P. 1
Vasile Alecsandri - calatorie

Vasile Alecsandri - calatorie

|Views: 600|Likes:
Published by Geo George

More info:

Published by: Geo George on Aug 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2014

pdf

text

original

Cel mai mare scriitor al Romaniei pana la Mihai Eminescu si cel mai reprezentativ exponent al pasoptismului este Vasile

Alecsandri (1819-1890). A fost poet, dramaturg, prozator, folclorist, om politic, ministru, academician roman, creator al teatrului romanesc si al literaturii dramatice in Romania, personalitate marcanta a Moldovei si apoi a Romaniei de-a lungul secolului al XIX-lea. Viata lui Vasile Alecsandri pare a fi ocrotita de adversitatea malitioasa a destinului. Fiu al medelnicerului Vasile Alecsandri (ajuns mai tarziu vornic) si al Elenei Cozoni, se naste la Bacau pe 14 iunie 1819. A studiat in casa parinteasca cu calugarul maramuresean Gherman Vida, apoi la Iasi si mai apoi la Paris, unde, dupa cateva incercari nereusite in domeniul medicinii si ingineresc, se consacra literaturii. Dupa intoarcerea in Moldova, participa la toate initiativele tovarasilor sai de generatie: director al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti. Opera sa se desfasoara ascendent in lungul a aproape cinci decenii. Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) si pieseta Farmazonul din Harlau, jucata pe scena sectiei romanesti a teatrului iesean. Scrierile sale, poezii lirice si epice, proza memorialistica si de fictiune, comedii, drame, monoloage comice, sunt in multiple sensuri reprezentative pentru timpul in care a trait. Alecsandri este un scriitor angajat, inspirat de marile probleme ale vremii, si, in acelasi timp, un artist subtil, capabil de a observa lumea inconjuratoare fara scepticism. Intr-un text din 1866, T.Maiorescu sintetizeaza insemnatatea operei lui Alecsandri in ansamblu: <> (Poeti si critici) In cadrul genului epic, nefacand insa parte din proza autorului, Alecsandri publica in volumul Opere complete Poezii ciclul de Legende (17 poezii scrise intre 1864 si 1875): "Dumbrava rosie", "Razbunarea lui Statu- Palma", "Legenda randunicai","Dan, capitan de plai", "Grui-Sanger", "Murad Gazi sultanul si Becri Mustafa" etc. Acestea sunt lungi naratiuni oratorice, in parte istorii de vitejii sau nuvele cu crime, in parte basme. Nota comuna o reprezinta inclinarea catre monstrous si colossal, catre sadism si fanfaronade eroica. Legenda Rândunicăi şi Legenda Ciocârliei povestesc în frumoase versuri cum atât una cât şi alta au fost nişte încântătoare "jumătate fete şi jumătate flori", care s-au prefăcut în păsări. Dan căpitan de plai e poate cea mai reuşită. Figurile lui Ursan şi a bătrânului Dan ne apar ca nişte trăsături supraomeneşti, luptele lor sunt din domeniul închipuirii, dar ne plac, ne entuziasmează prin modul cum sunt arătate. Dumbrava roşie este înfăţişarea luptei lui Ştefan contra lui Albert, regele Poloniei, învingerea polonilor şi înjugarea lor la pluguri, ca să are un loc ce va deveni Dumbrava roşie, adică pădurea sângelui. "Legendele" trebuie considerate fragmente de epopee nationala fantastica si realista, depasind tot ce se scrisese pana atunci. Proza George Calinescu afirma in Istoria literaturii romane ca proza reprezinta probabil "cea mai durabila parte a operei lui Alecsandri".Intr-adevar, proza ne ofera posibilitatea cunoasterii mai directe si mai profunde a personalitatii scriitorului fiindca aici inclinarea spre autobiografie, verva cuceritoare a comediilor se manifesta liber, neconstranse de rigorile

