Sunteți pe pagina 1din 58

Ciorba moldoveneasca Este o ciorba foarte gustoasa si racoroasa, numai buna in vremuri de Marte in Berbec.

In Moldova i se spune Verze pt. ca are in compozitie multa verdeata proaspata. Se prepara astfel: - se dau prin razatoarea mica legumele : morcov, telina, pastarnac (optional) - se taie marunt 1 ceapa uscata si 1 legatura de ceapa verde - 2 legaturi de stevie se taie marunt ca pentru salata - se adauga 2 rosii maruntite proaspete sau din conserva,1 legatura de marar, 1 legatura de leustean, 1/2 legatura patrunjel - toate elemntele de mai sus se omogenizeaza impreuna cu 2-3 linguri de maioneza si condimente: delikat, piper, boia dulce, cimbru, oregano Compozitia astfel obtinuta poate tine loc si de tocanita, dar diluata cu 1,5 l zer proaspat si 3 linguri de smantana (daca nu este zer cu lapte batut); iese o minunatie de ciorba care se serveste musai cu ceapa verde la masa.

Chiftelute 250 g branza sarata se amesteca cu 2 morcovi si 1 pastarnac dati prin razatoarea mica, apoi cu 1 ceapa uscata taiata marunt si framandata putin pentru a se inmuia si ciuperci proapete tocate. Se adauga maioneaza pana se omogenizeaza compozitia, marar si patrunjel, iar condimenteca pentru chiftele: piper din belsug, boia dulce, ienibahar si usturoi cui ii place. Compozitiei astfel obtinute i se da forme de chiftelute si se tavalesc prin boia dulce, apoi se aseaza pe un platou. Dupa cateva minute, vor capata culoarea de chiftele bine rumenite. Ciocolata de casa Elementele din care se prepara ciocolata sunt : faina de grau, cacao, ulei de floarea soarelui presat la rece, miere de albine (de preferat cristalizata). Important in reusita acestei retete este ordidea in care se amesteca elementele, astfel: In primul rand faina se amesteca bine cu cacao, apoi se framanta cu putin ulei presat la rece, pana se inchide la culoare si capata o consistenta care permite sa i se dea o forma fara sa fie lipicioasa. La final se adauga mierea de albine si apoi, dupa preferinte: vanilie, rom, stafide, nuca de cocos, nuci sau alune. Dupa imaginatia fiecaruia, se dau diferite forme de bilute, batoane sau chiar se intinde in forma de blat. Se adauga o crema si se ruleaza. Se tine la frigider 1-2 ore inainte de a se consuma. n zilele noastre a tii s te alimentezi cum trebuie, este o necesitate. Multe alimente au devenit duntoare pentru ca sunt pregtite cu substane i adaosuri chimice folosite pentru a pstra alimentul multe zile i pentru a-i mbunti gustul pierdut n urma

procesului de pregtire. Dac intri ntr-un supermarket, magazinul unde ne facem adesea cel mai uor aprovizionarea, stai s te ntrebi ce ai putea s pui n coul de cumprturi, care s fie totui i sntos i uor de preparat i abordabil ca pre. ncepi s te gndeti la micul tu dejun cnd ajungi n dreptul produselor lactate: margarina este scoas din start de pe list (nocivitatea grsimilor hidrogenate a ajuns s fie cunoscut i n mediile tradiionale medicale). Margarina este deci nlocuit cu unt. Untul cel mai sntos, este cel cu termen de garanie mai redus. Medicul meu de familie mi recomand pentru piureul de legume al copiilor, untul cel mai ieftin de tip B, n ambalaj simplu, care rncezete uor i are termenul de valabilitate scurt. Apoi ar urma brnza, totui cea mai bun brnz este cea de la ran, ca i laptele deasemenea, din care se poate face brnz bun de vaci acas. Dac nu avem aa ceva, s evitm s cumprm brnz topit, i foarte rar s preferm cacavalul care sufer transformri nepotrivite i are nite aditivi. O dulcea sau un borcan cu miere ar putea sa ne faca cu ochiul! Dulceaa este nc bun, dac pe borcan scrie componentele sale, care ar trebui s fie numai dou: fructul i zahrul. i se gsete aa ceva cu puin noroc! Zahrul nu este att de duntor, chiar dac nu este brun, dac este consumat rar. n plus este un aliment care ajut la ncarnare, spun medicii antropozofi, i de aceea este att de cerut de copii i de unii aduli care simt din cnd n cnd nevoia de dulce. Petele poate fi i el indicat, dac nu eti complet lacto-vegetarian, dar n nici un caz icrele din pete preparate deja: au prea muli aditivi, i dac preferm icre, mai bine le preparm noi acas! Ce mai putem gsi natural? Ulei de msline presat la rece (adic virgin), folosit la salate, la pine prjit cu usturoi etc. Nut i boabe de soia, pe care le putem fierbe i pe care le putem da prin maina de tocat i s le amestecm: nutul cu maionez i un pic de ceap, soia cu bulion i unt i mirodenii pentru o past consistent pentru micul dejun. Oricum ziua ar trebui s ne-o ncepem mncnd fructe. Fructele din pia: merele i fructele de sezon rmn cele mai indicate. Din supermarket poi s cumperi stafide, alune de padure, migdale crude, alune cu ct mai puine sare i adaosuri, fructe uscate: prune, caise, dei tot prunele uscate, fr fum, de la aran rmn mai bune. La mas de prnz, o sup de legume( dac gseti legume romneti, cu att mai bine) mazre sau fasole verde la borcan( nu congelate) facute dup reeta tradiional, cu ap cu sare i sterilizate. Legumele congelate prin procesul de ngheare, i pierd mai mult din valoarea lor energetic i nutritiv. Mai poi s i cumperi zacusc, dac nu ai timp s-i pui de cu toamna, borcane de murturi, smntn, lapte batut, bune pentru toate felurile de mncare. i am ajuns la soia; preparatele din soia, salam, crenvurti, pateu, sunt preparate cu muli aditivi de gust i de conservare i mai bine le cumprm numai atunci cnd nu mai gsim altceva. Pentru desert, compoturi cu zahr i fructe, fin integral de orice fel, din care poi s-i faci cu un pachet de unt, 3 linguri de ap i 15-16 linguri cu vrf de fin, 2 foi de aluat pentru plcinta cu mere, brnz sau dovleac. i mai poi s gseti i alte lucruri, dar obiceiul de baz trebuie s rmn: atunci cnd cumparm un produs, s ne uitm pe eticheta de prezentare, i s vedem ce conine produsul; dac sunt prezeni acei aditivi scrii sub form de E-uri sau sub denumirea lor necodificat, s cumprm ct mai rar acel aliment i s alternm alimentele din supermarket cu cele de la piaa, de la ran.

Dac acas ne ateapt copiii, s evitm cerealele cu cacao. Cacaua este un aliment nepotrivit pentru copii (medicii antropozofi ne pot spune mai multe despre asta!). n rest, poft bun i s ne vin idei ct mai bune despre cum s ne pregtim o masa sntoas i gustoas cu ceea ce tocmai am cumparat de la super-market! Hrana vie ntr-un articol anterior s-a afirmat c un principiu al alimentaiei sntoase este acela de a fi atent la alimentul care va fi consumat, la modul cum acesta a fost preparat, ce sunt i cum au fost produse ingredientele sale, adic fructele, legumele, cerealele, mirodeniile care au intrat n compoziia lui. Alimentele care au n compoziia lor E-uri (aditivi, colorani, ndulcitori chimici, afntori), sunt duntoare prin faptul c aceste substane au o structur chimic ce distruge celulele organismului. Un efect similar l au i alimentele modificate genetic. Contiina pentru o alimentaie sntoas are astfel un rol important dac sa ia n considerare faptul c numai cel care i-a format unele deprinderi sntoase se poate orienta n alimentaia proprie. Exist acum pe pia un produs alimentar care are la baz grul cultivat ecologic grul spelta - i care poate fi folosit n preparatele care necesit fin de gru. Sunt deasemenea pastele finoase ecologice, care se comercializeaz sub denumirea de tiei tagliatelle. Budincile, supele, foile de placint pot fi fcute nlocuind finurile tradiionale cu aceste produse ecologice. Printre alte alimente asupra crora cei preocupai de alimentaia lor se opresc, este i zahrul brut i un derivat al acestuia, zahrul brun. Aceste dou tipuri de zahr pot fi gsite pe rafturile marilor magazine alimentare. Dr. Michaela Glockler descrie n cartea sa Creterea i ngrijirea copilului faptul c zahrului rafinat i lipsesc elemente importante pentru procesul de digestie: Zahrul rafinat ar trebui folosit cu msur.(...) Din punct de vedere chimic, el se afl n stare pur. Prin urmare, i lipsesc toate mineralele i vitaminele pe care siropul de sfecl sau de trestie de zahr le mai conine. Produsele naturale au de obicei toate acele substane care sunt necesare omului n procesul digestiei. Zahrul obinut prin presarea sfeclei sau a trestiei de zahr (...) conine suficiente microelemente, care sprijin prelucrarea zahrului n organism.(...) Zahrul brun obinuit nu este indicat. n cazul su sunt lsate la o parte doar ultimele etape ale procesului de purificare. Prin aceasta, rmn reziduuri necontrolabile, ce provin din ntregul proces de producie. Mierea de albine este un aliment foarte complex; ea nu se afl la dispoziia corpului fizic al omului n mod att de neutru precum zahrul (ea produce cu uurin diaree la sugari), poate fi consumat de copii ncepnd de prin a zecea lun de via se amintete n aceeai carte. ns poate fi consumat de ctre aduli i btrni, nlocuind zahrul rafinat. Hrana vie este un termen care definete un mod de hrnire natural cu alimente crude, netrecute prin foc. Alimentele consumate n stare crud i pstreaz toate elementele i principiile vitale: vitamine, minerale, deoarece multe dintre acestea sufer transformri chimice prin fierbere: mineralele, din organice devin anorganice, unele vitamine se pierd, iar enzimele se distrug n totalitate la temperaturi mai mari de 37 C. Compoziia natural a unui aliment crud rmne echilibrat dac nu este afectat de

procesul termic. Este bine s aducem n alimentaia noastr zilnic un procent semnificativ de alimente crude, pentru a putea contrabalansa efectele consumului de alimente denaturate, care din pcate sunt peste tot n jurul nostru i uneori nu putem s evitm consumul lor. Hrana vie de asemenea ne ajut s ne pastrm vigoarea i sntatea. Pentru anumite perioade de timp, alimentaia exclusiv nepreparat termic poate vindeca sau ameliora probleme vechi de sntate, pentru care medicina tradiional nu are de cele mai multe ori rezolvri. Trecerea de la o alimentaie preponderent pregatit termic i cu multe proteine de origine animal, spre o hrana vie exclusiv, se face treptat. Trecerea se face cu rbdare, constatnd pe zi ce trece efectele unei astfel de alimentaii. La nceput, o soluie este combinarea alimentelor trecute printr-o preparare termic i a celor nepreparate termic. De exemplu, se pot combina legumele fierte din salata de beuf cu maioneza nepreparat termic. n cartea amintit este descris faptul c atunci cnd se consum un gen de alimente, cel care particip n procesul de digestie este nu numai corpul fizic, dar i corpul eteric: Corpul eteric, descris de mai multe ori, ca organism al legitilor vieii, nu este numai purttorul activitilor vitale, de cretere, regenerare i reproducere, ci este i purttorul gndirii contiente (...). La fel cum n cazul unei diete numai pe baz de cruditi exist pericolul unei angajri prea puternice a corpului eteric n digestie, pentru activitatea gndirii rmnnd prea puine fore (firete c exist aici diferene individuale majore, i de fiecare depinde s gseasc msura potrivit pentru el nsui), tot astfel, n caz contrar, cnd sunt consumate alimente puternic denaturate i cu adaosuri sintetice, corpul eteric este solicitat prea puin. Prin aceasta el devine comod, ceea ce se face simit n incapacitatea gndirii materialiste de a stabili o relaie cu ceea ce este spiritual. Atunci cnd am adoptat pentru o lung perioada de timp un mod de alimentaie, acest lucru este reflectat n starea de sntate sau de boal ale organismului, dar n acelai timp modul de alimentaie exercit influene i asupra activitii de gndire. Cunoscnd toate acestea fiecare poate decide, dup un anumit timp, care va fi proporia alimentelor fierte i a alimentelor crude n meniul su. Hrana vie purific i ntarete organismul sau l ajut s se nsntoeasca dac se mbolnvete. Pentru cei care consum alimente fierte, acestea este bine s fie tratate termic un timp foarte scurt, s fie nbuite i s fie combinate cu alimente crude. Hrana vie conduce la trezirea organismului la via, percepiile noastre devenind mai vii, astfel c este favorizat procesul de ptrundere i nelegere a planului spiritual. Maioneza fr foc Este nevoie de blender, - ou, - ulei de floarea-soarelui presat la rece, de calitate, din cauza gustului pronunat - mutar i lmie. Preparare: Se pun n blender 2 ou, 2 lingurie de mutar, se ncepe mixarea lor; se pune uleiul pn cnd maioneza capt consisten, dup care se pune i zeama de lmie dup gust i se mai mixeaz puin. Toat aceast mixare s-ar putea s dureze mai puin de 1

minut (nu am cronometrat procesul, dar metamofoza e destul de rapid). Iar aceast maionez poate fi folosit n multe preparate, la salata de cruditi sau la supa nefiart. Salat de gru germinat - gru germinat (se gsete i la Plafar); se amestec apoi cu leurd splat i tocat (sau frunze tinere de ppdie, sau cu ceap verde i salat), cu ulei msline virgin (sau ulei de floarea-soarelui presat la rece) i zeam de lmie. Se poate aduga, fr s duneze gustului, brnz sau alte mirodenii dup preferine. Suc natural (pentru 3 persoane): - 400gr. morcovi autohtoni (romneti) - 600gr. mere - opional o bucic de sfecl (d o culoare frumoas i reface sngele n strile de anemie) Preparare: se dau prin storctorul electric de fructe morcovii, merele i sfecla. Sucul obinut se consum nainte de orice aliment. Cei mici consum cu plcere acest fel de suc. Brnza de vaci de cas Laptele de vac de la pia se nclzete puin, pn la 37 C, se pune ntr-un vas (din pmnt eventual) i se acoper. Se las astfel la prins 2-3 zile. Pentru separarea brnzei de zer, este nevoie de un tifon dublu, cusut ca un scule de form conic, la fel ca o cciul de pitic cu o agtoare, n care se va pune laptele prins, btut. Vom obine o brnz cremoas i zer pe care l putem folosi la supa fr foc, dac ne place gustul lui. Ciorba de anotimp - Salata verde (reet preluat din cartea Buctria fr buctrie de Rodia Tilianu) Ingrediente: - salat verde 3 legturi - usturoi 100g - lapte dulce btut 3 litri - mrar 1 legtur - cacaval afumat 100g - ou 1 bucat - smntn 50g - condimente 30g - legumix 30g

Pregtire: salata verde se alege, se spal i se taie astfel: fidelu i tocat nu foarte mrunt. Mrarul se alege, se spal i se toac foarte fin. Usturoiul se cur i se paseaz. Cacavalul afumat se d prin rztoarea fin, iar restul se taie cubulee care s imite cubuleele de slnin din ciorba de salat tradiional. Preparare: Partea din cacavalul tiat cubulee se freac cu foarte puin boia de ardei dulce, pentru a prinde o tent de prjit. Oul se mixeaz bine cu mutarul i se amestec apoi cu smntna. Salata tiat se freac cu condimentele, se adaug usturoiul, legumixul, mrarul i cacavalul cubulee, frecat cu boia dulce. Se amestec bine pentru a se dezvolta aromele. Se adaug laptele btut i oul deja pregtit cu smntna i mutarul.

Servire: La servire se presar deasupra cacavalul dat prin rztoare. Santatatea noastra depinde in mare masura de hrana zilnica. Este mult mai usor sa previi decit sa vindeci ! Ar trebui sa acordam mai multa atentie acestor aspecte esentiale pentru viata noastra ! Pentru majoritatea oamenilor casa, masina, serviciul reprezinta principalele prioritati in viata. Este o mentalitate gresita, care ne afecteaza pe termen lung iar consecinte sunt uneori ireparabile. In momentul cind te asezi la masa ar fi bine sa-ti pui intrebarea: oare mincarea din farfurie te hraneste cu adevarat? Oare cum te vei simti si cum vei arata peste 10 ani oferind corpului tau aceasta hrana ?

I. APERITIVE SI MINCARURI NATURISTE Tort aperitiv de gogosati cu brinza de vaci (sau cas) Ingrediente: 7 gogosari, 300 gr. brinza de vaci(sau cas), 200 gr. unt, 2 cepe(sau 3-4 fire ceapa verde), plante aromatice, boia, pasta de rosii, usturoi pisat, patrunjel Preparare: se mixeaza gogosarii cu 1 ceapa, usturoi, pasta de rosii, verdeata si se amesteca cu 100 gr. unt batut spuma. Se obtine o pasta care se imparte in doua parti egale. Se aseaza o parte pe farfurie ca la tort. Peste acest strat se pune o pasta preparata din brinza frecata cu ceapa taiata solzi si 100 gr. unt batut spuma. Se aseaza deasupra pasta de gogosari si se orneaza cu verdeturi si flori comestibile. Se da la rece pentru 2 ore si se serveste cu salata verde.

Pasta de ardei Ingrediente: 5 ardei, 2 fire de ceapa verde sau 1 praz, 100 gr. unt, 1 legatura patrunjel, citeva masline, plante aromatice si condimente(piper, curry, cilly, oregano, busuioc). Preparare: Se freaca untul spuma si se amesteca cu celelalte ingrediente taiate marunt. Se serveste pe felii de piine neagra.

Gulii umplute

Ingrediente: 5 gulii, 4-5 ridichi, 5 linguri de smintina(sau brinza de vaci), patrunjel,1 ceapa(sau 2-3 fire ceapa verde, chimen. Preparare: Se indeparteaza partile tari ale guliei. Se taie gulia pe jumatate si se scobeste. Miezul se rade pe razatoare si se amesteca cu celelelate ingrdiente. Se umplu guliile cu compozitia si se orneaza cu ridichi.

Ciorbita naturista supernutritiva si gustoasa Ingrediente : 1 morcov, 1 telina, 1 sfecla mica, 2-3 fire ceapa verde, 1-2 fire usturoi verde, hrean ras, loboda, leustean, stevie, tarhon, patrunjel, marar. Preparare : legumele se rad fin(pe razatoarea mica) si se taie marunt verdeturile si ceapa. Toate legumele si verdeturile se pun la macerat pina a doua zi intr-un litru de bors proaspat. A doua zi se adauga 1 litru de apa fiarta si racita, rosii decojite si taiate marunt(sau suc de rosii), sare, piper, cimbru. Se serveste rece sau incalzita la aprox. 40 . Optional se poate adauga smintina sau iaurt. Este delicioasa si ofera corpului vitamine si minerale naturale si usor asimilabile.

