P. 1
26_Lectie_Demo_Ghid_de_Turism

26_Lectie_Demo_Ghid_de_Turism

|Views: 130|Likes:
Published by Diana Enescu

More info:

Published by: Diana Enescu on Jan 05, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2013

pdf

text

original

EM D

E IV ŢI T C RA LE NST O Ă

INTRODUCERE
Aţi simţit, cu siguranţă, nevoia unei informări complete, care să corespundă nivelului dumneavoastră de înţelegere şi preocupărilor pe care le aveţi, atunci când aţi vizitat locuri noi. Sau aţi simţit dorinţa de a împărtăşi celorlalţi din ceea ce ştiaţi despre respectivele locuri. Vă plac excursiile, vă fascinează istoria şi geografia locurilor, doriţi să cunoaşteţi noi oameni, visaţi să puneţi semnul egal între muncă şi vacanţă? Acum aveţi posibilitatea de a vă pregăti în modul cel mai simplu şi comod cu putinţă pentru a deveni ghid de turism. Printr-o structură clară şi prin prezentări atractive, cursul de Ghid de turism elaborat de EUROCOR urmăreşte să formeze acele însuşiri ale ghidului care îl pot determina pe orice turist ce l-a însoţit să exclame cu nostalgie peste ani: „A fost cea mai frumoasă călătorie din viaţa mea!”. Cursul se adresează atât celor ce doresc să profeseze într-un astfel de domeniu, cât şi celor care desfăşoară deja o activitate de ghidare turistică, dar care resimt nevoia sistematizării şi extinderii cunoştinţelor specifice domeniului. Cunoştinţele pe care acest curs vă propune să le dobândiţi acoperă întreg necesarul de informaţii utile în această profesie: elemente de geografie, metodologia desfăşurării unei excursii şi prezentarea obiectivelor turistice, particularităţile activităţii de transport, cazare şi alimentaţie a turiştilor, serviciile de agrement şi elementele de animaţie, colaborarea cu agenţiile de turism, instrumentele de plată folosite, precum şi aspectele ce ţin de comunicarea eficientă cu turiştii. Cursul de Ghid de turism vă oferă calea spre pregătirea de care aveţi nevoie pentru a reuşi în această profesie. Vă dorim mult succes!

Ghid de turism

1

Veţi întâlni. figuri. la pagina 21) Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă. Din punctul de vedere al numărului de pagini. exerciţii. 2 Ghid de turism . care se îndosariază într-o mapă specială EUROCOR. finalul anumitor lecţii prevede şi o secţiune de vocabular. lecţiile cuprind nenumărate definiţii. de asemenea. grafice şi tabele. prezentate sub forma unor fascicule. menit să vă ajute în adoptarea celor mai potrivite decizii pentru activitatea de ghid de turism pe care o veţi desfăşura. Pentru buna înţelegere a limbajului de specialitate. ea reprezintă mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor de curs şi un exemplu de formular de temă pentru acasă. ce constituie o modalitate eficientă de verificare a gradului de înţelegere a subiectelor prezentate. dar şi unele teste psihologice utile pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. urmând ca profesorul personal să aprecieze corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită observaţiile sale pe marginea acestora. iar la sfârşitul principalelor capitole din modul sunt prevăzute întrebări de verificare. Structura sa clară facilitează semnificativ însuşirea cunoştinţelor. puteţi trimite tema spre corectare pe adresa Institutului Eurocor. După rezolvare. cu ajutorul cărora vă veţi valorifica sistematic competenţele dobândite. în ceea ce priveşte conţinutul său. care doreşte să vă familiarizeze cu metoda de studiu Eurocor. În plus. cursul are un pronunţat caracter practic.lecţie demonstrativă Materialul cursului se compune din 12 module. Fiecare lecţie debutează cu o introducere. studii de caz şi scurte istorice pentru anumite fenomene turistice prezentate. ilustraţii atractive. Fiecare modul se încheie cu un rezumat al principalelor aspecte analizate în cadrul acestuia şi cu o temă pentru acasă. au fost introduse următoarele simboluri pe marginea lecţiilor: i ? 3 (21) – semnalează noţiunile şi definiţiile noi sau aspectele deosebit de importante – semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare – indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară (în acest caz. tema a mai fost abordată în lecţia 3.

vă prezentăm programa cursului. termeni uzuali în turism Definirea ghidului din punctul de vedere al legislaţiei şi al clasificării ocupaţionale Modulul 2 Psihologia grupului Psihologia turistului Modulul 3 Modulul 4 Modulul 5 Potenţialul turistic al României (I) Potenţialul turistic al României (II) Serviciile prestate de agenţia de turism Transporturile turistice Modulul 6 Serviciile prestate în unităţile de cazare turistică Serviciile prestate în unităţile de alimentaţie publică pentru turism Modulul 7 Serviciile de agrement în turism Elementele de animaţie în turism Modulul 8 Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul intern Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul internaţional Modulul 9 Metodologia prezentării itinerarelor. obiectivelor turistice şi a staţiunilor turistice Comunicarea şi relaţiile publice în turism Modulul 10 Modulul 11 Modulul 12 Contractele în sfera comercializării produsului turistic Instrumentele şi modalităţile de plată în turism Asigurările în domeniul turismului Ghid de turism 3 . Programa cursului Ghid de turism Modulul 1 Istoricul ghidăriei.lecţie demonstrativă Pentru început.

