Termografia Cosurilor de Fum

SIMPLEX Import Export S.R.L.
Bucuresti
Termografia cosurilor de fum
SIMPLEX S.R.L..
TERMOGRAFIA COSURILOR DE FUM

ing. Fl. Boian (ISCE S.A.), fiz. Gheorghe Rodan (TEHNOSISTEM S.A.) ing. Mihaela Georgescu (IPCT S.A.), stud. Petre Rodan (UPB) (articol aparut n revista Antreprenorul nr. 8/2000 si Tribuna Constructiilor nr. 3/2000 1. GENERALITATI Avantajul metodei termografice, metoda nedistructiva si noncontact, este evident n cazul masuratorilor efectuate la obiectivele termoenergetice n stare de functionare. Rezultatele sunt obtinute fara a fi nevoie de ntreruperea fluxului tehnologic, fiind posibila evidentierea unor defecte care altfel nu ar putea fi depistate. n domeniul constructiilor, termografia este cons iderata drept una din cele mai eficiente tehnici de analiza nedistructiva disponibile. n cazul n care analiza termogramelor este efectuata de tehnicieni calificati, cu ntelegere ale detaliilor dinamice si de constructie ale anvelopei, beneficiarul poate capata informatii aditionale care permit o evaluare completa a performantelor anvelopei. Orice constructie poate fi analizata ntr-un timp scurt pentru a determina discontinuitatile de izolatie si verificarea faptului daca principiile de constructie sunt sau nu respectate. Termografia este considerata ca parte a masurilor de investigatie pentru localizarea originii problemelor care privesc anvelopa. Este deasemeni utilizata pentru a masura efectele reparatiei sau reabilitarii anvelopei. Dintre rezultatele TEHNOSISTEM n acest domeniu prezentam cteva analize efectuate ca subcontractanti ai Institutului de Studii si Consultanta Energetica la cosurile de fum de la CET Oradea, Constanta si Galati. 2. COSUL DE FUM NR. 1 - CET ORADEA Cosul de fum nr. 1 din cadrul CET ORADEA I este un cos din beton armat cu naltimea supraterana de 112 m. Cosul a fost construit n 1965 si a suportat o reparatie capitala n anul 1985. Cu aceasta ocazie cosul a capatat o suprastructura noua care se reazema pe soclul tronconic original prin intermediul unei grinzi inelare dispuse la cota + 4,00. Suprastructura initiala a ramas n interiorul cosului nou, ntre cele doua structuri ramnnd un spatiu de vizitare de circa 70 - 80 cm. (fig.1). Accesul n spatiul de vizitare se poate face prin 4 goluri de acces dispuse la cota + 16,50. Spatiul delimitat de cele doua suprastructuri este complet inaccesibil ntre cotele +4,00 + 16,50. Cosul vechi (interior), compus la rndul sau din protectia antiacida si termica si din structura din beton armat, are acum numai rolul de cos de tiraj. Cosul nou (exterior) formeaza structura de rezistenta. n felul acesta structura de rezistenta este izolata de sursa de caldura prin spatiul de vizitare. Cosul de tiraj (interior) este nchis la partea inferioara printr-un planseu din beton armat care sustine plnia de cenusa. Cosul de fum poate fi alimentat cu gaze prin doua canale de gaze arse dispuse diametral opus, aproximativ pe directia est - vest; fiecare canal preia gazele arse de la 2 cazane prin intermediul a cte doua ventilatoare de gaze arse. Racordul ventilatoarelor de aer cald la canalul de gaze arse se face prin canale metalice de racord. Canalele de gaze arse au o structura de rezistenta n cadre din beton armat si pereti din caramida refractara. n conditii normale de exploatare constructia este solicitata termic n doua moduri: - Din punct de vedere climatic constructia este ncalzita diferentiat pe fatada sudica, respectiv pe cea nordica.
SIMPLEX S.R.L. - Specialisti n infrarosu - tel: 021 430 02 20, fax: 021 771 42 18 ; GSM: 0722 568 903 e-mail: office@simplex.ro ; rodan@simplex.ro http:\\www.simplex.ro
SIMPLEX S.R.L..
- Din punct de vedere tehnologic constructia este ncalzita relativ uniform de gazele arse; dupa ventilatoarele de aer cald acestea au cel putin 150C. Suprastructura cosului de fum (cosul exterior) nu este solicitata termic n procesul tehnologic, fiind puternic ventilata de catre tirajul natural din spatiul de vizitare. 2.1. Rezultate termografice Masuratorile au vizat cosul de fum si canalul de gaze arse, vederi de pe laturile nordica si sudica precum si zona de racord ntre canalul de gaze arse si ventilatoare, latura sudica.