Supa crema Ingrediente: 3/4 litru de apa sau lapte, 1 ceapa tocata, putin usturoi tocat, 1 telina mica, 1 morcov, 1 rosie decojita, 1 galbenus de ou, 1 frunza de varza tocata, plante aromatice(chimen, busuioc, salvie). Preparare: Se amesteca toate ingredientele in mixer pina se obtine o crema. Se adauga putin patrunjel verde taiat marunt. Se serveste incalzita pina la 40 . Optional se poate adauga putina smintina in momentul servirii.

Varza in sos de rosii Ingrediente: 1 jumatate varza, 2 rosii decojite, 3 lingurite susan, 3 lingurite seminte de floarea soarelui. Sosul: se mixeaza 3 rosii mari decojite, 3 lingurite iaurt, putina zeama de lamiie, o jumatate ceapa, sare, cimbru, busuioc, oregano. Preparare: varza se taie fidelute, rosiile se taie cubulete. Se amesteca impreuna cu semintele si se toarna deasupra sosul de rosii.

Mincare de ciuperci cu telina Ingrediente: 1 telina, 5-6 ciuperci, citeva frunze de spanac, 1 ceapa Sosul: 4 lingurite ulei de masline virgin, 1 catel usturoi, 2 linguri sana, piper, sare, plante aromatice(oregano, busuioc, rozmarin, coreandru) Preparare : telina se rade fin si se amesteca cu ciupercile taiate feliute, spanacul taiat fidelute, ceapa tocata si sosul.

Sarmale naturiste delicioase Ingrediente: 20 frunze de varza murata, 20 de nuci, 1 fir de praz, 2 legaturi patrunjel, 100 gr. unt, 1 morcov, 2 linguri pasta de rosii, boia dulce, putin usturoi, 1 lingurita ulei, sare, piper, cimbru(sau alte condimente din plante). Preparare: nucile se toaca marunt si se amesteca cu prazul taiat marunt, verdeata tocata, morcovul ras, pasta de rosii, untul batut spuma, usturoiul si mirodeniile. Se formeaza sarmalele din foile de varza umplute cu aceasta compozitie. Se aseaza sarmalele pe un platou cu varza tocata si verdeata. Sarmalele se stropesc cu citeva picaturi de ulei si se orneaza cu verdeturi taiate marunt. Se pot servi si incalzite la 40 .

Rosii umplute cu telina si brinza Ingrediente: 3 rosii, 1 telina mica Sosul: 2 linguri smintina, 1 lingura iaurt, 2 linguri brinza, 1 lingurita lamiie, 2 fire ceapa verde, sare. Preparare: se amesteca telina rasa fin cu sosul. Se scobesc rosiile si se umplu cu aceasta compozitie.

Mincare de gulii Ingrediente: 2 gulii rase, 2 castraveti mici taiati felii, 2 morcovi rasi, 5 ridichi de luna taiate fidelute, 1 hrean mic ras, 1 ceapa mica tocata

Sosul: 3 lingurite ulei presat la rece, citeva migdale pisate marunt, 1 lingurita lamiie, sare, condimente din plante Preparare: se amesteca ingredientele cu sosul si se orneaza cu hrean ras si feliute de ridichi.

II. SALATE SI SOSURI NATURISTE CONSISTENTE SI FOARTE NUTRITVE ! Salatele reprezinta in alimentatia naturista un fel principal si se servesc cu maioneza dietetica sau diferite sosuri. Nu se recomanda utilizarea urmatoarelor ingrediente: uleiuri rafinate, otet sau alte adaosuri sintetice. Salatele se asezoneaza cu urmatoarele ingrediente: ulei presat la rece, iaurt, smintina, sare marina, lamiie, plante aromatice si condimente naturale. Sosurile au un rol foarte important in bucataria fara foc deoarece ofera un plus de savoare salatelor si mincarurilor naturiste.

Maioneza naturista 2 galbenusuri crude(preferabil oua de la tara), sare marina, o jumatate de lamiie, putin mustar(de la un magazin naturist) sau praf de mustar, citeva linguri de ulei de masline sau de floarea soarelui presat la rece. Se prepara la fel ca orice maioneza. Sos chinezesc Maioneza, 2-3 linguri smintina, 1/3 banana, 1 lingurita rasa nuca de cocos, 1 lingurita curry. Se amesteca toate ingredintele in mixer. Maioneza verde Maioneza, 2 linguri brinza de vaci, 1 legatura patrunjel tocat, ceapa verde taiata marunt, 1 lingurita zeama de lamiie, sare. Sos de avocado 1 avocado taiat bucatele, 4 linguri lapte, 2 linguri zeama de portocala, 3-4 linguri iaurt, 1 lingurita lamiie, 1 lingura maioneza, curry, piper, sare de mare, chimen, maghiran(sau alte plante aromatice). Se mixeaza toate ingredientele.

Salate Salata Exotic Ingrediente : 1 telina, 1 morcov, 1 ligura zeama de lamiie, 3 linguri zeama de portocala, citeva bucatele de ananas si avocado,1/2 portocala taiata cubulete,1/2 banana taiata rodele, 1 kiwi taiat cubulete, citeva nuci taiate bucatele, citeva stafide si 4 linguri smintina. Preparare : Se amesteca toate ingredientele si se orneaza cu felii de kiwi.

Salata de ceapa si ridichi de luna Ingrediente: 4 cepe taiate solzi, 10 ridichi de luna rase, 2-3 fire de ceapa verde taiate marunt Sosul: 3 lingurite ulei de masline, 1 lingura sana, sare, piper Preparare: Se amesteca ingredientele cu sosul si se lasa sa se patrunda 1 ora

Salata italieneasca Ingrediente: 1 salata verde, 1 ceapa rosie taiata solzi, 4 ligurite seminte de dovleac(neprajite), 1 ligura sana, 4 ligurite ulei de masline, 1 catel de usturoi pisat, citeva seminte de anason pisate, citeva frunze de busuioc verde(sau uscat). Preparare: se amesteca ingredientele si se serveste imediat

Salata picanta Ingrediente: 1 jumatate de conopida taiata in felii mici, 1 lingura sana, 1 lingura ulei de masline, 1 lingura apa, sare, piper, 1 ardei iute rosu taiat marunt, 1 legatura marar, 1 catel de usturoi pisat. Preparare: se amesteca toate ingredientele si se lasa la rece sa se patrunda citeva ore

Salata de ardei in trei culori

Ingrediente: 1 ardei rosu, 1 ardei verde, 1 ardei galben taiati fisii, o jumatate ridiche rasa pe razatoarea mare, 1 ceapa taiata solzi, 1 legatura patrunjel tocat, 1 hrean mic Sosul: 2 linguri ulei, 2 linguri sana, 1 lingurita boia, 1 catel usturoi, plante aromatice(maghiran, salvie, busuioc, rozmarin), sare, piper Preparare: se amesteca toate ingredientele si se lasa la rece 2-3 ore. Se orneaza cu hrean ras.

Salata de castraveti orientala Ingrediente: 1 jumatate conopida mica taiata bucatele, 1 tulpina de telina taiata marunt, 1 mar taiat cubulete, 2 felii de ananas taiate bucatele, 1 castravete ras Sosul: 1 jumatate lingurita curry, 2 lingurite suc de ananas, 2 linguri iaurt, 2 linguri ulei, 2 linguri smintina, suc de lamiie, sare. Preparare: castravetele se rade chiar inainte de masa si se amesteca cu celelalte ingrediente si cu sosul. Se serveste imediat si se orneaza cu nuci pisate.

Salata cu sfecla si muraturi Ingrediente: 1 sfecla rosie, 1 morcov, 1 telina, 1 ceapa rosie, 1 ardei , 1 jumatate varza murata taiata marunt, 2 castraveti murati, citeva masline, citeva nuci taiate bucatele, citeva stafide, 1 lingurita chimen, 2 linguri ulei de masline, sare, piper, plante aromatice Preparare: sfecla, morcovul si telina se rad pe razatoarea mare. Celelate ingrediente se taie marunt sau feliute subtiri. Se amesteca cu uleiul si mirodeniile. Se lasa la rece 2 ore.

III. DULCIURI SI BAUTURI NATURISTE. COPIII TREBUIE HRANITI CU DULCIURI CARE SA NU CONTINA ZAHAR RAFINAT SI ADITIVI SINTETICI! DULCIURI Capsuni cu miere Ingrediente : zeama de la 2 portocale, 2 linguri miere, 1 paharel mic de smintina, 3 linguri alune(neprajite), 500 gr. capsuni.

Preparare: se amesteca mierea cu zeama de portocala. Se bate smintina, se toaca alunele si se inglobeaza cu grija in zeama de portocala. Se pun capsunile in cupe si se toarna peste ele crema de smintina cu miere si portocala.

Inghetata de iaurt cu fructe Ingrediente: 1 pahar de iaurt, fructe la alegere(capsuni, piersici, pere, mere), 2-3 linguri miere, 1 lingurita lamiie, 100 ml. smintina batuta. Preparare: Se mixeaza fructele si se amesteca cu iaurtul, mierea, zeama de lamiie si se aduaga la sfirsit smintina batuta. Se lasa la congelator 3 ore.

Salata mixta de pepene - un desert hranitor si delicios pentru copii Ingrediente si preparare :1 pepene galben, citeva prune, citeva boabe de strugure,1 para, 4 linguri miere, 4-5 linguri suc de mere. Se taie fructele cubulete si se amesteca cu mierea si sucul de mere.

Praline exotic Ingrediente: 300 gr. nuca de cocos, 150 gr. curmale, 100 gr. stafide, 50 gr. caise(uscate) Preparare : se macina toate ingrdientele si se dau prin masina de tocat. Se prepara un aluat din care se modeleaza praline rotunde si se dau prin nuca pisata

Crema de fructe( caise, piersici sau mere) Ingrediente: 250 gr. caise (piersici sau mere), 7 linguri stafide, 2-3 linguri miere, 150 gr. brinza de vaci, 100 ml. smintina. Preparare : stafidele se inmoaie in prealabil, se taie fructele in felii si se mixeaza impreuna cu brinza de vaci. Se amesteca cu smintina. Se pune la rece pentru 2 ore. Se garniseste cu fructe de sezon.

Casata de banane

Ingrediente: 2 banane taiate felii, 1 ceasca de pepene galben taiat felii, 1 jumatate ceasca de ananas tocat marunt, 3 linguri de nuci tocate, 150 gr. brinza de vaci, 1 lingurita zeama de lamiie, 100 ml. smintina batuta Preparare: se amesteca bine toate ingredientele, se pun in forme la congelator aprox. 4 ore. Se orneaza cind se serveste cu cirese, pepene sau alte fructe de sezon.

Inghetata de vanilie cu brinza de vaci Ingrediente: 200 gr. brinza de vaci, 150 ml. smintina batuta(frisca), 4 linguri miere, 1 pachetel zahar vanilat, 2 galbenusuri. Preparare : se amesteca toate ingredientele. Se adauga smintina batuta. Se pune compozitia in forme clatite cu apa rece. Se pune la congelator pentru 2 ore. Se serveste ornata cu fructe.

BAUTURI TONIFIANTE SI GUSTOASE Limonada de banane Ingrediente: 3 banane taiate bucatele, 2 lingurite miere, zeama de la 1 portocala, zeama de la o jumatate de lamiie, putina coaja de lamiie rasa. Preparare: se mixeaza toate ingredientele si se adauga o cantitate egala de apa cind se serveste.

Bautura racoritoare delicioasa si sanatoasa Ingrediente (pentru 8 litri de suc): 8 flori de soc, 8 litri de apa, un pumn de stafide, 2-3 lamii(zeama plus coaja rasa), citeva petale de trandafiri de dulceata, 2-3 frunze de menta(optional), 8 linguri miere. Preparare: Se amesteca toate ingredientele intr-un borcan mare. Se lasa la macerat 3-5 zile pentru a fermenta putin. Se amesteca o data pe zi cu o lingura de lemn. Este gata cind devine putin acidulata. Se strecoara si se pune in sticle la rece. Este o bautura foarte gustoasa cu efect detoxifiant ! Aceasta bautura se poate prepara utilizind diverse ingrediente de baza(la alegere) in locul florilor de soc: 8 flori de trandafir de dulceata sau 1 kg. de capsuni sau 1 kg. smeura.

Cockteil exotic tonifiant Se prepara cu sucul si pulpa urmatoarelor fructe: 1 portocala, 1 kiwi, 1 grapefruit mic, 1 jumatate banana, 1 jumatate avocado taiat bucatele, 2 lingurite miere, 100 ml. apa plata. Se mixeaza toate ingredientele. Surse de documentare:

Hrana Vie, o speranta pentru fiecare de Ernest Gunter Hrana vie - aperitve si dulciuri de Elena Nita Ibrian Retetele mele

Supa de broccoli: 1-2 florete de broccoli 1 avocado mare sau 2 mai mici 1 castravete de sera de 20 cm sau 2-3 castraveti de gradina mari si zemosi, curatati de coaja - zeama de la o lamiie mare sau 2 mai mici 1 legatura de patrunjel 1 lingura sos soia 1 lingura ulei masline (optional) Se mixeaza toate ingredientele in blender, inclusiv patrunjelul, cu exceptia broccoli, pina se face o crema pufoasa. Se adauga broccoli taiat foarte marunt, se amesteca putin, se presara un pic de frunze de patrunjel tocate si se da la rece. 01- Ciorba de legume (pentru iarna) INGREDIENTE:morcov, telina, sfecla rosie, pastarnac,ceapa,frunze de patrunjel, zeama de varza murata (moare) sau bors. MOD DE PREPARARE: Radacinoasele se dau pe razatoare, se toaca ceapa cubulete, se toaca frunzele de patrunjel, se pun ingredientele intr-un castron mai mare, se adauga moare si/sau bors dupa gust, se completeaza cu apa si gata ciorba. Este indicat sa se lase sa stea, adica sa se armonizeze cateva ore. Daca doriti sa o faceti mai consistenta adaugati cateva linguri de maioneza si/sau smantana. 02- Supa de ciuperci INGREDIENTE: 450 de grame de ciuperci de cultura proaspete, o ceapa mare, 150 de grame de radacinoase, oricum combinate (morcov, patrunjel, telina), 3 linguri de ulei sau 100 de grame de smantana, un ardei gras sau o rosie, 1,5 litri de zer, bors sau apa de legume, o legatura de patrunjel si condimente: vegona, piper, curry, cimbru, boia. MOD DE PREPARARE: Ciupercile, ceapa, radacinoasele, ardeiul sau rosia (eventual ambele) si verdeturile toate fin maruntite, le amestecam cu liantul lichid, smantana sau

uleiul si condimentele dupa gust. Putem adauga putin suc de rosii sau putem acri cu otet sau zeama de la muraturi. Compozitia se macereaza la rece si se omogenizeaza in decursul a cateva ore, inainte de servire. 03- Ciorba de conopida cu sfecla INGREDIENTE : 450 grame conopida, 150 grame de sfecla rosie, 5 catei de usturoi pisati sau rasi fin, 1,5 litri de lichid liant: bors de tarate, zer de lapte, sau apa, o legatura de patrunjel sau marar si condimente cimbru, busuioc, piper, curry. Pentru acrire folosim zeama de la castravetii murati sau moare de varza, sau otet MOD DE PREPARARE : Lichidul pe care l-am ales se pune intr-un castron impreuna cu conopida si sfecla rosie cat mai fin rase (manual sau mecanic), usturoiul pisat, verdeata taiata marunt, condimentele si zeama de castraveti sau otet, dupa gustul fiecaruia. Compozitia se lasa la macerat o ora, doua, pana se patrund gusturile si se mai inmoaie legumele. La servire putem adauga putina smantana sau maioneza in fiecare portie individuala, precum si ardei iute. 04- Ciorba de spanac INGREDIENTE : 500 grame frunze de spanac, 1,5 litri apa de tarate sau apa normala, 3 linguri de ulei, 3 catei de usturoi, un morcov, un patrunjel, o legatura cu verdeturi, condimente: cimbru, maghiram, piper, vegona. Daca vrem sa fie acrisoara, adaugam putin otet sau zeama de castraveti, iar daca vrem sa fie mai dulceaga putem adauga suc de rosii sau smantana. MOD DE PREPARARE : Intr-un castron se pune spanacul tocat marunt manual sau la mixer, radacinoasele fin maruntite, usturoiul pisat, si condimentele (eventual smantana, daca alegem varianta mai dulce) si se freaca bine cu ulei pentru a se condimenta si patrude mai bine gusturile. Se toarna apoi lichidul, se presara verdeturile taiate marunt si se amesteca pana la omogenizare. Se lasa la macerat sau se poate servi imediat, diferentele se pot constata de catre fiecare prin experienta gustului. 05- Supa de rosii INGREDIENTE: 10 rosii, o ceapa, 100 de grame de morcov, 3 linguri de ulei sau/si de smantana, o legatura de verdeturi de sezon, un ardei gras, zer de lapte sau apa de legume si condimente: vegona, curry, piper, cimbru, enibahar. MOD DE PREPARARE: Intr-un castron se pune lichidul, rosiile si ardeiul fin maruntite, la fel ceapa si verdeturile. Adaugam morcovul ras fin, smantana si condimentele dupa gust. Se lasa putin la macerat, pentru a se patrunde aromele, inainte de servire. 06- Rosii umplute cu branza INGREDIENTE: 10 rosii mici, 350 de grame de branza proaspata de vaci, o ceapa, cateva foi de salata verde pe care se vor aseza la servire, 50 de grame de unt in cazul in care branza nu este destul de grasa, putin gris, in caz ca pasta nu este destul de consistenta, verdeata la alegere, marar sau patrunjel si condimente; vegona, piper, boia, cimbru, enibahar, curry. MOD DE PREPARARE: Rosiile se golesc de miez, iar in fiecare din ele vom adauga pasta preparata separat. Branza famantata cu untul se amesteca cu ceapa taiata marunt, grisul daca este nevoie, verdeturile tocate si condimentele. Daca branza este mai seaca se

poate folosi un ou crud intreg, inglobat in compoztie sau o lingura de smantana. Cu aceasta pasta umplem rosiile aseazandu-le in platou, pe un pat de salata verde. Putem folosi ardei in loc de rosii. 07- Salata de varza cu ciuperci INGREDIENTE: 500 de grame de varza alba, 350 de grame de ciuperci, o ceapa mare, o lingura de ulei (sau 150 de grame de maioneza), o legatura de frunze de telina si patrunjel, 5 rosii mici, si condimente; vegona, piper. MOD DE PREPARARE: Varza se taie fideluta si se freaca in maini pentru a-si mai pierde din duritate. Se amesteca apoi cu ciupercile taiate felioare mici, ceapa taiata pestisori, uleiul (sau maioneza), verdeturile taiate marunt, iar deasupra se aseaza rosiile taiate felii. 08- Maioneza INGREDIENTE:1 litru ulei, 3 oua (albus si galbenus), zeama de lamaie (daca nu aveti lamaie adaugati un pic de otet, preferabil otet de mere), 3 lingurite de mustar, condimente dupa gust, piper, boia, vegeta, curry si ce mai doreste fiecare. MOD DE PREPARARE: Se pun in cuva mixerului ouale, zeama de lamaie, mustarul, condimentele se porneste mixerul si se adauga treptat uleiul si gata maioneza intr-un minut. Variantele spre diferite sosuri, ar fi cu iaurt, cu usturoi, cu telemea, cu rosii sau cu verdeata (frunze de patrunjel, marar). 09- Salata de ciuperci cu maioneza INGREDIENTE: 450 de grame de ciuperci, 200 de grame de maioneza, o ceapa mare, o legatura de patrunjel, condimente; vegona, piper, curry. MOD DE PREPARARE: Ciupercile se taie in fasii mici, amestecandu-se apoi cu ceapa taiata fideluta, maioneza si condimentele. Deasupra se presara verdeturile taiate marunt 10- Salata de ciuperci cu morcov INGREDIENTE: 500 de grame de ciuperci, 300 de grame de morcov, 350 de grame de maioneza, doua ceape, patrunjel, marar, condimente; vegona, boia, piper. MOD DE PREPARARE: Ciupercile se taie marunt, amestecandu-se apoi cu morcovii rasi, cepele taiate fideluta, maioneza, verdeturile taiate marunt si condimentele. 11- Salata de castraveti cu maioneza INGREDIENTE: 450 de grame de castraveti, 150 de grame de maioneza, o ceapa mare, o legatura de frunze fragede de telina si leustean, 20 masline negre si condimente; vegona, piper, curry. MOD DE PREPARARE: Se aleg castravetii cu coaja subtire pe cat posibil de proaspeti, se taie apoi felioare subtiri cu tot cu coaja sau se rad in felii, amestecandu-se cu ceapa taiata, maioneza, verdeata taiata marunt si condimentele. Deasupra se decoreaza cu jumatati de masline. Ceapa poate fi inlocuita cu un catel de usturoi ras marunt sau zdrobit, iar maioneza cu 200 de grame de smantana. 12- Salata pentru orice sezon