ca un grup dificil. unii turişti încearcă să acţioneze în aşa fel încât să dea impresia că sunt mai buni. pot avea un anumit statut etc. dacă apar neînţelegeri în grup. de asemenea. dimpotrivă. Unele grupuri îi vor accepta ca îndrumători. acestuia fiindu-i necesare. Totodată. un ghid trebuie să fie chiar dur. deoarece. agreabil sau. pot avea diverse profesii (care determină o anumită conduită generală). este de datoria ghidului să îndrepte lucrurile. De exemplu. Trebuie acordată o mare atenţie acestui fapt. care ridică probleme ghidului. solide cunoştinţe de psihologia grupului şi a turistului. Aceasta trebuie să fie extrem de elastică. Este. turiştii fiind foarte diferiţi între ei – pot proveni din zone geografice sau din ţări diferite. pentru rezolvarea lor adecvată. Psihologia turistului Psihologia descrie şi analizează caracteristicile speciale ale grupurilor de indivizi sau ale indivizilor în parte. formează caracterul grupului şi imprimă acestuia un mod propriu de comportament. Câteodată. am selectat introducerea şi câteva observaţii referitoare la psihologia turistului din modulul 2 al cursului. ghidul va fi în stare să anticipeze şi să înţeleagă comportamentul şi reacţiile oamenilor pe care îi întâlneşte. dar politicos şi atent în acelaşi timp. În acest caz. O parte importantă a activităţii ghidului constă tocmai în a crea acea senzaţie de unitate şi armonie necesară bunei derulări a acţiunilor grupului. De multe ori. important ca ghidul să observe cum se înţeleg între ei membrii grupului. Psihologia grupului şi psihologia turistului Introducere Pentru ghid. Pentru exemplificare. există şi oameni care preferă să stea izolaţi de ceilalţi membri ai grupului sau doresc să stea singuri în cameră. altele însă vor respinge oamenii de acest fel. există indivizi care sunt permanent nemulţumiţi şi care pot provoca aceleaşi reacţii în cadrul grupului. după o anumită perioadă petrecută împreună.lecţie demonstrativă De o deosebită importanţă pentru direcţionarea învăţării este partea de introducere. oamenii merg în aceste excursii pentru a găsi companie şi a scăpa de viaţa singuratică de acasă. Cunoscând aceste caracteristici. 4 Ghid de turism . Comunicarea cu oamenii este „pâinea zilnică” a ghidului. de un real interes şi o mare importanţă sunt psihologia şi dinamica grupului. Indivizii care alcătuiesc un grup. cine este un outsider? Toate acestea trebuie avute în vedere atunci când se împart camerele la hotel sau când se distribuie locurile în autocar. iar cei care sunt obişnuiţi să călătorească singuri trebuie integraţi şi ei grupului. atunci când nemulţumirile sunt nejustificate sau nerezonabile. mai cultivaţi şi mai experimentaţi decât ceilalţi. cine nu este? Cine are obiceiuri respingătoare. Cine este popular în grup. fumătorii şi nefumătorii trebuie să aibă locuri separate. Pe de altă parte. Ei pot astfel acţiona ca un grup plăcut. în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte care vor fi analizate în cadrul modulului.

Caracteristici materiale Comportamentul şi o mare parte a vieţii unei persoane sunt influenţate de munca sa şi de mediul în care trăieşte. teatrele şi activităţile tipice ale orăşenilor din zonele respective se vor număra printre preferinţele vizitatorilor. De exemplu. gastronomia este un factor care are o influenţă puternică asupra turiştilor. în acelaşi timp. de geografia şi climatul ţării sale de baştină. Totodată. vor fi foarte fericiţi să găsească meniuri cu care s-au obişnuit acasă. Turiştii din ţările puternic industrializate îşi petrec aproape 11 luni pe an într-o lume închisă.lecţie demonstrativă În mare măsură. Ei vor fi. Germaniei şi Austriei. locuitorii regiunilor nordice sau montane vor avea preferinţă pentru locuinţele confortabile. succesul activităţii ghidului depinde de reuşita în a-şi rezolva sarcinile ce-i revin într-un mod satisfăcător atât pentru el. comportamentul şi reacţiile de acceptare sau de respingere ale oamenilor din jurul său. mai introvertiţi. Locuitorii Marii Britanii. Ghid de turism 5 . traficul intens şi staţiunile înţesate cu lume sunt tipice pentru aceste ţări. Un ghid trebuie să aibă întotdeauna mintea limpede şi cunoştinţele necesare pentru a înţelege tipurile de caracter. Caracteristici generale Mentalitatea şi comportamentul unei persoane sunt în mare parte determinate de mediul în care trăieşte. care se află continuu sub presiunea lipsei de timp. Oraşele aglomerate. Oamenii din regiunile îndepărtate faţă de locul excursiei şi din ţările în curs de dezvoltare vor căuta distracţii care în ţările lor nu există. a căror viaţă se petrece în cea mai mare parte în afara locuinţelor. preferă să aibă grădini împrejmuite cu garduri. cunoştinţele de psihologie îi vor fi foarte utile. cât şi pentru partenerii lui. Olandei. mai puţin exuberanţi decât oamenii din zonele sudice însorite. Totodată. cinematografele. cei din sud au preferinţă pentru culorile vii. Oraşele mari şi aglomerate. dar. zilele calde şi însorite şi au tendinţa de a trăi în relaţii mai strânse cu vecinii. de aceea locuitorii acestora vor fi atraşi de locurile larg deschise şi de plajele singuratice. de exemplu. care-i izolează într-un fel de restul lumii. de multe ori monotonă. în general. Fără îndoială că mulţi străini vor încerca să se adapteze bucătăriei locale. dar de care au auzit vorbindu-se. atitudinile. În acest scop.

