Sunteți pe pagina 1din 122

rERtuLPovESTltnR ANULUI

iNERADINITEIE

WALDSRF

MATERIALDE TUIRU PENTRLIPEDAEOEI, PARINTISITOI EIIAREVOR5ASTIE

Poveqti pentru copii, spusein grddinileleWaldorf,culese,traduse qi

prelucrate chiar de citre educatoare.

Aceastaculegerea apdrut prin gdja DoamneieducatoareMariana Elena Voiculescu, ajutatd de educatoareleFilofteia Avramescugi Mirela Andrei

Autorului ii revine respuodre legah asupra odginattelii co4linutului ce4ii (partea scdse cat si desenata),asupra opiniilor personaleexprimatein cuprinsul ei, asupra traducerilordin bibliografiaconsultate, si asupraterminoiogieilolosite.

ARfrA/U{Nf

spiituala a anului capiii

uieluiescistoriapamdntuluide Iaprima lui zi de naqteregipdnd"

inprezentsau chiar'tnuiitor. Copiiise unesc an lumea uegetald",animald gi

. Ritmul anului ti uneptepe copii cu

fiinla

pamdntului. Prin poueptile spuse de-a tungLl

spiifuata

prezente tn basme 9i pouegt| le simt foarte aproape Si pot

comunicacu eleintr-unlimbajlnlelesnumaide ei.

A spune basme Si pouegticopiilorde la cea mai

frageda

careii

udrsta(olund)le trezegteuiefiiiricarele sunt familiare5i

hrdnesctntr-un mod uiu.Misiuneonoastrd.,o educatoareloreste

aceeade a aducetn fiinla

ale b'asmelorgipouegtilor formdnd gi intdrind

de reprezentdrigi de imaginiale uiitoruluiadult. Recomanddmaceastdanlegere,cape o trebuin{dzilnicdd.or

ea poate gi trebuie completatd.ca basmelegi pouegtilemarilar

sciitoi

Ion Creangd,M. Eminesa4 L. Tolstoi,etc.

copiilorcontinufuribogate 5i itmice

tn acest fel lumea -

cumsunt : Fra{ii Gnmm,A.C.Andersen,PetreIspirescu,

sFARSlTriLDEVnRA

SINITASIPESTEl.E

de Christiane Kutik

Addncdetot, pefundulunei miri, trdia cdndvao scoicd.Carapacea ei erainchisi la culoare,ca qi fundul mdrii. Trebuia sd te uili foarte atent, casdnu treciscoicacu vederea. Scoicanu fdceadproapenimic. Semulfumeasd.zacd.acoloqi s5.

priveasci uimitS.in

juruJ ei. Erau multe de adn:irat: plante acvaticede un

verdeinchis, un numdr mare de pietre qi diverqipeqti: mari qi mici, rotunzi qi colfuroqi. Celmai mult ii pldceascoiciicAndera Lune plini. Cdci atunci Luna stitea rotundA deasupra apei, iar lumina ei b15nd5,rdzbdtea pAnd pe fundul mdrii, la scoicanoastre.Ahrci ea steteafoarte liniqtiti, privea gi lua lumina aceeain lduntrul ei, in interior, in inima sa, Intr-o zi veniun peqteinot la scoicd. - Ia te uita, o scoice! - a zis peqtele.Aproapeca nu te-amvdzut, mdi scoiculild !

Peqtelevorbea a$a pentru cd era un pe$te foa-rtemdndru qi inchipuit. Apoi el-inspird puternic qi incepu sa inoate in fafa scoicii, incologi incoace.In felul acestael puteafi privit oCe din toatepdrlile gi i se

putea admira hdinula sclipitoarede'solzi.

g6ndiscoica.Sepoatesuci gi inv6rti. Estefoartemobil qi sprinten.Dar nu-i trecu pril gdnd scoicii,sd{ invidieze-pe pegte.Cdci ea era pur qi simpluo scoicdqi stateape fundul mdrii. Inajntede toate,ii plicea insd lumina bldndd a Lunii. Scoicaera mulfumiti cu eainsiqi. Peqtelenosbu dansdin cercin fala scoicii.El straluceaqi sclipea, iqi arataintreagaartd.Cici voiasdfie admirat.Cu aceastanu observicd deveneapericulos. Cdci se apropiaseun peste uriaq, cu botul larg deschis,fldmAnd,dupdpradd. - Fii atentI Fii atent! - strigdmiculascoicd.

Speriat,peqtelefugi. Cu o bitaie puternicAa aripioareisale codaiese salvdintr-o despicituri de stdncd.Acolostdteaqi inima ii bdteatare,dar

numai pentru scwtd. vreme.CAciin curald uiti orice pericol.

din nou s5.se arate, Da, acuma sdreachiar pdni

afari in aer. Cdcivoia sd sevaddin oglindaapei.Voia sA qtie cit e de

frumos. Insd pentru cd

multumit desine,deacolo. intr-o noapte,c6nd cerul era plin de stele,iar Luna strdJuceaplind $i rotundd, peqteleveni din nou inot la scoici. Scoicanoasfri stAtea acolo,foarteliniqtitdgificea ceeace-ipld.ceaatat demult sdfaci: asculta

ql pnvea.

frumos estepeqtele",se

$i

incepu

la suprafala apei, pdnd

scoicanu il admira, se ldudi singur qi inotd

Ce faci aici? - o intreba pe$tele.

- Sunt liniqtitd, rdspunsi

sd.-ii vorbeascd. Toate vorbesc: auzi

scoica. CAnd eqti liniqtit

lucrurile

apa, plantele, pi"tt"l".

C.rtd

incep

.gii

liniqtit toateincepsi strdluceascS,Vezicerul,stelele,Luna? Pegtelenu inlelegeanimic- - Llcrurile nu po'tvorbi,ziseel. Nu e nimic deosebitin ceeacevezi tu. E plictisitorsefli'liniatit. Defapt,eqtio scoiciplictisitoare'Trebuiesa te miqti,s6te migti,a;a cumfaceu.

Seintoa-rsedisprefuitor Si

in

plecedeacolo.

in noapteaaceeatrecu.un

ndvodul.Apoi aqtepti

ndvoduleraplin

plantede ap6, scoiii, peqti,lucruri utile qi inutile. Printre cei pringi se

a-flauqi scoicagipeqtelenostru.

pescarcu barca sa pe ma{e. El iqi aruncA

barcd pdnd dimineala. CAnd risdri Soarele,

qi -greu. Pescarulil tiase in barcd.Multe ieqirdla ivea15.:

Pesteleveneala peqte-.In

Pescarulincepusd-qigoleascinivodul.

cu

acolo. CAnd lui

Si

curdnd jumdtate d6 barcd se umplu

Unul se asemdna cu ceilalli. Chiar in zl.uaaceeafuri

pe$ti. Unul stdtea ianga.altul:

duqi la piafe-

-qi

in mAni scoica cu carapacea

v6ndu!i. Pescarul trbia numai cu pescuitul. Apoi pescarul scoasedin

ndvod ce se mai a{la

intunecatd, simli cn in ea trebuie sd se alle teinuita o cornoari. O

ramase u1uit. incd nu mai vdzuse niciodatd aqa o

deschisecu grjjd,

minundlie. Cdci partea interioard a carapacelorstrSluceaca argintul, iar

in scoicisealia o perlA,valoroasdqifrumoasi. Cici tot ceeace ascultase gi privise scoica,in pace Si liniqte, in ad6rtculm6rii, tot ceeace preluasein inima sa, deveniseo comoara,o

ariewnreti

nerli

TraduceredeDeliaPoPescu

POVEsTAPESTARUIUI

5lA PEsTlSoRULUlDEAIJR

.

deA. S. Pusktn

A fost odati un moq gi o babi,

Chiar pe malu1m5rii a-lbastreaveauo cocioabi

Scundd,veche,de oamenisdrmani,

in care au treit taman treizeci qi trei de ani,

Moqulprindea cu ndvodul peqtimititei.