INGREDIENTE:varza, morcov,telina, ceapa, mere, maioneza. Varza se toaca marunt, morcovii, telina si merele se dau pe razatoare, ceapa se taie cubulete, se pun ingredientele intr-un castron, se adauga maioneza si gata; pofta buna. 13- Salata de boeuf (o denumire poate improprie) Ingrediente: morcov, telina, patrunjel, pastarnac, castraveti murati, mazare (congelata) si maioneza. MOD DE PREPARARE: Morcovii, telina, patrunjelul, pastarnacul se dau pe razatoare, castravetii murati se toaca cubulete, mazarea se decongeleaza. Se pun ingredientele intrun castron, se adauga maioneza si se amesteca. Observatie: dupa ce ati tocat castravetii murati este indicat sa-i stoarceti de zeama pe care o lasa (asta numai in cazul in care sunt zemosi). Se poate folosi varianta cu ciuperci taiate cubulete care sa inlocuiasca carnea. 14- Rafaelo INGREDIENTE:un pachet de unt, 200 g de branza dulce, gris, coaja de lamaie rasa, miere de albine si stafide. MOD DE PREPARARE: Untul se lasa la temperatura camerei dupa care se pune intr-un castron si se freca cu o lingura de lemn pana devine o pasta. Se adauga cate putin gris, miere de albine, branza dulce si stafide, pana se obtine o pasta omogena, destul de consistenta pentru a forma bilutele sau sferele. Observatie: grisul se va mai intari si este indicat sa lasam prajiturelele sa stea cateva ore pentru a se intari. 15- Crema la pahar cu grau germinat INGREDIENTE : 250 grame de grau germinat, 3 linguri de nuci macinate, cateva stafide, miere, coaja rasa de la o jumatate de lamaie. MOD DE PREPARARE: Graul germinat, (verificat daca este destul de moale) se amesteca cu nucile macinate, stafidele, putina miere si coaja de lamaie. Consistenta mai groasa sau subtire, o putem regla cu putin lapte sau smantana. Se poate adauga functie de preferinte putina cacao, sau putin rom, sau o ceasca de suc de morcovi. Dupa ce organizam compozitia in pahare, putem orna cu fructe sau cu nuca de cocos. Se tine la rece. 16- Bomboane cu alune INGREDIENTE: 350 grame de alune macinate sau sparte mai mic, 150 grame de unt, cacao, gris de grau, coaja rasa de la o portocala miere de albine, nuca de cocos. MOD DE PREPARARE: Untul se freaca, amestecandu-se apoi cu alunele maruntite, cacao, coaja de portocala rasa pe razatoare, miere (dupa gust), si gris cat cuprinde, astfel incat compozitia care s-a obtinut sa fie indeajuns de consistenta pentru a prepara bomboanele dorite. Se rotunjesc in mana bomboane rotunde de dimensiunea dorita si se rostogolesc apoi prin cocos. Avem varianta prin care, in mijlocul compozitiei pentru bomboane sa inglobam o cireasa, visina, cateva stafide sau 2-3 alune intregi. 17- Rulada cu stafide INGREDIENTE : 400 grame de stafide, 200 de grame de branza dulce, 100 grame de unt,

miere, scortisoara, coaja rasa de la o jumatate de lamaie sau cacao, 3 linguri de rom si gris sau tarate MOD DE PREPARARE : Se amesteca branza dulce cu untul, cu stafidele intregi sau macinate (cum va este mai convenabil), mierea, scortisoara, coaja de lamaie sau cacao (la alegere), romul si gris (tarate) in functie de consistenta compozitiei finale. Se presara alune macinate sau nuca de cocos pe folia in care vom rula compozitia, inainte de a o pune putin la rece sa se odihneasa. Se poate alege varianta ca jumatate din compozitie sa fie cu cacao, iar jumatate fara, doar aromatizata cu coaja de lamaie. Inainte de rularea in folie, alaturam cele doua parti colorate diferit, prin impletire sau combinare aleatoare. Feliile taiate spre servire vor avea un aspect mai interesant. 18- Rulada cu mere INGREDIENTE: 1 Kg de mere, 250 de grame de branza dulce, 100 grame de stafide, 3 linguri de rom, un pachetel de scortisoara pudra, miere de albine, gris de grau sau tarate. MOD DE PREPARARE: Merele rase si stoarse, se amesteca cu branza dulce, stafidele, romul, scortisoara, mierea (dupa gust) si o mana de gris pentru a avea o oarecare consistenta in vederea formarii. Cand compozitia este gata, se ruleaza intr-o folie de plastic, pe care putem presara nuca de cocos sau cacao, pentru ornamentul exterior. Se tine la rece, se despacheteaza din folie si se taie felii pentru a fi servita crema 2 1 1 1 cana portocala de cani curmale mare, (dates) mar zemoasa cranberry: cranberry

se trec prin blender; eu am pasat mai intii portocala si apoi restul si a iesit o crema delicioasa; daca vrei sa faci sos, mai adaugi apa pina la consistenta dorita. salata de castraveti cu iaurt ( a nu se confunda cu tzatziki...) castravetii ( 2 buc.)de sera se taie cuburi nu prea mici, se adauga doi catei de usturoi taiati marunt ( nu zdrobiti) si sare, se lasa citeva minute sa se amestece gusturile si se adauga iaurt ( cremoso sau din ala care seamana cu smintina) si un pumn de boabe de porumb. Se poate comanda si incerca consumarea unui meniu complet (sub forma de abonament - felul 1, 2, 3 si consiliere specifica) sau partial, la alegere pentru o anumita perioada sau diverse zile ale saptaminii, alte produse specifice alimentatiei naturale, precum si combinatiile dorite din cursul unei zile: dejun- pranz- cina. Se pot, deasemenea prepara produse naturale comandate special pentru regimuri alimentare sensibile sau restrictive, pentru mese festive, aniversari si evenimente deosebite pe care le doriti cu o masa plina de bunatati preparate natural. Organizam si cursuri de initiere in prepararea alimentatiei naturale.Noi va stam la dispozitie si prin consiliere individuala la nivel de alimentatie naturala sau probleme de nutritie.

se poate face Download OFERTE GEEA LIFE Carte Libraria Geea Life, Cursuri, Consultanta, Servicii Astrologie - Horoscop, Formulare Comanda, Contact SERVICII DE ALIMENTATIE NATURALA (vezi si alte cursuri geea life) In Alimentatia Naturala sau Hrana Vie (Bucataria fara Foc), nu se foloseste: tratamentul termic, carne, zahar, sare, paine coapta, oua prajite sau fierte, laptele pasteurizat, fiert, praf..., conservele si multe alte produsele sintetice (conservanti, coloranti, esente, aromatizanti). In Alimentatia Naturala, diferita de cea vegetariana, lacto vegetariana, sau alte ramuri, se folosesc : cerealele, legumele, fructele, semintele, uleiurile, mierea de albine, lactate si oua in stare naturala si proaspata, la toate acestea, trebuie sa mai repetam o data aspectul principal: eliminarea oricarui tratament termic (prajire, fierbere, coacere, micro-unde, etc...). Bucataria fara Foc ste o metoda de MEDICINA PREVENTIVA si CURATIVA pentru majoritatea afectiunilor, nu produce efecte secundare (ca si in cazul medicinei clasice medicamentoase) si nici efecte miraculoase, peste noapte, fortari sau tensiuni bruste (ca si in cazul unor tratamente disperate), ci se bazeaza pe rabdare, acomodare si recuperare totala. Ca sinteza vedem o hranire cu energie vie, informatie vie, o parte fizica palpabila, la fel de vie si de compatibila cu corpul nostru. Preparatele respecta aproximativ vechile deprinderi la nivel de FORMA, GUST, CULOARE si AROMA. Corpul fizic nu mai depune eforturi pentru asimilare-dezasimilalare, energia, acum poate fi indreptata spre alte domenii (nu doar spre lupta pentru digestie), cum ar fi, vindecarea unor boli, suprasolicitari mentale si psihice, kilogramele in plus, sau alte sensibilitati. Trebuie sa existe minima credinta, bunul simt, sinceritatea si responsabilitatea, ca viata este prea frumoasa, ca sa o traim altfel si curajul de a incepe de la cele mai simple elemente, accesibile oricarui om, indiferent de varsta si apartenenta sociala sau spirituala. Este un domeniu particular fiecarui om, in care nimeni nu poate interveni (eventual traditia, obisnuintele sau ofertele comerciale), iar decizia este strict particulara, la fel ca si acceptarea altor metode de alimentatie; impreuna cu CONSECINTELE care urmeaza sa fie suportate. Pe masa vom vedea: ciorbe de toate tipurile (obtinute prin macerare in locul fierberii), ceai cafea, sucuri, mititei- carnaciori (pentru a satisface si unele reminescente traditionale), salate, sosuri, pizza, sarmalute, maioneze (din oul intreg si crud), crochete de diferite feluri, chiftele, mamaliguta, creme, batoane, torturi, budinci, inghetata, placinte, rulade, strudele, biscuiti, raffaelo, napolitane, musli..etc. Si problema cea mai mare, PAINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE, este rezolvata, prin folosirea AZIMELOR, sau a PAINII NATURALE din TARITE de GRAU fara coacere sau alte cuptoare.

PAINEA NATURALA se prepara cu diferite componente, dupa gust si pofte, adaugate, inmuiate (liantul lichid, poate fi apa), amestecate si framantate cu elementul de baza, majoritar ca proportie, tarita de grau. Este bine sa avem o sursa de tarita de grau alimentara, cea care apare prin magazinele naturiste sau folosite la fabricile de paine, pentru ca este curata si destul de mediu macinata. Formam un aluat subtire, cam pana la jumatate de centimetru, acesta se taie in bucati si se usuca pe o sita la o temperatura, care sa nu depaseasca 50 de grade Celsius (cu cat este mai subtire, se usuca mai bine si mai repede). Se obtin felii subtiri crocante, nu la fel de aspectoase, pufoase si aromate ca painea alba, semi, etc., dar, calitatea si efectele consumarii lor, au un prim si ultim cuvant de spus la nivel de sanatate. Ciorbele se prepara prin macerare in timp, realizind astfel armonizarea si omogenizarea componentelor si evitarea degradari produselor prin efectul termic. Liantul poate sa fie apa de legume, bors, zar, lapte, moare, zeama de castraveti, suc de rosi, peste care se adauga functie de sezon sau preferinta: condimente, verdeata, smantina, otet, ceapa, usturoi, legume maruntite combinate sau de un singur fel (sfecla, telina, patrunjel, pastirnac, morcov, dovlecel, rosi, salata verde, spanac, varza, conopida, etc.). Se poate servi la temperatura camerei sau incalzita pina la maximum 37- 40 de grade, adica, temperatura corpului nostru. Mincarurile sau felul 2 reprezinta salate naturale simple sau complexe, de post (fara lactate si oua) sau combinate, adaugind sau nu chiftele, sarmale, rulade, maioneza si sosuri. Folosim legume rase, (enumerate la ciorbe) amestecate cu maioneza, sosuri, paste de brinza sau pur si simplu frecate cu condimente gustoase. La partea de chiftele, rulade, sarmale sau pizza, se prepara un amestec pe baza de brinza dulce, telemea, griu germinat, tarite, gris, etc, in combinatii, arome si proporti diferite, functie de ceea ce dorim sa obtinem. Desertul are la baza eliminarea zaharului si inlocuirea lui cu miere de albine. Prajiturile, ruladele, placintele, cremele, batoanele, torturile, etc se pot diversifica prin folosirea diverselor fructe proaspete (mere, banane, portocale, pere, afine, zmeura, etc.), sau uscate (stafide, smochine, prune etc.), alune, nuci, mac, cocos, cacao, gris, unt, smantina, griu, lamiie rasa, scortisoara, frisca naturala, etc. Formele, gusturile, culorile si aromele sunt in numeroase combinatii: cu blaturi, creme si ornamentele obisnuite, dar fara sa le mai introducem la cuptor. Se poate comanda si incerca consumarea unui meniu complet (sub forma de abonament - felul 1, 2, 3) sau partial, alte produse specifice alimentatiei naturale, precum si combinatiile dorite din cursul unei zile: dejun- pranz- cina. Se pot, deasemenea prepara produse naturale comandate special pentru regimuri alimentare sensibile sau restrictive, pentru mese festive, aniversari si evenimente deosebite pe care le doriti cu o masa plina de bunatati preparate naturale. Organizam si cursuri de initiere in prepararea alimentatiei naturale, precum si consiliere individuala. INFORMATII tel: 0722 371 196 email: geealife@yahoo.com

CURS DE PREPARARE A ALIMENTATIEI NATURALE - HRANA VIE Chiar daca in cadrul cursului general de metafizica, astrologie si alimentatie naturala prin intalnirile saptamanale se vor mai face din cand in cand si demonstratii de preparare ca aplicatie la teoria Bucatariei fara Foc, organizam si stagii sau cursuri intensive de bucatarie specifica alimentatiei naturale: componente folosite, condimente, retete, mici artificii si experiente dobandite in ultimii 14 ani de practica. Prin prepararea pe viu (fiecare va prepara cu propriile maini) cu degustare, explicarea pasilor necesari si componentelor unui numar destul de mare de retete si posibilitati auxiliare acestora, fiecare va putea incepe pe cont proriu sa faca pasii necesari in schimbarea modului de alimentatie, trebuie inteles doar ca alimentatia naturala este un mod de viata. Alimentatia naturala este inainte de toate un mod de viata, simplu, normal si sanatos. Ne definim existenta prin ceea ce facem, gandim, spunem si mancam, asa ca fiecare amanunt al vietii noastre este la fel de important. Chiar daca foarte multi oameni, la ora actuala nu au timp de asa ceva consecintele le vor da de gandit. Si la capitolul consecinte ma refer la strigatele de ajutor care apar la nivelul corpului fizic sub forma de boala, batranete si mai ales acea imagine a supragreutatii care a devenit un aspect aproape banal. Pe de alta parte, atunci cand vorbim despre alimenatie naturala, este vorba despre respectul fata de viata, respectul fata de noi insine si mai ales respectul fata de legile universale. Procesul de digestie este unul din cei mai mari consumatori de energie, fie ca ne place sa recunoastem acest lucru sau nu. Dupa o masa copioasa singurul impuls este de a te aseza undeva ca sa lenevesti, iar nivelul de energie scade si se concentreaza pe prelucrarea alimentelor si unori chiar pe anhilarea otravurilor ingerate. Cu cat alimentatia este mai apropriata de natura cu atat energia consumata este mai mica, iar pe masura ce alimentele sunt mai prelucrate (termic sau chimic), mai conservate, mai departe de imaaginea lor naturala, cu atat mai mult energia acestor alimente va fi mai departe de armonia si rezonanta propriului nostru corp. Avantajele acestui mod de vata sunt nenumarate: sanatate, un corp fizic armonios si evident deblocarea calitatilor latente care asteapta rabdatoare sa iasa la lumina. Dar sa nu uitam ca alimentatia naturala ca un mod de viata este inainte de toate o consecinta a unei atitudini fata de viata, a unei anumite evolutii spirituale, si nu este vorba despre o cura de slabire sau o dieta oarecare. DESFASURAREA CURSURILOR DE INTELEGERE A PRINCIPIILOR BUCATARIEI FARA FOC SI PREPARAE A UNOR RETETE SPECIFICE SE POT DESFASURA IN CELE DOUA VARIANTE: a) pe un interval de 2 luni, o intalnire de 4 ore pe saptamana (32 ore total) sau b) pe un interval de 10 zile, cate 3- 4 ore zilnic (30 -40 ore total). --- aceste pot fi in grup sau individual, suportindu-se pretul alimentelor spre preparare In ambele variante taxa de curs este de 200 Lei, practicand o reduceare de 20 % pentru elevi, studenti si pensionari (160 Lei). La aceste sume se vor adauga costul produselor brute, necesare aplicatiilor practice,

