P. 1
Procedee de Sudare

Procedee de Sudare

|Views: 225|Likes:
Published by alinabranza

More info:

Published by: alinabranza on May 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2015

pdf

text

original

Cuprins 1)Argumentul 2)Definitii si clasificarii 3)Capitolul 1- Procedee de sudare 4)Capitolul 2- Clasificarea imbinarilor dupa procedeul de sudare 5)Capitolul 3- Modul

de prezentare si de notare a sudurilor 6)Capitolul 4- Sudabilitatea materialolor si aliajelor 7)Masuri de tehnica a securitatii muncii la sudarea metalelor

1

Argument

Am ales aceasta tema deoarece este un subiect foarte frumos de dezbatut intr-un proiect, si sa aflu cat mai multe informatii despre tehnologia de sudare. Sudarea este o tehnologie de imbinare nedemontabila a unor componente metalice prin interactiunea atomilor marginasi ai acestora. Imbinarea ce rezulta se numeste sudura iar ansamblul operatiilor necesare realizari ei este procedeul de sudare. Istoricii ne spun ca sudarea in focul de forja a fost primul procedeu cunoscut si aplicat inca din Antichitate, exista dovezi insa ca el s-ar fi folosit in vremuri si mai indepartate. La procedeul respectiv componentele se incalzesc in zona unde v-a rezulta sudura.Prin aceasta atomii primesc energie necesara scoaterii lor din stare de echilibru stabil, corespunzator unui nivel energetic minim. Dupa aceea componentele se alatira si ciocnindu-le atomii marginali se duc la distante egale sau mai mici decat parametrul retelei cristaline. In aceasta situatie ei se rearanjeaza in cristale comune componetelor,astfel ca sa se atinga un nou minim energetic, cristalele comune componentelor formeaza legatura macanica intre ele si minimul energetic asigura stabilirea sudurii. La sudare se foloseste fenomenul firesc de saturare a legaturilor nesaturate dintre atomii de la marginile componentelor de aceea aceasta tehnologie este cea mai eficienta dintre cele cunoscute.

2

realizata cu o sursa de energie.de exemplu incalzirea cu presarea.ca incalzirea locala. poarta denumirea si de cordon de sudura. cu care se realizeaza topirea sau deformarea marginilor materialelor de imbinat.DEFINITII SI CLASIFICARI 1.impreuna cu marginile adiacente. Cusatura. acesa se numeste metal sau material de adaos. Pentru realizarea sudurii sunt necesare surse de energie.formeaza imbinarea sudata. Metalul sau materialul de imbinare supus operatiei de sudare se numeste metal sau material de baza.frecarea sau cu surse combinate.Definitii Sudarea este o operatie de imbinare permanenta si nedemontabila a pieselor metalice sau nemetalice.presarea.Pentru 3 . iar daca pentru imbinare se foloseste un metal sau material suplimentar. Sudura care imbina piesele poate fi din metal de baza sau un amestec de metal de baza cu metal de baza cu metal de adaos . tinind seama ca ea trebuie realizata pe intreaga lungime de jur imprejurul piesei.

Totalitatea operatiilor tehnologice si a metodelor folosite pentru un anumit fel de sudare.2) . -sudare de incarcare (fig.Clasificarea procedeelor de sudare Procedeul de sudare reprezinta ansamblul operatiilor prin care se realizeaza imbinarea suudata.o zona de legatura ZL .1.Procedeele de sudare (STAS 5555/2-80) se clasifica dupa diferite criterii.o zona influentata termic ZIT in metalul de baza MB.o linie de topire LT (numai in cazul topirii metalului) .3). 2. Sudarea de imbinare se realizeaza prin topire sau prin presiune..1. 4 .in vederea obtinerii imbinarii sudate constituie un procedeu de sudare. a)Dupa scopul urmarit: -sudare de imbinare (fig.Prin sudarea de imbinare se realizeaza o sudura sau un ounct de sudura s .realizarea unei suduri este necesara o anumita sursa de energie si dupa modul ei de folosire se diferentiaza procedeele de sudare.

