... ; ......... i, ... : Ifia l ... ... ..... ........ . ... ...... ..... .. '41 tse. www.dacoromanica.ro 23!

CALATORI STRArNI DESPRE TARILE ROMANE VOL. III www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA` AL ACADEMIEI DE $T1INTE SOCIALE $1 POLITICE La elaborarea intregii serii a lucrat un colectiv de la Institutul de Istorie Ni colae Iorga al Academiei de Stiinte Sociala 5i Politice format din: Maria Holban , Maria Matilda. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu si I Ion Totoiu I. www.dacoromanica.ro

CALTORI STRAINI DESPRE TARILE ROMANE VOL. III Volum ingrijit de: MARIA HOLBAN (redactor responsabil) M. M. ALEXANDRESCUDERSCA BULGARU PAUL CERNOVODEANU 00 _EDITURA $T1INTIFICA, BUCURE$11, 1971 www.dacoromanica.ro

Ingrijitorul seriei din partea editurii: ELENA CURTOV Coperta i supracopertat VAL MLTNTEANU www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE * Perioacla cuprins intre urcarea in scaunul Trii Romnwi a lui Petru Cercel 0 actiune a de eliberare de sub dominatia otoman prin sabia lui Mihai Viteazul se caracteri zeaz printr-un contact mai strins al trilor romne cu lumea occidental care se ggsea confruntat in acest rstimp cu probleme deosebit de grave. Acestea erau provocate de inaintarea turcilor in Europa 0 de actiunea Contra-Reformei. Trile romne ocupau o pozitie-cheie pentru st atele din centrul 0 apusul Europei datoriti gezrii lor geograf ice intre Imperiul otoman sub a arui suveranitate se aflau 0 intre Ungaria habsburgiel 0 Polonia. Tri occidentale ca A nglia 0 Frarqa, interesate in evoluvia evenimentelor din Europa central 0 rsritean, vor incerca prin diferite mijloace, inclusiv interventii la Poart, s aduc la cirma Trii Romneti 0 Moldovei domni ce le erau favorabili i care le puteau tine la curent cu desfurarea politicii turcilor. V www.dacoromanica.ro

su de rege al Poloniei, considerind pe urmasul su stefan Bathori (1575 1586) ca un uzurpator, Franta a sprijinit candidatura lui Petru Cercel de la care astepta s ervicii mari. Prin Inscunarea acestui domn introdus n felul de viat al apusului, i ncepe o domnie influentat de spiritul Renasterii. Noul domn se inconjur de strini, ca genovezul Franco Sivori, cu a crei relatie de o real valoare informativ se deschide volumul de fat. Sub domnia lui Henric al 111-lea (1574-1589), care nu renuntase la titlul Dupi sfirsitul tragic al lu Petru Cercel (1583-1585), Franta si-a indreptat atenti a asupra Moldovei inel mai important pentru ea prin vecintatea cu Polonia. Dar dup izbucnirea crizei interne (1587-1593), agravat prin stingerea dinastiei de Valois (31 iulie 1589), ce va fi urmat de criza extern determinat de rzboiul cu Spania (15 95-1598), prestigiul Frantei la Constantinopol a sczut In asa msur inch nu a mai pu tut interveni cu eficacitate In treburile romnesti. In asemenea Imprejuiri numai doi cbitori francezi vin In trile noastre acestia doar din initiativ proprie. Foarte bun cunosctor al antichittii clasice, invtatul Jacque s Bongars in trecerea sa prin Transilvania manifest interes pentru inscriptiile l atine. La intoarcerea sa din Palestina, Frangois de Pavie, baron de Fourquevaux, strbate Moldova, cAltorind de-a lungul Prutului spre Polonia ce cptase o cleosebit n otorietate In Occident, dup aventura polon a lui Henric al III-lea. In locul Frant ei, care nu mai poate influenta politica otoman i, prin se instaleaz o companie de negustori intemeiat la 11 septembrie 1581 iar, pe de ak a parte, Intretin legturi strinse cu Polonia si cu regiunile baltice, intrate in sfera Companiei Rsritului cu sediul la Gdansk. aceasta, soarta trilor noastre, creste la Constantinopol rolul Angliei. Sub rodni ca domnie a Elisabetei I (1558-1603), englezii ptrund In Levant, unde In aceast politick* general de ptrundere spre rsrit se incadreazI In chip firesc prim ele contacte oficiale dintre Anglia Elisabetan. si Moldova lui Petru 5chiopul (15 82-1591), care oferea negustorilor englezi posibilitatea de a asigura un trafic de mrfuri intre Marea Neagr si Marea Baltic. Dup John Newberie (vezi CaTiitori, vol. II), Moldova si chiar Tara Romneasc au fost strhtute in anii 1586-1594 de oameni de afaceri englezi, dintre car e numai Henry Austell (1586), William Harborne (1588) si Fox, Insotitorul lui Ha rrie Cavendish (1589), au lsat scurte relatii, unele nu lipsite de interes sub raportul informatiilor de ordin economic. Tot pe plan economic, Harborne, devenit din simplu agent al Companiei Levantului (1579-1581) un adevrat ambasador (1583-1588), recunoscut de sultan, a avut un ro l important, izbutind s obtin de la Petru Schiopul un privilegiu comercial (26 aug ust 1588). Pe plan politic, strdaniile urmasului su, Edward Barton, unite cu ale a celuiasi &inn, vor impiedica dezlntuirea unui rzboi Intre turcii marelui vizir Sin an pasa si polonii cancelarului VI www.dacoromanica.ro

Zamoyski. Moldova ajunge astfel sa joace un rol Insemnat In politica europeana i ntr-un moment de criza. Un rol de o mai mare Insemnatate avea sal revina, la sfi rsitul veacului al XVI-lea, celor trei tari romane, unite Intr-o actiune comuna ce va prefigura unirea politica realiza de Mihai Viteazul. Cadrul general '11 co nstituie In ultima decada a veacului al XVI-lea problema luptei Impotriva turcil or, problema care ajunge s framInte din nou cele doua mari forte ale lumii mediev ale: Papa si Imparatul. Pierderile materiale si de influenta suferite de papalit ate de pe urma miscarii protestante si calvine i zadarnicia tuturor incercarilor de a readuce la catolicism tinuturile contestatare a constrIns biserica romanocatolic s reia ofensiva In rasarit. In aceasta actiune Papa s-a folosit de noua mi litie catolica cu organizatia de fier a iezuitilor care i ascundeau fanatismul su b o foarte abila actiune diplomatica i cultural-educativa. Preocupati de cistiga rea pentru catolicizare a tarilor din rasaritul Europei, iezuitii s-au bucurat ' in Transilvania de trecere In timpul minoritatii lui Sigismund Bthory, datoriti a utoritatii regelui Poloniei $tefan B.thory (1575-1586) care conducea politica pri ncipatului ca tutore al nepotului sau. Colegiul iezuit de la Cluj-Manastur i des fasura actiunea de propaganda la adapostul activitatii sale didactice, sub cirmu irea rectorului Ferrante Capeci. Propaganda catolica se intinde In orasele ardel ene, cuprinzInd chiar unele centre din Banatul ocupat de turci, dupa cum rezult d in informatiile transmise de provincialul Poloniei G. P. Campani. In cursul vizi tei sale canonice in Transilvania, provincialul constat c dei catolicismul era ata cat In tara, totusi numarul catolicilor Isporea tot mereu mai mult ca vinul dupa ce au fost calcati strugurii". Dar In urma mortii regelui $tefan Bthory (12 dece mbrie 1586) s-a produs o reactiune care a dus la promulgarea decretului pentru i zgonirea iezuitilor, dat de dieta de la Media (decembrie 1588). Abia In 1591 a ve nit In Transilvania iezuitul de origine spaniola', Alfonso Carrillo In calitate de teolog, devenind apoi duhovnicul tInarului principe Sigismund Bthory. Rolul ac estui iscusit diplomat este relevat pe larg In nota biografica ce Insoteste rela tia. In Moldova, sub Inriurirea albanezului italianizat Bartolomeo Brutti, Petru $chi opul cheama pe iezuitii izgoniti din Transilvania pentru asistarea spirituala a catolicilor, de origine maghiara din jurul oraselor Roman si Bacau. Propaganda c atolica, patronata de nuntiul apostolic din Polonia, Annibal de Capua, se folose a de misionan i italieni si de iezuiti poloni, de cultura latina, din Casa Socie tatii lui Isus, Intemeiata la Liov pentru a limita influenta protestantilor sust inuti In trecut de Iancul Sasul (1579-1582). Cu concursul nuntiului apostolic di n Polonia si al arhiepiscopului de Liov Dimitrie Jn Solikowski, agenti catolici c ondusi de Stanislaw Warszewicki, rectorul colegiului iezuit din Liov, patrund In Moldova. Intre anii 1588-1591 tara aceasta devine teatrul unei propagande iezui te, dup' cum rezulta din VII www.dacoromanica.ro

una semnat de Warszewicki nsui, cealalt anonitn cele dou relatii amIndoui publicate In volumul de fat. In aceeasi vreme, Tara Romnease era lsat In grija ordinului franci scanilor care s-au bucurat de trecere i dup fuga lui Petru Cercel, fiind sprijini ti de urmasul acestuia, Mihnea Turcitul (1583-1591). Aici va activa misionarul F rancesco Pastis, a crui relatie, inclus n volumul de fat5., cuprinde date sumare asupra strii catolicismului In Moldova si Tara Romneasc ce corespund cu informatiil e transmise ulterior de Bernardino Quirini. In Transilvania Sigismund Bthory, car e numai de nevoie aprobase decretul dietei de la Media (decembrie 1588) fcea deme rsuri secrete la Roma pentru a iesi din criza pricinuit de alungarea iezuitilor. Perfect informat despre situatia din rsrit, fostul nuntiu apostolic din Polonia, H ippolito Aldobrandini, devenit papa Clement al VIII-lea (1592 1605), s-a folosit de trecerea Fin Roma a favoritului lui Sigismund Bthory, $tefan Josica, spre a t rimite in aceast tar pe protonotarul apostolic Attilio Amalteo cu misiunea de a strui pentru rechemarea iezuitilor. Cu venirea lui Attil io Amalteo, primit ca un adevrat nuntiu, Incepe seria trimisilor apostolici care ne-au Fsat stiri pretioase asupra situatiei din Transilvania. Dar pe eind Amalteo avea misiunea tainic de a convinge pe principe readuc p e iezuiti, urmasul su Alexandru Komulovie (Comuleo) venit cu titlul de legat, ur ma s clstige pentru marea lig anti-otoman pe Sigismund Bthory si pe rivalul lui Petr u chiopul, Aron Vod inscunat pe tronul Moldovei cu sprijinul ambasadorului Angliei la Constantinopol, Edward Barton, ce urmrea pe aceast cale s obtin restituirea bise ricilor protestante. Comuleo trebuia s obtin i ajutorul efectiv al impratului Rudol f al II-lea, cruia revenea misiunea de a apra crestintatea Tinpotriva islamului. Initiativa papal se desfsoar tocmai In momentul clnd Impratul, a crui autoritate fuse se stirbit. prin Reform In Germania, avea interes s-si redstige prestigiul in Imper iu. O actiune antiotoman. pro universa respublica Christiana" era de natur sI-i In gduie s-si lritind stpinirea i asupra Ungariei turcesti i chiar asupra Peninsulei Ba lcanice, prin izgonirea turcilor din Europa. Pentru atingerea acestui dublu tel, Rudolf al II-lea s-a hofirIt s intensifice lupta Impotriva Semilunei cu care Imp eriul se gsea virtual In conflict tric de pe vremea lui Soliman cel Mxet. constituiau, prin asezarea lor i prin potentialul lor economic si militar, o imp ortant baz strategic. Paralel cu actiunea Intreprins de primii nunti apostolici cu s prijinul influentului iezuit Alfonso Carrillo pentru a schimba orientarea politi cii Transilvaniei prin Inlturarea partidului nobiliar pro-turc, s-au intreprins s i pe linie habsburgie, negocien i cu domnii romni Aron Vod i Mihai Viteazul spre ai atrage In alianta anti-otoman. In acest scop, Rudolf al II-lea Succesul acestei cruciade atirna Ins de participarea trilor romne ce www.dacoromanica.ro

s-a folosit de agemi cu legturi vechi in tarile romne ca negustorii raguzani Giova nni si Pascal dei Marini Poli, autori de scrisori ce arunc o lumin vie asupra vietii de la Curtea lui Mihnea Turcitul n anii 1587-1589, precum asupra r elatiilor diplomatice dintre Habsburgi pe de o parte, Sigismund Bthory, Mihai Viteazul si Aron Vod pe de alta. Asistam astfel, in ultima decad a veacului al XVI-lea, la o adevrat invazie de ital ieni sau de scriitori de limbi italian, raguzani i croati. Toti acestia vin n calitate de trimisi apostolici ca Attilio Amalteo, de nunti aposto lici, ca Alfonso Visconti, de soli ca Davilata venit s felicite pe Sigismund Bthor y pentru cgtoria lui, de insotitori ai acestora ca Cesare Viadana, sau de simpli agenti, ca aventurierul raguzan Paolo Giorgi, autor de planuri drznete pentru rscu larea bulgarilor din sudul Dunrii impotriva stapinirii Portii. La castelul de la Alba Iulia, transformat intr-o curte a Renasterii ttrzii, se Intilnesc i alti it alieni cu rosturi statornice. Se continua astfel o veche traditie inaugurat in Transilvania de regina Isabella, de origine italian prin mama e i Bona Sforza, i urmat de principele loan Sigismund Zpolya ce se Inconjurase de co nsilieri italieni (vezi relatia lui Gromo in Caldtori strini, volumul II). In cap itala sa, Sigismund Bthory, crescut de iezuiti italieni unguri, formati in univer sittile din Italia si ca atare iubitor de tot ce era italian, strinsese numerosi italieni. Printre acestia erau cunoscutul arhitect si inginer militar, Simon Gen ga, al crui raport cuprinzind o descriere a Transilvaniei (vezi A. Veress, Docume nte, III, p. 268 s.u.) de tipul relatiei scurte alckuite de Gromo (vezi vol. II) nu ne-a parvenit i istoricul Giorgio Tomasi, care in lucrarea sa principal folos este attt observatiile sale personale cit informatii obtinute in calitatea sa de secretar al principelui. Alturi de acesti italieni de seam inttlnim la curtea de la Alba Iulia i slujitori mai mrunti, ca muzicantul Pietro Busto, autor al unei asa-zise scrisori" cu scop de propagand, c uprinztnd o descriere-prospect, geografic i istoric a Transilvaniei. Pe de alt part e, participarea frilor noastre la rzboiul cel lung" dintre imperiali i turci (1591 -1606) a determinat trimiterea de ctre ducele Ferdinand I de Toscana, membru al L igii Sfinte, a unui intreg contingent de ostasi italieni sub conducerea renumitu lui cpitan din Siena, Silvio Piccolomini. Operatiile militare la care au luat par te In cursul campaniei din 1595 au prilejuit o mai bun cunoastere a acestor terit orii devenite teatru de rzboi (Tara Romneasc) sau amenintate s fie invadate de turci (Transilvania). Rod al operatiilor militare este complexul de relatii (Descrier ea expeditiei celor o sut de toscani), rapoarte i scrisori (Silvio Piccolomini, F ilippo Pigafetta) in care se cuprind informatii asupra aspectului general al Tra nsilvaniei i Trii Romnesti, asupra cilor de acces pe ap si pe uscat, asupra configuratiei terenului s i mai ales asupra potentialului economic si militar al trilor romane, precum si a supra orientrii politice a factorilor lor de rspundere. IX www.dacoromanica.ro

Din partea ardelenilor dispunem de scrisoarea" cu scop de pro?agand. a lui Peter Pellerdi care exagereaz, vdit rolul lui Sigismund Bthory in alungarea turcilor, asezind pe planul al doilea contributia lui Mihai Viteazul trecind sub tcere pe aceea a italienilor. Din partea turc, ne-a ramas mrturia spaniolului Diego Galan care, In situatia sa d e rob al lui Mami pasa, a asistat la campania marelui vizir Sinan pasa in Tara R omaneasc, redind ambianta lurii sale de contact cu realittile romanesti. In aceeasi categorie a mrturiilor crestine din lagrul turc se cuvine a fi aezat i relatia lu i Nichifor Parasios, vrul sotiei crestine a lui Sinan pasa i totodati vicar al pat riarhului Ieremia al II-lea al Constantinopolului in cursul celei de a treia psto riri (1587-1592) a acestuia, relatie ce cuprinde unele date interesante asupra s fpInirii turcesti In Tara Romneasc dup lupta de la alugreni. Insusi marele vizir, intr-una din foarte putinele sale scrisori, a descris expeditia sa din 1595 cu scopul de a se dezvinovti pentru InfrIngerea s uferit, ce va avea mari repercusiuni asupra evolutiei ulterioare a raporturilor dintre trile romne i Imperiul otoman. Am Incercat s artarn Imprejurrile care au prilejuit trecerea prin noastre, intr-un interval foarte scurt ce acoper abia un deceniu i jumtate, a unor autori de relatii de eattori veniti in scopuri diferite din Europa occiden taa i meridionar. Numrul acestora covirseste pe acela al autorilor de asemenea rei gn veniti din nord-est reprezentati, In afar de iezuitii poloni trimisi in Moldov a In cadrul puternicei actiuni a contra-Reformei, doar de solul Andrei Lubieneck i. Faptul acesta se explic din punct de vedere istoric prin interesul acordat tril or noastre in legtur cu lupta anti-otoman. Valoarea documentar a relatiilor de caUtorie. Relatiile de cltorie incluse in volumul de fat difer dup natura, coni valoarea lor do cumentar. Unele relatii au un caracter obiectiv, autorii multumindu-se s inregistr eze observatiile lor sau informatiile primite fr a le comenta, pe dind altele imbr ac un caracter personal, autorii luind pozitie fat de situatiile din trile noastre pe care le judecl prin prisma conditiei lor sociale i formatiei lor intelectuale , morale si religioase. Din prima categorie fac parte relatiile cu caracter isto rico-geografic, ca descrierea Moldovei din 1587 sau ca descrierile celor trei ;L i romane incluse tinutul de Giorgio Tomasi In cartea sa. In a doua categorie a mrturiilor directe se Inscr iu: a) rapoartele i &rile de seatn intocmite de soli (Andrei Lubie vilata, Matyas Kis), de nunti apostolici (Alessandro Comuleo, Alfonso Visconti) X www.dacoromanica.ro

de misionan i (Ferrante Capeci, Stanislaw Warszewicki, Francesco Pastis), de ost asi (Mihail HorvAth, Silvio Piccolomini, Pavel Piaskowski); scrisori ca cele ies ite din pana fratilor Giovanni si Pascal dei Marini Poli; jurnale de cltorie ca ce l tinut de Jacques Bongars, de Lestar Gyulafi, de loan Czimor Decsi; relatii intinse, uneori cu caracter de monografie ca memorialul lui Franco Sivori. Este evident c valoarea acestor serien i atIrn adt de bogtia i noutatea informatiil or cuprinse In ele clt si de veracitatea lor, de spiritul de observatie si de si mtul critic al autorilor, de efortul acestora de a ptrunde n complexitatea realittilor romnesti, adt de diferite de cele din trile lor de bastin precum s i de posibilitatea lor de a Intelege in mod just informatiile culese de la altii. De aici a provenit necesitatea de a supune aceste scrieri atit de diferite unei analize entice prezentate fie In cadrul otelor biografice (vezi biografiile lui Alfonso Carrillo, Mihail Horv6th, Cosimo Capponi, Giuseppe Pisculo), fie In obse rvatii entice separate (vezi anexele la textele lui Attilio Amalteo, Giovanni de i Marini Poli, Pietro Busto). S-a incercat astfel sl se dezvluie textele redactate n scopuri de propagand (scrisorile lui Petru Pellerdi si Pietro Busto) si s se detecteze Imprumuturile nemrturisite 6au influentele exercitate de lucrri de larg circulatie ca Chorographia lui Reicherstorffer sau op erele geografilor italieni Magini si Botero (vezi biografiile lui Comuleo, Capec i, Tomasi). S-a cutat de asemenea s se deosebeasc mrturiile directe obtinute de visu " de ctre cltori de informatiile culese de la altii, n cursul sederii Ion n trile no astre (vezi biografia lui Giuseppe Pisculo), s se releve spiritul lor de observat ie (vezi biografia lui Capeci) i gradul lor de obiectivitate (vezi biografia i o bservatiile entice anexate la textul lui Giovanni dei Marini Poli). In msura posibilittilor, s-a incercat s se identifice autorii texte. unor relatii anonime (Descrierea primei misiuni iezuite In Moldova, Descrierea clt oriei celor o sut de toscani) i sl se stabileasc etapele redactrii unor Pe baza aces tei analize complexe i multilaterale s-a putut ajunge la stabilirea importantei relatiilor de cltorie cuprinse n volumul de fat care, majoritate, cuprind mrturii di recte de un interes deosebit pentru istoria perioadei respective. In fruntea acestora se situeaz memorialul lui Franco Sivori care poate fi conside rat ca o adevrat monografie asupra Trii Romnesti In penultimul deceniu al veacului a l XVI-lea. Scris Intr-un stil viu i colorat memorialul cuprinde stiri noi despre viata i activitatea lui Petru Cercel In timpul peregrinrilor acestuia ca pretend ent i apoi ca fugar si captiv In Transilvania. In stadiul actual al cercetrilor, nu putem Ins deosebi informatiile culese XI www.dacoromanica.ro

direct de Sivori in calitatea lui de secretar domnesc de stirile pe care le-a pu tut reproduce din izvoare ce nu ne-au parvenit. Dac surprindem unele omisiuni cu privire la cirmuirea interna a lui Petru Cercel, unele inexactitti In artarea rela tiilor domnului cu boierii i chiar unele nepotriviri intre diferitele prti ce par a fi alctuit memorialul, In schimb insemnrile lui Sivori printre care se semnalea z pentru cu privire la bogtiile naturale ale trii prima oar existenia petrolului , l a productia agricol si la veniturile domnesti ne ofer posibilitatea de a cunoaste mai bine viata economiel imbelsugat a Trii Romnesti. De asemenea descrierea locuril or pe unde a trecut Sivori ne ajut s reconstituim aspectul oraselor Giurgiu, Bucuresti i indeosebi TIr goviste ce a cunoscut o dezvoltare deosebit din initiativa lui Petru Cercel, mare admirator al oraselor italiene. Pentru Transilvania nu dispunem de o relatie atit de cuprinztoare ca cea a lui Franco Sivori, care alturi de unele date statistice include descrieri d e ceremonii i amnuine asupra felului de viat. al romnilor. Totusi din informatiile cuprinse In prima parte a scrisorii" lui Pietro Busto i in lucrarea lui Giorgio Tomasi se poate reconstitui aspectul geografic, economic, demografic, social si religios al Transilvaniei In timpul domniei lui Sigismund Bthory. Astfel, scrisoarea" lui Busto avind un caracter de propagand cuprinde o descriere -prospect in care se pune accentul pe aspectul trii, pe bogtiile ei naturale, pe inftisarea populatiei. Mai important este lucrarea lui Giorgio Tomasi , Intemeiat pe informatii de ordin economico-financiar obtinute de autor in calitatea lui de secretar al principelui precum i pe observatii directe dobIndite In timp ce intovrsea pe Sigis mund Bthory cu prilejul vizitei acestuia in orasele ardelene. Aspecte mai putin c unoscute ale conditiilor din Transilvania ne sint dezvluite de un grup de scrisori i Alturi de informatii privind cirmuirea trii in timpul minorittii lui Sigismund Bthor y si de amnunte asupra psihologiei principelui care dau cheia incoerentelor lui u lterioare, datele cele mai bogate cuprinse atIt In rapoartele lui Capeci cit i I n scrisorile lui Campani si ale altor iezuiti privesc special situatia catolicil or, concentrIndu-se asupra activittii colegiului din Cluj-Mnistur, turburat de conf lictul dintre poloni i unguri i gray dezorganizat de groaznica epidemie de cium ( 1585) descris de Andreas Busau si de Massimo Milanesi. G. P. Campani, rectorului Ferrante Capeci, misionarilor iezuiti Valentin Lade), Girolamo Fanfanio, Andreas Busau si Massimo Milanesi. S-a subliniat fatul c Ferra nte Capeci, aseaz. in fruntea locuitorilor din Transilvania pe romani pe care ii socoteste ca cei mai vechi, atribuindu-le ins gresit o origine italian. longobard ( !) in loc de latin.. rapoarte datorite provincialului Poloniei In contrast cu aceste relatii care Cu exceptia lui Milanesi nu dau informatii de ordin economic, este raportul baronului Felician de Herberstein XII www.dacoromanica.ro

care luase In exploatare minele de la Capnic lingI Baia Mare. Desi redactat tend entios pentru a obtine luarea in arena' a minelor principelului din centrul Tran silvaniei, raportul acesta cuprinde amnunte pretioase asupra tehnicei extragerii minereului de aur din minele de la Zlatna, Abrud si Brad, precum asupra prelucar ii diferitelor minereuri, vdind o experient real. Din acest punct de vedere raport ul redactat in 1585 se dovedeste a fi o completare pretioas la raportul comisaril or imperiali din 1552 (vezi volumul II al colectiei Cu relatiile altorilor francezi Jacques Bongars i Frangois de Pavie baron de Four quevaux se continua seria jurnalelor de elltorie ce cuprind de fa). descrierea localittilor strbtute cu semnalarea aspectelor demne de a fi retinute in special sub raport economic. Acest aspect intereseazI aproape tot atIt de mult pe eruditul Bongars preocupat Ins i de monumentele i inscriptiile latine din Tran silvania (vezi epistola dedicat lui Guillaume Lenormand) citsi pe baronul Fourque vaux care releva ieftintatea unor iproduse alimentare. AmIndoi dau informatii asu pra sarcinilor financiare impuse trilor noastre de regimul dominatiei otomane, re levInd starea de sllcie a tranilor supusi, asuprirea celor puternici. Tabloul pito resc trasat de Fourquevaux care se arat interesat de limba, portul si moravurile moldovenilor Isi afl o completare In descrierea anonim a Moldovei din 1587, Intoornit probabil de un iezuit pentru a informa pe papa Six t al V-lea asupra posibilittilor romAnilor de a porni impreuni cu cazacii impotri va turcilor, slbiti de infrIngerile din Persia. Astfel se explic accentul pus pe potentialul economic, financiar si militar al Moldovei precum in dicarea cuantumului haraciului, peschesurilor i contributiilor extraordinare plti te atlt de Petru Schiopul clt si de Mihnea Turcitul. Falk' de varietatea i bogtia de informatii cuprinse in aceste relatii, jurnalele intocmite de cltorii englezi Henri Austell i William Harborne si de solul maghiar Lestar Gyulafi se dovedesc sr ace, avInd aspectul unor In schimb, scriitorul maghiar Than Czimor Decsi povestind peripetiile cltoriei sal prin Moldova se arat interesat de aspectul srcit de dubla exploatare a domnului si a turcilor i relev traiul mizer al locuitorilor In care recunoaste de asemenea ca i autorul textului de propagand iezuit din 1588 pe urmasii colonistilor adusi de romani ce vorbesc o limb latin stricat. itinerarii seci. Informatiile acestea se Intregesc, sub raportul economic de amnuntele cuprinse In jurnalul lui Fox, Insotitorul lui Harrie Cavendish, preocupat in special de probleme legate de cultura pmintului. Chestiunea religioas care ocup un loc important in leg.'tur5. cu actiunea Contra Reformei este prezentat in scrisoar ea rectorului colegiului din Lublin, Stanislaw Warszewicki, venit in Moldova la cererea lui Bartolomeo Brutti XIII www.dacoromanica.ro

pentru a incepe o actiune de propagan& catolic. AmInunte asupra demersurilor care au precedat venirea acestei misiuni i asupra primirii ei de Petru Schiopul prec um i asupra msurilor luate de domn in sprijinul catolicilor, stilt cuprinse intro relatie cu caracter de propagancl alatuit pe baza unor rapoarte mai amnuntite pro babil tot de Warszewicki. Spre sfirsitul veacului, stiri despre catolicii din Ta ra Romneasc si din Moldova cu indicarea bisefranciscan al brtiei din Tirgoviste, Francesco Pastis. Pe alt plan, dispunem de ca rtea" patriarhului de Constantinopol, Ieremia al II-lea, care descrie Imprejurril e ridicrii minstirii lui Mihai banul (Mihai Viteazul) la Bucuresti si de jurnalul cliacului moscovit Trifon Korobeinikov, insotitorul negustorului Ivan Matvee-vic i Misenin Intr-o cltorie spre Constantinopol i Muntele Athos. Pe ling caracterul su de itinerar alcItuit pentru orientarea ckatorilor rusi In drum spre capitala Imp eriului Otoman, aceast relatie iesit din pana unui rus cuprinde scurte observatii asupra bisericilor din Iasi precum amnunte de un interes real asupra audientei la Aron vod. Urzeala tesut In jurul acestui domn ce a dus la inlocuirea lui prin Ste fan Rzvan, este descris pe scurt in scrisorile lui Giovanni dei Marini Poli. Pe un ja schimbrii domnilor In acea epoc sintem informati mai pe larg despre instalarea lui Ieremia Movia la Iai prin jurnalul expediviei lui Jn Zamoyski. Din confruntar ea acestui text, necunoscut in istoriografia roman cit si in cea polon, cu cronica atribuit lui Bielski, cercettorul I. Corfus a ajuns la identificarea autorului in persoana lui Pavel Piaskowski care a jucat un rol in evenimentele relatate. Ace asta confer jurnalului o valoare documentar incontestabil. ricilor de care dispuneau sint cuprinse in relatia sumar a gardianulur habsburgia, este prezentat In scrisoarea cu caracter de propagand a lui Pietro Bu sto (vezi observa0i critice asupra acestui text) si In rapoartele lui Carrillo s i Amalteo. Se integreazi in politica de duplicitate, oscilan i tergiXIV Partea cea mai important din volum este Ins reprezentat de o intreagl literatur asup ra Transilvaniei. In scrisorile misionarului iezuit Alfonso Carrillo, alcItuite prin prisma intereselor ordinului su religios, cit i In corespondenta trimisului papal Attilio Amalteo, se dau detalii asupra frmIntrilor de la curtea din Alba Iul ia, marcate prin dezbidirile dintre Sigismund Bthory verii lui, indicati de papa Clement al VIII-lea ca sprijinitori ai aciunii de restituire a drepturilor catoli cilor (vezi relatia lui Amalteo). Dup impcarea principelui cu fratii Bthoresti prin mijlocirea lui Amalteo (vezi observatiile critice anexate la textul acestuia) s -a produs iindeprtarea de la curte si apoi uciderea autorilor dezbinrii. Acestia e rau consilierii Paul Gyulai i loan Galfy, calvini, dusmani ai rechemrii iezuitilo r pentru care activa Carrillo, mergind chiar pid la pregtirea acestui asasinat pol itic urmat mai apoi de singeroasa represiune de la Cluj (1594) a asa-zisei consp iratii" a lui Balthasar Bthory. Episodul acesta ce face parte din lupta lui Sigis mund cu partida antiwww.dacoromanica.ro

versri a principelui, ce urmrea s scuture suzeranitatea sultanului Cu sprijinul imp erialilor. Asupra dilemei in care se afla Sigismund doritor s joace rolul unui er ou al crestinttii, dar cuprins de panicI in fata consecintelor unei rupturi pe fat: cu turcii, sintem informati din scrisorile lui Carrillo, din rapoartele nuntiul ui Comuleo cit si din relatia agentului raguzan intrat in slujba Habsburgilor, G iovanni dei Marini Poli. Acesta avea legturi adinci in trile noastre i ca atare a fost insarcinat Cu misiuni pe lingl Aron Vod, Se impune ins o mare rezerv in folosirea scrisorilor i rapoartelor, bogate in info rmatii i aprecien i adesea contradictorii, lasate de acest agent inteligent, abi l si bine informat dar cu o comportare foarte dubioas, fiind gata s joace un rol d ublu (vezi nota biografic) s-si schimbe atitudinea in functie de interesele sale d e moment. E destul s mentionrn insimdrile strecurate impotriva lui Mihai Viteazul i invinuirile de trdare fati de -erestini aduse impotriva lui Aron Vodl, prezenta t ulterior tot de el ca o victinl. a credintei fat de Habsburgi. Aceeasi lips: de consecvent o vdeste Giva" cind sustine o campanie de denigrare a domnilor care nu1 va Impiedeca s denunte ulterior abuzul svirsit impotriva drepturilor celor mai s finte ale Mihai Viteazul i Sigismund Bthory. Trii Romnesti prin tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595). Exemplele acestea i al tele, relevate in nota biografic: a lui Giva", arad c: transmise de acest agent trebuiesc supuse unei analize critice pltrunzltoare inain te de a fi folosite. Climatul de incertitudine de la curtea din Alba Iulia, prop ice intrigilor uneltirilor, este prins de nuntiul apostolic Alfonso Visconti, tr imis in calitate de sftuitor al lui Sigismund spre a frina initiativele necugetat e ale acestuia i a-1 mentine neclintit in hotrirea de a lupta pentru cauza cresti nlttii. Din caracterul acestei misiuni incredintad de Curia papal ce urmrea cu infri gurare evenimentele din Transilvania rezuld natura diferid a rapoartelor lui Vis conti. Unele Ant publice, inregistrind numai stiri oficiale sau exprimind punctu l de vedere al principelui, astfel c constituie tn ansamblu un fel de buletin inf ormativ. Altele sint particulare, secrete si ca atare scrise cu mare prudend, ur mind a fi completate prin expuneri verbale. De aceea, se impune ca informaviile, uneori deosebit de pretioase privind situatia critic: a Transilvaniei prins ea in tr-un cleste intre turci i imperiali, s fie folosite de asemeni numai dup o analiz atend de tipul celei care a permis, de pild, descoperirea adevratei scrisori ce a provocat destituirea i executarea atotputernicului cancelar ardelean Josica (vez i biografia lui Visconti). Aceste rapoarte intocmite de nuntiul Visconti cu o de osebit abilitate diplomatic ne dezvluie i aspectele negative ale campaniei impotriv a lui Sinan pasa (1595), rezultind din nulitatea militar a lui Sigismund, din lip sa de organizare a taberei ardelene, din disensiunile ivite intre italieni i nob ilii maghiari care refuz chiar s: continue expeditia. www.dacoromanica.ro

LI contrast cu aceste deficiente, relevate de un observator impartial ca Viscont i, sint rapoartele i drile de seam intocmite in lagrul ardelean cu scopul de a luda pe principe si de a pune in evident importanta numeric i valoarea militar a armatei lui atit prin indiari de cifre exagerate prin aprecien i laudative ce intreceau cu mult realitatea, cit 6 prin subaprecie rea ostirei lui Mihai Viteazul. Un exemplu gritor al acestor procedee ni-1 infIti seazI corespondenta lui Cosimo Capponi, curteanul lui Sigismund, scrisoarea cu c aracter apologetic a lui Petru Pellerdi care exagereaza vIdit pretinsele insusir i militare ale principelui, sub ochii cruia scria, micsorind contributia lui Miha i Viteazul i ignorind rolul toscanilor din corpul expeditionar al lui Silvio Pic colomini. Aportul italienilor este ins relevat de un grup de relatii, rapoarte scrisori iesite din pana unor ostasi ca vestitul cpitan Silvio Piccolomini sau ca autorul relatiei anonime din octombrie 1595, a unui arhitect militar si istor ic de talia lui Filippo Pigafetta cruia i se poate atribui cu mult probabilitate r elatia expeditiei calor o sut de toscani (vezi nota introductiv la relatie) n care nargiunea se impleteste in chip firesc cu descrierea vie si colorat a locurilor ce au str.btut. campanie militar, nu descriu numai operatiile propriu-zise, ci redau imprejurrile i intreaga ambiant a lurii de contact a autorifor lor cu realittile romanesti. Este cazul rapoartelor, redactate intr-un stil simplu i concis, de acelasi Pigafetta despre campania din 1595, cuprinzInd naratiuni vii a unor stri de lucruri i epis oade putin cunoscute, alturi de descrierea tinuturilor cettilor vzute de el (Tirgov iste, Giurgiu) sau despre care obtinuse informatii de la localnici (Timisoara). Amnuntele topografice observate in cursul campaniei slut valorificate i in scrier ea pentru apararea Transilvaniei" care Pigafetta descrie drumurile de ptrundere e ventual a turcilor in aceast %ark'. Trebuie relevat de altfel ca toate relatiile italiene, dei se refer la o Mai obiectiv decit Pigafetta care atribuie succesul operatiunilor militare numai ostasilor italieni, subliniind lipsurile conducerii militare maghiare, Silvio P iccolomini aduce unele corective, recunoscind de pild lipsa de disciplin a corpulu i su expeditionar. De altfel scrisorile sale) mai srace in tiri stirilor transmise in strintate dup cum se arat in volum , nu struie atit asupra oper atiunilor militare cit asupra greuttilor de aprovizionare care ar stinjeni contin uarea campaniei si mai ales asupra situatiei italienilor, suspectati de nobilime a maghiar' ostil rzboiului (vezi i relatia lui Cesare Viadana). Stirile transmise d e membrii corpului expeditionar ti gsesc unele commai bogate in laude la adresa principelui care exercita un fel de control al pletri in datele cuprinse la textul de valoare inegal al franciscanului Giuseppe P isculo care descrie lucerile de fortificatie fcut de turci la BucuXVI www.dacoromanica.ro

resti si la TIrgoviste asupra crora ne-au fost lsate date mult mai amnuntite de Nichifor Parasios. Cu naratiunea acestui exarh patriarhal care a insotit pe marele vizir in campani a din Tara Romlneasc . se face trecerea spre un alt grup de relatii, alctuite n la grul turc de oameni de nationalitti, formatii i situatii atit de in ea se diferite ca albanezul turcizat, Sinan pasa, sau ca robul spaniol Diego Galn. D pana acestora au iesit relatii de o valoare cu totul diferit. Astfel, scrisoar lui Sinan, redactat sub zidurile cettii Giurgiu unde retrsese fugind dinaintea ostilor lui Mihai Viteazul i Sigismund Bthory,

are caracterul unei pledoarii ce urmrea s arunce rspunderea infringerii asupra intirzierii tatarilor i lipsei de credint i disciplin a trupelor otomane ca re au prsit, in cea mai mare parte, Tirgovistea i l-au silit s renunte la aprarea or asului Bucuresti spre a lua calea retragerii. Memoriile recent puse in circulati e de Al. Ciornescu ale spaniolului Diego Galn, rob pe galerele turcesti, dau infor matii noi asupra operatiunilor militare din 1595 ca actiunea flotilei otomane pe Dunre despre care nu exist nici un alt izvor i evoc rolul lui Mihai Viteazul la Clugreni. Mai importante sint ins datele asupra dezastrului economiei romanesti, provocat de distrugerea recoltei si de ridicarea oamenilor si vitelor de ctre turci. Desi cuprind i unele inexactitti i exagerri de cifre semnalate in nota biografic i dei autorul vdeste un eori o inclinare ctre descrierea literar in detrimentul veracittii, totusi memoriil e lui Galn rmin un izvor ce nu va putea fi ignorat de istorici. De altfel, au un m erit unic, anume de a reda mentalitatea unui crestin izolat printre turci care s e simte legat prin comunitatea de origine, soart i credint de romni a ciror victorie o dorea. Figura eroului de la alugreni pe care Galn ni-1 inftiseaz in viltoarea luptei, ne ap are in relatia solului polon Andrei Lubienecki in toat tragedia soartei sale de s trjer al Dudrii, amenintat din afar de invazia hoardelor turco-ftare iar in interior de trdarea boierilor s.i. Reproducerea convorbirii tain ice in care domnul a dezvluit solului polo toat amarciunea pozitiei sale, fiind perfect informat asupra planurilor turcesti d e transformare a trilor romne In pasallcuri, are o important deosebit pentru intelegerea mretei figuri a lui Mihai Viteazul care fr a astepta ajutor de la Impratul crestin, nici de la principele Transilvaniei, nici de la domnul Moldovei, accepta totusi s se msoare cu turcii lui Sinan. Cci Mihai era inainte de toate un mare conductor militar in cel mai deplin si mai inalt inteles al cuvintului, gata s apere pin i cu pretul vietii sale dreptul la a utonomie al Trii Romanesti. Inc.heiem aceast prezentare a volumului de fat cu const atarea c relatiile incluse aduc elemente noi i adeseori semnificative ce vor cont ribui la www.dacoromanica.ro

cunoasterea istoriei atit de fr'imintate a ultimelor decenii ale veacului al XVI -lea. Este de datoria noastrI s.' amintim contribuvia previoas5 a regretavilor pr ofesori P. P. Panaitescu si I. Totoiu care au lucrat, inc" de la inceput, allturi de noi. De asemenea, aducem mulvumiri colegilor nostri I. Corfus, Marina Vlasiu, Eugenia Chisca-Tistu si Alvina Lazea pentru bun'voinva cu care au r'spuns solicifrilor noastre. M. M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU doctor-docent in stiiniele istorice www.dacoromanica.ro

FRANCO SIVORI (c. 1560? duy 1589) extrase din reminiscentele vioaie i Datele biografice care urmeaz stilt aproape toate colorate ale vicisitudinilor In timpinate de Sivori, de la plecarea sa din Genova la sfirsitul lui februarie 1581 ca prtas al aventurii l ui Petru Cercel i Ora la desprtirea sa de el la Venetia in iulie 1589. 0 clip il m ai aflin la persoana a treia mentionat in scrisoarea lui Vincenti (redat in volumu l de fat). Apare si in otteva scrisori ca purttor de cuvint al domntilui intemnitat. Dar aceste me ntiuni trectoare nu ne lrnuresc asupra lui. Si nici elogiul su atit de conventional cuprins de Squarcialupi, medicul italian al principalui Transilvaniei, in epist ola dedicatorie a lucrrii sale De fontium et fluviorum origine ac flexu inchinat lui Petru Cerca (tipriti la Cluj in 1585). Un pasaj este consacrat conationalului Sivori ludat pentru iudicii dexteri tate, motion elegantia, vitae in integritate sfirsit pentru darul generos al vorbirii (facundia). Abia dad aflm ea' el era ttnr (iuvenis adbuc) si de bune sperante i a se mindrea c u neamul su ales (summam illius in liberam et inclyta urbe nobilitatem) (Veress, Bi bliografia romno-ungarii, vol. I n. 112, p. 52). Asadar va trebui s folosim (dar c u prudent) datele 1 www.dacoromanica.ro

propriei sale versiuni. El era fiul unui negustor avut din Genova Benedetto Sivo ri. Trimis la Messina Mel de mic pentru a se deprinde cu negotul, el se afla din anui 1579 iarIsi inapoi in casa pOrinteasa rivnind insi la alte orizonturi. Nu l-a putut cunoaste atunci pe viitorul domn, cu care ajunsese s lege cunostint pIrintele sItt prin in termediul lui Padre Pariwla din mInstirea Carmelitilor din Genova mai inainte de plecarea lui C ercel de aici prin 1577 sau 1578. De fapt el nu se arturk aventurii acestuia deck In momentul cind aceasta prinsese consistentO. Pretendentul sprijinit de regele Frantei i pornind la drum trimite din Turin un fel de invitatie printelui Parizo la si-i faca rost de un imprumut. Totodat figlduieste cele mai mari onoruri i boO tii oricIrui gentilom care ar vrea intre In slujba sa. In aceste conditii a porn it Franco spre Venetia cu binecuvintarea intregii sale familii i cu o scrisoare de credit pentru suma de patru mii de scudi d'oro", destinatI noului slu stpIn. Ac easti sum era destul de importantO pentru resursele de atunci ale negustorului ge novez. Franco mai era insotit si de un cOlugOr carmelit trimis de acd P. Parizol a pentru a primi darurile LOduite, de cum s-ar Insciuna viitorul domn. De acum i ncolo se Impletesc vOclit dou povestiri oarecum distincte, una, principali, avind ca figur central persoana domnului g alta punind accentul pe caracterul aventuros sau dramatic al episoadelor descrise. La acestea trebuie sl mai aciOuglm un alt element imprumutat de aiurea pentru a aduce o not de pitoresc in plus Intregii p ovestiri, anume descrierile Insusite din lucrarea lui Ramberti despre Turcia. La Constantinopol, Sivori ar fi ajutat cu sume mari (60 000 de ducati), garantat e de el, finantele nesigure ale lui Cercel. El si-ar fi riscat i propria siguran t pentru a contribui la evadarea unui conational tinut prizonier de aga ieniceril or. In sfIrsit, mai sint amintite i certurile pentru Intlietate tntre tinerii i neastimpratii auxilian ai pretendentului, arbitrajul cam ciudat ail lui Germigny acorcrind preeminentO venetienilor i genovezilor pentru c oricare din ei poate s a jung, la demnitatea suprem de duce al republicii. Dar tot interesul povestirii se polarizeazI in jurul lui Petru Cercel viitorul domn. Nu stim ins cit de adevrat est e hotOrlrea acestuia de a fugi din Constantinopol In Franta Lei a-1 preveni pe a mbasador, IncrezIndu-se numai In Sivori pentru a-i preOti plecarea clandestinO, i nici clt este de veridicO Intrecerea de amabiliati intre Petru Cercel numit in domnie i Mihnea, fostul domn, cu care s-ar fi intilnit la Constantinopol chid s -ar fi schimbat intre ei chiar daruri i complimente, mOcar el tot cam pe atunci agentii lui Cercel st.ruiau pentru deportarea clt mai departe a domnului mazilit. Si tot astfel ne putem intreba care este realitatea cu privire la refuzul lui S ivori dup inscIunarea lui Cercel de a fi numit mare postelnic, dregOtorie ocupind locul al patrulea in ierarhia TOrii Romnesti, dup afirmatia sa. Curind dupl venir ea sa in Tara Romlneasc domnul vrea s.-1 trimit pe Sivori n solie la regele Poloniei (noiembrie 1583) si mai apoi in Franta. Dar nici unul din acesre planuri nu s-a realizat. Din scrisoarea lui Vincenti s-ar crede c deceptia lui Sivori era atrib uit' de el ambasadorului francez Germigny. Sivori descrie Cu lux de amOnunte sing ura sa solie, purtat la curtea de la Alba Iulia, cu toate satisfactiile ei. Dei u lterior pomeneste In alt loc de demersurile fcute atunci pe ling iezuiti pentru a cere sO fie trimisi doi pOrinti ai ordinului In Tara RomOneascl in scop de propa gancl, aceastai informage lipselte din textul consacrat zilelor soliei. Mai depar te inter2 www.dacoromanica.ro

pretarea dat de el insarcinrii sale de a conduce la iezuia de la Roma, la studii, p e cei doi nepoti de sor k ai dotnnului, pe linga alte patru vlastare ale marii b oierimi in vederea aduce ru Tari Romdnegi la credinta catolia, ofer unele ciudtenii . Pasajul acesta din urma pare adaugat indat dui:A cuvintele apprendessero letter e et la lingua et costumi italiani, avind spre intarire fraza, amintit mai sus, d espre cererea acelor doi propagandisti iezuiti de catre domn. Este destul de cur ios faptul ca Sivori trebuia sa mearga la Roma spre a-i conduce acolo, si spre a trata chestiuni secrete cu papa, dupiii (!) incheierea soliei sale la regele Fr antei. Sivori mai adaug la urma ca trimiyind pe tinerii fii de boieri in Italia, domnul avea un f el de chezasie a fidelittii parintilor lor, idee seaman foarte mu lt cu cea expus de Possevino atit in Transilvania, cartea V, cap. 9, cit i in corespondenta sa. Partea aceasta tinind de pregItirea soliei in Franta si la Roma face trecerea sp re evenimentele legate de fuga lui Cercel. Memoriul acordi o foarte mare importa nt intrigii beglerbegului Greciei, socotind-o determinant pentru hotarirea domnului de a trec e in Transilvania. Acesta ar fi avut dimpotrivi intentia ferma de a se duce in Turcia pentru a recapata domnia. Linde amanunte ale comportarii ceausului par de asemenea destul de curioase. Dar cum se puteau Impaca aceste presupuse prime intentii ale lui Cercel cu tot banetul pe care tl strinsese anume pentru a si.-1 insusi? Intriga beglerbeg ului a precipitat desigur lucrurile, dar pe o panta existent. : Capitolul despre exodul din Tara Romineasca i despre Incercarile intimpinate de la intrarea In Transilvania reuneste firul celor doua povestiri din Memorial. Du p desprtirea sa de domn, oarecum intimplatoare, apar pe planul tntii tribulatiile proprii ale lui Sivori. Amanuntele planurilor de evaziune pentru eliberarea lui Cercel, precum stratagema nascocita pentru ocuparea militar (!) a cetatii Chioar vadesc o fantezie care risca s ascundl fondul unui devotament real, dovedit de c orespondenta purtata atu de el cu papa, cu impratul, cu regele Poloniei etc. in i nteresul stpinului sail. In povestirea sa, Sivori i aroga oarecum rolul principal in agiunea pentru eliberarea lui Cercel. Toata aceasta portiune este destul de p rolixa, in contrast cu tratarea calatoriei in Polonia. Sint aratate drumurile sa le la Cracovia si la Varsovia i apoi la Grodno unde se afla regele, demersurile pe ling nunOul papal si pe lIngl provincialul iezuit, audienta la $tefan Bthory, a poi, dup moartea acestuia, interventia pe ltnga Jn Zamoyski, pe care 1-ar fi eisti gat fagaduindu-i o miti Insemnata etc. Observam in aceast parte a Mernorialului o mai mare precizie a datelor, care este prezenta 5i in aratarea itinerarului urm at de domn dupa evaziunea sa de la Hust la 10 septembrie (Plecarea de la Casovia in clecembrie 1587 fugan i spre Viena unde ajunge in ianuarie 1588, apoi trecerea la Venetia, sosirea la Ro ma in martie apoi din nou reintoarcerea la Venetia in ianuarie 1589, in sfirsit plecarea lui Cercel spre Constantinopol In iulie 1589). In general se constata o tratare inegall a diferitelor prti ale Memorialului. Am crede ca el este format din fragmente apaqinind unor momente deosebite si rIspun zind unor condita diferite. Fragmentul privind solia din Transilvania a fost red actat probabil inclata dupi reintoarcerea lui Sivori, in chip de raport catre do

mn. Cel privind intrigile beglerbegului 3 www.dacoromanica.ro

contraofensiva domnului, insistind asupra dorintei domnului de a merge la Poart a vea probabil scopul s conving curtea francez de intentille curate ale domnului. Est e posibil ca Sivori s fi folosit chiar continutul scrisorilor redactate in acel m oment, despre care se aminteste si In Memorial. Fragmentul relativ la cltoria in P olonia a putut s aib la baz' un carnet de insemnri sau chiar o dare de seam redactat pentru domn. Partea principal a Memorialului adia cea privindu-I pe Cercel, se caracterizeaz de la un capt la altul printr-un ton elogios. Avem portretul sill fizic, subliniere a unor gesturi generoase, ba chiar spectaculoase, accentuarea unor realizri socotite sup erioare (In5.1;area palatului, a bisericii, repararea mai multor loca.suri religioase etc.), d ar despre guvernarea intern propriu-zis nu se pomeneste nmic, nici despre dispoziti a poporului supus la biruri atit de mari pentru a scoate sumele imense pierdute apoi in Transilvania. Boierii ar fi fost incintati de noul domn, desi din spusel e lui Harborne se stie c. erau nemultumiti de sistemul intrcxius de el de a le st oarce ban cu nemiluita (vezi scrisoarea lui Harborne In volumul de fat). Poporul d e rind ar fi aprobat tot ce fIcea. domnul! Dar in alt capitol este vorba de star ea nenorocitl a t.ranilor dependenti de pe mosiile boierilor. Cu mare trud ei abia pot s-si agoniseasa hrana si banii pentru plata birului ... Si 'in fraza urmtoare se arat: cl veniturile domnului se urc la un milion de scuzi pe an. Rezult deci c. S ivori era constient de unele lucruri pe care Ins nu vrea si le spun. Mosiile domne sti Ant pomenite doar incidental. Despre tiranii de pe ele nu se vorbeste. Trebu ie l'imurit de altminteri a pasajul despre trani apartine prtii descriptive care, desi se integreaz aparent In text, in realitate constituie un capitol aparte de c irca sapte-opt pagini incepind cu haza La Valachia e provincia motto grande ... Am fi ispititi s credem c aceast scurt privire asupra pmIntului Cu bogtiile si venitur ile sale, si. asupra locuitorilor cu obiceiurile, ocupatiile, firea, limba si cr edinta lor, in sfirsit cu regimul politic sub care se aflau avea de scop s insote asci diferitele memorii prezentate in numele domnului unor ocrotitori posibili, in spet papei si poate si impratului, demonstrind marile resurse ale tIrii. Aceste memorii trebuiau s cuprind numai ce era susceptibil de a impresiona favorab il pe eventualii sprijinitori ai domnului pribeag. Memoriul initial a putut fi i ntocmit, in esenv, prin 1588 chid umbla Cercel pe la Roma. Atunci au fost introdu se laudele iezuitilor, intentiile domnului de a catoliciza tara etc. La acest me moriu s-a adugat epilogul din 1590 cu sfirsitul lu Cercel si hotarirea lui Sivori de a se tntoarce la Genova. Cu uciderea lui Cercel, memoriul in forma amintit mai sus hi pierdea once ratiune. Dar putea fi adaptat unor noi cerinte, transformat In asa-zisul Memorial. Acurn probabil a fost scris sau amplificat partea referito are la aventurile lui Sivori. Tot acum, dup toate probabilittile, au fost incluse imprumuturile nernirturisite din cartea lui Ramberti, semnalate de V. Cindea in 1968. Iat titlul cirtii. Libri tre delle cose dei Turchi... Vinegia 1539, reedita t In 1541, 1543, 1545 (pentru amnunte bibliografice, vezi C. Gllner, Turcica ... I, 1961). Aceast sporire a textului era flcut poate In vederea publicIrii sale. El a rmas ins i netiprit. Intitulat Memoriale delle cose occorse a me Franco Sivori del signor Benedetto dopo la mia partenza di Genova ranno 1581 per andar in Vallachia se pst reaz in ms, 4 www.dacoromanica.ro

In Biblioteca Vaticana (fondul Ferraiuoli, nr. 43). A fost publicat cu o introduc ere amanuntia de Stefan Pascu in anexa la lucrarea sa: Petru Cercel fi Tara Romi ineasca la stirfitul sec. al. XVI-lea, Cluj, 1944, pp. 135-277. Informatiile cup rinse sint de un interes cu totul exceptional, atit pentru imprejurArile mazilir ii 6 fugii lui Cercel 6 ale jefuirii ;i IntemniOrii sale in Transilvania, cit pe ntru conditiile economice si financiare din Tara RomIneascI rezultind din crunta ap'isare a dominatiei otomane. Vor trebui insI considerate critic, intrucit pot fi observate si unele inexactitfi de amanunt. Ar trebui intreprinse si unele cer cefiri in arhivele italiene, fi In primul rind genoveze, pentru a reconstitui ca drul familial si social al memorialistului, cuantumul averii 0.'rintelui su din care acesta putea Imprumuta cu bani pe viitorul damn, leg4turile cu negustorii d in Pera, contactele cu lumea de la Constantinopol etc. De Sivori s-au ocupat: Gr. Tocilescu, Petru Cercel, Bucureti, 1874, p. 62; N. Ior ga, Breve storia dei Romeni con speciale considerazione delle relazioni coll'Ita lia, Bucuresti, 1911, p. 94; R. Oritz, Per la storia della Cultura italiana in Rumania, Bucurest i, 1916, p. 164; A. Veress, Bibliografia romiino-ungarii, vol. I, 1931, p. 52, nr. 112;Bucureqti, Al. Ciornescu, Nou despre Petru Cercel, in Revista istoricV, XXXI (1935), nr. 7-9 , pp. 254, 264-270; N. Iorga, La France dans le Sud-Est de l'Europe, in Revue hi storique du Sud-Est europen", vol. XIII (1936), fasc. 1-3, p. 65; St. Pascu, Petr u Cercel li Tara Romlineascii la sfirlitul secolului al XVI-lea, pp. 9-11; Virgi l Cindea, Le modle vnitien de la relation de Franco Sivori sur son voyage .4 Const antinople en 1581, in Studia et Acta Orientalia", VII (1968), pp. 237-241. www.dacoromanica.ro

[PLECAREA SPRE TARA ROMANEASCAI [Plecarea din Constantinopol are loc n ziva 167 _.de sinta Maria din august, 15 august dupa sosirea lui Patrascu, fratele mai mare al domnului, adus din Rodos c u mare cinste. Acesta cedeaza spontan drepturile sale la clomnie lui Petru Cerce l. Este un prncipe foarte linistit, mai aplecat spre cele ale spiritului decit al e lumii. Este bun, blind. El pofteste la masa pe 5-6 dintre insotitorii mai favo riza0 ai domnului si le imparte diferite daruri. Sivori primeste o spada impodob ita cu aur, o haina de brocart de aur foarte bogati, cum se poarti in Tara Roman easeal. Pornind la drum, alaiul urma in ordinea aceasta: in frunte pIseau vreo ci nci sute de pedestrasi romani toti imbracavi la fel parte halebardieri 166 1 Traducerea s-a ficut dupi textul italian publicat de $tef a n Pascu ca anex5 l a lucrarea Petru Cercel fi Tara Rom2nea5ce1 la slirfitul secolului al XVI-lea, p ublicad in Biblioteca Institutului de istoria na0onalI de la Cluj", t. XII, 1944 , p. 169, i urrn. Au fost folosite i unele din notele lknuritoare insoOnd textul. 6 www.dacoromanica.ro

i parte archebuzieri cu steagurile lor i cu tobe, veneau apoi trei sute de turci foarte bine <echipati> elare, cu armament uor, cu steagurile lor. cu tobe, trImbe i alte instrumente obisnuite la turci, care fceau un mare vuiet, dup aceea stindar dul Sultanului, i apoi cincizeci de clreti constind din escorta i camerierii domnu lui. Urmau apoi nwele cancelar2 (= logoat) al trii i marele sptar care poart spada domnului, dupl care, la o de tare de 10-12 pasi, urma mria sa clare, nvemintat rege ste, alturi de cate era marele scutier al sultanului3, personaj de mare vaz i cins te care trebuia s-1 insoteasa pe domn pink' In Tara Romneasc pentru a-1 pune stpinir e si a-1 incorona. Dup domn la oarecare distant, erau purtati de cpstru treizeci de cai arabi i turceti de foarte mare pret, Impodobiti p tot Cu aur i argint, i apoi urmam noi ceilalti italieni i francezi Impreun cu doi nepoti ai mriei sale, si mu lti boieri mari ai Trii Romanesti, Cu totii foarte bine rinduiti la locurile care le fuseser hotrite; i dup aceea veneau // multi gentilomi greci i la urm (nella cod a) vreo 500-600 de 61'1- p. 168 reti romani i greci, trup nu prea grozav. (gente f iecare zi i n mediocra) de. drum se mai altura lume venit din Tara Romneasc in intim pinare Inch pe la jumtatea drumului puteam fi cam vreo 7 000 de persoane, apoi ma i erau acolo multe trsuri i carete i cal de povar care mergeau cu vreo dou mile mai inainte cu bagajele tuturor, cu corturi (pavaglioni da campagna) i Cu buctria dom nului i toate intr-o ordine ce nu poate indeajuns fi ludat.... etc.... and am ajuns la Dunre era o zi minunat de frumoas.; in acea zi am fost poftiti noi, italienii i francezii, la mask' de ctre marele scutier al sultanului care ne-a osptat in chip strlucit. impreun cu bagajele i trsurile pe niste luntre tesite, care slujesc la aceasta: si s-au i ntins cort urile de cealalt parte a Dun.rii pentru a se face acolo In acel timp treceau fluviul toate persoanele de mai mic important

popasul de noapte. Locul de trecere In acest punct al Dunrii are o lrgime cam de o milk' italian si se intImpl uneori naufragii din cauza furiei vinturilor. and am trecut eu fluviul, vremea era foarte linitit, i astfel au trecut mai toti de part ea cealalt, si nu mai rmseser in urm decit mria so Impreun cu marele scutier al sultan lui chid s-a ridicat deodat o furtun dinspre nord-est (greco et levante) cu atIta ap pin tn cer, inch prea c lumea Intreag vrea s se scufunde. Dar cum spre sear s-au iv t semne c furtuna s-ar potoli si nu era de partea aceastlalt vreo posibilitate de a -1 gzdui peste noapte pe domn, el a hotrit deci s se imbarce impreun cu marele scuti er pe o bared* i suita sa (li suoi paggi) In alta ... Si In sfirsit au sosit tef eri, uzi de tot, multumind lui Dumnezeu si acolo am gsit pre2 XVI, 5). 3 Gran Scudiere (vezi mai jos n. 16). La 5 septembrie 1583 k aceast dregkorie este Petru (vezi Doc. ist. Rom. B., 7 www.dacoromanica.ro

gtite destule gustari cu pete de Dudre atit de bun i tot atit de gustos ca cel de ma re. Si dup5. cin. s-a potolit vremea, i s-a Inseninat i a fost atit de linititi, cum nici nu am fi putut spera vreodat. gosirea in Tara Romeineasca 1 p. 169

Am pornit aadar din Giurgiu4, schel a Tril Romneti pe Dunre, pentru a merge spre Bucur eti6, ora unde 1i aveau principii reedinta in vremurile din urrn, pentru a fi mai ap roape de hotarul turcesc6. A doua zi ne-am Intilnit cu marele ban7, care e cum a m spune In limba noastr. locOitorul la conducere In lipsa principelui, dar care a tunci and e domnul de fat rmine doar ca guvernator al unei provincii numite Craiov a8. Venise Imo* de mulvi oameni Cu vaz. ai frii clri, in cea mai bun rinduial i care n mrau cam vreo 400. In ziva urmatoare am ajuns in oraul Bucureti, cruia nu-i dau nume le de cetate (citta), deoarece nu are episcopie, aezare bine inzestrat dar f5ra altceva vrednic de luat in seamP decit o prea

frumoas mnstire, gezat pe o in5.1;ime i cldit de voievodul Alexandru", meal lui Mihnea 2. De altfel in afara palatului principelui, de mrime potrivit, casele sint in cea mai mare parte ridicate din lemn i lutia, mici dar bune de locuit. Exist apoi mul te prvlii bine indestulate cu tot felul de mrfuri, iar in mijlocul oraului curge un mic riu" plicut ochilor. Ling51 ora, pe cind voiam si ne facem intrarea <cu alai> ceca ce s-a petrecut in ziva de 9 sau 10 septembrie 158315 ne-a ieit inainte tot ' Giorgiu. 5 La terra di Boccorest. Mircea Ciobanul a strmutat capitala tArii la Bucuresti. 7 Bano Grande (vezi Doc. ist. Rom. B., XVI, 5 primul document in care apar boierii lui Petru Cercel. Mare ban de Craiova este Mihalcea). 8 De citit: Oltenia. 9 Mitropolia se afla la Tirgoviste, lar episcopiile la Rimnic si Buzu. C ivitas inseam:II de obicei oras resedint episcoparl. 10 Sivori trece cu veclerea Biserica Domneasc', ridicaa de Mircea Ciobanul dincolo de D'imboviva (N. Iorg a, Istoria Bisericii Romnegi, I, pp. 145-146; N. St oicesc u, Repertoriul bibliograf ic al monumentelor feudale din Bucuregi, Bucuresti, 1961, p. 195). li Alexandru II Mircea (1568-74, 1574-77) a zidit biserica cu hramul sf. Troivi din jos de Bucure.sti pe care a reflcut-o din temelie nepotul ell' Radu Mihnea, cunoscuta apoi sub numele de manAstirea Radu Vocli (N. I or g a, Istoria Bucuref tiului, 1937, p. 40; N. Stoicescu, op. cit., pp. 250-251). 12 Mihnea Turcitul (1577-1583). 13 Legname e crate. 14 Ri"ul Dimbovita. 15 La. 8 septembrie 1583 clupI Germigny (Hurmuzaki, XI, p. 182). 8 www.dacoromanica.ro

poporul, brbati i femei, pe o dmpie mare, In chip adt de srbtoresc i cu porul anta bucurie, el se vedea limpede clt de dorit era iinltimea sa de pofincoronareal

Dup ce Inltimea sa a fost hitovxit. pi.n la palat, fiecare s-a dus la gazda sa s se o neasc. A doua zi, indat // sumdu-se principele pe tronul ski sub un baldachin, avu loc ceremonia incoronrii, care a fost cu mare fast, dup cum este obiceiul In acea st tar. Dup. aceasta scutieru116 sultanuluirt, care-I intovarlsise, a tinut o miel cuvintare boierilor i poporului care se adunase In piata din fata palatului, poruncindu-le, clack* tin la mila sultanului, s dea ascultare i credint principelui lor legitim, eiruia sultanul i-a restituit stpfnirea acelei tri. Dui:4 ce i s-a pus e cap tnltimii sale un calpac18 de brocart de aur, dup. obiceiul Trii Romaneti, lucrat cu nestemate Intocmai ca o c oroan, venir unul dup altul prelatii i boierii cei s-au inftiat toti ceilaii nobili pentru a face aceeai supunere. IRaspliitirea lui Sivori72 p. 170 mai de searn, cu toti ceilalti nobili ce se gseau la curte, pentru a se inchina19 inlvimii sale in semn de ascultare. In vreme de 15 sau 20 de zile, In acel timp, turcii plecaser spre Constantinopol, lucru ce ne-a dat mai mult Inle snire in ce privwe locuintele i g.zduirea. Inltimea sa se ingriji indat s primim cu t otii cele trebuitoare traiului, care ne erau aduse din belug acas In fiecare zi. D up ce s-a odihnit dteva zile, Inltimea sa i-a 4ezat treburile trii i dregtoriile; m-a chemat apoi intr-o zi In camera sa. Luclind cu vorbe frumoase slujbele i credinta mea i artindu-mi gindul ce avea de a m folosi la treburi ce-i erau de mare folos, imi spuse el nu va putea fi niciodat incredintat de a fi fcut destul pentru mine, ca plteasel mcar o mic parte a meritelor mele dup dorinta sa. Dar cu timpul i dup impr ejurIri, se vor putea vedea lmurit bunele sale g'induri. DeE vorba de micul imbro hor care a insotit pe Petru Cercel in Tara Romneasci, fiind destituit la inapoierea sa la Constantinopol (Hurmuzaki, XI, doc. cit.). 17 Mura cl al III-lea, sultan otoman (1574-1595). 18 Beretta. 16 Scudiere. Este clesigur unul i acelasi cu marele scutier amintit mai sus (v.n. 2). convinutul acestui capitol consacrat in intregime elogierii lui Sivori. L-am red at in toat prolixitatea sa ,pentru a se vedea mai dar spiritul Memorialului" de f at. 9 20 Titlu corespunzind mai bine decit eel din volum: Cele dintii mIsuri interne" Cu 19 A baciar li piedi. www.dacoromanica.ro

P. 171 i apoi ti voi d rspunsul dad m socotesc potrivit. Dup multe discutii plcute m inapoiai acas, plin de ginduri felurite. Pe de o parte, demnitatea ce mi se oferea m ispit ea; pe de alt parte, m retinea gindul la lucrurile ce se puteau ntmpla, ca de pild de a ridica impotriv-mi boierimea trii, care nu m-ar fi putut rbda pe mine, strin, i n acea demnitate, ca i dorinta ce o aveam de a nu m amesteca in treburile statulu i, pentru a fi liber la once hotrire. Dar ceea ce m f5"cea s stau cel mai mult la I ndoial erau sfaturile tatlui meu i ale domnului Niccolo, fratele meu, care prin sc risori repetate m indemnau s m feresc de a stirni invidia. Din cauza acestor consid erente, stpinindu-m i infringindu-mi dorintele, m-am dus Intr-o dimineat la inltimea sa i i-am multumit mult pentru atita dragoste i bunivoint ce mi-o arat cu once pri lej si mai ales pentru faptul de a fi avut gindul a m ridica la acea demnitate. A mintindu-mi ins de sfaturile mai marilor mei si avind in vedere dorinta de a nu s trni invidia boierilor trii prin dobindirea atit de grabnid a unor demnitti ce li s e cuveneau lor, rugai pe inltimea sa s incuviinteze refuzul meu la o atare sarcin, deoarece cea mai mare cinste pentru mine ar fi intotdeauna faptul de a m oarece acum trebuia sa dea dregtoria de mare postelnic2', care este una din cele 12 dreg5.torii de seam ale trii i cea de a patra in ordinea intiiettii, socotind c s e cuvine s-mi fad aceast cinste i judecindu-m potrivit pentru // o atare sarcin, voi a s-mi dea mie acea slujb. Eu am multumit, cit am putut mai supus inltimii sale, ru gindu-m s.-mi lase cinci-sase zile de gindire P. 172 fiu cel mai mic dintre toti. Idaitimea sa stind putin la ginduri asupra acestui fapt imi rspunde in acest fe!: Eu te-am stiut totdeauna un om sitelept, i acum nes pus de Intelept cind iti vd retinerea, nevoind s te amesteci in treburile statului , ca unele ce aduc adesea ur i invidie; eu n-am vrut s nu hi fac acea propunere, p e care mi se pare c eram dator s ti-o fac s te las s hotristi asupra-i. D-ta ai refuza t-o i eu te laud pentru acest lucru i ramin foarte multumit pentru aceleasi moti ve pe care // le-ai artat, deoarece doresc s fii iubit de toti si nu pizmuit, cu t oate c lingl mine, invidiile nu-ti vor putea face nici un ru; spui c vrei s fii cel m ai mic la curte; cu aceast cumptare i smerenie vei fi cel mai mare si vei vedea ac est lucru cu timpul". Si astfel mi-a druit dou haine foarte bogate din brocart, do i cai cu harnasamentele de argint aurit, un iatagan turcesc cu teaca lucrat cu prc i de aur, care stilt semne ce se folosesc pentru a arta cea mai mare favoare in a ceast taxi; mi-a dat apoi zece mii de scuzi din venitul asezat 21 Gran Cameriere, redat de $t. Pascu ca mare emIras. Dar In text se specifici ex pres c ar fi a patra din cele 12 mari dregItorii din ail. bucura de milostivirea sa fr a don i demnitti mai mari decit acelea pe care mi le p oate incredinta la nevoie in afar, ca solii sau alte sarcini asemntoare care ar fi de folos, iar eu nu doream altceva decit sa-i silujesc mereu pe toti www.dacoromanica.ro

asupra vmilor, ocnelor i pesckiilor <15.'sat> la libera <sa> dispozitie mi-a hrzit pe timp de 4 ani beneficiile din zeciuiala cririlor 22 unei provincii numite Buz 5u23 care-mi putea aduce un venit de 12 000 de scuzi24 pe an. Cici este obiceiul in Tara Romneasel ca principii, pentru a eisplti pe boieri si pe alti favoriti, s le dea grija de a ridica si de a duce la curte toate veniturile rii, dind unuia gr ija unei provincii i altuia a alteia, dup bunul plac al principelui. Acesta, dup' un vechi obicei, pentru osteneala de a stringe veniturile acord zeciuiala din tot ce scoate aceluia d.ruia i s-a ficut favoarea de a-i incredinta grija. Mai sus numita provincie a Buzului ce-mi fusese dat era u na din cele mai bune i bogate ale t.rii [Urmeazi descrierea pregitirilor pentru a t rimite pe Sivori ca ambasador in Polonia. Dar din pricina incordrii relatiilor di ntre turd i poloni, Sivori este trimis in Transilvania.] Obiceiurile de Craciun ;i de Pa;ti Sosise Crkiunul, care in aceasa tal se s'rbtoreste in chip deosebit. p. 173 Oamenii Ii fac daruri unul altuia, iar toti dusmanii se impacI. Si toti cei mai de seam" din tar si multi chiar dintre cei mai mici in rang vin la curtea principelui pen tru a i se inchina, aducind daruri, care un lucru, care altul. La rindul su, [pri ncipele] II d5.ruieste vesminte tuturor curtenilor, dregltorilor, p. 174 slujbasi lor i ostenilor, care se ridie la 1 500 de insi, fiecruia dup'i treapta sa, unora tes'turi de mitase, altora stofe de 11n5126. Oamenii de acolo stau in ajunul Cr6ci unului in biseria la slujbe, ajutind la cintat preotilor, care tin ritul ortodox vechi. A doua zi principele d vesminte si de mincare tuturor cersetorilor din or as. Apoi Intreaga boierime i poporul intilnindu-se se grut unul cu altul i petrec toate aceste zile in ospete, srbtorire j cintece, d obiceiul lor. Adeseori se imb at, nesocotind acest lucru dupI cit am vIzut drept pkat. Aceeasi solemnitate are loc apoi de Pasti. IMutarea re;edintei la Tirgovi;tel Sosind luna februarie a anului 1584, ing.ltimea sa a hoerit s-si schimbe resedinta sa i s'a." se retrag." intr-un oras numit Tirgoviste26, la o dep'irtare de o zi i jurnitate de Bucuresti, fiind un loc mult mai ales si mai Indemini, u nde aveau pe vremuri resedinta principii; cltre acesta am plecat cu toatI curtea. 22 Decime delli tributti. Busa. tntr-adevIr am 0:sit locuinte mult mai bune si mai mindre, o mai mare 24 Dodeci millia scudi... (Vezi i ceva mai sus: dieci millia scudi). Vezi relati a lui Vincente din volurnul de fat. 26 Tergovist. 11 www.dacoromanica.ro

imbelsugare de lucruri trebuitoare si o asezare mult mai frumoas. cut, bine si bog at populat. Aici s-au strmutat de asemenea toyi negustorii mestesugarii din Bucure sti, astfel CI au ajuns atit de mulvi impreun cu cei localnici, c se gseau orisice fel de mrfuri, cu toate c. veneau din vri foarte indeprtate. Orasul era imbelsugat cu toate cele, indestulat cu ap bunk cu puvuri ftntmni, i pe ling5. palatul princ ipelui curgea un riu incinttor27. Aerul este acolo nespus de bun si curat; asezar ea prea frumoask incit ni se prea 61 am fcut un schimb deosebit de bun. Palatul principelui, cldit de strmosii &A i, este de proporvii mari28 si de co. 175 o arhitectur ingrijit; a fost de indat mrit de catre inlvimea sa care i-a adugat camer e frumoase i mindre. A pus s se fac5. // cu mare osteneal cheltuialk pe esplanad.23 , o fintink aducind apa de la un izvor deprtat de oras cu nu mai puvin de patru m ile, trecind-o pe sub pmint prin niste jgheaburi groase din lemn de brad; princip ele a pus in acelasi timp s se inalve o biseric frumoas." alturi de palat, astfel a pe un pod acoperit, inlvimea sa putea intra in biseric din camerele sale, fill s fi e vzut. A pus de a dres multe biserici31 i tuturor le-a dat intrevinerea pentru p reovi i indeosebi32 a dat venituri bune pentru sase eilugri din ordinul sf. Franc isc, ce aveau o biseric frumoas" in care se slujea dup ritul roman, unde mergeam no i tovi italienii34, francezii35 i mulvi ragusani care fac negov in Tara RomAneasc. A pus s se fac apoi custi nespus de mari i frumoase pentru a vine slbticiuni36 i min dre grdini italienesti, care erau asezate chiar 11110 palatul su. Si a fcut totul Cu atita grabk c prea o minune. In mai puvin de sase luni totul era dus la desvirsire, lucrind mai bine de 1 000 de oameni dar frumos. fanariot. " Bongars care a vzut palatul, putin dup fuga lui Petru Cercel, 11 socoteste mic, " Sopra la piazza. 60 Este Biserica Domneasa mrit de Matei Basarab i transformat di n nou in epoca Ialomita. 31 Petru Cercel a reparat manstirea lui Neagoe Basarab de la Curtea de Arges, bis erica din Schell Brasovului si a ridicat mnstirea Mislea i biserica din Clpresti-A rges. " Acest sf1rsit de frazI pare introdus ulterior in text (vezi in notita no astr biobibliografic observatiile privind unele interpolri semnificative intrevzute de noi in textul lui Sivori. In nici un caz nu putea fi considerat acea hiseric u na bella chiesa). " Brtia unde se slujea alla romana". " Printre acestia era si poetul Francesco Pugiella, S t. Gu a z z o, Dialoghi pi acevoli, Venetia, 1586, p. 15; I. Din Arhivele Vaticanului, Bucuresti, 1919, pp. 34-35), Francesco Vincenti, negus torii Tommaso si Giacomo Alberti si altii. C. Filitt i, (vezi domnului secretarul 33 Ca Berthier din Lyon, secretarul dat de curtea franc,ezI lui Cercel si pe car e 21 regsim apoi la Constantinopol ca agent al regelui Frantei tinind locul lui G ermigny plecat in Franta, Mellier de la Constance, Franois Ponthus de la Planche, Dominique Perot. Seragli de metter salvaticine. Este vorba de o menajerie pentr u animale slbatice si nu de sere cum se interpreteaz de editor (op. cit., p. 43). 12

www.dacoromanica.ro

neincetat. Toti boierii cei mari s-au apucat apoi, urmind pilda principelui, s ri dice o cldire. Astfel c iute, iute, s-a mrit mult ora..sul care este capitala intr egii tri. $i aici i are resedinta arhiepiscopul lor pe care fi numesc In limba rom an vadid37. Acesta are o minunat biseria lucrat In mozaic38 si un frumos palat cu g rdin. Poate avea un venit de 10 000 de scuzi pe an. Dup el vin doi episcopi, nefiin d mai multi in Tara Romnease, adic." episcopul de Buzu38 i episcopul de Rimnic". Fie care dintre ei poate avea un venit de 4 000 de scuzi pe an. 1Situa.tia geografica: pamintul, intindere, productie, impartire administrativa, impozite, venituri domnefti, tributul. Bogatia de vinat, vinatori, subsolul, mine, ocne, bitum, metale, chiblimbarl Tara Romneasd este o provincie foarte mare, deoarece in lungime se strbate in 14 zile, iar in lrgime In unele locuri in patru i in altele In sase zil e. E udat de-a lungul ei de // fluviul Dunrea, dincolo de care se gseste Bulgaria. C5.tre munti se invecineaz5. cu Transilvania si cu Moldova. Tara, in cea p. 176

mai mare parte este seas., destul de friguroas, dar foarte rodnid, astfel fr mult me stesug la semnatul grinelor i fr a ingrsa prea mult pmintul, o msur. de smint. d 25 de msuri cind anul este bun. Are multe dealuri bogate In vii, care produc mari ca ntitti de vinuri de mare pret, albe rosii. Este adevrat cL muntenii nu stiu cum s l e pstreze, astfel c dup trecerea unui an ele se prefac In otet; acest lucru se int impl din lipsa lor de grij si nu din vina vinului. Este atita belsug de vin ea' o butie de patru vedreu se cumpr cu trei sau cel mult patru scuzi. Intr-adevr e atita belsug de alimente de once fel si sint atit de ieftine", incit cu putina cheltuial cineva poate tine o curte numeroas. Aceast ieftintate purcede si din faptul a Tara Romneasa este putin populat fat de mrimea ei, deoarece din cauza deselor schimbri de domnie, incetul cu incetul locuitorii plead mutindu-se in alte ri, astfel c Incepind din Transilvania" si mergind pin in Vladica. Era atunci mitropolit Varlaam. Lavorata a mosaico. E vorba, probabil, de favadele in drmid aparent ale vechii mitr opolii din Tirgovi4te, inceput de Neagoe Basarab i terminat de Petru Cercel. " Ata na,sie, episcop de Buzn (1553-7, c. 1587). 4 Mihai, episcop de Rimnic, apoi mitropolit (1586). de numerar. 41 Una botte di quatro barili Barilur de vin valora la Genova 79,50 litri. 42 Ac east ieftinitate nu este un semn al belpgului, ci al mizeriei i Bpsei infioritoar e " Explicare simplist a constatrii existenvel populatiei romineti din Transilvania, Sivori, asistind la exodul boierilor lui Petru Cercel, trage de aici concluzii i luzorii. 13 www.dacoromanica.ro

apropiere de Austria, cutreierind prin Ungaria superioar si inferioar gsesti nenurnr ate sate locuite de oameni din acest neam. Tara RomneascI este imprtit In 16 judete intinse44, in care se afl 21 de tirguri45 mari negustoresti. In fiecare din aces tea se gseste un piralab46. Toate pricinile Insemnate vin ins la judecat in fata pr incipelui si a sfatului su, deoarece puterea acestor guvernatori este mrginit, neav ind nici unul dintre ei dreptul de a osindi la moarte, in afar de marele ban47, c are, cum am spus, este dregtorul cel mai insemnat dup. domn. Acesta isi are resed inta intr-o provincie care e ch jumtate din tar, numit Craiova48. p. 177 Exist apoi mii de sate, care isi au toate stpinul lor deosebit in afar de cele ce g rit ale domniei. Sint boieri 'in Tara Romneasc cari stpinesc cite 50 de sate si au sub ei mai bine de o mie de trani dependenti49, care sint foarte ru tratati de stpi nii lorw, din care cauzI cu greu pot s agoniseascI prin munca lor cele de trebuin t traiului si s plteasel birul obisnuit ctre principe care este de doi pin la zece sc uzi5' pe an, pentru unii mai mult, iar pentru altii mai // putin. Vorbesc de cap ul de familie. Birul acesta se plteste in trei rate, che putin de fiecare dat. Ast fel c impreun cu aceste dri si cu zeciuiala grinelor boierilor sau a altor oameni i nstriti, si cu ocnele, care dau un venit de 40 000 de scuzi" pe an, cu vmile care dau un venit de 60 000 de scuzi" si cu arendarea multor pescrii care dau un venit asemntor, veniturile- domnului se ridicI la peste un milion de scuzi pe an. Acest e pescrii primesc pestele din Dunre. Atunci cind zpezile se topesc, ea se umfl intrattta, inch revrsindu-se peste maluri inund o mare intindere de pmint, care rmine ca o mare si aici se prinde o multime nesfirsit de moruni si alti pesti mari; si es te indeosebi o mare bogtie de crapi care sint asa de mari si de grosi inch pot aj unge s cintreasc 80 de livre. Acesti pesti, tdati in lung In patru buati, stilt srati si pusi la afumat si ies asa de buni si de gustosi ca si sunca; se trimit la Co nstantinopol, unde gilt foarte pretuiti. 44 Grossi contadi. 45 Terra grosa de mercatto. 46 Governatore. p. 32) ch si de Dimitrie Cantemir (Hronicul ed. Gr. Tocilescu, Bucuresti, 1901, p. 468). 47 Informatia este confirmat attt de del Chi a r o (lstoria delle moderne revoluz ioni della Valachia, ed. N. Iorga, Bucuresti, 1914. Tradus de Cris. Cristian, Ia si, 1929, 48 De nteles Oltenia. 49 Vassalli. vechimei a romano-moldo-vlahilor, Vezi si constatrile lui Harborne despre mizeria creat de lipsa de numerar. Acesta desigur era pompat de biruri. 51 Scudi. Ar trebui urmrit valoarea acestei monede l a Sivori. Vorbind de imprumutul dat de Benedetto Sivori lui Petru Cercel, el precizeaz1 c este de 4 000 de scudi d'oro. Aici ceva mai departe apreciazi tributul sultanului la 150 000 de scuti. Dar Germigny mentioneazi 140 000 de ducati. 14 www.dacoromanica.ro

I,g, ,: -7:-----P' , .... ,,,,.....iI. . -vo.,,,A0------r.: ., .6 ,4.."' i , , . , 'We . ...." .N'kt:t .., ,,,... i.i. ,'"1/4 v. .." .t , m \;: , K16a.51.,. 1- ;II v . T. r Teika' : , C,, 1 .,, \' \ '.* T-, Li -

, ;. roi:d : r ... A. .., 4 t kt i 1 1 .1 LI I I rt A .r. , iscIlitura sa (reprodus5 Petru Cercel (fresc: de la mi-ea C51lulu) din Hunnuzaki, Documente . . vol. XI, p. 181) . www.dacoromanica.ro

faxhr4ecidirrrra.te. U Pei /11/71.6.1.7.6411 4.! Cs< it ./ ..., foe,) 5c4,,40 el " I r e.tht: ieiirr.no.te 1 t er'arof f en' tendo )1k l ..,74.1.0ne et-et,,,h, (ti e ft IA alC ta. P Klis. I r tn.. 7 ."..) tile le mime? rr 7.:/ri .t. Urn (e... (.>re_n_riii.eaniet.. y' con fa,me h au i',1.../ f( gev Amty11;"-f 1 If! !"te.tt a." t, 4,448-i f e?o , en e., fry tiiii.f.tirn a; a taA. C.J, de ny: h'eptta evrt e Je'n, In tuna, it' 4-,e a)i/7 I 9,-, nrnier re f. ra,,e, rnolte i Civerpyrriaen; JutY a.. fo9r reriisoirio ne .Verde vinti p'n,fut... ... e t'T e n to- piev no e ' itrn Rem t'ente an., At.ex..pre. kn. orte aim. , li $r* en t efe fro?neo no . A ,4 a.rt .1 & e fiett.ell'Et.nit. -' rirr04 1 fiere . , 'VI. H.': rr.din ( t. e' "up; /e,tt ce re' 'Pet( e fi, men .6' A n ' iir; (S7tjey Agvy4.1)i )770')0 tie. f ei. ifeLiv Pt Pr n ) 'Vet nets.frt &rte., e e; o feiene ... 'err fn. (pro imp_ 1 ahe not," e nrn 's- ).ifexl, el . / . Vt.?" ':.. Id frt./ to- t o.(6en? ain't'''. 'Ye' "trna... lt f&we"- or fie at. urri-feett me le rtate. dnItli el) itA. vet, .i1r3ri; jute t9tec.ho :fetal , et jr 1.4 ri" 1 it, es fain hl Al, n r. t e m ' froee7en11 -0 t-re.- LAM., IrAev milhe -11-( iLnae, In,faree tte f eri. 3w-4-44. t411 ... if,14e t i ert , leirefrite,,g

n err 'l a: Ken h/ 1 e pi a_ 4 y ;Livet d eizt,.., nett,' ppt(0.111.. , ern ti o /LC, we, mi,:teiteirmi fre 9rip1rior'e: tofro lt.r., I/ a ') c'n e IneettriJen11, A-A. ta. C t e7ec Jr defertete, 4,41 .11A 14 i I- r (a m i Pt a. nl v "pyr 4.. 01.5sir is-, Aerie-r. et. fa. (e. ( (f. et; I'M i VI ci curl e 2.41L g ii., 'ay le. n .I. 1.114 5.41 1 . L.,/ ter ' 8.4 air" di 71 e 7t7i (i nt te nivriore' :le ne-homge St:,:j.,Ae fill. Acnte ityniti q'tlell; 1. .7-7----- e't. ull.J0-. fa. V it to ifiitt_iti .0ter'd. >eh i ..t lt' I t. [ i(A e6 cele CA (en ,eta i , n) o eLL('...hrt (VC ft filr)I4, titre el_. ln 4cvni rn -vr. a_ 1)7t 14 en - n e ir...../?... rn e/r tat.* ,re., m... term Is, giwt-f(7. Ovf 7irtct crr ht. el et Ut 0 071, les...,?; err . ALA l!c, aft pu. urn eavrt,... , . le fe74 It. rn t: Pert _4.4...e.1tity nAlo".., a,' ate'. www.dacoromanica.ro

...--TNIINC, =.21a, XIMI.i. , THVNGARIAE its 1 IA 4! ' --- .-..r--,,, ---- G., - ,, ." r ma/14...ra ,... ., au. 11/11/IL _ Iv n,:',3,.. .sicvl.,. ILA CHIA -1, , A ...AL. ...t,.... .. ...i 0 t. nA V 1 A &so. 7...,. ...:!:/.......r......i ...,,,, .....e..,- ._,,..,., 7.77",<I, L -,11111 -...., i iA

i'lr.,,,,. ti"t) INTL t' -t _-*Y%'1 ./, , CHIA, 47" tt.Ft 4; ?'..r.tw t..."'S A ,20.2kA A itcosArt, tst NI AL. it viCiNORVMQ3 REGIO LGARIAE. NVM.VTI At; 1.... .4V: ' V ., t .. ,ar ... .. wALACHiAE. SYRri AL. ETC. DESCRiPTIO. 64, cii.J.L t rC11. a.,,,,, .... '1......, kh,A,.. ..--C....a, V4 Ori el pl:.540e. rt ; 4,2,1111 i...' "'".'..

ty:" ,-; 1 t ill t r L G vgi ,,..,,, a. .1t tun:0am, Lip sane tt A 5 SON, Ii.,..0\.,A4, T.,. ..: ............1r.s........,e. cie. e . t. ar A , ,... , jit, % (si i. i 1.1.......t I. 111. E ,...., ..""'tn,...,.., 1...t. a % ,,,..., .1t,., .',N.' 6s.S7.: 1"" .Ir si .......tGL:0.0....111:f.,....L.A. L .5, ,i 1, St sts CV4viA t... -'''''' A...t ..,,t ,RA ". . st.. 1..... .1. -."" A a 411..",.. s .-,.2, .,. -a--k ft.", . g LR //7. .t.:,. L i -A.,- RO .....g4.N.:.-, viz,.. .R.,-.4,.. ;;It.A.".. ,.. ....4..!T .1......

.1, .., ...., ...1 Mt < s.....s 'ri,... 't,...4",4 As .1....isLst, If ''-4...1.,.. Rai i x;'. :, A t...... it .3)4('?-'13. 0.`.ft.,4:1".1 et 4 .. .i 9. j tent 4. e tr. . ...$ : 4., . ,..........i....,--,.. _As -,...tt" .iic 4. ,A kr ',sr!, t , ...st ' "; tI: 1' a ceders; .1;5 Nrs ...!.11. ..-uset....7., e . 3. S.4.40 A ve j11,44, r.:11;1101 Mir-

Att/ItalL L /A. ) rA.,t j1Lr r i a t5rilor roil-lane la 1584 de laiob Castaldu (Calsintul de lana Peninsuki Bal canite har0 al bibliote.:ii Acadernici R.S.R.). Fila din manuscrisul lui Franco Sivori 1583 (reprodusa din St. Pascu, Petru Cerc el ji Tara Romaneasca . www.dacoromanica.ro

, o'S' bill17#7=Z4 ,. '151e"PrAt4kir2.5101., 4, ," eJ A =we' rum ITAL./SUM XXVIr3VXZWIA I IMENVIA :rag' MIX SIXilin XIW3a0licl VADV.A. /MLA& ? o 0 _;:, 0 1.1.:;,....:. ,.....7,, , iii5,.' om,r, ......ir...w.,____:"....,. -, ., .,, ,,. ... ..., , , )4r ,, ill 6 (...- ' Ii' ' 10,4_ ' ;-rt. ti ' - L=Z'' 8..r --,,..***

- (,...-: , '74''''.0z.. k 4 l' IIIIIIIII-A iN ', . 1 . 4 , , ITL ii k'4! l' N, y . 4 I '2 '71; -- '1 61 1 )4 111.17" 1,4., .7 ,, -..... ,..1, ; aucir reax, tuntra, gmtvbiao ixtfaiikv .11SONKV Ab ozsex raoTViora H1WA1 3 vludaas .svtaa A . ,.. e icy

46,, f") v o P ,, "0 J -, , Inur'InS f11inI1 "VIII a:quorum,/ sopoRbi) 2f10co " lurid 'iinj (9651 www.dacoromanica.ro

Principele pltete sultanului un tribut de 150 000 de scutia51 pe care Ti trimite p in la Constantinopol in luna mai; el cheltuiete apoi alti 150 000 seam, c5.ci fr de acestea nu ar putea domni. Cheltuiete apoi la curtea sa de scuti" n daruri pe care le trimite paalelor, sultanelor i altor fete de vreo 250 000 de scuti" pe an, dInd tain la o multime nenumrat de persoane, care sl ujesc la curte, tinind 1 000 de oteni, adia 300 de lncieri 700 de archebuzieri pen tru garda sa. Din restul banilor poate s-i pun de o parte daa nu are datorii de pli tit, cum se Intimpl adeseori din cauza marilor datorii53 cu uriaqe dobinzi pe care le fac la Constantinopol clnd sInt i nvestiti ca domni: dar pot plti aceste sume intr-un an sau doi. In aceast tar se gse sc multe animale slbatice, ca iepuri54, cerbi, cprioare, mistreti, vulpi, lupi i u qi, se afl potirnichi (...)55 fazani, glte i rate slbatice, turturele, prepelite i s turzi i alte psri mici in mare numr, astfel el se pot face usor minunate vintori. Intre altele, am luat o pdure cu un ocoli de 2 sau 3 mile. parte la o mare56 vintoare a principelui la care s-au prins vreo 270 iepuri, zece -doisprezece lupi i 60 de vulpi inconjurindu-se pentru acest scop cu gard p. 178

Exist in aceast tar mine de aur socotite foarte bogate, dar nu indrznesc s le pun in l ucru de team c, o dat cheltuiala fcut. i lucrul pornit, turcii s nu le ia pentru ei; t tui in anumite locuri sap pmIntul cu mare uurint i gsesc acolo grunte de aur. De asem a apa dintr-un riu57 ce curge pe la poalele muntilor cu minerale duce cu sine mu lte grunte de aur pe care le culeg cu un anumit mqteug. Din partea care revine pri ncipelui se pot scoate pin la 20 000 de ducati pe an. Sint acolo munti ce contin un bitum din care prin curtire scot smoal, din altii scot cear neagr; aceasta totui a rde foarte bine i Cu putin pricepere s-ar putea albi; cum Ins ei scot mare behug de cear din fagurii de miere, nu se Ingrijesc de acest lucru. Alti munti contin chihlimbar din care se fac minere de cutite i mtnii. 52 Scuti cento cMquanto millia. De observat c aici peste tot este vorba de scuti nu scudi. Ambasadorul Franvei la Constantinopol de Germigny, aprecia in 1585 tr ibutul Romnesti la 140 000 ducavi (Hurmuzaki, Supl. I/i, p. 80). Vezi discuvia ch estiunii la M. Berza, Haraciul Moldovei i Tarii Romiinesti in sec. XVXIX in Stud ii i Materiale de Istorie Medie", II, pp. 31-32. 52 Trimisul Spaniei la Constant inopol, Bartolomeo de Pusterla, arat5 c. Petru Ce fagIcluise sultanului 200 000 d e ducavi i demnitarilor otomani 300 000 de ducavi (A 1. C i orinescu, Documente privitoare la istoria romnilor cul ese din arhivele din Simancas, Bucuresti, 1940 , p. 89, doc. nr. CLXXXII, 1 iulie, 1583). " Conigli i lepri. " Nencallini (?) " Generale. 52 Este vorba de rtul Lotru. 15 www.dacoromanica.ro

Am vazut matanii minunat lucrate, de grosimea putin mai mica decit a unei nuci si care stralucesc ca niste pietre scumpe. Se mai gasesc mine de fier i alte metale, totusi in nici unele nu se lucreaza; n umai in cele de sare lucreaza raufacitorii osind4i pe viata, cum ar fi la noi co ndamnatii la galere. Sarea este foarte alba i foarte buna si se scot bolovani as a de mari, incit am vazut unul in greutate de 25-30 de cintare58; seamana cu mar mura cea mai buna i muntenii se distreaza facind din ea farfurii, cesti, lighene , sfesnice i alte lucruri asemanatoare ce reusesc asa de bine parca ar fi din ma rmura. Trebuie Insa pazite de umezeala. Se gasesc de asemenea cimpuri pline de r ecanizzi"59 carora nu le acorda nici o importanta. populatia, caracterizarea ei. lmbrce7mintea, produsele pe care le export, felul de trai, religia. Starea de dezarmare lag de turci.1 p. 179 Muntenii sint prin firea lor oameni nestatornici, indrigind" norocul mai degraba se lasa pe tinjala ara a se Ingriji si deprindi un mestesug sau s practice vreo arta. Populatia mijlocie" i taranii se Indeletnicesc cu munca cimpului iar boierii cu slujba la curte, cu calaritul, cu intreceri ostasesti cu vinatoarea. Sint mai curind neinimosi si de aceea de mica isprava la razboi62. Acest lucru se poate In parte pune pe seama marii strasnicii cu care sint tinuti de principii lor ca si a faptului ca sultanul i-a oprit de o bucata de vreme inc oace sa se razboiasca, caci altminteri, fiind voinici i zdraveni, ar trebui sa f ie viteji ca moldovenii, vecinii lor, cu care sint aproape de acelasi neam. Sint oameni fara carte si alta <Invatatura> si de aceea foarte inchipuiti, crezind c a nu mai sint altii pe lume mai mari ca ei i cind pot se poarta destul de autoritar. La inceput, boierii acestei tari se aratau fata de mine foarte invidiosi, vazind u-ma atit de favorizat de inaltimea sa, i erau foarte ban 58 Cantara, unitate de msurl. 5 Neidentificat. ne di far alcuna arte. In aceast caracterizare Sivori se refer rnai intti la nesta tornicia politica a boierilor amici di fortuna, apoi la faptul cl nu exista mest esugari i artizani romni, fapt pe care ti atribuie unei lipse de interes si nu imprejurrilor vitrege existente. 61 La gente mediocra. Aici in sensul mai degrabg de oameni mruni. 65 Gente volubile, arnici di fortuna e piu presto otiosi, non curandosi de indus triarsi 62 Aceast apreciere generala cu totul vagl este infirmat de propriile mrturisiri pr ivind devotamentul sau vitejia romnilor in diferite imprejuari. De pila: cind est e urmrit in Transilvania si se socoate in primejdie, el cere unuia din tinerii sl ujitori romni ai domnului ca acesta dea calul pentru a putea fugi. Acesta cig de bunivoie si se ()fer sa-1 inswascI cu toat credina (p. 215 a textului italian; vezi in versiunea noastr textul din dreptul notei 193). Tot astfel d'id este vorba de pregitirea evaziunii lui Cercel, el apeleaz la una dozene di bravi giovani, la m aggior parte Valachi (p. 260 din textul 16 www.dacoromanica.ro

Incetul cu Incetul, purtindu-m foarte Indatoritor, i-am mblnzit mult la aceasta f aptul de a fi invtat limba lor. [Dar Insu0 domnul 1-a lui mi-a dat la un ospat povestind boierilor toate obligatiile pe care le avea fat de el, i preamrind modestia lui care I-a fcut s refuze dregtoria de mare postelnic! Dup aceea boierii s-au imprietenit cu el fi fiind ei oameni mai degrabd neindrdzneti (pusilanimi) i se adresau lui &id voiau s obtin o favoare de la domn! Acest pasaj destul de lung care intrerupe firul expunerii, a fost interpolat n textul initial mai coerent. Firul este reluat dup aceea.] Mun tenii nu fac negov 0 de aceea negustoria este purtat de ragusani, p. 180 greci i evrei i ceva turci, care aduc stofe de Lida.", mtsuri i brocarturi, folosite pentru vemintele brbatilor i femeilor de seam, care se Imbr mult strlucire. Oamenii de star e mijlocie se imbrac cu stofe de lin i de carisca"" i ceilalti, care sint cei mai multi, cu un fel de dimie64 alb, dar aleas. Felul Imbrkmintii brbatilor este frumos i impuntor, cu haina lung intocmai ca a polon ilor, ungurilor i turcilor, totu0 mai aleas. Pe cap poart: nite prrii schiavona", cum de altfel poart i polonii i ungurii. a-

lresc foarte bine pe cai foarte frumo0, turceti i arbeti, cci cei din tar sbnt buni ma degrab pentru rzboi, pentru trsur i pentru crute, deal pentru a fi intrebuintati n o ra'. Brbatii sint de statur falnic, mai cueind decit altfel i poart barbi lungi. Femeile se imbraca aproape <toate> dup mod a turcease, cu rochii lungi, fuste, iar pe cap poart nite rigrame de bumbac foarte albe, Incit par a fi turbane turceti, care le stau foarte bine; sint femei cu pie lea alb, frumoas i fermectoare la vorb. Din Tara Romaneasc se scot piei de bou in mar e cantitate, cear, miere, unt, brinzeturi, grmu i orz, vite, peti afumati i sare. Pieile i ceara se trimit la Ancona <fie> incrcate pe asini pin la Ragusa, fie duse pe Dunre cu brcile pIn la p orturile Vara 0 Constanta, care sint la Marea Neagr, aici ele slut incrcate pe corb ii care, strbkind aceast mare, merg mai intli la Constantinopol i apoi <de aici> l a Ragusa65 sau Ancona. Alimentele i sarea se trimit la fel pe Dunre la sus-numitel e porturi i de aici pleac spre Constantinopol. i la banchetele lor e mult muzic dup obiceiul lor, mai curind barbar dech altminteri. Mincrile lor sint alese " Neidentificat. 64 Arbasi, adic cuvintul turcesc de abd (dimie). Muntenii obinuiesc mult s. Led' mese mari cu mult mincare i butur 1/ bine gtite; cu toate acestea prinp. 181 66 Erau doux drumuri de comert ce legau Tara Romineasa de Ragusa: insemnatul dru m pe uscat ce trece prin Vidin tndrept'indu-se spre sud-vest si drumul pe api, p e Dunre si Marea Neagr.' Pin. la Constantinopol, si de acolo pe Marea Egee si Mare a Adriatia. 17 www.dacoromanica.ro

Muntenii sInt oameni foarte ateini la lucruri cred mrunte66-' si in prevestiri; n u se Ingrijesc prea mult de constiinta lor, deoarece triesc mai curInd dupa legea firii decit dup. religie. Si ca oameni lipsiti de stiint de carte si care n-au ci ne s-i nvete cum trebuie s triasc crestineste, ei nu socot drept pcat multe lucruri g rave, sau se prefac i consider c nu le stiu. In schimb, din foarte grijulii cu pos turile mici i mari, astfel c s-ar lsa mai bine s moar decIt s calce o zi de post, chi ar cha* ar fi silivi la acest lucru Au multe m..nstiri foarte frumoase, de clugri din ordinul sf. Vasile, cu venituri di n mosii i mori. Intre altele, este o mnistire numit Arges, Impodobit cu marmur frumoa s si de o mIndr arhitectur, care poate fi asemuitl cu frumoasele mnstiri din Italia. A u de asemenea multe biserici lor67 mai mult prin traditie decit prm carte. si de foame, si de boli necruttoare. cipele obisnuia sa mnince totdeauna feluri gtite italieneste i vinea n acest scop servitori italieni i francezi foarte iscusiti. grijite de preotii lor, oameni cu prea putin carte, care i pstreaz ritul Oamenii din Tara Romneasc n <bun> parte sha fr. arme. Orasele toate sInt fr ziduri si u exist nici o cetate, toate fiind drImate de turci, care nu las s: se mai cldeasc vre unele, pentru ca tara O. nu li se poat Impotrivi, ceea ce nici nu poate face, cci dei la nevoie s-ar putea ridica acea tar pin la 40 000 de clreti, fiind lns inconjura ti de turci si de aliatii lor, muntenii nu ar putea s le tira piept singuri, fr de alte aliante. gelul de judecata. in Tara Romneascii, principele, boierii, ranii, limba, sfetnicii l Principele tine judecti k toate zilele i d ascultare tuturor k cea mai bun rinduial i astfel se isprvesc repede procesele, att cele civile eh si cele p. 182 penale, nefiind ala lege decIt vointa principelui; acesta se cluzeste dupi i dup vec hiul obicei al trii, din care i ja indeobste exemplele de urm sfatul celor 12 boi eri de frunte care iau parte impreun cu Inltimea sa la judecat. Boierii nu au drept de vot, ci isi spun doar prerea i principele hotreste dup II buna lui socotint68 si este ascultat i cinstit de popor ca un dumnezeu si tot ceea ce face este privit ca bine fcut: Quia Dominus fecit69. M-am minunat cu ch miestrie i cu cit rinduial ti arat pricinile lor Ina" Gente scrupulosa, aici cu sensul de superstitiosi, atent i la posturi etc. In acelasi sens se exprima 17 Conservan il loro ritto pis per traditione che per scritture. e geografii italieni contemporani. SI Beneplacito. Aceasta era si parerea lui Possevino care ti Inchipuia ca de ace ea ar fi mai usor de convertit la ritul (confesiunea) roman. " Cati domnul <1.-a facut. 18 www.dacoromanica.ro

intea principelui, afit cei mari cit i cei mici, fr.' nici un pic de team sau Incurcturs. Si vranii au obiceiul, Inainte a se Infvisa la judecat, s se trag deoparte intr-un loc singuratic In fava unui copac rosteasc de mai multe ori plIngerea ca si cum ar fi In fava principelui; i astfel, bine pregtivi dup6 ce au cercetat In mintea lor ceea ce trebuie s spun., se Infviseaz arat cu mult sir psul lor. Si and principele st la judecat, cei ce vorbesc, fie mari fie mici, stau In genunchi; tot asa In multe alte Imprejurri, acesta fiind obiceiul In acea var. Boierii vin mult slujitorime, i &Ind merg undev a au dup ei o intreag droaie foarte bine Imbrcat. De dormit ei dorm ca i turcii, adi c pe jumtate Imbrcavi, culcavi pe covoare asternute pe jos; dei mulvi dintre boieri si-au schi mbat mult obiceiul, dup pilda principelui si a noastr a celorlalti. Limba lor este ca i acea din Moldova, vara vecin.. Este un amestec in

parte de latineasc, In parte de italiad, In parte de greacI si In parte de slavon, totul Impreun acInd o limb barbar. Ei scriu cu litere sirbesti, adic slavone, i acte le cele mai importante le scriu n limba slrbeasc, asa cum le scrim noi in limba la tin. Sint un neam care lnvav repede once limb si se gsesc mulvi dintre ei care vorbe sc patru sau cinci limbi. $i fiind vorba de aceasta, nu voi lipsi de a arta minun ata inteligenv a principelui, care vorbea minunat i scria bimba latin, italian, fra ncez, greac, ture, slrb, polon i roman. Sfetnicii principelui sInt schimbavi dup bunul lui plac i acei care au fost dregtori rmin totdeauna cu mult cinste i vaz. Am povest it asa fr sir o parte a obiceiurilor acelei vri, cci pentru a le povesti pe toate in sir ar fi nevoie de o mai mare pricepere ca a mea. Relatii C14 Transilvanial [Sivori nu uit s spun c domnul se sftuia cu el In once chestiune.] p. 1V3 Socotind inlvimea sa c cu toat protecvia de care se bucura din partea regelui ei", puvin ajutor ar fi putut cpta in caz de nevoie, fiind departe o ;al-A' de a, temIndu-se pe de alt parte de lipsa de credinv a turcilor, care ar fi putut scoat din domnie, deoarece Incepuser sa fie blnuitori din pricina m.reviei si iei sale, gIndi c este nevoie s lege o strIns Franv alt s-1 vitej

legturi cu Sigismund Bthory, principele Transilvaniei, ca fiind un vecin de hotar cu o armatI puternicg i ceati ina'rite la care s'al poat afla ajutor once IntImpl are nenorocit. Si se en& c ar fi bine s" Incerce s. ja In cstorie pe sora lui7l In car e scop, In luna septembrie 1584, Inlvimea so 7 Henric al 111-lea, rege al Franyei (1574-1589). Griselda, dsitoria In 1585 Cu Jn Zamoyski. lt www.dacoromanica.ro

trimite Cu o solien la acel principe care era nepotul lui Stefan B.thory, regele Poloniei.