avand darul de a relata fara a obosi cititorul si de a amuza mai ales prin spontaneitate.specifice exprimarii in versuri sau ale reprezentarii scenice. 1880. Se afla integrate aici Suvenire din Italia. aceasta opera reveleaza nu numai un observator social. "Buchetiera de la Florenta". Predilectia pentru autobiografie a scriitorului are ca efect imediat preponderenta monologului in operele sale. Iasii in carnaval. Dintre scrierile necuprinse in volumele publicate de Alecsandri. Sinteza dintre Occident si Orient. editia Socec. Atat in proza cat si in pasteluri. Austria. Incepe sa lucreze la ciclul Chiritelor cu Chirita in Iasi. . Tudor Vianu il considera pe Vasile Alecsandri "intemeietor al peisajului literar". dar si un pictor al naturii geografice. studiul Romanii si poesia lor. Alecsandri. Istoria unui galban. Mihu Copilul. Vasile Alecsandri se intoarce in tara. Tot acum scrie poeziile Baba Cloanta. Constantin Negruzzi. Chirita in provincie. Blestemul. Peatra din casa. Adunate si indreptate de d. In 1848 scrie poezia Catre romani. Caracterizarea personajelor prin limbaj este utilizata atat in teatru cat si in proza. Tipareste primul volum de teatru Repertoriul dramatic. ("Dridri". este o prelucrare din literatura italiana si are caracter romantic. Desi uneori se deghizeaza in formele literaturii de fictiune. acel Dictionar grotesc impotriva stricatorilor de limba. notabila este nuvela romantica Dridri. din 1876. in Albina Romaneasca. ceea ce remarca el in natura este in principal alternanta lumina.Ghica. Mioara. Calitatea umorului il apropie de Negruzzi si de Kogalniceanu. Alecu Russo. Alecsandri nu se dovedeste a fi colorist. Opera. ce forma insasi structura intima a fiintei sale. In 1843 apare. partea a II-a. Evolutie si tendinte. intitulata mai tarziu Desteptarea Romaniei. publicata in Convorbiri literare. Strunga. In 1853 apare volumul Poezii poporale. publica in revista Bucovina poeziile populare Toma Alimos. Alecsandri. Anglia. Mai mentionam savuroasa scrisoare care I. Chirita in voiagiu (1864) si Chirita in balon (1874). Crai nou."Istoria unui galban") proza memorialistica isi manifesta calitatile mai ales in relatia de calatorie directa. opera sa de debut. Spania. partial aparuta in Revista contimporana. dupa o absenta de aproape doi ani. Aceasta va fi urmata de Chirita in provincie (1852). care contine piesele Iorgu de la Sadagura. Alecsandri o realizeaza in spiritualul tablou al civilizatiei romane asa cum o vede un francez la "BaltaAlba".umbra. scrie memorialul de calatorie "Calatorie in Africa". precum si cele cinci biografii: Necolae Balcescu. "Calatorie in Africa") Verva caracteristica naratiunii este intretinuta continuu de oralitatea relatarii. In 1852 apare volumul Poezii poporale. prima poezie care va face parte din ciclul Doine si lacramioare. Doina. Alecsandri este prin excelenta un memorialist. In unele surse ea apare ca fiind un roman abia inceput. Balta-Alba. Prosper Merimee. Dupa o lunga calatorie in sudul Frantei. Balade adunate si indreptate de V. publicata in Dacia literara. La Teatrul National se joaca Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca.("O primbare in munti". Africa. schitand repede un tablou de ansamblu.. Balade (Cantice batranesti). In 1850.englezul Angel raspunde unei avalanse de intrebari prin laconicul O! ies! sau prin exclamatia hau!). Italia. caracterizat de stilul de epoca. Hora. V. Chirita la Iasi. Costache Filipescu. Tatarul. Proza lui Alecsandri capata relief si culoare prin alternarea paginilor narative cu cele descriptive. Prosa este titlul partii a III-a din Opere complete.( "Calatoria in Africa". Germania. Calatoria in Africa. Serb sarac. Porojan. Buchetiera de la florenta.