resursele naturale (de exemplu: frumuseţile montane şi peisagistice. staţiuni etc. zone. noţiunea de potenţial turistic este redată şi prin expresiile de „fond turistic” şi „patrimoniu turistic”. economice. în primul rând. de interes turistic depinde. Potenţialul turistic al unei ţări. însă potenţialul turistic are un sens mai larg. prin atractivitatea sa. precum şi serviciile turistice oferite. Pentru exemplificare. am ales un fragment din modulul 1. menite să îmbogăţească şi să faciliteze valorificarea raţională a potenţialului turistic natural. ar putea fi definit ca fiind totalitatea valorilor naturale. ca urmare a acţiunii omului.. culturale ş. staţiune etc. vegetaţia. Prin urmare. fauna. investiţii de capital şi forţă de muncă specializată. factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice. i 6 Ghid de turism . de facilităţile oferite pentru atragerea vizitatorilor. care. Într-un sens determinant. clima. el incluzând structurile şi dotările tehnico-edilitare. are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone.a. Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice. asigurând premisele transformării acestei oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă. alte atracţii de interes ştiinţific. permiţând accesul turiştilor prin amenajări corespunzătoare. este vorba de acele valori a căror punere în funcţiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare şi echipare. pot deveni obiective de atracţie turistică. plajele de pe litoral. În literatura de profil. regiuni cu vocaţie turistică în circuitele turistice interne şi internaţionale. Printre componentele potenţialului turistic trebuie menţionate. Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei primare) şi a resurselor create (oferta secundară) într-o zonă. conţin definiţii care marchează aspectele cele mai importante şi sunt însoţite adesea de imagini atractive. cu caracter de unicat etc. de dinamismul dezvoltării economiei naţionale a unei ţări. extrem de clare şi bine structurate. valorile naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate ca aptă pentru a fi introdusă în circuitele turistice. la finalul căruia veţi găsi o listă cu întrebări de verificare a modului în care v-aţi însuşit Potenţialul turistic Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic. în mare măsură.lecţie demonstrativă Prezentările. care. create de mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară). de politica de ansamblu pe care o promovează una sau alta dintre ţările primitoare de turişti în domeniul dezvoltării turismului.).

în conformitate cu preferinţele şi exigenţele vizitatorilor potenţiali. volumul şi complexitatea ofertei turistice a generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor şi turismului. de unităţi specializate pentru prestaţiile de agrement. iar realizarea lor presupune existenţa unor unităţi economice prestatoare (societăţi comerciale. despre potenţial turistic fără a se face referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice. În acest fel. Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de la reşedinţa sa permanentă până la destinaţia călătoriei şi înapoi. Ghid de turism Care sunt principalele motivaţii care. În mod inevitabil. Întrebări de verificare 1. deci. au determinat oamenii să călătorească? Care sunt avantajele turismului organizat? Care sunt şi cum pot fi definite pricipalele categorii de călătorii? Cum defineşte OMT turismul naţional? Care sunt categoriile de vizitatori internaţionali. corelându-se automat cu cea a prestaţiilor turistice.a. Nu se poate vorbi. 4. de baze de tratamente balneomedicale ş. Produsele turistice oferite de aceste unităţi sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a timpului liber al turiştilor şi. care se specializează pentru serviciile respective.). oferite într-o gamă tot mai diversă şi la un nivel calitativ superior. 7. în funcţie de preferinţele solicitanţilor de servicii. Concretizarea acestor oferte de produse turistice a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile) turistice din ţară (reţea de unităţi de cazare.). reiese clar că noţiunea de potenţial turistic presupune ideea de ofertă turistică. aceste activităţi de prestaţii de servicii turistice se află într-o strânsă interdependenţă. de-a lungul istoriei. 3. ca atare. se desfăşoară un complex de activităţi menite să satisfacă nevoile variate de consum. 6.lecţie demonstrativă Prestaţiile turistice Din definiţia formulată anterior. 2. agenţii de turism etc. ele trebuie să ofere acestora – material şi calitativ – satisfacţia deplină în urma consumului turistic. de restaurante. 5. conform criteriilor OMT? Cum poate fi definit potenţialul turistic al unei zone? Care sunt elementele care compun oferta turistică? 7 .

Cu toată masivitatea lor. Găsiţi în continuare un fragment din modulul 3 al cursului nostru. prin aspectele peisagistice. foarte variat. de varietatea şi atractivitatea peisagistică. doline. uşurând accesul.. cel mai dezvoltat din Carpaţi. modernizate în parte. cu abrupturi spectaculoase. Valea Prahovei sau trec munţii la peste 2000 m. – impunătoare defilee. – – întinse păduri de conifere şi foioase. – relieful glaciar. poduri suspendate. atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism. văi montane şi chei. care străbat defileele Oltului şi Jiului. este reprezentat de: – un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din Carpaţii româneşti – care. ca Transfăgărăşanul şi „Transalpina” (peste Parâng-Cindrel) sau ca magistralele feroviare ce urmăresc aceleaşi văi. totodată. Din acestea porneşte reţeaua de poteci turistice. în marea lor majoritate marcate. stâncării. relieful şi lacurile glaciare. peşteri. naţionale sau internaţionale. Ghid de turism 8 . constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane. creste alpine semeţe. – lacuri glaciare (cele mai răspândite din Carpaţi) de un pitoresc deosebit. de marea bogăţie a formelor glaciare şi carstice. – relieful carstic bine dezvoltat (1600 km2. dat. dar care sporesc. de mare interes estetic şi cinegetic. Potenţialul turistic natural. O serie de drumuri forestiere sau industriale pătrund adânc în interiorul munţilor. în care este prezentat potenţialul turistic natural al ţării noastre.. de mulţimea lacurilor glaciare etc. peisaje variate şi atractive. Carpaţii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice. pentru a vă ilustra simplitatea şi atractivitatea prezentării. peisaj agro-carstic etc. Carpaţii Meridionali Au un important potenţial turistic. care preiau fluxurile turistice spre cele mai înalte culmi montane. grohotişuri etc. mai ales. – lacuri antropice de interes hidroenergetic. chei şi defilee. de întinsele domenii alpine schiabile. circuri şi văi glaciare. culoarele Rucăr-Bran şi Timiş-Cerna.lecţie demonstrativă Cunoştinţele de geografie sunt indispensabile oricărui ghid de turism. date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus. peste 400 peşteri).

