de Cristos ( razboaie, epidemii, foamete, cutremure etc) mai sunt si alte semne neobisnuite, diferite de orice alt ceva cunoscut generatiilor precedente. A noastra este prima generatie pentru care, aceste profetii aparent imposibile inainte, chiar au sens. Atunci, asta inseamna ca pina la urma, am pierdut iminenta? Haideti sa analizam citeva dintre aceste semne particulare.
242

In versetele citate la inceputul capitolului, Cristos declara ca Necazul cel Mare va pune in pericol viata ca nimic altceva pina atunci. Atit de ingrozitoare vor fi armele ca, ...daca zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scapa . Pentru mai mult de 1900 de ani acesta afirmatie a parut excesiva. Nu existau arme capabile sa distruga viata de pe intreaga planeta. Niciodata, pina cind, a aparut generatia noastra. Nu numai binecunoscutele arsenalele nucleare intra in acesta categorie, dar si alte arme secrete, la fel de mortale, au fost dezvoltate. Un obstacol major in utilizarea acestor arme a fost frica de un dezastru de proportii cosmice ce s-ar putea initia si ar duce la imposibilitatea pastrarii oricarei forme de viata pe planeta. Incredibil, cit de precisa a fost profetia lui Cristos de acum 1900 de ani! Din nou avem confirmarea divinitatii lui Cristos si a faptului ca Biblia este Cuvintul lui Dumnezeu. O confirmare, din nou, ca acestea sunt ultimele zile despre care El vorbea. In zilele noastre, pentru prima data in istorie, implinirea inspaimintatoarei profetii a lui Cristosprofetie ce parea imposibila pentru atitea secole- este o problema de simpla utilizare a armelor existente. Dezvoltarea acestor teribile capacitati de distrugere, inseamna ca profetia lui Cristos poate deveni realitate in orice moment. Acest fapt, insa, ne confrunta cu o importanta intrebare. Daca armele care au fost dezvoltate numai in generatia noastra trebuiau sa existe la Armaghedon, nu l-a oprit acest lucru pe Cristos sa vina in trecut? Raspunsul, bineinteles, atirna de intrebarea: ar fi putut precedentele generatii sa inventeze si dezvolte astfel de arme in intervalul de sapte ani dintre Rapire si Armaghedon? Ar fi fost posibil pentru o generatie precedenta sa treaca de la cavaleri in armura, de exemplu, la arme nucleare intr-un timp atit de scurt? Un asemenea salt tehnologic este posibil sa nu fi fost necesar. Ar putea exista alte arme mai ingenioase si mult mai teribile, ce ar fi putut fi dezvoltate si folosite, mai simplu si mai repede. Nimeni nu poate ,dogmatic vorbind, nega acesta posibilitate. Geniul uman este impredictibil.

243

 i nimeni s nu poat cump ra sau vinde, f r s aib semnul acesta Apocalipsa 13 spune ca Anticristul va controla, comertul si sistemul bancar al intregii lumi. Din nou acest concept parea imposibil in trecut. Apoi a aparut generatia noastra si a descoperit computerele si comunicatiile prin sateliti si a facut posibila implinirea profetiei. Ne indreptam rapid catre o societate fara bani lichizi (cash) pentru o mai buna eficienta si pentru o mai buna protectie impotriva infractiunilor. Rapirile, jafurile armate, santajul, traficul de droguri, spalarea de bani, la fel ca si falsificarea si neplata taxelor, toate ar fi eliminate prin renuntarea completa la bani pesin si obligativitatea tranzactiilor electronice. Pentru aceste motive un asemenea sistem este inevitabil. Insa, cardul inteligent poate fi furat, pierdut sau uitat. Un mic cip de computer poate fi introdus repede si fara durere sub pielea miinii sau a fruntii si poate devenii mijlocul prin care acesta profetie se va indeplinii. Deja avem tehnologia necesara pentru a implementa in intreaga lume un asemnea serviciu. Cu siguranta ca semnul Anticristului implica numarul 666 si scopul impunerii acestui sistem intregii lumi nu va parea rau-intentionat ci, va fi ceva incredibil de pozitiv, conceput si produs de generatia noastra. Din nou trebuie sa ne intrebam daca asa ceva putea fi inventat, de exemplu, in societatea feudala. Mai mult, acest sistem trebuie sa fie implementat cu mult timp inainte de Armaghedon, deci ar ramine numai primii ani ai saptaminii lui Daniel pentru a termina treaba. Putea fi indeplinita aceasta profetie de generatiile precedente? Din nou, in timp ce admitem ca o asemenea pricepere nu pare posibila in circumstante ordinare, nimeni nu poate spune ca ar fi imposibil. Cu siguranta mai existe si alte metode ingenioase prin care acest lucru poate fi indeplinit, mai simplu si mai rapid, daca Rapirea ar fost in alt moment al istoriei. Este cu siguranta posibil, ca unele din generatii precedente ar fi descoperit in sapte ani, sau mai putin, tehnologiile si armele necesare pentru implinirea tuturor profetiilor din a 7-a saptamina a lui Daniel. Acesta simpla posibilitate pastreaza iminenta. Rapirea ar fi putut venii
244

oricind si aceste lucruri ar fi aparut rapid, probabil cu tehnologii mai ingenioase decit ale noastre. Rapirea nu a a avut loc in trecut. Astazi suntem confruntati cu o realitate solemna. Spre deosebire de generatiile precedente, a noastra este aceea care deja poseda tot ceea ce este necesar pentru implinirea profetiilor ramase. Mai mult, faptul ca aceste neobisnuite si totusi necesare capabilitati, au fost descoperite dintr-o data in generatia noastra adauga mai multa greutate expectativei. De ce acum? Cu siguranta pentru un motiv! In timp ce Rapirea putea avea loc in orice moment, producerea ei in trecut ar fi necesitat o dezvoltare foarte rapida. Aceste pregatiri esentiale au aparut dintr-o data in generatia noastra. Astazi toata recuzita este in pozitie si scena este pregatita pentru actul final. De aceea este posibil nu numai ca Rapirea sa aiba loc in orice moment, asa cum mereu a fost posibil, dar acum este foarte probabil- cu siguranta mult mai probabil decit oricind in istorie. Dar Templul? Un factor de importanta majora, bineinteles, este necesitatea prezentei evreilor in Israel-tara lor-acolo, unde, prezenta lor este ceruta de profetiile ultimelor zile, imediat dupa Rapire. Acest lucru este cerut de profetia care spune ca, Anticristul va incheia un tratat de pace ce-l va implica pe Israel, chiar la inceputul saptaminii lui Daniel. Nu ar insemna insa, ca Rapirea nu se poate produce pina cind Israel nu va devenii din nou o natiune? Daca ar fi asa inseamna ca am pierdut iminenta! De fapt, nu ar fi neaparat necesar ca israelitii sa se fi intors in tara lor inainte de Rapire. Imaginati-va ca Anticristul a venit la putere cu evreii inca imprastiati prin toata lumea, fara o tara a lor. O parte a tratatului pe care-l va incheia cu multi va include crearea imediata a unei tari si a unei natiuni evreiesti - lucru care, acum, nu mai este necesar, pentru ca acestea deja exista- evreii sunt in tara lor. Deasemenea profetia ne arata ca, templul evreilor trebuie sa fie reconstruit la Ierusalim. Nu daca, ci cind se va intimpla, ramine singura
245

intrebare. Dupa cum am notat intr-un capitol precedent, Anticristul se va aseza in Templul lui Dumnezeu si va afirma ca el este Dumnezeu( 2 Tesalonicieni 2:4), deci templul trebuie sa existe in acel moment. Astfel, el va cauza: ...sa inceteze jertfa si darul de mincare (Daniel 9:27), care ne spune iarasi ca, in saptamina a 70-a a lui Daniel ( perioada de sapte ani a Tribulatiei) templul trebuie sa fie reconstruit si sa functioneze iar sacrificiile trebuie sa fie reluate. Mai mult ca sigur, ca parte a tratatului pentru Orientul Mijlociu ce va urma imediat Rapirii, Anticristul va permite evreilor sa reconstruiasca templul. Dupa Daniel, Anticristul va face un legamint trainic pentru o saptamina ( evident, ultima saptamina a lui Daniel). Apoi, in mijlocul saptaminii, isi va incalca cuvintul. E posibil ca atunci sa-si inaugureze idolul din templu si sa impuna oamenilor inchinarea, totul in conjuctie cu afirmatia sa, ca el este Dumnezeu. Aceste evenimente deschid drumul catre Armaghedon. Astazi, barierele ce stau in calea reconstruirii templului, par insurmontabile. Al treilea loc sfint pentru Islam, Domul Stincii, ocupa acum locul unde statea odata Templul. Incearca numai sa-l muti! Se spune ca spre aceasta stinca- Al-Aqsa- peste care s-a construit moschea, a pornit Mahomed dinspre Mecca si de acolo s-ar fi ridicat la cer de pe calul sau magic. Acesta pretentie, insa, a fost inventia unchiului lui Yasser Arafat, Haj Amin Al-Husseini, in timpul anilor 20, pe cind era mare muftiu al Ierusalimului. Haj Amin a conlucrat strins cu nazisti pentru exterminarea evreilor. Pentru a-i stirni pe arabi impotriva prezentei evreilor in Ierusalim, a inventat povestea construirii Domului Stincii peste stinca Al Aqsa. Domul Stincii Ca stinca peste care a fost construit acest locas, in acea perioada nu era considerata a fi faimoasa Al Aqsa, este clar. Sura 17:1, singurul verset din Coran care mentioneaza Al Aqsa, in mod suspect lipseste dintre numeroasele citate din Coran inscriptionate pe interiorul Domului. De fapt, stinca de sub Dom fiind cel mai inalt punct al muntelui Moria, mai mult ca sigur, spune traditia, a fost locul unde
246

Avraam l-a oferit ca jertfa pe Isaac( Geneza 22). Mai tirziu David la cumparat de la Oman Jebusitul si a construit un altar acolo ( 1Cronici 21) si pe acest loc a construit mai tirziu Solomon primul templu ( 2Cronici 3:1). Deci, scopul principal al Arabilor in construirea Domului Stincii(si in pastrarea lui pina in ziua de azi) a fost sa-i impiedice pe evrei sa-si reconstruiasca templul. Ideea ca acea stinca este Al Aqsa, nu era nici macar un vis in acele zile. Amintiti-va, Coranul nici macar nu mentioneaza Ierusalimul. Dupa unii experti arheologi evrei se pare ca Sfinta Sfintelor in templul original se afla direct desupra aceastei stinci. Unii spun ca era adiacenta. Indiferent de pozitia corecta, atunci cind va fi stabilita, Domul Stincii va trebui mutat pentru a se putea reconstrui Templul. Imposibil? Nu. Sa presupunem ca arabii vor descoperii ceea ce liderii lor vor considera a fi adevarata Al Aqsa. In acest caz, Domul Stincii, va putea fi foarte bine mutat acolo. Evreii au tehnologia necesara si sunt pregatiti sa o faca oricind, daca va fi nevoie. Mai sunt si alte posibilitati pe care trebuie sa le exploram. In orice caz, avind in vedere forta catalitica provocata de masiva disparitie in masa, a sutelor de milioane de oameni la Rapire, Anticristul, ar putea aduce in prim-planul atentiei mondiale relocarea Domului. Acest lucru ar duce la reconstructia pasnica a templului evreilor, exact pe fosta locatie. Multi evrei ortodoxi cred ca numai Mesia poate indica vechea locatie a templului si supraveghea lucrarile de reconstructie. Implinirea acestei cerinte, ar duce la validarea afirmatiei Anticristului, ca el este Mesia. Daca va aduce pace in lume, va muta Domul Stincii,va indica locatia exacta a templului, va oferi permisiunea si mai mult ca sigur el va finanta lucrarile, majoritatea evreilor vor fi convinsi ca el este Mesia. Cum se va intimpla exact este o problema secundara, de detaliu. Sigur este ca templul va fi reconstruit repede, mai mult ca sigur imediat dupa Rapire. Conform expertilor evrei implicati in planurile de reconstructie, poate fi realizat nu in ani, ci in luni. Deci din nou, nu afecteaza iminenta. In orice moment al istoriei Cristos si-ar fi putut rapii Biserica, natiunea Israel se putea naste imediat, iar templul putea fi reconstruit foarte repede.
247

Din nou, putem observa aici, cum, generatia noastra este prima din intreaga istorie, care vede Israelul deja stabilit in tara sa si pregatirile pentru templu finalizate. Ca acesta ramificatie esentiala a aparut exact in aceiasi generatie, care a fost martora inventarii tuturor tehnologiilor necesare pentru implinirea si a altor profetii, cu greu poate fi o coincidenta. Iarasi, desi posibilitatea ramine aceiasi, probabilitatea ca Isus Cristos sa se intoarca curind a crescut mult. Gata de reconstructie Unii evrei nu sunt astazi de acord cu reconstructia templului. Ei nu sunt religiosi si simt ca daca templul va fi reconstruit, acest lucru va contribui numai la alienarea si mai accentuata a Israelului de comunitatea internationala. Cu toate acestea, pentru majoritatea evreilor, numai dupa reconstruirea templului, Israel va lucra cu adevarat in tara lui si isi va implini astfel menirea divina. In timp ce aceasta dedicatie are mai mult de a face cu traditia decit cu adevarata credinta in Dumnezeu, ea curge din adincurile constiintei evreiesti. Conexiunea cu templul este extraordinara. Trebuie numai sa-ti reamintesti intensa emotie a evreilor de pretutindeni atunci cind Muntele Templului a fost recucerit. Parasutistii evrei au recuperat locul sfint in a patra zi a razboiului de sase zile din iunie 1967. Acei soldati hirsiiti plingeau incontrolabil si in incapacitatea de a parasii muntele, ca si cum o forta mistica iar fi tintuit locului. Insa, din cauza presiunilor diplomatice, ministrul israelian al apararii Moshe Dayan a dat inapoi administrarea arabilor, ce au ramas in control pina azi. In fapt, dupa legea evreiasca, nici un evreu nu are voie sa patrunda pe munte din cauza sacralitatii sale si din cauza incertitudinii locatiei exacte Sfintei Sfintelor. Intre timp, au fost facute planuri meticuloase pentru ridicarea templului. Va inlocui templul lui Solomon, construit aproximativ in anul 950 i.Cr. si distrus de catre Nebucadnetar in anul 586 i.Cr, urmat de templul lui Zorobabel terminat in 515 i.Cr., remodelat si marit de catre Irod in anul 20, acest al doilea templu fiind distrus de legiunile lui Titus in anul 70 d.Cr. ramanind in ruine pentru urmatorii 1900 de ani. Astazi,
248

insa, printre evrei o trezire spirituala aduce gindul ca a sosit multasteptatul timp al reconstructiei centrului lor spiritual. Magnitudinea pregatirilor pentru reconstruirea templului si reluarea sacrificiilor, pe care o descoperi vizitind Ierusalimul, este uluitoare. Piatra de capatii a fost taiata, hainele si tesaturile pentru templu au fost facute, instrumentele muzicale ce vor fi folosite in cadrul procesiunilor au fost refacute iar preotii au fost invatati. Chiar si vechile harpe ce acompaniau inchinarea sunt acum in lucru. Totul este aproape gata. Un fenomen incredibil Suntem aici, in ultima decada a secolului 20. Traim in timpul calatoriilor spatiale, armelor nucleare, computerelor si a tehnologiilor avansate. De aceea, pare incredibil ca evreii moderni, care fac parte dintre cei mai educati si orientati stiintific oameni de pe planeta, sa aiba acesta pasiune a revederii templului reconstruit- insistind chiar asupra vechii locatii unde sa fie reconstruit. De ce? Putini israeliti sunt religiosi. Majoritatea sunt sofisticati, agnostici, umanisti, ateisti sau apartin curentului Noua Era (New Age). Majoritatea populatiei participa foarte rar sau de loc la serviciile religioase din timpul sabatului. Ce iar putea face pe acesti oameni sa doreasca cu asemnea pasiune reinstituirea inchinarii in vechiul templu? De ce aceasta intoarcere in trecut? Ceremonialul de la templu dateaza din timpul lui Moise si din fantastica afirmatie ( pentru majoritatea evreilor) ca a primit instructiunile pentru aceste ritualuri direct de la Dumnezeu. Niste practici ciudate, arhaice ce implica tamiia si uleiuri de miruit a caror formula de preparare dateaza de mii de ani. In centrul ceremoniilor din templu sunt ritualuri ce implica mii de sacrificii animale. Ce o sa zica activistii pentru drepturile animalelor vis-vis de acesta chestiune! Aceste ceremonii pline de simboluri indicau catre viitoare jertfa a lui Mesia care, fiind Mielul lui Dumnezeu, va purta asupra lui pacatele lumii. Ce alta semnificatie ar putea avea, mai ales pentru niste oameni atit de laici? Ritualurile pe care le vor reinvia vor fi efectuate de catre
249

