Sunteți pe pagina 1din 1

Pasiuni si sentimente.

Abstinenta si impornanta ei
Pasiunea...un sentiment instantaneu care se evapora uimitor de repede atunci cand gasesti un defect persoanei respective. Spre exemplu, in mare parte baietilor, li se intampla ca atuci cand merg intr-un club, la o petrecere, sa puna ochii pe o fata mai sumar imbracata, foarte atragatoare. Atunci intervine pasiunea, ei isi doresc cu orice pret sa intre in discutie cu ea, sa nu cumva sa apuce altul inaintea lor. Ei bine pasiunea asta dureaza o seara pentru ca nu o cunosteti cu adevarat pe acea persoana. Ziua urmatoare poate veti fi surprinsi : fie auziti anumite lucruri neplacute despre ea, fie purtati o discutie si va dati seama ca nu va potriviti. Asta reprezinta, in opinia mea o pasiune = ceva instantaneu. In schimb, IUBIREA, un sentiment mirific dar greu de intalnit este ceva mai special. Poti iubi o persona pe care o stii de mult timp, pe care o vezi des, ii cunosti personalitatea, actiunile, o consideri adecvata firii tare, cineva care chiar daca te va dezamagi tu nu o vei simti. Pe acea persoana o vezi in acelasi fel chiar daca uneori este diva si alteori o simpla fata...lasa de gandit chiestiile aste si uneori ajung sa cred ca nu prea mai exista iubire. Putine persoane mai sunt atrase de suflet, iq, in ziua de astazi iubirea este acaparata de haine si de bani... Ce este un sentiment? A sti ce este un lucru, un fenomen, spun unii, inseamna a te pricepe in arta si stiinta de a-l construi, de a-l crea. A sti ce este un sentiment inseamna mai intai a-l trai. Pentru aceasta se cere sa deschizi ochii asupra lumii din jurul tau, asupra celor de langa tine, asupra celor ce te-au precedat si te vor urma; inseamna apoi sa te apleci atent asupra operelor oamenilor de stiinta, opere care iti vor precede marea bucurie de a-ti dezlega o parte din "enigmele universului"; inseamna a-ti indrepta pasii spre marii poeti ai umanitatii, spre celebrii romancieri si dramaturgi; mai inseamna sa patrunzi in misterele lumii formelor, a culorilor si a luminii; inseamna sa te lasi vrajit de armonia (si disonantele) lumii sonore Abstinenta e un subiect foarte controversat, cu toate ca nu ar trebui sa fie. Face parte din asa numitul razboi cultural care se deruleaza cu inversunare mai ales in SUA si Canada. De o parte a baricadei se afla elita intelectuala si academica, in marea ei majoritate seculara si ateista, si miscarea avortista, care iau in deradere abstinenta si promoveaza in locul ei indulgenta sexuala. In acceptiunea lor copiii trebuie educati si initiati inca din copilarie in intretinerea de relatii de intimitate de la varsta cand ei singuri decid ca sunt gata, fara constrangeri sau limite din partea societatii sau a parintilor. Ei promoveaza asa numitele drepturi sexuale pe care cauta sa le insereze in instrumente si documente oficiale internationale. Adolescentii sunt incurajati sa-si asertivizeze un drept la relatii de intimitate din momentul in care ei socotesc ca sunt gata, cu cine vor, cu cate persoane vor, cu persoane de sex opus sau de acelasi sex, ori simultan cu persoane de ambele sexe. Acest drept e inteles ca fiind unul absolut, astfel incat nimanui nu-i este permis sa se amestece in exercitarea lui, atata timp cat relatiile de intimitate sunt facute fara riscuri, cu precautiune si in siguranta. Aceste notiuni sunt promovate in Uniunea Europeana prin rezolutiile despre care scriem mereu, in tarile occidentale prin asa numita educatie sexuala predata elevilor in scoli, si prin agentiile ONU la nivel international. Pentru cei care promoveaza aceste notiuni, drepturile parentale nu includ autoritatea parintilor de a-si educa copiii intr-o moralitate sexuala pe care ei si-o doresc pentru copiii lor.