Comentariul literar

-structuraI. II. O fraza elaborate sau un citat expresiv menite sa capteze atentia. Introducerea: - incadrarea fragmentului in opera - incadrarea operei in creatia autorului - incadrarea autorului in epoca si in current literar sau curent cultural (demersul poate fi invers) III. Cuprinsul: 1. Elemente de istorie literara ( anul aparitiei, al publicarii operei, prima lectura, prima punere in scena, locul, etc.) 2. Geneza(atelierul si procesul de creatie) 3. Izvoarele(sursele de inspiratie) 4. Semnificatia titlului 5. Relatia autor-narator si autor-eul liric 6. Genul si specia literara(argumentat) 7. Tema si motivele literare 8. Idea operei 9. Compozitie, structura 10.Subiectul si momentele subiectului(doar la genurile epic si dramatic) In poezia lirica nu exista subiect si actiune 11.Clasificarea si caracterizarea personajelor 12.Stilul artistic: a). modul de expunere(naratiunea, descrierea, dialogul, monologul) b). valori expressive ale elementelor gramaticale la nivel: lexical, semantic, morfologic, sintactic, de topica si punctuatie c). calitati generale si particulare ale stilului d). incadrarea intr-un stil functional e). figuri de stil f). elemente de prozodie(doar la poezie) IV. Incheierea: - aprecieri critice - formularea unui punct de vedere personal( in forma impersonala: se poate spune, putem aprecia, etc. si niciodata la persoana I singular)

- asemanari si deosebiri cu alte opera din literature romana sau universala V. Fraza de incheiere elaborate sau citat expresiv ( poate fi unul din subpunctele de mai jos )

Genurile literare
1. Genul epic
cuprinde majoritatea operelor literare in proza; are un character predominant obiectiv, dar poate cuprinde si elemente subiective; obiectiv = autorul nu se implica direct in opera subiectiv = autorul isi exprima direct ganduri, idei sentimente 3. modul de expunere dominant este naratiunea, dar exista si elemente de descriere, dialog sau monolog; 3. predomina persoana a III-a singular si timpul trecut ( timpul naratiunii ); legenda balada poemul epopeea schita basmul nuvela romanul fabula.

Specii:

2. Genul liric
3. 3. 3. 3. cuprinde majoritatea operelor literare in versuri; are un caracter prin excelenta subiectiv; modul de expunere dominant este descrierea; predomina persoana I singular si timpurile trecut, present si viitor; 3. prezenta eului liric;

Specii: - imnul - oda - pastelul - satira - idila - poemul liric.

2. Genul dramatic
3. 3. 3. 3. 3. cuprinde majoritatea pieselor de teatru; are un caracter prin excelenta obiectiv; modurile de expunere sunt dialogul si monologul liric; predomina persoanele I si a II-a si timpul present dramatic; prezenta didascaliilor (indicatii scenice).

Genurile epic si dramatic au subiect, actiune si personaje; genul liric nu are actiune si subiect, iar personajele sunt adesea simbolice sau fete ale eului liric.

*Concepte operationale* Tema unei opera literare reprezinta aspectul general al realitatii
reflectat in opera. Mari teme ale literaturii sunt: natura, iubirea, istoria, filosofia, orasul, intelectualul, satul, taranul, copilaria, adolescenta, maturizarea, societatea, razboiul, etc.

Motivul literar este un concept de teorie literara subordonat temei

si reprezinta un aspect concret al acesteia. Laitmotivul motivul literar care se repeta, dobandind noi accente sau semnificatii ( motivul central ). Pot fi motive literare: obiecte, fenomene, situatii, tipuri de personaj, numere fatidice, idei si concepte filosofice, etc. ex: lacul, padurea, luna, codrul, stelele, marea, cerul, teiul, visul, idealul de frumusete feminina/masculina, ochii, privirea, parul, florile, numerele fatidice, timpul ireversibil, infinitul, viata, moartea

Numarul fatidic este numarul care dobandeste semnificatii

deosebite in opera literara: zero = vidul, nimicul, pustiul sau increatul originar; unu = primul, cel mai bun sau singurul, izolatul, parasitul sau unicul; doi = cuplu, unitate sau polarizare, opozitie, complementaritate; trei = numar magic crestin; patru = anotimpuri, puncte cardinale ( un intreg, alternanta, stabilitate, ciclicitate); cinci = ajutor, sprijin; sase = numar malefic; sapte = numar benefic, intreg, ciclicitate; noua = numar benefic divin zece = perfectiune, invingator, cel mai bun; doisprezece = zodiile sau lunile anului intreg, ciclicitate universal; treisprezece = numar superstitios.

Ideea unei opera literare reprezinta semnificatia pe care autorul o da

temei, precum si mesajul operei, atitudinea autorului fata de tema tratata.