Babatorceadin fuior cu furca er.

Zv6rlindu-qimoqul intr-o zi n6vodulintr-al apelorocol,

il scoaseplin doar cu ndmol'

L-a aruncat dil

$i 1-ascoscu iarbi de mare.

A treia oarAzveAemoqulnAvodul,de zor,

nou in apa cea mare

Si-1 scoatedoa-rcu un Peqtlqor.

Dar nu era un peqtiqorobiqnuit

Ci unul numai in solzi de aur ghintuit

$i

Spun6ndu-i cu grai omenesc: - Te rog, sd md scapi,moquledrag6,

$i

Ci

Pfecum lio

Grozav unchiaqul s-a minunat C5,de treizeci gi trei de ani cu pescuitul era invdlat

$i

Sdaudi vreun peqtecu glasomenescstrigAnd'

Detedrumul pegteluiin mare

FdcAdu-i gi aceastAurare:

- Du-te-n plata Domnului, pistrugd minunatd !

Cd n-am eu nevoie de a ta r6sPlatd !

lntoarce-te-nalbastramare

$i-n unda ei liber pornegtela plimbare !

peqtiqorulde aur pe moqulnostru il roage

dA-midrumul in apa inddrdt, dumneata,

qi eu mare rdsplatd !i-oi da,

fi voia ta !

nu pomenisenicicAnd

II

Moqul,acasi, babeiii spune De-afir a pdr asti minune:

- Doar un

Dar nu fu pegteobiqnuit,

peqtiqorazi am Pescuit,

$i-n

graiomenescvorbea.

Tot

Cd-nschimbrdsplatAmareo sa-mideanegreqit. Plocon,md rog.dupdgtutdulqivoiamea S-alegatpegtiqorulsd-midea. Cerisplatd erasdaqteptdela un peqtemititel? I-am dat drumul in apd-nddrdt,sdraculdeel

jelindu-sesi-1 lasiar in apd.,deunde 1-anrpescuit,

Babaincepusd-1certepeunchiag:

- Ndrodmai eqti,bati-te sfAntulqipoznag! Cumn-ai qtiut sA-icei Micar o copaiedetei, C-anoastredetot s-acrdpat $i-mi curgeaapadin eac6ndam spdlat! Porniatuncimoqulpealbastramare (Cenria ca valul prins de tulburare) Striga prin ap6 pdstruga, Iar pegtiqorulspreel da fuga $in graiomenescil intreabi:

- Ce,mogule,ai cu minevreotreabS"? Iai mo$u1aceasteruglminte ii face:

- Indurd-te,sHvitpeqti$or,fa casaampace:

Md toacdbaba la cap

gi nici la bitrAnefe, de gura ei nu scap,

Cd la ce-sbun dacdnici o albie noud sd.-iaduc nu pot.

C-a noastrd-i plesniti de tot !

lar peqtiqorulde aur, cum il aude,

- N-ai grijd, mogule! - ii rdspunde,

Du-te cu Domul,

Ci o aibie noui eu va voi face!

in pace,

n

Cand seintoarsenoqul 1ab6bu!a, Vdzocd.arc-nograddo albienoud-nou!5.; Dar ea crrm il vede, Cu guraia el serepede:

- NSrodmai egtitu, qimai ndtangcao oaie

Prost5-nacceeqli,te-aipricopsitc-ocopaie,

Parcdcine qtie ceispravdmare

E-ocopailade1emn,caoricare!

Du-teinddrdtla pegtiqorqi-i spune

$i-l roagdin genunchisdne deaginoudo casdpelume.

Iar porniunchiaqulspremaleaceamare

(Ceeraprinsi deo tulburare)

$i-ncepe sdchemepdstruga,

Iar peqtigoruld6duspree1fuga

$i-n

- Ce-imoqule,iar ai cu minevreotreaba?

Iar moqulsfiosil roagdfrumos:

graiomenescil intreabd:

-

Ci

induri-te peqligorulesl6vit,

qi mai amarnic babam-a suduit

$i nici acum 1abdtrdnele,tihnit nu md lasi $i mi piseazdsd-ifacalti casdI

Iar peqtiqoruldeaur ii spune:

- Hai nu-1i mai faceateta amAJeciune!

Grija ta in solziimei o iau $i precum{ievoia,o casi ili dau?"

IV

PorneEte,dard,moEulsprecolibalui micd,

.- insd din eanu mairimdsesenimica! Undefusese,sein5.1!ao casA Noud,cu iatac,frumoasd.

Cu

un cuptordecdrdmidd,6cut dezidar,

Cu

zdplazqi poartade scdnduridestejar,

Iar

baba-nfereasbaqedea,qii sevedeaudinlii

Cum fl injura pe unchiaqul ei de toli sfinlii:

- Da'n6rodmaieqtiqi tu, m6i tSadali ! NAtAngceeqti,parcdo casi-i marescofali! Du-teinddrdtla peqtiqorultiu fermecat $i-1 roag6in genunchi,spune-icem-amsAturat Tot lSrancd deneamprostsi fiu, Vreausdfiu boieroaic6deneamcilibiu ! PornimoqulsprealbastramareindatA (Acdrei undd era tulbu-ratA) $i incepesdchemepeshuga

Dc

errr

nare

rla fitoa

Inotdndspreel, 9i-1 intreabd:

- Ce-imoqule,tot rnaiai cu minevreotreab6?

. Mogu-irispunde sfios:

- indurd-te,slivit peqtiqor,rogu-tefrumos,

Babameae-ntr.ouieche, Ydz,Doamle,a apucat-ovreostreche

CAnu vrea sd mai fie idrancS de rAnd ca oricate, Ci-miceres-ofac cucoanedeneatnmare' Iar celpegtigordeaur ii spune;

- Du-tecu Domnul,nu-!i faceam5rAciune.

La babaacasdunchiaqu-aplecat,

Undece-ivddochii? Un m5-ndrupalat

in a-lcdrui cerdacsta baba r5zimati

Cu scumpcojocelde samurimbrdcata,

in

capcu broboadadeiir impletitd,

La

gdt cu giragde m6rg5ritare,

Pedegetenumai de aw inele,

In

picioarecu cizmulilederogiepiele;

gi

da porunci

La

harnice slugi

Pecarele batedele staiceqte,

Iar pedeasfprale mai gi pdruiegte.

Uimit, mogulbabeisale-ispune;

- Buna ziua, sl6vit6 stipAnd, pleciciune ! Nndajdniescca acum ti-e impecat suflele1u1!

Dard baba qi sudui qi mai rdu bitrAnelul ! $i-i deteporunci Sdseduci-n grajdr.rila muncd. Niciluna se-mplineqte,

Cd gi mai riu baba seburzuluieqte

$i-1 trimite iar peunchiaq

- Du-tela peqtiqoruldrag5-laq.

Cdnu mai pot sAJiudoarboieroaicdeu

Ci impdrhteasdqi decapulmeu !

ingrozitmoqulo roag6:

- Ce-aibdbuld,ori eqtiintr-o doagi ? Nicisate porli, nici sdvorbeqtinu qtii.

