1

Zonele libere si companiile OFFSHORE

Asist.univ.dr. Alexandra Danciulescu


Compania off-shore reprezinta o firma inregistrata in anumite tari sau jurisdictii
care au o legislatie fiscala fie fara impozite, fie cu impozite scazute, atata timp cat
societatea nu desfasoara activitati pe teritoriul tarii unde sunt inregistrate. O companie
off-shore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inmatriculata.
Paradisul fiscal reprezinta o unitate teritorial administrativa care asigura conditii
deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului si pentru functionarea companiilor
off-shore.

Motive pentru a nfiina o societate offshore:

1. Taxe reduse sau chiar zero. Perceperea de impozite si taxe reduse sau chiar zero
pe impozitul pe profit (venit cheltuieli, nu exist limit cu privire la cheltuieli),
sau a unor taxe fixe n cazul insulei Man 1200$, indiferent de activitatea si
rezultatele firmei. Nu se percepe impozit pe salarii. Planificarea internaional a
taxelor companiile interna|ionale folosesc entit|i offshore pentru a-si dirija
profiturile ctre acestea (Pepsi Cola, Tetra Pak, Microsoft, etc.).
2. Anonimitate i confidenialitate. 95% din societ|ile offshore sunt constituite ca
societ|i anonime, identitatea beneficiarul companiei fiind cunoscut n general de
directorul general. Publicul are acces la dosarele ce con|in certificatele de ac|ionar
si la documentele de constituire ale companiei.
3. Lipsa controalelor valutare. Companiile offshore pot primi sau retrage fonduri
n cash sau sub alt form, n orice fel de valut fr nici o explica|ie sau
documente cerute la banc opereaz ntr-un sistem bancar nerestrictiv.
Comisioanele si dobnzile sunt similare cu cele percepute la nivel interna|ional.
4. Opereaz ntr-un sistem economic i politic stabil.
5. Opereaz ntr-un sistem bancar bine organizat i dezvoltat.
6. Posibilitatea diversificrii obiectului de activitate fr nici o restricie.
2

7. Regulamente lejere.
8. Posibilitate de expansiune mult mai bun costuri competitive.
9. Ascunderea provenienei mrfurilor prin prelucrarea n zonele libere.

Infiintarea societatii off-shore
l. Numele companiei - Registrul Comer|ului - n unele jurisdic|ii apar chiar
restric|ii privitoare la nume;
2. Capitalul social - n general nu exist restric|ii cu privire la sum - acesta
situa|ie este caracteristic zonelor offshore mai pu|in dezvoltate (insulele Virgine
Britanice, Bahamas, cu mici excep|ii: Malta, Liechtenstein. Se disting dou tipuri de
capital social:
a) capital social autorizat = suma de ac|iuni pe care compania are dreptul s le
emit sau s le vnd ac|ionarilor.
b) capital social emis = suma de ac|iuni pe care compania le emite si le vinde, si
care poate diferii de capitalul autorizat.
Cresterea capitalului social trebuie notificat si la Registrul Comer|ului unde este
completat un formular de nstiin|are la care se adaug si rezolu|ia care autorizeaz
modificarea capitalului.
3. Aciunile companiei - nregistrate sau la purttor(care nu sunt acceptate de
unele bnci pentru prevenirea splrii banilor).
4. Adunarea general - se ntruneste anual (la interval de maxim 15 luni), sau
mai des sub denumirea de adunare general extraordinar.
5. Directorul companiei offshore - problema alegerii directorilor n cadrul unei
companii offshore este una delicat. De aceea persoanele care doresc s-si nregistreze
companii offshore pot s aleag:
- persoana respectiv este si director si ac|ionar;
- persoana este director, dar foloseste ac|ionari nominaliza|i;
- persoana foloseste directori nominaliza|i, dar este ac|ionar;
- att pentru func|ia de director ct si pentru cea de ac|ionar foloseste persoane
nominalizate.
3

Directorii si ac|ionarii nominaliza|i sunt acele persoane sau firme care n locul
proprietarului, dar n interesul acestuia ocup anumite func|ii n cadrul firmei, n general
aceiasi persoan are si func|ia de director si cea de ac|ionar.
Avantajele folosirii directorilor nominaliza|i:
1. anonimatul proprietarului, deoarece acesta nu intr n eviden|a
autorit|ilor;
2. poate conduce o firm scutit de taxe, mai ales dac sediul firmei se afl acolo
unde triesc directorii nominaliza|i.
Directorul poate fi destituit n urmtoarele situa|ii:
- devine falit sau ntocmeste acte de faliment cu creditorii si generali;
- si pierde discernmntul;
- si d demisia.
Directorul este numit cu titlu permanent si poate mputernici orice persoan s
fie mandatarul su.
Este reales la ntlnirea Adunrii Generale.
6. Secretarul companiei: persoan fizic sau juridic si este responsabil de
rela|iile companiei cu Registrul Comer|ului si cu organiza|iile guvernamentale. Este
numit de ctre directori.

EXEMPLU:
BVI - Companii (IBC) in Insule Britanice Virgine
Costuri Infiintare:
1950 Euro
Pretul include toate cheltuielile de infiintare.
Timp necesar pentru inregistrare:
Intre 2 si 8 zile
Contabilitate:
Companiile offshore (IBC) inregistrate in BVI nu sunt obligate, conform
legislatiei locale, sa completeze registre contabile sau/si depuna declaratii fiscale
si sa publice date financiare lunare, trimestriale sau anuale.
4

Impozite pe profit: Conform legislatiei locale (BVI Business Companies Act)
din 2004, companiile inregistrate in Insulele Virgine Britanice care nu isi
desfasoara activitatea in aceasta tara sunt scutite de la plata impozitului pe profit.
Confidentialitate: Actele necesare pentru inregistrarea companiei in BVI nu
poarta numele directorilor sau actionarilor. Identitatea directorilor si actionarilor
nu apare in inregistrarile publice.
Structura companiei: Pentru inregistrarea companiei este sufient un singur
director sau actionar. Actionarul si directorul pot fi una si aceeasi persoana.
Informatii generale privind societatile IBC inregistrate in BVI (Insule Virgine
Britanice)

Pachetul de inregistrare a unei companii offshore in BVI (Insulele Virgine
Britanice) include:
- Taxele de infiintare datorate statului (primul an).
- Certificat de Incorporare.
- Redactarea urmatoarelor acte: act de infiintare, statut companie, alocarea
actiunilor.
- Rezolutia pentru numirea primului director.
- Nominalizare actionar (daca este cazul).
- Declaratia de incredere de la actionar (in cazul in care este nevoie de un actionar
nominalizat).
- Procesul verbal al primei adunari a actionarilor fondatori.
- Certificatele actionarilor.
- Servicii de inregistrare a agentului (taxa primului an) si a directorului.
- Inregistrarea sedului social (primul an).
- Apostilele si autentificarile notariale pentru toate actele (unde sunt necesare).
- Taxe curierat

Structura corporativa a unui offshore in Insulele Virgine Britanice (British
Virgin Islands IBC)
- Numai un singur director necesar - poate fi o persoana fizica sau juridica.
5

- Numai un singur actionar necesar - poate fi o persoana fizica sau juridica.
- Un director poate fi un actionar si orice aetionar poate fi si director.
- Nici o obligativitate pentru actionar(i) si director(i) sa fie rezidenti in BVI.
Actionarul (actionarii) si directorul (directorii) pot fi rezidenti ai oricarei tari.
- Nu este necesar un secretar.