4) .1. zona de legatura ZL .In acest caz ZIT reprezinta portiunea din MB ramasa in stare solida .linia de topire LT .a carei structura s-a modificat datori caldurii dezvoltate in procesul de sudare.care consta din :stratul de incarcare SI . care se topesc in procesul de sudare si participa la realizarea imbinarii sudate. 5 . pe suprafata umei piese.Sudarea de incarcare se realizeaza prin acoperire cu metal de adaos depus prin sudare. Metalul de adaos (MA) este constituit dinmetal sau aliaj sub forma de vergele de sarma sau granule. b)Dupa modul de desfasurare a procedeului de sudare: -sudare prin topire (fig. -sudare prin presiune (fig.5).zona influentata termic si metalul de baza.1.

c)Dupa purtatorul de energie necesara sudurii : -sudare cu energie termica transmisa prin corpuri solide . -sudare cu energie termoelectrica (sudare prin rezistenta). fara aplicarea asupra acestora a unei forte si cu sau fara utilizarea unui metal de adaos. -sudare cu energie termochimica transmisa prin lichide . -sudare cu radiatii. 6 . cu sau fara incaslzirea locala a acestora (uneori pana la topire).6). -sudare automata in puncte.La sudarea prin topire se realizeaza incalzirea locului de imbinare a pieselor de sudat pana la topire. -sudare semimecanizata :WIG. cu sau fara utilizarea unui metal de adaos. -sudare cu energie mecamica . -incarcare prin sudare cu plasma . Sudarea prin presiune se realizeaza sub actiunuea unei forte transmise pieselor de sudat . -sudare cu energie termochimica transmisa prin gaze (sudare cu gaza) . e)Dupa modul de asociere a procedeelor mentionate por fi : -sudare mecanizata sub strat de flux .1. -sudare cu descarcari electrice in gaze (sudare cu arc electric) . d)Dupa modul de executie a cusaturii sudate (fig. MIG sau MAG .

gaze naturale )cu oxigen (fig. sub 4mm.la care sursa termica este o flacara rezultata din arderea unui gaz combustibil (acetilena. cum sunt : taierea. scobirea etc. 1) Procedeul se aplica la sudarea a numeroase materiala si aliaje. Procedeele de sudare prin topire cuprind toate procedeele la care marginile pieselor de imbinat sunt aduse cu ajutorul unor surse de incalzire.Sudarea cu arc electric formeaza grupa de procedee de 7 . Capitolul 1 Procedee de sudare In functie de starea in care sunt aduse marginile pieselor de sudat se deosebesc : procedeele de sudare prin topire si de sudare prin presiune. A.care dupa solidificare formeaza sudura.la care topirea margimilor de imbinat se realizeaza intre un electrod fuzibil sau nefuzibil si piesa de sudat.Flacara de gaz este folosita si la multe procedee conexiunii. 2)Sudarea cu arc electric formeaza o grupa de procedee. si unde in general este topit succesiv si materialul de adaos.-sudare mecanizata cu plasma. in special pentru imbinarea de piese subtiri.cu arcul descoperit sau acoperit de un strat de flux sau intre 2 electrozi nefuzibili . Cele mai folosite procedee de sudare prin topire sunt : 1)Sudarea cu flacara de gaze. lipirea.in stare de topire.

independent de piesa de sudat (fig. 6).cuprinde numeroase variante.sudare cu arc electric formeaza grupa de procedee de sudare cele mai des folosite in industrie. cele mai importante fiind : cu arc electric cu electrod metalic (procedeul Slavianoff) invelit.Procedeul 8 . cu arc electric intre o sarmaelectrod fuzibila si piesa de sudat . reinvelit sau cu miez (fig. Tot in grupa procedeelor cu arc electric descoperit adica arc vizibil sunt cuprinse si procedeele care folosesc un mediu de gaz protector. a)Sudarea cu arc electric descoperit constituie grupa de procedee la care arcul electric este vizibil in timpul operatiei de sudare . sau amestec de gaze (fig. peste care se sufla un gaz protector inert sau activ. 4). cum sunt : cu arc electric intre un electrod nefuzibil de wolfram si piesa de sudat .cunoscut sub denumirea de procedeul Zerener. 3). cu arc electric cu electrod de carbune (procedeul Benardos fig. peste care este suflat un gaz protector inert (fig. inert sau activ. 2).5 ). cu arc electric intre doi electrozi de carbune .