0 sd-!i faci de ris printre impdrelii !

Dar babaqimai rdu s-amaniat, Ii cdrpi o palmi unchiaqului neb6rbat:

- CumindrdzneEti,tu, moEule,sdte sfddeEti Cumine,cdmi tragdin neamuriboiereqti?

10

"

,,

:

.i:r,i'

l.rr

,.'i

Du-tela peqtigor,cAtcu binelegi-amspus, C6denu, eu dauporuncicu de-asilasi fii dus I Porni jar unchiaqulla marealui cealargd (Caredin albastri seficuse neagrd) Pdstrugadeaur o chemedegrabe,

Ea-notAndspreel,vineqi-1intreabd:

- Cemai wei ?

- Fie-limil6,peqtiqorule,deanii mei I Cu babameasi trdiescnu mai pot

Acumi sendzare

SAnu mai fieciocoaicd,ci imp6riteasdmare! Iar pegtiqoruldeaur ie$inddin unde Cu b5rb6lie ii r6spunde;

- Du-tecuDomnul,nu temaiamdri,lasd! Precum !i-e voia, babata va fi crdiasa !

VI

Unchiaguls-aintorsla babdacasd, CAndcolo,ce-Lvddochii? UnpalatdecrdiasA

in carebabalui domnegte,st5.la masd $i o slujescpe ddnsanumaiboieridefrunte, Turndndu-iscumpevinuri din ulcioareromnde,

Pec6ndeagustadintr-oplacintddesoi

gi-njurul ei soldaliiroi

ii facde stuajdcatedoi

/-^ ^ *^-^,.x

L4

u

5r uz4v4

-^-ax

64u4,

Purtdnd la um6r cAte-olungd bardi.

Mogui,cAndvdzu asta, s-a cutremurat

gi la picioarelebabeia-ngenuncheat.

Spundndu-i: - Ziua-bund, sldviti-mpdrdteasdI Inima ta dcum de vreo rAvna-fi mai e roas5.? Dar nici mdcar cu o privire baba nu-1 invrednici,

Ci numa-is5.-1ia din faqaei porunci.

Cei boieri de teapamare au sSritpe dat6 Tot in ghionli a-farisi mi-l scoati, Iar c6nd era-n ugd, siri straia domneascd Cu celebaltagemai s5.-1cds5.peasc5. IarA tot poporul iqi bdteajoc de el:

- Aqa se cuvine,caraghiosbitrAnel I

. I t

Peviitor, neghiobule,astasa-!ifie $coala Ca sd nu-{i mai baginasul unde nu-!i fierbeoala

VII

Dar nici douAsiLptdmAninu s-auincheiat Cdbabaqimai rdu a cdpiat, gi, dupdvoiaei nAucd, Trimisecirrteniipemogsd-l aduc6

$i-i

deduasteporunca.

- Du-tela peqtiqor,in genunchitearunci.

Spune-icaimp6ratease,pentruminenu-i slqjbi i?i rrn,a!e,,

Civreausefiu qia merilorstapanitoare,

'

' --'

:'

1i

': .

":r:",' r::rr'l':

.

;": :i' ''':i''

Ldcagulsd-mifie intre albastrevaluri $i sdmd slujeascdpeqtigoruldeaur Care,dupi poftainimii mele, Sd-mifaci uneletrebimirunlele I Mogulnu indrdznisAspundnimica impotrivaei (murea,bietuJ,defricd !) Mogulincepusdstrigepegtigoruldeaur Careirrotdndspreel il intreabd:

- Iar mai ai moqule,cu minevreotreabd.? Mogulii rdspundecu plecd.ciune

$i

cu vorbaplinAdeamdrdciune;

gL,t VOrUa P[r]a

(ls ir{rauauluue:

Ql

- lnoura-te oe mtne, sravlrpeEreoe TreaoaI Ce sa ma fac eu cu blestematamea de babd.

CAi s-aurAt meseriadeimpdr6teasd $i vreas5.freqtimd,pesteapecrd,ias6, Sdtrdiascd-nmdri ca-npoveqti, $i tu insuli si o slujeqti, Cici, precumvezi,trulia nu qi-oascunde, Cicd sd-i faci chiar tu trebile mai mdrunte ! '

'

,

Ci

$i

Pegtigo:-ulnu mai rd.spunsenh:ic de asti d

lovi numai pesteapedin coadaca o lopat6 .

pieri in marea ad6ncd

Zadatnicagteptdmogulrdspunspe-a !fumul Cdnu prirninici unul. Sprebaba1uiporni Cdndcoloia6-n fale cotba lor ceavechese ln pragcu 0a0atur saracaoearEoara, Uitdndu-senecdjitS.Ia albiacripatd.

12

sARBNTffiNRTftRItilLTII

SABIADETUMINA

De Klaus Graske

(Dupi rnotive din vechi legendemichaelice)

Arhanghelul Michaei vegheazd1apoarta cen;lui. Cu balanla sa el cAntdregteBinele qi Rdu1.Cu sabiasaimpingeRdul inapoi. Cu mu1t5.vremeir urme, un balaur inspdimantetorvoi se seridice

impotriva ingerilor gi si tulbure liniqtea din Cer. Avea un trup plin de negi,o coaddlungdsolzoasA, 9i un bot lat. SullSndzgomotos,seapropie de poarta Cerului, scuipdnd foc inspre ingerul de pazd. Atunci tuhanghelui Michael iqi ridici sabia sa de lumini qi impinse cu putere

monstruljos

sepoatemiqcadin nou. tuipi1eqi Ie pierdusein lupta cu SfAnhrlMichael. El putea sd semai miqte doar tir-6ndu-se.Cu multi trudd se tdri sus pe

un muntedeundeseuiti in jos,

pe Pdm6rrt.Balaurul nu era nrort, dar ii trebui mult p6nAsA

De acolo ziri

mu1!i oameni, ce munceau bucuroqi, qi cdntau in

timp cemunceau,qi r6deau,qi-qispuse,pufdind mulfumit:

- Dacdn-am putut facenici un riu ingerilor, il voi faceoanenilor ! Se ascunsein apropieremtj-o pe$teldstencoasa.Aburi otravili ieseau

din botui sduqiotrdveauaeruJdinjur.

De atunci, viafa oamenilorde acoloincepu se se schimbe.Tot mai

ral puteau ft atzi\i

riz,dnd sau c6ntAnd. Se certau gi se ocdrau din cele

mai mici motive. Munca qi-o indeplineau fdrA bucurie. Invidia creqteain inimilelor, caun $arpeEi-i fdceardi. Tntr-ozi, sosiun cavalerin linutul in carebAntuia balaurul. Era un omevlavios,debund"credin!6qicarestribituse nrulti lume. Multe vdzuse, dar fefe atdt de nemullumite qi de posomorAtenu mai intAlnise nicdieri. Incuiau uqile in fata lui, cdnd ll,z\rean de departe, venind. Nimeni nu voia s6-i rispundd 1asalutul prietenos.Nici chiar copii nu se jucau cu bucurie, aqacum vdzusepretutindeni. Str5inului i sestrdnseinima. EI cdldri mai departeqi vazu cdmpuri cultivate, cAmpiim6noase,pe ca.resea{lau vite 1apdqune,copaciplini de roade.Era limpedec6 oameniinu erau sdraci.Aqadar,ce sa fie ceeacele amdrdseatdt detareinimile? In amurg, cava.lerulajunsela un sat. Cobodde pe ca.l,ca si ceard adipost pestenoapte.Ciocdnila o ugd, gi aqtepti. Ciocini inci o dati.