Capitalul social al unei companii offshore in BVI
- Capitalul social standard este de 50.000 USD, impartit in 50.000 de actiuni cu o
valoare de 1 USD fiecare.
- Actiunile pot fi emise cu sau fara valoare nominala.
- Trebuie emisa cel putin o actiune (capital social minim 1 USD)
- Actiunile la purtator sunt permise, dar acestea trebuie sa fie detinute de catre
agentul inregistrat, la sediul social.


Confidentialitatea datelor si dreptul la intimitate
Numele directorilor si asociatilor unei companii in Insulele Britanice Virgine nu
sunt completate in Registrul Afacerilor Corporative din BVI, de aceea nu exista
nici o informatie publica privind beneficiarii unei companii offshore in BVI.

Nume de companii in BVI (Insulele Virgine Britanice)
Nu este posibila utilizarea unui cuvant (sau grupuri decuvinte), care sugereaza
asocierea cu unul sau mai multi membri ai Casei Regale Britanice sau a Majestatii
sale ori cu municipalitatea sau orice alta dintre autoritatile sau institutiilor locale.
De aceea sunt excluse nume care contin si fac trimitere directa sau indirecta la
Majestatea Sa sau a Guvernului Britanic.

Numele companiilor offshore inregistrate in BVI trebuie sa se termine cu unul
dintre urmatoarele sufixe sau cu o abreviere acestora:
- Limited
6

- Corporation
- Incorporated
- Societe Anonyme
- Sociedad Anonima

Urmatoarele cuvinte (in engleza sau in orice alta limba) si activitatile asociate
acestora nu pot fi folosite:
- Assurance / Asigurare
- Bank / Banca
- Building Society
- Chamber of Commerce / Camera de Comert
- Chartered / Delegat
- Co-operative / Cooperativa
- Fund / Fond
- Imperial / Imperial
- Insurance / Asigurari
- Municipal / Municipal
- Mutual Fund / Fond Mutual
- Royal / Regal
- Trust / Trust


Servicii optionale:
- Deschidere cont bancar pentru o societate din IBV: 450 Euro (se achita o singura
data).
- Nominalizare Director: 350 Euro
- Power Of Attorney (suplimentar): 250 Euro


Costuri Anuale (incepand cu al doilea an):
- Taxele obligatorii catre stat
7

- Birou inregistrat
- Secretar/Agent inregistrat
Total: 1550 Euro

Tipuri de companii offshore:
1. D. p.d. v. al configura|iei si dimensiunii (on-shore, offshore);
2. D.p.d.v. al activit|ii desfsurate:
companii de comer| exterior;
companii de investi|ii;
companii holding;
companii pentru de|inerea de propriet|i;
companii pentru servicii hoteliere; companii pentru servicii profesionale;
companii pentru transporturi navale
3. D.p.d.v. juridic:
compania nerezident (non-rezident = zona de influen| britanic);
companiile exceptate (exempt);
Interna|ional Business Company;
Limited Liability Company;
Trustul.
1. Din punct de vedere al configuraiei i dimensiunii companiile offshore se
clasific:
companiile on-shore (companii captive interioare) - sunt societ|i care si desfsoar
activitatea n |ara gazd si sunt supuse regimului fiscal intern, au o pondere de 15% si
sunt situate n SUA, Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Hong Kong, etc.
companii off-shore (companii captive strine) - situate n |rile care au taxe reduse:
Bermude(850), Cayman(275).
2. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitii desfurate:
1. Companii de comer exterior: n mod curent o tranzac|ie comercial se
deruleaz ntre dou companii. n cazul de fa| apare a 3-a companie, compania offshore
n a cror registre se nregistreaz profitul, transferndu-1 astfel dintr-o jurisdic|ie cu taxe
ridicate ntr-una cu taxe sczute sau chiar fr taxe.
8




2. Companii de investiii: multe |ri impun taxe pe profiturile ob|inute de
cet|enii strini pe teritoriul |rii respective, taxa variaz ntre 15-20%. Datorit faptului
c unele |ri au semnat acorduri privind evitarea dublei impuneri - se pot evita aceste
taxe. De exemplu, dac un investitor strin doreste s investeasc ntr-o |ar din estul
Europei, ar fi mult mai bine s-si direc|ioneze investi|iile printr-o |ar care a semnat un
astfel de acord cu |ara n care urmeaz s investeasc.



3. Companii holding: (uniunea" unor firme din ri diferite care nu sunt legate
ntre ele pe linie tehnologic i care are scopul de a crete fora financiar prin
9

speculaii) o firm dintr-un holding pozi|ionat ntr-o jurisdic|ie favorabil poate fi
utilizat la finan|area firmelor localizate n state cu impozite mari.



4. Companii pentru deinerea de proprieti: acestea au ca scop evitarea taxei
pe mostenire, evitarea taxei pe cstigurile din capital, usurin|a vnzrii ce este extins
prin transferarea ac|iunilor companiei mai degrab dect prin transferarea propriet|ii
de|inute de ctre companie si reducerea costurilor de achizi|ie a propriet|ii.

5. Companii pentru servicii hoteliere: n scopul evitrii taxelor mari de|intorul
hotelului este o societate offshore care l nchiriaz unui localnic care conduce hotelul.
Operatorul hotelului va fi subiectul taxei locale pe profiturile ob|inute - se urmreste
diminuarea la minim a profitului prin: chiria hotelului este cea maxim admis; cheltuieli
de ntre|inere, repara|ii; onorariile privind licen|a-numele hotelului, Know-how-ul si
procedurile de management trebuie s fie de|inute de o a doua societate offshore.

10



6. Companii pentru servicii profesionale: n vederea diminurii taxelor,
designerii, consultan|ii, inginerii, artistii ce primesc onorarii importante pot apela la o
societate offshore pentru a factura serviciile lor.



7. Companii pentru transporturi navale: utilizarea companiilor offshore pentru
transporturile navale poate elimina impozitarea direct sau indirect asupra transportului
naval.
Navele sub pavilion de complezen
11

Ca pondere, navele sub pavilion de complezen| reprezint circa 58,64% ca
numr de nave si 48,2% n ceea ce priveste tonajul. - conf. Review of Maritim Transport
1998.
n definirea navelor sub pavilion de complezen|, ITF ia n considerare ca cel mai
important factor dac na|ionalitatea proprietarului navei este aceeasi cu a pavilionului
navei.
Definiie: O nav este considerat sub pavilion de complezen| dac proprietatea
si controlul vasului se afl n alt |ar dect n |ara pavilionului de naviga|ie a vasului.