creata si dusa la celebritate de Alecsandri insusi. adica in incercarea de a obiectiva viziunea si mijloacele artistice. iar mai apoi in luciditatea interogarii lumii. In 1876 se publica volumul Proza. al anotimpurilor. poetul incepe sa sufere de ceea ce s-a numit <>. in alte . care il lumineaza si-l insufletesc mereu de alta viata. cand psihologia romantica patrunde mai adanc. caracteristic literaturii romane din perioada pasoptista. de obiectivare a viziunii si a mijloacelor artistice. trei varste aflate in deplina corelatie cu epoca plina de transformari prin care trece societatea romaneasca a acelor timpuri. printr-o seninatate a intelegerii care il apropie de clasicism. construite pe marile modele ale literaturii occidentale (Lamartine. In 1881 apare ultimul volum din Opere complete. In 1875 se editeaza Opere complete. Dupa 1840. transfigurate in asa zisele universuri compensative: revolta. dar fara indoiala ca a vorbi despre clasicism si romantism la modul concret (implicand asadar o constiinta si practica concreta). poezia Hora Unirii. are in literatura lui Alecsandri cea mai inalta masura in Balta alba si in Desteptarea Romaniei si. Pastelul preia de la poezia descriptiva a primilor romantici nu numai ideea corespondentei dintre sentiment si tabloul de natura.Publica la Paris primul volum de poezii originale: Doine si lacrimioare. asa-zisa de limpezire. se poate observa incepand cu prozele calatoriei in Africa si terminand cu expresia artistica matura din pasteluri si din unele legende. Astfel de incercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. o coerenta. cu o viziune in general romantica. O a doua etapa. de ruptura dintre ele. In 1877. In 1878 apare volumul Ostasii nostri. In 1874 publica Boieri si ciocoi. initial. revista lui Kogalniceanu. iar pe de alta parte tentatia de a imprima acestei miscari de emancipare o ordine. Victor Hugo etc). in gustul contrastelor tragice nascute de interactiunea dintre epoci. in cea mai mare parte intre 1868 si 1869. de cele mai multe ori se prelungeste prin unele texte pana dupa Unire. Epoca in care traieste Alecsandri este fundamental romantica. Acest romantism tipic. in diverse numere ale Convorbirilor literare.in aceasta forma . o fresca sociala de dimensiuni considerabile. In evolutia artistica a lui Alecsandri se pot distinge cel putin trei momente. e o aventura la fel de mare ca aceea de a descoperi marile curente europene intr-o literatura cu alta evolutie culturala si istorica decat cele din vestul Europei. Cea de-a treia etapa il face sa revina spre teatru. liric (Buchetiera de la Florenta. erotica. una dintre cele mai importante comedii. publicate in revista Convorbiri literare. Tot in Convorbiri literare publica nuvela Calatorie in Africa. viziune filtrata insa printr-un echilibru al sentimentelor. intr-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri". Debutul sau sta sub semnul unui romantism tipic.numai in literatura romana. Pe de-o parte revolta si idealurile. care cuprinde ciclurile Legende noua si Ostasii nostri. Pastelurile Alecsandri incepe sa publice pasteluri in 1868. sentimente ale individualului raportat la lume. In 1856 apare in Steaua Dunarii. entuziast. Pastelul este o specie a genului liric cunoscuta . care nu putea fi gasita decat in marile modele ale literaturii clasice. odata cu poezia Balcanul si Carpatul incepe seria Ostasilor nostri. ci si pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul miscator al marilor cicluri naturale. cuprinzand Poezii (I-III) si Teatru (IV).[1] Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprima inceputurilor poeziei romanesti o configuratie dialogica. Doine si lacrimioare) dar si al unei necrutatoare critici a ridicolului social in piesa Iorgu de la Sadagura sau in ciclul "Chiritelor". tipic romantice. inchinat eroismului romanilor in razboiul din 1877.

Ion Pillat. Pastelurile devin in acest sens imnul plin de incredere adresat adevaratei tari. satului si adevaratelor valori ale acestuia: munca. Melancolia romantica este inlocuita aici cu incredere in armonia naturala. rodnicia. Un episod din anul 1848 Pasteluri Poezii populare. incercand sa o apropie de trasaturile unei opere plastice. Elementele descriptive apar aici nu incidental. Balade adunate si indreptate de V. Natura nu mai este. echilibru. sosesc cocorii din tarile calde.nuante. 1852 Poezii populare. Alecsandri a dat forma concreta unei tendinte care preexista in poezia romaneasca (gasim elemente de pastel la Asachi. la peisaj. Balade (Cantice batranesti). Heliade. refugiu. indiferent de orientare estetica: Alexandru Macedonski. idilice. 1853 . Pastelul este mai degraba un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine pastelul inseamna un desen in creion moale. Buchetiera de la Florenta Iasii in 1844 Un salon din Iasi Romanii si poezia lor O primblare la munti Borsec Balta-alba Calatorie in Africa. Caldura patrunde in inimi si natura iese din amorteala. George Cosbuc. El va fi urmat de mai toti poetii sensibili la elementul pictural. cu o adevarata credinta naturista (vezi poeziile dedicate primaverii: Privirea scoate aburi pe umedul pamant / Se-ntind carari uscate de-al adierii vant. pe de alta parte. Volume de poezie • • • • Proze • • • • • • • • • • Istoria unui galben Suvenire din Italia. Acest tip de poezie manifesta preocupare pentru satisfacerea unor exigente specifice: compozitie. colorit. partea a II-a. adica tot ce constituie cadrul obisnuit al unei vieti patriarhale. taranii muncesc campul. 1853 Doine si lacramioare. Pastelurile lui Alecsandri evoca natura asa zis domestica. Vasile Voiculescu. ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptiva. ca un cadru al unui conflict de natura romantica. Alexandrescu). robustetea si sanatatea morala. ca in marea poezie romantica. usor colorat). Universul generat va fi unul al armoniei si al ciclurilor firesti ale naturii. supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice. ci sunt scopul elementar al acestei poezii. Alecsandri.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->