Tour-operatorii Tour-operatorii pot fi consideraţi angrosiştii industriei turistice. participări la expoziţii şi târguri internaţionale). vânzări prin corespondenţă). pachetul de servicii poate cuprinde şi servicii de divertisment. Am ales pentru exemplificare un fragment din modulul 5 al cursului. de asemenea. Cele două companii funcţionează ca angrosişti de servicii şi ca agenţii de voiaj detailiste. deturnând interesul faţă de sistemele de comercializare clasice prin agenţia de turism. prestează servicii de asigurare şi bancare internaţionale. scurte istorice. cât şi pe verticală. Primii mari tour-operatori s-au dezvoltat pentru că s-au adresat unei clientele colective. Această clientelă era formată din sindicate. în ciuda numeroaselor schimbări în structura proprietăţii. Juridic.lecţie demonstrativă În structura cursului au fost introduse. Tour-operatorii oferă servicii de transport. adică din colectivitatea de muncă. a fost realizat de Thomas Cook în 1841. care au contribuit la afirmarea acestui nou tip de organizare a turismului în masă. ideea câştigând teren foarte repede. dar şi de asociaţie care fabrică şi comercializează produsele turistice. închirieri de maşini şi alte servicii. care este mai degrabă un serviciu decât o marfă tangibilă. plimbări. prin propriile filiale şi agenţii. unii tour-operatori au propus şi dezvoltat produse turistice la scară industrială (pelerinaje. în accepţiune modernă. Scurt istoric 1 (5) Primul tour. Firma lui Cook a rămas o putere în industria călătoriilor. şi din reţele generale de distribuţie din comerţ (mari magazine. fiind întreprinderi de mari dimensiuni. nu numai în Anglia. este pachetul de servicii (sau tour-ul „împachetat”). Turistul plăteşte un preţ mai mic pentru acest pachet decât dacă încearcă să facă toate aceste aranjamente pe cont propriu. Cook a oferit pachete de servicii în întreaga lume. dar mai ales internaţional. adică vând servicii pe care le distribuie direct publicului. puternic concentrate pe plan naţional. „American Express” este implicată în multe afaceri: a fost prima companie care a emis cecurile de călătorie. cazare şi transfer la şi de la aeroport. atât pe orizontală. în care sunt prezentate informaţii referitoare la istoricul serviciilor de transport prestate de agenţiile de turism. care au rolul de a vă familiariza cu evoluţia unor importante fenomene turistice. În contextul unei anume „democratizări” a vacanţelor. Produsul lor. tour-operatorii au statut de agent de turism. Principalul său rival a fost şi este compania „American Express”. De asemenea. este proprietara unuia dintre cele mai importante servicii de creditare a clienţilor. Ghid de turism 9 . de asemenea. unele dintre ele fiind opţionale. dar şi în alte ţări europene şi în SUA.

Palatul Culturii. monumente arhitecturale din sec. o mare importanţă o au studiile de caz. E 60). – Deva: Muzeul oraşului. DN 14) – Târgu Mureş (84 km. Catedrala. DN 14A) – Cluj Napoca (107 km. Palatul princiar. Statuia lui Decebal. Biserica Sf. Portofoliul ghidului Vom face acum o prezentare extrem de practică pentru orice ghid de turism. – Tg. Rolul acestora este de a spori aplicabilitatea cursului. Biserica mănăstirii. fondată în 1697. Biserica din deal. Biserica reformată. precum şi o situaţie a realizărilor efective (decontul). fortificaţii. Biserica catolică. fragmente ale oraşului medieval. Mureş: Muzeul judeţean.lecţie demonstrativă În înţelegerea informaţiilor prezentate. 1. Statuia lui Mihai Viteazul. DN 7) – Făgăraş (77 km. Cetatea. – Sighişoara: Muzeul de istorie. DN 75) – Deva (135 km. 10 Ghid de turism . Cloşca şi Crişan. mănăstirea franciscană Sf. fiind identificate situaţiile concrete cu care se va confrunta ghidul de turism. DN 74) – Sibiu (122 km. Biserica Neagră. DN 1) – Braşov (66 km. Palatul Apor. Nicolae. Obeliscul ridicat în memoria lui Horea. – Făgăraş: cetatea (sec. Catedrala ortodoxă. Nicolae din Schei. Biserica Sf. – Sibiu: Muzeul Brukental. Margareta. mănăstirea franciscană. analiza de preţ a circuitului conform fişei tehnice. – Braşov: Muzeul judeţean. Castelul-fort medieval Alba Carolina. DN 1) – Sighişoara (116 km. Obiective turistice vizitate în traseu: – Alba Iulia: monumente arhitecturale din sec. – Mediaş: Muzeul Municipal. XIII) reconstruită în stil renascentist. XV-XVIII. DN 15) – Mediaş (37 km. XIV-XV. Fişa tehnică a unui circuit Circuitul ales este: Cluj Napoca – Alba Iulia (146 km. Muzeul Unirii. Iată un exemplu de analiză practică din modulul 8. cuprinzând fişa tehnică a unui circuit.