8. Companii pentru servicii bancare
taxele de licen| sunt de regul reduse.
procedurile de intrare pe pia| sunt simple.
impozitele si prelevrile asupra opera|iilor financiare efectuate n strintate sunt
reduse sau inexistente, pe unele pie|e se practic totusi impozitul pe beneficiu.
In paradisurile fiscale se pot constituii dou tipuri de societ|i bancare:
bnci de tip A sau de tip UNRESTRICTED - pot intervenii pe pia|a
bancar intern;
bnci de tip B sau de tip RESTRICTED - nu pot intervenii pe pia|a
bancar, pot s efectueze tranzac|ii doar cu nereziden|i.
12

Dup scandalul din anii 70-80' (splarea banilor proveni|i din cartelurile de
droguri Columbiene Americane), bncile offshore se pot constitui doar dac n registrele
publice se trec datele de identificare a adevratului proprietar.
9. Companiile pentru asigurri din centrele finaciare offshore se mpart n:
a). companii de asigurri (asigurtori direc|i).
b). companii captive de asigurri.
Cele mai utilizate:
1. Compania nerezidenta (non-resident)
- este cea mai putin pretentioasa,
- utilizata in special in zona de influenta a legilor britanice.
- inconvenientul principal il constituie lipsa de protectie a companiei care, desi
inregistrata intr-o zona cu fiscalitate redusa, se va supune legislatiei din tara de
domiciliu.
- pentru a evita acest inconvenient se recomanda domicilierea tot intr-o jurisdictie
offshore (ex. Cypru)
2. I.B.C. (International Business Company)
- flexibilitate si operativitate la incorporare,
- admiterea companiilor cu un singur actionar,
- posibilitatea de a emite actiuni la purtator,
- obligatii sumare de asigurare a sediului.
3. Companiile exceptate (exempt)
- exceptarea este acordata anual pe baza unei declaratii a responsabililor firmei ca
nu vor face afaceri cu firme din acel stat, altele decat cele nerezidente sau exceptate,
- beneficiaza de intreaga protectie a statului respectiv,
- sunt obligate sa intretina o reprezentare in teritoriu.
4. L.L.C. (Limited Liability Company)
- este o asociere intre persoane fizice, in care partenerii sunt considerati actionari si
au raspunderea limitata la cota de participare la capitalul social.
- profitul este considerat de fisc drept venit personal si impozitat in consecinta.
- constituie o tehnica deosebit de apreciata pe teritoriul SUA.

13

Tipuri de companii- Exemple
International Business Companies (IBC)
Anquilla
Belize
British Virgin Islands
Seychelles
Bahamas
Samoa
Diverse tipuri bine cunoscute de companii offshore
Insula Man (Exempt, LLC, Resident)
Mauritius GB I
Mauritius GB II
Marea Britanie LLP
Marea Britanie Private Limited (PLC)
Luxemburg 1929 Holding
Luxemburg 1990 SOPARFI
Luxemburg Trading
Seychells CSL
Hong Kong Private Limited
Singapore - Private Limited & LLP
Limited Liability Companies din SUA
US LLCs (Delaware, Arkansas, New Jersey, New York, Oregon, Washington DC,
Wyoming)
Alte tipuri de companii offshore
Insulele Cayman - Exempt
Gibraltar Exempt
Jersey - Exempt pana in 2008 (0-10% impozit profit)
Labuan - offshore trading & offshore non-trading
Madeira - Limitada & SA
Panama - Non Resident

14


Evitarea dublei impuneri
In practica internationala, exista trei metode de baza privind eliminarea dublei impuneri:
1) scutirea de impozite excluderea din baza impozabila a veniturilor obtinute din surse
aflate peste hotare (tax exemption);
2) creditul fiscal trecerea in cont a impozitului achitat n strainatate (foreign tax credit);
3) deducerea cheltuielilor cu impozitele trecerea obligatiilor fiscale achitate in
strainatate in contul cheltuielilor efectuate de agentul economic (tax deduction).
Metode de evitare
n cadrul conven|iilor care se ncheie ntre pr|i pentru evitarea dublei impuneri fiscale
interna|ionale se nscriu o seam de precizri viznd modul concret n care se va realiza
impunerea, cu referire la:
delimitarea precis a sferei de aplicabilitate a conven|iei n ce priveste subiec|ii
fiscali, n toate ipostazele posibile ale domiciliului si cet|eniei;
modul de stabilire a profitului impozabil al agen|ilor economici si modlita|ile
sau/si limitele deducerii cheltuielilor generate ale societ|ilormam din gestiunea
societa|iifiice, care si desfsoar activitatea n alte |ri;
nivelul cotelor de impunere pe care le poate folosi |ara de origine a veniturilor sub
form de dobnzi, redeven|e si dividende.
Lundu-se n considerare aceste elemente, n practica fiscal interna|ional au fost
acceptate urmtoarele 4 metode sau procedee tehnice pentru evitarea dublei impuneri:
1. Scutire total
2. Scutirea progresiv
3. Creditarea obisnuit
4. Creditarea integral
1. Corespunztor metodei scutirii totale, veniturile realizate de rezidentul unei |ri ntr-o
|ar strin (Vits) si supus impunerii n respectiva |ar se deduc din venitul impozabil
global (Vigl) care n |ara de resedin| are n vedere totalitatea veniturilor ob|inute de
contribuabili. n acest scop, se utilizeaz rela|ia:
Vitr = Vigl Vits
15

2. Metoda scutirii progresive presupune, de asemenea, o impunere separat a
veniturilor, n fiecare din |rile semnatare ale conven|iei. Dar, n contextul progresivit|ii
impunerii, veniturile ob|inute de rezidentul unei |ri n strintate (Vits) se adaug la
veniturile impozabile realizate n |ara de resedin| (Vitr), ob|inndu-se venitul impozabil
global (Vigl) n func|ie de care se determin cota progresiv aferent (Cip) sau/si suma
fix progresiv corespunztoare (Sfp). Acestea se utilizeaz, apoi, numai pentru
calcularea impozitului aferent veniturilor realizate n |ara de resedin|. n acest context
sunt utilizabile rela|iile:
Vigl = Vitr + Vits

Vigl --) Cip sau/si Sfp

Itr = Vits Cip/100
sau
Itr = Sfp+(VitrNmin)Cip/100
n care, n afara nota|iilor deja cunoscute, mai apare Nmin care se refer la nivelul
minim al transei de venit impozabil n cazul impunerii compuse pe transe, utiliznd
sume fixe de impozit si cote procentuale progresive.
3. Creditarea obinuit const n aceea c impozitul pltit |rii strine pentru venitul
realizat pe teritoriul acesteia de ctre rezidentul altei |ri se deduce direct din impozitul
total calculat n |ara de resedin| (Iitr-c). Acest impozit se calculeaz lund n considerare
venitul impozabil global, ob|inut prin nsumarea veniturilor impozabile realizate n
ambele |ri (potrivit metodei precedente).
Impozitul pltit n strintate se deduce doar pn la limita impozitului intern ce s-ar
datora pentru un venit egal cu cel ob|inut n strintate. Acest impozit, respectiv
impozitul de dedus pentru veniturile impozabile din |ara strin contractant (Iits-de)
comparat cu cel efectiv pltit (Iits-pl), trebuie s satisfac rela|ia:
Iits-de _ Iits-pl
Asadar, n cazul n care impozitul calculat n |ara de resedin| este mai mic dect cel
pltit n strintate, contribuabilul va suporta un impozit total corespunztor mai mare
16

