Dupii inventarea imaginii in mi~care, cinematografia a devenit curiind o artii extrem de popularii, care, piinii ~i fiirii sunet, atriigea

spectatorii peste tot in lume.

p e filmul sugereaza cinematografic, altceva, nimic de~i nu denumirea se rni~ca:

0; ~ ~ -5 .,. ~ " E ~ 0 ~ ~ j o u ~

ftlmul este compus din rnii de imagini statice, care sunt rulate in fata ochilor spectatorului. Imaginile, chiar ~i dupa disparitia lor, sepastreazao vreme in fata ochilor (se intiparesc in creier). In concluzie, daca dupa fiecare imagine urmeaza alta, putin diferita de precedenta, nu vom observa intreruperi1e, avand impresia ca vedem o singura actiune continua. Acest fenomen se nume~te "incapacitatea" vederii, servind ca baza pentru numeroase cinematograful a fost considerat o noutate; filmele puteau fi vizionate In targuri ~i localurile cu program artistic. jncepand cu 1900 cine~tii ~i-au dat Incet seamac~ filmul poate fi folosit ~i Intr-un mod creativ, prezentand Intampl~ri fictive ~i nu doar evenimente reale. Unul din pionerii '1 a fost Georges Melies; Filmul s~u calatorie pe Luna (1902) a ar~tat c~ aparatul de filmat ofer:l ~ansa de a realiza diferite trucaje ~i efecte speciale. Filmullui Edwin ]. r Porter, Jefuirea unui tren a fost tot atat de u ~ important, dar din punctul de vedere al red~rii unor Intampl~ri reale; 1n acesta el a ~ . "'
.. c o ~ z

~
E ir: .,. 6 " z

.. O Filmul Cilliltorie pe Lunil a fost crea,ia reu~ita a unui fost magician -George Melies. El a largit posibilita,ile oferite de camera de filmat; a inregistrat scamatorii de teatru, la care a adaugat lumini, decoruri deosebite ~i trucuri de filmare.

..-'., jocuri din secolul al XIX-lea. A fost insa: necesarndep~~ireamultor obstacole pan~ ca aceasta s~ poat~ fi adaptat:! in creatiile cinematografice. Primele fotografii au fost f~cute prin anii 1830, dar filmul s-a putut realiza doar dup~ obtinerea unor aparate care puteau inregistra mai multe irnagini succesive, adic~ se putea prinde mi~carea.A fost nevoie de inc~ un aparat, care reu~ea s~ redea, s~ proiecteze acesteirnagini, cu aceea~ivitez~. Dup~ cateva zeci de ani, in atelierul renumitului inventator american, Thomas Alva Edison a fost creat un aparat de filmat ~i un proiector, numit cinetograf. Na~terea cinematografului Primul cinetograf prezentat in 1894 in New York, functiona dup~ principiul stroboscopului. in anul urmator, fratii de nationalitate france~, Auguste ~i Louis Lumiere ~i-au pre" zentat cinematograful: acestaa proiectat imaginile pe o panz~. Spectatorii au fost uluiti de irnaginile simple, care prezentau evenimente banale, de toate zilele. Timp de cativa ani,

.~ O Dupa Revolu,ia Rusa din 191 7, cinea~tii sovietici au imbinat deseori arta cu propaganda. Filmul Cruci~atorul Patiomkin. regizat de Serghei M. Eizenstein a impresionat cu imaginile fantastice. O Filmele nem,e~ti -de exemplu povestea ciudata a unei crime ~i a unor iluzii demente, realizata in Dr. Cal;gar; de Robert Wiene (1919) -au oglindit nesiguran,a de dupa razboi. publicul sale

241

FILMUL

MUT

O Charlie Chaplin a fost un actor genial; a fost capabil sa interpreteze o gama larga de sentimente, fara un singur cuvant. A jucat excelent rolul omuletului agil. iscusit ~i patetic. O Starurile ho"ywoodiene au fost promovate printr-o campanie de publicitate cu interviuri ~i articole senzationale bine puse la punct; in felul acesta au devenit cunoscuti in intreaga lume unii actori ca Rudolph Valentino.