preoti ce vor purta o imbracaminte arhaica al caror design i-a fost dat lui Moise de catre Dumnezeu acum 3500 de ani pe muntele Sinai. Preotii si hainele lor trebuie purificatii in ceremonii in care se va folosii cenusa unui vitel rosu. Toate aceste lucruri par goale de continut daca nu ei in calcul intelesul adevarat- si totusi Israelul este cuprins de febra reconstruirii templului. Pe de o parte pare incredibil ca niste oameni inteligenti, moderni se pot implica intr-o astfel de formala si tot odata veche religie la sfirsitul secolului 20. Traditia nu este adecvata pentru explicarea acestui fenomen. Pe de alta parte nu este surprinzator, pentru ca trebuie sa se intimple pentru a implinii profetia. Deci templul va fi reconstruit. Cit timp va dura constructia? Lui Irod i-au trebuit 46 de ani pentru a construi ultimul templu (Ioan 2:20). Arhitectii si constructorii noului templu ne spun ca acest ultim templu, cu metodele si utilajele moderne din ziua de azi, poate fi construit in citeva luni. Aici gasim din nou un criteriu esential ce poate fi indeplinit in cei sapte ani si care nu impiedica iminenta. Cristos se putea intoarce in orice punct al istoriei, templul putea fi reconstruit si functiona la inceputul sapataminii a 7-a a lui Daniel in implinirea profetiei. Dar Ezechiel 38, 39- Al III-lea razboi mondial? Multi cercetatori ai profetiei sunt de parere ca, urmatorul eveniment in calendarul profetic este al III-lea razboi mondial si numai dupa aceea poate sa aiba loc Rapirea. O invatatura destul de comuna ne spune ca acest viitor conflict este profetit in Ezechiel 38,39. Bazat pe aceste doua capitole, si cu mult inainte ca Uniunea Sovietica sa devina o putere mondiala, studentii profetiei declarau ca, Rusia va fi cea care va conduce o mare coalitie, ce va include si natiunile arabe, intr-un devastator atac impotriva Israelului, dar, vor fi invinsi de catre Dumnezeu. Recentul colaps al Uniunii Sovietice, in loc sa topeasca scenariul, se pare ca la intarit. In mod semnificativ, Rusia ramine cea mai mare entitate statala care a iesit din imperiul comunist. Noua Rusie, independenta, pastreaza focoasele nucleare si puterea militara necesara
250

pentru a implinii profetia din Ezechiel. Mai mult, multe dintre fostele republici sovietice sunt acum tari musulmane independente. Independenta de care se bucura, a facut posibila alianta dintre ele si Iran, Iraq, Siria precum si alte tari radical-islamice determinate sa anihileze Israelul. Prabusirea comunismului se pare ca a impins jucatorii pe scena un pic mai aproape de acesta uriasa batalie. Unii lideri crestini cred ca numai din acest conflict global si din miraculoasa infringere a Rusiei poate Imperiul Roman( pe care ei il percep a fi 10 natiuni din Europa de vest) sa renasca avind pe Anticrist la conducere preluind astfel conducerea lumii ca putere dominanta. Inca odata, daca aceasta interpretare este corecta si acest mare razboi trebuie sa preceada Rapirea, atunci pierdem iminenta. Haideti sa examinam aceste doua capitole din Ezechiel pentru a vedea daca este cazul. Ne lipseste spatiul, si nu este nevoie sa intram in detaliu cu privire la acest conflict. Pe masura ce citesti cele doua capitole, esti surprins de finalitatea exprimarii in unele versete. De exemplu: n zilele de apoi, te voi aduce mpotriva rii Mele, ca s M cunoasc neamurile, Ezechiel 38:16 n ziua aceea, va fi un mare cutremur n ara lui Israel. Pe tii m rii i p s rile cerului vor tremura de Mine, i fiarele cmpului i toate trtoarele cari se tr sc pe p mnt, i to i oamenii cari snt pe fa a p mntului; mun ii se vor r sturna, 38:19-20 M voi face cunoscut naintea mul imii neamurilor, i vor ti c Eu snt Domnul. 38:23 mi voi face cunoscut Numele Meu cel sfnt n mijlocul poporului Meu Israel, i nu-i voi mai l sa s -Mi png reasc Numele Meu cel sfnt; ci vor ti neamurile c Eu snt Domnul, Sfntul lui Israel! 39:7 Fiul omului, Spune p s rilor de orice soi, i tuturor fiarelor cmpului: Aduna i-v , i veni i! Strnge i-v din toate p r ile, pentru jertfa Mea, mnca i carne, i be i snge, mnca i carnea vitejilor, i be i sngele voivozilor p mntului 39:17-18

251

mi voi ar ta slava ntre neamuri; i toate neamurile vor vedea judec ile pe cari le voi face Cei din casa lui Israel vor ti c Eu snt Domnul, Dumnezeul lor, din ziua aceea i de atunci nainte. 39:21-22 i nu le voi mai acunde Fa a Mea, c ci voi turna Duhul Meu pentru casa lui Israel, zice Domnul Dumnezeu. 39:29 Limbajul folosit in aceste doua capitole ne arata clar ca, batalia este cea de la Armaghedon si nu un conflict premergator Rapirii. Observati magnitudunea cutremurelor de pamint si faptul ca, distrugerile sunt atribuite prezentei Domnului. Suna la fel cu descrierea din Zaharia si Apocalipsa, atunci cind Cristos insusi vine cu ostirea cerului. Chemarea pasarilor( 39:17,18), este prea similara pentru a fi numai o coincidenta cu aceiasi invitatie adresata pasarilor de la Armaghedon: Apoi am v zut un nger, care st tea n picioare n soare. El a strigat cu glas tare, i a zis tuturor p s rilor, cari sburau prin mijlocul cerului: Veni i, aduna i-v la osp ul cel mare al lui Dumnezeu, ca s mnca i carnea mp ra ilor, carnea c pitanilor, carnea celor viteji, carnea cailor i a c l re ilor, i carnea a tot felul de oameni, slobozi i robi, mici i mari! Apocalipsa 19:17,18 Principala obiectie fata de acesta interpretare este ca armele folosite de armatele infrinte vor fi folosite drept combustibil pentru urmatorii sapte ani. S-ar potrivii perfect daca ar avea loc la inceputul Necazului- altfel, purificarea, curatarea si ingroparea mortilor ar avea loc si in imparatia de o mie de ani a lui Cristos. Si de ce nu? Combustibilul poate fi folosit si in mileniu. Nici pamintul nu va fi curatat si purificat miraculos de catre Dumnezeu. Oamenii vor avea mult de munca. Asa ca, aceasta obiectie nu poate fi sustinuta, in special datorita limbajului folosit cu privire la neamuri si datorita faptului ca Israel il recunoaste pe Dumnezeu datorita conflictului. Aceasta declaratie repetata, ca toate neamurile vor sti ca Dumnezeu a facut aceste fapte, ca El a salvat Israelul, si ca ei sunt poporul Sau, este concludenta. Fraza din ziua aceea si de atunci
252

inainte si alte cuvinte similare, sunt folosite de mai multe ori. Din acel moment Israel va cunoaste pe Dumnezeu si apartenenta lor. Mai mult, Israel nu va mai pingari niciodata numele Sau cel sfint si nu vor mai fi niciodata abandonati de Dumnezeu. Un asemenea limbaj nu putea fi folosit decit pentru Armaghedon, pentru ca Dumnezeu ar trebui sa-si incalce promisiunea, daca ar ingadui Anticristului sa distruga Israelul. De aceea o asemenea transformare radicala in Israel si declaratia lui Dumnezeu, nu pot survenii inainte de Armaghedon ci numai ca un rezultat al Armaghedonului. La Armaghedon, dupa cum ne este spune Zaharia 12:14, pentru prima data, evreii vor realiza cine este Cristos si se vor intoarce la Dumnezeu. Acesta este si rezultatul conflictului din Ezechiel 38 si 39. De aceea aceste doua capitole se refera probabil la Armaghedon si nu la o batalie mai timpurie. Iminenta ramine In concluzie, exista unele profetii neobisnuite care reflecta ultimii sapte ani profetici ai lui Daniel, ultima saptamina sau Necazul cel Mare. Daca oricare dintre aceste elemente n-ar putea sa apara in perioada de sapte ani ce urmeaza Rapirii Bisericii, atunci am pierdut iminenta. Ceva ar fi trebuit sa se intimpe inainte de Rapire. De fapt, toate aceste semne neobisnuite ale celei de A Doua Veniri, s-ar fi putut dezvolta intr-o perioada de numai sapte ani, in orice alta perioada din istorie. Marea batalie descrisa in Ezechiel 38, 39 este clar batalia de la Armaghedon si nu o alta batalie din istorie ce trebuie sa preceada Rapirea. Cel mai interesant lucru este faptul ca, acum, pentru prima data in istorie, mijloacele prin care toate aceste profetii se pot implinii sunt deja prezente in intregime. Mai mult, aceste aptitudini unice au aparut ,cumva surprinzator, in cadrul aceleiasi generatii ce a fost martora intoarcerii Israelului in tara sa. Ca aceste descoperiri au convers rapid in timpul generatiei noastre, cu greu poate fi o coincidenta. Absolut tot ceea ce este nevoie pentru implinirea profetilor ultimelor zile este deja in pozitie. De ce ar trebui sa fie pregatite cu
253

foarte mult timp inainte? Toate semnele indica ca Rapirea si inceputul celei de a 7-a saptamini a lui Daniel vor fi curind si fara alte avertismente, asupra noastra.

Israel, Mesia si Biserica

-Capitolul 25-

n cer s'a ar tat un semn mare: o femeie nv luit n soare, cu luna supt picioare, i cu o cunun de dou sprezece stele pe cap. iat , s'a v zut un mare balaur ro , cu apte capete, zece coarne, i apte cununi mp r te ti pe capete. Balaurul a st tut naintea femeii, care sta s nasc , pentruca s -i m nnce copilul, cnd l va na te. Ea a n scut un fiu, un copil de parte b rb teasc . El are s crmuiasc toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost r pit la Dumnezeu, i femeia a fugit n pustie i balaurul, mniat pe femeie, s'a dus s fac r zboi cu r m i a semin ei ei, cari p zesc poruncile lui Dumnezeu, i in m rturia lui Isus Hristos. Apocalipsa 12:1-6;13-17 Desi cartea Apocalipsa vorbeste aproape in intregime despre viitor, in fragmentele de mai sus gasim o scurta recapitulare a istoriei. Femeia nu poate fi decit Israel. Copilul este, bineinteles, Cristos. Iar balaurul rosu, nu poate fi altul decit Satan in persoana. Intr-adevar , in acelasi capitol, putin mai incolo, el este descris ca balaurul cel mare, arpele cel vechi, numit Diavolul i Satana, acela care n eal ntreaga lume, el a fost si este, in trecut, prezent si viitor, determinat sa distruga inainte de toate pe Mesia, insa pentru ca a esuat lamentabil in incercarea lui, doreste acum distrugerea totala a lui Israel si a crestinilor. Satan a asteptat mult nasterea neprihanita a Celui promis. Mesia urma sa-i fie antagonist in batalia pentru controlul universului. Dupa cum deja am vazut, aceasta batalie cosmica de neconceput a inceput in timpuri imemoriale, cu rebeliunea lui Lucifer impotriva lui Dumnezeu. Venirea lui Mesia a fost, pentru prima data, promisa lui Adam si Evei in gradina Edenului, imediat dupa ce au pacatuit, chiar inainte de expulzarea lor din gradina. Foarte interesant, lui Satan care a comunicat

254

cu Eva prin intermediul unui sarpe, Dumnezeu i s-a adresat cu aceasta ocazie: Vr m ie voi pune ntre tine i femeie, ntre s mn a ta i s mn a ei. Aceasta i va zdrobi capul, i tu i vei zdrobi c lciul. Geneza 3:15 Versetele introductive din Apocalipsa 12, il descriu pe Satan dealungul istoriei, veghind si asteptind nasterea lui Mesia, decis sa-L ucida. Prima incercare, de inspiratie satanica, asupra pruncului Isus a fost condusa de catre regele Irod, cind, aflind vestea nasterii Sale, si-a trimis soldatii sa ucida toti copii de parte barbateasca din Betlehem si zona invecinata ( Matei 2:16-18). Uciderea pruncilor a implinit o alta proorocie din Ieremia(31:15). Nu exista nici un mister in aceste profetii, daca permitem Bibliei sa vorbeasca despre ele si sa se le interpreteze. Traduceri aranjate Aici trebuie sa emitem un avertisment. Din pacate, unele secte au modificat Cuvintul lui Dumnezeu pentru a-si putea sustine si promova propriile doctrine ciudate. Evident ca, orice doctrina pentru care Biblia trebuie modificata, nu este autentica. Martorii lui Iehova sunt un exemplu. Ei neaga mare parte din doctrina biblica, in principal divinitatea lui Cristos si mintuirea prin credinta in gratia divina, astfel ca a fost nevoie sa-si produca propria lor traducere, Traducerea Lumii Noi. Nu este insa o traducere dupa manuscrisele grecesti sau ebraice, ci o denaturarea voita, ce le serveste interesele, asa cum o comparatie rapida cu alte traduceri larg acceptate o va arata imediat. Biblia lor unica a fost special conceputa pentru a le sustine ereziile. Biblia catolica Douay este un alt exemplu in aceiasi directie. In incercarea lor de a o glorifica pe Maria, au rescris acest pasaj din Geneza, astfel: Vr m ie voi pune ntre tine i femeie, ntre s mn a ta i s mn a ei. Ea i va zdrobi capul, i tu i vei astepta calciiul. Deci Maria si nu Mesia este cea care va distruge pe Satan. O nota de subsol spune, In arta, deseori, Maria este reprezentata cu calciiul peste capul sarpelui.
255

Aparitii demonice ale Mariei Intr-adevar, in una din numeroasele intruchipari demonice ale Mariei acceptate de Biserica Catolica, Maria ii aparea Caterinei Laboure, in noiembrie 1830 la Paris, ca femeia imbracata in soare, cu luna sub picioare si pe cap cu o coroana de 12 stele (Apocalipsa 12:1). Aceasta aparitie la inlocuit pe Israel cu Maria. Mai mult, Maria contrafacuta aparea cu piciorul stind pe capul sarpelui pe care-l strivea sub calcii. Aceasta viziunea a oferit un sprijin miraculos aparent, interpretarii necinstite a Romei cu privire la Geneza 3:15. Intre timp unele din traducerile catolice mai moderne au corectat acest verset,insa, invatatura in care, Maria este cea care striveste capul sarpelui, ramine adinc intiparita in Romano-Catolicism. Viziunea Caterinei Labour a fost pastrata intr-o medalie batuta in anul 1832, pentru a fi purtata de credinciosii Romano-Catolici in jurul gitului, pentru protectie. Medalia o portretizeaza pe Maria asa cum Caterina a vazut-o, strivind capul sarpelui. Evident ca aparitia, acum cunoscuta ca Madonna medaliei miraculoase, nu era adevarata Maria, cea din Biblie, caci acest lucru ar denatura Scriptura si i-ar da Mariei putere si lucrarea pe care, numai Isus Cristos o are si o face. Indiferet daca Caterina halucina, a inventat toata povestea sau a fost inselata de un demon ce o intruchipa pe Maria, nu este relevant. Faptul este ca, aceasta imagine eretica a Mariei este onorata ca fiind purul adevar de catre credinciosii Romano-Catolici pina in ziua de azi. Acesta medalie favorita, creditata cu multe miracole, a fost purtata de milioane de credinciosi catolici peste tot in lume. Ea continua sa creasca in popularitate si este recunoscuta oficial de Romano-Catolicism imediat linga rozariu si gulerul Madonnei de la muntele Carmel. Bineinteles ca, Biblia nu ofera o asemenea onoare Mariei si nici adevarata Marie nu a cerut-o vreodata. Nu exista nici o profetie in Vechiul Testament despre venirea unei femei, dar sunt sute de profetii ce descriu venirea semintei femeii, adica nasterea neprihanita a lui Mesia dupa cum deja am vazut. El a venit o data si l-a invins pe Satan murind pentru pacatele noastre pe cruce. El trebuie sa vina din nou. De
256

aceasta data trebuie sa-l confrunte pe Anticrist, fata-in-fata, distrugind acesta personificare satanica si imperiul sau mondial (2Tesalonicieni 2:8). Anticrist si Fiara In Apocalipsa 13, apostolul Ioan ne arata clar ca Fiara(Satan) este adevarata putere din spate, iar Anticristul este marioneta sa: i tot p mntul se mira dup fiar (Anticrist). i au nceput s se nchine balaurului, pentruc d duse puterea lui fiarei. i au nceput s se nchine fiarei i to i locuitorii p mntului i se vor nchina... Apocalipsa 13:3,4,8 Timpul Necazului cel Mare asa cum este denumit va fi cea mai groaznica perioada prin care a trecut pamintul sau prin care va trece vreodata (Matei 24:21) . Napasta nazismului si comunismului, incomensurabila teroare si devastare pe care numeroasele dictaturi si cimpurile mortii pe care le-au adus pe pamint, vor pali in comparatie. Descrierea fiarei cu sapte capete si 10 coarne, prezentate la inceputul acestui capitol, este foarte instructiva. In Daniel 7:7, vom gasii deasemenea o fiara cu sapte capete. Ni se spune ca ea reprezinta un al patrulea viitor imperiu mondial, Roma. Verstul 24 ne spune ca cele 10 coarne sunt 10 regi ce se vor ridica. Acestia sunt aceiasi regi introdusi in Daniel 2 si reprezentati de cele 10 degete ale chipului. Dat fiind faptul ca ei nu au domnit peste vechiul imperiul roman, atunci trebuie sa fie implicati in forma sa reinviata. Se specifica, in timpul acelor regi se va intoarce Isus Cristos pe pamint pentru a-l distruge pe Anticrist si reconstruitul imperiu Roman, apoi va domni peste imparatia Sa de o mie de ani, de pe tronul lui David. In Apocalipsa, capitolul 13 si 17, regasim din nou acesta Fiara, aici descrisa mai complet ca avind sapte capete si zece coarne. Acesta fiara, dupa cum vom vedea, reprezinta si Anticristul si imperiul Roman refacut, pe care-l va conduce. Puterea sa, ni se spune in Daniel 8:24, nu257

i apartine. Ea vine de la Satana, conform Apocalipsa 13:2. Acest fapt este intarit de similitudinea descrierii Dragonului(Satan) si a Fiarei, amindoua avind sapte capete si zece coarne. Aceasta similitudine frapanta ne spune ca Anticrist si imperiul sau, vor fi sub puterea si controlul lui Satan. Rolul strategic al lui Israel Intorcindu-ne la Apocalipsa 12, balaurul, esuind in tentativa de a ucide copilul, uraste de moarte si persecuta pe urmasii lui- evreii si crestinii. Am aratat deja cum dealungul istoriei,a existat un element diabolic inconfundabil in persecutia evreilor in toata lumea. Indubitabil ca Satan a incercat sa inspire pe dusmanii lui Israel sa-i distruga, astfel incit Mesia sa nu poata venii pe lume. Ca evreii, datorita inrudirii lor fizice cu Mesia, trebuie pastrati pina in zilele din urma si adusi inapoi in tara lor, se afla chiar in inima majoritatii profetiilor biblice. Din pacate, in ciuda pastrarii lor pina in ziua de azi, intr-un singur glas, profetii au avertizat ca cea mai rea perioada prin care o sa treaca evreii este inca in viitor. ...timpul necazului lui Iacob (Ieremia 30:7), la care deja ne-am referit, va fi chiar mai rau decit Holocaustul din Germania nazista. Numai o ramasita va supravietuii. Apocalipsa 12, ne prezinta imaginea pastrarii de catre Dumnezeu, a ramasitei lui Israel, pentru o vreme, vremi si jumatatea unei vremi ( trei ani si jumatate) in timpul celei de a doua jumatati a ultimei saptamini a lui Daniel, numita Necazul cel Mare. Daniel 7:25 vorbeste despre acesta perioada, ca despre o vreme, doua vremi si o jumatate de vreme, timpul in care Anticristul va controla lumea. Satan va fi in control pentru ca el este cel care ii da acestui om-fiara, da, asa este descris Anticristul ca o fiara, puterea sa. Sa presupunem ca Satana a reusit in incercarea de a-i distruge pe evrei. N-ar putea Dumnezeu sa o ia de la inceput cu alt popor? Nu, ar fi imposibil. Fortele intunericului ar pastra controlul acestui pamint. Dumnezeu a promis ca il va aduce pe Mesia pe pamint prin intermediul descendentilor lui Avraam, Isaac si Iacov, prin tribul lui
258