33.5C
28.25C
23.0C
vizibil infrarosu Fig.1. Suprastructura cosului de fum nr.1, zona de racord cu canalul de gaze arse fatada sudica Termograma din fig.1. scoate n evidenta o anomalie termica pozitiva (pata rosie) importanta. Aceasta anomalie este situata ntr-o zona inaccesibila inspectiei directe, n timpul functionarii cosului. Este posibil ca anomalia sa fie provocata de degradarea izolatiei termice din interior. Se impune n acest caz programarea unei inspectii interioare.
40.5C
31.25C
22.0C
Fig.2. Vedere asupra canalului de gaze arse - fatada sudica n ansamblul din fig.2. este reprezentat un fragment din canalul de gaze arse n functiune, n vedere laterala. Se observa anomalii importante n lungul liniei radierului. Aceste
SIMPLEX S.R.L..
anomalii sunt produse cel mai probabil, de depunerile de zgura si cenusa depuse n timp. Fara a mai inspecta canalul din interior, necesitatea operatiei de evacuare a depunerilor este evidenta.
3. COSUL DE FUM NR. 1 - CET PALAS CONSTANTA Cosul de fum nr. 1 este un cos simplu cu naltimea supraterana de 100 m si structura de rezistenta din beton armat. Cosul are rolul de a evacua n atmosfera gazele arse provenind de la instalatiile de producere a energiei electrice si termice. Constructia se ncadreaza n clasa a II-a de importanta constructiva. A fost realizat si pus n functiune n anul 1971. Combustibilul utilizat n procesul tehnologic a fost pacura iar principalii parametri (teoretici) pentru gazele arse sunt: temperatura maxima 90?C, viteza la iesirea din cos 29 m/sec. Mentionam ca nu exista aparate de masura si control pentru monitorizarea calitatii gazelor arse. Structura de rezistenta se compune din radier, soclu tronconic si suprastructura (fig. 3.). Radierul este fondat la cota relativa -11,00 m si are forma unei coroane circulare cu latimea de 4,50 m si grosimea de 2,00 m. Soclul tronconic se dezvolta ntre cotele 9,00 ? ? 7,50; diametrul interax variaza ntre 17,20 m si 10,75 m, grosimea peretelui fiind de 45 cm. Suprastructura cosului are forma unei pnze tronconice, cu diametrul exterior la coronament (cota ? 100,00) de 7,50 m. Grosimea peretelul scade liniar, atingnd 15 cm la cota ? 60,00, apoi este constanta pna la coronament. Betonul pentru radier si suprastructura a fost pus n opera prin tehnologia conventionala, iar la suprastructura s-au folosit cofraje glisante. Canalul de fum a fost realizat cu zidarie n tronsoane de 70 m naltime din caramizi de bazalt artificial nzidite cu chit HFR, cu rosturile de dilatatie etansate cu snur de azbest si tabla de plumb. Termoizolatia a fost realizata din fsii de sticla spongioasa de 10 cm grosime. Canalul de fum se nchide la partea inferioara cu plnia de cenusa. Cosul de fum poate fi alimentat prin doua canale de gaze arse, racordate diametral opus prin goluri de 9,20 m x 4,35 m, ntre cotele 7,50 m16,70 m. 3.1. Rezultate termografice
27.8C
19.1C
10.4C
vizibil infrarosu Fig.3. Ansamblul cosului de fum nr. 1. CET Palas
SIMPLEX S.R.L..
AA
AA
BB BB
Fig.4. Anomalii termice n zona de racord a canalului de gaze arse nr.1 la cosul de fum (cotele 7,5 16,5). Diagrame orizontale de temperatura. Detaliu din fig.3. Detaliul din fig. 4. reprezinta zone de racord a canalului de gaze arse cu cosul de fum. Anomalia respectiva reprezinta un salt de 6 - 7C fata de temperatura normala a peretelui si este cauzata de deteriorarea zidariei de caramida n aceasta zona. Este posibil ca zidaria sa fi cazut sau sa se fi deschis rostul din jurul canalului.
29.8
19.1
10.4
vizibil infrarosu Fig.5. Suprastructura cosului n zona pasarelei metalice la cota 50. Detaliu din fig. 3.
Detaliul din fig.5. prezinta o anomalie termica extinsa pe o suprafata de 15 - 20 m2 .