procedeul se numeste sudarea cu hidrogen atomic (fig. arcul electric fiind mentinut independent de piesa de sudat . B.9). piesele se aseaza in pozitie verticala. Procedeele de sudare prin presiune cuprind procedeele la care marginile pieselor sunt puternic presate la rece sau incalzite. cu arc electric intre doi electrozi de wolfram ( procedeul Hangmuir) peste care se sufla hidrogen. otelul lichid format este turnat in forma executata in jurul pieselor de sudat. adica semiautomat sau automat. cum sunt aluminiul sau cuprul.poate fi mecanizat .Procedeul este folosit mecanizat.Incalzirea nu se aplica la materiale cu grad mare de deformare. una contra celeilalte. la care sudura se realizeaza numai prin presare. 3)Sudarea in baie de zgura este procedeul la care topirea sarmei de adaos se produce prin caldura pe care o dezvolta rezistenta electrica a unei bai de zgura la trecerea curentului electric (fig. dupa care prin bataia cu ciocanul sau prin presarea cu o 9 .7). iar inceputul operatiei se desfasoara ca la sudarea sub strat de flux .de aceea este folosit la sudarea semiautomata sau automata .8) adica arc nevizibil. pana la obtinerea sudurii. 4)Sudarea cu termit prin topire este un procedeu la care dupa aprinderea unui amestec de oxid de fier cu aluminiu intr-un creuzet si dupa scoaterea dopului din fundul creuzetului. dupa formarea bai de zgura procesul de sudare se desfasoara automat cu ajutorul a doua patine de cupru laterale. in urma fluxului o sarmaelectrod fuzibila introdusa in flux formeaza un arc electricacoperit (fig. In vederea sudarii. 1)La sudarea cu focul de forja capetele pieselor sunt incalzite la focul de forja pana la starea plastica. b)Sudarea cu arc electric acoperit este procedeul la care dupa ce un flux protector este presarat pe linia de sudare.

Sudarea in linie (fig. in carea caz capetele sunt aduse in stare de topire superficiala de un curent electric de intensitate mare. cu deosebira ca termitul incalzeste la exterior capetele pieselor de imbinat.presa (fig. dupa care se aplica presiunea necesara. iar prin presare se obtine o bavura subtire dupa refularea materialului topit . 2)La sudarea cu gaz prin presiune se incalzesc frontal marginile pana la topirea supreficiala sau pana la starea plastica cu o flacara. dupa care prin rezistenta electrica de contact si presare se obtine un punct sudat.11).deoarece presiunea se aplica pe suprafetele de contact ale pieselor de imbinat.care se executa la table sau piese suprapuse. dupa numarul electrozilor de contact. Sudarea prin puncte (fig. Se deosebesc procedeele : Sudarea cap la cap (fig. prin care trece curentul de sudare si care prin presiune antreneaza piesele de 10 . 4)Sudarea electrica prin presiune formeaza grupa procedeelor la care incalzirea locala a pieselor de sudat se produce dupa trecerea unui curent electric de intensitate mare sau foarte mare.13).10) se obtine imbinarea . care se executa fie in stare solida . 3)Sudarea cu termit prin presiune se aseamana cu procedeul de sudare cu termit prin topire. dupa modul de actionare a electrozilor de contact. iar imbinarea se obtine prin presarea pieselor una contra celeilalte. 12).Procedeul are mai multe variante. este cel mai vechi procedeu de sudare cunoscut. stranse intre electrozii de sudare. prin contactul dintre piesele de sudat cu aplicarea presiunii necesare de sudare. iar la locul sudat din cauza presiunii se produce o ingrosare. fie prin topire intermediara.cu un curent electric care nu topeste capetele. dupa forma tablelor (plana sau cu reliefuri) . Aceasta grupa de procedee se mai nuleste si sudarea prin contact.care se executa cu ajutorul a doua rolerlectrozi.

