Alte instincte primare: Matematica Numerele fac lumea moderna posibila: Intr-o lume fara numere neurologul Universitatii

din Rochester, Jessica Cantlon si colegii sai au observat recent in revista Tendintele in stiintele cognitive, nu am fi capabili sa construim un zgarie-nori, sa organizam alegeri nationale, sa planificam o nunta sau sa platim un pui la supermarket.. Rolul central al numerelor este de a testa strania abilitate a creierului de a le recunoaste si a de a le intelege- si Cantlon este printre cercetatorii care incearca sa inteleaga cum functioneaza aceste lucruri. In mod traditional, oamenii de stiinta cred ca am invatat sa utilizam numerele la fel cum invatam cum sa conducem masina, sau sa tastam cu doua degete. Din acest punct de vedere, numerele sunt o tehnologie, o inventie a omului la care creierul nostru se poate adapta. Cele mai vechi dovezi de oameni ce foloseau numerele dateaza de peste 30.000 de ani: oase si coarne de cerb marcate cu crestaturi, care sunt considerate de arheologi a fi mrci de numrare a voturilor. Utilizri mai sofisticate de numere au aprut doar mult mai trziu, coincid cu apariia altor tehnologii simple. Mesopotamienii au dezvoltat bazele aritmeticii, cu circa 5000 de ani n urm. Zero a fcut debutul n 876 d.Hr.. Oamenii de tiin arabi au pus bazele algebrei n secolul IX; calculul nu au aprut n plin floare, pn la sfritul anului 1600. n ciuda apariiei tardive a matematici superioare, exist tot mai multe dovezi ca numerele nu sunt cu adevrat o invenie recent. Cantlon i altii au aratat c specia noastr pare s aib o abilitate nnscut pentru matematica, o abilitate care poate a fost mprtita de ctre strmoii notri cu cel puin 30 milioane de ani in urma. Un semn c aceast abilitate este cu adevrat nnscut: copiii intra n lume, cu numere in cap. Veronique Izard, un psiholog cognitiv de la Universitatea Harvard, a demonstrat acest lucru ntr-un studiu recent al nou-nscuilor. Ea si colegii ei s-au jucat, au gngurit sunete pentru copii, cu diferite numere de sunete n fiecare studiu. Copiilor li s-au artat apoi un set de forme pe un ecran de computer, i oamenii de tiin au msorat ct timp copiii se uit la ea. (Durata de timp pe care un copil o petrece pentru a se uita la un obiect reflecta interesul su.) Nou-nascutii s-au uitat consecvent mai mult la ecran atunci cnd numrul de forme era potrivit cu numrul de sunete pe care doar ce le-au auzit . De exemplu, un copil care a auzit "tuuu, tuuu, tuuu, tuuu" s-ar uita mai lung la patru forme, mai puin la opt, i nc mai puin la doisprezece. Studiul lui Izard sugereaz faptul c nou-nscuii au deja o nelegere de baz a numerelor. Mai mult, conceptul lor de numere este abstract, ele pot s le transfere simturi de la sunete la imagini. Intuiia matematic se dezvolt pe msur ce cresc, dar sa probezi cresterea ei este dificil, deoarece copiii mai mari folosesc atat abiliti nnscute, cat i cele pe care le invata. Deci, oamenii de stiinta au venit cu metode de a fora oamenii s se bazeze numai pe intuiie. Cantlon, in colaborare cu Elizabeth Brannon de la Universitatea Duke, a condus un experiment n care subiecii aduli vedea un set de puncte pe un ecranul computerului pentru aproximativ o jumtate de secund, urmat de un al doilea set. Dup o pauz, participanii vedeau dou seturi de puncte in partea lateral. Ei au apoi un pic mai mult de o secund pentru a alege setul care este suma a dou imagini anterioare. Oamenii fac