preparate si mancate de catre fiecare cursant, chiar daca vom gusta unii de la altii ca sa comparam ceea ce a iesit prin talentul fiecaruia. Aceste cheltuieli se vor face de comun acord cu toata echipa de cursanti, functie de dorintele si poftele lor. La sfarsitul perioadei, cursantii vor primi Diplome de Participare la cursurile de alimentatie naturala ale asociatiei noastre. Principiile alimentatiei naturale Alimentatia naturala foloseste legume, fructe, cereale, lactate, oua, miere. La capitolul legume enumar urmatoarele, fiindca am mai auzit chiar si in zilele noastre actuale intrebari de genul nu mancati carne? Dar atunci ce mancati?: morcov, patrunjel, pastarnac, telina, sfecla rosie, varza, salata verde, leurda, rosii, castraveti, ardei, conopida, spanac, ceapa, usturoi,etc. Cereale:grau si mai nou descoperta hrisca. (Hrisca este o cereala care se cultiva mai ales in Republica Moldova si poate fi gasita in magazinele cu profil naturist. Are avantajul ca se inmoaie in doua trei ore in apa calda pe cand graul are nevoie de doua zile, iar hrisca este un aliment foarte satios) Alimentatia naturala nu foloseste :zahar, coloranti, conservanti, carne, tratament termic. Mai explicit, in bucataria naturista nu exista aragaz in schimb este indicat un robot de bucatarie, chiar daca la inceput merge si cu o razatoare .La capitolul dotari de bucatarie as adauga faptul ca este indicat sa folosim vase de ceramica sau plastic, linguri de lemn sau plastic, adica se evita pe cat posibil contactul cu obiecte de metal. (Dar acuma sa nu fim fanatici!, un cutit taie totusi mai bine ca o bucata de lemn). Un alt aspect este faptul ca este indicat sa mancam cu lingurita mica (de plastic). Cauze Spirituale specifice ale unor boli: curiozitate exagerata probleme de vedere barfa, lipsa de intelegere probleme de auz lipsa de adaptare , insistenta probleme ale oaselor incapatanarea, lipsa de intelegere reumatism nerabdarea aciditate la stomac zgarcenia, neincrederea, agitatia, ingrijorarea, banuiala bolile ficatului invidia pe altii, capriciile bolile nasului, plamanilor, gatului resemnarea, blazarea bolile pancreasului razbunarea, zgarcenia, ciuda, rautatea bolile rinichilor lipsa de responsabilitate, spirit usuratic bolile splinei sensibilitatea exagerata bolile intestinelor ingamfarea, trufia - bolile creierului lipsa de prietenie, egoismul boli ale inimii gurmandismul, nervozitatea, sensibilitatea extrema bolile stomacului vointa, incapatanarea constipatie gelozia, ura, ciuda bolile cailor respiratorii mofturile, capriciile, sensibilitatea extrema raceala

agresivitate, dorinta de putere tensiune mare gurmandismul anemie violenta sangerare, hipocoagulabilitate diversele vicii, nemultumirea, nerabdarea probleme cu nervii lacomia, stil de viata extrem diabet nemultumirea, deceptia, lipsa de incredere in sine insomnie mandria bolile pielii nervozitatea diaree INFLUENTA SUGESTIEI NEGATIVE Gradul 1: AUTOSUGESTIA: - pareri, definitii, constatari, ironii, egoismul, carierismul, ura, neincrederea, oboseala, plictiseala, ignoranta; - discutiile despre boli, suspiciunea, orgoliul, lipsa de punctualitate, interpretarea, speculatia; - nerespectarea unei promisiuni, a unei dorinte, a unui angajament, nepunctualitatea; - nervozitatea, saracia, tristetea, lenea, indiferenta, megalomania, lacomia; - exagerarea - minimalizarea, graba - incetineala. Gradul 2: HETEROSUGESTIA: - asocierea cu cei rai, bolnavi, mincinosi, hoti, criminali; - vizite la spital, inchisoare, cimitire, locuri triste; - servicii nepotrivite; - a-i auzi pe cei care vorbesc urat; - a asista la: batai, pariuri, inmormantari, executii, umilinte. Gradul 3: MEZOSUGESTIA: - apartenenta la un grup inferior, locuinta saraca; - ironii fata de cei: slabi, urati, neajutorati, slabi de minte; - imbracaminte murdara sau predominata de culori inchise; - critica sau judecata fata de: lucruri, persoane, domenii in care nu ne pricepem; - barfa, mandria, invidia, gelozia. Gradul 4: PARASUGESTIA: - citirea, scrierea, auditia, asistenta, participarea la: lucruri, servicii, domenii, cluburi, manifestari, stresuri, idei, teorii: false, ostile, discriminatorii. - excesul cu bauturile alcoolice, aventurile sexuale; - critica sexului opus, a rasei, a religiei; - ostilitatea, crima, fanatismul; - moda care modifica corpul, taierea repetata si neingrijirea parului, haine purtate doar pentru ceilalti; - a manca urat, a expectora, a folosi gesturi nepotrivite, a injura sau a folosi cuvante urite. Gradul 5: CRONOSUGESTIA: - existenta in: familie, oras, tara subculturale, fara educatie, primitive; - angajarea ca membru, activist in forme ca: religia, partide, organizatii cu caracter: traditionalist, conservator, instinctual, violent, ignorant; - folosirea: mancarii, medicamentului, obiectului, lucrului, drumului, aparatelor - care ne sunt impuse si sunt impotriva noastra; - exploatarea, lipsa de responsabilitate si credinta, de iubire si creatie.

Gradul 6: HIPERSUGESTIA: - analiza, propaganda si promovarea pozitiva a lucrurilor negative spre profit, prin inselare, minciuna si puterea de decizie; - tratarea unui bolnav, fara a vedea un spirit, care culege ceea ce a semanat si plateste propriile fapte datorate unui sir de pacate repetate identic; - ajutorul pentru cei saraci sau slabi, considerindu-i inferiori sau neajutorati, si fara sa vedem ca asta si-au ales ei in proiectul incarnari, sa vada si reversul dupa ce au fost bogati si puternici; - invatarea si educarea: copiilor, elevilor, studentilor; - organizarea prin institutii: de stat, invatamant, medicale, politice, biserica si armata. ADITIVI ALIMENTARI, E- urile In graba si lipsa de interes fata de o alimentatie calitativa, foarte multi oameni se multumesc cu: alimentatia cantitativa, estetica, ambalata frumos, colorata cit mai apetisant, aromatizata, conservata cit mai bine, sarata, pasteurizata, rafinata (daca se poate chiar si de doua ori), prajita in teflon, fiarta sub presiune si incalzita la micro-unde. La toate acestea se adauga fuga permanenta, programul de lucru prelungit, stresul si dizarmonia din colectivele sau locurile unde servim masa (in cel mai rau caz mancam pe strada sau in autobuz) si frica permanenta pentru ceea ce mancam, datorata intimplarilor si stirilor TV. La prima vedere, nici producatori, comercianti, medici sau consumatori nu au nici o vina, se mai intimpla; ce ne-am face fara vigilenta inspectorilor sau cetatenilor. Toti au cite ceva de cistigat: <bani ca sa produca in continuare, cu castiguri bunicele (acopera si amenzile)>, <comercianti, fiind la mijloc cistiga si de pe urma producatorilor si de pe urma consumatorilor, au interes pur financiare (cerere si oferta)>, <medici isi justifica meseria, ce s-ar face ei daca lucrurile ar fi sanatoase (industria farmaceutica este cea mai profitabila din lume)>, <cetateni au burta plina, scapa de moartea prin infometare, supravietuiesc din boala in boala si au un mod de a-si cheltui salariul>. Este un cerc vicios, ori au toti o parte din vina, ori sunt toti nevinovati, lasam consecintele si bunul simt sa ia hotarirea. La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari (conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semipreparate, sunt cancerigeni. Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam, chiar si din piata. Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma, pentru ca consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare sau de multe alte afectiuni ale organismului. Multe chimicale au fost considerate pana in prezent netoxice, sau facut destui bani din comercializarea lor iar acum s-au razgindit (probabil a luat-o razna medicina si chimia). Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind foarte daunatoare, si chiar cancerigene. Pentru bolnavii de cancer sau cei cu vitalitatea scazuta, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla si apara. Printr-o alimentatie naturala, fara tratament termic si alte torturi alimentare specificate mai sus, s-a

demonstrat ca organismul este mult mai adaptat la o viata sanatoasa. Exemplele sunt multe, cine a avut urechile si ochi deschisi, deja stie; insa mai e nevoie si de intelegere, practica, verificare si continuitate. Pare simplu, dar mentalitatea, egoismul, traditia, obisnuinta, lenea, plafonarea, lipsa de responsabilitate si bani altora sunt impotriva vieti. Acesti aditivi sunt considerati mai putin periculosi la ora actuala, sau poate aflam mai multe noutati la primavara sau de la U.E.: E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510. E100 turmeric- cunoscut in Romania si ca "sofran indian" E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, E160(d) - licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 - carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. E410 - "locust bean"- bobul lacustei in traducere, extract vegetal exotic E504 - carbonat de magneziu. E509 - clorura de calciu. E511 - clorura de magneziu. E516 - sulfat de calciu. E516 - sulfat de magneziu. E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. E636 - maltol, gasit - in maltul prajit Daca ne lupta doar cu E urile, lupta este ca si pierduta, aparent ele vor fi inlocuite cu altceva, alte etichete, alti monstri alimentari, banii trec de la uni la alti si pierdem din vedere cauza: cum am ajuns aici ?, prin ce etape ?. O conserva cu ficat de ficat este la fel de nociva ca si cea cu inlocuitori de ficat pentru asa zisii naturisti sau vegetarieni emancipati de moda sau de propriile boli sau kilograme: cel putin avem impresia unei pacaleli umane si lipsita de cadavre, dar cosmetizata prin aceleasi procese tehnologice. Societatea nu se va schimba pina nu ne schimbam si noi. Avem pretenti, dar nu dam nimic in schimb. Trezirea, hotarirea, schimbarea sau acceptarea si continuarea acestei supravietuiri, apartine fiecaruia, daca motivatia si credinta nu vine din interior spre exterior, consecintele si faptele noastre vor fi tot mai dramatice, chiar daca aparent nu ne apartin, nu avem putere de decizie la nivel inalt, totusi suntem partasi si trebuie sa platim. Nimeni nu ar trebui sa influenteze OMUL, sa decida in locul lui, sa-l faca dependent, sa-i impuna niste conditi stric materialiste, sa-l judece sau sa-i speculeze dorintele si slabiciunile. Avem totul n acelai moment.

Se poate comanda si incerca consumarea unui meniu complet (sub forma de abonament - felul 1, 2, 3) sau partial, alte produse specifice alimentatiei naturale, precum si combinatiile dorite din cursul unei zile: dejun- pranz- cina. Se pot, deasemenea prepara produse naturale comandate special pentru regimuri alimentare sensibile sau restrictive, pentru mese festive, aniversari si evenimente deosebite pe care le doriti cu o masa plina de bunatati preparate naturale. Organizam si cursuri de initiere in prepararea alimentatiei naturale, precum si consiliere individuala. Leguminoasele fasolea adzuki-(adzuki bean) are bobul mic rosu-inchis si e bogata in proteine, fosfor, potasiu, fier, si vit A. adzuki sunt apreciate de medicii asiatici pt valoarea lor terapeutica in special pt afectiunile rinichilor. nautul ( garbanzo bean)- principalul ingredient din humus, contine mai mult fier decat majoritatea leguminoaselor si e o sursa sanatoasa de grasimi nesaturate. nautul e bogat in potasiu, calciu, si vit A. lintea (lentils)- in India exista peste 50 de felul de linte de diferite culori si dimensiuni.lintea face parte din aceeasi familie cu mazarea.lintea incolteste usor si fierbe mai usor decat majoritatea leguminoaselor datorita dimensiunii si texturii. Lintea e bogata in calciu, magneziu, potasiu, fosfor, clor, sulf si vit A. soia boabe( soybean)- e singura leguminoasa care e o proteina" completa" . originara din china , soia e cea mai versatila leguminoasa folosita pt alimentatie. soia contine 40% proteina , 20% lecitina, . Lecitina e recunoscuta pt calitatea de a indeparta depozite vechi de grasime din organism usor digerabile Adzuki lintea mazarea mung moderat digerabile fasolea neagra fasolea rosie fasolea lima nautul greu digerabile soia neagra soia Cerealele taratele ( bran) contin fibre si vitamine din grupa B. Fibrele sunt esentiale pt sanatatea sistemului digestiv si a intestinelor. Fibrele de asemenea stabilizeaza nivelul glicemiei in

timpul digestiei . Germenii - contin vitamine , minerale , proteine, si pretioasele uleiuri din cereale. Germenii sunt o sursa esentiala de vit E , un antioxidant nutritiv care protejeaza celulele si tesuturile de radicalii liberi. Glutenul- face anumite cereale greu digerabile si mai putin nutritive. in principiu prin incoltire , glutenul din cereale devinbe mai usor digerabil. Proteinele- exista 3 moduri de a beneficia de proteinele din cereale 1. prin inia o pauzare si incoltire ( studiile au aratat ca cerealele incoltite au cu 10% mai multe proteine ca cerealele uscate). 2.prin cresterea " ierbii" din cereale .iarba de grau, iarba de hirsca etc , 3.prin combinarea cerealelor cu legume verzi. Orz( barley)- iarba de orz e o sursa importanta de clorofila, amonoacizi, enzime si vitamine hrisca ( buckwheat)- considerata o cereala alcalina- nu e tocmai o cereala ci samanta unei plante asemanatoare cu o tufa. hrisca e usor digerabila si calmanta pt sistemul digestiv. porumbul ( corn)-porumbul proaspat are mai multe enzime si vitamine decat porumbul uscat.prorumbul trebuie asociat cu legume verzi pt. ca are un continut scazut in aminoacizii lysine si tryptophan care sunt vitali in asimilarea proteinelor. mei (millet)-una dintre putinele cereale alcaline , f. bogat in proteine si aminoacizi. de asemenea meiul contine silicon necesar oaselor si tesuturilor. ovaz(oat)-ovazul nedecorticat e bogat in silicon si in fosfor ( necesar dezvoltarii creierului si a sist. nervos) Quinoa-cea mai bogata in proteine cereala ( de fapt e fructul-samanta a unui tip de iarba).quinoa contine de asemenea calciu ( mai mult ca laptele) , silicon, magneziu, ( necesare pt asimilarea calciului).quinoa e bogata in vit B, fier, fosfor si vit E secara(rye)-contine fluor, clorofila, vit B, E, aminoacizi si enzime. graul (wheat)-are potential alergen (adeseori= alergie la gluten)graul incoltit insa da rareori reactii alergice. orezul salbatic(wild rice)- e un fruct nu o cereala . e bogat in proteine, fier, vit B. e excelent inmuiat si incoltit Nucile si Semintele

migdalele(almonds)-sunt singurele nuci care alcalinizeaza sangele. 1/5 din greutatea migdalelor e proteina. migdalele contin potasiu, magneziu, calciu, acid folic, riboflavina, fibre, fosfor, vit E. uleiul de migdale e cel mai bun ulei pt piele si cel mai nutritiv. Brazil Nuts- bogate in potasiu, fosfor, seleniu, sulf semintele de brocoli- semintele incoltite contin antioxidanti si sunt recunoscute in tratarea si prevenirea cancerului alunele de padure ( hazelnuts)bogate in potasiu , fosfor, sulf si calciu fisticul ( pistachios)- contine 19,3% proteine semintele de dovleac(pumpkinseeds)-contin fibre, fosfor, vit A, . semintele de dovleac

reprezinta un antiparazitar natural( indeparteaza viermii si parazitii intestinali) susanul( sesame) - 100grame contin 1125 mg calciu in timp ce 500 ml de lapte contine 590 mg de calciu. . susanul e de asemenea bogat in fosfor, potasiu, magneziu, vit A. semintele de floarea soarelui ( sunflower seeds)-bogate in silicon, potasiu, calciu , fosfor, [b]nucile (walnuts)[/b ]bogate in magneziu, vit A, potasiu, , fosfor, Germinarea si gatitul in aburi = solutii pt o digestie mai buna Fiecare sistem digestiv are probleme in digerarea anumitor alimente cum ar fi leguminoasele sau anumite tipuri de cereale- care au un portofoliu nutritional complex. Prin germinare -leguminoasele si cerealele desfac proteinele si carbohidratii in elemente mai simple si mai usor de asimilat. Unele legume au o cantitate mare de celuloza ( fibra nedigerabila) si sunt greu de digerat. Legumele din familia Brassica, varza, broccoli, conopida, varza de bruxelles , kale, sunt in general greu digerabile. Prin mixare, fermentare, si gatirea usoara in aburi ele devin mai usor digerabile Prin mixarea in blender -supa crema, sau prin maruntire si marinare in suc de lamaie , legumele devin mai usor de digerat. Fermentarea legumelor "tari" ( murarea)- desface celuloza . Fermentarea aduce cu ea si un nr de bacterii " bune" care ajuta digestia, asimilarea si eliminarea. gatirea usoara in aburi a legumelor tari- cu toate ca anumiti nutrienti si enzime se pierd, gatitul in aburi nu e o " crima" in bucataria fara foc. avantajul principal in reprezinta desfacerea celulozei , permitand astfel nutrientilor din legume sa fie mai usor asimilati. alimente integrale versus alimente procesate alimentele integrale sunt mai bune decat cele procesate din mai multe motive. un fruct sau o leguma in stare naturala e creat echilibrat. proteinele , mineralele, fitonutrientii, carbohidratii si uleiurile se afla intr-o relatie naturala pentru o buna nutritie si asimilare . un exemplu comun sunt cerealele care integrale contin fibre, vitamine, minerale, vitamina E. in urma procesarii fibrele dispar aproape in totalitate, iar mineralele si vitaminele incep sa se deterioreze. Enzimele Enzimele sunt responsabile pt fiecare proces metabolic din organism inclusiv digestia. toate legumele si fructele crude contin enzime inclusiv uleiurile proaspete, presate la rece. e acceptat pe scara larga ca gatirea la peste 43 de grade ( 110 F) distruge enzimele.cand alimentele sunt lipsite de enzime, pancreasul trebuie sa compenseze lipsa lor prin producerea unui surplus de enzime digestive . o dieta compusa exclusiv din alimente gatite solicita in exces pancreasul si necesita un surplus de energie pt digestie. pe de alta parte legumele si fructele proaspete sunt pline de enzime pt o digestie buna si asigura un

aport de energie fara efecte secundare. Tranzitia catre sanatate

1. Sa bem suficienta apa corpul e format 70% din apa.Hidratarea e cea mai buna solutie pt imbunatatirea nivelului energetic , pt o piele curata, si pt un nivel sanatos al glicemiei. trebuie sa bem un pahar de apa/2 ore.scopul e sa bem 40-50 ml apa/ kg corp in fiecare zi. un pic de suc proas[at de lamaie sau de portocala in apa ne da un plus de aroma si de minerale . sucul si ceaiul nu curata organismul la fel de bine ca apa plata 2. Echilibrarea nivelului de aciditate -alcalinitate- primul lucru care trebuie facut dimineata inainte de orice e bine sa bem 500 ml de apa + sucul de la 1/2 lamie sau 2 linguri de otet de mere (la temperatura camerei ) ajuta la stimularea secretiei sucurilor gastrice . de asemenea 1 lingura de otet de mere+ 250 ml de apa cu 30 de minute inainte de masa stabilizeaza stomacul prin asigurarea nivelului ideal de aciditate alcalinitate necesar digestiei 3. Alegeti -ORGANIC alimentele organice sunt f. importante. pesticidele au fost asociate cu probleme ale sistemului nervos si ale sistemului imunitare. 4. Consumati legume sau fructe proaspete cu orice masa sau snack 5 Excludeti sau limitati consumul de lactate Pasul acesta va avea rezultate imediate. Lactatele imbraca intestinele cu mucus , eliminarea lactatelor duce la curatarea intestinelor si le va permite sa se regenereze.Digestia, asimilarea si eliminarea vor fi mai eficiente si mai rapide.energia , respiratia si sanatatea sistemului cardio vasculare se vor imbunatati.pielea va deveni mai curata si majoritatea persoanelor care renunta la lactate pierd cateva kilograme. 6. Excludeti sau reduceti consumul de prajeli, fast food sau alte alimente procesate 7. Gasiti alternative fara grau graul este adeseori asociat cu proasta digestie si cu alergiile 8. Dati atentie uleiului consumat