Iuda si in mod specific prin linia regala a Regelui David. Profetii au declarat ca asa urma sa fie. Daca acele profetii nu s-ar implinii asa, atunci Dumnezeu ar fi un mincinos. Mai mult, ar fi dovada ca Dumnezeu a pierdut controlul istoriei si al Universului Sau. Satan ar fi invingator de facto. Nu este de mirare ca evreii au fost persecutati, iar de-alungul istoriei au fost repetate incercari de a-i anihila, nu numai de catre Hitler, dar si in alte momente de asemenea! Este nevoie numai de putina atentie pentru a descoperi, in evenimente din trecut si prezent, faptul ca Satan este determinat sa distruga pe Israel. De ce? La ce i-ar mai folosi acum, dupa ce Isus Cristos a venit si l-a invins pe Satan pe cruce? Aici descoperim unul din numeroasele motive, pentru care nu poate nimeni, desi este din ce in ce mai populara ideea, sa declare ca Dumnezeu a incheiat relatia Sa cu Israel si Biserica i-a luat locul. Necesitatea supravietuirii Israelului Cristos se intoarce, nu? Aceasta este clara lui promisiune, si subiectul acestei carti. Dar daca Dumnezeu a renuntat la Israel, care ar mai fi scopul intoarcerii lui Cristos pe pamint? El a promis sa ia Biserica de pe pamint in ceruri, deci de ce l-ar mai interesa pe Cristos acest pamint, daca Israel nu mai este parte a profetiei? Bineinteles ca Isus Cristos vine sa-l distruga pe Anticrist. Dar de ce? El vine sa distruga imparatia lui Anticrist si sa-si intemeieze propria Sa imparatie de o mie de ani. Unde-i va fi tronul? La New York, la Paris, Washinton, Londra, Berlin, Moscova? Nu. Va fi in Ierusalim de unde va guverna de pe tronul imparatesc al tatalui sau David, peste poporul Israel. Poporul evreu raspindit peste tot pamintul trebuie sa supravietuiasca ca un grup etnic identificabil si trebuie sa fie reuniti in tara lor, atunci cind Mesia se va intoarce. Nu se poate altfel. Profetii au declarat-o repetat si fara echivoc. Supravietuirea evreilor ca un grup etnic si national, clar delimitat, adusi inapoi in tara promisa, in ultimele zile, este absolut esentiala celei de A DouaVeniri a lui Cristos. Si asa va fi. Evreii au fost pastrati asa cum
259

Dumnezeu a promis. Hitler a esuat in rezolvarea problemei evreiesti. Arabii n-au reusit in repetate rinduri sa anihileze Israelul. Incercarile vor continua, pentru ca, daca Satan reuseste sa-i distruga pe evrei, atunci a reusit cel putin sa-l aduca pe Dumnezeu intrun impas. Marile profetii ale Bibliei, care toate, ne arata intoarcerea lui Israel in tara promisa, atunci cind Mesia se intoarce, nu s-ar putea implini. Dumnezeu va fi dovedit un mincinos, ce a pierdut controlul universului Sau. De aceea, implinirea profetiilor cu privire la Israel este cruciala in batalia pe care Dumnezeu o poarta cu Satan. Israelul inlocuit In ciuda claritatii profetiilor pe care le-am mentionat, exista o miscare in crestere, chiar si printre evanghelistii de astazi, care neaga orice rol pe care Israel l-ar mai juca in profetie. Da, este permis. Evreii pot veni la Cristos pentru mintuire si pot deveni parte a Bisericii, la fel ca si Neamurile- dar ca natiune nu mai au un loc in planul lui Dumnezeu. Ei au fost respinsi si inlaturati pentru ca l-au crucificat pe Mesia. Asa suna diabolica teorie. Prin acest rationament, nu mai exista absolut nici o semnificatie in faptul ca, Israelul ca natiune, este din nou in tara lui, iar evreii se aduna acolo intr-un numar fara precedent. Ne-a fost furata o majora, verificabila dovada, a existentei lui Dumnezeu si a faptului ca Biblia este Cuvintul lui Dumnezeu. Si celelalte consecinte sunt la fel de devastatoare. Mii de versete trebuie smulse din Cuvintul lui Dumnezeu, lasindu-l astfel mutilat si de nerecunoscut. Spiritualizarea profetiilor cu privire la Israel, in incercarea de a le aplica Bisericii, nu are rezultate mai bune, pentru ca ii rapeste Scripturii aplicabilitatea literara si micsorindu-i astfel puterea. Aproape fiecare profetie cu privire la A Doua Venire este direct legata de Israel, ca natiune si de pamintul pe care ei trebuie sa-l locuiasca atunci cind Mintuitorul lor se va intoarce. Ingerii au spus ca Isus se va intoarce pe Muntele Maslinilor. Cind si de ce? Cu siguranta nu la Rapire. Nu se intoarce acolo pentru a-si rapii mireasa, compusa din rascumparatii din toate natiunile lumii.
260

Nici Muntele Maslinilor, nici Israelul nu au o semnificatie speciala pentru Biserica. Cristos nu ar avea nici un motiv sa se intoarca acolo, in afara cazului cind, poporul Sau ar fi acolo si numai in cazul in care El intentioneaza sa ocupe tronul lui David si sa-i guverneze din Ierusalim. Ca asa o sa faca, a fost de multe ori repetat de catre profeti, ca o solemna promisiune a lui Dumnezeu. Aceste profetii trebuie si vor fi implinite la A Doua Venire- si nu sunt legate de Rapire. Importanta tarii Israel Cei care insista ca Biserica a inlocuit pe Israel, de multe ori argumenteaza spunind, ca nu exista pasaje in Noul Testament cu privire la un Israel din viitor, intors in tara sa si de aceea orice promisiune facuta in Vechiul Testament ar fi fara efect. Acesta afirmatie este pur si simplu o minciuna. Cind i-a spus Mariei ca o sa-L nasca pe Mesia, ingerul Gabriel a declarat explicit ca El va domni de pe tronul tatalui Sau David. Iata o referinta din Noul Testament la restaurarea lui Israel in tara sa si o reafirmare a promisiunii facute lui David cu privire la regatul mesianic. Alte referinte cu privire la viitorul lui Israel si a tarii sale au legatura cu Armaghedonul( Apocalipsa 16:16; 19:17-21) si salvarea de catre Cristos a Israelului. Mai mult, Cristos este recunoscut drept Regele lui Israel de catre discipolii Sai ( Ioan 1:49; 12:13), El le-a promis celor 12 ca vor domni impreuna cu El, peste cele 12 triburi ale lui Israel( Matei 19:28; Apocalipsa 20:4 etc.) evident in tara lui Israel. Mesajul ingerilor la inaltarea lui Isus, la care ne-am referit, a fost inca o referire din Noul Testament la tara lui Israel. Ei au anuntat ca El se va intoarce pe Muntele Maslinilor, chiar la marginea Ierusalimului. Acesta afirmatie este o intarirea a profetiilor din Zaharia 14:4, care se refera, in intregime, la tara lui Israel. Mai mult, promisiuni cum ar fi cele din Ieremia 31:35-37, pe care le-am citat mai devreme, nu au nevoie sa fie reafirmate! De ce se intoarce Isus in Israel? Cu siguranta nu pentru ca Biserica sa,ocupa tara! El se intoarce sa salveze Israelul la Armaghedon. Pentru ca sa se intimple asa, stravechiul popor al lui Dumnezeu, trebuie sa se fi
261

intors in tara sa. Cum, atunci, indrazneste cineva sa spuna ca intoarcerea lui Israel in tara sa nu are nici o importanta!

In tara trebuie sa fie un Israel necredincios Da, evreii s-au intors in tara lor in necredinta, dar asta este exact ce spune Biblia ca o sa se intimple (Romani 11:26). Israelul luat in ansamblu nu va crede in Mesia, pina cind nu-L va vedea venind in intreaga Lui putere si glorie, pentru a-i salva. In acel moment, cei ce l-au respins pe Cristos, il vor privi pe Cel ce l-au rastingnit si atunci vor crede (Zaharia 12:10) . Acest eveniment va implini, deasemenea, doua profetii din Noul Testament, una facuta de Isus, cealalta de Pavel: Dar cine va r bda pn la sfr it, va fi mntuit. (Matei 24:13) si Tot Israelul va fi mintuit (Romani 11:26). Sunt unii, evrei si evanghelici, care comenteaza la adresa prezentei evreilor in tara lor, dintr-un punct de vedere usor diferit. In timp ce admit ca evreii vor fi adusi intr-o zi inapoi in tara lor de catre Dumnezeu, ei insista ca acest lucru se va intimpla numai dupa ce Mesia se va fi intors. Nu ai nevoie decit de un moment de reflectie, pentru a-ti da seama cit de nebiblic este acest punct de vedere. Mesia nu se va intoarce intr-o tara fara locuitori, sau plina cu alte neamuri care vor trebui scoase afara pentru a-i pune pe evrei in loc. El se va intoarce in tara locuita de poporul Sau, care L-a respins si inca nuL cunosc. Sunt inconjurati de armatele lumii intregi decise sa-i extermine. Cristos vine sa ii salveze la Armaghedon si sa li se dezvaluie. Unde este Armaghedonul? In Israel. De ce se va da aceasta batalie? Pentru ca evrei sunt proprietarii acelui pamint. La poporul Sau, intors in tara lui se va intoarce Cristos! Daca ei nu sunt acolo, A Doua Venire nu mai are insemnatate si chiar nu se mai poate produce! Rolul central al lui Israel in Imparatie

262

In timpul celor 40 de zile emotionante pe care Cristos le-a petrecut alaturi de discipolii Sai dupa Inviere, a vorbit cu ei ...despre lucrurile privitoare la mp r ia lui Dumnezeu. (Fapte 1:3) . Fara nici o indoiala ca atunci le-a corectat neintelegerile precedente. O intrebare, insa, a ramas si ucenicii au pus-o: Doamne, n vremea aceasta ai de gnd s a ezi din nou mp r ia lui Israel? Formularea intrebarii ne arata nivelul de intelegere a invataturii pe care tocmai o primisera de la Cristos cu privire la imparatia de o mie de ani: 1.) Imparatia va fi restaurata in Israel 2.) Imparatia nu a fost inca restabilita, si 3.) ca, Isus Cristos este cel ce va reface Imparatia si nu Biserica. Daca oricare dintre aceste supozitii implicate de intrebarea lor ar fi fost false, cu siguranta ca Isus i-ar fi corectat. Ca nu a facut-o lasa aceste trei puncte intacte. Cu siguranta ca nu a spus asa cum unii invata astazi, Nu va dati seama, pentru ca m-au rastingnit pe Mine, Dumnezeu i-a excomunicat pe evrei? Israel nu mai are un loc special in planul lui Dumnezeu. Nu are nimic de a face cu Imparatia. Acum este vorba numai despre Biserica! In loc sa faca asta, El le-a spus: Nu este treaba voastr s ti i vremurile sau soroacele; pe acestea Tat l le-a p strat supt st pnirea Sa. Fapte 1:7 Consecinte serioase Am notat deja, citeva dintre consecintele enuntului care spune ca, desi Dumnezeu a ales pe Israel in trecut si i-a acordat binecuvintari speciale, El i-a respins atunci cind ei L-au crucificat pe Mesia. Cea mai logica deductie evidenta din acesta credinta- invatatura in crestere chiar printre evanghelici- este ca Israel, in ciuda zecilor de profetii ce sustin contrariul, nu are mai mult drepturi asupra pamintului pe care il poseda acum decit arabii. Aceasta invatatura il face pe Dumnezeu mincinos. In conformitate cu acesta invatatura, aceasta nu este tara unde Dumnezeu si-a pus numele (1Regi 11:36) si pe care nu o va uita niciodata(Leviticul 26:42), in ciuda pacatelor lui Israel. Dupa aceasta doctrina, Biserica este acum Israelul spiritual, si toate promisiunile
263

facute de Dumnezeu evreilor, apartin acum Bisericii. Pamintul este, bineinteles, evidenta exceptie. Biserica compusa din sute de milioane de oameni, de pe toata suprafata pamintului, nu are nevoie de pamintul lui Israel. Intr-adevar intreaga biserica nu poate locui in acea micuta tara. De aceea, tara nu mai are nici o semnificatie. Aceasta invatatura este o contrazicere directa a zecilor de profetii ce promit acel pamint lui Israel pentru totdeauna. Binecuvintari si blesteme Bineinteles ca, cei ce se identifica cu Israelul sunt interesati numai de binecuvintari, lasind blestemele pe care Dumnezeu le-a pronuntat asupra lui. O astfel de abordare intimpina doua probleme majore: 1) Majoritate abinecuvintarilor pe care Dumnezeu le-a dat lui Israel, chiar prin natura lor, nu se pot aplica niciodata Bisericii si, 2) blestemele si binecuvintarile sunt in acelasi pachet, astfel incit Biserica nu-l poate lua pe unul fara a-l accepta si pe celalalt. Cea mai mare binecuvintare a lui Israel a venit, de fapt, sub forma refacerii celor pierdute tocmai din cauza nescultarii de Dumnezeu. Numai acest lucru si este indeajuns pentru a vedea ca Israel si Biserica sunt doua entitati diferite. Nimeni nu incearca sa aplice blestemele lui Dumnezeu, Bisericii( sa fie luata din tara sa si imprastiata peste tot pamintul) pentru ca este evident ca nu li se aplica. Atunci, binecuvintarea ce decurge din repararea daunelor provocate de blesteme, nu li se aplica in aceiasi masura. Insa, aproape fiecare binecuvintare, din viitorul lui Israel este de aceasta natura si sub nici o forma nu poate fi aplicata lui Bisericii. Doua destine distincte Chiar dintr-un studiu fugitiv al profetiei cu privire la Israel si Biserica, devine clar ca, cele doua au destine diferite in viitor. De exemplu, destinul lui Israel este sa se intoarca in tara lor, din toate partile lumii unde Dumnezeu i-a imprastiat. Biserica nu a avut niciodata
264

o tara a ei, n-a fost scoasa nicodata din ea si cu siguranta nu trebiie sa fie adusa inapoi in ea. Destinul ei este in ceruri. Si Israelul si Biserica, vor juca un rol semnificativ in zilele din urma si profetii specifice au legatura cu fiecare dintre ele. Esecul de a face deosebirea intre ele conduce la aparitia unor serioase distorsiuni in profetie, in special celor ce vorbesc despre Rapire si A Doua Venire a lui Cristos. Particularitatile ce separa Israel si Biserica, fac inaplicabile pentru totdeauna, promisiunile facute de Dumnezeu lui Israel si inregistrate in numeroase locuri in Scriptura, Bisericii. Chiar natura promisiunilor lui Dumnezeu catre Israel, impune aplicarea lor catre un anumit grup etnic, aflati pe o anumita bucata de pamint, de pe care vor fi luati si raspinditi pe tot Pamintul, apoi vor fi adusi din nou acolo in timpurile din urma. In contrast, Biserica, care nu exista atunci cind promisiunile au fost facute si nici nu este mentionata in Vechiul Testament, departe de a fi un grup etnic lesne identificabil, este compusa din multitudini provenite din orice semin ie, de orice limb , din orice norod i de orice neam. (Apocalipsa 5:9). Nu putem afirma suficient de puternic ca, daca vrem sa intelegem Rapirea si A Doua Venire, atunci trebuie sa facem distinctia dintre Israel si Biserica. Altfel vom face confuzie intre rolul distinct pe care fiecare in parte trebuie sa-l joace. Daca inlocuim Israelul cu Biserica, atunci am provocat o confuzie iremediabila in profetie si nu vom mai fi in stare sa deosebim timpurile in care traim, descrise in Scriptura ca vremurile de pe urma.