SIMPLEX S.R.L..
Aceasta poate fi cauzata de defecte de coroziune a peretelul de beton sau de desprinderea zidariei inteioare. Termogramele prezinta si anomalii termice care acopera suprafete restrnse, de ordinul 2 0,1 0,5 m . Asemenea anomalii pot fi cauzate fie de deteriorarea locala a zidariei, fie de defecte locale n structura peretelui de beton. Anomaliile termice din figurile prezentate sunt caracteristice pentru structura unui perete de cos de fum. Anomaliile care apar reprezinta sectoare perimetrale, caneluri lasate de forma cofragului glisant si reprezinta de fapt pseudoanomalii provocate de orientarea diferita a suprafetei peretelui, respectiv de reflectia diferita. Anomaliile orientate orizontal reprezinta zone de beton poros care apar din cauza pnzelor tehnologice accidentale la punerea n opera a betonului.. Asemenea defecte n structura betonului reprezentate de segregari sau beton antrenat de cofrag, sunt defecte tipice pentru tehnologia cofrajelor glisate. Sunt defecte n general ascunse, care apar cu o frecventa aleatoare pe verticala peretelui glisat. 4. COSUL DE FUM NR. 1 - CET GALATI Cosul de fum nr. 1. de la CET Galati este un cos simplu fara spatiu de vizitare, asemanator cu cosul de CET Palas. nregistrarile termografice au fost efectuate n perioada decembrie 1998 la o temperatura a aerului de -5C. 4.1. Rezultate termografice
Fig. 6. Vedere de ansamblu a soclului tronconic cosul de fum - Galati Soclul tronconic al cosului de fum, care nu a fost prevazut cu protectie termica la interior este foarte cald comparativ cu suprastructura cosului. n acest caz anomalia este provocata de revarsarea gazelor arse n soclul tronconic. n mod cert racordul canalelor de gaze arse la cosul de tiraj este deteriorat.
SIMPLEX S.R.L..
Fig. 7. Vedere exterioara ntre cotele +2 +8,00 - cosul de fum - Galati Inspectarea termografica a cosurilor de fum de mai sus a reprezentat doar o parte a activitatii desfasurate. Specialistii ISCE au extras carote de beton din anvelopa cosurilor care au fost ulterior analizate din punctul de vedere al proprietatilor fizico - chimice. Toate datele reunite au stat la baza rapoartelor asupra starii cosurilor de fum inspectate. nregistrarile termografice au fost efectuate de specialistii TEHNOSISTEM S.A. Adresa autorilor: Florin Boian Gheorghe Rodan Mihaela Georgescu Petre Rodan - SIMPLEX S.R.L. Bucuresti, 336 35 83, office@simplex.ro - SIMPLEX S.R.L. Bucuresti, 430 02 20, 0722 568 903, office@simplex.ro - I.P.C.T SA Bucuresti, 210 79 00, mgeorgescu@ipct.ro - SIMPLEX S.R.L. Bucuresti, 430 02 20, rodan@simplex.ro
SIMPLEX S.R.L. Aleea Agigea nr.4, sect.6, Bucuresti tel: 021 430 02 20, fax: 021 771 42 18 ; GSM: 0722 568 903 e-mail: office@simplex.ro ; rodan@simplex.ro http:\\www.simplex.ro
SIMPLEX S.R.L..

