1. Definii coordonatele.

Coordonate= secventa de n numere destinata pozitionarii unui punct intr-un spatiu ndimensional. Obs: Intr-un sistem de referinta si coordonate coordonatele acestea sunt certificate de unitati de masura. 2. Definii sistemul de coordonate; Sistemul de coordonate=set de reguli matematice prin care este descrisa pozitia unui punct intrun anumit sistem de coordonate. 3. Definii sistemul de referin i coordonate (CRS Coordinate Reference System). Sistemul de referinta si coordonate=cuprinde un sistem de coordonate relationat cu realitatea prin intermediul unui datum.Un sistem de referinta si de coordonate este compus din doua parti: - partea matematica=sistemul de coordonate; - partea fizica=datumul , care poate fi: geodezic , ingineresc , vertical. Datumul geodezic implica si definirea unui elipsoid: dimensiunile acestuia,pozitia si orientarea acestuia in relatia sa cu Pamantul. Obs :datumul geodezic si vertical va fi referit la Pamant. 4. Definii sistemul de referin (datumul); Datum=parametru sau set de parametri care definesc forma si marimea Pamantului,precum si pozitia originii ,scara si orientarea unui sistem de referinta si coordonate. 5. Definii componentele unui CRS geografic (2D); Sistem de coordonate elipsoidal=pozitia unui punct este data de ~ b semiaxa mica a elipsoidului; ~ complementul latitudinii reduse ; ~ L longitudinea geocentrica; Datum geodezic=exprima relatiile de legatura intre sistemul de coordonate elipsoidal si Pamant;cuprinde si definirea unui elipsoid. 6. Definii componentele unui CRS vertical; Sistem de coordonate ce depinde de gravitate. Datum vertical=descrie relatiile de legatura intre gravitatea Pamantului si altitudine. De regula ,suprafata de referinta pentru altitudini este nivelul mediu al marilor ,determinat pe baza unor masuratori efectuate zilnic pe o perioada lunga de timp.Ca referinta pentru altitudini poate fi utilizata si suprafata unui elipsoid. 7. Definii componentele unui CRS compus; Sistem de referinta si coordonate geografic(2D)=ce cuprinde datum geodezic + sistem de coordonate elipsoidal. Sistem de referinta si coordonate vertical=ce cuprinde sistem de coordonate ce depinde de gravitate + datum vertical. Sistem temporal.

8. Definii conform normelor europene componentele unui CRS geodezic;

Sistem de referinta Terestru Euroapean 1989 este compus din: Datum geodezic ETRS89 bazat pe elipsoidul GRS80(Sistem de Referinta Geodezic 1980); GRS80-elipsoid echipotential (de nivel):U=Uo=constant,U = potentialul normal al gravitatii,este determinat in mod unic prin : - (a,b) semiaxele elipsoidului; -M masa interioara; - viteza unghiulara; Axa mica a elipsoidului de referinta este paralela la directia CIO.Primul meridian este paralel la meridianul zero al longitudinilor adoptat de BIH. Sistem de coordonate elipsoidale 9. Definii conform normelor europene componentele unui CRS vertical;

EUVN (European Vertical Network) = sistem de altitudini de referinta relatat la campul gravitational. - punctul zero suprafata de nivel de referinta unde potentialul campului gravitational al Pamantului este egal cu potentialul normal al elipsoidului; Datumul vertical EVRS realizat prin nivel zero al mareografului NAP(Normal Amsterdam Peil) , in care numarul geopotential este zero. UELN = Reteaua Europeana Unica de Nivelment.
2