i-

populare f1lmedin perioada respectiva.Primul razboi mondial (1914-18) a paralizat industria cinematografica europeana, astfel incat Hollywood a putut face pa~i inainte. fl1melelor atr:lgand un numar uria~ de oameni. jn aceastaperioada toate fi1mele erau inca mute, deoarece nu se gasiseo metoda eficienta pentru a sincroniza sunetul cu conversatiile ~i ac1;iunile fi1m. Erau scrise cateva randuri din de explicatii pe pelicula, insotite de obicei de o muzica potrivita la pian, pentru a accentua efectul dramatic. jn esenta insa fi1mele mute se bazau pe interpretarile foarte sugestive ale starurilor ~i pe imaginile alese pentru a povesti o intamplare. Apare filmul sonor Degeaba existasera toate tehnicile vizuale dezvoltate pana atunci, odata cu apari1;ia fi1mului cantaretul de jazz (1927) cu muzica sincronizata ~i conversa1;ie,epoca fi1mului mut a luat sfar~it aproape instantaneu. jncepuse epoca fi1mului sonor.

"#
.c .

v ~ ~ ~ ~ ~

folosit cateva efecte speciale pentru a cre~te suspansul, cum ar fi montajul paralel: doua ~iruri de ac1;iuni diferite, care se petrec In acela~itimp, sunt prezentate alternativ. Dupa 1900,proiec1;iile film au ie~it Incet de din corturile ~i salile improvizate, In anul1910 existand deja cateva mii de sal1 de cinematograf In Europa ~i America. Cinematografia a devenit treptat o mare afacere, mai ales dupa 1912, cand au aparut primele mari filme artistice. Filmele, care durau o ora sau chiar mai mult (In locul celor anterioare, de 15-16 minute), au dat posibilitatea unor productii mai mari, In special unor creatii pe teme istorice, cu decoruri imense ~i cateva mii de figuran1;i;italienii au fbst primii In acest domeniu, cu filmul Quo Vadis (1912). D. W. Griffith Na$terea unei natiuni (1915) ~i Nerabdarea (1916) au fost la fel de spectaculoase,iar din punct de vedere artistic au depa~it cu mult produc{iile italiene ~i oricare alt film facut Inainte. Acestea au fost create de regizorul american D.W. Griffith, primul geniu al cinematografiei. Filmele pe care le-a turnat abordau teme mai serioase,erau mai complexe ~i mult superioare din punct de vedere al realizarii tehnice. Griffitli a aplicat cu o maiestrie fara pereche tehnica montaj~lui, folosind mai multe camere de filmare, pentru ca In imaginile Inregistrate sa poata modifica distantele ~i unghiurile; camerele aveau o libertate de mi~caremult maj mare, pentru ca actiunea sa poata fi urmarita In permanenta. Filmele lui Griffith au avut un impact serios, demonstrand ca cinematografia nu este un domeniu neutru, ci este o forta morala ~i politica cu influenta asupra unor probleme deosebit de importante. Na$terea unei natiuni a abordat unele idei rasiste, provocand un scandal imens, In urma caruia filmele lui Griffith au fost interzise In multe state americane. pana atu:nci, industria cinematografica ~i-a mutat sediul de pe coastade est In Hollywood, California; clima de acolo permitea fllmarile In tot cursul anului, cheltuie1ilefiind mai reduse (cel putin la lnceput). in creatiile cinematografice s-au impus cateva mari studiouri, ca de exemplu Universal Pictures ~i Warner Bros: acestea fabricau pe banda rulanta cele mai
242
Arta ~i omul 80 -VEDETELE ClNEMATOGRAFULUI Stiinta ~i tehnolo ie 20 -FILME