folositi numai uleiuri presate la rece.gen ulei de masline, ulei de in (flaxseed oil)sau alimente bagate in uleiuri bune - avocado, nuci, seminte crude . preferati gatitul in abur al legumelor urmat de stropirea lor cu ulei de masline in locul inabusirii legumelor in ulei. EVITATI uleiul canola, uleiul de arahide sau orice alt ulei hidrogenat. 9. Atentie la zahar folosititi sirop de artar,sirop evaporat de trestie de zahar, sau miere in locul zaharului rafinat 10 Mancati cu calm si intr-un mediu prietenos 11. Luati suplimente enzimatice Tranzitia catre sanatate- planul pe termen lung 1. exercitii fizice - de preferat zilnic chiar daca numai pt cateva minute 2. consumati numai alimente integrale 3. localizati pietele, magazinele cu alimente organice, naturiste si vizitati-le frecvent 4 folositi-va de beneficiile germinarii.simpla inm.u.i.e.r.e in apa a diverselor cereale, nuci, seminte va deschid usa spre un nou nivel de nutritie 5.beti sucuri naturale proaspat stoarse 6.mancati cat mai multe legume si fructe proaspete 7.experimentati noi retete 8.concentrati-va pt conservarea organismului in fiecare zi 10. cititi cat mai mult despre nutritie Evitati chimicalele si pesticidele. EPA si Academia nationala de stiinta(USA) a facut studii care au demonstrat ca urmatoarele alimente sunt cele care prezinta cel mai crescut risc de cancer cauzat de chimicalele si reziduurile folosite in agricultura rosiile carnea de vita cartofii portocalele piersicile carnea de porc graul boabele de soia leguminoasele ( fasole, naut , linte) morcovii -carnea de pui -porumbul -strugurii RETETE Lapte de migdale 1 pahar migdale crude inmuiate 4-8 ore 4 pahare apa plata ( nu de la robinet)

un praf de sare In blender la viteza medie urmata de viteza mare se amesteca ingredientele pana devin migdalele pasta.Se strecoara prin sita fina . Din pasta ramasa se poate face un nou lapte mai "light" Lapte de migdale cu vanilie 1 pahar migdale crude inmuiate 4-8 ore 4 pahare apa plata ( nu de la robinet) un praf de sare 1 lingura de esenta vanilie 3 linguri de miere, sirop de artar, sau 3 curmale dulci (fara samburi) se amesteca in blender toate ingredientele ( fara vanilie sau miere). se strecoara si se adauga vanilia si mierea . Lapte de pepene galben semintele de la un pepene galben 3 pahare apa 1 pahar pulpa de pepene galben un praf de scortisoara. se amesteca intai semintele cu apa. se strecoara lichidul care se baga din nou in blender cu pulpa de pepene galben si scortisoara Milkshake de capsuni 1/4 pahar de nuci cashew 4 curmale sau 21/2 linguri de miere esenta de vanilie 1 lingura de sfecla rosie razuita 1/+1/2 pahar de suc de mere 1+1/2 pahar de capsuni congelate se mixeaza toate ingrediente mai putin capsunile care se adauga la sfarsit si se mixeaza totul pana devine pasta. mai ce am vazut la tanti asta e ca marineaza in lamaie diverse legume asa ca poate asa face si cu vinetele .stai sa gasesc o reteta cu vinete si-ti spun. oricum tipa asta e un chef celebru . multe vedete ii sunt clienti( si arata si beton) . unele retete nu-s chiar fara foc pt ca foloseste temperaturi de pana la 40 de grade celsius ps ce stiu eu e ca daca lasi vinetele taiate felii cu sare timp de 1 ora ( cu o greutate deasupra sa iasa sucul) nu mai sunt amare si nici toxice. (trebuie clatite bine de sare)

Cuburi de gheata interesante gheata mentolata se pun mai multe frunze de menta( fara codite) in ficare compartiment din tavita de gheata , se adauga apa si se congeleaza. merg bine cu ice tea, limonada sau apa . gheata cofetti 4-6 flori de galbenele si sau margarete . se rup petalele se presara in tavita si se adauga apa dupa care se congeleaza gheata de lamaie cu zmeura 24 buc de zmeura 1 lamaie taiata in felii mici ( triunghiulare) se pun cate 1 buc de zmeura si 1 de lamaie in fiecare compartiment al tavitei, se adauga apa si se congeleaza

Supa racoritoare de vara cu castravete si marar 3 castraveti curatati de coaja si seminte 4 linguri de pine nuts ( cred ca merge si fara) 2 linguri de TAHINI 1/2 pahar suc de lamaie 1 lingura de coaja razuita de lamaie 1 lingura de miere 1/2 pahar apa 1/4 pahar marar proaspat sau 1+1/2 lingura marar uscat 2 linguri patrunjel tocat 1 lingurita rosii uscate la soare se amesteca ingredientele mai putin apa care se adauga incet . patrunjelul si mararul se pun la sfarsit si se maruntesc cu 2 "pulsuri" ca sa nu se marunteasca prea tare. se adauga sare dupa gust si se raceste supa asta merge servita cu un chutney de chipotle chutney 1/2 pahar rosii cubulete fara seminte 1 lingura ardei chipotle maruntiti 1 lingura patrunjel tocat 2 lingurite ghimbir razuit 1 lingurita ulei de masline 1 lingura miere

1 praf de sare se amesteca toate ingredientele untr-un bol servire intr-un bol se pune supa racita si in centru o " bila " de chutney. se garniseste cu coaja de lamaie. Bisque de porumb dulce cu garnitura de ardei 4 bucati de porumb 2 pahare lapte de migdale 1/4 pahar coriandru sau patrunjel( frunze) 1 catel de usturoi 2 lingurite coriandru seminte tocat 1 lingurita chimion ( cumin) sare dupa gust se indeparteaza porumbul de pe cotor ( se poate folosi si porumb congelat) . in blender se introduc toate ingredientele pana se obtine o supa fina separat se prepara 1 ardei iute rosu uscat 1 ardei rosu- gogosar ( bell pepper) 1/2 pahar frunze de coriandru sau patrunjel 5 masline verzi fara samburi 1 lingura ulei de masline sare piper se taie ardeiul uscat in sferturi ( se indeparteaza in prealabil codita) si se scot semintele pt o varianta mai putin iute se inmoaie ardeiul in apa cam 5 minute cat sa poata fi taiat se taie marunt ardeiul iute, ardeiul rosu maslinele coriandrul si se amesteca cu ulei de masline si sare si piper dupa gust. se lasa cam 15-30 de minute sa se imbine aromele Salata Horiatiki - reteta traditionala greceasca se taie cubulete: 1 ardei rosu ( bell pepper) 1 ardei galben 2 rosii 1 castravete curatat de coaja

1 ceapa rosie + 1 pahar de masline negre feliate 1 pahar de inimi de anghinarie ( optional) 1/3 pahar busuioc proaspat maruntit 1/3 pahar patrunjel maruntit 1 lingura oregano (proaspat daca e posibil) 1/4 pahar ulei de masline extravirgin sucul de la 2 lamai sucul de la 1 portocala sare piper 1 salata verde mare 1 pahar de branza Feta taiata cubulete tortellini fierte- cam 2 pahare masurate inainte de fierbere marinated artichoke hearts 1/4 pahar taiate fasii de 1cm 1 lingura de marinata din borcan sau 1 lingura ulei de masline parmezan sau gorgonzola razuit 1/4 pahar usturoi 4 catei razuiti coriandru sau patrunjel frunze o lingura 1 lingurita mustar Dijon (sau ce aveti in casa) se amesteca toate ingredientele fara tortellini sau coriandru se amesteca tortelini si se presara coriandru pe deasupra. e f. bun si cred ca e MONTIGNAC daca renuntati la branza si inlocuiti tortellini cu paste integrale simple eu folosesc tortellini cu 4 branze ( de la COSTCO) la reteta asta Buctrie fr foc Prietenia" dintre om i alimente nu este ntotdeauna sincer, pentru c de multe ori ceea ce-i place omului s mnnce l poate distruge. ns putem alege ceva din buctria naturist, ca de pild: ciorb de legu-me - se taie mrunt trei morcovi, un ptrunjel, un pstrnac, o jumtate de elin, un cartof, o ceap, o sfecl roie, trei frunze de varz, cinci cei de usturoi i se pun toate ntr-un vas, peste care se toarn fie bor de tre, fie zer de lapte sau ap simpl. Se adaug zece boabe de piper, trei foi de dafin, o rmuric de cimbru uscat, apoi se acoper vasul i se las la temperatura camerei pn a doua zi. La mas se poate aduga n farfurie smntn sau un ou bine btut i puin oet. Felul doi: sarmale n foi de varz murat - se amestec un pumn de varz tocat mrunt, trei pumni de ciuperci tocate, trei pumni de nuc mcinat, o ceap tocat fin, piper, cimbru, enibahar, boia de ardei, trei linguri de brnz de vaci. Se fac sarmalele, se las cel puin zece ore s se odihneasc" i se servesc cu smntn. Lipsesc doar... aburii.

Bucataria Rodiei Tilianu nu are un lucru ce pare esential pentru oricine: aragazul. si totusi in frigiderul ei veti gasi tot timpul mancare gatita: ciorba, snitele sau sarmalute. Ea este promotoarea in Romania a bio-alimentatiei, sau alimentatiei naturale, si inventatoarea gatitului fara foc. in urma cu 17 ani, Rodia, care era de meserie inginer electromecanic si pasionata de matematica a inceput sa aplice teoria sistemelor propriei vieti. "La 35 de ani am simtit ca ceva nu era in regula cu mine. incepusem sa ma imbolnavesc mai des, imi scazuse rezistenta la efort fizic si imi apareau riduri. si m-am intrebat atunci ce nu fac bine? Asta in conditiile in care duceam o viata normala, fara excese si faceam sport", ne povesteste Rodia. si atunci s-a gandit la ceea ce mananca. "Teoria sistemelor spune ca doua sisteme se pot intalni in bune conditii numai daca exista compatibilitate intre ele. si am inteles ca intre calitatea sistemului biologic uman si ceea ce punem noi in farfurie nu exista aceasta relatie buna", spune Rodia. Pornind de la aceasta idee, si studiind lucrarile medicului Ernst Gunther, Rodia a ales varianta alimentatiei naturale. "Este vorba de o modalitate tehnologica de preparare a alimentelor prin care nu se foloseste foc. inseamna a manca la fel ca in bucataria traditionala: antreuri, ciorbe, supe, gratare, carnaciori, sarmale, deserturi, dar pregatite fara foc si totusi la fel de gustoase si cu acelasi aspect ca al celor gatite traditional", ne spune Rodia. Totusi a fost nevoie de ani de zile de munca de cercetare in bucatarie pentru realizarea tehnicilor de preparare a mancarii fara foc: "Cel mai greu am descoperit cum sa fac salata de vinete fara a coace aceste legume si cum sa fac un blat de tort fara sa-l bag la cuptor. Am avut nevoie de 8 ani de studiu pentru primul fel si 7 ani pentru al doilea". Salata de vinete a Rodiei se prepara din vinetele curatate, taiate marunt si lasate in sare timp de doua ore. Apoi se scurg, se preseaza, se mixeaza si se amesteca cu ceea ce ne place: ceapa, usturoi sau piper, cu ulei sau maioneza. Cele trei principii dupa care se conduce Rodia sunt: consumam ceea ce ne dau animalele, dar nu si animalul, nu depasim temperatura biologica (37 grade Celsius) si inlocuim total produsele chimizate si de sinteza (zahar, ulei rafinat etc.) Referitor la cea de-a doua regula, Rodia spune ca toate enzimele continute de alimente in stare pura dispar la o temperatura de peste 50 grade Celsius si o data cu ele orice vitamine. Dupa o serie de expozitii gastronomice la care si-a prezentat produsele, ea a fost acreditata de Federatia Romana a Bucatarilor si Cofetarilor ca promotor al alimentatiei naturale si a publicat o carte plina cu inventiile ei - retete ale bucatariei fara foc. Daca doriti sa faceti rost de aceste retete puteti suna la (021) 210.14.49. intr-un viitor apropiat, Rodia Tilianu va pune bazele unui local in Bucuresti unde lumea se va putea delecta cu bucate alese si naturale. si pentru ca in acest moment numai trei oameni din Romania stiu sa gateasca in acest fel, Rodia vrea sa deschida si o scoala a bucatarilor specializati in alimentatia naturala. Cum se gatesc micii Pentru a imita carnea se foloseste branza dulce de vaca in combinatie cu pastarnacul. Acest amestec arata ca o carne tocata alba. Pentru a se da culoare se foloseste boia dulce de ardei, sfecla rosie sau loboda rosie. Se adauga si tarate de grau. Apoi se folosesc condimentele de la mititeii obisnuiti respectiv: usturoi, cimbru si piper. Se imita aspectul de prajit cu ulei presat la rece sau ulei de masline, folosindu-se o lingura de ulei amestecat cu boia rosie, dar fara a se praji.

ELENA NITA IBRIAN - tel. 0233/21.50.48

Cruditatile constituie cel mai bun tratament pentru intinerire si infrumusetare. Se accelereaza innoirea celulelor, pielea redevine elastica, formarea ridurilor se opreste. Se reglementeaza activitatea glandulara, dispare obezitatea, vasele de singe sunt curatate, toxinele sunt eliminate. Infatisarea devine proaspata si tinereasca. Oamenii care folosesc regimul bazat pe cruditati traiesc o intinerire treptata, ce poate fi echivalata cu o micsorare a virstei biologice cu pina la 15-20 de ani de viata. Cruditatile si imunitatea Alimentele crude hranesc si vindeca totodata deoarece contin enzime, izvoare de viata ce nu pot fi "fabricate". Ele sunt necesare atit pentru cei bolnavi, cit si pentru cei sanatosi. Incapacitatea noastra de a simti cu adevarat savoarea fructelor si legumelor crude este generata de pervertirea "papilelor noastre gustative" de catre alimentele prelucrate chimic care au invadat marile orase. Este nevoie de timp si de vointa, pentru a recapata placerea de a ne bucura de cruditati si de a le aprecia la adevarata lor valoare. Aceasta hrana este un medicament zilnic, care ne intareste sistemul imunitar, aparindu-ne de viroze si de alte boli. Pe linga consumarea produselor in stare naturala, alimentatia naturista exclude aportul produselor sintetice din farfuria noastra. Dupa doua, trei saptamani vom constata ca vom scapa de oboseala si, spre surpriza noastra, dispar si depozitele de grasimi in exces. Rezistenta organismului va creste considerabil, chiar daca la scoala sau la serviciu depunem eforturi mari. Organismul isi preia din hrana doar acele principii nutritive necesare pentru a-si indeplini functiile. Restul de substante sunt eliminate sau stocate. De cate ori suntem bolnavi, se spune ca datoram boala unui virus. Da, este adevarat, acestia sunt cei care genereaza boala. Deosebirea este ca unii se imbolnavesc, iar altii nu, si consta in capacitatea organismului de a se apara si de a anihila acesti agenti patogeni. Imunitatea este implacabil legata de alimentatia gresita si de reziduurile nocive din organism. Sunt aceste depozite nocive o fatalitate? Desigur ca nu. Sa retinem: un organism purificat de reziduuri prin intermediul alimentelor crude nu se imbolnaveste. Oare nu merita sa ne schimbam regimul de viata? Oare nu merita sa incercam sa ne hranim cu mai multe cruditati? Fierbem sau nu fierbem alimentele? Vegetarienii se disting prin faptul ca nu mananca deloc carne, dar ei fierb majoritatea mincarurilor. Chiar daca fierberea se face in aburi, substantele atat de pretioase , enzimele sunt distruse . Vegetarienii nu sunt ocoliti de boli, sistemul imunitar nu le este foarte puternic in ciuda regimului urmat cu strictete. Zarzavaturile fierte in apa sunt cel

mai puternic depreciate. Prin fierbere sunt distruse nu numai enzimele ci si vitaminele. Vitamina C, al carei rol este esential in purificarea sangelui se pierde total prin fierbere. Toate sarurile minerale se elimina prin apa care fierbe, chiar si la aburi. In urma fierberii zarzavaturile si legumele nu mai contin aproape nimic hranitor in ele, iar proteinele isi pierd 2/3 din valoarea lor nutritiva. Proteinele modificate prin fierbere se depoziteaza in corp sub forma de reziduuri. Cum hranim copiii? Ati observat ca celor mici le plac cruditatile? Copiii simt ce este sanatos pentru ei! Da, copiilor le plac cruditatile, dar nu este de ajuns, daca mamele se straduiesc sa prepare mincarea cit mai sofisticat, considerind ca daca ii hranesc cu alimente crude nu au grija de ei. Eroare! O greseala pe care o platim scump cu sanatatea noastra, a tuturor! Dragi parinti, daca doriti sa asigurati copiilor o sanatate buna pe termen lung aveti grija sa manince cit mai multe alimente crude, naturale, ecologice, fara aditivi chimici. In gradinile zoologice animalele care nu sunt hranite cu alimente crude se imbolnavesc. De ce oare oamenilor nu li se explica acest lucru, sa decida in cunostinta de cauza, ce trebuie sa manince? Din pacate viata noastra a ajuns sa fie influentata de interesele economiei de piata si bolnavii constituie o sursa de venituri pentru cei sanatosi; dar paradoxal, cei sanatosi devin din ce in ce mai putini! Alimentatia si cancerul Exista o legatura care ar trebui sa ne dea de gindit intre lipsa hranei vii si aparitia cancerului. In corpul nostru exista si celule atipice. Acestea se hranesc si se inmultesc rapid datorita absentei cruditatilor si deci a enzimelor. Enzimele sunt insasi viata noastra dar ele se gasesc numai in "hrana vie". Formarea cancerului mai este favorizata si de actiunea unor chimicale care sunt incluse in hrana si in stilul nostru de viata : ingrasamintele chimice, insecticidele, pesticidele, conservantii toxici, medicamentele chimice, clorul si florul din apa de baut, nicotina, sarea de bucatarie etc. Desigur ca unele din aceste substante au capacitatea de a distruge microbii, dar ele distrug si enzimele. Prin distrugerea enzimelor se poate declansa un proces de anormalitate in inmultirea celulelor. Acest proces este amplificat atunci cand organismul este infiltrat cu substante toxice. In aceste conditii, enzimele pierd controlul asupra inmultirii normale a celulelor din organismului nostru, lasand cale libera diviziunii haotice. Celulele anormale incep sa se inmulteasca vertiginos si astfel se dezvolta celulele canceroase. In concluzie, enzimele obtinute pe cale naturala reprezinta garantia sanatatii noastre! Ce trebuie sa evitam?

