De ce este cicoarea buna pentru organism

Cicoarea are multe beneficii in ceea ce priveste sanatatea organismului. Frunzele, floarea si radacinile, toate sunt comestibile, atat timp cat nimeresti bine planta pe care vrei sa o consumi. Floarea sa este de un albastru deschis, luminos sau de culoarea lavandei, si are un diametru de 2-4 centimetri, inflorind din iunie pana in octombrie. Seamana putin cu papadia la frunze, dar pe masura ce planta creste acestea se fac mai mici. Conform Suite 101, atunci cand creste pe deplin, cicoarea poate avea intre 90 si 180 de centimetri inaltime. Este comestibila Cicoarea este comestibila si chiar indicata. Frunzele sunt cele mai gustoase primavara si vara, atunci cand temperatura nu este foarte ridicata. Si florile se pot consuma, dar cea mai cunoscuta si folosita parte este radacina. Este plina de vitamina A, B, C, E si K, dar si de potasiu, calciu, fosfor, cupru, zinc si magneziu. Are si inulina, care scade riscul aparitiei cancerului de colon si mentine oasele sanatoase. Beneficii Este indicata si pentru cei care vor sa aiba un nivel mai scazut al colesterolului, stimuland si sistemul imunitar si potolind bolile intestinale, datorita faptului ca alunga bacteriile periculoase. Din acest punct de vedere, aduce aceleasi beneficii ca si iaurtul. Aceasta planta salbatica este cunoscuta si pentru puterea de a creste apetitul, stimuland secretia bilei si a urinei. Radacina de cicoare este folosita pentru ameliorarea gutei, a infectiilor pielii, a febrei, anuland... mai mult

Terapia cu flori si beneficiile ei

La inceputul anilor 30, medicii britanici au descoperit ca sanatatea emotionala este determinanta pentru eficienta tratamentelor medicamentoase si starii generale a tuturor pacientilor care sufera de anumite afectiuni. Anxietatea, gelozia, frica, resentimentele si lipsa de incredere in sine sunt dar cateva stari emotionale care reduc eficienta oricaror tratamente aplicate bolnavilor, informeaza healthy.net. In studiile lor pentru cautarea remediilor in pastrarea sanatatii emotionale, cercetatorii au descoperit 38 de flori si arbori care au efecte curative. Astfel terapia florilor a devenit o adevarata practica psihologica, ce trateaza cu succes afectiunile emotionale. Extractele din flori, folosite drept tratament, ofera astfel o noua directie in medicina alternativa, pentru ca ele s-au folosit de peste 60 de ani cu succes in asigurarea sanatatii emotionale. "Am incercat sa gasim efectele curative ale unei diete sanatoase, unui mod de viata corespunzator si nu am realizat ca, de fapt, multe persoane sunt influentate de mirosul unei flori sau plimbarile in natura. Depresiile, procesele de constiinta si frica isi gasesc remediu in natura", a spus medicul britanic Edward Bach. Florile, medicament emotional Agrimonia sau turtita mare este o planta erbacee, inalta de 30 pana la 100 de cm, acoperita cu perisori fini. Tulpina este dreapta si se termina cu inflorescente neramificate. Creste prin tufisuri, in locuri uscate, atat la campie cat si la munte. Are... mai mult
Marti, 30 Iunie 2009, ora 08:03 Alte articole despre: terapia florilor, flori sanatate, copaci sanatate

Bea ceai ca sa slabesti

Una dintre cele mai simple metode de slabit o reprezinta ceaiurile care au un efect laxativ grabind tranzitul intestinal, elimina excesul de apa si echilibreaza activitatea endocrina. Daca vrei sa stii care sunt plantele cu care sa iti prepari ceaiurile de slabit poti sa consulti lista de mai jos si sa te pui pe treaba, anunta revista Avantaje. Puteti pierde kilogramele in plus cu ajutorul ceaiului verde, teina, ceaiul negru, cicoarea, crusinul, feniculul, gingseng, hibiscus, lamaia, lemnul dulce, lemongrass, leusteanul, lotus, macesele, matasea de porumb, menta, frunze de mesteacan, nalba, papadie, senna, soc, trei-frati-patati, urzica si volbura. Cu toate acestea trebuie sa fiti atente si sa va informati despre efectele secundare pe care le pot avea aceste plante. Este recomandat sa preparati ceaiurile prin infuzie si mai putin prin decoct. Infuzia este cel mai utilizat mod de a prepara un ceai. Cand sa bei ceaiul de slabit