Valori expresive ale elementelor gramaticale

a). La nivel fonetic: consoane si vocale inchise: o, u, sugereaza sonoritati si atmosfera lugubre vocalele deschise: a, e, i sugereaza sonoritati stridente ( tipatoare, acute alaturi de consoane ca s, z, ) alternanta lugubru strident mareste si mai mult tensiunea lugubru = intunecat, apasator b). La nivel lexical: se analizeaza apartenenta cuvintelor la anumite zone lexicale: fondul principal lexical, categorii de cuvinte. c). La nivel semantic: se urmareste sensul principal sau cel figurat d). La nivel morfologic: abundenta elementelor nominale ( substantive, adjective, pronume) confera textului un caracter descriptive sau static;

 abundenta elementelor verbale ( verb, adverb) confera textului un caracter dramatic.

Valori expressive ale modurilor si timpurilor verbale

1. Indicativul prezent poate avea urmatoarele valori

prezent etern cand se refera la elementele naturii eterne si ele ( ex: apa curge incet la vale; soarele rasare din est; salcia isi pleaca frunzele spre lac; etc) prezent al momentului arata o actiune ce se petrece in momentul vorbirii prezent dramatic ( in piesele de teatru ) prezent gnomic este prezentul universal valabil din maxime, proverbe, cugetari, adevaruri universale ( ex: cine se scoala de dimineata departe ajunge ) 2. Timpul trecut: indicativul imperfect poate avea o valoare descriptive sau de durata, expunand actiuni in desfasurare, putand sugera chiar infinitul. Ex: Padurile inverzeau poalele muntilor. Izvorul murmura linistitor. 3. indicativul perfect compus exprima actiuni terminate, ireversibile si are valoare de sentinta. Ex: Si te-ai dus dulce minune. Si-a murit iubirea noastra. 3. indicativul perfect simplu poate avea valoare narativa ( cand actiunea se nareaza la timpul perfect simplu perfect simplu narativ ) sau poate exprima o actiune energica, de scurta durata sau impulsul unei miscari. Ex: Porni Luceafarul 3. Indicativul viitor, conjunctivul present si conditional-optativul prezent sugereaza actiuni ireale, imaginare si imposibile. Ex: Sa sarim in luntrea mica ( M. Eminescu ) Vom fi singuri-singurei ( M. Eminescu Dorinta ) 4. Conjunctivul perfect si conditional optativul perfect sugereaza actiuni ireale, imaginare si imposibile Ex: Sa fi invatat as fi stiut la examen 5. Gerunziul are valori asemanatoare imperfectului ( descriptive si de durata ), fiind expresiv si prin sonoritatea terminatiei.

Ex: Ma privea zambind. Statea in banca tremurand. 6. Imperativul are multiple si diverse valori expressive, putand sugera: un ordin, o chemare, un indemn, un sfat, fericire, speranta, disperare, teama e). La nivel sintactic: A. enunturile ample cu determinanti si multiple subordonari creeaza pasaje cu potential descriptiv sau analitice psihologice complicate. Acestea dau sentimental unei largi respiratii si creeaza impresia de dimensiune ( mare ) in spatiu sit imp Ex: Mihail Sadoveanu B. enunturile scurte sau eliptice precipita actiunea si pot sugera miscari dinamice, mobilitate, dar si stari emotionale si psihologice puternice. f). La nivelul topicii inversiunea este mai expresiva decat topica fireasca ex: elev destept destept elev

Figurile de stil ( tropii )

1.

Epitetul figura de stil prin care se pun in evidenta insusiri

deosebite ale obiectelor ( epitet al substantivelor ) sau ale actiunilor ( epitete ale verbelor ); ex: munte maret; paseste diafan Personificarea figura de stil prin care sunt atribuite insusiri omenesti obiectelor sau animalelor ( figura de stil de baza in fabule) Metafora figura de stil care consta in transferal semnificatiei unui cuvant asupra altui cuvant pe baza unei comparatii subintelese; ex: par de aur moale Metonimia figura de stil care consta in transferal semnificatiei unui cuvant asupra altui cuvant pe baza unor raporturi ce exprima: singular plural ( ex: Romanul s-a nascut poet. )

2.

3.

4.

obiect materialul din care este confectionat ex: Am admirat o acuarela deosebita. cauza efect; ex: Nici un zbor in atmosfera Pe zapada nici un pas ( V. Alecsandri ) produs numele locului de provenienta (ex: Recas, Cotnar ) recipient continut ( ex: am baut un pahar ) parte intreg ( ex: va rog sa imi oferiti mana fiicei ) stare afectiva / intelectuala partea corpului implicata ( ex: are cap; are obraz; are nas fin ) autor opera ( ex: Imi place Eminescu. ) 5. Simbolul figura de stil care consta in transferal semnificatiei unui cuvant pe baza unor corespondente care sunt doar sugerate. Ex: porumbelul alb = pacea ramura de maslin = victoria