Solia mea de ochii lumii era de a cere pe citiva boieri73 fugiti din Tara Romane sc i care se aflau In Transilvania, dar in realitate trebuia s tratez intr-ascuns d espre acea eistorie, dup insrcinarea oral i scris primit de la inltimea sa. /mi ddu obili ca insotitori, 12 oteni clri i alt slujitorime in afar de a mea; imi ddu de asem nea bani cu drnicie pentru a m.' pregti de drum i a avea de cheltuial In cltoria care tinut opt zile. Plecind de la Tirgovite spre Alba Julia74, reedinta principilor T ransilvaniei, cu instructiunile inltimii sale i obinuitele scrisori de incredintare , am pornit cu dou carete i restul oamenilor caTri, fiind insotit pin. 2n afara oraul ui de multi nobili i boieri mari". Dup dou zile am ieit din Tara Rom,41nease trecind muntii ce despart o tar de cealalt i care Ant foarte abrupvi i greu de urcat, astfel c5. In unele locuri drumul este atIt de greu, inclt P. 184 peste // anumite schelrii de lemn puse in aceste trecatori In acest scop, drept s cri. Ajuns la loc es, am cltorit jumatate de zi qi am sosit la Braov77, ora din Trans ilvania, mic dar foarte frumos i cu cldiri frumoase, locuit de sai care se cirmuies c ca republic, recunoscind doar pe principele Transilvaniei ca mai-marele lor i prt indu-i in fiecare an drile lor. Am fost primit de cltre jude i jurati cu mult cinste i mi s-a dat o cas bun de locuit i frumoas, oferindu-mi-se multe tratatii78 i <hind> tinut pe cheltuiala lor timp de dou zile cit am stat in ora. Dup ce mi-au dat o clu z am plecat spre Alba Julia. Am trecut prin multe sate i locuri Intrite, frumoase i prin oraul Sibiu", mare i frumos, care i el este stpinit in acelai de sai, de la care am primit aceleai onoruri i daruri. Am sosit putin dup aceea intr -un alt ora locuit de asemenea de sai, numit Sas Sebee, unde mi s-a povestit c un t inr de 18 ani fusese osindit s fie spinzurat a doua zi, deoarece fusese gsit ameste cat in a trebuit s fie trase caretele cu fringhii spre virful muntelui", trecind chip furtul unor cai. Facindu-mi-se mare mil de rudele sale, oameni cumsecade, au rugat s le dau o min de ajutor pentru ca acest tinr s nu moar., 75 De fapt, Petru Cercel a cerut In repetate rInduri In cursul anului 1584 area boierilor Ivascu, Dumitru vornicul, Stanciul logoatul etc. (vezi Ve r Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei ,si Tarii Romanelti, p. 257, 262, 284, 299-302). 74 Alba Giulia. 75 Gentil bomini et baroni. Muntele Piatra CraMlui. 77 Brassovia. Rin f rescamenti. 72 Cebinio. care mextr.d es s, II, p

72 Ca r5spuns la marea solie trimis de Sigismund Bthory la sfirsitul anului 1583. 80 Sassebes. Sebesul asesc. 20 www.dacoromanica.ro

am rugat Cu mult struint pe judele8' acestui oras s. binevoiase si contribuie ca s se amine executia cu sase zile, pin s pot ajunge la Alba Julia, unde speram s obtin mi lostivirea principelui, pentru ca s i se clruiasc viata tinrului; mi s-a implinit d orinta cu mult bunvoint. A doua zi am plecat la drum si am ajuns la patru mile de A lba Julia, si clind de stire despre sosirea mea astfel cum este obiceiul solilor in acele prti, m-am oprit la locuinta ce-mi fusese dat. Indat mi-au venit in intim pinare patru nobili alt suit ealare, din porunca prea ilustrului domn Alexandru Ke ndy82, da de stire de venirea mea si c sperau c intoarcerea nu va zbovi. unul dintre presedintii frii care mi-au fcut cunoscut c // principele lor era pleca t la trei-patru leghe deprtare de oras, la vintoare, dar a i se va P. 185 Am intrat in orasul mic dar bine intrit, unde mi s-a dat mie i nobililor mei o casa bun, care slujeste de obicei solilor. Un secretar si doi nobili ai principelui au fost trimii ca s. m insoteasc. s se ingrijease de toate cele treb uitoare pentru intretinerea mea. tenie cu domnul Wolfgang Kovacs6czy83, mare cancelar si al treilea presedinte al fairii, om de cea mai mare greutate i intelepciune, care petrecuse mult timp la invttur la Padova si cunostea foarte bine limba italian, am fost vizitat de el si p oftit, a doua zi, la mas k* in casa sa hare noi, pentru $i cum Ina din Tara Romneasc legasem prin scrisori o strins prieprincipele neavind s se intoarc decit dup doua zile, noi s. putem s. tratim pin atunci despre multe lucruri ce aveam sarcina s i le aduc la cunostint, ca unei persoane de mare sprijin pentru principele nostru, deoarece el impreun cu domnul Alexandru Kendy i cu domnul Ladislau Szombory84, erau cei trei regenti ai trii, din pricina nevirstniciei principelui Sigismund, 81 Judele de oras era ales, spre deosebire de judele regesc numit de principe. A utoritatea asupra tuturor sasilor era exercitat de judele regesc de Sibib, Albert Huet. Vezi F r. Teutsc h, Der Sachsengraf Albert Huet, Hermannstadt 1875. 82 Ma gnat al Transilvaniei, cancelar sub Ioan Sigismund Zpolya, apoi consilier intim a l lui $tefan Bthory. In a doua faz ." a regentei pentru ttnrul Sigismund Bithory, e xercitat printr-un triumvirat (1583-1585), el a fost presedintele azestui guvern, ce ilalti doi fiind cancelarul Kovcsoczy 6 vistierul Szombory. Foarte bogat dar zeir cit, autoritar dirz, a fost dup5. aceea seful partidului care se opunea unei pol itici antiturcesti. A fost executat in august 1594 acuzat de asa-zisa conspirati e de la Cluj. Curind dup aceea au fost ucisi n inchisoare i cei doi gineri ai si: Baltazar Bthory i cancelarul Kovacs6czy. Pentru asa-zisa conspiratie, vezi mai jo s relatia lui Busto din volumul de fat. Pentru date biografice, vezi Kvr y, Erdly ne vezetesebb csalcidai (Familiile de seam din Transilvania), Cluj 1854, pp. 154-156. 83 Volfgango Chovachiochy (Kovcsczy sau Kovachoczy) (1540-1594), cancelar al Transilvaniei, membru al consiliului de st at 6 apoi al triumviratului: vezi nota precedent.. Vezi Szideczky Lajos, Kovcs6czy Farkas letrajza 1576-1594, Budapesta, 1891. 84 Zombory, Ladislau Sombory (sau Zs ombory), descendent al unei vechi familii nobile din comitatul Cluj, a fost om de incredere al lui $t. Bthory; mai tirziu e c onsilier de stat si din 1583 unul din triumviri (vezi L. Kvr y, op. cit., p. 249). 21

www.dacoromanica.ro

care pe atunci nu depsea virsta de 14 ani. M-am dus si am fost primit cu toat curtenia i prietenia i servit 'In mod strlucit dup moda italian. Dupmas. am trata t despre mai multe lucruri i i-am dat un pumnal cu larn de Damasc si teac de aur i mpodobit cu rubine i cu peruzele mrunte, valoare de vreo 1 000 de scuzi, pe care mi-1 'incredintase principele ca s i-1 druiesc din partea sa. P. 186

Si la 'intoarcerea mea acas m-am sftuit cu el ce trebuia s fac ca sl pot scpa de la m oarte pe acel finr despre care am amintit mai sus. M-a ludat mult pentru acest luc ru, ca fiind o fapt bun i m-a sftuit s-1 cer fr sfial ca o milostivire a pricipelui, a a cum am si acut la Intoarcerea sa. Si Iraltimea sa mi 1-a druit cu toat dragostea , deoarece nu fusese condamnat pentru I/ o vira prea mare; astfel scpat de la moa rte, 1-am redat printilor spre nesfirsita lor bucurie. La 'intoarcerea principelui mi s-a sorocit audienta pentru a doua zi si mi s-a fc ut cinstea ca in seara dinainte sa defileze n ordine sub fereastra mea toti osta sii garzii sale; deoarece veniser de afar 'insotind pe Inltimea sa. Era un lucru fr umos de vzut c.ci merg 1 000 de archebuzieri toti imbrcati in haine de aceeasi culo are85, si au tras multe salve de archebuze <erau> si 200 de clreti usor inarmgi. A doua zi dimineata a trimis 4 nobili clare impreun cu 50 de archebuzieri pedestri , care trebuiau s m'A 'insoteasc la audient. In timp ce m pregteam s ncalec calul meu mi s-a adus un altul din partea principelui, foarte bine echipat; am inclecat pe acesta, rsInd s fie dus de m'in calul meu, alturi de un prea frumos cal arab, Arat r otat, n valoare de 1 000 de scuzi pe care domnul nostru il trimitea in dar inltim ii sale. Desclectrid In curtea palatului am intrat intr-o sal foarte mare88. Am gsi t aici lume mult, intre care numerosi nobili i aviva din magnatii trii care se afl au acea vreme la Alba Iulia87, unde avusese loc putin inainte o diet pentru treburile Am trecut prin mijlocul lor si am intrat intr-o incpere larg unde se gsea principel e, un tinerel sez'ind sub un baldachin i n jurul lui stteau in picioare cu plriile n mn domnul Alexandru Kendy, primul presedinte, domnul Ladislau Szombory al doilea <presedinte> i marele cancelar88, Trabantii, oastea permanent a numivi trabantii albastri. rii, aveau uniforma albastr, de aceea i erau Vezi in volumul de fat si descrierea audientei lui Amalteo la Sigismund In 1592. 87 Dieta de la Alba Iulia s-a tinut tntre 20-25 septembrie 1584. Vezi SA nd o r, Monumente Comitialia Regni Transilvaniae, III, Budapesta, 1977, pp. 2 08-210, doc. nr. XXIX. 88 Adici W. Kovacs6czv. 22 www.dacoromanica.ro

al treilea. Dup ei era domnul Giorgio Blandrata89, medic piemontez, om cu mula is cusina i pricepere, care flcea parte din consiliul de stat al inltimii sale si dom nu loan Glfi90, majordomul su, impreun cu alti secretari slujbasi si n spatele meu, erau acei nobili i magnati care se gseau in sail. Inchinindu-m n fata inltimii sal e, am fost indat rugat sl-mi pun pilria m asez in fata sa; dup citeva cuvinte anume po trivite, pe care le pregtisem si care au iesit // bine, mi-am indeplinit solia privind lucrurile ce pute au fi tratate pe fat si am cerut pe o ala zi o audient secret, pentru celelalte ina rcinari ale mele. Am fost ascultat cu mula bunivoina, eu vorbind in limba italian i almcindu-i-se principelui in limba maghiaa de ctre un tilmaci al su. Inltimea sa m i-a aspuns pintr-acelasi <filmaci> cu multe vorbe afectuoase spuse 61 a doua zi, n audienta secrea, voi putea infltisa i restul misiunii mele, dup care mi se va d a aspunsul cit se poate de repede. Si dup ce am inftisat calul, care satea n curte a castelului, am plecat insotit pin acas de multi nobili i putin dupI aceea am fos t vizitat din partea principelui i tratat cu mult curtenie cu felurite buntti p. 187 M-am intors a doua zi n aceeasi ordine cu aceeasi suit la audienta secrea, la car e, alturi de principe, nu erau decit cei trei presedinti. $i am artat ceea ce avea m de spus i m-am intors asteptind s fiu chemat pentru a primi aspunsul. In tot ac est timp am flcut vizite presedintilor, tratind cind cu unul, cind cu altul In fi ecare zi, timp de 15 zile cit am stat la acea i, la fel si din partea domnilor presedinti. Eram vizitat din partea principelui, care imi trimitea felurite bunatti, salutat de magnati. lntr-o simbit seara, principele trimise doi nobili de la curtea sa ca s m pofteasc s prinzesc cu dinsul a doua zi eind mi se va da rispunsul, ca s m pot i ntoarce cind voi voi in Tara Romneasc. Duminic dimineata m-am dus in alai frumos la biseric" unde oficiau iezuiti; principele care sosise sttea pe o estrad, sub un ba ldachin. Ficindu-mi semn, m-am apropiat de el si am ascultat liturghia. Ling el, dar Sforza i apoi a fiicei acesteia Isabella ZipIlya, mama lui loan Sigismund (vezi r elatia curte. 89 Giorgio Blandrata, nscut in 1515 la Saluzzo, a fost in slujba reginei Poloniei Bona i lui Gromo in volumul II al colectiei de fat pp. 323, 324, precum sevino). cea a lui Pos9 Giamus Galf i. A fost cubicularius supremas In timpul minorittii lui SigisPossev ino, desi era de mund Bthory. Este mentionat in mod favorabil de I. Leleszi i rel igie calvini. Devotat principelui el este dizgratiat in 1592 si executat in 1593 la instigatia lui Carrillo (vezi relatia acestuia in volumul de fat si L. K y r y, op. cit., p. 94, precum si Elek Yak a b, Kocsrdi Gl fa Jnos s a Bthoryak, in Szazadok", t. 29, Budapesta, 1895, pp. 785-817). 1287. " Catedrala sf. Mihail ridicat la sfirsitul secolului al XII-lea

i restaurat n anul 23 www.dacoromanica.ro

p. 188 mai jos ca mine, sttea domnul Stefan Bthory", fratele cardinalului thory", vrul pri ncipelui, sosit In ajun la curte si cu care ne vizitasem mai inainte la locuinte le noastre, cu dovezi de mult dragoste i curtenie. Terminindu-se liturghia, princ ipele a plecat la palat iar eu la casa mea asteptind s fiu chemat, lucru ce s-a i ntimplat Indaa, chid a venit o suit numeroas5. de cHlreti. Adus inaintea Inltimii s ale, mi s-a dat rspunsul // In sensul dorintei principelui meu, cerindu-se doar rg az pentru Incheierea cstoriei, pin ce se va fi dat de stire regelui Poloniei, eruia trebuia s5. i se anunte acest fapt, fiind vorba de o nepoat a sau; in rest a fost cu totul de acord. Apoi spre marea mea bucurie i multumire, am fost Insotit <de nobili> pentru a merge la masa. Aceasta era asezat Intr-o sal mare si 0.6t . dup. moda italian; dup socotinta mea, marele cancelar care cunostea obiceiurile italien esti era cel care pregtise totul. Dup ce si-a spilat mlinile, principele" s-a dus s se aseze i dup obiceiul su a luat loc la mijlocul mesei. Am fost mine sttea domnul Gabriel Bthory96, fratele domnului Stefan; in fata principelui, la mijloc de cealalt5 parte a mesei, sedea domnul Alexandru Kendy, n fata domnulu i Stefan Bthory marele cancelar, iar in fata mea domnul Ladislau Szombory, presed inte al tirii, cum am spus, apoi pe rind cei 6 nobili munteni care erau cu mine s i alte 18 persoane, toti domni ai tHrii. La o mic51 deprtare de mas, de la un capt la altul al skill, sttea o ceat de nobili de curte insirati toti in picioare i des coperiti; Intr-un colt se aflau multi muzicanti cu instrumente dup moda italian Cu un sunet nespus de suav, cki principele tine totdeauna la dinsul un numr de astf el de asezat NO el, la dreapta lui, iar la stinga domnul Stefan Bthory, vrul su, dup care satea medicul Blandrata, consilierul Inltimii sale, iar dup muzicanti97, bine pltiti. Au fost lsati 'MO mine doi paji ai mei pentru a m servi si un ungur care vorbea italieneste. Principele mi-a spus cu mult afecti une in limba latina, pe care o posed foarte bine, c sa fiu vesel, deoajos, dupi n. 99 solia lui Francisc Kendy). asitoria trebuia si aibl loc In primi vari Dar In aprilie fugea Petre Cercel. TInira Griseldis a fost dati de rege can celarului Zamoyski. 92 Steffanno Battori. 93 Andrei Bthory. 94 Regele si-ar fi dat consimfimintul toc mai la Inceputul anului 1585 (vezi mai 95 Era In vIrsti de 11 ani. Un Gabriel nu existi In familia Bthory decit in generatia urmitoare: viitorul pri ncipe al Transilvaniei (nsc. 1598), fiul lui $tefan, cel amintit aici. 96 Probabil o greseal a lui Sivori. Este desigur vorba de Baltazar Bthory, frate c u Stefan si cu Andrei (fiii Margaretei Mailat, cistorit cu Andrei Bthory) care va f i ucis de Sigismund pentru complot, In 1594. (Pentru aminunte vezi relatia lui P . Busto). ni o K astne r, Un compositore italiano alla corte transilvana nel secolo XVI, B udapesta, 1921. 24 97 Printre acestia se afla pretuitul compozitor padovan Baptista Mosto (vezi E u g ewww.dacoromanica.ro

rece el ma vede cu mare bucurie i doreste sa-mi arate atita cinste ca si cum as fi solul regelui Poloniei, unchiul sau, atit pentru c eram solul domnului Tarii R omanesti, pe care-I iubeste ca pe un frate, cit i pentru c eram italian, popor ca ruia ii pastreaza o mare afectiune, deoarece principele Cristofor98, tatat sau, a fost tratat cu multa cinste in timpul chid a stat ca particu lar In statele noastre. Apoi a adaugat c // transilvanenii la banchete inchina mu lt 'in sanatatea altuia totusi imi ingacluie s ma' port dupa obiceiul meu si sa b eau numai cit imi va fi voia, fapt pentru care am multumit inaltimii sale. In su netul feluritelor instrumente, am avut parte de un banchet regesc, dupa moda italian'. p. 189 insotita de sunete de trimbita si de tobe. Terminindu-se banchetul care tinea de peste patru ore, ne-am ridicat de la mas si am intrat intr-o incapere mare, unde am fost poftit s m asez in fata principelui; In jurul nostru stateau in picioare, descoperiti, cei trei presedinti i prea ilustrul domn Stefan Bthory. Am intrat i n multe discutii curtenitoare, vorbind despre toate lucrurile de pe lume, cu car e prilej, multamita. lui Dumnezeu, m-am infatisat In asa fel ca au ramas toti fo arte multumiti de mine. Inoptindu-se am fost insotit 'Ana' acasa de multi nobili de curte ai principelui, carora le-am facut ceva darun, unuia un lucru, altuia altul; ostenilor le-am dat bani, deoarece darnicia principelui meu mi-a dat puti nta sa ma port cu cinste. Putin dup aceea au sosit acasa din partea principelui, sambelanul sau impreuna cu prea ilustrul Marcello Squarcialupi99 italian, medic al Inaltimii sale, cu un dar constind dintr-o cup. mare i frumoasa de argint aurit , cu scuzi, un iatagan turcesc cu teaca in catifea rosie impodobita toata cu placim d e aur, In valoare de alti 150 de scuzi; damascuri i matasuri violete pentru paharul la gur'a, in curtea palatului ostenii trageau o salva de archebuze Am stat la masa cu mare veselie si de cite ori principele sau eu duceam capacul lucrat in flori de aur dupa moda germana, In valoare de 200 de cite o haina dupa moda de acolo pentru fiecare din cei sase nobili al mei postav uri violete de Venetia pentru cite o haina pentru fiecare din ceilalti oameni ai mei. Domnul Marcello a insotit darul cu aceste cuvinte: Principele meu v spune s a primiti acum deodata acest mic dar ca semn al dragostei ce va poarta i ca atun ci cind se va ivi prilejul v" va arata dovezi ale bunavointei sale". Am primit apoi in dar din partea celor trei presedinti niste cupe obisnuite de a rgint aurit precum i citeva prea frumoase pistoale aurite. In lunea 98 Christofor Bithory, principe al Transilvaniei (1576-1581). Marcello Squarcial upi, medic italian al principelui. A dedicat o carte lui Petru Cercel. Despre el vezi si relaOile lui Capeci, Campani i Bongars din volumul de favi. p. 190 Este si autorul unei crti Despre Comete publicati in 1571 (vezi Lynn Thorndyke, A History of magic and experimental science, vol. VI, p. 183). 100 Piastre. 25 www.dacoromanica.ro

urmtoare, am fost poftit de domnul doctor Blandrata, consilierul sale, in casa sa la o mas k' bogat., la care au mai fost poftiti domnii $tefan si Gabriel B.thory'1 , verii principelui, care vorbesc bine italiana. Luindu-mi rmas bun de la toti, a m plecat c.tre sear. cu mare alai, intovrsit toat ziva urmtoare de eltre domnul Gabrie l Bthory cu alti clreti. In drum ne-am petrecut tot timpul vtnind cu soimi rate slba tice de care am gsit foarte multe in drumul <nostru> prin bli i mici rturi. Luindumi rmas bun de la acesti domni, in sapte zile am fost inapoi in Tara Romneasc unde am aflat de la cltiva oameni de aproape ai mei, care au venit s m intimpine, c vi ata domnului nostru fusese In primejdie din pricina unei boli neasteptate dar sc urte, care i-a venit putin timp dup ce am plecat de la inltimea sa.

scurt a succesului ambasadei mele, am mers pe indelete spre Ttrgoviste, unde am fost intimpinat de multi nobili veniti din porunca inltimii sale; am aflat c merse se de dimineat 1 niste grdini, pentru a se odihni. Putin dup aceea au venit in intI mpinarea mea ctiva boieri i alti oameni de curte ai Tnltimii sale, cu porunca s m du c s5.-1 gsesc la acele grdini, unde sta nerbdtor s m astepte. Am fcut lucrul acesta si am fost primit cu mult gseau acolo. Dei auzisem la Alba Julia oarecare zvonuri despre acest lucru, dar cum nu veneau de la oameni de vaz nu le-am dat crezare; mi s-a spus Ins se Insntosise. Cum ti exp ediasem de la Brasov un curier cu o relatie pe

bucurie de eltre tnltimea sa si srbtorit de eltre toti acei boieri care se Retrg'indu-m apoi cu inltimea sa deoparte, i-am dat seama cu amnuntul despre negocie rile mele, de care s-a artat foarte bucuros. /nltimea sa fiind inc dup boal. i ezind 'in pat, i-am tinut tovrsie aproape pink' la miezul noptii, discutInd mereu despre lucrurile din Transilvania si artindu-se a fi foarte multumit de serviciile ce i le-am adus. Mi-a // spus s tncep s m pregkesc, deoarece in primvar se gIndea s m trim t ca sol la regele Frantei, pentru a-1 saluta, ceea ce nu fcuse tnc5.. p. 191

Dup aceea m-am tntors foarte multumit acas, peste drum de palat, unde aveam si aco lo cvartirul meu. A doua zi dimineat pe cind voiam ies, au sosit doi camerieri ai inltimii sale cu un dar din partea sa, anume un cal arab frumos, bine echipat, o hain de brocart de aur tesut Cu mtase rosie, de o minunat lucrtur, o hain de mtase ro ie elptusit cu samur si una de damasc violet, pentru care am mers la curte ca s mu ltumesc *timii sale. Dup aceea si-a pus tot gindul s m trimit in Italia si Franta, h otrindu-se s trimit cu acest prilej o sum de bani, dar numai purced at mai tainic cu putin0., spre a nu da de bnuit <supusilor> din tar i nici turcilor cum e scoate of icial bani din tar. '1 Vezi n. 92. 26 www.dacoromanica.ro

Noi eram in luna octombrie 1584 o pin in luna februarie 1585 nu s-a intimplat nim ic deosebit decit c eram necontenit folosit de alteta sa la trei necazurile mele. I-am druit un frumos cal arab ca tot harnaamentul su, pe care I-a m gsit mai bun. Alteta sa 1-a osp'tat regete inarcat cu daruri de foarte mare prev, oferindu-i ca distractii vintori prea frumoase i cinstindu-1 cum nu se putea mai bine dimpreun ca toat curtea. $i alteta sa a fost incunotiintat de numitul ambasador din partea principelui su a se primise rspunsul regelui Poloniei, cu consimtmintul su de a se sviri pentru luna viitoare. burile mai grele102 i favorizat atit at a fi putut don. Si in acest timp a venit i n Tara Romaneasa, prea strlucitul domn Francisc Kendym, comite de Cluji", solul p rincipelui Transilvaniei, avind a trece apoi la Constantinopol ca ambasador pe l ing sultan. De cum am fost imtiintat de venirea acestuia, principele fiind dornic si-i arate toat cinstea ca putint imi dete mie i domnului Frangois Ponthus de la Planchem, nobil francez, insrcinarea de a-1 primi, de a-I escorta106 i de a-1 inde stula cu tot ce se putea. Am mers s-1 viziam cu un prea frumos alai, dup ce i-am p regtit dinainte una din casele cele mai bune i 1-am insotit pina acolo. in <cele> opt zile pe care le-a petrecut aici, i s-a artat toat cinstea i curtenia cu putint. Si intr-adevr era un nobil cu o fire atit de aleas i atit de // indatoritoare i cur tenitoare, inch eu indeosebi nu MI puteam satura de a-1 trata cu toat cinstea cuv enit. I-am dat in casa mea, lui o tuturor nobililor si, un banchet bogat cu toate acele serbri felurite care se puteau face prin trile acelea. Si s-a legat Intre no i o prietenie aa de mare qi de strins, ca el, la rindul sau, m-a Indrgit nespus de mult, incit a fost i un mare noroc a 1-am cunoscut, dup cum se va vedea din urmare a povestirii, prin dovada de adevrat prietenie pe care mi-a artat-o, in mersul vrem ii, in nevoile p. 192

cstoria, tratat de mine, i c maiestatea sa va trimite la primvar un ambasador pentru a asista, in numele skl, la nunta care se putea pregti $i mi se pare nimerit s arsat c, prin sume mari de bani, se ajunsese cu sultanal", sotia paalei'8 i cu mama acelei nobile Perote pe care sultana 102 Este destul de curios c. Sivori nu arat In ce constau aceste treburi grele. In afar de soliile sale pregItite dar netraduse in fapt, i de cea solemn In Transilv ania din toamna anului 1584 nu pomeneste de o Insrcinare special n afar de cea a per ceperii birului si a vmilor din districtul ce-i fusese Incredintat. dat cu el la Cluj In august 1594. 104 Kolosvar. 103 Fratele lui Alexandru Kendy, presedintele comisiei de regenfi, va fi executa t o 105 Della Plancia. Corte ggiandolo. 107 Fatima, fiica lui Selim al II-lea. 108 Siavus pasa, croat de origine, a fost de trei ori mare vizir (decembrie 1582 decembrie 1584, martie 1586-1588, aprilie 1592 februarie 1593). 27 www.dacoromanica.ro

voia s o dea de sotiein altetei sale, ca s nu se mai vorbeasc.' de acea <cstorie>; da r nu s-a putut ajunge nici la cstoria din Transilvania, din cauza intimplxilor nenorocite care s-au ivit In luna lui aprilie, cum voi spune mai apoi. A plecat apoi domnia sa prea strlucit n cltoria sa la Constantinopol pin In luna feb ruarie 1585 nu s-a mai intimplat nimic de seam In Tara Romneasel. Se purcedea n ac est timp la strIngerea birurilor din tail i eu, prin birarii mei, puneam sI le s tring pe acelea din judetul Buzu care-mi si din alte venituri ca din vrni, pescrii si din ocne, ajunsesem in timp de aproap e doi ani cam la 40 000 scuzi, din bunvointa i nespusa drnicie a unui principe at' it de mrinimos care incepea in acel timp s fie din nou insufletit de dorinta de a m. trimite in Italia si in Franta. Si pentru a nu stirni gelozia turcilor, i s-a prut nimerit a face cunoscut sultanului" dorea s. se arate recunosctor fat de regele Frantei pentru ocrotirea pe care i-o dduse mereu i pentru c dobIndise domnia sa m ultumit maiesttii sale prea crestine, cerind voie sultanului de a trimite o solie strlucit, cu daruri i dovezi de recunostint. $i ctre sfirsitul lunii februarie, alte ta sa a primit rspuns de la sultan cum c ii ingduie s. fac acest lucru; de aceea, chemindu-m i imprtsindu-mi aceast veste, mi-a spus c. sosise pe care o dorea c a s m cinsteasc i s5.-si arate recunostinta i fat de domnul Benedetto, tatl meu, pe ntru imprumutulm pe care i-1 dduse fusese Incredintat, dup. cum am mai spus, de ctre alteta sa, din dijmele cruia o .193 la timp; alteta sa mi-a mai spus c.' m-a ales ca ambasador pe lIng regele crestin, c. deci urma s plec pe la jumtatea postului Pastilor i c a hotrir m trimit cu foarte are str'lucire"2. $i Triai mult chiar <mi-a spus> /1 C m vor intovrsi sase tineri, fi i ai celor mai de seam boieri ai printre care si doi nepoti ai si"3 din partea sur orii sale114, pentru ca la intoarcerea mea din Franta in Italia, dup ce imi voi f i indeplinit toate insrcinrile, s m duc la Roma pentru a trata alte misiuni secrete cu sanctitatea sa papa Grigore al XIII-lea si s las apoi, in acel oras, pe cei s ase tineri boieri In ocrotirea printilor iezuiti care s5. se Ingrijeasc de toate n e voile lor, ca ei s-si insuseasc atit limba si cultura cit i obiceiurile italicne sti i s prind dragoste de credinta catolic, deoarece socotea c acesta 1" Vezi mentiunea acestui proiect de csltorie la Al. Cioran es c u, Documente priv itoare la istoria Romnilor culese din arhivele din Sirnancas, p. 90, doc. n. CLXX XII. 1 martie 1583. 110 Murad al 111-lea (1574-1595). 111 Comodi di danari. Molto all a grande. sotia lui Mihai Viteazul, Craiova, 1939, p. 4). 114 Maria, sovia lui Radu sau Tu dor din Drgoeti, (ibidem). 28 113 Probabil Radu Bidiviu g un frate al acestuia (vezi I. C. Fili tt i, Mama ,s; www.dacoromanica.ro

ar fi un foarte bun mijloc pentru dorinta fierbinte pe care o nutrea alteta sa d e a-vi readuce tara la adevrata religie, cci acele popoare triau dup ritul grecesc"5 dup cum am mai spus. Si Inel de cind am fost in Transilvania, m-a m pus In legtur, din porunca altetei sale, cu printii iezuiti care urmau s trimit doi din ei in Tara Romneasa pentru ca, incetul cu incetul, s ajung s pun piciorul in tar i s indeplineasc pentru slujba domnului Dumnezeului nostru ceea ce indepliniser in alte tri, cu mireasm de mare sfintenie; si ei imi imprtssiser hotrirea lor de a-i trim ite cit vor putea mai repede, cci asteptam pe curind de la Roma mai multi tovarsi de ai lor. Tinerea tinerilor boieri la Roma // i trimiterea si a altora ar fi fo losit la pstrarea in credint si in statornicie WI de alteta sa a printilor lor, cci st iind ei c fiii lor sint in mina sa in Italia, aceste lucru ar fi fost o frin la once nizuint de schimbare; aceasta o spun din cauza firii nestatornice i schimbtoare a romanilor. fRelatiunile cu Fr-coital p. 194 rubine si diamante legate in aur, pretuind zece mii de ducati unguresti, fcute an ume la Constantinopol in acest scop. Pregtise suma de o sut de mii de ducati de au r unguresti pe care trebuia s'-i primesc pentru nova, in mina domnului Benedetto, tatl meu, ca s.-i depun in contul altetei sale la Sai: Giorgio120, pentru a incepe , dup cum ii era dorinta, s string un tezaur in Italia, temindu-se de accidentele c are obisnuiesc s se produc in acele provincii ale Trii Romanesti, din cauza tiranie i turcilor. Avea de g'ind s trimit i pe mai departe <bani> In fiece an, cind la Ge nova, chid la Venqia i cind la Roma; 61ci rnai inainte nu avusese un bun prilej 115 Alla greca. Ca s m Intorc acum la cele ce spuneam, alteta sa se intretinea in fiecare zi cu mi ne despre felul in care trebuia s m port in aceast solie pregtea daruri bogate pentr u maiestatea sa preacrestin., pentru regina mani116 pentru regina117 domnitoare, p entru ducele de Nevers"8 i pentru citiva alti principi i nobili, ca blnuri de sam ur de mare pret, cai arabi din cei mai frumosi, cu harnasamente de aur, cai de c aret"9 i sbii frumoase iatagane turcesti cu teaca lucrat in plici de aur si mai ale s o sabie si un pumnal pentru maiestatea sa regele, care aveau tecile btute cu mu ltime de 116 Caterina de Medici (1519-1589). al 111-lea. 117 Luiza de Lorena (1553-1601), fiica contelui de Vaudmont, sotia lui Henric "9 Cavali de chochio. 120 Vestifi banei din Genova. 118 Ludovic de Gonzaga duce de Nevers (1539-1595), fiul lui Frederic al II-lea, duce de Mantova, unul din organizatorii masacrului din noaptea sfIntului Bartolo meu. 29 www.dacoromanica.ro

de a face inceputul, fiind Impovrat de datoriile cu care venise de la Constantino pol, care fuseserg supuse la dobtnzi uriase, nefiind stinse cu totul nici acum, din cauza multelor cheltuieli pe care le avusese la venirea sa in domnie, mcar el poporul i flcuse daruri foarte insemnate. P. 194

Mi-a dat douIzeci de mii de ducati unguresti pe care trebuia s5.-i fac ajun tatlui meu din partea sa si pe care ti trimitea in dar, ca rsplat pentru imprumutul pe c are i-1 daduse prin mijlocirea mea la Venetia, declarind c prin aceasta nu voia s se socoteasel achitat si el tl voi vizita in fiecare an; si astfel cu // acesti <bani> i cu alti patruzeci de mii pe care ti strtnsesem, dupa cum am spus dn dar urile i miluirile pe care mi le flcuse alteta sa, duceam la noi acasg saizeci de mii de ducati de aur. Trimitea zece mii de ducati de aur reverendului printe Fra Lorenzo Parizola.'21 in semn de recunostint pentru multele servicii i pentru bun ele lndemnuri pe care le elptase, prin mijlocirea sa, la Genova. Trimitea dou mii de ducati de aur lui Paolo Battista Connio care ti fcuse tot la Genova mari Trimi tea s. se plteasel anumite datorii ale sale la Venetia si imi aduse dousprezece mii de ducati pentru cheltuielile de drum si tot atitia pentru a fi lsati la Roma pe ntru Intretinerea nepotilor si si a celorlalti patru boieri. Astfel c aveam un fru mos transport de bani de dus impreun i cu Cu pregtirea tuturor acestor lucruri am ajuns pin. la Inceputul postului din acel an 1585 si plecarea era hotrtt pe la jumta tea acelui post. Fiece zi mi se prea ch o mie i triam cu asa mare team i fric, Inch mi se prea c dintr-o clip mi s-ar putea nrui aceast izbind, astfel el nu-mi gseam lini e i, pe deasupra, adeseori visam dezastre i furtuni, flc2ndu-m intruchva prpstios. Si in acest timp se apropia sorocul s plecm, chid fiind vremea foarte friguroas i d rumurile pline de gheat si de zpad. au venit mamele tinerilor boieri care trebuiau s plece Impreung cu mine, s vorbeasel cu alteta sa, struind cu multe rugminti s binev oiascg s-i lase s stea de Pasti la casele lor, spuntrid c omul pleac de la captul lum ii pentru a se duce s serbeze acas srbtorile i c nu era nici un cuv'int darurile <Inercate> pe dou care cu ctte sase cal de fiecare. ca noi, care eram ath de aproape de ele, s ne gindim s pleelm, cu atit mai mult, c u eit timpul era tric attt de friguros. Spusele i se prur tntemeiate altetei sale, <socotind> e nu trag greu douzeci de zile mai mult sau mai putin, si de aceea a vr ut s fac voia acelor juptnese, mcar el, la toate acele bune temeiuri cu care mi-a I nftisat dorinta <lor>, eu am lsat s se inteleagI el era riu s amtni lucrurile o dat p regtite. Totusi asa fost sa fie122 ca once lucru s mearg foarte repede la prbusire, dup cum s-a <si> int implat. 122 Sic erat in fatis. 121 Care 11 ocrotise la Genova i ampta Implinirea Pgiduielilor (tnttrziat'a de moa rtea la Constancinopol a alugrului trimis de el pentni a-i aduce darurile). 30 www.dacoromanica.ro

Bul sigilar a lui Mihnea al II-lea Turcitul (Cabinetul de numismatic al Academiei R .S.R) www.dacoromanica.ro

. r F eit , ....., :gbp. - .4 I , % , i . , 44-44.: ,...,. ,.... se.w -I .,..... 1 , t. , 1 t e "A Bull sigilara atribuita lui Petru Cercel (idem) www.dacoromanica.ro

... ii. ,.... . ,..k ,. 4i , P -4"` . ..:;7 ,.... 4.-,_ )' 'r "", ' A i F3 , 1. ", _%__ ,: V,. -....Z. , .0. Teav de tun turnati sub Petru Cercel (Muzeul Militar Central din Bucureti) www.dacoromanica.ro

Bull sigilarl a lui Petru Schiopul (Cabinetul de .numismatic al Acad. R.S.R.) www.dacoromanica.ro

IMazilirea lui Petru Cercell fimprejurarile in care a fost mazilit7 In duminica dinaintea Floriilor, au fost primite pe de o parte scrisori de la Co nstantinopol de la capuchehaiele altezei sale care dIdeau de stire c5. toate luc rurile mergeau bine iar pe de alt5. parte s-a lIzit zvonul, prin stiri din Moldo va si din Transilvania, cI principele fusese mazilit si cI douIzeci de mii de tu rci erau pregItizi la hotare pentru a intra in taxi, dacI alteta sa ar face vreo impotrivire. MIcar cI acease ultimI stire nu pIrea prea intemeiatI, totusi l-a t ulburat mult pe domn, chemindu-m si el in tainI, m-a zinut Cu el toat.' ziva aceea , vorbindu-mi de fel de fel de lucruri si printre altele mi-a dezvlluit o intrig5 .123 pe care nu mi-o impIrtIsise mai inainte si care il fIcea s se teamI de vreo nenorocire, Tntruch alteza sa era cu mare bInuialI fazI de beglerbegul Rumelieit 24, om foarte puternic la Constantinopol si care datoritI dibIciei si istezimii sale, se bucura de mare trecere pe l'ingI sultan; cIci, dei grija drmuirii prive a pe marele vizir, care fusese pink' atunci Siavus pasa125, cumnatul Insusi al s ultanului, deoarece tinea de sotie pe o sorI126 a acestuia, cauza unei rIscoale a ienicerilor care se iscase la Constantinopol <si> pe care acel vizir nu o potolise prea iute, dar incI si mai mult pentru ei se 'inzeleses e cu un principe al tItarilor sI pun: s.-1 ucid pe drum pe Osman pasa.127 care se intorcea din Persia128 dar i'ntruch acesta fusese scos Cu puzin nainte din <urma el> si din aceastI cauzI acest beglerbeg cirmuia <singur> dupI bunul lui p lac. Trebuie s se stie a acel <beglerbeg> fusese mai Tnainte agI al ienicerilor s i cI el fusese cel p. 197 care ajutase foarte mult pe alteza sa pentru ca sultanul ssi-i dea domnia, dup cu m am povestit, si in afarI de aceasta, imprumutase principelui Inainte de plecar ea acestuia de la // Constantinopol o sut de mii de scuzi, bani numIrazi129 si al teza sa ti fIgIcluise sI-i prteascI douI sute de mii peste doi ani. $i deoarece a cest beglerbeg avea de la sultan incredinzarea treburilor privitoare la cele <do uI> provincii Tara RomaneascI si Moldova si deci si grija de a primi haraciul si peschesurile si de a pune s fie plItite datoriile 123 Una pratica. Beglierbei della Grecia. Era Khadim Mesih pasa. 12s Ciaus bassa . 126 Fatima Sultan. 127 Osman pasa, mare vizir otoman (decembrie 1584dec. 1585) . 124 hanul rebel Mehmed Ghirai cu Islam Ghirai a petrecut iarna (1584-1585). 122 De contati. au provocat expeditia turcilor din Crimeea condus de Osman pasa care a Snlocuit p e 128 In timpul rIzboiului turco-persan (1577-1590) operatiile din Georgia (1577-1 590) (21 aprilie lui de ctre fostul han, Osman pasa a fost trimis din nou 'in Crimeea, la Sinope, unde 1584). Dup jefuirea Baghciseraiu31

www.dacoromanica.ro

acelor principi, ca i de a da slobozenie de plecarel" solilor sus-numitelor prov incii, s-a intimplat ca mai inainte cu vreo trei luni aproape, trimirInd altera sa doua sute de mii de scuzi la Constantinopol pentru implinirea unei sume asema ntoare pe care o datora nc. sultanului din cei cinci sute de mii din peschesul fag aduit and ti daduse domnia, i ajungind aceste doua sute de mii ca de obicei in mina numitului beglerbeg ca ca unul care credea c poate i se ingaduie once i i-a insusit drept plata a ceea ce ii datora altera sa, i i-a sc ris c pentru nevoile sale ti prindea bine faca astfel i ca sa se ingrijeasca alt era sa cit mai curind de alri <bani> pentru sultan. Alterei sale i s-a parut ace st fel de a purcede foarte nepotrivit, atit pentru ca nu era inca sorocul datori ei sale cit i pentru c i se parea prea mare indrazneala sa-si insuseasca pentru s ine ceea ce ti trimisese pentru stapinul sau. Totusi, deoarece trebuia sa-si asc und supararea, i-a scris din nou Cu multa cuviinra, rugindu-1 s binevoiasca s dea c ele doua sute de mii de scuzi sultanului, fagaduindu-i c indata ce va fi strins birul rarii, ceea ce urma sa se faca in scurta vreme, macar c datoria sa mai mergea inca Inainte vreo opf luni, el se va ingriji totusi sa-i fie platita mai inainte de soroc dindu-i chiar mai mult, daca va fi nevoie. I-a scris i iar i-a scris de mai multe ci ori In aceasta privinra, dar beglerbegul nu a voit de loc s. inreleaga' pastrat banii. De aici s-a nascut o rnare ura intre ei. Din cauza neinrelegerilor care se ivisera i In aceasta Imprejurare principele s-a lasat minat p. 198 de patima, firea sa marinimoasa neputind rabda o asemenea silnicie. Si de aceea aflind c sosise la Constantinopol, venind din Persia sus-numitul Osman pasa carui a sultanul ti daduse demnitatea de mare vizir, Inca vacanta, in locul cumnatului sau Siavus pasa <si> aflind // altera sa c acel pasa privea cu ochi rai pe begle rbeg, ca fiind prea miluit de sultan, i se paru c sosise un bun prilej de a se ra zbuna impotriva lui, dezvaluindu-i lui Osman necuviinra aceluia <si> indrazneala de a-si insusi cele trimise de altera sa sultanului. Si astfel ii trimise un so l roman cu scrisorile sale si cu daruri; acesta, ajungind la Constantinopol, afl a c numitul Osman fusese, purin mai Inainte, trimis din nou in Persia ... Si a ma i aflat solul c beglerbegul avea din nou <in sama> toate treburile acestor provin cii si nu a stiut cum sa plece mai de graba de la Constantinopol pentru ca begle rbegul care avea banuind <aceasta> a poruncit s puna mina pe el noaptea i aflind In urma caznelor <la care a fost supus> despre &dui dusmanos al principelui, a inceput s reasa pinza tradarii13' pe care o voi povesti dupa aceea. 130 Dare espedicione. 131 Pentru alte motive, vezi i spioni sa nu cad la banuiala ca a venit s trateze cu, Osman pasa; dar t. Pasc u, Petru Cercel ;i Tara Romclneasca, p. 64, n. 240. 32 www.dacoromanica.ro

Aceste lucruri i altele asemantoare ce mi-au fost dezvluite in acea zi de altea sa mi-au pkruns ca un cutit in inim,, astfel c5. am intrat la mare banuial s nu fie c umva adevrat zvonul care venea dinspre Moldova si Transilvania c principele ar fi fost scos din domnie. Si m-am strkluit induplec pe altea sa ca fr s mai asteptrn srbk orile Pastilor s m lase s plec i s pun la ad.post acesti <bani> i Inc o sum51 si mai m are pentru once nenorocire care s-ar putea intimpla. Deci mi-a spus va da voie peste dou zile, i c va spori suma de bani care trebuia dus. la Genova, de cele puse la cale de acesta, de a crei dusmnie fusese instiintat prin spionii s i. Dar nu a mai fost timp //, cci cu putin timp mai inainte si fusese urzit tr.'darea. Constantinopol cu privire la unele lucruri care se iviserl, i s scriu pe italienes te domnului de Germignyi32, ambasadorul Frantei, si altor fete insemnate care in telegeau limba aceasta, si el cu mina lui va scrie altora pe greceste si pe turc este pentru ca toti s incerce, cu fgkluieli i daruri, s impace pe beglerbeg recisti ge, cci alteta sa incepea sl se team tare si c 0'1 atunci, n acea noapte de duminic, s ne ingrijim s scrim la p. 199 Pregatirea fugii lui Petru Cercell Am petrecut o bunk' parte din noapte scriind i pregkind scrisorile care-mi fuses er poruncite si cind s-a luminat de ziu m-am dus la palat spre a le da la isclit. S i ajungind in anticamera altetei sale am inteles de la postelnicul133 su c dormea inc, deoarece scrisese toat. noaptea. $i astfel sand acolo ling foc, asteptam s se trezeasc, cind deodat auzii o larm groza v pe strzi, iar prvliile se inchideau intr-o goan nemaipomenit; am fugit iute in piat entru a afla ce s-a intimplat si mi-a spus un ajutor al vistierului c a sosit un ceaus134 in orasul Bucuresti cu vestea c alteta sa fusese scos din domnie, care fusese incredintat de sultan lui Mihnea vocl135. Indat, m-am dus la alteta sa care era in pat, spunindu-i c desi nu m lsa mim a dau eu o veste atit de trist, totusi el trebuia s. o afle i i-am povestit faptul . $i putin dup aceea au venit in odaie alti obisnuiti ai curtii'36 care i l-au ad everit. La acestea, alteta sa a rspuns foarte 132 Monsignor de Germigny = Germigny de Germolles, ambasadorul Frantei la Poart. (1579-1584). 132 Maestro di Camera. E probabil Aldulea care l-a Insotit In Transilvania (Hurm uzaki, XV, p. 699 doc. n. MCCLXXXVIII, 17 octombrie 1585) unde fusese k misiune k 1584 (Hurmuzaki, XI/2, p. 828). In dregtoria de mare postelnic slut amintiti Ra dul, Oprea, Staicu i Udriste din Mrgineni. 134 Husein ceaus (V er es s, Documente, III , pp. 14, 16). 155 Mihnea Turcitul. rtiggiani (in sensul de nobili de la curte = courtisans). 33 www.dacoromanica.ro

vintat137. Dar neavind nici o tndoial c fusese la mijloc o trdare, i socotind c5. trebuia s. seingrijeasc. s. indrepte cele ce s-ar mai putea <indrepta> ceru s: i se dea hainele ca s se imbrace i trimise s-1 chem grzii sale clruia i porunci Ali adun e toat: trupa138 piata palatului. Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului bine cup. 200 n parte sirbi si in parte transilvneni. A poruncit s li se // dea tuturor solda, I mpreura cu un dar potrivit. Dup: slvirsirea acestora adunindu-se toti boierii la p alat, artau mare mihnire i team deoarece se auzise c. trunseser mul;i turci In tar, p rdind i svirsind mielii, cum le e obiceiul, timpul acestor schimbri <de domni>. Dar au fost luate de indat de alteta sa toate msurile cu putint, cel putin cu privire la orasul unde se afla, cci punind s fie prinsi mai multi ini i spinzuratim pe loc , s-a prut c se potoleste intrucitva zarvai. Dar vzind altea sa c se apropie amiaza ciausul care adusese porunca sultanului nu i se infltisa inc, fiind mai sigur ca o ricind c era o Inserciune, a dat zvon c vrea s se duc. la Bucuresti pentru o potoli t ulburarea din tax i pentru a pedepsi pe sus-numitul ceaus, care rscolea intreaga t ars cu aceste nscociri mincinoase, sustinind c dae acela ar fi venit intr-adevr din p orunca sultanului, s-ar fi inf;isat pentru a-si arta imputernicirea. Rspindindu-se acest zvon <si.> ajungind la auzul ceausului prin spionii acestuia, deoarece el sttea intr-un loc nu prea Indeprtat, luind seama la ceea

n acest timp, a tinut apoi o mic cuvintare soldatilor spunindu-le c auzise c: ar fi fost scos din domnie i c: el voia s asculte de sultan; dar, deoarece el era sigur c fusese la mijloc o trdare, voia s vad cum merge treaba si de aceea avea nevoie ma i mult ca oricind de credinta lor. Astfel cel care ar vrea s rmin: in slujba sa, s v in din nou s-i fac jurmint i cel care nu vrea s5.-1 <mai> slujeasel, s: o spun: pe fat cci va da slobozire s plece. Si poruncind el si fie adus Evanghelia, au venit to;i solda;ii pe rind unul cite unul sl-i jure credinf si nu a fost nici unul care s.-i cear slobozire de plecare, spunind ei c: erau cu toIii gata s.-si pun: In cumpn viata in slujba altetei sale; si erau soldati in parte greci, Imbrlcindu-se ce se acea si se spunea, a trimis indat instiintare la curte a vine s-1 gsease pe pr incipe. De aceea alteta sa, dup ce a dat drumul tuturor, s-a retras in cmrile sale tainice i retinindu-m numai pe mine cu citiva din sfetnicii si de incredere, a poruncit s se pun o paz bun pentru ca ceausul s nu vorbeasa cu nimeni mai inainte de a vorbi cu alteta sa. Si astfel, poruncind ca el s fie primit, am inteles de la prima privire cl era o inselciune, 1" Dominus dedit, dominus abstulit, sit nomen Domini benedictum. 1" Militia. 1" Impiccare. 140 II tumulto. www.dacoromanica.ro

deoarece acel ceaus s-a tulburat asa de mult la fa. si la glas, incit abia putea v orbi. Totusi, fiind poftit de alteta sa s. dea glas misiunii <cu care venise> a spus c sultanul l-a scos <pe principe> din domnie dInd-o din nou lui Mihnea Vo c15., i c alteta sa trebuie s trimit la Constantinopol tributul su obisnuit si apoi sl se duck' unde i-ar fi voia. Lucru de care s-a minunat alteta sa deoarece in asemenea imprejurri sultanul nu las niciodat pe domni se duc acolo un de le e voia, ci ii chiam la Constantinopol pentru ca s stea sub autoritatea sa i s nu poat incerca vreo schimbare a lucrurilor. De aceea alteta sa a spus ceausului c acestea nu erau cile obisnuite, dar c, totusi, s-i arat e porunca sa in scris pentru a vedea vointa sultanului; II i ceausul, descheindu -si haina ca s scoat scrisorile pe care le avea in gin, din zpceal, In loc de una a scos doul <scrisori> i s-a descoperit c una era Indreptat cltre alteta sa i cealalt c 5.tre boierii i dregItorii Trii RomInesti. dup ce le-a citit <domnul> pe amindouk a trimis pe ceaus sub paz5, bun in niste cmri anume ca s nu poat vorbi cu nimeni i, i ntorcindu-se c5.tre noi <cei> care eram de fat, ne-a spus c a prins firul trdrii. As tfel a dat porunc s fie chemati boierii i implinindu-se porunca indat, le-a zis tut uror: Acest ceaus nu a adus nicidecum porunc de la sultan, ci doar de la beglerbeg14', care imi porunceste din partea sultanului s5. las domnia lui Mihne a voievod. Eu blnuiesc c i se strecoar sultanului stiri ruvoitoare despre p. 201 faptele mele; de aceea nu am de gind s m: supun pin ce nu voi trimite soli la Const antinopol pentru ca s afle de la sultan si de la pasalele sale dac5, i-a poruncit s las domnia. Dack" va fi asa, o voi lisa de indat, dar ndjduiesc c, dup ce vor auzi ndrepttirile sale, si cu ajutorul prietenilor mei, nu voi fi scos din domnie, ci intrit in ea; de aceea s fie toti cu inima i s.-si vad in liniste de treab, cci eu voi veghea ca s nu fie nici o tulburare". Atu nci boierii nu i-au mai dat nici un alt rispuns, ci artind mare team, s-au dus la c asele lor s prinzeasc i principele s-a asezat la mas si a pus pe ceau s prinzeasc cu el si cu citiva din suita sa i cu mine. Dup prinz a trimis pe ceaus sub paz i m-a chemat sus intr-un pridvor al palatului su spunindu-mi c. <din> cele dou scrisori p e care le luase de la ceaus, una era indreptat cltre el, beglerbegul poruncindu-i din partea sultanului s lase domnia, s plteasc tributul i s se duc unde vrea; cealalt ra indreptat usoar atre boierii i dregtorii."2 trii; prin aceasta beglerbegul le poruncea din partea sultanului, s ja armele fr nici o zThav i s pun stpinire pe comorile domnului, incredintIndu-le ceau sului pentru a le duce la Constantinopol, neaprat s ucid pe alteta sa. i s mai stie c dac nu vor face astfel, CXLII, 9 aprilie 1585) raportul agentului francez Berthier de la Constantinopol. 142 Magistrati del Regno. "I Pentru manevrele beglerbegului Rumeliei, vezi Hurtnuzaki (Supl. I/1, p 93, do c. 35 www.dacoromanica.ro

p. 202 p. 203 vor cadea sub urgia sultanului, iar pra. // toata va fi trecua prin foc i para. Si apoi alteta sa a adaugat: Domnul Dumnezeul nostru ne-a ajutat ca aceasta. scr isoare s ajung. in mina mea, si ca ceausul s. fie pus sub paza, aci altfel am fi I n cea mai mare primejdie; totusi putem spera o Indreptare, deoarece toate grit i nselaciuni ale beglerbeg-ului dar le vom lamuri prin solii pe care voi trimite m ime dimineat la Constantinopol". $i dupa multe si felurite discutii, coborind noi jos, am aflat c sosise un curier de la Constantinopol trimis altetei sale de ca tre agentii sai, care stateau la acea curte si il instiintau acolo era indeobste cunoscut c. beglerbegul ii daduse sultanului drept fapt sigur stirea pe care ar fi primit-o cum a altea sa fugise nc de cueva zile in Italia cu toate comorile d in Tara Romneasca i fiind deci acea vara far nimeni la cirma, era nevoie sa fie nu mit cit mai curind un principe acolo. Beglerbegul a folosit acest siretlicH3 pen tru c tia c sultanul nu 1-ar fi mazilit pe principe pentru c tinea la el, si astfel pentru a avea autoritatea de a pune un altul dup vointa sa, trebuia dea sa Intel eag ca <acela> ar fi parasit domnia. Nu era cuprins de nici o indoiala c s-ar pute a descoperii" aceast Inselaciune, deoarece nimeni nu vorbeste fat in fata cu sulta nul nici sultanul, care era un om putintel la minte145, nu ar fi cercetat mai de parte acest fapt din cauza increderii nestramutate pe care o avea In beglerbeg, dup cum s-a i intimplat, deoarece dupa ce s-a aratat uimit de fuga principelui du p cit au povestit servitorii sai a spus beglerbegului faca rost de un succesor, d indu-i imputernicirea de a face cum va gasi cu cale. In urma acestora ne-a venit In end ca de aceea beglerbegul n-a cerut sultanului sa porunceasca In scris alt etei sale ca a lase de domnie, deoarece i-ar fi putut raspunde: ce anume l indeam n.' s ceara o asemenea porunca o data ce el arata c principele a fugit. Pentru aces t cuvint a trimis beglerbegul insarcin'rile semnate de el, dind porunca n numele s ultanului, iar pe de alt, parte ordona boierilor sa-1 ucida pe principe, pentru c a murind el sa nu se mai poata da pe fata inselaciunea, // mai socotind apoi ace l beglerbeg c va avea grija cu stile sale turcesti ca sa nu mai fie vorba niciodat a <de aceasta>. Asadar, descoperind alteta sa inselaciunea pe deplin, a pus din nou s fie chemayi boierii la sfat, facindu-le parte de tradarea pe care o urzise beglerbegul <aratind> totusi a se va dezvinovati la sultan trimitind soli care i l vor Incunostiinta c el nu este fugit, asa cum fusese lasat s creada, ci se afl in yara sa pentru a o cirmui ctt timp va binevoi s i-o lase, cu acea credinta i sup unerea pe care le datora. Raminea incredintat c in urma 148 Vezi raportul lui Berthier citat mai sus, n. 136. Pentru alte pringeri contr a lui Cercel, ibidem, pp. 77 $i 92. 144 Tr, Homo di poco stoffa. 36 textul publicat: apurare cu semnul intrebarii (?) De citit aperire. www.dacoromanica.ro

acestei solii nu i se va mai lua domnia, ci va fi intrit In ea, iar beglerbegul v a primi pedeapsa, asa cum se cuvenea. Apoi alteta sa s-a strcluit in fel si chip s linisteasc pe boieri, foarte tulburati i inspimintati, deoarece se auzea c unele locuri din preajma orasului i fuseser jefuite de turcii care intrau in oras in ce te numeroase, ceas de ceas. $i chiar in clipa aceea auzindu-se mare glgie, a sosit vestea c5. a intrat o band. mult mai numeroas" de a acestora, dar au fost repede u cisi de ai nostri i risipiti. Totusi aceast larm a fcut ca boierii mari i mici s-si piard cu totul respectul, i ingenunchind In fata principelui, Il rugar s nu-i mai t in cu vorba, ci s incerce caute scparea, cci dac51 ar mai s se salveze pe sine i s-i l ase si pe ei zbovi mult ar fi prea tirziu, deoarece turcii ar veni in numr mai mar e si ar jefui totul, punindu-le in primejdie nu numai averea, ci i cinstea sotii lor linisteasc urmeze planul de a fiicelor lor. Principele ar fi vrut nu se mica pink* ce nu s-ar intoarce solii din Constantinopol, ceea ce poate ar fi fost sal varea noastr, dar boierii struiau in rugrnintile lor, i incepind s lase la o parte r espectul, cereau ca s li se dea altfel de porunci. Temindu-se alteta sa de mai ma re infruntare i prin urmare de vreo rzvrtire, le-a spus: Voi dac vreti s v dati pierzr ii cu mine Impreun, eu v voi face voia; s mearg fiecare s se pregteasc, iar eu cum nu ot rmine aici singur fr mare primejdie, Ant gata s pornim cu totii la Constantinopol ca s putem arta cu totii de fat inselciunea beglerbegului i nevinov.tia noastr.". Si astfel cum se fcuse ora trei din noapte, toti boierii s-au dus acas s se pregteasc cu gindul de a fugi In Transilvania, ;ark' invecinat cu Tara Romneasc, lsind pe alteta sa s se duc. la Constantinopol pe seama Dar foarte curind s-au inftisat patru cure ni din diferite pL11148 de comandantii raialelor149 devotati altetei sale, dindu -i de stire c beglerbegul pusese la trectorile cilor ce duceau la Constantinopol un numr bun de spahiii5 care s5.-1 omoare pe principe dac ar fi vrut cumva s mearg la C onstantinopol. 5i dup prerea noastr beglerbegul trebuia s fi fcut acest lucru de team ca uneltirea sa s nu fi fost urzit i astfel, prin vreo intimplare, dregtorii trii s n u-1 fi putut ucide pe principe, deoarece acesta ajungind la Constantinopol, ar fi pricinuit pierzania beglerbegului. P. 204 din aceast cauz incerca pe toate cile s5.-1 ucid., dar nu a izbutit, alteta sa, dup c e a primit aceste tiri, i chemindu-m din nou in tain ca s mi le imprtseasc, a aclugat greu s-ar putea apra de acei spahii deoarece, Inainte de a trece Dunrea, la intrar ea pe ptnintul turcilor, el tre140 Con nominato di molto maggiore = con nomero di molto maggiore? 147 A sua posta. 145 Bande. 149 Signori de confini. 150 Spacchi. 37 www.dacoromanica.ro

buia s. dea drumul ostirii sale, datina fiind ca principii strini s nu poael merge inarmavi pe pmintul turcilor fr primejdia de a &idea in vin. <si> de a mai fi si mcelr ivi de mulvimea turcilor care s-ar ridica indaa, potrivit cu obiceiul din acele locuri. Dar neputind, din aceast cauz, merge la ConstantinopoP51, fr o primejdie vdia , el m-a intrebat ce 1-as sftui in aceste Imprejuari, deoarece noi vedeam acum el prea puvin s-ar putea el increde in boierii lui, stiind ea' fiecare vede mai mu lt de sine decit <se gindeste> a-si arta credinva pe care totusi el o asteptase15 2, cu toate acestea, de la ei, cu care se purtase intotdeauna foarte bine; eu iam aspuns el din pricina tulbuarii In care m aflam In urma atitor intimplri atit de stranii care au p. 205 urmat in atit de puvine ceasuri, nu eram in stare s-i dau nici un sfat; totusi cu m nu se putea duce la Constantinopol fr primejdie vidit, nu vedeam ala scpare cleat s ja /I drumul Transilvaniei pentru a intra in Ungaria, var a impratului, unde ne-am fi putut socoti in sigurana. La care alteva sa_ a rspuns c acesta era si gindul su , desi se indoia mult de credinva transitvnenilor, ca fiind aliavi ai turcilor si se temea c vor fi si ei pusi in miscare de beglerbeg, pentru nimicirea noastr, su b cuvint de a-I sluji pe sultan153; si sateam la indoial., dat fiind virsta frage d a principelui Transilvaniei, datoria eireia cirmuirea vr,ii se afla in miinile p resedinvilor154 i consilierilor care nu ar fi cu tovii univi in prerea de a-i lsa drumul <deschis> si care nu ar mai vine seam, in urma schimbrii norocului, de eisto ria pus la cale mai inainte; totusi in asa mare zor, nu vedeam o ala cale mai potrivit, mcar ea' primejdioas; trebuia s se aleagl cel mai mic dintre rele155 si avind fi fos t potrivnici. a duce cu noi multe bogvii, am fi putut cistiga bunvoinva celor care ne-ar Fuga lui Petru Cercel in Transilvania! Dup ce s-a luat aceast hoarire, ne-am inviorat puvin si am petrecut toat noaptea st ringind lucrurile cele mai de prev i punind el fie incrcate in cruve, si mai ales banii, Intrucit se strinsese cea mai mare parte din drile sapinirii. Se urcau cam la sapte sute de mii de scuzi bani gheaa, dar in mare parte fiind bani de argin t turcesti i nemvesti, deoarece de alde acestia umblau 151 Pentru aceast intentie, vezi raportul lui Berthier din 17 aprilie 1585 (Hurmu zaki, Supl. I/1, p. 95). 152 Separatte di loro (=sperata di loro). 15$ La sfirsi tul lunii martie 1585, sultanul Murad al 111-lea poruncea lui Sigismund BAthory s'a" aresteze vezi V e r es s, Documente, III, pp. 8-9). i s trimit la Constantinopol pe Petru Cercel cu intreaga sa avere, 154 = Regentilor. 155 Conveniva del male alleger ii manco. 38 www.dacoromanica.ro

In Tara Romneasc, din aceast. cauz. cintreau foarte mult i ne pricinuiau foarte mari piedici, trebuind s. fie crati In care trase de cite sase cai de In sfIrsit, acindu-se ziu, era intr-o marti156 de dimineat alteta sa a trimis s. ch eme cincisprezece din boierii cei mai de seam, printre care se aflau doi nepoti d e ai si,si le-a dat de stire ea'. din cauza vestilor rele ce-i sosiser <potrivit cr ora> la trecerea Dunrii i se pregltiseri niste capcane din partea turcilor, din po runca beglerbegului, din care se invedera o primejdie vdit de moarte, el s-a hotrit pink' la urm. s plece chiar in seara aceea spre Transilvania, cu toate averile s ale, pentru a trece apoi n // tara Impratului, In Ungaria, unde vom fi cu totii I n sigurant. Toti i-au imbrtisat picioarele de bucurie, multumindu-i din toat. inima c nu voia si-i prseasa avind in vedere c ei i toti ceilalti boieri erau hotriti inc . mai dinainte nu meargl la Constantinopol pentru urmtoarele primejdii pe care le prevedeau si se si pregtiser. cu toate bunurile, sotiile i copiii lor ca s treac in Transilvania, intrucit alteta sa nu avea trupe, nici forte, nici sprijin pentru a se putea impotrivi puterii turcilor i c acuma cind auzeau c alteta sa socoteste si ea acea cale drept cea mai bun pentru mintuirea tuturor, ei nu mai puneau in cumpn nici ostenelile, nici primejdiile. Si trebuie s se stie acei boieri nu se inc redeau s rmln. in Tara Romneasc la venirea urmtorului domn, deoarece fiind ei slujitor ii i prtinitorii principelui nostru, se temeau pentru averile i viata lor, dup cel e ce vzuser mai inainte c. se Intimplase cu prilejul altor schimbri de domnie cu alt i boieri care se Incredintaser Indurrii noului domn. Rspindindu-se asadar zvonul ca alteta sa vroia s. mearg In Transilvania, au inceput s cread toti cu trie ca se vor salva si astfel alteta sa a pus s i se Incarce toti banii i toate lucrurile mai d e pret pe mai multe care157, trase de cite sase cai; i valoarea averii lui putea fi de peste un milion'58 cuprinzindu-se aici i dou care cu lucrurile mele in fiecare car. p. 206 care pusesem, in patru cufere, cei patruzeci de mii de ducati ai mei si pe deasupra cei dotazeci de mii ce mi-i cliduse alteta sa pentru a-i duce tatlui meu, la care a mai adugat Mai alti patruzeci de mii, insotindu-i de aceste cuvinte: D ac va voi Dumnezeu s scap impreun Cu tezaurul meu care este foarte mare, familia ta se va bucura de acesti bani, dar clack* imi va merge r*u <acesti bani> vor fi si pentru mine si pentru voi". A dat apoi o sut cincizeci de mii de ducati de aur, imprtindu-i la zece boieri din cei mai credinciosi, pentru a imprti intre mai mult i riscul, astfel c once s-ar intimpla, ei O.' se 156 Mari 16 aprilie 1585. bani 157 Berthier raporteazi la 29 aprilie c Petru Cercel plecase cu 43 de care pline cu i lucruri de pre; (Hurmuzaki, Supl. I/1, p. 96). Socotelile Brasovului mentio neazI 48 de care. 158 De scuzi. 39 www.dacoromanica.ro

p. 207 ingrijeasci si-1 salveze; a poruncit apoi ca toti si fie gata de plecare tn acea seari, deoarece mergind toati noaptea, am fi inaintat atit inch s fie mai mic pri mejdia de a fi atacati de vreo ceati de turci, despre care veniserk vesti ci tot intrau mereu, in mare numir in taxi. 1/ Mi-a spus apoi c voia s merg tn fruntea t uturor, impreuni cu bagajele mele i mi-a dat optzeci de archebuzieri din garda s a pentru a m. apira s. vin mpreunI cu mine ceilalti italieni i francezi cu lucruril e lor si daci nu intilnim nici o piedici in drum, si m duc s astept la Satu Mare'5 9, cetate din Ungaria, supus impiratului'6 i asezati la hotarele Transilvaniei; in trecerea prin Transilvania, daci a afla semne de buni prietenie, m duc pizesc ca lea cu ajutorul atitor nobili cu care legasem prietenie pe vremea chid fusesem i n solie la acea curte, figiduind in numele altetei sale daruri unde mi s-ar pitea c ar fi nevoie. Si astfel dupi ce a druit alteta sa, prin mina mea, soldatilor si vreo zece mii de scuzi i a pus intr-un cufir odoare i giuvaieruri care puteau s pretuiasci cam o suti de mii de scuzi, pentru a le avea mai la indemini la once nevoie, a pornit la drum. Si eu, dupi ce mi-am asezat in patru cufere lucrurile mele, banii i alte lucruri mai de prey care puteau si valoreze cu totul cam cin ci mii de scuzi cu peste patru mii de talen i in bani numrati pentru a-i avea de cheltuiali, pini ce voi fi trecut primejdia le-am incircat intr-o trisuri sprint eni, trasi de patru cai si mi-am pregkit o caret buni cu alti patru cai, pentru a o folosi la once nevoie, mai punind si fie minati o dati cu mine sase cai, doi arabi patru turcesti, nespus de frumosi si de scumpi, cu doisprezece oameni, uns prezece romani si un italian din Lucca, m-am dus cel dintli in piata palatului, pregitit de plecare, ckre oree 22 ale zilei. Nu a trecut mult ci s-au p. 208 Vremea, la ora aceea, era senini i foarte frumoas iar dup un ceas and s-a coborit alteta sa din palat pentru a incileca a venit deodati o boare cam cetoasi cu bel sug de zipadi atit de mare, lati cit mina, c parci era un lucru nemaivizut; toti s-au Inspiimintat, luind o atare schimbare drept un semn161. Dar alteta sa firi a sovi'62, a pus si se pregiteasc // toate cele de trebuint i vzind ci din lipsi de cai, de care nu se putuse face rost in asa mare zor, nu putea lua cu noi, pentru apkarea noastri pin la hotarele Transilvaniei, artileria pe care o tinea in piat a palatului163 su, pentru ca sk nu rimin ea in mina turcilor, a poruncit indati si fie tintuiti i s li se 1" Satu Mare fcea parte In acea vreme din comitatele exterioare Partium" care era u supuse Impiratului Rudolf al II-lea In calitatea acestuia de rege al Ungariei superioare. 161 Prodigio. 159 Sachmar. adunat acolo boierii cei mai de seami. 153 Piazza = portiunea cleschis dinluntrul une incinte fortificate, corespuniind u nei curti interioare. 40 162 Senza ponto invaglirsi. www.dacoromanica.ro

sparg. afetele i s se arda: toate munitille, ceea ce s-a fcut intr-o clip. Si ctre orele 24, adia la miezul noptii, ne-am pornit la drum. Si eu in frunte cu cei din ceata mea, cu garda de optzeci de archebuzieri care-mi fusese data* d e alteta sa de care m-am desprtit cu cea mai mare duiosie si din partea sa si a m ea; si rind pe rind veneau in urm ceilalti boieri cu sotiile i copiii lor cu lucr urile lor in care, trsuri i carete, i dupi ei, principele cu ostirea sa de vreo op t sute de pedestrasi i cinci sute de clreti i u totul puteam fi cam opt mii de persoane'64 cu cincizeci de care <Incrcate> de lucruri tezaure 1 Cu trsuri i carete <incrcate> cu femei i copii. gosirea in Transilvania] Am cltorit toat noaptea pe frigul cel mai cumplit si cu cea mai mare vitregie. Dar am avut parte totusi, citeva ore, de lumina lunii; i miercuri la oree dota duplamiaz, am ajuns cu ceata mea la poalele muntilor Brasovului, care despart Tara Rominease de Transilvania si care dei nu sint prea inalti, sint totusi anevoiosi i prpstiosi i foarte greu de trecut cu trsurile, acestea trebuind s fie trase in sus, cu fringhii, prin forta bratelor165, cu ajutorul unor a numite lemne asezate peste tot in form de trepte'66, astfel ca dup ce am pus pe so ldati la aceast: treaba si am trecut peste munte toate lucrurile mele, ne-a venit vestea c a Inceput s se arate, <venind> dinspre Moldova spre Transilvania, cete d e turci pentru a ne tala calea si am fost instiintati de spioni c li se ingduise t recerea prin Moldova de ctre Petru voievod167, principe al acelei OH i dusman al <principelui> nostru, cci era unchiul lui Mihnea voievocl'68, urmasul nostru, i t oate aceste msuri fuseser luate din porunca beglerbegului care, dup ce pornise trdar ea, veghea prin once mijloc ca s nu scpm. Cum m aflam singur, numai cu optzeci de so ldati, vestea clespre aceast trup m-a fcut sa m opresc pin la ivirea altetei sale car e a sosit eltre sear; i mergindu-i eu in intimpinare cu sase cai, el mi-a spus c a vea cunostint de toate i ca ficusem bine el nu trecusem mai departe deoarece a v.z ut c toat lumea a trecut muntii <puteam> s-mi urmez drumul pe care-d apucasem pentr u c nu ar mai avea de ce s se team i m-a ludat. De indat ce voi fi ajuns la Cetatea B rasovului, s m pun la adpost 164 Numrul acesta pare disproportionat fatI de cifreile anterioare. Fr. Morosini aprecia, la 22 iunie 1585, c' numrul Insotitorilor lui Petru Cercel depsea o mie. ( Vezi Hurmuzaki, IV/2, p. 127, si Ver es s, Documente, pp. 12-17). 165 Vezi mai j os la Pigafetra, descrierea modului acesta de ridicare a carelor la punctul numi t Piatra Craiului. 166 In forma de grandi (= gradi?). 167 Petru $chiopul in a do ua domnie (1582-91). 168 Petru Schiopul era fratele lui Alexandru II Mircea, tatl lui Mihnea Turcitul. 41 p. 209 www.dacoromanica.ro

cu lucrurilc mele pentru ca s se poat simti i <alteta sa> mai in sigurant169. Si as tfel m-am Intors indat la trupa mea, dar <intre timp> se ficuse noapte. lar la tr ecerea munteluim, cum fiecare din boierii munteni voia s fie cel dintii, s-a ajun s la cea mai mare zpceal si cum femeile si copiii coboriser din trsuri i mergeau pe j os pentru ca s fie trase trsurile caretele sus pe munti i unii fricosi au rspindit zvonul c soseau turcii nu s-au ma i auzit niciodat171 asemenea gemete i vaiete i strigke i larm <ca ale acestor> fem ei i boieri care fugeau care aici, care colea pentru a se salva, In asa mare vui et i Invlmseal c nu s-a vAzut cindva un lucru mai p. 210 nenorocit. A trebuit ca principele insusi s se duc de colo pin colo, la lumina nenu mratelor Imbrbteze i s spulbere zvonul rspindit c ar veni turcii, dar cu toate acestea nu s-a putut aduce nici o rinduial. Dar in cele din urm s-a ajuns totusi ca s inc eteze intru citva plinsetele femeilor i invlmseala brbatilor, i alteta sa, poruncin d s se suie <pe munte> dou sute de soldati, a pus s trag sus cu fringhiile toate car ele, trsurile i caretele i intorcindu-se toat lumea la ordinea cuvenit, am pornit d in nou la drum. La oree dota Inainte de zitt aflindu-m 11110 niste trecitori prime jdioase, in desisul pdurii, alteta sa a poruncit s'a' se opreasc toti s asteptm <aco lo> s se lumineze de ziu. Nu pot s art In cuvinte chinul pe care 1-am Indurat in tot restul noptii; nu Indrzneam s facem foc pentru a nu ne trda; nu mincaserm aproape n imic din cauza tulburrii sufletesti si indeosebi eu, de la plecarea din Tara Romne asc pin In clipa aceea, i nici mcar caii nu mincaser decit foarte putin fin i nici m Acar nu dormiser citusi de putin, nici nu se odihniser II cci umblasem tot mereu pe ntru a iesi cit mai iute din Tara RomneascI si din locurile primejdioase, sperind s ne intrernm cind vom fi ajuns In Transilvania, astfel eram morti de frig, de fo ame si de obosea14172 si pe deasupra mai cdea si o burnit care ingheta fintimplarile principelui fi ale insotitorilor sai in timpul cit am stat In Tran silvanial purtarea Bregovenilor7 Am ajuns la amiaz intr-un sat din Transilvania unde, prindu-mi-se m aflam in afara atitor primejdii, am luat impreun cu tovi ai mei putin intrucit legaserr hran i, in tremati, am mers spre orasul Brasov unde, 170 Muntele La Cruce" care forma hotarul dintre Tara Romaneasei si Tara Birsei. (Vezi Chronicon Fuchsio-Lupino Oltardinum, Bra.sov, 1847-48; p. 76). 171 Mi si s enti ( = mai si senti). Disaggio, termen Insumind toate felurile de strinnoriri. 42 169 Per potersi meglio veder a piedi. www.dacoromanica.ro

prietenii Cu mai-marii <orasului> pe vremea cind treceam pe acolo ca sol speram s m, opresc in acel loc i s m Intremez pin ce va crede alteta sa c trebuie s merg mai departe. Dar ajungind spre sear la portile orasului, iat o nou nenorocire, 616 leam gsit Tnchise din porunca judelui i obtinind dup multe rugminti s vin vreunul din p rietenii mei sus pe ziduri ca pot vorbi, in sfirsit a aprut un medic 173 care vor bea italieneste 174, om de suflet si care era foarte devotat principelui nostru i prieten bun cu mine175. Acesta, cu lacrimi in ochi, a deplins necazurile noast re, spunind c judele'76 magistratii orasului erau nespus de mihniti a nu ne puteau da ajutor nici adposti , deoarece aveau de cIteva zile un ceaus In orasm care Ti ameninta cu minia sult anului daa ar face altfel; in afar c presedintii Transilvanieim le porunciser s ascu lte de ceaus pentru ca s nu fie ponegriti la sultan cu care voiau s pstreze prieten ia i alianta. Eu m-am rugat i m-am legat cu tot felul de fgduieli clt am putut mai struitor ca s fiu lsat intru, spunind c desi erani in slujba altetei sale, eram tot usi italian i a nu aveam nimic de Tmprtit cu turcii, dar nu a slujit la nimic si tot ce am putut dobIndi a fost ca magistratii s porunceasa intr-ascuns medicului s-mi rost de gzduire II la o biseriam si in casa unui pastor luteran 1803 aflat la o de prtare de 6 mile cel mult, unde fiind Tndrumat am fost primit cu 211 mult omenie, punindu-mi-se la indemIn toate cele de trebuint. Si biserica aceasta era inconjurat de un zid ca un fel de mia cetate precum se obisnuieste in aceste ri. M-am ingrijit s-mi pun la adpost 181 toate lucrurile si cum am auzit c al teta sa, vzind a nu poate intra in Brasov, ocupase cu oamenii si un sat182 pentru a poposi acolo In noaptea aceea, am Inalecat Trtdat i m-am dus in grab s-1 regsesc. Se pregtea tocmai s stea la mas astfel, dup ce am cinat Cu el, am inceput s vorbim de spre acestea din urm, i deoarece socotea c e o mare piedia pentru el faptul de a a vea pe link' el pe acei boieri i nobili munteni cu sotiile i familiile lor, 176 Probabil medicul Paul Kertz, pomenit tot In vremea aceasta de Bongars. 174 A ceast precizare dovedeste cI nu era vorba de italian, ci de cineva care vorbea italieneste. 1715 Din vremea trecerii sale prin Brasov cu prilejul soliei recente ciad a fost s'rbItorit douX zile in sir de cItre jude 6 fruntasii brasovenilor. 177 La Brasov se afla in adevir ceaasul Husein, acelasi care tl chemase pe Petru la PoartI. (Vezi Socotelile Bralovului, in Hurmuzaki XI, p. 380 (4 aprilie 1585 ) si V e r es s, Documente, III, p. 14). indreptat direct cItre prncipe cu porunca sultanului (Ver ess, op. cit). 176 Biserica din Itisnov. 180 Parohul luteran din Risnov, Simon Massa. 176 Lucas Hirscher. 178 Vezi raportul lor due Stefan BIthory in care este numit i celialt ceaus Musta fa operavie de zilogire ci de o depozitare In loc sigur a lucrurilor aeluse). Codle a. 181 Attesi a metter in ricatto (mai probabil ricetto, aci nu poate fi voxba de n ici o 43

www.dacoromanica.ro

dadu fiecaruia slobozire sa se dud i sa-si gaseasca vreun adipost In acel ora sau cetate, dupa voia or caci in Transilvania fiind multe sate de romani si ei avInd rude In ele, ar fi fost un lucru mai sigur pentru ei sa se fi retras In acele prti, unde ar fi avut mai mult. incredintare de a se putea salva l' P. 212 impreura cu sotiile lor. Primind ei bucuros aceast: propunere, au plecat de cum s -a facut ziva, care intr-un loc, care in altul, si unora din ei le-a mers bine i ar altora ran, pentru ca au fost jefuitii83. Raminind alteta sa fra bucluc cu ost irea sa i cu curtenii italieni si francezi, m-a convins s caut s incredintez med icului prietenul meu, ceea ce a crede si, pe scurt, sa fac cum as judeca mai nime rit cu toate bogatiile mele", deoarece prevedea o noua lupta, temIndu-se ca tran silvanenii dup ce au pus ochii pe atita bogatie sa nu se lase robiti de lacomie s i ca urmare nu se poarte cumva cu necredinta fata de el. De aceea va cauta din t oate puterile s: multumeasca prin daruri pe acei care erau le cirma pentru ca dea libera trecere spre a se duce in Ungaria, tara a implratului. S-a luminat de ziu l si era intr-o joi si am aflat prin diferite iscoade c transilvanenii se inarmau pentru a ne tala calea spunind c trebuiau // s: asculte de poruncile date de begl erberg, in numele sultanului. De aceea parIndu-i-se altetei sale lucru primejdio s ca eu s stau despartit de el, s-a luat hotarirea s ne retragem cu totii in ordin e Intr-o localitate184 la mica departare de acolo iar mai apoi s trimita scrisori tainice presedintilor Transilvarnei, fagaduindu-le daruri mari ca s ne base sa t recem pe unde li s-ar parea lor mai usor. M-am dus in locul unde se aflau carele mele si mai intli m-am gindit s incredintez o suma oarecare de bani acelui medic , dar el nu a vrut s o primeasca, spunind ca nu stie cum s m serveasca, atit de m are era frica si zapaceala In care se aflau Cu totii in cetate. M-am dus deci In acea localitate unde tocmai ajunsese principele ... care a scris indata prin sc risori si trimisi tainici185 presedintilor Transilvaniei, deoarece principele lo r nu cirmuia inca din cauza virstei sale fragede, oferindu-le mari bogatii ca de a drumul sa se dual cu cincizeci sau saizeci de calareti usori Incarcati cu o pa rte din comoara sa caci oricum daca le-ar veni cumva vreo cerere de inapoiere186 de la sultan, ei ar putea foarte bine s'51 se scuze ca au fcut tot ce era cu put int: iar el le mai si lasa atIta avere inclt cu o parte din ea 1-ar fi potolit pe beglerbeg. deam semne foarte rele, caci astazi venea o veste, a doua zi alta si nu vedeam St.team In asteptarea raspunsului de la Alba Julia si in fiecare zi ve183 Printre acestia erau: logofatul Miroslav, vornicul Danciu, Vasile vistierul, postelnicul Aldulea, armasul Danciu, aga Pavel s.a. (Vezi V eres s, Documente, III, p. 75; inainte. Hurmuzaki, XV/1, p. 699 si N. Ior g a, istoria romiini/or, V, p. 218). 184 Terra . S-ar parea ca e vorba de alti localitate deck Codlea unde se oprise mai 181 Personne secrete. Richiamo. 44 www.dacoromanica.ro

decit neorinduiala cea mai mare, elci soldatii transilvneni, putin cite putin, 11 ptisiser pe principe; acelasi lucru se vedea c ficeau i grecii si nu rmiseser credinc iosi deeit doua sute sau dou sute cincizeci de ostasi sirbi187 care totusi sovlau in parte si asteptau s le vin vreun prilej de a jefui ceva bani. Tot astfel cea mai mare parte din cei optzeci de archebuzieri care imi fuseser incred intati m-au prsit dup pilda celor ai principelui, astfel el am rmas numai cu 15 oame ni IMO. mine. Dar mi s-au allturat opt sau zece francezi printre altii domnul Fra ngois Ponthus de la Planche'88, nobil de mare virtute care avea cu el o jumkate de duzin de oameni vrednici i toti stteau intr-un mare cantonament, asteptind ce v a hotliri altea sa. Si In II acele dou zile de vineri i simbt in care am stat acolo , au sosit dinspre orasul Brasov citiva nobili devotati principelui i prieteni c u mine care, venind s viziteze pe alteta sa i intelegind cit de putin credint artase r ai nostri i cit eram de neputinciosi si in ce primejdie ne erau comorile, temin du-se si de vreo intimplare npraznie, 1-au hotrit s pun undeva n pstrare acele comori, lucru pe care 1-a flcut, dind in tainl o bun parte unor persoane de incredere. Si eu de asemenea am eutat s dau in pstrare din ce era al meu toat partea de care m put eam lipsi, imprtind-o la mai multi, si de asemenea am pus pe servitorii mei, oame ni a elror credint o pusesem la incercare, s ingroape noaptea o p. 213 parte intr-o grdin a gazdeil" mele i s o acopere pe deasupra cu paie pentru ca s rmin cu mai putin bucluc. Dar nu a folosit la nimic cci totul s-a sfirsit flu din cauza multelor cercetri pe care le-au fcut transilvnenii, dup cum voi povesti mai apoi. Fuga principelui ;i jefuirea cornorilor7 Simbt seara alteta sa mi-a spus el i se trimisese vorb din partea epitanului'9 cettii Figrasului191 ca s se duc eit mai curind in acel loc, deoarece acesta era &dui guve rnatorilor Transilvaniei i el acolo se va chibzui asupra felului in care i s-ar putea da, cu mare bgare de seam, libera trecere pentru a se duce in Ungaria. Altet a sa a dat asadar de stire c cu dou ore inainte de a se lumina de ziu, la sunetul t rimbitei, s fie fiecare gata de plecare si fiecare din noi s-a dus la cvartirul su . Dar la miezul noptii s-au dus la alteta sa oamenii care Ii erau prieteni, vest indu-1 in mare tain din partea 187 Rasciani. istoria romiinilor culese din arhivele din Simancas, p. 90, doc. nr. =XXIV, 29 a prilie 1585. 188 Francesco Pontus della Planza. 189 Albergo (in sensul mai degrab de loc de gi zduire dectt de han). 199 Cosma Horvath. 191 fortezze di Fogoras. Mentiune i la A l. Ciornescu, Documente privitoare la 45 www.dacoromanica.ro

judeluile2 Braovului c atit acest ora cit i toate locurile invecinate primiP. 214 ser porunci s se inarmeze a doua zi pentru a-1 lua In prinsoare i a pune stipinire pe averile sale, sub cuvint c trebuiau s dea socoteali sultanului, i ci de aceea ii dideau de tire, cci avind el forte slabe i. cum nu se putea apira, s caute de indat si ja hotirirea care i s-ar pirea cea mai nimeriti In aceasti 'imprejurare ca s n u fie apoi prea tisziu. De aceea alteta sa, v.zindu-se In aceasti strimtoare, de care se temuse mereu, II imbricind nite straie trineti'93 i luInd asupra sa citeva giuvaieruri mai putin impovritoare blat toati noaptea Oda' ce s-a aflat intr-un sat de romnil", In casa unui cioban195, unde a stat firi a fi cunoscut zece sau dousprezece zile, ateptind <s va di> ce se va Intimpla cu noi i cu lucrurile sale.

i aproape dou mii de ducati de aur, fr s m mai poati Intiinta nici pe mine nici pe alt i ... a ieit pe o fereastr din dosul locuintei sale qi a umNu am aflat nimic despre aceasti intimplare i ateptam sunetul trimbitei ca s fiu ga ta de plecare Pirindu-mi-se c intirzie prea mult semnul de plecare, am trimis la cvartirul altevei sale pentru a afla ce face. Dar vizind 6. nu sosete rspunsul i c v eneau pe rind nite cete mici de clireti pentru a vedea ce fac eu, am intrat la mar e griji, astfel c temIndu-ne cu totii de vreo nenorocire, tovariii mei au inceput s incalece pentru a se duce spre cam cincizeci i mai bine de soldati sirbil" ai altetei sale clri, urmati de alti oa meni care au intrat nivalnic In curtea locuintei mele i au luat cu forta de la sl ugi caii mei, luindu-1 i pe acela de care voiam eu s m folosesc i au minat inainte t rsurile, alungindu-mi pe jos <i> Indemnindu-m s merg, spunind c principele era plecat i c ei erau urmiriti de transilvineni care voiau omoare. Dar de fapt lucrurile nu stiteau tocmai astfel, cci acetia s-au pus si jefuiasc tot ce le venea la mini i du p ce au dus, precum cvartirul principelui; i eu voind s fac la fel, iati ci au venit cu strigite i. era un ceas inainte de <a se lumina de> ziui. i cu mare larm'96

am inteles mai pe urmi., un car plin cu bani i cu lucruri scumpe intr-o pidure pe ntru a i le impirti, aceasti-lalti bandi a venit pentru a m jefui; au mers, conduc indu-m in grabi, Ora ce am ajuns in pidure. Si fiind intiintat de un romn, sluga me a, care mi. urma i care intelegea limba sirbeasci, cum c auzise o oapt printre solda ti c5. indat ce voi fi sosit in pidure m vor ucide i-i vor mpri lucrurile mele, mi s-a steins inima <de frici>. 192 Governatore di Brassovia = Hirscher. 194 La Hilchiu. 199 In straie siseti" (vezi raportul preedintilor Transilvaniei citat la n. 173). 199 Dupi Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p. 77, In casa unui gran din iHlchi u (Informatia datorati probabil chiar lu Simon Massa). 196 Trepito, corect: strep ito. 192 Rasciani. 46 www.dacoromanica.ro

M-am cobodt incet, Incet din caret pentru a m duce s m ascund n niste tufisuri, dar trezindu-se soldatul de paz m-a intors iar la caret, spudindu-mi c nu va Ingdui s mi se fac vreun ru; asadar luminIndu-se de ziuk a aprut dintr-o dat alt band6 care s-a dp ustit asupra mea, care cu iataganul, care cu archebuza, amenintIndu-mI cu moarte a clack' nu le dadeam banii i giuvaierurile mele, la care lucru nu stiam ce s spu n, declt ca s ia ei carele, trsurile i once lucru care se afla in ele, lsIndu-mi vi ata deoarece nu trebuiau s51 ucid pe unul care cIt timp a stat in Tara RomIneasc p. 215

ii ajutase cu adtea miluiri i faceri de bine <seind> pe ling principe, asa cum si fcusem Intr-adevr. Si deci dup ce m amenintaser, au disprut fr s5.'-mi fac vreun al ca unii care aveau ochii in adtea Orti IncIt nu stiau In ce loc s se oprease; si a fost norocul meu c au aprut foarte curind alti tovarsi de ai lor cu vestea c fusese r5. duse Intr-o pidure doul care de ale principelui cu peste saizeci de mii de s cuzi in bani si multe lucruri de pre; si c si le imprteau. De aceea cei care m5.' duceau, prsindu-m, cu sirguint, comorile, ducIndu-le In cetatea Brasovului i c fusesers gsite In grdina cvartirului meu sub niste paie, ctiva saci de bani ingropati ca In alte locuri Afllndu-m acum In acest loc198, am rugat pe unul din acei romani smi alergat la acel zvon. In acel rstimp, dup ce mi-am revemt putin in fire, au aprut v reo 30 de tineri romani, servitori de ai palatului altetei sale, care mi-au pove stit fuga principelui fr stie cauza, nici mcar unde s-ar fi dus j c o multime de tra nsilvneni Inarmati umblau i eutau in tot locul,

dea calul su pentru ca s m pot Old de fug, i bunul dnr mi-a Inde voia, oferindu-mi cu totii s m Insoteasc cu credint.. Imbrcindu-m51 deci pentru a nu fi recunoscut cu o h ain veche de stof verde <cptusit51> cu blan de miel, am Inclecat, punIndu-i pe viziti ii mei s apuce drumul care ducea spre Ungaria. and, spre amiaz., trecInd printr-o pdure, am vzut aprInd vreo cincizeci II din acei soldati sirbi clare care veneau tot i spre mine p. 216 erau toti Incrcati cu lucrurile i cu banii principelui pe care le jefuiser din cele dou care, i, salutIndu-m6 mi-au spus c. nu voiau nimic de la mine, intruclt aveau destule lucruri199; dar c desigur m-ar intovrsi pidi in Ungari a deoarece tovrsia mea de-ar aduce mai mult sigurant, cci trebuiau s treac prin locuri e de sub stpInirea domnului Stefan Bthory, i tiind cIt de prieten Imi fusese acel domn, ei ndjduiau c51 din consideratie pentru mine nu li s-ar face nici o greutate la trecerea prin locurile de sub st5.0198 R itrovando mi hora a quel regno. nirea sa200. In urma acestora am fost cuprins de mare sperant si am inceput 199 Sirbii jefuiser5. douI care ale lui Petru Cercel, in care se aflau banii bar aciului (V er es s, Documente, III, p. 27, doc. nr. 14, 19 mai 1585). 200 Este vorba de vrul lui Sigismund cu care se Imprietenise in timpul soliei la Alba Iulia. 47 www.dacoromanica.ro

ameninv astfel c unul cite unul veneau si se dezvinovateasa, spunInd cu nu erau e i cei care se purtiaser.' ru cu mine. Am artat c m imblInzesc aflau cu ei, mi-am artat dorinta de a-mi fi Inapoia0, ceea ce s-a fcut 2n acea clip i ne-am indreptat cu totii spre Ungaria. si vzind c patru din caii mei de prey erau dusi de chiva Mai care se Ajunseserin ctre orele 20 in apropiere de cetatea Fgrasului unde as fi avut de end s m opresc in acea noapte dar, primind instiintarea c cldeau drcoale comisarii alesi de regentii Transilvaniei cu osteni pentru a popri si a ridica tot ce ar gsi din lucrurile principelui si ale insoOtorilor si, i silit de soldatii care m. 2nsoteau , m-am hotrit s-mi schimb drumul i s.<-mi> P. 217 mlai intli s trecem un riu2" i ajunsi chiar pe malul acestuia, s ne ingrijim mai I ndi de a trece trsurile pe o luntre <cu fundul> tesit care sttea acolo pentru acea sta, cci rlul era foarte adinc si nu se putea trece prin vad fr primejdie. Pe cInd vedeam de tmbarcarea lor, a aprut o trup de elreti alergind lnspre noi, In goana cai lor, unii cu lncile intinse (?)202 i cu iataganele scoase din teac.. Deci, dei sold avii care m Intovrsiser pe drum erau mai numerosi i mult mai bine inarmati, astfel e puteau nu numai s li se impotriveasc5. dar <chiar> s pun pe fug pe dusmani, totusi c u totii au trecut rlul cu caii prin vad i m-au rsat singur cu dou slugi; un <itali an> din Lucca si un romn care au dat piept vitejeste cu acei dintre ei care venea u asupra mea ImbrMeindu-m5., mi-am avintat in nu calul care m-a dus usor i sigur pe malul celllalt unde m asteptau trei sau patru dintre oamenii mei, aci restul oa menilor si al soldatilor fugiserI tot inainte 2n mare goan mcar el, dup cite am afl at mai apoi, au fost inchisi de transilvneni in niste treetori unde i-au despoilat de tot ceca ce pistraser. Ajuns pe malul cellalt, ud tot din cap Pin in picioare, a m vzut c cei doi oameni ai mei vorbeau prieteneste cu acei care ne urmriser. Asadar am inceput m piing de rul pe care voiser s: mi-1 fael spunindu-le c eram italian slug credinciotas a principelui Transilvaniei i prieten al multora dintre magnatii de searn ai urmez cltoria spre Ungaria prin locuri nestiute. Pentru aceasta trebuia

Cpetenia lor mi-a spus c m cunoaste, c ei nu au venit s-mi adua vreo vtmare, ci dimpot iv s Indeplineasei poruncile presedintilor ion de a strInge203 toate lucrurile pe care le-ar gsi c iesiser din Tara Romneasel2" pentru a le duce in cetatela Brasovulu i unde se va tine seamI de dreptul fieeiruia"5 i c n-ar fi vrut s-mi fac aceast neplc ere, dar e nu puteau Oltul. 202 In vesta. 202 Ristallare. 1. Pentru socoteala banilor (vezi S t. Pasc u, op. cit., pp. 68-69 n. 255). Pentr u frnbunarea ceauului Mustafa (ibidem, n. 256). 22 Sarabbe tenuti regione. 48 www.dacoromanica.ro

face altfel. $i intorcind Indat trsurile, au pornit spunindu-mi el once luVzInd el nu pot face altfel am trimis cu ei pe un slujitor al meu ca vad ce va mai urma, pentru c rmsesem din clipa aceasta lipsit de once si nu mai aveam decit trei cai turcesti cu harnasamentele lor i <niste> iatagane impodobite, valorind unul o sut de scuzi. Vzind apoi acolo in apropiere un sat, mkar c foarte srckios, dar nem aiputInd rbda mai departe umezeala pe care o simteiam pe mine, m-am refugiat in c asa unui biet om, unde nu se gsea altceva dectt o vatr, si am inceput incet, incet s m usuc aveam putin piine si am mincat. $i pe &id stteam fri s stiu ce hotrlre s iau, am auzit a un slujitor al domnului Cosma Horvsa.t206, apita nul cettii Fgrasului207, ajunsese in satul acela; bucurindu-m dupa atitea nenorociri , de a vedea un om pe care 11 cunosteam, m-am dus s-1 gsesc i m-am incredinvat lui , clindu-i unul din cele doui iatagane si el m-a p. 218 cru va fi pistrat cu grij. mingliat, indemnindu-m s-1 insotesc in cetatea Fgrasului unde voi fi foarte bine pri mit i ajutat de stpinul su. $i asa am inalecat si am ajuns acolo la miezul noptii. Acolo, vzind el vine inspre mine apitanul, pe jos, cu trupa sa pentru a m recunoa ste, de cum m-am apropiat de el am desalecat i salutIndu-1, i-am spus a de acum inainte mi se prea c m aflu in sigurant, si ca, nerminindu-mi din atitea lucruri pe care le adusesem decit doi, trei cai pe care i-am artat, i-am dat unul In valoare de 200 de scuzi. M-a i mbrbtat, spunInd c deoarece azusem Intr-o nenorocire atit de mare, mai degrab se ade a ca el s-mi fac daruri, decit eu lui; totusi 1-a primit, urmind ca s-mi dea la &du i ski un lucru mai de seam. M-a introdus apoi In cetate si mi-a fkut rost de Imbrkminte, de o cas bunk' si un pat si mi-a fkut toate inlesnirile care se pot astepta de la un bun prieten; mia dat s inteleg totusi c trebuie s scriu despre ptaniile mele principelui i regentil or pentru c altfel, ark' voia lor, el nu ar putea s m lase s plec In voie cind as vr ea, dar el nu e nici un motiv de indoial, deoarece el cunostea buna Inclinare a p rincipelui care-mi va reda libertatea bunurile. Am stat trei sau patru zile s m odihnesc. Si In acest rstimp se spuneau tot felul d e lucruri despre principele nostru, dar nici unul sigur. Am aflat c domnul Frango is Ponthus de la Planche si ceilalti nobili erau in via0, dar el trecuser prin mu lte primejdii; el li se luaser toate bunurile si el se aflau la Brasov foarte mIh niti din pricina mea, deoarece auziser c fusesem ucis; le-am dat indat de stire pri ntr-un curier despre salvarea mea i, odat tu rspunsul, mi-au confirmat c acei saci de bani pe care ii ingropasem in grdina cvartirului meu fuseser gsiti si el puneau sirguint 206 Horvat. Vezi raportul su din 19 mai 1595 in Veres s, Documente, III, pp. 2527. 207 Fugoras. 49 www.dacoromanica.ro

p. 219 autau Cu atIta strsnicie comorile principelui i totodat a noastrim c. scufunde In p uturi si In nun // 12110 niste mori, fuseser pescuiti i scosi la iveal. C ei puseser de asemenea s fie Inchisi acei oameni din Brasov care fuseser in legtur cu alteta sa si cu mine si el acestia, de teama caznelor, scoseseri la iveal banii ce le fuse ser dati in pstrare i c prin urmare li se luase totul; mi s-au scris pn i acei saci pe care alteta sa pusese alte artanunte din care am inceput s luteleg c as fi intimpinat mari greutti pentru recptarea bunurilor mele. Totusi m-am hotrit s scriu amnuntit despre toate <acestea> principelui Transilvaniei si tot astfel marelui cancelar209, prietenul meu, jel uindu-m c fusesem atit de ru primit intr-o tar prieten ... etc. Cancelarul rspunse scu zindu-se c nu poate face nimic din cauza prezentei ceausilor iar cit despre libertatea mea, principele su poruncea s-mi fie redat i s fiu onorat ajutat pe cit se putea mai bine. Cit tuirea bunurilor, se va trimite neintirziat un comisar la Brasov cu mari imp. 220 puterniciri pentru a cerceta totul si nu mi se va face nici o pagub; Indemna si p e mine s m duc la Brasov // Cu apitanul de Figras ca ne silim impreun cu acel comisar pentru a pune s fie regsite i adunate2i lucrurile c e fuseser jefuite de propriii nostri soldati. Spre a usura lucrurile pentru acel comisar si la struintele cpitanului, mi s-a prut foarte potrivit s m duc cu el la Bra sov. Ajungind acolo, am aflat din gura acelor nobili francezi pe care i-am gsit a colo 61 datorit silintei i strsniciei folosite se gsise cea mai mare parte din bogti ile principelui i nc i bunurile mete si c toate lucrurile fuseser aduse la Brasov, afar de o parte care era socotit de asemenea destul de important (care se ridica de asemenea la destul de mare pret21' si care fusese ridicat de la soldatii jefuito ri de cltre magnatii din Transilvania clnd acei soldati voiser s treacl prin domeni ile212 lor). Fuseser de asemenea despuiati de nobili i citiva boieri din Tara Romn easc pe cind vroiau s se retragl in locuri mai aprate. azuser i ei in acelasi fel de nenorociri, fiind jefuiti de toate, si cum aceste bunuri ajunseser In mina unor a tare nobili ar fi foarte greu s le poti tine socoteala. Cpitanul cu mine am luat u nele msuri, dar destul de repede a sosit domnul Ladislau Szombory213, unul din pr esedinti, care fusese ales comisar <si> cu care 238 Con nostro (= del nostro?). 2311 No7olfgang Kovacs6czy. 2" Ristrengere. 211 Che pur si giudicava di qualita. 212 Stadi. 213 Ladislau Zombori. Vezi pIrerea iui Bongars cum a inlocuirea comisiei de trei (triumviratul) printr-un guvernator unic, I. Giczy, s-ar fi datorat purtrii nesa tisficitoare a lu Szombory In aceasa chestune. 50 www.dacoromanica.ro

Totusi lucrurile au mers altfel, intruch n afar de dovezile de bunvoint generala WI de principe, <de fapt> mi-a fost potrivnic. Totusi, dup clteva zile a poruncit s mi se inapoieze cele patru cufere cu argintrie cu vesminte In care, de asemenea, se gsea rmsita celor 4 000 de talen i pe care ti pusesem ca s-mi slujeasc: pentru che ltuielile cltoriei dud am plecat din Tara Romneasc. Aceste lucruri mi-au fost inapoi ate, dar nu chiar toate, cci se umblase prin nuntru. De altminteri toate lucrurile din cele dota care au fost puse laolalt cu comorile principelui, sub cuvInt c tr ebuie s fie ale sale si c. trebuie s se dea socoteal sultanului. S-au mai inapoiat d omnului Frangois Ponthus de la Planche vreo doti mii de talen i impreun cu lucruri le sale si argintul su iar celorlalti, unuia adt, altuia atit Sivori hot:rste s plece i'mpreun. cu Frangois de la Planche in cutarea lui Petru Cer cel] [ ndjduiam s m nteleg foarte bine si s fiu prtinit, deoarece tn vremea and venisem ca sol <al domnului> legasem mare prietenie cu el. P. 221 strlucitul domn, contele Francisc Kendy care fusese primit cu cea mai mare cinste de catre mine si de toti <clnd fusese> in Tara Romneasel. Acesta, fiind foarte m ihnit de nenorocirile principelui, pe care '11 iubea peste msur si de nenorocirile noastre, i fiind doritor s ne ajute pe viitor din toate puterile sale, mi-a trim is un om al su de incredere, indemnindu-m. s m duc Si planul nostru a fost inlesnit de dragostea pe care mi-o purta prea am primit-o foarte bucuros. In sase zile am ajuns cu lucrurile noastre recptate la Iernut214 unde locuia acel domn, si am fost gzduiti de el si de timp sotia sa, n umita doamn Judit Bebek cu cea mai mare dragoste de opt luni, ch am stat in casa lui Acest domn era din s'ingele principilorm Transilvaniei, foarte bogat in dome nii, n giuvaeruri i n bani, darnic, mrinimos si de fapt unul din oamenii cei mai mreti i cei mai desvirsiti pe care i-am cunoscut vreodat ... Am instiintar despre aceast pofteal pe domnul de la Planche si Tntremez 2ntr-un castel al su p. 222 El a fost foarte nemultumit c nu mi s-a dat ajutor la timpul i locul cuvenit de c ei care crmuiau statul, sustinInd c s-ar fi putut foarte bine multumi i sultanul i ajuta si pe principe fr a da loc vreunei bnuieli, dar c unii, dornici de a se infru pta din lucrurile de pret ale altetei sale, incercaser 'In fel si chip s. le Incurce pe to. ate. Astfel, 'in atare invllmseal 214 Radnot. 21$ Este aici poate o confuzie intre voievozii TransilvaMei i principii aniei. Sivori se refer. la voievodul Transilvaniei Francisc Kendy care rol imporrant dup moartea lui loan ZApolya si a fost executat In 1558 a Isabellei Zipolya. La rIndul su i acest Francisc avea s fie executat august 1594, tmcgreun cu fratele su Alexandru. 51 www.dacoromanica.ro Transilv a jucat un din porunc la Cluj tn

p. 223 nu se putea sti unde au fost duse sau imprtite atitea bogtii, de vreme ce nu se pr edase ceausilor sultanului, in bani i lucruri, mai mult de 150 000 de scutim sub cuvint c nu se gsise o sum mai mare de bani. Dar de fapt, se gsise cea mai mare par te din ei, si era deci de presupus c mai-marii trii Ii imprtiser <intre ei>, ceea ce 11 fcea sa se team c nu-mi voi mai putea niciodat recpta vreunul din lucrurile mele i c principele nostru, despre care aflase c fusese luat In prinsoare, nu va mai fi liberat vreodat, nici mcar n-o s mai ias la ivea15., pentru ca s nu ajung vestea la su ltan, care ar fi vrut aib in mlinile sale, si atunci s-ar fi aflat de la el multe le averi pe care le adusese in Transilvania si ar fi fost prin urmare cerute de, sultan. De aceea pentru a se tine toate aceste lucruri, el se temea nu numai de o intemnitare vesnic a principelui, ci poate chiar <si> de uciderea <sa> pentru a scpa de el. Ins, ca <unul> nevinovat de tot acest flu, era gata s."-i vin In ajuto r, sftuindu-[ne] mereu cum // s-ar putea redobindi libertatea acelui principe si era hotrit, cu prilejul altor treburi ale sale, s mearg pin In Polonia la regele Ste fan Bthory, ruda sa i s." descopere maiestltii sale tot ce se intImplase Intemnitarea lui Petru Cercell La Mediag Mi s-a dat ca veste sigur apoi c alteta sa era tinut sub paz in taira in cetatea Medias217 pentru a fi trimis apoi In vre-un castel sigur i c fusese trdat de un orsean din Medias cruia i s-a dat pe fat, avind incredere in \Romaneasc multumit ocrotirii unui camerier german cu mare trecere la domnie, fuse se bine primit de alteta sa i druit cu un cal frumos, dup cum era obiceiul su de a cinsti pe once strin care ar ajunge in Tara Rom5.neasc. Principele fugind s-a opri t citeva zile nestiut de nimeni In casa unor ciobani. [Aici] a cules din zbor to t ce se vorbea despre el si <crezind> In sfirsit c ceausul plecase i c prin urmare lucrurile se linistiser, s-a hotrit s treac In Ungaria supusi impratului, unde aflase c mi-as fi gsit scparea. Neincrezindu-se in nimeni, s-a dus singur2"; chid a ajuns 216 Scuti. Prezidiul Transilvaniei in raportul su eitre regele $tefan Blthory af irm c s-au predat ceausului Mustafa 105 000 ducati pe dud Petru Cercal indica suma de 117 000 ducai (Hurmuzaki, III/1, p. 452). Francesco Morosini n raportul din 22 iunie 1585 menlioneazI predarea a 14 care incIrcate cu stofe si mobile si suma de 130 000 talen i (Htirmuzaki, IV/2, pp. 127-128). 217 Megef. el. Acesta era un sas2" care venind intr-o anumit inwrejurare in Tara 218 A trecut prin Hlchiu si Merus (jud. Brasov) (Chronicon Fuchsio-Lupino Oltardjm on, pp. 76-77). 52 218 Toma Koch, fiul judelui din Media'. www.dacoromanica.ro

aproape de Media, soarta sa cea rea i-a scos Inainte pe acel sas care era fiul j udelui din Media' i, prindu-i-se altetei sale el date fiind indatoririle pe care i le fkuse In Tara RomIneasel putea s aib. Incredere in el, i s-a destinuit i druindui un diamant, 1-a rugat s-i gseasel un car ca s // Indeplineasc cererea dar pe alt parte el a dezvluit totul a fgduit tatJui su care era, dup cum am spus, judele cettii, i deoarece veniser poprincl, acest judeetor fr s ma n altceva a trimis douzeci de oteni inaintea principelui care 1-au prins, tinindu-1 in acea cetate pin ce vor lua o alt hotrire. In acest timp, regele Poloniei, tutor ele principelui Transilvaniei, nepotul su, a schimbat felul de cirmuire, scotInd din slujb pe cei trei preedinti i aezind ca singur guvernator pe unul roan Gczy220, brbat grosolan, foarte aspru i pornit i cu o fire foarte primitiv. Acesta, deoarec e trebuia s fi fost invtat de acei care se infruptaser din bunurile principelui, se arta mereu potrivnic eliberrii sale i a tuturor celor care o urmreau. De aceea chid am Inceput s-mi cer lucrurile mele, s-a ridicat impotriva mea cu atita furie Inc h am inteles c n-a fi ajuns la nici o izbind. i am socotit atunci el este bine s m las pguba. Cu atit mai mult cu cit am primit in acea imprejurare o scrisoare de la alteta sa prin mijlocirea domnului Francisc Kendy poat. merge In tihn In chip de negustor prin Transilvania spre Ungaria. Sasul P. 224 runci stranice din partea regenOlor ca acel care ar gsi pe principe s-1 (care, cu cIteva daruri, atrsese de <partea> noastr pe unul din paznici) in care I mi scria c, in afar de faptul el se temea el nu a putea redobindi nimic, a putea pri mejduiesc eliberarea pe care nu nkljduia s o dobindeasc prin ajutorul meu, i el ar f i foarte Indatorat nu numai ca s nu cer eu restituirea dar inel s m prefac, de ochi i lumii, c sint incredintat c tezaurele din Tara Romneasa fuseser toate trimise sult anului, deoarece in acest fel, dae ei nu s-ar teme c5. trebuie restituite, s-ar hotri mai uor s-1 elibereze i mi-a dat inc multe sfaturi asupra celor ce trebuia s fac In slujba sa221. [ Sivori ii rspunde intiintindu-1 de viitoarea cltorie a lui Fr. Kendy In Polonia. Domnul ateapt rezultatul unei interventii la rege. Este asig urat o corespondent clandestin intre prizonier i cei de afar5..1 Trebuia s m art el nu tiu de loc el era inchis in Transilvania, prefleindu-m c atept s aflu veti in ce part e a fugit, pentru a nu supra mai tare pe noul guvernator care adesea i punea In ve dere domnului Kendy peci i Campani. 22 Janus Ghici. Era fostul cIpitan al Oradiei pomenit i de Stefan Szanto, de CagraficI Suitio = s<er>vitio. Deci corect in suo Sivori exponer la mia vita in servitio di Sua Altezza"). In textul publicat: sua puitio desigur citire gre4iti In loc de prescurtarea pal eoservitio (vezi mai jos rIspunsul lui 53 www.dacoromanica.ro

m trimit afar din Transilvania, deoarece prezenta mea In acele prti ar <putea> pricinui Intr-o zi vreo tulburare222. Au trecut astfel aproape dou lun i si domnul Kendy [plea.] lsIndu-ne pe noi ca pe niste stpIni ai castelului su unde am fost Intotdeauna tratati cu adta c urtenie. Peste alte dou luni s-a Inapoiat din Polonia si am Inteles c regele ar avea gInduri foarte bune cu privire la slobozirea principelui de ale cror nenorociri regele fusese foarte lntristat; totui veniser la maiestatea sa atlt ea rapoarte si atitea opinii ale guvernatorului si ale consilierilor din Transilvania, artIndu-i primejdia grozav de a pune In libertate pe alteta sa din faptul c ar putea s ajung vestea la sultan223 sau la beglerbeg

cruia ii spuseser. Inc de dou ori c nu ar fi adevrat c alteta sa ar inch M.S. regele a hotrlt s lase s treac citva timp fi fost Inchis, pin ce aceast treab s-ar mai potoli in si c apoi se va mai gIndi la chipul de a-I zlobozi. La Chioarl P. 226 In timpul acesta, cum ajunsese s. fie cunoscut prezenta principelui In acea locali tate a Mediasului, guvernatorul Transilvaniei a hotrIt // s se trimit in tain la Chi oar224, oras mic dar 'Mark, la granita Ungariei. Totusi lucrul nu s-a putut face In asa mare tain ca s nu-1 aflu de la Inceput, de aceea cum avusesem Inlesnirea d e a-i scrie, m-am glndit cum a putea-o dobindi din nou. Am aflat foarte curInd c d omnul cpitan225 al acestei cetti stiindu-se c cea mai mare parte din transilvneni er au eretici era catolic, i c acel cpitan avea mare prietenie pentru printii iezuiti care locuiau la Cluj, oras de frunte al Transilvaniei aflat la o deprtare de o zi de acea cetate; de aceea cu Incuviintarea domnului Kendy ne-am dus, domnul Fran pis de la Planche si cu mine, la Cluj sub cuvIntul de a cumpra unele lucruri ce ne trebuiau spre a ne pregti pentru plecarea <noastr> la primvar In Italia. Ajunsi <acolo>, am aflat c5." rectorul colegiului iezuitilor era reve rendul printe Ferdinando Capeci226, nobil napolitan, care ne-a primit cu multe vo rbe bune si mlnglietoare. I-am povestit In sir toate ptaniile noastre si de aseme nea <si pe> ale principelui, care au fost ascultate cu mult com222 In textul publ icat au fost intervertite doux rinduri introduse in paragraful urmitor. Vezi rIspunsul negativ al lui $tefan Bithory dat lui Antonio Possevino in Ver es s, Documente, III, p. 69, doc. nr. 31, 8 iunie 1586. 224 Keivar. 225 Capitano. Era Christofor Kereszturi. Pentru rolul su in frImintIrile din 1594 , -vezi relatia lui Busto. 225 Ferrante Capeci, Italus Napolitanus", vezi biografia lui in volumul de fat. -54 www.dacoromanica.ro

pitimire, aritIndu-ne ci In parte le cunostea i Indeosebi stia de asemenea ci al teta sa era tinuti sub paz, in mare tain, In acea cetate de la Chioar, al cirei c ipitan venea adeseori si se spovedeasci in acel colegiu, ceea ce am aflat cu mar e bucurie. Si am zis el prin mijlocirea reverentei sale noi duiam s putem scrie a ltwi sale si s primim si rispunsuri, pentru care lucru a gsit un mijloc tainic i f oarte iscusit, fr vreun amestec al cipitanului flea' a-i trezi vreo mndoial, dat fi ind ci era un om foarte bnuitor. Si dupi ce timp de 40 de zile am stat la Cluj, a m scris de mai multe ori altetei sale si am primit i rispunsul, i clindu-mi-se p utinta de a scrie cit voiam, mi-am luat limas bun de la printele Ferdinand <si> n e-am intors la Iernut, la castelul domnului conte Francisc Kendy ciruia i-am ari tat ceea ce ficusem; si in timp ce asteptam, zi de zi, s vin hoarirea regelui // P oloniei, noul guvernator al Transilvaniei a fost cuprins de asa mare binuial in p rivinta noastri, incit a trimis s: ni se pun In vedere, sub pedeaps de moarte, s ies im din acel stat pin In 15 zile, poruncind i domnului Kendy s ne trimiti de la el. Si astfel, dupi ce am stat aproape opt luni in casa amintitului domn Kendy p. 227 ne-am luat rimas bun ... si am ajuns in trei zile intr-un oras numit Baia Mare227, la hotarele Ungariei i ling cetatea unde era inchis principele. riale, care locuia cu familia sa in acele pri, deoarece el exploata minele de argi nt si de aur care fuseseri odinioari ale Fuggerilor229. Pe acestea le luase In a rend de la principele Transilvaniei ciruia ti apartinea acest loc, Baia Mare, fii ndu-i druit acestuia de regele Poloniei, unchiul sit', care 11 dobindise de la Im p:rat prin niste conventii incheiate intre ei cu privire la anumite neintelegeri, fiind mediator pirintele iezuit Possevino230. Am fost primiti de acest nobil cu toate dovezile de curtenie i dei stiteam in ala parte cu locuinta pentru toate celelalte nu a voit niciodat s consima nu luim mesele In casa sa, i ne-a fost de m are ajutor cu bunele sfaturi231 <aduse> in folosul principelui pe care-I iubea m ult din renume. Mi-a artat de asemenea mare dragoste multumit recomandirilor sarui toare f:cute de domnul Francisc Kendy in scrisoarea sa de a ne veni in ajutor, pe lingi faptul 227 Nagibagna. Aici am stat o luni i jumitate incheiate, sub protectiunea prea stalucitului dom n Felician baron de Herberstein228, consilier al maiesatii sale impeP. 228 de fata). 228 Erbestan, care l-a primit in mai si pe Bongars (vezi biografia lui in volumul 228 Delli Fochori. Este vorba de bancherii din vestita familie ajuns la mare pute re sub impratii Maximilian si Carol Quintul si care avusese un fel de monopol asu pra extragerilor de metale pretioase i asupra baterii monedelor din imperiu. Pen tru serviciile sale aduse lui Stefan Bithory i favoarea sa la acesta, vezi tot a colo, precum si in Calatori, II, p. 529. 228 Vezi Transilvania de Antonio Possev ino, cartea IV, cap. 10 si 11 (ed. de Veress, Budapesta, Cluj, 1913 si Bascap, Roma, 1935). "I Boni raccordi e consegli. 55 www.dacoromanica.ro

sador din Germania in Spania; de aceea arta mare inclinare pentru natia noastr i vorbea cit se poate de bine italieneste i frantuzeste. c el fusese foarte bine primit la Genova pe vremea chid se ducea ca ambafincerarile de evadarel A venit apoi i ziva in care m-am imprietenit atit de ste ins cu domnia sa incit am putut sm destinuiesc lui i s: primesc de la el sfaturi as upra planului md dinainte gindit de a tricerca, pe once cale mi-ar fi fost cu putint, sa-1 pun pe principe s fug, deoarece nu se mai vorbea aceea printr-o scrisoarea tainic am dat de stire altetei sale am de end, clci legasem strins prietenie cu un frate al celui tate i acesta era cel ce-mi ducea scrisorile mele datorit unor de eliberarea sa. De despre cele ce ave care 11 slujea In ce da-

ruri neincetate si le acea s ajungI pin la alteta sa prin mina fratelui slu, ficindu-ne rost si de rispuns.

Am scris asadar altetei sale s: se fac luntre i punte, i prin daruri fglduieli s mi-1 trimit intr-o noapte pe omul care 11 servea, pe nume Dumitru, punindu-1 s: se pre fac fat de cpitanul cettii c voia a se duc la Alba Julia. Acest plan nu numai c: a izb tit, cci dup citeva zile a venit Dumitru la mine, dar alteta sa mi-a spus in scris orile pe care mi le adusese acesta c m puteam increde in el, in toat voia, deoarece ei se si inteleseser1232 cu privire la fuga sa, i c Dumitru se arta gata s5.-1 ser veasc5.; i deci dup ce vom fi pus la cale cu el treburile noastre cu mare bgare de seatn, sl-i dau in scris aglduiala de a-i plti 5 000 de talen i dac as putea Inaptui, ajutorul su, eliberarea altetei sale. p. 229 Ne-am sftuit o bun: parte din noapte i la urm ne-am invoit ca peste o lun cind trebu ia s se duc5 la Alba Julia cpitanul cettii, imi va statornici o zi pentru ca, in no aptea aceea, s m: aflu cu // o bunl ceat: de insotitori ring cetatea in care el se va sili s imbete pe strjeri, avind apoi vin cu principele in locul unde 1-am astepta. i invoindu-m asupra acestora, dup ce i-am fcut citeva daruri si o fgduial in scris pe ntru 5 000 de talen i ce trebuiau pltii dup ce va fi slvirsit treaba, m-am apucat s in deplinesc citeva porunci ce mi le &Muse alteta sa prin scrisorile sale, si print re altele cea de a trimite oameni in grabl in unele prti din Transilvania cu scrisori de ale sale pe care le scria eltre doi nepoti ai si i atre alti boieri de fr unte din Tara Romaneasa, credinciosi de ai si, prin care <scrisori> le poruncea s vin de indat cu totii, sau o parte <din ei> la Baia Mare sl 2" Pare a rezulte de v.ici ca. initiativa fusese a lui Cercel care l-a trimis pe Dumitru la Sivtri pentru a-i da fagaduiala In scris ceruti de el, i nu invers cu m afirma Sivori. 56 www.dacoromanica.ro

rn intilneasc, deoarece pentru a-si recplta el libertatea avea nevoie de aju.torul meu, ca de un om a elrui credint. o ncercase si cl stiam bine cele ce ar fi de fcut; de aceea trebuia neaprat ca ei sa fie gata el indeplineasel <tot> ce leas porunci eu, cum ar fi s-i trimit fie intr-un loc, fie Intr-altul, ca si de a m Indestula cu bani de care as avea nevoie si, pe scurt, le poruncea s m: asculte Intocmai ca pe sine insusi, deoarece asa trebuia s se fac pentru elibera rea sa si el toti acei bani cu care m-ar indestula, i-ar scdea din socotelile ban ilor ce le d'iduse in pstrare la plecarea din Tara Romneasel si pe care li scpaser d e pripd, dupl cum fusese instiintat de noi. Nu au trecut nici cincisprezece zile si s-au inftisat cu totii, artind cea mai mare bucurie pentru stirile privitoare l a principele lor pe care Ora atunci Il crezuser mort, deoarece de atita timp nu p utuser afla neindoios ea ar fi in sigurant. Apoi m-au ludat foarte mult pe mine ca infruntasem asa mare oboseal si primejdii pentru a elibera pe alteta sa; mi-au art at scrisorile sale233 si mi-au spus Intr-un glas s preiau conducerea lor clci vor asculta de tot ce li se scrisese si el pentru libertatea altetei sale si-ar pune in cumpn averile si viata. Le-am multumit mult si le-am spus ea voi face tot ce imi st in putint, cu sfatul s i cu ajutorul lor, in actiunea <hotrit> pentru slujba principelui // si, deoarece cheltuisem mult cu multele daruri flcute ici si colo spre a cistiga bunivointa ac elora, m puteau ajuta si de acum inainte, <elci> nu-mi mai rminea din ce era al me u decit o mie de dinari de cheltuial, le-am spus c aveam nevoie de vreo 3 000 de talen i pentru cheltuielile trebuitoar e, (find fiecare din ei cite o parte234, mai ales el le artasem el spezele lncepe au s fie serioase, cu oamenii pe care trebuia s-i tin pe 11110 mine, atit pentru p aza mea eit si pentru cele ce le puneau la cale si care se ridicau la 25 pin la 3 0 g clteodat pink' la 50 de oameni si mai bine. I-am indemnat apoi s aib. Intotdeau na la indemin banii gata Ora la cei 10 000 de taleni p. 230 pentru once nevoie care s-ar ivi, mai ales cind ar reusi fuga altetei sale; si a m pregtit toate lucrurile in cIteva zile, cu atita drag si bunl intelegere, cum nici el puteam don i mai muilt. Dar cum am aflat el acel elpitan al cettii elzuse la bnuial din pricina vecinttii mel e atit de strinse si a lnsotitorilor pe care li tineam, am socotit el pentru a-1 sclpa de aceast team si m-a satuit si prea strllucitul Felician el ar fi bine s: mi retrag In Ungaria intr-un sat numit Totfallu"235 de sub stpinirea prea strlucitulu i domn $tefan B.thory 233 Repartitamente. arate? Tot acest pasaj are de scop doar lauda lui Sivori. Z34 In realitate s-ar prea ci acesta a fost scopul principal al chemrii boierilor. 233 Ttgii de Jos (in c om. Tutii MIgherus) sau Tiuvii de Sus (azi inglobat in orasul Baia Sprie, jud. Ma ramures). 57 Dar dac erau cele trimise de domn prin Sivori, de ce mai trebuiau ei s i le www.dacoromanica.ro

nu cel numit mai inainte din Transilvania, ci un alt magnat foarte puternic din Ungaria dlnd zvon c voiam s m. duc in Italia dupg ce vor trece zgpezile i gheata care erau la culme. Acest sat era la o depirtare de mai putin de o zi de drum d e cetatea Chioar unde stitea inchis principele. Prea strlucitul Felician i scrises e prea nobilului $tefan Bthory, bunul meu prieten, s binevoiascg a porunci, pentru inlesnirea i indatorarea mea si a insofie binevoitor. titorilor trnei, ca judel e acelui sat s." ne primeasc i s. Porunca s-a clat cu bungvointa indatoritoare ba s-a mai adugat ca s fim tratati cu cinste j ascultati ca <si cum am fi> stgpinii acelui sat unde am fost primiti i tinuti cum nu se poate mai bine timp de 40 de zile cit am timas acolo. p. 231 intilnindu-ne cu judele satului care pusese de la inceput s ne preggteascg lucru rile cele mai bune, stiteam acolo cu toate inlesnirile, si cum aveam intotdeauna link' mine in ascuns pe fratele <ace>lui Dumitru care ficea slujba i n cetate pe 11110 alteta sa, am scris principelui i i-am dat de stire despre tot ce se mtimplase i cg eu ma trgsesem impreung cu boierii In acel sat s i cg am dat zvon ci voiam s m duc in Italia de cum s-o face vremea bung pentru a risipi bgnuielile cgpitanului, dar cg Il asteptam pe Dumitru pentr u a afla ziva cind va fi preggtitg fuga. La aceasta mi s-a rgspuns am fAcut foar te bine cg am purces astfel i cg In curind cgpitanul va pleca la Alba Julia iar Dumitru, in care cgpitanul se incredea mult, va rgmine ca supraveghetor239 al ce ttii, in urma cgrui fapt va avea toatg inlesnirea de a tine ceea ce aggduise. Intr-o joi am primit scrisori de la alteta sa i instiintarea cg era plecat cgpit anul la Alba Julia i c Dumitru ii fgggduia sg-1 ajute sg fugg simbgtg noapte. $i c deci sg-1 asteptIm cu 20 sau 30 de oameni cglgri, bine inarmati, 2n satul unde locuiam i s-i trimitem un cal bun turcesc impreun Cu trei sau patru oameni imbrgca ti ca tgrani care sg-1 astepte toatg noaptea la o anumitg moarg din apropiere, l a o jurngtate de milg de cetate, ca slujeascg de cglguzg, iar noi s pornim indatg bagajele noastre spre cetatea Satu Mare237, posesiune a impgratului, ca sg ne f ie acolo tinute in pgstrare, ceea ce am si fgcut. $i pentru a le pgzi, am trimis pe un nobil florentin care stgtea pe lingg mine, numit Giovanni Masini238, om c hibzuit i iscusit239 si fortezza. Afirmatie in dezacord cu cele spuse mai inainte servea personal pe Cer cel ... etc. Vezi si mai departe incercarea lui Dumitru de a Osi un tovark's de actiune, precum i rolul apitanului grzii, adevhatul supraveghetor in lipsa apita nului cetii. Vezi i mai departe calitatea celui pus pe lingi 238 Proveditore de la 21 acel Dumitru Cercel dup aceea. 239 Ver es s, Documente, III, pp. 89-91. Pentru restabilirea numelui $ t. P a sc u, op. cit. pp. 72-73. 239 Di rica pito. 232 Satmar. vezi 58 www.dacoromanica.ro

apoi noi toti ceilalti am famas acolo nestinjeniti pentru a-1 putea insoti pe Dup ce am rinduit toate aceste lucruri si am pregtit un cal bun pentru alteta sa, intelegindu-m. cu boierii romni ca g stea fiecare la locuinta sa pentru a nu stirn i vreo tulburare, dar s fie in grajduri caii inseuati // cu tot echipamentul ca s poat porni de indat la drum, si dup ce am trimis doi oameni la o deprtare de trei m ile, la o anumit trec.toare pe unde trebuia negresit s treac alteta sa pentru ca s v in5. indat s dea de stire despre el si ca is incneam in acea clip.; i dup ce ne-am fi cut socoteal in totul am fi cam 60 de oameni clare, bine inarmati, m-am nchis n lo cuinta mea cu domnul Frangois Ponthus de la Planche, <avind> inima string de <gr ija a> ceea ce trebuia s se intimple. Am ajuns cu aceast stringere de inim pink' la miezul noptii i apoi pn atre ziu, in care timp, dac s-ar fi Infptuit fuga, am fi put ut astepta pe alteta sa, <socotind> graba pe care ar fi pus-o, alergind cu toat r epeziciunea, pentru a putea trece prin teritoriul Transilvamei noaptea. Vzind asa dar a la acea or nu se vedea venind nimeni, apoi fcindu-se orele trei patru din zi fr de nici o veste, am inceput s ne temem cu totii de vreo nenorocire. In acea zi s-au intors cei patru oameni trimii cu calul pentru alteta sa, raportlindu-mi c n u se atitase nimeni, decit c, auzind ei c s-a inapoiat apitanul cettii, li s-a prut c ar fi primejdios s mai rmin in acele prti, din care cauz am intrat la mare teang si mai trecind <Inca> sase sau opt zile fr s ne vin nici o scrisoare de la alteta sa <s i> nici un fel de veste, m-am hotrit g trimit la cetate pe un tinr ce-mi era devot at sub cuvint c ar vrea s vorbeasc cu niste soldati, cunoscuti de ai si, pentru ca s afle ce se intimplase. Mi-a fcut treab foarte bun, cci s-a inapoiat in patru zile, s punind c aflase e din cauza imprudentei si a temerii prea mari a lui Dumitru, se d escoperise c el voise s-1 ajute pe principe s fug, cci el dest.inuise acest lucru altuia pentru a-1 avea de tovars, dar acela dezvluise totul cpitanului grzii care a trimis Indat dup cpitanul cettii ce principe indat ce ar fi ajuns In sat. p. 232 s-a intors din aceast cauz i, dup fuga lui Dumitru, a poruncit s se punk' mai mare s traj. ca <6 fie> mai mult paz in jurul principelui, i-a dat pentru a-1 servi pe un a nume scrib cu numele de Miclos. Asadar. i-am trimis pe fratele lui Dumitru pe ca re-1 tineam pe ling mine ca prin multe cuvinte ocolite i cu multe fgcluieli s-1 hotra sc s vin la mine Intr-o noapte. Ceea ce s-a si fcut i dindu-i citiva bani, 1-am hotri t s duc scrisorile mele altetei sale si s-<mi> trimit rspunsul intr-un sat vecin de a colo la o persoara ce-mi era devotat, prin mijlocirea creia voi mai serie si pe vi itor, la nevoie. $i este vrednic de stiut c aceste natiuni, adic cea transilvnean i cea maghiag pot fi cistigate foarte usor cu aur, dupi cum mi se pare c. sint astzi <si> toate celelalte <natiuni> din lume. 59 www.dacoromanica.ro

Am scris pe aceasti cale altetei sale si putin dupi aceea am avut rispunsul cu p ovestirea piedicii <indmplate> i alte lucruri care se Intimplaser. n legituri cu fuga sa i s-a aritat foarte multumit ci am putut din nou atrag de partea noastri pe paznicul su i m-a instiintat c <acel> cipitan de Chioar, temIndu-se a am put ea face In once zi vreo se pregitea, Cu Incuviintarea guvernatorului Transilvani ei pe care-I Incunostiintase <despre acestea>, s trimit lntr-o noapte mai multi soldati In satul unde locuiam ca s ne idice pe neasteptate i s ne ucidi; de acee a s ne ingrijim s plecim din acel sat si si ne retragem intr-un altul, mai depirta t. tulburare24 p. 234 datoriti dirniciei sale ... stia tot ... i i pregitise apirarea (con bone guarde ) . . dar a socotit mai bine si se retragi.] iar cu toti boierii romani, am hoti rit s ne retragem intr-alt sat mai depirtat cu o zi de drum, numit iar patru din acesti boieri urmau si se duci In Transilvania, acasi la ei, atIt pentru mai mar ea // lor lnlesnire si din lipsi de bani, dot i pentru a nu trezi binuieli mai m ari. Si retinind din ei numai pe unul din cei mai de seam, in vIrsti de 50 de ani , numit banul Micali"242 si pe un altul numit Radul ceilalti s-au retras acasi l a ei In Transilvania, rimInInd ca s vin la once semn al meu cu once prile) i-as ch erna. Acest ban Micah" fusese omul cel mai Insemnat din Tara Romaneascl dup . Subcetate24', postelnicul243, [Sivori se laudi c aflase acest lucru Ina' de mai Inainte prin spioni principe, birbat de o prea frumoasi Infitisare, de mult suflet si de mare experi enti, si de asemenea si celilalt era un om foarte iscusit i astfel am mers cu ei i Cu domnul de la Planche In satul cellalt numit Subcetate, cu gIndul de a-1 lipsi pe cipitanul cetitii de once prilej de a ne ataca dar nu am fost scutit totusi de a trece Intr-o noapte prin cea mai mare primejdie, <anume> de a fi ucis de soldati transilvineni244 care mi-au inconjurat casa astfel c abi a am avut timpul de a m scobort pe o fereastri In gridini; m-am ascuns pn dupi ce se retriseseri245, clnd s-a ficut ziu.. fInterventii la Praga fi la regele Poloniei pentru eliberarea lui Petrul In acest sat am zibovit doui sptmtni i mai bine, si deoarece nu, stiam daci voi pu tea avea mereu prilejul de a serie altetei sale, i-am ficut o scrisoare foarte l ung .. ca i mai sus (vezi n. 232). [Sivori i atribule 245 "' Varaglia sat, com. Valdu de Jos, jud. 242 Bano Micali. Este Mihalcea Caragea, originar din Chios, inrudit cu Buzestii si chiar cu Mihai Viteazul. A pierit ei tuit de unguri dupa' omorirea domnului roman. "3 Postelnico Radulo. 244 De soldati pure di Transilvani. Aventuri, probabil ima ginarl. Gczy. 60 www.dacoromanica.ro

initiativa corespondentei pe care o Incearel acum Cercel prin instructiunile pe care i le trimite. Ar fi dupi Sivori o actiune sugerat chiar de el, care i-ar fi i ndicat anume ca sprijinitori in Polonia pe printele Campani si pe Possevino si ch iar pe papa Sixt al V-lea, cunoscut de Cercel de pe vremea cind mai era cardinal la Roma, pe lingI alti cardinali, pe care va socoti el.] Am avut, in putine zil e, rspunsul altetei sale care-mi spuse ci, dat fiind paza strict in care era tinut dup.& descoperirea fugii sale, nu avea nici inlesnirea, nici timpul de a putea scrie; totusi imi trimise asa cum putuse el mai bine, citeva scrisori foarte scu rte, adia una pentru pap5., alta pentru prea strilucitul cardinal Madruccim, alt a pentru prea strlucitul cardinal de Como247 si alta pentru strlucitul cardinal de Mondevi248, cunoscutii si prietenii si, crora le scria c nedindui-se putinta de a povesti intimplrile si nevoile <sale>, dat fiind paza strica sub care era tinut, de aceea tot sirul de trebuint: pentru liberarea sa si cI sanctitatea sa si domniile lor prea strluci te s binevoiasc a-mi da o incredere deplin si netgduit ca fiind cel care cunosteam adi ncul sufletului su si care voi sti s le dau seama despre toate, potrivit dorintei sale. Pe deasupra mi-a mai trimis scrisori cu acelasi continut <adresate> ctre r everendul printe Possevino care era pe ling regele Poloniei si mi-a poruncit s: scr iu deosebit sanctittii sale si acelor strluciti cardinali, trimitindu-le scurtele sale scrisori de incredintare si s rog pe sanctitatea sa s scrie maiesttii sale reg elui Poloniei ca, in calitate de principe crestin, s nu inglduie s: fie retinut pe nedrept de ctre transilvneni un principe care ii fusese intotdeauna // prieten si vecin bun, f5.0duind c nu va mai cluta nici un lucru din comorile sale, preacinduse a crede c: <ele> ajunseser in miinile turcilor si 61, <fiind> liberat, va sta i ntotdeauna la porunca maiesttii sale, stind in atirnarea sa, si pentru a o Incred inta despre aceasta, se va duce s locuiasa in Polonia ling maiestatea sa si va Intimplrilor le va fi scris pe larg de mine impreun cu tot ceea ce ar fi P. 236 da si ostatici pe cei doi fii249 nevirstnici ai si, care dei <Ifii> naturali, fuseser primiti la succesiunea domniei Trii Romnesti pe vremea cind domnea alteta sa multumit unor daruri mari pe care le trimisese in acel scop sultanu lui si pasalelor. Am uitat s v: spun la locul cuvenit c: acei fii fuseser salvati at unci cind am plecat din Tara Romneasal in Transilvania si a domnul Francisc Kendy poruncise s fie dusi la o mosie a sa250 impreun 242 Madrucci. Ludovico Madruzzi (m. 2. IV, 1600), episcop de Trento, cardinal, l egat apostolic in Germania. 247 Cardinale Corno, Giovanni Antonio Volpi, episcop de C omo, cardinal. Mondovi. 242 Cardinale Mondevi. Vincenzio Lauro (m. 20. XII. 1592), episcop cardinal de Marcu si Ionas. 250 In suo potrere. 249 61 www.dacoromanica.ro

domnul Kendy i luase sub ocrotirea sa i Ii crestea252 cu toat mretia grija datoria principilor, ca i dud ar fi fost fiii si, Intr-o posesiune a sa cu ddacele231 lor i cu o rud a altetei sale care avea grij. de ei i nsusi numit Dtseni253 n apropierea castelelor sale, in casa domnului loan Szab6 Slrbul254 , administrator al mosiilor sale. Pe fiul acestuia atunci un fink- de 15 ani, nu mit loan Slrbul255 mi 1-a incredintat tatl su, punindu-1 pe lIng mine cu mari reco mandri. Ne-a fost de asemenea mult recomandat de domnul Kendy ca i and ar fi fost vorba de cineva din chiar singele su, Inch am vrut s-i fac un serviciu folositor si prietenos i 1-am luat cu mine in Italia, anume la Genova unde a fcut mari progrese atit la carte cit si la deprinderi bune, potrivit dorintei printilor

Si ca s m Intorc la povestirea mea, alteta sa mi-a mai poruncit s insotesc scurta s a scrisoare pe care o scrie printelui Possevino In Polonia de o dare de seam <a me a> despre toate cele ce i se intImplaser i s-I rog, ca pe unul care putea s se fac a uzit de rege, s caute s-1 conving s-1 hotrasc pe rege s-1 libereze fiind gata de a pri i conditiile care D. 237 i s-ar // oferi. Dar pentru a preda aceste scrisori, alteta sa a poruncit ca cel e indreptate la Roma s fie duse de cei doi boieri romni care se aflau ling mine, a dic banul Micali i Radul i domnul de la Planche care avea insrcinarea de a spune d in gur sanctittii sale toate acele lucruri pe care nu le socotise cu cale de a fi asternute pe hlrtie. $i scrisorile indreptate in Polonia etre printele Possevino au fost duse de domnul Giovanni Masini florentin, si de asemenea el trebuia s completeze prin viu grai cele ce nu fuseser socotite p otrivite pentru a fi scrise pe hirtie. $i despre mine scrisese alteta sa el nu v oia ca eu s plec din acele locuri, dar c pentru mai mare sigurant. s m retrag In ceta tea Satu Mare, de unde ar fi urmat por-. nesc pe drum pe acesti boieri; iar la I ntoarcerea lor de la Roma, indat ce ar ajunge la Cracovia, oras din Polonia, treb uiau s-mi trimit un curier pentru ca eu s trec In acele prti si de acolo s m duc Cu sc risorile obtinute, dup cum se spera de la sanctitatea sa, s regsesc pe rege, eiruia imi mai poruncea fac, in numele sau, fgcluielile pe care le voi arta la timpul lor . lar in rstimpul in care acei boieri s-ar fi dus si s-ar fi Tutors de la Roma, alt eta sa voia ca eu s m opresc In cetatea Satu Mare, teritoriu al Impratului, unde a putea sta In sigurant i chibzui mai departe clack' as 251 Con le loro baile. 252 Pentru referinte, vezi $ t. Pasc u, op. cit., p. 90. 253 Datos =-- Ert4eni, com. Cuci, jud. Mures. 254 Gianus Zabo Ratiano. 265 Giovan ni Ratiano. Oare este until gi acelagi cu loan Racz, ajuns secretar al lui Mihai Viteazul pentru limba maghiari i pentru corespondenta latid, care teictindu-I p e drum a fost executat in 1599 idup victoria contra lui Andrei BAthory? 62 www.dacoromanica.ro

putea pune la cale cu izbind, in vreun alt chip, fuga sa. Si in ultima din scriso rile sale incheia, spunind c dac nu voi fi putut dobindi eliberarea so nici prin protectiile care se solicitau <nici> prin fug, ultima sa voint era trimit la Const antinopol pe domnul de la Planche care, ca francez, ar fi fost bine vzut de noul ambasador trimis in cele 01.0, in numele regelui prea creti n, numit domnul de Lancosme256 ca s-i dea de tire despre intemnitarea sa in Transi lvania, despre luarea averilor i despre toate celelalte imprejurri, pentru ca in urma acestor tiri, sultanul s trimit s-1 cear de la transilvneni, zicind c mai bine vrea s se incread in turci, dei cu primejdia vietii, deal s rmin. astfel // ru tratat pe nedrept in miinile acelor transilvneni crora nu le fcuse niciodat nici un ru i. c spera s gseasc mai p. 232 mult mila la turci cleat la acei transilvneni. Aceste lucruri a voit s mi le scrie cu de-amnuntul, temindu-se c intr-o zi s nu se pun capt putintei <de a scrie> i voia s-i liniteasc mintea, intiintindu-m de tot ce se afla in cugetul su.