Prima etapa de compensare s-a realizat in 1986.Incepand cu 1998 a fost extinsa prin retele nationale de nivelment din Estonia si Letonia (1999), Romania(2000), Lituania (2001).Compensarea datelor a fost realizata la centrul de calcul UELN. 10. Definii datumul geodezic ETRS89 i datumul geodezic WGS89; Datumul geodezic ETRS89 este datumul bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference System1980) si sistemul de coordonate geodezice elipsoidale GRS80-elipsoid echipotential (de nivel):U=Uo=constant,U = potentialul normal al gravitatii,este determinat in mod unic prin : - (a,b) semiaxele elipsoidului; -M masa interioara; - viteza unghiulara de rotatie a Pamantului; Axa mica a elipsoidului de referinta este paralela la directia CIO.Primul meridian este paralel la meridianul zero al longitudinilor adoptat de BIH. Datumul geodezic WGS84(World Geodetic System 1984) este un sistem de referinta de tip CTRF (Conventional Terrestrial Reference Frame) definit pe baza a peste 1500 de puncte de referinta a caror precizie relativa este de ordinul a circa 1-2 cm.Acest sistem de referinta cartezian geocentric are asociat un elipsoid echipotential definit de 4 parametri: ~ a=semiaxa mare; ~C2,0 =coeficient armonic zonal normalizat de ordinul 2; ~ P =viteza unghiulara de rotatie a Pamantului; ~ K=GM=constanta gravitationala geocentrica(inclusiv atmosfera); Pe baza celor 4 parametri si a teoriei elipsoidului echipotential se pot calcula alte elemente ca: (f)=turtirea , (b) = semiaxa mica , s.a. Obs: Parametrii elipsoidului WGS-84 sunt apropiati de sistemul GRS-80,diferind putin prin coeficientul armonic zonal.De aici rezulta diferenta turtirii celor doi elipsoizi si o diferenta neglijabila a semiaxei mici. 11. Definii conversia i transformarea de coordonate; Conversia de coordonate=schimbarea coordonatelor bazata pe o relatie unula-unu ,dintr-un sistem de referinta si coordonate in altul bazat pe acelasi datum. Ex:CRS elipsoidalcartezian, coord. geograficecoord. proiectate ,radianigrade ,feetmetri Obs:conversia de coordonate foloseste parametri care au valori constante(specificate) ,nu valori determinate empiric. Transformarea de coordonate=schimbarea coordonatelor dintr-un sistem de referinta si coordonate intr-un alt sistem de referinta si coordonate bazate pe datumuri diferite ,printr-o relatie unu-la-unu. Operatia de transformare se poate realiza daca se cunosc relatiile de legatura intre cele doua datumuri.Aceste relatii pot fi impartite in doua categorii: - set de formule care descriu matematic procesul de transformare; - set de parametri de transformare=se stabilesc pe baza analizei unor statii de control cu coordonate cunoscute in ambele sisteme.
3

Obs:transformarea de coordonate foloseste parametri determinati empiric pe baza unui set de puncte cu coordonate cunoscute in ambele sisteme de referinta si coordonate. 12. Prezentai schema de conversie i transformare de coordonate pentru CRS S42 (Romnia) i CRS ETRS89 (Uniunea European).

13. La ce servete ETRS89 conform Ordinului Directorului general ANCPI / 2009 cu privire la implementarea ETRS89 n Romnia (Art.3) ?

Modernizarea reelei geodezice naionale a inclus n ultimii ani, folosirea din ce n ce mai larg a tehnologiilor satelitare de poziionare, care utilizeaz sisteme de referin i coordonate geocentrice. Asigurarea acestei infrastructuri moderne necesare determinrii poziiei implic i implementarea unui sistem de referin i coordonate modern conform tendinelor actuale la nivel european. Susinerea adoptrii Sistemului de Referin i de Coordonate (SRC) ETRS89 n fiecare ar din Europa vine n principal din partea organizaiilor care lucreaz cu date spaiale la nivel naional i internaional. Principalele argumente n favoarea unui SRC geocentric constau n: Conservarea preciziei ridicate a coordonatelor punctelor determinate pe baza tehnologiilor GNSS i implicit mbuntirea calitii reelei geodezice naionale; Asigurarea compatibilitii i interoperabilitii datelor spaiale naionale cu standardele europene i internaionale; Realizarea produselor cartografice pan-europene n sistemele de referin i de coordonate europene. 14. Ce reprezint pentru dumneavoastr ISO TC 19111 i EUREF ? ISO (Organizaia Internaional de Standardizare) este o federaie mondial de organisme naionale de standardizare (comitete membre ale ISO). ISO TC 19111 - acest standard international trateaza doar referentierea spatiala prin coordonate. EUREF are sarcina s pun la dispoziie un sistem de referin unic i omogen pentru a fi folosit n Europa n toate activitile tiinifice i practice ce au nevoie de georefereniere i navigaie, cercetri n tiinele Pmntului i aplicaii multidisciplinare. Pentru aceasta, EUREF va oferi baza tiinific i metodologia pentrucombinarea msurtorilor eterogene.
4

 EUREF a dezvoltat activiti de intreinere a ETRS89 si EUVN. ETRS89 ofer poziii geocentrice, 3D, cu precizii milimetrice, ntr-un sistem de referin omogen pentruEuropa, n timp ce EUVN ofer aceleai lucrur ipentru altitudini; EUREF reprezinta baza pentru georeferentiere in Europa si a fost recomandata de EU pentru a fi utilizat de Eurocontrol si EuroGeographics, in plus EUREF este perfect pentruactivitati cartograficein Europa; EUREF coopereaza foarte strans cu EuroGeographics si cu Agentiile nationale de Geodezie si Cartografie din Europa; 15. Ce reprezint pentru dumneavoastr RTCM SC 104 i EUPOS ?
RTCM SC 104 =Transmisie de date intre receptori GPS. RTCM(Radio Technical Commission for Maritime Services Comisia Tehnica de Frecvente Radio pentru Servicii Maritime) este organul de conducere pentru transmisiile utilizate pentru servicii maritime SC 104 = Special Committee 104 (Comitetul Special 104 al RTCM) a definit formatul pentru transmisiile corectiilor GPS Versiunea standard RTCM SC 104 a fost special conceputa pentru a transmite cerintele de pozitionare. EUPOS = European Position Determination System = compus dintr-un grup international de experti ce provin din domeniul Geodeziei , Cadastrului. = proiect European privind implementarea unui serviciu de pozitionare standardizat, denumit EUPOS (European Position Determination System) =format din reprezentantii a 17 tari. = grup de ri central i est-europene, elaborate pentru realizarea la nivelul acestei zone a sistemului integrat de astfel de servicii =dist medie intre statii:~70km 16. Care este standardul actual din Romnia cu referire la realizarea reelelor geodezice de ndesire i de ridicare ?