000 / 40 = 23. număr minim de turişti – 40.000 lei 3.000 = 45. Studiu de caz (1): Analiză de preţ Pentru excursia din 1-3. transport – 979 km × 10.000 persoană/obiectiv.000 = 200.790. (categoria 1 stea).000 lei = 80.08 pe itinerarul Cluj Napoca – Alba Iulia – Deva – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Sighişoara – Mediaş – Tg.000 (restaurant)+ 80. cazare – 2 × 100.000 lei Total: 195. program turistic şi diverse servicii – 8 intrări muzee x 10.000 lei/km.000 lei/pers. 20% cină. ele nu corespund cu realitatea. × 200.000 (cazare) + 195. 20% micul dejun). Mureş) cazare hotel Bulevard (Sibiu) cazare hotel Steaua (Sighişoara) 3.000 pensiune completă (60 % prânz. Notă: Preţurile stabilite sunt aleatorii. serviciul de cazare. intrări obiective turistice (muzee) – 10.790.000 lei 1 prânz × 45. – 10.750 lei 2.08 2.08 – – – – – – – – – prânz – restaurant Transilvania (Alba Iulia) cina – restaurant Bulevard (Sibiu) mic dejun – restaurant Bulevard (Sibiu) prânz – restaurant Alpin (Braşov) cina – restaurant Steaua (Sighişoara) mic dejun – restaurant Steaua (Sighişoara) prânz – restaurant Grand (Tg.500 lei Ghid de turism 11 .000 = 150.000 lei 4. şofer).000 lei/km = 9.08 Serviciul de cazare: 1. cod 1/19. Realizarea analizei de preţ a circuitului turistic conform fişei tehnice Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit: serviciul de transport (979 km).000 (intrare muzee) = 950. Specificarea: Capitol I – cheltuieli directe din prestaţii de asigurat de terţi furnizori: 1.000 lei 9.08 2.000 lei 5. cheltuieli personal însoţitor: 2 pers. Serviciul de restaurant: 1. Mureş – Cluj Napoca. restaurant – 2 pensiuni complete × 75.08 Baremele aferente serviciilor (negociate): – – – – serviciul de transport – autocar 40 loc. serviciul de alimentaţie publică. serviciul de restaurant – 75. serviciul de cazare – 100.000 lei 950.750 lei Total Capitol I: (1+2+3+4+5) – 743.000 / 40 = 244.lecţie demonstrativă 2. număr personal însoţitor – 2 (conducător grup.

Tarif: 495 Euro/pers 12 Ghid de turism . Exerciţiu În povestirea de mai jos excursioniştii au făcut o serie de greşeli. care i-a convins să rămână acolo. Au scos amândoi cuminţi o umbrelă şi au continuat. au luat-o pe prima scurtătură. iar veştile meteo erau contradictorii. În curând a început şi ploaia. dar durata şi complexitatea traseului diferă în funcţie de acestea. dar socotind că nu au timp suficient să se întoarcă. Au vorbit cu cabanierul. au continuat drumul. ? Ofertă de turism extern şi program de turism extern Circuit clasic Elveţia Viena – Salzburg – Zürich – Berna – Montreux – Geneva – Lausanne – Milano – Veneţia – Budapesta. Excursiile se fac în grupuri care să aibă în jur de 10 persoane.lecţie demonstrativă Exerciţiile reprezintă un instrument foarte util pentru a verifica înţelegerea conţinutului asimilat. Cel mai rău a fost că la circa 1 oră de la începutul excursiei s-a lăsat ceaţa. A doua zi de dimineaţă. în care se aplică informaţiile primite. Iarna se merge cu atenţie numai pe trasee scurte. timpul fiind senin. – 10 nopţi cazare cu mic dejun. posibilităţii atingerii unor puncte de creastă. perioada: 23.2003 Servicii incluse: – transport cu autocarul. – program turistic. au ajuns la un refugiu. iar cazarea în cort se face numai dacă turiştii au o experienţă verificată în domeniu. cel cu geanta ar fi vrut să se întoarcă. În următoarele fragmente din modulele 7 şi 8 veţi găsi două tipuri de exerciţii. Excursia la munte Muntele poate fi străbătut în toate anotimpurile. unul dintre ei echipat cu un rucsac. Călătorul nostru cu rucsac a hotărât să continue. Vara oferă posibilitatea unor trasee mai lungi şi dificile datorită zilelor mai lungi. Cei doi excursionişti aveau de străbătut un traseu de circa 5 ore. dar şi timpului mai favorabil şi îmbrăcămintei mai uşoare. Este recomandabil să consultaţi localnicii în privinţa condiţiilor specifice ale regiunii. celălalt cu o geantă de mână.05. – 3. Acesta este motivul pentru care cursul cuprinde numeroase şi diverse exerciţii.04. – croazieră pe lacul Geneva. După un timp. Semnalaţi care sunt aceste greşeli şi precizaţi cum trebuia procedat. Au început să facă un zgomot grozav ca să fie reperaţi. Au pornit spre munte 2 excursionişti. în nici un caz pe traseele marcate cu „Interzis iarna”.

