0% au considerat acest document util (0 voturi)
59 vizualizări8 pagini

6.2. Coroziune

Încărcat de

Anaa Chiroşcă
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
59 vizualizări8 pagini

6.2. Coroziune

Încărcat de

Anaa Chiroşcă
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

COROZIUNEA METALELOR

1. Consideraii teoretice

Coroziunea

reprezint

totalitatea

proceselor

chimice

electrochimice care au ca rezultat degradarea suprafeelor metalice. n natur majoritatea metalelor exist sub form de combinaii, cel mai des ntlnite fiind oxizii, acest lucru atest faptul c starea metalic este foarte instabil din punct de vedere termodinamic. n prezena agenilor chimici i electrochimici metalele au tendina de a se coroda. Coroziunea este un proces complex fiind determinat de foarte muli factori i se poate clasifica n coroziune chimic i electrochimic n funcie de mecanismul de producere.

Coroziunea chimic reprezint atacul asupra metalelor n mediu


uscat din partea unor ageni chimici cum sunt unele gaze: dioxid de carbon, clor, oxigen, acid clorhidric etc. Acest tip de coroziune se ntlnete mai ales n industrie la instalaii, fiind foarte favorizat de temperatur. Dac la suprafaa de aciune a agenilor chimici mai apare i umezeal care joaca rolul de electrolit (practic toate acestea conduc la apariia unor pile electrochimice la suprafa) atunci coroziunea chimic se transform n coroziune electrochimic. Dac unul din elementele unei pile electrochimice lipsete atunci procesul de coroziune nu are loc. Cele mai mari pierderi de metal se nregistreaz n cazul fierului i a aliajelor feroase. Procesele de coroziune se clasific n funcie de:

176

a) mecanismul de reacie coroziune electrochimic, chimic, biochimic (aciunea unor microorganisme). Coroziunea electrochimic este asociat cu generarea de curent electric. Coroziunea chimic se bazeaz pe reacia chimic ce nu este asociat cu generarea de curent electric.

Coroziunea

biochimic

se

datoreaz

prezenei

unor

microorganisme. b) mediu n gaze, n neelectrolii, n electrolii, n sol; c) ntindere local, pe suprafa, general (cea mai nociv).
Viteza de coroziune se exprim n dou moduri:

1. prin pierderea de mas pe unitatea de suprafa n unitatea de timp; <vcor> = [g/m2.h]; 2. prin densitatea de curent de coroziune (numai pentru coroziunea electrochimic): <icor> = [A/m2]. Factorii care influeneaz procesul de coroziune sunt:
pH-ul soluiei care influeneaz fora electromotoare a pilei; compoziia soluiei cu rol de electrolit; prezena la suprafa a unor cupluri redox.

Fenomenul de coroziune poate fi oprit prin modificarea mediului n care se gsete metalul sau prin acoperirea acestuia cu un strat protector.
Scopul acestei lucrri este nsuirea noiunii de coroziune a

factorilor care determin apariia acestui fenomen precum i a tipurilor principale de coroziuni.

177

2. Aparatur i reactivi

- eprubete (4 buc.); - stativ pentru eprubete; - surs de curent continuu; - ampermetru; - hrtie abraziv; - pahare Berzelius, 100ml (1 buc.); - baie de degresare;

- ap acidulat (soluie de electrolit); - cuie de fier (4 buc.); - o plcu de zinc; - doi electrozi de oel; - HCl concentrat; - H2SO4 concentrat; - CH3COOH concentrat.

3. Algoritmul de lucru

Coroziunea fierului n mediu acid


Se cur cu hrtie abraziv trei cuie de fier; Se degreseaz i se spal cu ap de canal dup care se cltesc cu

ap distilat;
Se tamponeaz cu hrtie de filtru pentru uscare i se cntresc la

balana analitic notndu-se n tabelul de date experimentale masele iniiale ale fiecrui cui (mi1, mi2, mi3);
Se msoar lungimea i diametrul fiecrui cui i se calculeaz

suprafaa acestuia care se trece n tabelul de date experimentale


(S1, S2, S3). Se pune n prima eprubet soluie de acid clorhidric concentrat; n a doua eprubet se toarn soluie de acid sulfuric concentrat; n a treia eprubet se toarn soluie de acid acetic concentrat; n fiecare eprubet se pune cte un cui; Se las cuiele timp de 2 ore n eprubetele cu soluii acide dup

care se scot i se cltesc; 178

Se tamponeaz cu hrtie de filtru pentru uscare i se cntresc din

nou la balana analitic notndu-se n tabelul de date experimentale masa final a fiecrui cui (mf1, mf2, mf3);

Coroziunea zincului n acid clorhidric


Se cur plcua de zinc cu hrtie abraziv; Se pune n baia de degresare i dup 2 minute se ia se spal cu ap

de canal dup care se cltete cu ap distilat;


Se tamponeaz cu hrtie de filtru pentru uscare i se cntrete la

balana analitic notndu-se n tabelul de date experimentale masa iniial a acesteia (mi);
Se msoar dimensiunile plcuei i se trec n tabelul de date

experimentale.
ntr-un pahar Berzelius se pune soluie de acid clorhidric

concentrat i se introduce plcua de zinc;