265

Aceasta generatie
-Capitolul 26-

Tot a a, i voi, cnd ve i vedea toate aceste lucruri, s ti i c Fiul omului este aproape, este chiar la u i. Adev rat v spun c , nu va trece neamul(generatia) acesta pn se vor ntmpla toate aceste lucruri. Matei 24:33-34 Aici, se pare ca Isus Cristos ne ofera criteriul cu care am putea data, cel putin cu aproximatie, intoarcerea Sa. Exista o generatie( un neam) care nu va trece, pina cind tot cea ce a fost profetit cu privire la vremurile din urma nu se va fi implinit. Cunoastem deasemenea ca totul trebuie sa se fi implinit deja la sfirsitul ultimei saptamini a lui Daniel, astfel incit vom putea descoperii cind aceasta se va intimpla. Este evident ca ceea ce Isus Cristos ne spune aici este de o extraordinara importanta, in incercarea noastra de a discerne cit de aproape suntem de intoarcerea Sa. Ca intotdeauna, insa, sunt ceva probleme. Cui ii vorbeste Cristos, Bisericii sau lui Israel? Se refera la Rapire sau la A Doua Venire? Ce sau cine este inclus in expresia acesta generatie(neam) ? Mai mult, dupa cum am notat intr-un capitol precedent, cel putin superficial, afirmatia de mai sus pare sa contrazica versetele 42 si 44: pentru c nu ti i n ce zi va veni Domnul vostru c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i. Va venii un timp in care toate semnele de care el vorbea se vor implinii sub ochii unei anumite generatii. Pe acesta baza isi vor da seama ca intoarcerea lui Cristos este chiar la usa. Insa in acelasi timp El afirma ca nimeni nu va sti cind se intoarce. De fapt nici chiar cei ce-l vor astepta, probabil, nu-si vor da seama ca El chiar atunci se intoarce. Bineinteles ca stim ca aceste afirmatii aparent contradictorii sunt amindoua adevarate si in realitate nu se contrazic.

266

Deja am aratat ca nu exista decit o singura cale rationala si scripturala prin care cele doua afirmatii pot fi reconciliate. Cristos se refera la doua evenimente diferite: Rapirea si A Doua Venire. Rapirea nu este anuntata de nici un semn, si va surprinde aproape pe toata lumea. Toate semnele sunt pentru A DouaVenire. De aceea, toti cei ce acorda atentie cuvintelor sale, vor sti exact cind El este chiar la usa asteptind sa reintre pe scena lumii. De aceasta data nu va mai venii ca un miel dus la abator, ci in putere si glorie pentru a aduce razbunarea peste inamicii lui Dumnezeu. Doua viziuni diferite Care generatie va sti exact cind urmeaza sa aiba loc intoarcerea lui Cristos? In fata caror ochi toate aceste semne se vor implinii vizibil astfel incit sa nu poata fi confundate? Deoarece stim ca aceste semne trebuie sa aiba loc in timpul saptaminii a 7-a a lui Daniel, generatia aflata in viata in acel moment este generatia la care se refera Isus. Dar care generatie este? Pentru ultima intrebare exista doua majore viziuni opuse. Ele apartin preteristilor pe de o parte si a futuristilor pe de alta parte. Preteristii cred ca toate profetiile de la muntele Maslinilor si cele din Apocalipsa pina la capitolul 20, deja s-au implinit( majoritatea in jurul anului 70 d.Cr.). In consecinta, ei considera ca aceasta generatie se refera la cei ce erau in viata atunci cind Cristos rostea aceste cuvinte, adica in anul 32 d.Cr. Daca consideram durata unei generatii, 40 de ani, atunci s-ar parea ca anul 70 d.Cr. atunci cind orasul si Templul au fost distruse, sustine aceasta teorie. In timp ce futuristii accepta ca implinite acele profetii ce pot fi identificate ca atare( cum ar fi distrugerea Ierusalimului in 70 d.Cr.), ei cred ca, majoritatea acestor profetii urmeaza sa fie implinite intr-o perioada viitoare cunoscuta sub numele de vremurile din urma. De aceea ei cred ca acesta generatie,se refera la o viitoare generatie ce va trai pe pamint invremurile din urma. Unii futuristi spun simplu ca, atunci cind aceste semne vor incepe sa-si faca aparitia, se vor produce toate de-alungul unei generatii. Pare
267

improbabil, insa, ca cele spuse de Isus sustin acesta viziune. Daniel deja ne-a spus ca, aceste lucruri trebuie sa aiba loc intr-o perioada mai scurta de timp, cei sapte ani a saptamini a 70-a. Cu siguranta ca Isus Cristos nu va extinde cei sapte ani la o generatie intreaga, pentru ca daca ar face asa ar insemna sa-l contrazica pe Daniel. O interpretare dezamagitoare Alti futuristi impartasesc ideea ca, acesta generatie, se refera la generatia care va fi martora intoarcerii Israelului in tara lor. De aceea toate profetiile se vor fi implinit din momentul in care Israelul s-a intors acasa, 1948, in cadrul unei generatii. Din pacate, unii futuristi, calculind ca 40 ani ar fi durata unei generatii, atunci toate semnele s-ar implinii inclusiv Necazul cel Mare, Armaghedonul si A Doua Venire pina in anul 1988. Cei ce credeau in Rapirea pre-tribulatie au scazut sapte ani din anul 1988 si au declarat anul 1981 ca fiind anul Rapirii. Bineinteles ca Rapirea nu a avut loc conform acelui program. Chiar si cei ce cred in Rapirea post-tribulatie au fost dezamagiti, pentru ca Necazul nu a inceput si nici Anticristul nu fusese descoperit. Singura optiune ramasa pentru cei ce adopta acest punct de vedere, a fost sugestia ca o generatie poate dura mai mult de 40 ani. Un verset folosit pentru a justifica durata unei generatii mai mare decit 40 de ani , este cel din Geneza 15:16. Dumnezeu ii spune lui Avraam ca descendetii sai vor intra in tara Canaan in a patra generatie . Cum in Exodul 12:40 ni se spune ca israelitii au petrecut 430 de ani in Egipt, dupa aceasta estimare, o generatie ar avea mai mult de 100 de ani. In timp ce mai avem cel putin 50 de ani pentru a vedea daca ultimul punct de vedere este cel corect, ne trebuie foarte putin timp pentru a demola teoria preterista. Este absolut sigur ca toate semnele si evenimentele anuntate in Matei 24 nu au avut loc pina in anul 70 d.Cr. Te intrebi, oare, cum poate cineva crede intr-o astfel de teorie. Si totusi multi o fac. Haideti sa enumeram numai citeva motive pentru care pozitia preterista este eronata. Implinirea in trecut a tuturor profetiilor nu poate fi adevarata
268

In versetul 21 Isus avertiza ca un necaz mare va venii, cum n-a mai fost altul de la inceputul lumii si nici nu va ma fi. Aceasta ultima parte a frazei si nici nu va mai fi., distruge teoria preterista. Distrugerea Ierusalimului si macelarirea evreilor din 70 d.Cr., intr-adevar putea fi cel mai mare necaz de pina in acel moment, dar de atunci au fost altele mult mai grave. Nu trebuie decit sa mentionezi Holocaustul nazist pentru a-ti sustine punctul de vedere. Versetele 29-31 ne spun ca ndat dup acele zile de necaz, soarele se va ntuneca, luna nu- i va mai da lumina ei, stelele vor c dea din cer, i puterile cerurilor vor fi cl tinate. Atunci se va ar ta n cer semnul Fiului omului, i vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere i cu o mare slav . El va trimete pe ngerii S i cu trmbi a r sun toare, i vor aduna pe ale ii Lui din cele patru vnturi, dela o margine a cerurilor pn la cealalt . Aceste evenimente sunt foarte spectaculoase si cu siguranta vor fi vazute de intreaga lume, insa toate stralucesc prin absenta totala din istorie. Cu siguranta ca, nici unul nu a avut loc pina in anul 70 d.Cr. si nici pina in ziua de azi. Acest lucru nu este surprinzator, in masura in care, nici Necazul cel Mare nu a avut loc. Foarte putin,ar trebui cineva sa mentioneze din devastarile si distrugerile profetite in Apocalipsa si care vor lovi intregul pamint- din care nici una nu a avut loc inainte de 70 d.Cr.- pentru a oferii dovezi suplimentare in sprijinul afirmatiei ca prin acesta generatie Cristos, nu s-a referit la generatia in viata in acel moment. Anticristul nu aparuse ( Nero nu se califica pentru pozitie dupa cum am vazut), imperiul Roman nu a renascut ( nici nu fusese distrus pina la 70 d. Cr.)si putem continua la nesfirsit. Acste profetii si multe altele ca ele sunt inca in viitor si isi vor urma cursul, dupa cum am vazut, in acea perioada de sapte ani, a Marii Tribulatii, ce coincide cu a saptea saptamina a lui Daniel, si care asteapta Rapirea Bisericii inainte sa inceapa sa se implineasca. Exista vreo alternativa la asteptarea de aproape 50 de ani pentru a vedea daca data de 2048 este corecta? Da, mai exista o interpretare a intelesului cuvintelor lui Isus Cristos- acesta generatie- interpretare pe care scriitorul acestei carti a avut-o din totdeauna si pe care probabil,
269

o impartasesc si altii. Acesta interpretare este in mod clar sustinuta de Zaharia 12. Acesta generatie-o fraza des utilizata Discursul de pe muntele Maslinilor nu a fost primul unde Isus a facut referire la acesta generatie. De fapt, in numeroase ocazii a fost foarte specific in descrierea unei anumite generatii, aceea pe care cred ca a avut-o in minte in acea profetie. De doua ori a folosit cuvintele aceasta generatie, prima data in Matei 11:16. Acolo pare ca se refera la cei in viata in acel moment, pentru ca a mentionat in mod specific respingerea de catre ei a celor auzite de la Ioan Botezatorul si de la El in persoana. Toate celelalte referinte la acesta generatieau o cu totul alta particularitate. A doua referire la aceasta generatiear parea nerezonabila daca-i viza numai pe cei ce traiau in acel moment: ca s vin asupra voastr tot sngele nevinovat, care a fost v rsat pe p mnt, dela sngele neprih nitului Abel pn la sngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-a i omort ntre Templu i altar. Adev rat v spun, c toate acestea vor veni peste neamul(generatia) acesta. Matei 23:35-36 Zaharia, la care Isus facea referire, este fara dubiu preotul pe nume Zaharia, lapidat si omorit in curtea Templului pe cind, in timpul regelui Ioas, ii avertizase pe evreii din Iuda sa se pocaiasca ( 2Cronici 24:2021). Ca tot singele nevinovat varsat pe pamint, de la moartea lui Abel in jurul anului 4000 i.Cr. si pina la moartea preotului omorit prin lapidare in anul 1000 i.Cr., va fi pus asupra generatiei de evrei care nu traia la nici unul din momentele expuse mai sus, cu greu poate avea sens. Astfel suntem confruntati cu posibilitatea, chiar necesitatea, ca Isus sa fi dat o intelegere mai larga termenului acesta generatie. Cu doua versete mai devreme (23:33), gasim un indiciu in aceste cuvinte ale lui Isus erpi, pui de n prci! Cum ve i sc pa de pedeapsa
270

gheenei? Petru descrie singura cale de scapare, in predica sa din ziua Pentecostului; si folosind aceleasi cuvinte ne indica, din nou, un inteles mai larg: i, cu multe alte cuvinte, m rturisea, i ndemna, i zicea: Mntui i-v din mijlocul acestui neam(generatii) tic los. Fapte 2:40 Caracteristici- nu perioade de timpUn neam ticalos si neam de vipere identifica un grup de oameni, nu dupa perioada in care au trait ci, dupa caracteristicile fiecaruia. Cu siguranta ca oricine ar fi trait, in orice moment al istoriei si ar fi manifestat aceleasi tendinte funeste ar fi fost, deasemenea, parte a acelei generatii de vipere. De fapt, Cristos folosise mai devreme aceiasi expresie si cu alte ocazii expresii similare. Citeva dintre ele, toate din Matei: 12:34 12:39 16:4 17:17 neam de vipere neam viclean(rau) si preacurvar neam viclean si preacurvar neam necredincios si indaratnic

In repetate rinduri, Isus a legat cuvintele rau, indaratnic, preacurvar, necredincios, vipere, necredincios, de celalalt cuvint, neam sau generatie. Cu siguranta ca, generatia despre care El vorbea era caracterizata de aceste adjective acuzatoare. Deasemenea, Isus a legat ascultatorii sai, prin pacat, de generatiile precedente de evrei, pe care lea intitulat generic parinti. De fapt, Isus face exact acest lucru atunci cind isi numeste ascultatorii generatie de vipere: Vai vou , c rturarilor i fariseilor f arnici! C zidi i mormintele proorocilor i mpodobi i pe ale drep ilor, i zice i: De am fi fost noi n zilele p rin ilor no tri, n-am fi fost p rta i cu ei la v rsarea sngelui proorocilor. Astfel, dar, m rturisi i voi n iv c sunte i fii ai celor ce

271

au ucis pe prooroci. Dar voi ntrece i m sura p rin ilor vo tri! erpi, pui de vipere, cum ve i sc pa de osnda gheenei? Matei 23:29-33 Este foarte clar ca, Isus isi acuza ascultatorii de pacatele parintilor lor. De ce? Pentru ca ei sunt inruditi nu numai fizic ci, au in comun si inimile lor rele. Daca ascultatorii Sai erau o generatie de vipere, atunci la fel trebuie sa fi fost si parintii lor, de al caror pacat ii acuza si pe ei. In discursul Sau, curajos si convingator, catre cei ce urmau sa-l lapideze, Stefan arata ca toate generatiile de israeliti din trecut i-au ucis profetii si au fost idolatre si razvratite impotriva lui Dumnezeu. Trebuie sa citesti intregul sau extraordinar discurs pentru a gusta savoarea puterii argumentului sau, dar din pacate nu-l putem cita integral aici. La sfirsit ii acuza pe cei prezenti pentru ca sunt copii parintilor lor- cei ce se opun lui Dumnezeu si-i ucid profetii- asa cum necredincioasa si vicleana natiune a lui Israel a facut inca de la inceput: Voi cei tari n cerbice i net ia i mprejur la inim i la urechi, voi pururea sta i mpotriva Duhului Sfnt, precum i p rin ii vo tri, a a i voi! Pe care dintre prooroci nu l-au prigonit p rin ii vo tri? i au ucis pe cei ce au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept, ai C rui vnz tori i uciga i v-a i f cut voi acum, Voi, care a i primit Legea ntru rnduieli de ngeri i n-a i p zit-o! Fapte 7:51-53 Reiese astfel clar, din ceea ce si Isus si Stefan spuneau si din marturia Scripturii, ca Israel a fost din totdeauna o natiune vicleana si o generatie de vipere. S-au razvratit repetat impotriva lui Dumnezeu si au respins si chiar ucis profetii pe care El ii trimitea. Atitudinea lor fata de Isus nu era prin nimic noua, nimic ce nu fusese profetit, nimic ce nu era deja asteptat- si ce urma sa continue. Atunci, ceea ce Isus spunea era ca, aceiasi atitudine va ramine printre evrei pina cind totul se va implini. Pacatele generationale ale lui Israel se vor manifesta pina in vremea sfirsitului( desi multi indivizi din rindurile lor vor crede in Mesia si vor deveni astfel parte a Bisericii).
272

Poporul ales va ramine rezistent fata de Dumnezeu in viclenia si orbirea lui, pina in momentul in care Isus isi va face aparitia in mijlocul Armaghedonului pentru a-i salva. Si, intr-adevar, asta este exact ceea ce Zaharia profetea dupa cum am notat deja: Atunci voi strnge toate neamurile la r zboi mpotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luat , Domnul Se va ar ta, i va lupta mpotriva acestor neamuri, Picioarele Lui vor sta n ziua aceea pe muntele M slinilor, Atunci voi turna peste casa lui David i peste locuitorii Ierusalimului, un duh de ndurare i de rug ciune, i i vor ntoarce privirile spre Mine, pe care L-au str puns. l vor plnge cum plnge cineva pe singurul lui fiu, i-l vor plnge amarnic, cum plnge cineva pe un nti n scutn ziua aceea, se va deschide casei lui David i locuitorilor Ierusalimului un izvor, pentru p cat i necur ie i dac -l va ntreba cineva: De unde vin aceste r ni pe cari le ai la mni? el va r spunde: n casa celor ce m iubeau le-am primit. Z Zaharia 14:2,3,4;12;13 O generatie care nu va trece pina ce nu e totul implinit Astazi, poti auzi din ce in ce mai tare acesta plingere facuta de crestini: Evreii astia necredinciosi nu merita sa fie in acea tara! O gasca de atei, agnostici, ce il neaga si resping pe Cristos. Este numai o coincidenta ca se afla acolo. Cu siguranta ca Dumnezeu nu ii mai binecuvinteaza! A, da, ei nu merita sa fie in acea tara, mai mult decit noi meritam sa fim iertati de pacatul nostru prin lucrarea izbavitoare trimisa de Dumnezeu prin Domnul Isus Cristos. Nici ei nu sunt acolo pentru ca sunt vrednici, ci datorita promisiunii facuta de Dumnezeu lui Avraam, Isaac si Iacov de a le aduce descendentii inapoi in tara lor in zilele din urma. Evrei de azi nu fac altceva decit sa-si urmeze parintii, dovedind astfel ca fac parte din aceiasi generatie necredincioasa si incapatanata la care facea referire Isus. Dealungul istoriei, strabunii lor, in continuu nu l-au ascultat pe Dumnezeu, insa El i-a adus in tara promisa si le-a indurat vicleniile timp de sute de ani inainte sa ii dea la o parte. Deci ce
273

e nou? Si cum altfel s-ar putea Mesia intoarce la Ierusalim si sa-si gaseasca poporul atacat de catre armatele intregii lumi, ca mai apoi, ei sa se pocaiasca de faptele lor atunci cind El ii va salva. Trebuia ca ei sa se intoarca acolo inca necredinciosi. Aceasta generatie nu ar fi putut trece. Isus a aspus ca acesta generatie vicleana si necredincioasa nu va trece pina ce totul nu se va fi implinit. Exact asa cum a prezis El, Israel ramine un neam de necredinciosi. Insa Pavel a scris ca, tot Israelul va fi mintuit. Cind se va intimpla asta? Nu inainte ca toate aceste lucruri sa se implineasca dupa cum spunea Isus. Cind se va intimpla asta? La Armaghedon atunci cind Cristos vine sa salveze pe Israel. Armaghedonul este ultimul eveniment din saptamina a saptezecea. Pina in acel moment oamenii au fost martorii tuturor semnelor date de Isus. Israel este inconjurat de armatele intregii lumi, venite sa-i anihileze. In acel moment toate semnele vor fi implinite. Oricine a studiat Biblia stie ca A Doua Venire e pe cale sa aiba loc. Chiar si Anticristul stie ca Isus Cristos vine si iese sa se lupte cu El. Deja am analizat Scripturile care ne asigura de acest fapt. Cind il vor vedea pe Domnul Isus Cristos, pe care l-au respins, venind sa-i salveze, toti supravietuitorii evrei vor cunoaste in sfirsit adevarul si vor crede in El. Numai atunci acesta generatie de rebeli necredinciosi va trece, dar nu mai inainte. In timp ce acest capitol nu ne-a adus mai aproape de cunoasterea momentului precis in care va avea loc A Doua Venire, s-a ocupat cu un element cheie in intelegerea profetiilor pe care nu-l putem ignora. Este necesar sa intelegem ce-a vrut Cristos sa zica prin aceasta generatie, pentru ca altfel vom ajunge la concluzii gresite cu privire la Rapire.