fa| de acela pe care l-ar fi suportat dac toate veniturile impozabile ar fi fost ob|inute n
|ara sa de resedin|.
4. Creditarea integral elimin neajunsul metodei anterioare, n sensul c impozitul
pltit n strintate se deduce integral din impozitul total calculat n |ara de resedin|,
indiferent de mrimea acestuia.
Dintre cele dou metode de scutire, cea mai avantajoas este scutirea total, iar dintre
cele dou metode de creditare, cea mai avantajoas pentru contribuabil este metoda
scutirii totale. Avantajele si dezavantajele se rsfrng asupra contribuabililor, dar aceasta
depinde de men|iunea nscris n conven|ia ncheiat ntre |rile de referin| cu privire
la metoda sau procedeul ce va fi utilizat pentru evitarea dublei impuneri fiscale
interna|ionale.
Ca o concluzie, n practica interna|ional, pentru evitarea dublei impuneri s-au consacrat
anumite principii, pe baza crora prin conveniile ncheiate se stabilesc metodele de
aezare i percepere a impozitelor. Astfel:
a. Conform principiului impunerii, statul de resedin| calculeaz impozitul
provenind de la suma total a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra
celor care provin din statul de origine si care, potrivit conven|iei, sunt impozabile
n acest din urm stat; din impozitul care este astfel stabilit se deduce apoi suma
care a fost pltit n cellalt stat.
b. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de resedin| impune numai acele
venituri care, potrivit conven|iei, sunt impozabile n acel stat scutind de impunere
veniturile (sau parte din acestea) impozabile n statul de origine a pltitorului.
c. Potrivit principiului nediscriminrii fiscale, statele semnatare ale conven|iei
pentru evitarea dublei impuneri se angajeaz s nu aplice fa| de reziden|ii
celuilalt stat contractant, n materie de impozitare, dispozi|ii normative mai
mpovrtoare dect cele aplicate propriilor lor contribuabili afla|i n aceeasi
situa|ie.

Conceptul de zona libera
Zona libera reprezinta cea mai complexa forma a regimurilor vamale suspensive.
Prin lege, se prevede ca intr-o zona libera bine delimitata a teritoriului national sa poata fi
17

introduse marfuri in vederea prelucrarii si comercializarii lor, pe terte piete, fara aplicarea
restrictiilor tarifare si netarifare ale regimului vamal in comparatie cu teritoriul national,
corespunzator spatiului rezervat zonei vamale libere.
Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru tarile ce intentioneaza sa
dezvolte un sector de productie orientat spre export, dar care nu au capacitatea
administrativa si tehnica necesara pentru a dezvolta un sistem national care sa permita
exportatorilor importul liber de taxe a echipamentelor si materialelor.
In practica internationala, facilitatilor de natura vamala le sunt asociate facilitati
de natura fiscala. Accesul liber al marfurilor in zona, coroborat cu regimul mai liberal al
impozitelor asupra profitului realizat in zona, reprezinta premise favorabile atragerii de
capital strain in zona libera. Acestea sunt conditii necesare stimularii investitiilor straine,
nu insa si suficiente. Pentru asigurarea succesului, pe langa facilitatile acordate zonei
libere, trebuie sa existe conditii avantajoase combinarii capitalului cu ceilalti factori de
productie(forta de munca, materii prime), precum si o infrastructura corespunzatoare.
Experienta zonelor libere la nivel mondial a demonstrat ca un element care
franeaza lansarea si ulterior dezvoltarea lor este deplasarea exagerata a profitului lor spre
activitatea de depozitare, in defavoarea activitatilor de prelucrare industriala orientate
spre export. Prezentarea ZEL ca depozite glorificate se dovedeste un deserviciu alaturi
de frapanta similitudine a avantajelor comerciale si financiare oferite:
Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import in zona, cu conditia
reexportarii acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea in afara teritoriului
vamal national, a reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;
Concesii tarifare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta financiara.
Se considera ca au supravietuit numai acele zone, care, pe baza avantajelor initiale
oferite s-au orientat cu consecventa spre dezvoltarea activitatilor de prelucrare pentru
export. Pe de alta parte, zonele libere industriale s-au dovedit viabile numai in masura in
care serviciile oferite prin structura organizatorica existenta au fost mentinute prin
calitate, operativitate si selectivitate la nivelul de crestere a cerintelor utilizatorilor acestor
zone.
Conceptul de zona libera a fost modificat si ajustat in multe moduri. Promovarea
comertului a determinat intotdeauna crearea unui cadru fizic sigur si a unui set de legi si
18

de reguli pentru tranzactionarea afacerilor. Fara acestea, costul si riscurile ar face
comertul nefavorabil. Din punct de vedere comercial, sporirea regulamentelor prezinta
atat avantaje, cat si dezavantaje:
Imbunatatirea comunicatiilor;
Noile forme de organizatii de afaceri faciliteaza cresterea comertului prin
reducerea incertitudinii in tranzactii;
Regulamentele comerciale si taxele pe importuri, pe de alta parte, au un impact
negativ asupra comertului.
Principalele caracteristici ale ZEL
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la
crearea, dar si la devierea de comert, la liberalizarea schimburilor de marfuri
si servicii. Principalele caracteristici ale ZEL sunt:
Amplasamentul zonei libere;
Statutul juridic si legislatia din cadrul ei;
Obiectul de lucru;
Activitatea;
Administrarea.
Amplasamentul sau asezarea geografica este principalul factor care determina
aparitia si dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este de regula restrans la o
suprafata de teren, limitata de frontiere naturale sau artificiale si situata in apropierea sau
in interiorul unei cai de transport(port maritim sau fluvial, aeroport, cale ferata), prin care
se tranziteaza un volum mare de marfuri de export si import. Panama si Hong Kong sunt
exemple aproape perfecte ale unei situatii ideale pentru comoditatea transporturilor si
comunicatiilor. Chiar si Elvetia, care aproape in intregul ei este o zona libera, desi nu are
iesire la mare, poseda in schimb mijloace de transport si comunicare excelente, terestre si
aeriene.
Statutul juridic al zonei este reglementat prin legi si diferite acte normative, care
permit accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictii de cantitate, cu
conditia ca acestea sa nu fie prohibite de legislatia tarii respective.
Abordarea legislatiei si continutul legii ZEL depinde de obiectivele ei si de
gruparea responsabila cu initierea si dezvoltarea zonei. Pentru zonele libere comerciale
19

mai vechi obiectivele erau deseori limitate de prevederea de depozite pentru marfuri
exceptate de la plata tarifelor aflate in tranzit. Initiativa dezvoltarii venea din partea unei
autoritati portuare sau din partea unei agentii similare, sau din partea autoritatii
municipale in jurisdictia careia ar opera zona. Ministerul Industriei, Comertului si
Dezvoltarii avea un interes scazut privitor la proiect. Singurul grup guvernamental cu
interes major intr-un asemenea proiect era administratia vamala, care dorea sa se asigure
ca nu existau marfuri exceptate de plata taxelor, care sa intre ilegal pe piata locala. Multe
din legislatiile zonelor libere vechi prevedeau controale vamale stricte.


Cel mai adesea legea prevedea ca:
1. Zonele libere comerciale sau antrepozitele vamale sa fie autorizate de
administratia vamala.
2. Licenta(autorizatia) sa fie acordata fie unei autoritati portuare, fie unui operator de
depozitare, fie autoritatii municipale.
3. Operatorul sa fie subiectul unor conditii de operare stricte, elaborate de
administratia vamala.
4. In timpul activitatii sa fie prezent un functionar vamal.
5. Activitatea de productie sa fie interzisa.
6. Magazinele si depozitele sa fie antrepozite vamale.