Dup ce am luat cunqtint de cuprinsul acestor scrisori i 1-am imprtit boierilor, ei au spus c erau gata s fac tot ceca ce ar atirna de ei, dar c Inainte de plecarea lor a r fi bine s trimitem s. cheme i pe ceilalti boieri ca s vin pin la Satu Mare, s ne put m satui impreun asupra tuturor treburilor, lucru pe care 1-am f.cut bucuros, scrii nd indat. la ase dintre ei i mai adugind ca, la venire, s aduc destui bani257 pentru m arile cheltuieli ce aveau s se iveasc. Si deocamdat, deoarece nu stteam prea in larg ul nostru in localitatea Subcetate unde ne aflam, ne-am retras intr-o alta numit Media258, cale de o zi de Satu Mare, pentru a ne putea muta apoi in locul acela i ndat ce am fi cptat invoirea de la guvernatorul Ungariei256 care era in acea vreme domnul Ferdinand, conte de Nogarolam, italian, cruia i-am trimis o persoan potrivi t cu un dar destul de Insemnat aa cum se obinuiete a se face in acele ri pentru a dobi ndi acea Invoire, cci 256 Monsur de Lancosme. Jacques Savary de Lancosme, nepotul unui favorit al lui Henric al 111-lea, Villequiers ambasador al Frantei la Poart (1584-1589) dup Germi gny n. 293). (cf. Charrir e, llgociations de la France dans le Levant, p. 267, IV, Andnunt care reaipare de cite ori este vorba de chemarea boierilor, dei atunci c ind se retrage in localitatea Subcetate pomeneste de plecarea inapoi In Transilv ania a patru boieri din lipsa de bani! 258 Megyas. Sat, com. Gerusa, jud. Satu Mare. Ungariei (1526). 259 Ungaria superioar, trecut in stpinirea Habsburgilor dupa pdbusirea regatului 26 Ferdinand de Nogarola era fiul unui nobil veronez, fost ambasa.dor al lui Caro l al ,V-lea la Moscova. In calitate de dpitan de Satu Mare (1582-83) adusese une le servicii insemnate pe care le releva Possevino in scrisoarea sa din 19 decemb rie 1583 publicad de G. Bascap , In L'Europe Orientale", XIV, 1934, p. 26, artind d se bucura de mare trecere pe ling. Imprat.

www.dacoromanica.ro

din nevoia irvit In vremea din urm de a sine pe lingi mine multi Insofr loc de mare bnuial titori, nu a fi fost primit in acea cetate invoire <anume>. In asteptarea ei , am fost vizitat in acea localitate Media de multi nobili italieni si maghiari ce slujeau pe maiestatea261 sa imperial In functii de cinste in acea cetate Satu Mare si care ne-au oferit serviciile si ajutorul lor in once treab5.; si printr e altii m-am imprietenit foarte strins cu domnul cpitan Ottavio Spinola Caneti, n obil de al nostru genovez care din functii neinsemnate, inaintase in functii mari, privite cu cinste, In slujba impratului si era acum vicecolonel al cettii si comanda acolo, si de asemenea m-a m Imprietenit cu domnul Frederic Pongratz, nobil maghiar care vorp. 239 bea limba noastr si care era elpitan general al cavaleriei; II acestia doi mi-au fost prieteni osebiti si de un mare folos in multe imprejurri. Apoi peste c iteva zile s-a intors omul pe care il trimisesem la Casovia, la guvernator, care mi-a rispuns cu foarte mult bunivoint c m puteam duce in voie impreun cu insotitorii ei in cetatea Satu Mare, deoarece poruncise s fim primiti cu cinste si ajutati la once nevoie. Si astfel m-am dus chiar la srbtoarea Pastilor din anul 1586 In acel loc, unde am fost primiti cu multe atentii si cu multe dovezi de cinste si toti acei nobili italieni, germani si maghiari ne-au dat, care mai de care, banchete si ospete. In sfirsit s-au artat si boierii munteni pe care ti chemasem262 si mi-au adus mai inainte de toate 3 000 de talen i de cheltuial. Sftuindu-m cu ei asupra mijlocului de folosit pentru a trimite <pe cineva> la Roma la sanctitatea sa, toti se artau doritori de a merge acolo, dar le-am artat c dorinta altetei sale era ca s mearg ac olo cei numiti mai sus; dup ce am stat impreun citeva zile, am lsat la hotrirea lor s rmin cu mine sau s se intoarei la casele lor In Transilvania, 015: ce i-as putea i nstiina de eliberarea principelui. Au stat cu mine pira' la plecarea acelor nobil i la Roma; pentru care lucru am pierdut o sptmin atit pentru a scrie <scrisori> deo sebite sanctittii sale si celor trei cardinali pomeniti artindu-le toate cele inti mplate altetei sale, cit si pentru a lmuri prin viu grai pe domnul de la Planche si pe boieri de felul in care si se poarte la Roma si s se infitiseze inaintea sa nctittii sale. $i pentru ca s'a* fie primiti la beatitudinea sa i-am recomandat p rin scrisorile mele si prin niste scrisori aile printelui Ferdinando Capeci, rect or al iezuitilor de la Cluj, cltre prea veneratul printe Claudio Aquaviva, general ul iezaitilor de la Roma. Si astfel, porniti cum nu se poate mai bine, au plecat cu trei servitori si le-am dat de cheltuiari i pentru a se ajuta in once nevoie a lor, o mie de ducati unguresti. Am scris apoi in Polonia printelui Possevino i printelui provincial Gio<vanni> Paolo Campani, tri2" In textul publkat punctuavi a e gresit, fraza merend In continuare dup Maesta Cesarea. 262 Sivori continul s-si aroge i aici rolul principal. Dar aceasta insuficient si de aceea infviseazi stratagema" inchipuit de el. 64 i se pare totusi www.dacoromanica.ro

mitindu-le // mica scrisoare de incredinvare a altetei sale si rugindu-i sa bine voiasca a ocroti o fapta atit de buna i s binevoiasca sa se ingrijeasca induplece pe maiestatea sa ca sa nu se lase greu cu privire la aceasta eliberare, pentru ca la sosirea mea In Polonia sa gasesc lucrul pe jumatate fa'cut. Si 1-am trimis pe domnul Giovanni Masini s duel aceste scrisori impreuni cu informatii prin vi u grai despre multe alte lucruri trebuitoare i i-am dat 250 de ducati pentru aco pen cheltuielile, intrucit sus-numivii parinti se aflau atunci pe linga rege car e statea la Grodno, oras din Lituania, la hotarele Rusiei moscovite. Dupa ce s-a terminat cu aceste trimiteri, ceilalti boieri telnicul Oprea263. Toate aceste trimiteri fusesera facute dindu-se zvon despre P. 240 munteni si-au luat ramas bun spre a se inapoia acasa la ei, plecind care incotro si a ramas cu mine doar unul din ei, om de mare iscusinta, numit posalte lucrur i decit despre cele pe care le incercam. $i am scris altetei sale ce se facuse i c puyin timp dupa aceea voi vedea daca imi va putea reusi o stratagema in care incepusem sa-mi pun nadejdea pentru eliberarea sa, fiind indemnat de capitanul F rederic Pongratz si de capitanul Ottavio Spinla Caneti, cei pomeniti mai sus, dor nici amindoi s5. dobindeasca favoarea alterei sale prin vreun serviciu deosebit. $i era <stratagema aceasta> ca., asteptindu-se prilejul ca acel capitan al ceta tii Chioar unde era retinut principele se duca la Alba Julia asa cum facea uneor i pentru treburi pe care le avea la curte, numirii capitani dea cincizeci sau ma i muhi soldati de ai lor, care sal fie oameni alesi tot unul i unul, carora eu a s pune s li se faca straie firanesti (!); caci purtindu-se in acele tinuturi ind eosebi haine lungi, ei ar fi putut ascunde pe dedesubt fiecare cite un pistol i, pe linga acesta, ar fi putut sa-si mai poarte iataganul favis, dupa cum este ob iceiul pentru oameni de once fel. Acesti soldati imbra.cavi ca ;arani trebuiau s a mine niste care, aratind a fi pline de gnu si de alte grine pentru ca in ziva de marri chid era obiceiul sa se OA in fiecare saptamina, un bilci in piara din fata patrunzind Inauntru o parte din ei sau <chiar> to;i dupa cum // vor pu.. tea izb uti mai bine sa o cuprinda, lucru care ni se parea noua c s-ar putea face usor, c aci nu stateau <acolo decit douazeci <si> cinci sau treizeci de soldati care nu banuiau faptul, astfel ca> acestia s-ar trezi luati pe neasteprate. Si indata ce ar fi ocupara, noi Cu trei sute de soldati calari sub conducerea capitanului Fr ederic ne-am fi indreptat intr-acolo prin paduri pina intr-un sat locuit in cea mai mare parte de romni, cam la o mill departare de cetate <de unde> la un semn a l <oamenilor> nostri, am fi putut sosi intr-o clipa i pune stapinire pe <cetate> deoarece nauntru nu era o garnizoana care ar fi putut opune vreo rezistenra. $i dupa ce am fi eliberat pe 263 Oprea postelnicul, trimis de mal multe ori de Petru Cercel cu misiuni diplom atice in Transilvania in anii 1583-1585 (Hurmuzaki, XI, pp. 826-828). 65 cearii care era tirgul acelui tinut, s se apropie mestesugit de poarti p. 241 www.dacoromanica.ro

principe, am fi 15sat apoi cetatea ca s5. fie> vinut5 in numele Impratului, c5rui a Ti apartinea in temeiul drepturilor si a reclama;iilor impotriva transilvnenilo r, Intrucit pe vremea imp5ratului Maximilian264, acesta o z5logise pe 30 000 talen, pe care voind s5.-i Tnapoieze i se codeau pe motive de tot felul; si era mula vreme de and Impratul era tare sup5rat din aceast cauz5 i domnea Tntre ei netntelegere. s5. reia cetatea, transilv5nenii fincerari pe linet guvernatorul Ungariei pentru eliberarea lui Petrui Imp5rtsind printr-o scrisoare acest end altevei sale care si-a dat incui Insuflev indu-m5 pentru acest plan, am poruncit s5 se fac in tain5, in mai multe locuri, a cele straie Orinesti sit asteptam s plece la Alba Iulia c5pitanul cet5vii. Dar pe ntru a fi mai siguri despre toate, discutam Intre noi, sus-numitii c5pitani i al mine, dac ar fi bine s5-1 instiinv5m <i> pe domnul conte de Nogarola, guvernatoru l Ungariei pentru imp5rat, cum viirgarea stiintat. am mai spus. Si dei nu lipseau acei care erau de alt5 p5rere, aducind Tnainte mo tive temeinice, ne-amles totusi c trebuie neap5rat s fie tn.dus la Casovia unde st a domnia sa prea strlucit5; povestindu-i lucru i acesta v. 242 Astfel c hand posta, apitanal Frederic Pongratz i cu mine ne-am pl5cIndu-i mult la prima vedere, ne-a amlnat ca s mai discut5m alt dat5, in Me zi, dar nu l-am mai g5.sit In prima sa dispozitie; II ne-a ar5tat c5 se teme de a fa ce un lucru care ar putea aduce tulburare intre maiestatea sa imperial5 si sultan cu care transilvsnenii erau aliati i maiestatea sa 2n armisti crul acela> fr stirea sa, ar fi fost mai nimerit; ins5 c odat5 ce a aflat iu; in Incheiere, domnia sa prea strlucit5 a spus c dael am fi svirsit <1udespre aceasta, era dator, ca slug5 a maiesttii sale imperiale s instiinteze mai i ntii pe maiestatea sa pentru ca s ne dea consimt5mIntul dup5 cum spera va si face deoarece Intelesese dot de bine era ticluit5 stratagema i cit de Indrept5tit er am s. o Tncerc. Cpitanul Frederic si cu mine am fost foarte sup5rati de aceast piedic5 ne-am cit c n e-am sftuit cu contele In aceast5 privinv5 dar, dup ce am ar5tat domniei sale prea str5lucite neprcerile care puteau s urmeze din cauza IntTrzierii, neputind c5p5ta un rspuns mai bun, am incheiat rugindu-1 in sf irsit s5 ne facI favoarea de a trimite, pe cheltuiala mea, un curier expres eitr e imp5rat, pentru ca s5-i putem cunoaste hot5rirea clt mai curind. Dup5 ce a fos t trimis curierul, c5pitanul i cu mine ne-am Intors la Satu Mare unde asteptau p regtite hainele i carele alegindu-se in tain5 oamenii care trebuiau "' Maximilian al II-lea (1564-1576). 66 www.dacoromanica.ro

s fie folosi0; nu am dezfluit lucrul decit numai la sase sau opt persoane mai de s eam, crora le-am dat bani i le-am fcut mari fgduieli. Dar i cum norocul care intotdea una m-a prk'sit in toiul unui lucru pornit nu sosise inc vremea hotrit pentru eliber area principelui a fcut ca maiestatea sa s. ridice chestiunea in consiliu; si nu numai c5. nu a aprobat-o de teama s nu strice conventiile pe care le avea cu sult anul, dar a poruncit domnului conte guvernatorul s. m' fac s plec din Ungaria cu to ti insotitorii mei, fiind determinat la aceasta, dup cum imi scrisese domnia sa p rea strlucit, si de o rela0e despre mine care fusese dat cu putin mai Inainte la cu rtea maiesttii sale, cum c eu stteam la Satu Mare cu o suit numeroasa i c nu se stia in ce scop, i cs eu eram un om fr astimpr i pornit spre aventuri, c robisem sufletele tuturor acelor soldati cu drnicia pe care o artam, asa c domnul conte mi-a scris s i mi-a adus la cunostint porunca maiesttii sale imperiale care imi hotra ca in opt zile, sub primejdia averii si a vietii, s ies din regatul Ungariei cu toti cei din slujba mea. [Sivori alear g. la Nogarola. Dar acesta i spune 6'] tot ceea ce ar putea face pentru mine ar fi s inchicl ochii pentru vreo douzeci de zile ca s pot pleca din Ungaria cu mai putin trud.

M-am tutors deci la Satu Mare foarte suprat si am trimis indat un om in Transilvania la domnul conte Francisc Kendy, cerindu-i ajutor i sfat asupr a acestui fapt neasteptat; am scris de asemenea la doi boieri romani ca s vin pin. la Satu Mare si s-mi aduc ceva bani. Si in acest timp, pe cind asteptam rspunsul, a sosit inapoindu-se din Polonia, domnul Gio<vanni> Masini pe care il trimisesem la printele Antonio Possevino al crui rspuns mi-1 aducea, spunindu-mi 61 Ina de la zvonirea captivittii principelui se hotrise el de la sine s vorbease cu maiestatea s a regele Poloniei pentru eliberare, gsinclu-1 pe rege foarte bine dispus pentru a ceasta, dar c astepta un prilej bun pentru a inatura bnuiala transilvnenilor c lucru l ar putea s ajung la auzul sultanului; czi ei tgduiser mereu c principele ar fi inchi ; i acel .printe seria c urma s vad in curind pe maiestatea sa, dat fiind c pentru se rviciul ei trebuia s plece la Roma si cu prilejul pornirii sale la drum va aduce vorba cu tot dinadinsul despre 1/ chestiunea principelui s i va face acea Indatorire la care se socotea legat ca crestin, Incheindu-si scri soarea cu indemnul s-mi pstrez voia bun i s am incredere p. 244 Au venit apoi foarte curind in Transilvania cei doi boieri romni adus cam o mie de talen. Artindu-le cauza plecrii mele, i-am Imbrbtat, spunindu-le c ndjduiam ca datorit scrisorilor pe care le asteptam de la Roma, alteva sa va fi cu sigurant eliberat i i-am retinut <pe ling mine> pin la plecarea mea; apoi s-au intor s la casele lor, asteptind 67 www.dacoromanica.ro

pe care urma s le trimit265. Am avut apoi rspunsul domnului Francisc Kendy care s-a artat foarte suprat de porunca ce-mi fusese dat de a pr.'si Ungana si imi sc ria asadar c daca mi-ar veni la socoteal s. rmIn acolo, 2mi trimitea scrisori catre domnul Gaspar Magoczi, magnat din Ungaria si un foarte bun prieten al lui, cruia Ii scria c. de dragul su s m primeasa Cu oamenii mei in castelele sale si mai Cu seam tntr-un castel numit Munkcs, tura cineva. Aceste scrisori mi-au fost foarte plcute si m-am hotrit s. m. 'due fr int Irziere s5.-1 gsesc pe acel nobil si s m opresc sub ocrotirea lui pink* eind cetate bura i puternic de unde nu era nici o team c m-ar putea cap-

a scrie si a putea cplta rspuns de la altera sa, areia nu avusesem inc. dau de -tire d spre aceast IntImplare. putinta Ne-am dus deci, lutndu-ne rmas bun de la Satu Mare in acel loc trit> Munkcs [La Munkcs este bine primit de Gaspar Magoczi, om de 80 d e ani, care 2i spune s se considere stpInul castelului ... etc. ti scrie lui Cerce l. Acesta ii vesteste viitoarea sa strmutare din Chioar, fr a cunoaste noua sa dest inarie. Sivori mai invoc in Memorial ivirea unor cazuri de cium in chiar casa unde era gzduit pentru a-si justifica plecarea. Fiind de asemenea sftuit in acest sens si de boierul care era cu el al crui nume 21 d ceva mai departe un Radu deosebit de postelnicul Radu el hotrste mearg impreun cu acesta la Cracovia s astepte acolo re Intoarcerea celor doi boieri trimisi o dat cu Ponthus de la Planche cu scrisorile lui Cercel la pap. Plecari cu dou trsuri si escortari de 12 clreti, ei sosesc dup pat ru zile la Cracovia unde are loc Intilnirea asteptat. Sivori pleac la 15 august la Grodno, oprindu-se la Varsovia la nunriul din Polonia care li recomandl cea mai mare discretie. Lsind pe boieri la Varsovia se Indreapt cu La Planche spre Grodno , amIndoi imbrcari in haine mai simple (habiti positivi). Ei cltoresc cu o trsur foar te usoar5. (una spedita careta), ajungind la Grodno (Grotna) in zece zile. Se du c la un han mai purin cercetat si noapteir se strecoar la printele Campani. A doua zi merg in audient tainia la rege cu oareca re team (!) pentru c acesta ar fi aflat de planul lui Sivori de a ocupa cetatea Chioar!. Urmeaz relatarea audientei. Sivori Inatiseaz. scrisoar ea papii Insorind-o de o cuvIntare in bimba italian, tradus pe latineste de Campan i. Sint concediari cu vorbe bune si trirnii s astepte rspunsul la Cracovia. Mai er a asteptat de rege doar reIntoarcerea lui Posse265 Expunerea este destul de confu z. In ce directie avea s plece Sivori, intrucit nu primise aspunsul lui Fr. Kendy , plri atunci? El spune totusi c i-a retinut pe boieri pink la plecarea sa! Am cre de c Intr-o primI fazi era vorba de plecarea In Polonia, si numai dupl primirea v estilor de la Fr. Kendy s-a Indreptat Sivori spre MunkAcs. Dar rmine nedumerirea cu privire la retinerea boierilor pink' la plecarea sa anterioari comuniarii lui Kendy. 68 www.dacoromanica.ro

-vino de la Roma. Dar regele moare de apoplexie i Sivori afl vestea aceasta la Cr. ciun. Boierii romani descurajati anunt el se retrag in Transilvania; vor fi intot deauna gata s rspuncl la apel, dar nu vor mai putea da bani! Sivori rmlne la Cracovi a impreun. cu La Planche i chiva romani de mare credint. i ndejde" ... Este poate o intrebare ce anume mai putea spera de acolo o dat ce murise Stefan Bthory care ci rmuia de departe Transilvania? Ce cuvint ar fi putut avea in aceast. chestiune Za moyski, chiar claci era cumnat cu tinrul Sigismund? Tranzactia incheiat acum indir ect prin rectorul iezuitilor din Cracovia, cu Pgduiala de a-i plti acestuia o mie d e scuti", iar marelui cancelar Zamoyski patruzeci de mii de scuti" (garantati de o polit solidar a lui Sivori si de la Planche, in cazul elibefrii lui Cercel) pare un adevrat basm. Pentru mai mult. credibilitate Sivori adaug ca se bizuie pentru p lata acestor bani pe boierii romni! Dar zbava datorit fr.mintrilor interregnului din Polonia si lipsa tot mai accentuat de bani impun alte solutii. Este trimis la Pla nche la Constantinopol pentru a actiona de acolo. Dar Sivori fmine in Polonia. De acolo Intelege s conduc operaAfl de prezenta lui Cercel la Hust dintr-o scrisoare a lui Kendy. Se convinge trimitind pe un servitor al su in imprejurimi. Iarsi se s tabilesc legturi multumit unui soldat al cettii. Se porneste o corespondent cu prizo nierul. Sivori precizeaz c si-a trimis servitorul cam la mijlocul lunii iulie 1587 . Dar tot atunci afl din Transilvania c cei mai multi boieri romIni trecuti in Tra nsilvania s-ar fi reintors in Tara RomneascI cu banii pe care primiser de la Cerce l! Dintre boieri nu mai rrnseser credinciosi domnului decit banul Micah" i cei doi Radu i inc vreo doi-trei. Anecdota reapare cu siretlicul soldatului pentru a intr a in contact cu domnul. Acesta ti scrie lui Sivori o foarte lung scrisoare (!) ce se incheie cu cererea de a-i trimite vreo doisprezece oameni de ndejde i cu un c al bun turcesc care s-1 astepte intr-un sat unguresc la dou leghe de cetate patru luni in ir. Sivori organi.. zeaza lucrul de la distant-1z', mai trimite si o scu rti scrisoare stlpinului su, ramine mai departe la Cracovial and afl la 7 septembri e c domnul a fugit si se afl liber la Casovia rmine mut de fericire. Alearg la domn care declar cu emotie c lui mi datoreste viata i libertatea, si nu s-ar putea plti nici chiar dac ar imprti cu el domnia! Interesul anecdotic este mentinut de povest irea evadrii Sivori joac din nou un rol de prim plan in negocierile cu guvernantii Transilvaniei dispusi la anumite sacrificii pentru a obtine de la Cercel acerea asupra intemnit.rii sale i a jefuirii comorilor trans, portate de el In Transilv ania. Din partea Transilvaniei era insrcinat s. trateze Fr. Kendy, iar din a lui C ercel insusi Sivori. Suma oferit ar fi fost de 150 000 de ducati de aur, boierii romIni ar fi fost doritori s se ajung la o intelegere, dar contele de Nogarola 1-a r fi Indemnat si cear indoitul acestei sume. Kendy ar fi propus s fie trimis Sivori la Alba Iulia pentru continua69 www.dacoromanica.ro

rea negocierilor. Dar Cercel a refuzat. In ultima faz ' Sivori 1 insoteste pe Cer cel In c616toriile sale pidi la plecarea spre Constantinopol. Pretextind Memoria l vechea dusminie a lui Hassan pasa, aga ienicerilor fats de el pentru fapte petre cute dup spusa sa cu sase ani in urm, devotatul Sivori it infrunte soarta la Const antinopol. De alt. las5, pe Cercel s" plece singur minteri Intr-un pasaj din Memo rial el se arat nemingliat de faptul 61 nu apucase s plece n solia sa in Frarqa cu clteva zile mai inainte de fuga lui Cercel!] www.dacoromanica.ro

FRANCESCO VINCENTI (? dupa dec. 1583) * Autorul scrisorii de fat nu ne este cunoscut din alt. izvoare. El era unul din Insotitorii lui Petru Cercel, fr ca s. putem sti In ce mom ent i s-a alturat. Expunerea situatiei pe care o d aici rspunde desigur la Intrebril e lui Germigny din scrisoarea acestuia din 9 decembrie. Din cuprinsul drii de sea tn trimise acum se poate vedea c ea imbrtiseazI un interval mai lung In care ambasa dorul a rrnas fr asemenea informatii, fiind nevoit a scrie el. Este sugestiv faptul c li scrie lui, si nu direct domnului instalat de el, sau lui Franco Sivori. Pen tru acesta din urm o explicatie s-ar afla In faptul c misiunea pe care i-o Incredi ntase clomnul catre regele Stefan Bthory al Poloniei fusese contramandat din Indem nul ambasadorului. In adevr titre Henric III al Frantei, plecat din Polonia f.r a f i renuntat la coroana ei, si rege/e ales In locul ski, nu existau raporturi de n ici un fel, si nici un fel de bunvoint. Se poate ca aceast contramandare s fi pricin uit o Incetinire a corespondentei domnului (prin Sivori) cu protectorul mai puti n actual din Constantinopol. Din rapoartele lui Harborne, ambasadorul englez la Poart, se stie c. solul regelui preacrestin era de o mare si scan71 www.dacoromanica.ro

daloasi zgircenie. Ca atare s-ar pirea c existi o conexiune 1ntre doui fraze apa renr nelegate 1ntre ele din scrisoarea de fafi: anume stirea c domnul i-a dat lui Giacomo Alberti arenda vmilor din Tara Romaeasc i recomandarea lui si nu uite serviciul" c uvenit lui Germigny. Noi am traduce in termenii de azi acest serviciu" printr-un comision asupra acestei tranzactii. Se vede dimpede din alcituirea frazei prece dente cI Germigny nu cunostea pe Nevridi, i poate nici pe Giannachi", ci doar pe fratii Tomaso g Giacomo Alberti. Probabil c g il mio pachete trimis de Vincenti lui Germigny prin ,,Giannachi i Marzocco, virul lui Giacomo, era tot un plocon si nu o simpl scrisoare. Alturi de aceste indicii care meriti si fie urmrite si mai departe, textul lui Vincenti aduce informatii interesante cu privire la daruril e ficute de domn marilor boieri, probabil boierilor de divan, pe care ii ospteazi deoparte dIndu-le i daruri lnsemnate, spre deosebire de osptul al doilea pe care 11 di altor 40 de boieri, cirora nu stim ce daruri le face, deoarece informatia relativi la suma la care se ridiel darurile (70 000) pare s fie o sumi globali c uprinzlnd totalitatea gratificirilor acordate, i deci si cele ale celor 12 boieri mari. Nu stim cum se impaci acest gest al dornnului cu informatia transmisi de Harborn e la 27 ianuarie 1584 despre sistemul introdus de Petru Cercel de a stoarce bani d e la marii boieri. (Tappe, Documents concerning rumanian history (1427-1601) ... p. 45). www.dacoromanica.ro

CATRE AMBASADORUL GERMIGNY' [Dare de searn despre Petru Cercel] 1583 decembrie 22, Bucuregi

Excelenta sa este sn.toas i voioas i f. 29 foarte atenta i zeloas pentru cultul di vin. Face bun dreptate, nu sea' niciodat. In inactiune, i imparte timpul cu sirguin cioas msur, pstreazl un stil, o ordine demn de el, i cirmuieste si conduce statul cu a ita socotint modestie, inch se mirk' oricine. Nu cedeaz nici la frig, nici la cldur, nici la foame, nici la sete, nici la once alt neajuns, ci tine divan in fiece z i In mod obisnuit pin la amiaz i adeseori i dupa aceea2, ascultind cu buntate si pe graci intocmai ca pe bogati, ins iubeste i ocroteste mult srcimea, si nu ingduie s i se fac5. vreo Impovrare sau once fel de impilare. Nou despre Petru Cercel, publicat in Revista istoricr, XXI, 79, 1935. s Quiruii, editorul propune: pin la chindie. Traducerea s-a ficut &pi textul redat de A. Cior In escu In anexa articolului 73 www.dacoromanica.ro

La 1 decembrie (dui:a vechiul calendar, caci curtea se sine de stilul vechi) exc elenta sa, stind la masa cu vreo 12 din marii sal boieri3, toti au fost claruiti , ba cu o haina de tesatura de fir captusita cu samur, ba cu o hain de brocard captusiti si ea cu samur, ba cu una de tesatura de fir fara samur, i altora le-a dat cite o haina de damasc cramesin"4 si de felurite alte culori, sau de postav fin, potrivit cu rangul persoanelor, astfel incit aceste daruri puteau costa ca m doua mii de ducati. In ziva de 6 a acestei luni, In ziva de sfintul Nicolae, s tind de asemenea la masa cu vreo patruzeci de persoane, s-au inchinat paharele c u diferite urari tn sanatatea excelentei sale, printre care trei urari au urmat una dupa alta: prima in sanatatea sultanului, a doua In sanatatea maiestatii sal e preacrestine5, a treia si ultima In sanatatea mariei voastre ei 11 admira i 11 privesc ca pe un zeu venit pe pmint Zilele trecute a venit aici domnul Tomaso Alberti"' cu multe blanuri fruilustrisime: si a facut daruri de mai bine de 70 000 de bani gata6, astfel c aces t domn nu numai el e iubit dar chiar adorat de popor, caci se vede ciar moase de samur, dintre care a dat o cantitate pentru blanirea unei haine a domnu lui principe, iar celelalte i le-a vindut, iar excelenta sa i-a dat dousi haine de stof. fina si de 'ukase i doi cai de pret. Si pe deasupra a dat domnului Giaco mo, fratele acestuia, toate darile din Tara Romneasel, in tovarasia unui Hiot, nu mit Nicolo Nevridi8 venit de citeva zile din Moldova si se spune ca va veni ca al treilea tovaras Signor Giannachi9. $i cit a fost domnu l Tomaso aici, eu i-am amintit din nou domnului Giacomo despre serviciul cuvenit mariei voastre, care mi-a raspuns ca va avea grija. Alta data, s-a spus c domnul Franco era desemnat ca ambasador in Polonia, domnul Zuan de Polo11 pentru trebur ile din Ragusa, iar Luca pentru a duce o scrisoare12 In Franta, Ins. aceasta Insa rcinare a lui Luca a fost una canruzbusa". Despre domnul Zuan nu se mai vorbeste , nu stiu din ce cauza, apoi cit despre domnul Franco, cum va fi auzit maria voa stra ilustrisima, nu a mai mers in Polonia dupa cite aud, pentru el d. principe schimbat parerea potrivit cu cele ce i scris rin contra acestei intentii, i desi gur a ramas foarte incurcat13 XII de suoi primati boierii de divan). Culoarea rosie-cIramizie foarte pretuitI. 5 Regele Frantei Henric al 111-lea de Valois. Settanta millia di contanti. 7 Po ate acelasi care a c5ltorit prin Moldova in 1612 si 1613 cu m'irfuri spre Liov. 8 Vezi N. Iorg a, Istoria Comertului, I, cartea a II-a. Nicolaie Nevridi, zis Domestic, grec din Constantinopol, era vamesul lui Aron pini ce-1 osindi la moarte ca si-I despoaie. E numit i Nicor4i Nicoresi. Este desigur unul si acelasi cu Ie nache Simota, zis si Simion grecul, care va fi martor In procesul lui Petru $chi opul cu Giovanni de'Manni Poli (vezi Hurmuzaki, XI, p. 318). 1 Sivori. 11 Giovanni de'Marini Poli. 22 Qualche pacheto. 23 Invaghito. 74 www.dacoromanica.ro

pentru c nu a dobindit acea cinste i totodat pentru multele cheltuieli pe care le-a i fcut. Dar aa e de mare respectul pe care il poart mriei voastre, inch accept totul cu voie bun fr a se vsita, dei stilt unii care zic c mria sa ilustrisim." i-a impiedicat cltoria Dat in Bucuresti 22 decembrie din 1583. FRANCESCO VINCENTI P.S.: [A primit in casa domnului Franco scrisoarea lui Germigny din 9 decembrie. Ateapt cu nerndare s afle] c mria voastr a primit azio pacheto trimis cu d. Giannachi, dar incredin%at lui Giorgio Marzocco, vrul d omnului Giacomo Alberti, venit impreun cu zisul domn Giannachi 14 Adici Germigny care apare aici la persoana a treia. www.dacoromanica.ro

G. P. CAMPAN! (? dupd 1587) Iezuitul italian G. P. Campani, numit provincial al Societtii din Polonia dup moar tea dui Francesco Suniero (in ianuarie 1580), are unele tr.sturi comune cu Possevi no. Gsim la el acelgi amestec de diplomat si de ecleziastic, de sentimentalism re ligios si de atentie indraptati totodad spre realittile materiale. Mai putin sec ca Possevino, i mai caustic, avind si o ptrundere psihologici real i un oarecare si mt ail umorului care transpare. in unele trsturi ale portretului noudui rector Gap ed, el pare mai degrabI interesat de oameni deck de probleme. In afar de prcipriile sale experien te sau realizri, de care se mindreste, punindu-de intr-o paralel avantajoas ou cele ale lui Possevino el mai noteazI o serie de observatii i informatii care ne ofe r un material pretios pentru surprinderea unor aspecte mai putin cunoscute ale oo nditiilor din Transilvania. Ca si la Possevino observrn la el o tendint de a se op ri la elemente de suprafat, neciutind cauzele unor neajunsuri i multumindu-se une ori ou solutii mai milt aparente. De exernplu in privinta indeprtrii din Cluj a ac elui Saxon" care i rulbura" pe magiwii iezuiti de la catedra colegitslui arian ri val, sustinut de orIsenii din Cluj. Se increcle foarte des 'in apa76 www.dacoromanica.ro

mule inseltoare. Nu descifreaz dispozitiile reale ale viitorului guvernator Gczy, a sa de plin de atentii la Oradea, dar pe care le va cunoaste apoi, fr mare bucurie, la a doua sa venire sedere In Transilvania (noiembrie 1585 ianuarie 1586). Nu-s i d seama c toat iubirea pe care o atribuie dregItorilor i noblilor pentru Lelesz i este inseltoare; nu e deeit re tarea ocrotirii categorice a catolicismului si a slujitorilor si din partea regelui Stefan Bthory. Moartea acestuia a Insemnat i risipirea acelora in noiembriedecembrie 1588. In sfirsit i propune ca cea mai glo rioas realizare, convertirea celor tdoi medici ai curtii Squarcialupi i Blandrata , care nu ar fi putut fi decit fonmaill, dar care in cazul acestuia din urm ar fi constituit un triumf ail bisericii romane asupra unuia dintre fostii capi ai er eziei" antitrinitariene. Cele dou'l elltorii ale lui Campani in 1585 au fost provocate in primul rind de s itua0a intolerabil din sinul conducerii Colegiului, din cauza conflictului perman ent dintre rectorul polon Vangrovitius" Wuyek) i printele ungur $tefan Arator" (S znt) care denunta cu indignare regimul instituit acolo, iar apoi din nevoia de a f rina initiativele prea generoase ale noului rector Capeci, pe care tl alesese i II adusese la prima sa venire In Transilvania. Mai trebuiau Implinite i unele do rinte imperative ale regelui: adoptarea cit mai grabniei a noului calendar, pune rea bazelor colegiului de la Alba Iulia, ba chiar lutemeierea unui colegiu i la O radea! Dar asupra acestui ultim punct Campani este ferm hotrit s nu-1 urmeze pe re ge, ci dimpotriv, s obtin ca banii promisi in acest scop A.' fie afectati rezidente i din Oradea pentru nevoile sale. In ajunul pleerii sale din Transilvania Campani nu reusise inc s rezolve problema destul de complicati a aflrii unui succesor lui Leleszi. El sugereaz'l corespondentului s'u, cardinalul Bolognetti, nuntiul apost olic de pe ling $tefan Bithory (bineinteles pentru ca acesta s comunice sugestia r egelui), c rectorul Ferrante Capeci, ar fi persoana cea mai potrivit pentru a-1 in locui cu conditia s fie gsit un rector capabil pentru Colegiul de la Cluj. Totodat, sttil de oboselile unor cIlItorii atit de lungi constient de piedica real constit uit de imposibilitatea unor legturi frecvente i statornice intre puncte atit de de prtate, ca Alba Iulia i Cracovia, el propune n septembrie 1586 generalului iezuit ilor Aquaviva fie instituirea unei provincii" iezuite separate cu sediul la Casovia, fie crearea unei vkeprovincii a Transilvaniei. Cu alungarea iezuitilor din Transilvania inceteaz i contactul lui Capeci cu problemele acestui principat. www.dacoromanica.ro

CATRE UN ADRESANT ANONIM DIN POLONIA' .1584 februarie 7, Alba Julia. [... Aflind de sosirea sa, vin de pretutindeni s.-1 asalteze trimisi ai oraselor , satelor si nobililor ca s cear preoti ... orenii din Tirgu Mure nobilii din Turda]. Aici la Alba Iulia au venit vreo 30 de secui, nobili si domni de seamn, numiti L azar2 si in fiecare zi struie pentru preot. Azi au fost trimisi doi nobili romni d in Lugoj si Caransebes, provincie romnease, spre a cere un preot pentru prtile acel ea, adaugind: Dac va veni cineva va avea de pstorit 60 de sate care nu vor s-si dea copiii ereticilor s-i boteze". A venit azi din Timisoara un altul3 in casa cruia si-a dat duhul cu pietate, printele Sfon1 Traducerea s-a fkut dupa textutl latin publicat de V er es s, In Epistola et Acta lesuitarum ..., II, p. 30. 2 Lazir de SzSrkegy. 3 Un ragusan. 78 www.dacoromanica.ro

drata4, in ziva de 10 noiembrie 1583 ... zicind d dac5. am merge acolo am putea s5 trecem In cea mai mare sigurant in Bulgaria si Rascia5 spre marele folos i min gliere a crestinilor Voiam cu tot dinadinsul s ajung acolo pin. la Timisoara Impre un cu pkintele Valentin ungurul i cu printele Vangrovitius" care intelege orisict ac ea limb slav, sub cuvintul de a recupera ce a lsat acolo defunctul pirinte Sfondrata: dar ne opresc ai nostri, zicind c51 nu e v oie s5 se mearg5 fk o scrisoare a principelui: i c triumvirii" nu ne vor da nicide cum scrisoare, i dup5. aceea, dad s-ar afla acest lucru ne-ar diuna in comitiile viitoare i ar duce la ingrdirea puterii noastre, Ingrdit destul prea destul pin acu m de dtre articolele din Turda. Am fcut un pas mai departe cu Squarcialupi9 i Bla ndrata9. Acela mi s-a mrturisit oral si In scris. Cellalt m tem este la .pimInt si de nelndreptat Ar vrea s dau pe Maximi pe ling sine, ca s: ingrijeascl serios de el: ofer colegiului o poman5 insemnat5 pentru acest lucru, i ca acesta s fie stpin pe lucrurile sale alci nu are pe nimeni devotat care s vrea s stea cu el si pe care s-1 and i se spun e: Dar Maxim este de alt religie, vreti oare s5.-1 trageti la voi?" zice Eu voi d a legImint n scris cu jurmint c: nu voi vorbi cu el despre religie" Dar Maxim se r oagi mult Iezuit care avusese grija catolicilor din regiunea Timisoara aflavi sub jugul tu rcesc. 5 Serbia. Valentin Lad& iezuit plin de energie care a desfsurat o activitate neobosit in var a secuilor si in Banatul crestin si a secundaz acviunea lui Arator (Sznt6) in reg iunea Oradea. a Forma latinizat a numelui iezuitului polon Iacob `37uyek, rectorul Colegiului iezuit din Vilna, trimis In Transilvania in octombrie 1579 da cerere a regelui Stefan Bithory ca rector al Colegiului nou infiintat la Cluj, (Vezi in Cala tori, II, aspecte ale regimului instaurat de el in colegiu). 7 Adic cei tre i prezidenti A. Kendy, L. Szombory si W. Kovacs6czy insircinati cu guvernarea Transilvaniei in intervalul 1583-1585. Este a doua formuli adoptat in cu rsul minoritvii lui Sigismund Bithory si care constituie o etap intermediar intre g uvernarea colectivi a senatului din intervalul 1581-1583 6 concentrarea puterii n antinile unui singur guvernator (I. Gczy) din faza final 1585-1588. Medic italian al lui Sigismund Bthor y, mostenit de acesta de la printele su Cristofor Bathory, mort in mai 1581. Apar tinea religiei reformate, i desi se mi.= foarte indatoritor fati de iezuiti, acestia ciutau cu tot dinadinsul s puni pe 11110 pri ncipe un medic catolic. Jacques Bongars l-a cunoscut la trecerea sa prin Transil vania in 1585. 9 Medic foarte priceput, el este totusi mai cunoscut ca adept si propagandist al unitarismului, la care ajunsese si-1 converteasci si pe loan Sig ismund Zipolya (mort in 1571), predecesorul lui Stefan Bithory, asupra ciruia av ea mare influenfl. A continuat s se menOra si sub acesta din urm chiar un ajutor p revios cu prilejul alegerii sale de rege al Poloniei. Pentru viava sa aventuroas pot fi spicuite izvoarele contemporane. O schivi mental acesta in virst de vreo 55 sau 56 de ani. A fost pe rind felcer, grdinar, p rimind felurite insIrcinri gospodresti si administrative. Blandrata, btrin i singur , ar fi dorit poat avea pe ting sine spre a-i purta de grij, oferind chiar s-1 fac mo stenitorul su. (Vezi in volumul de fav darea sa de seam despre ciuma de la Alba Iul ia In 1586). 79 sumar foarte bun e dat in Enciclopedia italiana. 10 Iezuitul Massimo Milanesi din F lorenta cu oarecare cunostinve medicale era in mowww.dacoromanica.ro

p. 31 Si eu (zice el) m-as ruga cu el, In bun nvoial i ziva i noaptea, si chiar de zece ori pe zi daci trebuie ...". E uimitor clt de mult sInt atacati aici catolicii, i totusi sporesc mereu, mai mult ca vinul, dufa ce au fost cklcati strugurii. Toat ziva vrea principele s fim cu el, si la prinz si la cin, dar nu mergem Intotdeauna, sIntem Insk silii s me rgem adesea. Cu marele maresal, domnul Galfi am ajuns de asemenea mai departe, n e iubeste i ne favorizeaz, nu se deosebeste prea mult In preri de noi, am redus pi nk in cele din urink diferenta la un singur articol: i-am dat crti, imagini, conc luzii: toate au fost bine pnmite ... [Va merge la Oradea ducInd cu sine pe P. St efan (Sznt6). Trimii solemni anume Imputerniciti de acolo au venit s cear un preot] Toate aicea sInt sig,ure din partea turcilor si se spune a nu au fost niciodatk mai favorabile principelui. A s. se restituie tot ce au prdat jefuitoriiil la Tusnad12 in vremea In care ar fi t rebuit s venim <acolo> dac nu ne-ar fi poruncit ceausului trimis (aici fkcut Dumnezeu s zbovim

Se dau aici trei cauze pentru care nu a fost promulgat noul calendar. 1) Prima: // nu au exemplare ale Noului calendar; ce bine dac ar fi fost trimis aici vreo mi e de la Tyrnavia sau Cracovia! 2) Apoi c5 nu 1-a primit Inc5 Ungaria cu care au toate legturile, dei eu cred c I-a primit <Ungaria> dar ei asa zic. Ultima si cea mai slabk 61 e din cauza romnilor, deoarece mai Inainte se potriveau cu <calendar ul> nostru In multe privinte, acum nu vor s munceasc, deoarece ar trebui s muncease dup calendarul gregorian. In sfIrsit Intr-un cuvInt cauza e c ei nu o fac de voie i totui ei vxl c sInt datori s o fac i Blandrata zice c hotrlt vor fi siliti s-1 prim c pentru considerente politice, clack' nu pentru altele. Azi am aflat ca lucru si gur ea' a fost primit la Timisoara i in Bosnia, Rascia si Bulgaria nu numai de c restini, dar si de negustorii turci propter comrnunitatem orbis. Nu stiu dack cr ed? Eu nu stiu clnd voi putea s m desprind din Transilvania: atIt de multe // s imi mai rmln de acut, si nu as vrea pentru c vin att de drziu par c. vin In goan, i noul rector are mare nevoie de a fi clluzit, deoarece in afar de cultura literelor si d e pietate unit cu prudent, in chestiunile de afaceri si de obiceiuri septentrional e el este ca tabula rasa. Dar va fi luminat de Dumnezeu. [Mai are multe de ficut la Cluj, poate s-1 trimit Inainte pe Szint i s vin apoi s vad ce-a ficut acesta.] 11 Excursores, bande de prad venite de pe teritoriul turcesc. 12 In Salaj. 80 www.dacoromanica.ro

CATRE NUNTIUL DIN POLONIA BOLOGNETTI 1584 februarie 10, Alba Julia. scoat o hotrtre contra unuia care ne tulbur" ]'3 // Duc iscutii pentru [E de trei spemini aici cutind s p.. 39 cumprarea unei case pentru seminarul din Cluj, sau crdirea uneia noi, ceea ce poat e ar fi mai bine ... Caut tineri ca s5.-i duc la p. 40 <seminarul din> Vilna: transilvani, romni, secui, moldoveni" pin acum am gsit doar doi: un secui si un transilvan ... I se cer preoti la hotarul 13 Ioannes sau Petrus Saxonus fost iezuit, renegat" si trecut In tab'ra reformatN , ajuns apoi In fruntea Colegiului arian din Cluj. In octombrie 1583 Possevino s aruie ca el sl fie predat rectorului iezuitilor sau alungat din principat. Il de semneazi ca Ioannes Saxonus. Ulterior va fi numit Petrus Saxonus In reclamatiile si interventiile rectorului Capetius si ale provincialului Campani din anii 1585 si 1586. 14 Vezi In Citlitori, II, planul lui Possevino de a dezrdcina pe tinerii clstigati pentru seminarul catolic, trimitIndu-i pe cei din Transilvania in Lituania si P olonia, si pe cei de acolo la Cluj. 81 www.dacoromanica.ro

hotarul turcesc.] Eri a fost aici acela in casa cAruia a murit pArintele Sfondra ta Timisoara>15. 1mi spune c e foarte usor s'A merg acolo Spune cA s-ar putea fac e atta bine, si mai degrabI acolo decit aici. [Squarcialupi Blandrata ... se ara tI foarte indatoritori16.] Se spune c ar don i ca papa sA-i ingIduierz s locuiascA In Bologna, figAduind sA nu vorbeascA niciodati de religie 6 sA se manifeste ca un catolic i s'A stea retras In cask' numai pentru a nu mu ri in locurile acestea dupA ce le-a nenorocit [Principele este un angioleto di P aradiso . vioi, prudent, de niari sperante. 1i cheamA mereu la masA etc....] Catre acelafi 1584 februarie 26, Cluj. p. 47 [A reusit cu triumvirii acum toatI ziva discutA cu senatorii" Clujului. Acestia au conciliabule Intre ei, vrind poate el evite a da un loc anume pentru a se con strui seminarul (ca anul trecut chid au cumpArat o casi doar spre a o da cu chir ie pe un an). La 25 II ei promit s'A amenajeze casa cumpratI (cu 300 de talen) pe ntru 50 de elevi ca s slujease pe trei ani, in care timp se va clAdi seminarul din alocatiile18 prevAzute i In sfIrsit au consimtit ca s Ingaduie iezuitilor sA cum pere 4-5 case in junr1 colegiului. Vor trebui sA fie reclAdite din nou sub ochii Colegiului In piata bisericii.] SlavA domnului am scApat de Saxon" care se infi psese n coa1a ariara i aducea cel mai mare prejudiciu colegiului i seminarului < nostru>. Curtnd dupA ce i-am adresat o admonitiune pArinteasa si am discutat de mai multe ori despre el cu ,prezidenti am obtinut un decret pentru tot principat ul, altminteri se insura aci i rAmInea in acel lectorat; dar fArA a folosi <decr etul> sau a-I scoate la ivealA, a vrut Dumnezeu ca el &I fug chid a auzit c m intor c de la Alba Julia, astfel cA nu a fost nevoie s aducem vreo atingere la acea det e a spiritului adt de iubitl de institutia noastrA. [Peste 7-8 zile va pleca pri n Oradea dudnd cu sine vreo 7-8 unguri i secui dupl dorinta lui Possevino pentru seminarul din Vilna.] S a mai fost redat aici pasajul foarte asemanator cu cel din scrisoarea precedent a. relativ la acesti doi medici pe care ar fi vrut Campani si-i converteasc. 15 Vezi scrisoarea din 7 februarie fn care di. aceea.si informatie. Daca tntr-adevar nutrea aceasta speranta, arderea pe rug a 1ui Iacob Paleolog di e anul urmator avea s.' o spulbere. Delle pensioni, sume1e anuale Pagiduite de papa si de rege pentru acest scop. I Petru Saxonul. (Vezi scrisoarea din 1 februarie ). 12 www.dacoromanica.ro

CATRE AQUAVIVA /Dare de searn recapitulativi 1584 februarie 27, Cluj. p. 50 6 decembrie cu Irrpreun' viitoare 14. Pe drum le-a distribuit sarcini corespunzind misiunilor rectorul colegiului este si rector itineris, minister" (administrator), e cel care e acum In aceast calit ate la Cluj (Martin Und6) ce! Insircinat iezuivii destinavi Colegiului de la [A plecat din Iaroslaw, in Polonia, la Cluj. Erau cu tovii cu incartiruirea e p. Petru, foarte Indem'inatic. L-a pus pe rector ca s* le 011' 1 exercivii (spirituale) spre a-i Incerca talentul pe care 1-am v.zut a fi plin d e memorie, dar confuz.'". Drumul greu a durat 17 In loc de 10 zile. Succesul real izat pe lIngl tInrul Stefan Bthory clespre care era prerea unanimk" ea' s-a ficut er etic, avind sosia eretic. Stefan B.thory a acceptat noul calendar, a s.rbltorit nast erea domnului cu mare devotiune etc., a rugat s i se trimit: un preot la $imleu, d ar dind a sosit acela el plecase de acolo )si preotul s-a reIntors. A sosit la C luj la 31 decembrie. Toate merg bine, dar se relev.1 lipsa unor locuinve calde p recum si vexatia prici83 p. 51 www.dacoromanica.ro

p. 52 p. 53 p. 54 greu mai ales cu privire la localul pentru seminar). Dar au fost btuti de Dumneze u, ca egiptenii odinioar. Cci, lucru uimitor de spus, toti trei prezidentii si-au ingropat fiecare din ei cite un fiu (prunci nevinovati) cit mai eram noi acolo, si cel care ne ataca mai ru a suferit si un al doilea doliu ceilalti se aflau i e i In asteptarea lu. and In mod neasteptat am primit rezolvarea de la cancelar dup toate dorintele noastre, el avea atunci in cas pe fiul su mort i neingropat inc, ia r cellalt, care a asistat la moartea a doi dintre ai si, a fost silit s fug de acest e morti repetate plecind din Alba Julia, inch restul senatului fr de acesta si-a d at hofrirea in pricina noastr., ceea ce nu ar fi putut nicicind face dac ar fi fost de fat ... Am dobIndit tot ce cerusem iar in privinta acelui Saxon, chiar mai mu lt decit cerusem. [Tot astfel, intimpina bunavoint din partea senatului" clujean. Acesta a clispus s se inchid o zi portile orasului pentru a-1 auta pe Saxon, spre a-1 preda lui Campani // Obtine facultatea de a cumpra oricare cask' din ulita d in fata bisericii si a locului bisericii iezuitilor.] Acest loc contine sapte ca se, care se cumpra ieftin, parte pentru <locuintele> iezuitilor, parte pentru cldi rea seminarului i facerea unui cimitir, c5.ci regele temindu-se nu ar fi posibil s aib cimitirul in oras, a poruncit s se fac unul in fata zidurilor [Incercrile sale de a converti pe medicii Squarcialupi i Blandrata] //. In colegiu merg toate bi ne, slav Domnului. Noul rector este excelent, dar In materie de exercitare a auto rittii este tabula rasa22; este totusi docil; cit era de necesar s nu fi venit sin gur cu firea i inflcrarea sa ce se vdeau la el, dar a avut pe IMO: el un bun sftuito r23 (de n-ar fi prea din cale afar de bun!) care nu a trecut sub ticere nimic din cele ce erau utile, ci le-a semnalat. astig experient zi de zi, i ar vrea s rmin i eu aici Ora la Paste, dar se implinesc dou luni [de sedere in Transilvania], si p este vreo slptmin i ceva m gindesc s.' plec de aici la Oradea ... Transfug de la iezuivi trecut la arieni i conducind colegiul acestora in acelasi oras Linde ti sfida pe fostii si, superiori. 21 Praesides, asa-zisii triumviri Kendy, Szombory i Kovacsczy. 22 In gubernio tabula rasa, adic5 inexistent. nuit iezutilor de ctre acel Saxon29 clci atunci cmnd 1-am chemat la mine pe acel Sax on si a venit, i-am amintit de datoria sa, dar nu am vrut s-1 arestez (ceea ce ar fi dorit ceilalti), ci 1-am lisat s plece liber, el nevrind sa rmina, totusi fgcluin d c va merge cu mine &Id voi pleca in Polonia. [Campani a fost la Alba Iulia, la principe i la prezidenti2i. A stat vreo patru spfaimini acolo cu bune rezultate / /. In chestiunea Saxonului au trimis scrisori de proscriptie si de exil, chiar m ai strasnice decit fuseser cerute.] and ne-am mapoiat la Cluj si am pus ca s fie c hemat, fugise (la inceput prezidentii se lsau Monitorem. Este plrintele Martin Und6, ocupind locul de minister cu atribuii de administrator, amintit mai sus. 84 www.dacoromanica.ro

[Zilnic vin delegatii de prin tara pe toti. Au venit din Simleu i apoi din Tirgu Mures.] Dupa aceea din Oradea. Acestora le-am satisfacut cererea, apoi din Turd a, apoi din Finis, apoi secuii din Ciuc: Au venit la Alba Julia niste domni din fruntea lar numiti Lazar, Insot iti de 30 de nobili, venind la noi de trei si de patru ori i staruind pin le-am d at pe unul pentru paresimile acestea, anume pe parintele Valentin (Lack") fara n oviciat, dar este hotarit un barbat plin de sfintenie prin care Dumnezeu a savir sit minuni la Alba Julia si a alungat demonii. Dupa aceea romnii24 au trimis la m ine doi nobili, zicind ca au avut un preot (din?) 'in Moldova (1)25 care a fost descoperit a fi un impostor, fara hirotonisire, mi-au cerut unul, invocind motiv ul marii lor departari (fiind) chiar la hotarul dispre turci. Ce sa mai spun? Ch iar din Turcia a venit acel ragusan in a carui casa a murit la Timisoara parinte le Sfondrata ... etc. [ca n scrisorile precedente]. La Alba Julia lucrurile merg bine, ing parintele loan (Leleszi) este foarte dur cu toti membrii prezidiului, incit m mir cum de rabda ei autoritatea sa, caci parintele Lelesius este mai mul t decit toti guvernatorii si el fara zgomot rinduieste <totul> pe linga principe : iar aceia fara el nu pot <face> nimic daca ar fi acolo cineva blind si pasnic ar fi calcat in picioare, acela, i principele, de catre ereticii in mijlocul carora traieste. crede a nu va mai trai mult. A scris regele Poloniei s i se recomande noului rect or blindete i oarecare tolerant, sa nu pretinda dintr-o data aici ceca ce vede in colegiile evoluate de unde a fost trimis.] [P.S. P. Lelesius cere s i se gaseasca un Inlocuitor el e foarte bolnav Catre acelafi 1584 martie 31, laroslav [Prezidentii se arata acum tot mai binevoitori pentru scoala iezuitilor (scrie Leleszi). Trebuie cautat un succesor pentru Leleszi care pe linga doctrin a p. 38 pietate sa mai aiba i mindrie (magnanimitas). Cu smerenia esti calcat In picioare.] Am plecat din Cluj in miercurea de la miezii paresii. Am sosit la Oradea i i-am gasit sarbitorind cislegiu126, caci nu se schimbase inca acolo cadenclaru127. As adar la aceeasi mask' noi mincam mincaruri cu a treia zi, 24 Din Banat. 25 In finibus Moldaviae. De corectat: ex in loc de: in? 26 Bachanalia celebrantes. " enim matatus est annus ibi. 85 www.dacoromanica.ro

Vestiri (Annunciata) de la Roma, predica a trebuit s se tina in cimitir, ridieind u-se acolo o treapt din pietre i pentru cei mai nobili exisfind niste adposturi ne gresit mai simple, altii punindu-si sub cerul liber ba'ncile lor care ramin la n esfirsit In ploaie i zpada, asa cum in alte locuri stau in biserica. Imi evoca icoana scaldatoarei mintuitoare28, cad la extremitatile cimitirului er a ulei, iar ei carne fall nici o suparare. [Oradenii au mimes mai inainte la Cluj s.-i ceara un alt preot in locul lui G. Trs trimis In iulie trecut de catre rege i Possevino fr. tirea lui Campani si care zace din nou. Le-a trimis pentru inceput ul postului pe parintele Sz6.nt6 cu un frate.] In duminica urmatoare (11 martie) care pentru noi (cei cu noul calendar) era duminica Laetare, lar pentru ceilalt i duminica Quinquagesimei, am vazut adunat atIta norod, inclt biserica nefiind m ai mare dectt biserica Bunei p. 70 raspindita o mare multime de oameni bolnavi care vin la baile oradene", desigur vestite, la o departare de o jumatate de mila, unde saracii slat ingrijiti fira plata, lar duminicile vin In oras sa cerseasca i s asculte cuvtntul lui Dumnezeu. Am fost primiti cu toat dragostea i cinstea de catre ilustrul domn capitan3 care este a doua persoana In stat dupa principe [fusese aceasta functie // Cristofor BAthory cind era regele principe]. El 'hi are fratele la Invatatura da Cluj, si cum 11 lasasem pe acesta rau bolnav, parintele rector ti daduse ta mina tinparta sania dupa ce 11 spovedise. Ne-a primit la masa mijlocul a vreo 20 de ofiteri (c enturioni") ai sai, toti calvini, asa cum e si el, dar foarte linistit3i, i desi era o zi de dulce pentru ei, totusi tinInd seama de noi, abia au aparut pe mas f eluri gatite din carne, dei spuneam c ei pot sa le manInce flr nici o vina. S-a vo rbit destul de mult despre religie, a ascultat totul. El arat bunavointa pentru a i nostri. Chid a stiut c voi pleca, dupa ce mi-am luat bun ramas de la el, fail s ne asteptam citusi de putin la aceasta, a fost prezent la ora plecarii in piata3 2 <orasului> (?) lmpreuna cu 60 de nobili ai si i nu a pornit pink' ce nu am porn it i noi petrectndu-ne vreo cinci mile italiene cu totii in semn de respect33. N e-a dat i doi ofiteri cu dou care cu oameni de ai sai care sa ne insoteasca pina acolo de unde am fi feriti de primejdie din partea turcilor. [Cm din Oradea i-au cerut de 4-5 ori s mearga cu ei s aleaga un loc pentru colegiu34 dar fata de Cluj perspectivele realizarilor sint slabe. Aici vin 28 Probatica piscina. " Thermas Varadinenses, azi Episcopia Bihorului. 3 loan G6czy cu ncepere din 1577, N. Ed. 31 Placidus valde, adicl nu fanatic. (Ve zi Jnai apoi p. 88). 32 Area. 33 Provincialul observ cu melancolie cal acesta nu a trecut Inc5. la catolicism ( I). AceIasi Gczy, ajuns in 1585 guvernator" al statului, este, dup toate mrturiile, autorul alungIrii iezuitilor n decembrie 1588, la primul prilej dupl moartea re gelui Stefan Bthory. 34 Pentru intentia regelui de a Intemeia un colegiu la Orade a, vezi V e r es s, op. cit., pp. 82 i 84. 86 www.dacoromanica.ro

pentru solemnitati religioase i savirsirea tainelor bisericesti, dar ei nu ramin , ci pleaca inapoi. S-ar putea admite o rezidenta" cu doua scoli pentru moment, strajile militare 15-20 de mii de crestini din Turcia" (adica din locurile ocupate de turci) dar in alt loc,] caci acesta (de acum) este cu totul in suburbie si nu numai in suburbie, dar chiar i la extrema limita a suburbiei, unde noaptea stilt puse [A fost la Ecsed, la comitele Nicolae Bthory. Locotenentul acestuia a cumprat de l a crestinii saraci din Turcia" niste moaste ale sfintei Caterina, dar nu stie ca re sfinta Caterina ... Merge apoi la Kisvard35.] In aceast calatorie am botezat t rei copii, care fiind orfani, nu au avut pe nimeni care sa se ingrijeasca de ei sa fie botezati, iar ei erau fii de romni aduceau mari multumiri lui Dumnezeu. p. 71 Ctre acelaysi 1585 decembrie 1, Cluj academii dupa dorinta regelui. Prezenta principelui si a curtii a adus si ea Lel eszi a fost eliberat acesta va pleca peste dou. zile de grija conducerii fundatie i de la Alba Iulia. I s-a dat un frate coadjutor"36 care sa-1 ingrijeasca. I s-a mai dat ca magistru" al copiilor ce invata impreuna cu principele p. Marcus ... care i va fi de ajutor // lui Leleszi la curte, ins singur nu ar fi bun pentru ca e prea blind din fire.] Este de mirare at e de necesar ca parintele Leleszi sa fie atit de sever cu guvernatorul cu prezidentii i cu toti consilierii, inch tot i se tem de el si nu indraznesc nici ias la cimp cu principele dac nu trimit tn pr ealabil ceara voie, caci daca nu ar fi astfel ar fi doborit bunul principe. De a ceea este atit de oarecare piedica colegiului. Au fost multe de facut pentru a aduce studiile la nivelul cerut unei [Se afla aici de doua luni dar nu a terminat inca nici macar vizitatia 143 144 necesara principelui, macar i simpla lui prezenta, chiar clack' ar zace de boal., numai s aiba pe cineva sa-1 ajute. [Au fost pusi in toate locurile fratii cei gur, acolo bintuie grozav ciuma ... Se ingroapa 100 de oameni zilnic stim ca ea e in toi nu departe de ai nostri, adica la vreo Seminarul s-ar umple de indata d aca ar avea un local si locuinte, caci acum nobilimea doreste nespus de mult sasi aiba acolo copili. Pin' acum a u In Ungaria. " Din personalul ajutkor de frati, afectavi muncilor manuale sau s ervile. mai potriviti.] Mai ramine doar Oradea uncle munceste parintele Arator (Sznt6) si n87 www.dacoromanica.ro

venit de doua ori episcopul romnilor" ca sa-mi recomande pe nepotul su pe care 1am primit. Chiar i consilierii se roaga pentru copiii lor. [Parerea regelui si a lui este ca s cistige In felul acesta nobilimea, i atunci se va converti intreag a Transilvanie.] Voi recomanda rectorului sa fie primii mai muli nobili. Plna acum a slut intretinuti peste 50 de adolesce4 Va afla aici un nou fel de bursieri38 c onform regulilor, adicl hranindu-se din masa gatita pentru noi, nu din resturi, ci din porii egale de carne, menestre s", pune i vin. Dar slut vreo 80. Lucrul <in sine> este bun, dar modul P. 145 <de aplicare> mai trebuie indreptat, ca'ci din bunatatea parintelui rector <semi narul> se umplea de oameni de once fel, chiar de unii meseriasi care veneau s inv ee s citeasca, i and voia cineva s plece se retragea. Acuma voi reduce numarul la o cifr mai mica, sa zicem II 50 de <elevi> alesi39. Ei au in grija lor InmormIntar ile, clntatul in biserica i alte sarcini ale colegiului nostru, slut buni to%i i foarte curind se fac catolici, dupa cum si In scoli abia de gasesti pe vreunul care sa nu fie catolic. Chiar daca vin ca eretici, curInd slut adusi la conversiune [Colegiul iezuit a reusit s lipseascal scoala er etica de rectorul ei. Acesta s-a fa:cut nevazut de trei zile, fiind cautat prin oras pentru a fi predat provi ncialului. Cellalt, Franken, a fugit i numirea noului guvernator4 e desigur buna p entru cIrmuirea principatului In ce priveste politica, dar clt se poate de rea p entru religie. i plimba cu el peste tot predicatorul calvin plin de hula. Ni-1 ad uce (aici) Oda: la principe, apoi plecind cu ceata sa l reda predicii sale otravi toare. Isi ride de toate cele sfinte cu duhul blIndetii, ceea ce e poate mai vat amator declt cu dispre manifestat deschis. [Provincialul nu a putut obtine nimic de la e141 in privina reclamaiei contra Saxonului, dar s-a adresat senatului mien, si in parte prin ameninari, in parte fagaduind protectia sa pe linga rege a ajun s sa dicteze el Insusi in senat in auzul tuturor cele cuprinse in hotarlrea data apoi de ei. Drumurile spre Oradea slut oprite din cauza ciumei ... Nu stie dud va putea pleca43.] 37 Vezi Possevino, Transilvania, ed. Veress, in Fontes rerum transylvanicarum", p. despre cei trei episcopi ai romnilor din Alba Julia, Dej i 5inileu. Primul avi ad rang de mitropolit. Convictum. Selectorum, selectionati dupg alte criterii declt ale rec torului. 40 Acelasi loan Gczy care 11 primise cu atita politete la Oradea. 41 Si In privinta Intemeierii unui colegiu la Alba Iulia, s-a opus nu provincial ului care nu s-a amestecat direct In aceast." chestiune, ci regelui, scriindu-i c principele nu va putea tri la Alba Iulia clacl i se iau bunurile lui pentru coleg iu (V er es s, op. cit., II, p. 158). 42 Minorem senatum, aclicI senatul" orasul ui Cluj. 43 Vizitarea colegiului s-a terminar la 29 ianuarie. 88 www.dacoromanica.ro

Catre acelaii 1586 ianuarie 15, Bistrita

[Este retinut in aceast margine a Daciei de treburi si de noroaiele dru- 149-151 rnurilor care impiedic mersul su la Oradea. L-a adus cu el pe Leleszi la dar dup dr umul (atit de obositor principe de care vrea s-si ia limas bun pentru acela) de t rei zile de la Cluj la Bistrita, nu stie cum 11 va putea duce inapoi. Acela sufe r mult, vesnic zcind in pat sau schiopatind. E nevoie de Rectorul (Capeci) cum nu se ingrijeste de santatea sa si nu poate fi convins s se Ingrijeasc, merge spre oft ia. Ca bun muncitor (in via Domnului) si pios, nu-i lipseste nimic, dar ca recto r bun, multe, unii socot chiar c. totul; dar noi desvirsim44 pe at putem, i aceast a este in bun parte una din cauzele sederii noastre prelungite aici; toate le fac e din zelul su, aproape nimic dup un plan.", pe care nici nu-1 stie i nici nu pare s-si dea oboseala s-1 stie: asadar trebuie ca de la el s asteptm negresit lucruri b une si un zel bun; dar nu conform cu modul de a proceda al // societatii. Nu pot s-1 aduc la o oarecare precizie in tratarea afacerilor", ci toate le face ca din Intimplare, nici nu scrie chid are posibilitatea ca acum, ci se plimb in sus si jos adincit in ginduri, abia d atentie vreunui lucru, iar dac scrie, nu scrie cu p recizie, nici cele ce sint necesare, Inch in mod fatal multe rmin nestiute. Nu vo r putea fi tinute precis47 socotelile colegiului, cci dac nu 1-ar fi fcut atent Max imus n-ar fi vrut niciodat s cread c trebuie s se dea socoteal i c au datorii ce deps o mie de talen. El foloseste banii Seminarului liber i cu libertate, i sint mul te (trsturi) de acestea pe care nu le scriu bucuros, pentru c mi s-ar prea c imi bat joc de un sfint, dar totusi sint silit de regul" s strecor cite ceva sfintiei voas tre, si nu m ciesc de (alegerea) sa", cci tiu c am la Cluj pe un sfint care se sirgu ieste pentru slava lui Dumnezeu. 0, de-ar dobindi i celelalte (insusiri) necesar e unui bun rector, intrucit, dintre cei din afar care vin in atingere cu el, nu e ste aproape nimeni care s nu observe caritatea i sfintenia sa, pin chiar 6 princip ele nsui, i guvernatorul i consilierii 11 venereaz" i 21 iubesc, doresc ca el s fie cit de des pe 11110 principe, ba chiar clack' ar indrzni I-ar don i intotdeauna in locul cel mai potrivit precum cred dup (retragerea lui) Lelesius pentru a obti ne roade bogate, dael Clujul ar apta un rector 44 Excolimus 11 prelucrm. noi preoti care s stie limba.] p. 152 45 Ex instituto. 45 Rebus agendis. 47 Relationes enumeran i non poterunt. 48 Reg ula iezuit ridicase delaviunea la rangul unui principiu superior. 49 Poenitet me illius. 89 www.dacoromanica.ro

mai apt, deoarece in august trecut chiar pe el mi l-a numit serenisimul rege". D espre p. Lelesius, pe link' faptul c simte o adincl aversiune pentru aceast curte, dar acum triteleg bine a el este atit de nenorocit pentru a nu poate intr -adevr colinda prin tot locul cu curtea care sub acest guvernal-or nu st niciodat l ocului, ci cutreier necontenit tot prmcipatul, si mai ales in vreme de iarna'51. Iti fcea mil s5.-1 vezi in zilele trecute pe jumtate mort, neput indu-si folosi bratele i mlinile decit spre a fi chinuit de durerile cele mai salbatice. In zilele de post nu mntna nimic, cci in a nimic, si el nu vrea s mnince carne la curte ca s nu fi la rind cinci zile de post, el nu mnInd. nimic (afar se adaug i aceasta: cind vede a acum domnesc amgitorii zut zelul printelui mort al acestuia, se consurn de zel ipul In mod uimitor si chinuieste si pe eretici de la cei ai mici, inch toti se tem de el si totusi it iubesc, inch luat de la ei, fie a 11 iubesc cu adevrat, fie a vcl c e in ordine toat curtea p. 153 afar de carne nu poate minc scandalizeze; asadar daa ar doar daa este acas). Si mai principelui, el, care a va si se chinuieste In tot ch mai mari Oda: la cei m nu ar suporta ca s fie atunci cind este prezent vin

II [Guvernatorul vrea s. Impiedice intemeierea Colegiului de la Alba Julia, cu &d ui s-1 poat atrage mai usor pe Sigismund de partea reformavilor, ca odinioar Ioan S igismund Zpolya, dac nu ar fi iezuivii52. Stiind acest lucru regele Stefan Bthory vine mult la intemeierea acelui colegiu.] Chiar a mai dat regele celor din Alba Iulia, pe 11110 o suburbie foarte bunk', o mnstire la o mil deprtare de Alba Julia cu un sat53 alturat de iobagi romni n numr de vreo 40 unde este atita pdure i lemn, inch nu ar putea lipsi vreodat, i d In fiecare an ce lor 8 fravi ai nostri care stau acolo 800 de talen i trick' 100 pentru o trsur cu 6 cai. Se mai dau de la curte piine vin si Inc de altele ca s poat tri acolo bine. [ Guvernatorul indeamn pe provincial s nu mearg. la Oradea pentru a mor 100-120 de oa meni pe zi.] 52 Poate pentru ca' drumurile erau mai practicabile la vremea tnghetului cleat a noroaieIor. Cu prilejul ciutrii unui succesor pentru Leleszi la cererea acestuia. 52 Deocamdad nu ti ingrijoreazi sentimentele religioase ale lui Sigismund, puber tatis annos praestolantur. 53 Villa seu pago adiuncto. www.dacoromanica.ro

FERRANTE CAPECI (1549-1587) lntocmit la 1 Ferrante Capeci apare in catalogul fratilor iezuiti, ianuarie 1584 cu privire la iezuitii din Transilvania, cu urmtoarea P. Ferdinand Capeci, italian, in virst de 35 de ani, sinitos, a intrat In Societa tea (lui Isus) la Roma in anul 1571. A studiat filozofia i teologia. A predat la Roma matematicile i filozofia. Est professus (ceea ce inseamni ci a depus jurIm Intul celor patru legaminte, adid pe lingi cele trei, comune tuturor ordinelor r eligioase, 'Ina un al patrulea angajament privind pregtirea i activitatea didacticI). Dintre iezuitii din Transi lvania numai numele lui Leleszi i Wuyek mai stnt urmate de o maritime asemntoare. Mai precis, el era sicilian, dup cum declar el insu0, eind se refer la mliestria ecvest r a sicilienilor, i dup cum arat i numele su de Ferrante, variant frecvent a lui Ferdinand In Sicilia 0 Neapole. Desemnarea sa ca rector al Colegiului din Cluj se datorwe In parte faptului ca era italian. In conflictul dintre iezuivii poloni i unguri ilustrat de duelul necurmat dintre rectorul Wuyek i iezuitul Stefan Szint6 (vezi Caliitori, II) animozittile 91 www.dacoromanica.ro

se accentuaser. Intr-adta, Inch regele Stefan BAthory a trebuit s recurgi la solut ia numirif unui rector care s nu fie nici ungur, nici polon, ci italian. El nu vi ne din Italia, ci din Polonia unde a functionat poate un timp la colegiul din Iaroslav, de unde po rneste echipa de iezuiti In fi-unte cu provincialul Campani la 6 decembrie. Cape ci tusk' nu pornise o dati cu ei, ci se afla la Cracovia unde Insotise poate pe nuntiul Bolognetti si de unde (V er es s, Epist. et Acta, II, pp. 33-35) plead. InaintInd foarte 'Meet, asteptIndu-i In drum pe ceilalti plecati cu provincialul . La 18 decernbrie poposeau cu totii noaptea la mnstirea Lelesz. Iezuitii cilitore au cu trei care mari cu coviltir si cu cai de rezervi. Voiau si fie de Criciun l a Cluj. In realitate au ajuns doar p1n la $imleu. Ind din timpul cilitoriei, prov incialul il studia pe viitorul rector pentru a-i cunoa.ste talentul". De la ince put el 11 declari plenum memoriae, sed indigestae. Ca spirit de organizare si de conducere, el este calificat drept tabula rasa, formul care i se pare lui Campan i atIt de fericiti Inch o repeti de mai multe ori. Lipsa de metod. in administrat ia si gospodirirea bunurilor si veniturilor si modul de a tine socotelile slut i nftisate intr-o formi putin caricatural.. Adevirul este el avea un optimism si o Incredere In providenti care Il scuteau de grijile mirunte obisnuite. Ca crinii cImpului si pisirile cerului, astepta minuni. Seminarul era accesibil tuturor ch iar si meseriasilor care voiau si invete si citeasci. Bursierii din asa-zisa Cas a a siiracilor nu mai primeau la masi doar rimisivele lisate de bunii pirinti, c i o masi asemenea cu a acelora. Se sporise si nurnirul elevilor. Acum ajunsese l a 80. Dar la a doua venire a provincialului se fac schimbiri. Num'rul elevilor e redus la 50. Ei nu mai strit lisati si vini chid vor, ci supusi unei reguli stri cte. $i mai ales slut selectati". Chiar de la pornirea sa rectorul fusese dat in grija iezuitului ungur, Martin Und6, care avea sarcina de minister" (administra tor) al colegiului si de monitor al sit!. Acesta se achita atit de bine de Indat oririle sale, 'inch Campani se Intreba dad el nu este cumva un monitor prea perf ect. Dar iati ci in vara anului 1585 se produce un scandal care di nastere la o adevirati crizi In lumea iezuitilor. Uncle., cerut de Leleszi si mutat temporar la Alba Iulia ca paroh si predicator, di prilej unor acuzatii, poate exagerate, ea' ar compromite bunul nume al Societtii, lisIndu-se captat de una din penitente le sale. Dusmanii catolicilor fac mare vilvi, dar aceasta nu e nimic pe lingi vu ietul stirnit contra lui Und6 la catolici. Leleszi, In prada unei adevirate criz e de nervi determinat de suferintele sale fizice si de nemultumirile acumulate In sufletul sill Impotriva sa si a celorlalti, strigi ci vrea si plece, si fugi, b lestemi ziva and a pus piciorul In Transilvania, ti acuzi pe toti ci ar fi rispu nzitori de cele IntIrnplate si trimite In Polonia provincialtdui Campani aceasti revrsare clocotitoare (scrisoarea din 21 iulie 1585). In zadar Incearci rectorui si mai opreasci cursul soartei lui Und6, did, cerind sfatul iezuitilor si, acest ia Cu totii slut de prere ci el trebuie Indeprtat din Transilvania, si astfel in a ceeali scrisoare el anunt. lui Campani trimiterea acestuia, si totodat intervine p entru el socotind ci hotirirea In aceast chestiune nu-i mai apartine lui, ci prov incialului (scrisoarea din 9 august 1585). Ulterior li scrie rugindu-1 si nu-1 t rimit. pe Und6 la Roma si si nu-1 alunge, ci si-1 tin mai departe in Polonia. In m ai 1586 intervine din nou (si cam tot atunci scrie si 92 www.dacoromanica.ro

Leleszi In acelasi sens n numele siu si al principelui). De asti data foloseste un argument nou. Daci Und6 ar fi impi ns la desperare va putea i el si se ridice contra Societivii ca Petru Saxonul". De aceea nu trebuie procedat prea drastic. In colegiu s e accentua tot mai mult lipsa de pirinvi calificavi cunoscItori ai limbii ungare , necesari pentru funcviile duhovnicesti. Se ajunsese la ascultarea confesiunilo r prin interpret! Dar predicile trebuiau totusi acute pe invelesul tuturor. Greu tivile erau sporite de cxigenvele lui Leleszi, care I-a cerut mai trail pe Und6 de la Cluj, apoi dupi n aufragiul acestuia voia mortis la Alba Julia doi preovi, unul ca si slujeasci i celllalt ca si predice, si stiruia foarte mult sl-i fie trimis tocmai Valentin L ag, care depunea o activitate uimitoare in Banat cu rezultate spectaculoase! Cu toate eforturile lui Capeci, Leleszi ajunge si nutreasci pentru el o aversiune t ot mai pronunvati. Si in timpul acesta o buni parte din iezuivi, suprasolicitavi de un program prea ambivios, dideau in oftici. Tot atit de insolubill era si pr oblema coadjutorilor". Caritatea puvin cam pasivi a lui Capeci se manifesti in m ai multe rinduri prin intercesiuni ba in favoarea fostului rector, Wuyek, ba In cea a doi coadjutori": Simon Rasz i loan Psarski, pe care ii revine in slujbi, b a in a lui Unc16. Cind ins trebuiau luate hotirtri el nu se mai bizuia pe judecata proprie, ci o adopta pe a celorla lvi. Nencrederea aceasta in propria sa judecati i lipsa de simv practic au fost cauza pasivitivii manifestate de el la ivirea primelor cazuri de ciumi. In loc s inchi di dispun intr-un fel oarecare de elevii seminarului sau ai colegiului g de bursieri , a mers inainte cu programul normal, negind oarecum realitatea i asteptind de l a cer o minune care n-a venit. and au fost in sfirsit inchise scolile era prea tirziu. Boala se propagase. Lipsa unor misuri de izolare a sporit primejdia. Despre o medicavie reali nu put ea fi vorba atunci. In privintI relatia lui Massimo Milanesi este pe deplin edif icatoare. aceast Printre victimele flagelului a azut i Capeci, murind de ciuml la 31 iulie 1586. In Transilvania a triit doi ani si 7 luni. Care este valoarea inf ormaviilor din scrisorile sale? Trebuie ficut o deosebire intre informaviile dire cte culese de el nemijlocit (si care merit toati consideravia si cele culese din cirvi sau din spusa altora si care slut uneori gresit invelese, de exemplu unele afirmavii din Chorografia lui Reicherstrffer. Dovedind oarecare naivitate, el pr imeste once i se spune fr vreo cercetare criticl. Credulitatea sa accepti ca reale pseudominunile produse" in favoarea noului calendar alituri de o serie de manif estri concrete ale necuratului. at priveste simvul de observavie, el nu-i lipsest e, cum pare si rezulte din aprecierile lui Campani, cci uneori Capeci completeazi mai exact dirile de seam ale acestuia. De pild, in vreme ce la Oradea Campani se transporta cu imaginavia in vremurile biblice, evocind, scldtoarea mintuitoare, Ca peci observa ci in timpul slujbei a dat o ploaie. Despre Gczy, care il fermecase pe provincial cu atenviile sale, Capeci nu tncearci faci iluzii, stiind ci nu le e prieten, ci dusman. Analizind dispozivia populaviei de diferite categorii fal l de catolici si de iezuivi, el deosebeste foarte ciar starea de spirit a nobilimii de cea a orisenilor. Acestia din urtn sugin col egiul lor din risputeri, luind msuri pentru pistrarea i sporirea auditorilor, eir ora le asigura vinerea in condivii superioare. Nobilimea era mult mai puvin ptima. 93 www.dacoromanica.ro

Fatal de romani are o atirudine de simpatie, regretind ca. nu se poate consacra unei acOuni de prozelitism catolic la ei. A constatat marea asemanare de litnbA dintre graiul romanilor si cel italian, asemanare Inca si mai evidenta pentru si cilieni. In sfirsit, Cu privire la tinarul Sigismuncl, gasim la Capeci alaturi de cliseele popularizate tnci de Possevino despre pietatea copilului minunat unele amanunte, tnregistrate aproape subc onstient, care dau cheia incoeren;elor ulterioare ale principelui prodigios', de pildi compleaul renunTarii la principat. www.dacoromanica.ro

CATRE NUNTIUL DIN POLONIA BOLOGNETTP 1584 februarie 10, Alba Julia [Plecat din Cracovia, a asteptat pe drum pe provincial, astfel c abia la 1 decem brie a intrat in Ungaria. Vede peste tot // Peste tot oamenii afirm c bisericile n ruine transformate n grajduri vor credinta veche dar a stilt silivi de stpini s o tin pe cea nou. Activitatea provincialului ... val de conversiuni Pin la Simleu n u a gsit decit p. 33 p. 34 p. 35 dou biserici avind acoperis, una catolial si una eretia.] La Simleu2 am sosit cu dou zile Inainte de Crciun i impreura cu d. $tefan3 ... am celebrat slujba nasteri i domnului dup calendarul nou. [Cei doi preoti unguri %in predici. Locuitorii cer s rmtn la ei unul din acestial iar sotia4 domTraducerea s-a flcut dup textul Italia n publicat de Ver e s s, In Epistolae et Acta iesuitarum ... vol. II, pp. 33-39. 2 Somlyo, castelul nobiliar al Bthorestilor de Somlyo". 3 $tefan Bthory, frate cu cardinalul Andrei Bithory i Baltazar. Susana Bebek de Pelsacz era calvin. 95 www.dacoromanica.ro

nului Stefan Impreura cu sora ei, amIndou eretice, au voit s asculte in casa lor o predic. [Provincialul promite s trimit unul mai tirziu, cind va cunoaste nevoile Intregii tri ...] Ajunsi la Cluj, ne-am oprit putine zile i iute am plecat la Alba Julia, i aici am primit diverse delegatii cerind in numele lui Dumnezeu preoti. Prima a fost din Tara secuilor unde mai stilt vreo patruzeci de mii de catolici si mai bine, dar nu au preoti decit puini, i poate nu toti bun i. Cealalt de la Oradea. Acest oras are multi catolici i vin aici multi din regiu nile supuse turcului, pentru liturghie 6 pentru sacramente. [Preotul trimis acolo, G. Trss, s-a imbolnvit. Trimisul ordenilor asteapt de multe zi le rspunsul i st cu o trsur pentru a duce pe cel ce le va Am primit o alt delegatie oficial de la Lugoj i Caransebes. Au venit ei cu o trsur c a s ia pe unul din ai nostri. Si aceast regiune se afl. ca i In mijlocul turcilor, i dintr-alt parte alearg aici multi crestini supusi turcului, asa cum am artat la O radea. Mai sInt i nobili care cer s fie vizirati ... [E mare lips de preoti. Dar l ucru mai de prins sInt i unii despre care s-ar crede cel mai puOn c ar fi in star e de asa ceva care caut s impiedice satisfacerea acestor cereri. Va arta ulterior cine sint acestia si cum ar putea fi reprimat actiunea lord fi dat ...] Calendarul nou, cu toate c a scris regele de atitea ori, nu a fost Inca primit. D oar d. Stefan l-a primit In castelele sale, si 'in afar de el citiva catolici din Cluj si Alba Julia, 6 clnd am acut intrebare de ce nu au ascultat de rege, au rs puns ea' din lips de calendare, dar minciuna nu merge departe5, puteau s pun s li se tipreasa la Cracovia, ba mai mult! le-am oferit s le tiprim la Cluj, cu toate c tip arul e mult mai prost in acest oras. Ne-au rspuns apoi c nu putea fi primit pentru doua motive, unul avInd Transilvania legturi6 cu Ungaria, s-ar crea o mare pertu rbare dac s-ar primi (calendarul nou) aici, si nu In Ungaria, cellalt motiv e ci o mare parte a supusilor din principat fiind romni, i potrivit ritulu calendarul v echi, acestia nu s-ar potrivi la srbtori, si a nu ar fi drept s fie obligati la mun a In zilele de srbtoare i cu atit mai putin In zilele noastre de srbtoare [Impratul a .. Sint motive aparente ... etc. gorian p. 38 de fat] etc. // [cit despre romani] daa nu tin nici o alt srbtoare decit duminica7 aceasta e la fel in cele dou calendare ... si Se aude c. la Timisoara i turcii (!) ar fi redus zece zile din anul poruncit s fie adoptat in Ungaria calendarul gresi pe deasupra in multe 5 La bugia ha i piedi corti. Havendo i pur i simplu raporturi, commercio (commer cio poate insemna legkuri i legIturi de nego0. 7 Presupunere sau propunere vidis id necunoasterea spiritului tradiionalist al romanilor. Se face aici poate o conf uzie cu sasii care 'intr-adevir nu ;in deeit duminica.

96 www.dacoromanica.ro

locuri sint romani care ne solicit, si dac. nu am fi impiedicati s-ar uni curind c u biserica roman .9 si pin acum citi preoti am trimis cu garantia noastr, toti au fost primiti. La Cluj, a venit un nobil catolic care nu a mai vzut de mult preot si a zis c in sinabta spre duminic a auzit o voce care 11 cherna si 11 trezea zicind ca e ziva nasterii Domnului si ci in acea zi v rea Domnul s fie slvit si srbtorit ... si deci toat noaptea a petrecut-o in rugciuni I mpreun cu familia sa ... [Si era tocmai ziva de Crciun dupl noul calendar!] risipit toate indoielile cu venirea provincialului. Fratele lui, Gabrie19, a fg.du it O. vin la Cluj s-1 vad5.... Ei sint tineri ... ar trebui observati de aproape.] site de once precizie sau realitate. [Tinrul Stefan Bthory a discutat mult cu el, si a declarat c i s-au 8 Aceeasi observatie. Optimismul lui Capeci se hrnea cu zvonuri reconfortante, li p Il magnifico Gabriel. E vorba poate de Baltazar, Intrucit nu slut cunoscuti deck cei trei frati $tefan, Baltazar si Andrei si sora lor Elisabeta, sau de un Vr, c are la unguri este adesea numit frate (vezi verii acestia trei ai lui Sigismund, numiti adesea fratii lu Afrm un Gabriel mentionat la fnmormIntarea principelui Cristofor, in 1581. www.dacoromanica.ro

CATRE CLAUDIO AQUAVIVA' 1584 februarie 27, Cluj f. 56 p. 57 p. 57 [A sosit la Cluj la 1 ianuarie 1584. Primele trei s'iptmlni a fost ocupat cu exer citiile spirituale i. l-a asat pe rectorul rechemat s-i exercite mai departe func;i a.] Dup" aceea a fost nevoie s5. merg Cu p. provincial /1 la Alba Iulia unde am s tat vreo patru s'ipamini. La Intoarcere am preluat sarcina de rector. [Despre Transilvania] [Dezmembrarea regatului Ungariei in trei p'rti dupa dezastrul de la MollAcs.] ... Transilvania ... este a treia din <aceste> porIiuni ale Ungariei. Cea dintii care e cea mai mare i. cea mai bogaa In locuitori, orae i sate, este aceea care se afl" In seipinirea sultanului. A doua este aceea care ascult" de Imprat. A treia e ste Transilvania, care e mai la miaZinoapte" qi este 10 u Corect: la rsIrit. 98 Text italian. www.dacoromanica.ro

muntoas; Cu toate acestea i se zice regnum"12 i poate aduna pn. la 40 de mii de clreti . Domnul ei nu se intituleaz rege, ci principe sau voievod13 titlu limas din vech ime, din vremea ceea ce Inseamn. guvernator chid era unit cu Ungaria, eici pe atun ci era cirmuitI de un voievod. Transilvania este locuit de trei feluri de oameni, care toi vorbesc limbi deosebite: romnii, cale sInt locuitorii cei mai vechi i se trag din italieni qi longobarzi"; de aceea limba lor se aseamn aqa de mult cu ital iana modern., Inch se poate Inviva bine In cIteva luni, dup. cum i ei Invat uor limba

italian.; ba chiar, ei i zic romni15 i. muhi sustin c au fost trimii aici cei care era u osindivi s scoat din prnInt metale'6, care se afl din belqug In aceast var. Aii locu tori sInt ungurii, coborhori din huni i scivi.17: de aceea o parte a Transilvani ei se cheam Scitulia", care astzi e numit cu un cuvInt corupt, dup cum sugin unii, S iculia". Al treilea fel de locuitori stilt germanii saxoni, veniti pe vremea lui Carol ce! Mare18; acqtia pistreaz5. I nc limba saxon dei foarte stricat; mai vorbesc i ungurqte. Dintre acetia romnii n-au o rge de seam, printre ei nu se afa mult nobilime, ci locuiesc mai mult prin munvi i sInt pstori. i aceasta o spun despre romanii din Transilvania, pentru c cei din Ta ra Romneasc i Moldova ri 'in care nu locuiesc cleat romni au muhi nobili i boieri.19 12 Regnum s-ar traduce la prima vedere prin regat sau aid notiune de ordinea ace asta. De aceea se si lmureste mndat cl acest regnum are in frunte nu un rege, ci un principe sau voievod. Concesiva cu toate acestea se leaga in realitate de fra za urmatoare: cu toate ca i se zice regnum domnul ei nu se intituleaza rege. 13 Principe sau voievod (principe o vaivoda) indica un fel de egalitate tntre cei d oi termeni. Lucrul nu este adevrat deck pentru o foarte scurta perioadi. Stefan Bt hory se intitula la inceput: voievod al Transilvaniei comite al secuilor, intocm ai ca voievozii Transilvaniei din vremea regilor Ungariei. Tot astfel i se adres eaza si papa (2 iulie 1571) dup' alegerea sa de catre dieta Transilvaniei la 24 m ai 1571: Transilvaniae vayvodae. Dupa alegerea ca rege al Poloniei formula se mo difica oarecum: Waivoda regni Transylvaniae et electus rex Polosicolorum comes ( 17 ianuarie 1576) spre a se opri definitiv la titlul: niae, magnus dux Lituaniae Russiae, Prussiae etc. etc. ac Transylvaniae princeps (17 februarie). Pentru tu rci ins el este tot voievod al Transilvaniei. Titlul vechi randsese, Ind interpretarea dad de St. Bthory era mai ambitioasa. lar finand Sigismund nu va primi s crisorile adresate voievodului, ci doar principelui Transilvaniei. De aceea expl icavia titlului de voievod la Capeci cu trimiterea la voievozii guvernatori ai T ransilvaniei de alta data e cu totul gresita. lor si a longobarzilor dull) de 110 ani asupra Transilvaniei (1). 15 Essi si chiamano Romaneschi. 18 Amintivi in si de Possevino treacat Vezi si la Possevino, Transilvania, cartea I, cap. 3 pasajul despre dominatia go vin Comentariulu sau despre Transilvania. 12 Alta confuzie de asta data mere unguri i secui. La ace.stia din urma se referi cuvintele despre o descendend din huni sciti. lar aceasta informatie e luad din Chorographia Transilvaniei ca si prima fraza despre romini. Chorographie care continua Cu fraza despre deprinderile romanilor. 18 Traditie fad baza istorica, raspindita In evul mediu. Mentionata si de Possev ino. 18 Signori. Avem aici o parantezi a lui Capeci intercalad in pasajul inspir at din 99 www.dacoromanica.ro

si orase bune. In privinta credintei, romanii urmeaz pe ortodocsi i pin acurrt p. 58 n-au putut niciodat fi molipsiti de molima ereziei. Se inteleg bine cu catolicii; si de m veti intreba, dad, mergind s le propovcluim doctrina noastr, ne-ar primi bi ne, voi rspunde: da, mai mult chiar, moldovenii primesc oriciti preoti le trimite m, numai s garantm c sint preoti. Cit despre // deprinderile <lor>, romanii au aici nume ru, ca i and toti ar fi tilhariN; Inch cine trece printre ei si nu este omo rlt sau jefuit agat o tblit <de multumire> la biserid. Cu acestia, o printe al meu21 , s-ar putea face mult, aceasta este o Insrcinare, pe care eu mi-as asuma-o bucur os, dac n-a avea alte datorii. Ungurii sint stpinii trii i cei mai pretuiti, Melt cine omoar un ungur pole, n-am vzut oameni care s dlreasc mai bine ca ei. Oameni prea aged la minte n-am vzut inc, dar nici n-am avut de a face cu multi. Au putin. Inclinare dtre art, asa Incit dac' n-ar fi sasii i alti strini, s-ar tri aici secundum ius gentium primitiv um22, cum spune biserica. Sint oameni simfili si la ei nu este mare nici ura, ni ci iubirea sau prietenia. In privinta credintei, cea mai mare parte sint eretici i putina scinteie de credint ce se mai pstreaz este foarte slat* aceasta m mir, deoa rece tenacitatea lor dovedit. In atitea nenorociri de tot felul presupune o pece tie religioas puternic si vie. Se afl totusi aici o intreag provincie In care triesc acum peste patruzed de mil de catolici23: aceea este secuimea24 care a primit in mare parte erezia acum sub ochii nostri, din vina cui s-ar cuveni mai putin; i n-are cine invete pe bietii catolici care au mai rmas; au citiva preoti, pe care mai plteste cu mult mai mult deck dac ar omori un roman; dat fiind d pentru moartea un ui roman se pltesc 18 florini, iar pentru a unui ungur 30. Cu toate acestea, n-am auzit niciodat n trile acestea despre omoruri injunghieri, cu toate el se gseste a ici vin din belsug. Ungurii ardeleni sint in cea mai mare parte osteni, mai ales clreti; de cind am plecat din Neabine nu i-ar mai avea. Sint fr condudtor, fr dluzi, nestiutori 20 Ladri. Venit de foarte curind in Transilvania, noul rector se documenteaz din Chorographia Transilvaniei a lui Reicherstrffer de unde adopa i a firmatia de mai sus, pe care o exprimi in felul su, inchipuind bisericile pline de asemenea ex vo to-un i (Vezi analiza textului Chorographiei din volumul Calatori. I). Possevino in Transylvania adopa si el caracterizarea dat de Reicherstrffer. Surprindem o se rie de elemente care dovedesc c lucrarea lui Possevino injghebati in 1583 (si ama s inedia') a fost cunoscut 'in parte de Capeci, cel putin portiunea descriptiv geo grafic. Lucrul nu e de mirare, amindoi fiind iezuiti italieni si aflindu-se in acelasi timp In Polonia. 21 Generalul iezuitilor Aquaviva. Este parch' un ecou al insufletirii lui Possev ino in scrisoarea sa atre pap relatindu-i despre misiunea sa in Transilvania si a trgindu-i atentia asupra insemnittii romnilor (vezi V er es s, Epist. et Acta I, pp . 280-281 din 12. IV. 1583 si Calcitori, II, relatia lui Possevino). 22 DupI dre ptul primitiv al neamurilor <neluminate>. 23 Cifr data' si de Possevino. 24 Sicilia, de citit: Siculia. 100 www.dacoromanica.ro

fr o constiin. prea treaz. Totusi s-au adunat In lunile din urm i, neavind episcop i nici <alt.> cpetenie <religioas>, au tinut singuri sfat, Cu acel pic de v oin. de bine care le rmsese, i au hotrit n sinodul lor s asculte de primii Societ4ii lui Isus25 i astfel au venit la printele Leleszi26 ca jurmint si pentru c totusi era bine ca ei s aib o dpetenie <religioas>, le spuse n ci teva cuvinte, la adunare, ca i-a sustinut totdeauna va ajuta si in viitor, dup pu terea sa. Au plecat srmanii, ca unii care si-ar fi luat un legmint27 i astfel dac e i fac vreo greseal, printele Leleszi i amenint numaidecit prseste, i ei Il ascult. Lun ile trecute a venit in aceste Cu sprijinul celor puternici, un predicator eretic , i printele Leleszi a facut o fapt d om netemtor si a poruncit s."-1 inlture de la a mvon; urmaTea a fost c nu s-a mai Intors acolo niciodat. Sasii au in tara aceasta sapte orase, toate frumoase i // inchise cu ziduri, s-i fad jurmint de supunere. Bunul printe, stiind d nu poate primi asemenea p. 59 cu cldiri de piatr. Ei au inclinare pentru mestesugurile cerind iscusint si nu sint atit de rzboinici ca ungurii. Sint circumspecti nu caut prietenia altora, dar nic i nu se feresc de ea. Unul dintre aceste sapte orase este Clujul28, ba este chia r orasul de frunte al sasilor ca si al principatului; dar astzi este locuit In cea mai mare parte de unguri. Cit despre domnia Ord, atit regele Poloniei26 ctt i nepotul luim se intituleaz prn cipe al Transilvaniei. Toate veniturile revn tinrului <principe>, dar totul se fac e dup porunca regelui, care dad vrea poate s dea, s fad i s desfad, ca i cind ar fi stpinitorul absolut <al trii>. Poate scoate de aici i unele foloase, dci toat lumea spune d a fost mult ajutat de Transilvania, cu oameni i bani, in rzboiul pe care l-a avut cu moscovitu131. Tara aceasta era guvernat, dup obicei, de principe sau voievod cu ajutorul unui consiliu de 12 senatori3'a, brbati nobili alesi din prin cipat; 26 Lelesio, educatorul lui Sigismund BSthory conform ultimei vointe a principelu i Cristofor (vezi Ceatori, II, p. 456 si urm.). 22 Iezuiti. ;ine lui Capeci. 29 Stefan Bthory, cu privire la titlu sKu Vezi mai sus p. 99, n. 13. .aproape Indatal dupa aceea a murit Cristofor (27 mai 1581). Afirmatia gresita ca ar fi orasul principal al sasilor, adica oarecum capitala l or, ti aparSigismund Bthory cit traia Inca parintele sau, voievodul sau principel e Cristofor, " Comme se fussero obbligati. 29 Claudiopoli. Informatia despre originea saseasc a a orasului e luatI din Chorographie. a fost ales de catre comitii (dicta) principe al Transilvaniei din porunca regel ui (1581); 31 In anii 1579-1583. Consilierul Joan Galfi, intr-o scrisoare catre cancelarul Poloniei, declara de asemenea, In legatura cu Stefan Bthory, ca clemnitatea acest uia de rege al Poloniei a fost mai mult spre paguba dectt spre norocul Ardealulu i, care ani de-a rindul 1-a ajutat cu bani i oaste impotriva moscovitilor, ark s a aiba vreun folos din aceasta

(vezi Ve r e s s, Documente, III, p. 87 si urm.). 31a Consilieri de stat membri ai asa-numitului consilium principis`. 101 www.dacoromanica.ro

acum regele a ales in locul acestora trei <brbati> care se numesc presedinti3? si a Inlturat senatu133, nu fr a trece peste popor si nobilime; aceasta o stiu foarte bine cei trei presedinti, astfel c nu se cred prea in sigurant i incearc, dup cum se spune, s5. se lase de aceast insrcinare ceea ce nu-i prea usor de crezut. Primul din ei34 are rang de magnificus35, mai presus de acel al nobilimi i obisnuite; este eretic calvin si nu prea este binevoitor fat. de noi, si nu In ascuns, ci pe fat5.; are darul vorbirii si e cu mare greutate; este bogat, cumpta t, bun tat de familie si se va abtine de a ne face ru36, mai mult de team. decit pe ntru alte socoteli. Al doilea este strin, anume dalmatin; acesta din doctor In medicin a ajuns cancelar al statului" i apoi al doile a presedinte. Este priceput, vorbeste italieneste ca un italian; a Ostrat portul italian Pin la Crciunul acesta. Se arat la vorb foarte prietenos cu noi i pin acum n u s-a dovedit altfel, dar nimeni nu are prea mult incredere in el si este urit de toat lumea. In privinta religiei se arat calvin tul este muritor. Al treilea, cu toate c este eretic, este tolerant si ne este prieten38 creste cei doi copii ai s i dup legea noastr, unul la Alba Julia cu principele, cerlalt la Cluj. P 60 si sileste pe biata maic-sa, care este catolic5., s. urmeze aceeasi religie; poate 61 in mima lui nu tine la nici o religie, deoarece se spune c5. el crede c5. su fle\Pi yeti mira sfintia voastr c unii fr a fi calvini sau eretici se prefac c ar fi. Pri nte, se spune ius regni late patet. Cea mai mare parte din nobili sint eretici i cred // c ar intimpina piedici39 la intrarea in slujbe dac s-ar arta <a fi> catoli ci. Ba mai mult chiar, ei sint incredintati c schimbarea religiei este un lucru f oarte nevrednic, Intra-adt incit maresalul curtii40, unul dintre cei ce poart tit lul de magnificus" si care este cel mai cu vaz5. la Curte si in tar, avind un fra te catolic, 21 indeamn mereu s rmin statornic i s nu se arate usuratic, schimbindu-si religia. Si deoarece in timpuI lui loan al II-lea4' nu mai rmsese nici o licrire d e credint <catolic> la nobilime, ei merg Inainte pe drumul bttorit i socotesc c este o nevrednicie s dea inapoi. 32 Presidi, tot una cu asa-zisii triumviri". 33 Consiliul celor 12 consilieri. in august 1594 Impreun cu asa-numitii conspiratori". 35 $tefan Bthory acordase cel or trei regenti titlul de magnificus". 36Ci lasciera di far male. 37 Wolfgang Kovacseoczy. 34 Alexandru Kendy. Va ajunge socrul lui Baltazar Bithory si va fi executat la C luj 38 Latlislau Szombory (sau Zombory), consilier al principelui, arenda al dijmelor Transilvaniei. In 1588 va protesta contra alungrii iezuitilor. 39 Haver un voto contrario. " (loan GOO marescalco del regno, In alte locuri este numit aulae pra efectus. Pentru uciderea lui In 1592, vezi biografa lui Carrillo, In volumul de f atI. 41 loan al II-lea Sigismund Zpolya. 102 www.dacoromanica.ro

cind vede eretici. Odati, stInd de vorbi cu multi nobili, a spus c doreste si se vadi ch mai de grabi virstnic, i Intrebat ce ar face daca ar fi virstnic, a rspu ns: V-as tkia capul la toti, clack' ati mai voi s riminesti tu erezie". In privi nta studiilor, potrivit ordinului regelui, el atirni intru totul de ai pozitiile pirintelui iezuit care are grija aceasta. Mai mult chiar, regele voia, ba chiar vrea, ca <si> In privinta dormitului, a mesei, a plimbatului i, In sfI rsit, Zn toate privintele s. atirne <tot> de noi, ca i chid ar fi un elev al sem inarului sau al colegiului german45. Copilul tine la invititorul siu46, 'Melt nu stiu care e mai mare: iubirea sau respectul pe care i le poarti. Si daci n-ar t rebui s termin, a putea s." povestesc sfintiei voastre multe lucruri care v-ar fa ce plicere. V voi povesti unul: se pare ci acest copil a ajuns nostri43, astfel c nici presedintii, nici consiliw144 nu pot schimba cu nimic di sPrincipele42 care este In vIrsti de 11 ani i foarte zelos in credinta cawse lumi neazi la fati de bucurie &id vede un catolic i tocmai dimpotriv. dea seama ci este iubit cu adevirat de ai nostri si cl, in afari de ei, sInt put ini aceia In care si se poati Increde si care vrea binele. Pe cind ne aflam in Alba Iulia, daci nu ne vedea la masa, se lipsea de multe ori si mai mnin ce, dupi cum ne spunea medicul lui, i v.zind pe pirintele pro Campani, da semne d e bucurie i Incepea sa minince cu multi pofti. Este un copil de mari sperante. A re pe lingi el vreo noui copii de aceeasi virsti cu el sau ceva mai mari, toti n obili, care, dei sint din pirinti eretici, sint crescuti credinta catolic, intocm ai ca i principele, i acestia skit speranta Transilvaniei, cci chiar atunci clnd principele va fi virstnic, el nu va putea face mare lucru daca nu va avea cu el nobilimea. Despre aceasta noi avem nu numai o prere ci i experienta lucrului, deo arece rsposatul principe Cristofor, fratele regelui i tatil acestui principe, era un birbat cu minte ageri i tia multe si daci ar fi vrut, ar fi putut poate si f ie voievod inaintea regelui Stefan. Pe 11110 acestea, era foarte statornic in cr edint, mai mult deck ar putea // crede unii ca unul care niciodati nu si-a indoit genunchii inaintea lui p. 61 Baal"47, lucru cu care putini s-ar putea liuda. Cu toate acestea, nu putea face cit ar fi trebuit, desi a ficut mult, si mai repet mult. Dar despre aceasta voi scrie poate altldati, cind voi arta cum s-a infiinta t colegiul. Acesti tineri grit noui la numir i eu a don i si fie o suti, daci ar fi cu putint, i nici nu lipsesc acum nobili care si ne dea copiii lor, cici nu s tiu 43 Adia de iezuiti. 44 Senato. 42 Sigismund Bathory. 43 Seminarul pentru preotii unguri, tnfiintat la Roma i pus sub conducerea iezuit ilor, unit dup scura vreme de la tnfiintare cu colegiul german sub numirea de Col legium Gertna.nicum Hungaricum. 46 loan Leleszi. 47 Qui numquam curvavit genua ante Baal. Aluzie poate la unele compromisuri ale lui $tefan Bathory tnainte de alegerea sa ca rege al Poloniei. 103 www.dacoromanica.ro

cine nu s-ar folosi de un asemenea prilej. E in puterea pirintelui Leleszi prime asci mai multi, <dar> 011 acum n-a primit mai multi, din cauzi a fost impiedicat de unele treburi din afa,r i n-avea la indemini mai multi frati de ai nostri care s-i ;ink' in acum ne-am inteles s primeasc. <acolo> at <de multi> va putea. Deoare ce am inceput s vorbesc despre copii, nu voi s trec sub acere ce s-a Intimplat cu putine zile Inainte de a ne duce noi la Alba Julia. Jucindu-se cu pajii si, princ ipele a inceput si le Imparti dregitoriile statului; pe unul l-a ficut mare mare sal, pe altul cancelar etc. si pe unul l-a ficut episcop, asa, dupi cum i se pir eau lui mai potriviti. lar episcopul ales isi da aere de autoritate i Ii cerea f oarte serios episcopia. Trebuie s titi, sfintia voastri, ci Alba Iulia, unde este resedinta principelui, este chiar resedinta episcopului si se numea odinioari episcopia de Alba Iulia, i veniturile sale, ca nicilor, au fost toate confiscate in timpul lui Ioan al II-lea48, astfel Inch clacI ar fi s i i se restituie bisericii astizi averea sa ar fi mare incurcituri. La aceasti i ntrebare, principele pirea foarte stingherit dupi cum mi s-a spus si se restitui e episcopia pentru ci este prea tinir scuza ci nu putea deocamdaa si nu cirmuies te dupi capul siu, dar s astepte Oda' va fi mare. Acestea mi-au fost povestite de pirintele Leleszi, dar dupi aceea, stind noi de vorb cu principele, el a spus c n -a rspuns copilului, ci chestiunii in sine, si c voise P. 62 spuni mai mult decit se crede indeobste. Cici ne-a spus: <Cinstiti> acum stau eu in scaunul episcopului, si-mi pare un ceas lung cit o mie de ani ajung mare sii las episcopului locul ce i se cuvine". L-am intrebat pe pirintele Leleszi daci i-a trezit el principelui vreun scrupul in aceasa privina, fi dat principelui s i mi-a spus ci din gura lui n-a iesit nici o vorbi care un asemenea end. Ca si n e intoarcem la obiect, Societatea are trei locasuri in aceasti provincie: Cluj, Alba Julia si Oradea. In primul din aceste locuri se afli colegiul, celelalte do u sint resedinte. Al patrulea locas ar fi fost <la> Timisoara, daci ar mai fi rim as in viati i cu vioiciunea mintii pirintele Bartolomeo Sfondrata49. Bunul pirin te a murit la inceputul lui noiembrie, dupi ce s-a asit // cu sfintele taine, ca un crestin; cci s-a bucurat de atita har, Incit si-a pistrat cunostinta pini la sfirsit. Un catolic din Timisoara, in a cirui casi a murit, mi-a povestit despre aceasta; si am ficut in aceasti provincie o sluj1351 pentru odihna sufletului s au impreuni cu cele doui liturghii. Sintem la Cluj din ziva de 26. at despre col i, avem vreo sase profesori: doi de retorici, de greaci i dialectic, i patru de u manistic i gramatici, al saptelea este cel care predi catehismul crestin, i acest ea constau numai din Grigorie al XIV-lea (1590-1591). Despre familia Sfondrati din Cremona, vezi C a lv Famiglie notabile milanese, Milano, 1875. 104 48 Precis In 1542, dupI moartea episcopului Statilius. 49 Bartolomeo Sfondrata, iezuit, poate ruda cardinalului Niccolo Sfondrati, viitorul pap www.dacoromanica.ro

dezbateri contradictorii. Scolari avem 'nitre o sut cincizeci i dou sute; multi dintre ei stnt nobili i talentati, mai ales cltiva poloni, veniti aici pentru <a invita> limba si a fi sub supravegherea alor nostri, afati din patria lor. In p rivinta celor temporale, n-ar fi nici un till daci s-ar primi banii la -timp. An ul acesta am obtinut un helesteu50, care ne-a fost diruit de rege care este de m are Insemnitate i noi tragem ndejde ca, impreun cu acesta, s primim unul sau doui s ate, pe care dac le-am avea am putea intretine mai multi frati. Regele a mai lsat ca acei o mie de scuzi pe an, pe care-i dcluse principele, fratele su, pentru ridi carea scolilor o dat. acoperit. Intretinerea lor" s fie folositi pentru ridicarea c olegiului, pin clnd vor fi bani i pentru Intretinerea sa. In privinta celor spirituale [fratii Ora adevrati ingeri plini de dyne] etc. at despre cultul exterior52, predica se face in ungur este i in nemteste se pred invtltura crestin53. La predica ungureasci se aduni pin la cinci sute de oame ni, aproape toti catolici; la acea germani, foarte putini, i acestia aproape toti eretici, dintre care, afari de doi, nu s-a convertit nimeni pin acum [Unneaz consideratii asupra activittii iezuitilor.] Acest oras Cluj nu ne iubeste prea mult // si nu pare vrednic de atita osteneal din partea noastr, clack* ne gindim la altele care ne doresc. p. 63 In timpul cind ne flam aici, au venit deputatiuni publice de la Oradea, Lugoj, C aransebes si din mai multe locuri din secuime, etc. Unii cu arute, pentru a duce cu ei pe citiva din ai nostri i unora li s-a Implinit voia, ahora li s-a amlnat <Implinirea>, agcluindu-li-se ins pe viitor ceea ce cereau. Oradea si Caransebesu l Impreun cu Lugojul sint dou: locuri de trecere pe unde se merge din Transilvania In Ungaria cea supus: turcilor i In aceste localitti s-ar aduna mare multime de crestini de sub stIpinirea turceasc, dac: s-ar gsi acolo <frati> de ai nostri. Oradea este In Ungaria54, Lugojul si Caransebesu l sint in Valachia"55. Au mai fost aici i alti nobili particulari56, care s-au r ugat de ai nostri, mcar viziteze putin, si la care n-a fost nc nimeni trimis. [Sint mentionate diferite manifestri minunate in sprijinul noului calendar.] 5 Lacul cilugrilor (Bartoktava), menionat hic In 1581. (Vezi V e r es s, Epist. et ac ta ..., I, 180). Are 8-9 mile italice in lungime si o moari cu mai multe roti, o dinioari apartinind dominicanilor din Cluj. Actul de danie din 28 ianuarie 1583. 51 A frailor. 52 Quanto all'esterno. 55 La dottrina christiana. 54 Adic51 in comitatele exterioare numite Firvile Ungariei anexate la Transilvan ia", pe -scum Partium. 55 Asa se numea Banatul de Lugoj i Severin. Gromo il nume ste Valachia cisalpine, spre deosebire de Valachia transalpina" (Tara Romneasel). 56 Nobili particulari, in opozitie cu delegaiile publice de mai sus. 105 www.dacoromanica.ro

Ceea ce ne-a trezit mai mult comptimirea a fost cL eram rugati s mergem nu numai pentru a predica si a 'Anglia, ci i ca s botezrn pe multi, care, cresclnd mari In chipul acesta, pier fr a fi botezati; acest ru s-a intins mult In aceast tar, deoarec e s-a incuibat erezia, care zice a.' botezul nu este de trebuint; printre acesti [eretici] este si respectatu157 Blandrata, dupi cum se spune.