274

Dar Imparatia?
-Capitolul 27-

iei va fi propov duit n toat lumea, ca s slujeasc de m rturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfr itul. Matei 24:14 Ce spun eu, fra ilor, este c nu poate carnea i sngele s mo teneasc mp r ia lui Dumnezeu; i c , putrezirea nu poate mo teni neputrezirea. 1Corinteni 15:50 Adev rat, adev rat i spun c , dac un om nu se na te din nou, nu poate vedea mp r ia lui Dumnezeu. Ioan 3:3 Nu te teme, turm mic ; pentruc Tat l vostru v d cu pl cere mp r ia. Luca 12:32 Fiindc am primit dar o mp r ie, care nu se poate cl tina, s ne ar t m mul mitori, i s aducem astfel lui Dumnezeu o nchinare pl cut , cu evlavie i cu fric ; Evrei 12:28 Multi evanghelici cred ca in primul verset citat mai sus, Matei declara ca Evanghelia trebuie propavaduita catre fiecare trib si fiecarei limbi de pe pamint- si chiar , dupa cum sugereaza unii, fiecarui individ de pe pamint- inainte ca Rapirea sa aiba loc. Daca ar fi asa, atunci Cristos a fixat o preconditie pentru intoacerea Sa, ceea ce ar nega iminenta. Cu siguranta n-ar fi spus:

Evanghelia aceasta a mp r

275

Mijlocul s v fie ncins, i f cliile aprinse. i s fi i ca ni te oameni, cari a teapt pe st pnul lor s se ntoarc dela nunt , ca s -i deschid ndat , cnd va veni i va bate la u . Luca 12:35,36 daca El nu s-ar putea intoarce inainte ca Evanghelia sa fie predicata fiecarei persoane de pe pamint! Nici Pavel n-ar fi incurajat Biserica primara sa se pregateasca, sa vegheze, si sa astepte intoarcerea Domnului. De aceea o astfel de interpretare nu poate fi acceptata. De fapt, Cristos nu pre conditioneaza Rapirea. Aceasta nadejde binecuvintataar trebui mai de graba sa fie numita inceputul, nu sfirsitul, pentru ca introduce Ziua Domnului si a 7-a saptamina a lui Daniel. Este sfirsitulcare nu poate veni pina cind Evanghelia nu a fost predicata fiecarui natiuni. Atunci, trebuie sa ne intrebam, sfirsit-ul a ce? Si ce a vrut sa spuna prin sa slujeasca de marturie tuturor natiunilor? Restaurarea guvernarii suverane a lui Dumnezeu Pentru ca un sfirsit preliminar nu este specificat, atunci Cristos trebuie sa fi avut in vedere sfirsitul lui Satan si a rebeliunii omenirii, urmata de introducerea noului Univers al lui Dumnezeu. Ca sfirsitulcoincide cu infiintarea finala a imparatiei lui Dumnezeu in plenitudinea ei eterna este confirmat de Pavel: n urm , va veni sfr itul, cnd El va da mp r ia n mnile lui Dumnezeu Tat l, dup ce va fi nimicit orice domnie, orice st pnire i orice putere. 1Corinteni 15:24 Prin sfirsit, Pavel intelege batalia finala a lui Dumnezeu cu Satan si refacerea totala, prin Cristos, a conducerii de drept a lui Dumnezeu peste Universul Sau. Cristos la invins pe Satan pe Cruce ( Evrei 2:4-15) si a invins moartea prin invierea Sa. Acum trebuie sa conduca pamintul de pe tronul lui David, aducind astfel beneficiile victoriei Sale asupra poporului ales al lui Dumnezeu intru implinirea promisiunilor profetice. In final trebuie sa inabuse ultima rebeliune a lui Satan la sfirsitul
276

mileniului. Dupa aceea Dumnezeu va fi conducatorul suprem peste intreaga Sa creatie eterna in care rebeliunea si pacatul nu mai pot intra niciodata. Se crede si se predica, ca imparatia lui Dumnezeu este mileniul din Apocalipsa. Este adevarat, dar numai in parte. Imparatia de o mie de ani a lui Cristos este numai manifestarea temporara si paminteana a imparatiei eterne. De aceea este clar ca mileniul nu este imparatia eterna. Mileniul este limitat ca durata in timp si sfirsitul lui este prin razboi, in timp ce imparatia lui Dumnezeu este intruchiparea pacii eterne. Este evident, ca mileniul nu se ridica la inaltimea acestor descrieri: mp r ia Ta este o mp r ie vecinic , Psalm 145:13; Daniel 4:3; 2Petru 1:11 El va face ca domnia Lui s creasc , i o pace f r sfr it va da scaunului de domnie al lui David i mp r iei lui, o va nt ri i o va sprijini prin judecat i neprih nire, de acum i'n veci de veci Isaia 9:7 nu poate carnea i sngele s mo teneasc mp r ia lui Dumnezeu 1Corinteni 15:50 daca un om nu se na te din nou, nu poate vedea( cu atit mai putin intra in) mp r ia lui Dumnezeu. Ioan 3:3 Daca adevarata inparatie a lui Dumnezeu este eterna, atunci evanghelia imparatiei ii pregateste pe cei ce o primesc, nu pentru mileniu ci pentru eternitate. Atunci ce este mileniul? Ce este mileniul? In contrast cu cerul, mileniul nu este etern, pacea i se termina intrun razboi, si multi oameni din carne si oase, ce nu sunt nascuti din nou, vor popula pamintul in acele timpuri. Ei sunt cei ce se vor revolta impotriva lui Cristos, atunci cind Satan este eliberat dupa 1000 de ani din Adinc (Apocalipsa 20:2-7).
277

Guvernarea de o mie de ani a lui Cristos, de pe tronul lui David, este implinirea promisiunii facuta de Dumnezeu lui Avraam, Isaac, Israel si David- dar reprezinta mai mult de atit. Este dovada finala a naturii incorigibile a inimii omului. Cristos este prezent in Ierusalim, conduce intreaga lume si sfintii din toate generatiile, in trupuri renascute, administreaza cu dreptate Imparatia sub conducerea Sa directa. Orice lucru rau este interzis si se pedepseste imediat. Chiar si Satan este inchis si nu poate influenta omenirea in nici un fel. Pamintul redevine un paradis edenic pentru 1000 de ani. La sfirsitul acelei perioade, Satan este eliberat si primeste din nou libertate de acces pe pamint. Incredibil insa, imediat el reuseste sa insele multimile ce au cunoscut guvernarea binefacatoare a lui Cristos, au experimentat numai pace si bunatate, si pina atunci au fost tinuti departe de orice ispita demonica. Il vor urma pe Satan! Nu au existat abuzuri ale copiilor in 1000 de ani, nu au fost familii dezorganizate, saracie sau lipsuri. Nici unul din motivele ce ni se ofera azi pentru comportament gresit nu va exista, insa raul salasuieste in inima omului si izbucneste atunci cind apare oportunitatea. Ultima rebeliune a omenirii impotriva lui Dumnezeu, constitue dovada suprema ca teoriile sociologilor si psihologilor, care dau vina pe circumstante si mediu, sunt false. Bineinteles ca nebunia unor astfel de teorii a fost deja dovedita in gradina Eden. Insa la sfirsitul mileniului, nu vor mai fi numai Adam si Eva, ci milioanele de descendenti ai lor care, intr-un mediu inconjurator perfect, se intorc impotriva lui Dumnezeu si ii jura credinta lui Satan. Mai mult, acesti rebeli din mileniu vor avea intrega dovada a caracterului distrugator al pacatului si a dragostei si mintuirii lui Dumnezeu- pentru ca Isus Cristos cel crucificat si inviat guverneaza in mijlocul lor. Atacul futil asupra Ierusalimului in incercarea de a-l detrona pe Isus Cristos, va fi ultima incercare a lui Satan de a prelua controlul Universului. Este clar ca acesti rebeli, desi au experimentat conducerea milenara a lui Cristos in pace si dreptate, n-au facut niciodata parte din Imparatia Sa. N-au crezut niciodata Evanghelia Imparatiei. Ce este evanghelia asta?
278

Nu exista decit o singura evanghelie adevarata. Ea ofera viata eterna ca un dar gratuit al lui Dumnezeu, prin credinta in Domnul Isus Cristos. Credinta sincera ca El a murit pentru pacatele tale, iti aduce o noua nastere in Imparatia lui Dumnezeu. Aceasta transformare te aduce in pozitia de submisie plina de dragoste fata voia suverana a Creatorului tau de-alungul eternitatii- o viata noua ce nu se va mai sfirsii. Ce a vrut Isus Cristos sa spuna atunci cind a zis ca acesta evanghelie trebuie propavaduita in toata lumea, ca marturie, tuturor natiunilor inainte ca sfirsitul sa vina? Bineinteles ca acesta evanghelie va fi proclamata in intregimea adevarului si puterii sale, chiar de catre Isus Cristos in persoana in timpul mileniului, si de noi cei rascumparati, ce vom guverna impreuna cu El in trupurile noastre renascute si glorificate. Dar va mai fi propavaduita, in putere, intr-un mod insolit in timpul tribulatiei. O proclamatie plina de putere catre lume Cu siguranta ca, Isus Cristos nu spune ca Evanghelia trebuie vestita fiecarui om. Milioane de oameni au murit fara sa o auda. Mai degraba ea trebuie vestita in toata lumea pentru a sluji drept marturie tuturor oamenilor. Aceasta fraza suna ca si cum va venii o zi, cind nu numai indivizii, ci si natiunile lumii vor fi confruntate cu puterea evangheliei si consecintele respingerii ei. In viziunea sa, Ioan, pare ca ne descrie exact acest lucru in viitor: Voi da celor doi marturi ai mei s prooroceasc , mbr ca i n saci, o mie dou sute ase zeci de zile. Ace tia snt cei doi m slini i cele dou sfe nice, cari stau naintea Domnului p mntului. Dac umbl cineva s le fac r u, le iese din gur un foc, care mistuie pe vr jma ii lor; i dac vrea cineva s le fac r u, trebuie s piar n felul acesta. Ei au putere s nchid cerul, ca s nu cad ploaie n zilele proorociei lor; i au putere s prefac apele n snge, i s loveasc p mntul cu orice fel de urgie, oridecteori vor voi. Apocalipsa 11:3-6
279

Ce mesaj extraordinar, dinamic si constringator vor aduce tuturor natiunilor, cei doi evanghelisti trimisi de Dumnezeu! Nimeni nu-i poate cataloga drept nebuni, pentru ca au puteri supranaturale incredibile si pentru ca-l sfideaza pe Anticrist in incercarile lui de a le astupa gura. Fara dubiu ca ei vor putea fi vazuti in fiecare colt al pamintului, prin intermediul televiziunii internationale, in timp ce avertizeaza pamintenii de apropiata judecata a lui Dumnezeu. Politia mondiala si chiar armata vor fi fara putere in incercarea de a-i amuti. Oricine va incerca sa-i opreasca din predicare va fi distrus instantaneu. Chiar si puterile satanice ale Anticristului nu sunt pe masura acestor neinfricati predicatori propavaduitori ai adevarului. Nu exista indoiala ca cei doi vor capta atentia intregii lumi! Mesajul lor va fi o chemare la pocainta catre intrega lume si de recunoastere a faptului ca Isus Cristos este conducatorul de drept al lumii. Cei trei ani si jumatate in care cei doi isi vor rosti predica constringatoare, par sa coincida cu prima jumatate a saptaminii a 70-a lui Daniel. Multi vor crede mesajul pe care-l proclama ei si vor refuza sa se inchine imaginii Anticristului si sa ii poarte semnul- si vor fi omoriti pentru credinta lor. La sfirsitul celor 1260 de zile, Dumnezeu ii va permite Anticristului sa-i ucida pe cei doi martori. Trupurile lor moarte vor zace in strada in Ierusalim, timp de trei zile si jumatate- cite o zi pentru fiecare an de marturie incredibila. Apoi, in fata unei lumi inmarmurite, vor fi inviati si ridicati in cer. In acest timp( in mijlocul saptaminii, Daniel 9:27)Anticristul rupe tratatul de pace cu Israelul, provocind astfel intreruperea sacrificiilor si jertfei din templul reconstruit. Apoi isi pune icoana in templul lui Dumnezeu si obliga pe oameni sa i se inchine ca lui Dumnezeu. Din acel moment, imperiul raului incepe sa se dezvaluie, sub pedeapsa lui Dumnezeu turnata peste lumea ce se apropie tot mai mult de un razboi general impotriva lui Israel. Necazul cel Mare

280

Desi da startul ultimei parti a celei de-a saptezecea saptamini a lui Daniel, cunoscuta sub numele de Necazul cel Mare sau Marea Tribulatie, tradarea Israelului de catre Anticrist, marcheaza inceputul unei persecutii generalizate a evreilor mult mai intensa decit orice au experimentat ei in trecut. Ieremia o numeste timpul necazului lui Iacov (30:7). Israel nu va tolera acesta tradare. Conflictul crescind va ingloba treptat toate natiunile si va culmina in Armaghedon. Foarte probabil, in acelasi timp, Dumnezeu ii da Anticristului autoritate ... s fac r zboi cu sfin ii, i s -i biruiasc .( Apocalipsa 13:7) . Daca Biserica a fost rapita, atunci cine sunt sfintii? Nu pot fi altii decit cei ce nu au auzit Evanghelia inainte de Rapire dar, care, in timpul Necazului au auzit-o si au crezut in Cristos. Cei care mai inainte au auzit si respins Evanghelia- pentruc n'au primit dragostea adev rului ca s fie mntui i. (2Tesalonicieni 2:10) li se va da o lucrare de r t cire, ca s cread [Anticristul] o minciuna (v.11) Se pare ca nici un om din acesta categorie, nu va mai avea oportunitatea de a crede adevarul. In schimb, Dumnezeu ii va face sa creada minciuna pe care au ales-o atunci cind au respins adevarul. Deoarece toti cei ce vor crede Evanghelia in timpul Tribulatiei vor fi ucisi, o Rapire post-tribulatie este un non-eveniment. Vor fi foarte putini credinciosi, poate chiar deloc, pentru a fi rapiti, toti fiind ucisi de Anticrist pentru refuzul de a i se inchina si de a-i purta semnul ( Revelatia 13:15). Multimi intregi de oameni vor crede Evanghelia, vor fi credinciosi lui Cristos in timpul saptaminii a 70-a a lui Daniel, si vor plati credinta cu propia viata: am v zut supt altar sufletele celor ce fuseser junghia i din pricina Cuvntului lui Dumnezeu, i din pricina m rturisirii, pe care o inuser . Ei strigau cu glas tare, i ziceau: Pn cnd, St pne, Tu, care e ti sfnt i adev rat, z bove ti s judeci i s r zbuni sngele nostru asupra locuitorilor p mntului? Fiec ruia din ei i s'a dat o hain alb , i li s'a spus s se mai odihneasc pu in vreme, pn se va mplini num rul tovar ilor lor de slujb i al fra ilor lor, cari aveau s fie omor i ca i ei

281

Dup aceea m-am uitat, i iat c era o mare gloat , pe care nu putea s'o numere nimeni, din orice neam, din orice semin ie, din orice norod i de orice limb , care st tea n picioare naintea scaunului de domnie i naintea Mielului, mbr ca i n haine albe, cu ramuri de finic n mni; Ace tia vin din necazul cel mare; ei i-au sp lat hainele, i le-au albit n sngele Mielului i nu i-au iubit via a chiar pn la moarte. Apocalipsa 6:9-11; 7:9-14; 12-11 Evanghelia Imparatiei Ce este aceasta Evanghelie a imparatiei pe care cei doi martori si cei 144000 de evanghelisti evrei ( Apocalipsa 7: 3-8) o vor proclama, lucrare care va conduce la martirizarea celor ce o vor crede? Multi evanghelici fac diferenta dintre evanghelia pe care noi o predicam acum si evanghelia imparatiei, pe care Cristos si ucenicii Sai au anuntat-o de la inceput si care va fi propavaduita in timpul Necazului cel Mare. Ei sugereaza ca cei ce cred acesta evanghelie nu fac parte din Biserica, ci li se va permite sa-si continue viata pe acest pamint in timpul imparatiei de o mie de ani a lui Cristos. S-ar parea ca acesta evanghelie se refera numai la mileniu si a fost data de catre Isus Cristos exclusiv evreilor. Cu alte cuvinte, evanghelia imparatiei chema pe Israel sa recunoasca pe Mesia si sa se supuna de bunavoie Celui care are drept de guvernare de pe vechiul tron al lui David. Cind Israel l-a respins si crucificat pe Cristos, evanghelia imparatiei a incetat, Biserica s-a nascut si a inceput sa propavaduiasca evanghelia harului lui Dumnezeu. O asemenea interpretare dispensationala nu este insa sustinuta de Scriptura. Marcu 13 este paragraful paralel lui Matei 24. Ne ofera aceiasi marturie, prin Cristos, despre Evanghelia care trebuie sa fie predicata in toata lumea inainte de sfirsit, lasind insa afara fraza a imparatiei. Marcu spune simplu, Mai nti trebuie ca Evanghelia s fie propov duit tuturor neamurilor.( 13:10) Care evanghelie? Nu exista decit una singura. Si denumirea ei este Evanghelia vesnica (Apocalipsa 14:6).