Reea geodezic de ndesire 1. Reeaua geodezic de ndesire se realizeaz astfel nct s asigure densitatea de puncte necesare n zona de lucru i n zona limitrof, pentru executarea lucrrilor de introducere a cadastrului general. 2. n configuraia reelei geodezice de ndesire vor fi incluse cel puin 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin, astfel nct poligonul format s ncadreze toate punctele reelei de ndesire. 3. Reeaua geodezic de ndesire i ridicare se execut prin metode cunoscute: triangulaie, trilateraie, triangulaie-trilateraie, reele de drumuiri poligonometrice, sau tehnologii geodezice bazate pe nregistrri satelitare (Global Positioning System GPS - sisteme globale de poziionare). n cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea reelei se va ine seama de urmtoarele: reeaua de ndesire i ridicare trebuie s se sprijine pe minimum 4 puncte din reeaua
5

geodezic de sprijin; punctele de sprijin vor trebui s fie uniform repartizate, att n interiorul reelei ct i la marginea acesteia; toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori; se va prevedea determinarea punctelor de legtur dublu-staionate n sesiuni diferite. Numrul minim de sesiuni s ntr-o reea cu p puncte i cu utilizarea a r receptoare se calculeaz cu relaia: s = (p n)/(r n) pentru n 1 n care n este numrul punctelor de legtur ntre sesiuni. Dac un punct este staionat de m ori atunci numrul de sesiuni se calculeaz cu relaia: s = m p / r 4. Reelele geodezice de ndesire se compenseaz ca reele libere, prin ncadrarea n configuraia lor a cel puin 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin. Abaterea standard medie de determinare a punctelor reelei geodezice de ndesire nu trebuie s depeasc 5 cm n poziie planimetric i se calculeaz cu relaia: n care: n = numrul de puncte din reea, Qxx , Qyy = elementele de pe diagonala principal a matricii cofactorilor(coeficienilor de pondere) a necunoscutelor, corespunztoare coordonatelor X i respectiv Y ale punctului i, s0 = abaterea standard a unitii de pondere. 5. Dup compensarea ca reea liber, se vor determina coordonatele plane ale punctelor reelei de ndesire i ridicare n sistemul de proiecie Stereografic 1970, printr-o transformare Helmert cu ajutorul a minimum 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin. 6. Punctele din reeaua de ndesire trebuie s asigure o densitate de 1 punct / 5 kmp, n extravilan i 1 punct/kmp n intravilan. Reea geodezic de ridicare 1. Reelele geodezice de ridicare sunt create n scopul asigurrii numrului de puncte necesare msurtorilor topografice i cadastrale de detaliu. Punctele reelelor geodezice de ridicare sunt determinate prin intersecii nainte, retrointersecii, intersecii combinate, drumuiri poligonometrice, tehnologie GPS, utilizndu-se puncte din reeaua geodezic de sprijin i de ndesire. 2. Densitatea unei reele geodezice de ridicare se stabilete n raport cu suprafaa pe care se execut lucrrile i cu scopul acestora. Reelele geodezice de ridicare se proiecteaz astfel nct s se asigure determinarea punctelor care delimiteaz unitile administrativ-teritoriale i intravilanele, precum i a celor care definesc parcelele/corpurile de proprietate. Se va asigura o densitate de cel puin 1

punct/kmp n zon de es, 1punct/2kmp n zone colinare i 1 punct/5 kmp n zone de munte. 3. Materializarea pe teren se va face cu o densitate impus de configuraia terenului i densitatea detaliilor (n principal limite de proprietate). Materializarea se va face, dup natura solului, cu borne, repere i mrci standardizate. n intravilan, n zonele asfaltate sau betonate, materializarea se poate face i cu pichei metalici cu diametrul de 25 mm i cu lungimea de 15 cm , btui la nivelul solului, asigurnd o densitate a punctelor de minim 4 puncte/kmp. Din fiecare punct materializat se vor asigura vizibiliti ctre cel puin alte dou puncte din reeaua geodezic de ndesire i ridicare sau din reeaua geodezic de sprijin. 4. Indiferent de instrumentele i procedeele tehnice utilizate la executarea msurtorilor, reeaua geodezic de ridicare se compenseaz ca reea constrns pe punctele reelelor de sprijin i de ndesire. Abaterea standard de determinare a unui punct nu trebuie s depeasc: 10 cm n intravilan iar n extravilan 20 cm n zone de es, 30 cm n zone colinare, 50 cm n zone de munte. Aceasta se calculeaz cu relaiile:

5. Documentaia tehnic ntocmit dup executarea reelelor geodezice de sprijin, ndesire i ridicare supus operaiunilor de recepie va cuprinde: memoriul tehnic, cuprinznd descrierea general a lucrrii, metode de lucru, instrumente utilizate, prelucrarea datelor (softul folosit, metoda de compensare a reelei, abaterile standard, elipsa erorilor pentru fiecare punct geodezic nou determinat), preciziile obinute, etc.; schema dispunerii punctelor vechi i noi, cu marcarea vizibilitilor (schia vizelor); schema msurtorilor efectuate (schia vizelor); fiiere ASCII, pe suport magnetic, cu datele rezultate din msurtorile de teren (denumirea/numrul punctului de staie, denumirile/numerele punctelor vizate, direcii msurate, distane msurate); descrierile topografice (anexa nr.8) i schiele de reperaj pentru punctele vechi i noi; inventar de coordonate inclusiv pe suport magnetic (fiier ASCII conform modelului prezentat n anexa nr.15); - tabel din care s reias diferenele dintre coordonatele vechi (puncte de ordinul I, II, III, IV) i coordonatele noi ale acelorai puncte, rezultate n urma compensrii reelei.

17. Care sunt n esen precizrile din Ord.534/2001 cu privire la realizarea reelelor GNSS(GPS) de ndesire i de ridicare?

n cazul in care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS , la proiectarea reelei se va ine seama de urmtoarele: reeaua de ndesire i ridicare trebuie s se sprijine pe minimum 4 puncte din reeaua geodezic de sprijin; punctele de sprijin vor trebui s fie uniform repartizate, att n interiorul reelei ct i la marginea acesteia; toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum trei vectori; se va prevedea determinarea punctelor de legtur dublu-staionate n sesiuni diferite. Numrul minim de sesiuni s ntr-o reea cu p puncte i cu utilizarea a r receptoare se calculeaz cu relaia: s = (p n)/(r n) pentru n 1 n care n este numrul punctelor de legtur ntre sesiuni. Dac un punct este staionat de m ori atunci numrul de sesiuni se calculeaz cu relaia: s = m p / r 18. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS statice conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie (Anexa 15a Ord.634/2006 - ANCPI) ? Modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS statice conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie (Anexa 15a Ord.634/2006 - ANCPI) - coordonatele punctelor retelelor de indesire is ridicare se vor obtine prin determinari relative la Reteaua GEodezica Nationala GNSS formata din statii GNSS permanente(clasa A) si borne de indesire (clasa B sau C). - punctele retelelor geodezice de ridicare (minim 2 puncte) se vor determina prin metoda statica sau rapid statica. - reteaua geodezica de ridicare va fi incadrata in RGN_GNSS prin minim 2 puncte (2 statii GNSS permanente ,2 borne clasa B sau C,o borna si o statie GNSS permanenta)
19. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS cinematice post-procesare conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie (Anexa 15b Ord.634/2006 - ANCPI) ? 8

Modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS cinematice postprocesare conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie (Anexa 15b Ord.634/2006 - ANCPI) ? In cazul determinarii coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS se pot utilize metodele de masutate (rapid) statica,cinematica sau pseudo-cinematica.Orice determinare de pozitie a punctelor de detaliu se va face dupa realizarrea retelei geodezice de ridicare Punctele retelei de ridicare vor constitui si puncte in care se va realize verificarea masuratorilor cinematice prin determinarea lor si in mod cinematic(minim 2 puncte).
20. Prezentai modalitatea de realizare a msurtorilor GNSS cinematice n timp real (RTK) conform Deciziei nr.1/2008, a Directorului Direciei de Geodezie i Cartografie (Anexa 15a Ord.634/2006 ANCPI) ? In cazul determinarii coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS,se pot utiliza metodele de masurare (rapid)statica,cinematica sau pseudo-cinematica.Orice determinare de pozitie a punctelor de detaliu se va face numai dupa realizarea retelei geodezice de ridicare.Punctele retelei de ridicare vor constitui si puncte in care se va realiza (auto)verificarea masuratorilor cinematice prin determinarea lor si in mod cinematic(minim 2 puncte). -numele proiectului(job); -numele/identificatorul punctului determinat in mod RTK; -data si ora cand s-a determinat punctul respectiv; -varianta de determinare RTK:cu o statie de referinta reala sau virtuala; -tipul de solutie pentru coordonatele determinate (fixed,float); -coordonatele geocentrice ale punctelor de detaliu determinate (media celor 2 determinari pentru punctele materializate ) si precizii in sistem geocentric cartezian si/sau elipsoidal; Pentru punctele de detaliu materializate pe teren,care definesc limitele imobilului,se va realiza o dubla determinare a coordonatelor in mod cinematic folosind una din variantele de mai jos: -2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la statii de referinta reale diferite; -2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la o statie de referinta reala si/sau una sau mai multe statii de referinta virtuale; -2 determinari(prin initializari) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la aceeasi statie de referinta; Transcalculul coordonatelor determinate cinematic din sistemm geocentric in sistem national de referinta se va realiza utilizand soft-ul TransDat pus la dispozitie in mod gratuit de catre ANCPI. In zonele in care acest soft nu a fost implementat oficial se vor calcula parametrii locali de transformare conform Ordinului Ministrului Administratiei Publice si se preziinta rezultatele. 21. In ce an i n ce localitate a fost instalat prima staie GPS permanent din Romnia ?