cu ajutorul unui suflu de oxigen. cand aliajul de lipire are temperatura de lipire sub 450°C. Astazi. cele mai importante sunt : Taierea cu flacara de gaz sau cu arc electric care se realizeaza prin topire sau prin ardere. arderea intensa a materialului de baza aduce la o taiere de separare. C. acoperiri de suprafete. in functie de modul cum sunt antrenate rolele (cu impulsuri sau modulat). dupa care piesele se preseaza. 5)Sudarea prin inductie este procedeul la care piesele de sudat sunt incalzie prin inducere unei energii electromagnetice de inalta frecventa.care de aduce la locul de taiere dupa ce marginile au fost aduse la temperatura de ardere . Sursele de energie pentru sudare pot fi folosite si la taieri. de modul de asezare a tablelor (suprapuse sau cap la cap cu folii). cum sunt lipiturile.Procedeul are mai multe variante. uneori chiar pentru imbinari neomogene. pentru lipirea 11 . gauriri. cu ajutorul unui suflu de oxigen. 6)Sudarea cu energie inmagazinata este procedeul la care curentul de sudare este produs prin descarcarea brusca a energiei inmagazinate de un acumulator de energie (baterie de condensatoare) in circuitul de sudare . prin incalzirea marginilor la temperaturi inferioare temperaturii de topire. lipirea se numeste moale. Procedee conexe suduri.sudat.care se aduce la topire sau prin ardere. se numeste tare (brazare).Dintre procedeele conexe sudarii. Lipirea este un procedeu de imbinare nedemontabila. iar cand temperatura de topire a aliajului este de peste 450°C. obtinindu-se o sudura continua. a materialelor de lipit cu materialul de adaos eterogen . concominent cu exercitarea unei presiuni mecanice de presare. 7)Sudarea prin frecarea se executa prin frecarea pieselor de sudat pana se degaja caldura necesara sudurii. tesituri.procedeul este folosit la sudarea materialelor de natura diferita si la imbinaarea pieselor foarte subtiri.

care sunt pulveruzate pe suprafetele active ale pieselor. Pentru sudarea cu gaz. In tabelul 3sunt indicate rosturile si imbinarile sudate pentru otel carbon si pentru otel slab aliat de constructie. iar sudarea tablelor cu grosimea de peste 6 mm se poate executa si pe un suport din otel.20mm. grosimea maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de 12 mm.metalelor este larg folosita lipirea cu adezivi sintetici.Pentru sudarea manuala cu arc electric cu electrozi inveliti.40 mm. Imbinari sudate cu arc electric cu electrozi inveliti. b. operatie se numeste metalizare. adica si cu materiale nemetalice. Se recomanda ca sudarea in I a tablelor subtiri pana la 2 mm sa fie efectuata pe un support de cupru. asezat la radacina sudurii cu dimensiumea de 3*20 mm. pentru sudurile in I . in vederea maririi duratei de exploatare a pieselor acoperite.In tabelul 2 sunt date cele mai caracteristice rosturi ale acrstui procedeu si formele imbinarilor dupa sudare. grosimea maxima a metalului de baza pana la care sunt date rosturile imbinarilor sudate este de : 5 mm.In cazul acoperirii pieselor cu straturi din metale. aliaje. Acoperirea consta in executarea de straturi adersnte foarte subtiri din metale. pentru sudurile in V si Y . Flamarea consta in curatirea de oxizi si impuritati a suprafetelor pieselor turnate sau laminate cu flacara de gaze si ox Capitolul 2 Clasificarea imbinariilor sudate dupa procedeul de sudare a. pentru sudurile in X. cabluri. Imbinari sudate cu flacara cu gaz. care ramane sudat de imbinare.Sudarea in V poate fi executata cu tablele cap la cap. pastrandu-se interstitiul b. in care caz se ia 12 .