In seminar sInt doi <frati>: printele 'Wolfgang58 cu <Ina> un frate. Pln acum am a vut putini elevi pentru a nu aveam locuint. S-a poruncit s Cellalt locas al nostru este resedinta din Alba Iulia, unde se afl opt frati de ai notri. P. Leleszi are g rija principelui, un alt frate al nostru o are pe a tinerilor nobili ai principe lui si am mai trimis acum un alt profesor, care a deschis din nou scoala, si mia scris acuma c In prima zi a avut trei scolari i s-a bucurat mult c, n orasul unde /1 este tgduit Sf. Treime, a avut de la inceput acel nurnr eint de auditori. A doua zi a avut zece i, In sfirsit, se inmultesc Intr-atita, inch cere ajutor flgduind a, dac.' va avea tovarsi <de muna>, nu va mai Pisa nici mcar unul In colile eretici lor. In Alba Julia avem o biseria unde se tine predia 6 la care vin trei pn la pat ru sute de insi. La srbtori vine si principele, atit 1a liturghie clt si la vecern ie, la care ai nostri cInt cu mare solemnitate muzica cea mai frumoas, dei se Impo trivesc multi dintre nobili. Avem acum In Alba Julia 300 de familii catolice i v om avea cu mult mai multe, dar in tara aceasta domneste un mare ru: Ant agt de pr insi de pcate <cum e> .schimbarea sotiilor, jefuirea bisericilor59, Inch dup ce ai convertit pe unul la credinta catolia, ajunge chiar mai ru decIt fusese Inainte, aa c ai nostri nu stiu ce s mai faa. In Oradea a fost Ora acum printele Gheorghe Trs8 cu un tovars, dar el Imbolnivindu-se, ordenii au trimis s ne roage s le drn un alt pre ot astfel I-am trimis pe printele $tefan Sznt681 Cu un tovaris. latin pe care a ros tit-o delegatul [UrmeazI cuvIntarea atre printele provincial.] Aceast cetate a Ora diei este de toat lauda, aci a pstrat mai mult ca oricare alta credinta <catolia> i clack nobilii n-ar fi opus atIta rezistent, nu s-ar <mai> afla acolo nici un er etic 59 fie primiti multi. p. 64 " Wolfgangus, iezuit, originar din Germania. A fost conductor al seminarului ung arogerman din Roma, apoi, in 1584 profesor la colegiul iezuit din Cluj. Vezi A. Ve r es s, op. cit., II, p. 25). 59 Aluzie la divor i secularizare ce nu erau ad mise de catolici. 59 Gheorghe Trs, iezuit, cu studii de filozofie i teologie la Pr aga i Viena. Fost profesor la Pultava, apoi pe la 1584, misionar la Oradea. (Vez i Ve r es s, op. cit.). 51 Arator. (Vezi relavia sa in Caliitori, II). 106 Ro (= reverendo) forma deferentI motivaa de virsta Inaintati a acestuia. www.dacoromanica.ro

Despre fostul rector v-am scris intr-alt scrisoare el e un om invlvat plin de sfin tenie etc. Azi mai zic Inel cum el nu este om care s5-1 cunoasel, dintre senator i i altii care s5 nu-1 plIng5., i. s5. nu-1 roage pe provincial s5.-1 lase aici. [ Generalul iezuivilor i-a scris lui Wuyek sI asculte de provincial ca i ca s5-i scrie;i spre a-i mai indulci putin amarul. p. 65 cum ar fi fost In vin5., dar provincialul s-a mirat pentru c5 n-a observat la el vreun act care s5 nu fie al unuia cu adefrat asculttor.] V spun acestea www.dacoromanica.ro

CATRE IEZUITUL GIROLAMO PIATTI62 1585 martie 10. p. 87 P. 88 locuri: Cluj, unde e colegiul, Alba Julia si Oradea, unde sint doar rezidenve". La Cluj ne fizboim cu arienii, in celelalte locuri cu calvinii. Credinta arienil or e mai detestabilk dar calvinii in ce priveste oamenii Ant mai perfizi decit p erfidia inssi. Avem scolile la Cluj, si in ele 230 de scolari, // crescind in anu l acesta Cu inc5. 70 de scolari, si ce e mai mult, toti sint catolici, in afar de unii nou veniIi in care punem tot atita n5.clejde cit si in ceilalti. In majori tate sint strEni si nobili, c'ci or4enii, cu osebire cei ce Om in favorizeaz" cit pot scolile eretice si au creat magistri noi si i-au dregkorii63'bine, dindu-le leafi indestulat bunk lar scolarilor locuinti si hran5.. Orsenii le gkesc lor minc are in cask c5.' s. nu vini la noi, totusi avem si civiva din oras si dintre cei m ai instkivi, 62 Text In limba italianI. ... Sintem impkvivi in vara aceasta In trei " Che sono in magistrato (este vorba probabil de dregatorii orh'enei). 108 www.dacoromanica.ro

plebea sraca mai preocupat de hrara decit de studiu se trage Inapoi de la ei. Scol arii nostri, precum am spus, sint nobili i foarte neinfrica0, si nu se tem s-si mr turisease credinta 'inintea oricui ar fi. Si asa i trebuie pentru a putea rezista insultelor i discutiilor pe care le provoac in fiecare zi gazdele lor. Si zilele acestea am vzut pe strad patru tineri dintre nobili, alungavi din cas.' pentru c nu au voit s mnInce carne intr-o zi oprit de biseric5.... etc. Destui eretici ti dau c opiii la inv;tur la iezuhi. Dei unii ministri" (preovi) luterani dau fiii lor 64, e i imprfsesc totusi ura comun contra noastr si se inteleg mai degrabI cu eretici, dei in articolele de credinv difer putin de catolici, totusi minciuna se acord mai deg rab cu minciuna cleat cu adevrul. Mai e apoi punctul acesta: c noi nu inglduim ca preo0i s se insoare, si cum asupra acestui lucru spun contra noastr. este: De ce nu ne insurm. p. 89

ei sint cu totii Intr-un end, li se pare c se irqeleg asupra ce este esenVal, res tul ar fi cu totul intimpltor. Si tot mereu primul cuvint pe care 11 Orsenii, mai ales cei care sint In dregtorii, pin acum in urm ne-au p. 91 fost foart e potrivnici: n clipa de fav a rmas un anume lucru de care le e fric din partea noas tr si tot mereu se tem sl nu aducem vreo atingere privilegiilor lor, Intrucit cum nobilii au multe scutiri65 i alte privilegii pe care nici seniorii importanti n u le pot avea in Italia, ei nu ingduie [s se aseze] in orasul (lor) nici un nobil, iar noi avem privilegiile pe care le au nobilii &tern inuntrul orasului, astfel c pe tot teritoriul supus autorittii noastre66 care e clestul de intins dac se comi te s fac judecat sau s aresteze pe cineva. De aceea dac noi am vrea s fim ru intention 0 contra lor am putea s facem tulburri in oras: dar treptat, ... In Alba Iulia nu a fost altul decIt doar printele Leleszi care 11 instruia pe principe cu chiva coadjutori" si un predictor. In anul acesta am deschis scoala punind acolo doi profesori (maestri) de ai nostri, i lucrul a reusit. Ereticii aveau in scolile lor la vreo 80 de colari, din care noi le-am rpit 70 si s-au mai adugat i alii astfel c am intrecut suta: au luat msuri dregitorii68 (orsenesti), aduc ind profesori din afar5., dindu-le lefuri mari i dind Intretinerea scolarilor, i toate acestea din bunurile66 bietului principe. " Ca sI inveye in colile iezuite. Franchiggia. treptat lucrurile se linistesc p. 94 56 Nostro distretto. 67 Qualche maleficio. " I magistrati. 69 Della robba. 109 www.dacoromanica.ro

Cit prvete poporul, avem mai bine de 400 de Email de catolici i ar fi mult mai mu lte daca li s-ar da voie sa locuiasca acolo tuturor celor care vor acest lucru. p. 94 Dar ceea ce intereseaza cel mai mult este principele, crescut In religia catolic a, si care este de o mare insufletire" i clack' ar fi sa povestesc cu de-a manun tul tot ce face si ce zice, ar fi lunga povestea. In dispute teologice este foar te aprig i dintre acesti domni eretici nu este nici unul pe care sa nu-1 Infunde , numai s vrea s r.'spunda cinstit, dar adesea ei refuzind (discutia) raspund pe do s si scapa de copil. and m-am despartit de el acum citeva zile mi-a spus: Parint e, o! daca mi-ar fi cumva Ingaduit s merg in Anglian, cit de bucuros m-as duce". $i apoi mi-a spus Eu nu as sti s predic, dar as putea foarte bine sa strig cu glas tare Voi nu urmati credinta cea adevarata in asa fel ca ei s m ucid.". Am primit In zilele acestea doua scrisori: una despre minunile savirsite in Japonia, o alta despre moartea parintelui Ridolfo Aquaviva, si el [Sigismund] a spus unui camerier al sau c voia s povesteasca in auzul tuturorn totul afar de m inuni, pentru c acesti oameni ai nostri" ar ride de noi. A vrut ca sa(i) fie citi ta [scrisoarea] despre parintele Ridolfo) si apoi dud am venit eu m-a intrebat a tItea amanunte despre parintele Ridolfo cum arata la fata, cum avea barba i atit ea lucruri, inch eu nu stiam cum sa fac fava la toate. p. 95 Mi-a povestit si un vis al sau. In noaptea aceasta, mi se parea, zicea // refuzam s intru zicind c acea biserica nu era catolica" i Ii raspundea maresalul: Trebuie sau s intri sau s renumi la voievodat" i scotindu-mi ria de pe cap o punea pe capul unui nobil al sau zicind Fii tu principe eu plecam ratacitor s fiu om de curte In slujba regelui Poloniei75, dar sosit acolo ei ma faceau rege" etc. Aces tea imi dezvaluie ce gindeste el ziva, de are asemenea vis noaptea. el, ca parca m ducea maresa1u174 i toata tara la biserica, i eu, ajuns la Ka, primita de el si de toti seniorii cu cea mai mare bucurie, i in ziva de Craciun invesmIntat fastuos, cu crucea pontificelui purtata in chipul colanului Linei de I-a trimis acum citeva zile pontificele o cruce de diamante, care a fost aur76, a venit In biserica noastra din Cluj, si a fost primul care s-a impartasi t, dupa el a urmat o buna parte din nobilii de la curte si apoi norodul catolic. 7 Di gran spirit. 71 Cel mai important si mai dinamic stat protestant din acel mom ent, unde nu puteau patrunde iezuitii. 72 In publico. 73 Questi nostri. " dal Marescalco. [I. GOA e tutto di Regno. Unchiul lui Sigismund, Stefan Bithory. Tosone, vestitul ordin al ducilor de Burg undia mostenit de Habsburgi. 110 www.dacoromanica.ro

Au venit sa-i Ate scolarii eretici niste cintece cum obisnuiesc ei si au inceput unul, slavind duhul sfint. Le-a poruncit s. taci intrucit ei tagaduiesc ca duhul sfint ar fi Dumnezeu. Au venit acolo si scolarii nostri si le-a distribuit o po mana insemnata [Generozitatea, pietatea sa etc.]. Impreuna cu el Ant crescuti vr eo zece tineri dintre cei mai nobili, toti in spiritul catolic si sper ca in cur ind vor fi mai multi ... [La Oradea credinciosii catolici iesind de la biserica merg in procesiune prin oras] si cind au fost in fata bisericii eretice au incep ut a striga cu glas tare Jesti Maria inch nu putea ministrul" (eretic) cu sinago ga sa sa-si conAici vin la confesiune si la botez locuitori de departe, de la ti nue slujba ar prefera marginea dinspre turci de la o departare de vreo 18 leghe le moara copiii decit sa fie botezati de eretici. Au venit i unii din partile de sub turci77 aducind cu ei un tinerel schiop In virsta frageda, rugindu-se de no i sa-I sfintim preot pe acel copil. El nu eunostea literele, dar era de o mare n einfricare 6 le tinea piept ereticilor si de aceea dupa parerea comuna si a noas tra si a ereticilor era socotit ca un nou Daniel. $i nu ma Indoiesc de loc c fara a cunoaste literele putea realiza mai mult decit multi literati fira insufletir e78. $i au mai spus c pasa le-a poruncit sub pedeapsa pierderii nasului si a urec hilor sl nu aduca decit un preot al religiei celei vechi i ca daca Il vor aduce ii va da el intretinerea. Un altul tot turc a refacut biserica de la temelie. Ac est lucru mi se parea ca ofera un prilej potrivit de a lega prietenie cu pasa si de a-i scrie, dar m-am abtinut, caci acestea sint cose di stato molto zel ose s i expuse la mare banuiala, dar lucrul ar fi fost de mare folos. Reverenta voastr a intrebe pe parintele nostrum ce parere are in aceasta privinta. Am renuntat sa -i scriu i principelui din Tara RomIneasca8 al carui sol a venit zilele acestea l a transilvan8' si de indata, ca bun catolic, a venit in biserica noastra i m-a s alutat cu politete. Din gura i-am oferit tot ce as putea face spre slujba princi pelui sau, dar m-am abtinut de a-i scrie, dei impotriva dorintei mele. Principel e este catolic i vorbeste limba italian asa bine ca unul dintre noi, are multi it alieni in serviciul sau, si o tara' mult mai mare ca Transilvania. Sint nepatati de erezie, insa unii eretici din Transilvania care s-au dus la ei82 sa predice s-au apucat odinioara sa discute despre religie cu niste frati de ai sfintului F rancisc83 care, fiind simpli i neputind raspunde, au cerut de indata ca s li se a carui trimita unul din fratii lor mai invatati, si a venit unul Francesco 77 Din Banatul turcesc (Timisoara etc.). 78 Senza spirito. Probabil Aquaviva. Petru Cercel, care a trimis ca sol pe Sivori, (vezi relatia sa n volumul de fati ). 61 Sigismund Bthory. 82 Da loro. 63 Franciscanii i aveau bria lor la Tirgoviste. www.dacoromanica.ro

amintire e binecuvintatA84 i. in fata principelui i-a dovedit (de minciunA) i p. 97 au fost imediat ari86 i II din acea vreme incoace nu a mai indrAznit s'A' mearg acolo vreun eretic. Si pentru cA vorbim despre turci, s'A IA mai spun ina una. A venit un sol de al turcilor la principe, i marele cancelar al statului 86 i-a spus sA se reintoarcA la vechea sa credint5. pe care o avusese, cAci solul, bietul de el, fusese odinioari cretin. Acesta a rAspuns: Si dacA fractiuni ?" Si a zis cancelarul. PArintele Leleszi (care era acolo) te va de ce voi nu o urmati?" vrea (sI mA reintorc) ce credintA s adopt, chid voi sintevi SmpArtiti In atitea va". Dar a rispuns turcul: DacA pArintele Leleszi tine credinta cea bunA, Dar 84 Formuli artind c.1 e vorba de cineva care nu mai este in viava. " Aceast pretin s ardere a ereticilor nu se situeazI in trecutul apropiat, ci in vremuri lipsite de once precizie, dui:4 cum rezult g din cuvintele imediat urmitoare: ne da quel tempo in qua. E probabil c aceast informayie i-a fost dat chiar de sol pentru a-i c apta bunvointa. 88 Kov4cs6czy. www.dacoromanica.ro

ASPECTE DIN TRANSILVANIA * Fragmentele redate aici infIgeazI cliferite aspecte ale viegi din Transilvania din intervalul 1584-1587 filtrate prin mentalitatea i ezuiti 0 centrate In jurul problemelor Societ4ii lui Iisus. Deg este vorba in pr imul rind de viam religioas (catolici) din Transilvania san de imprejurIri privin du-i direct pe ei, de ezemplu infltiqarea ravagiilor ciumei in mediul iezuitilor , aceste fragmente constituie totug o min bogat de informagi relative la vina de t oate zilele, la condigile de trai, la nivelul moral 0 spiritual din acqd ani, in ciuda interpret'rii mai inguste pe care o dau fenomenelor sociale atinse In trea ct. Pe ltngg unele prezentIri anonime, intocmite pentru organul Sociefitii: Annua e litterae', 0 care poarti pecetea impersonall a ordinului, toate celelalte refl ect in oarecare mIsurl. 0 personalitatea foarte variat a diferiglor refereng. Acqt ia trec prin fata noastr cu fizionomia lor particularl. Massimo Milanesi, italian mai In virsta, exercitind toate meseriile de la infirmier IAn la subarltitect, este tnze strat cu o verv amegtoare g cu un sim; savuros al comicului care rIzbate din spus ele sale, in care se amestecl superstiga 0 optimismul, un spirit de observage as cuit 0 o bunIvointI nesfir113 www.dacoromanica.ro

ita. Valentin Lad In puterea virstei, avnd In 1586 35 de ani, se evidentiazi prin e nergia eroismul siu. Activeazi neobosit in secuime i in Bihor. Porneste apoi in Banat, unde One predici pe romiinege pentru a fi luteles, silindu-se si tnvete l imba poporului de dragul religiei. Rechemat din Banat, zace de ciumi, se tnsinit oseste, este alungat tinpreuni cu ceilalti iezuiti In toiul iernii (1588) dud tr ece in Moldova de unde se va reintoarce in 1590. In 1595 va Insoti armata cresti ni In Tara Romlneasci. Intransigent si firi ascunzisuri, este Intr-un contrast i zbitor cu iezuitii de tipul lui Carrillo. Doi profesori ai colegiului, iezuitul italian Girolamo Fanfonio colegul su originar din Prusia poloni, Andreas Busau, d escriu tnaintarea flagelului n mijlocul lor. Cel dintli, praefectus studiorum la colegiul din Cluj, avea si cadi jertfi epidemiei la vIrsta de 29 de ani. CelIlal t, In virsti de 32 de ani, avea si se salveze, reusind si se refugieze impreuni cu un mic numir de confrati in cetatea Chioar. Relatarea lar tntregeste prezenta rea atIt de vie si bogati a lu Milanes care nu este numai un martor, ci si un part icipant activ la drama aceasta a luptei cu moartea. Ultimul din capitolul de fat pirintele $tefan Sznt, zis si Aramr, reapare acum In alti ipostazi decit cea ()fer ia de corespondent& sa din anii 1581-1583 (vezi Ciilstori, II, pp. 486-503) atit de pretioasi pentru cunoasterea diniuntru a vietii Colegiului iezuit de la Cluj. Dupi terminarea duelului din 1583 prin rechemarea rectorului Wuyek in Polonia, SzAnt6 a cerut si fie trimis la Oradea, avanposr al misiunii catolice iezuite, p entru recucerirea vechii cetiti a catolicismului. Lupta dintre cele cloui tabere era extrem de incrirjiti. Putin a lipsit ca s dobIndeasci cununa de martir. Dar mai erau i alte primejdii. Auxiliarii si mureau unul dupi altul de extenuare fizi a si de boali. La ivirea ciumei au fost mai toti secerati. El insusi s-a Imbolnivi t, dar a scipat. Pasajul pe care 11 ream aici apartine anului 1587, Indati dupi flagel. In el aflim o dare de seami a misurilor luate de el pentru a injgheba niste gospodirii menit e a asigura lupta contra foametei. Dar si mai pretioase slut informatiile asupra conditiilor create de starea exceptionali a pretului scizut al vitelor etc. Dup i decimarea iezuitilor de ciumi a fost readus Wuyek din Polonia si a urmat un fe l de coexistenti cu el destul de chinuitoare pIni la alungarea misiunii din Tran silvania, in iarna anului 1588. La rechemarea Societitii de citre Sigismund Bith ory reapare Sznt6 pentru scurti vreme, urmind apoi al doilea exod al iezutilor in 1602. Bucitile din acest capitol au fost grupate dupi un criteriu sintetic, tinIndu-se seama ori de cite ori era cu putinti si de elementul cronologic. Intrucit toate se afli n Veress Epistolae et Acta iesuitarum, vol. II, nu s-au mai ficut trimit eri de fiecare clati, indicIndu-se marginal doar pagina respectivi din volum. www.dacoromanica.ro

[SUPERSTITII IN LEGATURA CU CALENDARUL NOU1 RELATIE ANONIMA p. 42 [... Pedeaps divin pentru cstoriile celebrate dup calendarul vechi2 si care dup cel no u cdeau In postul Cr5.ciunului 1583. Dou asemenea nunti au avut loc In cursul acel eiasi sptmIni in Fenesul ssesc In dou case deosebitel Intr-una din ele In chiar noaptea aceea In care s fcea nunta, cel mai iubit al brba tului care i mrita fata s-a Imbolnvit si a doua zi a murit, i scurt vreme dup aceea a u ajuns la asa mare neintelegere Intre ei [mirii] Inch mireasa a fugit de la mir e si nu mai vrea s triascl cu el. Iar In cealalt un altul, care se insurase, a fost atacat deodat de demon I Dintr-o relatie anonima din 1584 publicati in Ver e s s, Epist. et Acta... dup oriFinalul aflat in arhiva Vaticanului cu indicatia pe verso: citeva semne date de Dumnezeu intru aprobarea indreptirilor aduse calendarului. 2 Calendarul itrli an. Cel gregorian, introdus In 1582 din porunca papii Grigore al XIII-lea, nu er a acceptat de reformati. 115 www.dacoromanica.ro

p. 43 a doua zi i pribusindu-se la piintrit a tnceput s faci spume la guri si sufere r iu de tot si s vorbeasci lucruri ingrozitoare i s vadi declare lucruri care se Int Implau in lipsa lui, si aceasta <a tinut> trei zile In sir; dup trei zile s-au ad unat la el rudele celui muncit <de diavol> // si multi birbati i femei, parte catolici, parte eretici. Tug demonul II tndemna si nu-1 primeasci pe Mihail Fazakas3, sau Olarul i nici s nu vorbeasci Cu el, insi totusi acela a venit si el, In prezenta cruia demonul nu a vrut s scoa ti nici un cuvint. Atunci el <Fazakas> a tndemnat pe catolici care erau de fat ca plecind genunchii lui Dumnezeu si se roage pentru acela, iar el Intr-ascuns a f icut semnul crucii pe fruntea celui muncit <de diavol> i atunci a tnceput demonu l si-I chinuiasci mai rill ca inainte, Inch toti care erau de fati au fost stipi niti de mare spaimi si opt birbati din cei mai puternici abia puteau Si noi nu a m tncetat s, ne rugni pini ce nu ar vorbi ... [Este pus si recite tafil nostru i a bia poate rosti anumite pirti. La fel, pus s spuni crezul, se opreste la articolu l despre duhul sfint zicind: Nu mi las [demonul] si spun cele ce vreti". In sfirs it pus s se lepede de Satana, suferi mai crunt si se face vinit tot si negru (tot us videretur lividus et niger) dar In cele din urmi diavolul fuge rusinat. lice din satul nostru care se numeste Ministur la 23 ianuarie 1584. 0 femeie oar ecare chid s-a dus din gridini spre pidure, s-a intilnit cu doi demoni, subtirei la trup, avind infitisarea portul unor studenti4 care au indemnat-o ca In acea noapte si-1 excludi pe brbat din casi pentru ca poat mai bine discuta ceva cu ea s inguri. Femeia intorcindu-se acasi spre seari a incuiat usa In lipsa brbatului, i Indati au venit In cask' cei doi demoni in chip de adolescenti, aducInd o funie , pe care au dat-o femeii, tndemnind-o ea: se spinzure, i In vreme ce ea nu voia s-a 'tutors birbatul, a bitut in us., sotia sa vine In grabi, ti deschide, ti sp une ci au fost la ea doi adolescenti care i-au adus funja si au indemnat-o si se spinzure. batul incremeneste si nu mai stie ce si cread, socoteste c sotia lui aiureazi sau Cel posedat care era eretic s-a ficut catolic dupi aceea!] alungare a demonilor s-a intimplat in mijlocul femeilor catoavut vreun vis grozav. Putin dupi aceea demonii care mai trail i se manifestau <doar> ochilor5 Incep si persecute pe femeie In mod concret, Ii ia u mintile si o chinuiesc In chipuri uimitoare, indemnind-o netncetat se spinzure. In ziva urmitoare se aduni vecinii vecinele iar birbatul alearg la colegiu cerind un preot care s asculte confesiunea sotiei bolnave. Este trimis un preot dar se Intoarce firi a fi fcut nimica, punIndu-i totusi 3 Convertit de curInd la luteranism. Este vorba probabil de un sas in ciuda form ei maghiare a numelui. 4 Studiosorum scbolasticorum. 5 Visibiliter, In contrast mai apoi cu corporaliter. 116 www.dacoromanica.ro

nri pe piept un agnus dei de ceari. Erau imprejurul ei multe femei catolice care se rugau, ti puneau sub cap ramuri binecuvIntate, i aprindeau lumivIntat puteau femeile si o retini o exorcizeze. Atunci demonul a exclamat: Iati vine acum, se roagi pe drum, o dac. /1 azi micar nu ar fi venit, mline te-as fi luat de aici, dar este aproape si n u mai putem zibovi", 6 scuturind-o asa tare ci abia mai fereastri, in timp ce ea spunea: Laus Deo (slavi lui Dumnezeu)! Femeia a povesti t toate acestea i toti, birbati i femei, spuneau c au In casi o asemenea funie. ... etc ... Catolicii vin din nou la colegiu cerInd un preot care s Demonii o indemnau su arunce acel agnus dei, inelul binecup. 45 au iesit demonii din trupul ei si au plecat pe viizut funia pe care o adusesera demonii i au ars-o. $i atit birbatul, clt femeia au afirmat In mod constant a niciodati mai tnainte nu se vizuse in anul domnului 1584 la 11 ianuarie au venit la Cluj doi birbati nobili din sat ul Petridu16, dintre care unul a cerut un preot care si meargi cu el In satul si u ca si-i boteze fiul i s dea Invitituri poporului simplu de acolo care nu mai au zise cuvintul lui Dumnezeu de vreo 15 ani. Mi-a spus, fiind de fati. r.p. provin cial si p. Ferdinand Capeci, rectorul, c taxi"' sill fusese cubicular" al regelui Mathias al Ungariei (!)7 si a avut 17 fii; el fijad ultimul dintre ei, c tatil siu a triit 120 de ani ... etc. (Inainte de moarte a Indemnat copiii pstreze religia). Totusi ultimul a inceput si se clatine , dar cum nu a gisit pacea sufleteasci in niciuna din sectele (eretice) s-a Into rs la biserica romano-catolici. El a povestit c In noaptea ciunului dup" noul cale ndar din acest an 1583 a avut aceasti viziune. Pe cInd se odihnea In pat a auzit un glas zicIndu-i: Scoala-te i lauca-1 pe Donznul, ca'ci azi s-a nascut Hristos care este adevaratul mintuitor al lumii. Si scullndu-se Impreuni cu sotia care a vusese o viziune aseminitoare s-a asezat la fereastra casei privind plin de mira re cerul i liudindu-1 pe Dumnezeu Asa cum le-am auzit din gura lui, In prezenta amintitilor <iezuiti> asa le-am ipovestit. [De altminteri i doctorul Blandrata a spus c accesul de podagri care 11 apuci In fiecare an de Criciun si pin la Purica lendar!] ficare (2 febr.), In anul acesta 1-a apucat In ziva de Cricium dupi noul 6 Peterd, azi Petrqd n jud. Cluj. 7 Mort in 1490 (!). www.dacoromanica.ro

VIATA RELIGIOASA8 MASSIMO MILANESI P. 110 Ieri <7 august> s-a lntImplat un lucru, care altele asemenea ar duce la naufragi ul acestor putini catolici care sInt aici. I s-a refuzat Ingroparea n biseria un uia Francesco Teremi, omul cel mai cinstit din tot orasul, n vIrst de mai bine de saptezeci de ani, limas nespus de statornic toat viata pIn la ultima suflare, In credinta catolia, pentru care se spune c i-a fost ucis un fiu, si el locuia la ci nci case de colegiu, i n timpul acestei din urm boli s-a mrturisit Imprtsit In pat d e trei sau patru ori Simtind c moare a rugat pe p. Petru [s-1 asiste. Acesta st Pin noaptea si promite s. se Intoara. Muribundul 21 roag s aiba grij de trupul s'Au dup m oarte, apoi expir dup dou ore] si a fost Ingropat de eretici cu cinste deosebit, buc urie i fast tra porci"9, cu // atIta vaiet, suferint i confuziune, plins i bocet dac ar mai urma i 8 Text italian adresat din Cluj provincialului Campani In august 1585. Printre e retici (!). 118 www.dacoromanica.ro

din partea sotiei, a rudelor i a tuturor catolicilor, a se fcea mil ereticilor Inii

Dup ce a refuzat printele rector, a plecat dis-de-dimineat la Mntur, fie pentru a nu m i fi plictisit, sau fiindc5. era zi de recreatie, sau pentru c6 voia s boteze ac olo In tain pe nu tiu ce tinr nobil din coala eretic. Dac ar fi rmas aici, se putea f doial aduce o Indreptare, aa precum ar fi vrut s5. fac [dup aceea] cind rudele jigni te s-au clus la eretici care au i Inceput s sune clopotele ... etc ... [Comentarii aprinse, impresia n colegiu ... pink' etc.] Voi spune ceva despre botez Acel tInr este fiul lui Wolfgang Cornis, secuiul, a er ui familie este foarte strlucit i insemnat5, cci se Intinde pe o bun parte a trii, poa te chiar pe cea mai mare parte. Sint Cu totii ereticii cei mai convini i cei mai I nverunati i mai i puternici mari dugnani pe care Ii au ai no tri i sInt In stare, da c5 s-ar afla ceva [despre acel botez], s ne goneasc 'din principat sub motivul uno r inovatii i tulburri ale religiei. 10 Capeci. www.dacoromanica.ro

[ROMANII SI PROPAGANDA CATOLICA IN BANAT]" VALENTIN LADO p. 168 sebes, am gsit acolo o mare mulvime de locuitori catolici, cam la trei mii, care erau silivi s.-1 asculte si s.-1 serveasc pe preotul Pninistruml eretic din cauza a opt nobili care s'int eretici. Dar dura venirea mea l-au prsit pe preotul ereti c12 si doamna bneas care se lsase aproape de credinva catolid s-a convertit, si s-a mrturisit si imprtsit impreun cu toat. casa13. lar domnul ban" este ath de binevoito r fa; de ai no-tri, ineit zi de zi nu a vrut s prInzeasc5 sau sa cineze fr. mine. Es te un om foarte cum" Text latin adresat din Clujm6n5Istur provincialului Campani la 24 iunie 12 Domina Bana. casei). 1586... Acum o luna cind am venit la Caran13 Cum tota familia (poate insemna si familie in sensul de azi si tot personalul " Gheorghe Palatics care va fi trimis la Mihai Viteazul in mai multe tinduri si va participa si la campania crestinilor in Tara Romneascl In 1595. Era ban de Lug o s si Caransebes. 120 www.dacoromanica.ro

patat ii iubeste mult de tot pe oamenii cumpatati i sobri. foarte vigilent M-a r ugat staruitor <ca sa-1 las> pe fiul sau de zece ani sa vina la locuinta mea ziv a i s.-1 invat sa citeasca. Si la plecarea mea sa-1 las pe tinarul meu15 pe care -1 aveam cu mine sa ramina In urma pentru a-1 invata pe fiul sau. Caci el nu vrea ca acela sa fie initiat de eretici plini de rautate. Am asc ultat mai bine de 28 de mrturisiri, am botezat 18 copii. Am fost silit sa ;in pre dica pe romlneste, limba lor, din ziva de Rusalii tot mereu, caci putini stiu un gureste. Dumnezeu m-a inspirat ca s pot invata limba lor si sa-i pot ajuta. Nenum arati ar veni sa se marturiseasca de la Dunare pina aici daca cu ajutorul lui Du mnezeu pot si invat limba lor16. In ziva de duminica dup' srbatoarea Sfintei Treimi am tinut predica si am facut slujb biserice asca, dupa care tovi 1ocuitorii orasului impreuna cu judele s-au dus la domnul b an, si In fata lui au declarat a nu mai vor s aiba un preot eretic, nici s plateas ca pentru el. Doar opt nobili vor un preot eretic. Domnul ban i-a trimis la prin cipe. Iar acum juclele orasului si tot senatul"" au trimis doi nobili de seama l a principe ca sa-1 alunge pe eretic, pe care nu-1 vor nicidecum. $i preotul eret ic a venit aici la Alba Iulia sa se pltnga. Vom vedea ce va urma cu ajutorul harului divin18. Parintele Leleszi mi-a scris la Caransebes sa m ntorc la Cluj. Eu Inclata am inca lecat (?) <petrecut de> locuitorii orasului'9, am lasat acolo pe doamna baneasa si pe toti catolicii in cea mai mare tristete. Rog pe reverenta voastra daca put eti sa trimiteti pe cineva, macar un invatacel, ca invete pe fiii nobililor caci acolo este o nobilime insemnatan si pe fiul care pentru fiul sau face once acum a domnului ban i ne ajuta, macar ca este eretic, dar foarte potolit. 0, de-ar pu tea s vada reverenta voastra acel popor catolic, cu chi cuviosie asculta slujba, in fiecare zi biserica este plina la liturghie, iar acuma <a ramas> fara liturgh ie. Daca ati putea trimite romani vorbind romneste. Au sacristia plink' de odajdii pe care mi le-au predat i n miinile mele. Din biserica am si alungat pe preotul eretic, dar s-a 15 Puerum un parinte de once <neam> ar fi, ar invata usor limba lor. Sint toti n sensul aici de tinar auxiliar, corespunzind oarecum sensului antic de sluga sau sclav. 18 Acest daca (lat. si") pare in contradictie cu fraza anterioara, aka' daca n f raza din urma este vorba de o largire a cimpului de activitate, inglobind poate fi pe sirbii bulgarii de la Dunare, sau cumva acel si" ar trebui tradus prin: data. ce. 17 Consiliul orasenesc. 18 In original punctuatia e gresita, punindu-se punct dupa Albam i obtinind astf el propozitia Conquestum videbimus, quod succedit cum divina gratia (1). 18 Ego nunc ascendi cum hominibus civitatis, ar fi fost mai potrivit tunc deck nunc. Sar parea cal au fost omise cuvinte din frazi. Poate de tradus cu: atunci am incl lecat petrecut de oraseni? Completarea dupa versiunea noastra e dedusa cu probab ilitate din context. 20 Magna nobilitas. 121 www.dacoromanica.ro

este catolic, si doamna bneas s-a convertit si tot orasul este pornit impotriva er eticului. In numele lui Dumnezeu ajutavi-i. dus din nou. Dac nu vom putea s-i ajutm <nu vorn retine> pe nici unul. Niciodat. nu va mai fi un prilej de a-i ajuta ca acum &id si iudele [Abia are timp s-si iscleasc scrisoarea spre a o trimite cu curierii din Legea. Nic i nu a intrat inc in colegiu.] Vom mai distiga inci o mbati-1 pe acest om din Lege a si v va povesti despre Caransebes. 21 Luto, probabil cito.

nstire dac vom alerga in grab21. Dumnezeu s v vita si s v aduc iute iar la noi, si s itati de aceast chestiune a Caransebesului. P.S. Intrewww.dacoromanica.ro

[FLAGELUL LUI DUMNEZEU ASUPRA POPORULUI BINTUIT DE CUMA $I DE FOAMETE]22 MASSIMO MILANESI p. 159 ... S-a luptat acest nenorocit popor multe luni cu ciuma si cu foametea, care un indu-si fortele, nu i-au mai dat nici o or de rgaz ... etc. Nu se pot exprima nici prin grai, nici prin condei crudele si Tngrozitoarele efecte ale foametei. Cium a ... a fost de ast dat ca un mielusel, fa t de acea leoaic crud cci ... ea nu aleargi dup fugan, ci l'i las s-si urmeze calea23 ... Dar nu fcea la fel aceast fiar [foamete a care ii urmrea in tot locul ... ati romani, retrgindu-se in muntii cei mai ameni nttori, pdurosi si aspri si acindu-si in arbori cuiburi ca psrile, p. 161 chinuiti de foame? S-ar putea numra cu miile ... Multi ajung s se hrau scpat de cium dar au fost apoi morti fn ele gsiti 22 Text italian adresat din Cluj provincialului Campani la 29 aprilie 1586. 23 A lirmatie anterioarii invaziei catastrofale a ciumei din iunieiulie al aceluiai a n. 123 www.dacoromanica.ro

p. 162 p. 162

neasc5. din cadavre23a dupi cite mi s-a spus i innebuneste lumea asaltat de foame te, si din cauza spaimei care ii stpineste ei se omoar5. In mijlocul cimpului, in case si pe strzi cu sgeti (?)24 cu impusaturi de archebuzA ..." O cib15.24a de gr ill, care in anul trecut i potrivit cu obiceiul su valora de la 8 pink' la 10 sau 12 pui25, acum ck' mai avem trei luni pink' la recolt se cumpr cu 5 talen, in Orad ea cred cu 10, eici se transport din locurile acestea; de la varz incolo nu folose sc oamenii acestia alt fel de legume, cum se obisnuieste prin alte locuri, iar d ac ar avea le-ar folosi azi, sint siliti ca in loc de napi, psdrnaci, markew" (?) i altele asemenea ce ar putea avea din belsug dac le-ar semna, s mnince i s fac fini O e din scoart de copac si din rdcini de stuf i alte pctosenii care cresc In lacuri si in WO, din care cauz se umf15. si mor adesea cu bucata in gur5.. [Massimo e insrci nat s supravegheze el construirea Colegiului _de la Alba Julia.] [Urmare la scrisoare, dup ziva de 18 mai] p. 164 zeci de oameni trimii s sting focul care se aprinsese de sgetile si a doua, dar au rmas pe jumtate arsi de sgeata a treia a cirei Infricostoare ce putea fi vzut de tot o rasul era de form triunghiulark' si au fost ru loviti i lipsiti de putinta de a mi ca unul bratele, altul picioarele, si nu Iputini din acea lume nenorocit* //, din tre care un numr nesfirsit de copii, purtati in brate de printi, au fost scosi ca morti din biseric. Ce a mai urmat apoi, nu am auzit, pentru c am venit la Alba evident ca i n pasajul precedent. [ tn ziva de duminic5. 18 mai Dumitru Arianu126 predia dimineata impotriva treim ii. La prInz un discipol explic noul catehism de curind imprimat, i afirm5 c Sf. T reime este o Inchipuire, o nscocire a papii, and deodat] ... au venit din cer asup ra turnului bisericii la mic interval trei sgeti, cu asa grozav zgomot i vuiet, e l tot acel norod a azut la pmint ca mort, i in turn nu numai a au fost rsturnati m ai bine de cinciMolti fi fanno (come ne vien riferto) sepolcri di cadaveri. Este aici o exagerar e 24 Con le freccie (sensul obisnuit e cel de sgeati. Aici e valabil pentru erice a rmi ascutit). 24a Cubmlus = gleat sau vadr. Se Imparte In 8 modii". Cinci cible alcituiesc o urn. pui de gin (vezi du Cange, polaccims). " Polaccbi 26 Superintendentul bisericii ar iene, cu atributii similare celor episcopale. Era cunoscutul Demetrius Hunyadi ( = din Huedin) despre care pomenesc adesea iezuitii din Cluj. 124 www.dacoromanica.ro

Julia. A mai azut tot atunci si a patra sgeati pe a doua bisericI ariana a lor din suburbie intitulat In vechime, biserica sf. Petru, unde a aruncat la pmi nt citeva bucvi din zid, dar pentru c5. era atunci tnchis, nu a fcut alt pagubl Tnsemnat. [Predicatorul a fost primul care a fugit din bisericI.]" " Scrisoarea a fost trimia mai departe de provincial lui Possevino la Viena. www.dacoromanica.ro

[IMIGRANTI BALCANICI MINATI IN TRANSIVANIA DE FOAMETE] MASSIMO MILANESI p. 110 Pln'A acuma s-au scurs n tar. mai bine de zece mii de familii de bulgari, slrbi, rascieni i croati, dintre care o parte va fmine aici Laftind pknInt pe care s4 mun cease, cealalt cred se va Indrepta spre Boemia i spre p'Artile voastre29. Se moare literalmente de foame n aceasta regiune Oda' la Constantinopolm, si de aceea e si teama dup cum mi-au spus niste negustori greci care vin de acolo c va eAmIne lipsit de oameni tot acelInt. Cred c. ai nostri vor primi ceva a fi un soi rIu de oameni. 28 Text italian adresat din Cluj provincialului Campani la 8 august 1585. 28 Polonia. " In anul fusese o secet acela croati. Cu ceilalti nu se vor lncurca, Intruch In majoritate sint considerati cumplit si In Tara Romaneasc, i MoLlova. 126 www.dacoromanica.ro

[MEDICINA LA CLUJ]3' MASSIMO MILANESI [Massimo Milanesi, infirmierul Colegiului iezuit de la Cluj, intreab pe prepozitu l general al iezuiOlor, Claudio Aquap. 98 viva, ce hotrtre a luat cu privire la asisteno, medicar care ar fi de dat, tn afar a colegiului, unor bolnavi externi, lucru cerut de catre vizitatorul Societtii, p. Carminata i de noul provincial [Campani], precum i de ctre cei doi rec tori]. Copiii i clnd a Inceput mulOmea de bolnavi s.' alerge la colegiu, au fost In aa mare numr c 5. nu li s-a putut One socoteala, cum s-a fcut pentru b.'rbaO i femei, al cror nurnr (clack' nu m. 'inear memoria) trece de 150, din care trei sferturi femei; vduve, mrit ate i fecioare, suferind de friguri acute 31 Text italian adresat din Cluj prepozitului general Aquaviva la 15 aprilie 158 5. Aceast descriere destul de vehementk" avea de scop nemrturisit determinarea unu i refuz chiar de la Roma, care si punk' capit struirgelor vizitatorului si ale no ului provincial. 127 blietii care au fost in ingrijirea mea de 16 luni incoace, www.dacoromanica.ro

tegane, cvartane32, dropick boala copiilor, de splin, de junghi de stomac, de ame teli paralizie, palpitatii i boal de inim, gut, calcule, colick once hemoragii, cat are, duren i de cap rebele, plgi, abcese vechi i noi boall care se poate afla in spitale. Dintre acesti (bolnavi) unii au murit, p. 99 altii s-au lecuit (sau) mai bolesc mult vreme in pat, dup cum a vrut Dumnezeu, sau au meritat ei, sau va fi contribuit prostia mea. Spun asa pentru dat m-a acut s-mi fie rusine de acest <fel de> doctor si de leacurile nenorocite <recomandate> ba din gur ba cu condeiul, de care m-am folosit m folosesc de azi pe mime mai degrab In felul unui magister Grillo caro obisnuia s spunk' Dumnezeu sa ti-o dea bune, decit dup o practic potrivit d dintr-o slujid foarte de jos /1 si umill am fost acut infirmier in primii ani ai primei mele probatiuni, am fost apoi promovat de superiori Ora la doctorat ai l a fi studiat vreodat, sau stiut mcar ce este medicina, decit doar de eitva vreme incoace chid nevoia unor cazuri grave care mi s-au mi se dau de cele mai multe ori ca tlmaci) care absolut nu vor s mai 611mceasd ... Si dad trecem mai departe, adesea se iveste nevoia de a le face s stea culcate in pat, pentru a palpa pintecele mntrit, regiunea spliDup cum puteti prea bine cunoaste pentru a putea insntosi pe bolnavi a fost nevoie, si va fi intotdeauna nevoie, de a afla de la femei, si mai ales de la fete mult e lucruri care le umplu de mare rusine ca le spunk si trick' si mai mult pe mine si pe tlmacii nostri s le intrebsim, sint chiar dintre printii nostri i dintre stu dentii (studiosi) externi (care nei, a inimii, a desertului, a apsa si observa cum se urd hidropizia pe picioare in sus, a aplica ventuze pe Ontece pentru colici, sau plasturi ungen i mcar prima dat plri se mai lumineazI acesti oameni sttngaci etc ... iar femeile stau in pat infsurate intr-o blank cele mai multe fr cearsafuri, i toate dmas'A (de care nu se folosesc nici chiar cind sint sntoase) ... asa c la fiecare vizit a bolnavelor trebu ie s socotesti c." vei avea in fata ochilor trupuri in bun parte dezgolite, lucru pentru noi preotii 33 de oroare nespusk i pentru mine indeosebi de mare tulburare a sufletului, pentru c nu pot s ajung s cred c acest lucru ar fi potrivit chiar pentru un preot orich de pinion strict", cu atit mai putin unuia din Compania noastr, c leat dad has afla in gura sau scrisoarea superiorului meu cel mai mare. Si dad reverenta voastr ar socoti csi lucrul inceput trebuie s m earg inainte, atunci e nevoie de trei lucruri mai importante: s mi se dea un inter pret care s m intovrseasd asiduu, capabil ajute 32 Cu accese n ziva a treia sau a patra. 33 La mia pecoraggine = simplicitatea m ea, prostia mea 34 Ipocondrii. sis Religioso (preot sau 36 C21141sivoglia u libero religioso. 128 www.dacoromanica.ro

pe bolnavi duhovniceste pentru ca din atitea oboseli, cheltuieli i mizerii ale trupului s se trag5 si un folos pentru suflete. SI se dea o sum hotrit, pentru momen t de cel putin treizeci patruzeci de talen i pe an, pentru a m putea aproviziona la timp cu doctorii din Cracovia // si Viena, elci. ce ar costa azi acolo 30 nu s-ar putea avea aici pe 200, si Trick' foarte invechite37, iar a vedea de bolnav i fr a le face tratarnentuP i a le da in dar doctoriile, s-a dovedit el nu se poat e face, fie ei sraci sau bogati sau de once conditie ai vrea. In sfirsit s pun s se cerceteze atent cite drumuri trebuie s fac toat ziva de la un bolnav la altul pe d rumuri bune rele in tot orasul, dintr-o extremitate de suburbie in alta, s le pre gltesc in colegiu leacurile i doctoriile, i dac s-ar socoti c este o ocupatie si po var potrivite unui om de aproape saizeci de ani s m elibereze de toate celelalte gr iji, chiar de cele privindu-i pe bolnavii nostri. Solicitudinea pentru acestia, fr a avea timp ca s vd de ei cum ar trebui, i murmurele care adesea se pomesc c sint prasiti cei ai casei pentru cei de afar mi aduc cea mai mare intristare pe care po ate s o aib viata mea fraz. P. 100 " Si cose avanzate alla vecchiaia. Nu se arat moneda la care se refer In aceast 38 Medicare senza fargli i rimedii. www.dacoromanica.ro

[CIUMA DIN TRANSILVANIA]39 GIROLAMO FANFONIO p. 170 p. 171 [Fiind eliberat de conducerea scolilor dup venirea printelui Andreas Busau, a rmas cu celelalte sarcini: lectii de filozofie, grija // mesei comune", a congregatie i si a infirmeriei] sarcin care mi-a revenit dup plecarea la Alba Iulia a scumpulu i Massimo de'Milanesi, si care din cauza marelui numr de bolnavi si a lipsei de p ersoane stiind s vad de bolnavi ar cere acum toat atenvia unui 0m41 si 'inc cu mult experien0. De acum o lun a Inceput aici la Cluj s se manifeste ciuma, si ea merge crescInd, mor cam 25-30 de oameni pe zi. Dumnezeu ne-a ferit Oda' acum, nici unu l din ai nostri de aici nu s-a mboldivit de cium, dei avem mulvi bolnavi <de alte boli>. Cei doi printi unguri care stteau in 39 Textul italian adresat din Cluj lui Cl. Aquaviva la 4 Convitto pentru intretin erea bursierilor. lui 1586. sfirsitul 41 Tutto un huomo, adic un om care si nu mai aibl alte insrcinri. 130 www.dacoromanica.ro

Cluj nu mai sint In stare de citeva luni incoace sa fie de ajutor sufletelor. T P. George (Teireis)] e din nou paralizat, p. Petru scuip singe, a fost trimis la <cetatea> sf. Mihail, sat in vecintatea Alba Iuliei diruit anul trecut de ctre rege pentru viitorul colegiu Alba Julia. Nu mai are mult de trit. Confesiunile se ascult prin interpret (!). Scolile au fost mentinute de noi pink' acum, dar acum cind cei mai multi dintre scolari, mai ales nobilii, s-au imprstiat de teama ciu mei, cred c vom fi siliti s le lism de tot, dac am putea salva pe vreunii din Semina r si dintre cei de la masa comun42, nu va fi putin lucru. Este foarte necesar, pe ntru ca s se poat deschide scolile, de cum va fi Incetat ciuma. Imi pare ru, pentru c In aceast risipire vom pierde multi <elevi> cu vocatie pentru Companie Pink' acuma nu a murit nici un catolic; azi a murit de cium un scolar de al nostr u polon, foarte iubit de maiestatea sa, care ea inssi 1-a trimis aici la studii. Eu am ascultat confesiunea sa i chiar [ Societatea iezuitilor] acum 1-am si ingropat. i-a i tipit printelui Stefan <Sznt6> pe toti tovarsii: adic. pe oapelan ... etc. pe un tinr ungur lsat acolo de rev. p. provincial Intr-un fel cerca struitor In Oradea, ciuma care prea potolit, Incepe din nou s sporeasc, si de stagiu de incercare (probatione) pentru a fi primit In Companie, cum si pe pri ntele nostru Petru Szydlowski, polon, preot nou; [care invtase limba ungar pentru a putea tine predioi i asculta confesiumile]. S-a molipsit de // cium intr-un sat spovedindu-i i botezindu-i pe cei cium ati. A murit la Oradea in ziva de 17 a lunii acesteia. P. 172 A intrat ciuma in Alba Julia care era pzit" cu cea mai mare vigilent de ctre guverna torul principatului, si a inceput cu ai nostri. In ajunul zilei sfintului Ioan B otezkorul (23 iunie) a murit de cium iubitul nostru Stanislav Jawicki, polon si e l. Ceea ce ii mihneste mult pe printele Leleszi, si pe ceilalti toti, este imputa rea fcut de nobili43 in contra noastr ,ca prin noi a intrat ciuma in Alba Julia, i chiar la curtea principelui, acolo unde stau ai nostri; cci acest lucru exasperea z mai ru sufletele celor de la curte si ale baronilor impotriva noastr Chiar in ace ast vreme, in momentul cel mai nepotrivit, or'senii din Cluj au stirnit contra noa str un litigiu si o ceart privind hotarele i limitele dintre Cluj si Mnstur si au in trat cu mina armat pe teritoriul nostru. S-ar fi vrsat fr indoial forta la violent. Ei vor s stpineasc i pzesc de multe zile cu soldati 42 Bursierii. mult singe, daa ai nostri nu ar fi oprit pe supusii lor de a rezista cu greu favoarea aritafai catolicilor impui de autoritatea regelui Stefan Bthory. 43 Nobili, aici e vorba de nobilimea .de la curte, in majoritate ca1vin i suportlnd 131 www.dacoromanica.ro

inarmati acest loc pe care 11 pretind in chip mincinos de la noi. Ai notri au pro testat, dar cum intre noi i curtea principelui nu sint acuma raporturi, deck cu c ea mai mare greutate, nu s-ar putea rezolva aceasa chestiune aa de repede, i chiar dup: ce s-ar rezolva, nu ar putea deck el instrIineze de noi sufletele or5.eni1or, daca ar putea cumva s.' fie mai Instrlinate deck stilt <astszi>; sint cit se poate de aroganti i meria mai degralA s'i fie umili0 c u forva deck imbiavi cu imbunri, care tim din experienfi ca nu folosesc mai de loc ... www.dacoromanica.ro

[RAVAGIILE CIUMEI IN COLEGIUL DE LA CLUM4 ANDREAS BUSAU45 starea lucrurilor de la noi. Colegiul aproape el a pie& cu exceptia putinora, De mirare, sau mai bine zis de plins este P. 177 Inceput aici la Cluj s-si croiasc drum duma prin iunie, i putin cite putin tot cre scind mai mult si mai mult a prins puteri. lar printele rector nu a prea vrut s n chicbi colile, asteptind tot mereu o stare mai bun. Totusi, insA foarte trziu, ci nd au si inceput mnvL.ceii si se imbolnveasel sa moar, a inchis scolile. lar dintre ai nostri" cea mai mare parte s-a mutat la Clujmn'astur; cinci sau sase au famas 'in colegiu. Dar iat c in ziva a doua sau a treia unul, anume Georgius Hauman, sacristanul colegiu" Textul latin este adresat la 21 august 1586 din Chioar iezu itului Skarga, viceprovincialul din Polonia. care am fugit destul de tirziu. Dumnezeu stie ce va mai fi cu noi. A 1575, e: re in virst de 32 ani In 1586. Dintre iezuiti. 45 Iezuit venit din Prusia polon5 cu studii la Vilna. Intrat in Societatea iezui t la 133 www.dacoromanica.ro

lui (care a ipatra M. Paulus n colegiu

poate venise gata molipsit din colegiu), a Inceput s zac, si a treia sau zi s-a stins de ciurn in Clujmnstur. Al doilea apoi, Kiniski care Tmsese Cu bursierii, molipsit de asemenea de cium, a murit i i ai nostri au rmas totusi tin Clujrnnstur

desi aceste locuri erau contaminate; si in tot locul, fr. nici o izolare sau paz, u nii printi contaminati de cium vizitau atIt pe ai nostri, cit i pecei de afar, ascu ltind confesiuni i <dind> comuniunea, administrInd taina euharistiei, i in ciuda acestui fapt stind in raport cu ceilalti; si iat c deodat au adus cu ei atita boal si in Clujmnstur ca i in colegiu, inch unul dupi altul, la inceput cite doi sau i t rei deodat, s-au Imbolnvit de cium, abia cinci dintre noi care am fost gsiti snitosi n e-am strmutat in cetatea Chioar, la domnul Cristofor Kereszturi (acesta este apit anul unei cetti a principelui Transilvaniei, foarte bun catolic impreun cu sotia l ui care a fost convertit de noi de la erezia calvin), adic printele Georgius Trs, mcar c beteag de un brat si infirm, printele Andreas Busau, Simon din Poltava, Olaus si Gaspar din Transilvania, toti trei coadjutori"47. Iar dintre toti ceilalti mai erau sntosi Simon Rasz, loan Psarski, printele administrator (minister), adia Mateu s Strus i printele Hieronim [Fanfonio]; dar iat Indat a doua sau a treia zi dup plec area noastr Ioan Psarski a Inceput s. se sime ru de asemenea i printele administrator , si in sfirsit prin[Mortile s-au produs cam In aceast ordine dar nu s-au tele Hie ronim putut cunoaste precis zilele <de boal> pentru fiecare in parte.] Cci unii sau :stins n ziva a treia, altii a patra sau cincea, cel mult sasea In lunile iul ie si august. G. Hauman la 17 iulie, P. Kiniski la 19, Albert Vokitski la 20, Al bert Brantmaier la 28, loan Burman la 29, Urban Schifs fie o creatie minunat" a naturii, absolut admirabil In once fel de arte manuale, fie In lemn, fie in bronz sau fier In once gen de lucrtur: cu strungul, cu ciocan ul, cu briceagul, cu barda; era de neam din Prusia, executase si un altar cu tot ul exceptional cu cea rnai mare rIvn i picta ca art propriew ba cu culori, ba cu aur. Printele Ioan Ardolphus ... a murit la 31 iu lie, i In aceeasi zi si reverendul printe Ferdinand, rectorul, ale arui virtuti a r trebui slvite de altul 47 FIcind parte din personalul ajutkor. Simon Domaslawski, in virst de 30 de ani, Olaus (Olaf) Ioan, suedez de era ba sacristan si bucItar, ba Insrcinat cu 20 de ani, slujea la buckkie si la refectoriu,cump'riturile'Alba Julia, de vreo 30 de a ni, Gaspar din era de meserie fierar. 49 Monstrum. fer la 29 (acesta era tinr de tot abia trecut de anul al 22-lea48, prea 48 In catalogul din 1584 (Ve re s s, Epist. et Acta, II, p. 20) de ani, probabil dintr-o confuzie Intre cifrele 1 si 7. Invatase s picteze la colegiu. 134 e trecut ca avind 27 www.dacoromanica.ro

mai vrednic ca mine. Era, hotrlt, un om de un spirit admirabil. Nu pot s art zelul su pentru clstigarea sufletelor. Cite treburi, cit de grele de multe Imbrtisa el singur Intotdeauna cu sufletul gata, si nu se tulbura nici nu se Incurca de mult imea nevoilor ce se iveau In acelasi timp ... etc. In august au murit roan Elbin g, Michael Viller Arcularius"51 i tovars al lui Urban Schipper, Casimir care era deopotriv i ungur i polon, loan Psarski acesta era un ungur bun; el era croitor, dar totusi clt se poate de prompt la toate serviciile casnice, Intelept, discre t, clt se poate de vrednic a fi iubit, bratul <clrept>52 // al printelui rector i tlmaciul su obisnuit. In nici unul din serviciile casnice la care a fost pus nu 1 -am gsit o dati munnurInd sau mai putin voios), loan Kredik, Matyas Zeleski, print ele Mihail, prefectul seminarului, Printele Hieronim Fanfoni la 17 august (care i Intrecea pe printele Ardulf si pe rintele rector .printr-un fel de suavita te i gratie angelia pe care le citeai Intotdeauna pe <fata sa>; prep. 179 fect al congregatiei fericitei fecioare; prefect al scolilor, prefect al casei sr acilor53 si lector. .. de filozofie, avind sufletul mereu egal i pisteind ace. lasi spirit suav, bucuros, netulburat. Au murit i doi novici dintre cei 12 .adus i ln Transilvania de catre printele provincial, anume Valentin (Dyon), un finr de mari sperante, si Stanislau Czecinensis. In stare foarte grav in colegiu, (si) In Clujingnstur printele administrator, -tot astfel M. Nicolaus55 (slay desigur, dar deopotriv i ungur), si Lauren-tiu, coadju torul; StaniSlau Rodzinski care totusi sia insntosit. Paria acuma sintosi tpot fi . numrati sase In totul; i noi cei numiti mai sus si Simon ... Mai bolesc Ina. printele Valentin Ungurul", dup cum am auzit Rasz care a dus aproape pe toti ceilalti la groap. La Alba Julia au murit Stanisl au coadjutoru156 Paul ... croitorul, Urban Elbing, coadjutori; // printele Petru din Transilvania. La Oradea de asemenea doi: printele Petru 13. 180 Szydlowski care putea s indeplineasc5 In Ungaria toate serviciile unui preot afar de predici57, si Valentin (din Sard) aurar, ungur din Transilvania. In Colegiul din Cluj nu mai e nimeni din ordinul nostru, totul este pustiu. La C lujmnstur singur Simon Rasz este sntos. [SI fie trimis scrisoare provincialului59 ori siunde ar h.] S-au auzit zvonuri c fiind colegiul at'it de prsit Dumitru atittorul a rian59 ar fi asmutit plebea s ocupe 51 Fc'Ator de cutii sau casete de pAstrat lucruri. 52 Brachia. 53 Cminul bursierilor. 59 Valentin Lad6. Kurticz. 56 Din Mazovia. Mai mare peste bucIfiria de la Alba Iulia, mort 1n iunie. 67 Nep osedind probabil suficient limba. Campani. " Dumitru din Huedin (Hunyadi), superintendentul arienilor. 1.35 www.dacoromanica.ro

colegiul i. biserica, ferete Doamne! Doi orseni stau s'I apere colegiul impreura cu libertinii6 notri, anume domnul Martin diacul61, unul din centumviri", 1:arbat no bil i de cea mai mare autoritate, i al doilea $tefan Kakas, tirar reintors acum dintli din Italia, avind totui mare influentI asupra c onceetenilor &Ai. ,$:. mai sint un numIr de libertini care pkesc colegiul ... le lobagi scutii de alte 2ndatoriri :in schimbul unor servicii determinate. el Li tteratto. www.dacoromanica.ro

[MODUL DE INGRIJIRE AL CIUMEI IN LOCA$URILE IEZUITILOR]62 MASSIMO MILANESI mai degrabs numra printre cei morti dectt printre cei vii.] [Nu a rspuns pin acuma, csici se putea p. 182 ... In ce priveste starea de la Alba Iulia, intructt n bun parte au trecut toate p rin miinile mele, voi putea, asa slbit cum slut, s v satisfac tntructtva (dorinta d e a o cunoaste). Dar despre cea de la Cluj, va trebui mai degrab aflat de la super iori, cci desi locuim Impreun, totusi atit de putin am putut stoarce <de la ei ca stiri> inch in afar de cele despre p. rector si despre p. Mihail" toate In genera l rmtn tnel s ne fie 62 Text latin adresat din Alba Iulia provincialului Campani la Inceputul lui sep tembrie 1586. relatia de favl. " Rectorul Capeci a murit la 31 iulie, parintele Michael care era prefectul semi narului, la 14 august. Avnd in vedere proeminenta lor, este de la sine tineles c moartea lor nu putea fi flinuitI. Asupra celorlalte se pIstra Ina o mare discret ie la data scrisorii lui Massimo. Un catalog al morvilor (ibidem, p. 205) a fost intocmit la 2 februarie 1587 de ctre iezuitul Matheus Strus care e unul i acelgi cu p. minister (administrator) din 137 www.dacoromanica.ro

dezvluite". Am aflat din scrisoarea printelui administrator (minister) de la Alba Julia, care spune c i el a auzit de la un bursier care a frnas la Cluj In tot tim pul ciumei, cele ce le-a scris, anume c pink' In vremea plecrii sale, adiel la sf irsitul lui august, s. fi murit 17 dintre ai nostri: P65 rector, p. Ardolfus, p. Hieronymus <Fanfonio>, p. Michael Ripinensisa, m. Iona <Kredik> m. Wolucki, m. Burman, m. Zaleski, un invvicel (studiosus) dintre fratii nostri auditor al <cursului de> filozofie (poate Brantmaier), P. 183 m. loan Elbing, m. Paul Kinisko, Urban" <Schipper> si Mihail <Viller>, amlndoi a rculari67, Adam Tensier, Psarski, Casimir, Hauman sacristanul. Apoi a adugat el p . Valentin si p'rintele Matei s-au molipsit fait' de cium., c acela punct Cu punct i ind pe deasupra d p. George, P. Andres Busau, Simon (Valentin) a sdpat; iar de la alt bursier care este aici am auzit acelasi lucru, din Poltava, Olaus si Gaspar din Alba Julia ar fi in via i s-ar afla la domnul Ke reszturi n Chioar i ar trl In pdurile noastre i m. <loan> Krakovinski cu 10 sau 20 de seminaristi i d Simon Rasz cu p. administrator <ar fi> la Clujmin4tur si cum mi acestia, moqi i vii, ajung in total la 20 de persoane, pentru a se completa numrul celor pe care i-am lsat la Cluj, mi se pare ea' mai lipsesc patru, anume m. Nicolaie Kurtisz, curierul din Legea68, Laurenviu budtarul, i dup cit mi se pare un student in retorid venit cu p. Busau si cu Brantmaier, despre acesti trei sau patru nu stim s-a intimplat cu ei. S-a r putea ca doi dintre acestia s fie acei pe care, spune. Leleszi, f'r a le da numel e, c i-a trimis la Oradea In scopul c dac ar trece la domnul printele stefan <Sznt> ca re sufer de friguri, s fie cineva dintre ai nostri acolo pentru a prelua grija <fr avilor> din acel loc in care se mai spune c ar bintui din nou cu violent ciuma. Ac easta duP1 ce a decimat poporul de rind trage acuma dup sine pe oamenii bog4. Ace stea (au fost spuse) despre cei din Cluj". Impreud cu p. Petru eram 13; cum am ajuns noi Intruc it ne priveste s fim redusi la 9, va invelege sfintia voastr. acum. In ziva de vin eri 13 iunie, Stanislav Javicki a Inceput s' sufere fu noaptea de o fierbinveal" ne spus de. mare si de duren i de cap, dimineata 1-am cercetat i negindind d este c ontaminat de cium, 1-am legat la cap, i-am pregkit patul(?)7 i acelasi lucru face. Fraza evident gresit. nam licet fere simul vivamus, tamen ita parum extorquere po tuimus, ut excepto P. Rectore et P. Michaele, omnia sint nobis divulgata. Este d impedeca rtrebuie corectat din divulganda, participiul divulgata fiind n contrad " p. = parintele, m. = magistrul. " Urmeaza numele coadjutorilor neprecedate de nici un indicativ al calitatii lor. Numele din paranteza ascutita au fost compl etate de noi. Mesteri de cofrete sau casete de lemn sau metal. Jegenensis, satul Legea (Jegenye) ficea parte din posesiunile iezuitilor de la C lujtranastur. " Urmeaz darea de seama despre cei din Alba Iulia. 70 Lectisternium. P oate Insemna i masa (= locul la masa). 138 www.dacoromanica.ro

Paul din porunci superioar, i Ora s m pregtesc prepar doctoriile71 s-i scot singe, i at c descoperim, dup prinz, p. superior si cu mine, c este atins de cium inguinal tn p artea dreapt. Dup ce a fost intrebat rintele Leleszi, s-a hotrit ca s fie trimis de Indat la grdina72 <de zarzavat> in baraca de lemn73 s i se dea ca tovars pe Andrei c roitorul pe care sfintia voastr 1-ati trimis din $imleu la Cluj si <o dat dus> aco lo, cum nu a vrut s primeasc nici unul din medicamentele ce i le pregtisem, a murit delirind luni inainte de prinz. In duminica precedent fusese trimis la sfintul M ihail"74 printele administrator (minister) impreun cu Paul si Urban (tovarsii de do rmitor ai acelui frate) ale cror fete erau atit de palide. Inch chiar din acel mo ment preau ca i molipsiti de cium. Acestora li s-au aclugat, de srbatoarea sfintului loan, dup tinerea declamatiei solemne la scoal, p. Marcus si Jacob Mostowski i pu tin dup aceea inchizindu-se scolile am urmat dup ei, p. superior si cu mine, si la 27 ale aceleasi luni 5 dintre copiii <tovarsi ai> ilustrisimului principe. Unul dintre ei, Wolfgang Bthory a in ceput n ziva de // 30 s boleasc atit de fill, inclt pierzindu-se ndejdea salvrii sale, mai ales c era neintelegere intre mine si hirurgul domnului g uvernator75 dac tmnrul zace de cium sau de letargie, si in vreme ce Blandrata i Asu pelonius"76 confirmau diagnosticul meu, cum Ca: ar fi letargie P. 184 si m trimiteau din nou acolo <fgAcluind> s-mi trimit curind leacurile contra letargiei, iat ea' pink* s vin, Cu citeva ore mai Inainte, fusese dus din o rdinul guvernatorului la Aiud, unde scurt vreme dup aceea a murit. Noi am fost sil iti, nu fr strimtoare i mizerie, cum bine stie ceverenta voastr, turnu177 .care est e deasupra podului s primim toat acea multime in mca ciuma nstire. In timp ce astept am infiorati ce va face Dumnezeu cu noi cea mai intens cuprinde tot satul nostru <vzind> cu cepind cu casele Invecinate cu mnstirea; noi punem strji i suportm cu rbdar e pedeapsa de sus, cind in ziva de joi trei iulie, pe la miezul noptii ne och este trimis in crut de la Alba Julia Paul contaminat ru de cium. Cci acesta se Intors ese cu printele administrator la Alba Julia pentru a stringe 71 Pharmacum. 72 Hortum. 75 Domunculam ligneam. la un loc si a aduna obiectele casnice si cele bisericesti; si 1-am primit in tu rn, fel de manastire ruinati, d.ruit la 10 mai 1585 de regele $tefan Bithory iezuitilo r. 75 I. Gczy. 74 Sanctum Michaelem, vechea cetate episcopal XIIIXIV, din secolele ajuns un Numele pare deformat. SI fie oare medicul Apolonius Med abene care a calatorit c u Bongars din Baia Mare spre Cluj 'in iunie 1585? pentru atita lume. " exturri recipere totam turban:. Sensul ar fi ca plednd de la slabele posibilit ati oferite de acel turn, singurul loc care putea fi aocuit faca din el loc de g azduire 75 Quasi oculi.

139 www.dacoromanica.ro

cci nu era alt loc de gzduire78, iar dimineata clindu-i-se medicamente (cci primise la Alba Julia tiriacr8 i. alte leacuri impotriva ciumei) este dus la umbrarul8i v erde i destul de plcut pe care 11 ridicasem pentru el in grdin inaintea bisericii, i peste crbunculu182 pe care il avea pe picior la o palm mai sus de glezra am legat o jumtate de ceap uns cu tiriacul cel mai bun, i dindu-I In ipaza unuia din cei trei muncitori poloni care (fi ajutau pe zidari m-am intors la frati. Seara s-a vzut c multumit leacului el merge destul de bine, i ar dimineata mai bine, deoarece tiriacul din plasture deschisese carbunculul din mila lui Dumnezeu i. trsese foarte mult puroi infect, din care cauzI aproape toat e simptomele rele au disprut, i in vreme ce nutrim oarecare sperant de a-1 salva, i n duminica urmtoare, inainte de ivirea zorilor, Urban, care indeplinise slujba de buckar qi ne distribuise in locul lui Paul cmsi83 i altele asemenea, vine schioptind in cmruta mea i implor ajutor contra unei duren i violente care ii venise noaptea in genunchiul drept; m aplec s vd ce este i descopr un carbucul groaznic, ridicat in sus cam cit o jumtate de nua italic84 inconjurat de un cerc ca de foc. Il trimit indat In cmruta sa, punindu-i in vedere s se pregteasa de spovedanie, pe care Paul o fcuse in ziva precedent cu mare cint i lacrimi in fata pnntelui administrator ... Iar eu chemind pe superiori ii ro g i. propun ca s se tildeplineasc in cea mai mare grab urmtoarele: P. 185

ca fratii bolnavi i titre timp spovediti s se i imprteasci de la distant; punindu-se p ea sfintul sacrament pe o lopat de lemn foarte curat cu un miner destul de lung85; ca s se fac pentru Urban un umbrar in aceeai grdin; ca ea' fie dui de acolo copiii <tovarAi ai> principelui eh de curind de cItre domn ul guvernator, ceca ce s-a si fIcut a doua zi; ca p. Marcus s fie trimis impreung cu cei doi frati magistri in Tara secuilor, regiune socotit sigur i snkoas; ca eu, separat de ceilalti, s m retrag intr-o mia chiliut (?) absolut infect88 de lIng biseric, intrucit nu era alt locuint mai bun. Toate acestea au fost indeplinite sau &duke in spatiul a dou ore, i. bolnavii au fost prevzuti cu leacurile cele mai puternice contra ciumei pe care le-am putut avea, adic folosi nd ca arm tiriaca i licoarea rezultind din decoctia rclcinilor universale. 81 Campana. 82 Abces. E vorba de bubonul ciumei. 83 Indusia. " In diversorio. 88 Tiriacam, medicament opiaceu motenit de la antici gi druia i se atribuiau virtuti " Nuc5., spre deosebire de nuca graeca (migdala). 88 Cum manico salis (= satis) oblongo. " In quodam sacello faetidissimo. Nu poate stare. 140 fi vorba de o capel5 Intr-o asemenea www.dacoromanica.ro

de frgsinel, de tormentil si de gentiang si a boabelor de dafin si de ienuper87. Si ei, bine acoperiti; dupg ce am legat mai intii un plasture cu tiriac: pe carbu nculul lui Urban au asudat bine si s-au usuratt, mgcar cg Paul spre ora vecernie i a inceput s aiureze i sl se simtg mai flu, totusi dimineata carbunculul lu Urban asa cum se intimplase i cu Paul a spart si a scos afarg mult puroi si se simtea foarte usurat de duren i si de fierbintealg, insg Paul, intrucit peste noapte iau survent zgirieturi ca de unghie, dese si late88, care cuprindeau toat acea parte dreaptg, incit nici nu ar fi putut s ailog loc Intre una si cealalt: un grunte de mutar, a murit dup dou: ore, constient i pocgit, i In acea noapte a fost ingropat in aceeasi grgclin intr-un loc putin povirnit care este ac olo. lar peste carbunculul lui Urban, bine curgtat, a fost aplicat un plasture89 i asa cum se intimplase i cu Paul, la Inceput dupg deschiderea carbunculului sgu, materia abundentg extras: seara ne-a dat oarecare indicii c: ar fi salvat, Ms iat: c dup prinz am inceput eu s fiu greu Incercat, i dup e am pgrgsit cina, pe and m odihneam, Inainte de miezul noptii, mg trezesc cu o fierbinteal grozavg cu duren i de cap, cu o pustulg infla matg mai sus de Ana mediang a bratului sting, greatg, frimintare a stomacului i <simptomele> care preced sau urmeazg molipsirea90. Si fiinde eram singur i inchis din once parte, a trebuit sg astept ziva in chinul cel mai mare, si chernind la mine pe p. administrator, i deznici un altul dintre ai nostri in afar: de p. Petru care era bolnav vluindu-i starea nenorocitg in care mg aflam, 1-am rugat s binevoiascg preia supravegherea de la distantg a lui Urban ping dud s-ar vedea mai bine ce vrea s facg cu mine p rea bunul Vizitator91; ping atunci m preggtesc de spovedanie, slut ascultat de la distantg si mg imprtsesc de la distantg in acelasi fel ca ceilalti i putin dup ace ea luind aceleasi medicamente contra // ciumei, nu am putut asuda asa de bine, p oate pentru cg fiind singur nu m-am putut acopen i cum trebuie, totusi spre prin z mi s-a pgrut c slut mai usurat. In acest timp s-a reintors la mine p. administr ator, spunind in numele lui Urban cg nu ti pas de carbunculul aproape emduit, dar c: se simte ca si cum ar fi s: moar din cauza unei duren i nespus de acute a unui al doilea abces care ti apgruse noaptea In vintrea din aceeasi parte. Dindu-mi sea ma de (pHcum nu era In mIngstire p. 186 mejdia fratelui, chibzuiesc cit pot mai bine, si dup ce ti pregltesc un plasture d estul de potrivit pentru a reduce92 <abcesul>, cind vin la el 11 ggsesc mort 87 Magno bello tiriacae et se ipso mensali decoctionis radicum diptami albi, tor mentillae et gentianae baccis aun i et iuniperi. " Densi et lati seiwli unguis pe rtersiones. 88 Ceratum diacilonis. " I nf ectionem. Dumnezeu. Visitatio are sens ul de incercare, pedeaps. "Ad frangendum. 141 www.dacoromanica.ro

si nu departe de el cel care 21 pizea, zAcInd ca mort, dar nu de boali, dupA cum s-a vAzut pe urmA, ci de betie. Este Ingropat bunul frate aproape de Paul, si e u a doua zi <fiind> a noua a lunii93, lulndu-mi medicamentul, ofer printelui admi nistrator aceleasi doctorii comune contra ciumei, 66 el Tncepuse sA se clatine d es, si este usurat. A doua zi ti ia el Insusi doctoria curind dupi aceea se reint oarce p. superior fIr5. a fi dus la capAt treaba pe care o plnuiserlm, de a trimi te pe p. Marcu si pe cei doi magistri in secuime, cAci schimbndu-si &dui 11 l'Asa se pe p. Marcu la Alba Julia spre a avea el singur grija populatiei si a biseric ii, si pe cei doi frati Ii asezase in satul Ighiu, in partea dintre Alba Julia i sfintul Mihail", In casa tatAlui unui InvAtAcel al nostru. Terminindu-se pregAt irile, in ziva a 11-a a aceleiasi luni (iulie), p. administrator si cu mine ne g rbim spre Alba Iulia, el in partea dinapoi a cArutei, iar eu In cea dinainte, cu fata Intoarsl de la el, si pentru cl nu am fi fost primiti in oras, fiind chemat hirurgul94 orasului In mijlocul cimpiilor Albane" ne-a scos cite o jumAtate de 1ivrA.95 de singe foarte stricat, dup care ne-am Intors acasA uimitor de usurati. Acolo am aflat c ilustrisimul principe Tmpreunl cu curtea a plecat din Alba Iulia In ziva trecut, a noua a lunii, mergInd spre Sibiu. In duminica 13 discutIndu-se din nou chestiuni le noastre i VizIndu-se el p. Petru afirmA c el pAtimeste mult din cauza despArti rii i absentei mele, i c sIntem atIt de putini i cA i eu Indur multe In acea chil iutA murdara, s-a hotrlt ca s fiu din nou primit ca tovarls a doi superiori care erau singuri. In aceeasi zi vin la noi din Ighiu treeind prin livadA99 cei doi frati ai nostri care Tndurau i ei neajunsurile lor cu frecventA rile acelea rustice ale unor oameni strAini i cu cele dou accese de friguri terti ene"97 care 11 apucaser pe <Ioan> Ilzensis"99, cerindu-ne stAruitor <s fie lAsati> sAl trAiascA si sAl moarA Cu noi. In ziva de marti au fost rechema0; in aceastA zi Ilzensis" a avut al treilea acces, InsA in ziva urmAP. 187 toare, lulnd doctorii, cu ajutorul lui Dumnezeu s-a InsAnAtosit. Din momentul In care Urban Tncepuse s'A se ImbolnAveascA, gkea pentru noi In casa personalului9 9 i ne spAla rufele o bueltAreasA //, vAduva vechiluluim nostru, care scurt vreme dupA aceea s-a ImbolnAvit si ea de ciumA, si ea InsAsi a murit spoveditA prin i nterpret de cAtre superior. Din aceastA cauzA au fost pusi la " Iulic. Dup aceast data', toate cele urmtoare slut indicate gresit marginal de dit re editor, srind la luna august In loc de a continua cu luna iulie. " Termen dese mnInd In acea vreme pe un fel de felcer. 95 Semialteram. 96 Pomarium. loo Factoris. 142 97 In text gresit: tortianae adic cu accese In fiecare a treia zi. 99 Era din Po lonia, In virst de 24 de ani (ibdem), II, p. 214. " Domo familiae. www.dacoromanica.ro

:egy+44,:r .........A-4 4, 7710 fT,ji #. iv 1,7 .2,... (........ own.* j2dkra15,6 r a X...to(iy PilyaZlif l't ,.17i....,4 1,04-.4-islcus ..rso ,../.., &' . flh,441 1 I day " %so L,0.; AA( ,A A.,,,,,d.e:' T,4 ei-51,4.'1"4 i 'V.A. .,,, , Xiw.-1 tu.tit , "r iat f,..,. :,,....., 4., 4 , ',dip. .44,.. r'"W,,AA., ...-/4/ 4. AT.;?"," A ni...; ni:c44,44 1/114.4, 'Agr.,,aa'h'... . ,...... C , 41C'AtAir;A fe soi .):71,-.7., ..,,.... t4-10411.... .. / tion "fia , i+1.4.11 /was Al ..0%,..., gi;rsont ."1... ra....... , ../7....1". .. .7,...--:., ,,,,,,; ,* ,:,,,,-,a; .44. 4. ,,,,,,./ ...ow aix or 74. ,,' ..... ..,1 ,ifYil, trAff qww Fijkl 4 ..'' , .744/ --, 'Ai 14-..., ,min5...iv --,-ix :AAa fe.1,y 44 , lu.s .orcoo i 0441 1,ft'tk ...,4;,.. , c.h." 44, r r ftiA4 , 4',..... sm. i t km, A -,...aj. ....,..) ,

*sli:As1;,,,A... C.01:4., u4.; ., .34,.....4.ry;,,, ' C...1.2:4s, i %34 ,44.q, 4:0144 iffis.g0 r411...AA' fAig 44/au . "A , 4,. ,t,Fue Of.;:-.- ..,.../., 4%i in / 30 ,. ,e-tc ,..,;- I.(....., 0 k .: ..,/,' ,ifff, i...4, tAt...,c,ft.Z.; '412'1'1044 VIA, 4 i AI t MG:' .44.,..0.0, A iyor."1 7i d iii.w- .. .;I4' 44414 , AA, (,./4".(e, ' i A00/ 9 ....ti,hle eitii. 4,2. if ar.,fa A,' co7 1.4raies-A:-wi , '''''"4";mi "%vii. """1.1v, .......riwis .A04.:14, AK 14/4114 i fAidi41.4 14v017-4:h 41f"" 4.$J a r14,1 4 I , ,,CA* XI,C,... lairria c sc.74, a-e7. jp,A :TA "'Wle, ,.. .44 .,, ,,, ,..,/.41..... er4Itta4Gtai...... 4..., plogi 1/70.$. wrAti,..1., 40., i-nAJ)....4 .,,, caolcd.r A. 0145 47.,,,4 i.ep ,,or FUsaw./.41 .4 1?,,,,.. il.h, a A -;:h/ da:hy-i.e.....4,441: .,!- ,,,,,to anrti44474 so q:..r-y Am. ,A11404/!"f-a4...?" /,. ,. /,.,./;,,,4,-,.....--, 1,,... ,.,..z..4 ,..e., 4 J ..,. , fir ri w,..., ./...r....j.. . , ...I A44 "!"45'411 i7 .4. f,,4 44., . m.........n.. , 1".";4V4.4 A. ..../.1-0 74..4,A, t'Ax,84.,15;Al t,"',..% F('"....44(4...1 vi ....actor ,,ii ,,,fv3,1,....41,:01......5". t,,Ai j, ,....o A4651/ /4 rS% ../.7.;'? fi ,., .-)ihq .f.,: ri..4. if 4.4%.../4 -,*--,-...--..., .;g A. .,.. .. .." ,, 9L,....fx,:,0A/0../..-",;,,,. .J1 .. ,LI 3.,i,,C,k, 0,...,1%1 ,l. ,.. -141; j A. I.I. . rm. 4.4.., ,-,,,,,w, Pue7ih,e+eteim,.....,.; T.,,,. ..A...,I A )1, ow1.41AHNIr ,I.I. )1.41 ,,,4,,,,,A ,5 ,,,,,,,4, 4' ,i, 4. .11 ?YAK "Mfg ; /-, ,4 ,6,....,. "-Aim,. ,:-#.3 ;4( rAA(ei ,......ysil '1' .e 44.-44 IftgestiA-,:,,,, ...A.:10 li.-.1.,-; %in-1.~ il.....r.4. /IV., 4 , .4' 4-2/7 ,.."i ri.'"1.10 ''':' ...--x '4'5 4 . / ....a.: 1 ,o,.,,, A a%45-u Aff ..,44rza -4 IV,. a `104_Af), ' ,. ay

'&91'""' ofrdir4A. yalfg orf.i Aril. .4.-14,7,-/ i-,,, ,.00.4' . " ...f'h,f .0%)eie-4441.i Fila scris' de Alfonso Carrillo. www.dacoromanica.ro

duse din A. Veress, Relationes nuntiorum apostolic. rum in Transilvania . . .) lui Amalteo, Comuleo, Visconti si Carrillo; sigiliul lui Visconti si acel al ord inului iezuit (reprowww.dacoromanica.ro 1)1, -111"

al iezui;ilor (reprodus din A. Veress, Fontes..., Portretul lui Claudio Aquaviva, preposit general vol. V). e Mi.,. 4 j Biserica si colegiul iezuit din Cluj (reproducere din A. Veress, Fontes rerun: T ransylvaniccaum, r vol. V). ' IL c t . , . !4 "Atop otlitas..valosw sae te.astli 111 'OA% ttrtrat.sos JR s Ilia Ihww % , 1 : Air In ; * )1 , 4 DOH =trtam' www.dacoromanica.ro `

' . ,-;,./ .. , ; .,,' 0, . m , /rr,',;- ,iA4 . :, V,0 " 4m.t% _ ' o 1,1k e#4 -, . i -. .e, .,:scHtit., 1r* . . 4' w,.. .. , =... ....i....4., ,._. :..4. , '-- 4 ', -V , __ __,...-6.;;www.dacoromanica.ro f V 70 4 ,\'''<,-''. -1 . .......4..:-.1.-..., ,

,,,,,o . ......4...... .; -.. ; , ;*-z---..4.:14.471,....: ; , 141/' '

Negustori: raguzan, arrnean i evreu (reproducere dupii Nicolas de Nicolay, Voyage s . .) Portretul lui Jacques Bongars (reproducere dupii H. Hagen lacobus Bongarsius .) www.dacoromanica.ro

Portretul lui Henry Cavendish (reprodus dup A. C. Wood, Mr. Harrie Cavendish his journey to and from Constantinople 7589..., pl. I). www.dacoromanica.ro

...1111.11.111 n".""""... -IN :4V't s,. , ......... 1 ' Portretul i isc5litura lui Peiru Schiopul (reproducere din Hurmuzaki, Doom:one . ., vol. III 2, pl. I). . www.dacoromanica.ro

U., . ../ : ....,,,, i ..... si i ti1:.. r d. .,,, ..... if V-1, ,.. .I: . e .:-.110! ', ,,.1l ' ...t. tk 4;0 1,44 r .4.i. (t-; Icoana Sf. Apostoli din tezaurul lui Petru Schiopul de la Viena (reproducere din A. Veress, Documente . . ., vol. IV). www.dacoromanica.ro

poryile castelului'1 pzitori mai grijulii i noi am fost sechestrati in mnstire, primind drept buckar pe al doilea muncitor polon. Asteptam cu trie ce ne va mai d a Dumnezeu and, in ziva de vineri a 19-a a lunii, p. Petru care se ingrijise de o confesiune general. si de toate sacramentele bisericii, si-a dat sufletul cu s uavitate, cu sfinyenie cu linite printre imnuri i psalmi i in mijlocul nostru al tuturor care eram In jurul lui. A doua zi a fost inmormintat In biserica noastr, Intr-un mormint al clugrilor 11110 poarta pe care se intr lateral in cimitir. Dar suferintele noastre nu inceteail, ci la 24 buctarul nostru molipsit de cium. i ru b olnav, depus In casa unui tran, a murit curind dup aceea, i noi liberati de grila printelui Petru, ca s nu nesocotim atitea monitiuni ale lui Dumnezeu, tinind impre un sfat i fiind cu totii de aceeasi prere, am ajuns la aceast hotrire ca p. Marcus s i p. administrator, rmintnd In casa acestei mnstiri, s aib: grija poporului si a bise ricii, impreun cu acel Andrei din imleui2 despre care am vorbit mai sus, si care n u s-a molipsit niciodat nicidecum, iar p. superior cu cei doi magistri si cu mine s mergem spre Caransebes pentru minglierea acelor oameni lsati de ctre p. Valentin (Lade)) in bunk' sperany, si In rstimp s ocolim primejdia care ne urmrea pretutinde ni. Dar aflind frl indoial c acolo era cium, in ziva de 28 am pornit spre Tirgu Mure sl" unde se spunea c orasul yinutul ar fi sntoase, dar le-am gsit contaminate cu doi oameni morti de cium5. i cu fiul mai mic al judelui catolic, amicul nostru, zcin d ru de cium. De aceea In acea noapte ne-am odihnit In casa tatlui lui $tefan, novi cele nostru, i luind unele doctorii pentru spatele meu quasi paraliticate de dru m, ne-am pornit pe calea eltre aceast mnstire prin munti atit de aspri si de amenin ;Itori i prin pduri cum nici nu s-ar putea crede. 2n sfirsit, cu ajutorul lui Dum nezeu, in ziva de 4 august noapteal" am ajuns la mnstire si am fast bine primit de catre cei doi (frayi) conversi105, printele gardian care este al treilea din ace l ordin al bernardinilor este btrin. In ziva a zecea a aceleiasi luni, cum a ince put spatele s mi se incovoaie, am fost incercat de o fierbinteal grozav cu duren i de care am suferit nespus de mult 14 zile tntregi, acea noapte ar trebui s-mi dau sufletul, dup ce nera1 i m imprtsisem, si mi se flcuse ungerea de cap si nopyi mereu nedormite, i cind gindeam cu totii ca in imi fcusem din nou o confesiune ge din

urm5., am petrecut dup aceea restul nopyii intr-un fel de lips aproape de cunostin t Oda' aproape de prinz, chid am inceput s m simt mai bine, si astfel intre sperant i teama am petrecut alte dou spfmini // pin cind 1" Castri, castelul princiar in incinta druia era si sediul obisnuit al iezuitil or. 102 103 104 p. 188 Croitorul Andrei dat ca Vasarhelium. 4e augusti 2a noctis. ingrijeasd pe Stanislav Jawicki. Indrcinati cu munci manuale. 1" de corectat quia tn loc de qui ad rost In frad. 143 www.dacoromanica.ro

am scipat de violenva febrei mari, care ... mi-a lisat drept tovarisi o mici feb ri uscati i pitrunzitoare cu veghe necurmati, i care atita m-a uscat si m-a slibit , inch nu pot si mi scol din pat. Se crede indeobste ci am oftici si de aceea au fost puse deoparte toate lucrurile de care mi folosesc, si m. Iacob Kaliszki'", care sti cu copiii <tovarisi ai> ilustrisimului principe in castelul principelu i din Beclean108 si trebuia si fie rechemat aici, nu a fost rechemat tocmai de a ceea, pentru cl se tem ci el are o predispozitie la oftici si nu fie pus pe fugi de prezen;a mea. [Ar mai scrie despre lucrrile de constructie (supravegheati de el) si despre alte lucruri, dar e obosit si el ca si cel ce scrie sub dictarea sa.]'. 17 Kalissiensis. 108 Betlehem. cialului Campani. Scrisoarea a fost dictat. dupl ziva de 4 septembrie dud a primit scrisoarea provi nwww.dacoromanica.ro

[SITUATIA DUPA CIUMA" IN REGIUNEA ORADIEI] $TEFAN SZANT6 Incetind foametea i ciuma am inceput si organizez ferme prin sate si intr-un sat numit Geapiu111 in Cimpia Ungariei am adunat In puvine zile 300 de noi, 15 vaci cu lapte i. 40 de boi. Am ngrijit p. 222 s'i se semene 2n acel sat de citre tirani si argati pritivi112 100 de iugire de grit', 12 de orz, tot anta de oviz, 6 de mei, 6 de Ente si apoi citeva de mazare, clnepi si in. in alte sate am seminat cam tot atita din toate felurile < de culturi>. $i nici nu ne-au costat mult acele vite. Parte ne-au fost diruite, parte cumpirate pe nimic. ad In timpul ciumei se vindea boul cel mai bun cu 1" Din raportul general din 12 octombrie 1587 adresat din Alba Iulia prepozitulu i general Aquaviva, cu privire la activitatea sa din ultimii trei ani. Ill Gyapyu. Sat in Cimpia Tisei. 112 Famulos mercennarios. 145 www.dacoromanica.ro

acestea fceam attta brinz i unt ea' nu tiam ce s mai fac cu ele. In alt sat am pus 5 0 de stupi de albine 4i se adunl mai milt ca dou vase114 de miere. In acelai sat es te un deal cu vii din care <locuitorii> ne dau a cincea parte din must, i se adun uneori 500 de urne, alteori 400, iar urna de Oradea este 2 florini, vaca cu vita cu un florin, 10 sau 12 oi cu un scud113. $i de la deopotriv sau i ntrece barilul" din Italia. S-au mai adugat apoi, 4 vii foarte bune pe dealul Oradiei lsate prin testament i o grdin sdit cu vie ling ora. 113 In text pro stuto (= SCUM). 114 Urnae. www.dacoromanica.ro

[MISIUNEA IEZUITA LA ORADEA] $TEFAN SZANT6 1584. [A fost primit cu bucurie de catolici. In timpul sederii sale a convertit vreo mie de eretici, si a confirmat n credint mai bine de trei mii de catolici so vitoril Alergau oamenii la predici i la spovedanie, nu numai din locurile vecine dar chiar de la o deprtare de 50-60 de mile italiene. Adesea ne aduceau chiar bol riavi muncivi de boala copiilor115 i furiosi"6 care erau amg4i felurite chipuri i chinui;i de demon si care spovedindu-se s-au intors la ei tmdui%i Am venit la Oradea n ziva de 9 februarie p. 220 In primul an am avut ca auxiliar un preot de mir dalmat ... In anul urmkor, dup c e 1-am Ingropat pe acest btiin capelan fast trimis in ajutor printele Valentin ung urul"7. Dar asa de mari erau struintele orsenilor i stenilor, Insh a fost lsat s stea la mine abia o lun. [L-a lsat s. 115 Morbo caduco laborantes. 11 Energumeni. 117 Valentin Lad6. 147 www.dacoromanica.ro

mearg s. predice peste tot ... Conversiunile operate de el ... meritele sale extraordinare din timpul ciumei si a foametei ...] Pentru scoal si cor plteam un m agistru extern cu 60 de florini si cu masa. Tot adta pltesc si pe Capelan. p. 221 PArintele Capeci, temIndu-se s. nu fiu doborlt de adta trucl, mi-a trimis In ajuto r pe un polon si pe un coadjutor. Dar abia mi-au dat concursul o lun. si amlndoi s-au imbolnivit de cium si i-am ingropat si pe ei. Si asa am rmas singur si In tot timpul ciumei care a tinut aproape doi ani. Aveam totusi patru slugi care m ajut au In treburile lumesti. In sfirsit, zdrobit de oboseli prea mari am cazut si eu in grea boal [oftia] In martie 1587. [Printele p. 222 podreasc bunurile ... etc. Valentin rechemat pentru a se ocupa de colegiu dup moartea fratilor si printilor i ezuiti se ImbolnIveste de cium. A trebuit deci ca Sznt6 s. Ins.rcineze pe un Invtlcel (studiosus) s boteze si s predice In locul su ...] Multi catolici credeau c as fi fo st otr.vit de eretici si lucrul e destul de vrednic de crezare, cki niciodat nu am avut o febra ca aceasta. [La Oradea a gsit casa impovrat de datorii ... Le-a pltit si a Inzestrat si biserica. // A obtinut de la regele Stefan BAthory mosiile lui Nicolae Telegdi de la Izvoarele calde (Thermae) ... Din ch a dobIndit] s-ar put ea cldi chilii si Intretine 20-25 de printi, dac stilt harnici si stiu s. gos[Schimb de pamflete polemice cu ereticii din Oradea. Ei se plIng cpitanului cettii (I. Gczy) care nu se amestec. Calvinii organizeaz un sinod" de Rusalii, si cheam pe catolici la discutii. Szint6, foarte obosit, merge totusi si discut furtunos tez ele propuse, 30 la numr.] In ziva aceea am strigat (clamavimus) ase ore continuu. In ziva urmtoare nodal ore continuu, In a treia iarsi 6 sau 7, si ar mai fi durat din partea noastr. Inc. 40 de zile adta ne Inclziserm, dac // nu ar fi venit scrisoar e principelui oprind prelungirea discutiilor. [De atunci nu au mai indrznit si-1 provoace la discutii] ... clt a trit regele118 nu au Indrznit a inp. 225 Dup moartea regelui au Inceput In felurite chipuri s m. pIndeasc. [Este prevenit de cei de aproape si chiar de unii reformati c se pregteste un atac contra sa ... In vinerea mare calvinii au hotdt s atace pe catolici care se intorceau de la biseric In procesiune ducind crucea Inaintea lor, au fdmat crucea si i-au stilcit pe cei ce o Insoteau. Sznt6 este rechemat la Alba Julia. Indatoririle pe care le are aic i nu-i ajung. Se gindeste s se apuce de traducerea unor texte mistice In bimba ma ghiar, sau poate chiar mai degrab s. treael In Moldova si Tara Romneasc unde se anunt un climat favorabil pentru propaganda catolic, sau cel putin s mearg In Banat la Lugos si Caransebes unde este nevoie de misionan.] 118 cerce ceva'19 contra mea. Stefan Bthory, regele Poloniei. "9 Adic un atentat. www.dacoromanica.ro

JACQUES BONGARS (1554-1612) Jacques Bongars, senior de Boudry fi La Chestaye, s-a nscut In 1554 la Orlans fi a murit la 29 iulie 1612 la Paris. face La vIrsta de zece ani a fost trimis In Germania spre a Invta limba latin la M arburg, Iena fi primele studii. A urmat apoi dreptul fi literatura greac. Strasbo urg. Inapoiat In var a fost elevul vestitului jurisconsult Cujas. Dupa o pregItir e serioas la Orlans i Bourges fi-a desvIrfit inivierea umanist la Roma. Intois In Franta a tiprit la vIrsta de 27 ani o lucrare de mare eruditie: lustinu s Trogi Pompeii Historiarum Philippicarum epistome de manuscriptis codicibus emendatior et prolo gis auctior. In eadem not. excerptiones chronologicae et variarum lecti onum libellus, Paris 1581, Insotit de un bogat aparat critic. In anul 1585 a pornit Intr-o alItorie de studiu, In tovrfia prietenului su Guillaum t Lenormand, strbatInd Ungaria, Transilvania fi Tara Romlneasa In drum spre Const angrbeasci tinopol. Acolo a aflat de tulburrile interne din Frana fi a hotrit Inapoi erea. In drum spre pal a IntIlnit pe unul din agentii principali ai regelui Henr ic 149 www.dacoromanica.ro

de Navarra (mostenitorul prezumtiv al regelui Henric al 111-lea, combitut de fac tiunea extremist a Ligii) care l-a invitat s. intre In slujba acestuia. Afectat mi siunilor diplomatice la curtile protestante i pe ling uniunea principilor germani din tabra reformat, viata sa devine o perpetua ritIcire pe drumuri, cInd In Angli a, and ln Danemarca, Olanda, Germania. Reformat convins, el a continuat serveasc l pe Henric de Navarra ajuns regele Henric al IV-lea si dup trecerea acestuia la catolicism. Existenta sa itinerant i mina sInatatea. Tirziu a fost numit ministru rezident in Germania. Dar cu mate obligatiile sale de serviciu, el a gsit timpul ca s pregteascI pentru tipar i s publice un material imens, ca de pild: Collectio Hu ngaricarum rerum scriptorum, Frankfurt, 1600, cuprins de J. G. Schwandtner in Scr iptores rerum Hungaricarum, vol. I, Viena, 1746 si Gesta dei per Francos sive Or ientalium expeditionum et regni Francorum Hierosolymitani Scriptores, Hanau, 161 1. Aceast culegere de cronici privitoare la cruciade II asaz pe Bongars printre pr ecursorii lui L. A. Muratori. Dup moartea lui Bongars, s-a publicat o culegere a scrisorilor sale (Epistolae, Leiden 1647), traduse apoi in limba francez (Paris, 1662-80). Au fost tiprite atunci si e xtrase de poezii din secolul al XII-lea, al XIII-lea i al XIV-lea culese din manu scrisele lui. In biblioteca din Berna s-a pstrat i jurnalul cltoriei lu Bongars (ms. no. 468, f 7a-13b), publicat pentru prima oarl in anex la lucrarea intitulati la cobus Bongarsius, Ein Beitrag zur Geschichte der gelehrten Studien des 16-17 Jah rhunderts de Herman Hagen, 1874, 76 p. Partea referitoare la cltoria lui Bongars i n Transilvania a fost redat la noi de W. Wattenbach in Archiv des Vereins fr siebe nbilrgische Landeskunde" (1874, pp. 354-380), sub titlul lakob Bongars Reise dur ch Siebenbiirgen Insotit de o traducere limba german, de note de Eugen von Frieden fels fr a cuprinde ins si descrierea ceatii Satu Mare al crtii text apare la noi acu m pentru prima oari. Partea referitoare la Tara RomneascI a fost publicat de N. Io rga direct dup ms. 468 din Berna, in colectia Hurmuzaki, XI, pp. 190-192. N. Ione scu a publica; n Analele Academiei Romne", seria a II-a, pp. 1-10 sub titlul Tract atus italicus de Giorgio Basta et Wallachiae defectione, o scrisoare a lui Bonga rs, in care, amintind de ultimele cupe ale lui Mihai Viteazul, cuta justifice asa sinarea. Jurnalul lui Bongars are o real insemratate datoritl atit personalititii autorulu i cit momentului cltoriei, i anume 14 zile dup inlocuirea triumviratului Kovcsdczy, Kendy Szombory de la conducerea treburilor politice ale Transilvaniei printr-un guvern ator unic, I. Gczy. Aducind scrisori de recomandare de la Felician de Herberstein ctre consilierii principelui la Alba Julia i atre conducItorii sasilor din Sibiu si Brasov, Bongars venea hotrtt s informeze se dispus s se lase informat. A tnregi strat tot ce i s-a S-a grbit s insemne, uneori n stil telegrafic alteori tnc i mai e liptic, o impresie, un moment, o asemnare. A primit cu Incredere, alturi de rezult atele propriei sale clutri, colectia de inscriptii romane din Transilvania comuni cat de tovarsul su de discutii filologice i istorice din Brasov, medicul P. Kertz. Dar aceste ultime inscriptii erau pur simplu cele cuprinse in 1550 de Reicherstrf fer Rea mult simt critic in Chorografia 150 i www.dacoromanica.ro

Transilvaniei. A publicat de asemenea textul cronicii murale din Biserica Neagr c are i-a fose pus la indemin tot de el. Studiile sale in Germania g o fire destul de ponderat il apropiau de mentalitatea elitei ssesti cu care i descoperea preocupri comunc. De altminteri un prim element de legtur era constituit de religia reforma ti. Si aici, el se mentinea departe de once extremism, pomenind doar concesiv de arieni. Poate c tot unei influente germane se datoreste fondul atitudinii sale c vasireligioase n fata minunilor tainice ale naturii; a rolului misterios al spiri telor metalice", urrnindu-1 aici desigur pe Werner (Hypomnemation), al crui text manuscris, publicat ulterior de el, i-a fose probabil inminat la Baia Mare de ctr e Felician de Herberstein. Ca si in restul jurnalului privind regiunile strbItute de el pink' a ajunge la Satu Mare, el accept manifestrile prodigioase, pomenind d e osemintele de balauri si de uriasi pstrate la Aiud! In jurnal aflm mai ales punc te de reper. Mrturisiri mai ample apar in scrisoarea datat. din 1 martie 1597 si s ervind de notit liminarl la colectia de inscriptii din Transilvania publicat de el In anexa volumului stt de izvoare istorice ungare: Collectio Hungaricarum rerum scriptorum amintit mai sus. Scrisoarea este adresat tovarsului su de invttur de la Str sbourg, Guillaume Lenormand (pomenit si de contemporanul su Jean Godefroy) si car e i-a fost tovarls de drum in trecerea prin trile noastre spre Constantinopol, de ci clltor si el pe la noi. Acestui frate Guillaume" i se destinuieste si tmpreura cu el vrea s-si aduc aminte de clipele trite cu vreo 12 ani In urm. Dintre oamenii I ntilniti de el in Transilvania si mentionati In jurnal (printele Leleszi, educato rul principelui, eruditul Paul Gyulai, care avea s ail3 un sfirsit tragic in 1592 si tot astfel cancelarul Kovcsczy in 1594, vestitul G. Blandrata, I. Gczy, noul guv ernator, judele regal de la Sibiu Albert Huet, i judele de la Brasov Lucas Hirsc her, alturi de medicul Paul Kertz si de Petru Bogner), el hi va aminti cu emotie de Paul Kertz si Albert Huet i de Kovcsczy, asociindu-le si pe Blandrata socotit o figur patetick i il va pomeni cu toat cildura pe Herberstein, mentionat destul de sumar in jurnal. Aceast scrisoare, preluat impreung cu colectia de inscriptii de atre Schwandtner in volumul ski (Scriptores ...), a trezit unele nedumeriri cu p rivire la autorul ei, socotit a 11 fratele adevrat a lui Guillaume Lenormand, nen umit de altminteri. Problema s-a pus in legatur cu transcrierea cronicii murale d e la Brasov. Unii cercettori sasi au atribuit acest text misteriosului (nenumit) frate al lui Guillaume Lenormand, croare indreptat5 in Quellen zur Geschichte de r Stadt Brass6 Chronicken und Tagebiicher, I, (1143-1867), vol. IV, Brasov, 1903 , pp. VIXV. Cronica mural era relativ recent,

datind din vremea lui Honterus. (Alturi de ea, Bongars a mai publicat una de la L eutschau" (Lvce) fr legtur cu trile noastre). Ins tot interesul lui Bongars se Indrept spre antichitate. Repertoriul ski de inscriptii din Transilvania cuprinde un pr im lot pe care inf5tiseazI deosebit de cl furnizat de Paul Kertz. In aceast primi categorie intr exemplarele incastrate in zidurile palatelor i caselor magnatilor de la Alba Julia qi ale diferitelor edificii din Transilvania. Pentru inscripti ile fanteziste oferite de Paul Kertz dup Reicherstorffer, trimitem la notele noas tre nr. 173 si urm. insotind textul lui Bongars. Dar o preocupare a sa inc si mai constant decit cea arheologic este cea 1'1 1$1 www.dacoromanica.ro

filologic manifestaa si ea cu prisosina In rindurile adresate fratelui sau suflet esc prezent si In jurnal. Incercarea sa de a explica numele de valah drept o forma echivalena a numirii i parerea neasteptata c numirea Galiiei din titlul regilor arpadieni ar desemna de fapt Valahia vadesc o inclinare asemanatoare cu aceea de a traduce numele orase lor desfacute In par;ile lor componente, cu rezultate ciudate, ca acel chteau ten ant din traducerea lui Trcsvr (Bran), in credinta gresia ca prima silabI ar apalin e unui cuv1nt maghiar ce inseamra a ;ine". Aceeasi explicatie este data i pentru numele de: Olt. Jurnalul este un itinerar pretios imbogavit cu o searna de info rmayii culese sau primite la faa locului si cu o prezentare de ansamblu, marcind terminarea calatoriei prin Transilvania ca i cea prin Tara Romlneasca. Amintiril e pe care le-a pstrat din aceasta ultima ara nu au fost prea strlucite sau cel puin au intimpinat o dispozitie mai critici. Aici el nu a purtat discu;ii savante cu filologi sau istorici improvizavi. Domnul nu a stiut si-1 intrebe deck daca vrea vreo slujba sau daca a adus daruri! Rspunsul negativ a Indrepttit probabil unele suspiciuni, provocind stilul cercetarii facute de marele postelnic. Bongars folo seste termenul de fouiller'. Asadar nu a mai putut obvine nici o audiena de la d omn si a fost expediat din ;ark' cu cea mai mare graba sub pretextul prinderii d in urna a acelor care domnesti" piecate cu haraciul. Bongars, 11 calide gal, ca fica' de pungas" pe portarul" caruia i-a fost dat in seama. Acesta Insa i arati zelul pentru el imprtasindu-i stirea, oricum puin placua, c sosirea lui nu trezise prea m ult entuziasm din partea dregatorilor care aveau in grij. conducerea carelor domn esti". Se crease astfel un climat moral mai ptgin placut ca ce! din Transilvania pomenit cu atita caldura. Aprecierile i judecaile sale se resimt parc de acest fa pt. Pentru coboritorii acelorasi valahi pe care li considera cu interes ca element istoric i ca subiect de erudite el nu are cuvinte de preuire. Influenat poate de prejudecavile i judec avile bunilor sai prieteni, el ii declara barbari i greoi. Dar ne putem intreba cli romIni adevarai a intilnit el pe drum sau la curtea lui Mihnea si cu chi a putut sta de vorba. Alturi de asemenea judeciti absolute intilnim si unele care se bizuie poat e pe observaii proprii. Este vorba de argumentul adus pentru justificarea calific ativului de fricosi dat oamenilor de aici. Ei fug cind intilnesc mai mult de tre i ini adungi impreuna! meditalie mai puin sumar 1-ar fi lamurit ea aceasa reactie era rodul unor experiene amare, care puteau explica si lipsa unor construcii impunatoare in aceste locuri batute de furtun. Despre rolul diplomatic g activitatea lui Bongars, a scris pe l arg Cinquez, (Henri IV et l'Allemagne). Hermann Hagen in lucrarea citaa mai sus Iacobus Bonga rsius . a urmarit cu atergia cuvenia lucrrile de erudiie ale acestuia. Activitatea de editor al izvoarelor istorice maghiare a fost trataa de G. I. Hauer in De scriptoribus rerum Hungaric arum et Transilvanicarum, I, pp. 278-284, nr. CXL. Dam mai jos o lisa cronologic a a 'autorilor (si a lucarilor) privind calatoria lui Bongars prin arile noastre : lonescu-Gion, lstoria Bucurestilor, Bucuresti, 1899, pp. 42, 101-102; Al. Sadi Ionescu, Bibliografia caldtorilor straini ... pp. 70-73; N. Iorga, Contribuguni la istoria Munteniei in a doua jumiltate a secolului al XVI-lea, Bucuresti, 189 6 (extras din. Anal. 252 www.dacoromanica.ro

s. II, t. XVIII, p. 63, n. 3, Idem, Histoire des relations entre la France et le s Roumains, Paris, 1918, pp. 47-50; Idem, Istoria ronanilor prin calcitori, ed. II-a, Bucuresti, 1928, I, pp. 209-210; Idem, Les voyageurs franais dans l'Orient europen, Paris, 1928, p. 31; Idem, La France dans le Sud-Est de l'Europe, In Revu e hisrorique du Sud-Est europen", 1936, pp. 114-115; Idem, Istoria Bucureftilor, Acad. Rom.", Mem. sect. ist., Bucuresti, 1939, pp. 43-53; C. Moisil, Bucuregii Vechi, Bucuresti, 1932, p. 11; N. A. Constantinescu, Voyageurs et crivains franais, Bucuresti, 1933, pp. 15-16; A l. Pomescu, Un invelfat francez la curtea lui Mihnea al II-lea (1585), in Gazeta VII (1938), nr. 313 (20 martie) pp. 1-2; vezi fi Bucuresti. Rezultatul sapaturi lor arheologice fi ale cercetarilor istorice din anul 1953, I, Bucuresti, 1954, p. 198. www.dacoromanica.ro

RELATAREA CALATORIEI PRIN TRANSILVANIA $1 TARA ROMANEASCA1 1585 6 Mai. Am cinat la Satu Mare, 2 m <ile>, Cu cinci bastioane, un frumos arsenal s i 35 de frumoase tunuri2, situat pe o insua Cu un Inconjur de o leghe ce l face So mesul care Inchide cetatea din dou. flancuri apirate totusi de sanwrile lor pline de ap. Contele de Nogarola3 Isi are aici cartieru14. apitanul Trechsel coman& In lipsa lui. Garnizoana se compune din doul corpuri3 de 700 de cetate mindrl I Traducerea s-a ficut dupg textul francez publicat de H. Hagen, Jacobus BongarE in Betrag zur Geschichte der gelehrten Studien des 16-17. Jahrhunderts, Berna, 1 874, p. 68 pentru primele trei paragrafe, apoi dupI textul publicat de W. Watten bach In Archiv des Vereins fiir siebenbiirgische Landeskunde", XII, Sibiu, 1874, p. 354 si sius, urm. Textul a fost colationat apoi dupI fotocopiile manuscrisului original. 2 Pi eces (piese de artilerie). 4 Sa maison. 5 Enseignes. 154 3 Nogarol = Ferdinand de Nogarola, capitan de Satu Mare, vezi si Sivori n. 260. www.dacoromanica.ro

oameni, in afar <de acestia> mai sint 300 de husari si 50 de B1awercke19, intre care multi italieni i haiduci liberi. A fost construa in 1565 de Schwendy7, i in anul 1562 a sustinut asediul a 24 000 de turci aprat doar de apa < din santuri> i avind inluntrul <zidurilor> 4 000 de oameni. Dupa ce a mai fost inl taa de la pmint, a fost din nou asediaa in 1566 cu mari forte, care neputind izbi ndi citusi de putin s-au cantonat in fata unui castel la o leghe deprtare, pe car e in sfirst l-au cucerit cu mari pierden pentru turci. Cei dinuntru asternusea. in santuri un strat de pulbere si apoi unul de lemn foarte uscat i i-au dat foc ein d a pornit dusmanul la asalt. Aceste trei cetti nu sint deck de pmint sustinut de pari. 7 mai, dupl cin am dormit la Seini9, un sat in care se vorbeste mai mult romaneste decit ungureste 3 mile. 8 mai, 3 mile, am ajuns la cin la Hungrisch Neustatt9, zis. i Baiao <Mare>, intr-o miercuri. La 1 iunie" am plecat din Baia Mare cu doctorul Apollon io Medabene cu domnii Paul la Motte; la o jumtate de leghe de acolo am trecut mic ul riu Lpus12, care izvorind din muntii Maramuresului13 desparte trile impratului d e ale principelui Transilvaniei". Am luat prinzul la <cetatea> Chioar19, 2 m<ile >, ceea ce inseamn cetatea de <pe> stincV6. E asezaa intre munti inaii i slbatici, cldia pe o stinc, inconjurat de papstii, neavind decit o intrare slpata in stinc. Principele Transilvaniei tine acolo un cpitan Christofo r etc. si o garnizoan. Iezuitul Ioan Leleszi17, preceptorul principelui, se afla acolo, reintors 7 Lazarus Schwendy, general imperial cu un rol impartant In luptele cu turcii In Ungaria (vezi A. Gierman n, Lazarus von Schwendi, 1904); R. Kr on e, o lucrare cu titlu similar, 1912. 10 6 Adic5 hain albastr5" dupl culoarea uniformei. Warola (jud. Maramures) la jum5tatea drumului Intre Satu Mare si Baia Mare. " Ad icl Neusttte. Bagno apoi Bania. Observim aici o lacun5. in Insemnrile acestui jurnal, lacura care corespunde prob abil cu timpul petrecut la contele Felician de Herberstein pe care il pomeneste mai apoi In epistola dedicatorie ctre Lenormantius Trunianus. Cum menyiunea de la 1 iunie este la inceputul foii, nu ar fi exclus si fi existat insemnri pentru in tervalul 7 mai 1 iunie dud autorul, ca oaspete al lui Felician de Herberstein, a putut vizita aminun;it minele de la Baia Mare vinute in arena' de acest nobil, care l-a gIzduit si pe Sivori a nd pre13 Marmarosch. gAtea evaziunea lui Petru Cercel. 16 loppisch, ?tut rpus nu izvorste din munvii Ma ramuresului, ci din munvii Lpusului. 14 Du Transylvain. Principe al Transilvaniei era Sigismund Bithory. 13 Kuyvar. 16 Chteau de roche. Tnaducerea numelui unguresc Kvar. Leliseus. Apare si In volumu l de fat (vezi i Ciadtori, II, p. 456 s.u.).

155 www.dacoromanica.ro

din Lpusul domnului de Herberstein18 unde folosise apele sulfuroase (acidi fontes ) pentru vindecarea unui reumatism la cap. 2 iunie. A doua zi, duminic, dup prinz, am plecat de acolo si trecind muntii i pdurile, am intrat in Transilvania (clci p in. aici era Ungaria <cea> elmas18 prin tratat regelui Ioan"). Am dormit la dou leghe de castel21, intr-un sat la poalele mun;ilor22. 3 iunie. A doua zi, dup ce am trecut de trei ori rul Somes23, am luat prinzu124 la Dej25, oras" pe malul riului, la 2 m <ile>. Am vizitat ocna pie-. montez27. Dup.1 prinz am trecut pe l'ing Wyvar28, ceea ce inseamns Cetatea noul, cetate aseza t. intr-o vale inconjuratI de Some si am dormit la 2 m <ile> intr-un sat". 4 iuni e. A doua zi am trecut din nou Somesul, am lsat pe mina dreapt. Clujul", in limba maghiar Colosvar, Claudiopolis si am prinzit si am petrecut noaptea la Turda3' la trei m <ile> de acolo, oras32 vechiu care are multe ruine antice. Ocne de sare dintre care una s-a umplut cu ap.. Am intilnit pe Paul Gyulai33 secretar al lui Bt hory34, despre care se crede c trebuie s. ajung cancelar al Transilvaniei. Turda es te pe dui Aries". 16 In textul publicat: la Hongrie dvoue au roy Jehan par accord. In ms. original 18 Herberstein, Felician de (vezi biografia lui in volumul de WI p. ). se poate citi: demourie. 20 Jehan = loan Zpolya. 21 Castelul Chioar. 22 Probabil Ileanda Mare. 23 Samosch. din zi. 25 In textul publicat Desbourg. In ms.: Dees. 26 Bourg ... 24 Bongars foloseste peste tot termenul de disner" care desemneaz. masa prin'cipa l tezi i aritat. ca o curiozitate cltorilor. Archiv", p. 362, n. 16. 27 Cavatin Piedmontois. Era probabil o ocnK de curind deschis. de minen i piemon28 = Gherla. 22 Probabil Itscruci (jud. Cluj), intrucit Bongars a trecut a doua z i Somesul, Clausenburg. 31 Torda. 32 B ourg. Clujul la dreapta. 33 Paulus July (vezi mai jos si relalia lui Carrillo si In Ca/atori, II, relmia lui Possevino p. 570). Se bucura de mare trecere la $tefan Bthory care ha insurat cu o ruda a Bathorestilor. Rrnas vcluv, dup executarea lui in 1592, ea a fost apoi e ls.torit cu Stefan Josica, executat si el in 1598. 24 Stefan Bithory, regele Polon iei, care ipstrase cuvintul hotHritor in guvi-narca Transilvaniei. 35 Arevasch. 156 www.dacoromanica.ro

A doua zi am trecut riul Aries, am prinzit la Mud", oras i castel vechi, 3 leghe asezat ling Mures37. Lucas Gracertus, om invtat dar arian38. La castel se gsesc os eminte de uriasi, capete de balauri39 aduse dintr-un munte al Transilvaniei unde se spune c ar fi in foarte mare multime. Am stat <aici> o zi si jurratate. Vine ri 7 <iunie>, am ajuns la Alba Julia la prinz la Ieronim Czenovois"4, cpitan de ar tilerie. Am inatisat scrisorile noastre lui George Blandrata, fost medic al rege lui Ioau41 si de atunci prim consilier al statului, lui Wolfgang Kovacs6czy canc elarul si am salutat pe guvernatorul loan Gczy42, brbat de vreo 60 de ani, fost ma i inainte cpitan al Oradiei43 si de aproape 15 zile pus in locul triumvirilor guv ernatori ai Transilvaniei: Alexandru Kendy", Sigismund (!) Szombory45 si Wolfgan g Kovacs6czy cancelarul; aceasta pentru faptul c era greu s alergi dup5. trei ini pentru acee si mai se iveau uneori i neintelegeri intre ei, si se mai iscaser in guli bnesti in treburile legate de principele Petru" si de oamenii si de aproape4 ,7 de care se ingrijise Sombory etc. Principele Sigismund Bthory de Somlyo48 este in virst de vreo 13 ani etc. Locul in care ti are curtea era odinioar <capitlul> canonicilor49 castelul era altdat locuinta episcopului" pe care si-o im parte acum pe jumtate cu iezuitii. Alba <Iulia> se afl pe un deal, intr-un loc cu o pozitie tare, Inconjurat de ziduri foarte vechi. Ea se numeste pe ungureste Gyu lafehrv.r31", adic Julia castelul alb, pe bulgreste Bello36 In textul publicat: 37 M arusium. Hegnedin. manuscrisului Heynedin.In fo " Poate mamuti? 4 38 40 d, ii Adick unitarian. Neidentificat. Poate Genevois (genovezul).. In realitate al lui loan Sigismun fiul lui loan Zpolya. 42 Gczy, autoritar i abil, a fost unul din autorii alung'r iezuitilor din Transil-

vania In 1588, dup moartea lui Stefan Bthory. Pentru atitudinea sa fat de Possevino In 1583, cind era comandant al Oradiei, vezi Ceatori, II, p. 555. " Varadin. 44 Vezi in volumul de faf relatia lui Sivori n. 82 si cea a lui Busto p. 443-4 A fo st executat tmpreun cu fratele sItt In august 1594 pentru asa-zisa conspiratie co ntra lui Sigismund. Curind dupi aceea au fost executati i cei doi gineri ai Balt azar Bithory " Sambor (Ladislau) numit aici gresit Sigisrnund (vezi relatia lui Sivori n. 84 si 213). Petru Cercel. Despre jefuirea comorilor aduse de el in Tra nsilvania m'rturiseste Sixori. In urma cercearilor acute de Ladislau Szombory au fost trimise la Constantinopol lucruri i bani in valoare de 105 000 fiorini, res tul fiind trisulit de cirmuitorii 47 Autorul a putut avea informatiile cele mai precise de la Felician de Herberstein , cancelarul Kovcs6czy. care a fost printre sprijinitorii planurilor de evaziune ale fostului domn. 48 Somlie. In ms. estoit autrefois de chanoines. " Episcopia Transilvaniei fusese desfiinta t dup' moartea episcopului Statilius. 81 Jula Feirwar. 157 www.dacoromanica.ro

grad, pe nemtete Hungarisch Weissenburg. [Siculia, tara secuilor52, tar: cu orindu ire popularPs, subjugati de 136thory64.] Dup566 ce am primit scrisorile principe lui 6:tre Mihnea voievodul i papportul, am plecat la 16 iunie intr-o duminic dup: prinz. La o jum5tate de leghe de ora, am trecut Mureu166 pe un pod de lemn67 pink' unde se spune a se intindea in vechime oralul; pietrele, statuile i coloane le care se scot de acolo stau mrturie68 pentru aceasta. Am lsat la dreapta Sebeu159 ora. asesc, 2 m<ile> de Alba; am dormit la Miercurea6 2 1/2 mile, ere' s'isesc b ine cldit i mare i <bine> populat ca toate celelalte. A doua zi pe la prinz, am ajuns la Sibiu" 2 1/2 <mile>; am trecut prin 5 sau 6 t irguri mari i frumoase ale sailor, cu biserici acute in chip de ceati i de castele. Oraul de frunte al sailor, unde se tin dietele lor etc. in german. Hermanstadt, de la intemeietor <i> Cibinum de la un du mic care trecea pe al5turi numit Cibin. Ora' bine inarit prin meteug omenesc i prin aezare, pentru 6 este inco njurat de mlatini63 i de mocirle i este bine construit. Am predat scrisorile domnul ui de Herberstein64 lui Albert Huet65 judec5tor rinduit de regele Poloniei66, da r btina din partea locului i am primit altele de la el c5tre Mihnea. Am gsit pe Wilhe lm Walter" etc..", 6.m5ra i vistier al principelui", i cu el am plecat la 19 <iunie > dimineata. Am prinzit la 52 Noti marginal: in textul publicat: Sikulia Zirkelland, in ms. Zickelland. Ace asti noti nu are legItur cu itinerarul urmat de autor, ci cu informavii culese in cursul ailtoriei. 53 Pays populaire. miscare a lor in 1571. Autorul nu cunoaste rscoala secuilor din 1562. " Not margin ar Marcellus Squarcialuppy medecin, David Sigismundus. 56 Maruse. 64 Stefan Bthory, regele Pdloniei, fost principe al Transilvaniei, care a reprima t o 57 Ponte sublicio = pare si fie vorba de un pod mobil. 58 In textul publicat: en sont joy. In ms. en font foy. " Milsbacb. 60 Reissmar = Reussmarkt. 61 Bourg ar e intelesul de tirg, dar si de oras. " Palus. " Acelasi care e autorul relatiei din volumul de fati. Bongars a fost p rimit de Baia Mare unde a stat ctteva sptmtni despre care nu a lsat nici o insemnar e in jurnal. " Albert Huet (1534-1607), jude regal al Sibiului, aprtor al drepturi lor nariunii` ssesti contra nobilimii maghiare. Depune saruitne pentru promovarea culturii sasilor. joae un rol important in 1594 cind ca reprezentat al sasilor s e opune in dieti (impreunI si Cu secuii) la acceptarea renuntrii lui Sigismund la principat. (Vezi g Tr ausc h, Schriftsteller Lexicon, vol. II, p. 233). 62 Cibin. " $tefan Bithory. " Poate rucl cu Baltazar Walther care a tradus istoria lui Miha i Viteazul. 68 Noti marginall: Georgius Melas. " = Sigismund Bithory. 158 www.dacoromanica.ro

Cirta70, <un> sat, dup ce am trecut aproape de acolo riul 0101 care inDup-amiaz am trecut prin Fgras73, was" si castel intrit si frumos la 3 m <ile>, apoi am mers pri n pduri drum de o leghe. Am dormit la Sercaia75, drg78 al domnilor de la Brasov". Am intillnit pe fiul judelui de Brasov, judele Lucas Hirscher, preot78 al unui tire la o leghe de oras, la poalele muntilor, putin lingI drum, unde ne-a dus s p rinzim dup ce am mers trei leghe mari prin pduri si prin munti numiti pdurea 5erelii80. seamn a tringe72, la 3 m <ile>. Am ajuns la Brasov, 4 m <ile>. Brasovul este un oras mic bine ctidit, inconjurat aproape de jur imprejur de munti ca o coroan. De unde numelen de Cronstadt, Coro na, Stephanopolis82 etc. Paulus Kertz83, medic. D. Petru84, preot. <Orasul> este populat din cauza tirgUlui ce se tine acolo in fiecare vineri si simbt la care vi n toti muntenii85 si moldovenii86 ca la tin btici. Inspre Sibiu <se afl> o cimpie ce se sfirseste printr-o trectoare a muntilor care formeaz. intrarea in oras. <Si nt> trei iesiri, dintre care dou. slut asemntoare acelei de la Sibiu din cauza mlas tinilor. Transilvania este o provincie bogat in vin si pine, toat numai dealuri in conjurate de munti inalti si de pduri ca de un parapet. Este bogat in tot felul de metale; aurul se gseste din belsug in riuri si sint oamenin care Ant rinduiti ca sa-1 string88. Plteste tribut sultanului 14 000 de th <alleri>, fiind scutit de re st. aci inftisindu-se acum citiva ani la Constantinopol un transilvnean88 care ofe rea 100 000 de th <alleri> tribut pentru a fi asezat 78 Chertz (Kerz), sat pe Olt (jud. Brasov). 71 Oot. 72 Numirea Oltului pus gresit In legtur cu ung. oltirni 78 Fougeras, de la forma ss easc Fugresch. 74 Bourg. 75 Scharkaim. 76 Bourg. 77 Brassovia. a stringe. " Georg Kirscher, preot la Codlea In 1576-1603. (Vezi Archly.", p. 365, n. " Cod lea. 28). 85 Scharkainerdes (= ung. Sarldnyerd6). 81 Explicatie fantezisti. 82 Traducerea greac a numelui Cronstadt. 83 Vezi mai jos n. 139. Pentru Insemnri biografice, vez i i Archly.", n. 31. 64 Petrus Apus Bogner, preot la Braov (1572-1591), (ibid., n. 32). 85 Vallaques. " Bogdans. riuri. 97 Deasupra rindului scris: femmes. Probabil In sensul a si femeile splau aurul d in " Pentru categoria de aurilotores", vezi (ibid., p. 366, n. 34). " Este vorba de Paul larkhazi, cfosrul ginere al lui Moise Vod care tocmai atunci urnbla dup tron ul Transilvaniei. In toamna anului 1584 se oferise In adevr s ridice tributul la 1 00 000 de ducmi (vezi Ver es s, Documente, vol. II, p. 317 li Cirtltori, II. p. 580). 159 www.dacoromanica.ro

ca principe", rezidentu191 <principelui> a obiectat dreptul tarn care nu <este> supusa sultanului, ci <se afla doar> sub protectia lui. Si Cu toata pofta mare pe care ar fi avut-o turcii s o supuna ca pe Tara Romneasca, totusi sustini nd ei c aceia erau hotariti sa se impotriveasca cu armele i fiind informati despr e puterea %aril si mai fiind i impiedicati pe de alt parte, s-au lasat de acest e nd in schimbul unor daruri. La Brasov am primit un pasaport din partea orasului j scrisori de la D. Paul" catre Mihnea93 si catre marele vornic Dimitrie" i biletul de Iiber trecere pe la Bran95. Am plecat la 24 <iunie>, intr-o luni dupa prinz cu o calauz a orasului, am trecut la Risnov96, erg i castel, 1 ma', am dormit la Tarzschiwar", ceea ce inseamna c astel care tine <straja>97, castel asezat intre munti si care este pentru paza a cestei trecatori". 0 parte din garnizoana castelului porneste din castel diminea ta si alta seara, pentru a strabate padurile i muntii i daca intilnesc pe careva care nu este din imprejurimi, II iau prizonier etc. Si ei pu rced astfel pentru ca toata lumea sa fie silita s treaca prin trecatoarea castelu lui care este si singura trecere pentru trasuri sau cai. Si asemenea castele stn t la toate ieirile Transilvaniei, astfel c nimeni nu poate . nici s iasa nici s intre fara invoire. Aproape la o leghe de castel, la poalele muntelui99 este o crucel" care desparte Transilvania de Tara Romneasca. Am prinzit pe cimp, putin mai departe si apoi am trecut la coborire peste o stinca numita Piatra Craiuluil" pe unde trasurile sint coborite cu funiile. En l'estat. " Rezidentul (= Capuchehaia) era reprezentantul permanent al princip elui Transilvaniei la Poarta. 92 Desigur medicul brasovean Paul Kertz. 93 = Mihn ea Turcitul. 94 Demetrius. Este Mitrea din HotIrani care era prin socia sa, Neag a Mitroaia, unchiul doamnei lui 1593-94. Mihnea Turcitul. A fost mare vornic in 1578-81; 1585-86; 1589-91; a 95 Tartaschwar, Tarschiwar. 96 Rosenau. maghiar tart" = a tine. Numele vine de la dui Turci la care s-a adIugat cuvintul var 97 Id est Chasteau tenant. Tallmacire fantezisa silabei Tartsh" dupfrdcina (cetatea), asa precum In limba germanI cetatea e numit Trczburg. Pentru derivarea (greOa) de la Lapis Tidrici vezi Archiv.", p. 367, n. 37. 98 Tredtoarea Branului . " Au sault du mont. 100 0 asemenea cruce de hotar exista si Inspre raiaua Giur giului la granita dintre Tara RomAneascI si Imperiul otoman (vezi S est in i, Vi aggio da Constantinopole a Bukoresci fatti l'anno 1779, Roma, 1795, p. 49, repro dus in Archiva Societlvii stiintifice si literare, IV, p. 574, n. 8). Sibiu, 1894, p. 213 si urm.; vezi descrierea trectorii 160

Knigstuhl (in loc de Knigstein), (vezi Silv est ru Moldova n, Tara noastrcl, si la Pigafetta, In acest volum)v www.dacoromanica.ro

ICaldtoria prin Tara Romneasca7l2 La poalele muntelui am trecut riul Dimbovita13. Am dormit intr-un sat aezat de-a lungul riu care se vars apoi tn Dimbovita. Castelul lui Negru Vodt5. La 26 iunie, am ajuns pe Dimbovitai6 i am limas noaptea la Tit-govite107, unde am fost glzduiti la clugrii franciscanim. A doua zi era joi: am plecat tot de-a lungul Dimbovitei i am ajuns <la timp> pentru a petrece noaptea la Bucuretim, unde este curtea.