09 Preţ: 570 Euro Traseu: – Ziua 1: Bucureşti – Arad – Budapesta (cazare). – Ziua 13: Budapesta – Arad – Bucureşti. Castelul Sforza şi Galeriile Brera). cu mic dejun şi cină Plecări : 14. – Ziua 7: Florenţa – Roma (tur de oraş) (cazare). Completaţi apoi tabelul următor: Ghid de turism 13 . – Ziua 3: Veneţia (Piaţa San Marco şi Basilica. – Ziua 6: Vizitarea Florenţei (cazare). – Ziua 8: Vizitarea Romei (inclusiv Vaticanul) (cazare). Palatul Dogilor.lecţie demonstrativă ? Exerciţiu Analizaţi oferta şi programul de mai jos: Circuit Italia – 13 zile autocar Cazări : 11 cazări la hoteluri de 2 şi 3 stele. – Ziua 2: Tur de oraş Budapesta – Lublijana – Peştera Postojna – Veneţia (cazare). Scala.06. – Ziua 12: Udine – Graz – Viena (tur de oraş) – Budapesta (cazare). – Ziua 10: Tur de oraş Milano (se vizitează Domul.07. – Ziua 5: Ancona – Bologna – Florenţa (tur de oraş) (cazare).08. opţional excursie cu vaporul în insula Murano) (cazare). – Ziua 4: Veneţia – San Marino (tur de oraş şi vizitarea palatului ) – Ancona (cazare). 14.04. 14. – Ziua 9: Roma – Florenţa – Bologna – Milano (cazare). – Ziua 11: Milano – Bergamo (tur de oraş) – Vicenza – Udine (cazare). 14. 14.

Analizând ponderea fiecărui tip de unitate din totalul capacităţilor de cazare.6%) (care este într-o continuă creştere).655 unităţi (52. Austria). 3%). care deţin peste jumătate din numărul locurilor (cca.. 56. Vă va convinge în acest sens următorul fragment din modulul 4. Cazarea turistică Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora.9%). cu 1. 1. gradul de dotare şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial. această componentă principală a bazei tehnico-materiale reprezintă un adevărat sprijin pentru activitatea turistică din ţara noastră. hanuri (cca. 11. se observă că într-o primă grupă intră hotelurile.3%). Baza tehnico-materială turistică i Totalitatea mijloacelor materiale (specifice turismului. apoi cea privată (27.8%). ca Elveţia şi Iugoslavia.8%) şi vile (cca. reflectă. Structura capacităţilor de cazare pe tipuri de 14 Ghid de turism . În ultimii ani. 10. datorită trecerii unora dintre ele la alte departamente şi schimbării destinaţiei iniţiale sau cedării proprietarilor de drept. aparţinând altor ramuri) pe care le foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale constituie baza tehnico-materială a turismului. ţara noastră se situează printre ţările cu un turism dezvoltat. dar şi cele comune. datorită faptului că deţine peste 2500 de unităţi de cazare. ponderea cea mai mare o deţine forma publică. din totalul de 3. cea cooperatistă (aproximativ 200 unităţi).000 în 1989) – acesta era numărul locurilor disponibile în unităţile de cazare din România la sfârşitul anului 2000. urmate la o diferenţă destul de mare de taberele de elevi şi preşcolari (cca. dar şi un suport esenţial pentru însuşirea conţinutului.000 locuri (faţă de 340. cea mixtă (circa 290 unităţi) şi cea obştească (aproximativ 110 unităţi). spaţiile de primire s-au diminuat. aflată într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice.127 unităţi. 1. agrementul etc. 15%). în cea mai mare măsură. iar în cea de-a doua grupă intră unităţile cel mai puţin reprezentative: cabane (cca.lecţie demonstrativă Prezenţa bogată a graficelor şi tabelelor constituie o parte atractivă a cursului. Peste 290. din cauza scoaterii din circuitul turistic a unor unităţi de cazare considerate necorespunzătoare. alimentaţia publică. prin numărul şi structura lor. În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului. de campinguri (cca. ceea ce reprezintă circa 13 paturi la 1000 locuitori. Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate (datele aparţin anului 2000) evidenţiază că. capacităţile de cazare. Deşi nu se situează la acelaşi nivel cu cele mai dezvoltate ţări turistice europene (Spania.4%) şi moteluri (cca.1%).

structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Rezultă. Pe tipuri de unităţi. constituie un element pozitiv pentru activitatea turistică din ţara noastră. structurile complementare deţinând un procent mic. 13%). hanurile şi motelurile sunt în număr mai mic. moteluri şi cabane). Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice se prezintă în felul următor: Ghid de turism 15 . cu un grad de confort redus în cele mai multe cazuri. Deşi au un rol important în turismul itinerant. 17%) şi montane (cca. care reprezintă aproximativ 71% din total. se remarcă şi în acest caz ponderea hotelurilor. din care circa 65% în hoteluri şi vile. cu precădere pe litoral. deci. că în staţiunile de pe litoral se găsesc circa 42% din spaţiile de cazare ale ţării. vile + hanuri.lecţie demonstrativă unităţi Pe tipuri de unităţi. Structura capacităţilor de cazare pe forme de turism Pe forme de turism. 28%) şi de cele aflate în staţiunile balneare (cca. urmate de cele situate pe principalele trasee turistice şi în centrele urbane (cca. dar şi în cazul centrelor şi traseelor turistice şi în staţiunile balneare. structura capacităţii de cazare se prezintă astfel: Existenţa unei ponderi mari a structurilor de primire principale (hoteluri.