In general, scopul legii este de a asigura infiintarea, controlul si conducerea
zonelor libere si problemele legate de acestea. Legea desemneaza un ministru cu
responsabilitate integrala asupra zonei libere. Aceasta lege nu trebuie sa specifice detaliat
toate tipurile de activitati ce se pot desfasura in zona libera. Se va acorda o libertate de
actiune mare autoritatii pertinente. Totusi ea poate contine unele criterii de evaluare a
proiectelor. Toti operatorii din zona vor primi licente din partea ministrului sau autoritatii
zonei libere.
Obiectul de lucru al zonei il constituie marfurile care pot fi introduse in cadrul
acesteia, in special reexportul, in scopul unor prelucrari din care sa rezulte alte marfuri
pentru export.
20

Activitatea in cadrul zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt
supuse marfurile. Cele mai frecvente activitati intreprinse sunt:
Activitati de restaurare a marfii:
Cantarire
Sortare
Asamblare(combinare)
Ambalare
Depozitare
Activitati industriale:
Prelucrare(activa sau pasiva)
Fabricare
Productie
Transformare
Activitati comerciale(marcare) si comercializare
Activitati de cercetare si transfer de tehnologie
Operatiuni de tranzit si reexport.
Administrarea activitatii zonei revine, de regula, unui organ specializat
Administratia(Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de functionare emise in baza
legislatiei specifice instituite de autoritatile tarii de resedinta. In cazul unor tari in care
functioneaza mai multe zone libere exista un organism national cu rol de Autoritate
pentru fiecare zona aparte. Formele organizatorice ale Autoritatilor sunt relativ
diversificate ca de altfel si competentele lor.
Diferite agentii guvernamentale, cele mai importante fiind administratiile vamale,
Ministerul si/sau Agentia responsabila de dezvoltarea ZEL, organizatia responsabila cu
planificarea fizica si controlul mediului inconjurator au rolul de a promova si controla
promovarea si dezvoltarea ZEL. Sunt folosite diferite formule si aranjamente pentru a
cuprinde diferite agentii:
La Shannon in Irlanda, o corporatie guvernamentala se ocupa cu dezvoltarea ZEL
si evalueaza cererile investitorilor. Ministrul ce raspunde de acest lucru elibereaza
licente pe baza recomandarilor corporatiei. Vama opereaza independent.
21

Municipalitatea raspunde de planificarea fizica si controlul mediului inconjurator.
Cele trei organizatii coopereaza pe baze legale si ca agentii independente.
In estul Asiei s-a infiintat o agentie de administrare puternica, avand cumulate
responsabilitatile privitoare la licente, dezvoltarea si conducerea zonei.
Mexic sau Mauritius nu au o administratie oficiala. In Mauritius investitorii
solicita statutul ZEL Ministrului Comertului si Industriei.
O administratie vamala eficienta si relativ onesta este importanta, astfel aceasta
asigura investitorilor lucrul independent. In alte cazuri administratia zonei poate primi
rolul de supervizor al vamii sau chiar responsabilitatea acesteia. Administratia vamala
poate fi creata ca un compartiment al ZEL, daca este necesar. Vama poate fi implicata de
la inceput in realizarea proiectarii ZEL, inclusiv in ceea ce priveste legislatia. Personalul
vamal al zonei trebuie sa beneficieze de o pregatire speciala. Pozitia lor traditionala este
de a preveni contrabanda sau importurile fara documente adecvate in timp ce accentul in
ZEL trebuie pus pe rapiditatea miscarii marfurilor.


Terminologia zonelor libere
Un studiu recent prezinta 23 de termeni pentru a descrie zonele libere si conceptele
legate de acestea.
Terminologia este extraordinar de diversa, exista in prezent cel putin 20 de termeni
diferiti pentru a descrie ceea ce cunoastem sub denumirea de zone economice libere.
Aceasta reflecta faptul ca orice inovatie industriala, tehnologica sau sociala, necesita
inovatii lingvistice si terminologice corespunzatoare. Nomenclatura variata se confirma si
prin faptul ca zona libera, pe masura ce se maturizeaza si devine mai mult difuzata pe
plan intern si international, achizitioneaza in intregime noi trasaturi sau se dezvolta in
directii neanticipate.
Cei 23 de termeni pentru a descrie zonele libere pot fi grupati in functie de
activitatile desfasurate in cadrul lor. Dintre acesti termeni, cei mai populari sunt:
Port liber
Zona de comert liber(FTZ)
Zona comerciala straina
22

Zona prelucratoare de export(EPZ )
Zona economica speciala(SEZ)
Zona libera.
Port liber = Free Port
Acesta a fost primul termen utilizat pentru ZEL. Se refera la zone infiintate de
puteri coloniale si industriale pe rute comerciale majore, in sec. XVIII si XIX. Primul
port liber a fost Cartagina, fondat in anul 814 i.e.n. Au urmat multe altele, printre care si
Gibralatar(1705), Aden, Singapore si Hong Kong, toate infiintate in sec. XIX. In Africa,
francezii au facut din Djibouti un important port liber si centru comercial. Dupa ce
Canalul de Suez a fost deschis, in anul 1864, Port Said a devenit unul din cele mai active
porturi ale lumii. In Africa de Nord, Tanger a prosperat timp de secole ca un centru
comercial major si port liber. In Europa, cele mai cunoscute porturi libere sunt Rotterdam
si Hamburg, ambele dezvoltandu-se la sfarsitul sec. XIX. Hamburg avea statut oficial de
port liber si il are si astazi. Rotterdam nu are acest statut, dar exista tranzit de marfuri care
pot fi depozitate liber, fara plati si cu un minimum de formalitati oficiale vamale in
antrepozitele vamale din port. Celelalte porturi libere din Europa au statut oficial sau
neoficial de porturi libere. Unele cum ar fi Genova si Trieste, au o istorie mergand pana
in Evul Mediu. Altele, cum sunt Havre si Marsilia, sunt de data mai recenta.
Zona de comert liber = Free Trade Zone
Acest termen se refera la porturi libere, zone rezervate din interiorul unor arii
portuare si la alte intersectii de transport majore( in principal sosele si cai ferate). Aceste
suprafete pot fi de la minimagazine de tranzit la sute de hectare. Asemenea zone sunt,
de obicei, autorizate si controlate de catre administratia vamala. In interiorul zonei pot fi
depozitate, impachetate si transbordate marfuri fara plata taxelor vamale. Accentul in
aceste zone este pus pe comert si transbordare. Spre exemplu:
Portul Karachi are o mica zona de tranzit pentru a depozita marfuri destinate
Afganistanului.
Calcutta are o facilitate similara pentru a gazdui importurile nepaleze.
Alte zone, cum ar fi Singapore si Rotterdam, sunt centre majore intercontinentale
de distributie si comert.
Zona comerciala straina = Foreign Trade Zone
23

Acest termen este asociat cu zonele comerciale din Statele Unite al Americii. In
prezent sunt peste 200 de asemenea zone, accentul fiind pus pe importare. Conform
regulamentelor Statelor Unite, marfurile pot fi depozitate sau prelucrate in FTZ, inainte
de a fi importate in SUA. Peste 75% din bunurile ce trec prin zonele SUA sunt destinate
pietelor SUA. Platile sunt facute pentru asemenea marfuri la momentul importului din
zona in SUA.
Zona de prelucrare si export = Export Procesing Zone
Conceptul a fost dezvoltat in jurul anului 1960 la aeroportul Shannon din Irlanda.
EPZ-ul este:
Un parc industrial care insumeaza 40-80 ha;
Inconjurat de un gard;
Controlat de administratia vamilor si/sau de catre autoritatea EPZ;
Un loc unde investitorii pot importa echipamente si materiale fara plata taxelor
vamale, pot procesa materiale si apoi exporta produsul finit.
Problema vanzarilor pe piata locala, a comertului dintre EPZ si economia locala a
ramas importanta intotdeauna. In ultimul timp EPZ-urile s-au imprastiat rapid prin Asia
de Est si de Sud, Africa, Insulele Caraibe si America Centrala. Un numar de tari din
Europa de Vest, incluzand Franta si Regatul Unit, au imbratisat si ele aceasta idee. Acum,
multe din tarile ex-socialiste din Europa si Asia, ca si multe tari din Africa si America de
Sud, examineaza acest concept.