A doua zi, fiind chemati la divan, am inftiat scrisorile noastre lui Mihnea". Aceea a principelui Transilvaniei avea ca adres: Strlucitului i slvitului do mn Mihnea, prin gratia lui Dumnezeu adevrat st.pinitor i motenitor venic al Trii Romne m. Barthelemy Betrandy, marsiliez112. Domnul, in virst cam de 25 de ani,113, a in trebat dac vrem slujim clack' nu avem daruri; a poruncit s ni se dea tain de la cu rte. In prima zi a lunii iulie a trimis pe marele postelnic"4 ca s ne cerceteze1 15. Acesta a luat toate hirtiile noastre i cum tilmaciul su nu pricepea nimic, pen tru a le da de rost s-au folosit de nite nobili raguzanim i apoi de clugri francisca ni. Seara, ne-au fost inapoiate. 102 Textul este reprodus 2n Hurmuzaki, XI, p. 190 si urm., dupl care s-a fa'cut traducerea. 103 Dombovitza. 104 Jolavitza. Confuzia autorului. E vorba desigur aici de pletil ce se vars In D imbovita, mai jos de Stoenesti. 105 Nigravoda. Cetatea este pe malul Dtmbovitei in satul Stoenesti jud. Arges. 1 08 Dombe (prescurtare In loc de Dombawitza"). E vorba de riu. 17 Tergovist. precum i cea a lui Pisculo din Melfi. Pentru pretinsa ardere pe rug a unor ereti ci de Ctre 108 Pentru misionarii franciscani de aici, vezi relatia elluOrului Pastis din Ca ndia, 109 Bucorest. 110 Mischna. Petru Cercel, vezi relatia lui Capeci. in Magnifico et spectabili domino Michne, Dei gratia vero domino et heredi perpe tuo terrae transalpinensis. 112 Astfel In text MI alti limurire. 113 Dui:4 izvoare contemporane (N. Iorg a, ContribuFii la istoria Munteniei), Mi hnea Turcitul ar fi avut 11-13 ani la suirea sa pe tron In 1577, p. 23. 114 La 2 6 mai 1585 mare postelnic era Gheorghe iar la 6 iulie apare Paraschiva. (Vezi Do cumente B, veac. XVI, vol. V, pp. 190-191). 118 Fouiller. 116 Vezi N. I or g a, op. cit., pp. 36-37. 161 www.dacoromanica.ro

Marti, 2 <iulie>, ni s-a adus un papport, pe sirbetem pentru trecerea Dunrii cu pecetea intiprit: deasupra cu cerneal. Oricit ne-am strAduit, nu am putut vorbi cu domnul. Dar postelnicul ca s scape de noi"8 ne-a dat un

punga de portar" pentru a ne cluzi pink' la Dunre uncle zicea cl vom prinde carele domneti"8 care se duceau la Stambul <i care> plecaser cu o zi mai inainte. Am pleca t deci seara i am trecut podul Dimbovitei i un altul dincolo <de acela>; am ajuns i la locul unde se gseau acele care i a doua zi devreme, am trecut la Giurgium tirg i castel care are o garnizoan turceasa pe Dunre. Tara Romneasc este o tar bogat in gr ne, vin, vite, cai, avind mine de aur i de argint, de pucioas, de sare, de cear i de chihlimbar. Chiar aurul se scoate 2n mare cantitate din riuri. Pmintul de la juml tate de zi dincoace de Tirgovite i pink' la Dunre <e> neted de tot in afar de faptul el <de la> jumtate de leghe dincoace de Tirgovite i pin5. la jumtate de leghe dinco lo de Bucuretim se vede ca o ridickuri care pare fcut cu mina, deasupra creia totui locul este es122.

De la intrarea In tar. pin. la amintita jumtate de zi de la Tirgovite se merge print re munti inalti, peste torenti i riuri. Poporul de rind, barbar i greoi, este supu s asupririi celor puternici i din aceast cauz o ja la fug cInd se apropie doi sau tr ei ini. Se cldete prost, cci in toat tara nu se afl alte clldiri de piatr care s: fie umoase decit bisericile 6 mnstirile i castelul de la Bucureti. Dar Petru voievodul'2 3 in cele 20 de luni clot a domnit a ficut la TIrgovite124, unde 1i avea curtea, u n palat mic dar frumos i impuntor125 pentru cit poate tara128 i alturi a cldit biseri ca sa127, a adus trei izvoare de la o deprtare de dou: leghe, a pus ea* se toarne tunurii28. Romnii folosesc in actele publice i religioase alfabetul i limba sirbeas c. Transilv'nenii li numesc Block" i Blocksland". Credem c este acelai 117 Adiatu limba slavon. 118 A toute importunit. 110 Carres dominesques. 120 Jerva, de la Jerkiikii, numel e turcesc al Giurgiului. Boucorest. 222 Adic podis. 123 Petru Cercel (1583-1585). 224 Petru Cercel d aproape toate documentele sale din Tirgoviste (vezi Doc. ist. rom. B., XVI, 5, (1581-1590). 125 Vezi clescrierea lui Sivori in acest volum. 126 Pour la porte du pays. 127 Mi tropolia din Tirgoviste, inceput de Neagoe Basarab sau mai degrab Biserica Domneas ci din Tirgoviste? i terminat de Petru Cercel, Petru Cercel a Infiintat o turnitorie de tunuri. Din fragmentul de tun ce ne-a p arvenit, rezult cl teava avea 1,50 m lungime, iar grosimea in diametru cca. 250 c m la baz si 200 cm la capt, calibrul fiind de 50 cm. Purta o inscriptie In limba s lavon si un vultur Cu crucea In cioc. (Vezi G r. Tocilesc u, Petru Cercel, Bucure sti, 1874, pp. 55-56). 162 www.dacoromanica.ro

lucru ca Welschcn" sau Wallen"129; altii spun ai lui Flaccusuo despre care vorbeste Ovidiu din Pont. 3 iulie, intr-o miercuri, ckre amiazi, am trecut Dunrea (dup carele domnesti, ai cIror conduckori, dup cum spunea portarul care ne adusese, nu ne-au fa:cut prea bunk' primire). Am trecut la Rusciuk131, tirg si castel pe cellalt ma l al Dunkii usurati de 3 taleri132. Am dormit la Cerno Waivoda133, tirg intr-o v ale frumoas. Dealuri bune. sate se vorbeste bulgreste. La 5 iulie dimineata am lsat carele, ne-am distrat 0rad135. cr La 4 <iulie> am prinzit In cimp si am poposit noaptea dupi. ce am trecut peste u n munte Inalt care pare s fi fost alt dat in intregime pietros134. In s prindem caii scpati si am pornit la drum cu 4 greci. Am trecut la Ras129 Vezi ma i jos teoria lui Bongars despre identitatea dintre Galitia pomenit In titlul Arpadienilor si Valahia. 130 Legend pus in circulatie de Enea Silvio Piccolomini, o regsim la Verancsics, Reicherstorffer, Gromo Possevino si alyii. 131 Roustic, azi Russe in R. P. Bulga ria. ilegal. Textul editat de Hagen are urmtoarea ciudat noel marginal la jupponesse Bni tus, le Saint Demostene", adic Jupineasa lui Brutti? sf. (?) Demostene. 133 Cerno Waivoda (Cervenvoda), localitate in Bulgaria la sud est de Russe. 134 Pave. 132 Ranonnez de 4 thallers', dup cum se exprim s-ar zice a e vorba de o tax Iss Cras grade. www.dacoromanica.ro

[EPISTOLA DEDICATORIE] 1 martie 1597 Ca'tre prea iubitul sag frate Guillaume Lenormand Trunionus" Salutare136 Aceste putine <inscriptii> adunate de mine prin Ungaria si Transilvania le Inchi n In cinstea ta, frate Guillaume, ca o <votiv5> dupa un naufragiu137. Acestea au fost v5zute de tine si 0-au fost citite clnd c515toream impreun5. spre Constant inopol, tovar5si nedesp5rtiti a unor lungi i primejdioase peregrin5ri. Zic <c5. stilt> putine acestea, dar celelalte si mai numeroase si mai Insemnate au fost s au inghitite sau Impr5stiate de valurile i vinturile rizboaielor mai mult decit c ivile de care patria noastr5I38 a fost tulburat5 n vremea noastr5 si nu s-a poto lit " Traducerea s-a facut dupl textul latin publicat de Scriptores Rerum Hungaricaru m, Viena, 1746, I, p. 874. 137 Velut e naufragio tabellam appendo nomini tuo. Cf . citati In articolul lui Hagen Jacobus Bongarsius, p. 14. 138 Franta sftsiata d e luptele interne provocate de Liga. 164 J. G. S chw andtner in i epistola sa catre Lipsius www.dacoromanica.ro

Imi lipsesc mai ales cele cu privire la primele inceputuri In Transilvania ale g ermanilor pe care lumea 1i numeste sasi sau saxoni, si ale asezrilor lor precise pe care le Insemnasem si care sint necunoscute istoricilor. Dar IV atnintesti :C A si Paul Kertz139, medicul brasovean sau dac preferi, Coronens". brbat distins pri n budvointa sa i tiinta sa, i ceea ce este mai presus de toate, prin spiritul su cu adevrat religios, ne-a artat actele141 prin care li -au dat teutonilor locuri de asezare In Ultrasilvania142 cxci astfel este ea numit acoloi" prin pduri, mlastini i locuri pustii, precum si privilegiile hrzite de Geyza al II-lea, intrite de Andrei, nepotul lui Geyza. Ne minunam, gsind in acele <acte> printre titlurile regelui si pe acelea privind stpinirea Galit iei144 des pre care abia atunci ne-am lrnurit CI inseamn a Valahiei145, cind trecind prin Bra sov muntii aceia de la care vine numele Transalpinei48, am intrat In Valahia inss i si am auzit acest popor, desigur barbar, bilbiind cuvinte aproape toate latine sti147. Ne venea In end Cal in Elvetia Walchii Ant acei pe care germanii ii nume sc Welsche, nume cu care ei numesc uneori pe italieni i alte ori si pe toti strin ii, asa precum neamul germanic al anglilor ti numeste pe britanii alungati spre marginile insulei: walli"8 sau galli. !nett este evident el i rmsitele romanilor14 8 care aprau Dacia15 nu si-au luat numele de la pretinsul Intemeietor al neamului, Flaccus15', cum invent in chip de basm cei mi multi <autori>, ci de la germanii vecini, i c galii sau wallii care pentru greci sint Blachi i chiar i walonii sin t cu totii pentru germani unul i acelasi 139 Vestit medic si erudit sas din Brasov cu legturi Intinse i dincoace de munti. Ultima dat and mai apare in documente este in 1600 and intervine ca reprezentant al brasovenilor pe ring. Mihai Viteazul pentru crutarea ora.sului si a orl.senil or de eventuatele excese ale trupelor din slujba domnului victorios. 149 Coronensem. 141 Litteras. Numire folosit in documentele mai vechi din secolele XIIIXIV. 144 Galliciae. Titlul regilor arpadieni la Inceputul veacului al XIII-lea era: r ege al Ungariei, Dalmatiei, Croatiei, Ramei, Serbiei, Galitiei i Lodomeriei (vez i Doc. ist. Rom. 143 Istic (--= in acele documente), C., veac XI, XII, XIII, 1 (= 1075-1250) doc. 157 (pp. 383-384 din 1224) la care se refer .scriitorul. Identificarea Galitia = Valahia este fantezist, realitate fiind vorba 'in de Galitia propriu-zis, inclus nominal In titlul pompos al lui Andrei a l II-lea, care, sub urmasii si, si-a mai aclugat i Cumania si Bulgaria. 149 Valachiae. Prere total gresit rezultind doar din speculatii abstracte avind ca punct de plecare corespon denta dintre literele G si V. 146 Transalpina (Tara Roraneasel). Nota marginal: N otavit et Leunclavius Pandectis et vidit Volaterranus. P!4 Wallos sau Gallos. ,1 49 Romanorum ... reliquias. 159 Praesidiis tenebant. 191 Gentis auctore ementito Flacco. 165 www.dacoromanica.ro

popor152. De aceea dupl. cum presupun eu, vechii germani lipsiti de curiozitate pentru cei din afar nu cunosteau dintre neamurile strine decit doar pe gali, asa dupl. cum si azi in ochii orientalilor toti apusenii sInt hand" pen tru el nu au cunoscut la inceput decit stile i vitejia francilor"153, dar despre acestea vom vorbi alt dat. Ins pierderea pe care o depling eu o va Indrepta grija u nui ung-ur sau transilvnean, dael cumva slaba noastr Incercare va Insufleti pe vre unul la aceasta153a. 016 eu nu public aceste <inscriptii> In alt scop, intrudt n u le socot de asa mare pret ca s trebuiasc s ocupe fie atelierul tipografului sau o chii cititorului Invtat. Dar se va Indmpla, sper, ca s se ridice unii care dup ce vor vedea aceste putine frogmente d intre nenumratele fragmente ale antichittii invtate, scoase la lumin de un strin, s adune cu evlavie vechile inscriptii risipite ce zkeau fr cinste, i s descrie Intocmai locurile Insesi i toate cele de pe ele vrednice de amintire s au de admiratie, care Ora acum au rmas nepomenite sau poate pomenite superficial de etre strini, fiind pentru ei foarte anevoie de cercetat, In timp ce ungurilor l e stau la Indemln la tot pasul. Dar ca nu strui asupra vestigiilor trecutului care pot fi citite acolo In tot locul, abia gsesti In toat lumea mai multe si mai frec vente minuni ale naturii Inssi ce se joac (parel) si se manifest in felurite chipur i'54. Pretutindeni se afl necunoscute pn si de locuitori sau nebgate In seamI izvoar e care, sau denatureaz, sau schimb5.155 formele corpurilor afundate in ele i care Isi pre fac chiar undele lor In piatr tare156 sau transform mase informe de fier in cuprul" mai frumos la Inftisare, mai usor de Indoit si mai bun de folo sit decit cel natura1158, sau slobozesc ape fierbinti sau reci, uimitor de felur ite la gust si la miros, unele spre salvarea i altele spre prpdul oamenilor si al vitelor. Trec sub tcere lnsusirile felurite ale pmIntului insusi si ale gliei sale si puterea dttoare de viat sau de moarte a aerului 4i a 152 Idem omnes sint. 153 Se refer la cruciavii primelor cruciade In majoritate care cauz toti crucia;ii erau socotiti franci". De altminteri i limba corcit folos it de negustori, cltori etc. prin Locurile Sfinte 6 prin noile state crestine din M editerana oriental se numea lingua franca. Bongars, precum se tie, a pubaicat izv oarele privitoare la cruciade (Gesta Dei per Francos). de limbI francea ma El nu cunostea incercarea Reicherstorffer lui din Chorografia Transilvaniei nici cele rmase nepublicate ale lui Dernschwam i Verancsics. 154 Ludentis et sese varie explicantis Naturae miracula. 155 Aut vitiant aut variant. Este vorba de depozitele calcaroase ale apelor. 152 Autorul cu tnclinri spre alchimie 6 spre miraculos e vdit influentat de lucrar ea lui Wernherius pe care a si editat-o in culegerea sa Scriptorum rerun: hungar icarum, fiindu-i desigur comunicat de Felician de Herberstein la care a zlbovit a proximativ nemation). 152 Nativo. 166 o lun la intrarea sa 'in Transilvania (vezi clescrierea lui G. Werner intitulat Hy pomwww.dacoromanica.ro

emanatiilor". Acestea, tu stii bine frate Guillaume, a sint de la spiritele acel ea metalice si minerale160 de care frina marn5. este atit de Ingreunat, inch produ ce chiar vine de auri61 printre brazdele inverzite i bulgri162 de aur printre nisipurile rturilor repezi ...163 Dar m. tem s Psesc mai adinc in acele taine inalte i ascunse de care nu as fi inddz nit s m apropiu decit araluzit de tine a crui putere vie a spiritului mi-ar fi de schis cu folos inchiztorile ferecate ale portilor Naturii. Si negresit toate acestea st5teau deschise inaintea noastr multumit bun.vo intei clduroase a celor de acolo164 pe care vreau s5. o laud aici cu glas tare, s i mai ales cea a lui Paul Kertz, pe care 1-am numit adineauri, si a lui Albert H uet165, jude regesc printre sasi, si a cancelarului Wolfgang Kov.cseiczy, i print re acestia a pribeagului166 George Blandrata, nu pot s. nu-1 amintesc cu recunost int, nu c5. as aproba rdcirea sa, ci pentru bunivointa <sa> dovedit <In fapt> ne-a fost cu siguran de folos poate i mintuitoare atunci chid In urma fugii domnului Trii Romanesti Petru Demetrius" tulburindu-se lucrurile, ciauii turci cercetau cu cruzime pe toti drumetii stdini; apoi i dupa o g5zduire generoas i plcuel de multe zile, recomandarea atent a ilustrului bIrbat Felician de Herberstein ne-a deschis calea de intrare in acea provincie si de cunoastere a b5rbatilor cei mai buni si de s eam iar despre virtutile sale strlucite daca as spune putine cuvinte as aduce o ji gnire prea insemnad omului care a meritat toad recunostinta noastr. Asadar nu mai adaug multe, si nici nu mi-ar ing5clui durerea atit de crund pe care mi-a prici nuit-o mie moartea haird a prea iubitei mele Odette. I Martie 1597 159 Vaporum. Aceti vapori ocup un loc de cinste atit in alchimia timpului in medicina de atunci. Spiritibus illis metalicis et mineralibus. 161 ureos cincinnos. 169 Aureas glebas. clot i 153 Sint citate trei versuri din Lucretiu. 164 Humanitatem gentis. 165 Pomenit de Bongars in jurnalul su. Exsulis = Autorul face o deosebire intre localnici i strini. In cazul lui Blandra ta termenul de exilat mai este justificat i de ingrijorarea c acesta nu ar fi put ut si se intoarcl in Italia din cauza rolului &ill In luptele religioase. Dei Bo ngars inns4 este reformat, el consider antitrinitarismul lui Blandrata ca o rtIcir e". Este interesant de observat c dintre toti cei numi;i el este cel care a obtin ut pentni Bongars o protectie speciar necesar in imprejurrile amintite. 167 www.dacoromanica.ro

[UrmeazI grupul de inscriptii transcrise de Bongars1166( [Bongars nseamn locul unde se aflau: In Alba Julia <incastrate> ,In palatul princ ipelui" (Inscriptiile redate Intocmai in forma in care se gasesc, fara Intregin de lectura, corespund la textele publicate In Corpus Inscriptionum Latinarum III , 1, p. 210, nr. 123; p. 211, nr. 1224; p, 230, nr. 1422). ateva note marginale semnaleaza. Indreptarea vreunui nume sau prezenta vreunui basorelief. Apoi: In a cea parte a cladirii principale pe care o ocupau iezuitii" (vezi Corpus, p. 212, nr. 1246; p. 199, nr. 1121; P. 209, nr. p. 206, nr. 1182) p. 880 Pe casa guvernatorului" (praefectus regni) I. Giczy (p. 207, nr. 1193) Pe casa cancelarului Wolfgang Kovcicsczy (p. 206, nr. 1204). Apoi la p. 878. Tot acolo" (p. 194, nr. 1077; p. 201, nr. 1134; p. 204, n r. 1175) p. 879 Tot acolo" (p. 211, nr. 1222; p. 206, nr. 1181; 1186; p. 184, nr. 978; p. 207, nr. 1188; p. 203, nr. 1158) p. 881 Pe casa comand antului cavaleriei" (p. 195, nr. 1089; p. 197, nr. 1105; p. 206, nr. 1180). lnai ntea wilor bisericii" (p. 193, nr. 1070; 189, nr. 1028; p. 191, nr. 1057; p. 190 , nr. 1045; p. 187, nr. 1015; p. 187, nr. 1009; p. 186, nr. 998) p. 882. La Sibi u" La biseridia (p. 255, nr. 1615) La poarta spitalului" (Ad portam Morb) (p. 19 4, nr. 1079) La Aiud in piare (p. 178, nr. 943; p. 178, nr. 942) La Turda In reg iunea bisericii" (p. 176, nr. 917). Toate inscriptiile acestea dint redate de Bongars lapidar, respectInd normele epigrafice.] p. 883 . . aratat gresit, iarta tu cititorule acest lucru punIndu-1 pe seama grabei unui om cu gIndul la alte lucruri, i In alta parte, caci pe clnd ne petrecem vremea pri ntre acele ruine vestite si printre ramasitele Imperiului roman,.am auzit mai In tli de rascoalele nebunesti ale concetatenilor indreptate printr-o crima Ingrozi toare Impotriva regelui si a patriei In anul 1585, datorita carora patria a ajun s aproape deopotnva cu aceste ruine. Din care cauza am l'asar In parasire aceste preocupari negresit mai savante. lar cele ce le adaug mai jos, s.' stii ca au fo st copiate dupa foaia168 pe care mi-a comunicat-o sufletul mdatoritor al prea lu mmatului medit brasovean Paul Kertz169; din aceStea leCa Ibidem. Acestea.167 au fost desigur cercetate si notate de mine: si daca este .ceva 166 In afar de inscriptia din Brec toate celelalte sint luate de acesta exact in a ceeasi ordine ca in Chorografia Transilvaniei a lui G. Reicherstorffer care le l uase si el de la. Taurinus. O singur deosebire se vede la inscriptia: IOVI STATOR I etc. care la Kertz se termin cu VOTUM SOLVIT In timp ce la Reicherstorffer urme azI cu ASPICE ROMULE PATER, GAUDETE QUIRITES VESTRI EST GLORIA ISTA. Faptul cI d in totalitatea inscri?tiilor Jui Reicherstorffer lipseste la P. Kertz aceea din biserica din Alba Iulia se datoreste imprejurrii c Bongars o copiase personal pe a ceea i deci o cuprinsese in lotul cercetat personal de el (vezi mai departe iden tificarea [Zarmis, azi Alba hila] luat_ din Chorografia lui Reicherstorffer). 168 167 Inscriptiile precedente. 18 Charta. www.dacoromanica.ro

pe citeva ai s le citesti <si> la Beatus Rhenanus i la Wolfgang Lazius. Dar si ac estea, o spun ftis, se public5 de noi ca s stirnim sirguinta altora, ca nu cumva a titea nobile morminte antice ce zac p5r5site prin toat5 Transilvania s5 mai zac5 expuse mult5. vreme distrugerii veacurilor i a oamenilor barbari. Fr5: indoial c5 va cistiga mare laud5. din partea celor ce urm5resc studul istorei antice, oricine le va scoate si da la lumin5; iar acestea, asa cum sint, vi le dau mai departe vie cititorule asa cum le-am primit. DE LA LUMINATUL BARBAT, DOMNUL PAUL KERTZve [Urmeaz'A inscriptiile comunicate de acesta]'7l Dup51 ce au fost prinsi fugarii trimisi de Decebal pentru a-1 rpune prin viclesuguri pe Traian, soldatii romani au fcut acest cintec172 Uncle erai Ramnusia, unde erai? Putin a lipsit ca s5 nu pling5. Roma. Dar trieste Traian173 lnscriptia podului lui Traian [Copiat intocmai dup5 Chorografie] Dup5 ce s-a omorit Decebalrm i Traian a prefcut Dacia in provincie roman., soldati i romani cintau aceste versuri: Nu ti-am spus tie Decebal ea' e lucru fatal s5-1 Infriti pe Hercule? Nu faci bine c-ti iei viata cu mina ta Dar oricum te-a Invins Cezar si tot te-a chemat pe veci augurul augustalilor"175. Dup.' ce a supus Traian Dacia si a gsit in capitala Zarmis, Alba Iulia de azi (!), comorile lu Decebal ascunse sub riul Sargilius [ = Sargetis] a pus aceast inscripvie176. 170 A. D. PAVLO KERTZIO V. CL. In In materialul luat din Chorografie se aflau i dou pretinse cintece cintate de legionarii romani. Culegerea de asa-zise inscriptii dat de Kertz incepe cu primul dintre ele. 173 Fraza aceasta care introduce versurile redate In text este alcI tuit din frinturi ale textului lui Reicherstorffer, de exemplu: A Decebalo missis qui Traianum per insidias interficerent, profugis deprehensis, milites romani t ale carmen edebant rezurni vdit pasajul corespunztor din Chorografie. Decebalus .. . in Moesiam delectos mittit profugos qui Traianum per occultas insidias tollere nt aut confoderent: deprehensi, ultimo supplicio affecti sunt. Hinc, milites rom ani ... tale Epigramma edidere in Panonia. 173 Pentru ]murirea acestui fals vezi Corpus ... HI1, p. 8, nr. 36. Acelasi text: UN eras Ramnusia ... a fost atribuit de cltorul din 1574 Lescalopier unei inscriptii lapidare pe care ar fi viizut-o e l 'insu,si (vezi Cltori, II, pp. 440-441). 174 Si aici se repet procedeul semnalat in n. 171. De confruntat i aici textele (vezi S ch w and tn e r, op. cit., pp. 7 84-785 comparate cu p. 883). 175 Vezi Corpus ... II1i P. 10, nr. 74. 176 Vezi Ibidem p. 9, n. 69. 169 www.dacoromanica.ro

[Urmeaz. inscriptia tot dup Chorografie. Dup alte cinci inscriptii177 repertoriul s e incheie cu transcrierea i traducerea celor dou fragmente de inscriptie Osite in 1547 aproape de Bretc in secuimera. Zlatna (vezi p. 170, nr. 860; p. 234, nr. 1458; P. 232, nr. 1443; P. 214, nr. 12 66; P. 219, 178 In concluzie aportul real al lui Paul Kertz se reduce la inscripta din Brete . Materialul cellalt a fost Imprumutat de el din Chorografie, cum rezult din ordin ea trat, precum si din constatarea contragerii textului lui Reicherstcirffer (vez i mai sus notele 172 si 174) fr a-1 preveni pe Bongars de existenta mcar a acestei cIrti. nr. 1317). 177 Adic dota de la Zarmis", una de la Cluj, una de la Abrud si una de la www.dacoromanica.ro

HENRY AUSTELL (? du/2a 1586) * Henry Austell, emisarul lui William Harborne, ambasadorul Angliei in Imperiul otoman, a Intreprins o alltorie din insulele britani ce la Conin vara anului 1585 (9 iunie-septembrie). La intoarcerea sa In patrie, pe drumul de uscat prin Balcani, Polonia, Germania si Olanda, el a trecut in 1585 prin tri le noastre insotit de Giacomo Manucci, pretins negustor, de fapt un agent in slu jba secretastantinopol, rului de stat, Sir Francis Walsingham. Inarmat cu un salvconduct al sultanului Murad al 111-lea, dobindit la stlruinta lui Harborne, Austell a prsit Constantinopolul la 26 septembrie, strIbtind Bulgaria si Dobrogea Ora la Isaccea. Intrind in Moldova, a urmat acelasi drum ca Newberie. P rezenta lui si a lui Manucci la Iasi este semnalaa intr-o scrisoare adresatX din resedinta de scaun a Moldovei de un oarecare Georgio Calvo Coressi ambasadorulu i Harborne la 26 octombrie 1585 (vezi E. D. Tappe, Documents concerning Rumanian history ..., pp. 49-50, nr. 63). Inapoierea lui Austell In Anglia a avut loc la 7 ianuarie 1586. 171 www.dacoromanica.ro

In notele sumare pe care le-a lgsat Cu privire la cglItoria in tgrile noastre, t rimisul englez nu se opreste asupra imprejurrilor locale, cum ar fi aspectul oras ului si al curtii din Iasi, sau asupra persoanei domaului Petru Schiopul, multum indu-se si pomeneasel doar, in treacgt, buna primire ce i s-a fcut. Jurnalul cIlI toriei sale, intitulat The voyage of Master Henry Austell by Venice and thence to Ragusa over land, and so to Constan tino pie: and from thence by Moldavia, Polonia, Silesia and Germanie to Hamburg, &c., a fost publicat in colectia lui Richard Hackluyt, The principal navigation s, voyages, Traffiques and discoueries of the English nation made by sea and ove rland, to the Soutb and South-east parts of the world, at any time within the co mpasse of these 1600 yeares. Divided in two severall parts... Imprinted at Londo n by George Bishop, Ralph Newbery and Robert Barker, Anno 1599, vol. II, pp. 194 -198, unde se d si textul salvconductului sultanului (p. 198), reprodus qi de N. Iorga in colectia Hurmuzaki, XI, p. 194, doc. 32G. Fragmentul din jurnalul lui A ustell privitor la cilgtoria sa in Moldova a fost retiprit dupg editia Hackluyt 2 n amintitul volum Hurmuzaki, p. 195, doc. 321 cu data gresitg septembrie 1586 in loe de octombrie 1585. CS.Vitoria lui Austell a fost folositg de N. Iorga in Istoria romdnilor prin cal dtori, I, pp. 211-213 si in studiul Les premires relations entre l'Angleterre et les pays rournains du Danube (1427-d 1611) in Mlanges Bmont, Paris, 1913, pp. 563565. Este mentionat si de Sadi Ionescu In Bibliografia capitorilor striiini, P. 7 5. www.dacoromanica.ro

CALATORIA DOMNULUI HENRY AUSTELL PRIN VENETIA $1 DE ACOLO LA RAGUZA PE USCAT $1 APOI LA CONSTANTINOPOL $1 DE ACOLO PRIN MOLDOVA, POLONIA, SILEZIA $1 GERMANIA LA HAMBURG etc.' 1585 La 9 (octombrie) am ajuns la Isaccea! pe malul Dunrii. turcilor. gations, voyages ..., II, p. 196 11. 196 La 10 am trecut numitul du, care In atel loc are cam o mil. (lvime) si apoi am in trat In vara Moldoveis; (moldovenii) stilt crestini, dar supusi 1 Traducerea s-a fIcut du$ textul publicat de R. Ha c k luy t, The principal nav ii doc. nr. 321. reprodus de N. Iorga in Hurmuzaki, XI, p. 195, 3 Saxi. Forma coruptI a numelui turc Isalde. Asupra alltoriei pe uscat titre Var na g Isaccea, deci prin Bulgaria de nord-est fi Dobrogea, Austell nu insereazI n ici o mentiune In jurnalul su de alitorie. 3 Bogdania. 173 www.dacoromanica.ro

La 14, am ajuns la Iai6, oraul cel mai de sean din Moldova, unde are reedinta Petru voievodul; am fost foarte bine primiti att de el cit i de boierii6 curtii sale. S i a pus si fim cAl.'uziti bine prin numita sa 1i La 12, am ajuns la Flciu4, pe riul Prut. tar i dui f5.r5. cheltuialV. La 17, am ajuns la 5tefneti8. La 20 am trecut malul Nistrului6 i am ajuns la Camenital. a Palsin. 5 Yas. The gentlemen of his Court. La 19, am ajuns la Hotin care e ultimul ora4 ... se afl: pe dul Nistru. 7 Vezi relayia alitoriei lui Franois de Pavie, baron de Fourquevaux. 5 Stepanitze (Suceava). Nyester. 15 Camyenetz. www.dacoromanica.ro

FRANCOIS DE PAVIE BARON DE FOURQUEVAUX (1563-1611) * Franois de Pavie, baron de Fourquevaux, s-a nscut in anul 1563 In castelul Fourquevaux linga Toulouse. El era fiul ambasadorului F ran;ei in Spania, Raimond Beccarie. A indeplinit diferite functii la curtea regelui Nav arrei Henric, viitorul Henric al IV-lea al Frantei. A murit la 6 martie 1611 in virst de patruzeci si opt de ani. La virsta de 22 de ani a prsit Franta (15 iunie 1585) o trecind prin Italia, Corfu, Z ante, Siria o Egipt a ajuns In noiembrie 1585 la Constantinopol, unde a stat ;as e sIptImini. La intoarcere, 1-a inso;it pe locotenentul Octavian, originar din R imini, care mergea In Lituania. In cilItoria sa pe Marea Neagr, in Dobrogea si Mo ldova, Fourquevaux a fost intovrsit de doi francezi, Bioncourt si Montalais. A lsat o relatare a cIlkoriei sale care a fost ilustrat de Bioncourt. Manuscrisul original al acestei relaiii, considerat mult vreme pierdut, a fost descoperit la Biblioteca National din Paris de N. Iorga care a publica; in Acte ji Fragmente, I , pp. 34-39, partea privitoare la clkoria in Dobrogea si Moldova sub titlul: Rela tion de Franois 175 www.dacoromanica.ro

de Favie, seigneur de Fourquevauls, d'un sien voyage fait Pan MDLXXXV mix terres du Turc et autres divers lieux de PEurope. Cum nu avem deck fragmentul publicat de N. Iorga in care este vorba de prin Mold ova, si nici o posibilitate de a face vreo comparatie cu restul descrierii, nu p utem ajunge la o prere definitiv, ci doar la o impresie general de povestire putin cam vintoreascI, de cutare a senzationalului si a pitorescului Cu once pret. Este plcat a nu cunoastem ilustratiile lui Bioncourt, ajar i Aumai Park' referire la locurile noastre, pentru a ne da seama de spiritul in care a foss compus aceast re constituire. Arturi de elemente reale si pretioase, ca de pild pasajul despre pescuitul morunului la gur ile Dunrii, apare exagerarea: gleata care e scoas din pu; inarcat cu serpi (pe Insul a $erpilor) etc. Povestea este plin de lacune. Intr-un pasaj anterior amintit in not de N. Iorga este vorba de o esoall la Varna unde coboar cei ce merg In Tara RamaneascI. Despr e o noul escal la gura Sulina nu ni se spune nimic, dar ea pare s rezulte din fraz a despre pretul de vinzare al pestelui la gurile Dunrii. Si de asemenea si din cu vintele: Lisind In urma noastra aceste guri.., am coborit In insula [5erpilor]. Ar fi vorba de fapt de vrsarea bratului Sulina de care se depirteazI dup. escal. Da r de ce a mai fost nevoie de o nou provizie de ap din Insula Serpilor, dac tocmai p utuse fi luat. dulce din brawl Dunrii? De la Varna spre gurile Dunril autorul menti onase mai inainte Mangalia (Bengala") i Constanta (Constance") i Caraorman. S-a mai oprit in vreun port? Unde a vzut acele familii nomade in crute foarte lungi cu mai multe caturi, cu o moar de Vint? Arltarea din text: In diferite locuri e foa rte putin convingtoare. In cursul cArei escale a putut observa aceast curioas apari tie? Dei cltoreste iarna, el pomeneste de insectele de ap care triesc In apa fluviul ui Turla" (Nistru) vara. Este o suprapunere neincetat de elemente fanteziste peste un text initial plauzibil. D e exemplu,

el spune c5 de la Akerman a trebuit s c/toreasc spre Iai Intr-un car cu bol in care au luat cu ei putine merinde. Mai departe precizeazI el nu aveau drept hran deck doar pastram i biscuiti. Dar dup aceea pretinde c duceau cu ei i vin, i c alergau oa menii chiar de departe sa le cearg vin pentru niste bolnavi ai lor (1). Tot astf el pretinde cli In timpul drumului se distrau cu oltatoarea de urfi 1i mistreti, pindindu-i noaptea din vlrful copacilor i folosind archebuze (I) de care si-au fcut rost la Akerman (!). Tot astfel la Iasi hi cumpr fiecare din ei cite o trsuric f oarte usoar pltind-o cu cal cu tot cu cite doi-trei scuzi cel mult (I), adic, dup ec hivalenta arltat mai sus, cu patru talen i lei!! In timpul drumului se temeau de cazaci i stteau noaptea de veghe, dar aprindeau totusi focuri mari spre a se inc5 .1zi fir a se gindi c ele ar putea fi vzute de cetele acestora. Noaptea erau uneori ptrunsi pin la crnas de umezeal de rIcoare, dar mai apoi se precizeaz c atunci ciad a ajuns la Ia.i purtau cu totii cojoace j cchrli! Pe drum aveau ca distractie bufo neriile valetului italian care juca singur comedii In care infitha, schimbindu-si glasul i fizionomia, trei sau patr u personagii In cursul trecerii de la Akerman la Iasi (care a durat 9 zile) cluzele (cite? si l uate de unde?) au invitat pe cltori s mnince dintr-o buruian cu frunze ca de mcris (!) 0 gust ca de usturoi (!) care Ins trebuia neaprat insotit de o sorbitur de vin. Tot atunci putini... pierdut unul din ei unghiile din cauza frigului. Locuitorii deodat" I 176 www.dacoromanica.ro

sraci etc. paseau Cu greu, incurcati de incaltmintea lor din piei [= opinci] sau d in muschi scoart de copac alatorul afirma ca fiind recomandat lui Bruti el a putu t s fie prezentat domnului de catre acesta (lucru posibil), dar CI domnul stand l a judecat a poruncit ca ei s fie JO si-i vada casa (!) scuzindu-se ci unor calatori ca ei li se va parea putin lucru etc. ceca ce nu pare verosimil Pasajul despre tigani i i nchipuita lor origine din Mold.ova este un alt exemplu al spiritului neserios al autorului. Tabloul final al aparitiei pline de gratie a tinerelor fete, fiecare singura intr-o trsurica aidoma acelei a calatorilor cu care ele rid i glumesc, vi nzindu-le lapte, prepelite (??) i oui, peste care calcau fara sa le sparga (!) e ste evident o transpunere fantezista a unei realitati mai simple. In sfirsit toa ta ptania lui cu marele arendas al vsnilor i cu scrisoarea de credit neonorata la Liov pare o simpla inventie pentru a explica renuntarea sa de a-si continua cala toria in Polonia ... Pe linga elementul adaugat aflrn o seama de completari pedan te (referire la Arrian, sau la alti istorici antici) luate idin cacti unele informatii disparate privind tara, destul de neexacte. Fourquevaux a scris si o compilatie intitulati: Vie des plus grands capitaines franais, aparuta postum la Paris k 1643. Dintre istoricii romni, N. Iorga a infatisat elementele biografiei lui si a anali zat descrierea lui de caltorie in lucrrile sale: Istoria rornnilor prin ciiltori, I, pp. vol. 188-94, Histoire des relations entre la France et les Roumains, Paris, 1918, pp. 50-55 Les voyageurs franais dans l'Orient europen, Paris, 1928, pp. 28-30.. M. Co stichescu a redat in revista Ioan Necuke", 1924, p. 268 partea din relatie privi toare la lai, iar Sadi Ionescu i-a cuprins textul tn Bibliografia calatorilor, pp. 73-74. www.dacoromanica.ro

RELATAREA LUI FRANOIS DE PAVIE, SENIOR DE FOURQUEVAUX A UNEI CALATORII FACUTE DE EL IN ANUL 1585 IN TINUTURILE <SULTANULUI> $1 IN DIFERITE LO CURI DIN EUROPA' p. 34 <guvernatorii turci> dind daruri pot si jupoaie, fr teama de pedepse, ornele sau pr ovinciile pe care le vor avea sub drmuire; acestea le sint incredintate pentru , ca ei si se clua s fptuiasc acolo tot felul de cruzimi i de Impilri cu indatorirea, cum am spus, s dea o parte i celor care se bucur de trecere. Astfel, eind sultanul2 incredinteaz un sangeacat3 sau o alt dregtorie mai mare, aceasta se numqte cu un c uvint italian Corupt mangeria .4 Traducerea s-a fcut dup textul francez publicat de N. Iorg a, In Acte Fi Fragmente , I, pp. 34-39. 2 Le seigneur. 3 San geacat, de la termenul turc sandjak" care inseamni stea.g, feudi militar unitate teritorial i administrativ turca. MIncltorie. 178 www.dacoromanica.ro

foarte buni de mincat, decit pentru a-i spinteca i a scoate oule din care pregtesc icre tescuite7 sit icre moi, feluri mult cerute In Grecia si In trile in care se observ religia ortodox, din cauza posturilor lor, dintre care unu) ii sileste s nu mnince nimic care s aib singe. pe care i-am vzut cum se vind sau, mai bine zis, se crruiesc la mai putin de doi b ani8 din moneda noastr bucata, i totusi erau atit de mari incit fiecare ajungea s incarce un catir; de aceea locuitorii nu pescuiesc ativia, dei slut La gura acestui mare fluviu5 se prinde un mare numr de moruni5a schimb din cind in cind locul de sedere, dup cum ti retin inlesnirile locurilor i i arba de pscut; fiecare din aceste <familii> nu are vreun alt acoperamint drept ca sk' decit niste crige cu patru rosi, foarte lungi, care au mai multe caturi i la captul lor se afl o moar de Ant, cu patru sau sase pinze, pentru ca s macine fina lor; i aceste cruve sint trase de mai multe perechi de cai sau de bol, peste tot unde vor. // intr-o insul.' nelocuit [Insula Serpilor], foarte mic i atit de plin de serpi, p. 35 De-a lungul acestei coaste vedem, n diferite locuri, familii8 care Lsind n urma noastrIl aceste guri <ale Dudrii> noi am coborlt Inch abia puteai pune piciorul fr s calci pe vreunul din ei, care nu sint totusi vtmto ri; i nici nu puteau corbiile s se indestuleze cu apll de la vreun ptg care s nu fie attt de plin de serpi, incit gleata cu care scoteam apa noastr revenea la suprafa v, inarcat cu ei. Despre aceast insul povesteste mai multe lucruri istoricul i filoz oful Arrian12 In scrisoarea trimis Impratului Adrian August'3 in care pomeneste de porturile, fluviile, cetvile i fortretele ce pot fi flitfinite urmind coastele Mri i Negre14. La 70 de mile de Kili"15 am intrat intr-un riu frumos si mare al turcilor, numit Turla18; la zece mile In susul acestui <riu> este asezat orasul Creman17 sau Ma graman, unde mergea ca guvernator ca s5.-4 cirmuiasa Dunrea. 5a Estourgeons. Deux souls (-= SOIS). 7 Boutargues. 5 Familii de ttari. La commodit, adic resursele locale. 10 Laissant ces embouchures 4 poupe. 11 Aiquade (de la provensalul aigada) termen folosit in secalul al XVI-lea. Flav ius Arrianus, istoric (sec. II. e.n.). Ca guvernator al Capadociei, Arrian a cer cetat coastele Pontului Euxin de la Trapezunt pin la Sebastopolis (Dioscurias) pe care le-a descris sub forma' de scrisoare ctre imprat. 15 Imprat roman (117-138 e. n.). Mer du Pont. 15 Quili, de la forma turceasc: Kili. 75 = Nistru. = Akerman. 179 www.dacoromanica.ro

pentru sultan, acela <chiar> care echipase cele dou corbiii8 locul nostru de debar care19 pentru a ne duce la curtea Poloniei. i unde era Pe acest rlu Turla care socotesc el este cel care se numea in vechime Nistru sau Tyras se vld in timpul verii o multime de vietti mici care dimineata se nasc ca v iermi i alearg pe ap, la prinz i pun aripi si zboar pe mal si la apusul soarelui mo r; mi se pare c am citit la vreun istoric vechi filozofii naturalisti2 i numesc Ephemeri21. p. 36 Creman este un oras din Moldova pe care sultanul l-a supus de nouzeci cinci de an i cind l-a luat de la genovezi22; <este> asezat, dup cum am mai spus, pe malul rt ului Turla avind la unul din capete o cetate cu nenumrate turnuri, dou rinduri de ziduri i anturi adinci, cldit dup sistemul vechi, dar ticluit cum nu se poate mai bi ne; mahalalele23 sint mai intinse decit orasul i casele sint acute toate de sus pin5. jos din lemn, negsindu-se piatr decit foarte anevoie. Acest oras era numit o dinioar Monte Castro sau Citta Alba si n acest oras a trebuit s. ncep meseria de om pedestru deoarece nu se gseau cai sau carete pentru a m duce la curtea Moldovei 24 ctre care m-am indreptat dup ce am incrcat intr-un car cu bol toate hainele noas tre citeva merinde cu atit mai mult, cu cit nu se gsesc decit arareori locuri de unde s se poat indestula omul cu cele trebuitoare. Dupa ce am cbitorit o zi n acest chip, inaintind mai adinc am ajuns la un sat numit Purcari25 care desparte tara sultandlui de tara Moldovei si la .alte citeva asezri nenorocite care nu merit vr eo atentie, atit este de putin locuit acest loc si de putin roditor, n afar numai de psuni unde se gseste o multime mare de vite, boj, cai, oi i capre la preturi foarte joase. De-a lungul acestor drumuri se purcede cu mare fric5., iar noi care nu aveam alt culcus cleat prin pajisti i prin pduri, trebuia s facem de straj toat noaptea pentr u a nu fi luati de ei pe nepregtite, i s aprindem focuri mari pentru a ne feri de frigul cumplit de care nu mai vorbesc, de team de a nu fi crezut de cei care, neprs indu-si iarna incperea cea mai clduroas din casa lor, nu pot s-si dea seama de frigu l acestor locuri vecine cu nordul. Ircind era frigul cel mai mic, ajungea totusi ca s ne aflm tn fiecare dimineat, cind ne sculam pentru a pleca mai departe, ptrunsi pink' la crnas de rota si de acoarea noptii, care e atit de xispindit In acest loc ; si citiva 18 Galiotes, galera mic, uoar i rapidi. 19 014 estoit notre adresse de nous dsamba rquer. 20 Partizani ai naturalismului in filozofie. 21 Insecte care fac parte di n familia efemeridelar, a cror existenfi larvarl se petrece 2n ap. 22 In realitate, in iulie 1484 si nu de la genovezi. 23 Fausbourgs. Este vorba d e partea dinafara zidurilor. 24 Bogdania, de la forma turceasci Bogdan Ili. 23 Porcaer. 180 www.dacoromanica.ro

dintre cei mai putin incotogrn..niti din ceata noastr gi-au prpAit unghiilem, mai avind pe 11'10 aceste neplceri gi pe aceea de a-1 vedea pe domnul de Montalla ys bolnav, gata s-gi dea duhul 6 ajuns intr-atit de uscat, incit stomacul su Ii a tingea gira spidrii, pe cind noi nu aveam pentru a-i veni in ajutor decit biscuit i i pastramr gi 11 tiram cum puteam, cind pe jos, &id in c'rut, mai rizind nc adeseo ri, in ciuda acestor neajunsuri, de un valet italian al seniorului Octavian care , gtiind s. vorbeasa puvin sirbegte28, ne slujea uneori de flmaci gi de obicei de bufon, jucind el singur comedii In care inftiga perfect glasurile gi fetele a tre i sau patru personagii deodata. Printre aceste dmpii se Osesc nenumsrate piraie i lacuri gi acolo in timp ce Inaintam ne 1ndeletniceam s. vidm pe drum, nesfirgite feluri de Oslri, de asemenea i pdurile ne ofereau noaptea vidtori tot atit de prcute de mistre%i gi de urgi pe care ii pindeam din virful copa.cilor ou archebuzele de c are i fcuse rost fiecare din noi la Creman" gi &ea' popasul nostru se afla lngpdure, atunci aprindeam un foc mare in cerc in mijlocul eiruia puneam buruian' pe care o gseam din belgug, ale ckei frunze seambin'i cu mlcrigul lung gi al c..rui gust es te intru totul asem'dtor cu al usturoiului, fr. ca totugi mirosul s. timin in guri i n ici s revid din stomac, claeal se bea c'ru%a noastr. cu noi culca.0 sub ea pe saltelele noastre. Cit am str5.135.tut %ar a, eruzele noastre ne-au inv5.vat s. mincsim dintr-o 1ndata dup aceea vin care se Osegte ns atit de rar aici incit /1 alergau <oamenii> de foarte departe s: ne cear nota' cu mari ruglminti <vin> pentru bolnavii lor, deoarece noi duceam putin vin in eruta noastr."28. Acegti oam eni; puOni la numar, de care vedem c e populat pe alocuri acease tari, sint sraci i lipsiti, Imbe.cati cu citeva piei de oaie, avind picioarel e invelite, in loc de incltminte, Cu piei sau cu mugchi i scoara copac, legate gi Invilkucite deasupra i dedesubt cu o sfoarl i p*Igind deci p. 37 cu greu, 1ncurcati de toate acestea. A noua zi In Prut la 'Nora" am ajuns la Iagi, foarte obositi i kati din cap pida.' n picioare dup portul frii haine din piei31, de asemenea Iagul este un ora g principele rii i e agezat sfirgit, duP1 ce am trecut nul foarte rebegi;i, dei eram Imbr cu cciuli cu mare32 unde igi are regedinta

Intr-o cimpie fri s'a' fie inchis cu ziduri, avind spre sud un lac" ce se trage dintr-un izvor gi in acesta se prinde mult pegte. 28 En perdent les ongles. 27 Chair sallie. 28 Esclavon, adic. tu general o limbi slav. nou zile dup propria mrturisire a autorului. 38 Sussurra. " Descrierea aceasta 'as impresia unei c1torii foarte Indelungate. Ea a durat ins: 31 Robes de peaux. 32 Un grand bourg. Lacul de la mnistirea Frumoasa. www.dacoromanica.ro 181

Aceast tal. a Bogdaniei, a cirei asezare de frunte este Iasul, era numit mai obisn uit Moldova, dar de cincizeci de ani de chid sultanii turci au supus-o tributulu i34, numele a fost schimbat in Bogdania sau Caraboldan35 care Inseamn pmint negru3 6 i aceasta din cauza nesflrsitelor mkeluri svirsite la cucerirea acestei provinc ii. Ea este foarte intins, i principele ei, care se tine (moned care corespunde cu trei sferturi de scud)38 d In fiece an turcului ca tribu t saizeci de mii de talen, cincizeci de soimi i aizeci de cai, ark' s mai socotim Indoitul acestei sume care merge <sub form de> daruri ctre pasale marii dregtori a i Portii. Aceast curte mici este frumoas si face s vezi mretia i rangul pe care 21 t ine acest duce cruia i-am srutat mina multumit ocrotirii i cluzirii de religia ortodox, si al crui stat poate s valoreze un milion de talerin domnului Brutti", nobil albanez mare favorit al principelui; acestui Brutti i adu sesem n acest scop scrisori de la niste prieteni de ai si, ce erau atunci la Const antinopol, din a cror recomandare sou mai de grab din citrtenia lui mnsui,,ne-a pr imit i ne-a osptat cit se poate de bine si ne-a inlesnit vedem pe acest principe in strlucirea sa, dInd audient in felul acesta. p. 38 Intr-o piat mare, in fata castelului, am gsit trei pin la patru sute de ostasi imbr kati in felul unguresc, inarmati cu iatagan la brIu si cu o secure in min, asezat i doi cite doi pink' la un umbrae" sub care ducele, asezat, cu toti marii dregko ri in jurul ski asculta fr osebire plingerile tuturor celor care veniser si care <s and> la o sut de pasi de el // in genunchi, i artau cu glas tare, unul dup altul psur ile, si el ii trimitea Inapoi cu sentinta care i se Palma cea mai dreapt. In timp ul acelei ceremonii, el a poruncit s fim dusi s vedem casa lui care, spunea el, nu va putea s par decit putin lucru unor <cltori> ca acestia ce au vzut si au cutreiera t atitea curti princiare. intr-adevr nu face <s te minunezi> fiind cldit numai din l enm i cu foarte putin piatr, prost imbinat. 34 Informatiile continute in aceast scurt nota istorica geografica' stilt in mare parte gresite. Pentru datarea primului tribut platit de Moldova (vezi P. P. P a naitesc u, Pe marginea folosirii izvoarelor cu privire la impune rea Moldovei la tribu tul tur cesc, n Studii", an, 5, 1952, nr. III iulieseptembrie, p. 187 s. u.; vezi in volu mul de fatal i raportul din 1578 atribuit de noi cu probabilitate lui Comuleo). 33 De la forma turceasca Kara Bogbdan = Bogdania neagra. yinuturi negre, acest sens macelariti. Confuzie intre Kara Bogdan cu sensul de Moldova si Kara bildan cu sensul de din urma decurgind din adaparea pamintului cu singele celor 37 Talars. Apreciere fr aratarea vreunui temei sigur t fr explicarea sensului in ca re trebuie Inteleasa expresia. Autorul considera' aici fondul sau venitul anual al Orii? " Escu. " Fraiscade. 182 Domnul Moldovei Petru $chiopul. Marele postelnic si favorit al domnului, Bartolo meo Brutti. www.dacoromanica.ro

In afara Inconjurului Iasilor se afli un nurrar de case ce socotesc eu c." ajung la doua mii, toate cl.'dite din paie si din lemn" si. In care locuiesc multe fami lii din acele neamuri raacitoare numite vigani" sau <In rartile> dinspre noi, egipteni; care praitesc tribut ducelui. De aceea socot, vlzInd c5.* de asemenea portul, cki femeile mai de seam. din Moldova se Imbrac'i tot asa cum vedem pe acele egiptene (tig'Inci) aacitoare" si de asemenea <lsi Otesc> i capul deasupra eiruia asaz o roaa mare f.cua din benzi de pInz. strImte de dota degete, Indoite una peste alta (In felul In care negustorii InvAltucesc panglicele lor su l), pldi la m'irimea unui ciur, pe care-1 Impodobese pe deasupra dura starea lor . Doar aceasta este deosebirea Intre aceste fiinte rlacitoare i femeile moldoven ce: anume c acestea sInt albe si bllae si acelea negre <la fat>, dar In mod artif icial, folosind la spllat decoctii de buruieni. ei au o locuina statornie <numai> In aceasa singua vati, cum ea' si-au tras de ai ci obIrsia44 ln vreun secol oarecare din trecut i ea.' si-au pa'strat Acest popor a fost ala daa o colonie a romanilor i p5streaz5. Mea' ceva din limt a, care este alctuit din italiana, siav, gread., turc si din mai multe altele". Aces ti principi sint cei care poarea.' marele stindard in azboaiele In care sultanii turci merg ei mnii <la lupa> i nimeni alud nu are acest privilegiu declt numai ei. cumpirat La plecarea din aceasa curte a Moldovei, fiecare din noi pe pretul total de doi sau trei scuzi cel mult o tasurie147 trassi de un cal asa cum se fac acolo, atit de joas si de usoaa, Inctt Intr-un loc primejdios se poate trece usor <ridiclnd-o> pe umeri, tn aceasa <tasur> nu poate Inc5pea declt un singur ins <cu> salteaua si merindele sale. Am trecut prin mult e sate fa'a Insemdaitate, PimIntul fiind ca i n cealala parte, ses si bun 12 Toutes basties de cbaume et de bois. " Presupunere tot attt de intemeiat ca numele dat de francezi tiganilor de bollmie ns', adic locuitori ai Boemiei (1), alturi de cel de egipteni (gitani, gipsy), fol osit tndeobste de occidentali. Textul este cam ambiguu fiind vorba mai lintti de acele case de lemn apreciate la vreo 2 000 (!) din tnconjuruil orasugui. Apoi s e adaug ci 'in ele locuiesc multe familii de tigani. Dar aici adjectivul multe tn seamn tocmai o tngustare i In acelasi timp o estompare a notiunii numerice de la tnceput. Avem de fapt o afirmare c in aceast parte serranind mai mult a sat locuie sc 6 familii de tigani asezati. " Avem aici o inversare a constatrii c tigIncile f olosesc portul localnicilor. Si in vremuri mai putin deprtate puteau fi gsite de p ild la tigncile de la Ctmpulung cele mai frumoase si mai autentice ii, amintind de cele ale domnitelor de pe frescele bisericilor. " Formulare defectuoas punInd pe acelasi plan toate aceste influente sau tmprurnuturi fr o dozare a importantei lo r i fr a recunoaste elementului romanic (aici numit italian) rolul su esential. 17 Se monta d'un petit carrosse. 183 " Sin gres. www.dacoromanica.ro

de psune. Pe alocuri este bine lucrat i cultivat <cit am mers> pin: in ziva a trei a cind trecem din nou riul Prut pomenit mai sus, inainte de a ajunge la Hotin, fr sa ne batem capul prea mult cu Ingrijirea48 cailor nostri eit am strbtut aceast 01'6 atit de putin locuit, cki acolo se obisnuieste doar s se deshame caii i s.-i las e s pasel pe cimp i merg intotdeauna nepotcoviti. p. 39 acele trsuri mici pomenite <mai sus> i pe fiecare din ele era cite o fat: care se i ntorcea de la tirgul din satele dimprejur, frumoase <toate> peste msur si fr: mestes ug, cu o cunun de flori pe cap pentru a arlta c1 sint inc in asteptarea mkitisului; noi cumpram de la ele in trecere lapte, prepelite (pe care le numeau in limba lo r perpelissa") i ou cu ca din aceste fete ii umpluser trsurelele pin sus si le aseza ser cu virful in sus, pe care ele clcau si se sprijineau fr: s: le sparg. I-am pomenit mai inainte cu numele de Turla. Pe malul // lui este asezat un cast el mic, incins cu ziduri inalte de crmid, crdit dup sistemul vechi dominind5 In toate pktile Pe aceste drumuri noi intilneam adesea laolalt dougzeci sau treizeci din Hotinul este un orae mai jos de care trece fluviul Nistru ... pe care un bkrin onorabil, dedat mult studiului. El ne-a poftit a doua zi la cinl, unde n e-am gbh s mergen insotiti de un franciscan5' pe care ni-1 dcluse domnul Brutti la trecerea <noastr.> prin Iai i care ne slujea de tlmaci, dar a ckui latin proast a s tirnit risul episcopului i uimirea sa de atita nestiint, cki aceast limb este folositl in aceste fri nordice pin chiar de ultimii arg ati din hanuri (!) Incredintasem la Iasi toti banii, multi putini cit imi rmseser, marelui arendas al vmilor5" care este acel care ia Cu arend de la ducele Moldovei 45A coigner nos chevaux. Daca transcrierea este exactI, atunci ar putea fi vorba de infierarea cailor. Dar este mai probabili aici o croare: coigner, in loc de: soigner, care se si potriveste Cu contextul. 49 Grand bourg. 55 Command (corect: commande). In acest loc (Camenita) noi ne-am dus s-1 salutm pe episcop care era 52 Nivelul de cultur al franciscanilor era in general destul de redus. Acel al mi sionarilor din Moldova reiese si din vizitatia lui Quirini din 1599. Dar atitudi nea opiscopului este poate dac5 Intr-adev5r autorul a fost poftit la el si a avu t loc scena povestit5 in legNtur cu rezistenta ce se opunea din partea catolicilo r din Moldova pretentiilor de dominatie ale bisericii polone. at priveste afirmatia cl in Wile nordke" Ora' i ultimii dintre argati ar vorbi latineste, ea aratk o lipsl de seriozitate ce se fideste si in alte judev5r autorul fusese recomandat lui Brutti si bine primit d e el, pare foarte putin probabil ca pkileascI printr-un fell de cec vreunul din arendasii vinilor domnesti s fi incercat f5rI provizie". Din context pare sI rezul te c autorul auta s explice in felul acesta scurtarea c5lItoriei sale el renuntind a mai merge la curtea regelui Poloniei, cum se lIudase la inceput. 184 cti grbite. (Vezi mai sus n. 46). Ola Comercier. Toat5 aceastI intimplare pare cam fantezist cu atit mai mult cu cit nu se arat5 nici suma incredintaa, nici calita tea precisl a acestui commercier (?). Daci intr-adewww.dacoromanica.ro

toate veniturile ducatului su pentru a mi-i da inapoi la Liov52, crezind c fac o bun socoteal153 din care speram s cltig pe jumtate asupra monedei54

<dar> scrisorile pe care mi le criduse n-au fost de nici un folos fat de cei earo ra le erau indreptate, astfel ea' m-am trezit cu aa de p4ne mijloace c abia aveam cu ce-mi plti gazd. Iar ca s m hotrsc inapoiez la Ia4i, mi-era team de lungimea dusulu i Intorsului cit i de a-i Infirzia pe aceia cu care eram, apoi i de primejdia tilharilor i <msi muncea> c a trebuit s m hofrsc zu4i ca mine, se obosiser tarea altoriei mele 32 Leopoli. &dui el nu voi face nici un pas inainte in recptarea banilor mei, astfel in Italia, ail a fi impovrat <de bani>, cu ajutorul celor care, mai chibduc cu ei, prindu-mi pierd i s.-mi incerc norocul de a m intoarce doar ru de scur33 Un mesnage, aclic5: o economie, o afacere. 34 Sur les espces. www.dacoromanica.ro

FELICIAN DE HERBERSTEIN (? inainte de 1 iulie 1591) Felician de Herberstein, nobil de origine austriacl, lui Sigismund liber baro (= Freiherr) in Herberstein, Nyperg et Gutenhae, fost fiul sol al regelui Ungariei in Polonia si la Moscova, aruia ii este dedicat lucrarea Hypomnemation a lui Geor ge Werner despre apele Ungariei (vezi i Calatori, II). El insusi ocupa un loc de cinste la curtea lui Rudolf al II-lea. In 1583-1584, el este unul din comisarii imperiali delega0 la negocierile purtate Intre 1z/10:rat i regele Poloniei, Ste fan Bthory, sub mediatia lui Possevino, pentru curmarea litigiului dintre ei cu p rivire la cetatea ;i re-. giunea Satu Mare. Drept compensare ar fi urmat ca rege le s primeasci orasul i regiunea Baia Mare, impratul pstrind Satu Mare dar Cu obli gatia de a-1 demantela. Possevino comentariul" su, intitulat Transilvania (cartea a IV-a, cap. 14, ed. Veress, BudapestCluj, 1913), dezvluie manevrele lui Herbers tein care, spre a ctstiga favoarea lui $tefan Bthory, indeamn in mini pe reprezent antul acestuia Ali mai sporeasc preteniile (probabil pentru este a include intreaga regiune minier care 11 interesa). Luase In exploatare minele d e la Cavnic (Capnic) lng Baia Mare pe doi ani cu o arena de 200 de gire" anual. Da r curind de186 www.dacoromanica.ro

clarl ea este In pagubl si cere si folosinta satelor ;blind de Cavnic, precum si prelungirea contractului pe 12 ani, oferind un spor de 50 de gire anual (propun ere fnaintata de Prezidiul Transilvaniei regelui $tefan Bithory la 13 august 158 4). Este desigur o legatura intre serviciul tainic amintit de Possevino si noile propuneri pentru un contract mai avantajos. Totodat, Herberstein s-a oferit si-s i dea parerea sa de specialist asupra modului de exploatare a minelor apartirand principelui, cu gindul neexprimat al unei extinderi a domeniuiui sau de activit ate si In centrul Transilvaniei. Venirea sa in toiul iernii arati oarecare grab, justificati de altminteri, deoarece citeva luni dupa aceea murea $tefan Bithory de a carui favoare se asigurase In modul amintit mai sus. Jacques Bongars a fost oaspetele su la Baia Mare trei saptamIni incheiate, in care interval a vizitat desigur si minele de aur exploatate de el. Dar, destul de ciudat, nu avem nici o insemnare In jurnal pentru acest rastimp. Trebuie amintit ea Felician de Herber stein a fost unul din putinii sprijinitori ai Incercarii de eliberare a lui Petr u Cercel din inchisoarea de la Chioar (vezi textul lui Sivori din volumul de fata). at privaste vizita din 1585 la minele de la Zlatna, Almas, Ruda, Brad, Abrud si Paita, ea s-a facut in grabi, pe o vreme neprielnica si fill participarea unor a lti cunoscltori ai mineralogiei. Guvernatorul loan Geczy ti &Anse ca insotitor p e tharul secretar al principelui, $tefan losica, profan In aceast materie. Acestu ia Ii semnaleaza Herberstein diferite nepotriviri constatate in fuga. Raportul r edactat curInd dupa aceea e un amestec de observatii directe vrlind o experienta real si de formule sau imagini care mai pastreazi. ceva din mistica alchimistilor. Acelasi spirit poate fi regsit si 'in desorierea lui G. Werner (Hypomnemation), citata mai sus, g 'in corespondenta lu i Bongars, ba chiar in epistola dedicatorie a acestuia catre Guillaume Lenormand in care pomeneste de spiritele acelea metalice si minerale ... care fecundeaza tarina g fac s creasca aura ... Caci se credea c exista si un aur vegetal. Asa trebuie Inteleasa si reprezentarea vinei d e aur din pamtnt ca un pom cu radacin, trunchi, frunze, fructe etc. cum apare in raportul de fata. In sfirsit, in partea final vizitatorul trage concluzii practic e. Modul de exploatare in uz este defectuos g nerentabil. Herberstein se propune ca arendas pe termen de patru ani pentru trei din acele mine: Zlatna, Alma,s, B rad cu perspectiva unor adaugiri ulterioare si un fel de promisiune nebuloasa cl la expirarea contractului principele tsi va relua minele cu toate atelierele (o mnibus eorum officinis). Dar punctul cel mai important pentru Herberstein din cu prinsul raportului sau este adaosul final continind Intrebarea, indirect, formul ata, cu privire la hotartrea regelui In chestiunea extinderii g prelungirii cont ractului referitor la mina de la Cavnic. De aceea, cum subliniaza si editorul te xtului A. Veress (Documente, III, p. 64), a venit el in graba 'in duda vremii de iarna si a conditiilor mai putin favorabile (ger, Inceput de epidemie de ciuma etc.). Dupa moartea sa, contractul este prelungit de principele Sigismund Bathor y prin diploma din 1 iulie 1591 data In folosul fiilor lui Herberstein, Sigismun d 6 Friedrich, in care Ant insirate si satele afectate exploatarilor miniere. Co ntractul prelungit pe 6 ani (1592-98) prevede si dreptul de a folosi atelierele monetare pentru baterea de grosi si denari pe lingi o serie de privilegii si isn unitti feudale, (vezi Fridwaldszky Minero-Logia Magni Principa tus Transilvaniae seu metalla, semi-metalla, 187 www.dacoromanica.ro

sulphura, salia, lapides et aquae conscripta (Cluj), 1767, pp. 203-205, 6 A. Ver ess, Documente, III, p. 65). In vara anului 1597 aflim cI principele Sigismund B ithory a spoliat numai din capriciu pe un nobil austriac care avea in arena.' mi nele sale ... Este vorba de rezilierea, cu puin inainte de termen, a contractului de care beneficia Friedrich, fiul lui Felician de Herberstein. Acesta, adresind neincetate plingeri 6 reclamatii cotnisarilor imperiali, le strecura 6 tot felu l de informatii. Si tot astfel continui el 6 in timpul cirmuirii lu Mihai Viteazu l. Ba se pfinge de faptul d a fost silit de domn si scoati bani pentru plata caz acilor cantonati anume pe pimintul du, ha declari ci este persecutat la instigarea doct orului Muraltus (sau Muraldo), cu care se afli in proces pentru o datorie de 24 000 de talen i 6 in rivalitate pentru exploatarea minei de la Zlatna, 6 care est e bine vizut de domn (Hurmuzaki, IV/1, pp. 24-25), ba trece la insinuiri de natu ri politici. Dar lungile daraveri dintre Friedrich 6 Muraltus, concretizate in p rocesul pe care Friedrich il pierde pink' in cele din urmi, nu intri in cadrul c ercedrii 6 valorificirii raportului din 1585 infitisat aici. El a fost publicat de A. Veress in Documente, III, pp. 58-64 dupi o copie manuscrisi din secolul al XVIII-lea.Valoarea sa este evident cici di aminunte pretioase asupra tehnicii ex tragerii si asupra prelucdrii minereului de aur 6 de alte metale din cele ase min e din Transilvania amintite mai sus, deg' raportul este tenden6os si urmireste s obtini darea in arena.' a acestor exploadri si renuntarea la munca in regie. Inf ormatiile sale completeazi pe cele din raportul comisarilor imperiali trimisi in Transilvania in anul 1552. Felician de Herberstein mai apare indirect in volumu l nostru: a) in relatia lui Sivori care aminteste cu recunostin de ajutorul dat de el lui Petru Cercel, 'litchis in cetatea Hust de unde a reusit ulterior s fugi i n noiembrie 1587, si b) in relatia lui Bongars, adid atit in jurnal ctt si in Ep istola dedicatorie din 1597 citre fratele Guillaume Lenormand". In ele stilt ami ntite scrisorile de recomandare adresate de Felician persoanelor celor mai influ ente de la curtea princiari 6 din orasele Sibiu 6 Brasov. Situatia sa la margine a hotarului dintre statul lui Sigismund Bthory 6 cel al impiratului ti conferea o importand deosebiti. Prin interesele sale el era legat mai mult de principe dec it de Ungaria imperiali. Fifi si, Friedrich 6 Sigismund, vor avea un rol mult in ferior aceluia care i-a revenir lui dupi cesiunea regiunii Baia ca urmare a mediatiei lui Possevino. www.dacoromanica.ro

Baia Mare 22 decembrie 15851 ... Am plecat apoi la minele din Zlatna i am observat cu luare aminte, dup cum 1mi poruncise maiestatea voastri2, starea exp1oatrii3 i mijloacele de indreptare i mam incredintat c. treaba nu este condus cu pricepere de cel ce exp1oateaz n preze nt minele, intrucit nu se pricepe de loc la <extragerea> metalelor qi nu poate f i induplecat nici chiai prin speranta cttigului s coboare n mina, aa cL tietorii fa c ce vor, i dac nu se vor lua alte msuri n lucrurile acestea, minele acelea vor fi 0.p. 511 rsite de nevoie din cauza aerului fit' <din ele>4. O ndreptare a acestui toare . la istoria Ardealului, Moldovei Tarii Romne,cti, Bucurwi, 1931, III, pp. 58-64, doc. nr. 28. 2 Relatia este adresat regelui Poloniei $tefan Bithory. 3 Cul turae statum. Ob 4;6-is incommoditatem. 189 I Traducerea s-a ficut dup textul latin publicat de Veress in Documente priviwww.dacoromanica.ro

neajuns ar putea fi <adus prin sparea unui> canal plnuit din vechime. In scopul acest a, si (ar trebui spat in stinca tare <in lungime> de vreo 22 de pasi7 in directia minei mai vechi, ca s rpoat s ias si apa, si aerul; in sfirsit cum mina superioar si mai recent este supus acelorasi neajunsuri, din partea celei inferioare si mai vechi, va trebui si se duel pia la ea un canal Intru torul ase menea cu acda, chiar clac distanta ar fi mai mare si ar cere cheltuieli mai mari. Si aceast lucrare, avind in vedere felul stincii, va putea cred fi dus la capt in rstimp de trei ani. Sperantele <de cistig> din partea acestor mine, desi pink' ac um se ivesc bulgri de aur care se separ dupl. ardere, totusi dup prerea mea sint ind oelnice intruch toate minele de aur din intreaga Transilvanie sint de asa fel CI se intind mai putin in adincime si uneori degenereaz la loc foarte adinc. Dar cu m particularitatea sau caracteristica acestei vine metalice de la Zlatna este c se ascunde ca un arbore in mruntaiele pmintului si in stinca tare si judecind dup imbe lsugarea extragerilor celor mai curate Isi &I ramurile sale mai luxuriante cu fr unze abundente chiar in jurul trunchiului su si nu isi produce fructele sale strlu citoare si mobile colo si dincolo f5.r vreun raport necesar cu coroana sa de ramu ri foarte intins, va trebui s. ne &dim la un alt arbore asem.'ntor cu acel al aceste i vine metalice, care va trebui elutat sau In adincimea minei a doua prin canalu l al treilea, sau Intr-adevr ceea ce este mai sigur la suprafata stincii solide, potrivit cu proportia distantei dint% aci de obicei lo cul unei asemenea vine metalice ofer dup aceea arbori' mai cleprtati dup msura muntilo r si a vailor. In sflrsit, minereul extras nu este spilat In bl asa cum trebuie, i ntrucit corpusculul de aur usor se dezagreg" sub forma unui antimoniu foarte rafi nat" si poate fi lesne luat ca o spum. de 9 Cuniculus. e Ab antiquis. 7 Passus montanos nu cunoastem deosebirea cantitativ Intre un passus simplu si un passus montanus .(referitor la mine). 9 Zalathnensi s. 9 Dm aici urmarea acestui pasaj din textul original: et ramos suos pro ubertate purissimarum extractionum, circa truncum suum foliis latis luxuriori faciat, neq ue hac vel illac mobiles et rutilantes fructus suos extra proportionem frondibus nimium patulis exhoerat ... Credem a pare mai probabil citirea luxuriores [ramos ], deck luxuriori [ubertate]. CuvIntul mobiles poate fi in legaturl cu notiunea de risipire colo sau colo bac ve! illac dar pare curios asociat de calificativul rutilantes tare apartine unei alte ordine de ide i. Nu ar fi exclus sI fie o citire gresit in loc de nobiles (et rutilantes) fruct e nobile si strIlucitoare. Cuvintul exhaerat este de fapt: exserat. 19 Mobiles (?) (= nobiles?). Tot rafona mentul se intemeiazI pe ideea unei simetrii necesare in filoanele metalice cresc ute fin pmint ca niste arbori. l' Fetiscat (= fatiscit). 19 Nobilissirni. In mine ralogia infiluentat inc de alchimie antimoniul juca un rol aproape magic. 190 www.dacoromanica.ro

apa nvalnia, ceea ce i-am artat in fa t secretarului 5tefan losical3 al prea lumina tului principe care Imi fusese dat ca Insotitor pe drum de cItre mritul domn guve rnator". De aceea, apa ce vine cu fort trebuie primit in multe bazine mici ca o ap purttoare de aur curg de aici limpede si nu tulbure. i purificat cu mare gr intruclt foalele dint uzate si cuptoarele sInt prea mici si o dat cu piatra se ma i adaug o materie si mai grosolan care o intreptrunde si care este rebel la acest mod de topire, si din cauza aceasta materia care trebuie topit Atelierul de topit poate s-si implineasa sarcina sa incl i mai anevoie, este silit s rmin in cuptor mai mutt cleat mi se pare potrivit, In sfirsit se vede c nu este nici un fel de bolt deasupra cuptoarelor care s poa.t primi vaporii metalic il5 pentru ca usaciunea pucioasei s nu ia cu sine umiditatea metalelor j s o dua i n sus (in vzduh). Dar mai ales ceea ce se cere pin in cele din urm pentru o adevrat e xploatare a metalelor este munca neintrerupt toat iarna atit la atelierele de topi re cit i la bi, ceea ce de fapt fac eu la Baia Mare6 si se poate face in egal msur s i la Zlatna, ca s nu fie aproape nici o pauz in munc, si in sfirsit este mai mult b elsug de ap In vreme de iarn ca in vreme de vati, ceea ce este un lucru ce nu Iar minereul de argint viu a fost asa de mult distrus de ape si prpdit de exploatril e celor vechi, inch nielieri nu se mai gseste o vIni adev5rat5'8, qi nu este cerc etat cu sirguinta ce s-ar cuveni, // nici materia brutlg, care intotdeauna se sap l a intimplare si tot astfel nu se trateaz cum trebuie, asa c oamenii de azi" abia o btin jumtate <din cantitate>, cci ei nu frim pietricelele In care dint fixate pretut indeni grunte de metal alunecos usor21, ci scuturIndu-le printr-un fel de cernere mai primitiv ei aduni toate cite le pot <aduna> si <din> acestea se mai pierde o bun parte din cauza presiunii prea mari a focului. De aceea sint de prere ca acea materie amestecat cu cinabru s fie transportat spre valea22 i pirlul Ampoiului si acolo 13 Roman banatean apartinind nobilimii marunte, catolic, trecut din slujba frati lor Bathoresti in aceea a tinarului principe pe care il domina. In 1594 ajunge c ancelar. Prin cisatoria sa se inrudeste cu el. Arestat in aprilie 1598 este jude cat de imperiali in august executat la Satu Mare, la 2 septembrie 1598 (vezi mai jos biografia lui Giov. de Marin; Poli). trebuie trecut cu vederea, intrucit locul acesta duce lips de ap. p. 60 14 loan Gczy. 1 5 Fumum metalicum. 16 Rivulis Domina rum. 27 Diluvio. 18 Genuina. 28 Vilis. 28 Moderni. 21 Tenui (corect: tenuis). 22 Vallum (= vallem). 191 www.dacoromanica.ro

s fie frimitat de zdrobitor23 i s fie splat cu atentie in felul care i se potriveste, pentru ca partea cea mai aleas din ea s poati fi distilat cu grij priceput, supunind-o in sflrsit la actiunea unui foc mai mic prin scufundare in apa rece ca s nu se evapore". In locul vaselor de lut care crap adesea spre marea vtmare a lucrrilor, s-ar putea face niste vase de fier deschise putind fi splate, (?)25 'cu ciocuri mai lungi in partea dinapoi nu numai pentru ca s se pstreze mai bine m ateria, dar ca s se crute i cheltuielile de prisos. In mina de argint din Almas", de care mi-a pomenit maiestatea voastr regeasc. la N iepolomice nu am putut intra din cauza stricrii canalului si a putului, dar din f ragmentele de minereu gsite in jurul minei se vede c5. Ana e de plumb continind a rgint. Cu al crei ajutor s-ar putea realiza cu mai mult succes topirea minereuril or de la Zlatna. Iar mina de aur de la Almas care odinioar era foarte bun este acu m distrus.' aproape cu desvirsire, astfel e nu este nici o nidejde de refacere, dar nu m-as indoi c dacs. de acum incolo s-ar depune o grij sirguitoare acindu-se cerce ari in jurul acelui deal" s-ar gsi de asemenea un cuib28 de aur curat, intrucit p e toate vile Almasului se rostogolesc grunte de aur solid". Ling5. satul Ruda30, la o jumtate m il de Brad31 am vzut o min de aur care se exploateaz acuma <si care e> a serenisimului principe al Transilvaniei. C um ins. vina aceasta e foarte subtire i scurt, iar piatra de pe margine <e> de asa fel c din cauza triei ei nu poate fi desfcut bine in bucti32 nici cu fierul, i nici cu ajutorul focului, i c inaintind In adincime aceast vid se arat a fi mai Ingust 6 m ai putin aleas, mi se pare c e de slabl ndejde. Ling satul Ruda au fost ridicate dou. pive33 <dintre care> una cu un bazin", <dar> tare nu vor fi de nici un folos din cauza putinttii apei. Iar piva nou asezat pe ri ul Cris ar putea usor s fad.' fat la frimarea mineContusorium. 24 Ne respiret. 25 L utabilia, vezi Glosarul lui Du Can ge-lutare = lavare. 26 Almaschiensem = Alma ( jud. Hunedoara). 27 Promontorium. 28 Nidus. 29 Solidi (adick' nu In pulbere). 23 39 Rwda contopit cu Barza, sat, com. Criscior In componenva oraplui Brad, jud. Hune dora. 31 Brad. 32 In copia. 33 Contussoria. 34 Piscina. 192 www.dacoromanica.ro

reului cu cele nou pisloage35 <ale sale> chiar dac s-ar indoi numrul tietorilor. socotit s m las deocamdat de aceasti treab, dar o voi indeplini de va vrea Dumnezeu pentru ca prinzind prilejul <potrivit> s se implineasc In viitor vointa indurtoare a maiesttii voastre i in aceast privint. La Abrud minereurile de aur sint din belsu g i deci nu este nici o tearn De la Brad am vrut s m ndrept spre mina de aram dup cum aveam porunc de la maiestat ea voastr regeasc, dar intrucit a inceput O. se rspindeasc ciuma n satele de prin pr ejur i iarna grea ameninta cu zpada, care ar fi Impiedicat s se poat face o cerceta re asa cum trebuie // si se cuvine, am p. 61 c. ar putea lipsi, dar apa pentru actionarea pivelor este asa de putin in jurul rn inei, incit ar putea face putin treaba. In sfirsit modul de splare, e cel mai pros t <cu putint>, inch a crede c bietii besi" abia pot s pstreze jurntate <din cantitatea minereului>, cci ei nu mruntesc minereul dup cum trebuie, ci 11 frim intr-un chip gr osolan si pe un canal ingust Intind o pinz de sia37 in care ndjduiesc <ei> c ar pute a retine38 aurul. Ceea ce iese de-a valma39 pe acel canal, parte se vars cu apa nv alnic in piriul ce curge pe de lturi, parte insi se depune pe pmint, i aceast depune re pe o suprafat foarte scurt de-abia doi coti lungime, este din nou curtit printr-o agitatie foarte violent i astfel i rmsita de aur care mai exist este gonit. Pirita purificat numit Kyz, ei o zdrobesc din nou in mori si o trateaz apoi chipul de mai sus, crezind cu 6:He a pirita frimitat in prticelele i raidmele cele mai mici ar da aur <in chipul acesta>, ceea ce ins nu este, <adevrat> cci fiind o materie uniform nu se poate nicidecum scoate din ea aurul decit prin topire i lichefiere. lar pi etricelele care se afl nepurificate indeajuns in pirit dau acel aur pe care ei Il obtin In cantitate mic prin sp5.!area a doua, din care cea mai mare parte din cau za rotunjimii e dus de ap cu mare pierdere Meg de la primele splri. Ar trebui deci s se adopte la splri un fel de a proceda mai folositor si mai iscusit, pentru ca s se retin nu numai prticelele mai mari de aur, dar chiar i pulberea cea mai mrunt care este amestecat cu portiunile cele mai mici ale substantei pietrei s se conserve cu grij acea pirit, care la topire ar da nu numai aur dar si argint, clack' ar fi tr atat cu mestesug asa cum Ii e cerinta. Din cauza marei inltimi a locului acela apa nu poate fi adus in nici un chip de nicieri, dup cum am cercetat cu mare atentie, dar s-ar putea avea ceva ajutor de la mai multe iazuri, dei ar fi de cea mai mar e insemntate ca i acest lucru s nut depincl de asteptarea ploilor. Dar eu socot c tr ebuie s ne gindim mai de36 Montanistas. 37 Telam seda tiam. 38 Excip ere. " Turmatim. 193 www.dacoromanica.ro

p. 62 grab in ce fel ar putea fi transportat masa de minereuri la o ap5. mai Imbelsugat, ceea ce cred c este nu numai de trebuint dar chiar cu putint. In adevr in multe alte locuri minereul se transport pn la o deprtaze mult mai mare, 'aici nu-0 st in cale n ici o 161'time; s-ar putea face un drum In coborls lin dupl dorint, i desi pe acei munti nu s-ar putea greu hrni un mai mare numr de cai din cauza lipsei de ovz, tot usi aprovizionarea cu fin este bun: i s-ar putea asigura pretutindeni sus-zisul t ransport al minereului cu boii, desigur nu In chipul obisnuit, ci legati Impreun de coarne, cad In cursul ploilor si al zpezilor care In mod obisnuit sfint foarte dese la munte, nu li s-ar rni pielea <grumazului> de jug, ha chiar li s-ar Indoi puterile, nemaifiind stingheriti de nici o durere a pieptului. Astfel s-ar ara usor once povarl oricIt de mare <si> la deal si la vale pe partea mai putin sensi bil a trupului de la spinare In j0s40, iar dac i-ar stingheri gheata, s-ar putea p otcovi copitele <boilor>, dup cum se obisnuieste In alte regiuni de munte. lar, m etodele subtile care ar trebui folosite la splarea i topirea acelor minereuri ar avea nevoie de o cercetare pltrunztoare si de exemplificare41. De aceea ar fi de p risos s mai retin pe M. V. cu aceast insirare plicticoas dincolo de ce se cuvine .. . etc. Voi da toate lmuririle oriarei persoane ce va porunci maiestatea voastr, i aceluia Ii voi dezvlui cu drag initra nu numai cele de mai sus, dar si alte lucru ri apropiate si mai Insemnate, numai s fie <acela> un spirit capabil si nu fr price pere In exploatarea metalelor. Despre chestiunile in legtur cu mina de aram am voi t s aduc respectuos la cunostint maiesttii voastre c mestesugarii germani i de ici s i de colo de prin orasele ssesti se piing nu numai de lipsa42, dar chiar si de du ctibilitatea"43 acelei arame de Bita.44; de aceea sftuiesc In tot chipul ca arama pe care o numesc ei neagr" s: fie dus. la Zlatna i acolo s se scoat din ea argintul c u ajutorul plumbului, i apoi s se transporte de acolo la o mil . jumtate 'in directia Alba Julia, acolo unde curge un afluent al dusorului Ampoi i 11 imbogteste <cu apele sale>, i acolo s se ridice o pita cu ciocan45 pen tru firlmarea mai grosolan a aramei i sparea (?) <sa>46. Motivul sfatului meu este acesta. Plumbul care se adaug la separarea argintului de aram se rafineaz. 44 Per insensibilem corporis spinae dorsi in fixam partem. 41 Demonstratione. 42 Defectus. Oare de nteles: calitate inferioari (defectus)? 43 Ductibilitate. Rezbanya = Mita. 45 Of ficina cum malleo. 44 Ad extenuandum... incavandum que (!) Ultimul cuvint pare gresit redat. Oare: lavandumque? Ar ilmtne de justificat prima silabA i n. 194 www.dacoromanica.ro

acum Cu mare pierdere rmine> srac47, i acesta ar putea fi folosit a doua ()ark' la topirea minereului din Zlatna i ar putea fi imbogItit: n sfirsit a se curta" in chipul cel mai potrivit de substanta de argint si de aram amestecat cu plumb de acesta, datorit vaporilor de antimoniu, sulf si arsenic care , obosind" (?) corpusculul unit cu aurul, ti trag in jos prin greutatea" vaporil or lor, asa cum diavolii obisnuiesc s trag cu ei sufletele nenorocite ale pctosilor5 i. In sfirsit nu este nici o indoial cL s-ar putea descoperi n Traniesi destui ba ni pentru folosul serenisimului principe clci ar putea rscumpra i plumbul de la exp loatatorii metalelor pe o sum potrivit.. Adic un silvania multe mine de aram si de plumb, care, dac s-ar pune in lucru, ar centenariu"52 de plumb <pe> 3 florini, <unul> de aram neagrr pe 7 florini. O mare 153 de argint continInd aram (in afael de cele 6 pisete care trebuie intotdeauna sczute pentru lucru) pe 8 florini. $i clack* acel argint ar p. 63 contine aur, atunci, pentru separarea fiecrei mrci, de asemenea 50 de denari. Iar aurul <s-ar plti> la prepl <su> obisnuit, chiar dac prin amestecul unei cantitti mai mari de ararn metalul s-ar face mai moale si mai ductil si s-ar indeplini opera de separare fr ajutorul unui plumb strin. In sfirsit muncitorii ger mani, locuitori ai oraselor, ar putea usor s vin in numr mare la atelierul asezat I n apropiere i s rInduiase lucrul dup cum vor ei. Once fabricare de vase de aram54 es te zThavnic, <aductoare> de multe griji, mai degrab o preocupare pentru un om parti cular, de aceea as socoti c trebuie s ne lsin de ea. Nu trebuie scpat din vedere i fa ptul c clac vasele ficute sInt in miinile principelui <vor fi> pentru acestea strui nte neincetate spre paguba tezaurului55. Iar clack' maiestatea voast ar binevoi s aprobe sfatul meu In aceast privint, cred necesar c ar trebui s li se dea oricror loc uitori ai Transilvaniei, printr-o hotrire publicI i irevocabil, facultatea liber de a exploata aceste dou feluri de metale, dar totusi cu taxa de mai sus a aramei < si> plumbului <precum> si a aurului i argintului cuprinse In 17 Magno dispendio pauperum modo affinatur. De luteles: pauperum (plumbum). Form a pauperus, se foloseste alIturi de cea pauper, ris. Interpretarea noastrI tine seama de perspectiva de 2mbogitire care urmeaz: ditius reddi posset. 48 Medetur S ubiectul fiind subInteles: aurul. Vaioarea oarecum moral a acestei purificari com pleteazi comparatia mistico-religioaa din restul frazei. 41 Fatiscens; aci in se ns tranzitiv: hrtuind, atactnd, actiotand asupra. " Ponticitate (= pondicitate). Deci comparatia este urmtoarea: antimoniul, sulful i arsenicul joaci rolul diavol ilor pedepsitori, aurul este sufletul curat care se mIntuie, iar corpusculul de materii impure vinind prizonier aurul este dezagregat i acestea slut trase 2n jo s, asemenea sufletelor atoase. 32 Centenarias = 100 de libre, numit i chintal. 53 Marca (rnIsur de greutate). " Cuprorum vasorum perfectio. Aerarii metalici. E vorba de venitul principiului din exploatarea metalelor. 195 www.dacoromanica.ro

acestea, ca sl poat s: se consacre exploafrii metalelor cu mai multa Incredere purcead cu momeli pentru ca albinele Increz5.toare s: facI miere. siguranf, c5.ci daa, nu se face asa, nimeni nu va schimba un lucru sigur pe care 11 posed pentru unul nesigur expus la mii de primejdii. Trebuie sI se at ar profi ta statul de exploatarea minereurilor, nu mai trebuie s: at-5:r cu prea multe arg umente maiest4ii voastre ca unuia din principii cei mai prevzatori de pe lume; es te destul c: acest stat ar ajunge mai civilizat, mai populat si mai bogat, i ar putea sl se impodobeasc n timp de pace cu aceste bogii ia r n imprejueri vitrege s: se ridice deasupra valurilor <adversittii>. Dar de munca cui ar putea sl se foloseasci maiestatea voastr' pentru aceasel treabl, n asa mare lips de oameni capabili, nu v.'d <de loc>. Eu insumi; trei ani Intregi am eutat cu toatl sIrguinta ce mi-a fost n putint: In tot locul prin Ge rmania pentru minele mele un administrator de credint'i, cump'tat priceput pentru ca atunci and s-ar intimpla s: lipsesc de aici o lun-doul, pentru plcere sau pentru vreo treab:, sl vad: n acest timp cu Indeminarea cuvenitsi de interesele mele, Tusk* pId acuma soarta mea nu a voit scoat: inainte un atare <om>. De aceea, dup' p'rerea mea, vor trebui instruiti locuitorii tlrii ca re vor fi intotdeauna la indemin. i dac: a ti ck* s-ar satisface <astfel> vointa I ndurltoare a maiesttii voastre, mi-as oferi si In aceasti privint' concursul meu dev otat. p. 64 Bita i mi-as construi toate cldirile pe cheltuiala mea, asa cum propun56 smerit in scrierea mea de fat: // i le-as Imbunlt"ti pentru ca amintirea vesnic: a serviciilo r mele sl rrdin: ca un monument in acease <regiune de> margine As lua In arend' pe patru ani Zlatna cu mina de argint de la Alma si att de vestit: a lumii crestine. In sfirsit ar putea fi organizate mai bine si min ele57 din Abrud despre care nutresc mari sperante c, ar avea bogtii nesfirsite, i ar spori venitul de la topire i s-ar duce la Implinire cu acest prilej toate cel elalte lucruri ce le-ar don i maiestatea voastr:. Eu m-as multumi cu simpla explo atare a minei de la Zlatna i, dacH s-ar afla ceva aur sau argint Impreura cu plu mbul sau arama scoase din mine <as consimti> ca s. fie transportat pentru rafinar e In atelierele de la Zlatna, numai s-1 pot duce flti sI-1 pot separa vreo piedia la Baia Mare si duPI cum s-ar ivi nevoia pune In lucru58, eci fr acest profit cu greu as face fata cheltuielilor pentru ac este munci serioase care cer un exploatator circumspect perrtru o treabl atIt de Insemnatl. In sfIrsit, dac: In vecidtatea minei de la Almas s-ar vedea niste mine b une56 care s: poat: fi acrugate pe 11110 cele de la Zlatna, sH mi se Incredinteze i acelea cu aceasa conditie ca, dupl implinirea 56 Consulo. 67 Mine rae. 58 Separare et praelo subacere. 69 Commodae. 196 www.dacoromanica.ro

termenului meu de arencrl, il emtn. In stlpinirea serenisimului principe cu toate atelierele lor. Nu ml indoiesc el dad maiestatea voastrl regeasa" qi serenisimul principe al Transilvaniei se vor fncreditga el ajutorul meu credincios este folo sitor chiar peste aqtepflri vor arIta cu oarecare bunIvoin. el accept aceast propune re cu dragl inimI etc. Dat la Baia Mare tn ziva de 22 decembrie A D 1585. A maiestIvii voastre prea smeria slug. Felician L. baron de Herberstein www.dacoromanica.ro

DESCRIERE ANONIMA A MOLDOVEI * Aceast descriere a fost intocmit In 1587 cu scopul de a informa pe papa Sixtus al V-lea despre posibilittile de participare a Moldovei la o campanie imporriva turcilor. Autorul care a cercetat in cronicile vremii si inde osebi in opera lui Matthias Miechowski relatiile Moldovei cu turcii in timpul domniei lui Stefan cel Mare, si care cuno aste 4i greuttile intimpinate de Petru $chiopul la Poart, struie Indeosebi asupra c runtei exploatri turcesti, dind date asupra cuantumului haraciului, asupra pesche surilor si contributiilor extraordiflare pltite strltanului atit de Petru $chiopu l eit si de nepotul acestuia, Mihnea, domnul Tirii Rominesti, inainte de mazilir ea sa. Dup cum rezult din text, informatorul su principal a fost insusi marele postelnic Bartolomeo Brutti. Autorul relatiei caua s foloseasc propaganda catolicI pentru o actiune comun a moldovenilor, cazacilor si ttarilor impotriva turcilor, slbii de infringerea sufer it in Persia. 198 www.dacoromanica.ro

Din unele date cuprinse In text rezulti ci relatia a fost scrisi in prima jurnit ate a anului 1587, inaintea sosirii In Moldova a misiunii iezuite polone conduse de Stanislav Warszewicki (3 septembrie 1587). Am fi ispititi si credem ci este datorati lui Comuleo care a venit In Moldova In 1586 (vezi relatia acestuia in v olumul de fati). A fost publicati. de L Filitti In lucrarea sa Din Arhivele Vati canului, vol. II, Bucuresti, 1914, pp. 43-48 n. 43, dupi originalul aflat la Rom a. www.dacoromanica.ro

O DESCRIERE ANONIMA A MOLDOVEI DIN 1587' p. 43 Riul Bistrita trece foarte repede prin Valle p. 44 muntilor Transilvaniei ce despart pe moldoveni de transilvineni. Restul este acop erit cu dealuri // i de aceea, fiind infrit natural, Moldova s-a putut pzi de invazi ile i prd'ciunile ttarilor. Moldova este lungi de opt zile de drum i tot atita de la t., este imbelugat" in pine i ov5.z, bogat n cai, boj i oi, din care produce un num'r atit de mare, incit in fiecare an trimite la Constantinopol peste 100 de mii de capete. Are ocne de sare, vin i miere de cea mai mare bunItate, piei i foarte aleas5.; in muntii vecini cu Transilvania are citeva vine de aur2, prea. Arhivele Vaticanului, vol. II, Bucuresti 1914, pp.43-49. Reicherstorffer. 200 Traducerea s-a flcut dup textul italian publicat de I. Filitti In cartea sa: Dirt Inexact. AceastI informatie a fost luat probabil din Chorografia Moldovei a www.dacoromanica.ro

p4n exploatate de principii tarii, de team s nu dea turcilor prilej de a cere tribut mai mare3. vechea reedinv a principilor, dar a fost drlmat pe jumtate de voievodul Alexandru4 in anul 1564, pentru ca dumanii si s nu poat pune din nou stpinire pe ea; poate fi deci uor reflcut. Pe malul Nistrului, In fga Carnen4ei5, ora' al Podoliei, se afl Hotin ul, o cetate foarte puternic5. Mai jos cle Hotin, tot pe malul Nistrului se afl B enderul8 unde lsi are resedinta sangeacbeiul, iar la gura Nistrului aproape de T ighina este aezat AkermanuF, i acolo unde Dunrea Ii sporeste intinderea cu lagune, se vede orasul negustoresc al Chiliei8. Aceste trei localitti, fiind date de $tef an cel Tlnr8 sultanului Baiazid In semn de credint, au fast prefcute Intr-un sangea cat, In care se afli 300 de spahii, iar ceilalti turci nu ating cifra de 600,, d eoarece In Chilia si Akerman cei mai mulvi dintre locuitori sInt cretini, dar Nu departe de acesti munvi se afl, pe un loe Inalt, cetatea Sucevei, Neamul moldovenesc este r'zboinic i de multe ori sub conducerea lui Stefan cel BtrI nw, in timpul pontificatului lui Sixtus al IV-lean cruia i-a trimis soli cu trofe e ale InfrIngerii suferite de sultanul Muhamed, a Invins pe turci, pe poloni si pe ttari si pe marele rege Matias Corvin, precum se citete In istoria Poloniei a l ui Matthias Miechowski'2. $i chiar acum II 13 ani13, voievodul lor Ioan14, care s-a rsculat Impotriva sultanului Selim15 i a fost 3 Vezi j Cattori II, relatia lui Belsius. Alexandru Lpusneanu. Cameniza, Bendero. 7 cetatea Bender a fost prdat. i subminat de cazaci in 1583. P. 45 Bielo grado. Kilia. Autorul confunda pe $tefan cel Mare cu Stefanita, stiind totusi c sultanul care a ocupat aceste cetati este Baiazid al II-lea, mort in 1512 In timp ce domnia lu i Stefa.nit. (nu incepe inainte de 1517. domniei lui Sigismund lucrarea Chronica Polonorum (Cracovia, 1519-1521) in care lauda pe $tefan cel Mare, numindu-1 barbat admirabil i biruitor". Partile privit oare la istoria Moldovei au fost publicate de Hasdeu in Arhiva Istorica (tom. I partea 23, Bucuresti, 1865, p. 35 s. u.). Vezi asupra lui Matthias Miechowski lu crarea Ludmilei Krakowiecka, Maciej Miechowa, Lekarz i ucizony Odrozmia (M. de M iechow, medic si rinv'tat din perioada Renasterii), Varsovia 1956. ' Stefan cel Mare (1457-1504). 11 Ocup. scaunul papal in anii 1471-1484. 12 Matthi as de Miechow (n. 1456), cunoscut cronicar polon care a scris la inceputul 12 Textul fiind scris in 1587, se di aici data 1574 a luptei de la Jiliste precu m si a actiunilor din sudul 14 Giovani loan Voda cel cumplit. 13 Selim al II-lea, sulta n otoman (1566-1574). 201 www.dacoromanica.ro

Invingkor n eiteva btlii, ar fi putut pricinui mari stricciuni turcilor, dac polonii, ocupati cu alegerea noului lor regei8, ar fi putut s-1 ajute. Acesti oameni <moldovenii>, dei sint de rit grecesc", privesc cu drag la ce este roman18 fie din cauza limbii lor corupte din cea latin, sau pentru credinta ce o au de a se trage din romani, <c'ci> <ei> se numesc Intre ei cu numele de romani. Acest lucru 1-a ailtat prin dou semne neindoioase voievodul Petru'9, domnul lor de acum, care, vorbind cu Bartolomeo Brutti", a spus c ar lua bucuros pe lingl sin e pe cineva de rit roman care sI-i lrnureasc51 SfInta scripturi. Si curind dup ace ea, dud soldatii lui unguri i alti unguri care locuiesc In Moldova (din care cei mai multi sint eretici, din nestiint.") au depus din postul de preot pe parohul lor catolic2i, si au ales pe un arian22, voievodul Petru de lndaa ce a fast inst iintat despre acest fapt de ctre loctiitorul" su Bartolomeo Brutti, a poruncit, Im potriva vointii soldatilor ca preotul catolic O. fie intrit, ca <fiind> de o reli gie mult mai bun. Este un om bun din fire si arat mult rivn" pentru ridicarea de bis erici mn.'stiri. Este In virst' de vreo 50 de ani. p. 46 Veniturile lui trec de 500 mii de taleri24, scosi mai ales din dijme i alte perc eperi mai putin sigure25. Are totusi <ca venit> sigur, in seama tributului, 160 de mi.' de talen i vama mrfurilor28 de 80 de mii, i cu toate c are multi ostasi cla ri27 i mult" lume28 la curtea sa, totusi cheltuieste foarte putin, deoarece prime ste mereu daruri. Mari boieri29 moldoveni care stau mn jurul domnului socotesc c a cel mai mare folos i cea mai mare cinste a-1 sluji pe domn f.r plat, in schimbul scutirii de toate sarcinile in afar de tribut. Imprtiti in 13 cete, ei ajung la o mie de cl.reti bine inarmati. In afar. // de acestia, principele tine pentru paza s a 16 Dupi plecarea lui Henric de Valois a urmat un interegn agitat (1574-1575) pin k' la alegerea lui $tefan B4thory (14 decembrie 1575). 17 Ortodox. 18 E pera arnica del nome Romano. 16 Pietro Voivoda. Este Petru $chiopul, domn al Nloldovei (1575-1577, 1578-1579, 1582-1591). 20 Albanez italianizat, fratele lui Cristofor Brutti, t.1maciul amb asadortilui venetian din Constantinopol, a fost cImIra de Lpuna i mare postelnic, bu curindu-se de 'increderea lui Petru $chiopul. A fost sprijinul de apetenie al pr opagandei catolice in Moldova. 21 Loro huomo catolico. n Ariano (= unitarian). Luogotenente (termen impropriu folosit de auftor pentru a desemna rolul deosebit de insemnat al lui Brutti pe lingi domn). Tallan i = mo nedi de 80-100 aspri. 26 Et altre cose incerti. datto de la mercanzie. 26 27 Cavalli. 26 Persone. 29 I signori feudatarii Moldavi. 202 www.dacoromanica.ro

400 de archebuzieri unguri si 150 de osteni calazi, parte unguri, parte albanezi , greci i sloveni. Din tara strInge 4 mii de archebuzieri buni de lupta. Calare sint 100 de boieri si 300 de vasali de ai lor; restul cavaleriei se ridica Oda l a 14 mi". Pe linga aceasta mai are 60 de tunuri, Intre care sInt 4 tunuri de ase diu si 6 culevrineu, celelalte sInt tunuri de cImp. Cu acest principe se Invecineaza, Inspre pustiul tataresc, cazacii, care locuies c In ostroavele Niprului i sInt groaza turcilor i tatarilor, carora le fac multe stricaciuni. La miazanoapte32 se afla Podolia, la apus Transilvania, tara Mina de ostasi viteji i dusmani firesti ai turcilor; iar la miazazi, Tara Romneasca avind aceeasi limba precum i acelasi port, aceleasi obiceiuri i acelasi rit, si nu sta mai prejos decIt Moldova nici In privinta bogatiilor de tot felul, nici a ma rimii i nici a asezarii ei intarite de multele sale ape si o <si> Intrece prin cantitatea de vin pe care o produce. Este lunga te cimpie, matate din bulgarilor de 12 zile de mers i lata de 4 zile de mers; este In cea mai mare par udata de rluri dese si adInci ce se varsa In Dunare, care scakla o ju tara, servindu-i aproape de sant de aparare impotriva care se Intind de cealalta parte pIna la Marea Neagra.