pentru grosimi mai mari este folosita sudarea in baie de zgura. sudura se executa pe perna de flux. pentru sudurile peste cap se recomanda unghiul de 60°.se recomanda prelucrarea simetrica.Sudurile in Y se executa la table cu grosimea de 8….50 mm grosimea numai pe suport de otel .Sudarea sub flux are o varietare mult mai mare de forme dimensiuni de rosturi. se executa pana la grosimea tablelor de 60 mm . 13 .se poate merge pana la grosimi de table de 50mm (imbinare in 21). mai pot fi executate la table suprapuse si imbinari in gauri rotunde sau alungite.Unghiul de deschidere α° la sudarea in V sau Y. Sudarea sub flux sau combinata . Imbinari sudate sub flux. iar adancimea prelucrata h mai mica. astfel se produc strapungeri.30 mm la fel ca si cele in I si 2I . la unele rosturi sudarea sub flux se executa dupa ce in prealabil a fost executarea primului strat pe perna de flux. pe perna de flux sau pe suport de cupru. in multe cazuri . c.iar in cazul cand sudura poate fi executata din ambele parti . se recomanada ca α2 > 50°. In tabelul 4 sunt date cateva suduri folosite la imbinarea prin acest procedeu. sudurile cap la cap I pot fi executate dintr-o singura parte pana la grosimi de 10mm . Deoarece patrunderea la acest procedeu este mare. iar in cazul sudurilor nesimetrice. se recomanda sa fie luat de 50…60° . Deoarece sudarea sub flux poate fi executata in combinatie cu sudare manuala cu electrozi inveliti .In toate cazurile. iar la sudarea tablelor subtiri pe un suport de cupru cu flux. Sudurile in V se executa la tablele de 4…. In afara de imbinarile date in tabele 3. care ramane sudat de imbinare. sub flux si manuala cu electrozi inveliti.b=4…8 mm.La rosturile in X.

prima cusatura fiind executata pe perna de flux. cu patrunderea de peste 60% din grosimea.Pentru sudarea in mediu de gaz protector.atunci unghiul de deschidere se ia de 50…60° . -fara perna de flux.iar sudura se numeste in V / I. destinata tablelor cu grosimea pana la 60mm. poate fi executata in mai multe moduri : -prima cusatura pe perna de flux . Sudarea in 2I se executa pe ambele parti. ele se 14 . Sudurile de colt se executa la table dispuse in T pe una sau pe ambele parti. cu deschiderea rostului b <1 . care se sudeaza de imbinare. Sudarea X. Sudurile in L pot fi si de colt exterior. in cazul cand ele se executa pe muchia exterioara a doua table perpendiulare intre ele. in care caz rostul se executa asimetric cu o adancime pe partea sudata manual de 8…. Imbinari sudate in mediul de gaz protector. precum si la tablele suprapuse . care ramane sudat de imbinare. Sudura in V se executa pe support de otel. d. sau poate fi executata si manual si manual la table de otel cu grosimea de maximum 12mm . cu electrozi inveliti sub flux iar pentru sudarea cu electrod nefuzibil.acest mod de imbinare se utilizeaza la tablele intre 14 si 30 mm grosime. dupa care cusatura pe partea opusa se executata sub flux. -cu sudare manuala.10 mm.Sudurile in I pot fi executate si pe suport de otel . In general. Sudurile in Y pe o singura parte se executa pe suport de cupru sau pe perna de flux. ele se aproprie de cele aratate pentru procedeele electrice. rosturile se stabilesc in functie de procedeul de sudare aplicat. iar in cazul cand radacina se sudeaza manual (pe partea opusa).