Auzi qoapteomenegti,dar nimeni nu deschiseuqa. $i la celelaltecase usilerdmaserdinchise.

15

intre timp se intunecasede tot. FdrAsd-gifr gdsitvreun

adepost,

cavalerulpirisi

ferit pentru a ihnopta. Obsewdo luminile printre copaci.Strdinul se apropie Si zdri o colibi modestd.Oarel-ar primi cinevaaici?

satul. El ajunseiretr-opddureundevoias6.,eauteun loc

_

. Ciocdni la ugd. Uga se deschise.Un pustnic privi afard qi se minuni,

- Cine egti gi

- Suntcavaler $i cautun

cavaJer $r caut un

- Cu dragAinimd, poftim

Erabucurossarevadeun om.

cecauli ir: regiuneaaceastapdresiti de D

uqnezeu?

runr

adepostpestenoapte,r

adapostpestenoapte,ragB-U.ESeb6rbatu1.

ir:rduntruI spusebitr6nu1.

- Maiinainteveneauadeseastr6ini aici. dar de

Cavaleruldeveniatent

$i

intreba din cecauzd

pustni

- Avemun necazmare. Un balaur se afld intr:

Cu rS.suflareasa de pucioasd a otrevit aeml. De

oameniiau devenitrdi. De atunci fiecarenu se sine.Mulli cava-leriputerniciqi curajogiau i dar nici unul nu s-a intors din luptd. Iar ba_laurul Cavalerulascultase,qi in timp ce asculta, priv De unde sd fie sabiace era alarnatd.acolo?Cdt de propria-isabie,caredin ultima bitdlie era atAtde

* incat nu mai era bund de nimic. Aceasabiede pe p

ce lumina

incdperea, stralucea ca aurul.

strdinuluiqi-i spuse:

pusi

- Un cava_lera lesat ca.ndva,aici, aceasti a voit sducidd balaurui,dar curajul l-a pdrAsit.N la lupt6. BitrAnul seridicd,pentru a intocmiun pat apoisedusela culcare. Strdinul se tot gandi la toatecelepe carele zlaa aceea.Ar fi vrut sd-i ajute pe oarneni,chiar Cand,tn sf6rgit,adormi, alrr un vis. fu str5lucindin fala sa,qi-i spuse.

- Egti un om cinstit qi fSrd teamd. poti sd-i

invingi balaurul. Dar fii atent, cici monstrul e doardin materiilepdmAnfuluinu au putereasa-l delumini tevoi ajutain lupta, dacdmd chemiI

CAnd cavalerul se trezi, se

ospitalitate si-l

simli odihnit $i

rugd sa-i arate

pustniculuipentru ospitalitate

pustnicului penku

baleiurului.inspre apusul Soaretuiajunse acolo.ir

Si-l ruga sa-i arate.,

zgomot asurzitor qi aburi

balaurul, cavalerul fu cAt pe-aici sd.se descurajeze,

de pucioasi

umpluri

l6

un

apEru

aminti

t

*

Carrdbalaurul zdceamort la pimdnt, oamenii din regiune furd eliberatidefortasanefastd.Invidiaqiriutatea c6zurdcaniqtem6qtide

pe sufletele1or,Oameniisegrabireinsprepegteradin st6nci- Ei vruri

si-i

spuse:

- Eu singur n-ag li putut invinge monstrul. Sfantul Michael sabiasa de luminA mi-a ajutat.

mulfumeasc5.eroului pentru fapta sa curajoasd, dar cavalerul

Traduceredin lirnbagermanedeDeliaPopescu

t7

roPttAREEELUI5lTETATEAlN

Se poveste$teca se alla odinioari, intr-ufl sat, nu se $tie pe unde, un om sdrman ca.reaveaatdfia copii, cd aproiilie toli locuitorii din sat ii erau cumetrii, IiindcS.rar se mai a{1acinevaedfe sd nu-i fi ndgitvreunul.

Cdnd iatn ii vine pe lume incd un bnielel. li

bdtr6n, imbricat

trebuia in grabdun

naq.Undesd-1gdseasci? Iesepeuli{5 'i1 9i aqteaptS. 'rPe pr!ru1 trecetor

care seva ivi', se gAndeae1,

$i, deodatd, se iveqte un

rog sd-mi ndqeascS.feciarul.' A$tepte.

intr-o

44ntie

.]Ungd,

de

s1

doar

teu.

se

duse

cenuqie,caremergeape drum mdndndde la spater.q. vileluqulei. Omul ii ieseinainte qi-l roagdpe bitraqlt

Batranul primeste,

vifeluqul.Vileluqulsenescuse,de fapt,in aceeagi

Si, ta despSrlire,ii ddruieq

cu c6.tevaceasr.uimai devreme gi avea i:: frunte o

- ili dau vaca 1ie, ii spuse bitrinul,

iar viJ

Omul ii mullumi qi bitrSnul pleci. Vremeaincepi fdcu taur voinic qi bAielelulun flAcduin lege.Int'5

la pdqune,cu taurul, cdnd il auzi pe acestasp

- A venit vremea s6-mi caut pigunea de

pot facecAtele am deficut. Deaceea,tu I euvoida o raitd p6n5.1acer. B5-iatulbdnuia ci taurul estendzdrdvan. seculci in iarbd.lar taurul a luat-ola goan6, apoiv5zduhul,ca un fulger.Aju:rsepe pa$unea qi,de acolo,incepusd pasci florilede aur ale

soarele apuse qi abia atunci porni inapoi, il

adormiseculcatir iarbi qi seintoarserS.acasd, in acelaqife1se petrecu lucrurile incl o

cAld bdiatul implini 20 de ani. in aceiaqizi, la regele f5rii.

- Cind vomajungela e1s6-iceri,cu curaj, qisd-if6gnduieqtic5.-ivei scdpacopila!

'::

caie

Fldciul ascult5 Se aqez5.intre cornele ta

seinf6.liqdregelui qii spus pentru ce a venit.

Regele,nespusdebucuros,ii dddupe da€ i-o cerea.Desi,in addnculsufletuluis6u,sein mai revadi vreodatdcopila,care-ifuseserdpiti.

cdt gi alfi voinici se skAduisere sa o scoatadin

'

iatul

si- qi

It cu

"11 C1jl

12capete,in putereacdruiaajunsese.

gi

nu

i

izbutiseri s-o scape, mai intAi, petltru ca gd]aqul

balauruluiera foartedeparte,iar in drum trebuia sd treaca pesteun munteinalt pdndla cer.ln a1doileardnd,fiindcdacelacarear Ii reuqit

i

!

i

I

i

! I

t:

;

t

4

:

t

1

!

j

I

se treaca peste munte avea de infruntat qi valurile unei md_ri furtunoase,neinchipuit de adAnci.'$i, in al treiled rdnd, frindci balaurullocuiaintr-o cetatedefldcdri. Cinear fi putut, pe urm6, dupi atAt de greleincercdri, se semai lupte cu balaurul careera de o cruzimecum nu semai vdzusesi nu se maiauzise?

mri,ini

sabia ddruitd de rege. Se aqez6.iar intre coarnele taur.ului. Acesta

porni in goan6. $i, inb-o clipd ajunserdin fala munlilor acelorauriagi.

fldciul,

mdsurA.ndu-icu privirea.Credci vomfi nevoilisdne inapoiemacasd!