Tara Romneasca are 4 mii de sate, dintre care cel mai mic este de 100 de case, si de aceea principele acestei tari are oameni mai multi i venituri mai mari decit acel al Moldovei. Poate ridica din tara un milion de talen i si 40 mii de ostas i Intre care se afl niste oameni de la munte foarte viteji, numiti medinzia33. Principele Tarii Romnesti se chiama Mihneau si este fiul lui Alexandru voievod, f ratele lui Petru, principele Moldovei35; pentru aceasta Inrudire si din alte mot ive, Petru este iubit i cinstit de Mihnea. Loctiitorul lui Petru, principele Tno ldovean, este Bartolomeo Brutti, care este catolic i cunoscator al razboaielor d in acele tari, iar acum se gaseste la granita dinspre tatari, atragindu-si dusma nia sultanului prin faptul c n-a mers la razboiul din Persia"; dar este iubit i pretuit de Petru pentru c 1-a pus 35 Cifrele par destul de fanteziste. 31 Tunuri mici. p. 47 " Tramonte. " Medinzi: Mehedinteni? Rscoala l or intImplatI cu chiva ani mai Inai nte a putut fi cunoscutI de autor. " Mihnea Turcitul (1577-1583 si 1585-1591). 3 5 Alexandru al II-lea era In adev'r fratele 'lu Petru $chiopul. In text, din grese a15., s-a sisal acrlugat, dup.' Alexandru voievod, conjunctia fi vare schimbi sen sul frazei ingkluind credinta c Mihnea ar fi fost frate Cu Petru Schiopul. " 11. 4zboiul cu Persia a tinut din 1577 pinI k 1590. 203 www.dacoromanica.ro

din nou In domnie prin mijlocirea si bunivointa pe care acela o cipitase de la Sin an pasa37, pe atunci mare vizir, de neam albanez. Acest logiitor32 si-a aritat de multe ori dorinta de a aduce Moldova la legea ca tolici si a destinuit nemulvumirile pe care le-a avut Petru voievod din partea tu rcilor si de care se punge oamenilor si de Incredere. In primul rInd se plinge c i In <15> 79 fusese chemat, sub felurite cuvinte, la Constantinopol si chiar atu nci <pe loc> ponegrit cu mii de calomnii si minciuni, fusese despuiat de domnie si de mult aur si bigat la inchisoare, In Alep, Pira in 1582; si 61 apoi, fiind iarisi chemat din Inchisoare la Constantinopol, nu din dragostea pe care ar fi a vut-o turcii pentru el, ci din pricin 61 fugise lance), predecesorul su, si ci spe rau si stoarci bani de la el, i s-a figiduit principatul fir vreo sporire a tribu tului sau a peschesurilor; si pe clnd se pregitea si se Intoarci In Moldova a fo st silit, prin noi intrigi, si Imprumute 200 de mii de techini4 cu 600/0 pentru a -i da sultanului si si se lege a pliti In doi ani alte 200 de mii de techini pre cum si datoriile lui Iancu, care treceau de 60 de mii de vechini. Se mai plinge ci pe l'ingi tributul stiut4' de 15 mii de talen, pe care-i pliteste In fiecare an, nu poate situra pe sultan si pe pasale cu un tribut secret de peste 100 0004 2 si <acestia>, din licomie de peschesuri si firi a fi previzut lucrul iln vreun tratat, li trimit mereu noi ciausi. Mihnea nepotul siu, principele Tirii Romane sti, are aceleasi cuvinte techini pentru figduiala pe care i-o ficuse ci nu-1 va scaate din domnie, la sfIrsitul anului <15> 83, izlupi ce s-a spetit dInd la pes chesuri si dupi ce a plitit tributul pe anul acela, a fost mazilit la Rhodos pir a la <15> 8543. Astfel ci, daci sanctitatea sa" ar atrage de partea sa pentru im plinirea prea sfintelor sale dorinvi pe Petru Voievodul si, cu autoritatea sa, a r convinge pe regele Poloniei si-1 Indemne si si-1 ajute, se poate spera, cu mil a lui Dumnezeu, el prin mijlocirea loctiitorului siu va fi Induplecat si ridice armata contra turcilor, nu atit din cauza urii tainice pe care le-o poarti, cit mai ales pentru usurinta ce i se iveste de a se libera de exploatarea si stpinire a tiraniei in toamna anului 1589 Sitian pasa avInd nevoie de bani ti chearra pe Petru Schio pul la Poart pentni a-1 maza Cu un peche s de 200 000 de galbeni dat sultanului s i 60 000 vizirului, Petru $chiopul eviti drumul la Constantinopol si tnazilirea. 38 Brutti. de a se plInge, c'ci clupi ce a plitit sultanului In 1582, pe IlIngi tributul obi snuit de 140 de mii de talen i si peschesuri de aceeasi valoare, inci 400 de mii de p. 48 37 Sinan pasa, mare vizir (1582-1584, 1592-1593, 1593-1595). Ulterior acestui ra port, 39 Iancu Sasul, domn al Moldovei (1579-1582). 40 Zechini. 41 Tributo publico, opus mai jos la tributo secreto. Cercel. " <ide techini?>. 43 Din septembrie 1583 pila In 16 aprilie 1585 domneste In Tar a Romineasci. Petru 14 Sixt al V-lea, papi (1585-1590). 204 www.dacoromanica.ro

turcesti, datorit infrIngerii pe care turcii au suferit-o In Persia, rgscoalei tg tarilor i numgrului mic de ostasi pe care-i au In Europa si datoria faptului cg au lsat nergzbunate atacurile i stricgciunile sgvIrsite de cei 4 000 de cazaci In sangeacatul Benderului45, neavInd pe cine trimite Impotriva lor; i Indeosebi pentru speranta pe care o are de a se putea pgstra mai departe domnia In neamul sau, ceea ce nu s-ar putea niciodatg dobIndi sub dominatia turcilor. Intrit apoi cu fortele romnilor", cazacilor i ttarilor, care lacomi de vor uita luptele dintre ei pentru a nu pierde doritul prilej de a prida Grecia, v a trece Dungrea i, frg a Intimpina vreo piedicg, va Inainta ping cum am atras ate nla Constantinopol, deoarece Bulgaria prin care s-ar trece tia are putini turci i n-are o cetate, nici nun i nici munti anevoiosi <de trecut> care sg-i poatg Int trzia in iuteala lor. $i cu toate c moldovenii Ant de rit grecesc, ei ti ursc pe greci pentru stoarcl de bani. Si tinind seama cg. acestia il sfgtuiesc pe princi pele lor de asemgnarea cu numele de roman, vor Imbrgtisa legea romana, Cu attt m ai mult, cu cIt preotii lor, foarte putin luminati, nu stnt In stare s: se mgsoar e cu trainicul i sfintul adevgr al credintei noastre romano-catolice. pradg. 45 Au ridicat mai multe mii de vite din sangeacul Bender, vezi Hurmuzaki, XI, p. 693, doc. CXLVI, 11 iunie 1586. 45 Din Tara Romneasci. www.dacoromanica.ro

LESTAR GYULAFI (1557 dupa 1605) * Lestr Gyulafi, niscut la 1557 In Ungaria, se stabileste de tInr In Transilvania. L a vIrsta de 24 de ani este numit secretar aulic, calitate pe care o pk'streaz, m ai indi sub Cristofor Bithory, apoi sub fiul acestuia Sigismund Bthory, pin5 la plecarea lui difinitiv5 din Transilvania, In 1602. StrInsele relatii din tre Transilvania sub regele $tefan Bithory explici faptul cl Gyulafi a fost trim is in mai multe solii In Polonia. In 1587, dup moartea lui $tefan Bithory, and s-a convocat la Varsovia dieta care avea sI aleagI pe noul rege al Poloniei (iunie 1587), Gyulafi, ca si loan Czimor Decsi, facea parte din delegatia strlucit trimisk de Sigismund Bithory, principel e Transilvaniei. Delegatia a plecat din Brasov la 19 mai IndreptIndu-se, prin Mo ldova, spre Polonia. In octombrie 1594 Gyulafi a fost din nou trimis In Polonia, avInd si instructiuni privitoare la Moldova, care nu trebuia atacati de cazaci de vreme ce se pusese sub ocrotirea lui Sigismund Bthory (vezi I. Crkiun, Cronicarul Szamosk6zy ,si insemna'rile lui privitoare la romdni, 1566-1608, Cluj, 1928, p. 98). In iulie 1596 Gyulafi a fost pentru a treia 206 www.dacoromanica.ro

oar in Polonia (ibidem, pp. 106-7) unde mai era s. fie trimis si de Mihai Viteazul cu doui gptmini inainte de conspiravia urzit Impotriva sa in 1600 (ibidem, p. 137 ). A fost prieten cu cronicarul Szamoskzy, pentru care pregItea rapoarte despre misi unile sale la curtea regelui Poloniei. Gyulafi a lsat o seam de insemnri din anii 1565-1605, care au fost publicate de Car ol Szab6 In Monumenta Hungariae Historica, seria a II-a, Scriptores, vol. XXXI, sub titlul Gyulai Lestcir fljegyzsei, Budapesta, 1881. De aici extragem in traducere, fragmentul de mai jos privind solia din 1587. AceIasi fragment, firi partea final, a mai fos t publicat in romneste de V. Motogna in Revista istorice, XI, 1925, p. 18 in cupr insul articolului Uri clator in ,Moldova la 1857 (greseal de tipar in loc de 1587) cit si la pp. 96-97 sub titlul: Thai o data' un cilliitor in Moldova la 1587. www.dacoromanica.ro

[CALATORIA PRIN MOLDOVA]t 1587 Am mers cu Kovacs6czy la Varsovia pe urmkoarea cale: la Bretc peste Oituz, la Tr otus2, Bacsu3, Tg. Roman4; am trecut apa Bistriei la Bacu, iar apa Moldovei la Tg. Roman. De aici am mers la Suceava5, care este capitala Moldovei; cetatea ei se afl sus pe un deal, si e numit, cetatea lui Despot, pentru c In ea a fost ucis Desp ot. De aici am mers la Tirgul Siret6; am trecut apa Siretului7 pe plute, pentru c5. <dui> se revrsase5. Am mers apoi la Cernuti9. La dou leghe de aici se 1 Traducerea s-a falcut dup.' textul maghiar publicat in Monumento Hungariae Hist orica seria a II-a, a Scriptores, vol. XXXI, p. 20. 2 Tatros. 3 Bako. 4 Romanvasarhel. ' Szucsva. 6 Szeret 7 Szeret. Vasarhel. 8 Altfel s-ar fi trecut prin vad. 2 Csarnocz (Ciarnoch, Cijarnoch) 208 www.dacoromanica.ro

afl granita polon. Aici, la Cernuti, am trecut apa Prutului. De aici am mers la Sniatyn (?), care este un tirg al Rusieil ... In sus-amintitul Cernui se af li vama cea mare a voievodului moldovean, care aduce in fiecare an mai bine de o suti de mii de florini. Cind treccam pe acolo era timpul Rusaliilor; la acest s ingur bIlci au fost aduse peste 30 de mii de vite; cele 30 de mii de vite pretui esc 80 de mii de florini. ... Am sosit [la Varsovia] In 24 iunie, umblInd cinci sipfmlni intregi trei zile. Cci plecaserm din Alba Iulia la 18 mai 1587. Am plecat Inapoi din Varsovia la 16 august dupii vechiul calendar". Am venit la Hust12 si in sfirsit la Alba Julia, sosind cu ajutorul lui Dumnezeu, la 7 septembrie cu mare bucurie dupi multe greutvi i munci aproape herculee13. La intoarcerea spre cas am venit pe drumul Munkacsului. Orasele insemnate prin ca re am trecut sInt acestea: Sandomir, aici am trecut Vistula, Iaroslav, aici se a fl colegiul paterilor"14, apoi Przemysl, Zambor, Munkacs. De aici voiam si venim la Baia Mare18, dar am aflat el nemtii s-ar afla cu trupe la Baia Mare si ar vre a s-o ocupe pe seama Impiratului18: am fost, deci silii si ne Indreptim spre Mara mures, si am mers la Sighet, care este un firgusor al Maramureului, apoi la Vincz falva, care este asezat la poalele urItului si groaznicului munte al Lipusului, care e atIt de grozav de stIncos, de ascutit si de noroios, cum n-am cuvinte s sp un. De acolo am rzbit la Lpusul romnesc17, un sat nenorocit, apoi la Lpusul unguresc 18, apoi am trecut prin Chiuiestin, i Dej20. Am zbovit In Varsovia ch a tinut die ta21, adici sase sptmini. Am mers in Moldova, Cu mare ocol, nefiindu-ne Ingduit s tr ecem prin imperiul german. Domnul Moldovei22 ne-a prirnit cu ospitalitate, dIndu -ne la fiecare popas doi boj de tilat, 15 oi si un butoi cu bere si pe deasupra un butoi cu vin83. La Intoarcere am trecut prin Hust i Maramures. 1 Inner Russiaban, mely Oroszorszag oppidomja. Constructie gresit" pentru: am mers a Sniatin care este un tIrg al Rusiei. 11 Omnia iuxta vetus calendarum. 12 Ora In comitatul Maramures, care tines de Transilvania. Azi In U.R.S.S. is Pe latine ste In text: per multas rerum difficultates laboresque pene Herculeos. Datorit conflictului ivit In urma alegerii contestate a arhiducelui Maximilian de Habsburg ca rege al Poloniei. Chiar i dup biruinta lui Zamoyski asupra sa urmata i de o renuntare fortati la coroanI el a continuat s se intituleze rege al Poloni ei. Olah-Lapos. Sat In jud. Maramures. 18 Magyar Lapos. Ca nrti sus. 10 Pecstszeg, sa t, la nord de Dej, jud. Cluj. De.s. C51lugari iezuiti. 15 Nagy-Banya. 21 30 iunie Petru Schiopul In a doua domnie (1582-1591). " Altalag atalag), un butoi de capa citatea a cca 75 1. 209 19 august 1587. www.dacoromanica.ro

IOAN CZEVIOR DECSI DE BARANYA (1560-1601) * loan Czimor Decsi de Baranya, scriitor maghiar de seam, s-a nscut pe la 1560, in v estul Ungariei, 'in satul Decs de la care si-a luat.si numele. A studiat la Toln a, Debretin si Cluj. Consilierul Wolfgang Binffy de Losoncz, unul din cei mai de seami magnati ardeleni, 11 ja ca preceptor pentru fiul ells pe care 11 trimitc, sub supravegherca lui, la cursurile universitare din Wittenberg. Ei trec prin M oldova, sub protectia delegatiei conduse de cancelarul Wolfgang Kovacs6czy cu sc opul a-1 reprezenta pe Sigismund Bithory la dieta de la Varsovia convocat pentru alegerea succesorului lui Stefan Bithory. Din aceast delegatie a.cea parte si LestAt- Gyulafi. De la Varsovia, Decsi si dnrul Binffy de Losoncz si-au urmat singuri drumul pini la Wittenberg. La tntoarcerea sa din strinitate, Decsi s-a stabilit la Tirgu Mure s uncle a rmas ca profesor pl!n la moartea sa, fn 1601. Este cunoscut printr-o serie de lucrIri de istorie, filozofie, drept si filologi e. Opera sa istorici a fost publicat de Toldi Ferencz sub titlul de: Baraxyai Dec si _limos Magyar 210 www.dacoromanica.ro

Historija (Istoria maghiar) (1592-1598) in Monumenta Hungariae Historica, seria II , Scriptores, vol. XVII, Budapesta, 1866. Decsi a publicat i o relatie a clltoriei sale prin Moldova sub titlul prolix de H odoeporicon itineris Transylvanici Moldavici, Russici, Casubii, Masovici, Boruss ici, Prusici, Pomerani, Marchici et Saxonici, exantlati 1587 ... scriptum per Jo hanem Cz. Deczium Wittembergas, ex typographia Simonis Gronobergi (MDLXXXVII) (d in care existi In tara noastr un singur exemplar in Biblioteca documentar Teleki Bolyai din Tg. Mures). Dup acesta a publicat la noi V. Motogna un extras cuprinzind relatia cIlitoriei i n Moldova in Revista istoricV, XI, 1925, pp. 15-22, dupl care s-a fcut traducerea d e fat. Relatia lui Decsi a fost folositi de N. Iorga in Istoria romiinilor prin ch itori, I, pp. 214-215. Textul lui loan Czimor Decsi a trezit interes Ina.* din secolul al XVIII-lea. A fost mentionat de Both Peter in Magyar Athenas", 1766, pp. 68-69, i apoi de H6ranyi Elek in 1775 In Memoria Hungarorum, I, Viena, 1775 care sustine a gresit ca ar fi fost scris n verswri". Primele modificri de greseli insotite de un rezumat succint aflm la Konez J6szef in 1891 in Irodalomtortete Kizlemenyek", pp. 253-257, text reeditat in A marosvsrhely evang. reform. kollegium trtnete, 1896, pp. 15-29 (Istoria colegiului reformat din Tg. Mures 1896). In sfirsit o punere la punct definitiv se datoreste lui Tardy Lajos: Baranyai Dec si Czitnor Jnos Hodoeporiconja In Filolgiai Kzlny", 1965, (3-4), pp. 359-71 (Hodoepo riconul lui loan Deczi Czimor din Baranya), in Comunkri filologice", 1965. n. 3-4 , pp. 359-371. Valoarea textului pierde prin faptul c autorul i amplific insemnrile personate prin informatii uncori gresite imprumutate din diferite compilatii. www.dacoromanica.ro

RELATIA CALATORIEI PRIN MOLDOVA1 1587 p. 19 paii ca.re despart Transilvania sau cele sapte cet.ti."3 de Moldova si Tara Romneas cV si care In mare parte din cauza prea marei nlimi, n parte din cauza 14imii de c inci mile, In parte din cauza prea deselor asperifaivi ale stIncilor prpistioase, In parte apoi din cauza ocolisurilor serpuitoare ale rlului foarte repede al Oituzului5 pe care a trebuit trecem de che trei, che cinci sau de si mai multe ori, pricinuiesc mari greufaivi celor care merg In Moldova. XI (1925), p. 19 2 Alpes. Plecai asadar de la Brasov Intr-un ceas bun cu un alai strllucit, am ajuns la poal ele muntilor2 Moldovei. Acestia Ant CarTraducerea s-a f5cut dup5 fragmentul publicat de V. Motogna in Revista istoric5" , 3 Septem castra = Siebenbiirgen. 4 Transalpina. 5 Oitoz. 212 www.dacoromanica.ro

A doua zi dupa ce am dat de munti, dei ne grabeam ca trecem, <dind zor> pe cit p uteau trage call din ham, totusi nu am putut junge ptna. la ora a 12-a nici maca r pina la creasta <lor>. Cad dei <noi> toti, aproape pina la unul, ne-am dat jos din carutele noastre si am urmat pe jos (afara de solii6 care mergeau calare), totusi caii erau asa de obositi, incit am fost siliti sa ne oprim chiar in acel loc. Carul ce ducea bagajele in care pusesem i banii e ra tras atit de anevoie, Incit ba se rupeau lanturile, ba cadeau caii (dei erau 12 la numar). De aceea ma ritul domn Wolfgang Kovacs6czy7, sfatuindu-se cu colegul sau, a poruncit ca toti sa. descalece si se intremeze cu hran i sa se pregateasca s mintuie Dupa savirsirea acestora, am pornit la drwn si pe cit statea in putinta cailor ( cad nu au fost crutati de loc, Intrucit noi si trimisesem spre Moldova cai bine hraniti pentru ca sa fie in stare si Infrunte greutatile drumului), ne straduiam din tot sulfetul s iesim din Carpati. Dar noaptea Intunecoasa nc-a %intuit in mi jlocul padurilor i apelor, astfel incit nu ne-a lasat nici s ne intoarcem, nici s inaintam mai mult, nici macar s stam pe loc. De accea, dei cea mai mare parte a insotitorilor era de parere sa se opreasca si s petreaca acolo noaptea oricum s-a r putea, totusi maritul domn Wolfgang Kovacs6czy a hotart s inaintam pe cit se va putea, sperind c vom gasi vreun loc potrivit pentru odihna de noapte. Inaintam as adar atit dot ne ingaduie padurea nespus de deasa, intunericul, riul foarte repe de i pietroaiele atit de mari; dar ba cad In apa caii inhamati <la care>, ba se rastoarna carele In mijlocul a.pelor, ba se rup rotile, ba se greseste drumul, b a in sfirsit s'intem tinuti in loc de alte piedici. Desigur c in atit de multe si atit de grele necazuri, spaima stapinea inimile tuturor. Caci era primejdie ca nu cumva rasturnindu-se carele n mijlocul ru1ui, s princli sub ele chiar oamenii, mai ales cum n bezna atit de deasa nu se mai ivea nici un fel de lumina... partea ramasa din drumul nespus de greu. S-au aprins totusi facle care sa ne arate drumul si doi fierari // dregeau necontenit dud unele dud altele din carele care se stricau. Toti mergeau cit put eau de iute i unii se straduiau P. 10 Intreaca pe ceilalti .de frica primejdiei, astfel incit cam sase care s-au abatu t de la drumul drept, printre care a fost si al nostru i poate c ar fi ajuns intr -o primejdie imediata daca nu ni s-ar fi aratat din departare o torta. Asa urmin d torta am 6 Din delegatie ficeau parte: Gaspar Kornis, eapitanul cetii Hust, Loan Szentplyi, Lestr Gyulafi, secretar aulic, Menhrt BoOthy, Petru Ghiczy, Luca Kraker, doctorul italian Iacobino Bernado i autorul relatiei, loan Czimor Decsi care insotea pe ttn'rul Bnffy de Losoncz. 7 Wolfgang Covacsoczius (1540-1594), cancelar al Transilvaniei, membru al consil iului de stat si membru al triumviratului (1583), executat in 1594. 213 www.dacoromanica.ro

adaugat i carul nostru la sirul celorlalte care i, dei nici caii n-aveau hrana s au graunte, i chiar nici oamenii toti nu aveau piine si un loc potrivit pentru odihna, deoarece la tot pasul nu erau decit noroaie, ape si arbori, totusi dupa mari nemultumiri si murmure ale multora, ne-am oprit i aprinzind focuri (daca se mai puteau aprinde pe undeva) am petrecut acea noapte acolo aproape far a somn. Caci cei mai multi dintre noi nu aveam nici foc, nici pline, caii toti O da la unul stateau pe loc si flaminzeau i noi 'Nine eram culca6 parte in noroi, asternut cu frunze, parte In care. Nu mai vorbesc de multimea tintarilor si de ploile de care am fost bintuiti in acea noapte. Deci dupa ce in acea noapte am sorbit pina la fund <paharul> tuturor acestor nec azuri, pornim a doua zi la drum in zorii zilei, dar inaintam si mai greu deoarec e caii, truditi in parte de oboselile din In parte sleiti cu ajun' desavirsire d e foamea din timpul noptii, se urneau desigur datorita surugiilor8, dar nu prea o luau din loc. Invingind totusi aceste greutati ajungern catre prinz la niste c olibe asezate In trecatoarea Insasi a Carpatilor, In care paznicii orinduiti anu me obisnuiesc s'a cerceteze cine sint cei ce trec si pentru ce pricini <trec> din Moldova in Transilvania sau din Transilvania in Moldova. Caci aceasta se face I ndeobste cu acest scop anume de a fi feriti de incursiuni neasteptate. Caci nu a rareori s-a intimplat in secolele trecute ca moldovenii i tatarii, navalind in T ransilvania, sa porneasca cu fier i pinol mai ales asupra nenorocitei populatii a secuilor. De la aceste colibe pe coasta povirnita a muntilor am coborit in sfi rsit catre apusul soarelui in ttrgul moldovenesc Trotue unde slujbasii voievodul ui sau domnuluil ne-au gazduit si ne-au ospatat destul de bine din porunca sa, cu locuinta cu hrana si cu bautura (dupa cum se obisnuieste la popoarele barbare). Valahia" (ca sa descriu Moldova pe scurt) pare sa.' fie numita astfel nu attt" d u,pa Flaccus, comandantul roman care a cirmuit Moesia" sau Dacia, trimis acolo d e Traian, cu treizeci de mii de oameni dusi i colonizati acolo ca s munceasca pami ntul si s asigure aprovizionarea armatei romane care avea intotdeauna de luptat c u scitii i sarmatii cit de la cuvintul watch care inseamna In limba germana' ita lian. Caci romanii ca ni,te coloni ai romanilor se tin si de o religie care nu e ste cu mult deosebita de cea pontificala foloscsc si o limba latina desi atit de stricata acum i de schimbata, Inch e Agitatoribus. Tartos, apoi Tataros. 10 Procuratores Vaivodae set: palatini. 11 Valachia ut paucis Moldavian: depingam Aici Valahia tn sens de Moldova. Se po ate vedea ciar c paragraful ce urmeazi este 'imprumutat de autor de la vreun geog raf probabil italian i introdus astfel 'in textul relatiei de cklitorie. Asa se explick putin mai departe si afluentii ciudati ai riului Moldova si alte erori de acest fel. 12 Ta men. Din context rezultk c trebuie citit tantum, deoarece urmeaz apoi quam. 12 Mysia. 214 www.dacoromanica.ro

abia // apar In ea ramasitele i ruinele vechii limbi. Valahia" este marginita la rasarit de Marea Neagra15, la sud de Dunare, la apus de Transilvania, la nord d e Rusia si se Imparte In Tara Romneasca" si Moldova. Moldova are de la fire un pa mInt manos si potrivit pentru cultura strugurilor: este Insi atIt de saracita di n cauza tiraniei nemasurate a domnului, Inch abia produce, in afara de grit', ce le trebuitoare traiului oamenilor. Caci domnul ba este alungat din scaun dupa bu nul plac al turcilor, ba este asezat din nou In vechea lui demnitate prin putere a cea mare a aurului si astfel se IntImpla ca In timp ce turcii storc bani de la domn, acesta stoarce bani de la bietul norod i aproape toti, Ora la unul, s'int adusi In cea mai grozava saracie i parnIntul ramIne cu totul nelucrat. P. 21 De la Trotus am ajuns in ziva urmatoare pe drumuri mai bunicele orasul Bacau17 u nde am trecut rIul Bistrita" cu pluta" cu multe greutati. Iar daca este cumva vr eun pamInt imbelsugat cu cele mai frumoase duri, apoi acela este pamintul Moldov ei. De la Bacau am sosit la tirgul Roman2 unde am trecut cu pluta peste rlul atIt de limpede al Moldovei (de la care tara Moldovei capatat numele). Acest rtu Mol dova taie tara Moldovei pe la mijloc, izvorInd din muntii Transilvaniei mai jos de obtrsia Prutului.21, duce cu sine rlurile nesecate22 Hoina", Dobenisa" si Arg ia"23 pina ce se varsa in Allutum"2' (care se numeste acum Olta") care cotind sp re rasarit (!) duce aurile mai mici ale Moldovei i Transilvaniei in Dunare la Ni copole. Aici din cauza vecinatatii cu Turcia, am putut vedea mai multi turci. Ca ci turcii obisnuiesc s tot treaca acolo nepedepsiti pentru a face negot ca niste vecini aliai sau ma.i degrab ca niste stapini ai Moldovei. Plecind din tIrgul Roman, ne-am abatut din drumul mare si cum <omul> acela pe ca re, IntIlnindu-1 din IntImplare in calea noastra, 1-au silit ai nostri sa ne fie calauza, a fugit Intr-o padure Invecinata sub ochii <nostri> ai tuturor25, In c ele din urma am ajuns catre asfintitul soarelui 2n satul Aracele"26, Aici cuprinde amndou si Moldova. 18 Ab ortu Euxino Ponto. 18 Transalpina. 17 Bako. 18 Besterce. ri1e romane, adt Tara Romaneasc numir aici Transalpina, " Navi. 2 Forum Romanum. 21 Hierassi fontes. 22 Perennes amnes. Argesul! vezi mai sus n. 11 24 012111. Eroare geografic. Omnibus aspectantibus. 28 Aracelam, neidentificat. '15 www.dacoromanica.ro

unde a poposit o noapte regele Stefan27 clnd a plecat din Transilvania In Polonia prin Moldova. De aici am ajuns a doua zi la Suceava28, orasul de scaun al Moldovei, unde am vzu t prea frumosul palat i cetatea distrus. Aceast, cetate a st5.pinit-o acel <vestit> Ivonia"29 care nu s-a supus sultanului turc30 'dud acesta i-a cerut un tribut mai mare declt cel obisnuit31 si a clstigat de clte trei si mai multe ori biruinva asupra turcilor32 plra ce, trdat fiind de Ieremia p. 22 pasa, beglerbegul Rumeliei39 cu treizeci de mii de turd. // Pe aceasta a stipinito" Dracula42 (!) care, cu ostasi puvini, dar alesi, silit pe Meh- a med43, care tocmai se ficuse stlpIn pe Valahia mare" si se gr'bea s: o ocupe pe cea mic:45, s: se retragl peste Dunre46 si pe care l-a druit Matei Corvin47 Cernuveanu33, a fost ucis de turci Impotriva cuvIntului dat34; aceast. <cetate> a stqPinit-o Stefan35, acel principe36 al Moldovei37 care a tuft-Mt adesea cele ma i mari armate ale moscovivilor38, scivilor i turcilor si a nimicit pe Soliman pentru a-1 revine In slujba <sa> cu Ciceiu148 Soczaviam. i Cetatea de Balt." In locul " $tefan Bthory, principele Transilvaniei ales rege al Poloniei. 29 = loan Vocl, domn al Moldovei (1572-1574). " = Selim al II-lea, sultan otoman (1566-1574). "I Valoarea haraciului obisnuit era de 35 000 galbeni (vezi M. B erz a, Haraciul Moldovei ci Trii Romnesti, in Stu dii i Materiale de Istorie Medie, II, Bucuresti, 1 p. 13 si n. 2). 32 Aluzie la lupta de la Jaiste, la asediul Brlilei, Chiliei, C, ettii Albe si Tighinei si la lupra din Bugeac. Ieremiam Czarnauvieczium. Icremia, fost staroste de Cerduti, ap oi pirelab portar de S iceava, fiind cumPrat de turci cu 30 000 de galbeni, nu i-a Impiedicat s treac5 Dun5rea si s-a dat de partea lor In lupta de lIng iezerul Ca hulului, 11110 Oblucita (10 iunie 1574). 34 Cornandantul turc Ahmed pasa jurase de sapte ori pe C,oran iar Petru $chiopu1 de sapte ori pe Evanghelie c vor duce pe loan viu, nevtmat, In fata sultanului. 35 Stefan cel Mare. ag Regulus. 37 Valachiae. 38 Autorul confund aici pe moscoviti cu polonii. 39 Solymanum Bassam, Romaniae du cern. Este Soliman Hadimbul. 49 Armata turceasc numra 120 000 oameni In care intra Laiota. i corpul rountean al lui 41 Autorul confunda aici pe Tepes cu Stefan cel Mare. 92 Dracula Vlad Tepes. 43 Mehmed al II-lea, sultan otoman (1457-1481). 44 Maiore Valachia (= Tara Romaneas e). 45 Minoretn Valacbiam (.= Moldova). 46 Aluzie la expeditia din anul 1462. 47 Matei Corvin, rege al Ungariei. 48 Cziczoviarn.

49 Chechillum (= Kiiktillo). 216 www.dacoromanica.ro

Ceetii Albe5 pierdute51; in aceast <cetate> a locuit Iacob despotul" care, impreun. cu Albert Laski, s-a fcut stpin pe Moldova; In aceast cetate a locuit apoi acel dom n eruia, In zilele noastre5a, i s-a tiat capul la Liov", din porunca lui $tefan, r egele Poloniei55, fiindc obisnuia s. pun <s. fie oprite> scrisorile lui $tefan trimise turcilor Potcoav57. i s.' fie ucisi, impotriva dreptului popoarelor, solii turci". Se povesteste despre el c era atIt de puternic la trup Incit s frlma fr nici o greutate potcoavele, de unde chiar a cptat numele de Plecati din Suceava (sau cum o numesc astzi Suczua"), n dreptul Tirgului Siret" am trecut cu pluta" Prutul", riu foarte mare, numit de cei vechi Hirassus, care se vars in Dunre". Dup ce am trecut riul ni s-a ivit in fat o pdure foarte mare pe care trebuia s o strbatem, dar fiindc acea pdure era foarte de ternut, in parte din cauz a tazacilor, in parte din a ttarilor iar in parte din a romnilor care nu erau nici cu unii nici cu altii62 <si> care svirseau acolo jafuri, mretul domn" Wolfgang Ko wacs6czy impreun cu nobilul domn Gaspar Kornis" au pus ca s ni se alture cinci locu itori din acel loc i s strbatem nevtmati acea pdure, inaintind in ordine toti ai nost ri bine Inarmati. Cci ttarii rimleni65, asturcensr", nogai67, rezihonensr" si circasieni obisnuesc s nlvleasc acolo si s pustiasc totul cu mare cruzime. Acestia" au ca imprat pe hanuP Hoardei sau al adunrii taberelor (cci ei Moncastro. 51 Confuzie Intre Vlad Tepes si $tefan cel Mare. 52 Iacob Heraclide Despot, domn al Moldovei (1561-1563). 53 Nostra memoria. 54 Leo poli. $tefan Bthory. 56 Nici un alt izvor nu pomeneste acest fapt. Deczi face o confuzi e tntre Ioan Potcoava si Iancu Sasul cum observi N. Iorga Intr-o nof. 57 Potkovani. 58 Forum Amantis (de la cuv.intul unguresc szeretni" (a iubi). 56 Navi (cu luntr ea?). 60 Pruthem. 61 Istrum. 62 Neutrarum partium. 63 M <agnificus> D <ominus>. 64 apitanul cet4ii Hust. Tartari tauricenses. 66 Asturcenses (= din Astrahan). 67 Tartari naianenses. 68 Din Riazan (?) 69 Cele ce urmeazal par s fie de asemenea imprumuturi straine tnsu site de autor si intercalate in text. 70 Principem. 217 www.dacoromanica.ro

triiesc pe cete71, n tabere, fr de case); ca religie, au Imbriisat Coranul, cei mai muli cinstesc drept zei soarele, focul, duhurile rele, se hr5nesc cu cea mai mar e lcomie cu carne de cal si aproape cruc, beau lapte de iap. cum beau vin72 necredinciosii, socotesc c5p4Inele de cai drept mare bunsitate i obisnuies c lupte fie In solda turcilor, fie In solda altor neamuri. ScIpInd de acesti monstr i cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat pe p5.mintul Rusiei" si fiindei ni s-a pus opreliste s. nu Inaintim mai departe, ne-am oprit In satul Mezerich". Caci senatul Poloniei a hotarlt din obsteascl Invoire ca hotarele Poloniei s. fie pzite cu cea mai mare grij. de toate atingerile ca nu cumva moldovenii sau s'a" Osease. un prilej de a n.v.li In timpul interregnului. 71 Din timpul domniei lui Genghiz-han, ttarii erau imp'artiti In unielti care re prezentau formatiuni militare: tiimen, mingghan, djan i harban. 72 Vini eretici = vinul pe care nu-1 not bea dec'it necredinciosii, adia cei ce nu se in de Coran si deci asirnilai cu ereticii. 73 Finis Rusiae (= Rusia Rosie). 74 Neide ntificat. www.dacoromanica.ro

PASCAL DE'MARINI POLI (? dup 1602) * Pascal de'Marini Poli era fratele mai mic si foarte supus al autoritarului Giova nni sau Zuan pe care 1'1 secunda In afacerile sale. In general se observ ca trsturl comun la negustorii ragusani traficInd cu Venetia si cu diferite centre comercia le din Balcani, organizarea unor asociatii de familie avind pe elm un frate la R agusa si pe celllalt sau la Venetia, sau In cite un oras din Bulgaria. In felul a cesta fratii puteau fi siguri c cel putin lime ei nu se va strecura vreo tnseltori e. Cit ti privea pe cei din afar lucrul era mai putin sigur. Nu cunoastem data nasterii celor doi frati, dar din docilitatea lui Pascal si din teama sa fat de fratele su, am crede el deos ebirea de vtrst trebuia s fi fost apreciabil. El vine In Tara Rom'neasc chemat de Gio vanni, dup acesta se cipItuise bine la curtea lui Mihnea si avea nevoie de un alt er ego pentru treburile sale de aici, mai rentabile pesemne dectt cele de la Venetia unde se afla Pascal In momunul acela. Rosturile sale de acolo constau tri parte in tinerea legturii cu sora doamnei Ecaterina, care tria retras In mnstirea San Mattel din Murano, de un de se revarsau cu once prilej nesfirsite pltngeri, cereri de bani, recomandri de persoane, mai mult ori mai putin po,rivite, 219 www.dacoromanica.ro

au veneau chiar trimisi de-ai ei pentru a cersi slujbe pentru ei si mici atentii pentru ruda saraca si oropsita. Inca din august 1582 doamna, vaietIndu-se de gr ijile sale, adauga ,,Si domnia ta cauti sa-mi aprinzi capul: Imi trimiti calugar i, imi trimiti preoti, frinci, greci, evrei; intr-un cuvInt once om gsesti, frni scrii i mi-1 trimiti. Null vine In cap ca dacI o singura scrisoare macar a ta sa u a mea ar cadea In mina straina, ce rau mi-ai face". Cit prvete recomandarile ma i importante, tot Marioara propusese ca persoane de Incredere pe fratii Secondo si Giovanni de Luccari, unul seind la Silistra, celalalt la Ragusa, care st pers onal, si prin agentul lor de la Venetia nu mai Incetau cu adulatiile i ofertele de serviciu, i dupa. care a trebuit s porneasca In mare grabi la Ragusa marele b an Mihalcea, In iunie 1583, in urmarirea unuia dintre frati, fugit din Tara Romne asca cu blanuri, giuvaeruri si tot felul de obiecte de pret. Dar la reInscaunare a lui Mihnea tot ea se grabeste s1-1 recomande pe Giovanni de'Marini Poli. CInd a aparut Giovanni la Tirgoviste (dec. 1585), doamna a socotit ocazia binevenita pentru a stabili o legatura mai directa de a trimite bani la Venetia, folosind p rezenta lui Pascal care avea sa-i duca banii signorei Marinara la Murano. In fel ul acesta era oarecum la adapostul solicitatorilor de tot felul, trimisi de Mari nara. Totodata Pascal, ramas deocamdata In locul lui Giovanni, cultiva clt putea pe sora doamnei transmitea vesti din Tara Romneasca. Dupa ce Giovanni, intrat In familia domneasca, avea mai putina nevoie de sprijinul Marioarei, Pascal, chema t de el In Tara Roraneasca, purta el acuma corespondenta cu ruda cam plicticoasa de la Murano, careia ii Imparta.sea ultimele vesti de la curte, buletinele de s anatate ale familiei etc., dIndu-i pe deasupra si sfaturi cum sa se poarte cu do amna, ce sa serie i ce sa nu scrie In epistolele sale etc. In felul acesta, scri sorile lui constituie un izvor generos pentru viata de la curtea lui Mihnea In a nii 1587-1589. Defileaza pe find domnul, blajin i apropiat, doamna consumata de griji banesti care ii usuci sufletul, cei doi fii ai domnului, cel legiuit si ce l natural purfind amindoi numele de Radu nepoatele ei Ester-Prepia sotia lui Gio vanni mai roman tioasa visind evaziuni imposibile la Venetia, macar si la minast irea din Murano pe lInga matusa pe care nu o cunostea, Beneta (Benedetta) i Huna maritate cu dregtori ai Tarii Roma'nesti. Despre sora buna a doamnei Ecaterina s ignora Lucretia, care se lepadase de once Inrudire cu Marioara, spre marea jigni re a acesteia, nu prea vorbeste, ci doar In general subliniaza staruitar ca, din tre rudele din Tara Romaneasca, Marioara nu trebuie sa astepte nimic decit de la domn, doamna i Prepia, care au un suflet generos. Dar IntreMarioara si Giovanni se strecoara unele suparari. Marioara serie cu oarecare acreala sau asa i se pa re lu Pascal ca a auzit ca Giovanni umb ia foc. Si de ce nu ar umbla Giovanni In haine de fir, avInd In vedere ca face parte dintre marii boieri ai ;aril. Alteor i o tine de rau pentru ca ea s-a plins c banii care s-au trimis prin Giovanni i-a u fost schimbati la un curs scazut. Ea nu trebuia s faca' una ca asta, ci s ajunga sa se Inteleaga cu vorba buna, caci Giovanni nu este omul care s Insele pe cinev a. Apoi scrisorile ei stilt uneori serse cam necugetat. Si se gIndeasc bine ca ep istolele ei catre Pascal sInt citite de Giovanni, si sa nu serie deci decit ce p oate trece sub ochii lui. De pild a intrat In mare supirare citind ce seria Marin ara despre copila Paulina (de care se Ingrijea, primind de la el bani pentru ace asta, fiind probabil vorba de un copil natural al lui Giovanni sau poate Pascal) . Dar Marinara s-a apucat s serie ca. mama Paulinei nu mai vrea sa 220 www.dacoromanica.ro

stie de ea! $i aceasta a trezit furia lui Giovanni. Deci Marioara cind scrie tre buie a se autocenzureze foarte serios si nu trebuie a mai trimit diversi emisari cu scrisor i, din care i s-a tras si o npasa lui Giovanni. In sfirsit, in legltua cu misiune a lui Giovanni la Venecia in 1589 de a-1 convinge pe Petru Cercel din partea lui Mihnea a nu persevereze In a cere domnia Trii Romanesti, Pascal se staduieste s o conving pe Marioara a. Giovanni a procedat foarte corect in interesul lui Mihnea , dar toaa argumentarea sa nu face decit vdeasa punctele slabe ale pledoariei sal e. Dad. intr-adevr Petru Cercel ar fi vrut si-1 apun pe Giovanni in Tara Roraneasa in 1583 cum afirm el, cum se poate pune Indaa dup aceea c fostul domn stia a se p oate increde in Giovanni? Lucrul pare totusi ciudat. S-ar prea a' solutia lui Gio vanni consta in oferte de bani noului pretendent i c cea adoptat. In urm de Mihnea si de doamn consta in mituirea dregtorilor Portii. Scura vreme dup reintoarcerea d e la Venetia a lui Giovanni incepe a se presima o schimbare. Giovanni anuntase i ntentia sa de a o duce pe Prepia cu el la Venetia, ceca ce nu i se prea indicat M arioarei care 11 considera pe Giovanni cam min spank' (di larga mano). Pascal com bate aceast prere. Pratele su stie ce se cuvine rangului su i nu se d in lturi de la cheltuielile necesare prestigiului su. Dar curtnd dup aceasta Pascal hi anuna plec area sa In Moldova si Polonia, aminind ca Giovanni s poarte mai departe corespond enta cu Marioara. Ins tn mod neasteptat Marioara afl a.' mitropolitul a desfcut In februarie astoria Prepiei i a' Giovanni a prsit curtea dupl lichidarea socotelilor lanesti, printre care intra si o surn de bani ce ji fusese dat ei de ctre acesta. T rebuie oare pus in leg5tua aceast desprtenie cu faptul aminrit de unii dintre marto rii lui Petru $chiopul interogati la Liov asupra moraliatii fratilor de'Marini P oli, si care au spus c' Giovanni, fiind lsat de un compatriot ragusan ca epitrop a l fiicei acestuia si al intregii sale averi, a sedus-o pe fat i-a risipit i avere a? Sau a simtit el cumva c Mihnea nu mai are mult de domnit, si a preferat s treac in Moldova? Si aici Pascal este folosit In subordine, iar la plecarea lui Petru $chiopul il Insoteste pe domn trnpreuta cu Giovanni care suferea vzind cum pleaa tot mai departe comorile domnesti. In cursul procesului indaznet pornit de Giova nni, el 11 trimite. pe Pascal incoace i incolo, la fratii impratului, la cuscrii lor, la rudele mai deprtate pentru a obtine recomandatii proptele. Ba mai trebuia u spionate persoanele putind da ti ri senzationale despre intentiile domnului pr ibeag. O bunk' parte din aceste demersuri erau %sate pe seama sa, n timp ce Giova nni colinda In dreapta si in stinga ca agent al pretendentului Stefan Surdul. Ma i tirziu, cind Giovanni este angajat de vestitul doctor Pezzen ca agent habsburg ic i trimis la Aron voci pentru a incheia legltura de vasalitate supunere dorit de acesra, Pascal ramine s vegheze asupra procesului. Despre activitatea proprie a lui Pascal nu avem ;tire. La moartea lui Giovanni, el reclam sumele ce ii erau datorate acestuia. Scrisorile lui Pascal atre Marioara fac parte din corespondenta mai vast purtat de doamna Ecaterina cu sora ei din Murano publicat de N. /orga n Contributii la isto ria Munteniei In Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist., t. XVIII (1896). Scrisorile gre cesti au fost publicate si in Hurmuzaki, XV ... Despre fratii de'Marini Poli s-a ocupat N. Iorga intr-o serie de lucrri in care locul principal este ocupat de Gi ovanni, Pascal aminind In continuare aproape inexistent. 221 www.dacoromanica.ro

CATRE DOAMNA MARIOARA VALLARGAI 1587 iulie 2, Vidin p. 72 Dup ce am scris domniei tale am ajuns, nu astzi aici In Vidin, pe Dun're, port sau loc de trecere in tara prea stelucitului domn al Tlrii Romnestila, nepotul domniei tale2. Care tar este mai frumoas6 decum credem si (este) foarte mare, c'ci de aici trebuie nu mai putin de o slptlmln pin la Bucuresti, tot prin tara lui. Si de acolo Ivi voi scrie mai pe larg; pIn atunci, niste turci i romni3, care au venit de aco lo atum opt zile, spun 61 toti sint sIntosi i c domnul si Impreun cu el Giovanni4 e rau dusi ln Transilvania sau In Moldova, cu fr primejdia vievii 1 Text italian redat dup5 versiunea lui Nicolae Iorga din studiul: Contributii l a istoria Munteniei, In Anal. Acad. Rom.", Mem. sec. ist., t. XVIII, p. 72 si ur m. la Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). 2 Marioara Vallarga era sora doarn nei Ecaterina. 3 Valachi. Giovanni dei Marini Poli, fratele lui Pascal. 222 www.dacoromanica.ro

Ceramic. descoperit la Curtea Veche (Muzeul de istorie al Municipiului cercel (cab inet de num. al bibl. Acad. R.S.R.) si Bucures www.dacoromanica.ro

# Podoabe (inele, cercei etc.) din sec. XVI , Bucuresti (Cabinetul de numismatica, Biblioteca Academiei R.S.R.) (Muzeul de ist. al Municipiului Bucuresti) www.dacoromanica.ro

o, www.dacoromanica.ro

a 0 E E www.dacoromanica.ro

3 000 de elreti si o mie de puscasi8 pentru a duce mireasa vrului8 acestui [Pe Gaspar Mazza7 nu ha putut ajunge. Acesta ducea din Tara Romneasel mrfuri.] Pri n acesta dac vor fi fiind scrisori grecesti de ale mele, vei pune s le citeasc domn ia ta, pentru ca s tii cum s rspunzi si la scrisorile ctre domnia ta, si la cele ei tre mine cum ti se va prea domniei tale c e mai bine. Cci nu e ru, ci bine s le tot s crii8. 1587 august 15, Tirgoviste9. domn.

Ti-am scris ultima mea scrisoare din BucurestiA i ti-am spus de sosirea mea cu sn tate dup ce am trecut prin multe primejdii; cltoria e foarte lung; nu trebuie s te miri, uneori primesti scrisorile ttrziu (banii Marioarei au fost trimisi nu prin Mazza, ci via Sofia plata fcindu-se prin bani [ galbeni] sau prin scrisoare de schimb). // Ti-am spus ca <doamna>" fusese bolnav si de aceca n-a putut merge cu domnul la TIrgoviste'2 i cumnata mea" a ramas la Bucuresti pe ntru clInsa, i pentru ca s nu fie singur cumnata, am limas i eu, si Giovanni s-a d us cu domnul, asa c doamna s-a Insntosit la 26 ale lunii trecute m Intelesesem cu si gnora Prepia s vin In ziva aceea, duminic, la casa noastr, cum a fcut i alt dat, si ai i s-ar fi putut vorbi p. 74 p. 75 mai pe larg, pentru c la curte nu mai are tihn, fiindc tara e mare si alte judecti nu &tut decIt sau ea, sau domnul hotrste toate. Te uit domnia ta // dac are d e lucru! Dar n-a venit, pentru c la 25, slmbt, s-a Imbolnvit din nou si mai ru cleat inainte. La 27 (iulie), signora Prepia mi-a spus c as face bine s merg la Tirgovis te, s spun din partea mea c ti este ru, ca s se Ingrijeasc de alti cloctori. M-am dus Indat; am ajuns la 28 (iulie) la amiaz p. 76 domnul a trimis Indat o stafet" In Transilvania pentru un doftor bun ti este mai b ine Cit despre mine, cum am ajuns aici la TIrgoviste, In ziva de 28 (iulie) am care a venit tcurIncl i i-a adus ... o usurare mare si Archibussieri. n. 52. Vlad, fiul lui Milos vod, fratele lui Alexandru. Vezi mai jos n. 23 si 24 si p. 2 56 7 Negustor ragusan. 8 Pascal adusese probabil din partea signorei Marioara Vallarga o scrisoare dtre Prepia, cu rugmintea ca aceasta aminteascai doamnei despre ea, aci dou zile mai t irziu Prepia scrie Marioarei: Afl mama mea iubit cum c am Vzut scrisoarea ta i s-a b ucurat inimioara mea cum ci-mi scrii despre Venetia si am ndejde in Dumnezeu s m bu cur de tine si aievea" ... Esther. Citre aceea.si. Buchureste. Ecaterina Salvaresso, sotia lui Alexandru II (Mircea) si mama lui Mihnea Turcitu l. LO Targoviste.

14 Astaffeta. " Prepia, vara lui Mihnea Turcitul, sotia lui Giovanni de'Marini Poli. 223 www.dacoromanica.ro

czut bolnav de friguri asa de grozave i npraznice m-a tinut pe alaturea de moarte, ori c va fi fost pentru drumul cel lung ce 1-am indurat. Oricum, m. Indrept pe in cetul ... pe cldurile acestea, Ora se va mai r.cori vremea

[El scrie si din partea Prepiei, care spune csi scrie Giovanni si Pascal pentru ea]. $i mai zice c clacl nu te-ar vedea In viata ei nu va muri in pace spune ea, imi vIrisem In minte c doamna m va trimite cu vreun credincios pe mri ori pe uscat la Venetia, mai ci mi se prea c triesc cu clInsa la mnstire i doamna Imi fgduise aceas a cInd s-a intors In domnie, Dumnezeu a vrut s m mrit pin. atunci. Benetta" nu se ma i poate lecui feciorul rposatului boier $tefan care a fost un om mare pe lIng Alexandru si e din neamul nostru; dregkoria sa cu care se indeletniceste e el are grij de toate cel e ce vin la curtea domnului, cele ce se primesc si se impart, si nimeni nu-i poa te lua socoteala. Puna17 e mritael cu spltarul cel mare Richiacana" (sic). Dar m-a suprat mult s" tot aud spuindu-se cu Prepia, dup ce s-a mritat cu Giovanni, s-a imbo lnvit i inainte nu stia ce e boala. $i i s-a rspuns dupl. cuviint. Oricum Prepia e cea mai cuminte si mai bine privit si de doamn si de domn, numai ca femeie cuminte si cam sfioas.", pentru cu de ar fi fost ceva mai indrzneat, ar avea de la doamn si de la domn ce ar voi. Domniei tale stii eit bine iti vrea doamna, dar domnul dup judecata mea Iti vrea si mai mult bine, pentru cu indat ce am sosit m-am dus srut m ina (domnului), si din partea mea si din a domniei tale, care sta pe scaunul reg al", la judecat2 cu boierii, ca in colegiu unde intr. si Giovanni salutindu-I din p artea domniei tale s-a ridicat in picioare, ceea ce-mi pare semn de mare bunvoint l' cci se zice cu nu se ridic niciodat in fata nimnui decit inaintea ,ceausului sulta nului, eind vine din Constantinopol. Pe urm [Despre bani s-au fcut daruri din lucr urile aduse de mine si le-au plcut nu a vorbit asteapt momentul potrivit.] Aici e 01.5.. mare, de am fkut o spfmin intreag de la intrarea In tail pIn. acas; (este o) ta r imbelsugat din firea sa, i bogat, dar cam stoars" de schimbrile de domni, si e foar te bura i frumoas, dar are friel mare de turci care stau zilnic cu gura elscat, am enintind cu schimbarea; asa cu are indestul, dar i i lipsesc destule. 15 Nepoata cloamnei, fiica Lucretiei. de picioare, pare c.' i le-a luat cineva. E mritat cu tclucerul i boierul PIrvu'6, 16 Pirvu din Cioroi4, Tn. clucer (1586-1587), fiul lui Stefan f. m clucer i m. b an 1571, 1573), ctitorul mnstirii Bucovt. 17 C,ealalt nepoat a doamnei. 15 Sptar mare muntean era Ptru din Luciani (1585-1591). 15 Sedia regali. 75 Pro tribunali con li baroni. 224 www.dacoromanica.ro

August 19 domniei tale, e rau, s vina indat la ea cum a si ficut. S-a ridicat fara z5bav5 c u toata curtea i boierii si am mers mai toat5 noaptea i pe 20 dimineata am sosit . Azi avem 25 (august) ... Doamna, sora domniei tale s-a insanatosit bine Azi dimineata a venit stafeta din Bucuresti la domn ca doamna, sora p. 7S ieri a fost la Maica Domnului, cale de o zi de aici; asfazi serbeaza aici sfinta Maria; azi va sta acolo si mime se va Intoarce aici ... Ca si cum n-ar fi ajuns aceasta, i boala mea, iata c5. pe Ioan, fratele meu, 1-am g5sit aici bolnav, ma i mult mort decit viu, de friguri grozave, taci fusese trei saptarnini pe caldur a ca s5." slujeasc5 pe domn prin tar.", ca s scrie (dijmele) mierei pentru domn2 i mersese necontenit cu caruta ca s5-si Lea' slujba mai repede, n-a mintuit-o caci a facut ca un om cuminte de s-a intors la timp acas5, fiindc i s-au dat ingrijiri Ins5 afara de friguri II doare tot trupul de scutur5tura carutei. Ii trebuie o lun5 ca sa se indrepte. August 31 in Bucuresti. Ca raspuns cit priveste ceca ce spui c ai vrea s fu i domnia ta aici, vezi pe ai d omniei tale, si mie mi-ar placea foarte i cu un prilej potrivit poate vor rindui i vor trimite s5 te aduc5, lucru care, nu numai ar putea sa fie multumitor, si de folos, dar dup5 p5rerea mea ar trebui chiar duiasca a se face, si cu ingrijir e. Nu trebuie s5 te indoiesti c5 i noi i doamna Prepia nu te vom uita niciodata, despre celelalte surori ale ei, nu trebuie sii te reazemi pe ele, nici in fapt, nici in vorba. [Cei 20 000 de aspri (in bani) vor fi probabil mai mult de 200 d e galbeni.] Surorii domniei tale nu trebuie spui alta, numai cum i vei primi: Am primit cei 20 000 de aspri ce // mi-ai trimis prin Giovanni" si apoi s spui un c uvint: Doresc s tiu dac5 lui Pascal i-ati pl5tit cei 200 de galbeni despre care ti-am scris printr-insul". Despre Paulinau spui prea pe larg, eaci Giovanni cite ste (scrisorile). Ce vrei s51-ti spun? Mai ales unde ai spus cii mam5-sa nu vrea s-o vac15: pe and si el prin vorbele mele prinsese iubire pentru fetit5 i voia sii raspund mamei ei la o scrisoare 'ce-i scrisese ea. Dar cum a v5zut scrisoarea domniei tale s-a suparat i s-a infuriat pe dinsa, i eu n-am s " pot face alt clea t s5 mii indrept dupi voia lui, voi scrie eu mamei Paulinei pentru acest lucru, c5ci ea stie bine cii fata e a ei si nu a domniei tale i eu stiu cit inteleg din vorbele ei, si fiind eu sincer cred si pe altul tot asa, dar daca ea se va ind5 r5.tnici asa sii n-o vada, eu voi face si mai r5u, i paguba va fi a ei, si pe su fletul ei ca p. 79' p. 80 21 In realitate arendase un venit al Ora dijrna micrii bani avansate vistieriei domneti. 22 Probabil un copil natural incredintat ocrotirii Marioarei. in schimbul unei sume de 225 www.dacoromanica.ro

fie! dac5. nu va voi ceea ce e cinstit si se poate face si s-si ajute fata, pentr u c ea e sigur i eu nu. 81 [Despre obiectele cerute, lighean de argint, brinuri de samur va cuta s vorbeasc la un prilej potrivit. Dar samurul e mai ieftin la Venetia, mai bine s.-1 cumpere acolo. Doamna nu trebuie plictisit fiindc are multe ginduri In cap.] Doamna Prepia a fost ngreunat i Inainte de a veni eu a pierdut un biat. Ceea ce zici ca ai aflat c Giovanni umbla imbrkat In postav de aur, cit despre ac easta are postavuri foarte frumoase, de once fel si cum se cuvine si le poart i a ltii. care se afl acolo unde judec domnul, ca acei din sfat. $i ceea ce spui c' ai auzit c' face ce vrea, iar eu spun c face ce poate, si mai putin inc, fiindc e foart e sfios, cci dac el si Prepia ar fi mai Indrzneti, ar putea mult Ceca ce spui c ai auzit c o nepoat, care e fiica Mircio aiei23 trebuie se mrite cu vrul primar al domnului care se numeste Vlad voievod24 a fast adevrat i nunta s-a fcut in Moldova25 i domnu12 a fost de fat i doamna toti b oierii i curtea, poate 3 000 de oameni s fi mers cu domnul; la sosirea mea se Int orsese. Si ceca ce spui ea' ai aflat c doamna, sora voastr, era asteptat la Constantinopol cu haraciul, n-a fost adevrat; haraciul a fost trimis s-au T utors cei ce 1-au dus acuma citva timp. Si acuma la Coristantinopol st pentru dom n marele ban27, om cuminte si prietenul domnului, care In timpul maziliei 1-a aj utat mult ca s se intoarc In domnie, i cu intelepciunea sa i cu banii si, tci este f oarte bogat, asa ea" atilt timp cit va fi el la Con-. stantinopol, doamna nu se va duce acolo, dac n-ar mai fi el acolo, atunci s-ar duce dteodat Radu voievod28 c are este ceva mai rnare de 3 ani, copil sn.tos i destept, si un alt fiu de la alt f emeie, mic, dar doamna pare 61-i vrea tot binele (lui) Radu voievod .29 Domnul Bernard Nale imi scrie, plingindumi-se c a auzit de la domnia ta, cs eu ti-am spus el nu vreau s merg prin Ragusa, c i pe 'calm fr oprire30,

si mie-mi spune c n-ar fi vrut s-mi spuie, ca unul ce-mi este prieten //, asa c mai degrab as voi s mi se fi dat o palm decit s aib o astfel de prere si pricin scrie. Du nezeu s te ierte pentru ce ai spus; lucrul s-a fcut, nu se mai poate face nimic. Mirzonia. Este vorba de Chiajna, doamna lui Mircea Ciobanul. 24 Taal lui Vlad, M ilo vod, era fratele lui Alexandru al II-lea Mircea. " La Tecuci. Petru Schiopul. 23 27 Iani, mare ban In Tara Romneasci 1586-92, reprezentantul rilor rom&ie Poart.i. la 29 Radu Vod, fiul doamnei Neaga, discut In 1584. 29 Ma domnia par che vol tuto su o ben, Radul Voivoda. 30 Ma adi longo. 226 www.dacoromanica.ro

(despre Salvarezzo) mai este In serviciul domnului, nici al cloamnei, ca unul ce si-a cerut voia, cu m spune el, si dindu-i-se, i-au druit 8 000 de aspri, acuma face un fel de negot si agoniseste cum poate mai bine. Iustinian32 va pleca indat cu niste marfuri ce va duce cu crinsul. Giovanni33, frate-meu, dup ce IuHum a luat voie de plecare pe ntru sine a avut o npast de la doamn dar fr &A' fie vina nici a lui Iuliu nici a lui Zuane (Giovanni), dar nu stiu ce diavol i vlrlse in cap doamnei a Giovanni ar fi dat o scrisoare de recomanda;ie domnului pentru Iuliu, care era tot asa de adevsr at cum ar fi c5. eu as fi acolo la Venetia, i domnia ta aici. I-a spus deci lui Zuane In India suprare, cu mlnie mare: Stii c ti-am zis s nu te amesteci n trebile lui de fel, i eu am simtit c ai clat o scrisoare de recomandatie pentru d'insul f iului meu i fr stiinta mea". Zuane, stiindu-se nevinovat, a spus: Prea strlucit doam n, clack' e asa, eu s'int nevrednic de ocrotirea domniei tale, dar Ora n suflet lm i pare ru ca sInt amestecat din Inchipuire, cci eu n-as face nici un luoru ca aces ta, nici altul Impotriva poruncii domniei tale". Ea s-a linitit i 1-a crezut Ina inte de a pleca de la dinsa. Dar lui Zuane nu i-a ajuns atIta: a spus domnului c are In privinta lui Salvarezzo31, clt mi-ai spus i-am spus ce trebuie la sosirea mea aici i clnd 1-am v'zut. Nu mai trebuie s-i spun altceva fiindci el nu P. 82 sigur, dar dup bnuieli si la Minie am Invinovtit pe un nevmovat ..." Octombrie 20 a arktat adevarul si ea s-a linistit cu totul si a spus: Nu stiam lucrul ca (Isclit de amincloi fratii Pascal si Giovanni.) p. 83 ... De o lun am scpat de friguri, dar asa de fr puteri si de sink de boal Inch abia p in la Crciun de m voi Indrepta. [Chiar dac nu ti scrie Despre cei 20 000 de aspri, am aflat la sosirea mea el au fost prin Sofia si Rag usa, asa c, dei au zbovit, ii vor fi de mare folos, cum vei vedea, dnd vor sosi; cci s-au dat scrisori de schimb pentru ei Inck din Sofia, cci asa am rInduit noi, pe ntru a Inltura primejdia pe cale si s nu-ti par ciudat: e departe pink acolo35. 31 Rud. cu doamna, se apAtuise la curte. 32 Neidentificat. 34 Neidentificat. ,o are spat In initn ca pe o mam prea iubt i cinstit".] Numele lui Giovanni de'Marini Poli apare sub formele cele mai variate. Mai free' cut apar Zuane si Giovanni. 35 La 11 noiembrie Nicolae al lui Petru Piraga scria Marioarei Vallarga c negust orii din Sofia, ncputind schimba cei 20 000 de aspri, au fcut scrisoare de schimb pentru 291 de lire, 3 solidi, cci atIta fac cei 300 de galbeni (ibidem, pp. 85, 86). 227 www.dacoromanica.ro

p 84 [Doamna a spus Prepiei cu vreo 15 zile mai inainte ea a primit o scrisoare de la Marioara In care li cere 200 de galbeni ... pe care Ii ceruse si prin Pascal.] Sora domniei tale a spus Prepiei ei cer de la mine ca si cum ar avea capital, atitia bani ii trimit, dac cheltuieste ceva, nu e dup spusa mea si te int reb, este datoria mea dac5. au fcut cumprturi?" Dar vedea.m eu bine c la boala ei i lipseau bani, i ceea ce i se trimite abia ii ajunge pentru cheltui aa. Apoi cu privire la un grec ciung, cruia i-ai fcut o scrisoare grecease ctre sora domniei tale pentru a-1 recomanda, grecul acela s-a purtat pe ling curte ca s i-o dea, dar n-a putut s gseasc alt chip, ci s-a rugat de o femeie ce intra s-o dea surorii domniei tale, si ea care urste aceste recomandati i scrisori ce scrii pentru oameni ce vin anume ca s." aib cite ceva, a spus c a adus-o Giovanni al nostru: S mi-o aduc el". A venit acea fep. 85 meie cu grecul si la noi cu o alt scrisoare italieneascI ctre mine. Giovanni, frat ele meu, Indat i-a adus-o pe aceasta, crezind c asa e dorinta prea stralucitei dom niei tale surori, cum pusese // spun. Ins de cum a mers cu scrisoarea aceea a domn iei tale ce ai fcut-o pentru grec, s-a miniat asa de tare pe Giovanni, precum c el este vinovat i c domnia ta pui s dee la toti prin scrisorile acestea ale domniei tale: I-am i scris s nu-mi trimit scrisori cu oameni anume si din acei ce vor s m srce asc". Si mai ales acuma, cu scrisorile domniei tale, s." nu-i mai scrii (Doamna) n -a vrut aprecieze nici s vad scrisoarea aceea si ea e grozav5. i iute, i pentru dom nia ta e de folos s stai bine cu dInsa i s nu faci i s nu-i scrii pentru oameni care stii c nu-i fac prcere. p. 90 Ai scris la 15 august si la 30 octombrie de reIntoarcerea lui Giovanni. Te rog s nu mai fie vorb ... de suprarea ce a fost pentru c intre rude obisnuite a fi asa ad esea, mai ales cum este Giovanni cam iute i domnia ta drept spunlnd lui Zuan i s -a prut ciudat c nu stiu mncsi mai mult cine te-a sftuit intr-adevr fr dreptate sccqi ator cu ce nu primise, ba Inca el IV dase domniei tale etc. p. 91 Mie mi se pare c puteai s lai reclamatia etc. si // el iarsi trebuia [Zuan

s fie mai blind si s te lmureasc ... si nu s se minie. Cei doul sute de galbeni a flg t domnul c.-i va plti i-a spus c Marioara va cheltui 700 de galbeni pentru capel i domnul a zis Bine". T rebuie rbdare ... tact ... domnul are cheltuieli i rpiri de la turci. Pascal si Zu an i Prepia vor strui pentru Marioara cit vor putea.] p. 92 aduc pe Prepia in prtile dac. Zuan are // de end Ceea ce spui acelea, domnia ta nu esti de prere pentru c Zuan e cheltuitor. ... dar si aici se cheltuieste mai mult decit acolo, si Zuan, nu c e om s zvirle banul s.u, dar e silit de imprejurarea inrudirii, nu se poate ascunde dup deget. Si pagu ba aceasta nu poate s fie pentru Prepia pentru c51 dup cite stiu i vd 228 www.dacoromanica.ro

parte ceea ce ti se pare c poate supra. Si dud-se incolo once alt ceart, pentru c Zua n dei la India pornire minios, pe de alt parte iubitor, nu pune la inim, fiindd at unci cind i-a trecut minia e de o fire bl'ind om bun, care nu numai e e prieten cu iubire pentru prieteni, dar chiar cu vrjmasii ce-i vreau capul: nu c firea lui nar sti s fad till dar si in legturile lui cu dinsii nu stie s se poarte altfel dect t cu iubire i prietenie inim deschis, sau nu vorbeste pentru c firea sa nu stie s as cund, nici s fad eu nimnuia, ci e foarte bltnd cu toti. Cum ii este firea vei fi vzut acolo la Venetia in negocierile lui cu fugarul (Cercel), cel mai mare vrjmas al su ce I-a avut vreodat., dci nu numai c cere aceast tat* dar pe vremea sa end a fost aici a plnuit pin i moartea lui Zuan! Dar Zuan om bun cum este si doritor s fad in datorire prea strlucitului domn Mihnea cum f5.cut pe deplin, ett 11 priveste pe d Insul si cum i s-a dat porund de a negociat sincer si cuminte pin la urm In slujba domnului Mihnea crestin ... Si de aici i s-a dat poruncI pentru n-a fcut ru vrjmas ului -H domnul Mihnea stiind cum e Zuan, crede ca negocierea a fost de bun-credint si s pre folosul tuturora, precum i acesta. e Increde i putea s fie sigur, pentru s fac socotea15. pe deasupra, mai mult are ea in miinile lui Zuan dectt Zuan Cred e, fiindd e adevrat, i cheltuielile mari, cum am spus, 61 e In ale ei silit de Im prejurrile de inrudire, le-a fcut si le face; Dumnezeu Il va ajuta, el e desigur I n stare s cheltuiasd i sl fad cinste i lui, i rudelor; e Ind' si om in stare s clst ige, ca once alt negustor destoinic si mai bine dectt mine. S bagi de seam dud scr ii, s scrii pentru noi sau cel putin s lai deop. 93 minios, dar bun si nu face ru nirnnu. Desigur de s-ar fi fcut dup sfatul lui Zuan, ac ela ar fi Ind la Venetia, si nu in inchisoare si in lanturi, cum e acuma la Cons tantinopol i domnul Mihnea n-ar avea de ce g cheltuiasd pentru dInsul sute de mi i de galbeni. Atha ajung-ti c domnia ta tii ceva [Cercel], dad nu 1-ar fi stiut asa, nu s-ar fi Increzut intr-insul cum c. Zuan ma i la urm e pornit nu stii altceva si toate, dar fii sigur in sfirsit c Zuan a negociat ca om cuminte i Imprteste In slujba domnului Mihnea, dar ei au voit asa: domnul Mihnea a fost Instiintat apoi de toate cele ce se ineimplau totdeauna cu cea mai mare repeziciune i sirguint. Cea din urtra stire a lui Zuan, foarte plcut domnului Mihnea, // a venit tn trei slptmini la Dunre in Muntenia asa c despre partea lui Zu an nu s-a dlcat cltusi de putin datoria adevrat p. 94 dad domnul Mihnea ar fi vrut altfel decit prieteneste s se poarte cu dinsul ar fi pus pe altii dectt pe Zuan, care cu arme potrivite si nu cu buntatea ar fi negoc iat, dar domnul Mihnea e asa de blajin, c de multe ori pentru dreptate nu poate f ace altfel dectt s osindeasd la moarte oameni si de mil pe de alt parte pune s' roag e pe potrivnici s-i ierte, fireste cInd stilt lucruri vrednice de dreptate si 229 si <a lucrat> totdeauna Intocmai dup poruncile ce le avea de aici: dci www.dacoromanica.ro

S5. ne fereasc domnul de vrajmasi. [Ei slut si prieteni si rude e lesnecearta int re ei Socoteala b5neasc5 pentru 20 000 aspri: i s-au dat ei doar 200 galbeni dar asprii au fost nu tri bani ci in poveri care ficeau atunci 85 si mai mult de fi ecare galben, azi ... 80... Ea i-a dat postav de aur lui Zuan, dar si el zice c5.] vi-a dat nu stiu [Pentru cei 200 de galbeni dgi cu tmprumut de Zuan, s5 scrie ea domcit pe tncetul. nului s5.-i pl5teasc5..] Si despre dusman care e la Constantinopol, n-aibi nici o grij5 alta numai ck c pe ntru clInsul domnul va cheltui mult mai mult deck obisnuit cu turcii ... // muhumit5 lui Dumnezeu e la tnchisoare tn fiare. www.dacoromanica.ro

GIOVANNI DE'MARINI POLI (? 1600) * Giovanni (Zuane, Giva, Dziova, Sivo) de'Marini Poli,

de fe! din Ragusa, apare in Tara Romneasci in 1583. Este unul si acelasi cu numit ul Zuan de Polo despre care scria Francesco Vincenti din Bucuresti la 22 decembr ie 1583 ci ar fi foss desemnat de Petru Cercel pentru o misiune la Ragusa, dar C I ulterior nu s-a mai pomenit nimic despre el, nu se stie din ce cauz, dar pe car e 21 trimite totusi Petru Cercel la 15 septembrie 1584 cu o scrisoare la Germign y (ambasadorul francez de la Constantinopol) pe care trebuia s-1 mai &easel la Ad rianopol Giovanni (Zuan) in trecerea sa, probabil spre Ragusa (vezi relatia /ui In volumul de fa;). Pascal, fratele su mai mic, afirma a el ar fi fost dusmnit (!) in Tara Romaneasel de Cercel, care chiar ar fi plnuit" ptn si moartea lui Zuan .. . pe vremea cind a fost aici (Cercel) (din relaOa lui Pascal de'Marini Poli in v olumul de fat). Trebuie oare pus in legtur aceast prim aparitie a sa In Tara Romneasc informatia dat prin 1593 de mastorii Eaachi Simon Grecul, Bate Ambrosie si Gheorghe negustorul din Bucuresti chemati si depu ni mix.turie in procesul dintre Zuan si domnul fugar al Moldovei, Petru $chiopul , si care au decla231 www.dacoromanica.ro

rat CA el fugise in Tara Romneasca de urmarirea creditorilor de la Sofia, unde se stie ca se afla o importanta colonie raguzana? Declaratia aceasta mai trebuie supusa unei cercetari critice, deoarece tot atunc i ace martori au afirmat ca el s-ar fi insurat In Tara Romneasca cu o viiduva bog ata, ceea ce nu pare sa corespundi cu situatia sotiei sale din anii 1587-1590, E sther Prepia, nepoata doamnei, despre care nu stim sa fi fost mritata mai Inainte . Prima mentiune sigur a revenirii lui Giovanni in Tara Romneasca o gsim in scrisoa rea adresata de domnul Tani Romnesti, Mihnea, la sfirsitul lui decembrie 1585, ma tusii sale Marioara care traia retrasa In mank'stirea San Mattei de la Murano. I ntr-un post-scriptum al doamnei Ecaterina (mama sa), datat din 14 ianuarie 1586, stilt numiti In aceeasi fraza si Giovanni, prezent la curte si Pascal care se a fla la Venetia, deoarece este vorba de incredintarea unor bani lui Gio vanni la Tirgoviste spre a fi platiti de Pascal la Murano. De asta data stim si cum a ven it in Tara Romaneasca: recomandat de sora doamnei care 21 da o scrisoare datata dirt 28 octombrie 1585. Este interesant de notat a el a ajuns la Bucuresti in li psa doamnei, plecata la Constantinopol pentru a lichida, prin daruri foarte scum pe la Poarta, pretentiik unui nou concurent la domnie. De altminteri si scrisoar ea Incredintata lui Giovanni era tndreptata direct catre domn, u catre doamn'a". Este larisi semnificativ faptul c nu seamana de loc cu cel al scrisorilor obisn uite care veneau de la Murano. Am crede cI ea a fost dictata de-a dreptul de age rul raguzan. Lucru Cu afit mai probabil, cu clt avem numai scrisoarea credential data de Marioara lui Giovanni si nu o epistol trimisa de ea nidelor din Tara Romne asca. Mesajele trimise de ea aveau sa fie comunicate verbal de priceputul ei emi sar. Dar chiar 1i in forma aceasta, scrisoarea contine destule elemente compromi tatoare pentru familia domneasca 1ndemnat sa-si trimita in mina rezerva de bani l a Venetia, pentru a justifica o eventuala suparare a doamnei, asemenea celei din cursul primei domnii a lui Mihnea (N. Iorga, Contributii la istoria Munteniei, in An Rom.", Mem. sect. ist., t. XVIII, 1896, p. 35). Si totusi de asta data inc rederea cea mare a Marioarei, trimitInd o asemenea scrisoare, In legatura Cu cel e discutate adesea de ea tmpreun'i cu Giovanni spre binele lui (Mihnea) si al fi ilor lui" pare sa fi fost Impartasita si de doamn. Reintoarsa n tara la 31 decembr ie 1585 Indati dupa primirea de catre domn a lui Giovanni, ea s-a aratat de acor cl cu noua filiera de expediere a banilor Indreptati spre Murano. Foarte cur1nd Giovanni se insinueaza In familia domnului, Insur1ndu-se cu vara primara a acest uia. La 22 aprilie 1587 doamna vorbind de el, 11 numeste domnul Zuani, ginerele nostru". Curind Giovanni 11 cheama si pe Pascal 'In Tara Romlneasc pentru a-I sec unda in perceperea dijmei de miere arendat de el. La 24 aprilie 1587, acesta din urma pleaca din Venetia spre Tara Romneasca. Despre rolul lui Pascal este vorba In notita insotind relatarile sale de la curt ea din Bucuresti 6 Tirgoviste. inainte de venirea lui Pascal, Giovanni participase alat uri de familia la nunta domneasca din Moldova, unde domnea unchiul bun al lui Mihnea, Petru 5ch iopul. Atunci a pus el poate primele jaloane pentru o eventual capatuire a so in aceasta tara. In cursul anului 1589 11 aflam plecat la Venetia, trimis pare-se d e domn pentru a cluta sa-1 abat pe Cercel de la incercarea de a redob1ndi domnia Trii Romnesti Relndlnindu-se cu Marioara Vallarga are loc o explicatie furtunoasa pe care Pascal va domnului 232 www.dacoromanica.ro

ncerca s. o domoleasc dup reintoarcerea lui Giovanni la 30 octombrie. Se pare c fuse se s: fie Insotit la Venetia de socia sa. Dar dou skprmlni dup relntoarcerea lui Gio vanni, Pascail anunt di el Insusi va pleca in Moldova si Polonia Pink' In primvar, iar scrisorile ce se vor Indrepta spre Murano vor fi scrise de acum Inclo de Giov anni. vorba

In realitate, foarte mind si Giovanni avea s plece In Moldova. La 9 februarie 159 0 un alt raguzan, Gaspar Mazza, venit cu treburi din Venetia, Ii scrie din Bucur esti Marioarei: ,Domnul a luat pe Prepia de la Sivo (Giva=Giovanni) i patriarhul i -a desprtit pomenitul Zuan va pleca din aceste tri ..." Totodat o Instiinteaz c domnul a pltit lui Giovanni Imprumutul Marioarei de 200 de galbeni si a rupt sinetul dar i se pare c mai trebuie luate i alte msuri de aprare, cci adaug: chitanta voi pune s ti-o trimit domnul) pentru ca zi ul Zuan s nu vie vreodat s te necjeasc" (N. Iorga, o cit., p. 97), ceea ce arat o bun cunoastere a firii acestuia. In Moldova el reia Intocmai firul manevrelor sale din Tara Romneasa. Se instaleaz i la curte, i caut relatii influente si se pare chiar cI se logodeste cu folos fri a mai pierde timp (Hurmuzaki, XI, p. 318), obtine prin protectia lui Bartolomeo Brutti, sfetnicul atotputernic al domnului, arenda dijmei asupra vitelor dat de h atIrul unui alt raguzan Domenico de'Giorgi Cu care se grbeste s se asocieze. Dup tr ei luni tsi mai asociazI un grec, Mano. La abdicarea domnului, 19 august 1591, a sociatii ti Impliniser un an de arendi care curgea de la 15 august 1590. Domnul I ncheind socoteala Cu ei le-a mai iertat o sum de bani (cIteva mii de talen) si la plecarea In Austria Giovanni a gsit cu cale sa-1 Insoteasc si el, si i-a mai smul s si o recomandare pentru domnul care va urma In scaun. Dar asociatii rmasi In Mo ldova au continuat s-si Incaseze rmasitele din dri ale caror Incasri se aceau la 8 s eptembrie pentru cornute si 26 octombrie pentru oi, Giovanni fiind acum reprezen tat de alt raguzan, Luciani. Totusi in ciuda acestor fapte, Giovanni, secundat d e Pascal, porneste un proces rsurator impotriva fostului domn, obtinInd In mai 15 92 recomandatia regelui Poloniei Sigismund al III-lea Wasa atre arhiducele Ferdi nand, guvernatorul Tirolului, unde se stabilise domnul fugar, precum i nenumrate interventii de la arhiducii Mathias si Ernest, ba chiar de la marchizul de Manto va, socrul lui Ferdinand. Pleitii ii Intemeiau actiunea pe alegatia fals c ei, dup ce ar fi pltit dinainte banii de arend, nu ar fi putut s-si strIngl veniturile din cauza prsirii scaunului de ctre domn. Greutatea pentru domn consta in faptul c boier ii din timpul domniei sale care ar fi putut aduce mrturia lor asupra Imprejurrilor din acea vreme, precum si asupra modalittii de executare a contractelor de arenc i, se aflau fugiti In Polonia. In cele din uttn tns acestia i depun mrturia lor sub j urImInt In fata autorittilor orsenesti ale orasului Liov, la 2 octombrie 1592 (vez i actul original latin emis de consilierii Liovului, la Veress Documente, IV, p. 347 si textul romnesc tradus de Luca Stroici in Hurmuzaki, XI, pp. 317-320) la c ererea trimisului special al fostului domn plecat de la el la 20 august. Sentinta definitiv s-a dat la 19 noiembrie 1593. In cursul chiar al procesului, Giovanni 'II denunt (5 mai 1593) din Bolzano pe fo stul domn c ar intentiona s fug. in Turcia. Invoca informatii trimise de la Venetia de un alt raguzan, Bernardo di Nale, case spionInd penrru el aflase de la loiso Spa, amico intimo Rt factor di Signora Matzora (!) (Marioara) c fostul domn ar vr ea s tread. la Venetia 233 www.dacoromanica.ro

apoi la Constantinopol (Hurmuzaki, XI, p. 329). El insusi, In curind, va aparea meteoric la Venetia ca reprezentant al noului candidat la scaunul Tarii Romne.sti Stefan Bogdan Surdul. Cum aid acest filon atu ducea prea departe, el profita de faptul ca fostul ambasador habsburgic la Poart, doctorul Bartolomeo Pezzen, fuse se insarcinat s cerceteze acteleprocesului intentat de el lui Petru $chiopul (Hurmuzaki, XI, p. LXXXVI) pentru a intra in legatura cu acesta, oferindu-si serviciile ca agent pe linga domnii di n trile romAnesti si principele Transilvaniei. La 18 martie 1594, el intra in slu jba impratului Cu o misiune la domnii romOni si la Sigismund Bthory (vezi Hurmuzak i, III/1, pp. 184-185 scrisoarea. de acreditare; pp. 186-187 instructiunile pent ru Incheierea unei aliante antiturcesti). Negocierile pornite cu Aron in Moldova erau In realitate mult usurate de faptul cl domnut fusese convins Inca de mai i nainte de catre nemesul ungur Valentin Prepostvary din slujba_ imparatului, lucr u nementionat In raportul recapitulativ (Hurmuzaki, III/1, pp. 200-201) 5 probabi l nici in cel trimis (dupa spusa sa) din Moldova Legatului Comuleo la 1 iunie 15 94. Tratatul de alianta se incheie la Iasi la 16 august 1594 (Veress, Documente, IV, pp. 95-97, vezi si Hurmuzaki, III/1, pp. 193-194) si este Incredintat de Ar on comandantului garzii sale de unguri Mihai Tolnay care trebuia supuna Imparatu lui. Tolnay pleaca Impreuni cu Giovanni spre curtea de la Praga, oprindu-se Insa destul de mult in Transilvania. La Praga ajunge tocmai in ziva de 11 octombrie. Declaratiile moldoveanului" (Mihai Tolnay, solul lui Aron) fac senzatie. Cresti nii pot fi linistiti, acuma vor ajunge i la Constantinopol. Dar aceasta misiune a lui Giovanni in Moldova este Impletita cu o alta In Transilvania. Nu pot fi cu noscute precis insarcinarile initiale date lui Giovanni In privinta tratativelor ha.bsburgice cu Sigismund Bthory. Ele fuseser pornite mai inainte de altii Inca d e la sfIrsitul anului precedent (1593) si se purtau In continuare de catre Carri llo. Deci nu ar mai fi fost loc pentru un nou negociator, ci cel mult pentru un mesager ocazional. Problema pe care trebuia s-o trateze Giovanni cu conducerea Transilvaniei era ac eea a coordonarii apararii contra tatarilor, adica tocmai unul din obiectivele lui Comuleo care trecuse la 25 martie 1594 prin Iai, i ramasese In legatura cu Aron pentru procurarea de trupe de cazaci. Dupa un prim contact Cu Aron, Giovanni pleaca in Transilvania pentru a stabili cuantumul ajutoarelor militare la care s-ar obliga aceast tara fat de Moldova. Cum in rapoartele lui Giovanni nu se da data precisa a acestor tocmeli, ea trebuie dedusa din context. Giovanni mentioneaza discutill e sale Cu senatorii si Cu senatul. Acest lucru s-a petrecut in luna iunie. El ,m ai aclauga ea pink' In cele din urma senatul si dieta si-au dat asentimentul in ceea ce priveste acordul principelui cu impiratul. Se stie c acest lucru s-a inti mplat la 11 iulie. PlecInd spre Brasov Giovanni afla acolo de nvalirea tatarilor in Moldova care se indreptau spre Ungaria superioari. Se cunosc ecourile acestei treceri In evenimentele din Transilvania din zilele de 16-22 iulie. Tutors In M oldova, Giovanni incheie tratatul amintit Cu Aron, dupl perturbarea pricinuit de tatari i expedierea de nevoie a tributului catre Poart, cam pe la sfirsitul lui a ugust. Revenind in Transilvania, el soseste dupa micelul de la Cluj (29 august) si inainte de plecarea lui Sigismund spre Alba Julia (8 septembrie). Kolvcs6czy i Baltazar Bthory nu fuseser. Inca ucisi (ceca cese va intimpla la 13 septembrie). Giovanni staruie pentru uciderea mai ales o. cancelaruluir 234 www.dacoromanica.ro

El nu se grbeste si plece din Transilvania. Abia In octombrie ajunge el cu moldov eanul" Tolnay la Praga. La a doua sa venire in Transilvania, el nu-1 mai giseste pe Carrillo, care plecase spre Praga la 2 august, dup prima faz 1 a asa-zisei co nspiratii. Acum persoana cea mai influenti pe Magi. Sigismund era $tefan Josica, numit cancelar dupi lichidarea lui Kowlcs6czy. Sint unele indicii c in acest mom ent Giovanni lucra mini In mind cu Josica. Lucrurile aveau s se complice ins prin aprilie-mai 1595. Apar o serie de Indoieli in legituri cu actiunile lui Giovanni de'Marini Poli, z is si Giva. and a colindat in 1594 prin Moldova si Transilvania, nu s-a artat pre a gribit si treac si In Tara Romlneasci. De altminteri In scrisorile sale de acre ditare intocmite dup informatiile sale, el indicase ca domn al Tirii Romnesti pe p retendentul pentru care se ostenise si el la Venetia, adici $tefan Bogdan Surdul . and a coborit de la Alba Iulia la Brasov, prin iulie, el nu se glrudea nicidec um s treaci In Tara Romaneasci, ci doar In Moldova, dup cum spune insu.si (Hurmuza ki, III/1, p. 201). Totusi apoi vorbeste de intilnirea sa cu trimisul lui Mihai Viteazul In Transilvania care ill cherna in Tara Ins dupa ce s-au dat pe fa; d un ele traddri nu s-a mai incumetat s meargi nici el i nici Comuleo, &pi cum a artat prin scrisoarea din 13 iulie din Moldova prin Romaneasc. mijlocirea reverendului pirinte Alfonso! Aici cronologia pare cam Inctircati. Ca rrillo, plecat de la Alba Julia la 18 iulie, a fost retinut de conspiratori" la Beclean etc. si apoi a prsit Chioarul la 2 e.ugust. In iraportul lui Comuleo nu se vorbeste de tricliri, ci de o neincredere in domnul Trii Romnesti, socotit tprin situatia sa prea dependent de turci. Este fi fost inventate ulterior de Giva pentru a explica lipsa de interes fati de Tar a Romaneasci In 1594, in contrast cu zelul clocotitor pentru aceeasi tari In 159 5. In adevir In ianuarie 1595, el vine in Transilvania, unde l gseste pe Sigismund la Brasov. Este primit de acesta in audienti la Alba Julia, cu care prilej Ince pe o adevirat campanie de denigrare a domnilor din Tara RomAneasci g din Moldova, si indeamni pe principele Transilvaniei s ja el lucrurile In mini. De ast dat Giva omul iui Josica, este autorul planului de acaparare a tirilor romane. Lucrul re iese ciar din raporprobabil c acele tridiri" el tul din 10 aprilie 1595. Inlocuirea lui Aron e pregitit de Mihai Tolnay, in unire cu $tefan Rizvan i cu cancelarul. Giva nu mai vrea si meargi In Moldova, socotinduse in nesigurant la acel tiran" pe care 21 acuzi de informarea turcilor, de trdare a crestinilor etc., i cere si i se dea scrisori de liberi trecere in Tara Romine asci, la Mihai Viteazul, la care trebuia si fie trimis Ioan de Pojon. Dar nu mai poate fi vorba citusi de putin de a rispunde la chemarea domnului Trii Romnesti, amintiti mai sus, inainte de 13 iulie 1594, ci auzind c ar fi semne de riscoali impotriva ungurilor, Giva vrea s a jung cit clack' mai curind pentru a pescui n ap tulbure, sau cum se exprimi cu sole mnitate s-ar produce vreo schimbare, s fiu acolo In acea %ark* ca servitor al imp iratului i cu scrisorile sale pentru a mentine moralul i linistea poporului". Ac easti liniste ar fi fost pare-se amenintati de un climat de rizvritire Impotriva nngurilor pe care cei din Tara R omaneasci erau gata si-i taie n buciti pIni In 20 de zile! Aceasti veste fusese a dusi in grabi de un alugir franciscan in urma destinuirii pe care i-o ficuse un b

oier din divanul domnesc! Este zvonul pe care II comunici drept realitate Simon Genga fratelui si u in Italia, 235 www.dacoromanica.ro

p pe care 11 invoc' anumivi comandanti unguri din Tara RomAneascI pentru a justifica nepart iciparea lor la acviunile domnului contra tatarilor. Pentru Giva acest zvon era o arma cu cloui taisuri care putea fi intoars la nevoie contra cancelarului, aratin d a din zauza masurilor sale nesabuite Tara Romneasca este gata s se ridice impotriva abuz urilor ostasilor strini care o trateaza ca pe o ar cucerita. Dar mai era un motiv pentru c are Giva trebuia sa ajung. in Tara Romaneasca, anume s yina legatura cu diversi in forrnatori plativi pentru a da stiri despre situavia din imperiul turcesc. Giva se plinge Insa c unii slut nemulvumivi cu tit poate plteasca. Ar fi avut nevoie de mai multi bani Probabil a din aceste tranzactii tragea un profit si agentul imp erial. O privire asupra rapoartelor lui Giva din 1594, precum i asupra celor din 10 si 28 aprilie si din august 1595 ne ofera unele surprize. In rapoartele din 10 si 28 aprilie aflam un rechizitoriu contra lui Aron, un climat de neincredere la adresa domnilor romani in general si in sfirsit uncle insinuari referitoare la gindurile ascunse ale lui Josica Cu privire la domnia varilor romnesti. In cel din august, acuzarea este indreptata Impotriva lui Carrillo ca si a lui Josica, si este denuntat complotul impotriva lui Aron, declarat acum devotat crestinilo r, victima a staruintei sale In credinva sa fata de imparat. Toate insinuarile d in raportul din 10 aprilie dispar. Ba unele argumente folosite mai inainte impot riva lui Aron de pilda faptul ca s-ar afla in afar un numr de 8 000 (!) de pribegi care trebuiau readusi cu binele in vara sint intoarse, acum sub alt forma', Impo triva lui Stefan Razvan si a complicilor sai. De asta data este vorba numai de 3 0 de mari boieri. Nu se mai preconizeaza preluarea de catre principe a funcviei domnilor romni, ci dimpotriv se pune accentul pe abuzul strigator savirsit Impotri va drepturilor celor mai sfinte ale varilor romnesti, si pe nemulvumirea profund' a boierilor lui Mihai Viteazul silivi s incuviinveze, impotriva voinvei lor, capi tolele, ce le fusesera impuse. Este drept c raportul din august este redactat dupl interventia polonilor in Moldova. Pare d eci normal ca s ofere o optic mult schirnbat. Dar faptele insesi stilt schimbate di ametral. Asadar, vor trebui controlate cu cea mai mare atenvie toate afirmaviile lui Giva , inainte de a putea fi acceptate. Asupra lui Giva judecata lui Speciano pare ap roape de adevar. Este un om potente di lingua" care trebuie imbunat i indulcit, magulindu-i vanitatea i interesul. Intotdeauna gata sali manifeste zelul, denunv ind abaten sau tradri, el denunva torenvial ba tradarea de la Gyor, ba gindurile de razvratire ale poporului din Tara Rom'aneasca impotriva ostasilor lui Sigismu nd, ba nesinceritatea domniilor romni, ba perfidia senatorilor din Transilvania e tc. Dac simpla comparavie a rapoartelor sale scoate la lumina manevrele sale in l egatura cu acapararea vrilor romane de catre Sigismund in apriliemai 1595, demons travia va fi mai putin usoara pentru alte intervenvii din alte momente. Se obser va c importanva pe care si-o &Idea Giva in Transilvania, Moldova sau Tara Rominea sca nu corespundea cu atenvia lirnitata de care se bucura la ministri imperiali. Ofertele lui de a expune imparatului dovezile trdrii de la Gyar nu afl nici un ecou . Abia mai tirziu, cu prilejul procesului lui Josica (august 1598), va reusi cu perseverenva s-si atinga velul. Dar (In 1594 si 1595) la Alba Iulia, indemnurile sale erau soc otite a veni chiar din partea imparatului sau in once caz erau folosite in sensu l acesta, de catre Josica 236 www.dacoromanica.ro

Carrillo. Ce sens a avut complicitatea sa cu cancelarul, schimbatk apoi in dusmk nij cca mai cruntk nu e greu de ghicit. El a fost folosit pentru a-1 convinge pe Sigismund si totodat. a-1 Incondeia pe Aron fat de imperiali, dar nu i s-a fkcut pesemene i lui parte din prada impairtit intre complici. Retinerea lui in Transil vania pink dup. intocmirea capitolelor" privitoare la Tara Romneasck si oprirea lu i de a insoti pe delegatii din Tara Romneasck la reintoarcerea lor au tulburat pl anurile sale de a intra in legtur cu fosti pretendenti la domnie, ckrora le si tr imisese promisiuni si imbieri s treack in tabkra crestink (vezi Hurmuzaki, XII, p . 36, unde e vorba de Mihnea Turcitul si de Bogdan) sau eventual cu altii care s -ar mai fi putut ivi, sau in cazul cel mai rku cu domnul insusi. Concedierea sa prin scrisoarea redactatk de mina lui Sigismund la 9 iunie, dupk zece zile de la borioase incerckri de a intocmi o ciorn potrivitk, a constituit desigur o lovitur k, de care se va rkzbuna in august 1598. Dar ce rol a jucat el pe ling boierii lu i Mihai Viteazul, delegati la Alba Iulia? Acestia au protestat in fata lui pentr u conditiile impuse de Sigismund. El Insusi apune ea' el a fost acela care i-a i ndemnat sk incuviinteze capitolele, speranta c. Impkratul autoritate suprem. nu va mentine o incuviintare dat in mod fortat. Dar poate nu spune totul. In hirtiile lui Giva se afli +iota liste de mari boieri piminteni si din Tara Romaneasea- si din Moldova. Nu s-a observat pin acum ck lista magnalilor " p5minteni din Tara RomAneasck se suprapune aproape perfect cu lista delegatilo r trimisi de Mihai Viteazul in Tramilvania. Cunoscind fobia lui Giva fatk de boi erii greci, nu este exclus ca el sk fi fost inspiratorul clauzei prevzind exclude rea grecilor din divan si din dregktoriile mai insemnate. Peste doi ani Giva reapare la Alba Iulia. De ast dat rapoartele sale s'int adresat e direct impratului. La 31 iunie 1597 11 informeazk' din Alba Iulia despre pregtir ile turcilor ttarilor, avind grig s foloseasck curierii lui Teuffenbach si nu staf etele din Transilvania. Despre tAtari sper sk aib vesti sigure de la Ieremia Movil. Stirile pe care le scria in trecut Mihai Voievod principelui (Sigismund) cum ck voievodul Ieremia a incheiat o intelegere cu turcii ca ai vink impreun cu tktarii asupra principelui si a lui Mihai Voievod nu se adcveresc, ci dimpotriv se binuieste ck doar din rkutate i pentru scopuri proprii se dkdeau aceste stiri, socotindu-se dimpotrivk ck ceilalti vor sk-1 tul bure pe Ieremia (travalar a Hieremia Waivoda), dui:a cum se poate intelege din m ultele argumente valabile (degni ragioni) scrise In ultimele rapoarte ... A fost trimis spre Tara RomAneasci numai ckpitanul Moise Szekely, cred c are soldatii < tocmiti> In numele maiestktii voastre, si Mihai Voievod se pregkteste i i nkimest e ostasi tusk pink' acuma nu se stie clack impotriva turcilor, sau pentru a-1 at aca pe Ieremia!". Avem alci un exemplu tipic al utilizrii din partea domnului Mol dovei a tuturor agentilor posibili pentru pregti trecerea n tabkra adversk atunci

cind ea s-ar impune de la sine. In decembrie 1595 dup tragerea in teapk a lui $te fan Rkzvan a folosit pe raguzanul Paolo Georgi care il insotise pe acesta in Mol dova si fusese luat prizorder, trimitindu-1 drept sol al sku in Transilvania cu oferte de Intelegere. and vine apoi Bocskay pentru a trata slobozirea prizonieri lor e primit in modul cel mai mkgulitor. E utilizat pink i Arsengo, vicarial epi scopiei catolice din Moldova, trimis la Roma pentru a cuta ai stabileasck o legturk cu papa 6 cu Li ga crestink. Bogtia vestit a lui Ieremia oferea argumente foarte convingktoare, ma i ales In 237 www.dacoromanica.ro

absenta altor posibiliati de actiune. Cci o dat mai mult i se refuza lui Giva trec erea in Tara Romlneasc. In octombrie 1597 el reuseste in sfirsit s ajung In Tara Romaneasea ', Intr-un moment in care Sigismund se hotrise s-1 lipseasci pe domn si de subsidiile pecuniare trim ise de imparat, si de cele militare venite din Transilvania. Ina' de la inceput Giva adopt o atitudine diametral opus celei din luna iunie cu privire la Ieremia M ovil. Acum el expune cu claritate punctul de vedere al domnului Trii Romnesti. Prez enta lui Ieremia In Moldova constituie o primejdie permanent pentru once actiune pe care ar Intreprinde-o Mihai Viteazul contra turcilor. Este adevrat el agentul habsburgic are grij s-si rezerve posibilitatea unei baten i In retragere. El nu a pitruns luck' tot &dui domnului 5i nici oa tea acestuia nu a vzut-o 'Inca. Dar dup aceste prudente rezerve generale, el In fltiseaz pe rind cu toat convingerea punctele cele mai tndrznete ale planului lui M ihai: intelegerea aparent cu turcii, alungarea lui Ieremia cu ingIduinta acestora , ca etape premergatoare ale unei actiuni masive peste Dunre. Struie asupra legturi lor acestuia cu crestinii din Peninsula Balcanic.. Asteapt venirea unui emisar al mitropolitului d e Tirnovo Rally ca AA duel cu el la imprat, pe care 11 va informa personal de intreaga situ atie de la Dunre. Totodat iii va arta marea nevoie de bani a lu Mihai pentru plata l efurilor mercenarilor si. Pot fi observate diferite faze In sirul rapoartelor pri vitoare la Tara Romneasci indreptate spre imparat. Intr-o primi fazi agentul habsburgic reuseste s se trans forme Inn- un fel de purttor de cuvint al domnului, transmittnd cererile si dorin tele acestuia. Cu cit sincer dezinteresaxe o face, ramine de vizut. In acelasi tim p, el caut si arate clt de necesare situ Indemnuri/e sale catre domn ca s nu dea u itrii planul unei aciuni rzboinice In Balcani. Este o transforma mandatul Eau limitat intr-o misiune permanent, Incercare de a a sumind un rol de intermediar necesar. Pentru domn important era si poati folosi aceast cale pentru a striga nevoia imperioas de bani pentru plata cazacilor, luind u-1 de cheza; pe agentul habsburgic martor al zbuciumului siu. Aceast faz1 se inc heie cu plecarea lui Gira la 16 martie spre Praga. Urma ca de acum incolo Mihai s ja contact direct Cu cornisarii imperiali asteptati in Transilvania. In drum in s Giva s-a Incrucisat cu comisarii imperiali trimisi la Alba Julia pentru definit ivarea renuntrii lui Sigismund 6 preluarea cIrmuirii Transilvaniei. Primul comisa r, doctorul Pezzen, patronul si ocrotitorul lui Giva, 1-a retinut In Transilvani a, recomandindu-1 arhiducelui Maximilian, care ar fi urmat s 1 plteasc de atunci In colo. Recomandatia scris ulterior din Viena poart data de 10 iulie. La 12 august, cum si In ce calitate nu ;tim, Giva este de fat la primirea solului lui Mihai la Praga. 0 a doua faz corespuncle cu procesul lui Josica, In care Giva vine ca acuz ator si regizor al Intregii proceduri (vezi Hurmuzaki, XII, pp. 382-385 si Veres s, Documente, V, pp. 182-187, textul procesului-verbal al judeatii, Cu acuzrile a duse de Giva si unele concluzii intercalate de presedintele comisiei de judecat, Mihai Szekely, comandantul cettii Satu Mare). 0 parte din capetele de acuzare slu t cele cuprinse In raportul sti din august 1595 cu privire la complotul care a du s la capturarea si Inlturarea lui Aron (23 aprilie/2 mai 1595) la care se adaugl si oprirea trecerii lui Giva in Tara Romneasck. Nu slur 231 www.dacoromanica.ro

uitate nici invinuirile de otrvire a lui Aron din porunca lui Josica, de uneltiri contra cesiunii Transilvaniei habsburgilor si de incercgri de fug din inchisoare. In cur sul procesului, Giva foloseste i unele informatii atribuite lui Mihai Viteazul. Nu e vorba de depozitii sau declaratii fcute de domn In vederea procesului, cci po rnirea procedurii a fost hotrtt de urgen t la Praga in ziva de 13 august si judecata s-a ;inut la Satu Mare intre 27 si 31 august. La 27 august, Give aflindu-se la Satu Mare ti scrie domnului d espre modul cum a fost primit de Imp'arat la Praga solul lui Mihai, grecul Hector Vorsi, aclu gind Am plecat pentru Indeplinirea une i slujbe grele (ardua) a maiesttii sale, c are odat terminat sint sigur c domnia voastr5. ilustrisim se va bucura i odat cu ea t oti cei mai cu credint fat de maiestatea cezaree!" Asadar, nu poate fi vorba de o adevrat mrturie a lui Mihai Viteazul in procesul lui Josica, despre care domnul nici nu avea stiintb. ", ci mai degrabl de invocarea unor frInturi de spuse Intimplatoare ale domnului i potrivite ulterior de ingeniosul raguzan dup cele prinse de el In cursul inter valului de la 16 octombrie 1597 pin5. la 16 rnartie 1598, cincl 1-a insotit prin tar, adic dintr-o vreme and nu putea fi prevazuat arestarea cancelarului, produs c u totul pe neasteptate la 4 aprilie 1598. De altminteri i punctele privitoare la Mihai Viteazul In procesul-verbal de la Satu Mare nu sint legate intre ele intr -un mod coerent g logic. Sint mentionate mai trail manevrele lui Josica pentru a -1 indeprta din domnie pe domnul Trii Rominesti, asa cum a reusit sa-1 inlture pe A ron al Moldovei. Portiunea din text care se refer la aceast chestiune apare sub fo rma unei interpelri a lui Mihai Szekely, presedintele comisiei de judecat, care re zumi in stilul su caracteristic cele expuse la acel punct i trage i concluziile pe care le socoteste necesare. Dup ce a arItat pe larg rolul cancelarwlui In lich idarea lui Aron vocl se adaug: Si tot cu asemenea viclesuguri a vrut s purcead Josic a i cu Mihai voievodul, folosind ca phis pe nuntiul papal (per informationem pap ae nuntii) si pe un alugr Francesco, care a fost confesorul transilvanului. Ins Mi hai Voievodul care era mal istet ca Josica a bgat de seam, i deci a Indulcit pe tr imisul papal si pe alti domni cu bani i cu alte daruri, Inch a trebuit ca a.cela s se lase de cele puse la cale". Aici sint confundate probabil doug chestiuni de osebite: a) manevra Incercat pe baza philor c5.1ugrului ,,Francesco i a nuntiului (?) i b) practica abuziv de a se pretinde plocoane scumpe care ar fi fost imprtite intre Josica si nuntiul Visconti. Dar, In privinta manevrei nuntiului si a confesorului, trebuie observat faptul consem nat ln corespoadenta nuntiului ea" la primul prilej acesta a incercat sg obtin re chemarea in Italia si apituirea in statul venetian a cllugrului Francesco, pe car e 11 socotea indezirabil la Alba Julia pe lIng5. Sigismund. Asadar, nu poate fi vorba de o manevr combinat Intre ei. Este mai probabil c acel franciscan era o crea tur a cancelarului. Acesta, pin la venirea urmeze exemplul, nedindu-se iezuitului Carrillo in 1594, 11 Indemna pe principe mina unui duhovnic anume, ci folosind l a Intirnplare cind ar fi nevoie serviciile vreunui clugr franciscan. Absenta prelungit. a lui Carrillo a putut s-i ofere prilejul unei noi Incercri In sensul acesta. S fie cumva vorba de dota phi deosebite i chiar din momenta deosebite? Giovanni de'Marini Poli mentioneaz la 28 aprilie 1595 sosirea recent, In mace( grab, la Alba Iulia, a unui franciscan venit s comunice vestea de zvluit dee in -bojtst din divanul TIrii Romlnesti c locuitorii stilt hotiriti s se ridice ismlnkel'a_reasc-ki(pq g3, www.dacoromanica.ro

ostasii unguri pmn in 20 de zile dui principele (Sigismund) nu va pune capt samav olniciilor lor. In textul su e mentionat i domnul, dar in mod carn confuz quel voievoda che il populo chimera levarsi davanti li Ungari". Aceasti alarmi ar putea cores punde la Ora fratelui Francesco. Dar ea nu are nici o legituri cu nuntiul care n u ajunge la Alba Iulia deck la 16 mai! A doua mentiune a lui Mihai in procesul-verbal este si ea introd us in mod artificial intr-un text consacrat exclusiv reconstituirii capturrii lui Aron. Dup./ ce se ar ati impirtirea intre complicii principali a banilor acestuia, si se arninteste d e pedeapsa divini care i-a ajuns pe cei mai multi in Moldova, se adaug destul de abrupt: 5i asa spune i Mihai Voievod ci a vizut cu ochii si cum vistierul Caloghe ra i-a dat lui Josica zece mii de ducati bani gata cu conditia si-i fac51 parte i trimisului papal, si c5. si Dan vistierul [din Tara Romneasci, acelasi care dov edindu-se necredincios lui Mihai in 1596 a fugit In Moldova] ar fi dat trimisulu i papal o subi de samur Impreuni cu o ak blan, numai ca potriveasci si fie toate b une cu Josica, intrucit ei Sint Impreuni lntr-un end (dieweil sie mit einander g ar wol eins sind). Precum se vede slut invocate in mod confuz fapte care se refe ri la alte momente decit cel al capturirii lui Aron. Mihai Viteazul nu a putut v edea cu ochii inminarea acelor bani cleat in cursul campaniei din Tara Romneasci, 4i In momentul acela dregitoria de vistier e lui Caloghera ajunsese pur tnomina li prin inlrurarea lu $tefan Itizvan din Moldova. Informatia relativi la gestul oa recum similar al vistierului Dan fati de nuntiu este adusi numai pentru a sublin ia reciprocitatea dintre nuntiu si cancelar. Caloghera 11 mituieste pe nuntiu pr in Josica, iar Dan pe Josica prin nuntiu. $i aceast parte a frazei e data In mod dubitativ: und soli der Dan Wistier verehrt haben. In sfirsit, ultimele afirmati i atribuite lui Mihai cu privire la o eventuali conlucrare cu Josica, clack' ace sta ar fi ales voievcxl al Transilvaniei, sin; evident, niste rstilmiciri destul de primejdioase, avind de scop a-1 dove& pe acuzat de uneltiri vinovate, chiar c u riscul de a-1 compromite si pe domn. Astfel, e amintit i chiar subliniat prieten ia manifestati de cancelar domnului cu care trebuia O. se si tricuscreasci pentr u a cistiga sprijinul siu chid va fi ales Josica voievod al Transilvaniei. Urmea zi o frazi intercalati de Mihai Szekely, al cirui stil e uor de recunoscut, cum e l degeaba a Incercat ispiteasa pe domn la el In Tara Itomlneasci i asemenea vipri ndi cu Josica clesuguri, cici nu i-a mers, intrucit acesta a fost mai istet deci t Josica, si este un servitor credincios al impiratului. Dar destul de curios du pi aceast apreciere finali a presedintelui comisiei de judecati se pot citi ultim ele cloui declaratii" atribuite lui Mihai, care se contrazic intre ele si pe car e a tinut probabil Giva s le consemneze in procesul-verbal al judecitii. Este lim pede ci domnul nu avea nici un interes si pomeneasci de propuneri concrete care i s-ar fi ficut ca si se impotriveasci eventual arhiducelui Maximilian de dragul lui Josica, i nici nu este verosimil ca el si fi discutat aceasti chestiune cu agentuI habsburgic cu citeva luni sau chiar sptmni inainte de prbusirea cu totul nea steptati a cancelarului atotputernic. Asadar va trebui reconsiderat atitudinea at ribuiti lui Mihai In acel proces, pe baza pseudomirturiilor invocate de ingenios ul Giva, si care constau dintr-o nsilare arbitrark' de fapte disparate, dispuse in tr-un anumit sens, dupi o schemi proprie pentru un scop propriu. Este vrednic de observat c peste tot cancelarul este ficut 210 www.dacoromanica.ro

slngur raspunzitor de toate faptele imputate, subliniindu-se cu tot dinadinsul c principele nu le-ar fi cunoscut. Fata de acesta se pastreaza aparent, peste tot , un ton foarte respectuos. Dar tot atunci din Satu Mare Giva, scriind la 28 aug ust arhiducelui Maximilian, se dezlantuie Impotriva acestui copilandru sfrenato et fidefracto vinovat de lucruri nemaiauzite ... etc. (Hurmuzaki, XII, p. 389). OsIndirea lui Josica era In realitate un act politic menit s rup toate puntile pe care le-ar mai Ft putut folosi Sigismund, reintors pe neasteptate la Cluj la 21 august. De aceea, Giva punea un pret cleosebit pe ultimele declaratii facute de cancelar capelanului lui Mihai Szekely, comandantul cetatii Satu Mare. Se face o subtil deosebire 1ntre confesiqnea propriu-zisa, al carei secret este inviolabi l, i declaratiile din urma ale prizonierului. Textul publicat In Veress, Documen te, V, p. 187 poarta data de 1 septembrie 1598 si este intitulat in mod destul d e incorect Memoriale di quello che ha ditto Josicha cangilier a la fine et prima della sua morte Rdo Padre Marino di Gioanni (!) cappellano del Illmo signor col onello di Sacmar. Este evident ca includerea numelui lui Giva In locul acela se datoreste unei erori. Trebuie citit in continuare: al Rd0 Padre cappellano . .. etc. Numele lui Giva (Marino di Giovanni) redat de altminteri destul de incorect dupa. o Insemnare, probabil marginala, apare aici ca al persoanei care a pus sa fie 1ntocmita darea de seama care trebuia adusa sub ochii Imparatului. In pragu l mortii cancelarul declara ca el singur ar putea mentine Transilvania In pace p entru arhiducele Maximilian, urmTnd ca Sigismund s piece din tara', iar arhiduces a sa fie libera.' (de legatura casatoriei cu principele), caci acesta o uraste t are g exist teama ca Intr-o zi s n-o omoare Cu pistolul sau sa puna s fie otravita cum a mai incercat in alte rindan. Despre Sigismund spunea c dac va mai zabovi arh iducele, atunci el va face pace cu turcii, clupa gIndul lui din totdeauna. Acest e declaratii au fost facute probabil in credinta ca sentinta nu va fi executata Tnainte de a fi Intrebat imparatul cruia Ti oferea in extremis serviciile sale in tr-o ultima tentativa de a-si salva viata. In cursul procesului cancelarul indreptase acuziri grave contra nuntiului Viscon ti pe care 11 banuia probabil a fi divulgat propunerile sale relative la clrmuirea Tra nsilvaniei si la rolul pe care si-1 rezorvase. Josica declara ca nuntiul umbla dupi o cesiu ne a Transilvaniei catre papa (!) in locul cesiunii Ligacluite Habsburgilor. Ina rmat cu aceste informatii Giva denunti trdarea lui Sigismund Intr-un raport catre Maximilian, caruia Ti trimite la 28 august un adevrat plan de bataie constind Ti n atacarea lui Sigismund din trei parti deodata de catre Mihai Viteazul de catre secui care vor putea fi cistigati restituindu-li-se privilegiile rapite de Bath oresti lucru care s-ar putea trata prin mijlocirea voievodului Mihai Fi de catre oastea iroperialilor (Hurmuzaki, XII, p. 381). Dar in mod inexplicabil el crede c ar putea fi atras i Ieremia n tabara lui Maximilian. In ajun, In scrisoarea cat re Mihai, Giva ii comunicase vestile cele mai imbucuratoare: Tmparatul 11 pretui este, ti va trimite 50 de mii de talen prin negustorul Henkler de la Viena care are legaturi de afaceri cu Clujul, a pus sa-i pregateasca si careta cu 12 cai ce ruta de domn. Giva care va pleca peste trei zile spre a fi la Praga la 15 septem brie roag staruitor pe domn s implineascci neapiirat cele ce va cere aduca-torull Obser vam c despre mersul procesnlui lui Josica, aflat foarte aproape de deznoclamInt, 241 www.dacoromanica.ro

Giva nu sail nici un cuvint, dei In actul su de acuzare angajase si persoana dom nului ca martor al acuzkii. Asigurkile sale mgulitoare catre Mihai se termin cu o cerere de bani lsat pe seama aduckorului scrisorii. Totodat fluctuatiile sale privi nd bunele dispozitii ale /ui Ieremia fat de imperiali i posibilitatea unei cooperr i cu el par s indice o lips. de sinceritate evident. Dar rolul lui Giva fat de impre jurkile din Tara Romaneasc nu mai avea aceeasi important dup venirea comisarilor im periali la Tirgoviste incheierea legkurii directe dintre domn i delegatii impratului. In aceste conditi i nu mai era nevoie de intermedian. Ins lucrurile se schimb cind In locul lui Sigi smund trece cardinalul Bthory. La 4 octombrie 1599 Consiliul imperial rspunde la I ntrebrile lui Mihai Viteazul In legkur cu noua situatie, dind ca Insotitor solului trimis de domn pe Giva Cu scrisoare de acreditare si mesaje verbale (Hurmuzaki, III/1, p. 337, 111/2, p. 328). Giva reapare indat dupa victoria lui Mihai contra cardinalului. Este insrcinat de impkat duc o sum de bani. La 5 noiembrie 1599 scri e din Casovia vestile aflate de la preotul Stan, omul de incredere al domnului, trimis de acesta ca s." cear banii pentru plata a 300 de cazaci. Giva se va duce I n persoang s-i duck' domnului la Alba Iulia. Urmeaz o dare de seam a dialogului ace stuia cu cardinalul, inaintea luptei, a efectivelor dup informatiile preotului St an, in sfirsit a calomniilor lui Basta In unire cu Malaspina pe care 11 apostrof eaz.1 sever domnul. Giva garanteaza pentru domn! Dar intr-o scrisoare din decemb rie 1599 ce pare a fi scris de el (ibidem, p. 526) incep s se iveasc semne de nesin ceritate. Intr-o alta neindoioas din 22 decembrie (ibidem, 551), In aparent Loarte favorabil, adresat lui Mihai Szekely la Satu Mare, apar niste sublinieri ale afir matiilor celor mai pozitive, iar pe margine este repetat insemnarea nota, nota, n ota i acolo unde se declar c domnul abia asteapt sosirea comisarului Pezzen pentru a -i preda Transilvania se poate citi explicarea Nota, cosa mai pensata realmente, adicl infirmarea hotrtt a declaratiei din textul scrisorii. La aceeasi dat scria a celasi Giva lui Pezzen (Hurmuzaki, III/1, p. 394) ci e nevoie urgent de comisan, cHci nobilii s-au sturat foarte curind de aceast stlpinire. In jurul voievodului si nt destui oameni ri tare cauti s5.-1 indeprteze de slujba datorat impratului i s: tre zeasa nemultumirea In sufletul lui dintre acestia sint mai ales cei ce au fost c a soli la curtea imperial Mihalcea si vistierul Stoica). Numai arhiepiscopul de Tirnovo (Dionisie Rally) se strIcluie pentru imprat. Gi% a nu stie cum s"-1 conving5: s persevereze pe aceastH cale. I-a figcluit lui Rally b unzivoinva Implratului. Domnul 11 va trimite pe Rally In solie la pap si la regel e Spaniei, i la imprat pentru a trata despre cHstoria fiului ski si va merge si Giva cu el. E l sper c voievodul e impotriva unor indemnuri rele, dar ruvoitorii au toat pusatuias c till. Rally i-a destlinuit a a venit la Mihai un dotor Isepo frantinta cese car e fusese i pe la Sigismund cu o scrisoare de la regele Frantei (Henric al IV-lea ), indemnindu-1 contra Casei de Austria. Se afl un sol moldovean la Mihai ar fi v orba precum de o logodn a fiului acestuia cu o flick a lui Ieremia etc. Si tot in aceeasi zi, Il pune Giva pe Rally si scrie g el lui Pezzen. Acesta dup l ce declarl el 11 indeamn pe Mihai pentru imprat si c acesta arde de zel pentru Ca sa die Austria si abia asteapti venirea comisarilor pentru a se putea apuca de rz boiul cu. 242 www.dacoromanica.ro

turcii, adaugi ci el ndrizneste s scrie. i-a scris, pentru ca ie decit ei in jurul

ar avea de comunicat multe lucruri tainice lui Pezzen. Nu I Sk nu spunk lui Mihalcea i vistierului Stoica cumva ci Rally acesti oameni (la gente) stilt foarte geloi, si nu vor si f domnului,

Rally ti va desainui secretul doar lui iute Pezzen. 1i va arIta scrisorile (?). Sa vinI Cind scrie impOratul lui Mihai, s-i scrie cit mai dulce si va avea cistig de cauz a. Impkatul clack' ar vrea s caute oricit nu va gsi un altul cum e Mihai Voievodul fidelissimo e sincerissimo. Tot atunci scrie Rally si impratului in acelasi sens , invocind oarecum recomandarea lui Giva i dindu-i-o si el pe a sa. Tot de pe at unci trebuie si fie scrisoarea clue imprat a lui Paolo Georgi, recomandindu-1 pe Rally si cerind pentru el mici daruri i Incredintarea lui grijii comisarilor din Transilvania (Hurmuzaki, XII, p. 565). Si acuma Giva joacI un joc dublu pe care 11 pktrunde intrucitva bnuitorul acritul comisar David Ungnad, cu toate dovezile de zel aparent ale raguzanului. La 21 februarie 1600 Giva comunica comisarilor (recte Ungnad) ck Mihai trateaz1 cu turcii ca s6.-1 pun pe cumnatul sOu (?) In Mo ldova. Acest lucru i-a fost impOrtisit In mare tain5 de citre domn! TotodatO dom nul i-a spus cl Andrei Taranowski nu a venit in Transilvania pentru tr'eburi par ticulare, cum pretinde acesta, ci publice. I-a si arItat unele scrisori ale rege lui Poloniei, dar nu i-a destinuit scopul venirii acestuia! La 24 februarie, trei zile dupk aceea, Giva pleca spre impkat Cu o scrisoare de acreditare a lui Miha i, spre marele nOduf al lui Ungnad care se duce s-1 iscodewc pe Dionisie Rally, bo lnav de podagr, de la care afl, intre altele, o stire pe care o pstrase Giva pentru sine. Domnul pregpotentati crestini, teste o scrisoare pe care o va incredinta lui Rally s o duci la Roma papii i celo rlalti i in care povestind tot ce a flcut contra turcilor se plinge de putinul a jutor obtinut de la imprat, i recurge la arbitrajul papii intre el si ImpOrat pen tru rezolvarea cererilor sale. Giovanni a stiut de aceast scrisoare, pe care i-a comunicat-o acesta In limba croael (Also hatts der Marini inn crobatisch Sprah v on im gehrt). Dar nu a gasit cu cale s-i informeze si pe comisan. Pesemne c vrea sl comunice acest fapt direct impratului! Dar pentru mai multO siguranti comisarii (Ungnad) ii comunic i acest lucru. De altfel acest om cumsecade (der guet Man, cu o nuanti de oarecare desconsiderare ca in formula corespunzItoare francezI: ce brave homme) a ajuns mult prea asiduu (gar zu gemein worden) pe lingk domn, a mincat la curte (drin) aproape zilnic (i n afari de postul de acuma), a ascuns (?) [ist fiberweint worden, poate: berweist " Intrucit forma din text nu se afl: in dictionare, i nici nu ar corespunde sensu l ei probabil cu contextul] adesea faptul c tocmai a fost de a petrecut cu el, si poate i-a i infltisat ce e negru drept alb, asa cum I-a i convins acuma s-i dea o scrisoare de acreditare cOtre maiestatea voastr spre a trata lucruri mari desi dupO cite ne-a raportat Napragy [cancelarul Transilvaniei] este vorba doar de o chitanti pentru suma de 25 000 d e taleri ..." De altminteri cind face Giva pe tlmaciul pentru comisan, el nu red intoc

mai si el in tain secretarului imp'ratului loan Thoractuninus citeva puncte in legitur eu venirea iminent a unor cm* la Alba Iulia, si cu unele declaratii ale lui Taran owski etc. giseste Cu cale ca din cele cinci puncte enuntate, punctul trei si gls uiasci astfel: Pentru anuspusele lor, spre a nu-1 minia pe domn! (Hurmuzaki, XII, pp. 730-731). In acelas i timp, i pentru alte motive, acelasi cancelar Napragy denuntind 243 www.dacoromanica.ro

mite motive nu mai trebuie ca Ioannes Marinus' s fie trirnis de la Curtea (imperi ala) aici la domnul voievodl (Ibidem, P. 723). Dar Ioannes Marinus nestiind nimi c din toate acestea se opreste la 18 martie pentru o zi la Casovia, unde nu-1 vo rbeste de bine pe valah, si nici pe sfetnicii acestuia: vistierul Stoica fiind d eclarat un diavol impotriva impratului etc. Nicolae Rossi, ciracul lui Basta, are grij sk comunice toate acest ea doctorului Pezzen. Urrnindu-si drumul spre Praga Giva se opreste la Tyrnavia (azi in KS. Cehoslovac) unde se tnttlneste la 1 aprilie 1600 cu vechiul su cunoscut si prieten, banul Mi halcea, care se Intorcea de la Praga, cu care st de vorbi o sear intreagI bind vin si mincind castane. Lovit probabil de darnbla, moare In acest oras, doctorul Pe zzen avind grij s rspIndeascI peste tot acuzatia c ar fi fost otrvit de Mihalceal Giovanni de'Marini Poli a lsat un material extrem de bogat care a fost folosit ce rcettorii evenimentelor din Transilvania, Moldova si Tara Romaneasc din anii 15941600, fr a mai vorbi aici de toat corespondenta din faza anterioar avind drept punct central procesul contra lui Petru Schiopul. De aceea, trimitem in mod general l a N. Iorga, Contriburiuni la istoria Munteniei, in Anal. Acad. Rom.% Mem. sect. ist., seria a III-a, t. XVIII, 1896 pentru anii 1587-1598, iar pentru faza urrnto are acelasi, Istoria Romanilor, vol. V, Istoria lui Mihai Viteazul... I. Sirbu, Istoria lui Mihai Voda Viteazul, Bucuresti, 1904, P. P. Panaitescu, Mihai Viteaz ul Bucuresti, 1936, Emil Turdeanu in Trois mmoires... etc. Sadi Ionescu in Biblio grafia aliitorilor striiini (pp. 76-77). de toti istoricii si www.dacoromanica.ro

RELATIE DIN MOLDOVA, TARA ROMANEASCA $1 TRANSILVANIAL s fir fit 1594 [Dupl plecarea sa de la Curtea Imperial a scris din Cracovia Jaroslav si. Liov]. ... Ajuns 'in Moldova, am inatisat ... domnului acestei OH, Aron Voievodul scris orile si patentele Maiesttii Voastre, pe care le-a primit cu toat cinstea, gata la indemnurile si poruncile Maiesttii Voastre si dup lungi pertractri si discutii s-a oferit <s intre> in credinta si slujba necurmat a Maiesttii Voastre si am incheiat o lig si aliant sub aripa Maiestltii Voastre. p. 200 Ne-am mai inteles ,s oprim calea tatarilor punind s: aduc ajutoare de la cazacii pe care maiestatea voastr i-a tocmit s: slujeasc in solda sa, si de asemenea de la ungurii din Transilvania, totodat 1-am hotrit s: oprease expedi erea tributului ce trebuia s5.-1 trimia turcului. Si am lncheiat intelegerea 1 Traducerea s-a ficut dupa textul italian al raportului catre tnapratul Rudolf p ublicat In Hurmuzaki, III/1, pp. 200-206. 245 www.dacoromanica.ro

p 201 Cu cazacii j Cu sus-zisul Aron Vod. prin mijlocirea prea reverendului Legat // apostolic2, ca acei cazaci s fie Intotdeauna gata si pregtiti a veni In ajutorul a cestui voievod pentru a lnchide calea etarilor si ca acest domn Aron Vocli s le de a pe fiecare lun trei mii de talen i tain3 pe care l-a hrana lor, i acesti cazaci erau adunati cam la 8 000 <de oameni>. Si apoi <clnd a fost> la nevoie, la trec erea ttarilor nu s-a avut nici un ajutor de la acesti cazaci, si am aflat din loc sigur c acest lucru s-a fcut din lucrtura marelu i cancelar al Poloniei4 care a dat acea porunc, i vrInd s m. resc am fost s m ntllnes c cu cazacii, i lntreblnd pe un hatman al cazacilor numit Michossenski, Hatman Z aporojean, precum si pe Stanislav Clomi-a spus c. adunase 8 000 de cazaci si cum nu li s-a pltit nici o pizchi5 leaf (doar c. domnul Aron le-a trimis tainul) si cum ei nu pot s triase fr a fi plt4i s-au tutors la casele lor. Dar el nu stia sigur de c e au plecat, sau pentru el nu li s-a pltit, sau <cumva> din porunca marelui cance lar [A scris despre acestea Impratului folosind numele Legatului (Comuleo), dar s crisorile au fost deschise de cpitanul din Camenita numit Potocki ...] Si apoi am plecat in Transilvania dup sfatul domnului Aron s caut ajutoare de la acel princi pe pentru a Inchide calea ttarilor. $i ajuns n Transilvania am inftisat scrisorile Maiesttii Voastre principelui Sigismund si am avut o lung Intrevedere cu el. Mi-a dat toat crezarea In numele maiestAii voastre, fr a primi scrisoarea din cauza deo sebirii de titlu <ce i se dedea>6, dar m-a ascultat cu toat deferenta i s-a artat gata la poruncile Maiesttii Voastre oferindu-si serviciile pin la moarte. ... Cu acest Principe in plin Senat7 ne-am triteles <ca s dea> zece mii de unguri In ajutorul lui Aron vod ca s Inchid calea ttarilor, i s fie trimisa oastea din comi tatul secuilor la gran4a Moldovei i <totodat si> cpitanul Pancratiu Senniey, si nu numai acest ajutor, dar a mai si distribuit armat i tn alte locuri unde prindea bine pentru a Inchide trecerea acestor ttari toate acestea le-am tratat prin prea reverendul printe Alfonso <Carrillo> si <principele le-a> fglduit Maiestvii Voastre. Principele se plIngea de zabava pentr u care &Idea vina pe senatorii si, cci el din partea lui Inc de dou luni ar fi iesit cu oastea la lupt Impotriva dusmanului, dar 2 Alessandro Comuleo. 3 mangi. Zamoyski. Pentru Klopicki vezi biografia lui Lassota i cea a lui Comuleo din volumul de fa ;. Vezi atitudinea similar raportat de Matyas Kis in februarie 1594. El pretindea i se dea titlul de serenisim principe al Transilvaniei si nu s5. i se zicg voie vodul nostru transilvan, sau macar voievodul transilvan. vecbea organizare a principatului. 246 7 Era constituit din cei 13 sau 15 senatori sau consilieri mosteniti de Sigismun d din www.dacoromanica.ro

senatorii sli se impotriveau8, ins el a hotrit s. cheme o Diet si mi-a spus s scriu Ma iest4ii Voastre c voi face In fel si chip ca acesti senatori ai mei s'-mi cedeze" i dac' ei nu vor cu binele atunci va purcede el cu ei in alt fe!, c va indeplini aevea tot ce a fgcluit maiestvii voastre, i eu cu autorizatia acestui Principe am d iscutat cu senatorii 'in numele maiestAii voastre la lungile mele expuneri ei mi -au rspuns cu rcear, de unde s-a cunoscut inselciunea i trdarea lor, si am referit ap oi totul principelui care a luat din nou de la mine scrisoarea maiesttii voastre, pentru ca s o poat arta in senat si a cpt at apoi i asentimentul senatului si al dietei din Alba Iuliag.

Poloniei la cetatea Snyatin, unde a stat atarul trei zile asteptind ce va face m arele cancelar, am scris in mare grab principelui Transilvaniei, asa cum ne fusese Invoiala si de asemenea am scris // cpitanului din Satu Mare" si generalului din Ungaria Superioar12 s fac bine s ia msuri si s se opreasc trecerea ti ilor, i ar fi putut-o face, de ar fi vrut, fiind vestiti din timp Apoi am plecat spre Moldova si am ajuns la Brasov, oras din Transilvania, aflind acolo prin stafete de ale lui Aron cum c ttarii intraser in Moldova uncle au inain tat timp de trei zile i s-au intors intr-o zi i jumtate la granita p. 202 dar totul a mers de-a-ndoaselea din cauza trdrii miselesti a senatului din Transil vania, <trdare> cunoscut maiesttii voastre si din relatarea mersului sHu <cit> si a pedepsirii trdtorilor. Si ajungind in Moldova, la Aron Vod, toate cele ce le hotrise rm au iesit pe dos si el a fost silit s trimit tributul sultanului i s se prefacH fa t de Hanul" ftarilor, daruri dindu-le gzduire <ttarilor> i indreptind ctre el (catre Han) un ambasador pe care acesta l-a amenintat <poruncindu-i> spun lui Aron Vod c a Aceste stiri auzit c. <moldovenii> sint aliati cu transilvnenii i cazacii i le-au dat trd.torii din Transilvania. De la acel ambasador trimis de Aron Vod., and s-a intors, am aflat c acel ttar avea drept cluz oameni de ai cancelarului P oloniei, cam vreo 20 de poloni i alti douzeci de la trdtorii 1; 8 Pentru aceste discutii vezi biografia lui Carrillo si Observariile relatia lui Busto. La 11 iulie. Zamoyski. critice noastre 11 Mihail Szekely, Cetatea Satu Mare ti apartinea Imparatului. 12 Cristofor Teuf fenbach cu sediul la Casovia. 12 Asa-zisii conspiratori" tiai ln august-septembri e la Cluj Gazi Ghirai. si In restul tarii. 12 Afirmatie In spiritul comunicarii lui Sigismund catre papa prin Fabio Genga. Comandantul garzii de unguri, Mihail Tolnay, trimis cu tratatul iscalit de domn la Praga, unde cunoaste oarecare popularitate ca moldovean" si se semnaleaza pri n declaratii destul de tncrezute.