prof. dr. ing. N. Leonachescu (Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti), fiz. Gh.Rodan (TEHNOSISTEM S.A.- Bucuresti), ing. Fl. Boian (ISCE S.A.- Bucuresti), student P. Rodan (Universitatea Politehnica Bucuresti. articol aparut n revista Masurari si automatizare nr. 2/2001.pg 40-42 lucrare prezentata la a XI-a Conferinta Nationala de Termotehnica - Galati, 2001
Experienta a multor ani n utilizarea termografiei au condus autorii la concluzia ca n perceptia majoritatii, termografia reprezinta o metoda pur calitativa, care permite n cel mai bun caz obtinerea unor informatii de tipul: izolatie mai buna sau mai slaba, pierdere de caldura aparent mai mare sau mai mica. n studiul de caz pe care l prezentam n continuare, ncercam sa demonstram ca informatiile termografice pot reprezenta date de intrare n calculul de termotehnica al diferitelor sisteme analizate, sau ca multe fenomene termice observate prin termografiere pot fi explicate printr-un calcul energetic riguros. Studiul de caz se refera la: analiza izolatiei termice a unui cos de fum. Se demonstreaza pe baza calculelor ca variatii mici de temperatura, sesizate prin metoda termografica, reprezinta variatii accentuate ale proprietatilor termice ale izolatiei cosului. Abordarea teoretica a fost facuta n cazul cosului nr. 2 de la CET Mintia - Deva.
1. Analiza cosului de fum

.
Fara a relua calcule cunoscute, se cunoaste legea lui Fourier a conductiei pentru un transfer de caldura unidimensional:
?T ? Qn ? ? ? An ?n
(1)
unde: An - aria suprafetei izoterme, n - coordonata n directia fluxului de caldura, ? - coeficient de conductivitate termica. Considernd un conductor foarte lung avem: unde: r0 - raza interna a conductei, Te ? e rj - raza stratului j, Ti r2 - raza externa a conductei, ?1 r2,T 2 2 Te - temperatura mediului ambiant, r0 T2 - temperatura pe suprafata exterioara a conductei, z rj T ,?? i0 2 i Ti - temperatura n axul conductei la coordonata Z, dz ? i - coeficient de transfer de caldura prin suprafata 0 interioara, ? e - coeficient de transfer de caldura ntre perete si aerul Fig.1. exterior conductei, ? j - coeficient de conductie termica al stratului j. Fluxul de caldura ce se transmite prin peretele lateral al conductei (pe directia Ox) este dat de expresia:
? ? ?Q ? ? mc p dTi ?
? i r0
j? 1
2? ?Ti ? Te ??dx ? 2? ?r2 ?? e ?T2 ? Te ??dx , R