Bdiatul insi, deqi aflase cAteavea de intdmpinat, 1u6.in

- Nu qtiam

ce muntii sunt chiai atdt de inalfi, seminuni

w dr!d, * rd.spunsetaurul. dinke coarnelemele,

--::x

.:

-x

l\r

^:

-i^.

^

Coboard

tenumai putin

BAiatulse coboriqi taurul fdcdndu-givdat, igi repezicu atAta

putere coarnelein zidul de munfi, incAt il didu la o parte

bugteanputred.Drumul eradeschis.Taurulil indemndpefldcdusdse

salte la loc, intre coarnelesale.Pornird.mai departeqi in cur6rrd, sosiri la ldrmul mdrii.

- Nu qtiamcAmareaesteatat de adAlci qi fi.utunoasi,exclam6. bdiatul.Credcdvomfr nevoilisaneintoarcemacasd

ca pe un

- N-ai nici o gdjn ! fi. r6.spunsetaurul. Jine-te insd bine de

coarnelemele. $i iqi aplecdfruntea.Iar botul lui incepu sd.soarbd.

Iar, mai departe, ar fi trecut pe o

Bdu bdu

alergardpe fundul mdrii, fdra se se ude, ca Si cum

cAmpie.Pestepulin ajunseraaproapede cetateade fldcd_ri.Cu cat

inaintau,dogoareacreqtea.Bdiatulabiamai puteasArespire.

b?u pand inghili toatd.apa mdrii.

- Opre$te-te,ii strigd el taurului. Opreqte-teI Mai bine sd ne

intoarcem,altrninterivom fi arqi. Dar taurul continue

s6.goneascd,

pdndceajunsechiat in fala cetdlii qi acoloincepusi imprdqtietoati.

apape careo sorbisedin mare.Pem6swd ceapastingeafld.cdrile,se ridicaun fum gros,carecuprindeatot cerulcaniqte nori imenqi.insd,

tot atunci,din fumegarea'aceagrozav5., ldqni afari, plin de manie,pi balaurulcu 12capete.

- PAn5.acum am ficut eu ce-a fost nevoie,rosti

tauul

cetue

fldciu. Din clipaaceasta,a venitrAndultdu. li ieqiinaintebalaurului

sabia,ins6,in aqafel, ca sd-i tai toatecapeteledintr-o

singurdloviLurd.

qi izbeqte-lcu

FldcAulprinse inimd. iqi incordi toate puterile. Ridicd sabia

aceeama-re,voiniceqte,cu am6ldoui

m6ini1e.Ieqii.nainteabalaumlui

qi ii dddu o lovituri atAt de cumplitd,incat toate capetelezburatd

incepu qi sd.se

zbatd $i se se rostogoleascdatat e sdlbatic, incAt pdmAntul se cutremure. Dar taurul ii prinse trunchiul intre coarnelesale 9i i1

azv6rli tocmai sus int e nori. Iar cr6.ndse prd.buqiinapoi, dintre nori, se

dintr-o datd, Balaurul cEzudar seridicd din nou gi

I9

fdcu fdr6:ni!e. Un v6rt

laolaltAcu

incepu sd sufle Si fdre4lifg1S.pie-qr. A tqate

praful. Dupe aceeataurul ii grdi bdiatului:

yrq!{.

q

wq

- Inre in cetate.Ia fatagidu-oacas5,la pdrinlii ei. Cumtermini de spus acestecuvintetaurul se intoaJsegi porni in grab4rundeva,

Iar bdiahrl intud.in cetate.Acolo o aJIdpe copila

eareil

imbrilign, fericiti cd a scepatde balaurul cel infi

regelui.Vi inchipuili desigur,cenunta a urmat ! Ce jgc,. c9veselie!

O asemeneanunta, se povesteqte,cd.nu s-a mai vEzllt n'iciodatepe

lume !

Traduceredin

20

PRTNIESA gAI.AURUl.

5r

A fo-"todat5.un

rege,ca_redomneapeste o !ar6 puternici. El

castelaIlat pe o lndllime de unde se

Iocuiacu - . frumoasasa hicd intr-un

puteaprivi pAni in ceamai indepdttatd,zarc,

in fala

casteluluierao piJla mareundesesdrbdtoreau celemai

cdnteceqi dansuri qi fiica regelui era cea mai

balcoaneleei,in pialaiorfotindde lume.

teminate qi recolta era stranseir

mai aprbape lEranii qi familiile

conopiddqi

fluturau la

fiecarean,

balcon,

frumoase serbdri, cu

fericitd.c6ndputeaprivi dela

In fiecarean, cdrld.var-aera pe

hambare,veneaude mai departeqi de

lot cu

sfeclSqi morcoviqi altelegumepe carele diruiau regelui 9i prlnlesei,

cununi A1 spice,cu mere,pere gi alte frricte, cu

sprebucuria1or.

Tdranii purtau haine colorate,bentile veselele pdl5rie,cdntaucanteceveseleqi dansauhorelerecoltei.in

cAndse apropiawemeas5rb6toriirecoltei,prinlesa stdteala

plini de nerdbdare,la ceaveas5.le auddqi

gdndul primului cantic gi al primelor cuiori vii s6le vad6.ApoicAtsemaibucuraI

privi

tdrani venind. Dar seauzeaucantece

qi-qi incordi privirea,

aQtepte Si agtept6.d.arzadatnic.in sfAr.qit,ii vdzupi

oareceeraasta? Nu sevedeaubentiletevesele,nu

sdltdrefe,veneauincet linAndu-se de mAini,fdrdnici un dar al recoltei

$i cu capeteleaplecatecu

iqi trimi.cesoliileqi lSranii spuserd:

Odat5.insd, nu veni nimeni; tot

tristefein pimAnt.Ceseir:tAmplase? Regele

- In anul acestanu am putut sdrecolt5m,cd.ciun

baiaura venit

in taranoastra,careesteatatdesdlbatic,crimdnAncdgi striveqtetotul

subtdlpilelui qi,ceeacenu

botul sdu cumplit. Aga c6 nu putem azi serbanici o

recoltei qi,

suferimde foame Regele,caredoriindatdsi

luptecu.balaurul,_dar cdndajunserdla

demetaise-strdmbardsubvdpaiafoculuice-lscuipaacestaqi

nu-i puture

trebuia,si-ioJereaur 9i

Aur qi bogdliinu vru acesta,ci doar o fecioarAfrumoasddacAar putut avea,atunciar pleca,

esteastfeldistrus,ardein

ioculceiesedin

sdjbatoa_rea

dac6.nu a1n avea provizii de

anul trecut, at trebui sd.

fiedeajutor,iqi trimisecavaleriisdse

peqteralui,

sdbiileqildncilelor

cavalerii

face nimic. Acum, regeieiqi trimise soliile ia balaur;

bogdlii

5i

tot cevoianumai si.pdrdseascd fara.

fi

Tofi seinspiimantardqinimeninu vru

sd_gideafrumoaselesale

fiice balaurului. Atunci prinlesa ii spusetatdJuisdu:

- Lasd.-md.si mi duc la balaur,nu mi-e teamd,poatepot salva

*

:

i::- ffi:.

lara.

Totuqiregelespuse:

Nu, iubita cirregtieceveipali !

-

mea fiicd, nu te pot da balaumlui tocmai pe tine.