247 www.dacoromanica.ro

din Transilvania si ceva boieri i greci de ai lui Petru Moldoveanull7 care au fo st 'in legsitufa' cu el In Imperiu, si mi s-a mai spus doar tntre noi acel Han a l t.tarilor trimisese cancelarului <polon> o sum5. de bani si giuvaeruri, i c sul tanul18 i trimisese <pe titari>" tntruclt am aflat acestea in urma unei confident e de la o persoan care a fost de fat5. la Constantinopol dud solul polon trata, p rin mijlocirea ambasadorului engiez2o pentru trecerea acestor t6tari. Este un in diciu foarte serios faptul c titarul a stat trei zile la granita Poloniei In fata cettii Snyatin din Podolia de sub comanda nobilului Iasloviecki pIn'a.' ce i-a v enit r'spunsul de la acest cancelar, intructt se temea s'a" intre In Polonia fa'f a' o porunca hoartt5., ca'ci se stia el Polonia este marmata, mai ales ea' acest cancelar era foarte puternic i cu o armat de 50 000 de poloni la o deprtare de pa tru leghe de armata tatarilor, asa c dae ar fi vrut s'a faca' ceva din cele fa'Odu ite cu jurmlnt Legatului Papei2' ar fi putut-o face ... S nu-1 ierte Dumnezeu pentru atttea pierden i aduse crestinst4ii. Aron Vocrai a fo st tot timpul gata de lupfi cu armata sa asteptInd ajutorul cazacilor si pe al u ngurilor din Transilvania, dar din cauza tr'5.darii acestor misei s-a intimplat asa precum am spus, Inch Aron Voc15.22 plingea de tu rbare si de durere pentru trecerea ta'tarilor. El a scris scrisori Infuriate mar elui cancelor <polon> i principelui Transilvaniei, b'nuindu-1 pe acesta, cci nu se stia c lucrul a fost fa:cut de viclenii tr'critori din senatul s'alu, asa cum s-a aflat mai apoi dud s-a dat totul pe fat'. lar Aron Voda flg'duise popoi ului s'u c va avea ajutorul cazacilor si pe al Transilvaniei ca s loveasc5. I n tkari, i locuitorii erau multumiti s asculte de domnul lor, dar and lucrurile s -au tutors altfel ei si-au luat slobozire s mearg'i la casele lor salveze copiii si sotiile, si a falmas acolo domnul Aron cu garda sa de unguri i cu curtea i sa Int5.rit tntr-un castel al Curtii23 InconjurIndu-se cu artilerie, si In jurul tntregii cet'ti a pus s se fael santuri contra ravalei cavaleriei t5.falresti. 17 Fostul domn Petru Schiopul refugiat In Tirol, Impotriva caruia Giovanni purta un proces plin de sicane, bizuindu-se si pe sprijinul lui Bartolomeu Pezzen car e trebuia sa refere asupra cauzei, si care este tocmai acel care 11 angajase pe Giovanni In slujba impratului. In rapoartele acestuia catre Pezzen el nu uit s amin teasc de procesul su, FI foloseste acum i prilejul acesta de a-1 acuza pe refugiat de uneltiri In imperiu Impreun cu acei bojen i greci nenumiti. 18 Murad al 111-lea. 12 Pentru a coopera la campania turcilor din Ungaria. 28 Edward Barton afirmaie n eserioas. lipsit de adevr. 21 Comuleo. Vezi nota biografic din care se vede ciar ca aceast afirmaie este vanni in rapoartele sale din 10 si 28 aprilie 1594. Domnul se Inchisese In Iasi. V. N. Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul I, p 248 22 De comparat aceast prezentare a atitudinii sale cu cea infvisat de acelasi Gio13 6. www.dacoromanica.ro

Si cind am ajuns in Transilvania m-am gsit cu trimisul" domnul Mihai al Trii Romnes ti, cu care am tratat indelung despre unele lucruri, <invoindu-ne> cu jurmlnt ca s vin <cineva> din partea acestui principe impreun cu prea reverendul Legat al Pap ei care avea si breva papal pentru acel Principe. De asemenea i eu le-am artat scr isori de la Maiestatea Voastr, pe care le-a cercetat cu toat cinstirea in numele p rincipelui su i ne-am Invoit cu principele Transilvaniei, cu jurmint s ias neinerzi at la lupt i s ia armele contra dusmanului Impreun cu acest principe al Trii Romnes ti i cu acel al Moldovei, i acestea s-au incheiat intre trimisul din Tara Romane ase. principele Transilvaniei cu jurmInt de a rmtne uniti si aliati cu Maiestatea V oastr i cu toat crestintatea, InrolInd 10 000 de soldati din tar i m-a intrebat // c lnd i-am putea aduce 10 000 de cazaci, c.ci principele lor ar fi multumit s-i hrnea se in tar, mcar c i-am spus c Marele duce al Moscovei25 a fgduit un numr de ostasi Ma ttii Voastre, si a rspuns totusi c. dac este cu putint s fie adusi mn vara noastr noi m fi multumiti hrnim si va vedea Maiestatea Sa ce isprav vom face pentru toat Crest intatea", dar mai apoi dup ce s-au dat pe fav unele tradri26 nici eu i nici prea rev erendul Legat al Papei nu ne-am Incumetat s mergem la acel principe al Trii Romnest i, mai ales c am aflat c el nu avea gard de unguri Indestul ca Aron Vod, c se temea ma i mult de turci si era mai mult sub p. 203 puterea lor cleat Aron Vod: el> desi el ne chema cu mari t-o Maiesttii Voastre, i de in 13 iulie din Moldova prin Printe Alfonso27. si asa pentru multe cuvinte temeinice nu am mers <la struinte cum se vede din scrisoarea sa pe care am da toate acestea v-am dat de stire prin scrisoarea mea d mijlocirea reverendului

[Vine In Moldova un ceaus pentru aprovizionarea Constantinopolului, de la care e l afl de legturile dintre tot senatul i baronii din Transilvania, precum si dintre nobilii din Ungaria Superioar cu Sinan Pasa. Li s-a fgduit un rege al Ungariei lua t din mijlocul lor. De la ceaus afl autorul scrisorii legturile cu turcii se fac p rin groff mestar campo sotola Strigonia" i altii printre care si quel senza naso " socotit vinovat si de trecerea ttarilor. Altc informatii trimise de autor In le gtur cu lucrturile28 acestea. Vrea s porneasc o actiune in peninsula Balcanic]. Viteazul, Mihai 139-141 pp. 24 Radu Buzescu Clucerul, vezi N. Iorga, 1st. lui pe ntru calitatea acestuia de trimis personal si secret al lui Mihai. Indlnirea cu Giovanni at fi avut loc tn iunie. p. 204 28 Se refera probabil la bnuielile puse In circulatie chiar de Sigismund contra a mlnduror clomnilor romni. Vezi Verres, Carrillo, I. p. 92. Dar se pare c de fapt G iovanni se cam codea la Inceput, pentru motive sii mearg In Tara Romaneasc. person ale, 27 Acesta a plecat din Alba Iulia spre Praga la 18 iulie, i dup oprirea sa d e c.tre conspiratori" a pornit din nou la 2 august. 28 II acuz de trdare si pe coma ndantul din Gyr, contele Hardegg. 249 25 Boris Godunov. www.dacoromanica.ro

dupa ce am Incheiat i supunerea lui Aron Voda in forma autentica" si 1-am hotarl t s trimita ambasadoru13 su Impreuna cu mine la Maiestatea Voastra am ajuns In Tr ansilvania, unde 1-am gasit pe principe In mare triumf bucuria de a fi Invins pe tradatorii sal care au pricinuit toate pierderile si tulburarile armatei cresti nilor, dintre care <tradatori> o parte fusese pedepsita de el dupa merite i ceal alta fusese inchisa31. Si eu 1-am indemnat i i-am pomenit de cazul acela asemana tor i cumplit clnd Maiestate nu I-a iertat pe unicul sau fiu, IndemnIndu-1 si pe el sa nu dea iertare viclenilor tradatori raspunzatori de mari pierden i pentru crestinatate, mai ales cancelarul Transilvaniei33 care are o minte destul de as cutita ca sui primejduiasca pe toti crestinii si dupa o lunga convorbire cu prin cipele // mi-a spus ca: Dumnezeu mi-a harazit sa m scap de acesti tradatori ai mei. Spuneti P. 205 din partea mea Maiestatii Sale ... cui astept sui termin treaba cu acesti tradat ori ai mei si sa pun tara pe calea cea buna i in stare de aparare pentru a fi li ber si pregatit a asculta poruncile Maiestatii Sale" ... si peste o saptamlna Ti va trimite pe ambasadorii sai Amintesc cui Tara Moldovei i Tara Romneasca <sIn t> clrmuiri absolute, Para dieta i fara consiliu, tot ce promite principole poat e sui ina, si la fel principele din Tara Romneasca. Aceste doua taxi pot sa aiba Tmpreuna 60 000 de luptatori, Moldova 25 si Tara Romneasca 35 de mii de tscernide"34 care sInt no bili din <acea> tara care nu platesc nici o dare, dar stilt Tntotdeauna datori s ui iasa la razboi pe cheltuiala lor, fara nici o plata, si Transilvania flea sa se stemtoreze cu nimic poate sui aiba 40 000 de luptatori buni i sa se uneasca cu Moldova 5i Tara Romneasca, cum sper ca se va IntImpla In curind, i ast fel s-ar taia aprovizionarea dusmanului care in fiecare an scoate din aceste provincii grne nemasurate i vite i alte alimente, si climpotriva <ele> s-ar da armatelor crestine; si In cele din urma 1-am convins pe principele Tran silvaniei in numele Maiestatii Sale sa binevoiasca s. trimita 10 000 de ostasi In Moldova si Tara Romneasca, sa se uneasca cu acei principi i sa-i [avantajele une i pofteasca sa-1 urmeze peste Dunare Impotriva dusmanului scrie Impaactiuni In P eninsula Balcanica unde populatia e cretina ratul lui Sigismund In acest sens i, clnd s-ar mica el, la fel ar face si domnii din Moldova si Tara Romneasca] " La 16 august. " Mihai Tolnay. 32 Deci a venit dup'A executiile din 30 august, si Inainte de cele tainice din 13 septembrie. 32 Filip al II-lea puntrid s fie ucis don Carlos. " Wolfgang Kovacsczy. " De citit probabil: Cerveni adial intr-o redare sud-slavI termenul de rosii Cifra dat pentru aceasa categoric este cu totul fantezist. 250 www.dacoromanica.ro

Si s nu fie nici o lndoial c poporul din Moldova si Tara Romnease nu ar asculta cumv a de principele lor35, de aceasta s. nu-si fac nici un end cci Dumnezeu a lsat ca Tr ansilvania s se uneasc cu crestinii, si ea ii vine In respect, Intruet ei se tem m ult de aceast var5., cki adesea au fost btuvi de acesti transilvneni la cererea sul tanului, deci Transilvania le porunceste tot ce vrea (?) i ei slut silivi s," asc ulte, i chiar locuitorii din aceste provincii, se roag. la Dumnezeu chiar de la s ine s vin: crestinii ca s se odihneasc sub ocrotirea Maiestvii Voastre si mai degrab s-ar mulvumi s se lupte Intr-una sub ascultarea crestinilor decIt a sta In pace sub tirania turcilor si a grecilor, m kar c.' Moldova odinioati vinea In respect si Transilvania si Polonia si pe turci , atunci end era in floare i puternia cu 100 000 de lupt.tori36 si end avea o pop ulavie fzboinie; dar dupi ce a fost seeituitI de tirania turcilor si a grecilor, po pulavia s-a risipit ... dar cum ... se vor ridica armele contra dusmanului se vo r popula mult aceste provincii pentru fertilitatea si belsugul lor, i regiunile dusmanului se vor pustii i vor [La Cluj a vzut pe niste nobili din Ungaria superi oar. Ei dau informavii rele despre Maiestatea Sa, // ziend c el nu-si plteste solda vii i el au fugit mulvi soldavi unguri din armat si din cetvi i cl Sinan este darni c cu bani, mai vltindu-se de soldavii germani care le fceau atltea pagube pe mosii vara este ruinat pe unde au trecut si care le-au mIncat toate vitele ttarii]. " AdicK de Sigismundl Urmeaz'a afirmatii tot atit de serioase. 3 Cifr mult exagera ta. p. 206 www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE DOCTORUL PEZZEN" 1595 aprilie 10, Alba Julia p. 41 [Despre incursiunile crestinilor peste Dunre. E atacat Silistra etc. A primit scri soarea Impratului si va face ce ti spline.] Pin: acuma nu am avut prilejul, cci m-a m Indoit Intotdeauna de acei voievozi si de nestatornicia lor, mai ales a lui Ar on vod, care nu a Incetat nici azi. Toate stirile care veneau despre el s-au dove dit contrare <adevrului>. Altqa sa era nernulumit i foarte mIniat din cauza diverse lor <sale> minciuni din cauza comportrii aceluia fat de el, mai ales se spunea c: < Aron> punea s fie ucisi unii unguri din oastea acestui principe, fcindu-i s dispar in timpul noptii i apoi dnd ca scuz eal au fugit: cu aceasta vreau s art lumii int regi cauza pentru care nu am indrznit, si nu Indrznesc nici azi s: merg In Moldova, cunoscind bine nestatornicia sa din cauza sfetnicilor pe care ti are pe ling sin e; niste greci trdtori, adepi ai Constantinopolului, Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat In Hurmuzaki, XII, pp. 41-44. 252 www.dacoromanica.ro

si mari dusmani ai tuturor crestinilor; nu c: nu a fi vrut <s merg> sau nu as fi pu tut fr. un prilej indrepttit, dar a fi putut dac. s-ar fi ivit pris. merg si la Const antinopol lejul pentru serviciul Maiesttii Sale cezaree si In Arabia si in Barbar ia si prin lumea Intreag acolo unde mi-ati comanda, mai degrab decIt in Moldova la un asemenea tiran. Mai ales c5. mi-a povestit aicea Mihail Tolnai, care a fost ca sol al lui Aron la Maiestatea sa cezaree39, taie capul ca rsplat pentru solia p urtat de el, pentru ca si lui a vrut c a gsit c servitorii acestuia Ii arseser niste paie. Acest Mihail aga a fost pe aici acum clteva zile, si mi-a dezvluit c." 1-au pus In primejdie si acuma din sfatul acelor greci, consilierii lui, adepti ai C onstantinopolului. Acestia cred39 a el ar fi tratat aici In tain excluderea lui d in domnie; lucru ce mai c a crede c ar fi foarte necesar, si In urma declaratiilor din amindou cu experieng" din inftisate altetei sale de atre persoane pricepute a cele tri si din Turcia; si in caz a ar urma s se fac schimbarea ar rmine ca guvernat or Stefan Rzvan, hatman si apitan general al acelei tri, care se poart vitejeste co ntra turcilor, dei zilele trecute a fost pus pe fug de turci si ttari uniti cu ace i moldoveni ce slut pribegi si fugiti din tar din cauza tiraniei lui Aron contra lor, despre care se zice salvo il vero c ar fi 8 000 de moldoveni, i lucrul e de crezut, cci toti boierii mai de seam din Moldova s-au imprstiat, cei mai multi In P olonia, si acestia ti rscoal si pe ceilalti locuitori si e mare indoial. cum CA' ac eti moldoveni din primul moment, cind ar iesi stile dusmane la lupt, s-ar uni cu ac estea contra lui Aron, si deci este nevoie ca principele s ia msuri aci e foarte n ecesar ca voievodul din aceast tar s fie unit cu boierii si cu poporul, si s fie iub it de ei. Despre acest lucru i-am vorbit altetei sale cu mare struint, artIndu-i ce poate s se intimple, pentru ca s poat din timp lua msurile cuvenite ca s nu lase asa de capul lor pe acesti voievozi nestatornici, cci s-ar putea naste mari neajunsu ri pentru crestintate i pentru imprat, i nespus pagubl pentru acest principe care va trebui s se apere de atacuri pornite din trei prti. p. 42 [A fost cucerit Ismailul de hatmanul Stefan Rzvan. Cazacii asediaz5. Tighina. I s-a scris principelui a Aron a prevenit pe turcii din corpul de exped iie contra Ismailului] lucru de mirare, desigur, si trebuie crezut pentru ea' in susi principele mi-a spus aceasta cu tot dinadinsul [si aceasta vine de la sfetn icii greci ai lui Aron] mai ales <Nichifor> Dasclul locotenent patriarhal4' pe care acest Aron 1-a adus legat de la Constantinopol, pltindu-1 cu 20 de poveri de aspri si azi e sfetnicul s.0 de frunte Impreun cu alti greci din Constanti38 In o ctombrie 1594. Dupi cum s-a i dovedit ulterior. 49 Nu este vorba aici de cei 12 boieri sosi;i mai drziu. 41 Logotenente di patriarchi di Constantino poli. 253 www.dacoromanica.ro

p. 43 nopol, dusmanii crestintAii. Despre toate acestea am discutat cu principele, ca c onving s nature pe acei sfetnici greci care, stind pe ling Aron, nu stiu decit s5 .-1 piard cu atitea sfaturi rele si trdtoare, ca s: se Ingrijeasc din timp de indrept area de adus 'in aceste tri. Principele intelege foarte bine toate acestea, si mi -a spus c la 16 se face diet general si a scris lui Aron i lui Mihai Vod chernindu-i s: vin la diet sau s trimit 12 boieri. // Ei slut asteptavi, i dac: nu vin, nici ei, n ici boierii, se vor da pe fat c slut trdtori clac: cumva nu ar veni, cred c acest prin cipe va luat grabnic msuri si va schimba pe sus-zisii domni [pentru binele crestmtv ii (!)]. [Hotrirea sa de a merge in Tara Romneasc: a fost impiedicat de cancelar, ca re crede c mersul lui acolo cu scrisori de la imprat ar fi impotriva planurilor lo r. A discutat cu principele. Prezenta sa cu scrisorile impratului ar fi foarte necesar, pentru ca in cazul c s-ar produce vreo schimbare (mutatione) el sa fie acolo] ca servitor al impratului cu scrisori de la acesta p entru a-i tine pe acei locuitori In bune dispozitii in [Principele a poruncit s i se fac: pasaportul pentru a putea merge in Tara Romneaseal, urmind ca loan de Poj on (destinat la inceput a fi trimis el In Tara Romneasc5.) s fie expediat in Moldo va intrucit Giovanni dup cite a auzit despre Aron nu se simte in sigurant s: meargl la el. Noi piedici din partea lui Josica dup: ce se hotrise plecarea lui Giovanni pe ziva de 10 aprilie. Se reintorc Bocskay42 si Carrillo. Giovanni li se plinge, ei se mirk* i vorbesc cu cancelarul, care spune c trebuie asteptat dieta din 16 a lunii. El nu-1 las: nici s meargl, nici s trimit <pe cineva>, Carrillo si Bocskay iau artat] scrisori de la Praga cum ea: impratul i consilierii sli au spus legatului papal c aceste OH au fost atribuite In intregime de ctre imprat acestui principe44, ceea ce eu nu cred c: ar fi asa cum spun si Inteleg ei.

[S-a Invoit s astepte pin la diet, i dac: vor veni boierii, s vad ce se va hotri] i ap i s: plec in Tara Romneasel de cum vor fi terminat, ca s nu se insele i s se grseasel asa cum spun ei, ceea ce eu nu cred nicidecum, dar bnuiesc c ei se inseal i slut f oarte ru informati despre aceste tri. Eu cer am auzit de la Petru Moldoveanul 61 M oldova si Tara Romaneasc: mult grij pentru a cistiga sufletul poporului mai degrabI cu binele decit cu forva [Dupi diet va pleca sigur In Tara Romneasc, iar clack' i s e vor Dup face greutvi va cere slobozire de plecare spre curtea Impratului impresia so turcii i vor indrepta fotIele contra Trii Romanesti si Moldova, unde sint locuri deschise si alimente din belsug] " In text, greit: Barchai. 43 Oare Comuleo? 44 Che questi provincie totalmente aveva atribuito S.M.C. a questa altezza. 254 www.dacoromanica.ro

CATRE ACELA$I45 1595 aprilie 28, Alba Julia [Este retinut sub cuvtnt c ce nu au venit [Climat de netncredere din cauza nevenirii arhiducesei46.] stnt asteptati boierii din Tara Romaneasc p. 203

Intr-adevr nu pot de loc tntelege pe acest cancelar nici aceste greutti aduse urmri i eltoriei In slujba maiesttii sale cezaree, si zilele trecute seind de vorb cu canc elarul i-am spus: Cum eu vreau s.-mi urmez in once chip drumul acesta, asa cum mi -a fost poruncit de la Inceput de ctre maiestatea sa cezaree, trebuie s v hotriti d ac vreti s v puneti de-a. zisul si s rpiti aceast autoritate impratului Intregii crest ntti", a rsmaiestatea sa n acele scrisori, care ar putea aduce mare pagubl principelui ... [ Giovanni cere voia principelui de a fi lsat sa-si urmeze drumul merend Inainte (i n Tara Romaneasc5.)] sau intoreindu-m (la Imprat) cci sint ln stare s gsesc alti cale si s indeplinesc ce mi s-a poruncit". [Principele aflInd de aceasta se scuz prin pr intele Alfonso, si St. Bocskay, si cancelar si spune c doreste ca el s astepte tinerea dietei si venirea boierilor. puns el maiestatea sa cezaree nu trebuie s" se mai Inversuneze47 In Moldova sau T ara Romaneasei i nici s scrie domnilor acelora, cci cine stie ce scrie P. 204 El se supune din consideratie pentru principe]. Dar acest cancelar, nu stiu ce g induri i-a bgat In cap cu aceste multe argumente si dificulti. Cred Ca' se gindeste s se fac monarh al lumii cu atit mai iute, dac se si face stpIn atit de usor peste Moldova si Tara Romneasc. Dumnezeu dea succes, nu pentru imprejurrile de acum, care vd c ii reusesc, dar peste trei luni. Voi vorbi cu el atunci chid fortele dusmane vor iesi la lupt, si va trebui vrsat mult singe pentru cine va voi s fie stpInul ac estei tri. [Urmeaz stiri despre succesele contra turcilor. La Tighina au fost capturate 96 de tunur i, Ismailul, asediat de cazaci, moldoveni, unguri, e cucerit. Este luatl Se porneste spre Giurgiu i Turnu contra cettii Nicopole. Stiri despre forte turcesti ce vin pe Marea Neagr contra Moldovei i Trii Romnesti. Va spune principelui el e nevoie de trupe mai numeroase. Sint 3 000 de unguri in Moldova, tot atItia (de curInd) 'i n Tara Romaneasc. E nevoie de lnel cel " Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de V er es s, Documente, IV, pp. 203-206. " Este un moment de adevrat crizl. Vezi relatia lui Visconti. Sigismund se si vedea tnselat de Habsburgi. De aceea la Indemnul lui Josica privea cu neIn credere si misiunea lui Giovanni lit Tara Romaneasca. Impazzare. 255 www.dacoromanica.ro

putin 10 000 de unguri maneas61). p 20b i alti 10 000 de cazaci per la provincia (Tara RoDar v.c1 c acest cancelar e foarte tinr i necunosctor al rzboaielor si al curtilor, cc i a fost (doar) servitorul" lui Baltazar Bthory la vremea incierrii cu serenisimul arhiduce Maximilian, ales rege al Poloniei48. De neam est e roman, a invltat limba italian numai de la acest principe, care 11 iubeste si i-a dat drept sotie pe o rud a sa". minti cel putin asemenea domnului Nadasdy [Il previne de tot ce tie, de dragul c restmttii. Se spune c turcii au osti numeroase, nu poate sti nimic sigur, De aceea am vrut s-1 fac atent c in fizboaie e nevoie de alte capete p 206

nefiind in Tara Romaneasc de unde ar putea afla vesti mai usor i trimite informat ori aproape In fiecare saptmln In toate directiile pentru a culege vesti. Trebuie ca Impratul i consilierii si s protesteze la principe, plIngindu-se de cancelar car e indrzneste s pun ingrdiri i conditii unui imprat etc.] Eu, dup. Orerea mea, am ptrun multe lucruri la care viseaz acest cancelar de a-i schimba pe acesti domni din M oldova si Tara Romaneasc // si 1-am observat, dar am voit voievozi nu sint sincer i, scoteti-i. Dumneavoastr ati fi potrivit (ca domn) pentru una din tri, mai ales fiind de acelasi neam". Dar a tgcluit gindul ru bine ghicit50. Si pentru tara ceala lt umbla Simon Genga5I pentru fratele s'u, care in acest scop a luat sotie din nea mul voievozilor din Tara Roma neasc si din Moldova52. $i aceasta ar aprinde in vr emurile de fat o vilvtaie de lupte civile pe care nici dracul nu le ar potoli, cci nu asteapt altceva acesti locuitori (populi) decIt aceast provocare pentru a se ri dica impotriva indrznelii ungurilor. Dup5." cite aflu s-a descoperit c In Tara Rom aneasc acel voievod, dt i poporul viseaz s se fscoale impotriva ungurilor, cu care v este a venit deunzi un frate minorit53 cu posta, lucrul fiindu-i dezvluit de eitre unul din boierii Trii Romanesti care a fost de fat la divanul de la Bucuresti, cu m ea' dac principele nu se Ingrijeste de samavolniciile acestor unguri, l vor tAia pe toti si se vor rscula pira in 20 de zile. [Principele e cuprins de mare team, de aceea probabil nu-I las pe Giovanni 48 In iarna anului 1588 chid Maximilian luat prizonier de Zamoyski a trebuit ren unte la coroan. Vicluva lui Paul Gyulai. Castoria a avut loc la 14 februarie 1593. " Malo bene penetrato. 61 Acesta Ins, ca i fratele s'au Fabio, nu era In termeni prea buni cu cancelarul (vezi i relatia lui Capponi). " Velica, fiica lui loan Norocea si a domnitei Stana, care era fiica lui Mircea Ciobanul si a doamnei Chiajna. Fusese mritat foarte scurt vreme cu domnul nominal a l Tirii Romnesti Vlad, fiul lui Milo, i de aceea era doarnnI. Pentru aceast intrig vezi relatia lui Francesco de Pastis din volurnul de fat'i. 256 www.dacoromanica.ro

s piece] v6.zind gi gtiind cit sInt de iubit de acel popor. Este vreo mare bnuial l a mijloc, dac ei fac atttea greutAi din cale afar de mari. Cu adevrat despre voievod se aud mari vitejii din Tara Romnease, gi nu gtiu, cu privir e la Aron", s-ar putea s fie oarecare nestatornicie datorit sfaturilor rele ale gr ecilor pe care ti are <pe ling el> precum am zis. sti de la Innsbruck]. " Acesta avea si fie Inlrurat din domnie la 2 mai, deci patru zile dupi scrierea acestei scrisori. Ast-sear va veni un apitan ungur al principelui, trimis de boierii (moldoveni) la dieta. [Sper s afle vegti bune]. [Ii recomand procesu] www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE IMPARAT 1595 august Praga [Despre retinerea sa cu sila in Transilvania de ctre Cancelarul Josica si despre politica acestuia fat de Tara Romap. 250 neasei si Moldova ... etc.]55 53 Traducerea s-a fkut dupI textul italian al raportului adresat Imp*Iratului Ru dolf II-lea publicat de Veress In Documente, vol: IV, p. 250-257. Acest raport r ecapitulativ a fost scris dup reIntoarcerea lui Giovanni la Praga in urma concedi erii sale de catre Sigismund. nbovind mai Intli la Casovia la arhiducele Maximil ian, unde se afla In trecere si tInIra arhiduces5, mireasa lui Sigismund cu arhi ducesa mam, Giovanni protesteaz In fata tuturor contra procedeelor folosite fata d e el. Despre actiunea de anexare a celor doua tri romane pus la cale de Josica (si Sigismund) se exprinfi foarte ciar fa.0 de al nurgiul Speciano, vorbind chiar de glnduri de r'iscoal'A ale romanilor contra lu i Sigismund claci ar fi l'isa;i la discretia lui si nu s-ar declara a ei slut su pusi ImpIratului: vezi Veress, Relationes nuntiorum p. 105. Din cuprins se vede el raportul este posterior instalrii lui Ieremia In Moldova. Lucru nerelevat pIn' l acum: tntre acest raport recapitulativ si rapoar258 www.dacoromanica.ro

Dup. ce am plecat de la Curtea Cezaree cu scrisori i instructii ce mi s-au dat p entru principele Transilvaniei si Aron voievodul Moldovei Mihai, voievodul din T ara Romaneasc, cum printele iezuit56 a struit ca s-mi Indrept caltoria spre II Transilvania, dup cum 1-am i ascultat, se poate Intelege dup cele ce au urmat elcul acestei struinte, care a fost ca s rn. poat retin e pentru ca s nu-mi pot urma drumul hotrlt In Moldova si Tara RomneaseA57. and am a juns 'In Transilvania In luna ianuarie principele se afla la Brasov unde veniser niste cApetenii de ai cazacilor crora le-a dat daruri i teagul su, primindu-i In slujba sa i s-a scuzat fat de mine c acei cazaci au venit din a lor pornire ... et c. [Si c a si declarat acestea slujbasului imperial care era cu acei cazaci etc. si a si scris si el, Giovanni, din insrcinarea lui la 5 si 14 februarie]. 13. 251

$i la sosirea acestui principe la Alba-Iulia mi-a dat o audient eit se poate de s atisfctoare ... etc.... a poruncit Indat cancelarului56 <s pun> s mi se fac pasapoarte e pentru ca s-mi urmez mai departe drumul spre Moldova si Tara Romneasc. Dar acest lucru nu s-a flcut din sfatul ru lndemnurile potrivnice56 din partea sus-zisului c ancelar la acel principe cum ca numai mria sa <principele> avea ce cuta In acele %r i, i nu Maiestatea Voastr Cezaree, Impreuna i cu alte vorbe necuviincioase i necu getate, si cu aceste spuse ale sale a schimbat intentia sincer i bun a principelui dei i s-a artat bine acelui cancelar 61 acele provincii indeosebi s-au druit din a lor voint nesilit" slujbei Maiesttii Voastre Cezaree si c domnii Impreun cu poporul au fost adusi la credinta maiestitii voastre Cezaree, lucru binecunoscut.

$i aceasta s-a fcut fr nici o rsplat sau plat asa <cum se fcuse> pe vremea nelnvinsulu Imprat Carol Quintul cu marele Petru Moldoveanul dup cum <mi> a spus Aron Vod c s-ar fi invoit6' prin mijlocirea marchizului de Bran deburg, pe atunci comandant suprem al Imperialilor cu flg-

<ci doar> prin duiala de o jumtate de milion de aur ca plat anual fr nici o plat sau r plat, cu succesele notorii ce s-au okinut // in slujba Maiesttii Voastre Cesaree s i a crestinttii. $i dac ostenelile mele tele la care se refera se constata deosebiri esentiale. Acestea slut clatorate s chimbarii de P. 2522 atitudine a lui Giovanni fata de cancelar dupa inlaturarea lui Aron. Poate ca se a.stepta sa se Infrupte si el din comorile lui Aron impartite In parte de prota gonisti tntre ei, o buna portiune revenind lui Sigismund. In volumul de fava. 58 Alfonso Carrillo se afla la Praga din august 1594 pina in aprilie 1595. 57 Pe ntru a nu stinjeni ecapararea lor de catre Sigismund. Vezi biografia lui Carrill o 59 Contrario o/ litio vezi raportul din Alba Iulia din 28 aprilie 1595 catre doc torul Pezzen (Veress, Documente, IV, p. 203). Josica. " Spontanea " Adica Rares.

259 www.dacoromanica.ro

intr-adevar s-a adus o tulburare neindreptatita din partea polonilorn <aceasta_ s-a facut> prin imprudenta sus-zisului cancelar al Transilvaniei63 impotriva ori carei indatoriri fava de inteleptul sfat al Maiestatii Voastre Cezaree i al meu, sluga sa prea credincioasi. [Transilvanenii nu se pot lipsi de ocrotirea Casei de Austria ... etc.] ... Dumnezeu sa ierte pe cel care m-a impiedicat sa-mi urme z drumul spre acele provincii64 <drum> care era nespus de necesar pentru a fi ne incetat pe linga aceste popoare si a le tine In dispozitii bune cu fagaduiala In durarii Maiestatii Voastre Cezaree, n felul si n chipul care e potrivit fata de ei <si atunci> ei ar fi ramas in credinva lor si nu ar fi urmat dezordinile68 ce s-au produs invoire sincera din Dartea Transilvaniei ... etc. [trimite la rapoartele sale di n 20, 21, 27 si sfIrsitul lui februarie]. Apoi a sosit curierul Maiestatii Voast re Cezaree cu scrisorile catre Alte. sa cu noile sale titluri67, de care s-a bucu rat mult, si din nou a poruncit cansi Inca mai e nadejde de indreptare daca polonii ar famine de o parte", cu celarului sa-mi faca pasapoarte pentru calatoria mea in Moldova si Tara Romneasca , mai fiind si o scrisoare a Maiesta0 Voastre Cezaree pentru acesti domni, dar z isul cancelar, ca de obicei 1-a facut sa-si schimbe &dui, si nu a mai fost cu pu tima sa-mi urmez calatoria ... etc. [Trimite la rapoartele sale din 24, 29 marti e si 10 si 25 aprilie]. 5i apoi a ajuns aici domarbitrarul cancelarului, acela" atita s-a apucat s spuna si s dreaga luck au hotarit ca s astept pentru ducerea la capat a calatoriei mele ca sa se tina mai nul $tefan Bocskai68 i parintele iezuit, [Carrillo]69 carora plingindu-ma deP. 253 intli Dieta, la care au chemat pe boieriin cei mai insemnati din cele doua provi ncii, i numai dupa aceea ar urma s ma duc In acele provincii. Dar dupa ce s-a ter minat Dieta, din nou a dat porunca principele cancelarului pentru acele pasapoar te i scrisori catre domni i catre comandanvii trupelor sale, cu orclin anume ca ei s stea de vorba cu mine si a nu se faca nimic fra a se lua legatura cu mine72. Alteta sa cunostea bine exdar nici acest <orperienta i cunostintele ce le am des pre acei locuitori 62 PgtrunzInd In Moldova. 68 Care l-a Inlocuit pe Aron prin $t. Rizvan la 23 aprilie/2 mai. 64 Moldova si Tara Romlneasei. 65 Nu stim la ce anume se refer.. Poate la acviunile lui Stefan lUzvan (cruzimi, atrocitvi etc.). 66 Neutrali. 67 De principe al Transilvaniei, Moldovei i Trii RornIne sti. 68 In original gresit: Barchai. 71 72 Fuseserg Impreung la Graz pentru eisltoria prin procuravie a lui Sigismund. " Can celarul. Baroni. Afirmavie neverosimili. 260 www.dacoromanica.ro

si care mi se plingeau" c impotriva vointei lor au incuviintat si au confirmat c apitolele, iar eu pentru ca s fie bine, i-am mIngliat din tot sufletul i cit am p utut mai bine (avind In vedere nevoia ce era de ei i inc mult mai mult de Transil vania) ca ei deocamdat s se dea dup74 vremuri cci capitolele jurmintele fcute prin sil nu se in dup dreptul Imperiului75, i cum imparatul este unul singur pe lume <e> mai presus de toti crestinii si este nespus de drept si de Indurtor cu toti, de a ceea el v-a recomandat mult principelui ca s v fie ocrotitor i s v apere ca fiind vecin mai de aproape, cu toat puterea sa i // Maiestatea Voastr Cezaree nu va lips i de a mai trimite i alte ajutoare potrivite i stind mult cu ei la sfat s-au ark at foarte devotati Maiestkii Voastre Cezaree i Intregii Auguste Case de Austria si mi-au artat scrisori patente ce aveau de la impratul Sigismund de slvit amintire, i eu le-am aratat scrisorile i patentele de la Maiestatea Voastr Cezaree si s-au bucurat mult, dorind s viu la ei cit mai curind, mi-au spus c domnul lor Mihai V oievod a trimis ckre Maiestatea Voastr Cezaree un sol oficial", pe marele ban de Craiova numit Mihalcea.77 in tovrsia unui alt sol, cpitanul Samoil, care au fost re tinuti In Transilvania si pusi s fac intoars calea, ceea ce s-a intimplat inainte de sosirea mea in Transilvania la principe. lar acest principe auzind de venirea Serenisimului Maximilian In Ungaria Superioar, vorbind cu mine, dorea mult s se i ntilneasc cu el in tara sa cu prilejul acestei nunti" si a acestor rzboaie, dar lp oi se pare cI acel cancelar si generalul Ferencz Geszti l-au fcut s-si mute gindul , zicind 61 nu e bine s introduci in vara ta principi sau osti strine alte asemene a lucruri fr rost. Si cu toate acestea principele a scris Sanctit%li sale c6 ar fi mul%umit ca armata maiestkii voastre cezaree si cea a Sanctitkii Sale" s. ierneze In tara sa care e Inconjurat de munti ca o cetate, pentru a-1 ataca mai usor pe dusman In timpul iernii ... etc. [Trimite la rapoartele din 28 aprilie si 27 mai ]. Aceleasi Indemnuri8 fcute pe ring boierii munteni // s-ar fi putut face si pe lI ng boierii din Moldova dac ar fi venit si din> nu a avut <urmare> ci am fost oprit de a pleca asa cum fusese hotrit Impreun cu acei boieri, care veniser din Tara Romnease la Diet P. 254 " Mrturie Insemnat pentru atitudinea boierilor manevravi de oamenii lui Sigismund ai cancelarului. Nu poate fi vorba de o judecare global a lor. Au existat desigu r divertente intre ei. Dar credem c initiativa nu a fost niciodat a lor ci c s-au aflat inaintea mui diktat" ce nu comporta discutii. 74 Si accomodino. 76 Urmeaz un pasaj in vorbire direct adresindu-se la persoana a doua boierilor. Solennissimas ambasciator. 77 Micbailo. 78 A lui Sigismund cu arhiducesa Maria Christierna. Voia chiar dup o alt formul mearg incognito cu nuntiul Visconti pl'n la Maximilian, vezi biografia lui Viscont i. Armata pontifical comandat de Giov. Fr. Aldobrandini. " Al medesimo off itio = aceeasi aciune. 261 www.dacoromanica.ro

la Diet, dar nu au venit chid au fost chemati, cci in acel timp s-a intImplat luar ea in prinsoare a lui Aron Vod i in locul lui a urmat Stefan 1121zvan. <Acesta> a trimis pe Mihail Tolnai81 <care e> ungur, si pe Calugiern <care e> grec, in Tr ansilvania, si cu acestia au intocmit capitolele confirmate <apoi> de stpinirea d in Moldova si de Stefan Rzvan. Trebuie amintit cinainte de a fi inchis Aron i s-a trimis din Transilvania un sfetnic al acelui prineipe, numit Christofor Diach83, pentru ca sus-zisul Aron s se inchine si s-1 recunoasc de mai mare al ssiu84 pe pr incipele Transilvaniei. Dar Aron a respins aceast propunere cu un rispuns mindru, zicind c nu recunoaste dup. Dumnezeu pe altii mai mari decit pe Pap si pe Imprat ca fiind capii crestinttii, i a nu are de ce s: i se 2nchine principelui Transilvaniei ci sl se poarte cu el oa fratii <intre ei> i buni vecini si prieteni ce am fost si ne-am unit contra turcului pentru binele crestinttii". Dup care85 Aron a fost so cotit drept trdtor i invinuit .c s-ar fi inteles cu turcii. Si aceasta s-a fcut netinind seama si socoteala de dreptul legiuit88. Cit m priveste pe mine eu I -am gsit intotdeauna cum se cuvine, gata pentru slujba Maiesttii Voastre, Cezaree, si el a fost primul dintre toti care a intrat <in confederatie> i s-a P. 255 unit <cu aliatii> pentru binele crestinilor, este adevrat c nu fr oarecare greutate8 7, asa cum toate lucrurile se pornesc mai greu la inceput ... Si fiind el pir2t in fata Principelui de oamenii si cei mai de aproape88, a fost trimisa o ceat de s oldati secui ca s-1 prind pe Aron si s5.-1 scoat din domnie pc neasteptate, cci avea dou mii de soldati unguri in slujba sa, al cror comandant era Stefan Rzvan, cel ca re l-a pint (ca s ia el locul lui Aron) si impreun cu ceilalti doi complici numiti Mihai Tolnai, ungurul i Calogera, grecul, i unul din cei doi, adic Mihail Tolnai ungurul, a fost mai inainte de aceasta 2n dou &dud la Alba Iulia spre a trata de spre unele sau altele cu cancelarul Transilvaniei, si in cele din urm Aron a fost . luat In prinsoare cu mare batjocur, i i s-a luat tot tezaurul, si se zice ca ac el cancelar impreun cu acei pri i-au Impxtit intre ei o parte din tezaur, alta au Im primbuneze ca s nu ja aprarea lui Aron ... tit-o soldatilor i cazacilor ca etc. [tr imite la raportul din 12 i 15 mai]. at priveste pe principele Transilvaniei dac a r fi fost lsat fr urmez drumul pleca urechea la cancelarul su sau la altii, m-ar fi lsat " Fost comandant al Orzii de unguri a lui Aron. Numit indeobste Calogera, grec a juns mare boier, bucurindu-se de increderea dom nului Moldovei, Aron. 88 Cristof Diach = Cristofor Kereszturi. " Adea suzeran. " Al qual. 88 Suoi intimi. 88Ii che non s'i havisto, ne inteso legitimo jure etc. nici o piedia 87 Inexact, totul a mers 262 www.dacoromanica.ro

inceput spre acele tri ... etc. si acestea s-ar afla In alte Imprejurri decit cele care sint acum. Principele va putea aminteasa bine 61 eu nu m-am lsat fgr a-i spu ne si a-1 indemna intrucit erau multi moldoveni retrasi in Polonia, printre care vreo treizeci de boieri mari i ca neam i ca numr de dependenti89 ca s caute trag d e partea noastr, i Inteles cu ei fac o rinduial bunk' i pasnia n acea tar", finduial pe care as fi stiut eu s o fac cu ajutorul lui Dumnezeu spre binele tuturor. Dar dimpotriv s-a ficut o strigare" cum a clack' pin in trei luni nu se intorc acei bo ieri in tar, averea lor va fi confiscat, ceca ce s-a fcut la cererea sus-zisului St efan R'zvan si a celor doi complici ai si pentru insusi ei aceste averi, i asa dar oamenii mpini la dezndejde au trebuit s se gindeasc s ntimpine aceast pigubire a lor9 2 i si nu ajung sub autoritatea celor ce ii dusmneau si le erau potrivnici chiar pink* la primejduirea vietii. Se poate vedea cum s-a u Ingrijit cu ajutorul ,polonilor, acela ce este azi voievod In Moldova, cu nume le de Ieremia, i mpreun cu el cealalt, Luca Stroici care este azi Mare Logoft al M oldovei iar acesti Ieremia si Luca, aud cs anul trecut, au fost aici la curtea Ma iesttii Voastre Cezaree. $i cum acestia au fost instrumentul pentru a se face mar e incurctur" cum s-a i fcut imi pare ru c atunci chid au fost ei pe acolo nu am fost i eu pentru a lua msuri din vrem vremea dud a fost prins Aron se aflau in Moldova vreo 10 000 de cazaci pe care fi tinea n ar zisul Aron si cu toat silinta94. Acesti cazaci au vrut porneasc la lupt pentru Aron , ca s nu fie scos din domnie sau prins, dar pe cazadi li s-a spus c el era tntele s cu turcii i c voia si pe soldatii unguri, dindu-i in mina turcului i le-au dat 24 de mii de ducati de aur din tezaurul lui Aron si in chipul acesta i-au potoli t, 6 in urma tuturor acestor <Intimplri> ei au plecat din acea tar fr a fi urnfirit mai departe sau a fi svirsit vreun lucru bun, cum plnuise Aron cu acesti cazaci (p entru ca) o alt armat a sa s <poat> trece Dun.rea impotriva turcilor, cum a trebuit s raporteze n privinta cazacilor domnul Giacomi Henckl" etc. 1/ [Trimite la raport ul din 28 aprilie si 15, 25, si 31 mai]. " Baroni et di sangue et di seguito. " Vezi raportul lui din aprilie in care est e vorba tntr-adevIr de pribegii din Moldova, dar care este indreptat contra lui Aron! 81 Un bando. 82 La Veress; textul original indreptat gresit: per preveder a lor donne Ca loc de demne, corect: damne sau danne). " Metter gran confusion. Acesti boieri erau chiar aceia care clicluserl la Liov mIrturie 2mpotriva lui Giovanni 2n procesul acestuia cu Petru $chiopul. " Ogni industria. Giacomi Henckl. Iakob Henkel von Donnersmark. La 20 februarie 1594 &idea iastructiuni lui Lassota pentru misiunea acestuia la Cazaci. 263 www.dacoromanica.ro

p. 256

... Si apoi a aprut domnul Carlo Magnus" cu scrisori cltre principe care din nou m i-a fgduit pasapoarte pentru a-mi urma cltoria plnuit In Tara RomIneasc si Moldova, si in vremea aceasta a sosit si Nuntiul7 Sanctittii Sale cruia m-am pllns de aceast: In tlrziere si care, vorbind cu principele, acesta i-a spus de asemenea c: ml va l'As a si-mi urmez drumul spre acele tri, ceea ce nu s-a IntImplat, cci de fiecare dat c ancelarul tulbura gIndul bun al principelui cu noi niscociri i greutti diabolice i 11 flcea s: tot amlne mereu, i eu vzInd cl asa cum stau lucrurile nu mai este nici o ndejde si nici o putinta de indreptare, dup ce am fi:cut tot ce se putea, m-am h otrlt s cer si se hotrasc din dou una: ori sa m lase s.-mi urmez drumul, sau s mi se slobozire de a pleca pentru a merge la curtea Maiesttii Voastre urmez drumul, i fat de mine scuzIndu-se a zis: Doamne fereste ca eu s Impiedic tre cerea i drumul slujitorilor Impratului, dar rog s'a' se mai astepte p1n se Intoarc e o stafet din Tara Romneasc: de la Voievodul Mihai", iar Cezaree creia i-a scris principele cauzele pentru care nu m-a lsat s-mi p. 257 pe cancelar niciodat nu 1-a putut convinge vreo ratiune oarecare ci numai impresi ile i himerele sale foarte deprtate de realitate. Si apoi s-a 1ntors stafeta din Tara Romneasel de la acel voievod si nu a urmat nimic din cele fgduite datorit obisn uitelor // rutti i hotriri arbitrare ale cancelarului, si am plecat cu bun slobozire la Casovia s-1 regsesc pe serenisimul Maximilian98 si pe Serenisima Arhiduces Mam: i Serenisima logodnic: a principelui [crora le-a raportat totul ... etc.]. CATRE ACELASI99 [Despre pregtirile expeditiei peste Dunre, ,plecarea lui Moise Szkely drumul domnul ui la Craiova] 1598, ianuarie Caracal p. 330 martie 6, rirgovite preun cu Ilustrul Voievod prin basadorii si Prin ultimele scrisori din ecembrie Inainte de plecarea mea ilmtar., fel de bun. rinduire <a treburilor> asa cum dorise Ilustrul Voievod cu prile" Car lo Magno, gentilom de curte al Impiratului, a sosit la Alba Julia inainte de 16 mai 1595. de la principele Transilvaniei cnd se Intorseser tocmai fr: a fi ajuns la nici un primind de la el porunca se Intoarc In Transilvania. " Acesta l-a satuit 97 Alfonso Visconti, vezi relaia sa din volumul de fa. s mearg la imprat, la care a ajuns la sfirsioul lunii iulie,

" Traducerea s-a facut dupi textul italian publicat In Hurmuzaki XII, pp. 330-33 3. 264 www.dacoromanica.ro

jul venirii nobilului Pancratiu Sennyei ba chiar a fost rechemat in Transilvania comandantul Moise Szkely cu regimentul su de unguri" mi-am artat prerea de ru pentru plecarea acestuia, artind cu trie bunele prilejuri care se pierd cu reintoarcerea lui in <Transilvania> si cu faptul c5. nu s-a rinduit nimic In Transilvania pentru exped4ia dorit, // asa cum fusese ordinul p. 331 porunca expresa' a aceita serenisim principe i aplecarea deosebit de favorabil a acestiu Prea Ilustru Voievod. lar acel Moise Szkely indrepttindu-se fat de mine c u diferite scuze i cu lipsa de luntre dae nu ar ingheta Dunrea, lucru greu in vrem ea aceasta, mi-a spus: Dar dac. da' Dumnezeu ca s. inghete Dunrea am rinduit totul cu Voievodul ca s m intorc de indat cu aceast oaste, fiind aici la granit cu toat ace ast trup5., in trei zile sint gata pregtit de cum m va cherna Voievodul si va fi Du nrea inghetatr. Dar m'a' tem s nu fie totul dimpotriv, mai Intli pentru ea' Voievod ul dorea s avem <totul> pregtit in Transilvania pentru plata regimentului din oast ea acestui Moise Szekely pentru ea' odat pornit cu bine expeditia i trecerea In prt ile acelearor, s nu fie lsat'2 acest voievod la cheremul <ostasilor> unguri, ca ei s jefuiase i s omoare, cum le este obiceiul, i apoi s. se Intoarcl ceea ce ar aduce iar sub jug pe acei bieti crestini care asteapt cu sete ajutorul dorit ... etc. S i in acelasi timp s-au Intors din Transilvania solii Sultanului i Hanuluil" ttari lor [aducind cu ei pe Bernrdfy i Gh. Rcz ce vor merge ca soli din partea Principel ui si a domnului la ttari]. [Nu se stie cine este de vin. c nu s-a executat planul de la Inceput pentru care venise i principele Transilvaniei pin. la Brasov104. Di spozitiile lui Mihai de a trece Dunrea de cum va fi inghetat. Isi sporeste oastea cu cazaci i bulgari pe care li atrage 'in slujba sa].

Pe cit am putut intelege de la acest voievod el a fost necurmat cu gindul insufl etirea cea mai mare de a sluji din plin pe Maiestatea Voastr i Ostreaz inainte nec lintit aceast sfint si bun. hotrtre. Numai c Maiestatea Voastr dea unele satisfactii i fgduieli de ajutor potrivit si de nelipsit in aceast slujb atit de anevoioas. Si e cu gindul hotrit fr incetare de a trece Dunrea, inspecend prin toat tara oastea si apro piindu-se de Dunre, rugindu-se la Dumnezeu ca s inghete Dudirea. Si d'id am ajuns <noi> la Craiova105 turcii din Vidin s-au inspimintat, gindind c Mihai Vocli vine asupra lor, temindu-se ei mult de el, 4i din aceast team, deodat din toate trile Inc onjurtoare i pira la Sultanul din Constantinopol s-au ridicat plin"6 In solda Impr atului. Vezi p. 78 s. u. 1111 A quela banda, peste Dunre. 112 Abandonato. 103 Gazi Ghirai. 15 Kralevoly. 265 i relatia lui Lassota din Ver es s, Documente, V, I" Vezi i corespondenta lui Visconti de la data respectiv. www.dacoromanica.ro

p. 332 au cerut ajutor. lar apoi a Indreptat lucrul Prea strlucitul Voievod trimivIndu-l e soli pentru ca s nu se team, 616 el nu venise declt doar la nunta Banului Mare d in Craiova106, care apoi a urmat, pentru a nu da de &Inuit dusmanilor. Acest Voi evod ascunzIndu-si totusi &dui fav de acesti turci cu toat iscusinval7 i pregtindu-s e apoi In tain i rInduind toate lucrurile trebuitoare pentru rzboi a chemat la el pe cazacii care erau In Transilvania qi a trimis dupi alvii in Polonia la cneazu l Vasile, palatinul Rusiei', cu care are bun Invelegere pentru acesti cazad i si pe ntru toate celelalte de trebuinv si a mai pus s-i ademeneasel pe cazacii din garda lui Ieremia Voievodul, care s-au i hrvuit in Moldova cu moldovenii si au trecut cu anasina asadar Mihail prin Moldova cu toat impotrivirea lui Ieremia Voievodul Voievodul a steapt un numr de cazaci de acestia prin mijlocirea cneazului Vasile Palatinul, pe care ii vine pe tovi cu leaf, pe lingl darurile in bani pe care le trimite clnd p une s-i cheme. Totusi dup aceea planurile au cHzut; gen i cum c5. vine Mihai Vod asupra lor cu oaste de 40 de mii de oameni, de unde se credea c va fi ger si senin, s-a schimbat vremea si au crescut mari ap ele si a fost silit Ilustrul Voievod s se Intoarc la Bucuresti. Din Caracal, 31 ian. 1598. [Despre nimirea cazacilor Tirgoviite, 8 martie 1598. [A sosit de la Imprat agentul lui Mihai, Marcho <Raguzanul>. VoieVoievodul a pus s m cheme In grab zicIndu-mi: Rminevi aici de fav cci voi cherna toate cpeteniile de frunte ale cazacilor si le voi cere prerea lor i cel care va fi mai priceput, pe acela 11 voi trimite dup cazacii aceia mai de seam care stau Intotde auna In step6109. Si astfel eu fac mate pregtirile dupi fgcluiala Maiestvii Sale". Si eu 1-am Incredinvat pe viava cinstea me a s se Incread in cuvintul i fagaduiala Maiestvii Voastre vodul este mulvumit.]

el foarte mulvumit a tratat cu acei cazaci si a ales trei din ei, unul mai price put pentru aceast slujb cu un alt om de credinv al su ... Si s-a invoit cu acesti ca zaci s.-i aduc pe acei cazaci de seam care au stat Intotdeauna In stepi, despre care au spus ei c nu sInt de obicei decit 3 mii sau cel mult vreo 4 mii, totusi pe 11 110 ei se adun mulvi alvii dup cum s-au <si>oferit". 5i IntrebIndu-i ce lucruri s le trimit In dar, ca s fie lucrul mai tinuit si s nu pun s li se trimit ghioage, spade s u lucruri de cele 1" Este vorba de nunta fiicei banului Mihalcea cu Buzescu. 107 Astutia. 188 Constantin Vasile de Ostrog, voievod de Kiev. 109 Deserto. Sicome si hanno offerto. 266 www.dacoromanica.ro

trimise de el si mai Inainte acele alpetenii de cazaci i-au zis s'ai le trimia o mie de ducati de aur i s'A le scrie scrisori In care s'ai le FigAduiascI suma d e Indat'A ce vor trece dincolo"2 le va da mult prad. i bog'Atii de ale turcilor, num ai ei s. fie cu credin i cu ascultare In slujba crestinilor. Si le-a spus voievodu l cA el vrea sa-si verse sIngele Impreud cu ei pentru a face bun'A slujIYA Sfinte i Cruci i crestinilor contra p'glnilor si a celor ce-i ajut5. pe contra crestinil or si contra Impratului crestin. lar acei cazaci au gAsit multumitoare ofertele s i fag'Aduielile voievodului si toti Intr-un glas s-au ar'Atat gata sA scrie tova r'Asilor ar'Atind endul bun al voievodului fat'A de ei pentru slujirea Intregii crestin6tAi Impotriva nilor, numai s asculte de el si sa-1 aib'l mai mare peste ei"3. $i i-a trimis zilele trecute spre Transilvania dInd de stire despre toate acestea serenisimului Principe, nelncrezIndu-se <a-i trimite> prin Moldova pe la Ieremia Moyak', pe unde era drumul mai drept i le-a poruncit c lndat' ce vor ajun ge la rmul Nistru trimitA' o stafet, si el va veni cu oastea sa In IntImpinarea l or ca s nu-i loveascAg" Voievodul Ieremia, ci s treac cu folla prin Moldova si dac' A se va vedea c" Ieremia se pune impotriva ajufArii crestinilor contra turcilor, sA"-1 alunge din tat i uniti cu moldovenii din tara <Moldobani ce le-o va da drept leafA. Iar voievodul le-a trimis, nu numai o mie de" du cati dar <chiar> dous mii <de ducati> de aur le-a scris scrisori fIg'Aduindu-le s uma ce le-o va da drept leaf, mai dIndu-le nA'ajdea c'A vei> cu care are leg'ituri voievodul, i <acestia> uniti cu cazacii i // cu p. 333 oastea sa s treacA. dincolo115. $i acest lucru e bine si neap'rat de Fcut mai Inain te de a Incepe s'ai se punk' In miscare turcii si fAtarii. De aceea voievodul do reste s aibA: clt mai curInd scrisori de la ilustrii domni comisan i ai MaiesfAti i Voastre Imp'r'testi ca rinduiasel preg'Atirile de r'zboi. ... Au si sosit stiri din p'Artile turcesti c'A turcii i pregAtesc lemnul trebui tor i fac luntre"6 pentru poduri, i umbr zvonul pe acolo a vor face trei poduri: la Silistra, la Rusciuc"7 in fata Giurgiului si la Vidin'18 ... etc. Apoi a vorbit mult cu mine voievodul ziclndu-mi: Imi vin cinci mii de cazaci pe seama mea"6 i acum120 nu stiu dac voi merge s'al m unesc cu ei alung pe voievodul din Moldova. Apoi ce vor spune turcii si ce voi mille ducati nu numai o mie de ducati. "2 A quella banda. 118 Li hanno per il suo capo. 114 Li molestase. 115 A quela banda. 118 barcke. 117 Russi. In text: non solo molto ducati, ma dua millia d'oro. Probabil de citit: Non solo 118 Vidino, cioe Bodoni. A nome mio.

128 Adesso. 267 www.dacoromanica.ro

rspunde eu tatarilor? Sint Incredinvat c5. pot vine piept ttarilor, dar ce voi fac e cu turcii? Si ajutoarele de la Maiestatea sa zbovesc, si nu stiu cind va sosi c evani. Eu mi-am pus viava In primejdie si nu vcl nici un ajutor, dac as servi pe u n alt principe dusman al acestora mi-ar da tot ce as vrea" I-am rspuns c tot ceca ce i-a fgduit Maiestatea Voastr va implini mai mult inc, i aud c Ianus din Pojon a si sosit la Cluj, si va veni in scurt vreme, i cred c acesti domni comisan i vor ave a porunca pe care o i au122 de a sosi la Alba Julia, i c 11 vor mulvumi pe deplin, caci sper c vor avea puteri depline. Voievodul a fost de prere si in trecut si ac uma s trimit o solie solemn la Maiestatea Voastr imperial, dar cred 61 a aminat-o pin dup venirea lui Ianus din Pojon cu banii de la Maiestatea Voastr i cu fgduieli mai sigure de ajutor din partea sa, sau cel puvin prin scrisorile ilustri lor domni comisan i in numele Maiestvii Voastre. Iar Voievodul crede desigur c ei vor avea depline puteri de la Maiestatea Voastr, potrivit cu st irile de la Marco, omul ski sosit la Curtea imperial, care ii arat Maiestatea Voas tr ii va da ajutoare mai multe chiar dectt cele cerute de el. $i Voievodul uneori rmine foarte mulvumit, iar ,alteori socoteste stranie zThava, si mai ales atunci cind primeste vestea c ii vin acesti cinci mii de cazaci i trebuie s scoat mulvi b ani pentru a-i Oki pe acesti cazaci i <inc si> alte mii <de oameni> 123. Eu puteam s stau In pace cu turcii i ttarii trimivind cinci poveri124 de bani In s emn de tribut, acuma nu stiu cui s rispund mai intui, dup ce am acoperit lucrul ati ta vreme, nu pot s-1 mai ascund cci se apropie cazacii trebuie s-1 alung cu forva p e acel voievod al Moldovei ca dusman al crestinilor, nu pentru a-i cotropi vara, i nici dintr-o lcomie oarec nu poat aduce o piedic la planul expediviei In Turcia" . $i tntreab intr-una: Ce voi face fr bani pentru plata soldavilor?" luindu-m de mar tor, 6.6 fiind eu de fav vd c el nu are <cu ce face plata> si el ce scoate din veni turile vrii'25 <e> pentru soldavii pe care ii vine In chip obisnuit si am intrat in mare hor'26 i alvii stau in pace ca(?) cei din Transilvania127 i eu la toate t rebuie s fac fav cu muinile goale". Si eu cu cuvinte blinde i prudente m-am strclui t s-1 potolesc, fgduindu-i a tot ce i s-a promis de Maiestatea Voastr i se va Implin i mai ales vzind bunele succese ale Domniei Voastre strlucite"128. Tirgoviste 8 martie 121 Alchuna cosa. 98. 122 Haveranno ordine ... che hanno. 123 Alli Kazakij et ad altra 124 Cinque somm e di danari. 122 Che chave della provintia. 126 Havendone messo in gran giocho. 121 Et alteri stano in pace con (?=come?) Tr ansylvani. 128 Adic ale domnului. 268 www.dacoromanica.ro

(LISTA MARILOR BOIERI PAMINTENI) NUMELE MAGNATILOR DIN TARA ROMANEASC14129 Dimitrie13 care a fost mare ban al Craiovei13' din Oltenia132, azi vornic'33; Dan ciu1134, fost mare logoflt, azi vornic //; 122 Traducerea s-a acut dup textul original italian aflat in arhiva Ministerului de rizboi din Viena si reprodus in Hurmuzaki, IIIi, pp. 196-197. p. /96 p. 197 1" Durnitru (din Cepturi Dadesti si Epotesti); ni. ban 1584 ian. 27-1585 sept. 1 3; m. log. 1587 am-. 30-1589 mart. 21; m. vornic 1589 apr. 20-1592 iul. 19; 111. log. 1591 iun. 1-1592 aug. 27; In actul de la Alba IuHa din 20 mai 1595 el apar e ca lugoft. 131 Kralieva. 132 Inferioris Valachiae. mai departe apare pe list insusi Danciul din Brincoveni (vezi n. 155) cu calitate a de m. postelnic pe care nu a avut-o. Este oare vorba de o declublare a lui Dan ciu din Brincoveni, trecut de dou ori pe list din greseala, sau sint dou'i persoan e deosebite ale caror dregkorii au putut fi confundate? 269 1591 jun. 1-1593 aug. 18; fost m. vornic 1594 aug. 29. Dar el nu a fost m. logof it. lar 133 Marescial. De observat ci si Dan (Danciul) e declarat 4i el azi vornic. 134 Danzul. Calitatea de mare vornic 1-ar indica pe Danciul (din Brincoveni) ni. vor nic www.dacoromanica.ro

Mitri"36, fost mare vornic si mare vistier; Dan136, vistier (sau mare tezaurar), a fost logoa't al doilea137. Petru spkaru11 38 (mare purfaltor al spadei); Chissarii39, mare vornic, a fost mare logofalt; R adull", comisul141; vintir6142, stolnicul143; Radul Alimas Cusa"47, vel armag", dar slujb de cinste la romni. Vlad paharnicull", mare cupar; Calosa"'60, mare imp'rtitor de tainurii61; paharnicul, mare cupar; Ivan din Ruda, mare logof`at"6; Ioan aga146, mare capita n de cllrasi i pedestrasi; Stro4a Cusa"62, camerier"; Borsa, slugerull"; Radul din Balleni164, mare comis; 16-1586 dec. 17; 1589 aug.-1591 mai 22; m. log. 1593 mai 18aug. 18; m. vornic 15 93 125 Mitri Mitrea (din Hotrani); m. vistier 1574-1578; m. vornic 1578-1581; 1585 a pr. oct. 25-1594 sept. 21. 136 Dan (Danilovici), ctitorul mnstirii Mircuta; log. II 15 85-1586; ni. vistier 1592 mai 15jun. 17. 132 Vicecancelier. 136 Ptru (din Luciani); m. sptar 1585 apr. 16-1591 mai 22; fost m. sptar 1591-1594 (vezi N. Iorg a, Istoria romnilor, 1937, V, p. 268). Petru Rscanu, insurat cu vara lui Mihnea. Chisar (din Leotesti); m. log. 1585 apr. 12-1586 oct. 11; m. vornic 1586 dec. Gran cavalarino. 18-1589 mart. 31; m.log. 1589 apr. 20jul. 18; m. log. 1594 oct 146 Radu (din Cep ari); m. comis 1580 dec. 30-1583 jun. 15. 141 142 Stolnik Vintelas Vintil (Benga) Bengescu, m. stolnic 1586 jul. 17-1588 mai 30; m. clucer 1589-1590. 143 Gran contestabile (sic). Functia de vel armas este redat prin echivalentul: barigiel di campagna, transcri s gresit Carigiel in. armas 1588 apr. 1-1589 jun. 13; fost m. armas 1590-1592; m . sptar 1593 ian.aug. 18. 149 Intre 1586-1591. Calor (din Lipov); m. sluger 1587 noiemb. 18; clucer 1591-1 595. 161 Gran dispensator di vetovaglie. 152 Stroizza Cusa" (Busa,Buzescu), post elnic 1591 jul. 2-1593 ism. 15. 144 Dumitru (din Popesti); m. paharnic 1583 sept. 5-1585 mart. 25. 1" Ivan din R uda (Rudeanu); m. log. 1589-1590. 146 Ioan Aga (din Cepari), frate cu Radu, vel comis. 142 De citit Armas in 1oc de Alimas, i Busa in loc de Cusa. 133 Borsa slutchiar (vezi N. Iorg a, Istoria lui Mihai Viteazul, p. 178; Borcta

logofitul dup5 Hurmuzaki, III, p. 210). 154 Radu di Galiani (= Baglian), din Blen i m. clucer 1585; nu este m. comis. 270 www.dacoromanica.ro

Danciul din Brincoveni165, mare postelnic; Petru din Wa1enP56, mare logoft; Udris te, vicecomis'57; Udriste, postelnicuP59; Radulm Socol, postelnicul; Dragomir", p ostelnicul; Calosa'61, postelnicul; Radui62, vicevistier (sau sub trezorier); WuI som, vicespftar. NUMELE MAGNATILOR DIN MOLDOVA p. 197 Vartici", mare vornic; Luca Stroici"5, mare logof't; Ieremia"6, vornicul (mare maresal); Saya StolnicuP6 7; Ureche169, mare logofk; Vasile, paharnicuP69 (mare cupar); Ioan Norocea170, m are logoft; 155 Danzul di brancovani, vezi mai sus n. 134 si 136. Danzul; m. vornic 1591 jul . 1-1593 aug. 18; fost m. vornic 1594 aug. 29; nu a fost m. postelnic. 155 Petru di Bagliani (din Meni); m. log. 1583 sept. 5dec. 27; fost m. log. 1587-1589. 15 7 Udriste, vicecomis sotocavalario" neidentificat. 158 Udriste (din Degoesti) din neamul Blenilor, Udrea banul de mai tIrziu, m. postelnic 1588 ian. 13mart. 25. 161 Calosa postelnik = Galata (din Cocor4ti). 152 Radu vice Westier o soto Theso rier (din Cepturoaia), Nat. cu Radu Buzescu clucerul, postelnic 1581-1592, visti er 11 (1593-1594). 155 Radu Socol (So/rol) (din Boldesti); postelnic. 160 Dragomir postelnicul (poa te fratele Doamnei Stanca, sotia lui Mihai). 164 Vartica; m. vornic Tara de sus 1583 mart. 4 mai 15; m. vornic Tara de jos 15 83 aug. 6 1587 sept. 6; 1593 mart. 1594; Tara de sus, sept. 1594. La 12 dec. 159 4 mentiune pierit In hiclenie". 1610 ian. 10. 165 Stroiza; m. log. 1580 mart. 20 1591 jul. 10; 1595 oct. 1590 ian. 28; m. vornic T. de 166 Ieremia Movil, m. vorn ic T. de sus 1583 aug. 1 jos 1591, mart. 16. 167 Saya Stolnicul (cu mentiunea Contestabile); m. stolnic 1 588 ian. 28 1591 iun. 16. I" Nestor Ureche, m. log. 1592; m. vornic 1596 mart. 2 8 1611 apr. 22. m. paharnic, 1591 apr. 25 jun. 16. 153 Vicespatar o gladifero Vilcu? neidentificat. Moldova si apoi iar In Tara Romaneasc51, vezi cele dou studii excelente ale regre tatei Georgeta To:oiu Ro'ul logofatu'ui Ivan Norocea in viata politica a tarilor ronane in a doua jumatate a sec. XVI, "n revista Studii" 1963, (2) pp. 410-428 si Date noi in legatura cu logofatul Ivan Ncrocea din Pitesti In Apulum" V, p. 3 24 s.u. aprilie 20). Pentru trecerile sale din Tara Romaneascl In Transilvania, apoi de aici In 170 Juan Norochia, nu a fost m. log. In Moldova (a fost hatman 1593 mart. 12 www.dacoromanica.ro

Gheorghern, pirclabul (castelan) de Hotin, Andrei hatmanul"2, cpitan suprem al ped estrasilor; Albota"3, mare logof't; Ta1pes174 hatman, mare cpitan; Caraman Aga175; cpitanul alretilor; Melisuan"6 (?), mare postelnic; Gheorghe Setep ite""7, vicepostelnic; Androne, mare postelnic178. Acestia toti Ant b4tinasi ai cea mai mare parte greci fr credint'. Azi marii dregtori sint strini si in 171 in 1578, 1580, 1585, 1589, 1591 mart. 16 jun. 16; 1597 mart. 3 1610 dec. 21. 1592 mai 3. 172 Andrei (Corcodel), hatman 1586 apr. 11 1589 aug. 24; 1591 dec. 25 174 Nu exist. A fost un Grigore Talp, m. stolnic 1597-1608... 175 Caraiman, agi 15 91-1592. Unul i acela4i cu Karman aga care 1-a Insotit pin In Ungaria pe Petru $c hiopul la plecarea acestuia. La Intoarcerea sa prin Transilvania a fost despuiat de nobilul ungur Blasiu Kerekes. Pentru procesul ce a urmat, i care a fost cltig at de boierul moldovean la 25 ianuarie 1592, precum i pentru lista obiectelor ce fuseser oprite, vezi V er es s, Documente, III, pp. 252-262 qi 264-265. 178 Androne, m. postelnic nu corespunde: (Intre 1590-1600 mari postelnici Bartol omeu Brutti, 1580-1591; Pangratie, 1591, Oprea, 1592; Zota Tigara, 1593; Enache, 1594; Iani (Caragea?), 1594; Drgan, 1597-1600). 178 Neiden tificat. 177 Neidentificat. Nu a fost loget. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Aceasti list, intocmitO de Giovanni de'Marini Poli si aflat printre rapoartele sal e, a fost redatO asa cum se vede, Mr contextul necesar care ar putea lmuri sensul tmprejurOrilor In care a fost flcut, IngOduind si unele concluzii Cu privire la s copul urmirit si la calitatea interesului lui pentru acest subiect. Credem a exi st. o legOturi Intre atentia acordat de Giovanni aici boierilor bstinasi si adevrata sa fobie pentru boierii greci din trile romane. 0 observatie care nu a fost ficutO pin acuma 6 care poate A deschicl perspective noi, dupl cum credem, este urrnOtoar ea. Lista celor 27 de boieri pOminteni din Tara Romaneasci artat aici incepe cu ac ei 12 boieri" trimili de Mihai Viteazul la dieta de la Alba Julia, unde au isclit actul din 20 mai, sub presiunea exercitatI de Sigismund si de cancelarul Josica , inspiratorul politicii de acaparare si anexare a %kilor romane, folosind ameni ntarea turceascO drept argument fill replici. Din acest numOr, care se reduce in realitate la 11 boieri, la care se adaug cei doi episcopi de Itimnic si de BuzOu si mitropolitul, opt apar direct in lista lui Giovanni, si poate inci doi oarecum indirect prin substituirea de pild a lui loan In locul 273 www.dacoromanica.ro

lui Teodosie Rudeanu, sau a lui Stroie in al lui Preda Buzescu. Pentru o infirma re a identificgrii lui Preda logofgtul cu Preda Buzescu, vezi totusi I. Ionascu, Mihai Viteazul f i autorii tratatidui de la Alba Julia (1595), In Anuanil Insti tutului de istorie din Cluj, V (1962), pp. 111-144. Lipseste doar acel enigmatic Ztomile" Stgnilg postelnic din lista luatg din Historia . lui W. Bethlen, unde numele este evident deformat la transcriere ca i numele mitropolitului. Jafrenei a in loc de Eftimie (Jeftimie?). Pentru rest avem un numr de boieri din divanele lui Cercel i Mihnea din timpul sederii lui Giovanni in Tara Romgneascg, precum i vreo trei boieri din familia Bglenilor, despre care a putut fi informat prin Ra du Buzescu. Aceste particularitgti ne indrepatesc sg tragem unele concluzii. Lis ta lui Giovanni a fost Intocmitg dupl. iscglirea actului de la 20 mai, pe baza c ontactului stabilit cu boierii (In primul rind cu Radu Buzescu apoi desigur cu c eilalti, Giovanni vorbind romgneste). Este posibil ca lista sg nu fi fost Intocm it chiar pe loc, ci ulterior la Praga, din memorie, chid si-a compus raportul rec apitulativ. Lista boierilor pgminteni fcea desigur parte din darea de seami asupr a acapargrii Tirii Romnesti si a Moldovei, contra cgreia s-a declarat dupg reinto arcerea sa la Praga. La Alba Julia el a recomandat boierilor tncredere In Impira t si rgbdare. Tintnd seama de neincrederea manifestati de el constant in boierii greci, ne putem Intreba dacg Josica nu a folosit aceste manifestgri pentru a cu prinde In act ingrdirea adus. acum intrrii grecilor tn marile dregtorii, asa precum a stiut 01 inspire si sg foloseascg insinugrile acuzgrile aduse de el lui Aron. Lista boierilor pminteni din Moldova este mult mai putin reall i actualg dectt ce a a boierilor din Tara Romneasc. Dupg cum a subliniat N. Iorga (1st. rom., V, p. 2 68). Luca Stroici, Ieremia Movill si Nestor Ureche se aflau atunci in exil, Andr ei hatmanu/ era la Bucuresti, Ivan Norocea a fost cloar scurtg vreme hatman in 1 593 etc. Se vgdeste a-sadar ctt de mult datoreste lista boierilor din Tara RomIn eascg actualitgtii vii zentat de momentul de la 20 mai. Pentru lista cronologicg a dregitorilor i identificarea lor, precum i pentru une le identificri genealogice, am apelat la concursul competent al tovarsilor I. Ples a si N. Stoicescu de la Institutul de istorie Nicolae Iorga". www.dacoromanica.ro

STANISLAW WARSZEWICKI (1529-1591) Stanislaw frateleWarszewicki, Krzystof istoricului Warszewicki (1543-1603), s-a n'iscut in anul 1529. 5i-a ficut studiile la Universitatea din Wittemberg, lIsindu-se atras pentru un scurt timp de influenta luteranI. Reintors In Polonia, a ajuns secretarul regelui Sigismund August care l-a folosi t in diferite solii. Intrind in der, a ajuns canonic iar cu prilejul unei dltori i la Roma (1566) a fost primit In ordinul iezuitilor. A fost trimis de Scaunul a postolic pentru a face propagandi religioasi in Lituania, la Wilno, i apoi in Sue dia unde a ajuns preceptorul rului principe Sigismund Wasa, viitorul rege Sigismund al III-lea al Poloniei. I n 1583 Warszewicki a fost numit rector al Colegiului din Lublin. In urma cererii lui Bartolomeo Brutti, sfetnicul lui Petru 5chiopul, care .clucea o politici st atornicI de catolicizare i care s-a adresat arhiepiscopului de Liov Dimitrie Soli kowski, nuntiului apostolic din Polonia, Annibale de Capua, legatului Ippolito A ldobran275 www.dacoromanica.ro

dini i chiar papii Sixtus al V-lea, Warszewicki a fost trimis in Moldova sa conduca doi preoti iezuivi Jan Kunig din Schonhofen i Justyn Raab. In seara zilei de 3 septembrie 1588, Warszewicki a fost primit in audienta de Pe tru $chiopul in tablra de ringa Roman, unde se refugiase curtea de frica ciumei tare bintuia In tara. Incurajat de domn care a Indepartat pe preoii reformati, Warszewicki si-a Inceput opera de propaganda' la Roman. Silit sa se intoarcl la Lublin, a infatisat nuniu lui apostolic, la inceputul lunii i.anuarie 1589, un memoriu prin care cerea gra bnica infiintare a unui seminar catolic, aratind c domnul precum si un mare numar de bojen i tnsusi mitropolitul erau favorabili unirii cu Roma, si chiar turcii nu s-ar opune daca s-ar continua s li se plateasca haraciul (Missye Katolickie, C racovia, 1882, p. 151. A. Theiner Vetera Monumenta Poloniae et Lithuaniae gentiu mque finitimorun historian: illustrantia Ill, Roma, 1863, p. 129). Warszewicki a murit in 1591. Raportul su despre primirea pe care i-a facut-o Petre $chiopul a fost publicat in Hurmuzaki, III/1 pp. 108-109, nr. 49. Acest raport arat punctul de vedere al iez uitilor care se bazau pe capul statului pentru a duce la bun sfirsit opera lor d e propaganda. El pare s fie autorul i unui alt memoriu pentru convertirea la cato licism a Moldovei, Tarii Romanesti i a Transilvaniei (Hurmuzaki, III/1, pp. 120121). Conditiile erau prielnice, i Petru Schiopul, si Mihnea se aratau favorabil i, patriarhul constantinopolitan rItacea prin Rusia. Formula preconizat anticipa cu 7 ani pe aceea adoptata pentru unirea rutenilor. Se mai recomanda intemeierea unui seminar de limba greack pentru tinerii din Moldova ... De Warszewicki s-a ocupat Chiril Kralewski in Relatiunile dintre domnii romdni SI. Scaun ln a doua jumatate a veacului al XVI-lea, in Revista catolica", II, 1913, pp. 197-198 si 1914, pp. 178-181, et si N. Tonga In expunerea magistral din prefa ta la vol. XL din colectia Hurmuzaki, p. LXIII i in lstoria Bisericii romiinelti , ed. a II-a, vol. I, Bucuresti, 1928, p. 198. www.dacoromanica.ro

[DESPRE PRIMIREA SA DE CATRE DOMNUL MOLDOVEI 1588 septembrie 7 Moldovei Din tabara domnului Am venit In Moldova Impreura cu doi rinti2 ai Societii noastre la stflucitul domn al Moldovei, pe care I-am salu108 tat in ziva de trei a lunii de fat51, in tabra unde locuieste acuma sub cort <fug ind> de primejdia ciumei (etc.). I-am inminat domnului scrisoarea ilustrului car dinal Aldobrandini3 si pe cea a sfintiei voastre4 precum si ale celorlahi ce le adusesem, pe care le-a primit cu mari semne de prietenie mai ales pe ale stspinul ui nostru (papa) nu numai s'irutIndu-le, dar chiar si ridicIndu-le la frunte In semn de supunere i ascultare. L-am Osit foartc Traducerea s-a acut dupi textul raportului catre nuniul papal din Polonia publica t In Hurmuzaki, III11, pp. 108-109 doc. 2 Jan Kiinig din Schonhofen i Justyn Raa b. 3 Ippoliti Aldobrandini, cardinal preot al bisericii Sf. Pancratiu, viitorul papa Clement al VIII-lea. Cardinalul Annibale di Capua, arhiepiscop de Neapole, legat papal in Polonia. 277 109 www.dacoromanica.ro

dispus s. dea ascultare sanctittii sale, ba chiar gata si doritor s introducl reli gia catolic n acele orase i parti supuse dominatiei sale care au fost odinioar su b ascultarea bisericii romane, i plin de zel pentru stirpirea ereziei5 din ele. Cci pe ling faptul ca Inca mai Inainte poruncise ca s fie alungati preotii eretici, acuma din nou, fiind noi de fat, a dat o porunc, cu invoirea vldicilor6 credintei grecesti, ca s se intoarc toti la religia catolia sau s plece din tali., cci altmint eri o s-i urgiseasc cu fier i foc. In sfirsit nu mai vrea s mai rabde de acum incol o in garda sa, constind din mai bine de 500 de unguri, pe nici un eretic. A vrut s supun jurisdictiei noastre pe toti sasii i ungurii, dar i-am spus c nu este acea sta datoria noastr, el este nevoie de o ierarhie bisericease si de parohi care s co nduc bisericile. Deci de acestia va trebui avut cea mai mare grij si mai ales de sasi si de unguri, caci acestia au tinut mai inainte de biserica roman. lar cu timpul vor putea fi formati preoti chiar i pentru moldoveni asezat statornic ai nostri aici, dup cum se pare c voieste prea luminatul domn. In sfirsit se pare c se cleschide cu ajutorul de sus o cale larg pentru prop agarea religiei catolice, mai mult decit in Transilvania si 'in alte locuri ocup ate de eretici, i aceasta datorit vointei puternice a domnului si a puterii sale supreme si absolute de viat, si de moarte asupra tuturor. Cci el nu poate fi oprit de nici un fel de legi i nici de puterea sau autoritatea cuiva, ca s nu duca la indeplinire ceea ce va fi hotrit in cugetul s.u. Am vrut deocamdat s dau de stire lu crurile acestea, voi scrie mai multe &id voi porni de aici, cum radjduiesc peste 14 zile. Voi mai aduga doar c: solul reginei Angliei7 care a venit pe aici intorci ndu-se de la Constantinopol, a vzut cu mare ocar, pentru el si pentru regina sa, p e iezuiti <veniti> aici si pe eretici alungati sau primind credinta catolic pe ca re aceia englezii> au alungat-o din tara lor cu mare blestemtie eretici". Chiril Karalewski, Relatiunile dintre domnii . etc. In 1588 spunea clerului catolic: Ga a voi ho dato e libera di incarzerar jumtate a veacului al XVI-lea In Revista catolicr II, 1913, p. 54. Episcopilor Wa rszewicki citeaz ulterior ca favorabili catolicismului pe mitropolitul Gheorghe M ovil i pe episcopii Agaton i Ghedeon (A. Theiner Vetera Monumenta Poloniae et Lit huaniae, III, p. 129. doc. CIII din 15 ianuarie 1589). 7 = William Harborne, amb asadorul reginei Elisabeta la Constantinopol (vezi telatarea sa din volumul de f a0). sfintul Scaun in a doua gli www.dacoromanica.ro

PRIMA MISIUNE IEZUITA IN MOLDOVA (august stil vechi 1588) Textul inftisat aici poart toate caracteristicile unui text de propaganda'. Nu est e vorba de un raport informativ catre un adresant anume, ci de o expunere Indrep tat. catre un public mai larg desi apartinind unei anumite categorii. Publkatia An nuae Litterae Societatis Jesu era destinat unui cerc inchis, acela al iezuitilor. Elaborarea textelor difuzate de acest anuar tinea seam de nevoia de a retine ate ntia si a impresiona imaginatia. De obicei se punea accentul pe victoriile repur tate In cimpul prozelitismului religios. Nu lipseau mai niciodat nici unele eleme nte superstitioase: manifestri minunate, alungki de demoni exorcizati de pkintii ordinului, inspiratii divine etc. Materialul pentru aceast literatur edificatoare era imprumutat unor rapoarte reale, in general mai precise si mai seci. Acestea filtrate si prelucrate Isi pierdeau caracterul (Huai, intrind in tipicul acestui gen. Trebuie deci indreptati ltnurirea dati de editor, cum ci ar fi vorba de rap ortul generalului iezuitilor catre sotii seli (!). In realitate este o dare de s eam despersonalizat si anonim, asemenea aceleia despre alitoria lui Possevino in Tr ansilvania In 1583 de pild (vezi Cakitori, II, lnsotitorul lui Possevino.) 279 www.dacoromanica.ro

Textul de fat se compune dintr-o listi a domnilor Moldovei de la Alexandru Lpusnea nu la Petru Schiopul, apoi dintr-un scurt istoric al demersurilor care au preced at tridin miterea misiunii in Moldova, in sfirsit iezuitedescrierea succinti a p rimirii ei de ciitre domn si a dispozitiilor acestuia fati de ea. Aci e introdus un dialog in contradictoriu intre domn exprimind punctul de vedere al catolicil or (!) si un preot ortodox Cilugarul", personaj inventat numai pentru a sustine dialogul. Dup o reintoarcere la realitatea de toate zilele Cu misurile luate de d omn in favoarea iezuitilor, bucata se Incheie cu aritarea cifrei de 15 orase (op pida) i cu amintirea (sub rezerv totusi) a originii romane a poporului. Daci precum am vizut nu poate fi vorba de un autor al acestei prezentiri, putem totusi Incerca s'A aflm care a fost autorul raportului folosit la intocmirea text ului de fati. Acesta este desigur St. Warszewicki, seful misiunii, al cirui nume nu e mentionat in text, ci numai numele celor doi iezuiti adusi de el, lucru ab solut normal intr-un raport care a trebuit s'A fie intocmit de el. Aceast atribui re este confirmat'A de informatiile contemporane date de Rafael Skrzynecki asupr a misiunii lui Warszewicki in Moldova, si indeosebi asupra Intrevederilor acestu ia Cu Petru Schiopul (vezi B. P. Hasdeu Arhiva istoriel a Romniei", I/1, pp. 174175, doc. 257). Relatia Iasi s se intrevad zidirnicia unei propagande catolice In poporul bistinas, neincrezitor in misionan i si de aceea calificat de autor de m ai mult siret cleat simplu". Trecerea sub ticere a franciscanilor, impiminteniti de veacuri in Moldova, trebuie atribuiti rivalitii dintre cele doui ordine, care era inisprit si de neintelegerile dintre franciscani si Bartolomeo Brutti, spriji nitorul iezuitilor poloni. Relatia cuprinsi in colectia Annuae Litterae Societat is Jesu anii 1588 ad Patres et fratres eiusdem Societatis, Romae, 1590, pp. 100104, a fost publicat de a A. Veress In Documente, III, pp. 155-157, doc. nr. 99. www.dacoromanica.ro

RELATIA PRIME' MISIUNI IEZUITE IN MOLDOVA' 1588, Roma Moldova care este o parte a Valahiei in hotar cu Transilvania a fost odinioar.' m ult zguduit.' atit de r'zboaie de rivalititile dintre consingeni, i chiar in vremea noastr:, in timpul dom-. niei lui Sigismund August2 in Polonia, Alexandru3 a dom nit citva timp in pace, apoi a fost alungat din domnie de Despotul de Samos'', p asalele turcesti fiind mituite cu aur, dup. cum a umblat zvonul, si clindu-i spri jin ereticii din Polonia. Despot a exercitat domnia cu aceeasi necredin0 cu care nvilise <in vari>; luind bisericile catolice de la adevxatii lor posesori le-a dat ereticilor ca s'a" le ping5.reascl. Dar mai apoi, conspirind moldovenii, Traducerea s-a fcut dup textul latin din: Annuae litterae Societatis Jesu anni 158 8, reprodus de A. Ver es s, Documente, III, p. 155-157. 2 (1548-1572). 3 A. Lpunea nu (1552-1564; 1564-1568). 4 = Despot Vocl (1561-1563). 281 p. 155 www.dacoromanica.ro

i-a luat Tomsa5 i viata, i domnia. Dar nici domnia lui Toma nu a fost lunga. UrI t de moldoveni pentru cruzimea sa, a fost alungat, fiind rechemat Alexandru i ne amul su, lar el fiind decapitat la Liov6 din porunca regelui Sigismund. La moarte a lui Alexandru, domnia Moldovei trece asupra fiului su Bogdan7; acesta and a umb lat In chip nechibzuit dincolo de hotarul trii sale a fost aruncat In lanturi de Cristofor Zborowski8; crezIndu-1 mort, moldovenii l-au ales de domn pe loan', brb at viteaz i neIntrecut in lupt. Sigismund a Incercat sa-1 pun iar pe Bogdan, dar I mpotrivindu-se marea multime a turcilor, nici el nu este pus iarsi In domnie, si chiar Ioan este rpus In luptnl, fcIndu-se mare mcel printre dusmani. Turcii pun In Moldova pe Petru", pm plin de cumptare i destoinic pentru o povar atit de grea clup ce a domnit scurt vre me, nvlind In Moldova Iancul12 ajutat de turci, el s-a retras In Turcia. Nu mult d up aceea cum Iancul s-a pornit cu cruzime Impotriva alor si i cu trufie Impotriva polonilor, i regele Stefan al Poloniei s-a plIns turcilor cu care era aliat, este readus Petru Moldova. Iancul fuge si este prins i adus la Stefan, fiind pedepsi t cu pierderea capului. Asadar cum Petru are mare veneratie pentru Stefan si cum a auzit de la Bartolome o Brutti, albanezul, postelnicul <s.u>, despre evlavia i zelul <regelui> pentru c redinta adevarat14, s-a gindit sa restituie si el dup aceast pild catolicilor biseri cile <lor>; el a Insrcinat atunci pe arhiepiscopull5 de Liov si pe cel de Neapole 16 care era In acea vreme nuntiu pontifical In Polonia ca s obtin de la pap17 un nu rnr de iezuiti care s promoveze credinta catolic. Marele pontifice nu a ramas nepstor la aceast <dorint> i lucrul a fost dat In seama prepozitului nostru general la Ro ma18 si nuntiului In Polonia, precum i cardinalului Aldobrandini16, legatul <apo stolic> ca duc la indeplinire. <Dar> moare <regele> Stefan, arhiepis5 Stefan Toma , domn al Moldovei (1563-1564). /n mai 1564. 7 Bogdan Lipusneanu (1568-1572). 8 Cristofor Zborowski, fiul lui Martin Zborowski, nobil polon, s-a razbunat astfel pentru ruperca logodnei sale cu sora lui Bogdan Upusneanu. 9 = loan Vocl (1572-1 574). ' A fost asasinat In tabIra turceasc, dei Ahmed pap eiruia i se predase ti j urase ea*-1 va duce nev'amat Inaintea sultanului. " = Petru $chiopul (1574-1577; 1578-1579; 1582-1591). 12 lanicula (= Iancu Sasul ) (1579-1582). 13 $tefan Bithory. Ortodoxae religionis (In sensul de credinti catolic). 15 Dimitrie Solikowski. 16 Annibale di Capua. 74 17 Sixtus al V-lea (1585-1590). Claudio Aquaviva, generalul iezuitilor. 1 Viitoru l Clement al VIII-lea. 282 www.dacoromanica.ro

copul de Liov se reIntoarce la Roma, si cum domnul Petru struie pentru a grbi Impl inirea acestui lucru, In sfIrsit In anul acesta la 1 septembrie [stil nou] au in trat In Moldova doi preoti loan Schonovianus" si Justus Rab, recomandati de pap s i de regele Poloniei, Sigismund21. $i au fost primiti cu mare cinste. Dar deoare ce domnul era in tabr i foarte multe locuri erau bIntuite de cium, ei au fost asezat i pIn la potolirea molimei Intr-un oras, Intr-un loc destul de ferit si de prielnic, numit Roman. Va fi de folos s se cunoasc unele amnunte despre evlavia domnului pentru ca s se poa t socoti rezultatul pe care 11 va avea misiunea cu ajutorul lui Dumnezeu. Cum i s -a inmlnat scrisoarea pontificelui a srutat-o, a ridicat-o la frunte dup5." obice iul pgln22 pentru a-i atita cinste. <Ei> au vorbit cu el prin tlmaci si au fost as cultati cu atIta drag, Inch i-au Osnit lacrimi din ochi. I s-au oferit si mici d aruri: un agnus dei23 din cear sfintit si o crtulie a martirilor impodobit cu chipur ile lor, care <toate> au fost primite cu mare mutumire. Dou zile dup aceea, and do mnul a flsfoit artulia a Intrebat pe preotul ortodox pe care 11 numesc Clugr", cu ochii atintiti asupra martiriului lui Petru, ce crede despre inttetatea lui Petr u, acest grec a spus c este desemnat ca primul dintre apostoli, in ce priveste rI ndul su, si 11 cita ca martor pe Hieronim: altminteri toti au avut puteri deopotr iv. Dar domnul struie <si Intreab>: Cui a 1ncredintat domnul cheile?" Lui Petru", rispunde cerlalt. Uncle si-a virsat sngele Petru?" La Roma". Unde se odihnesc moastele lui?" si cheile .pentru urmasii sli". Si apoi 11 tntreabI din nou pe Callugr &ea' ar vre a s primeasc martiriul pentru Hristos, si Clugrul rspunse c. 1-ar primi, dar nu cu suf letul chiar asa de Impcat25. Iar mie, a spus domnul, mi-ar fi trupul fr de cltare26 dac prin aceasta s-ar doblndi glorie chiar pltind-o cu viata". A mai spus el frati lor nostri (care In rstimpul celor intrat la iezuiti In 1562. A murit in Moldova in timpul misiunii. " Vezi scrisoa rea de recomandare publicatI de A. Veress (Documente, III, pp. 140-142, doc. nr. 117) cu data de august 1588. 22 More gentico (= gentilico) aici in sensul de or iental. 23 Coelestis agnus, sau agnus dei, cearI sfintitI de pap si purtind chipu l simbolic al mielului. 24 de Graeco sacerdote Calo gerum vocant. 23 Non ita aequo animo. Tot acolo". Asadar, adaug Domnul unde si-a pus Petru capul, acolo a lsat 20 Jan Kunig de Schonhofen, originar din Germania, In virst de vreo 45 de ani, " Vile. 283 www.dacoromanica.ro

dou zile clt au stat in tabr au fost de trei ori la el) a In tara sa nu

vrea s rabde nici un ministrant eretic i ci el trece in puterea <frati>lor toate parohiile" care folosesc ritul roman, si pe toti cei ce ;in de ele28. A trimis a poi la ei pe un preot, si pe al doilea preot, care se cstoriser. ca s. le hotrasc o pe deaps pe care s o Indeplineasc de Indat, din porunca lui. Iar ai nostri au spus c nu au venit ca s fac s piar oamenii, ci ca se converteasc i s triasc, totusi domnul a In at pe acei preoti din biseric. Apoi Insusi Petru si o mare parte a trii folosesc ritul grec22 pe cel ruteana, In limba rutean.31 Bizant. i nici nu-1 recunosc pe patriarhul din In toat tara sInt cam 15 orase In care, ca i in satele din apropiere, i sasi32, d ar cea mai mare parte a lor33 este fr carte si aproape fr nici o cunostint. Si totusi nu ptrunzi In sufletul poporului, se afl i unguri mai mult siret declt simplum. Se crede, dup chipul, vorba i obiceiurile <lor> c ei ar fi fost o colonie a romanilor i nici nu lipseste speranta unor roade

ce vor rmlne pe viitor, numai s fie chemati preoti (cci pida' acuma In afar de ai no stri, altii nu mai sInt35) pentru ea' s ptrund sufletele de Invttura noastr> i s le cI muiasc pentru ca ei s urmeze rInduielile noastre. 37 In text: curias (desigur In loc de: curas). 28 Curiales. 29 O rtodox. " Este o confuzie. Nu poate fi vorba de ricui rutean, ci doar de limba slavoni. 31 Slavona bisericeasc. 32 Aici este vorba de fapt de elementele wzate In erguri uentru exercitarea unor mqteuguri. " A locuitorilor, adia a moldovenilor. 34 Nec babes ingenium gentis magis callidae quam simplicis. 35 SInt trectivi sub t'Acere franciscanii. www.dacoromanica.ro

WILLIAM HARBORNE (1552-1617) * Wiliam Harborne s-a nscut la Great Yarmouth in 1552, intrInd administraila in tinutului natal unde a func%ionat ca bailiff" din 1572. Desi ales in 1575 membru al parlamentului, totusi printr-o flagrant incIlcare a l egii, elecOunea sa nu a fost validat. Datorit legturilor sale de prietenie cu Sir E dward Osborne, primarul general al Londrei, si cu influentul negustor Richard St aper, interesavi in comertul oriental, Harborne a acceptat s Intreprind o caltorie in Turcia, spre a lua contact cu autoritivile otomane. Dei regina Elisabeta I a aprobat proiectul, n-a sprijinit din punct de vedere financiar cltoria lui Harborn e, considerat doar ca simplu emisar al unei companii comerciale private, dar tot usi i-a incredinpt o scrisoare de recomandare atre sultanul Murad al III-lea. Ha rborne a sosit la Constantinopol in octombrie 1578, Insorit de Joseph Clements, incepInd de indat negocierile cu dregkorii Portii. Prin rspunsul Inaintat reginei la 15 martie 1579, sultanul aviza favorabil cererile companiei negustorilor engl ezi de a desfsura o activitate comercial nestinjenit In imperiu, fail s o extindi In si la toti conavionalii regatului insular si neaprobInd dreptul de naviggie sub pavilion propriu. Harborne a Neer285 www.dacoromanica.ro

cat s obtin mai multe concesii din partea sultanului, combtind influenta ambasadoru lui francez Germigny de Germolles, ostil oriciror inlesniri aduse comertului eng lez n Mediterana oriental si a reusit s atrag de partea sa, prin daruri pe autotput emicul vizir, Mehmed Sokolli. Datorit insistentelor vizirului i unei noi scrisori a reginei Elisabeta din 25 octombrie 1579, repetind cererile formulate de Harbo rne i pledind chiar pentru incheierea unei aliante indreptate impotriva lui Fili p al II-lea al Spaniei, Murad al III-lea a acordat tri misului negustorilor engl ezi in iunie 1580, printr-un firman, privilegiile reclamate. Dar la protestele v ehemente ale lui Germigny, capitulatiile au fost retrase. In fata acestei situat ii, Harborne a hotrit s se reintoarca in patrie pentru a cere reginei s fie Investi t cu depline puteri i acreditat ca ambasador pe IMO Inalta Poart. La 17 iulie 158 1 acest trimis al comertului englez se Indrepta pe Marea Neagr, prin Moldova si P olonia spre Gdatisk (Hurmuzaki, XI, p. 651, doc. 89), folosind drumul pe care 11 urmaser inaintea lui negustorul Newberie i chiar oamenii si care mergeau s cumpere blnuri peste Nistru. aptind titlul de ambasador i scrisori de acreditare din part ea reginei Elisabeta la 20 noiembrie 1582, Harborne se Imbarci in ianuarie 1583 pe corabia Susan", sosind la Constantinopol la 29 martie. El a fost primit in au dient solemn de sultan la 18 mai, end a repus In vigoare prevederile tratatului abrogat din 1580. Recunoscut ca ambasa dor la Poart.', Harborne fixat resedinta la Rapamat, ling Pera, si a numit consuli , insrcinati cu supravegherea comertului englez in Levant, la Alexandria, Cairo si Tripoli In Si ria. In timpul ambasadei sale, Harborne a militat consecvent pentru incheierea u nei aliante Intre Anglia si Imperiul otoman indreptat impotriva Spaniei lui Filip al II-lea, dar n-a reusit s obtin cleat vagi promisiuni, turcii refuzind s se anga jeze intr-o actiune armat si s rup armistitiul incheiat cu suveranul de la Madrid. Dei pe plan politic misiunea lui Harborne n-a fost incununat de succes, totusi a dat rezultate foarte importante In domeniul economic, unde pozitiile obtinute de englezi in comertul levantin au fost considerabil extinse si intrite. Rechemat din postul su in vara anului 1588, Harborne s-a Inapoiat in Anglia, ins t ind in clltoria sa de Intoarcere pe calea Dunrii de jos pe ambasadorul polon care venise s prezinte sultanului scuze pentru prdciunile svtrsite de cazaci. In trecerea sa prin Moldova, emisarul englez a obtinut de la Petru vocl $chiopul un privileg iu care ingduia negustorilor englezi s beneficieze de tariful ce se aplica atit lo calnicilor, cit i celorlalti negustori strini. Acest privilegiu de comer;, emis l a 27 august 1588 (stil vechi) (Hurmuzaki, Mt, p. 108, doc. 114, a fost redactat, dup prerea lui N. Iorga, de Harborne insusi si de consilierul principal al domnul ui, Bartolomeo Brutti, in stilul acte. lor occidentale. Din Moldova, Harborne s-a inapoiat prin Polonia si Germania in Anglia, unde a aj uns in decembrie 1588. Dup Intoarcerea sa in patrie, fostul ambasador a redactat dou memorii asupra activ itatii desfsurate in Imperiul otoman, destinate cercurilor de afaceri din Londra; aceste documente, rmase in manuscris, se intitulau: William Harborn (!) his seru ice to her Ma . gestie (I) and Commons in his tenn yea> es forrayne (I) travell and residence at t Constantinoble (I), herevnder specefied (British Museum, Tanner MSS 5577, 286 f. 8 1. u.) si The relation of my

www.dacoromanica.ro

ten years of foreign travel in procuring and establishing the intercourse into t he Grand Signor's Dominions begun A.D. 1577 and finished 1588, specifying the se rvices done to Her Majesty and Commonwealth with such particular profit as the t raders thither have and do enjoy thereby (ibidem, Lansdowne MSS 57, art. 23). De i retras din viata publica, Harborne a continuat s se intereseze de activitatea c omercial a englezilor In Mediterana orientala, intocmind In 1591 chiar un proiect In care pleda pentru fuzionarea companiei negustorilor din Turcia Cu a celor di n Venetia spre a spori eficacitatea penetratiei lor in Levant; recomandarile sale cliprinse In me moriul (Mr. Harborne's opinion of the New Incorporation of the Venetian and Turkey Merchant 159 1, ibidem, Lansdowne MSS 67, art. 106), au fost acceptate si cele doua companii au fuzionat Intemeincl The Company of Merchants of the Levant", ce a primit o ca rta regal de privilegii la 7 ianuarie 1592. Harborne si-a petrecut ultimii ani ai vietii in comitatul natal si a murit la Mu ndham In Norfolk la 6 noiembrie 1617, fiind inmormintat in biserica parohial din localitate, unde i se pastreaza i astazi lespedea funerara cu un epitaf in versu ri. In ceea ce priveste legaturile lu Harborne cu trile romane, n afara stirilor cu prinse In rapoartele inaintate Secretarului de Stat Walsingham Intre iulie 1583 iulie 1585 (publicate de E. D. Tappe, Documents concerning Rumanian history 1427 -1601, The Hague, 1964, pp. 44-49, nr. 56-62), mai exista o expunere, foarte suc cinta, asupra calatoriei sale la Intoarcerea in Anglia din anul 1588 prin Moldov a (The returne of Master William Harborne from Constantinople over land to London, 1588). Acest jurnal a fost public at de Richard Hackluyt in The principal navigations, voyages, traffiques and discoueri es of the English nation, vol. II, pp. 289-290; partea referitoare la Moldova a fost reprodu s i In colectia Hurmuzaki, IIIi, pp. 122, doc. 107. Acest fragment a fost tradus in limba romana publicat in Zimbrul", anul IV, Iasi, 1856, nr. 26 (9 februarie), p. 1 si T. Codrescu In Uricariul, IV, p.395. Este mentionat si de Sadi Ionescu in Bibliografia ceilatorilor, pp. 67-68. Asupra vieii i activitatii lui William Harborne se gsesc date In Dictionary of National, Biography, vol. XXIV, p. 316, p recum i In studiile lui H. G. Rawlinson, The embassy of William Harborne to Cons tantinople, 1583-8, In Transactions of the Royal Historical Society, Fourth seri es, vol. V (1922), pp. 1-27 si A. L. Horniker, William Harborne and the beginnin g of Anglo-Turkish diplomatic and commercial relations, In The Journal of Modern History", vol. XIV (1942), nr. 3, pp. 289-316. Datele privitoare la trecerea lu i Harborne prin Moldova au fost folosite de N. Iorga In studiul sit' Les premires relations entre l'Angleterre et les pays rournains du Danube (1427 .1 1611) In Mlanges Bmont, Pari s, 1913, pp. 565-567 si in Istoria romni/or prin calatori, vol. Bucuresti, 1928, pp. 213-214. I, www.dacoromanica.ro

DESPRE SITUATIA DIN TARA ROMANEASCA IN 15831. 1584 ianuarie 27, Pera2. [Metoda lui Petru Cercel de a stoarce bani. El cere sacrificii marilor boieri. P e unul care a vrut s discute l-a i fiat etc.]. Acest domn va duce la distrugere to talA aceast" var5. atit de m5.noas51 unde articolele principale.de care se folose sc oamenii elm pe nimica (in base price) din cauza lipsei de numerar (through scarcity of treasure) din care cauz" majoritatea locuitorilor stnt atit de lipsiti ciuda marelui belsug de alte lucru ri), 2ncit nu stilt in stare s5. pl."teasa darea (the tribute) impusI de voievod, dup cum ne-am incredin;at noi mnine, eind am venit aici i and ne-am tors intruck am cumprat un batal foarte gras cu 12 d(penny), un sfert de bou cu 18 d. o g5.ini excemional.' cu 1 penny si 24 de ou In acel prev si cantitatea corespunz6toare de piine, bere i vin. Traducerea s-a facut dupi textul englez publicat de E. D. Tapp e, in Documents c oncerning rumanian history (1427-1601), collected from british Archives (London, The Hague), 1964, p. 46. 2 Raport al lui Harborne cHtre Walsingham. 288 www.dacoromanica.ro

INAPOIEREA DOMNULUI WILLIAM HARBORNE DE LA CONSTANTINOPOL PE USCAT SPRE LONDRA, 15883. 1588 Am plecat de la Constantinopol cu 30 de persoane din suita mea si din familia mea la 3 august. Treeind prin vinuturile T raciei, acum numit5. Romania cea mare', Tara RomneascP si Moldova unde am ajuns l a 5 septembrie9; potrivit firmanului7 sultanului8, am fost primit9 3 Traducerea s-a ricut dup textul publicat de Hackluy t, The principal navigation voyages ..., II, p. 289 i reprodus in Hurmuzaki, III/1, p. 122, doc. 107. Rumelia de azi. 5 Valachia. Dup.' stilul nou al calendarului Gre gorian. op. cit., II, p. 198, reprodus in Hurmuzaki, XI, p. 194, doc. 320). 8 Murad al 1 11-lea, sultan otoman (15 74-1595). p. 289 Austell (Vezi si Ha ckl u y t, 7 Pentru lamurirea convinutului unui atare firman vezi cel dat in 1585 pentru He nry 9 Domnul se afla atunci plecat din oras de resma ciumei. tabir.' de unde dateazi si privilegiul su comercial fiind 289 www.dacoromanica.ro

foarte curtenitor de Petrui, domnul su legiuit", de religie ortodox12, cu care s-a Incheiat ItIelegerea potrivit creia supusii maiestAii sale care fac negustorie ac olo nu vor plti declt 30/0, dup cum pltesc adt supusii lui cit si <negustorii de> t oate neamurile" celelalte; scrisorile sale cstre maiestatea sa sInt In fiint si ac um. De acolo am purces In Polonia, unde marele cancelar a trimis dup mine la 27 ale aceleiasi luni. Petru Schiopul, domn al Moldovei. 11 His positiue prince. 12 A Greake by profess ion. 13 Elisabeta I, regina Angliei (1558-1603). 10 14 Vezi privileiiul lui Petru $chiopul, dat la 27 august 1588 in Ha ckluy t, op. cit., IL p. 290, reprodus in Hurmuzaki, III/1, p. 108, d. 114. www.dacoromanica.ro

HENRY CAVENDISH ( 1550-1616) Henry Cavendish, fiul lui Sir William Cavendish 1505?-1557) i al Elisabetei de Ha rdwick (1518?-1608), s-a nscut la 17 decembrie 1550. La 9 februarie 1568, el s-a insurat la Sheffield, cu Grace, fiica lui George Tal bot, conte de Shrewsbury, un dregtor influent de la curtea reginei Elisabeta, car e i-a adus o insemnat Avere. Cariera parlamentar a lui Cavendish a Inceput cu titl ul de cavaler de comitat (knight of shire), fiind ales, in mai multe rinduri (15 72-1597), reprezentant al comitatului de Derby (Derbyshire) In Camera Comunelor, fill a se remarca printr-o activitate deosebit. Hotrit sa participe pe continent la lupta Trilor de Jos Impotriva opresiunii spaniole, Cavendish a echipat pe chel tuiala sa 500-600 de voluntari pe care i-a trimis s lupte In Flandra, Inzestrindu -i totodat cu arme i munitii In valoare de 1 000 de lire sterline. Recomandat de s ecretarul de stat Walsingham agentului diplomatic englez In Olanda, William Davi son, Cavendish a slujit ca voluntar in rindurile rebelilor In calitate Ale cpitan ; dupi ce s-a distins in lupta de la Aerschot, a fost Inlvat la rangul de colonel, in iu lie, 1578. Reintors in patrie, el s-a amestecat in anii 1584-1585 In intrigi de curte, menite s ajute 291 www.dacoromanica.ro

la evadarea reginei Scotiei, Maria Stuart, Inchis in castelul de la Tutbury, afla t in imediata vecinItate a domeniilor sale. Incidentul a rImas frl urmIri. Mai ti rziu, Cavendish a hotrit s parIseasci din nou Anglia. In primIvara anului 1589, in sotit de un slujitor credincios, Fox si de instritul negustor Richard Mallorye, a plecat Intr-o cIlItorie de afaceri la Constantinopol. Dup ce au strbItut timp de trei luni Germania, Austria, posesiunile venetiene, Ragusa si Balcanii, drumetii au ajuns pe malurile Bosforului la 16 iunie 1589. Dup o federe de numai douI spt Imini k capitala Imperiului otoman, cltonii s-au Tutors prin Bulgaria, Tara Romneas c, Moldova, Polonia si Germania, in Anglia unde au ajuns la sfirsitul lunii septe mbrie a aceluiasi an. Aici Cavendish s-a amestecat din nou in politicI, sustinin d de data aceasta, pretentiile la tron ale Arabellei Stuart, din familia domnito are a Scotiei. Salvat prin moartea Elisabetei (24 martie 1603), Cavendish s-a re tras din viata petrecindu-si ultimii ani ai vietii pe domeniile sale de la Chats worth. A murit la 12 octombrie 1616, fiind inmormintat la Edensor (comitatul de Derby). Nu a lsat urmasi legitimi. Despre tovarIsii sIi de cIlItorie din Turcia la 1589, Richard Mallorye si Fox, s e cunosc mult mai putine date biografice. FIrI a figura printre membrii Companie i Levantului, Mallorye era totusi un negustor londonez de vaz, interesat in comer tul cu Orientul si se bucura de increderea secretarului de stat Walsingham, care i-a dat o scrisoare de recomandare cItre ambasadorul englez de la Constantinopo l, Barton. Se pare totus ea' peste zece ani, adic in 1599, Mallorye a fost implica t Intr-o afacere frauduloas de talen i falsificati, pusi in circulatie 'in mod cl andestin In Turcia, fiind anchetat de catre autoritti. Privitor la Fox, slujitoru l lui Cavendish si autorul jurnalului sIu de calItorie in Turcia, nu se stie nimic k afar de ceea ce reiese din propriile lui relatIri. Dupa modul lui de exprimare i mentalitatea de care cl dova.cl, rezultI ca era un om simplu cu cunostinte limitate, adept al moralei protestante de rind, dar nu lipsit de bun ul-simt, Intelegerea si spiritul practic, tipice englezului mijlociu. Fox se dov edeste a fi avut discernImint, fIcind de multe ori aprecien i judicioase asupra realittilor observate si nu se arat inse nsibil fat de art. Ochiului sIu ager de om de la pea* nu i-au scIpat problemele le gate de cultura prnintului, unde i relev uneori competenta. Stirile referitoare la Tara Romlneasa si Moldova din jurnalul de cilItorie tinut de Fox nu slut, compar ativ, atit de bogate ca acelea privind Serbia si Bulgaria, asupra cIrora drumetu l englez dI mai multe amInunte, atit in ceea ce priveste caracterul regimului ag rar citsi asupra felului de trai al populatiilor. Nu gilt lipsite de interes nic i unele date cu caracter politic si militar pe care jurnalul de cIlItorie le con semneazI asupra situatiei de la Constantinopol si din Imperiul otoman in vara an ului 1589, precum si informatiile generate cu privire la celelalte 0.6 vizitate, cum ar fi Austria, Republica venetiana, Polonia s.a. Manuscrisul original al ju rnalului de cIlItorie intitulat Mr. Harrie Cavendish his journey to and from Con stantinople 1589 by Fox, his servant, de 33 de file, a fost descoperit in arhiva castelului ducilor de Devonshire de la Chatsworth de cercettorul Alfred C. Wood editan integral In Camden Miscellany", vol. XVII (Camden Third Series, vol. LXIV ). London, Offices of the Royal Historical Society, 1940, X+29 p., cu o introduc ere, date biografice asupra cHltorului si unele identificri reclamate de text. 292 www.dacoromanica.ro

Editorul a rsat ns deoparte itinerarul anexat de Fox jurnalului de elkorie al stipin ului su, aktuit sub formI de tabel, in care a insirat zilnic lista tuturor striThatute, cu o scurt mentiune asupra popasurilor peste noapte. Wood s-a mrginit doar a reproduce drept mostr un scurt pasaj privind eiTtoria intre Ragusa si Sofi a. Fragmentele privitoare la elkoria in Balcani romane au fost analizate de Paul Cernovodeanu in cuprinsul articolelor Le voyage de Henry Cavendish ci travers le s Balkans en 1589 (in Revue des tudes sud-est europennes", VIII (1970), nr. 2) si Ca latoria lui Henry Cavendish in filrile romdne la 1589 (In Anuarul de istorie Institutului A. D. Xenopol", Iasi, vol. VII (1970); citeva stiri stilt reproduse de M. M. Alexandrescu Moldovei descrisa de calatori sraini (sec. Dersca, Economi a agrarcl a Trii Romnegi XVXVII) in Studii", 21 (1968), nr. 5, pp. 845, 847-8, 852 , 856. www.dacoromanica.ro

CALATORIA D-LUI HARRIE CAVENDISH SPRE $1 DE LA CONSTANTINOPOL, 1589 <POVESTITA> DE FOX, OMUL SAU DE CASA'. p. 17 Dup', cum am spus, am trecut de cealalt . i dup. o jumsaitate de zi de drum, <am po rnit> spre Iai n acea zi; mat-tea urm5itoare am poposit la Buz5.u3, un ora. . . parte a riului in Tara Romneasc5.2 p. 18 mare' <cu case> de lemn, unde am intilnit <nite> negustori din Cipru, Cu ajutorul c'rora ne-am aprovizionat mult mai bine. In ziva urm'toare am poposit intr-un sat prin care trece un riu1et5 ce desparte Tara Romneasc5. /I de Moldova. In aceast5 1 noapte ne-am gindit s51 ne oprim la Tecucic, dar am Traducerea s-a ficut dupl textul editat de A. C. NiV o o d, In Camden Miscellany ', vol. XVII, London, 1940, pp. 17-19. 2 Drumetii au prisit Silistra duminid 13 i ulie 1589, treclnd Dun6rea, care In acel loc avea o latime de un sfert de mil, sp re a intra In principatul muntean. 3 Bowza. 4 A great ould toune. 5 MilCOVIII. Coocouche. 294 www.dacoromanica.ro

fost Impiedicavi de un rlu <ce trecea> In apropiere de oras, pe malul cruia am rma s peste noapte din lipsa unui vad, deoarece unii dintre barcagii erau atIt de ne volnici, Inch nici nu puteau s munceasc iar <alti> cltiva <erau> atIt de beti, Inc h nu puteau s stea <In picioare>. Asadar, neajutorati cum cram, am poposit pe mal ul rlului Impreuna cu mai multe crute, clteva din Polonia, altele din Tara Romneas c5. si Moldova. In dimineata urmltoare am fost primii care am trecut dui si am ajuns la Tecuci la ora 10 dimineata unde am rmas peste noapte. Tara Rom'aneasc este o tar de ses, fr. dealuri, <cu> pmIntu l roditor, dar din lips de bun gospodrire produce numai grine de calitate slab.. <T-

ranii> i ark' prnIntul lor numai o data, 'in care timp Isi seamn grinele, dar niciod at nu-si plivesc ogoarele. Ei au mari Intinderi de pinint dar, in raport cu mrimea lor, o mic rezerv de vite, pentru a cror hran imasurile sInt pline de buruieni, peli n i mcris, In loc de nutret, dar pmIntul lor este roditor si ar putea produce gril l bun si fin bun dac ar fi bine gospodrit. Tara cl o cantitate mic de lemn i ap foart e proast, dar pentru cltori drumurile cele mai pitoresti pe care le-am intIlnit In toat cltoria noastr. Domnul acestei tri plteste tribut turcilor si ja mult de la trani sraci pentru viile lor, deoarece <acestia> nu pltesc dijm pentru pmIntul lor, ci plt esc pentru Intreaga lor familie dup capete i dup ce aceast <dare> este pltit, au grij s nu mai fie suprati <de alte dri> ; dar dac s-ar fi aflat despre vreunul d ar fi bog at, domnul 1-ar srci de Indat7. In aceast tar carnea este foarte ieftin, deoarece am c umprat o oaie gras pentru 3 saini8 care valoreaz aproape clt a 15-a parte dintr-o l ir sterlin i pui mari pentru un aspru. Asprul valoreaz eit 3 farthingig. Plinea lor este foarte tare, dar ieftin. Ei coc turte Intotdeauna Inainte de prInz i cin. 7 Pentru regimul agrar si fiscal al trnimii din Tara RomAneascii in aceasta perii pentru plata haraciului a se vedea in special D. M i o c, Despre modul de impune re ji percepere a birului in Tara Romneascg ping la 1632, in Studii si materiale de istorie medie", II (1957), pp. 49-116 si Cuantumul birului pe gospodgria Oran eascg in Tara Romcineascat in secolul al XVI-lea in loc. cit., V (1962), pp. 151 -173; M. Ber z a, Haraciul Moldovei fi Trii Romnefti in sec. XVXIX, in loc. cit., II, oada, precum pp. 7-47; D. Mioc si H. Chirca si St. Stefanescu, L'volution de la rente fodale en Valachie et en Moldavie dtt XlVe au XVIIIe sicle, In Nouvelles etudes d'h istoire", II, Bucuresti, 1960, pp. 222-228, 236-241; uncle probleme si la P. P. P anaitesc u, Obitea fairaineascg in Tara Rormineascat i Moldova. Orinduirea feudalai, Bucuresti, 1964, pp. 87-94, 204-211 etc. emisa de sulMoned subdivizionara otoman i de argint intitulata sha sau tanii turci, dar de origine persana, echivarind cu 10 aspri (vezi O. I liesc u, Une monnaie orientale peu connue signale en Valachie vers 1600 In Studia et acta orientalie, III (1960), pp. 197-200. Moneda subdivizionara englezi valorInd un sfert de penny. 205 www.dacoromanica.ro

p. 19 trimis la curte unde domnull 1-a primit cu multa prietenie, 1-a luat de min. si ia vorbit timp de o juma"tate de oil cu ajutorul talmaciului care se numea Barnad yno Barrysco". Acest domn a daruit stapinului meu, In prima noapte, Duminiea. in a 20-a zi a acestei luni iulie, am ajuns la Iasi, care este capital a Moldovei si resedinta de scaun a domnului. Stapinul meu a fost un sac de ov*Az pentru caii nostri, un cos cu One, // patru sticle de vin, o tip sie cu pere si o oaie gras" si ceva tain tot timpul cit am stat In Iasi. Acest Ia si este doar un biet oras <cu case> de lemn si curtea domnului este <construit> n umai din lemn si acoperita cu sit12. Acest domn era un om in virse13. Ne-a trimis salvconductul lui pentru vamesul de la hotarele Moldovenii sint gospodari mai buni decit muntenii, &id imasurile lor sint bine i nzestrate cu vite, bol, vaci cit si oi si au o rasa bun de cai. Tara are un p*Ami nt bun si roditor, bine impadurit si cu api foarte bunA, dar locuintele lor sint acoperite cu papue si rogoz si ca si celelalte <din Tara Romaneasc> tot din lemn. sale ca si ajungem clincolo cu bine si nesuprati. Dou zile inainte de a sosi la Iasi mi-a venit la urechi dangkul unor mici clopote ale bisericilor lor, pe care nu 1-am mai auzit de la Ragusa, ce se afla la o de Ortare de vreo mie de mile. In timpul sederii noastre la Iasi, a fost o vijelie puternie, cu Vint, grindini si tunete, cum nu s-a mai pomenit vreodat.' prin aceste locuri, dup spusele oamenilor. Asadar, marti noapte, avind la min scrisorile domnului pentru a ne inlesni trecer ea, am parlsit Iasii si am poposit la 2 mile afar din oras, iar iln vinerea urrn.to are am innoptat la Hotin", un oras scaldat de ape, pe unde am trecut Atli Nipru (!) in Podolia si am poposit la Camenita15. ' Petru Schiopul. 11 Bernardo Borisi, nepot de sor k' al influentului levantin Ba rtolomeo Brutti, mare postelnic in sfatul domnesc si sfetnic de seams al lui Petr u $chiopul (vezi Documente prinr. 335). vind istoria Romiiniei, veac XVII, A, vol. IV, pp. 269-270, nr. 323 6 pp. 279-28 0, 12 Pentru datele cele mai recente privind trecutul orasului Iasi 6 al curtii dom nesti vezi in special V. Nearnt u, Stabilirea capitalei Moldovei la la,si in Analele s tiintif ice ale Univer itAii < Al. I. Cuza din Iasi (serie nou'd), sectiunea a II I-a a. Istorie, t. XIV (1968), pp. 111-125. 13 Petru $chiopul moare in pribegie la Bolzano in Tirol la 1 iulie 1594; in virsta de peste 60 de ani (vezi Hurmuzaki..., XI, p. 454, n. DX CV; N. I or g a, $tiri noua- privitoare la familia lui Petru $chiopul in Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist., s. II I, XII (1931-1932), pp. 285-290 si Ospiti romeni in Venezia (1570-1610)..., Buca rest, 1932, pp. 106-119 etc. 14 Cowcbene. 15 Cammanyc. 296 www.dacoromanica.ro

IEREMIA AL II-LEA (1536-1595) * Ieremia Tranos, cunoscut ca patriarh sub numele de Ieremia al I/-lea, s-a nascut in anul 1536 la Anhialos si a murit tu 1595 la Constantinopol. Calugrindu-se, a ajuns mitropolit al Larissei si apoi patriarh al Constantinopolului (5 mai 1572) . In cursul primei sale pastoriri a fcut mai multe calatorii la Drama (1573) in P elopones (1574, 1578) si 2n Grecia (1578). Voia sa vin si in trile romne spre a adu na ajumare binesti. A renun;at irisa In urma Intoarcerii la Constantinopol a fos tului patriarh Mitrofan al III-lea (1565-1572). Cearta dintre cei doi prelni car e a tnjosit biserica (vezi scrisoarea lui Gerlach catre Samuel Haitland la Marti n Crusius, Turco-Grecia, Basilaea, 1584, p. 211) s-a sfinsit, dup moartea lui Mih ail Cantacuzino, zis Saitanoglu (3 martie 1578), protectorul lui Ieremia, prin destituirea si caterisirea acestuia din urm. 297 www.dacoromanica.ro

Dup moartea lui Mitrofan (9 august 1580), sinodul din Constantinopol 1-a reabiltt at, alegindu-1 din nou patriarh (august 1580). Dar in urma unor intrigi a fost d estituit exilat in insula Rhodos (martie 1584). Datorit demersurilor lui Germigny , ambasadorul Frantei la Constantinopol, Ieremia a fost rechemat din exil i ales din nou patriarh (1586). In cursul acestei din urna pstoriri a intreprins o alIt orie In Rusia, inaltind mitropolia din Moscova la rangul de patriarhie (26 ianuarie 1589). Cu acest prilej, Ieremia a trecut prin Tara Romaneasci si Moldova fiind foarte b ine primit de Mihnea Turcitul si de doamna Ecaterina, pe care i cunoscuse In exil la Rhodos, cIt si de Petru 5chiopul. La Inapoierea sa din Rusia si Polonia, patriarhul, insotit de mitropolitii Ierot ei al Monembasiei i Arsenie cal Elasonului, a strlatut din nou Moldova uncle a st at putin, fiind rechemat de sultan care era nemultumit de loctiitorul su, Nichifor Dasclul. In dru mul sau spre Constantinopol a trecut prin Bucuresti (martie 1591), unde domnea a cum Stefan Surdul (1591-1592). In timpul sederii sale In capitala Trii Romanesti, Ieremia a dat o carte patriarhiceasc, artind Imprejurrile ridicarii mrastirii sf. N iculae a lui Mihail Banul (Mihai Viteazul), Documentul original se pstreaz In arhi va Patriarhiei grecesti din Constantinopol. 0 copie fIcut. in 1906 se afli In dep ozitul bibliotecii Academiei R.S.R. (nr. 53, pachet DXCV). O alta copie datInd d in veacul al XVIII-lea se afl la Arhivele statului, mnstirea Mihai Vod V/3 (S.I. nr. 1463). Cartea lui Ieremia a fost publicat, dup copia aflat in Biblioteca Academiei, de N. Iorga in colectia Hurmuzaki, XIV1, Bucuresti 1915, cu o traducere in limba roman a. O nota traducere a fost publicaa in anexa studiului intocmit de S. Morintz cu zino Sapilturile arheologice din sectorul Mihai Vod, aprut in lucrarea colectiv: Bu curod. Rezultatul sdpturilor arheologice al cercetirilor istorice din anul 1953, v ol. (Bucuresti), Editura Academiei, 1954, pp. 130-131. S-a mai pstrat de la Ieremia al II-lea o scrisoare de multumire adresat In 1583 re gelui Frantei Henric al III-lea pentru sprijinul acordat lui Petru Cercel. Aceas t scrisoare a fost publicat dup originalul pstrat in Biblioteca National din Paris de G. Hofmann, In studiul Griechische Patriarchen und rmische Papste, Roma, 1932 (e xtras din Orientalia Christiana, XXV, 2, Roma, 1932, pp. 246-248). Informatii despre Ierem ia al II-lea se afa In lucrrile lui Manoil I. Ghedeon, liceTPLaPXL (Listele de patriarhi), Constantinopol, 1884, pp. 518-523, 524-525, 531-536; I. Schmidt, Verhandlungen iiber die Annahme der (Kalender) Reform durch die orienta lischen Kirchen In Histarisches Jahrbuch der Grre-Gesellschaft, III, 1882; C. Sat has, Btoypoccpixov crxe8tacrp.a wept -rob' Trcesptccpxov 'Icpeti.tov B' (Schit bi ografic despre Ieremia) II, Atena, 1897; Pierling, La Russie et le Saint Sige, II, Paris 1897; Chr. Papadopulos, EXioeL; 5P0084covxca >cat& Xccrivcav -rbvtg 'cct.6.1vcc (Relatiile dintre ortodocsi i catolici In sec olul XVI),. In Oecaoy/oc III, 1925 si Anastasie P. Stamulo In Opcoax& VI, 1935. 298 www.dacoromanica.ro

Dintre istoricii romlni care s-au ocupat de Ieremia al II-lea, clam pe eps. Melc hisedec, Relatiuni istorice despre tarile romiine 'in epoca de la finele veaculu i al XVI-lea si inceputul celui al XVII-lea, in Anal. Acad. Rom., s. II, t., III , sect. II, 1882, p. 14; G. I. Ionescu-Gion, Istoria Bucurestilor, Bucuresti, 18 97, P. 259; N. Iorga, Nichifor Dascalul, Exarh patriarhal fi legliturile lui cu girile noastre (1580-1599) in Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist., seria a II-a, t. XXVII, 1905 pp. 183-200; N. M. Popescu, Patriarhii Tarigradului prin Tarile Romanesti, veacul XVI, Bucuregi 1914, p. 46; Al. Sadi Ionescu, Bibliograf ia caliitorilo; strini, p. 81; N. Iorga, Istoria bisericii romne, I. Bucuresti, 19 28, p. 154. www.dacoromanica.ro

[CARTE PATRIARHICEASCA Ji 1591 octombrie ... Asadar, deoarece smerenia noastf cMtorind am ajuns 2n drumul nostru f i la pr ea sfinta Mitropolie a Ungro-V1ahiei si am stat aici In sinod, seZind impreun cu noi si arhiereii care se aflau acolo, s-a inftisat prea cucernicul Intre ieromona hi kir Evghenie de la cinstita mdstire Simopetra2, ce se afl: la SfIntul Munte, si ne-a adus la cunostinfl a metohul3 din Bucuresti al acestei sfinte Tn'n5Istiri, I n toate celelalte privin;e 1 Traducerea Academiei R.S.R. s-a fa'cut dup documentul grec nr. 53, pachet DXCV din Biblioteca 2 MkIstire la Muntele Athos. 3 Este biserica sfintul Nicolae, ctitoria jupinesii Caplea si a sotului ei Ghiorma, mare postelnic In sfatul domnesc al lui Petru c el Thar intre 31 martie 1564 si 8 iunie 1568 (Doc. ist. Rom. B, XVI/3, p. 187, nr. 222 si p. 268, nr. 308) (vezi cu privire l a istoria acestei mkistiri D. Casell i, Biserica sf. Nicolae a jupinesii Caplea .. . In revista Bucuresti", III (1937), nr. 1-2 pp. 137-45). 300 www.dacoromanica.ro

este cu adevrat Imbelsugat i nckcat cu bunuri de tot felul, misckoare nemisckoare si cu oameni ce se trudesc, dup enduiala vietii clugresti, cu o multime de vii inc hinate, cu ogoare, mori de ap, sate destule impreim cu vecinii <si> tiganii din el e si cu multe altele, intrecindu-se, in cele mai multe privinte, in asemuire cu altele. Are Ins si un neajuns, care pricinuieste nu putin pagub: adic monahii trimii pentru tndeplinirea slujbelor nu pot locui, ark' suprare i cu multumire, din pri cin e locul este mlstinos i aduckor de boli si neprielnic pentru toti, intrucit <me tohul> se afl la poalele muntelui i aproape de dui ce curge acolo; din aceast pric in, fiind inundat mai totdeauna, pteste multe rele, nu numai in timp de iarn, cind aerul este cit se poate de rece si aspru, ci si in celelalte trei anotimpuri, primvara, vara si to amna, dup cum ne-au incredintat multi altii dintre cucernici i, precum

Deci acesta4, neputind gsi un alt leac de aprare intr-alt chip si folositor, a cer ut invoire ca, pstrindu-se zisul metoh, asa cum se gseste, pzit de doi sau de mai m ulti clugri, asa cum se cade, s se cldeasc un alt metoh, mult mai bun dectt acesta, p e un loc mai inalt, pentru ca monahii care vor avea prilej s locuiasci, dobindind 'intr-un chip plcut lui dumnezeu odihn sufleteasc i trupeasc, s petreac 'in el fr su re, ca si cum ar fi ancorati intr-un liman senin. noi insine am vzut cu ochii nostri din intimplare si am rrnas uimit. Si cptind invoire deplini <Kir Evghenie> a gsit pe prea cucernicul jupan Mihai banu15, brbat cu adevrat evlavios si de mult tnsetat de aceasta, care, nu numai cu vorba, dar necrut'ind nici truda i osteneala i nici o cheltuial, a r idicat, chiar din temelii, o alt biseric foarte frumoas i Cu hramul marelui Nicolae 6 si a numit-o metoh al cinstitei mnstiri a Simopetristilor. A ridicat in jurul ei foarte multe chilli pentru ca s locuiasc sfintii brbati care vin acolo i, pe Ping aceasta, i-a Inchinat i sfinte odoare si felurite podoabe din argint si de aur. Pe ling aceasta i-a mai dat si sate cu zeu i sufleteasca sa m/intuire, ca rob si om credincios al Domnului. vecinii lor7 si multe lake lucruri de pre; i-a Inchinat intru slava lui dumneDre pt aceea, scriind smerenia noastr, porunceste intru duhul sfint cu prerea arhierei lor care se afl Cu noi, ca aceast cinstit i prea frumoas biseric a marelui Nicolaie, ridicat de cuend pe un deal In fata metohului 4 I romonanul Evghenie. 5 MtXaa TV Mmxvou locriitorul lui lane Epirotul, mare ban al Craiovei Intre 1589-1591, apoi domn a l Tirii Romnesti sub numele de Mihai Viteazul. Mihai, ban de Mehedinvi (1 ianuarie 28 noiembrie 1588), 6 Este mnstirea numit mai ttrziu Mihai Vod (vezi N. Stoi c e sc u, Bibliografie priv ind monumentele istorice din R.P.R., p. 183, nr. 149; H. St ah 1, Manstirea Mihai Vocki, palat domnesc, in Buletinul Comisiunii monumentelor istorice", VII (1914 ), pp. 35-39. 7 Vezi Doc. ist. Rom., XVI149, pp. 82-83; 148 30/ www.dacoromanica.ro

asezat spre r5.s'rit al Prorocului. Inainte-MerOtorului i Boteztorului Ioan8 Impre unl cu toate chiliile ridicate din nou In jurul ei, la catul de jos si la catul d e sus cu cele Inchinate de la Inceput i amintite mai sus, misc'toare i nemisctoare cu toate cele aclugate de curInd de prea evlaviosul jupan Mihai banul care se af l: Insemnate dup' nume i dupi felul lor In cartea lui de danie, s' fie si s. numeasc: metoh al m'inistirii Simopetristilor, fiind preferat Intru totul metohului celui vechi, pe de o parte pentru a fost sfintit, ca stavropeghie patriarhiceasc' de cl tre smerenia noastr, care am slisluit noi Insine acolo, iar pe de altl parte pentru a este zidit ca fie un l:ca potriVit, nu numai pentru cei care se Indeletnicesc ac olo si au intrat 'in rIndul fraOlor Intru Hristos, darIna.' i pentru cei care ar voi s: poposeasc5: acolo, venind din OH str'ine i fiincl In trecere ... 7100 octo mbrie, indictionul 5 (-=octombrie 1591). MnIstirea astzi disprut, ctitoria lui Andrei mare vistier (vezi Doc. ist. Rom. B, XVI/5, p. 199; 6, p. 50 septembrie 1585 12 iunie 1592). www.dacoromanica.ro

" 4 4 'T GC ,, B.. .:, - ,, 7 ',.. .' ,...,:i4. . sn :--. .:r. ' ---- ' ."'"Ii4li-E%,-' , ,N .. i',,iA.,. n., :,....:k t,. , ,.. . .. ,..-. . 7 _.--*_.' k __::,,,.. ,'. :6. :: .,i.,. -:,-,---,-:', , =7: "V. ,!'