Dup cinci minute se scoate plcua de zinc se cltete i se

tamponeaz cu hrtie pentru uscare;


Se cntrete la balana analitic i se noteaz masa final a

plcuei (mf) n tabelul de date experimentale;

Coroziunea datorat curentului electric care trece printr-o soluie de electrolit


Se toarn n paharul Berzelius soluia de ap uor acidulat; Se cur cei doi electrozi de oel cu hrtie abraziv i se

degreseaz n baia de degresare;


Se spal cu ap de canal i se cltesc cu ap distilat avnd grij s nu se ating suprafaa acestora; Se pun cei doi electrozi de oel n soluia de electrolit;

179

Se realizeaz montajul din figura 1;

Figura 1. Montajul pentru coroziunea datorat curentului electric


Se toarn n a patra eprubet, ap puin acidulat i se introduce

cel de-al patrulea cui de oel;


Se conecteaz sursa la reea i se las s funcioneze timp de o or. ATENIE: Se urmrete ampermetru astfel nct curentul s se menin constant pe tot parcursul experimentului! Se decupleaz sursa de la reea se scot cei doi electrozi i se

noteaz observaiile n tabelul de date experimentale


Dup o or se scoate i cuiul de oel din eprubeta cu numrul patru

i se noteaz observaiile n tabel.


3. Interpretarea rezultatelor

Coroziunea fierului n mediu acid


Tabelul 1: Date experimentale de la coroziunea fierului n mediu acid
mi1 mi2 mi3 mf1 mf2 mf3 [g] [g] [g] [g] [g] [g] S1 S2 S3 vcor 1 vcor 2 vcor 3 [m2] [m2] [m2] [g/m2.h] [g/m2.h] [g/m2.h]

180

Diametrul fiecrui cui se mparte la jumtate i se determin raza

acestuia. Cuiul se consider asemntor cu un cilindru iar pentru a putea calcula suprafaa supus coroziunii avem nevoie de aria lateral a cilindrului.
Se calculeaz suprafaa supus coroziunii utiliznd relaia (1)

pentru fiecare cui n parte: S = L.2R unde: - L lungimea cuiului [m]; - R raza acestuia [m].
ATENIE: La calculul suprafeei fiecrui cui de fier se va ine cont c

(1)

dimensiunile msurate sunt n cm i suprafaa trebuie calculat n m2!


Se calculeaz masa de metal pierdut (m) n procesul de

coroziune prin diferena ntre masa iniial i cea final a fiecrui cui de fier.
Se calculeaz viteza de coroziune n cele trei cazuri cu ajutorul

relaiei (2): vcor = m/S.t unde: - vcor vitez de coroziune [g/m2.h]; - S suprafaa [m2]; - m pierderea de mas [g]; - t timpul [h].
Se compar datele experimentale i se stabilete n care din cele

(2)

trei medii acide este mai rezistent fierul

181

Coroziunea zincului n acid clorhidric


Tabelul 2: Datele experimentale de la coroziunea zincului n HCl
mi [g] mf [g] m [g] l [m] L [m] S [m ]
2

vcor [g/m2h]

Se calculeaz masa de metal pierdut n procesul de coroziune

prin diferena ntre masa iniial i final a plcuei de zinc


Se calculeaz suprafaa plcuei de zinc ATENIE: Se tine cont de faptul c la procesul de coroziune sunt supuse ambele fee ale plcuei de zinc! Cu ajutorul relaiei (2) se calculeaz viteza de coroziune

Coroziunea datorat curentului electric ce trece printr-o soluie de electrolit


Tabelul 3: Date experimentale Observaiile experimentale de la procesul de coroziune n lipsa curentului electric Observaiile experimentale de la procesul de coroziune n prezena curentului electric

ATENIE: La sfritul experimentului se va stabili clasa de rezisten la coroziune din care face parte metalul studiat conform tabelului de mai jos!

182

Tabelul 4: Scara convenional a rezistenei materialelor la coroziune Grupa de rezisten Viteza de coroziune [g/m2.h] Coeficient de stabilitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

I. Perfect stabile II. Foarte stabile III. Stabile, bine utilizabile IV. Oarecum rezistente V. Foarte puin rezistente VI. Nerezistente

0,021 0,021-0,1 0,1 0,21 0,21 1,0 1,0 2,1 2,1 10,5 10,5 - 21 21 105 105 - 210 peste 210

0, 007 0,007 0,035 0,035 0,07 0,07 0,35 0,35 0,7 0,7 3,5 3,5 7,0 7,0 35 35 - 70 peste 70

5. ntrebri de verificare

1. Ce reprezint procesul de coroziune? 2. Care sunt principalele tipuri de coroziune? 3. Care este principalul parametru care estimeaz coroziunea unui material? 4. Ce se ntmpl cu viteza de coroziune n momentul n care temperatura crete? 5. Stabilii care este viteza de coroziune n cazul unei plcue de aluminiu cufundat timp de 30 min., n soluie alcalin de hidroxid de sodiu tiind c dimensiunile acesteia sunt: l = 3 cm, L = 5 cm iar variaia de mas m = 0,02 g?

183

S-ar putea să vă placă și