vă oferiţi fără zăbavă (ezitare) să contribuiţi după putere şi pricepere la pregătirea mesei? 5. – Dacă totalul obţinut este de 60-85 puncte. Urmăriţi şi întrebările acestui test. {tiţi să tăceţi când e cazul (când tovarăşii de drum se odihnesc sau citesc. Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? Puteţi afla răspunsul la această întrebare rezolvând testul din modulul 7. 16 Ghid de turism . Cu timpul. atent cu cei din jur. 1. La drum. Vă abţineţi să fumaţi când călătoriţi într-o maşină sau într-un compartiment de tren pentru nefumători? 6. vă găsiţi o îndeletnicire liniştită? 2. Supravegheaţi-vă mai mult. De fiecare dată când sunteţi pe cale de a proceda într-un anume fel.lecţie demonstrativă Pentru că vă poate fi de mare ajutor să vă evaluaţi competenţele în acest fascinant domeniu. – Un total de până la 50 de puncte e absolut nesatisfăcător. vă abţineţi să îi împărtăşiţi celui de la volan temerile şi sfaturile dumneavoastră? 8. Observaţi drumeţii experimentaţi. În camping. gata să daţi o mână de ajutor celor din jur? 9. cursul vă propune şi câteva teste. nepăsător faţă de ceilalţi. gândiţi-vă în ce măsură v-ar face plăcere dacă altcineva din grupul dumneavoastră ar acţiona identic. Sunteţi politicos. Sunteţi comunicativ. Când călătoriţi cu automobilul. Sunteţi egoist. la un foc de tabără. iar atunci când vă interesează o emisiune anume folosiţi casca de ureche a tranzistorului? 7. Respectaţi regimul de alimentaţie specific pentru excursiile la munte? Evaluare Notaţi cu 10 puncte răspunsurile afirmative. când cineva povesteşte ceva)? 10. veţi învăţa de la ei. Dar comportamentul dumneavoastră poate fi încă mult îmbunătăţit. puteţi considera că stăpâniţi deprinderile de bază ale drumeţiei. pentru ca ghidul să-şi formeze o imagine generală): Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie? Dacă după o noapte în care aţi dormit în comun cu alţi turişti (la un motel sau o cabană) vă treziţi înaintea celorlalţi. o astfel de comportare dirijată se va transforma într-o bună deprindere. vă dovediţi un bun tovarăş de drum. Test de animaţie (poate fi aplicat tuturor membrilor unui grup de turişti. ştiţi să respectaţi codul drumeţiei şi de aceea tovărăşia dumneavoastră este căutată şi apreciată. Respectaţi zilnic programul stabilit pentru întregul grup? 3. fără a vă lansa pe scurtături sau a rămâne în urmă? 4. astfel încât drumeţia alături de dumneavoastră să fie plăcută şi pentru cei din jur. pentru cunoaşterea proprie şi a celorlalţi. impunându-vă la început să acţionaţi în aşa fel încât fiecare răspuns să fie afirmativ. Renunţaţi la tabieturi şi vă adaptaţi cu voie bună la condiţiile pe care vi le oferă împrejurarea? 11. E absolut necesar să vă revedeţi comportamentul. cu 0 puncte răspunsurile negative şi cu 5 pe cele nesigure: – Dacă aţi totalizat 90-120 puncte. Cereţi permisiunea celor prezenţi de a deschide radioul. Ascultaţi tot timpul indicaţiile ghidului sau îi comentaţi deciziile? 12. Veţi găsi în cursul nostru şi alte exemple de teste incitante. vă potriviţi pasul cu al celorlalţi.

dar în România este evitat. Contractul dintre agenţia de turism şi turist este acordul de voinţă dintre agenţia touroperatoare sau detailistă şi turist. Modalităţile principale de comercializare a produselor turistice de către agenţiile de turism sunt: Ghid de turism 17 5. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe puncte de vânzare şi puncte de implant. agenţii pentru croaziere. voluntare şi protejate. agenţie de turism detailistă. Conducătorii agenţiilor de turism sunt şi ei brevetaţi. Există mai multe criterii de clasificare a agenţiilor de turism. direct sau prin intermediari. calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul firmei. agenţii comerciale. agenţii organizatoare de voiaje prin poştă. cazare/alimentaţie publică şi client. agenţii implant. cât şi prestatorilor. dar cel mai viabil este următorul: agenţii cu oferte de servicii complete. Găsiţi în continuare o parte a rezumatului modulului 5. franşizate. care vinde sau oferă spre vânzare. cabanier. director de agenţie de turism detailistă. având alte conotaţii. Cumpărătorul are dreptul de a informa în scris despre neconcordanţele sesizate sau despre calitatea necorespunzătoare a unor servicii turistice. iar în funcţie de nivelul pregătirii profesionale. director de restaurant. în contul unei agenţii de turism tour-operatoare. agenţii de stimulare. 5. Prezintă avantajul protecţiei consumatorilor de turism şi al garanţiilor financiare acordate atât turiştilor. Agenţiile de turism din România pot fi de următoarele tipuri: agenţie de turism tour-operatoare. În contract sunt menţionate obligatoriu o serie de elemente referitoare la pachetul de servicii de a cărui bună îndeplinire este răspunzătoare agenţia de turism. având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora. contractate de agenţia tour-operatoare. Pentru a putea funcţiona.lecţie demonstrativă Sistematizarea cunoştinţelor asimilate de-a lungul unui modul se regăseşte în partea de rezumat. Publicitatea agenţiilor de turism cuprinde un complex de activităţi de informare a consumatorilor despre componentele. Reţelele de agenţii sunt de mai multe tipuri: integrate. pachete de servicii sau componente ale acestora. REZUMATUL MODULULUI 5 5. director de agenţie de turism tour-operatoare. care funcţionează în cadrul Ministerului Turismului.1 Agenţia de turism este distribuitorul produselor turistice care realizează legătura între agenţii economici cu profil de transport. Pe plan mondial este utilizat şi termenul de „agenţie de voiaj”.2 5. director de hotel.4 5.5 5.3 Punctele de lucru (agenţiile) se grupează în reţele de agenţii şi grupuri de agenţii (când sunt mai puţin de 10 agenţii). agenţii organizatoare de circuite. agenţiile de turism trebuie să solicite şi să obţină licenţe şi brevete de turism eliberate de Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism. în scopul stimulării vânzărilor. aceştia pot fi: manager în activitatea de turism. care are rolul de a vă pregăti pentru rezolvarea temelor pentru acasă. care are ca obiect cumpărarea unor servicii turistice de către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către agenţia de turism.6 .