Pentru a-si atinge scopurile, ceaiurile se beau in anumite momente ale zilei, in functie de actiunea specifica a fiecaruia. Ceaiurile depurative se iau pe stomacul gol, deci inaintea meselor. Ceaiurile cu efect laxativ se beau dupa masa. Preferabil, seara, pentru ca efectul lor nu este instantaneu ci necesita 6-8 ore de procesare. In acest fel, ele actioneaza in timpul noptii iar efectul se va produce dimineata, la trezire, lasand tractul intestinal usor si relaxat. Ceaiurile diuretice nu se beau seara, pentru ca actioneaza... mai mult

Cicoarea i beneficiile ei

Specie peren, rspndit n puni i fnee, pe marginea drumurilor, a anurilor, a culturilor sau pe locuri necultivate din zona de cmpie pn la cea montan. Prile aeriene ale plantei conin un glicozid al esculetinei, dioxicumarin, numit i cicorin, inulin, arginin, colin, acid dicafeil-tartaric sau acid cicoric, levuloz, substane minerale (n special fier, fosfor, calciu etc.). Latexul din rdcini i rdcina conin substane triterpenice amare: lactucin i lactupicrin; inulin, intibin (tot o substan amar), fructoz, pentozane, colin, alfa i beta-lactucerol, taninuri, ulei esenial, rezine etc. Datorit subsantelor amare, inulinei i colinei, materia prima are proprieti eupeptic amare i colagoge. Graie acestor aciuni, infuziile sau decocturile din rdcin de cicoare reprezint o excelent butur pentru purificarea ficatului i a splinei i n tratamentul imediat dup icter. O doz de 2 cni pe zi s-a dovedit eficient pentru aceste afeciuni. Date mai recente din literatura stiinific de specialitate au demonstrat i o scdere remarcabil a colesterolului din snge. Aceast aciune sugereaz c n cazul n care se consum preparate culinare prjite i grsimi, o can sau dou de decoct de rdcin de cicoare constituie un factor protector pentru artere. O serie de cercetri efectuate timp de mai muli ani de ctre cer-cettorii egipteni au ajuns la rezultate semnificative n tratamentul tahi-cardiilor. Aceste cercetri se bazeaz pe prezena n rdcinile uscate de cicoare sau n produsele din aceast plant a substanelor active de tip digitalic. O alt aciune a preparatelor pe baz de rdcin de cicoare const n a neutraliza aciditatea gastric. Tot dup cercetri recente, se pare c decocturile de rdcin de cicoare au proprietatea de a aciona favorabil n litiaza biliar. De asemenea, uleiul esenial i rezinele din aceast plant, pe lng proprietile diuretice i laxative, au o uoar aciune hipoglicemiant i antitiroidian. Datorit substanelor amare, inulinei j colinei, att rdcinile ct i prile aeriene ale plantei au proprieti eupeptic-amare (uureaz digestia) i colagoge (favorizeaz evacuarea veziculei biliare). Cercetri mai recente au pus n eviden i o aciune moderat hipoglicemiant i antitiroidian. Mod de preparare i administrare Din 1-2 lingurie de rdcin sfrmat la o can cu ap se prepar un decoct scurt (10 minute). Se beau 2-3 cni pe zi. Din prile aeriene ale plantei, ct i din rdcini, 2 lingurie la o can cu ap, se prepar o infuzie. Se beau 2 cni pe zi. Nu prezint contraindicaii.

Cicoarea (Cichorium intybus)

Denumire tiinific Cichorium intybus

Denumiri populare (regionale) Andiv, ppdie, greier-de-toamn

Etimologie Limba latin cichoria (=cichorium).

Tipologie Plant erbacee cu flori albastre, trandafirii sau albe, cultivat pentru rdcinile sale. Cicoarea pentru frunze (Cichorium intybus var. foliosus) este o varietate cultivat de cicoare (vezi Andiva), care se aseamn att ca aspect, ct i ca valoare, cu andivele, fiind ntlnit de multe ori sub aceast denumire. Provenien Este cunoscut din antichitate i se pare c a fost identificat n Egipt, bazinul Mediteranei i chiar Orient. Importan Este o plant medicinal recunoscut, dar i un nlocuitor pentru cafea, fr pericolul dependenei de cafein.