Zona economica speciala = Special Economic Zone
Termenul de SEZ a fost asociat cu dezvoltarea in China in perioada anilor 1970-
1980. Recent termenul a fost folosit in legatura cu propunerile de dezvoltare a zonelor
libere din Europa de Est.
Raspunsul investitorilor straini la politica de deschidere a Chinei a fost pozitiva. In
anii 1980 au fost aprobate 20.000 de proiecte SEZ ce implicau investitori straini(in
majoritate joint ventures). Suma investitiilor depasea 30 miliarde $ SUA. In prezent, in
China, mai mult de 50% din investitori sunt straini, dintre care 20% sunt din SUA si 15%
sunt din Japonia.
24

Guvernul Republicii Koreene din anii 80 a dezvoltat planuri de infiintare a unei
SEZ in nordul tarii, la Rajin/Sonbong.
In Europa de Est se fac studii de fezabilitate pentru infiintarea SEZ-urilor. Ideea
este de a dezvolta suprafete limitate geografic, ca centre pentru investitiile straine sau
locale orientate spre export. Zonele ar trebui sa aiba o infrastructura buna, un cadru de
reglementari legale simplu si o serie de servicii de sprijin orientate spre domeniul
afacerilor.
In Polonia a fost promovat un studiu de fezabilitate pentru infiintarea unui SEZ la
Mielec cu scopul de a reface numarul de locuri de munca pierdute ca urmare a desfiintarii
fabricii de aparate de zbor(dupa caderea U.R.S.S.) prin noi activitati, care sa poata utiliza
forta de munca calificata si serviciile specializate. In Romania, Bulgaria, Ungaria,
Slovacia, Federatia Rusa si intr-un numar de state membre CSI, studiile de fezabilitate
pentru dezvoltarea SEZ-urilor sunt deja planificate sau chiar finalizate.
Zona libera = Free Zone
Termenul este foarte des utilizat cu privire la zonele libere comerciale, zonele
prelucratoare de export si la zonele speciale in ansamblu.
1.4.2. Clasificarea zonelor libere
In diferite studii efectuate de cercetatorii in domeniu pot fi gasite mai multe clasificari ale
zonelor libere. Daca ar fi sa le cumulam, am obtine urmatoarea clasificare, in functie de
criteriile:
I. In functie de marime, zonele libere se clasifica in:
a. Foarte mici, pana la 10 ha(exemplu: Singapore 4 ha, insula Man 8 ha);
b. Mici, pana la 100 ha(exemplu: Baguio in insulele Filipine 62 ha,
Curacao in Antilele Olandeze 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru
80 ha);
c. Mijlocii, intre 101-300 ha(exemplu: Panama 110 ha, Mactan, insulele
Filipine 119 ha, Shannon, port + aeroport in Irlanda 120 ha, Monrovia,
Liberia 200 ha, insulele Bahamas 220 ha, golful Aqaba, Iordania 300
ha);
d. Mari, intre 301-1000 ha;
e. Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine 1300 ha).
25

In functie de tipul operatiunilor executate:
a. teritorii libere ale caror functii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare,
impachetare, transbordare, fara o prelucrare suplimentara a marfurilor:
porturi libere franco(PF)
aeroporturi libere(AL)
perimetre libere(free perimeter-PL)
zona de tranzit(ZT)
b. zone in care se desfasoara si o activitate productiva, de prelucrare
primara sau secundara a marfurilor depozitate:
zone prelucratoare de export(ZPE)
zone de promovare a investitiilor(ZPI)
zone libere comerciale(ZLC)
III. In functie de influenta la nivelul economiei
nationale respective:
a. Zona inchisa in care activitatile desfasurate
nu influenteaza economia tarii aflata in
apropiere.
b. Zona deschisa sau integrata, care intretine
legaturi economice directe si reciproce cu
statul pe teritoriul caruia se afla.
IV. In functie de modul de administrare:
a. De catre organele locale ale
puterii de stat abilitate in
acest scop
b. De catre statul respectiv.
V. In functie de
particularitatile
organizatorice:
a. Zone libere de taxe vamale
b. Zone de comert liber
c. zone economice libere etc.
26


VI. In functie de natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul
fiscal:
a. Zone libere enclave intr-un teritoriu vamal national in care
marfurile intra fara formalitati vamale.
b. Zone bancare libere banci, care in contextul pietei eurodevizelor
sunt scutite de obligatia rezervei obligatorii minime a depozitelor
in valuta.
c. Zone libere de asigurari caracterizate prin lipsa reglementarilor
pentru anumite tipuri de asigurari.
VII. In functie de locul de amplasare:
a. Porturi(fluviale sau maritime)
b. Aeroporturi
c. altele
VIII. In functie de integrarea economica aflata in
apropiere:
a. Zona europeana care cuprinde sase
mari ZEL:
Larnaca din insula Cipru
Gibraltar
Grecia
Insula Man din Marea
Britanie
Shannon din Irlanda
Elvetia
Mai sunt cuprinse si zone libere din centrul Europei(Polonia, Ungaria, Slovacia) si
din Estul Europei(Romania, Iugoslavia, Bulgaria).
b. Zona asiatica
cuprinde 7 mari ZEL:
Portul Mina Sulman in Bahrein
Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite
27

Golful Aqaba din Iordania
Hong Kong
Macao
Singapore
Insulele Filipine
Mai trebuie mentionata si China cu peste 20 de ZEL-uri si insula Taiwan.
c. Zona americana care poseda cinci ZEL-uri:
Curacao + aeroportul Printesa Beatrix din insulele Antilele
Olandeze
Bahama Mare din insula Bahamas
Freeport din insulele Bermude
Panama
Costa Rica
d. Zona africana exemplu: Monrovia(Liberia)
IX. In functie de destinatia marfurilor:
b. Zone orientate spre importul de
marfuri(cazul tarilor dezvoltate)
c. zone orientate spre exportul de
marfuri(cazul tarilor in curs de
dezvoltare).
1.5. Distributia ZEL pe mapamond la sfarsitul a sec. XX inceputul
sec.XXI
ZEL-urile sunt instrumente politice proiectate sa faciliteze dezvoltarea
comertului international si a industriei exportatoare. Este, deci, normal sa se
astepte ca aceste zone sa se dezvolte si sa prospere:
in perioada in care comertul mondial se extinde;
pe sau aproape de rute ale comertului international(porturi, aeroporturi si
autostrazi).
Asia si zona Pacificului domina clar in categoria zonelor prelucratoare de
export. Este semnificativa extinderea acestui concept in Africa. Este poate
surprinzator ca doar cateva tari europene au infiintat zone prelucratoare de export,
28

desi acestea sunt considerate, in mod obisnuit, instrumente politice de dezvoltare.
Totusi, exista un numar de tari ce au un nivel redus de dezvoltare si au infiintat
astfel de zone: Turcia, Cipru, Malta si Portugalia.