282

Evanghelia inparatiei a fost singura evanghelie pe care Isus a predicat-o, Isus str b tea toat Galilea, nv nd pe norod n sinagogi, propov duind Evanghelia mp r iei, (Matei 4:23) De aceea trebuie sa fi fost aceiasi evanghelie de care Cristos vorbea atunci cind le-a spus discipolilor Duce i-v n toat lumea, i propov dui i Evanghelia la orice f ptur . (Marcu 16:15) Nu exista nici o alta indicatie ca s-ar fi referit la alta evanghelie, decit cea pe care o predica si pe care i-a invatat, deasemenea, sa o predice. Clar, era singura evanghelie pe care discipolii o cunosteau, chiar si dupa inviere (Faptele 8:12). Era deasemenea, aceiasi evanghelie pe care o predica Pavel: i acum, tiu c nu-mi ve i mai vedea fa a, voi to i aceia, n mijlocul c rora am umblat propov duind mp r ia lui Dumnezeu. Fapte 20:25 Pavel a r mas doi ani ntregi ntr'o cas , pe care o luase cu chirie. Primea pe to i cari veneau s -l vad , propov duia mp r ia lui Dumnezeu, i nv a pe oameni, cu toat ndr zneala i f r nicio piedic , cele privitoare la Domnul Isus Hristos. Fapte 28:30-31 Evanghelia imparatiei este o expresie care apare numai de cinci ori in Biblie ( Matei 4:23; 9:35; 24:14; Marcu 1:14,15) Nu exista nicaieri, nici un indiciu in Noul Testament, ca ar fi fost diferita de cea pe care o predicam astazi. Nici nu exista o indicatie a momentului cind sa facut tranzitia dintre evanghelia ce si-a adus ascultatorii in Imparatie si evanghelia care i-a dus in Biserica. Insa, se pune intrebarea, cum, inainte de moartea si invierea lui Cristos, discipolii puteau predica o evanghelie ce includea acele adevaruri, pe care ei inca nu le puteau intelege. Adevarul este ca orice promisiune de mintuire din Vechiul Testament, facuta pentru Israel sau pentru neamuri, depindea in realizarea ei de venirea lui Cristos si lucrarea Sa mintuitoare de pe cruce. Ca urma sa fie respins, iar apoi sa moara pentru pacatele noastre in implinirea sacrificiilor din Vechiul Testament, a fost anuntat de catre profeti, dupa cum am vazut. Desi ucenicii nu intelegeau aceste
283

adevaruri, ii indreptau pe crdinciosi catre Cel pe care ei il credeau Mesia. Ca Evanghelia vesnicanu s-a schimbat de la inceput, reiese clar din faptul ca, Pavel putea lua Vechiul Testament si predica aceiasi evanghelie ce o predicam noi astazi. Cei din Berea au verificat predica lui Pavel comparind-o cu Vechiul Testament si au gasit-o adevarata ( Fapte 17:11). Pavel predica ceea ce el numea, Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat s fie apostol, pus deoparte ca s vesteasc Evanghelia lui Dumnezeu, pe care o f g duise mai nainte prin proorocii S i n Sfintele Scripturi. Ea prive te pe Fiul S u... ( Romani 1:1-3) A fost predicata in conformitate cu revelatia progresiva disponibila in acel moment. Astazi ne bucuram de revelarea totala a intelesului ei. Daca nu predicam acesta evanghelie in intelesul ei total- aceiasi evanghelie pe care o predica Pavel- suntem blestemati( Galateni 1: 8,9) Este Evanghelia imparatiei? Intr-adevar este, caci numai cei ce o cred pot fi facuti fapturi noi in Isus Cristos, ce vor locui noul Univers pe care Dumnezeu il va face intr-o zi. Acel stat perfect, etern, in care rascumparatii din toate timpurile vor trai intr-o supunere plina de dragoste fata de Dumnezeu este imparatia promisa. Adevarata succesiune apostolica Daca acesta evanghelie a imparatiei este ceea ce predicau Pavel si apostolii, evreilor si neamurilor, atunci trebuie sa fie chiar evanghelia pe care noi ar trebui sa o predicam astazi. Daca evanghelia ce o predicam noi este diferita de cea predicata de Isus si apostolii sai, cind ar fi trebuit sa o invatam si cind ar fi trebuit sa incepem predicarea ei? Raspunsul la aceasta intrebare nu exista in Scriptura. Exact asa cum Cristos si-a ales cei 12 apostolii, la fel si ei trebuiau sa faca ucenici. Acestor noi ucenici li sa spus sa invete tot ceea ce Isus lea spus si poruncit apostolilor. Ei au fost instruiti sa transmita noilor convertiti tot ceea ce Isus ia invatat in cei trei ani cit au fost sub
284

indrumarea si instruirea Sa, zi si noapte: i nv a i-i s p zeasc tot ce v'am poruncit.(Matei 28:20) Cum ar fi putut noii convertiti sa se supuna tuturor poruncilor date de Cristos primilor 12, daca n-ar fi primit si ei puterea si autoritatea sa o faca? Daca cuvintele mai au un inteles, atunci toata autoritatea si responsabilitatile date de Isus discipolilor originali, trebuiau transmise convertitilor lor. Acesti noi discipoli la rindul lor trebuiau sa transmita mai departe ceea Cristos ii invatase pe primii 12. Iata adevarata succesiune apostolica! Succesiunea apostolica nu ofera ( asa cum, cu falsitate pretinde biserica Catolica ) privilegii, responsabilitati si putere unei clase clericale de preoti, episcopi si papi. Nu, aceste binecuvintari revin in mod egal, oricarei persoane ce devine discipol al lui Cristos. Acest lant al conducerii, transmis de la Cristos la apostoli, apoi de la ei la ucenicii lor si la ucenicii, ucenicilor lor revine acum oricarui crestin de astazi. Prin harul lui Dumnezeu, ni se ofera aceleasi obligatie si privilegiu de a predica in toata lumea, aceiasi evanghelie pe care apostolii au predicato, pentru ca noi suntem discipolii celor ce au fost facuti discipoli de catre ei. Fiecare crestin adevarat este un succesor al apostolilor! Confuzia cu privire la imparatie a legat multe din predicile lui Isus, cum ar fi predica de pe munte, de Israel si mileniu, facindu-i pe crestini de azi sa piarda mult din influenta ei in viata lor. Unii evanghelici merg atit de departe incit afirma ca cele patru evanghelii sunt numai pentru Israel si mileniu, iar epistolele pentru Biserica. Insa in evanghelii, Isus si-a format Biserica iar acolo gasim adevarurile fundamentale. In cealalta extrema gasim reconstructionistii, Reformatii sau teologii Legamintului si cei din denominatiunea, Imparatia Acum, care transfera Bisericii ceea ce apartine numai lui Israel. Acestia, in general, isi imagineaza ca acum suntem deja in mileniu si Biserica are responsabilitatea sa infiinteze imparatia prin preluarea treptata a lumii, in numele lui Isus Cristos. Unii chiar afirma ca Satan este inchis. Desi nimeni n-ar putea sa suspecteze acest luccru. Unii lideri din aceste miscari chiar sugereaza folosirea violentei pentru a prelua conducerea lumii.

285

Suntem deja in mileniu? Vorbind unui grup de farisei veniti sa-i puna intrebari, Cristos le-a spus: Imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru Luca 17:21

Din pacate, traducerea King James, desi in general cea mai buna, are nevoie de o imbunatatire in acest loc. Cu siguranta ca, Imparatia lui Dumnezeu, nu era inauntrul fariseilor. Da, imparatia lui Dumnezeu este deja infiintata in inima celor ce cred in Isus, iar El incepe sa guverneze ca Domn in inima si vietile lor. Dar Cristos vorbea unor necredinciosi in care El nu salasuia. Cuvintul grecesc folosit aici mai inseamna si in mijlocul vostru sau intre voi care, fara indoiala, este intelesul pe care la dorit Cristos. El, Regele, era in mijlocul lor dar ei urmau sa-L respinga si sa-L crucifice. Imparatia este acum, aici, insa in inimile credinciosilor in care Isus Cristos deja stapineste. Nu exista inca vreo manifestare vizibila a imparatiei care ar prelua conducerea peste pagini sau chiar peste animale, care sa traiasca in pace unele cu altele si cu oamenii, asa cum va fi atunci cind Cristos va guverna peste intreg pamintul. Ca asa va fi, este profetit in repetate rinduri in Vechiul Testament si chiar in Noul Testament. Ingerul Gabriel ia spus Mariei: i iat vei lua n pntece i vei na te fiu i vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare i Fiul Celui Preanalt se va chema i Domnul Dumnezeu i va da Lui tronul lui David, p rintele S u. i va mp r i peste casa lui Iacov n veci i mp r ia Lui nu va avea sfr it. L Luca 1:31-33 Promisiunile facute de Dumnezeu lui Avraam, Isaac si Iacov sunt din nou reafirmate si intarite in Vechiul si Noul Testament, si nu pot fi anulate. Iata insa ca teologia reformata, a legamintului sau a guvernarii, inlocuieste pe Israel cu Biserica. Ca un corolar, respinge guvernarea personala a lui Isus din timpul mileniului. Teologii legamintului insista
286

ca Imparatia lui Dumnezeu este prezenta acum, iar El guverneaza din ceruri prin Biserica. Acesta respingere a unei viitoare imparatii pentru Israel si aplicarea profetiilor intentionate pentru Israel si Bisericii, a creat o invatatura populara si periculoasa printre multi dintre evanghelicii din ziua de azi- o invatatura cum nu se poate mai opusa Scripturii. O inselatorie periculoasa Biblia ne spune ca Isus Cristos, atunci cind va invia pe sfintii morti, simultan va ridica la cer si pe toti crestinii aflati in viata iar apoi, ii va conduce pe toti in ceruri. Limbajul folosit pentru Rapire si Inviere, de care deja am vorbit, n-ar putea fi mai clar de atit: Pentru c nsu i Domnul, ntru porunc , la glasul arhanghelului i ntru trmbi a lui Dumnezeu, Se va pogor din cer, i cei mor i ntru Hristos vor nvia nti, dup aceea, noi cei vii, care vom fi r mas, vom fi r pi i, mpreun cu ei, n nori, ca s ntmpin m pe Domnul n v zduh, i a a pururea vom fi cu Domnul. 1 Tesalonicieni 4:16-17 Cu toate acestea, dupa cum deja am notat, unii invata ca la intoarcerea Sa, in loc sa-i duca pe crestini in ceruri, Cristos li se alatura pentru a guverna imparatia pe care Biserica, a pregatit-o pentru El. In timp ce acesta nu este teologie reformata, este insa foarte inrudita, iar cei de credinta reformata, in special reconstructionistii se identifica cu carismaticii si penticostalii ce promoveaza invatatura Imparatia acum. Contradictia ireconciliabila dintre asemenea invataturi si Biblie nar putea fi mai evidenta, iar consecintele nu mai putin grave. Desi neam referit mai devreme la aceste consecinte, importanta subiectului merita repetarea lor. Adevaratul Isus Cristos ne va rapi, ne vom intilni cu El in norii cerului si ne va conduce in casa Tatalui Sau in ceruri. Atunci ce se va intimpla cu cei care asteapta sa-l intilneasca pe Cristosul lor, avind picioarele bine fixate pe acest pamint- un Cristos care vine sa preia
287

imparatia pregatita pentru el ? Ei vor fi lucrat pentru Anticrist! Imperiul sau contrafacut va fi infaptuit pe pamint prin intermediul unei mari miscari a pacii si a unitatii, care va elimina toate diferentele politice si religioase de pe intreg pamintul. Aceasta va fi noua ordine mondiala pe care Isus Cristos o va distruge cind va venii a doua oara ( Daniel 2:44; 2 Tesalonicieni 2:8). Vederile Reformata si Dispensationala Sistemul de convingeri ce include Rapirea pre-tribulationista si distinctia dintre Israel si Biserica, este numita dispentionalism. Acest mod sistematic de interpretare a Scripturii atribuit lui J.N.Darby si C.I.Scofield printre altii, este larg invatata printre evanghelisti si la institutii teologice cum ar fi seminarul teologic din Dallas. Sunt insa citeva distinctii intre diferitele curente dispentionaliste- distinctii despre care nu este nevoie sa discutam aici. Opozitia majora, la adresa dispentionalimului intre evanghelici, vine din directia teologiei reformatesau a legamintului. Din nou exista variatii intre aceste vederi pe care nu trebuie sa le discutam aici, asa ca vom discuta subiectul in general. Cei ce propun teologia reformata afirma ca, viziunea lor escatologica( post mileniu sau amileniu) este interpretarea majoritara azi si aceasta a fost situatia dealungul istoriei pina in anii 1800, atunci cind Darby si-a popularizat dispentionalismul. Intr-adevar, post-milenialismul sau milenialismul ( mica diferenta dintre cele doua este nesemnificativa, pentru a trebui discutata) a dominat scena religiei, deoarece erau doctrine RomanoCatolice si orice alta doctrina era pedepsita ca erezie. Pare ciudat ca cei ce isi asuma mostenirea Reformatiunii, isi apara ideile argumentind, ca ele au fost din totdeauna in doctrina Bisericii Catolice! Intr-adevar cind vorbim de escatologie, teologia reformata nusi merita numele. A pastrat vederi Romano-Catolice dezvoltate ca rezultat al apostaziei Romei. Sustinind ca este adevaratul Israel, Biserica Romano-Catolica a devenit obsedata cu acapararea lumii si a pierdut speranta Rapirii.

288

Calcind pe urmele Romei, Luther si Calvin si-au aliniat si ei vederile cu cele ale lumii seculare. Teologia reformata a pastrat parerea Romano-Catolica ca deja suntem in mileniu, ca Biserica este in curs de a prelua conducerea lumii si pina si Satan este legat. Iminenta este respinsa. Lui Cristos i se permite intoarcerea numai la sfirsitul mileniului. Apocalipsa 20 declara in doua rinduri ca, sfintii vor guverna impreuna cu Cristos timp de o mie de ani, iar acest lucru va urma bataliei de la Armaghedon. Cu toate acestea, asemenea scripturi nu sunt interpretate literar de catre cei de inclinatie reformata. In loc, mileniul este deja prezent si nu va dura 1000 de ani literari ci, o perioada de timp indefinita- probabil multe mii de ani. In timp ce unii teologi ai Legamintului isi afirma credinta intr-o rapire ce va avea loc la sfirsitul, indefinitului si mult-prea-lungul lor mileniu ( sau non-mileniu dupa caz), evenimentul nu este cu siguranta cel descris in 1Tesalonicieni 4:13-18. Mai degraba ei propun o judecata finala rapida, urmata de inceputul statului etern. O rapire aflata asa de departe in viitor nu mai are nici o influenta asupra noastra. Armaghedonul, in loc sa fie batalia literara din viitor ce implica armatele lumii intregi ce ataca Israelul, dupa cum profetii marturisesc, este vazuta ca batalia continua dintre Isus Cristos si fortele intunericului. Faptul ca invierea are loc, cu siguranta, inainte de inceputul mileniului( Apocalipsa 20) este din nou ignorat. Orice nu se potriveste cu vederile lor este spiritualizat ca sa se potriveasca cu teologia reformata, a legamintului sau a dominionului. Cuvintul Adevarului folosit incorect Nu exista o recunoastere generala a faptului ca saptamina a 70-a a lui Daniel nu si-a urmat inca cursul. In loc, se presupune ca toate cele 70 de saptamini au venit si au plecat, fara sa se arate explicit evenimentele care ar fi trebuit sa aiba loc in acea perioada de timp specifica. Se presupune ca Daniel 2:44 ne arata ca, Imparatia va fi infiintata in timpul Imperiului Roman, oferind astfel sprijin invataturii care spune ca totul a inceput pe cind Isus Cristos s-a aflat aici pentru
289

prima data. Faptul ca, acest verset afirma specific ca imparatia va fi infiintata in timp ce zece regi( cele zece degete) guverneaza, este complet ignorat. Astfel, nu mai este nevoie ca Imperiul Roman sa fie reinviat, cu atit mai putin sub conducerea a zece regi. Este extraordinar ca vederea nescripturala care spune ca, gradual Biserica trebuie sa preia controlul lumii pentru Cristos si astfel sa infiinteze Imparatia lui Dumnezeu, creste in popularitate. Insa profetiile indica clar o inaugurare cataclismica a imparatiei de catre Cristos, prin interventia Sa personala. Cu siguranta piatra taiata fara miini omenesti ( un tip al lui Cristos, Stinca) ce distruge idolul lui Nebucadnetar si apoi umple intreg pamintul, indica o distrugere neasteptata a imparatiilor lumii si infiintarea Imparatiei lui Dumnezeu prin interventia directa a lui Cristos. Acelasi lucru este valabil si despre relatarea din Apocalipsa 19, unde Cristos vine pentru a interveni la Armaghedon, ca si in pasajul paralel din Zaharia 12:14 si altele asemenea. Toate sunt spiritualizate sau explicate folosind escatologia reformata, a legamintului sau a dominionului. Declaratia lui Cristos, toata autoritatea mi-a fost data, in cer si pe pamint (Matei 28:18), devine baza pretentiei ca, crestinii de aceea sunt, in puterea acelei autoritati, indreptatiti sa preia conducerea mass mediei, a scolilor, si a guvernului pina ce vor guverna peste pamint pentru Cristos. Majoritatea teologilor reformati sunt calvinisti, astfel ca nu exista loc pentru alegerea libera a omului si astfel nici o explicatie pentru diferitele nivele ale raului din lume. Totul depinde de harul lui Dumnezeu. Cu cit El creste nivelul de har, lumea se va imbunatatii treptat si numarul de crestini va creste. De ce Dumnezeu nu a dat acest har in cantitati mai mari si mai devreme, nu explica nimeni. Simplul fapt este ca, din totdeauna, Dumnezeu a fost suveran. Chiar si asa, autoritatea Sa suprema nu a prevenit rebeliunea lui Satan in cer, nici neascultarea lui Adam si a Evei de pe pamint. Fiecare si-a facut alegerea sa independenta, la fel cum fac oamenii si acum. Iata insa, ni se spune ca Biserica trebuie, cu autoritatea lui Dumnezeu, sa faca ceea ce Dumnezeu insusi nu a facut- sa preia conducerea lumii. Oricine nu este dispus sa exercite autoritatea lui Cristos pentru acest scop este considerat un defetist.
290