Prima statie GPS permanenta (BUCU) a fost instalata in anul 1999 in Bucuresti(in cadrul Facultatii de Geodezie UTCB) 22. Care este numrul total de staii GNSS permanente instalate n Romnia de ctre ANCPI i UTCB, pn la sfritul anului 2008 (conform www.rompos.ro) ? 48 statii, cu perspective extinderii pana la 73 de statii in 2009. 23. Ce reprezint ROMPOS ? ROMPOS este un sistem de determinare a pozitiei, un sistem complementar de pozitionare care furnizeaza utilizatorilor informatii suplimentare ( corectii diferentiale ) pe langa cele receptoinate direct de la satelitii GNSS ,pentru a putea atinge precizii de pozitionare in timp real de nivel decimetric sau centimetric .

24. Care sunt serviciile furnizate de sistemul ROMPOS i preciziile de poziionare specifice fiecrui serviciu? ROMPOS este un sistem de determinare a poziiei care include urmtoarele tipuri de servicii: -ROMPOS DGNSS pentru aplicaii cinematice n timp real cu o precizie de poziionare ntre 3m i 0.5m -ROMPOS RTK - pentru aplicaii cinematice n timp real cu o precizie de poziionare ntre 0.5 i 2cm -ROMPOS GEO (Geodezic) pentru aplicaii postprocesare i o precizie de poziionare sub 2cm ROMPOS DGNSS (3m - 0.5m) Sisteme Informatice Geografice (SIG), navigaia vehiculelor, monitorizarea flotelor, navigaie maritim i aerian, hidrografie, sprijinul autoritilor publice (poliie, pompieri, salvare), turism, .a. ROMPOS RTK (0.5m 2 cm) Cadastru, Sisteme informaionale specifice diferitelor domenii de activitate (administraie local, imobiliar-edilitar, utiliti publice - ap, canal, gaze naturale), managementul dezastrelor, msuratori n construcii i inginerie, cercetare tiinific, meteorologie, msuratori batimetrice, s.a. ROMPOS GEO (sub 2 cm) Reele geodezice de sprijin i de ndesire, reele de sprijin pentru trasarea i urmrirea n timp a construciilor, Sisteme Informatice Geografice (SIG), geodinamic, fotogrammetrie aerian, scanare laser, cercetare tiinific ROMPOS este sprijinit de un serviciu de conversie i transformare a coordonatelor TransDat, incluznd sistemele de referin ETRS89 i S-42 (elipsoid Krasovski 1940, plan de proiecie stereografic 1970), precum i alte sisteme locale (ca de exemplu sistemul de proiecie local Bucureti). n viitor va fi disponibil i un serviciu pentru determinarea legturii dintre altitudinile elipsoidale determinate pe

10

baza ROMPOS i altitudinile normale (Marea Neagr 1975, EVRS2000) prin determinarea (cvasi)geoidului pe teritoriul Romniei. 25. Care este modalitatea prezent de contractare a serviciilor ROMPOS ? 1.Informarea generala si de detaliu disponibila pe site-ul ROMPOS (www.rompos.ro )sau prin Serviciul HelpDesk (telefon,fax,e-mail) 2.Descarcarea de pe site-ul ROMPOS a unui Formular(contract) de inregistrare, completarea si transmiterea acestuia la ANCPI-Centrul National de Servicii ROMPOS sau Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara cel mai apropiat; 3.Aprobarea accesului la serviciile ROMPOS si semnarea contractului de prestari servicii intre furnizor (ANCPI) si beneficir; 4.Comunicarea beneficiarului a modalitatii de acces la seviciul/serviciile contractate)