iatimea rostului se ia 25 si 35mm. La aceste suduri se admite si completarea la radacina in cazul cand nu s-a produs patrunderea necesara. e. se sudeaza cap la cap. imbinarile se executa cu marginile drepte. fara prelucrarea marginilor.In cazul sudurii prin procedeul cu electrod de wolfram in mediul de gaz inert. Formele si dimensiunile rosturilor. in care caz sudura ia forma V / . sudura poate fi executata si in K. la radacina.cu mentinerea unui rost cel putin egal cu grosimea peste 4mm se prelucreaza in V la 90°. sub 3mm. pe partea opusa sudurii. Pentru sudarea metalelor si aliajelor neferoase. 15 .Imbinari sudate pentru alte procedee. grosimea netesita c la radacina sudurii in Y poate fi marita.aproprie de cele pentru sudarea cu gaz. este absolut necesar sa se asigure si o protectie de gaz.6 mm. La sudare. in I. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor difera. cele mai utilizate sunt date in tabelul 5.Sudurile in L sau in T se executa tot prin imbinari cu rosturi drepte. Deoarece acest procedeu are o buna patrundere.rosturile se executa diferit fata de cele pentru otel. Pentru sudarea in baie de zgura. tablele subtiri. iar rostul b se ia de 1….3mm. Sudura in ½ V si ½ Y se executa la table dispuse in T.iar pentru grosimi de 10mm.Este necesar sa se tina seama si de caracteristicile metalului sau aliajului de sudat. luindu-se 4….La sudarea tablelor de otel cu grosimea intre 40 si 200mm. la sudarea in mediu de CO2.

Locul sudurii este indicat printr-o linie terminata cu o sageata . 16 .Diferitele simboluri si notatii folosite in desene au urmatoarele semnificatii : -rost cap la cap in I cu margini drepte. sudurile se reprezinta schematic prin simboluri si forma rostului urmata de dimensiunile acestuia in mm si lungimea sudurii. -pentru rost cap la cap in V prelucrat la α° . l. distantate intre ele cu b mm.Capitolul 3 MODUL DE PREZENTARE SI DE NOTARE A SUDURILOR In desene. in mm.

-rost cap la cap in X prelucrat la α1° si α2° cu marginile distantate intre ele cu b mm -rost cap la cap in ½ V prelucrat la una dintre margini la α° si cu marginile distantate intre ele cu b mm . 17 .-rost cap la cap in Y prelucrat la α° . acest rost poate fi folosit si la suduri in T . cu margini distantate intre ele cu b mm .

in cazul cand catetele sudurii sunt egale. adica valorile celor doua capete ale sudurii de grosimea a . in special cele de 18 . in fata simbolului ∆ valorile k1 si k2. Sudurile intrerupte discontinue se noteaza cu fractia l/t. rostul poate fi folosit si la suduri in T. -sudura de colt exterior sau interior. linia de fractie se inlocuieste cu semnul Z.-rost cap la cap in K prelucrat la una din margini cu α1° si α2° si cu marginile distantate intre ele cu b mm . se indica in fata simbolului numai valoarea catetei k sau dupa simbol valoarea a . la care se indica. la table supra puse. sudurile . iar t este pasul . pe muchie. de la caz la caz. in care l este lungimea portiunii cusaturii. la cusaturi in zigzag . fractia este folosita la cusaturi intrerupte (discontinue) asezate fata in fata .

cu reprezentare detaliata si schematica . care va fi expusa in continuare. deoarece este conditionata de foarte multi factori de natura metalurgica si constructiva si chiar de exploatare a ansamblului sudat. stabilizatoare. ∩ pentru suduri convexe ∪ pentru suduri concave . continutul de gaze si de elemente.in general. se executa cu suprafetele superioare plane. In figura 14 se arata modul de notare a catorva suduri. astfel incat imbinarea obtinuta sa satisfaca toate conditiile tehnice de exploatare. se va reveni asupra ei prin formula carbonului echivalent.sudabilitatea este o caracteristica foarte complexa a unui material. 19 . dupa cum urmeaza : Simbolul Simbolul Simbolul  pentru suduri plane . concave sau convexe. tratamentele termice la care a fost supus. Dintre factorii de natura metalurgica pot fi mentionati : procedeul de elaborare a otelului respectiv. compozitia chimica. Deoarece compozitia chimica este foarte importanta pentru determinarea sudabilitatii. Capitolul 4 SUDABILITATEA MATERIALELOR SI ALIAJELOR Sudabilitatea materialelor sau a aliajelor este proprietatea acestora de a putea fi imbinate prin sudare.fara ca in vederea operatiei de sudare sa fie luate masuri de incalzire sau dupa sudare sa se recurga la tratamente termice.colt.