21

Nimeninu vru s-olasepeprinlesdsdplece,dar easpusgt

- Lasd-mdsdmd duc.Dumnezerimi va apdr4 cici daddnu mi duc,balaunrlva distrugetotui qivommuri defoame! Regelespuseatunci:

Atunci du-te cu Dumnezeu,copilul meu ! Printesaiei imbrdci hainele albe 9i v51u1 muntele unde balaurul igi avea pegtera sa. Nu

nici la st6nga, numai drept inainte qi spre cei, complet intunecat de nori qi b5tea un vant I insolirddar ramaserd.in josul muntelui, cAciqtia

puteau ajuta. Balaurul de foc veni din pegtera sa, dar c

-

r!4pl$e sPre

i .la'dreapta, i Ci9rulera

Q-.4f i2Jeriio

-e.le loj nu o

a1rl

F

sus, norii

se indep6rtari

unii

de a-llii

$i

ea put'

cerului. Acolo era mai luminos decAtsoarele qi din

veni SfAntulArhanghelMihail qi stelelede pe cet. razd.dsnlumina lor, in mirnd. Cu ele iEi fo metalul cen:lui qi pe care balaurul nu o pri luminoasi. Cum igi indreptd Sfanful Mihail balaur, acestanu se mai miqcA.Puterealui e venirAalergAnd gi o aduseri pe prinlesdinapoi' grdbirdsprecaselelor qi aduserdcelemai spicedin cdmdrilelor. Acum putem serbas5-rbdtoa-rearecolteil cinsteaSfAnfuluiMihail, Nu mai avemde cene AgavorbirS.qi seindreptarAsprecastelgi

ti,.,.

FPre

1n numele ljomnullu

no1venlm.

Multumire SfAntului Mihail vrem si-i ,l Noivenim,noivenim,noi venim SpreSfdntul Mihail cu bucu-r-ie Sprea Domnuluimdrire.

Traduceredin

22

PTJVESTEAPAINII

Povesteromdneasci

Ralucaesteo prieteni tare grijuliecu pdpugile,Din oricefel de

mdncareeail serveqtein€i pe Costicd,r5loiul galbende plug,ii

chiarcu si.lain ciocqi tot cecadedela Costica,clapI inghiteLabu$.

bagd

Ces-aint6.mpLatieri dimineala? Cade obicei,matnaa uns cu

miere, pentru Raluca,o felie

sd facdmofturi, mama i-a spus :

mare de p6ine. $i cand fetila a inceput

- Ra-luca,dac6 ai qti cum se face pdinea, sunt siguri cd n-ai

mairisipi-o.

- Ba eu $tiu ! Pdineacreqtela brutdrie, a respuns foarte sigurd.

de rAs la

un asemeneard.spuns,

inceput

fetifa, Cd prieteniiei s-au prlpidit

vedeligivoi.Dar feliadepdinerddeacu lacrimidc miere. Iata camcum i$i inchipuia fetila cd sefacepdinea. Atunci Cdtdlin,frateleei, careqtiefoartemultd carte,a

se-ispunepovesteaadevdratia pdinii.Vreli s-oascultaliqi voi ? Totul incepede la bobul de griu. Cat estede mic, at6.tare o mareimportan!6. In sacii de grau penku semd-nat,m6inile harniceau alescelemai ma.riqi mai frumoaseboabe.C6nd ghioceii au vestit primdvara, tractoarele au ieqit la arat, pregdtind un- culcuq ad6nc, moale 6i bineaerisitin careapoibobuldegrdusdfiesemenat. Au venitapoialtemaqini,semdndtoarele,gi au ldsatsAcadein brazde,caniqtecopiipetobogan,boabeledegrAu,

$i liecare bob s-a aqternut pe dormit in aceastecemdJule aerisitd gi bogatd, cu tot feluI de m6lc6-ruri a-lesepentru ei lcare se numesci:rgrigaminte). Soareleincdlzeqte,noriivin cu ulcioarelelor qi dau grdunlelorsd beaapa.Bobul de grau a incollit, qi ca un Jhicelde iarbd qi-a scos

capul din pdm6nt,afarh.Incet,i:rcet,grdul

din verdes-afecutgalbenqidintr-unbobs-aficut

a crescutinalt, s-a copt,

o'familieintreaga.

A venitcombinaqia secerat,str6:rgdndtoateboabelefu1sact.

Sacii cu faina a-1bdau ajuns la brutArie. PAinile,cornurile,covrigiistau gi serumenescin

cuptor,

parce

ar faceplaja,intorcandu-sec6rrdpeo parte,c6.rrdpea1ta, La sfdrgitul acesteicdi6.torii,piinile coapte a$teaptein rafturi, doarsafie cump6.rate. Aga a allat Ralucapovesteapriinii, Iar felia de pAineunsa cu miere,cesd.vdmai spun,nu-qimaiincipeain coajddem6ldrie,

23

RTDTIHEAURIASA

Povestepopulari

Bunicul a pus in grddini o ridiche; gi-a crescutridicheaaceea mare,ma-recat capulomului,chiar qi maimare.

int-o

zi, bunicul a fircercat se smulgd ridic'l.rea.:d,in.pilqant;

apuc6nd-odefrunzetrageqi trage

Moqul a

chemat qi pe babe.

moqneagului, moqneaguide frunzele ridicheanu s-asmuls.

qi

A chematbabaqipenepoatd.

Nepolicas-a prins cu amAndoudm6inile

demoqqi moqulderidiche.Trag,trag,

dar

Nepolica a chemat c6!e1uqu1.Ci

nepolelei,nepolicade mijloculbabei,baba

ridiche gi

trag, bag

dar ridjchea nu s-a sr

ajuteqi eala scosridichea.Pisicas-aagdlat de poala nepolelei,nepolica de mijlocul

mogneagulderidiche Ei trag,tag,

darrir

- Stali ca mai aduc eu ur tovardgin ajr .$i a chematpe Soarece.

$i

goarecelese prinde de coada

cdfeluqului,c6!e1u9ulde poalanepolelei,

de moq,mogul de ridiche qi trag, trag,

ridi

SARBATOAREALANRPINANELO

i.:

".

AURUTSTEtEIOR

Sus,Ia margineapddurii,chiarsubfrumoasarid6cin6.decopac, locuiaodatdo farniliede pitici, Acum,toamna,acoloestedeosebitde fiumos ! Copacii inalli au presirat, de jur imprejur, frunze aurii gi atunci, cAnd soarelesh'dJuceqte,se intinde in faia casei piticilor un covorstrdlucitor,luminos.

Acum, familia piticilor are multe de lecut: pregetirile pentru iarnA, pe care piticii Ie fac temeinic. De fapt, pe timpul iernii piticii rdmAnsub pdn6nt 9i au griji ca rdddcinile copacilorgi pomilor sd nu inghele. Piticul N.{ilio zbughi afard gi adund multe frunze aurii. "Uite cAtefarfurioare aurii str6ngeel !" Tatil piticilor cioplegtecastronaqegi oale noi din castane,ghinde qi coji de nuci. Mama piticilor este ocupata cu aprovizionareapentru iernat. Erau adunate acolo, in

cdmarapiticilor,

multefructeuscate.

seminlede conuri de brad, fruch:l fagului fiir), nuci qi

Albineledin pidwe

au adus

prietenilor1or, piticilor, in dar

pulind miere. Intr-o bund dimineala, mult inainte de risdritul

micutulMili eradejatreaz $i stateain falacasei, intr-o poienildmoale

demuqchiverde. Deodati, el vdzu o z4nd. rnete, a1b5,care fermecapoiana lesandu-i un voal fin qi a1b.Agacevanu mai vdzusepiticulul in viala Iui.

soareiui,

Oareceputeasdfie?