De ce sa nu anticipam si sa evitam impactul cu boala cat timp ne bucuram de sanatate? Aparatul digestiv al omului a fost creat pentru o alimentatie vegetariana. Deoarece acidul clorhidric secretat de om pentru digestia carnii este prea slab, iar intestinul sau este ondulat si de cinci ori mai lung decat al animalelor carnivore, ramasitele alimentelor din intestin intra in putrefactie. Substantele de putrefactie trec prin peretele intestinului in singe si genereaza diverse boli. Civilizatia a produs schimbari fundamentale in viata omului, insa aparatul lui digestiv a ramas acelasi. In consecinta, alimentatia omului ar trebui alcatuita in primul rind din ceea ce legile naturii ii dicteaza. Cu cit servim mese mai naturale, cit mai putin prelucrate termic cu atit suntem mai sanatosi. Pentru acest fel de hrana am fost noi, oamenii, creati. Iata o lege a naturii pe care omul o incalca, si de cele mai multe ori, nici nu stie de unde ii vine suferinta. De retinut urmatoarele preparate culinare la care ar trebui sa renuntam sau macar sa le reducem: painea alba, prajiturile, carnea, mezelurile, afumaturile, ouale fierte, laptele fiert sau pasteurizat, grasimile animale, prajelile, zaharul rafinat, uleiul rafinat, excesul de sare, alcoolul. Sa ne reamintim ca produsele tratate cu conservanti sau coloranti chimici, ca si racoritoarele sintetice sunt daunatoare organismului. "Medicus curat, natura sonat Medicul trateaza, dar natura vindeca" Medicina alternativa, o posibila solutie ? Medicii se straduiesc sa ne ajute cand suntem bolnavi. Dar ei, in majortatea cazurilor, sunt dependenti de industria medicamentelor, deci de "chimicale". De cele mai multe ori medicii sufera de aceleasi boli ca si pacientii. Reziduurile nocive, datorate lipsei de enzime din hrana ne influenteaza sanatatea. Oameni care nu au fost niciodata bolnavi, se trezesc inca de tineri, cu un infarct miocardic, care poate pune capat vietii. Medicamentele, razele, injectiile si alte tratamente pot fi neputincioase si de multe ori au efecte secundare destul de grave. De exemplu tratam o infectie cu antibiotice, "scapam" de infectie, dar rinichii, ficatul sau pancreasul sunt deja bolnave, deci am schimbat o boala pe alta, care la randul ei necesita alte medicamente. Lantul se propaga, ducind la degenerarea organismului. A preveni inseamna a trata de doua ori. Acesta este scopul medicinei alternative. O alta idee importanta este ca tratind simptomul nu tratam boala si mai ales nu inlaturam cauza bolii. Medicina alternativa sau traditionala ofera solutii pentru prevenirea si restabilirea starii de sanatate prin mijloace naturale. O alimentatie naturala este calea sigura spre sanatate si bucuria de a trai. Poate fi tinut deopotriva, de oameni sanatosi si bolnavi. Pe primii ii va ajuta sa-si curete organismul si sa slabeasca, ceilalti isi vor recastiga sanatatea Elemente de baza: Este o cura cu efecte de purificare, insanatosire si reintinerire

deosebite. Este unul dintre cele mai riguroase regimuri de acest fel cunoscute de medicina naturista. Datorita rigorii acestei cure, este necesar sa fie respectate cu strictete anumite reguli. Cura cu sucuri si cruditati decurge in trei etape: 1. Tranzitia si pregatirea; 2. Perioada propriu-zisa; 3. Revenirea. Indicatiile specifice fiecarei asemenea perioade trebuie respectate intocmai. Scopul curei Cura cu sucuri si cruditati atinge urmatoarele obiective: . o scadere in greutate accelerata; . stoparea dezvoltarii unor tumori; . rezolvarea anumitor probleme psiho-mentale. Cele trei etape ale curei cu sucuri si cruditati 1. Tranzitia si pregatirea Inaintea inceperii propriu-zise a postului cu sucuri si cruditati este necesara o perioada de adaptare de 7-10 zile, in care anumite alimente vor fi eliminate din dieta, in timp ce altele vor fi consumate cu p#3366CCilectie. Alimente interzise: carne, oua, mancaruri preparate prin prajire, alimentele conservate, alimentele cu adaosuri de conservanti, coloranti, amelioratori de aroma, amelioratori de gust sintetici, cafea, alcool, tutun, dulciurile care contin zahar. Alimente permise: cereale integrale (fulgi de grau, ovaz, orz, orez integral), alimentele naturale bogate in calorii, care vor sustine organismul pe perioada curei: nucile, susanul (neprajit), pasta de susan, arahidele si alunele (neprajite), semintele de floarea soarelui (neprajite), salate din cruditati si combinatii de sucuri, ulei presat la rece, cu care "se impaca" cel mai bine sistemul nostru digestiv. Avem de ales intre uleiurile de floarea soarelui, de masline, de dovleac. Ultimele 2 zile ale perioadei de pregatire: . Seara vom lua o lingurita de ulei de ricin (doua seri succesive). . Apa de peste zi se inlocuieste cu o combinatie de ceaiuri: salvie, ienupar, cimbrisor - in parti egale (la nevoie se poate folosi doar salvia). Se lasa sa macereze 12 lingurite de amestec din plantele mentionate intr-un litru de apa, de seara pana dimineata. Dimineata se filtreaza - maceratul limpede se pune deoparte, iar plantele ramase ca reziduu se infuzeaza cu 1 litru de apa clocotita timp de 15 minute. Se raceste infuzia, se amesteca cu maceratul. Remediul astfel obtinut se bea pe parcursul unei zile. . Cu o zi inainte de a intra in cura propriu-zisa de sucuri si cruditati se va face o clisma cu un ceai obtinut astfel: se infuzeaza 3 lingurite de musetel cu trei sferturi de litru de apa. Cand infuzia este calduta, se adauga 3 lingurite de seminte de in (sau faina de seminte de in). Dupa o ora se filtreaza infuzia, dupa care poate fi facuta clisma. 2. Cura cu sucuri si cruditati Durata Durata curei propriu-zise cu sucuri si cruditati se poate intinde de la 3 saptamani pana la

doua luni si jumatate. In cazurile grave, cura poate fi prelungita pana la nivelul anilor. Restrictii alimentare In aceasta perioada vor fi excluse complet din alimentatie: . toate alimentele preparate termic (prin fierbere in apa sau in abur, prin prajire, prin coacere); . orice fel de carne sau preparate din carne; . orice aliment care contine conservanti chimici, amelioratori de gust, aroma si culoare; . zaharul si orice fel de produse zaharoase; . branzeturile fermentate, ouale. Unii naturisti recomanda renuntarea completa la lapte si la toate preparatele pe baza de lapte. Meniul acestei perioade Alimentele de baza ale curei cu sucuri si cruditati vor fi: . fructele si legumele proaspete; . cerealele integrale ca atare, sub forma de faina (grau, orez, secara, mei) sau sub forma de fulgi obtinuti prin metode mecanice (orz, ovaz, grau); . oleaginoasele: seminte de floarea soarelui, seminte de dovleac, nuci, susan, alune, arahide; . uleiurile presate la rece: floarea soarelui, susan, masline, dovleac; . boabe de leguminoase germinate: soia, bob, lucerna; . mladite verzi de cereale: orz, ovaz, grau. Pentru a combina aceste alimente asa incat sa obtinem feluri de mancare adecvate, este bine sa consultam cartile de bucate naturiste (Elena Nita Ibrian si Ernst GYnther), care pun la dispozitie o gama foarte completa de bucate pregatite fara foc. Este foarte bine sa cautam sa experimentam mai multe retete de acest fel, pentru a gasi cele mai potrivite combinatii de alimente pentru organismul nostru, care sa asigure atat necesarul de energie pentru a ne mentine vitalitatea, cat si sa genereze efectele terapeutice scontate. Sucurile Sucurile sunt alimentul cel mai activ din punct de vedere terapeutic in acest regim. Ele sunt cel mai usor de asimilat, energia consumata pentru a fi digerate fiind minima. Fiind consumate proaspete, activitatea lor enzimatica va fi maxima, ceea ce va permite accelerarea proceselor de detoxifiere, vindecare si refacere. Pentru a obtine efecte maxime in cura cu sucuri si cruditati, mai ales in cazul bolilor grave, in primele 3-10 zile se consuma doar sucuri, fara nici un alt fel de aliment. Despre sucurile folosite in aceasta cura trebuie sa stim ca: . se obtin prin centrifugarea legumelor si fructelor bine spalate si curatate; . se prepara zilnic, trebuind sa fie proaspete. Cu cat momentul consumarii este mai apropiat de cel al prepararii, sucul este mai activ din punct de vedere terapeutic; . nu se fierb, nu se consuma reci (de la frigider), ci numai la temperatura camerei; . in general, nu se combina sucurile de legume (care sunt bazice) cu cele de fructe (care sunt acide); . fructele din care se fac sucurile trebuie sa fie bine coapte; nu trebuie sa fie nici imature (crude), nici fermentate (cazuri in care pot produce tulburari digestive de nedorit iar efectul lor terapeutic este mult diminuat). In acest caz vom avea doua faze distincte:

Prima faza in care se administreaza pe o perioada, care variaza de la cateva zile la doua luni, doar sucuri de fructe si de zarzavaturi. In aceasta perioada se administreaza, alternativ, o zi suc de fructe, o zi suc de zarzavaturi, cate 250 ml suc la fiecare doua ore si jumatate. Intre orele de administrare a sucurilor se poate consuma apa sau ceai. In perioada curei exclusive de sucuri, se face zilnic (dimineata) o clisma cu 2 litri infuzie calduta de musetel. Cea de-a doua faza dupa perioada curei exclusive de sucuri, urmeaza o perioada de tranzitie de cateva zile (510 zile), in care se introduc treptat fructe si zarzavaturi neprelucrate termic. Pentru a se evita tulburarile digestive, la trecerea de la cura exclusiva de sucuri la cea crudivora, se vor respecta urmatoarele reguli: 1. 1. Mese regulate; 2. 2. Nu se mananca mult deodata; 3. 3. Nu se mananca intre mese; 4. 4. Nu se combina fructele cu legumele la aceeasi masa; 5. 5. Nu se consuma alimente reci; 6. 6. Fiecare masa va incepe cu o portie de suc (250 ml), care va fi luata cu 10-15 minute inainte de a consuma alte alimente netrecute prin foc. Tratamentul cancerului In cadrul acestui regim se recomanda in mod special sucurile din: . legume: morcov, patrunjel, varza, sfecla; . alte plante: urzica, laptuca, orz verde; . fructe: mere, coacaze negre, catina. Se vor elimina adaosurile de miere in sucuri. Ele pot fi diluate cu apa. Cura cu sucuri va fi combinata cu administrarea intensiva a remediilor din plante medicinale recomandate de medic. Salatele de cruditati Salatele de legume impreuna cu cerealele integrale sunt baza calorica. Uleiul folosit la prepararea salatelor si oleaginoasele au un aport caloric esential (o cantitate de 100 de grame de nuca rasa, de exemplu, are un aport caloric cu 150% mai mare decat 100 de grame de carne), care permite mentinerea unei stari de vitalitate normala. Salatele de fructe sunt preparate atat din fructe crude in stare proaspata, cat si din fructe uscate (stafide, fructe de padure, caise, smochine etc.). In anumite afectiuni (cancer, obezitate s.a.) nu se admite adaugarea de miere la aceste salate. Cantitatea de miere consumabila, in orice forma, este stabilita in general la 6 lingurite pe zi. Despre fructele si legumele folosite in prepararea salatelor trebuie sa stim ca: . nu se prelucreaza termic; . se spala cu atentie inainte de a fi mancate; . se lasa impreuna pentru a se omogeniza timp de circa 90 de minute inainte de a fi consumate sub forma de salate de cruditati. 3. Revenirea

Revenirea la alimentatia preparata termic se face gradat, in minimum 10 zile. Se respecta urmatoarele reguli: . in primele cinci zile, alimentatia ramane in proportie de 75% crudivora; . primele alimente preparate termic care vor fi consumate sunt supele din legume - foarte usoare, putin condimentate, cu mult zarzavat; . din a sasea zi se introduc piureurile de legume, tocanele; proportia de hrana preparata termic poate fi crescuta usor pana ajunge la 50% din total; . timp de doua saptamani, de la terminarea curei, sunt interzise conservele si prajelile; . timp de o luna dupa terminarea curei cu sucuri si cruditati este interzis consumul de carne, alimente conservate chimic, orice fel de aliment care prezinta semne de alterare. Trei luni dupa terminarea curei cu sucuri si cruditati vor fi respectate urmatoarele indicatii: 1. se stabileste un orar regulat al meselor (care va fi si respectat); 2. se evita consumul de apa in timpul mesei sau dupa masa (apa se consuma cu 30 de minute inainte de masa); 3. dimineata, cu 30 de minute inainte de masa, se recomanda sa se bea apa calduta sau ceai caldut indulcit cu miere; 4. nu se mananca intre mese; 5. se mesteca incet si foarte bine; 6. nu se consuma bauturi si alimente fierbinti sau prea reci. Cui ii este recomandata cura cu sucuri si cruditati Este indicata in special persoanelor care au acumulat toxine si masa corporala in exces, precum si bolnavilor de cancer, leucemie etc. Are o eficienta foarte mare, fiind recomandata in special pentru cei care vor sa rezolve probleme de sanatate majore sau sa obtina efecte rapide de (re)intinerire si armonizare corporala. Precautii si contraindicatii la cura cu sucuri si cruditati In afectiunile cu retentie de lichide (ciroza hepatica, insuficienta cardiaca, renala, hipertensiune arteriala) se recomanda multa prudenta in administrarea sucurilor si a ceaiurilor. Persoanele subponderale, anemice, cu o vitalitate foarte scazuta nu vor urma acest regim. In cazul bolilor foarte grave, la care acest regim este o ultima solutie, se recomanda supravegherea atenta de catre un medic specialist. O diet extrem de srac n substane nutritive poate afecta sistemul imuntar, organismul devine vulnerabil i are o sntate precr. Hrana sntoas mbuntete capacitatea de gndire, ridic moralul, reduce stresul, sporete vitalitatea, ajut s avei o inim sntoas, ntrzierea procesului de mbtrnire, creterea apetitului sexual, previne crizele de astm, atac bacteriile i viruii, ten, pr, unghii pline de strlucire i sntoase. Hrana duntoare accelereaz procesul de mbtrnire a organismului, conduce la creterea n greutate, probleme digestive, somnolen, letargie, afecteaz capacitatea de concentrare, duce la ngustarea i rigidizarea arterelor, cheaguri de snge, favorizeaz

producerea de substane toxice n organism, a cror acumulare pe parcursul mai multor ani poate duce la apariia cancerului; slbesc imunitatea organismului. Alimenmte vii. Alimentele vii sunt alimente crude. Acestea n-au fost gtite, fierte, clite, puse la cuptorul cu microunde, congelate, coapte sau nbuite. Ele se afl n starea lor natural i conin toate enzimele alimentare cu care organismul se hrnete, pentru a avea energie i un metabolism echilibrat. F. bun mierea, mai ales cea cu propolis (se gsete prin piee), lptiorul de matc. Carbohidrai buni: sunt cei la care nu s-a adugat zahr rafinat. Ex.: fructe, pinea neagr din fin integral, cereale, orez i legume (conin zaharuri naturale). Alimente ecologice sau organice = cele n a cror compoziie nu a intrat nici o substan chimic. (sunt cultivate pe terenuri care nu au fost stropite cu subst. chimice pt. fertilizare sau pesticide). Proteine bune = varza (nu cea de Bruxelles, ci aceea care crete din semine). Grsimi bune = alunele, seminele i avocado (micoreaz colesterolul, stimuleaz imunitatea, alimenteaz pielea, prul, esutul osos). Ne ajut s metabolizm alte grsimi. Se numesc acizi grai eseniali (pt. slbire): semine de in, floarea soarelui, de dovleac, petele, avocado. ----------------------------------------------------------------------------Carbohidrai duntori = ciocolata, prjiturile, biscuiii, bomboanele, orice aliment realizat prin adaos de zahr rafinat, fin. (intr n fluxul sanguin provocnd perturbri ale nivelului glucozei i apariia apetitului crescut pt. dulciuri). Alimente neecologice = fructele i legumele neecologice care au fost stropite cu diverse subst. chimice (resturile acestor substane chimice rmn n organism, afecteaz celule i organele trupului). Proteine duntoare = produse din carne roie (consumul multor produse de acest fel , cu coninut ridicat de proteine i grsime, duce la intoxicarea organismului i la creterea aciditii sngelui, pierderi de calciu, suprasolicitarea rinichilor i a ficatului, oboseala ficatului, afeciuni ale intestinelor, distrugerea bacteriilor din tractul digestiv). Alimete rafinate = acestea sunt vduvite de coninutul lor original de substane nutritive i de fibre = fina alb i zahrul rafinat, produsele de patiserie, ciocolata, mncarea tip fast-food, semipreparatele toate sunt pline de aditivi i conservani alimentari, care le confer un termen de valabilitate mare. Grsimi Duntoare = grsimile hidrogenate, rezultate n urma procesului de solidifcare a grsimilor vegetale lichide. Ex.: margarina sau untura, cartofii prjii, ciocolata, dulciurile, ngheata, prjiturile i produsele de patiserie toate conin grsimi hidrogentate (se transform n acizi grai trans, care pot cauza diabet, atac de cord i cancer, cretere n greutate, creterea colesterolului).

Hrana prelucrat = multe din alimentele semipreparate sau cu preparare rapid au trecut deja printr-o serie de procese de prelucrare. Dup toate acestea, alimentele au o micp valoare nutriional sau zero. Alimente nocive = produsele lactate = laptele de vac conine foarte multe grsimi i proteina numit casein, pe care organismul uman cu mare greutate o poate digera complet. Este de preferat s bei laptele fiert, fiindc prin fierbere se descompun moleculele mari nedigerabile. O alternativ mai uor de digerat laptele de capr. Dac renunai la produsele lactate, trebuie meninut aportul de calciu n organism consumnd produse bogate n acest element: tofu, legume, nuci, semine i zarzavaturi.