Paradisuri fiscale
nclcarea intimitii este pedepsit cu nchisoarea . Panama, Liechtenstein, Elve|ia si
toate celelalte raiuri ale finan|elor au legi stricte referitoare la splarea banilor negri
pentru a se asigura c institu|iile financiare care-si au sediul acolo nu sunt folosite n
scopuri ilicite. Iar pentru asta exist departamente speciale care investigheaz orice
posibil nclcare a acestor reglementri. n plus, bncile "offshore" au proceduri stricte
de "cunoastere a clientului" astfel ncat conturile "numerotate" anonime au devenit doar
poveste. Cat timp afacerile sunt legale, secretele financiare sunt aprate cu sfin|enie. n
paradisurile fiscale este interzis dezvluirea oricrui aspect al tranzac|iilor financiare,
inclusiv informa|ii cu privire la conturile bancare private, fr un ordin judectoresc.
Multe dintre jurisdic|iile "offshore" impun amenzi uriase sau chiar pedeapsa cu
nchisoarea pentru angaja|ii bncilor care ncalc intimitatea unui posesor de cont. |ri ca
Bahamas fac din statutul de paradis fiscal o parte a strategiei lor de marketing. Si au si de
ce. Locuitorii bstinasi, dar si reziden|ii strini nu pltesc niciun fel de tax. "Bahamasul
beneficiaz indirect de pe urma acestei politici. O persoan care vine aici va cumpara
propriet|i sau va face o afacere", afirm consultantul Terrance Bain de la firma de
contabilitate si controlul taxelor, FT Consultants, din Bahamas, citat de revista "Forbes".
Unul din cinci conturi, nregistrat ntr-un paradis fiscal. Date despre dimensiunea
averilor pstrate "offshore" sunt greu de ob|inut din moment ce nici guvernele, nici
institu|iile financiare nu sunt interesate s ob|in o privire de ansamblu asupra acestor
refugii financiare. Banca pentru Depozite Interna|ionale (BDI), care nregistreaz date
referitoare la depuneri n numerar pentru fiecare |ar, estimeaz c la nivel global, n
2004, a existat un total de 14.000 de miliarde de astfel de depozite dintre care 2.700 de
miliarde erau pstrate n |rile "offshore". Asta nseamn c unul din cinci depozite este
nregistrat ntr-un paradis fiscal. n schimb, compania de cercetare Merrill Lynch/Cap
Geminis estima n 1998 c o treime din averile celor cu peste un milion de dolari erau
pstrate "offshore".
29

n raiul fiscalitii este important rezidena, nu cetenia. Conform celui mai recent
raport, ntre 2002 si 2003, averile acestora numrau un total de 27.000 de miliarde, dintre
care 8.500 de miliarde (31%) erau nregistrate ntr-un paradis fiscal. Merrill Lynch
estimeaz o crestere a acestor averi "offshore" cu 600 de miliarde anual. Ceea ce ar
nseamna c n prezent cifra a ajuns la 9.700 miliarde de dolari. Majoritatea |rilor
"offshore" stabilesc taxele n func|ie de reziden|, si nu de cet|enie. Asa c, de exemplu,
europenii de pretutindeni pot veni n Elve|ia pentru a scpa de pl|ile ctre stat.
Compania american falimentar, candva un gigant energetic, a declarat un profituri de
2,3 miliarde de dolari, ntre 1996 si 1999, dar nu a pltit nicio tax guvernului SUA.
Pentru asta a fost nevoie de o re|ea de 3.500 de companii dintre care 440 erau nregistrate
n paradisul fiscal din Insulele Cayman. n lume, sunt nu mai pu|in de 73 de astfel de
refugii pentru evitarea taxelor, conform datelor de|inute de organiza|ia nonprofit Tax
Justice Network., care militeaz mpotriva acestor paradisuri pentru cei boga|i. Motivul
invocat este faptul c acestea alimenteaz srcia n lume.
Antilele Olandeze Autorit|ile care guverneaz cele patru insule ale Antilelor Olandeze
au adoptat legisla|ia offshore" prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele
venituri pasive derivate de companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul
Antilelor Olandeze a creat un climat favorabil pentru companiile offshore". n fiecare
an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii companiilor strine circula prin bncile din
Antilele Olandeze si din Olanda. Antilele Olandeze sunt si noua cas a Quantum Fund
de|inut de investitorul de origine maghiar George Soros, dar si a sucursalelor a mai mult
de 50 de bnci interna|ionale printre care ABN AMRO si Deutsche Bank.
Hong Kong .Fr impozit pe salariu, fr taxe pentru profiturile realizate din vanzarea
investi|iilor capitale si multe deduc|ii de la plata contribu|iilor ctre stat pentru persoanele
fizice. n Hong Kong ns exist o tax pe venit standard de 16% si o tax pentru
corpora|ii de 17,5%. Guvernul Regiunii Administrative Hong Kong s-a angajat s
dezvolte ntr-atat legisla|ia pentru taxe si finan|e ncat aceast zon s ZONE LIBERE
N ROMANIA:
1. SULINA (nfiintat prin H.G.nr.156/1993, n suprafat de 100,89 ha);
2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nfiintate prin H.G.nr.410/1993, si c
modificat ompletat prin H.G.nr.191/1997 si H.G.nr.788/1997, n
30

suprafat de 134,60 ha);
3. GALAI (nfiintat prin H.G.nr.190/1994, n suprafat de 136,98 ha);
4. GIURGIU (nfiintat prin H.G.nr.788/1996, modificat si completat prin
H.G.nr.336/1998 si prin H.G.nr.1295/2000, n suprafat de 262,81 ha); devin cel mai
important paradis fiscal din Asia. n acest scop, autorit|ile au eliminat impozitele pe
propriet|i si mosteniri. Si este un mare pas nainte |inand cont c pan acum guvernul de
la Hong Kong aduna anual din taxele pe mosteniri aproape 200 milioane de dolari. Restul
taxelor sunt atat de mici ncat orasul poate fi considerat un veritabil paradis fiscal.
Elveia. Strinii care devin reziden|i ai acestei |ri pot gsi aici paradisul fiscal pe care si
l-au dorit. Asta, dup ce anterior si-au negociat venitul care va fi taxat n cantonul
administrativ n care vor locui. n general, venitul care urmeaz s fie taxat este egal cu
de cinci ori suma pltit pentru chiria unei locuin|e. Comisia European lupt de ceva
vreme mpotriva regimului fiscal din Elve|ia motivand c scutirile de impozit acordate
companiilor care-si stabilesc cartierele centrale aici sunt de fapt ajutoare de stat ilegale
care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elve|ieni, aceast politic fiscal aplicat
companiilor strine aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari.
Liechtenstein. Micul principat apr cu ndarjire orice secret bancar nc din 1926.
Liechtenstein este unul dintre cele mai btrane" paradisuri fiscale din lume. Familiile
regale ale Marii Britanii, Belgiei si Luxemburgului se numr printre cei care apreciaz
profesionalismul si discre|ia oferite de institu|iile financiare din principat. Liechtenstein
este guvernat de aceeasi familie aristocratic de 800 de ani ncoace si mica |ar este
recunoscut pentru cele mai bune servicii de private banking din lume. Asa c principatul
este un magnet pentru cei cu conturi grase. Oficialit|ile de aici nu percep taxe pentru
majoritatea companiilor sau propriet|ilor de|inute de strini.
Insulele Cayman. S faci snorkeling si scuba diving cat este ziua de lung? Unde
altundeva decat n Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre
cele mai renumite paradisuri fiscale. Aici chiar este raiul pe pmant. Zero taxe pentru
companiile sau reziden|ii strini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari bnci din
lume. n iunie 2000, organiza|iile multilaterale au catalogat oficial Insulele Cayman drept
un paradis fiscal, dar si ca un teritoriu necooperant n lupta mpotriva splrii banilor
negri. Rspunsul autorit|ilor de aici a fost limitarea confiden|ialit|ii informa|iilor
31