Miii fugi la pdrinli qi le povesti ce vdzuse. Ei, pdrinlii, o

cunosteaupe Zdna-Zdpezii,ca.rein noplile de toamni tdrzie fermeca

poianain alb: estevestitoareaReginei-Iarna,ea aducebruma

curAndva veni prima zi deinghe!.

in

- trste tipuJca noi s5.rdm6.nemsub pimdnt, hotdri piticul. Tatil gi astupdbineintrareacaseipiticilorcu muqchimoaleqi verde.

Dar, vai I Deodatdse fdcu aga de intuneric incat nu se mai vedea nimic

- Avemnevoie,totugi,deluminri.I

- Ba,avemnevoiedefoc - elnevaincd-lziqinevalumina.

- Terog,tatd,amvoiesdaducfocul? - stdgeM i. gi sestrecurd deja afarddin cdsufadesubriddcina copacului. Afard, intre timp, se intunecd de tot gi Mili simli aerul rece qi clar al noplii. Piticulul fugi spre poiald qi de acolovdzu cum bolta cerului era presdratd cu nenumS.ratestele strdlucitoare qi lumrnoase deIa care seintindeau sprepdm6lt tot ateteaiire de mitase, aurii. De un astfel de lir auriu vroia s6.seprindd piticuful, el fugeacu gdletuqa lui sdprinddun fr auriu, darnu reuEi.

27

Atunci,ffist, seaqezdpeo pietrjcici qiincepusarseioage;

-

- Lumineazd,lantern5.mic6, ia o steluja

Lumineazd,lantern5.mic6,

ia o stefule ftica. Dragi

mic6. Dragi stelufe, fili

bune cu mine qi diruifi-mi un pic din ar.rul vostnr !

Atunci o stelula auzi glasultrist $i fuav al piticului gi i sefacu

mild de el qi trimise, I6si sd-i cadd in gdletuqdqt fir lring; metisos $i awiu qi-iaprinselui MiIi o adevdratdluminild. Acum piticul avea o adevdrati lanternd, uh trainpion,Ocrotind lurrlinifa cu multi griji, piticulul s-a intors in pddure 9i a impdrlit, a ddruit tuturor piticilor tumind din lumina dfur auir:I stelelor qi toli piticii sebucuraudeluminaprimitd

.Traduceredin

28

i

j

j

i

,

l

POVE5TEIU PITITI

- A fost odatdun pitic

cesenumeaSispozis gi

Sispocu

pdlaria

cea Mare. Casalui se a_flaundevadeparte,h

,Coline,ta

fdcuti

uscate.

pddurea-Celor_$apte-

pitici,

-era

din lemn qi acoperiti de sus qi pAndjos cu crengi gi rhmurele

marginea unui mic luminiq. Ca toate caselede

Trecuseiqrd5i

o vard, copaciise ingdlbeniseri, recoltafusese

Pddurea-Ce1or-$apte-Co1ine, eraupreocupafi sd

Iernile erau lungi 9i grele in pddurea-

se ind.u-refoanreaqi frigul in casalui

ducatp-s; denimic.

sban-sdiar piticii din

adune,provizii pentru iarnd.

Celor-$apte,Co1ine. Cinenu vroia

depilic, trebuiasdseingrijeascddin timp, s6nu

$i Sispo

muncisemult b. acesteziie. El uscaseciunerci si

sdrat vdrfuri de rdddcini, doui butoaie piir,". in

plante, pusese la

pivnildaveasticlecu

sucdearfar,mesteacd!,zmeurAgi mure,ln pod

ay€a Sapte saci.cuseminledemeidepddure,din

fdina.

roqii. Piticli pregitise deja totul.^Chiar astdzi,imediat

dejun, vroia si inceapds-oliarbd. iqi Ei ia lemnepentrusobd.Oalaplindcu

Cdnd deschiseuga casei,lumina soareluisi strecurdprintre crengl.

',Ce zi frumoasd"!,,,gandi

Sispo.

carepiticii iqi maiina

Seapropiatimpul acum sd seg6.ndeasc5. Ia marmeladade aline

dupd micul

lud.qorfr:I, apoi seduseafard.sA-

afineasteptapeplitd.

Petoatefirelede iarbd strdlucearoua. 'De

fapt, mult preafrumoasdca sd stauin

casA,,,Ldsi oalacu

afinepe cuptorsi aqteptegi sepregdtideplecare.

SegAndiSispoce vor spuneveciniilui, piticii, cd

asta tocmaj la mijlocui siptimAnii. insi

iqi p6rdseqte

poaiear

munca Si

afari era prea

frumoscasi

fi cdutat el mai mult dacd din pidure n-ar fi rdsunat o vocl moroce-

noasi care .il mustra,

- Cecauli tu aco1o,Sispo?l1i ardede c6r:tatcdnde atdtatreabd deficut.

semai poaterdzgendiqiplecdvoios,cAntAnd. $i

Era SeffCicrilitorulcarebodogdneaqi cdutapricind oricui,mai

Maxellcel Mic, croitorulpiticilor,cu

Seffera de profesiecizmar.Astdziera rn

ales vecinilorqi, mai ales,lui

carelocuia in aceiaqicas6

pidure ca sd.adunelemne,el Ie aduna, iar Maxelltrebuia sEle taie.

Sispoil ld.sdpe SeffCicditorulsd cicijeasci qi iqi vdzude d.rum

Zwetel-Ridicindqi

Keil cel

aer.

Diminealafrumoasdii ademenisepe amdndoisi iasdla

pe potecd,Tntrilniin drum locuinla lui

$chiop,

Zwetel-Rdddcind,ca-rese pricepea la rdddcini qi buruieni ca nimeni aitul, puse flori uscate de sund.toareintr-o piulil6 de piatrd. Iar Keil,

care avea un picior gchiop, era dulgher

de meserie gi

aergidddeamiezdealuneprintr-ordzd.toare.

astdzi ieqise la

70

Hei,Sispo? - strigdZwetel-Rddicind.incotroai pornit?

- Zhtae atdtdefrumoasdincdtamplecati:: drumeFe"

in &ume!ie? $i de cAndsepleacdla plimbarein zi de lucru' $i undeanumevrei si mergi?

-

Decolo-colo gimii departe,nu $tiu

binenici eu.

- Ascultd-mi qi pe mitie veciue,spuseZwetel-R6ddcind' Vine clipa cAnd ne apuc6.pe fiecare dorul de ducd. Irrs6, ca pitic, nu ar

trebuis5.plecisingurIadrum'

- Atunci,veniticu mine?

- T\: nu vezicdtd treabdavem,nu cumvaai uitat ci e zi de

lucru?

Auzindacestea,Sisposeimbufnd

9i aduc6.ndu-9iaminte $i de

Labi-Mare,r;rsul carebAntuieprin

;;;t

careo pdrdsisedimineala ";;"

PAdurea-Celor-$apte-Colilren porni

casd,sd"pund totuqi la foc marmelAdir'.de,;6fin9'rroqii pe

Traduceredin limba germandde co invitdmdnful Alternativ Waldorf,din Gr

din

30

': :

, :

1

i

).

x

:

: !

1

t t

TAMPTErESFANIUTUI/tAARTIN

In

apropierea unui

mie setuc se putea vedea od.atd ceva

neobi$nuit,in

unui gatpe, un convoi strilucitor. Daci te uitai insi

observac5.{iptura qerpuitoare} strelucitoare era formatd.de nenuma-

rate luminile

mlScatacurnpepdmdnt.