Mrul este bogat n potasiu, mineral esenial pentru funcionarea normal a organismului, pentru meninerea echilibrului osmotic acido-bazic. ntruct oetul de mere reine din mr toate mineralele (fosfor, magneziu, sodiu, calciu, sulf, fier, siliciu etc), el reine i potasiu. Cura cu oet de mere este recomandat n special celor care au lips de potasiu n organism. Iat semnele importante care ne fac s ne gndim la o eventual lips de potasiu:- Scderea memoriei, suntem indecii, hotrrile se iau cu greu. - Pierderea vioiciunii minii.- Oboseala fizic se instaleaz mai des i mai uor. - Rezistena muscular scade i obosim repede.- Crete sensibilitatea la rceal.- Deseori minile i picioarele sunt reci.- Este preferat hrana cald n locul celei reci- Apar foarte des coloziti pe tlpile picioarelor i se formeaz btturi.- Predispoziie la constipaie.Uneori apare lipsa poftei de mncare iar alteori apare greaa (sau vrsturi).- Tieturile i zgrieturile se vindec greu.- Apar deseori mncrimi ale pielii sau pe piele pot aparea couri.- Dinii se stric mai uor dect ar trebui.- Pot aparea contracii tetanice ale pleoapei sau ale colului gurii.- Pot aparea crcei mai des la muchii corpului i n special noaptea.- Adormim greu i ne sculm obosii.- Noaptea nu avem un somn bun.- Apar dureri la articulaii. Pe msur ce naintm n vrst raia de potasiu trebuie s sporeasc. Potasiul este important cci el normalizeaz activitatea celulelor sistemului nervos. n organism trebuie meninut un echilibru ntre sodiu i potasiu. Sporirea cantitii de sodiu prin ingerarea lui sub form de sare de buctrie, determin scderea cantitii de potasiu din interiorul celulelor corpului avnd ca urmare o pierdere de potasiu din organism. Iat deci c acest echilibru, sodiu-potasiu, se poate uor deranja i ne poate influena starea de sntate. Pentru cura cu oet de mere se procedeaz astfel. Dimineaa, la trezire se iau dou lingurie de oet de mere ntr-un pahar cu ap sau cu ceai de plante. Lichidul se bea ncet, nghiitur cu nghiitur, n timp ce ne mbrcm. Durata unei cure este de 1-2 luni. Tratamentul poate fi reluat dup o ntrerupere de o lun. Oetul de mere are efect antisclerotic, antitoxic, antireumatic, diuretic, antiseptic intestinal i renal, calmant, echilibrant al raportului osmotic ntre baze i acizi, hipocolesteroleminant. Cura cu oet de mere se recomand nu numai pentru ntrirea organismului ci i n cazul mai multor

afeciuni: sterilitate primar, graviditate, intoxicaii alimentare, degenerescen, ateroscleroz, artrite ale articulaiilor mici de la mini i de la picioare, nevralgie facial, cistite, pielite, scleroze ale esuturilor i vaselor de snge, nevroze, insomnie, oboseal cronic, migrene, ameeli, lcrimare la persoanele n vrst, zona zoster, varice, dureri musculare si articulare. Cura este benefic i n caz de epidemii. Alte utilizri ale oetului de mere.Pentru dureri n gt se folosete gargara cu o soluie de oet de mere, o linguri la un pahar cu ap. Din aceast soluie se ia din or n or cte o gur, cu care se face gargar i apoi se nghite. Pe msur ce jena din gt cedeaz, gargarele pot fi fcute la intervale mai mari.n cazul ameelilor cura cu oet de mere se face de dou ori pe zi i dureaz minimum o lun de zile (n cazul n care stomacul permite). Pentru tratamentul migrenelor se face o inhalaie cu vapori ce conin oet de mere. ntr-un vas se pune ap i oet n pri egale. Vasul se pune pe foc i lichidul este lsat s fiarb ncet. Cnd ncep s ias vapori se ine capul deasupra vasului i se inhaleaz vaporii n aproximativ 75 de respiraii. n general durerea dispare i chiar dac mai reapare, este mult redus. n cazul unei intoxicaii alimentare sau dup ce a fost mncat o mncare veche i apare greaa sau starea de vom, se pune o linguri cu oet de mere ntr-un pahar cu ap i se iau cantiti mici din cinci n cinci minute. La al doilea pahar cu ap se pun dou lingurie cu oet de mere i se iau cantiti mici tot din cinci n cinci minute. La al treilea pahar se ia cte o nghiitur din 15 n 15 minute. n acest fel se nltur efectele alimentelor toxice. Oetul de mere este contraindicat n: ulcer gastro-duodenal, gastrit hiperacid insuficien tiroidian i paratiroidian, litiaz renal uric, gut, febr muscular, hipotensiune arterial, obezitate. Extern oetul de mere poate fi adugat n baia din cad, avnd efect de nprosptare iar folosit n apa de cltit prul, combate mtreaa i face prul mai elastic i mai strlucitor.n caz de mncrimi ale pielii datorate btrneii se fac tamponri cu un tifon nbibat cu oet de mere simplu sau diluat. Modul de preparare al oetuluide mere cu miere. (Dup Elena Ni Ibrian). Se spal merele, se dau prin rztoarea de inox i se pun ntr-un vas potrivit sau ntr-un borcan. Se adaug ap i miere astfel: la 4 Kg terci de mere se adaug 5 l ap iar pentru fiecare litru de ap se adaug 140 g miere. Pentru a grbi fermentaia se poate aduga Kg drojdie de vin din struguri hibrizi nestropii (terciul gros lichid ce rmane dup tragerea vinului). Borcanul se ine la loc ntunecos, la temperatura camerei (20-30 grade celsius), legat la gur cu un tifon pentru a nu intra musculiele. Se amestec de dou, trei ori pe zi cu o lopic de lemn, timp de 10-12 zile, dup care se strecoar printr-un tifon dublu i se pune din nou intr-un borcan cu gura larg. Se mai adaug pentru fiecare litru de suc cte 50 g miere.Se leag gura borcanului cu tifon i se las la cldur pentru a doua faz a fermentaiei. Dup 40-60 zile oetul este gata. Dup limpezire se trage cu furtunul n sticle, se astup bine sau se ceruiete i se pstreaz la rece. In categoria hrana vie intra atat cruditatile - legume, fructe, zarzavaturi -, cat si felurile de mancare preparate fara fierbere sau coacere.

Consumand hrana vie, consumam enzime, care sunt insasi viata noastra. Acesti fermenti naturali se gasesc numai in produsele alimentare proaspete, crude: legume, zarzavaturi, fructe, cereale, galbenus de ou, germeni, alge, macerate din plante medicinale, mirodenii si condimente din plante, lactate nefierte, miere si alte produse apicole. Enzimele se distrug incepand de la 38 grade C, iar la 54 grade C ele dispar cu totul. Tratarea termica a alimentelor (fiertul, prajitul, coptul) reduce sau anihileaza actiunea benefica asupra organismului a numeroase substante active: enzime, vitamine, proteine vegetale (existente in plante, in fructele si semintele lor). Prin fierbere, prajire sau coacere sunt indepartate si unele arome si substante volatile, care dau gust placut hranei. Este indicat sa folosesti uleiul presat la rece, nu pe cel rafinat, si cerealele integrale: fulgi de ovaz, grau, tarate si germeni de grau, grau incoltit etc. Mananca multe salate de cruditati, dar fara sare! Alimentele crude contin suficient sodiu. Atentie! Hrana vie se prepara pentru o singura masa, inainte de a fi consumata. Cruditati mai bogate in proteine decat carnea *Prin fierbere, proteinele se altereaza sau sunt distruse. De exemplu, carnea contine 25%proteine, dar, dupa fierbere, doar 9% mai sunt utilizabile; * Ovazul crud, cu 15% proteine, ne ofera mai multe proteine decat carnea fiarta; Ovazul si samburii uleiosi (alune, nuci, seminte de floarea-soarelui) au 25%proteine, fiind alimente complete; * Alte plante (crude) mai bogate in proteine decat carnea fiarta sunt soia, nautul, arahidele crude, semintele uleioase, nucile, ouale cude, embrionii de cereale, laptele crud, laptele acru si branza de vaci, totul nefiert.

Supa de radacinoase cu praz Ingrediente: 1 ? litru suc de rosii, 1 fir de praz, 500 g radacinoase (morcov, telina, patrunjel), 1 legatura verdeata, doua linguri faina integrala de ovaz, 3 linguri tarata, doua linguri cu cremogen, doua lingurite pulbere din seminte de gogosari, doua linguri ulei presat la rece, o felie sfecla rosie, doua lingurite hrean ras. Preparare: Sucul se toarna in castron, se adauga radacinoasele rase, prazul taiat fideluta, faina, tarata, cremogenul, pulberile, uleiul, iar deasupra se presara verdeata tocata, sfecla si hreanul rase. Dupa preferinta, se pot adauga: frunze de leurda, sau usturoi pisat. (Cremogenul este un produs fin, care se obtine din faina de porumb extra - compozitia pufuletilor de porumb inainte de glazurare.) Conopida rosie cu iaurt si marar Ingrediente: 350 g conopida rosie (murata impreuna cu sfecla rosie) 450 g sos de iaurt cu marar, 200 g granovit (fulgi de grau germinat), o legatura verdeata (patrunjel+telina). Preparare: Pe un platou se pune granovitul, se toarna sosul, deasupra se asaza conopida desfacuta buchetele, iar la final se presara verdeata tocata marunt. Sosul: Se amesteca o ceasca de iaurt cu o legatura de marar tocat sau maghiran.

Cocktail de banane cu lapte Ingrediente: doua banane, doua linguri cu miere, 20 linguri suc de ananas, 500 ml lapte nefiert, 4 linguri gheata pisata. Preparare: Se amesteca mierea cu laptele, apoi se adauga gheata, sucul de ananas, banana si se amesteca toate ingredientele pana la omogenizare. Se serveste imediat. Lapte vegetal de migdale Ingrediente: 100 g migdale dulci, 4 linguri tarata, 900 ml apa calduta. Migdalele se pun intr-un vas emailat, care se tine deasupra altuia, cu apa fierbinte, pana se inmoaie coaja, care se indeparteaza. Migdalele se amesteca cu putina tarata si se macina impreuna. Migdalele macinate se amesteca cu apa si se bate amestecul cu o lopatica de lemn, cateva minute, dupa care se strecoara prin tifon, storcandu-le bine. Laptele de migdale, ca si reziduurile ramase se folosesc la diferite preparate din bucataria fara foc. Evil Princess (Cocktail non-alcool) Ingrediente: 30 ml sirop de rodii, 60 ml suc de struguri, 30 ml suc de mere o lingurita sirop de vanilie, o lingurita suc de lamaie. Preparare: Ingredientele se amesteca bine intr-un shaker. Se serveste intr-un pahar tip cocktail, cu multa gheata si o felie de lamaie. 1. Salata de sfecla cu protocale 1 sfecla frageda taiata in cubulete sau se taie in patru si se rade fin 1 portocala mica taita cubulete Sosul: 1 lingura birnza vaci 1 lingura iaurt simplu 1 lingurrita ulei 1 virf cutit coriandru, sare , putina coaja rasa portocala Se amesteca sosul si se toarna peste sfecla si porto. Se orneaza cu plante aromatice , verzi /sau uscate. 2.Sfecla cu banane : 1/2 sfecla rasa fin 1/2 banana zdrobita Sos: 1 sau 2 linguri ule; 1 lingura sana ; sare; kelpamare (ups asta nu stiu ce e - nu am timp sa dau search - sorry) In loc de sfecla se pot folosi morcovi. 3.Desert de sfecla

ptr o pers100 gr sfecla 100 gr mere rase mare 1 lingura smintina 1 lingura nuci pisate 1 lingurita zeama lamiie 3 linguri lapte batut 1 lingura stafide Se adauga dupa dorinta banane , mandarine. Se amesteca totul si se serveste imediat. pare yummyy

Hrana vie IV

Daca vrei sa fii viguros, viu si vibrant, intr-o forma dintre cele mai bune, atunci poate ar trebui sa mananci hrana vie. Hrana vie inseamnaalimente consumate in stare naturala. Patlagica careia i se mai spune si tomata, are numeroase substante necesare corpului uman, printre care enzime si vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP, E si K. Rosiile contin un compus comparabil cortizonului. Nu se consuma decat netratate termic, rosiile fierte producand acizi in corp. Nu se prepara decat in momentul cand se servesc la masa, deoarece isi pierd mult din proprietati. Patrunjelul este foarte bogat in minerale, oligoelemente, vitamina A (0,73mg%) si vitamina C peste 100mg% (de trei ori mai mult ca lamaia, de patru ori mai mult ca portocala si varza). Este stimulent general si nervos, antianemic, antiscorbutic, antiexoftalmic, stimulent usor al fibrelor musculare netede (intestinale, urinare, biliare, uterine), diuretic (elimina apa, uree, acid uric, cloruri), depurativ, vasodilatator si vermifug. Ajuta in reumatism, guta, menstre dureroase, anemie, astenie, convalescenta, intoxicatii (prin alcool, tutun, alimentatie bogata in carne sau rafinata excesiv), arterita, cardiopatie ischemica, edeme, anorexie si paraziti intestinali. Pepenele galben este bogat in vitaminele A, B, C si oligoelemente. Are proprietati diuretice si laxative, este racoritor si regenerator al tesuturilor, fiind indicat in constipatie, hemoroizi, guta, reumatism si ingrijirea parului. Este contraindicat celor care sufera de diabet, enterite si dispepsii. Atat pepenele galben cat si pepenele rosu se consuma cu 30 de minute inaintea meselor, avand proprietati diuretice, depurative si laxative.

Porumbul contine saponozide, alatoina, ulei volatil, saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, ceara, vitaminele B6, C, E si K, glucide, ergosterine, betaina si proteine. Porumbul este hranitor, energetic, reconstituent, moderator al tiroidei, calmant, diuretic, puternic colagog si hemostatic. Prazul contine vitaminele B si C, fier, calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, mangan, sulf, siliciu, esenta sulfo-azotata si celuloza. Este laxativ, diuretic, antiseptic, tonic al sistemului nervos, ajuta digestia si elimina acidul uric. Este indicat in afectiuni urinare, azotemie, insuficienta renala, obezitate, arterioscleroza, reumatism, guta, artrita, anemie si dispepsii. In general, prazul are aceleasi intrebuintari ca si ceapa este foarte bun vermifug, emolient si expectorant. Pruna este bogata in vitamina A si in cantitate redusa vitaminele B si C, fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, mangan, apa, zahat, hidrati de carbon, acizi, albumine, cenusi si celuloza. Este indicata in astenie, anemie, surmenaj, guta, reumatism, arterioscleroza, constipatie si intoxicatie alimentara. Se consuma fructul proaspat dimineata pe namancate si inaintea meselor. Pruna uscata contine aceleasi elemente ca si pruna proaspata in cantitati diferentiate. Sfecla rosie, pe langa multe alte substante, contine vitaminele A, B, C si PP. Este foarte bogata in potasiu, este nutritiva, racoritoare, usor digerabila, antianemica, mineralizanta si hipertensoare. Este indicata in procesul de demineralizare, anemii, nevrite, tuberculoza, hipertensiune, viroze, afectiuni renale si diateza urica. Soia contine proteine (38-44% fata de 20% in carne), toti aminoacizii esentiali, lipide, saruri minerale, vitaminele A, B1, B2, C, D, E, K, P, enzime si lecitina. Ajuta digestia, reprezinta un aliment complet si foarte digestibil, mineralizant, antisclerogen si hipocolesterolemiant, Faina de soia este de 4 ori mai bogata in materii azotate decat cea de grau, de 20 de ori mai bogata in grasimi si de 3 ori mai saraca in hidrati de carbon. Prin consumul de soia in alimentatie sse micsoreaza nivelul colesterolului din sange, fapt ce previne atat scleroza cat si infarctul miocardic. Spanacul este unul dintre cele mai bogate plante in saruri minerale si vitaminele A, B1, B2, B12 si C. Este indicat in anemie, convalescenta, crestere, astenie fizica si nervoasa, scorbut, constipatie si este contraindicat in hepatism, reumatism, artritism, inflamatii gastrice sau intestinale (din cauza oxilatilor de potasiu si de calciu). Nu se recomanda spanacul fiert deoarece dauneaza organismului.

Stevia contine mari cantitati de acizi, cantitati mari de vitamina C si clorofila. Se recomanda in curele de primavara. Este laxativa, alcalinizanta (in afectiunile gastrice). Este contraindicata in afectiunile pulmonare, astm, sensibilitate gastrica, guta, reumatism si calculi. Telina contine vitaminele A, B, C, numeroase minerale, anhidrida sedanoica, colina, tirozina, acid glutamic. Este un bun tonic al sistemului nervos si general, remineralizant, antireumatismal, drenor pulmonar si hepatic, stimulent al suprarenalelor, racoritor, antiscorbutic si remediu al obezitatii. Este indicata in inapetenta si digestii lente, astenie psihofizica si sexuala, reumatism, guta, litiaza urinara, afectiuni pulmonare, traheobronsite cronice, nervozitate si obezitate. Urzica contine un mare numar de aminoacizi, substante de natura glucidica, amine, steroli, cetone, ulei volatil, substante grase, fitosteroli, provitamina A, vitaminele B12, C, K, clorofila, betacaroten, saruri de calciu, magneziu, fier, siliciu, fosfati, substante vezicante. Curele de primavara sunt de un real folos pentru organism, urzicile si sucul lor consumandu-se crude. Usturoiul contine glucozizi sulfurati, uleiuri volatile, sulfura si oxizi de alil, saruri minerale si substante cu proprietati bacteriostatice. Este indicat in profilaxia si tratamentul bolilor infectioase, pulmonare, in hipertensiune arteriala, litiaza urinara, diaree, dizenterie, impotriva arteriosclerozei si a imbatranirii tesuturilor, in reumatism si guta, contra parazitilor intestinali, tulburari de circulatie periferica, varice, hemoroizi si astenie. Varza contine protide, lipide, glucide, minerale (fosfor, calciu, fier), vitaminele A, B1, B2, C, PP si provitamina A. Intern are efect energetic, remineralizant, reconstituent, antiscorbutic, revitalizant, reechilibranr general, antianemic, cicatrizant, antihemoragic, antirahitic, laxativ, depurativ, vermifug, dezinfectant si tonifiant in afectiunile aparatului respirator. Zmeura contine vitamina C (800mg%), substante de natura flavonica si numeroase alte materiale. Ceaiul din frunze este astringent, dezinfectant si micsoreaza aciditatea gastrica.