Istoric Cicoarea n cultur era cunoscut nc din vremuri ndeprtate, pe rmurile Mrii Mediterane. Era cultivat de ctre egipteni i romani i folosit n salate. Din secolul al XVII-lea n mai multe ri rdcinile de cicoare au nceput a fi folosite n loc de cafea. Cicoarea crete n Europa, Siberia, Asia Mijlocie, n flora spontan, n locuri virane, pe marginea drumurilor. Se cultiv i pe suprafee mari pentru verdea i pentru rdcini aromate. Aria de rspndire Internaional

Romnia Este o plant erbacee, foarte rspndit la noi, ncepnd de la es i pn la munte, crete pe locuri necultivate, pe marginea drumurilor i rurilor. Deoarece recoltele de cicoare pentru frunze se obin toamna, iarna i primvara devreme, acest soi

legumicol aduce pe mas principii sntoase deosebit de utile n sezonul rece. ns, din pcate, aceast varietate este puin cunoscut i aproape deloc cultivat sau utilizat n Romnia.

Partea comestibil Se utilizeaz frunzele, florile pentru ceai i chiar rdcinile, n medicin i farmaceutic. Particulariti Exist dou soiuri de cicoare: soiuri de frunze pentru salate i soiuri pentru rdcini. Soiurile pentru frunze se numesc andive i escariol. Soiurile andive sunt foarte frumoase, decorative, cu rozeta de frunze zimat i crea, la soiurile escariol frunzele sunt ntregi ca la salata obinuit.

Mod de cultivare Cicoarea se seamn primvara, n luna mai, n rnduri distanate la 40-50 cm. Pentru cultivarea soiurilor de frunze, rdcinile se sdesc, de obicei, iarna ori primvara, dup varza alb sau conopid. Peste o lun dup sdire frunzele sunt bune de ntrebuinare. Ca s fie mai bune la gust, ele se nlbesc. Pentru aceasta, se acoper cu o pelicul neagr, ca s nu ptrund peste ele lumina solar. Frunzele nlbite sunt ntrebuinate n stare crud, iar cele nenlbite se fierb.

Terenul Planta prefer locuri deschise, cu sol fertil, bine afnat. Semine Se nmulete prin semine i prin desfacerea tufelor. ngrminte n primul an de cultur nu se pun ngrminte, apoi se utilizeaz ngrmnt organic fermentat.

Utilaje Se poate folosi o semntoare de tip SUP-21 sau, dac se merge pe variant semi-mecanizat, o semntoare pe patru rnduri cu traciune animal. Solul se afneaz prin 2-3 praile ca s fie pregtit pentru cultura de suprafa.

Plantare Cicoarea este o mare iubitoare de soare i crete n locuri deschise, cum ar fi fneele i pajitile, marginile de drum, terenurile virane, din cmpie i pn n zonele montane joase. Vecintate Se mpac foarte bine cu andivele, sfecla, elina.

ntreinere i ngrijire Este rezistent la temperaturi sczute. Nu trebuie udat foarte des, deoarece rdcina poate putrezi. i place i solul nisipos i uor. Plantele tinere trebuie protejate de temperaturi sub 5 grade Celsius i au nevoie de mai mult lumin pentru a se dezvolta. Duntori Insecte de grdin sau de pmnt. Modaliti de lupt contra duntorilor Stropire, dac este cazul. Mod i perioad de recoltare De la cicoare se recolteaz pentru uz medicinal att prile aeriene, ct i rdcina. Partea aerian (Herba Cichorii) se recolteaz n perioada nfloririi, din iulie pn n septembrie. Rdcinile (Radix Cichorii) se recolteaz toamna, n septembrie noiembrie, prin dezgropare cu cazmaua. Dup culegere, rdcina se spal n curent de ap repede, dup care se despic pe lungime i se pune la uscat n strat subire, ntr-un loc uscat i clduros. Condiii de pstrare Dup ncheierea procesului de uscare (cnd rdcinile devin rigide i se rup cu un pocnet sec), se depoziteaz n saci de hrtie, n locuri curate i uscate. Reacia la condiiile de mediu Cicoarea este o plant relativ rezistent la frig, ns temperaturile joase din timpul semnatului sau ngheurile de toamn le suport cu greu, cu toate c rdcinile suport un ger de pn la minus 30C.

Soiuri Pentru frunze sau pentru rdcin (ori decorativ). Rotaia culturilor Nu este cazul.

Beneficii pentru organism Principiile active din cicoare confer plantei efect stomahic, colagog, hepatoprotector, depurativ, uor sedativ, antiaritmic, hipotensiv, hipoglicemiant, laxativ.