bancare. Miscarea a ajutat Insulele Cayman s fie eliminate de pe lista teritoriilor
necooperante.
Singapore. Localizat strategic, Republica Singapore are reputa|ia de a fi un centru
financiar atractiv pentru fondurile offshore". Cu toate acestea, aceast Elve|ie a Asiei"
nu este cutat pentru taxele foarte mici pentru c n majoritatea |rilor din aceast zon
impozitele sunt nesemnificative. Singapore atrage boga|ii Asiei mai degrab pentru
politicile bancare care protejeaz informa|iile legate de situa|ia financiar a clien|ilor.
Legisla|ia legat de confiden|ialitatea informa|iilor bancare a intrat n vigoare n anul
2001 si de atunci micu|a republic este recunoscut prin stricte|ea cu care este pus n
aplicare aceast lege. Iar Singapore nu renun| la aceste reguli nciuda presiunilor venite
din partea guvernelor strine.
Bahamas. Un paradis pentru iubitorii de golf si unul pentru cei care vor s scape de
impozitele mari care trebuie pltite ctre stat. n Bahamas nu exist taxe pe venit personal
si nici pentru profiturile realizate din vanzarea investi|iilor capitale. Iar cei care au rude
bogate pot dormi linisti|i. Statul nu le va njumt|i mostenirea. Reziden|ii temporari sunt
nevoi|i ns s plteasc un procent din valoarea propriet|ii de|inute. Dar notatul cu
delfinii face to|i banii. Bahamas se numr printre paradisurile fiscale care se transform
rapid n centre financiare proeminente care pot rivaliza oricand cu orase industriale ca
Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo si New York.
Isle of Man. Regiunea are propriul guvern, dar este nc dependent de Marea Britanie.
Cu toate acestea oficialii din Isle of Man administreaz dup bunul plac lucruri
importante cum ar fi taxele. Aceast jurisdic|ie este de mul|i ani considerat un paradis
fiscal, dar si unul dintre cele mai sigure si mai atractive astfel de zone offshore". Aici nu
exist taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investi|iilor capitale sau impozite
pentru transferurile de capital si nici taxe de timbru. Exist ns un TVA si o tax pe
venit, dar care nu depsesc 18%. n plus, guvernul reduce constant acest procent,
ajungand pan acum si la nivelul de 10%. Autorit|ile spar ca, n urmtorii patru ani,
corpora|iile nu vor mai fi taxate cu niciun impozit pe profit.
Panama. Unii o numesc Elve|ia Americii Latine", dar locuitorii republicii afirm cu
trie c n |ara lor se trieste mult mai bine decat acolo. Panama ofer o infrastructur
financiar solid, iar reziden|ii strini, cat si corpora|iile sunt scuti|i de taxe. n plus,
32

costurile de trai si cele administrative sunt minime. Dar cum |ara este n plin dezvoltare
tinde s devin nencptoare pentru numrul mare de strini care vor s ias la pensie"
aici. Pre|ul unei propriet|i pe plaj ajunge la 140.000 de dolari. Celebrit|i ca actorii
Angelina Jolie si Brad Pitt, care, recent, si-au cumprat un apartament n zon pentru 10,2
milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, si actorul Mel Gibson s-au
lsat si ei sedusi de mirajul Panama.
Gibraltar. Ca s devii rezident permanent al Gibraltarului ai nevoie de dou scrisori de
recomandare prin care guvernul te caracterizeaz ca fiind demn de noul statut. Persoanele
fizice pltesc taxe doar pentru primii 90.000 de dolari din venitul total, ceea ce reprezint
un maximum de 56.000 de dolari, indiferent de suma din cont. n Gibraltar, companiile
sunt practic scutite de plata contribu|iilor ctre stat atat timp cat nu desfsoar activit|i
aici. Ele contribuie la bugetul local cu 200 de dolari anual. Aici exist totusi taxe de
timbru, pentru propriet|ile de|inute si taxe de import. Desi Gibraltarul este practic
localizat n Spania, regiunea este de fapt un paradis fiscal britanic independent.

Practica interna|ional a consacrat urmtoarele tipuri de regimuri
suspensive la import:
> Zona vamal liber
> Antrepozite vamale
> Import temporar
> Opera|iuni de tranzit
> Drawback
> Rexpoturi
permite agen|ilor economici s introduc n
interiorul frontierelor vamale mrfuri, n baza unei autoriza|ii de
antrepozitare, eliberat de administra|ia vamal, beneficiind astfel de
suspendare temporar a taxelor i restriciilor la import.

> Permit agen|ilor economici s efectueze o serie de tranzac|ii fr a-si
bloca fondurile.
Rolul antrepozitelor vamale:
33

> Favorizeaz tranzac|iile interna|ionale;
> Antrepozite industriale
Dup funcia lor economic, antrepozitele se clasific n dou mari
grupe:
> Antrepozite de stocare
presupune suspendarea aplicrii taxelor si
restric|iilor de import, condi|ionat de men|inerea mrfurilor sub control
(supraveghere) vamal.
2. Importul temporar
Ex. Testarea produselor, operaiuni de reexport, operaiuni de prelucrare
in lohn, etc.
3. Operaiunile de tranzit sunt opera|iuni de intermediere
interna|ional, ce se realizeaz prin trecerea mrfurilor pe teritoriu
na|ional.

4. Drawback tehnic interna|ional de stimulare a exporturilor
n acest scop, practica interna|ional ofer exportatorilor posibilitatea de a
alege ntre urmtoarele trei solu|ii:
a. Desfsurarea procesului de produc|ie ntr-o zon vamal liber;
b. Ob|inerea statutului de antrepozit vamal pentru incinta ntreprinderii
si a depozitelor sale;
c. Beneficierea de restituire a taxelor achitate potrivit sistemului
d r a w b a c k (ex. restituirea taxelor de import pentru materiile prime sau
piesele componente care au servit la fabricarea produselor de export).

reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const
n cumprarea si revanzarea unei mrfi.
reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const
n cumprarea si revanzarea unei mrfi.
5.Reexportul reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const n cumprarea si
revanzarea unei mrfi.
34


ZONE LIBERE N ROMANIA:
1. SULINA (nfiintat prin H.G.nr.156/1993, n suprafat de 100,89 ha);
2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nfiintate prin H.G.nr.410/1993,
modificat si completat prin H.G.nr.191/1997 si H.G.nr.788/1997, n
suprafat de 134,60 ha);
3. GALAI (nfiintat prin H.G.nr.190/1994, n suprafat de 136,98 ha);
4. GIURGIU (nfiintat prin H.G.nr.788/1996, modificat si completat prin
H.G.nr.336/1998 si prin H.G.nr.1295/2000, n suprafat de 262,81 ha);
5. Brila (nfiintat prin H.G.nr. 330/1994, n suprafat de 110 ha);
6. Curtici Arad (nfiintat prin H.G.nr 449/1999, n suprafat de 90 ha).