26**. Care sunt caracteristicile principale luate n considerare la achiziia unui receptor GNSS ? Mai mult de douzeci i cinci de ani au trecut de cand primul SATELIT GPS a intrat n orbita. n acest timp, a existat o evoluie remarcabil n proiectarea i exploatarea sistemului global de navigaie prin satelit cu receptoare(GNSS). Exista o reducere a dimensiunii i a consumului de energie a unui receptor GNSS , care a fost posibila din cauza evolutiei tehnologiei de semiconductoare, dar i pentru c receptoarele GNSS pot fi realizate digital, mai degrab dect cu circuite analogice. Software-ul receptoarelor pot realiza toate un semnal digital programabil de procesare cu ajutorul unui microprocesor sau DSP. (A DSP is a specialized microprocessor adept at high-speed arithmetic and real-time data transfer to and from the real world.) (Un DSP este un microprocesor specializat de mare vitez cu timp real de transfer de date ctre i de la lumea real.). Cele mai multe receptoare moderne GNSS nu sunt uor adaptabile la schimbri n frecvena de operare, structura de semnal, sau de operare de scenarii. Limitarea duratei de funcionare a receptorului GNSS va deveni din ce n ce mai importanta pentru ca noi semnale de la sateliii GPS sa poata fi detectate. Receptorul GNSS trebuie: -sa fie capabili si setati sa inregistreze date de la 8 sateliti simultan; -unghiul de elevatie sa fie mai mic de 5 grade; -sunt de preferat receptoarele care sa urmareasca toti satelitii GNSS vizibili; -receptoarele GNSS si alte echipamente cum sunt computerele sa fie protejate impotriva caderilor de current; -receptoarele trebuie setate sa inregistreze date de la toti satelitii, inclusive de la cei mai noi lansati.

11

27.Ce reprezint pentru dumneavoastr caracteristicile L2C i L5 disponibile

la un receptor GPS ? L2c si L5 sunt semnale de frecventa, difuzate de sateliti GPS, utilizate ca semnale civile. L2c este un nou code folosit de GPS, cu accesibilitate civila. Este un semnal mult mai puternic decat L1. L5 va fi un semnal utilizat in curand de GPS, si va avea o frecventa mult mai mare decat L2c. Va putea fi utilizat si in aplicatii maritime sau aeriene. 28**. Care sunt caracteristicile specifice ale unui receptor GNSS care are capabilitate RTK ? Caracteristicile unui receptor GPS sunt: - masurare cinematica in timp real (RTK) -acuratete RTK si acuratete post-procesare -frecventa ampla -lucru in mod static dar si dinamic -acuratete la pozitionare autonoma si in timp real -adaptare la conditii atmosferice .. Dezvoltarea receptoarelor GNSS include un numr mare de studii pentru a investiga existenta RTK ului la modelele de receptoare, acestea fiind noile condiii limit , ca urmare a aparitiei sistemului Galileo i din cauza modernizarii GPS-urilor. RTK Receiver Design cu L2 (semnalul civil) i mbuntirile performanei acestora Aparitia frecventei L2 a reusit sa imbunatateasca receptoarele RTK. Aceasta imbunatatire este mai semnificativa in cazul in care receptorul dispune de dubla frecventa L1 si L2 , in comparatie cu receptoarele ce dispun doar de frecventa L1. Dar, de asemenea, un punct important de subliniat este evoluia n funcie de numrul de satelii disponibili cu L2-CS. Cu doar ctiva satelii emisi, receptorul L2-CS are deja o performan mai bun dect atunci cnd numai frecventa L1 este primita. mbuntirea va fi si mai importanta , n cazul n care timpul va permite o pozitionare RTK mai fiabila i mai precisa. De asemenease se va lucra s se permit o mai rapid soluie de ambiguitate. Pentru timp de baz cele mai utile mbuntiri e durata medie necesar pentru a stabili ambiguitate, care n cazul folosirii unui dual L1/L2-CS va fi de aproximativ numai un minut. Rezultatele arat, de asemenea, o mbuntire de performan, atunci cnd se utilizeaza L2-CS in loc de L2-P (Y) n dubl frecven pentru receptoare. Poate c atunci cnd se utilizeaz mbuntirea L2-CS pare s nu fie att de important, ca i n cazul cu o singur frecven pe receptor, dar dubla frecven a receptoarelor poate fi mai complexa. 29. Care este sursa de erori sistematice cea mai problematic, care afecteaz receptoarele GNSS cu o singur frecven i duce la limitarea lungimii vectorului de determinat ? Ionosfera 30. Care sunt cele dou fiiere de date necesare prelucrrii datelor GNSS rezultate la msurtorile realizate prin metoda de msurare static ? Efemeridele si Coordonatele
12