Aport caloric Ambele pri ale plantei (aerian i rdcin) conin cicorin, lactucin, inulin, flavonoizi, acizi polifenoli carboxilici. Frunzele conin n plus acid tartric. Cicoarea conine fier, fosfor, magneziu, potasiu, calciu, cupru i multe vitamine (A, B1, B2, C, K i PP).

Sfaturi de consum Andivele sunt foarte cutate pentru gustul lor plcut, uor amrui. Conin vitaminele A, B1, B2, sruri minerale (calciu, potasiu, sodiu, fosfor, mangan, magneziu). Pe lng folosirea lor n alimentaie, crude sau fierte, andivele pot fi folosite i n mod terapeutic, tocmai datorit gustului lor amrui, tonic, de stimulare a poftei de mncare i a secreiilor gastrice. Cicoarea se mai poate folosi sub form de ceai n alimentaie sau ca i cafea.

Utilizare n alimentaie Frunzele fragede ale varietii Foliosus se pot consuma sub form de salat. Spre deosebire de cafeaua obinut din boabele de cafea, cafeaua din cicoare nu prezint riscul dependenei sau al fenomenelor de psihoexcitaie. n plus, se pare c acest nlocuitor de cafea are efecte favorabile asupra digestiei i calmeaz durerile abdominale. Rdcina de cicoare prjit, ca nlocuitor de cafea, se poate procura din comer. Tratamente cosmetice sau recomandri medicale Preparatele din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea poftei de mncare, n tratamentul adjuvant al afeciunilor biliare i hepatice, n acnee, n constipaie. Pentru uz extern, n acnee, se recomand splturi sau comprese locale cu infuzie. nc din timpurile cele mai vechi, n medicina popular se ntrebuinau rdcini de cicoare uscate i extracte din ele ca o substan ce mrete apetitul, mbuntete digestia, tonific. Partea ierboas se folosea n cazuri de diaree i anemii. Sucul din cicoare era folosit n caz de friguri, iar infuzia la afeciuni hepatice, constipaii, hemoroizi i afeciuni de metabolism (eczeme, furunculi). Datorit principiilor amare, inulinei i colinei, produsul are proprieti eupeptic-amare i colagoge. Uleiul volatil i rina confer produsului proprieti uor diuretice. n prezent cicoarea se ntrebuineaz n medicin, n tratamentul gastritei, ulcerului stomacal i duodenal, hepatitelor, enterocolitelor i ca uor diuretic la diferite edeme. Extractul din rdcini uscate trateaz diabetul n form iniial, iar n cazul diabetului mai nvechit scade coninutul de zahr n urin. Glucozidele, inulina i intubina stimuleaz digestia, acioneaz benefic asupra aparatului cardiovascular i asupra sistemului nervos central, la metabolism. Cicoarea este recomandat n dieta bolnavilor de diabet zaharat. Reete

Industrii Alimentar, medicin, farmaceutic

Diverse n popor se spunea c cicoarea este cea mai mndr dintre ierburi, pentru c nflorete pn la primele zpezi i nu se teme de frig. Este nalt de pn la un metru, cu tulpina de un verde-cenuiu deschis i cu florile albastre, cu multe petale, inconfundabile. n Europa era considerat nc din antichitate un elixir pentru ficat i pentru digestie, precum i un puternic remediu mpotriva otrvurilor. n medicina popular romneasc, rdcina de cicoare fiart sau numai nmuiat n ap se ddea pentru cei ncuiai, adic pentru cei care sufereau de atonie gastro-intestinal i de constipaie. n Apuseni, rdcina de cicoare se folosea plmdit n rachiu sau n vin contra vtmturii (herniei) i a durerii la inim (ischemie cardiac dureroas). n Moldova, cicoarea se punea la nceputul iernii n scldtori mpreun cu iarba mare i cu fierea pmntului pentru a-i feri pe copii de rceli i de dureri de burt. Pentru friguri (malarie) se mai bea zeama de rdcin de cicoare. Cei bolnavi de jag (pirozis) beau de asemenea zeam de cicoare i erau pui s ling sare.

Taguri: Andiva, Cichorium intybus, cicoarea, cicoarea beneficii, cicoarea proprietati, consum cicoarea, cultura de cicoarea, despre Andiva, despre cicoarea, greier-de-toamn, ppdie

Din aceeasi categorie

Arahide (Arachis hypogaea)

Echinaceea (pallida)

Geniana (Gentiana lutea)

Conopida (Brassica oleracea)

Articole similare
o o o
Podbal (Tussilago farfara) Cicoarea este un nlocuior al cafelei Andiva (Cichorium endiva)