locurile unde sunt amplasate cusaturile .La sudarea otelurilor cu continut de carbon echivalent mai mare trebuie sa fie luate anumite masuri speciale . in mm.0024 In care s este grosimea tablei de sudat. Celelalte elemente continute in otel influenteaza.5%.Factorii de natura tehnologica sunt : modul de asamblare cu suduri de prindere. de scule ). cu cat continutul de carbon este mai redus. suceesiunea de executie a cusaturilor. Sudabilitatea otelurilor poate fin ameliorata. avand 0. In conformitate cu standardul din tara noastra.ci numai posibila .cu atat sudabilitatea lor este mai buna. sudabilitatea otelului si de aceea la aprecierea sudabilitatii unui otel. cu care in mod normal nu se obtin inbinari sudate de calitate (oteluri de imbunatatire. Factorii de exploatare influenteaza durabilitatea constructiei sudate. daca in timpul operatiilor de sudare a materialul. S-a constatat ca la oteluri carbon si slab aliate. SUDABILITATEA OTELURILOR se determina cu ajutorul unei formule denumita formula carbonului echivalent. deoarece in exploatare ea este supusa la sarcini variabile. sudabilitatea otelurilor nealiate si slab aliate. procedeul de sudare folosit.care exprima influenta elementelor de adaos in comparatie cu carbonul. in afara de continutul de carbon. Sudabilitatea necorespunzatoare au otelurile nerecomandate pentru executarea constructiilor sudate. se tine seama si de carbonul echivalent (Cech). coroziunea.Carbonul echivalent se calculeaza cu relatia : Cech=%C + %Mn/6 + %Cr/5 + %Ni/15 + %Mo/4 + &Cu/13 + %P/2 +0. nu este buna . regimurile de sudare. de asemenea.22%C si Cech<0. Factorii de natura constructiva sunt : grosimea materialului de sudat. respectiv este preincalzit si daca la executia trecerilor de 20 . temperaturi inalte sau joase.

ceea ce face necesar ca in prealabil sa fie executate incercari in vederea aprecierii sudabilitatii acestora.25% si la sudarea otelurilor slab aliate. O clasificare a sudabilitatii diferitelor oteluri .700°C chiar peste 24 ore. cum sunt otelurile de scule. Fonta este un material foarte dificil de sudat de aceea sudarea se executa la cald. zincul. Electrozii folositi au de asemenea o mare influenta la sudare. iar pentru sudare sunt necesare surse puternice. temperatura care trebuie mentinuta in tot timpul sudurii.Electrozii cu invelis bazic dau cele mai bune rezultate la sudarea otelurilor cu continut de carbon mai mare de 0. Metalele neferoase si aliajele acestora sunt in general greu sudabile. fonta.iar dupa sudare racirea piesei trebuie sa fie efectuata un timp prelungit.Aluminiul si aliajele de aluminiu se sudeaza folosindu-se fluxuri si preincalzirea .depunere se aplica incalziri. folosindu-se si fluxuri decapante. in functie de continutul de carbon su de elementele de aliere folosite la constructii obisnuite este data in tabelul 1.Materialele greu sudabile. la temperatura de 650…. din cauza conductivitatii termice mari si afinitatii pe care le au fata de gaze. dupa ce piesa respectiva a fost incalzita la rosu inchis. nichelul.se folosesc numeroase alte metale si aliaje. Plumbul. in vederea operatiei de sudare . iar pentru oteluri cu sudabilitate necorespunzatoare sunt necesare preincalziri pana la 450°. magneziul si aliajele acestora se sudeaza prin procedeele cu flacara. Aceasta temperatura se mentine in tot timpul sudurii.Racirea materialelor sudate se recomanda sa se faca cu viteze cu cat mai reduse.se preincalzesc la peste 600°C. In afara de oteluri. . uneori 21 . sau foarte incet si in timp indelungat. Temperaturile de preincalzire se iau de minimum 100°C.