Aparent uitat este faptul ca Isus Cristos si apostolii Sai au fost ucisi de pagani. Crucea a fost marele triumf al lui Cristos. Cei ce sunt victoriosi peste Anticrist vor muri ucisi de miinile lui: i ei l-au biruit prin sngele Mielului i prin cuvntul m rturiei lor i nu i-au iubit sufletul lor, pn la moarte. Apocalipsa 12:11 Aici avem victoria adevarata, drumul crucii! Imparatia lui Dumnezeu devine posibila prin crucea lui Cristos. Raul nu este invins prin forta si intimidare, ci prin supunere in fata voii lui Dumnezeu. Asta inseamna acceptarea remediului Sau pentru pacat. Numai atunci Paradisul poate fi restabilit in totalitate pentru eternitate. Paradisul reconstruit Cind Adam si Eva au fost alungati din gradina, pentru rebeliune, Copacul Vietii era pazit de sabia de foc a judecatii lui Dumnezeu. Omenirea a evitat acesta sabie, ce ar fi adus moartea eterna. Lumea a protestat in permanenta ca o asemenea judecata ar fi prea dura, si chiar i-a negat existenta. Dar nu exista nici un drum care sa ocoleasca sabia. Omenirea trebuie sa moara si sa renasca in familia lui Dumnezeu. Intr-o zi, un om perfect, fara pacat, care era de fapt Dumnezeu si om in aceiasi Persoana, s-a indreptat catre acea Sabie si i-a primit lovitura mortala drept in inima, pentru noi. Singele Lui a stins flacara si astfel ne-a deschis accesul catre Copacul Vietii. El este Calea, Adevarul si Viata pentru toti cei care cred ca El a stat sub judecata dreapta a lui Dumnezeu, pentru ei. Incredibil este ca lumea la respins si i-a infipt sabia ei de mindrie si ura in inima. Ca sa-i accepti sacrificiul trebuie sa-ti recunosti pacatul, sa recunosti ca pedeapsa lui Dumnezeu este dreapta si ca refacerea relatiei cu Dumnezeu se poate face numai prin darul Harului Sau, moartea lui Cristos in locul nostru. Mindria a impiedicat recunosterea acestui lucru pentru multimi de oameni si i-a lipsit astfel de iertarea lui Dumnezeu si viata eterna pe care ea o aduce.

291

Regi si preoti, guru ai religiei si umanismului, ecologisti si antropologi, psihologi, sociologi, revolutionari si lideri politici de toate felurile si-au oferit solutiile. Era, nu-i asa, dupa cum spuneau, o cale pe unde sabia putea fi ocolita. Paradisul ar putea fi restaurat daca noi toti ne-am unii eforturile, am coopera, ne-am iubi uni pe altii, am impartii totul si in special i-am urma pe ei. Dar programul lor auto-perfectionabil a esuat lamentabil. Raul s-a mascat in bine si lumea a devenit si mai rea. Dumnezeu este rabdator, dar judecata Sa vine pina la urma. Raul era atit de mare in vremea lui Noe, incat Dumnezeu a trebuit sa curete pamintul printr-un potop. Ticalosia Sodomei si Gomorei, mirosea atit de urit ca Dumnezeu le-a distrus cu foc. Astazi sodomitii au devenit o clasa favorizata cu o mare putere si influenta. Ne educa copii in scoli, fac propaganda prin media, sunt functionari publici si chiar predica de la anvon. Dumnezeu nu se lasa batjocorit. Rabdarea Lui se subtiaza. Bebelusii sunt ucisi, inca din pintec, cu milioanele; casatoriile sunt ridiculizate; sexul, succesul si placerea sunt venerate. Perversiunile de tot felul sunt fluturate in fata lui Dumnezeu. Judecata trebuie sa cada asupra unei lumi care este, cel putin la fel, daca nu mai rea, decit lumea lui Noe si Lot. Cit de aproape suntem? Paradisul va fi refacut. Un nou Univers va fi creat. Dar curatirea prin judecata trebuie sa vina prima. Pedeapsa dreapta nu mai poate fi aminata. Laudat fie Dumnezeu, El ne-a promis ca Rapirea vine inaintea Miniei lui Dumnezeu ce va fi varsata spre razbunare pe acest pamint. Trebuie sa fim foarte aproape de cel mai minunat eveniment si din pacate, si de oroarea necredinciosilor ce va urma!

How close we are

-Capitolul 28-

Dar dac este un rob r u, care zice n inima lui: St pnul meu z bove te s vin ! Dac va ncepe s bat pe tovar ii lui de slujb , i

292

s m nnce i s bea cu be ivii, st pnul robului aceluia va veni n ziua n care el nu se a teapt , i n ceasul pe care nu-l tie, Matei 24:48-50 Fiindc mirele z bovea, au a ipit toate, i au adormit. La miezul nop ii, s'a auzit o strigare: Iat mirele, ie i i-i n ntmpinare!... Veghia i dar, c ci nu ti i ziua, nici ceasul n care va veni Fiul omului. Matei 25:5,6,13 Haideti sa facem un sumar rapid al concluziilor trase in urma comparatiei atente a Scripturii cu Scriptura. In capitolele precedente, am remarcat o serie de aparente contradictii in ceea ce Cristos si apostolii sai au spus despre intoarcerea Sa: El revine in timp de pace si totusi in mijlocul unui razboi; vine atunci cind nimeni nu-l asteapta si totusi El vine atunci cind toate semnele profetite ce-i vor marca intoarcerea au fost vazute de intrega lume si chiar si Anticrist stie ca El urmeaza sa coboara pe pamint. El vine atunci cind judecata este ultimul lucru pe care cineva de pe pamint l-ar astepta, insa vine intr-o lume care este constienta ca, minia si judecata lui Dumnezeu se revarsa pe pamint. Am descoperit ca singura cale de reconciliere a acestor afirmatii antagonice este recunoasterea faptului ca ele se refera la doua evenimente distincte: Rapirea si A Doua Venire. Diferentele pot fi simplificate in acest fel: 1) La Rapire, Cristos vine pentru Sfintii Sai in timp de pace si de viata normala inainte de tribulatie; in timp ce 2) A Doua Venire sapte ani mai tirziu, El vine din ceruri cu toti sfintii Sai ( trebuia ca mai inainte sa fie dusi acolo) pentru a-l salva pe Israel la Armaghedon la sfirsitul Necazului cel Mare. Doua avertismente solemne Sunt doua avertismente solemne, inrudite, pe care Cristos le-a dat cu privire la intoarcerea Sa. Inainte de toate, in mod repetat si cu toata seriozitatea,El a spus ca se va intoarce curind si sosirea Sa ar trebui asteptata in orice moment. Ca El nu s-a intors in ultimii 1900 de ani, departe de a discredita promisiunea, ne obliga si mai mult sa tinem seama de ea in zilele noastre. Dupa ceasul cerului, Cristos lipseste de
293

foarte putin timp; si sosirea Sa este mai aproape acum decit a fost vreodata. El le spunea discipolilor in urma cu 1900 de ani: Mijlocul s v fie ncins, i f cliile aprinse. i s fi i ca ni te oameni, cari a teapt pe st pnul lor s se ntoarc dela nunt , ca s -i deschid ndat , cnd va veni i va bate la u . (Luca 12:35,36) Daca asta trebuia sa fie atitudinea lor, cu atit mai mult, trebuie ca noi sa asteptam intoarcerea Sa iminenta in zilele noastre! Cuvintele Lui sunt clare si la obiect. Nu pot fi interpretate pentru a se potrivi cu teoriile cuiva. In cea mai simpla si inconfundabila limba, El le-a spus sal astepte in orice moment. Indraznim sa-i ignoram porunca? Iata insa ca majoritatea crestinilor traiesc ca si cum Cristos nu a facut niciodata asemenea afirmatii. Este aproape infricosator, sa-i auzi si sa-i vezi, pe cei ce afirma ca ei cred in Rapire, negind-o cu viata si buzele lor. Afaceristii crestini sunt absorbiti total in planuri de afaceri ce se intind pina la pensionarea lor. Pastorii se entuziasmeaza in planuri de constructie pe cinci sau zece ani si repeta planurile lor meticuloase de expansiune a congregatiei. Sotiile si studentii isi au si ei, la rindul lor, planuri pe termen lung- toate implicind lumea aceasta. Nu spun ca nu trebuie sa-ti faci planuri dar, toate aceste pregatiri trebuie sa fie numai in cazul in care Rapirea nu are loc. Asteptarea si speranta in Rapire trebuie sa fie mai profunda decit aceea de raminere pe acest pamint. Din pacate opusul pare sa fie realitatea. Crestinii nici macar nu mai vorbesc despre aceasta speranta, se lauda in schimb cu ceea ce vor face miine, saptamina urmatoare, la anul si in viitor. Al doilea avertisment In al doilea rind, El ne-a avertizat despre preocuparea excesiva cu lucrurile acestei vieti. Cristos stia cit de puternica, atractia placerilor si ambitiilor din acesta lume mai insidioasa decit ne putem da seama, poate fi pentru noi. Astfel incit, El ne-a avertizat ca daca nu pastram proaspata, in orice moment, in minte si inima speranta intoarcerii Sale vom fi luati prin surprindere de intoarcerea Sa.
294

A avertizat ca se va intoarce atunci cind Biserica va fi caracterizata de o adormire auto-satisfacuta si multi vor avea in minte, idea placuta lor, ca Isus intirzie sa vina. Se va petrece intr-un moment cind va fi asteptat cel mai putin si chiar si cei ai lui vor fi luati prin surprindere. Astfel de avertismente, ce nu s-ar putea aplica lui Israel, ne spun clar ca Evangheliile, contrar invataturilor unora, nu sunt numai pentru Israel ci si pentru Biserica. Majoritatea dispensationalistilor insista, de exemplu, ca Rapirea nu este in Evanghelii. In mod specific, spun ei, ca nu se regaseste in discursul de pe muntele Maslinilor, care ar fi numai pentru Israel. Evident ca acest lucru nu poate fi adevarat. Care venire il va lua pe Israel prin surprindere? Cu siguranta ca, nu A Doua Venire la Armaghedon, atunci cind toate semnele si-au urmat cursul si pina si Anticrist stie ca Isus Cristos e pe cale sa coboare din ceruri, pentru a-l infrunta. Cu siguranta ca, auto-multumirea de care vorbea Cristos si dorinta ca Isus sa-si amine venirea, nu se potrivesc situatiei in care se vor afla evreii, atunci cind vor avea nevoie de Isus ca sa-i salveze. Va fi exact pe dos. Departe de a fi adormit si multumit, Israel va fi disperat, inconjurat fiind din toate partile de armatele celor mai puternice natiuni de pe pamint. Sublinierea distinctiei vitale Suferind pierderi insemnate din partea fortelor net superioare ale inamicilor si in pericol de a suferi o infringere cvasi-totala, sigura speranta a lui Israel ar fi intoarcerea lui Mesia, care sa-i salveze miraculos. Este, de aceea, inimaginabil ca orice evreu ce va trai in acel timp sa doreasca ca Mesia sa-si intirzie venirea. Dinpotriva locuitorii Israelului in disperare, vor striga chemindu-l pe Mesia- nu neaparat din credinta adevarata, ci impinsi de situatia groaznica si fara speranta in care se vor afla. Vedem aici, din nou, diferenta clara dintre Israel si Biserica si dintre Rapire si A Doua Venire. Avertismentele lui Cristos, din Matei 24 si din alte locuri despre adormirea Bisericii si chiar despre dorinta ei ca
295

venirea Sa sa intirzie, nu pot fi aplicate lui Israel aflat in mijlocul Armaghedonului. Nici una din afirmatiile lui Cristos de la inceputul capitolului nu pot fi aplicate Israelului sau celei de A Doua Veniri. Un asemenea limbaj poate fi aplicat numai Bisericii si Rapirii. Suntem obligati sa concluzionam ca, Isus nu avea in vedere A Doua Venire, atunci cind avertiza ca va veni ca un hot, cind ucenicii lui se vor fi obisnuit cu lumea si vor fi inceput sa-si faca planuri pe termen lung. Vegheati dar,. Teme i-v ca nu cumva, venind f r veste, s v g seasc dormind. (Marcu 13:35,36) este un indemn care cu siguranta nu-si va avea locul in mijlocul Armaghedonului! Este insa un avertisment pe care crestinii trebuie sa-l asculte si sa ia aminte. Mai mult, exista o prezicere si mai solemna a Domnului nostru. Multumirea si cautarea placerilor in lumea de azi, e suficient de rea. Insa Cristos a avertizat ca se va intoarce atunci cind Biserica nu numai ca va fi in adormire spirituala ci, va fi convinsa ca El nu se va intoarce: Deaceea, i voi fi i gata; c ci Fiul omului va veni n ceasul n care nu v gndi i. Matei 24:44 Pare inimaginabil ca orice crestin se va putea gindi sa spuna, Nu cred ca Isus Cristos se va intoarce acum Isus ne spune ca se va intoarce exact intr-un asemenea moment. Cum ar trebui ca acest avertisment sa ne rascoleasca inimile, pentru a veghea si a astepta, pentru a fi gata in orice moment pentru intoarcere Sa. Ziua pe care oricine o poate data Descoperim inca un contrast dintre Rapire si A Doua Venire. Cu privire la prima, Cristos spunea inechivoc: Despre ziua aceea i despre ceasul acela, nu tie nimeni: nici ngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tat l. (Matei 24:36) Cum putem stii ca El se refera la Rapire si nu la A Doua Venire? Foarte simplu, pentru ca data exacta a celei de A Doua Veniri poate si va fi cunoscuta.

296

Daniel, cel care ne-a oferit data precisa in care Isus va intra in Ierusalim si va fi aclamat ca Mesia, ne ofera date similare, necesare pentru a calcula exact ziua in care Isus va intra triumfal in orasul lui David. El ne spune ca Anticristul va rupe tratatul de pace cu Israel la jum tatea s pt mnii va face s nceteze jertfa i darul de mncare(Daniel 9:27). Trebuie, de aceea, numai sa socotim trei ani si jumatate (1260 de zile), incepind de la acel eveniment pentru a afla exact ziua celei de A Doua Veniri, la sfirsitul ultimei saptamini de ani profetite de Daniel. Cartea Apocalipsa ne ofera date suplimentare ce confirma aceasta desfasurare a evenimentelor. Cei doi martori vor fi ucisi dupa ce 1260 de zile vor trece din ultima saptamina in mijlocul saptaminii (Apocalipsa 11:3-7) . Din nou trebuie numai sa socotesti si de la acest eveniment inainte 1260 de zile, pentru a ajunge la data celei de A Doua Veniri. Dupa cum deja am vazut, femeia din Apocalipsa 12, care evident simbolizeaza pe Israel, deoarece da nastere lui Mesia ce va conduce neamurile cu un toiag de fier (v.5) este persecutata de Satana pentru 1260 de zile (v.6). Ea este protejata de Dumnezeu o vreme[un an], vremi[2 ani], i jum tatea unei vremi[jumatate de an],[ un total de 3 ani si jumatate]. Astfel, Apocalipsa ne spune in mai multe feluri ca, dupa trei ani si jumatate in perioada tribulatiei in mijlocul saptaminii ( Daniel 9:27) atunci cind Anticristul rupe leagamintul si opreste inchinarea din Templu, va incepe persecutarea Israelului. In acel moment, perioada pe care o numim Necazul cel Mare va incepe. Va dura inca 1260 de zile ( trei ani jumatate) ultima jumatate a saptaminii a 70-a a lui Daniel. Folosind si acest criteriu, trebuie numai sa socotesti 42 de saptamini din momentul in care idolul lui Anticrist este plasat in Templul de la Ierusalim, pentru a ajunge la sfirsitul timpului necazului lui Iacov (Ieremia 30:70) si la A Doua Venire. Bineinteles ca data celei de A Doua Veniri nu poate fi inca cunoscuta. Totul depinde de timpul Rapirii (care nu poate fi datata), calculul pornind de la acest eveniment. Odata ce dispare Biserica, a carei aparitie a oprit ceasul lui Dumnezeu cu privire la Israel la sfirsitul celei de a 69-a saptamini, si a carei prezenta continua perpetueaza
297

acesta sincopa, a 70-a saptamina a lui Daniel isi va urma cursul. Socotind sapte ani din acel moment, ziua celei de A Doua Veniri poate fi calculata exact si chiar verificata, urmarind implinirea celorlalte profetii mentionate mai sus. De ce ziua Rapirii trebuie sa ramina necunoscuta Nu trebuie sa te gindesti mult pentru a-ti da seama de ce Dumnezeu trebuie sa tina secreta data Rapirii. Sa presupunem, de exemplu, ca in Biblie data Rapirii ar fi 1996, asa cum unii studenti ai profetiei sustin acum. Ce descurajare ar fi fost pentru crestinii ce ar fi trait de-alungul secolului 19 pina in 1996! Si ce incurajare catre carnalitate si viata lumeasca, ar fi fost sa sti, ca Domnul nu s-ar putea intoarce in orice moment si sa te ia prin surprindere, facind, poate, lucruri pe care crestinii nu ar trebui sa le faca. Multe lucruri bune s-ar putea pierde cunoscind data Rapirii- si nimic nu s-ar fi cistigat. Daca 1996( cea mai populara data in acest moment) ar fi putut fi calculata din Scriptura, ca fiind data exacta a Rapirii, Biserica primara n-ar fi vegheat si asteptat pe Cristos asa cum au facut-o. Nadejdea binecuvintata, n-ar mai fi putut fi fost o nadejde pentru noi, chiar si astazi, caci nimeni nu poate nadajdui -spera- ca un lucru sa se intimple atunci cind cunoaste data exacta cind se va intimpla. Bineinteles ca nadejde pentru crestini are si un element de certitudine, pentru ca suntem asigurati de implinirea ei. Dar daca acel eveniment nu ar putea Sa aiba loc pentru o lunga perioada de timp, atunci nadejdea aceea ar fi pierduta pina cind acel timp ar sosi. Speranta purifica: Oricine are n dejdea aceasta n El, se cur e te, dup cum El este curat. (1Ioan 3:3). Da, stim ca eventual evenimentul acela va avea loc. Insa impactul purificator major al acestei sperante pentru Biserica, s-ar fi pierdut de-alungul secolelor, daca o data ar fi fost fixata pentru Rapire sau A Doua Venire. Nici Biserica de azi n-ar fi avut fericita nadejde( Titus 2:13) de a putea fi rapiti in orice moment, daca Cristos nu s-ar putea intoarce pina la o anumita data sau pina cind Anticristul si-ar face aparitia, pina dupa Tribulatie, eveniment ori alta conditie care ar trebui indeplinita.
298