31. Cum se numete protocolul de comunicaie utilizat pentru accesul la datele RTK furnizate de ROMPOS sau un sistem similar ? In cadrul Centrului National de Servicii ROMPOS se implementeaza un nou soft care va imbunatati functionarea serviciilor. Din acest motiv in aceasta perioada serviciul RTK va functiona prin furnizarea de corectii diferentiale in mod single station (de la fiecare statie). Utilizatorii vor accesa datele de timp real (RTK) in format RTCM2.3 pe baza protocolului TCP/IP utilizand datele de conectare (adresa IP i porturile de acces aferente pentru fiecare statie). 32. Explicai coninutul mesajelor RTCM de tip 1 i 2; Mesajul RTCM de tip 1 este pentru corectarea razei si e primul mesaj in codul fazei diferentiale de pozitionare (DGPS). Calculeaza eroarea razei de masurare pentru fiecare inregistrare. Measjul RTCM de tip 2 e genarat automat cand un set nou de efemeride ale satelitilor este receptat . Calculeaza diferenta dintre efemeridele vechi si cele noi.E utilizat atunci cand statia de referinta transmite un mesaj de tip 1. 32. Explicai coninutul mesajelor RTCM de tip 18 i 19; Mesajul RTCM de tip 18 e purtatorul de faza cu datele necorectate si purtatorul de faza al datelor corectate. Mesajul RTCM de tip 19 este pseudo-distanta necorectata masurata si pseudodistanta corectata. 32. Caracteristici principale ale receptorului Leica System 900; * Concept de operare unitar * Programe puternice pentru aplicatii * Tehnologia SmartTrack GPS * SmartCheck 30km RTK * Foarte robust * Programabil de catre utilizator * Usor, modular * Statie de referinta GPS * Tastatura. Leica GPS900 are software-ul de la bord uor de folosit pentru un singur om.Face posibila inregistrarea de puncte, cu sau fr cod i atribut de informaii. Leica GPS900 este uor de utilizat. GPS900 Rover este simplificat i optimizata pentru a reduce oboseala operatorului. Pictograma de pe baz, graficele aflate la bord, software-ul pot fi uor exploatate folosind VGA touchscreen. Instrumentul poate fi compatibil cu Leica TPS400, TPS800 Leica System 1200 i TPS i GPS. Dispune de RTK,GPS i GLONASS - beneficiaza de receptionarea mai multor sateliti dect vechile aparate Standardele includ acum corectarea datelor proiectate de Leica Geosystems pentru a se asigura c rezultatele sunt n concordan i trasabile oriunde n reea Noua tehnologie ofer poziionarea exact n toate reelele, indiferent de corecia de date.

13

33. Caracteristici principale ale receptorului Topcon Hyper Pro GGD; HiPer Pro caracteristici: compacta, uoara frecven duala, RTK GPS + urmrire. 24 GPS + 11 sateliti GLONASS receptor complet integrat / antena. bluetooth integrat pentru comunicare controller long UHF radio HiperPro are un design inovator, integrat ce cuprinde o transmisie radio UHF cu baza in receptor, eliminnd necesitatea de utilitati externe, aparate radio i baterii. Topcon Channel Scan detecteaz semnale radio i compenseaz n mod automat schimbarea de canale, astfel nct HiPer Pro system sa poata ina toat ziua de lucru. HiPer Pro utilizeaza tehnologia avansata de comunicaii fr fir (Bluetooth) . Cablurile externe de la baterii, antene, aparate de radio i RTK, ofer o completa utilizare a Hiper Pro, integrata in sistemul RTK GPS. Cu HiPer Pro, exist un numar mai mic de echipamente pentru transportu. Gama HiPer Pro include Topcon GPS si technolgia de urmrire prin satelit GLONASS - aceasta insemnand mai multa acoperire prin satelit, o crestere de performan i o mai bun precizie pentru GPS.

Recapitulare
34. Clasificarea metodelor de poziionare funcie de starea de micare a receptorului; pozitionare statica=receptorul se afla in repaos; pozitionare cinematica=receptorul se afla in miscare; pozitionare combinata=receptorul trece alternativ din starea de repaos in starea de miscare; 35. Clasificarea metodelor de poziionare funcie de momentul n care se determin poziia; pozitionare in timp real = pozitia este determinata in momentul efectuarii observatiilor satelitare; pozitionare in mod post-procesare = pozitia este determinata la un anumit interval de timp dupa momentul efectuarii observatiilor satelitare; 36. Clasificarea metodelor de poziionare funcie de tipul observaiilor extrase din semnalul satelitar; pozitionare cu coduri=corelarea semnalului satelitar receptionat cu codul propriu generat de receptor; pozitionare cu faza purtatoarei=folosind masuratori ale fazei purtatoare(cycles); 37. Precizai numrul minim de satelii necesari determinrii unei poziii tridimensionale absolute statice; In cazul pozitionarii tridimensionale absolute statice: cu ajutorul codurilor se determina coordonatele receptorului la fiecare epoca (t) cu ajutorul a minim 4 sateliti;

14

 cu ajutorul observatiilor fazei purtatoarei: -nr.necunoscute:3 coordonate+nt (erori ale ceasului receptorului pentru nt epoci) +nj (nr.ambiguitati spre cei nj sateliti);
n j nt observatii 3 + n j + nt necunoscut e n j nt > 3 + n j + nt inecuatia se rezolva in nr . int regi :

n j = 2 sateliti nt 5 epoci de observatii n j = 3 sateliti nt 3 epoci de observatii n j = 5 sateliti nt 2 epoci de observatii