? e r2
(2)
2 r unde R ? 1 ? ? 1 ln j ? 1
?j
r j ?1
relatie ce se va utiliza la calculul pierderilor de caldura prin suprafata cilindrica a cosului de fum.
SIMPLEX S.R.L..
Considernd cazul cosului de fum ca fiind identic cu acela al unui cilindru foarte lung (cazul amintit mai sus), s pot scrie, pentru fluxul de caldura ce se transmite prin peretele e cilindric al cosului, ecuatiile urmatoare:
? Q? 2? L ? i ? Te ? T 2? L?Ti ? T0 ? ? ? 1 1 1 rk 1 ?? ln ? ? i r0 ? i r0 k ? 1 ? k rk ? 1 ? ext r3
3
(3)
2? L?T0 ? T1 ? 2? L?T1 ? T2 ? 2? L ? 2 ? T3 ? T ? ? ? 1 r1 1 r2 1 r3 ln ln ln ? c r0 ? k r1 ? b r2 2? L?T3 ? Te ? 1 ? e r3
(4)
(5)
Situatia n cazul cosului de fum de la CET Mintia este prezentata n desenul care urmeaza: unde: r ,T Ti , ? i - temperatura aerului din interiorul cosului, ? ,T respectiv coeficientul de transfer de caldura ntre perete r ,T si aer n interiorul cosului, r0 , ? c , T0 - raza interioara, coeficientul de r ,T conductivitate a peretelui de caramida, respectiv Q ? ,T temperatura pe suprafata interna a peretelui de caramida, r ,T r1 , ? k , T1 - raza interioara, coeficientul de conductivitate a peretelui de kiselgur, respectiv temperatura pe suprafata de contact ntre caramida si kiselgur, r2 , ? b , T2 - raza interioara, coeficientul de Fig. 2. Sectiune n cos conductivitate a peretelui de beton, respectiv temperatura pe suprafata de contact ntre kiselgur si beton, r3 , T3 - raza exterioara, respectiv temperatura exterioara a peretelui de beton. Te, ? e temperatura aerului din exteriorului cosului, respectiv coeficientul de transfer de caldura ntre perete si aer n exteriorul cosului,
3 3 extt ext 2 2 1 1 . int int 0 0
2. Rezultate Analiza cosului nr. 2 de la CET Mintia urmareste verificarea teoretica a rezultatelor masuratorilor termografice precum si stabilirea pe baza rezultatelor obtinute a gradului de deteriorare a nvelisului termic. Prima parte a problemei consta n rezolvarea sistemului de ecuatii liniare n functie de temperatura ce rezulta din expresia fluxului de caldura. Astfel se pot calcula va lorile lui T0 , T1 , T2 si T3 (distributia temperaturii n grosimea peretelui) n functie de Ti si Te, respectiv de caracteristicile fizice ale materialelor ce constituie cosul (coeficient de conductivitate ? ) si de coeficientii de transfer termic pentru suprafata, ? .
SIMPLEX S.R.L..
Calculul este corect n cazul ideal, n care se considera cosul alcatuit din trei straturi: caramida, kiselgur si beton si n care se neglijeaza o serie de factori reali care perturba fluxul de caldura: - funinginea depusa pe interiorul cosului, - fisurile existente si n care exista procese de convectie a caldurii, - geometria variabila a materialelor care constituie cosul, - proprietatile fizice alterate ale materialelor ce constituie cosul, - gheata depusa pe exteriorul cosului. Valorile coeficientilor de transfer si ale celor de conductivitate se gasesc n literatura de specialitate (memoratoare tehnice), reprezentnd valori traditional acceptate, dar care au fost determinate n conditii particulare de laborator. Valorile reale ale acestor parametri se pot cel mult aprecia ntr-un domeniu de variatie. Pe baza rezultatelor de calcul corelate cu imaginile termografice se pot stabili zonele cu izolatia termica deteriorata.
Re = 3,40 220,00 216,00 t e = 18
cod termo
174,00 Re = 4,32
172 150,00
132,00 Re = 5,16
130
90,00 Re = 6,00 t e = 42 t e = 52 Re = 6,84 48,00 41,00
100,00 88,00
46,00 40,00
12,60 5,20 0,00
Planul cosului
Vedere IR de ansamblu
Distributia temperaturilor pe cos
Fig.3. Cosul de fum nr.2 CET - Mintia Mai jos sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea distributiei de temperatura n grosimea cosului. Conditiile de calcul sunt: - valorile lui r0 , r1 , r2 , r3 ale cosului la o cota aproximativa de 50 - 60 m. - temperaturile Ti si Te din ziua nregistrarilor. - valorile ? i, ? e ntr-un domeniu de valori care aproximeaza situatia reala din teren, - valorile ? c si ? b din tabele, ? k ntr-un domeniu de va lori. Unitatile de masura pentru marimile utilizate n formule sunt:
SIMPLEX S.R.L..
10
[r0 ], [r1 ], [r2 ], [r3 ] ................. m [? i], [? e] .............................. J/(m2 .s.K) [? c], [? k ], [? b] .................................. J/(m. s.K) [T0 ], [T1 ], [T2 ], [T3 ], [Tint], [Text ] ..... K.(sau C - n grafice) Un exemplu de calcul l constituie determinarea temperaturii n grosimea cosului.
Tabel 1.
r0 6.18 6.18 6.18 6.18 6.18 6.18 6.18 6.18 r1 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 6.3 r2 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 r3 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 alfa i 10 10 10 10 10 10 10 10 alfa e 15 15 15 15 15 15 15 15 lambda c 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 lambda k lambda b 0.04 0.06 0.08 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 Ti 383 383 383 383 383 383 383 383 T0 375.8 374 372.8 371.8 370.2 369.2 368.50 368.01 T1 363.66 358.79 355.30 352.69 348.32 345.62 343.79 342.47 T2 293.69 300.40 305.21 308.83 314.86 318.58 321.10 322.92 T3 271.31 272.39 273.17 273.75 274.73 275.33 275.74 276.03 Te 267 267 267 267 267 267 267 267 T3 (gC) -1.69 -0.61 0.17 0.75 1.73 2.33 2.74 3.03
? k seria 1 = 0.04, ? k seria 2 = 0.05, ? k seria 3 = 0.06, ? k seria 4 = 0.1, ? k seria 5 = 0.15, ? k seria 6 = 0.2 ? k seria 7 = 0.25, ? k seria 8 = 0.3, ? i = 10 , ? e = 15, ? c = 0.6978, ? b = 1.5
T (K)
385 365 345 325 305 285 265