destul de bine la aceste teste, iar explicatia este ciudata: Ei tiu c ei au dreptate, dar nu tiu cum au ajuns rspunsul. Chiar i la copiii mici pe care nu poti conta nc, aceste studii au evideniat, procesarea creierului in mod automat al numerelor. De la copilrie la btrnee, intuitia matematica urmeaz consecvent dou reguli. Una dintre ele este c oamenii reusesc mai bine atunci cnd numerele sunt mici dect atunci cnd sunt mari. Cealalt este c oamenii reusesc mai bine atunci cnd raportul dintre numrul mai mare si cel mai mic, este unul este mai mare. Cu alte cuvinte, oamenii sunt mult mai probabil sa spuna corect 2 din 4 dect s spuna 6 din 8, chiar dac ambele perechi de numere difer de doi. Pe msur ce mbtrnim, intuitia nostra devine mai precisa. Alte experimente au aratat ca un copil de ase luni poate distinge fiabil ntre numere care difer cu mai puin de un factor de doi (cum ar fi 4 i 8). In noua luni, raportul a scazut la 1,5 (8 i 12, de exemplu). i la maturitate ratia raportului este de doar 10-15 la sut. Faptul c aceleai dou reguli sunt ntotdeauna adevrate sugereaz c folosim acelai algoritm mental pe tot parcursul vieii noastre. Creierul scaneaz folosind imagistica prin rezonan magnetic (IRM) i tomografia cu emisie de pozitroni (PET) emit o lumin cu privire la modul creierului nostru de a efectua algoritmul. Neurologii au descoperit ca atunci cand oamenii fac probleme matematice bazate pe intuiie, o fie de neuroni n partea de sus a creierului, care nconjoar zona numita sulcus intraparietal, consecvent devine activ. i cnd ne confruntm cu probleme mai dificile, cnd cifrele sunt mai mari sau mai aproape mpreun, aceast regiune devine mai activ. Psihologii bnuii c intuiia matematic c aceste neuroni ajuta la producerea pune bazele pentru toate tipurile noastre mai sofisticate de matematica. Justin Halberda de la Universitatea Johns Hopkins si colegii sai au efectuat recent un studiu spune de intuiie matematice ntr-un grup de 14 de ani. Unii dintre copii au demonstrat o intuitie mult mai precisa dect altele. Halberda s-a uitat apoi la scorurile subietilor, la testele standardizate de catre coal. Studenii care au avut o intuiie matematica mai clar au obtinut note mai bune la testele de matematica de la grdini mai departe. Faptul c copiii au o intuitie matematica cu mult timp nainte chiar de a ncepe scoala implic faptul c strmoii notri au avut o evolutie rapida. ntr-adevr, cercetrile recente indic faptul c strmoii notri poseda o astfel de intuitie cu mult timp nainte ca acestia sa poata merge n picioare. Oamenii de stiinta au descoperit ca primatele, inclusiv maimue rhesus, pot rezolva unele dintre problemele matematice pe care noi le putem rezolva. Furnizarea de dovezi in legatura cu acest patrimoniu comun, Cantlon i Brannon au fost capabili s predea maimuelor pentru a dovedi un plus de intuiie. Intuiia animalelor "este aproximativ la fel de buna ca a nostra, i urmeaz aceleai reguli. Cand raportul dintre numerele devine mai mare, maimuele sunt tot mai susceptibile de a o alege pe cea potrivit. i cnd maimuele utilizeaza intuitia lor matematica, ei se bazeaz pe aceeai regiune a creierului n jurul sulcusului intraparietal. Maimuele pot nva chiar numere scrise, iar pentru copii abilitate se dezvolta doar in jurul varstei de 5. n scopul de a face legtura dintre un 2 i o pereche de obiecte, copiii folosesc o regiune a creierului situata sub templu numita cortexul prefrontal dorsolateral. Aceast regiune este ca un magazin de fierar pentru

forjare asociaiilor ntre semne i concepte. Odat ce asociaia a fost formata, copii recunosc scris rapid a numerelor, i cortexul prefrontal dorsolateral devine linitit. Maimutele pot nva, cu formare suficienta, sa aleaga un 4 n cazul n care vd patru puncte pe un ecran. Andreas Nieder, un fiziolog la Universitatea din Tbingen, i colegii si au descoperit c, la fel ca si copiii, maimuele utilizeaza cortexul lor prefrontal dorsolateral pentru a face aceste asociaii. nu o maimu intelege de fapt ceea ce semnific un raport scris 4? Pentru a afla, Nieder i fostul su elev Ilka pregatesc maimuta Diester pentru un nou experiment. Maimua nvata s apese o prghie, dup care a vzut un numr urmat de un alt. Dac numerele sunt potrivite, maimuta ar putea elibera maneta pentru a obine un jet de suc. Dac numerele nu se potrivesc, maimua a trebuit s in maneta apsat pn la un numr nou aprut, care a fost ntotdeauna unul potivit. Maimua a fost capabila s nvee sa elibereze maneta pentru numere potivite i s o pstreze n jos pentru numere care nu se potrivesc. Dac ei au reuit pur i simplu sa potriveasca forme, v-ai atepta s le confunda, uneori, un numr similar ca aspect: Ei ar putea alege un 4, deoarece ambele sunt realizate din linii drepte, de exemplu. Dar Diester i Nieder a constatat c maimuele confunda ntr-un mod diferit. Maimuele cel mai probabil amesteca numerele care au fost aproape una de alta:1 i 2, de exemplu. Mai mult, maimuelor le-a luat mai mult timp pentru a elibera maneta dac numerele potivite sunt mai mari dect n cazul n care sunt mai mici, cercetatorii realizand c animalele au rspuns la cantitate, nu la forma. Odat ce strmoii notri au realizat ca au instinctul natural pentru numere cu o capacitate de a intelege simbolurile, totul s-a schimbat. Matematica a devenit o limb de idei i msurtori. Pentru neurologi, aceste studii ridic o ntrebare profund. Daca maimutele au astfel de fundaii solide pentru numere, de ce nu pot ei efectua matematic la nivel nalt? Gsirea unui rspuns poate ne ajuta sa intelegem ceea ce face ca oamenii sa stapananeasca mult mai bine numerele in comparatie cu alte animale. Nieder i Cantlon a tot speculat c diferena const n capacitatea noastr de a nelege simbolurile, care ne permite s transformam intuitia noastra aproximativa de numere ntr-o nelegere exact. Cnd spunem "2", ne referim la o cantitate exact, nu ", probabil, 2, dar poate 1 sau 3." Putem nva apoi regulile de prelucrare a cifrelor exacte repede. i apoi putem generaliza aceste norme de la un numr la altul, astfel, nelegem principiile generale matematice. Alte primate, lipsite de creierul nostru simbolic, pot lua mii de studii de a nva o nou regul. Studiile recente pe maimue i sugari arunca o lumina noua asupra oaselor vechi crestate. Numerele mai vechi nregistrate coincid cu prima apariie a multe alte expresii de gndire abstract, de la flaute os la sculpturi de zaftig si figuri feminine. Odat ce strmoii notri au nceput s lege instinctul lor natural pentru numerele cu o capacitate nou de a nelege simbolurile, totul s-a schimbat. Matematica a devenit o limb de idei, de msurtori, i de posibilitile de inginerie. Restul zgrie-norilor i supermarket-urilor fost doar o chestiune de derivare.