,

zaseaindepdrtatd,pestecdmp." inaoE""r,

bine, "aa-aaau se putea

deosebiteca qi c6nd un ldnfuc de steleluminoases-a-rll

De {iecare datd, c6nd veneavAntul,

aducea cu el din coloana

c6ntecelor,

miqcitoare a luminilor din depertarctonurile

estompateale

carepe masure ce convoiul seapropia de sat, deveneautot mai

pene ce se puteau auzi pe deplin.Erau c6ntece,cantatede voci

clare,

de

vesteaufaptelebune ale unui cavalernobil gi cucernic.Era

ziua "9pfi,-91. Slhntului Martin !

$i

acum se puteavedeamai bine: frecatedin

de un copil.

$erpuind 9i

luminile

era ul

lamplon_,care - _ era putat

qarpeleluminilor semigcadeasupracAmpului.

incoldcindu-se,

La capi.tul coloaneimergeao fedla, ca_reera cu toht adancitefu1

.frja

$i

ca s5.nu se

acestfapt aveaun

bun temei,ceci lumEnerica

mergeaincetigorgi

cu

stinge cumva miia fldcdruie gi de aceea,fdr6

mai mult in

spatelecelorlaliicopii.in

:la,rdmAneatot

lampionul sdu micuf.

acestuiaera cdt pe ce sd se stingi. Copilul

1Uf

si-qi dea sea

sferqit, cend micul sce-ntejetor,observdgi

sdu lampion mai er. doar un mic' punctiqor ea ca remesesecompletsingurd.Ceilallicopii

Doar cateva

vocl.semai puteaucu greupercepe, dar din luminilenu semai vedea nlmrc.

erau deja in sat in caseleprotectoa-re ale p6r-in!i1oi lor.

Fer.ileii se15cuo fricdgrozavA.

Ce sd facd acum

a$qsingurd pe cdmp.inspdimdatatd

auzi, 9i lumen6rica s" itiose acum

fipd

dupi

ajutor, d-arnimeni nu o

Disperatd, iqi lui singur6 drumul

drumul de-a lungul

urmezeqi pe intuneric.

.

iomplit.

inima in dinfi;

Vroia sd incerce si_gi geseasce

pipdia cu v6rfli1

picioarelor

"_o

spre case_ prudenti,

sdu. Cunoqteacerarea 9i sigur ci ar fi'p.rrr,

Cu indrdznea.ldpdqi fata tot inainte,

.-

efortimensse

fricAndu_qitot timpr:I curaj;

o

dar _ mereuq1'ungeala o

"g:,lu

razoeacuraJoasamardepal.te. Dar ce ciudat devenitotul deodatd

rdscruce sau la un cetnp

$bduros qi -"r"l,

geseascedin nou iLrumuiinapoi.

9idrumul,

Dar micula

pe carecredea

si{

apropiereasatului nu era nici un deai qi

mergeai:: direc,tiabun6.Nu-irdmdneadeales.Nu

sa meargain cealalti direclie I A$a ce urcd, mai departe, pipaind qi

fi regdsitdin nou, incepeasd uice ! Era

ud.uarut aqa ? in ea era convrnsace seputeaintoaJce $1

totuqi "r,

vsi

il#;;;;;";rj""^t,

abiaatunciigi

selovideo piatri. se speriemicula simfi epu2area $i izbucniin phnset cu

Toatetemerile finute deoparterdbufnird in

et. l1 mcu

bine ca-gi putu ldsa lacrimile se curga [bere 9i

indelungat6 Ia margineadrumului,

cAnd,in sfdr$it,terminAde

fep

eaaveapdr blondgipurta haineluminoase.P6rea cu mult mai mare ca ea.

ea insdqi nu

pldnsqi-qideschise

ra se aIla in fata ei. Peintuneric abia o putu

- ne ne nlAnoi aca ?- intrebdmiculul, cu voce

- FiindcS.m-am rdtS.citqi lumina mea s-a

- Dar lampionultau ardetotuEi,prive$te ""q? Fetita privi lampionul 9i cu adevdratv1zu

I

ceva

:hii. o micd ite $i totu$i

micd steascdteinddse aJldinduntrul acesfuia'

- Cum sepoatea$aceva? - intrebeea

lua steauadin iampadarulcelmicu!.

- Cum a ajuns stelula aici ?

- Aqa o steluld se a{14in lamPionul

micut-ul,carepereasa Stie mai multe despre nu o vid. {iindci nu s-auretecitin intunericcu

Celucruri

minunate Si nemaipomenitee

se incurajd, cu totul uimiti

trebuit saspune.

qi, pe buna dr

arh

- Cinemi'a pus stelulaaici ?-intrebi in

- Cu sute de ani in urmi a fost aprinsi de

explicdmiculul.

- Cineeracerqetoruisdrman?

- Era Cerqetorulcu care Sfa tul Mal'tin Acestlucru fetilanuJ inlelese.

- Cum s-ailtimPlat ?

- O sd-!ipovestesc,spusebdiatulcu aqao {i fostqi el acolo.

- Venisetoamna rece qi intunericul lumea, cdnd SfAntuI Martin purcese la c

impdrlise tot ce a!'u.sese.Singur.rl veqmSr:tpe

seu era mantaua sa. Si acum intAlni la

cer$etor,care aproape nu mal avea nlcl o

goliciuneatrupului qi carecereadepomali. M un binut, cdci nu mai aveanici unu1, dar nu s

iqi lud spadaqi-qi imp5rli mantaua cu cerse lucru ii selumini pe datd inima gi strSlucirea rdzbS.tu prin noapteaintunecatea toamnei.

gxult

ca ai

- Cum a ajuns lumina in inima lui Martin ? "

32

'l-'

-J

.,:,.

-

Ea venea dintr-un

ldmdnarB mare pe care cergetorul o

aprinsesein acelmomentin cer.

- Dar cuma putut cer$etoruisdfaci asta?

- Nu ai auzit weodatd,cineera CergetoruJ.?- intreb6bdiatul cu u6oar6mirarein voceasalimpede.

- Ba da, rdspunsefata, care-qiaminteao vechelegendi.despre

cergetoml era fiul

elelumina Sa. $i stdteaIa marginea

Dars-aintimplat

acestluciu in

Sfdntul Martin, pe care o auzise mai demult,

Domnului,careciuta inimile oamenilorcarevroiau s6 I sedeschidi.

ca s5.poatefacesd.strSluceascdin

drumului, ca s6"-1agteptepe Martin

realitate?

Micutul devenideodatdtAndr

-

Poveqtilevechisunt totdeaunaadevdrate,spusee1. $i marea

aprinse in ceruri, era lumAnarea

care esteaprinsd, cdnd srllletul s6u se

deschideCerqeioru-

decit cele pe care le aprind oamenii: ele

-

lumAnarepe care Cerqetorulo

Sfdntului Martin ! Este pregdtite in ceruri pentru fiecare copil o

1"-tu*9,

Iui.

nu se sting

niciodatd!

lumrindri

Lumina lui Martin arde incd pAni in zilele noastre, sunt alte

-Decenu?

- Cdci ele devin stele sus pe cer; qi cAnd

copiii merg cu

Sfdntului Martin, nu Etiu cd in ii strdluieqte

lampioanelelor de ziua

Iltmina de la SfAntul Martin,

Cerqetorulcu sutedeani in urmd.

lumina marii stele pe