Series1 Series2 Series3 Series4 Series5 Series6 Series7 Series8
Tint
T0
T1
T2
T3
Text
Fig.4. Temperatura n grosimea peretelui

aria 1
aria 2
Fig.5. Zone cu diferente de temperatura (T3 ) n functie de proprietatile termice ale peretelui
aria 3
aria 4
SIMPLEX S.R.L..
11
Dependenta temperaturii de pe suprafata cosului functie de variatiile proprietatilor termotehnice ale stratului izolator.
Tabel 2.
r0 6.18 6.18 seria 4 6.18 6.18 6.18 seria 3 6.18 6.18 6.18 6.18 seria 2 6.18 6.18 6.18 6.18 seria 1 6.18 6.18 6.18 6.18 seria 0 6.18 6.18 6.18 r1 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 6.30 r2 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 6.34 r3 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 6.84 alfa i 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15 10 15 15 15 15 15 15 alfa e 8 10 12 15 8 10 12 15 8 10 12 15 8 10 12 15 8 10 12 15 lambda c 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 0.6978 lambda k 0.02 0.02 0.0 2 0.02 0.05 0.05 0.05 0.05 0.1 0.1 0.1 0.1 0.12 0.12 0.12 0.12 0.2 0.2 0.2 0.2 lambda b 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 Tint 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 383 T0 380 380 380 380 377.6 377.6 377.5 377.4 375.7 375.5 375.4 375.3 375.2 371.4 374.9 374.7 374 373.7 373.6 373.4 T1 372.50 372.41 372.35 372.29 363.97 363.67 363.47 363.25 356.91 356.34 355.95 355.54 355.19 351.62 354.09 353.63 350.97 350.10 349.50 348.87 T2 285.86 285.01 284.44 283.86 301.17 299.87 298.98 298.08 313.86 312.34 311.30 310.2 2 316.95 313.79 314.33 313.23 324.54 322.96 321.85 320.71 T3 272.00 271.04 270.38 269.72 276.07 274.37 273.21 272.02 279.43 277.16 275.59 273.98 280.25 277.49 276.18 274.47 282.26 279.54 277.64 275.67 Te 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 267 T3 (gC) -1.00 -1.96 -2.62 -3.28 3.07 1.37 0.21 -0.98 6.43 4.16 2.59 0.98 7.25 4.49 3.18 1.47 9.26 6.54 4.64 2.67
Valorile constantelor fizice pentru: - seria 0: ? i = 15 , ? k = 0.20, - seria 1: ? i = 15 , ? k = 0.12, - seria 2: ? i = 15 , ? k = 0.10, - seria 3: ? i = 15 , ? k = 0.05, - seria 4: ? i = 15 , ? k = 0.02,
T3 (C)
? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978,
? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5
10.00
seria 0
8.00
seria 1 6.00 seria 2