Deoarece radiatiile arcului electric provoaca efecte grave asupra pielii si ochilor.Tensiunile de peste 24 V si curentii mai mari de 0. Pentru prevenirea electrocutarilor se recomanda ca in timpul lucrului sudorul se poarte manusi de piele. a. se vor utiliza masti si ecrane de mina prevazute cu filtre din sticla colorata. chiar la o distanta de 10 m de locul sudurii. iar locurile de munca se vor ingradi cu paravane fixe sau mobile.Cuprul si aliajele de cupru (alama . Electrocutarea are loc in urma atingerii de catre sudor a pieselor neizolate ale circuitelor electrice aflate sub tensiune. MASURI DE TEHNICA A SECURITATII MUNCII LA SUDAREA METALELOR Reguli generale In tara noastra se acorda o atentie deosebita problemelor privitoare la protectia muncii. se folosesc fluxuri de dezoxidare .01A sunt periculoase pentru organizmul omenesc si pot cauza accidente grave.tombac .Masuri impotriva radiatiilor arcului electric. Comitetul de Stat pentru protectia muncii are elaborate numeroase instructiuni.Alte recomandari se vor face la descrierea aparatelor si tehnologiilor de sudare.preincalzirea si surse puternice pentru sudare. b.Prevenirea electrocutarii.bronz) se sudeaza dificil .In acest scop. 22 .alpaca . iar responsabilitatea asigurarii conditiilor de lucru igiene su a respectarii normelor in vigoare revin administratiei intreprinderilor.

In timpul lucrului.Masuri impotriva exploziilor si incendiilor.La sudarea in interiorul recipientelor inchise se vor lua masuri pentru asigurarea unei ventilatii abundente. 23 .c.In cazul sudarii de reparatie la recipienti. sudorul este obligat sa imbrace fie o salopeta din material compact sau o haina de panza de cort.Masuri impotriva intoxicarii prin gaze nocive degajate in timpul sudarii. precum si in incaltaminte. care sa-i protejeze mainile impotriva picaturilor si jambiere (ghetre) din piele care sa-i protejeze picioarele. daca generatoarele de acetilena nu sunt amplasate in incaperi separate la distante de cel putin 10m de orice sursa de foc. uscate iar buteliile si tuburile de oxigen vor fi ferite de contact cu grasimi sau uleiuri. este necesar sa se amenajeze.Pentru indepartarea prafului.Masuri pentru prevenirea exploziilor recipientilor. d. iar pantalonii trebuie sa acopere ghetele sudorului.In itmpul sudarii se degajeaza vapori. se vor lua masuri de interzicere a executarii lucrarilor de sudare recipientelor aflate sub presiune. vaporilor sigazelor din locul sudarii. in cazul cand gazele care se degaja la sudare contin substante toxice (compusi ai plumbului. Butoaiele de carbid se vor pastra in incaperi separate. Se vor lua astfel de masuri incit acestea sa nu poata intra in cutele sau buzunarele de la haine. e. zincului etc. Sudarea si taierea cu gaz pot provoca grave accidente.Sudorul este obligat sa poarte manusi de piele. fie un sort de pile. la locurile de sudura fixe guri de aspiratie. iar in cazul locurilor mobile conducte de aspiratie flexibile. iar golirea lor nu se fac conform prescriptiilor producatorului.) se vor folosi casti de protectie.Masuri de siguranta impotriva arsurilor provocate de catre picaturile de metal si zgura topita. f. gaze si praf foarte fin. substante care viciaza in mare parte aerul din jur.

Pentru prevenirea incendiilor. 24 . este necesar ca intre punctul de sudare si locul de asezare a materialelor explozive sau usor inflamabile sa existe o distanta de cel putin 5 m. precum si de prezenta unor materiale inflamabile in apropierea locului de sudat. capetele de electrozi nefolosite aruncate de sudori.g.La sudarea cu arc electric. picaturilor de metal topit sau zgurei topite. incendiile de datoresc scanteilor.Masuri pentru prevenirea incendiilor provocate de scanteile sau picaturile de metal topit imprastiate la sudarea cu arc electric. Aceste materiale se vor acoperi cu substante ignifuge.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->