5. biroul transporturi.7 În etapa actuală. oficiul difuzare şi fişier general. Specializarea se face în funcţie de temă. o dată cu creşterea numărului de agenţii turistice şi implicit a pachetelor turistice ce sunt oferite turiştilor. Agenţiile de voiaj se împart în agenţii CFR.lecţie demonstrativă editarea de materiale publicitare. agenţiile de turism aplică două strategii de comercializare a produselor turistice: strategia de specializare şi strategia de nediferenţiere. VOCABULAR agenţie de turism agenţie de voiaj – firmă specializată în turism care se ocupă cu producerea şi comercializarea produselor turistice – firmă care are ca obiect comercializarea biletelor de transport. Am ales pentru exemplificare vocabularul de la sfârşitul aceluiaşi modul 5. servicii turistice şi servicii complementare acestora. pentru transport fluvial. Agenţia desfăşoară activităţi legate de vânzarea de bilete de transport. care se găseşte la sfârşitul unor module. realizarea de campanii publicitare. oficiul publicitate. Ea vinde servicii turistice izolate (primire şi acces şi servicii) sau complexe (voiaje generice şi forfetare).8 Acolo unde au fost menţionate în material noţiuni care nu au beneficiat de explicaţii detaliate. Agenţia corespondentă este acea agenţie de voiaj care asistă clientela altei agenţii de voiaj sau vinde servicii organizate de aceasta. O agenţie bine organizată şi care dispune de resurse financiare şi personal suficient are următoarea organigramă: biroul secretariat. – act care acordă posesorului (persoană fizică) dreptul de a înfiinţa şi conduce o agenţie de turism – călătorie pe mare sau ocean cu un vas special (de croazieră) – act în baza căruia o agenţie de turism îşi desfăşoară activitatea – anunţarea şi reţinerea (cu sau fără un acont) a unui serviciu turistic – serviciu oferit spre vânzare de un tour-operator sau de o agenţie de voiaj turistic – fi rmă specializată în turism care se ocupă cu vânzarea en gros a aranjamentelor turistice către agenţii detailiste – pachet de produse turistice ce include transportul. rutiere. biroul dezvoltare. cazarea şi alte servicii vândute sub titlul de vacanţă la un preţ forfetar brevet de turism croazieră licenţă de turism rezervare serviciu turistic tour-operator voiaj forfetar 18 Ghid de turism . oficiul tarife şi documentare. clientelă şi destinaţie. 5. biroul turism. acestea sunt cuprinse în secţiunea de vocabular. biroul trafic accesoriu.

din care una nu mai fusese niciodată pe munte. cu atât se mărea pasul pentru a se ajunge la un loc de campare situat dincolo de limita pădurii. Exact când s-a înnoptat. – dotările de agrement. în faţă fiind persoana care mergea cel mai repede. S-a mers într-un ritm rapid. Analizaţi graficul de mai jos: 2. c. Cea mai importantă staţiune din Carpaţi în ceea ce priveşte dotările pentru sporturi de iarnă şi transport pe cablu este: a. în care să atingeţi următoarele puncte: – tema. – itinerariul. a. Predeal. s-a ajuns la cabană. B. În textul de mai jos înlocuiţi acţiunile greşite cu altele corecte: Grupul de excursionişti format din 10 turişti a plecat pe munte. În spatele grupului erau câteva persoane mai slabe. s-a ajuns pe malul unui râu. b. Au pornit după aceea veseli către baza muntelui. unde lângă apă s-a stabilit şi tabăra. Specificaţi staţiunea cu cea mai mare pondere a transportului pe cablu. de tip practic. Am selectat pentru exemplificare câteva exerciţii din tema modulului 7. Pe baza tuturor cunoştinţelor din modulele anterioare şi a cunoştinţelor dobândite în acest modul. 3. care conţine atât întrebări de tip grilă. Poiana Braşov. d. 4. cu gândul că vor fi găsite altele mai încolo. b. Realizaţi o comparaţie între totalul pentru Valea Prahovei şi cel pentru Poiana Braşov. Ghid de turism 19 . Cu cât se urca mai mult.lecţie demonstrativă În finalul fiecărui modul se găseşte o temă pentru acasă. – obiectivele turistice. Aceleaşi cerinţe ca la 10 A. fiecare ce a putut să ia. A doua zi de dimineaţă. unde mai toţi turiştii s-au aşezat la o friptură şi o bere. cât şi exerciţii complexe. A. dezvoltaţi un traseu turistic în România (de circa 400 km). TEMA PENTRU ACASĂ 1. iar la primul popas s-au epuizat toate rezervele de apă. La prânz. s-a plecat în grabă. Semenic. un alpinist încercat. dar pentru a realiza o ofertă şi un program pentru turismul internaţional (un traseu cu durata de 5 zile). iar echipamentul s-a împrăştiat pe la toţi turiştii prin bagaje. Sinaia.

Aici se încheie lecţia demonstrativă a cursului de Ghid de turism.lecţie demonstrativă Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate la sfârşitul caietului şi se trimit spre corectare profesorului personal. înscriindu-vă la cursul de Ghid de turism! 20 Ghid de turism . vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru. În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru. În rubrica special dedicată observaţiilor profesorului veţi primi din partea acestuia sugestii şi recomandări pentru perfecţionarea continuă a activităţii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->