4.00 2.00
seria 3
0.00 6 -2.00 8 10 12 14 16
? ext
seria 4
-4.00
Fig.6. Dependenta temperaturii de pe suprafata externa de ? e

Tabel 3.
seria 4 3 2 1 0 ?
kis
0.02 0.05 0.10 0.12 0.20
domeniu de temperaturi pe suprafata exterioara a peretelui -1.00...-3.28 3.07...-0.98 6.43...0.98 7.25...1.47 9.26...2.67
SIMPLEX S.R.L..
12
3. Concluzii privind determinarile termografice efectuate asupra cosului de fum 3.a. - Pentru evaluarea cantitativa a rezultatelor s-a procedat la verificarea prin calcul a proprietatilor termotehnice ale materialelor din structura peretelui. n acest scop cosul este asimilat unui cilindru infinit lung cu dimensiunile transversale corespunzatoare zonei de la cota 50.- 60. Pentru parametrii fizici care intervin n ecuatia transferului de caldura s-au adoptat valori n intervalul curent de variatie. Se observa (vezi diagramele) ca temperatura T3 pe suprafata exterioara a peretelui este influentata n cea mai mare masura de coeficientul de conductivitate si de coeficientul de transfer de caldura ntre perete si aerul exterior. 3.b. - Pentru coeficientul de conductivitate s-au adoptat valori uzuale, ntlnite curent n literatura de specialitate. Se poate considera ca peretele de caramida si peretele din beton au o conductivitate constanta n timp. Proprietatile termoizolatiei se pot considera variabile n timp. Coeficientul de transfer de caldura la exterior este influentat de dinamica curentilor de aer, si n mod normal creste spre coronament, odata cu turbulenta atmosferica. Acesti doi parametri sunt principalii raspunzatori de valoarea si respectiv diferentele de temperatura observate pe suprafata exterioara a peretelui. Cresterea coeficientului de transfer prin suprafata exterioara ? e , odata cu naltimea cosului, justifica n parte scaderea temperaturii exterioare de la baza spre coronament. La o cota data, n cadrul aceleasi termograme, coeficientul de transfer ? e are nsa o valoare constanta, determinata. Totusi, n aceeasi termograma se observa zone cu diferente de temperatura. Asemenea diferente nu pot fi explicate dect prin proprietati diferite ale izolatiei termice. Pentru a reproduce prin calcul situatia nregistrata n natura, coeficientul de conductivitate termica a izolatiei trebuie sa varieze practic cu un ordin de marime fata de valorile teoretice. Aceasta denota o degradare severa a protectiei termice a cosului; aceasta ipoteza se refera la toti parametrii care influenteaza si definesc n natura proprietatile termotehnice ale peretelui n structura sa complexa: grosimea si calitatea termoizolatiei, degradarea acesteia, existenta sau absenta ei, degradarea zidariei de caramida, fisurarea peretelui din beton si aparitia infiltratiilor de aer si de gaze de ardere etc. 3.c.- Pentru a evalua realist importanta anomaliilor termice puse n evidenta la obiectivul studiat, trebuie subliniat ca anomalii de 2...3C pe suprafata exterioara a peretelui semnifica de fapt cresterea de 2-3 ori a starii de eforturi din structura din beton, provenite din diferentele de temperatura. 4. Concluzii generale Studiul de caz permite evaluarea justa a posibilitatilor utilizarii termografiei n domeniul termotehnicii industriale. S-au obtinut succese asemanatoare si n alte domenii ca: auditul energetic al unor cladiri, analiza actiunii temperaturilor asupra unor constructii mari (baraje) etc. Depinde doar de interesul tehnicienilor din economia nationala sa utilizeze aceasta puternica metoda non-contact, non-destructiva - TERMOGRAFIA. Autorii Adresa noastra este:
SIMPLEX S.R.L. Aleea Agigea nr.4, sect.6, Bucuresti tel: 021 430 02 20, fax: 021 771 42 18 ; GSM: 0722 568 903 e-mail: office@simplex.ro ; rodan@simplex.ro
http:\\www.simplex.ro
SIMPLEX S.R.L..
13
Anomalii termice inverse pe suprafata exterioara a unui cos de fum
Cosul de fum nr.2 CET - Rovinari