Bineinteles ca Isus Cristos a stiut din totdeauna cind o sa-si rapeasca Biserica. A stiut ca mai mult de 1900 de ani vor trece pina la intoarcerea Sa. De ce, atunci, si-a indemnat sfintii sa vegheze asteptind intoarcerea Sa, stiind ca milioane vor astepta in van? A, nimeni nu asteapta in van. Asteptarea intoarcerii iminente a lui Isus este motivatia majora pentru a trai o viata sfinta. Cristos nu a vrut sa-i lipseasca pe ai Sai de aceasta asteptare purificatoare. Cit de aproape suntem? Rapirea intotdeauna ar fi putut- si inca ar putea in acest moment- fi la o clipa distanta. Insa, sa vrei sa cunosti data intoarcerii lui Isus, ar fi o dorinta pe care El nu vrea sa o indeplineasca si care n-ar fi pentru binele nostru. Daca am sti ca nu se va intoarce anul viitor, am pierde speranta intoarceri Sale in orice timp. Deasemenea pierduta ar fi si puterea motivatoare, care se naste din cunoasterea faptului ca, s-ar putea sa nu mai avem o alta zi si de aceea sa-L marturisim si sa traim ca si cum ar fi ultima noastra zi pe acest pamint. Asemanatoare este si problema tezei, ce cistiga o acceptare din ce in ce mai mare zilele acestea, care spune ca Rapirea va avea loc atunci cind ultima trimbita din Sarbatoarea Trimbitelor va suna. Cristos si-ar putea rapii Biserica atunci. Insa, daca acest lucru ar fi scris clar in Scriptura, de fiecare data cind aceasta sarbatoare ar trece si speranta nu s-ar implinii, am sti ca intoarcerea Sa se amina pentru inca un an. Acesta cunoastere, dupa cum Cristos ne spune clar, nu ar fi spre binele Bisericii, ci cu siguranta ar oferii adapost raului. Cit de aproape vrem sa fie? Cit de aproape suntem? Cristos s-ar putea intoarce in orice moment- inainte sa termin de scris acesta pagina, sau inainte ca tu sa o termini de citit. Iti produce acest gind, bucurie sau regrete,poate chiar frica? Raspunsul onest la acesta intrebare vitala releva conditia ta spirituala si este masura dragostei pe care o ai pentru Isus Cristos. Daca cu adevarat dorim intoarcerea lui Isus sau nu, si suntem sau nu pregatiti pentru intoarcerea Sa in orice moment, evident ca va influenta modul in care traim. Sa te trezesti in fiecare dimineata, cu
299

bucuria gindului ca Isus Cristos s-ar putea intoarce chiar in acea zi si ii va lua pe ai Lui in ceruri, ne transforma vietile asa cum nimic altceva nar putea. Convingerea ferma ca Isus Cristos ar putea venii in orice moment- si dorinta ca El sa o faca- cu siguranta este secretul unei vieti victorioase si sfinte. Acesta este mesajul pe care Pavel ni-l Comunica in Coloseni 3. Nimeni nu poate gasi in Scriptura o descriere mai completa a ceea ce ar trebui sau n-ar trebui sa fie viata crestinilor. Iar cheia victoriei crestinilor, pe care Pavel o prezinta, este speranta intoarcerii Sale. Versetul 5 incepe prin a ne spune sa dam mortii dorintele carnii. In mai multe versete lista continua: curvia, necur ia, patima, pofta rea, i l comiamnie, de vr jm ie, de r utate, de clevetire, de vorbele ru inoase. Versetele 15-25 enumera virtutile crestinesti pe care ar trebui sa le intrupam in timp ce El traieste prin noi: compasiune, bunatate, credinciosie, umilinta, grija si rabdare; cum v-a iertat Cristos asa iertati-va si voi si pacea lui Cristossa stapineasca inimile voastre. Doua cuvinte cheie din versetele 5 si 12 au fost omise intentionat din paragraful de mai sus. Cuvintele sunt de aceea. Ne intoarce la primele patru versete ale capitolului. Iata ce spun ele: Dac deci a i nviat mpreun cu Hristos, s umbla i dup lucrurile de sus, unde Hristos ade la dreapta lui Dumnezeu. Gndi i-v la lucrurile de sus, nu la cele de pe p mnt. C ci voi a i murit, i via a voastr este ascuns cu Hristos n Dumnezeu. Cnd Se va ar ta Hristos, via a voastr , atunci v ve i ar ta i voi mpreun cu El n slav . Deaceea, omor i m dularele voastre cari snt pe p mnt Iminenta: puterea-i motivanta si purificatoare Cu alte cuvinte, viata pe care o traim ca si crestini, isi trage imboldul si taria din intelegerea faptului ca, suntem morti fata de pacat, sine si acesta lume. Ea se alimenteaza din speranta vederii lui Cristos si dorinta de a petrece eternitatea in prezenta Sa. Tot ceea ce spunem si facem este cu siguranta absoluta a faptului ca, viata noastra este ascunsa
300

in Cristos si prin El in Dumnezeu, iar atunci cind El va venii, vom fi si noi impreuna cu El, spre gloria lui Dumnezeu. Acesta speranta ne insufla dorinta de a mortifica dorintele acestui trup de a ne imbraca in schimb cu virtutile lui Cristos. Contrar celor spuse de critici, speranta intoarcerii iminente a lui Cristos nu conduce la letargie spirituala si la o mentalitate de evadat, ce evita responsabilitatea si judecata. Mai degraba ne face sa propavaduim cu mai multa putere si sa traim o viata mai sfinta, stiind ca a mai ramas numai putin timp pentru a face aceste lucruri. Asa a fost impactul pe care aceasta speranta la avut asupra Bisericii primare, o influenta motivanta si purificatoare, care acum s-a pierdut si cu siguranta trebuie recuperata. Pavel insusi spunea ca, iubirea aparitiei lui Cristos era forta motivanta care-i calauzea viata: C ci eu snt gata s fiu turnat ca o jertf de b utur i clipa plec rii mele este aproape. M'am luptat lupta cea bun , mi-am ispr vit alergarea, am p zit credin a. Deacum m a teapt cununa neprih nirii, pe care mi-o va da, n ziua aceea, Domnul, Judec torul cel drept. i nu numai mie, ci i tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui. 2Timotei 4:6-8 Care a fost rezultatul respingerii iminentei? Fara voie, a oferit adapost unei viziuni mai lumesti. Cu siguranta ca nu a sporit dragostea pe care o au crestinii pentru Domnul lor. Pierderea tragica a iminentei nu a iutit propavaduirea evangheliei, nici nu a oferit adapost unei vieti mai sfinte. In loc, crestinii si-au pus sperantele si afectiunea in statutul social, securitate, placeri si posesiunile oferite de aceasta lume rea. Neasteptindu-se sa paraseasca acest pamint pe care-l iubeau atit de mult, pina la moarte, si sperind sa amine inevitabilitatea mortii cit mai mult posibil, crestinii au devenit la fel de lumesti precum ceilalti oameni din jurul lor. Construirea unei proprietati, un cont in banca, increderea in politele de asigurari, planuri pentru pensie, au devenit preocuparea principala a Bisericii care nu mai spera in intoarcerea iminenta a lui Cristos pentru a o lua la ceruri. Credinciosii au devenit ca omul bogat caruia Dumnezeu i-a spus:
301

 Nebunule! Chiar n noaptea aceasta i se va cere napoi sufletul; i lucrurile, pe cari le-ai preg tit, ale cui vor fi? Luca 12:20 Speranta cerului- dar nu chiar acum Pentru majoritatea crestinilor cerul locul in care, vor ajunge cindva, dar nu inainte de a-si fi trait viata in intregime pe acest pamint. Sperantele, ambitiile si interesele lor, contrare invataturilor lui Cristos si a ceea ce a trait Biserica primara, sunt legate strins de viata pe care aspira sa o traiasca pe acest pamint. Cerul este o destinatie indepartata si fantezista, pe care fara tragere de inima o asteapta la sfirsitul vietii, dar nu este de dorit pina atunci. Sa fi pe neasteptate rapit de pe acest pamint ar fi, pentru majoritatea crestinilor, o intrerupere nedorita a planurilor si ambitiilor lor lumesti. Din pacate, un astfel de rechizitoriu se aplica si unora dintre cei care, intelectual, cred in rapirea pre-tribulatie. Desi mental ei accepta doctrina, adevarul iminentei nu s-a prins niciodata de ei. Realitatea extraordinara a intilnirii, posibila in orice moment, cu Cristos in norii cerului nu le-a afectat vietile. In schimb, Rapirea este ca o poveste care s-a spus, ceva in care cred teoretic, dar care cred ei, are sanse putine sau deloc sa se petreaca in timpul vietii lor. Tragic este ca, chiar si cei ce-si afirma credinta in iminenta intoarcere a lui Cristos, de multe ori nu traiesc asa cum Cristos le-a spus sa o faca cu, Mijlocul s v fie ncins, i f cliile aprinse. i s fi i ca ni te oameni, cari a teapt pe st pnul lor s se ntoarc dela nunt , ca s -i deschid ndat , cnd va veni i va bate la u . ( Luca 12:35,36) Numai daca intoarcerea Sa iminenta ramine speranta noastra constanta, vom trai ca niste ucenici ai lui Cristos- cei ce traiesc ca niste cetateni ai cerului ce isi asteapta, in orice moment, Domnul pentru a-i lua si a-i duce in casa Tatalui Sau in ceruri.

302

A existat vreodata o mireasa cu adevarat indragostita care sa nu astepte cu nerabdare ziua nuntii, atunci cind ea si logodnicul ei vor fi uniti cu adevarat, inceapind astfel o viata noua impreuna? Ea doreste sa fie cu cel pe care-l iubeste; si daca acea posibilitate nu este doar o speranta vaga si indepartata ci s-ar putea implinii in orice moment, atunci iubirea este intarita de ea. Sa stii, insa, ca nu vei putea vedea sau nu vei putea fi cu cel iubit pentru multi ani, nu face bine relatiei. Alegerea: Cerul sau acest pamint Trebuie sa ne reamintim ca Isus Cristos a echivalat intotdeauna gindul intirzierii venirea Sale cu raul. Nu numai cele doua versete citate la inceputul acestui capitol ci si altele reitereaza mustrarea Sa. Acuzatoar, ei ii dojaneste pe toti cei care spera in intirzierea intoarcerii Sale ! Nu se poate gasi un argument mai solid pentru iminenta, caci mustrarea lui Cristos este intotdeauna insotita de avertismentul ca, El se va intoarce intr-un moment cind nimeni nu se asteapta: Dar dac robul acela zice n inima lui: St pnul meu z bove te s vin ; dac va ncepe s bat pe slugi i pe slujnice, s m nnce, s bea i s se mbete, st pnul robului aceluia va veni n ziua n care el nu se a teapt , i n ceasul n care nu tie, i-l va t ia n buc i; i soarta lui va fi soarta celor necredincio i n lucrul ncredin at lor. Luca 12:45,46 Sunt unii care doresc ca Rapirea sa intirzie, si unii care cred ca au motive biblice pentru a crede ca, Rapirea nu poate avea loc pina cind Anticristul nu-si face aparitia, Necazul cel Mare nu s-a incheiat, ori chiar pina la sfirsitul Mileniului. Cristos ne spune insa ca toate aceste lucruri reprezinta primul pas in directia gresita. Intotdeauna este un rob rau acela care-si imagineaza ca, stapinul sau intirzie sa vina si el poate trai pentru sine. Chiar cuvintele pe care Isus le foloseste - oricine are speranta acesta in el se sfinteste- sunt un argument pentru iminenta. Daca s-ar fi referit la un eveniment ce s-ar putea intimpla intr-un viitor indepartat
303

si la care e posibil sa nu participam, cum ar fi o venire post-mileniu, atunci speranta nu mai exista si nici efectul ei purificator. Nici Rapirea post-tribulatie, dupa cum deja ma vazut, nu ar avea putere purificatoare din motivele mai sus mentionate. Se argumenteaza ca, Ioan se referea la increderea pe care toti crestinii o impartasesc in intilnirea cu Cristos, care survine imediat mortii individuale. Intr-un sens este adevarat. Ioan insa, trebuie ca a avut in minte mai mult de un inteles, in ceea ce a scris, pentru ca cine spera sa moara? Trebuie ca el se referea la ceva ce are un impact purificator si mai puternic decit gindul mortii. Acest ceva nu poate fi decit Rapirea pe care Isus Cristos o va implini, intors pentru a-si lua mireasa, pe care o va conduce in locasurile din casa Tatalui Sau. Ioan, bineinteles, nu recomanda o viziune fanatica, o nebunie care ignora bunul-simt al pregatirii pentru acesta viata. Trebuie sa traim ca cei ce-si doresc sa paraseasca acest pamint si se asteapta sa plece in orice moment, insa, fac si planuri pentru imprejurarea in care Rapirea intirzie. Trebuie sa-ti faci planuri cu prudenta pentru viata, pe acest pamint insa, sa nu-ti pui increderea sau sperantele in ele. Rapirea inainte de Tribulatie sta chiar in inima bataliei dintre Dumnezeu si Satan, pentru sufletele omenirii. Alegerea pe care noi toti trebuie sa o facem este, surprinzator, nu intre Rai si Iad. Daca asa ar fi cine nu ar alege raiul? Adevarata alegere pe care trebuie sa o facem- in fiecare zi, in fiecare ora- este intre ceruri si acest pamint. Numai posibilitatea unei rapiri iminente ne confrunta cu acesta alegere. Atitudinea si actiunile noastre zilnice reflecta raspunsul nostru inconstient la acesta intrebare: Vreau sa parasesc acum acest pamint pentru ceruri, sau este ceva ce ma retine pe acest pamint si astfel exista ceva ce sta intre mine si Domnul Isus in acest moment? Cind infruntam cu sinceritate acesta alegere, incepem sa intelegem ce a spus Pavel: Puneti-va increderea in lucrurile din ceruri nu in cele de pe acest pamint. Adevarata intrebare

304

Batalia care se da in inima omului, a inceput ca o lupta intre doua lumi- lumea creata de Dumnezeu si lumea pe care omul- un mic dumnezeu in parteneriat cu Satana, a intentionat sa o creeze. Adam a dat la schimb lumea facuta de Dumnezeu, pentru o alta lume pe care omul, ca noua zeitate conducatoare, o va construi dupa chipul si asemanarea sa. De fapt, noi chiar suntem pe cale sa distrugem aceasta lume in ciuda programelor de salvare ecologica si a promisiunilor pentru o noua ordine mondiala. Intr-o buna zi Dumnezeu ii va distruge pe cei pe cei ce pr p desc p mntul! (Apocalipsa 11:18) pentru ca Isus sa guverneze in dreptate. La sfirsitul mileniului, dupa distrugerea ultimei rebeliuni umane, Dumnezeu va distruge acest Univers condamnat si va crea unul nou, pentru noile fapturi in Cristos- un Univers perfect si etern in care pacatul nu va mai putea intra niciodata. Fara indoiala, adevarata alegere pe care toti o facem acum este intre lumea lui Dumnezeu si cea a omului. Mai mult, adevaratul test este daca chiar vrem sa facem trecerea acum, cind viata este vibranta, emotionanta, adorabila. Bineinteles ca, oricine ar vrea sa schimbe, durerea, boala, suferinta, moartea, iadul pentru rai- dar vrem noi, chiar acum, sa schimbam cele mai bune lucruri pe care lumea asta le poate oferii pentru prezenta lui Dumnezeu? Aceasta este alegerea unica la care ne supune rapirea iminenta. Cit de aproape suntem? Adevarata intrebare este insa, cit de aproape dorim sa fie? Acesta este impactul pe care il are asupra inimii iminenta multelor avertismente date de Cristos, de a veghea si de a fi pregatiti pentru intoarcerea Sa in orice moment. Este Rapirea ceva ce am dori sa aiba loc chiar acum, sau vrem sa intirzie? Da, inimile ne sunt indoite pentru ca dorim ca prietenii si cei dragi, nemintuiti, sa-L primeasca pe Cristos inainte de a fi pentru totdeauna prea tirziu. Dar nimic nu trebuie sa stea in fata dragostei noastre pentru El. Fie ca nadejdea in intorcerea Sa iminenta, sa devina pasiunea noastra, sa produca fructele sfintirii in vietile noastre- si, prin noi sa influenteze pe multi altii, inainte de a fi pentru totdeauna prea tirziu!

305

ddddddddddd

306

307

308

309

310

311