38. Discutai inecuaia de mai jos, care apare n cazul poziionrii satelitare statice cu obs. de faz (diferene simple de ecuaii de obs.), cunoscnd semnificaia mrimilor care intervin: nj nt 3 + nj + nt nj nr. de satelii; nt nr. de momente de nregistrare; (nr. de ecuaii nr.de necunoscute); nj n t 3 + nj + nt nj nr. de satelii nt nr. de momente de nregistrare; (nr. de ecuaii nr.de necunoscute); Notatii: nj- nr.de sateliti observati simultan de un receptor (i) nt- nr.de epoci de inregistrare spre cei nj sateliti nj nt numarul total de observatii(nr.ecuatiilor) Nr. de necunoscute=3 (coordonatele)+(nr.de ambiguitati spre nj sateliti)+ nt (erori ale ceasului receptorului pentru cele nt epoci) Inecuatia reprezinta conditia de rezolvare a sistemului de ecuatii din cazul pozitionarii absolute cu ajutorul observatiilor fazei purtatoarei.

Inecuatia se rezolva in numere intregi,de exemplu:

39. Explicai noiunea de corecie diferenial DGNSS i RTK ?; In cadrul pozitionarii absolute diferentiale se determina pozitia unui receptor,de regula mobil pe baza observatiilor directe spre sateliti si a unor corectii diferentiale transmise in timp real de la un alt receptor fix ,numit si receptor-baza. Coreciile transmise de receptorul baz pot fi corecii de pseudodistane (PRC-Pseudo-Range-Corrections) i corecii de variaie a pseudodistanelor (RRC15

Rate of Range Corrections). Aceste corecii se pot determina utiliznd pseudodistanele determinate pe baza codurilor transmise de satelii (varianta DGNSS Differential GNSS) sau pe baza msurtorilor efectuate folosind faza undei purttoare (varianta RTK Real Time Kinematic). 40. Precizai eroarea sistematic care se elimin la efectuarea diferenelor simple de ecuaii de obs. ale fazei purttoarei; Se elimina corectia de ceas a satelitului observat.
41. Precizai eroarea sistematic care se elimin la efectuarea diferenelor duble de ecuaii de obs. ale fazei purttoarei; Se elimina erorile de ceas ale celor doua receptoare (avand in vedere ca observatiile sunt simultane) 42. Precizai eroarea sistematic care se elimin la efectuarea diferenelor triple de ecuaii de obs. ale fazei purttoarei; Se elimina ambiguitatile . 43. Discutai inecuaia de mai jos, care apare n cazul poziionrii satelitare cinematice cu obs. de faz(diferene simple de ecuaii de obs.), cunoscnd semnificaia mrimilor care intervin: nj nt 3nt + nj + nt nj nr. de satelii; nt nr. de momente de nregistrare; (nr. de ecuaii nr.de necunoscute); nj nt 3nt + nj + nt nj nr. de satelii; nt nr. de momente de nregistrare; (nr. de ecuaii nr.de necunoscute) nj nt numarul total de observatii (nr.ecuatiilor) 3nt + nj + nt- numarul necunoscutelor unde: 3nt-coordonatele nj- ambiguitatile nj-corectiile de ceas ale receptorului B Din inecuatie se obtine conditia adica nj trebuie sa fie mai mare decat 4 ,deci in cazul pozitionarii relative cinematice este necesara receptionarea simulatana a minim 4 sateliti. Pt observatiile statice se folosesc 2 receptoare A si B care efectueaza nj observatii de sateliti comuni pe perioada a nt epoci de observatie folosind acelasi interval de inregistrare. Vor rezulta astfel nj * nt ecuatii. j = 1 / j AB (t ) + N j AB f j AB (t ) unde numarul de necunoscute este: -3 coordonate relative (XB, YB, ZB); -nj numarul de ambiguitati spre cei j sateliti observatiisimultan; -nt numar de diferente de corectii de ceas ale receptoarelor. Conditia sistemului de ecuatii este: nj nt 3 + nj + nt Numarul de epoci de observare trebuie sa satisfaca inegalitatea: nt Cazuri particulare: -nj=1 satelit comun observat nu exista solutie -nj=2 sateliti comuni observati nt5 epoci de observatii;
nj + 3 ; nj 1

16

-nj=3 sateliti comuni observati nt3 epoci de observatii; -nj=4 sateliti comuni observati nt>3 epoci de observatii; 44. Explicai notiunea de iniializare a observaiilor satelitare cinematice. Initializarea reprezinta procesul prin care se determina ambiguitatile initiale .Metode de initializare: -initializare statica pe un punct de coordonate cunoscute -initializare statica pe un punct de coordonate necunoscute -initializare prin permutarea antenelor (antenna swap) -initializare in miscare (OTF-on the fly)

17