SIMPLEX S.R.L..
14
Soclu tronconic al unui cos de fum fara protectie termica
SIMPLEX S.R.L..
15
Evaluarea distributiei de temperaturi pe suprafata unui cos de fum
a c linia cd
linia ab
g linia ef linia gh
SIMPLEX S.R.L..
16
Anomalii termice cauzate de degradarea protectiei termice a cosului. Exemple de prelucrare a termogramei
SIMPLEX S.R.L..
17
Analiza comparativa a distributiei temperaturilor pe doua cosuri diferite din punct de vedere constructiv a. - cos simplu
SIMPLEX S.R.L..
18
b. - cos cu spatiu de vizitare

Termografia Cosurilor de Fum

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Termografia Cosurilor de Fum

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SIMPLEX Import Export S.R.L.

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

TERMOGRAFIA COSURILOR DE FUM

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

vizibil infrarosu Fig.3. Ansamblul cosului de fum nr. 1. CET Palas

Termografia cosurilor de fum

Detaliul din fig.5. prezinta o anomalie termica extinsa pe o suprafata de 15 - 20 m2 .

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

1. Analiza cosului de fum

2? ?Ti ? Te ??dx ? 2? ?r2 ?? e ?T2 ? Te ??dx , R

Termografia cosurilor de fum

2? L?T0 ? T1 ? 2? L?T1 ? T2 ? 2? L ? 2 ? T3 ? T ? ? ? 1 r1 1 r2 1 r3 ln ln ln ? c r0 ? k r1 ? b r2 2? L?T3 ? Te ? 1 ? e r3

Termografia cosurilor de fum

90,00 Re = 6,00 t e = 42 t e = 52 Re = 6,84 48,00 41,00

12,60 5,20 0,00

Distributia temperaturilor pe cos

Termografia cosurilor de fum

385 365 345 325 305 285 265

Fig.4. Temperatura n grosimea peretelui

Termografia cosurilor de fum

? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978, ? c = 0.6978,

? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5 ? b = 1.5

seria 1 6.00 seria 2

Fig.6. Dependenta temperaturii de pe suprafata externa de ? e

0.02 0.05 0.10 0.12 0.20

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

Anomalii termice inverse pe suprafata exterioara a unui cos de fum

Cosul de fum nr.2 CET - Rovinari

Termografia cosurilor de fum

Soclu tronconic al unui cos de fum fara protectie termica

Termografia cosurilor de fum

Evaluarea distributiei de temperaturi pe suprafata unui cos de fum

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

Termografia cosurilor de fum

b. - cos cu spatiu de vizitare

S-ar putea să vă placă și