Hrana vie III

Hreanul contine saruri minerale, vitaminele A, B1, B2 si C, glicozizi sulfurati, acizi (clorhidric, sulfuric, carbonic), asparagina, glutamina, uleiuri volatile. Are proprietati terapeutic revulsive si rubefiante, diuretice si antiseptice. Decongestionant in bronsite cronice, pneumonie si astm, tonic in afectiunile cardiace, stimulent al fenomenelor de nutritie, vermifug si purgativ. Lamaia contine vitaminele A, B1, B2, B3, PP si este bogata in vitamina C (40-50ml%), acizii citric si malic, glucide (glucoza si fructoza) direct asimilabile, zaharoza, saruri minerale si oligoelemente. Este indicata in demineralizare, crestere, convalescenta, infectii pulmonare, intestinale, stari febrile, astenie, inapetenta, boli infectioase, ascita, reumatisme, guta scorbut, varice, flebite, fragilitate capilara, hemoragii, hemofilie, dizenterie, diaree, paraziti intestinali, astm, bronsita, gripa, cefalee si aerofagii. In toate maladiile se foloseste sub forma de suc, cura de 4-5 saptamani, urcand si coborand progresiv de la o jumatate pana la doua lamai pe zi. De la lamaile tinute in apa fierbinte (50 grade Celsius) se extrage o cantitate mai mare de suc. Salata verde contine numeroase saruri minerale, vitaminele A, B, C, D si E. Se recomanda ca emolient in bronsite, astm, tuse convulsiva, tuse nervoasa, ca sedativ in psihastenie, insomnie, diabet, in menstruatii dureroase, ca aperitiv (stimuleaza glandele digestive), in guta si litiaza. Este racoritoare, depurativa, laxativa, drenor hepatic si remineralizant. Este indicata in hiperexcitabilitate sexuala. Leusteanul pe langa acizii organici si multe alte substante, contine vitaminele A, B si C. Este indicat in edeme cardiace, renale si retentie azotata. Este carminativ in colici renalila copii, tonic aperitiv gastric in inapetenta, debilitate, sedativ nervos, recomandat dupa perioade de stres, hipotensiv, expectorant in bronsite, traheite, regulator al intestinului gros atat in constipatie cat si in diaree, regleaza ciclul menstrual si amelioreaza durerile. Lintea contine amidon, protide, glucide, lipide, enzime si vitaminele A, B, C. Este energetica 340kcal la 100g, nutritiva si foarte digerabila in convalescente, casexie si galactogena pentru mamele care alapteaza. Mazarea contine, printre altele, protide, hidrati de carbon, lipide, saruri (in special de potasiu, fosfor, fier, sodiu), vitaminele A, B1, B2, fitohemaglutimine. Are valoare energetica de 354kcal la 100g. Este energetica, digestiva (mazarea verde), si inlesneste evacuarea intestinala. Macesele contin acid ascorbic si acid dehidroascorbic, vitaminele A, B1, B2, P si K, acid

nicotinic, zahar invertit, tanin, acizii citric si malic, pectine, ulei volatil, ulei gras, flavonoizi, carptenoide, saruri minerale, urma de vanilina, vitamina E si lecitina. Ajuta in circulatia sangelui, completeaza necesarul de saruri ale organismului si au actiune diuretica (atribut al semintelor). Sunt indicate in afectiunile ficatului, in starile de inflamatie intestinale, impiedica formarea calculilor renali, este un bun colagog si coleretic, tonic, vitaminizant si vasodilatator arterial. Mararul este planta condimentara bine cunoscuta. Se folosesc frunzele si semintele in alimentatie pentru gustul lor placut aromat. Un ceai din samanta d emarar preparat prin infuzie, este cel mai eficient leac contra sughitului persistent. Marul contine numeroase substante, printre care vitaminele A, B1, B2 si PP cu deosebire in coaja. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, surmenaj, convalescenta, graviditate, demineralizare, sedentarism, obezitate, reumatism, diabet, guta, litiaza urinara urica, diaree si constipatie, inflamatii intestinale, ulcer gastric, boli cardiovasculare si diuretci in dietele terapeutice. In perioada de iarna, marul constituie o importanta sursa de enzime si vitamine, putand satisface aproape integral cerintele organismului, cu precadere vitamina C. Morcovul este o planta foarte valoroasa in continut. Se foloseste pulpa, sucul, frunza si semintele. Contine, printre multe altele, vitaminele A (caroten), B1, B2 si C. Este antianemic, mineralizant, laxativ, cicatrizant intestinal si gastric, depurativ, fluidifiant biliar, diuretci, pectoral, galactogog, vermifug, cicatrizant al plagilor, creste acuitatea vizuala si capacitatea de aparare contra infectiilor. Murele contin mai multe substante printre care enzime si vitaminele A, B, C si D. Se consuma frunzele si fructele care sunt de culoare inchisa si la gust acrisoare. Cosumate in stare proaspata sunt considerate un bun intaritor al organismului, usor laxativ la copii. Orezul contine, printre altele, vitaminele A, B1, B2 si B6. O buna parte din vitamine oligoelemente dispar dupa ce orezul a fost decorticat. Este nutritiv, energetic, astringent, hipotensor si favorizeaza eliminarea ureei. Este indicat in hipertensiune arteriala, crestere, surmenaj, diaree si fermentatii intestinale. Orzul contine hordemina, maltina, numeroase saruri, vitaminele A, B, C iar maltul (orzul germinat) contine in plus o mare cantitate de enzime si vitamine. Este emolient in afectiunile pulmonare, tuberculoza, bronsite cronice, tonic general al sistemului nervos, antidiareic in enterite, diaree, dizenterie hipotensot in hipertensiunea datorata cresterii tonusului venal (actiune vasoconstrictorie) si stari febrile.

Ovazul se recomanda ca energetic, stimulent tiroidian, actioneaza pe sistemul endocrin in caz de sterilitate si impotenta, laxativ, in astenie fizica si intelectuala si insomnii. Este racoritor si diuretic, recomandat copiilor in perioada de crestere si ca depurativ in aplicatii externe. Perele contin numeroase substante, enzime si vitaminele A, B1, B2, PP si C. Sunt indicate ca diuretic si uricolitic, depurativ, in profilaxia infectiei urinare recidivante si ca astringent in diareele usoare. Cicoarea este depurativa, laxativ-purgativa, ajuta in tratarea furunculozei si acneei. Cafeaua de cicoare are proprietati gastrice. Ciresul si visinul sunt indicate in guta, reumatism, litiaze urinare, obezitate, arterioscleroa, diaree, cistite, pielite, pielonefrite, hipertensiune, boli cardiace, constipatie, hepatopatie, prevenirea imbatranirii. Cele mai indicate sunt fructele si sucul lor. Pentru pletorici, cardiaci, obezi si hipertensivi sunt indicate cure de cirese si visine, cate 500g-1 kg pe zi, 1-2 zile pe saptamana. Ciuperca contine substante minerale, organice, proteice, grasimi, vitaminele A, B1, B2 si D. Ciupercile constituie un aliment complet cu valoare nutritiva redusa si au o aroma ce le confera calitati apetisante. Coacazul negru este cel mai bogat in vitamina C dintre toate celelalte fructe. Contine saruri de potasiu, magneziu, calciu, vitamina A, B1, B2, saruri de sodiu, fier si fosfor. Are efect tonic general (creste rezistenta la infectii), depurativ in reumatism cronic degenerativ si guta, antisclerogen in arterioscleroza si creste acuitatea vizuala. Este diuretic (creste eliminarea acidului uric), sudorific in afectiunile febrile, pectoral (tuse, angine, laringite). Consumate ca atare, coacazele se utilizeaza spre a preveni accidentele vasculare si a mari acuitatea vizuala. Coacazul rosu creste apetitul, este diuretic, depurativ, racoritor, laxativ, hemostatic. Este indicat in afectiuni febrile, inapetenta, dispepsii (insuficienta a sucului gastric), constipatie, artritism, reumatism, guta, litiaza urinara, insuficienta si congestie hepatica, icter si diverse inflamatii. Coriandrul este carminativ, calmeaza durerile abdominale, reducand spasmele digestive si balonarile, favorizand evacuarea gazelor intestinale, stimuleaza secretiile gastrointestinale. Este calmant gastrointestinal, bastericid, antihelmintic. Este indicat in anorexie, balonari abdominale, dispepsii digestive, helmintiaza (viermi intestinali).

Coarnele (fructele de corn) sunt bogate in vitamina C. Ceaiul din coarne ajuta la vindecarea diareei. Dovleacul contine multe vitamine, mai cu seama vitamina A, saruri minerale, hidrati de carbon si protide. Semintele contin ulei, protide, fitosterine, lecitina si enzime cu proprietati antihelmintice. Este vermifug si tenifug, laxativ, diuretic, sedativ si nutritiv. Este indicat in dispepsie si constipatie, insuficienta renala si infectii urinare, hemoroizi, dizenterie, insomnii, afectiuni cardiace, diabet si contra teniei si ascarizilor. Dudele albe si negre se folosesc ca laxativ. Se recomanda contra constipatiei. Sucul fructelor, extras inainte de completa maturitate, contine 20-25% ml acid citric la litru si se utilizeaza pentru gargare contra anginelor, stomatitelor si aftelor, fiind astringent. Fasolea uscata (boabe) are un continut mare de protide (21%), hidrati de carbon (56%), potasiu (177%), calciu (195%), vitamina A in cantitate mica, vitaminele B1, B2 si C. Fasolea verde contine vitaminele A, B, C, saruri minerale si oligoelemente. Continutul in proteine si glucide la fasolea verde este de aproximativ zece ori mai mic ca la fasolea uscata, in schimb, vitaminele sunt in cantitate mai mare. Sunt indicate in tratarea diabetului zaharat, edemelor renale, acneei, eruptii ale pielii si cistite, calmeaza spasmele si normalizeaza urinarea. Floarea-soarelui se foloseste in scopuri alimentare si terapeutice, semintele continand 28-48% substante grase din care se extrage uleiul comestibil Bogatia uleiului in acizi grasi polinesaturati il recomanda in cazurile de hipercolesterolemie si de arterioscleroza. Se folosesc 2 linguri de supa dimineata si inainte de masa seara, apoi la salate, sosuri, maioneze. Fragutele au proprietati farmaco-terapeutice, fiind bogate in vitamina C, dar contin si vitaminele A si B, acid salicilic si saruri minerale. Se recomanda in reumatism cronic degenerativ, guta, astenie de primavara, remineralizari, tuberculoza, arterioscleroza, hipertensiune, intoxicatie tabacica si alcoolica, tulburari hepaice si biliare si constipatie. Se consuma proaspete (in cantitati mari sunt indigeste si produc urticarie). Au aceleasi calitati ca si capsunile. Graul constituie baza alimentatiei naturale si contine toate substantele necesare bunei functionari a organismului uman. In germenul bobului de grau se gasesc vitaminele A, B,

e, K, D si PP, fermenti si diastaze. Este indicat in toate afectiunile cronicesi degenerative, in tulburarile vegetative, sterilitate, afectiuni neurologice, digestive, renale, hepatice si cardiace. Pentru a profita de toate proprietatile, trebuie consumat numai sub forma de terci din urluiala de grau integral, paine neagra si mai ales, grau incoltit.Continutul in saruri minerale, enzime si vitamine, este in favoarea graului incoltit. Gutuia este astringent puternic, dar nedaunator. Se poate folosi in cazuri de diaree, dizenterie, mai ales la persoanele debile si la copii, sub forma de pulpa de fruct sau decoct emolient. Semintele pot fi folosite in tratamentul tusei, bronsitei si in traheite. Fructul este astringent, semintele sunt emoliente. Asocierea tanin-pectina are actiune favorabila asupra mucoasei digestive, fiind emolienta si astringenta. Continuare in Hrana vie III

Hrana vie I

Ne imbolnavim pentru ca nu ne alimentam asa cum ar trebui. Corpul nostru functioneaza bine numai cu o hrana adecvata. Daca vrei sa fii frumos, sanatos si mereu bine dispus, consuma numai hrana vie, in preparate cat mai simple. Oamenii sunt singurele fiinte de pe pamant care nu consuma hrana in starea ei naturala si singurii care combina la aceeasi masa mai multe feluri de produse, ceea ce dauneaza nespus de mult organismului. Iata o lista a catorva produse naturale cu beneficiile si proprietatile lor. Andiva este o leguma recent introdusa in alimentatie. Contine enzime, vitaminele A1, B1, B2 si K si saruri minerale (calciu, potasiu, sodiu, cupru, fosfor, fier, mangan, magneziu). Andivele sunt un bun energizant si remineralizant, indicat in alimentatia persoanelor de toate varstele. Proprietatile diuretice, depurative si usor laxative fac din aceasta leguma un bun adjuvant in obezitate, arterioscleroza, dislipidemii, ca si in alimentatia cardiacilor, a diabeticilor, continutul in glucide fiind destul de scazut. Andivele se consuma in timpul iernii. Anghinarea este o leguma mai putin cunoscuta. Consumata cruda sub forma de salate (sau alte preparate la rece) este indicata in diareele cronice. Este si un bun drenor al ficatului si al vezicii biliare. Afinele consumate proaspete, bine coapte si in mare cantitate, regleaza scaunele, fac sa inceteze fermentatiile intestinale, ajuta la eliminarea gazelor, amelioreaza inflamatiile hemoroidale si restabilesc pofta de mancare. Alunele se recomanda a fi consumate in perioada cresterii si a convalescentei, in perioada de graviditate si de catre sportivi, aluna fiind cel mai comestibil fruct oleginos, cu o valoare energetica de 4-5 ori mai mare decat a carnii de porc. Impreuna cu nucile, arahidele, semintele de dovleac, semintele de floarea-soarelui si cu leguminoasele, asigura necesarul de proteine si lipide in regimul celor ce se alimenteaza cu hrana vie. Sunt recomandate suferinzilor de diabet. Arahida contine 42-50% substante grase proteice. Este foarte nutritiva si energetica, astrigent intestinal, antisclerogena (datorita continutului ridicat de vitamina F). Ardeiul gras in doze mici ajuta la stabilirea unei digestii normale iar in doze

mari are actiune purgativa. Este un bun vitaminizant consumat crud. Busuiocul in doze mici ajuta la stabilirea unei digestii normale, absoarbe gazele din stomac, reduce starile de voma, gripa, bronsita (acuta si cronica), cefalee. Este indicat in ulcer gastric, infectii urinare, lipsa poftei de mancare, diaree, colita de fermentatie. Ceaiul, preparat prin macerare la rece, se bea neindulcit. Caisa contine o mare cantitate de vitamina A. Este nutritiva si usureaza digestia. Combate astenia, ajuta in anemie, in stari de stres si nervozitate (cura de caise in anemiile consecutive unei hemoragii, da rezultate foarte bune). Catina se consuma sub forma de suc in amestec cu apa ori cu alte sucuri. Este un puternic vitaminizant, tonifiant general cu actiune puternic antiscorbutica, astrigenta si vermifuga. Datorita principiilor active, fructul de catina este considerat o intreaga farmacie. Trebuie retinut ca dupa ora 14 nici un preparat pe baza de catina nu trebuie consumat deoarece este mai excitant decat cafeaua naturala. Cartoful este un aliment hranitor si foarte digerabil. Sucul extras din cartof crud poate fi folosit ca diuretic, emolient, calmant si cicatrizant al mucoaselor digestive. Este antispasmodic si antiulceros. Ajuta si in diabet, vindecandu-l. Castanele comestibile sunt bogate in amidon si ulei. Sunt energetice, cu mare valoare calorica (200 calorii la 100 grame), calmant gastric, remineralizant (recomandat convalescentilor, copiilor, in asteniile fizice si psihice). Sunt contraindicate diabeticilor si obezilor. Castravetele este racoritor, diuretic si depurativ. Dizolvant al acidului uric si al uratilor, este indicat in afectiuni renale si calculoza renala. Pentru toate cazurile enumerate mai sus, se bea suc de castraveti in cantitate de 300-500 ml zilnic, proaspat extras. Cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari s eprepara din 200 ml suc de catsraveti, 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ridiche neagra, amestecate cu 10 gr miere poliflora. Se recomanda in cura de cate 600 ml zilnic (impartiti in trei parti egale) in cura de 21 de zile, cu regim de hrana vie (fara proteine animale). Capsunile au aproximativ aceleasi intrebuintari ca si fragutele. Bine este sa se consume foarte proaspete (in cantitati mai mari sunt indigeste si produc urticarie). Se pot consuma si sub forma de suc sau compot la rece. Ceapa este stimulent general al sistemului nervos, hepatic si renal. Este diuretic puternic, dizolvant si eliminator al ureei si al clorurilor, antiseptic si antiinfectios, echilibrant glandular, hipoglicemiant, antihelmintic, antisclerogen si antitrombotic. Este indicata in retentie hidrica si clorosodica (edeme cardiace si renale, pleurezie, ascita, oligurie), afectiuni respiratorii, insomnii, litiaza urica, guta, obezitate si gripa. Chimionul este stimulent al secretiilor gastrice, carminativ, galactogog, regleaza functiile stomacului, antiinflamator intestinal, antiseptic gastric si intestinal. Fluidifica secretiile bronhice, mareste pofta de mancare si cantitatea de lapte la femeile care alapteaza. Continuare in Hrana vie 2

Supa crema de spanac Reteta este pentru 2 pana la 4 persoane. Ingrediente: - 500 g de spanac; - 250 ml de suc de castraveti; - 175 g de caju; - 2 linguri de suc de lamaie; - sare dupa gust; - praf de nucsoara. Se pune totul in blender la viteza mare si se lasa pana devine o crema. Se serveste la temperatura camerei. Salata de cruditati - 1 castravete nedecojit si taiat fin; - o jumatate de ardei gras taiat fin; - 1 avocado taiat cubulete; - 1 rosie; - 10 frunze de salata franjurata; Amestecam toate ingredientele. Sosul: - 1 lamaie (numai sucul); - 1 1/2 lingurite de nectar; - 2 linguri de ulei de masline; - 1 lingurita de ulei de seminte de canepa; - 2 bucatele de usturoi; - sare dupa gust. Totul se amesteca in blender pana se omogenizeaza si se toarna peste salata. Salata se lasa 20 de minute la temperatura camerei inainte de a fi consumata. Orez Mexican Reteta este pentru 2-3 persoane Ingrediente:

2 linguri de ceapa rosie taiata bucatele; 100 g ardei gras taiat bucatele; 2 lingurite de ulei de masline; 250 g de orez cu pastarnac; 100 g de rosii uscate (timp de 6 ore); 1 lingurita de pudra de chili; 1/4 lingurite de chimen; 1/2 lingurite de sare; 3 lingurite de lichid ramas de la rosiile stoarse si uscate.

Se pun ceapa, ardeiul gras si usturoiul la uscat timp de 4 ore. Dupa aceasta, se amesteca vegetalele deshidratate cu orezul cu pastarnac, se adauga rosiile, pudra de chilli, sarea si

lichidul ramas de la rosiile stoarse si uscate. Se lasa totul la frigider timp de 3 pana la 6 ore. Suc delicios de fructe Sucul se obtine din: - 2 portocale; - 2 lingurite de coji de portocale maruntite; - 100 ml de suc de afine (preferabil facut in casa, nu cumparat); - praf de scortisoara; - 2 bucati de ghimbir, decojite si taiate pe lungime; - miere dupa gust. Intr-un bol mare combinam suc de portocale, bucatele de coji de portocale, suc de afine, scortisoara si ghimbir. Gustam, adaugam miere dupa gust daca dorim. Putem servi si cald si rece.