-, ' 7---- . ,.-7 ": ". = . . rg. Two., : 'i.' ...rj1 7, I . Vedere general a mrei Galata; turnul de la intrare (Fototeca Directiei generale a Monumentelor Is torice). Portrete de ctitori domnesti la mnstirea Galata (idem). ICI 740. 'I -,131P -t , 414, . o 4 , M 47 ; 4 4 1:4;77'. o. 114 tg..!-.1. wa. 7 -o www.dacoromanica.ro

.**.'c air,' VI ... I. r . .., ... . J . ' A .... "1th ..,,, , . -..0. -. ''.: i.,,,i ,. r...6.: ' .4 .7f11 .T ,,, 6 '.. " ''' ti I,. ,.. . . ., PF-1,, ..,. 'of ' Ve .......,4 4...... . ,.., v ..,, '.::. r, , x4i,..5 , , to .. -1, ti il-c.1 1 '...-4 11-4

, glk 1.*. . .1 ,,4..,:.,,u ,.... PO ,, ......0 e ,,,,_, ...,, . .. ,....!-..ro:,..,, a ,-, ql ' "'S 9I ,..: i ' ' . ' ..., rti; ,P.: " c. t.., r. 1.:..10,11EV ..3' 1 e ' ' .-/

li."7 ' , 2, sa 4, 3 A ... , .;.' 7, 4 . n.2:41 '03 r." _40 ..." Portret al lui Aron Vocri al Moldovei (reprodus din A. Veress, Documente ..., vo l. II) www.dacoromanica.ro

Mone& de la Stefan Vaal' R'zvan (Cabinetul de numi,matie al bibliotecii Academiei R.S.R.) isc.litura (Hurmuzaki XII, pl. II). Taler de argint de la Sigismund Bthory (avers si revers) (idem) . www.dacoromanica.ro

Sigiliul orasului Cluj (dup A. Veress, Kaleas Istvn); iscntura cancelarului W. Kow achoczy si aceea a lui Sigismund Bthory; pecevile nobililor executati de Bthory (r eproducere din A. Veress, Berzeviczy Mrton . . .). www.dacoromanica.ro

po .a.. ,t.... ,. Portretul arhiducesei Maria Christierna, so0a lui S. Bthory (reprodus din A. Randa, Pro Republica Christiana ...); isclitura sa (dupa A. Veress, Kakas Istvn). ' e ' 1 ' ,::1 E.I.' . . reiemitgird .r " kl Casa KakasBthory din Cluj (idem). t www.dacoromanica.ro

Portretul impratului Rudolf al II-lea (reprodus din Pannoniae Historia Chrottolog zca . . . I rankfurt, 1596). www.dacoromanica.ro

r"^) Itirra er .3(4ir N.3 fi, Portretul lui Sigismund Bthory (cabitletul de stampe al bibliotecii Acad. R.S.R.) www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ALFONSO CARRILLO (1553-1608) Alfonso sau Alono Carrillo, vestitul iezuit spaniol, s-a nscut In 1553 la Alcala d e Henarez, patria lui Cervantes, oras din apropierea Madridului Inzestrat, din a nul 1508, cu o universitate, la care printele su preda dreptul. La 18 ani a intrat la iezuitii din Toledo si s-a calificat ca profesor adjunct de gramatic. $i-a co ntinuat studiile la Roma, unde a stat sapte ani urmInd filozofia i apoi teologia . A trecut apoi la Paris unde a fost opt ani lector de filozofie 1 de teologie", obtinlnd titlul de doctor In teologie. In 1589 se afta la Viena pe ling provinci alul iezuitilor din Austria, dup a crui recomandare a fost desemnat de generalul i ezuitilor, Claudio Aquaviva, pentru a fi trimis In misiune ln Transilvania (sfIr situl lui decembrie 1590). In ce trebuia s constea de fapt activitatea sa, nu sti au atunci nici iezuitii din Austria, si nici Carrillo insusi, Incredintati fiind c absenta sa nu va Intrece 2-3 luni. Conditiile aflate in Transilvania aveau s de zmint aceste pronosticuri. De la alungarea iezuitilor, decretat le dieta Transilva niei In decembrie 1588 si incuviintat de nevoie si de tInrul principe Sigismund Bth ory, se deschisese o problema tot mai grav, aceea a rechemrii lor. Prin303 www.dacoromanica.ro

cipele, prin consimtamIntul sau, cazuse sub sanciunile religioase cele mai grave, temindu-se chiar de excomunicare. Totodat'A pierduse si sprijinul moral al fost ului sau mentor, loan Leleszi, silit si el s plece de la curte impreuna cu ceilalti iezuiti. I se ingId uise doar s ramIn un timp la Chioar, fiind bolnav si neputInd calatori departe in plin iarna. Indati, chiar din luna ianuarie 1589 Sigismund trimite zadarnic o san ie cu sase cai dupa Leleszi ca s'A se intoarca. JuramIntul depus de principe de a nu-i rechema pe iezuii era socotit de el nul, in virtutea unor rezerve mintale la rostirea lui. Urmeaza o serie de demersuri tainice la papa pe cal ocolite, pr in nuniul de la Vengia si prin cel din Polonia, pentru a obtine absoluTiunea pent ru acel consimfmint dat si, totodat, de a i se trimite noi preoti. In sfirsit, cu mare frica de a fi descoperit, scrie direct o scrisoare catre papa pe care nu In drazneste sa o incredinveze altcuiva decit lui Leleszi. In ianuarie 1590, plin d e zel, il numeste pe vrul sat', cardinalul Bthory, vizitator al catolicilor In sec uime, rascumpara mosiile foste ale acestora si vindute de ei pe nimic, cheam la c urte si numeste in slujbe de preferina nobili catolici. Vazind ca vigilenta consi lierilor calvini nu s-a manifestar cu prilejul reIntoarcerii In Transilvania a i ezuitului secui Valentin Lado (care isi aflase un rost in Moldova pe lInga iezui vii poloni trimisi la cererea lui Petru $chiopul, In 1587, si care se reintoarce acum la chemarea lui Baltazar Bthory pentru a-i sluji de preot), Sigismund trimite la Roma ca emisar special pe nobilul catolic $tefan Bodoni pen tru a expune situatia catolicilor din Transilvania si a cere grabnica trimitere a cel putin trei iezuiti. Aceasta cerere, sprijinit i de Ioan Leleszi, convins &A era absolut nevoie ca principel, sal aiba pe IMO.' sine pe cineva care sa-I calau zeasca, a fost incuviintata de papa, si urma ca iezuitul spaniol Alfonso Carrillo cu cei doi insotitori unguri ai sai s a stepte li Viena reintoarcerea de la Roma a lui Bodoni care sa-i &ea cu el in Tra nsilvania c'ir mai discrct, spre a nu trezi banuieli. La 10 martie pornesc tustrei iezuiii la drum. Acesta dureaza 18 zile. Carrillo se opreste la Clujmanastur qi asteapt sa fie chemat de principe la Alba Julia. La 6 aprilic soseste acolo si e primit oficial a doua zi. Si el, si colegii sal locu iesc In fostul locas al iezuitilor si eint intretinuti pe cheltuiala principelui . Ei veneau ca simpli preoti maghiari ln portul acestora, destul de deosebit de al iezuitilor. Carrillo era prezentat ca te principelui. Din primele cupe ale desemnarii sale (22. II. 1594), Carrillo se interesase de l ocul pe care 11 va avea fata de acei preoti care se aflau de mai Inainte in Tran silvania. Chiar de la inceput se poate observa la el o manevra pentru Inlaturare a sau neutralizarea celorlalti membri ai misiunii. Cei doi iezuiti veniti o data cu el slat lichidati pe nesimtite. Dintre ei trebuia desemnat predicatorul de l imba ungar pentru principe. Dar unul, p..rintele Leon, sas din Brasov, nu putea s' A predice pe ungureste, iar celalalt, Gabriel Schemberger, n . primise Inca' ord inele majore si trebuia mai Intli trimis spre a fi facut macar subdiacon Ramlnea deci pentru Sigismund si curtea sa sai predice Carrillo pe latineste. Mai erau astep tati, dupa sfatul lui Leleszi, cltiva iezuiti din Polonia, stabiliti un ti mp in Moldova. Era vorba sa mai fie cerut si un anume parinte Emanuel Vega, pent ru $tefan Bthory, care era guvernator al Oradiei. Dar Carrillo accentua c Leleszi ar fi atras atentia ca acel iezuit nu era nicidecum potrivit pentru Sigismund, c i numai pentru $tefan Bthory. Din 304 www.dacoromanica.ro

Austria ar fi putut fi ceruti alti doi printi. Dar de unul nu se puteau lipsi iez uitii din Austria, iar cellalt avea purtri mai putin edificatoare (!). Acesta din urm, un printe Nicolaus Martonus, a venit totusi, dar nu a rezistat mult vreme sist emului inaugurat de Carrillo. Foarte curind, acesta a manifestat o grij chinuitoare pentru sntatea print ilor, si au fost concediati, cu duhul blindetii, unul dup altul. Printele Gabriel era cu siguran sau epileptic sau hemiplegic si la un moment dat nu se mai putea folosi de miini le sale. Dupk' o serie de buletine de sntate foarte alarmante, el a fost trimis In Austria. Dar seria incepuse, Ina dinainte, cu Nicolaus Martonus care a trebuit s fie reex pediat in Austria f.r a se arta motivul. Ulterior s-a invocat atitudinea sa intrans igent i sectar in chestiunea Portului misionarilor iezuiti din Transilvania, care ar fi putut genera scandaluri" (In sensul bisericesc al cuvintului), si in cele din urm. s-a mai aclugat, dup vreo 4ase luni de la concedierea sa, c starea snttii constituise unul dintre motivele acestei hotrTri. In sfirsit, printele Grigore Va sarhelinus", predicator in limba ungara, este si el declarat un om bolnvicios. Tr eptat, adaug c acest printe nu-i plcuse principelui, inc5 de la Inceput, dar c5 de l a o vreme ii devenise chiar nesuferit. Dei poporul era multumit de el, principel e si nobilii doreau un predicator mai invtat. Si principele Insusi a intrerupt o convorbire mai important. cu Carrillo pentru a-i cere s aduc un alt predicator la A lba Julia in locul lui Grigore, aclugInd pe italieneste: MI tem s nu faca o pozn". Se adaug i explicatia acestor cuvinte. In lipsa lui Carrillo, acela voise s excomu nice in mod public pe portarul principelui pentru c acesta ti ingropase fiul In c imitirul ereticilor (Veress, Carrillo, I, p. 30 din 4 august 1592). Intruch din aceste informatii ale lui Carrillo s-ar putea crea impresia c acel Grigore era prpd it de boal i sclerozat de vIrst, se poate preciza c, n 1587, and ti facea noviciatu l la iezuitii din Cluj el ani, sntos i zdravn (Epistolae et Acta lesuitarum, II, trecuser dech cinci ani. Tot asteptInd aprobarea generalului Societtii pentru indeprtarea lui, Grigore fu trimi s clt mai departe cu putint, la Tirgu era In vIrst p. de 27 de 212). De atunci nu

Mures, unde era un fel de capital a arienilor (antitrinitari). La 30 martie 1593 se afla acolo (ibidem, p. 43). La 1 mai, Carrillo se si ingrijea de mijloacele d e transport pentru a-1 duce in Austria (p. 47), dar la 31 mai tot el declar c acel printe e parc mai snros, c doreste s mai rmin mcar jumtate de an si chiar este ins ngarus concionator. In sflrsit, in 1594, In darea de seam edificatoare, intocmit d e Carrillo pentru el este anuarul Societtii iezuitilor Annuae Litterae (Veress, C arrillo, I, pp. 54-55), luclat i ca predicator, si ca preot zelos la TIrgu Mures. Asadar, cum a plecat de la curtea de la Alba Julia i s-au Imbunttit simtitor i si nItatea, i capacitatea. Cu iezuitul care /I precedase la Alba lalia, printele Val entin Lado, a fost nevoie de mai mult subtilitate. Carrillo a prins primul moment (22 august 1592) ca s-1 numeasca paroh la Fenes, proprietate a cardinalului Bthor y, unde Isi avea sediul un pseudoepiscop" calvin. Dup aceea nu mai putea fi luat de acolo spre a nu-i jigni pe Bathoresti. Pe Fing aceasta, printele Valentin nu-si lep.dase portul iezuit, i principele, care pin la venirea misiunii (constInd din Carrillo cu ceilalti doi iezuiti) suportase foarte bine aceast prezent la curtea s a, nici

nu a mai vrut s aucl de pstrarea lui. De altminteri nu o dat, printr-o minunat coinci dent de iezuitul rosteste In mod spontan tocmai ceea ce &disc dar nu exprimase pr incipele 305 www.dacoromanica.ro

pildi, in privinta impiedicirii trecerii misiunii iezuite din Transilvania sub a utoritatea fostului rector al Colegiului de la Cluj, Vangrovitius, sau Wuyek (ve zi pentru el Cilitori", sau in cea a cererii ca pirintele Gregorius si fie mutat din Alba Iulia, sau in vol. II) adoptarea cu strictee a punctului de vedere al l ui Carrillo referitor la portul membrilor misiunii iezuite, etc. Urrnindu-si calea in chipul acesta, Carrillo a reusit sI rIminI singur pe lingi principe i si rezolve in sensul voit de el atirnarea teoretici a misiunii iezuit e din Transilvania, si anume nu de autoritarul Vangrovitius de la Cracovia, cu care nu avusese legit uri pini atunci, ci de provincialul binevoitor de la Viena, Villar. Dar clnd ace sta, in ajunul sale la Roma, Il cheami la el pentru rezolvarea unor chestiuni pr ivind acea misiune, Carrillo invocl faptul cl principele are nevoie de el si nu1 lasl si plece (pentru a-si pistra astfel o oarecare neatirnare). Abia dupi rei ntoarcerea provincialului de la Roma urmeazi si se vadi cum ar trebui solutionat i problema acestei subordonri. De fapt, el e in corespondenti directi cu generalu l ordinului, Claudio Aquaviva, pe care 11 informeazi i despre situatia de la Alb a lulia, ciruia ti cere stiruitor trimiti textul privilegiilor acordate de Grigo re al XIII-lea primei misiuni iezuite din Transilvania, trecute de loan Leleszi asupra noii misiuni iezuite a lui Carrillo din 1592. Conform acestor dispozitii Carrillo ar fi dispus si de unele prerogative aproape episcopale. Pozitia lui er a foarte tare. De la venirea sa, el preluase i sarcina de duhovnic al lui Sigism und care dupi cum se N'alta de departe Leleszi foarte atent la ecourile din Alba Julia sub influena lui Josica se Pisase de bunele sale obiceiuri de devotiune si se spovedea in grabi unui clluglr oarecare neluminat, ales de favoritul siu. Ac um Carrillo anunti rispicat lui Wuyek cl el este unicul duhovnic al principelui. In curtnd va ciuta sI acapareze i unele atributii asumate atunci de cardinalul Bthory 6 chiar de Josica. In lipsa unui episcop al Transilvaniei, cardinalul exer cita un fel de control asupra bisericii din regiunile catolice ale tirii. Dar pr ezenta lui In Transilvania fiind intermitenti, Ii riminea lui Josica, foarte zel os militant catolic, de la un timp Incoace, si inl legitura dintre catolici i pri ncipe. In aceasti calitate, el 1-a indemnat pe Sigismund sI redeschicli colegiul iezuit sub formi de scoal. la Alba Julia, folosind iezuiti nedeclarati ca atare. In sensul acesta a trebuit sI intervini la papi si la generalul ordinului pentr u a obtine fondurile i personalul necesar. O alti prezenti de care trebuia Carri llo si tinl seama pe teren religios era aceea a cardinalului Bithory, atunci cin d acesta apirea in Transilvania venind din Polonia, unde era episcop de Varmia. Mai erau i ceilalti frati Bithory, Stefan la Oradea si Baltazar la Figiras, dar problemele legate de ei erau de naturi mai mult politic. Carrillo, care primise i nstructiuni sI actioneze pentru rechemarea iezuitilor, se bizuia in primul r1nd pe cooperarea acestor frai. Trebuia ca in dieta din noiembrie (1591), in asa-zise le comitii generale, si se dea un decret care anuleze pe cel din decembrie 1588. Se schitau chiar unele tocmeli si soluii de compromis, propuse de niste nobili c are lncercau un fel de mediatie cu majoritatea reformat i comunicate 6 la Roma, l imitindu-se la patru centrele iezuite i Ingri dindu-se dreptul iezuitilor de a p rimi danii sau de a cumpira proprietiti. In pregitirea viitoarei diete, Carrillo cere de la generalul ordinului, Aquaviva, trimiterea de citre papi a unor scris ori adresate i principelui i Bathorestilor cu Indemnuri In sensul dorit. Dar 306 www.dacoromanica.ro

dud vine cardinalul pentru a lua parte la lucrOrile dietei, el nu se arafi un pr ieten al Cu care intrase in conflict In Polonia In legitur cu pretentiile ridicat e de el la episcopia de Cracovia. Scriind papii, el IntreabO care alte ordine ar fi de introdus n Transilvania In locul iezuitilor, dacii acestia nu ar fi accept ati pentru motivul imixtiunii lor binecunoscute In conducerea politick' a statului. DatoritO acestei atitudini ale sale, clt politicii lui Sigismund, care Incercase prin daruri Insemnate ctstige pe principalii reformati, precum i dtrzeniei membrilor dietei, decretul mult as teptat, In loc anuleze pe cel din 1588, a mai adus noi IngrOdiri, nu numai iezui tilor, dar chiar si catolicilor In general. Acest rezultat s-a risfrint i asupra raporturilor lui Sigismund cu verii sii. De acum Incolo Carrillo atribuie insuc cesul dietei nurrarului prea mic al nobililor catolici si dezbinrii dintre principe i Bathoresti (propter discordes consan guineos suos) (ibidem, p. 9, scrisoare din 23. I. 1592). Aceast referire la discordia Bathorestilor" revine In toate scrisorile sale. Ba C arrillo mai adaugl ca informatie sugestivg i faptul cii Baltazar se Insurase cu o calvin, fiica senatorului A. Kendy (unul din triumvirii" care au cIrmuit Transilvania In anii 1583 -1585). Prima initiativi luatO de Sigismund dupO infrIngere a fost informarea pa pii, Incredintati lui Josica trimis In Italia Intr-o solie personan la marele du ce de Toscana (vezi relatia lui Busto) si apoi la papi. Delegatul lui Sigismund avea si arate nevinovitia principelui i toafi rispunderea apOsind asupra Bathorestilor si a cardinalului. TotodatO avea si ceari i redeschiderea Colegiului de la Cluj, sub altO formI la Alba Iulia, fi n k' s se dezvluie lumii ci acea scoali era a iezuitilor, printii trebuind sii urme ze exemplul misiunii lui Carrillo si sumele afectate odinioarl seminarului de la Cluj. schimbe portul in Dar la Alba Iulia Carrillo ajunge la alte concluzii. Dupl ce la 23 ianuarie i ser ie lui Aquaviva o scrisoare (ibidem, pp. 7-10) evident compusi sub ochii lui Sig ismund, In care spune cii principele si el Insusi asteapt cu nerbdare trimiterea p ersonalului pentr acea ;coon. (subsidium personarum) atingInd i alte puncte In l egiturI cu organizarea ci, 24 ianuarie (ibidem, el ja din nou condeiul la 14-15) , de astidati fun tirea pp. principelui i arat deschis motivele pentru care socoa te cil cererea de mai sus era inoportuni. Este suficient sii i se acorde princip elui pentru satisfactia lui doi sau trei misionan, asa cum stilt acuma. El Insus i, Carrillo, va fi primul care va suferi de aceasti prudenti dar mai bine si suf ere el singur decIt toti ImpremOsuri, neavind pe nimeni s5.-1 ajute uni ... etc. Intr-un post-scriptum din 28 ianuarie pare sl revini asupra celor serse, ceca c

e nu-1 Impiedicl s trimit totusi scrisoarea. Are griji si recomande ticere absolut O fati de Josica (Hanc infirmationem a me datam, non intelligat dominus losika. Neque enim hoc expediret). Vreo lun &pi aceea, scriind lui Aquaviva, ii trimite c u tot dinadinsul un exemplar al decretului din noiembrie contra catolicilor, In eventualitatea cii Josica nu i 1-ar fi predat pe acel pe care 11 luase In acest scop. Dar venirea lui Amalteo avea s-i deschicn perspective noi. Cele sase sOptImini de meditatii Impreuni la ClujrnOnistur si prin Transilvania in tovIrOsia reverendi simului" au oferit cel mai bun prilej lui Carrillo si treaci de la micile abilit Iti din slnul misiunii la planuri mai vaste. Si astfel, datorit ingeniozittii lui Carrillo, reverendisimul, care nu 307 www.dacoromanica.ro

fusese trimis ca nuntiu, s-a trezit deodat primit ca atare, si misiunea lui de in formare despre situatia din Transilvania si de propaganda' pentru cauza iezukilo r s-a transformat 1ntr-una de mediatie Intre principe i Bathorestil Si chiar 2nt r-un moment foarte critic pentru acestia. Bnuielile contra lui Baltazar prinseser. rdcini (vezi relatia lui Am alteo). Putin mai lipsea ca Sigismund s treac la hotrki ireparabile. Dar Indemnuril e lui Amalteo, rostite ca din partea papii, ajutate de monitiunile duhovnicului au limpezit atmosfera cel putin In aparent, si la plecarea nuntiului" (cum e cali ficat Amalteo o singura data de ctre Carrillo, care de obicei 11 numeste doar rev erendisimul, sau uneori internuntiul) domneste cordialitatea cea mai dcsavIrsit, i Baltazar Insusi, cu ocazia Intrevederii cu Amalteo, se ofer s exercite Intreaga sa influent a.supra dietei viitoare spre a-i smulge un decret favorabil. Euforia acestei cordialitti restabilite nu este deck o etap a traseului plnuit s duck' la ru perea definitiv a principelui de grupul consilierilor eretici, ostili iezuitilor. La primul prilej, este folosit falsa alarm contra lui Baltazar (din 24 iulie 1592 ) pentru a demasca pe doi din cei mai de seam. senatori din tabra opus iezukilor, dupl ce mai neli fusese vizat Insusi cancelanil arian" Kovacsczy. Acestia erau loa n GAlfy. pentru care Possevino i I. Leleszi nu avuseser deck cuvinte bune in vrem ea minorittii lui Sigismund, si Paul Gyulai, 1nrudit prin sotia sa cu Sigismund. AmIndoi au fost lipsiti de slujbele lor i Indepartati de la curte. Dar pentru pl anurile lui Carrillo nu era suficient aceast victorie. Trebuia dat o lovitur care s b age spaima In tabra advers si s paralizeze once veleitate de rezistent. La 10 decemb rie, din porunca lui Sigismund, Paul Gyulai este ucis In propria sa casa, In car e fusese primit principele, cu sase luni mai Inainte, si de unde 11 plimbase Cu plutele pe Aries, In timp ce rsunau cIntecele lutelor i flautelor salvele pustilor sloixaite de bucurie. G6.1fy reuseste s fug, dar e recunoscut la granit gi tnchis la Oradea, apoi la Hust, wide va fi si el tiat la 8 manic. La 13 decem zile dup pr imul omor, Carrillo 1i scria lui Aquaviva justifieind osInda lui Sigismund: I sa parut serenisimului sa dea celor doi o pedeapsa atit de grea Inch sa le fie al tora de exemplu ...` In realitate, a4a cum rezult din corespondenta lui Carrillo, jertfirea celor doi senatori este propia sa peel. De altminteri, scriind in acee a.si zi lui Leleszi, Carrillo se exprim destul de ciar. Numai o mare binefacere a lui Dumnezeu a f.cut ca Glfy s fie prins asa de aproape de botar. Acuma eind umbl f oarte multi s1-1 scape, Leleszi este lndemnat de el s scrie ck de curInd principe lui, art1ndu-si p.rerea In aceast privintl. aci Carrillo nu poate vorbi liber pentr u a nu c.dea In asa-zisa iregularitate (deed"derea lovind pe cei ce se amestec tri chestiuni capitale). Leleszi hisi, care nu era supus acestor restrictii, era ch emat s dea glas Indemnurilor nerostite de Carrillo. Scrisoarea e trirnis din Cluj, de unde 11 Insotea pe Sigismund Intr-o cllitorie prin ar, In cursul cireia princip ele rim1nea izolat de consilierii si. Ordinul fatal, executat la 10 decembrie, fu sese probabil smuls la Inceputul calltoriei. Carrillo stia c nu se putea bizui pe statornicia lui Sigismund. O mrturisire In acest sens se afl In tntrebarea adresa t de el, tric din 4 noiembrie 1592, lui Aquaviva (Veress, Carrillo, I, p. 36). Pri ncipele se teme s nu fie silit s ia chiar el armele contra cre.stinilor. ... Ce va trebui s fac atunci Carrillo, 1ntr-o asemenea eventualitate? El ;tie c intentiile principelui sint foarte bune, Intocmai ca In cauza iezukilor, Impreun cu ilustris irnii Bathoresti, dar: timor maxime in itivenibus 308 www.dacoromanica.ro

multa operatur praeter ius et aequitatem. Acelasi Carrillo avusese prilejul la 2 4 iulie vadl pe Sigismund timore perculsus end cu falsa alarma a invrajbitorilor ". Totodat Carrillo era departe de a ;ti in tot momentul ce gindeste penitentul s a'u, La 31 iulie 1593 generalul iezuitilor, Aquaviva, ti scrie anume lui Carrill o ca Intrebe foarte serios despre zvonurile ce umblau prin Austria despre o calto rie secret proiectati de Sigismund in Italia, lucru care pare aproape de necrezut " faca atent la primejdiile unui asemenea gest (ibidem, p. 49). Era clesigur una din manifestrile obsesiei constante de evaziune a principelui, de cite ori trebu ia s facl fat la greutti sau rspunderi. Cererile de cooperare ale turcilor se intet eau. Numai in luna august 1593 au venit trei rInduri de ceausi, trimisi de Sinan paga, solicitindu-i cooperarea efectiva in rzboiul contra crestinilor. In dieta generar, convocata urgent, s-au preconizar masuri dilatorii, daruri ca'rre dregko rii sultanului i interventii in afara, la regina Elisabeta a Angliei, catre care pleca un sol special prin Polonia. Noul maresal catolic al lui Sigismund, Pancr atiu Sennyei, a fost trimis la jumatatea lui septembrie la Constantinopol, cu pr omisitmi, scuze daruri pentru Sinan. Dar pe MO' acesti trimii oficiali, Sigismund il mai expedia za In taina. pe Carrillo la pap pentru a cere indrumri si ajutor. Scrisoarea sa de acred itare este din 20 septembrie 1593. Principele insusi, simulind zelul unui supus credincios al sultanului, indreptat oastea, adunat la Cluj, parte spre Oradea si parte in directia cetatii imperiale Satu Mare, vestindu-1 tn mina pe comandantul habsburgic Cristofor Teuffenbach despre intentiile sale amicale, i dindu-i info rmatii privitoare la miscarile turcilor. Totodata, trimitea turcilor stiri false despre fortele militare dusmane care se indreptau spre ei. Pink' la sfirsitul a nului izbutise s evite o participare efectiva la operatiile turcilor. Plecarea lu i Carrillo la Roma a constituit inceputul unor lungi i adesea zadarnice peregrin ari. La Roma e primit de papa' In ajunul pornirii lui Comuleo spre Transilvania, Tara ,Romneasca si Moldova, Polonia, Moscova. Misiunea lui Carrillo consta in a cere ajutorul papii pentru incheierea unui pact cu imperialii i totodat garantare a integrittii statului din partea acestora. Impratul trebuia sa se angajeze a nu i ncheia pace cu sultanul fra a cuprinde te tratatul respectiv si Transilvania prin cipelui Sigismund. Indreptat spre Praga Carrillo are sprijinul nuntiului apostol ic de acolo, episcopul de Cremona, Speciano, dar are de luptat cu zabava i reaua -vointa a ministrilor habsburgici, nicidecum grabiti s renunte la ideea, ca 'In c az de victorie, sa ocupe Transilvania pentru arhiducele Maximilian, fostul candi dat Irk noroc la tronul Poloniei, i totodata foarte banuitori pe iezuiti dupi exp erienta lor cu mediatia lui Possevino in 1583. 0 dificultare mai rezulta si din faptul c el nu avea depline puteri pentru a incheia el acordul, ci acesta mai tre buia supus aprobarii lui Sigismund inainte de a fi acceptat in forma ultim. de Im parat. In martie vine In sfirsit la Alba Iulia cu proiectul acordului spre a-1 s upune principelui i sfetnicilor initiati in aceasta negociere. Acolo se afla i C omuleo, emisarul i propagandistul Ligii crestine. Cardinalul Bithory sosit tirzi u, dupa' formularea definitiva a celor 12 capitolen, protesteaza impotriva felul ui cum sint purtate negocierile, scriindu-i la 9 martie i la 8 aprilie lui Carri llo care se grbise sa se inapoieze la Praga cu textul redactar. Urmeaza.' noi int irzieri din partea ministrilor imperiali. Abia in mai Carrillo e in Transilvania pentru votu l dietei. Dupa discutii laborioase i presiuni arnenintatoare, este votat decretu l de ruptur cu turcii 309 www.dacoromanica.ro

de aderare la tabra crestini. Dar nivilirea titarilor din mijlocul lunii iulie cr eeazi o situatie noui. Sigismund este invitat si renunte la alianta cu crestinii . La 18 iulie el il trimite pe Carrillo cu scrisari la papi si impirat. [Pentru renunarea lui Sigismund la principat (la 20 iulie) g interceptarea lui Carrillo d e citre trupa lui Baltazar vezi observatiile critice la textul lui Busto din vol umul de fai]. Dar reintomerea lui Carrillo ristoarn coati situatia. Se porneste o aciune de anulare a renuntrii atribuit' acum unei si conspiraii. Slut pusi in miscare cipitanii cetitilor, slut indreptate scrisori ci tre doui din cele trei natiuni", anume citre sasi si secui spre a tine in sah pe a treia natiune" consfituit de nobilime. Dieta chemati la Cluj pentru alegerea u nui nou principe, in urma renunrii voluntare a lui Sigismund, ajunge fill obiect p rin tgduirea renuntirii si prin refuzul celor doui natiuni de a alege un alt princ ipe. Urmeazi un fel de implcare. Delegalii dietei sint bine primiti la Chioar, s e creeazi ,impresia ci totul s-a uitat g s-a iertat si se ajunge la un compromis . Senatorii vor vota din nou decretul din 11 iulie intr-o noui dieti care se va tine in continuare tot la Cluj. La 2 august Carrillo pleaci din nou spre Praga, iar Sigismund a doua zi spre Cluj, intimpinat de nobilimea Increzitoare si urmat de corpurile de trupi ale cpitanilor de cetii. and s-a produs lovitura de la Cluj in ziva de 28 august, Carrillo se afla la Praga, unde dusese vestea primei faze a asa-zisei conspiraii", Cu restabilirea cordialititii aparente dintre pirt i in ajunul plecirii sale. Amestecul siu in represiunea de la Cluj a fost mult discutat. Este inconte stabil c el era absent din Transilvania in momentul lichidirii conspiratorilor". In sensul acesta conchide si Lsz16 Szilas, autorul iezuit al unei recente lucriri despre Carrillo. Totusi pot fi surprinse in scrisorile sale anumite indicatii, implicind o cunoastere prea sigur a ce va trebui si urmeze, pentru ca si nu se strecoare bnuiala ci planul intregii desfisuriri de la Cluj fusese schiat de el, cu indicarea proscrisilor principali si Cu distribuirea rolu rilor executantilor. El insu.si declara sus g tare inainte de a se putea sti ce se intimpl la Cluj ci multumeste lui Dumnezeu ci .nu fusese acolo pentru a nu i s e atribui lui pedepsirea lui Baltazar. Aceast acuzavie a fost totusi ficut de cardinalul Andrei Bthory intr-o scrisoare ci tre papi. El arat g motivul: dorinta ptimasi a lui Carrillo de a fi singurul reali zator al aducerii Transilvaniei In tabra crestin. La Praga prin comuniciri orale si prin scrisori abile, Carrillo elaboreazi versiunea conspiratiei": pe care o va da apoi in relgia sa in limba spanioll si dupi care va fi ficut si cea latini destinat papii. Totodat inaugureazI si rolul de agent de propag andi a victoriilor lui Sigismund, fluturind buletinele trimise de acesta g rispi ndind calomnii la adresa voievozilor din Tara RomineascI si Moldova spre a justi fica uzurparea drepturilor lor de viitorul mIndru suveran al Daciei. Astfel, la 6 martie din Graz unde se afla impreuni cu Bocskay pentru a cere mina arhiducese i Maria Cristierna pentru Sigismund, el comunici victoriile anuntate de Sigismun d la 21 februarie, in care au pierit intr-una fase mii de turci isi ttari, iar In cealalti douizeci de mii impreuni Cu hanul ttarilor! Si aceasta s-a ficut numai de ctre transilvanii nostri, cci ei au observat necredina acestor

voievozi, si de aceea alteta sa e siliti si ja msuri din vreme, ca s nu se intoara iar aceste firi spre turci, chiar dac ar fi s fie inliturati aceia (etiamdio che siano mossi quelli) 310 . Aceste buletine erau urmate de cereri de bani (Veress, Carrillo, I, p. 130). In www.dacoromanica.ro

la 5 aprilie, Carrillo si Bocskay sosesc impreun la Alba Ililia si la 9 apnCarril lo trimite nuntiului Speciano, la Praga, spre a fi comunicat Impra tului i papii, vestea c Inainte de sosi rea lui Carrillo, Sigismund a fost silit sfirsit, lie

s-si asume titlul de principe al celor dou Valahii", fiind convins la aceasta de c atre boierii (!) care afirmau c nu pot fi siguri (?) de aceste alt chip, deoarece poporul 11 va asculta mai mult pe principe and va purta acest titlu, pentru ca cei doi voievozi s nu-I poat. prsi, la momentul cel mai favorabil (non ci lascino al meg/ior tempo). L-am gsit aici pe domnul Ioan Marino (Giovanni de'Marini Poli) c are a cerut atunci altetei sale ca, vzInd pericolul, s se tnstpIneascI cu totul in aceste ri (im patronirsene affato de quei provincie). Deci, zicInd domnii din Consiliu ca M.S. vrea s tricredinteze totul prudentei altetei sale care este mai aproape i cunoas te mai bine nevoile si imprejurrile, i s-a prut potrivit altetei sale si acestor d omni (consilieri) ca domnul loan Marino si un alt curier al M.S., care au sosit cu putin tnaintea noastr spre a trece 'in Tara Romneasc, s rmtn aici pin la tncheierea dietei generale care va tncepe la 16, la care se spune ci vor veni mnlili voievozii celor dou tri sau 12 boieri In numel e lor pentru a rtndui treburile acestor tri unite si legate de aceasta etc." (ibi dem, pp. 141-142.) Trebuie semnalat o nepotrivire de dat cu privire la tmprejurrile adop trii noului titlu al lui Sigismund. Aceasta s-a tmttmplat inaince de sosirea lui Carrillo, deci tnainte de 5 aprilie. Dar boierii din Tara Romlneasc nu sosesc in Transilvania dectt la 2 mai! Iar asa-zisul tratat al lui Sigismund cu Tara Romln eascI i cu Moldova este comunicat de Carrillo la Praga si Roma tocmai /a 10 iuni e. La sfirsitul scrisorii este strecurat i informatia c tnainte de sosirea lui Car rillo la Alba Iulia s-a eliberat un salvconduct pentru un ceaus de la Constantin opol venit sa aducl niste daruri! Dar acest lucru s-a flcut doar pentru a afla d e la el vesti pe care le va comunica Sigismund impratului. Tot astfel, la 29 apri lie, Carrillo scrie c in ajun, fr s aibI vreo cunostint despre aceasta, s-a hotrtt tn diet emiterea unui nou decret contra tuturor rebelilor i conspiratorilor (din 159 4) printre care a fost inclus cardinalul Bdthory, cu con fiscarea bunurilor sale Asadar aft/rid eu lucrul and era si tncheiat, i nici decretul nu se ficuse chia r In momentul acela and m-au anuntat cei de la curte, nu a fost chip de a mai sc himba ceva ..." De vin era numai Inttrzierea nuntiului Visconti! Principele va sc rie trisusi papii (ibidem, p. 149). Cur'ind la 10 iunie, el trimite lui Speciano , spre a fi artat la Praga si tnaintat la Roma, tratatul cu Moldova si Tara Roman eascI, prin care acele popoare s-au supus cu totul i tritru totul altetei sale". La 25 iunie soseste un rspuns satisfIator. Dar la 1 august Speciano ti atrage at entia asupra nemultumirit lui Marino Ragusanul (Giovanni de'Marini Poli) de a nu fi fost tileac. In Moldova (!). Acesta i-a adus cu mare tnttrziere scrisoarea lu i Carrillo din 19 iunie fiind retinut, zicea el, de serenisima principes la Casov ia". Ar fi trebuit, dupi sugestia fcut mai tnainte i lui Carrillo si principelui, ca s fie tridulcit acest om, lsa asa trebuie umblat cu acest fel de oameni potente di lingua". de ingenioase. Cci exploatind anumite semne Ceva mai ttrziu, victoria contra lui Sinan ti va oferi prilejul unei fabulatii e xtrem ivirea unei comete aparitia la Piatra 3//

www.dacoromanica.ro

Craiului a acelui vultur despre care se informa si papa el sublinia deosebita oc rotire cereasc1 manifestati principelui care a tnvins pe piglni, printre cei uci si fiind si miser Michael Voivoda ohm... nunc vero turco facto'. Impresia creati de acest comunicat avea drept scop discreditarea domnului Tirii Romanesti, mult umit confuziei voite cu Mihnea Turcitul, care de altminteri nu a luat parte la ac ea campanie a lui Sinan (vezi textul in cele (iota brosuri germane din anexi). I n urma venirii nuntiului Visconti la 16 mai o a celebrrii cisitoriei cu arhiduces a la 6 august, precum si a emiterii decretului de citre diet tn favoarea iezuitil or si in general a tuturor catolicilor, misiunea lui Carrillo putea fi socotiti ca incheiati in modul cel mai satisficitor. Dar realitatea era alta. Din acest m oment Sigismund se desparte sufleteste de duhovnicul siu pe care il face rispunz itor de falimentul cisitoriei sale si al aliantei habsburgice. Instriinarea acea sta iese In evidenti cu prilejul adoptirii, ca duhovnic in preajma campaniei din Tara Romneasci, a franciscanului Francesco Pastis din Candia. Carrillo va fi Ins folosit in toate chestiunile comportInd un apel desperat da Roma: de pildi in ch estia Bathorestilor, si foarte curind in cea a conflictului cu Polonia pentru Mo Mova. Curind i se va pirea lui Sigismund ci nu-i mai ajung stridaniile nuntiului Visconti si ale lui Carrillo 6 a ti mai trebuie si un reprezentant al siu direc t la Roma, de preferinti un membru al familiei Genga, Gianbattiata, sau Simon pe ntru care cere in octombrie 1595 purpura de cardinal. In timpul campaniei din Tara Romineasci rolul lui Carrillo, rimas in Transilvani a, a constat tn Intocmirea buletinelor de victorie. Dup aceea a fost trimis de Si gismund la Lipova de curind ocupati, spre a studia posibilititile ridicirii unui colegiu iezuit acolo (!). Nu stim clack', in criza morali declansat de infringer ea si uciderea lui Stefan Rizvan, Sigismund a apelat sau nu la Carrillo. Acesta 11 Insoteste Impreuni cu nuntiul Vi cu Josica la Praga, cilitorie hotirit brusc de Sigismund firi si fi consultat pe vreunul din sfetnicii sit. In schimb, favoritul sin Cosimo Capponi cunostea glnd ul tainic al principelui de a face o alitorie secreti la Loreto in Italia. Dar d espre intentia lui Sigismund de a renunta la principat, nu a risuflat absolut ni mic pink' la propunerea ficuti de el tnsusi direct impratului. Motivul acestui ge st este analizat cu luciditate de nuntiu 6 de Carrillo, vorbind liber cu nepotul papii, generalul Giovan-Francesco Aldobrandin i: Ei spun este atIt de tnfricosat (essere in tanta timore) IncIt ar face once invoial pentr u a Dar o atare renuntare putea periclita elibera de acel principat al Transilva niei". situatia taberei crestine. Se tese asadar un fel de conspiratie a ticerii . Principele trebuia Incurajat, ludat, lingusit. Carrillo este trimis urgent la p api si de Acolo la regele Spaniei cu o scrisoare de la Rudolf al II-lea pentru b ani si pentru conferirea ordinului Ltnei ca se de aur (Toson) firi de care nu se putea sine piept turcilor! La 16 martie pleac d in Viena, apoi la 16 aprilie din Roma si ajunge la Madrid la 16 mai! BitrInul Filip al II-lea, bolnav, la Toledo, il primeste si ti acordi si bani, si prornisiunea sprijinului diplomatic fai de Polonia, si cooperarea flotei spaniole la o eventu al campanie in Balcani si, in sfIrsit, Una de aur pentru ttnirul erou pe care 11 va slvi Lope de Vega Intr-una din piesele sale sub numele de principele prodigios ", alituri de care va fi infitisat si Carrillo sub cel de maestro". La tntoarcer e trebuia si se opreasci pentru a primi efectiv la Venetia 312

www.dacoromanica.ro

banii fagaduiti de papl. Deghizat ca soldat, el strIbate sudul Frantei i valea P adului spre lagune, i apoi, In graba, se tndreapta cu banii spre Alba It:lia und e ajunge, in sfirsit, la 15 septembrie. Dar aici, ca un trIsnet, afl ca trebuie s a plece iar, de ast d.ati la Roma, la Graz g la Praga, spre a desface tot ce Reuse cu atita greutate, si s se straduiasca de eindul acesta pentru o anulare (a castoriei) si o renuntare (la pr incipat). Discutiile se prelungesc peste msura. Pina la sftrsitul anului nu se pa sise Inca la rezolvarea definitiva a problemei compensatiilor de oferit lui Sigismund. Acesta trimite un ultimatum. Dac nu se ajunge la o Incheiere in ianuarie 1598, el e lib er si faca pace Cu turcii! La 28 ianuarie Carrillo e la Alba Iulia cu acordul de finitiv privind compensatiile la renuntare. Dar problema adevarat e cea a predrii principatului. Clue cine va fi Picuta? Si eind? Arhiducele Maximilian desemnat d e traparat nu se grbea. Trebuia ca dieta general de primavara s lichideze aceasta c hestiune. Calei erau riscuri mari: fie cl se raze:idea Sigismund, fie ca refuza dieta tncuviintarea necesara. Carrillo era pentru solutii de moment, si de perso ana. Dupa o incercare zadarnici de a ocoli solutiile radicale prin cornpromisul ingenios al unei tov'rasii fratesti intre Sigismund i arhiduces (indiferent de fap tul CI el voise sa o ucida de mai multe ori i ca raspIndise zvonuri calomnioase despre o pretinsa intriga a ei cu un secretar particular fugit la titari) el se opreste la expediente partiale. 0 data ce Sigismund se declarase doritor s imbra: tiseze starea ecleziastica, trebuia satisfacut cit mai epede, cad acest pas crea ireparabilul, taind once posibilitate a unei revenid ulterioare. lar greutatile rezultind din zabava lui Maximilian puteau fi neutrtlizate printr-o regent' inte rimara a arhiducesei care ar. urma chiar sal se marite cu acest vr al ei, de cum va fi fost anulati casitoria cu Sigismund. Mai drziu, dup retntoarcerea intempest ivi a acestuia i pornirea unor pertract.ri simultane cu imparatul, cu Andrei Bith ory i cu turcii, Carrillo observind starea sInatatii lui cu accese mult prea fre cvente de colici" (crize nervoase?) adauga cu pioasa speranta: Fac Domnul cum va fi mai bine!" Dar inainte de toate era nevoie de graba, i caracteristica negocie rilor habsburgice continua sa fie zabava. $i instabilitatea lui Sigismund deschidea perspective stranii. Josica, n rivalitate ascuns cu Bocskay, incearc un demers ciudat pe linga Visconti, arItindu-si indoieli poate sincere si unele sperante nu tndestul de mascate, re comandlnd si anume solutii spre a fi comunicate mai departe. Visconti comunica t otul lui Carrillo spre a-1 informa acesta prin Speciano pe traparat. Dup' Carrill o toate acestea nu ar fi dectt himere nascute din ambitia lui Josica! Important e s vina comisarii imperiali tnainte de Inchiderea dietei i s aib depline puteri pe ntru a prelua conducerea. La 4 aprilie are loe declaratia de renuntare tn fata c omisarilor i totodata i arestarea neasteptat a lui Josica din porunca lui Sigismu nd! Nu ar fi exclus s gasim aici tot mina lui Carrillo. Motivaren arestarii din s crisoarea sa din 5 aprilie se inspira prea mult din scrisoarea lui Visconti catr e acesta pentru ca si nu fie o legatura strinsa intre ele. S-ar parea ca din nou Sigismund avea nevoie de prezenta lui Carrillo pe care ;inn s1-1 ia Cu el tn Si lezia. Aceast prezenta era Cu attt mai necesara, cu cit once contrarietate putea determina un act necugetat, Cu attt mai primejdios, cu cit Maximilian zabovea s. treaca 'in Transilvania. Chiar papa In loc s grabeasca formalitatile anul'rii casa toriei i acordarea ordinelor religioase lui Sigis313

www.dacoromanica.ro

mund care s-ar fi dus Indati clupi aceea la Roma lsa c'imp liber tuturor sicanelo r birocratice ale procedurii de anulare a csitoriei. Si in timpul acesta scrisori le lui Sigismund rimtneau fri ri.spuns. Carrillo este trimis la Praga si proteste ze contra strii de ruina a castelelor date ca resedinti lui Sigismund i s anunve venirea iminenti la curte a acestuia. Cind soseste Carrillo Cu vestea ci a obtin ut pentru Sigismund frumosul castel Leithemisch cerut de el, dar a aparivia sa l a curtea impiratului ar fi deocamdatg inoportung este concediat ca o slugi. Sigi smund porneste In goani inapoi spre Transilvania. Trimis de papi dupi el, Carril lo giseste la curte o situatie cu totul noug, anume tocmai cea preconizat de el f iri succes mai tnainte: o mare dragoste i cordialitate domnind (aparent) tntre S igismund i arhiducesi. Stnt trimii delegavi la tinp'grat pentru a se reveni asup ra renuntrii i a se cere restituirea cetitilor ocupate de imperiali sau pentru tra tarea unor noi condivii de renuntare. Daci nu putea ajunge la nici o soluvie, Si gismund nu-si ascundea intenvia de a se tnvelege cu turcii. Carrillo, primind in structiuni de la pap' si nu se depirteze de loc de Sigismund, caut acum s-1 Insotea scl tn orasele sasilor i c-hiar sg-1 urmeze singur la Medias linde se deschidea dieta, arhiducesa rimtnind in castelul de la Figiras. Dar Sigismund il trimite I napoi si ti porunceste s meargi la Alba Julia. Un timp a nutrit credinta ci infor maviile pe care le trimetea in tain ti puteau primejdui viava. De altminteri lns.i arh.iducesa s-a temut si transmiti o scrisoare a lui, revintrid-o mai multe zile. Cu a doua renuntare a lui Sigismund se terming rolul lui Carrillo, in Transilvan ia. Merge la Roma i la Praga, si dea seama de desfsurarea tntregului proces i si u rmireasci obvinerea brevelor de anulare a cistoriei lui Sigismund. El rimine la i ezuivii din Ungaria ca rector al Colegiului de la Vagsellya. In 1600 e numit pro vincial al iezuitilor din Austria. El se bucuri de tot sprijinul familiei arhidu cale de la Graz. O sori a arhiducesei Maria Cristierna se miritase cu ttnisul re ge al Spaniei Filip al III-lea. Este amestecat tntr-o intrigi a arhiducilor asoc iati pentru a impune tmpratului punctul lor de vedere cu privire la ordinea succe soralg la imperiu. In 1606 (8 ianuarie) Sigismund Bithory, la cererea lui, arati in scris ci renunvarea sa la principat nu a fost ficuti la sugestia iezuivilor si a lui Carrillo, ci dimpotrivi tn ciuda tuturor stiruinvelor acestuia de a pris i gtndurile sale de plecare. In 1611 Sigismund ti scrie din Praga arittnd regimu l la care a fost supus timp de 14 luni, tratat ca un prizonier i lipsit de bunur ile sale, si ti cere sa intervini pe NO regele Spaniei pentru a i se mri pensia s au a i se restitui le mie provincie". Din primivara anului 1608 functioneaz ca re ctor al Colegiului iezuit din Alcala (Spania). Pira la moartea sa, la 22 octombrie 1618, Carrillo mai 'devine importante. i alte functii Despre rolul lui Carrillo au scris mai toti istoricii evenimentelor din Transilv ania din anii 1592-1599, ara tnsi a cunoaste temeinic materialul documentar dat la lumini abia in 1906 si 1943 de citre A. Veress. Intr-adevir, abia de la publi carea celor doui volume de scrisori i corespendenti poate fi vorba de o prezenta re obiectivi a activititii sale. Primii pasi spre o reconsiderare a actiunii sal e au fost ficuvi de A. Szilgyi cu prilejul pregitirii spre publicare a actelor dietelor Transilvaniei: Monumenta comi tialia Regni Transylvaniae (Budapesta 1876-1898), ctnd a dat la iveali circa 50 de scrisori ale lui 314 www.dacoromanica.ro

Carrillo din anii 1597-1599. (A SzilAgyi Carrillo Alfons diplornacziai milkdise ( 1594-1598) apArut in rtekezsek a trtnelmi tudornny krbl", vol. VI, nr. 10, Budapesta, 1877). Dar portul cel mai important il constituie volumul I de corespondend dat de A. Veres s, Epistolae et Acta P. Alfonsi Carrillii S. J. (1591-1618) in Monumenta Hungari ae Historica, Diplomataria, vol. XXXII (Budapesta, 1906), completat in 1943 cu v ol. II, publicat in aceeasi colectie, vol. XLI. Titlul maghiar este Carrillo Alf ons Jezuita, atya Levelezse is Iratai (1591-1618). Pentru inlesnirea cititorilor vom cita peste tot Veress, Carrillo, I (sau eventual II and va fi cazul). Dintre aprecierile mai recente vom cita pe cea a lui A. Randa, Pro republica christian a Die Walachei im langen Tiirkenkrieg der katholischen Universalmiichte (1593-16 08), Miinchen, 1964. Dar cea mai importand va/orificare a materialului publicat se afral in lucrarea iezuitului Lisz16 Szilas: Der Jesuit Alfonso Carrillo in Si ebenInirgen 1591-1599 (Roma, 1966), o adev5rad incercare de reabilitare, sublini ind stdcluinta lui Carrillo de a-I abate pe Sigismund Bthory de la &dui primei sa le renundri. Autorul nu a urmirit nit s reconstituie portretul moral al vestitul ui iezuit, tit s arate atitudinea sa fa; de unele initiative ale lui Sigismund. A numite aspecte ale actiunii lui Carrillo slut atinse mai mult formal, autorul ne tinind ea' tragI toate concluziile sugerate de material. De exemplu, Cu privire la rolul lui Carrillo in uciderea senatorilor I. Gilfi si Paul Gyulai, sau In ep ilogul asa-zisei conspiratii din 1594, sau in lovitura de gratie dad lui Josica in chiar ziva declaratiei de renuntare a lui Sigismund. De fapt pe autor nu-1 in tereseae problema sinceridtii lui Carrillo, ci a fidelitatii sale la o cauz' socot id de valoare superioad. Cit priveste atitudinea lui Carrillo fad de 0:rile noas tre, constadm el din anul 1598 el nu se mai face ecoul denundrilor calomnioase a le lui Sigismund fad. de Mihai Viteazul de pila, ci dimpotriv. arad pretuire pent ru atitudinea sa, primind cu satisfactie i vestea Infringerii cardinalului. www.dacoromanica.ro

SCRISOARE1 CATRE AQUAVIVA2 1592 mai 17 p 24 La inceputul lunii mai mi-au adus dou scrisori ale sfinviei voastre mritul domn Jo sica si reverendisimul Amalteus, a crui fire si a crui pietate le-am gsit spre mare a mea multumire sufleteascii intocmai asa cum le-ati descris sf. voastr. Aflind d e venirea lui 'in Transilvania, serenisimul principe ne-a trimis, pe mritul domn Cristofor Kereszturi, cpitanul cet4ii Chioar, si pe mine de la Alba Iulia la hota rul trii ca s-1 intImpinm si s-1 aducem spre el cu toat cinstea. Am fost totusi silit i s ne oprim impreun cu reverendisimul la Clujmnstur de cincisprezece zile in1 Tradu cerea s-a fcut dup textul latin publicat de Veress in vol. Carrillo Alfons lczsuit a-atya levelezse is iratai (1591-1618). (Actele si corespondenta printelui iezuit Alfons Carrillo), Budapest, 1906 In Mon. Hung. hist. Dipl., vol. XXXII). Va fi c itat mai departe V er e ss, Carrillo, I) spre deosebire de vol. II aprut tot In M on. Hung. hist Dipl., vol. XLI. 2 Secretarul general al societtii iezuitilor, inc epind din 1583. 316 www.dacoromanica.ro

Loace, din cauza ceausilor sultanului care au sosit de la Constantinopol la Alba Iulia dupa plecarea mea. Vor fi sloboziti pina In citeva zile i Indata dupa ple carea lor reverendisimul va merge la Alba Julia ca sa trateze (agat) cu serenisi mul. Caci nu ar fi fost potrivit ca sa se arate reverendisimul cit erau turcii d e fata. Apoi cit priveste rezultatul asteptat de la venirea reverendisirn alui, acesta nu va putea fi obtinut asa curind, dupa cum am mai aratat daca nu va fi i mpiedicat de pacatele noastre. A ajuns aici dup terminarea comitiilor partiale in care nu s-a tratat nimic referitor la religie si nici nu era momentul potrivit pentru a se trata. Dumnezeu cel puternic va da pink' in cele din urma binecuvint area sa la vremea potrivit mai ales dacai reverendisimul va impaca i readuce la b una intelegere, precum doreste si a hotadt aduca, pe fratii B.thory Impreuna cu s erenisimul. Caci aceasta dezbinare iboveste lucrurile nespus de mult 1592 iunie 26, Alba Julia3 . . Eu de .o luna i jumatate 1-am 'Imo* pe reverendisimul Attilio Amalteo nuntiu 14 sanctitatii sale, in care timp cercetind o buna parte a Transilvaniei adesea in scrisorile mele, dar totusi, asa cum nadajduise, ea (=--venirea aceast a.) va arunca saminta din care sa se culeaga la vremea sa rodul nespus de saluta r, P. 27 poarta aici neincetat cu multa dibacie spre marea edificare a tuturor. De aceea nu ma indoiesc c misiunea lui va fi rodnica. I1utrii Bathoresti, fratii5 serenis-a achitat de misiunea sa fata de ilustrisimul cardinal Bthory i fata de ilustr. Stefan Bthory. Ieri seara n sfIrsit 1-am condus la Alba Julia unde a fost primit cu toata cinstea. Miine dimineata va avea audienta publica. Negresit el este un barbat cu multa iubire pentru noi, chibzuit i pios care se simului sint acum atit de plini de insufletire pentru reinstaurarea societatii l ui listas si promovarea tuturor celor ce tin de religia catolica, 'Melt acum imi promit numai lucruri bune de la ei, afara doar dac diavolul cu viclesugurik sale ar impiedica acest bine. In acest lucru, foarte mult s-a straduit reverendisimu l nuntiu cu care a cooperat si putinatatea mea. Iar serenisimul principe este ac elasi ca mai inainte, adica nu e nevoie sa fie minat din urma In direcia a -easta. Parintele Gabriel este bolnav va trebui trimis inapoi in Austria, tot ca i parint ele Nicolaus Marton care, printre alte cauze, a fost trimis inapoi si din cauza aceasta. 3 Ctre acelasi Aquaviva. 4 Este singurul loc din aceast corespondent in care li d acest titlu. Altminteri 11 numeste doar reverendisimul" sau o dat sau de dou ori internuntiul". 5 In documen tele medievale latine din Transilvania verii primari erau adesea numivi frati. 317 www.dacoromanica.ro

.1592 august 3, Alba lulia p. 28 . . . Buna intelegere intre serenisimul i ilutrii sii frati a fost inflriti intr-u n chip uimitor 'in cursul acestei eipt'mini datoriel unei rascociri pe care au sc ornit-o dusmanii: i anume c ilustrul Baltazar Bthory s-ar Indrepta cu ctteva mii de oameni spre Alba Julia ca mn lipsa principelui (care plecase In diferite locu ri ca s. se recreeze) s.' ocupe capitala principelui, adieg Alba Iulia. Asadar, se renisimul este rechemat cu scrisori de ctre domnul cancelar7, unul din principali i autori ai alung'rii printilor nostri i dusman al concordiei Bathorestilor. Seren isimul care se retntoarce in mare grab. cu posta, c'atorind o noapte intreag5., es te rechemat. Sint chemati i alti oameni de seam Cu oaste, cancelarul porunceste i cettii s apuce armele. Soseste serenisimul tncremenit de fric.8, i apoi dup. putin e ore urmeaz.' ilustrul Baltazar fr arme, Pr'i soldati, necugetind citusi de putin l a o asemenea fapt, impreun cu nevasta sa i cu putini nobili de curte9 cu care se i nttlnise la Simleul cu reverendisimul Atilio, fiind i eu de faf, de la care si pri mise sfatul sa vina netnerziat la Alba Iulia, dupa cum a si venit. Fiind ptruns. m area tnselare, serenisimul impreura cu toafa curtea a primit Cu cea mai mare cin ste pe ilustrul Baltazar Iar autorii rascocirii care se insinuaseri alfdata in gra tia principelui au pierdut foarte mult din autoritatea si milostivirea de care se bu curau fata de m'ria sa si de altii. De aceea din zi In zi trni creste speranta pentru izbInda pina 'in cele din urna a cauzei religiei Un nobil Insemnat din secuimell a indrznit s-si descarce flinta sa in crucea12 pe care o purtau catolicii in fruntea unei procesiuni. Acesta, prins pe loc de ctre domnul Mindszenti", foarte bun catolic, a fost indata ucis din porunc a principelui i averea confiscat, dei lucrul acesta a fost r'u vizut de consilierii i senatorii de religie advers. 1592 august 4, Alba Julia p. 29 . . . Ieri am artat c datoria unei n'iscociri a dusmanilor religiei, care a fost dat, pe fat., a fost intsritl tntr-un chip minunat buna tntelegere pentru care s-a depus attta strduint.' din partea reverendisimului internuntiu Ctre acelasi. 7 Wolfgang Kovacsczy. Perculsus timore mrturisire important de avut in vedere la reconstituirea asa-zisei conspiratii din 1594. Ea concordi i ou caracterizarea lui Sigismund flcut in 1596 de citre Visconti si Carrillo, si consemnat de generalul Giovan-Francesco Aldobra ndini (V e r es s, Documente, V p. 21). Aulicis. Somlyo. 11 Petru Prybek, neme s din Odorhei. 12 Crucis vexillum cruce cu miner lung, pur tat pe sus. 13 Benedict Mindszenti, cpitan din scaunul Odorhei. 318 www.dacoromanica.ro

dintr-a mea. Azi climineata am vorbit cu serenisimul i 1-am gsit in dispozitiile cele mai bune i hotrit s cultive intru toate aceast prietenie cu ilustrele sale rude Bathoresti, intrucit vede c de ea depinde propsirea religiei. In c ursul aceleiasi convorbiri de dimineat serenisimul mi-a cerut ca pun aici la Alba Iulia pe altul in locul printelui Gregorius Vasarhelinus, adngInd pe italieneste motivul: Ho paura che non faccia qualche scapato (MI tem s nu fac o pozn). Cci in li psa mea a vrut sa excomunice in mod public pe portarul principelui pentru ca i i ngropase fiul In cimitirul ereticilor Asadar cum acela este si boldvicios va tre bui trimis de acolo, dar In ce loc? 1592 august 22, Alba Julia Buna intelegere intre serenisimul i ilutrii Bathoresti pe care am promovat-o, re verendisimul Amalteo i cu mine, intrucit de ea singur clepinde toat propsirea relig iei catolice, se intreste din zi In zi prin darul domnului. Cit va cainui vor put ea fi sperate toate bunele impliniri. Toate acestea le va Intelege mai pe larg d e la reverendisimul Attilio. [La Fenes 110 Cluj, care apartine cardinalului B.tho ry p 31 cuibase un pseudoepiscop calvin, I-a introdus ca paroh pe Valentin Lado. Printele Greg. Vasarhelinus a fost atit de bolnav de clod. spfmlni, In cit Carrillo a fost silit s-1 trimit cu voia principelui la el in patrie. Pe printele Gabriel care nu se mai putea folosi de miinile sale si era i unde atit de bolnav, a fost silit a-1 trimite inapoi in Austria pid In dod sptmini. El insusi a 'rimas singur, fr nici un ajutor.] 1592 septembrie 27, Alba Julia p. 32 Acuma s-au tinut comitiile asa-zise partiale", in care desigur pe drept zi ce tr ece toate se rInduiesc pentru o mai bud. Indeplinire a acestui lucru, dup ce au f ost adusi la bud intelegere ilutrii Bithoresti impreun cu serenisimul principe, i acuma chiar cu cancelarul15 datorit crui lucru a fost indeprtat un obstacol consid erabil. CAci astfel este acum // confirmat buna intelegere Inch acuma nu ad mai t em c aceasta nu ar fi solicl i permanent. Acuma este cu desvirsire demonstrat nevinovt ia i fidelitatea BOthorestilor in toate chestiunile in care erau pri i primejduiti s-si piarca viata; " Dietele sau comitiile partiale se vineau fr participarea ,,celor trei natiuni" ci numai a nobilimii din comitate. tn aceste adurari se preg'iteau lucrthile dietei gener ale. 15 Kovacsdczy. 319 cuvint nu s-a fcut nimic. Dei chestiunea aceasta cere comitii generale pentru car e momentul i starea lucrurilor nu sInt inc pe deplin potrivite, totusi pe p 33 www.dacoromanica.ro

de asemenea a fost dat pe fat impostorul i autorul tuturor tragediilor, un bxbat b inelnteles strin de religia noastr., i considerabil prin locul s'u vazI, c'ruia nu o sl-i mearg bine de acum Incolo. tovii 1mpreun, inch nu as putea don i o dispozitie sufleteascI mai bunk' fat de no i. Si mai declar i foarte multi, ale c.ror bunuri i viat erau In cumpn, c noi le-am fo st Ingeri de pazsi i ocrotitori. Dumnezeu stie cu c1t str1ngere de inim triam tot t impul ctt rezultatul era Indoielnic. In Moldova se poart lupt Intre doi care se ba t pentru domnie. De aici au fost trimise citeva mii de oameni in ajutorul lui Ar on care a fost alungat de cazacila. Serenisimul le-a dezvluit ilustrilor Bathoresti cg, atunci and i-au avut pe toti contra lor, nu m-au avut declt doar pe mine ca aparitor, 4i acest lucru este foar te adevirat. De aceea, pentru acest motiv, i Serenisimul ilustrisimii ne aduc ade sea mari multumiri i ne sint atlt de indatorati cu 1592 noiembrie 4, Alba Julia p 36 . . [Despre iminentul rzboi al crestinilor cu turcii] cu privire la care . m tem si se teme si serenisimul si nu fie silit si el s poarte rzboi cu crestinii. I-am spus cI acest lucru nu poate fi Implinit cu constiinta linitit i fr ca s sufere i 1-am Indemnat s ceafa sfatul sanctittii sale ... Dac ar fi constrIns sl se ridice contra crestinilor nu as socoti c se cade ca vreunul dintre ai nostri s.' mai rmln. aici. Sew c bunul principe are gindurile cele mai bune, ca i pentru cauza noastr, Impreun cu ilustrisimii Bathoresti, dar firea ti face mai ales pe tineri sa Ript uiasca multe lucruri Prel dreptate echitate. Buna Intelegere a acestor brbati (heroum) este pin acum st atornie. impotriva voii mele s-a rispIndit peste tot c6 numai prin sfatul meu au f ost ei salvati Impreun cu multi altii. De aceea, dei aud bine c: stilt Fludat In t oat ;ara i Ant pretuit, trebuie totusi s m tem cu tot dinadinsul ... etc. Maresalul <Ioan Galfy> este acest lucru stirneste o mare ur, la acestia socotit acuma autorul acelor trdri i dezbinri, si de aceea este lipsit de p 37 cear principelui s hofirase un termen cert, pentru Negresit principele este foarte doritor al toti Bathorestii care acuma Imi sint cu totii i Serenisimul a trimis de aici In Moldova la etc...] foarte Indatorati sfirsitul primverii o oaste 1mpot riva cazacilor, la cererea turcilor. La sfirsitul lunii trecute ea a cistigat o victorie insemnaa contra cazacilor, capturInd pe domnul pe care 11 aduseser in Mo ldova duP1 ce alungaseil mai intli pe cel toate slujbele sale si scos de la curtea si din leafa principelui. [Are de end discutarea chestiei iezuitilor si tot astfel acestui lucru cu numele de Aron cruia i s-a restituit acum domnia.

" Veniti cu Petru Cazacul. 320 www.dacoromanica.ro

1592 decembrie 13, Cluj p. 38 [Despre autorii dezbinrii dintre principe i Bathoresti care au fost indeprtati de la curte. 1 Acestia erau: domnul II Glfy, maresalul serenisimului principe si al principatului, i domnul Paul Iulanus <Gyulai>17, consilier al serenisimului si s enator, amindoi dusmani de frunte ai religiei, amIndoi autori ai alungrii printilo r si care dup aceea se impotriveau cel mai mult rechemrii lor. In sptmina trecut prin cipele a trimis ostasi la castelele si curtile lor ca s-i ucid'8. Gyulai a fost gsi t acas i Indat a fost tiat. G.lfy Ins mirosind decretul a fugit la timp si din aceast cauz au fost confiscate castelul bunurile sale foarte bogate. Dar Dumnezeu ... a ficut ca atunci cind mai c ajunsese la frontiera cu Turcia 6 nu mai avea decit do u mile de strabatut s fie oprit de un cpitan al serenisimului, i astfel acum a fost readus si e tinut in inchisoare sub bun paz. De care fapt au fost atit de deprima ti19 dusmanii religiei, incit s-ar putea acuma hotrl once. Comitiile generale se vor aduna peste citeva luni Serenisimul si Bathorestii au de gind s incerce lucru l a doua oar, si sint atit de insufletiti i Intelesi intre ei ... etc. ... A veni t la noi printele Ioan Mediomontanus din Moldova intrucit nu mai poate rmine acolo in sigurant .. Din 13 decembrie din Cluj. Sint acurna aici Cu serenisimul pe car e 11 insotesc in iarna aceasta in timp ce viziteaz diverse locuri ale stpinirii sa le. 1592 decembrie 13, Cluj2 [Aminteste de indeprtarea celor doi autori ai dezbinrii dintre Sigismund ... I s-a prut ins serenisimului s dea celor doi o pedeaps ark de grea inch s le fie altora d e pomin ... [Ca in scrisoarea precedent, Intr-o noapte inainte de a veni soldatii a fugit apoi]: Ins domnul Glfy castelul Ujvar"2' impreun cu celelalte bunuri ale sa le a fost confiscat Bathoresti] p. 39 and a ajuns la hotarul trii la Beius22, de unde putea veni lntr-o jumtate de zi la prima cetate a turcilor, Inu23, Ii schimbase numele si i spunea acum Ord6 g24 Ianos, nume vrednic de acea persoan, a fost prins chiar la acel hotar de ctre slujbasul acelor mine25. De acolo a fost dus la Oradia si este tinut in cetate d e unde va fi dus apoi in cetatea Hust. Se ocup acuma foarte multi de eliberarea l ui. Sfintia voastr poate s scrie neintirziat principelui prerea 17 Fost secretar al regelui Stefan Bithory. 18 ... apite plecterentur. ,-' 19 Cr istas deposuerunt. 29 Scrisoare ca'cre Leleszi. 21 Ujvar. 22 Belinyes. 23 lend. p 40 u = Dracu. " Identificat de editor: Petru Csukat. 321 www.dacoromanica.ro

sa in aceast privint. Ea stie c. eu nu pot vorbi liber propter irregularitatem"26. In sIptmina aceasta Ioannes J6, pastor (minister) de vaz din Alba Julia, desi nu s uferea de nici o boal, a fost gsit mort in aceeasi noapte in care se ingrijise s fi e omorit copilul pe care il avusese de la o ferneie pe care o avea la el ca o so r, pentru ca sa nu se afle lucrul. Si asa s-a intimplat ca in ziva urmtoare tatl i fiul au fost ingropati morvi, i putin dup aceea mama a fost ingropat de vie dup se ntinta dat conform legilor ;Aril ... 1593 februarie 12, Alba Zulia" p. 42 . . . s mai rmin in viat decit putine zile, intrucit in zilele din urm toate bunurile lui a u fost date altora dup marea min& a lui Dumnezeu (magno Dei iudicio). Acel domn maresal Glfy rmine in aceeasi inchisoare, si nu se crede 1593 martie 30, Alba I:ilia P. 43 . . . ctt buna intelegere intre acesti brb4 a fost confirmat i doi din cei mai mari dusmani ai religiei catolice, i cu spiritele cele mai energice si-au pierdu t capul, adic5. domnul Paul Gyulai, consilier si senator al trii putin Inainte de Crciun28, iar domnul Glfy, 1i el consilier i maresal, acum cincisprezece zile. Sint cele mai mari sperante de izbind in chestiunea iezuivilor, intruAcela in casa proprie, acesta in cetatea Hust in care a fost aruncat drept inchi soare de ctre serenisimul (si tinut) o lun i jumatate. Astfel fiind turate piedici le cele mai mari, serenisimul i ilustrisimii Bathoresti au hotrit s arace serios in viitoarele comitii chestiunea religiei. 1 mai, Alba Zulia p. 44 Nu a venit printele Merclerus asteptat din Polonia, ci numai printele Ioannes Medi omontanus, care, fr nici o chemare, ci din cauza primejdiilor rzboiului s-a refugia t din Moldova la mine si acuma st in resedinva de la Fenes. [Inlturarea piedicilor prin supliciul lui Glfy si Gyulai si concordia cu Bathorest ii.] Pe lingl acestea in sptmina aceasta a fost fcut maresal un foarte bun catolic, domnul Pancratie Sennyei. 26 Iezuitii nu aveau g se amestece n chestiuni de ucidere sau condamniri la moart e sub sanctiunea unei asemenea decIderi. Existau insI dispense, cenite de altmin teri de mai inainte de cltre Carrillo dar far a le fi obtinut. Ioan Leleszi intra In conditiile de scutire si deci nu avea a se teme de aceastI opreliste. 27 Aceasta i scrisorile urmtoare sint adresate lui Aquaviva. " La 10 decembrie. 322 www.dacoromanica.ro

[DESPRE RENUNTAREA LUI SIGISMUND SI ARESTAREA LUI JOSICA] 1598 aprilie 5, Alba lulia29 Dup plecarea domnului nuntius i sosirea la Alba Iulia a celor trei ambasadori imper ialisl, ieri s-a deschis dieta in care p. 278 alteta sa ins4i a fkut propunerea <de renuntare> i dup ce s-a retras el, toti au rsspuns ea' vor s moari pentru serenisima Cag de Austria. Azi incep toti s: depunI jur'mtntul de credint' pentru imp'rat // . In aceeai zi a fost arestat, de c't re alteta sa, cancelaru132 pentru vina de a fi umblat clup" principat, ,i a fi inc ercat cu scrisori diverse s" inspire p. 279 team'a' maiest4ii sale n5.scocind a tara ar vrea s'i dea in miinile turcilor pe 29 Catre cardinalul Petru Aldobrandini (text latin). Alfonso Visconti, plecat la 30 martie pentru a nu fi de fata la renunare. 31 Istoricul Istvanffy, doctorul Pezzen i episcopul de Vae. 42 Stefan Josica. 323 www.dacoromanica.ro

succesor, sau sl-1 omoare, lucru nscocit doar din capul su, averea in folosul maies ttii sale33. i i s-a confiscar Serenisima34 voia foarte hotrit s." plece la Graz (dar va trebui s vita neintirziat la Alba Iulia pentru a prelua cirmuirea ... etc.). [Dare de seam a situatiei afl ate de Carrillo la reintoarcerea sa in Transilvania din porunca papii]35. 1598 n oiembrie 11, Chi oar p. 313 P. In ziva de 4 noiembrie I-am Osit pe serenisimul Sigismund in cetatea episcopal Gilu unde se retrsese de la armat138 potrivit cu vointa t.rii i cu indemnul serenisimului Maximilian" //. in cele din urm. dei Alteta sa 314 dorea ca armata sa s: urmrease impreun: ca cea imperial pe turci in retragerea lor, c ind acestia s-au retras de la Oradea, lucru <care ar fi fost> die cl mai mare folos pentru crestin.tate, nu s-a fkut totusi astfel, cci turcii au cistigat succese in drumul si in retragerea lor. Dar dac ar fi existat incredere intre cele dou prti crestine, cred c: lucrurile s-ar fi petrecut altfel, si de aceea pin nu se va face impkarea dintre Transilvania si maiestatea sa, nu s e poate spera prea mult bine. Alteta sa a primit foarte bine recomandarea transm is de mine din partea papii si e doritoare s: persevereze contra turcului; dar zic e c nu ar putea-o face fr ajutor de bani38, ceea ce vd ca este mult prea adev.rat i f. r o impkare cu maiestatea sa (cu) restituirea Oradiein si de aceea ar fi bine s vi na curind nuntiul apostolic. Aud c' inainte de sosirea mea serenisimul a inceput s trateze i implcarea sa cu domnii Bathoresti. Vezi si Carrillo, I, p. 279 (scrisoarea din 10 aprilie 1598 acre arhiducesa-mama : principele renunva la principat si se retrage ca simplu particular la Kisfalud ). Toate s-au petrecut In cea mai mare liniste dup ce a fost arestat mai Intli ca ncelarul, precum am scris mai Inainte". comedia afecviunii jucata de Sigismund la reIntoarcerea sa In Transilvania, acum el revine la atitudinea sa fireasca (ibidem, scrisoarea lui Carrillo, din 10 ap rilie 1598 p. 280. P.S. Serenisimul nu o va mai vedea pe serenisima, totusi nu a re importanta. Nu am obtinut nici banii pe care ii speram pentru intretinerea se renisimei. Dumnezeu sa-1 erute pe el, e vrednic d plIns, caci e cu totul orbit. Acestea le spun doar seninatavii voastre.) Scrisoare italiana adresata cardinalu lui Petru Aldobrandini. 36 Pentru apararea Oradiei de turci. La renuntarea din a prilie ea fusese ocupata de armata imperiala, astfel c venirea lui Sigismund spre Oradia, sub ochii turcilor, putea crea 54 Ea se afla in cetatea Chioar ca o prima. etapa In drumul ei spre Graz. Dui:a toata 37 Venit si apere Oradea, dar orasul nu 1-a primit asteptInd un ordin expres al imparatului (vezi relatia contelui Isolano In V e r es s, Documente V, p. 196 s. u.). 35 Senza agiuto di quatrini. Sigismund, cerea restituirea Oradiei, ca si situavii primejdioase.

cca a celorlalte cetavi transilvanene 324 www.dacoromanica.ro

Serenisima", la care am ajuns alaltieri, s-a retras In aceast cetate din cauza rzbo iului. Se va Intoarce cutind la Alba Iulia Mine m voi duce la serenisimul Sigism und Inteleg c nu s-a consumat dstoria Ora acum... <lucrurile> merg bine. Serenisim ul scrie stpInului nostru papa pentru conrmarea episcopului ales" de Alba'''. Din Chioar la 11 noiembrie 1598 1598 decernbrie 9, Alba lulia42 Dup ultima mea scrisoare acum trei sptmlni din Chioar unde am lsat-o pe serenisima, alteta sa s-a Intors la Alba Iulia, unde amIndoi principii se Inteleg bine" si dup clt se vede pe din afar nu s-ar putea don i mai mult. De a r da domnul s fie asa si In adIncul sufletului //. Principele i senatorii au hotri t s trimit o delegatie format din episcopul ales al Transilvaniei si Stefan Bocska y pentru 1mpcarea cu impratul. Sigismund a trimis tila de mai Inainte in Polonia p entru o Impcare cu Bathorestii. 1599 ianuarie 2, Alba lulia44 p. 315 p. 316 [Sosind solvconductul pentru delegatii dtre Imprat, este socotit insuficient si s e amIn trimiterea lor pIn dup consultarea adunrii senatorilor impreun cu comitii de c omitat i cu juzii regesti, care trebuie s se pronunte cit de curind] //. Alteta s a e pe zi ce trece mai scoas din fire de progresul pe care 11 realizeaf 1mpotriva (sa)" imperialii In jurul Oradiei, si al Blii Mari", serenisimul Maximilian cerin d in numele maiesttii sale Beiusul47, ca fiind un castel ce tinea altdat ca jurisdi ctie de Oradea, mcar c a famas sub ascultarea altetei sale. M." tem c si dad. s-ar I mpca lucrurile, ele s nu aiba stabilitate din cauza exasperrii cugetelor. Ma silesc cit pot, ca s se stiti c starea lucrurilor, i prin urmare (si) r."min alturi de cres tini conditiile pcii s'ira acum atlt de deosebite de cele din momentul c1nd a ple cat clomnul conte Sigismondo de la Torre, clt e cerul de pmInt, din care cauz, fr a m consulta, altetele lor au scris domnului conte c nu mai e nevoie 40 Arhiducesa. p 316 p. 317 41 Episcopul Dumitru Napragy. 43 Citre acelasi. 43 Ambii principi (Sigismund i a rhiducesa) stanno bene. 43 Per il progresso che fanno contra i Cesariani. 46 Ribulino (schimbarea lui v. in b. caracteristie spaniolilor, revine destul de des la Carrillo. Aici e vorba de Rivulus dominarum). 47 Belnyes. 44 atre acelasi. 325 www.dacoromanica.ro

struie in solia sa intr-un interval de o lun. Se imbolnveste hitr-adevr foarte des. Nu stiu dac va trii mult. S fac Dumnezeu cum va fi mai bine! Serenisimul este adesea bolnav, de colic48, a treia oar ... 1599 ianuarie 17, Alba Zulia" p. 319 dac refuz. 'impratul, atunci vor trata schimbul, i dac. // nu vor fi satisfcuti nici tn aceast privinv, atunci principele va fi silit s'. se 'inteleag cu turcii. A fost trimis la 16. I, un fost ceaus re%inut ca prizonier pentru a oferi [Au plecat delegatii de 14 zile, dar ei vor cere restituirea cet0lor si, turcilor conditii de pace fr vreun amestec 'in rzboiul contra crestinilor, artind to todat c. in acelasi timp se poart tratative i cu tmpratul. Tot in aceeasi zi s-a tri mis salvconduct cardinalului Bthory ca s vina netneirziat s5. se infilneasc cu Sig ismund la Alba Julia], lucru care displace mult multor senatori, i cred c va displace tnc i mai mult 'impratului. [De pe urma acestor trei tratative cu trei foruri atit de deosebite ca realitate i ca aspiratii, Carrillo nu 'intrevede dect incurcturi i nenorociri.] Eu mai de g rab m'a' tem de ru decit sper binele, vkind mai ales raporturile dintre soti rmase tn starea lor de odinioar5., tn afar de cordialitatea ex terioar care nu m satisfac e fr <Critelegerea> interioar. Si spun 'in concluzie c dac serenisimul rmine principe, va 'incerca la once prilej <o acviune>, contra 2mpratului, si va relua n mlinile sale Oradea cu mai mult usurints dac Dumnezeu nu-1 va Impiedica. Ce va face ilustr ul d. cardinal nu stiu, dar adta pot spune c, rminind acest principat electiv, cum va rasa m'ine dac nu ti ia impratul, va suferi religia de o mie de ori once chip t rebuie s' ne temem de multe rele Dup ce altea sa a prsit calea cea dreapt pe care fus ese pus5. de Dumnezeu, cum vd a nu revine la sine, nu sper s'A poat face bine ... . . . Ar fi riscat a se rspunde la cele scris e aici, scrisoarea putind s cad tn alte mtini 1599 februarie 3, Alba lulia50 p 322 Dup ultima mea scrisoare serenisimul principe a reinceput s boleasc de cola' a cinc ea oar tn dou luni i jumtate, dar acum e bine, si in vremea aceasta s-a apropiat ma i mult de serenisima, dar totusi non so nulla de la consumatione. 48 Este vorba probabil de accese de nervi. In vremea lui loan Sigismund Zaipolya care era epileptic se vorbea de asemenea de colici". 50 atre acela.si. 326 4 CatrP acelasi www.dacoromanica.ro

Ambasadorii transilvneni vor fi trecut mike dincolo de Casovia. Prin Ungaria ierneaz multi ttari i turci. Mihai Voievod i altii se tem O. nu ptrund pacos tea prin Moldova, nimic. de aceea trimis salii la alteta sa, ar don s procedeze iute fiind gata cu armata sa51. Nu stiu ce vor face. Despre ilustrul domn cardinal nu se stie 1599 februar ie 25, Alba lulia52 [A primit scrisorile cu instructiunile din 2 ianuarie de a nu-1 p'drsi o clip pe p rincipe si de a nu lsa s se ajung la Intelegere cu turcii.] Taate acestea le voi fa ce si am ficut tot ce am putut. Si chiar dac eu am rmas la Alba Julia k timp ce se renisimul cutreera pe la sasi53 unde foarte adesea m-a invitat serenisimul cu to at dragostea ca s merg cu el, i eu m-am scuzat cu motive valabile, vzInd ei au porn it ambasadorii spre Praga acuma pentru a asculta de sepinul nostru (papa) plec ch iar azi, sperInd s m intllnesc mime cu serenisimul, la care a trebuit s soseasc azi sau poate ieri pe sear d. cardinal Bthory. Ttarii au fcut raite spre hotarul Transilvaniei, cu pagubel e obisnuite Dac rmlne cu crestinii serenisimul, cred c va voi s5. fie ajutat, cci I ntr-adevr este istovit 1599 martie 22, SighiFoara54 bat drumul i II voi bate Inainte cit voi putea. ... In ziva de 26 februarie am dat de Alteta sa cu care pink' acuma tot Intrucit, dup6 clt spune alteta sa (dar eu nu stiu lucrul acesta din p. 324

Dup ce am inceput s stau de vorb cu alteta sa mi-a artat o aprig dorint de a se rzbuna pe imprat, mrturisind c nu se mai poate increde alt parte, si nu fl pot crede), impratul uneltea s1-1 ucid clt se afla in ducarul Opoliei. Dup aceast convorbire am stat de vorb cu d. cardinal Bthory, cruia i-am explicat nu numai ce era cuprins in scrisoarea voastre In leg,tu r cu pacea sa cu serenisimul principe, 'dar i-am explicat cum stpinul nostru (papa) dorea s se fac totul pentru ca serenisimul s fie pstrat In pace cu maiestatea imperial. (si) contra turcului, astfel c dac d. car dinal ar purcede altfel s nu poat invoca drept scuz c5. nu a cunoscut vointa stpInul ui nostru. Desidera remediare per tempo, essendo pronto con il suo essercito. 22 Catre acel asi. 63 Fusese cu arhiducesa sapte zile la Sibiu. " Catre acelasi. 327 www.dacoromanica.ro

p. 325 cki o dat cu bnuiala impotriva 'impratului, strecurat n mintea sereni mului prin ac tiunea unora, s-a intors dorinta de rzbunare impotriva careia am luptat mult i se renisimul era in parte linistit, dar acum e mai Inflcrat ca niciodat, si de aceea t rateaz' alteta sa cu ilustrul domn cardinal s. fac un schimb al acestei tri cu regel e Poloniei i s-si lase sotia pe care s o ia ilustrisimul cardinal. // Si s-a i scr is In Polonia dup eit mi se spune tratativele sint tn toi. Ei i propun s umble cu linguseli pe ling lmprat ca s le restituie cettile ocupate, i si dezlege pe transilva ni de jurmintul care ii tulburii pe multi in cowtiinta lor, i dup aceea ei vor into arce spatele sub un pretext oarecare, $i s stiti c niciodaa lucrurile nu au stat mai ru <ca acuma> Vedeti c acest al doilea tratat55 este fir" dreptate i fr justificare si va fi s'imi nt de rzboaie intre germani i unguri pe de o parte, si intre poloni i transilvani pe de alta. Despre acest tratat nu mi-a dat alteta sa nici o stire, dar eu am af lat despre el pe mai multe ici absoilut sigure, i <tratatul> este <Incheiat> impo triva vointei senatorilor56. Alteta sa nu indr"7-spun nimic, stiind c eu nu voi apr oba asemenea sfaturi. nete Vedeti deci ce trebuie fkut. Eu a crede ca stpinul nost ru s sci ie ca s nu accepte oferta cit mai degrab si n tain regelui Poloniei iar impr atului ca s deschid ochii, i domnului cardinal ca s actionve mereu contra turcului. Principele a scris ambasadorilor si de la Praga cu mare suprare declaAnd ea' nu vr ea s mai astepte decIt pin. la Paste57. Azi vorbind cu ilustrul <a arhiducesei> i c principele voia sa-1 facl succesorul ski de indat, dar nu mi-a destinuit nimic despre schimbul Cu Polonia58; mentionind Ins schimbul cu imperiali i mi-a zis: Fac domnul s nu trateze despre schimb cu vreun altul, i ca sI nu fie u ltima dare in schimb mai rea ca prima". A mai adugat domn cardinal Bthory mi-a expus ciar punctul despre luarea ln astorie p. 326 prseasc pe imprat adt de iute i fr. motiv. Dar e usor, precum se vede, de a Osi motiv si pretext pentru acel ce nu e cu adevrat hotrtt <s fie> contra turcului. Aceste ri nduri le scriu cu cea mai mare primejdie a mea si a celorlalti p'rinti <iezuiti> ai mei, cci de cum va scrie stpinul nostru regelui Poloniei, serenisimul va afla i ndat prin d. cardinal Bthory // i indat vor spune c stpinul nostru a fost instiintat de mine. La Praga nu se tine nimic secret. Asadar, vedeti ce e mai bine de flcut i dac ar fi mai bine <s plec> atunci a nu ar sfltui recherne indat.. Eu pentru crestini voi suferi once. Tratatul cu Andrei BAthory Ineles de Carrillo ca ascunzind o cesiune ricutI Polon iei. 56 Et contra i senator:. 57 AdicI la 11 aprilie. sn La permuta polonica (vezi n. 1). 328

www.dacoromanica.ro

at despre nunviu" cred c serenisimul nu-1 mai doreste acuma, dup cite mi-a spus as tzi d. cardinal, declatind c s-ar mulvumi cu mine dac mi s-ar da facultatea de a d a dispensele ce obisnuiesc a fi date de nunviu. Dar eu gsesc mai degrab c. ar trebu i s fiu rechemat din acest labirint primejdios i obositor Fac Domnul cum va fi ma i bine s nu ajungi In alte mlini cleat ale sapinului nostru, si ale ilustrisittii voastre , si va fi bine s se pstreze aceeasi regul pe toat durata acestei chestiuni. $i s se bage de seam cum trebuie s mi se scrie, pentru a nu se aduce vreo vtmare dac ar fi cu mva scrisorile interceptate, ceea ce ins nu s-a IntImplat niciodat pin acum dupi clt stiu. 1599 martie 17, Rietra;6 p. 327 Din Sighisoara, In 2 martie 99 In numele lui Dumnezeu, aceast scrisoare s fie ars, i s nu fie copiat, Cele Intimplate de la ultima mea scrisoare incoace sint cs serenisimii au ajuns i eri la Fgras, iar azi lsind-o aici pe serenisima, serenisimul si ilustrul cardinal vor pleca indat. la- Medias pentru a vine dieta care va da nastere la multe lucru ri. Dea Domnul s nu fie spre vatmarea bievilor crestini. Pin acuma alteva sa e hotti t s cedeze in acea diet principatul ilustrului cardinal, care va da altevei sale an umite bunuri /1 curnprate In Polonia, i pe deasupra va mai da niste sume de bani. Deci se crede c alteva sa se va muta Indat in Polonia, lsindu-si sotia in posesiun ea bunurilor pe care' le are in Transilvania, ceea ce cred c ea nu va vrea, ci ar doris se intoarc la ai si. Deci In Brasov, dup sfatul cardinalului" alteva sa a tri mis la turc prin mijlocirea si pe caka lui Ieremia, voievodul Moldovei, ca s trim it salvconduct pentru ambasadorii ce vor trebui s trateze intelegerea pu el. Si cu trei zile mai inainte alteva sa a trimis un servitor icu posta ca s-si recheme a mbasadorii din Praga, vrind ca ei s se intoarc chiar daiel nu au Incheiat nimic sp re a se afla aici de Paste. $i In aqa fel c i dac au Incheiat vreun acord, alteva sa nu mai vrea s ratifice acel acord cu impratul. Din aceste fapte putevi s tragevi concluziile. Despre toate p. 328 curtea serenisimului. Doamne ajut, din Fgras, din 17 martie 99. 59 Visconti. acestda eu pink' In clipa de fat nu am stiut nimic direct de la alteta sa, care n u vrea absolut de loc comunice nimic, i nici serenisimei sovii alteva sa nu i-a fcut parte de aceste lucruri, si aceast invoial displace multor Idomni. Dumnezeu st ie ce va mai fi. Eu fac si am flcut tot ce se putea ca s nu se aature turcului. S i multi se tem, nu fr motiv, de a vedea multe rele. Eu cu toate acestea, potrivit' ordinului stpinului nostru, urmez atre acelasi. "Di M-re. 329 www.dacoromanica.ro

1599 martie 27, Alba Julia p. 327 cum aud azx Ultima mea scrisoare din 15 si 16 martie din Fgras nu a fost trimis., f iindu-i de la serenisima prinres tare s-a intors acum p 328 imi pare ru de zbav, fr nici o vin din partea bunei serenisime, care a rmas atunci la as, In vreme ce eu, potrivit ordinelor stlpInului nostru, am mers dup. serenisim la Medias, locul unde se sine dieta, de unide trig am fost constrins s plec i s m g. intorc la Alba Julia, dup porunca serenisimului: asadar m-am desprrit de altera sa, la 20 martie dup ce am aflat mai Intii pe o cale secret c5. altera sa era cit se poate de hotrIt, si declarase intru totul clomnului cardinal a 11 face indat pr incipe al Transilvaniei pstrindu-si orasul Bistrira i cetatea Chioar pe ling6 alr i 20 de mii de taleni anuali pin ce va avea rspunsul i acordul cu regele Poloniei, i c. serenisima rmine in posesiunea bunurilor sale si va contracta o nou. cgtorie c u d. cardinal. fric. alterei sale // a pstrat-o la ea, dar acum a fost trimis., macar Serenisima a plecat din Fgras la 22 martie, iar la 24 printele Marcello, confesorul ei, a fost chemat din cursul cltoriei de catre d. cardinal <ca s mearg.> la Medias. Cu acesta i ou serenisimul a discutat <d. cardinal> ieri i alaltieri, iar In astsear s-a inapoiat cu ordinul de a-i explica serenisimei c azi trebuie s fie declara t principe in diet domnul cardinal, si c deci serenisimul o roag s binevoiasc s consim t s se mrite restituie giuvaerele cu d. cardinal. Serenisimul ii mai cere serenisim ei &Amite de el in timpul astoriei, cerere pe care o s-o aprecieze stpinul Serenisima este cu totul impotriva tuturor acestor lucruri tratate de asemenea d in partea mea, vzind ea.' este motiv de lupt si de ameninrri si un lucru foarte ned rept, de n-ar fi decit ambasada trimis atit de solemn cltre imprat, subscris de sere nisim i de tori senatorii, comirii i seniorii, impotriva creia s-a fcut tot acest tratat. Serenisimul Imi face cunoscut c din consens general a fost restituit diet a aceasta colegiul nostru62 din Alba Iulia, lucru care in aceast imprejurare imi displace nespus de mult 62 Care fusese clesfiintat o dat cu alungarea iezuiiilor, hoartt tot de o dieti a Transilvaniei tn 1588. nostru i ilustritatea voastr, dac este dreapt i cinstit.. www.dacoromanica.ro

ATILIO AMALTEO (circa 1550? clupa' 1603) * Atilio Amalteo apartine unei familii de scriitori si de poeti din Friul care a d at 'in decurs de aproape dou veacuri (XVI, XVII) numerosi umanisti si literati ai asa-zisului umanism al Contrareformei". Seria incepe cu fratii Paolo si Marcant onio Amalteo, profesori la Viena, iar primul din ei, si poet oficial al imparatu lui Maximilian. 0 alta ramura e reprezentata de trei frati poeti: Girolamo (1507 -1574), Giambattista si Cornelio, dintre care primii doi au fost socotiti cei ma i straluciti poeti latini din cinquecento. Girolamo a fost totodat profesor de me dicina la Padova, apoi medic, Giambattista, poet si 'in limba greaca, a ajuns se cretar al republicii Ragusa, de unde, trecind la Roma, a fost multa vreme segret ario ai Brevi e alla congregazione del concilio". Era deci firesc ca si Atilio, fiul lui Girolamo, a se distinga printr-o latinitate eleganta ,si un stil desavI rsit 'in redactarea corespondentei de la Vatican, unde ajunge sub papa Grigore a l XIII-lea protonotar si secretar al cifrului, functie de mare incredere pastrat a si sub papii urmatori si constInd In cifrarea si descifrarea corespondentei di ntre Vatican si nuntii apostolici din toata lumea catolica. Pe firmamentul curie i romane ocupa un 331 www.dacoromanica.ro

loc onorabil, dar lipsit de strklucire. De aceea dud Clement al VIII-lea a vrut s rispund la mesajul particular al lui Sigismund Bthory pe care-I adusese Stefan Jos ica in 1592, si s incerce cu prudent o cale spre reluarea leg5turilor cu Transilva nia dui:4 criza pricinuit5 de alungarea iezuitilor in 1588 efectuati cu consimtmi ntul smuls de nevoie, este adev5rat, al tinrului principe, el a ales pe acest pro tonotar apostolic care trebuia comunice dorintele sale. Acestea slut ciar formul ate in instructiunile Intocmite la Roma cu data de 10 martie 1592 si pot fi rezu mate 2n trei puncte: anularea oficiar prin votul unei diete a msurii luate in 1588 (tot prin votul unei diete) Impotriva iezuitilor, restituirea bunurilor i locas urilor acestora, indemnul c5.tre principe si nu se Insoare decit cu o catolic5.. Trimisul papii trebuia s51 obtin cooperarea fratilor Bthory: Baltazar, Stefan i c ardinalul Andrei, pentru atingerea primelor dou5 puncte. Pentru Insurtoare j se r ecomand5 s5 se sf5tuiasc5, Cu Stefan Josica (favoritul lui Sigismund care avea a supra acestuia o influent5 net5rmurit5). B5nuind probabil dificult5tile ce le-ar intimpina o aliant5 de familie cu Casa de Austria, neacceptabil5 pentru Poart (c are de altminteri reactionat imediat la incercarea neizbutit a Josica la curtea tosca* sultanul lui dindu-i de stire lui Sigismund c5,1 opreste de la o c5sItorie cu o printes itali an si c5 dac5 nu-si poate gsi perechea 'in Transilvania este gata s-i dea pe una di n propriile sale fiice Impreun5 si cu coroana Ungariei (!), papa pusese s: i se i ntocmeascI si o list5 de printese catolice franceze din Casa de Lorena pe care a vea s5 le propun emisarul sIu. Acesta n realitate nu fusese trimis ca nuntiu desi a fost primit ca atare, ci doar ca emisar particular al papii. Misiunea lui fuse se provocat de expunerea la Roma a situatiei catolicismului in Transilvania, de c 5tre Josica. In instructiunile date lui Amalteo se a si ariita chiar cI el va putea c5I5tori impreuni cu acesta, sau chiar s54 n urm la Viena. Se cerca grab pentru a fi prezent in Transilvania In i clietei, care credea papa c s-ar putea relua chestiunea catolicilor ilor i c Amalteo ar putea cistiga bun5vointa senatorilor, bizuindu-se ferm pe sprijinul ilor. Acestia prind5 di timpul tineri si a iezuit Bathorest

reprezentau cheia de bola a Intregului plan de actiune. Dar plecarea lui Amalteo nu a fost imediat5, Josica a socotit mai expedient s5 piece singur Inainte i, i ndat5 ajuns Alba Julia, s5 nu rspuncr cleat prin scrisoare bietului secretar al cifrului atunc i end acesta s-a oprit de nevoie la Clujmin5stur, aflind c5 la curtea principelui au venit doi ceausi turci. De la sosirea sa la Cluj (la 2 mai) pink' la venirea la Alba Itdia (25 iunie) si primirea sa de c5tre principe, Amalteo a avut tot t impul s mediteze i s se informeze, asa cum 2i cereau instructiunile. A doua zi dup sosirea sa la Clujmn5stur, a fast salutat de duhovnicul Carrillo si de comandantu l cettii Chioar care fuseser5 IntImpine pe un alt drum, si care s-au scuzat mult pentru asteptarea impus de prezenta ceausilor. La 'Intrebarea lor dac5 vrea s fie primit oficial (bineinteles la Tnomentul ,potrivit), el se pronuntI pentru o pri mire particular, ca simplu servitor particular al papii. In cele aproape opt s5pt 5rnini de asteptare, Amalteo a scris mai intli lui Possevino, apoi dup5 o s5pt5m in. cardinalului Andrei Bthory, de care il legau vechi obligaii, in anularea sfirs it papii. Acestuia ii mrturiseste c scopul principal al venirii sale flecretului c ontra iezuitilor nu va putea fi atins In Imprejurrile existente atunci, dar c5 pr ezenta sa totusi va fi rodnia mai mult deck s-ar crede. Fat5. de Possevino este mai 332 www.dacoromanica.ro

explicit, laudIndu-1 mult pe iezuitul Carrillo, atlt de bine informar, Cu o cuno stint atIt de amanuntit i temeinica a starii actuale a lucrurilor. De fapt, acesta 11 informeaza, atIt cit gseste cu cale, despre intrigile i dezbinarile ivite In ultimele opt Juni 1ntre principe i veril s, fratii Bthory, indicati de papa ca viit ori cooperatori necesari in actiunea ce va fi reluata pentru restituirea dreptur ilor catolicilor In Transilvania, si carora papa le trimisese prin Amalteo afect uoasa sa binecuvIntare. Se incheie un fel de pact intre Amalteo si Carrillo. Pri mul va starui pentru Impacare pe linga frati, celalalt pe linga principe. Amalte o e poftit de cardinal la Fagaras, de $tefan Bthory la $imleu. Pe Baltazar nu 1-a putut vedea Inca, acesta fijad (sau declarIndu-se) beteag de un picior. Toati g reutatea consta In realizarea unei adevrate si Impacari. Dar s-au strduit sincere Amalteo, si Carrillo si s1nt sperante, dei de opt luni Incoace s-au produs Intre ei disgusti et male satisfattioni, 'inch s-ar fi crezut c nu vor putea fi potoli te. $i ceea ce e mai important, e ca aceste (nemultumiri) au mai crescut din par tea principelui dup sosirea mea in Transilvania 'din cauza gravelor i grelelor In vinuiri aduse lui Baltazar, si cum ele priveau insasi viata i domnia principelui , acesta ajunsese ark de departe, inch nu o data s-a g1ndit s recurga la rnijloac ele extreme, pe care In asemenea imprejurari obisnuiesc usor principii s i ingadu ie. Dar ... 1ndemnat de Carrillo ... principele nu a vrut le s ja nici o hotarire pink' ce nu va fi convins de adevar. Se pare ca banuielile se risipesc ... etc. (vezi relatia atit de sugestiv a lui A. Carrillo in volumul de fatal Dar lunga a steptare ia sfirsit. In mod destul de neasteptat primirea lui Amalteo, care treb uia s aib un caracter Cu totul neoficial, conform hotaririlor luate la inceput (Re lationes p. 14), Intrucit el declarase ca nu venise In calitate de nuntiu, ci de servitore privato" al papii, precum i era, se desfasoara totusi Cu solemnitate, ca o ceremonie public, In urma hotaririi principelui care era incredintat ca era vorba de un nut-10u adevarat si a carui vanirate era magulita de o atentie de c are nu avusesera parte nici unchiul sau, Stefan Bthory, principe al Transilvaniei , apoi rege al Poloniei, si nici parintele sau. Amalteo Intr-o scrisoare catre p apa se scuza cum ca aceasta initiativa nu a pornit de la el. Caci in realitate n ici nu se putea vorbi de trimiterea unui nuntiu cita vreme nu fuscse rezolvata p roblema situatiei catolicilor din Transilvania. $i de fapt Carrillo nu 11 numest e in corespondcnta sa nuntiu, ci intotdeauna foloseste formula: reverendisimul i o singura data, chiar In ziva receptiei oficiale de la Alba Iulia, foloseste in scris termenul apropiat, dar esential deosebir de internuntiu. Am crede c solutia adoptata, creIndu-se un fel de confuzie voit intre nuntiu i internuntiu, se dato reste lui Carrillo si ca ea avea un scop precis, anume acela de a da mai mult" gr eutate cuvintelor lui Amalteo. Dupa primirea oficiala, are loc o audient secreta In care Amalteo comunica direct principelui dorintele papii. Ele gilt rezumate i n cinci puncte, la care ulterior Sigismund a raspuns in scris, ocolind Tina' ras punsul la punctul despre obligatia de a nu se casatori decir cu o catolica. Intr-un mem oriu scris mai tIrziu clupa indicatiile i materialul lui Amalteo la o data necun oscuta, dar posterioara anului 1603, sau cel putin datind din acel an, e redat r aspunsul verbal al lui Sigismund, care ncearc s faca unele rezerve In cazul c ar f i vorba de o casatorie cu sora eretica a regelui Sigismund al 111-lea Wasa al Poloniei c are i-ar asigura alegerea la tronul acestei tari. Trebuie observat cal Intre rel atarea audientei secrete 333 www.dacoromanica.ro

iulie 1i redarea ei din memoriul amintit stnt deosebiri foarte apreciabile ;i ca re privesc Impacarea principelui cu fratii Bithory (vezi Observatiile critice la p. 345 ;. u.). Asupra acestui punct cade tot accentul rapoartelor consacrate de Amalteo misiunii sale In Transilvania. De altminteri, cum a remarcat cu oarecar e acreala cardinalul Cinzio Aldobrandini, cam la aceasta s-a rezumat aportul sau . Dup reindin raportul lui Amalteo catre papa. din 11 toarcerea lui Amalteo la Roma, 11 mai Intilnim prin 1596 la Viena, Insarcinat de papa s asigure expedierea fondurilor fagaduite lui Sigismund pentru cheltuielile militare. La un moment dat Sigismund 11 recomandi papii pentru numirea lui ca episcop. Nu cunoas tem activitatea ulterioara a lui Amalteo i nici data mordi sale, desigur posterioark anului 1603 chid este numit Monsignor Amalteo, f.r nici o formula., c are sa indice ca el ar fi murit. Rapoartele sale privind Transilvania Impreuna c u instructiunile papale au fost publicate de A. Veress In volumul intitulat Rela tiones nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1 600) din colectia Monumenta Vaticana historiam regni Hungariae illustrantia, Ser ies II, tom 3, Budapest, 1909. Vom cita in continuare tidul: Veress: Relationes Titlul maghiar este: Erdayi pcipai leavetek jelentsei VIII Kelemen idejbl (1592-160 0). Tot acolo, Intr-un aclaos final este publicat i mernoriul Intocmit dupa 1603 pe baza rapoartelor sale 4i a unor completari ulterioare (pp. 382-394). Pentru amanunte cu privire la viata ;i activitatea lui, vezi Dizionario di erudi tione storico ecclesiastic, XLVIII, 261, LX, 132 ;i A. Ver es s, Nunrii apostolic i in Ardeal (1592-1600), in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist., s. III, t. VIII, mem. 13, 1928), pp. 314-318. www.dacoromanica.ro

(CATRE IEZUITUL POSSEVINO)1 1592, mai 16 Clujmnftur Am ajuns cu bine aici la Cluj cu ajutorul Domnului In ziva de 2 mai si stau din porunca altetei sale In aceasa m'n.'sP- 11 tire ce se afl'i la o mil5.2 de oras, si care a fost a Companiei <iezuitilor> p2 ri ce vor fi expedigi cei doi ceausi care sInt la Alba Julia, trimisi de sultan3 pentru unele neln%elegeri. Pink' atunci m1 aflu aici bine osptat si Intovrlsit de r everendul printe Alfonso Carrillo4 pe care l-a trimes principele In IntImpinarea mea la hotarul frii din prima clip de cind a avut principele tiones nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1 600), Budapest, 1909, p. 11. 1 Traducerea s-a Nan dup textul italian publicat de A. Ver es s in volumul 2 E vorba de mila italian, nu de cea ungar mult mai mare. 3 Murad al 111-lea. Rela' Iezuit spaniol, duhovnic al principelui Sigismund Bithory, inspiratorul cotitu rii politice din 1594 (vezi relavia sa in volum). 335 www.dacoromanica.ro

actuali a lucrurilor acestora, acest printe fiind atit de bine informat, cum nu c red s mai fie altul care s poat avea o cunostint. mai amnuntit mai temeinie. [Este inf rmat de situatie de acesta. i d seama si. se intristeaz el nu va putea obtine nimic din cererile sale.] Totusi, dupl cite mi spune printele, venirea mea nu va fi fo st cu totul fl'r vreun folos, cci sper el va arunca sminta care va da roadele dorite la vremea potrivit. [Cauzole acestor piedici le va explica atunci clnd 11 va ved ea] Dup socoteala printelui va trebui s plec cu sigurant de aici pin. Intr-o lun, sau o lun i jumtate, pentru a nu cdea In primejdia evident de fi dus In Turcia6 la intoa rcerea prin Ungaria, primejdie care nu a fost prea deprtat la venirea mea. Dar pro videnta divin m-a flcut s: m opresc doul zile In drum din cauza unei ape7 care nu pu tea fi trecut, ceea ce m-a salvar, cici altminteri am fi ajuns tocmai atunci n acel oras (vilia)8 unde 800 de turci au ridicat i dus cu ei 80 de suflete din dota f irguri vecine, de aci. [Sl-1 asigure pe pap c s-a grbit cit a putut, dar drumurile foarte proaste 1-au intirziat i oricum trebuia s astepte stind deoparte s se fi ti nut dieta, i a zbovit si din cauza turcilor. De altmi cipele, i ceilalti catolici socotesc c nu e Inc momentul de a relua asa de curind aceast chestiune a iezuitilor.] 5 Vezi scrisoarea lui Amalteo cItre pap: (V eres s, Relationes . . . p. 13) aflin d ci la Alba Julia, spre care se indreapt, se afl doi ceausi pentru niste netntele geri frontier, a scris chiar n aceeasi zi printr-un curier lui $tefan Josica, fost In urm sol la Roma, anumindu-si sosirea si artind cauza opririi sale. A aflat si din rspunsul lui Josica si din spusele lui Carrillo, care a sosit a doua zi, c do rinta principelui era ca el s stire despre venirea mea, dar nu m-a gsit, pentru c eu am unnat alt drum5. Multum it acestor imprejurri m-am putut lumina bine cu privire la starea astepte la Clujmnstur plecarea ceausilor. Principele trimisese in indmpinarea lui pe Carrillo si pe nobilul Cristofor Kereszturi ... etc. De atre ceausi. 7 Tisa. Vezi V ere s s, op. cit., p. 11, n. 6, Szolnok. www.dacoromanica.ro

[RAPORT CATRE PAPA CLEMENT AL VIII-LEA JO 1592, iulie 2, Alba Julia Dup cum am scris sanctittii voasp. 20 tre o In ultimele mele scrisori, mi-am fcut intrarea oficial In Alba Iulia la 25 iunie si la 27 (iunie) am avut prima audiev, tot oficial. Clt despre intrare, am f ost Intimpinat cam la trei mile de oras de domnul $tefan Josican, Traducerea s-a ficut dup' textul publicat de Ve r ess in Relationes .. . pp. 20-2 2. 10 Papa Clement al VIII-lea (1592-1600). " $tefan Josica, de origine romn din B anat, a servit mai intli pe fratii Bathoresti in functii mai mrunte. In 1585 est e secretar" al principelui si ca atare 11 lnsoteste pe Felician de Herberstein l a minele din Transilvania, din porunca guvernatorului I. Gczy. Se va csstori in feb ruarie 1594 cu v'duva senatorului Pal Gyulai (fostul secretar al regelui $tefan Bi thory, ucis din ordinul lui Sigismund scura vreme dupl plecarea lui Amalteo) ea fiind rud. cu Sigismund. Dup.1 executarea lui Kovcsoczy devine cancelar (august 1594). El insusi e arestat de Sigismund in aprilie 1598. Condamnat la moarte pr in judecata prezidat la Satu Mare de comandantul cetHtii imperiale el este execut at imediat la 2 sept. 1598 (vezi biografia lui A. Visconti din volumul de fat p. 471). p. 21 337 www.dacoromanica.ro

mare cmras'2 al altetei sale, <care era> insotit de un numr mare de alit nobili clri. and am ajuns in apropierea (sa), el a desclecat impreun cu toti ceilalti i eu m-am coborlt de asemenea din careta mea si dup ce am rostit salutarea obisn uiti, m-a poftit n careta altetei sale care fusese adus acolo in acest scop. La i ntrarea tn ora n afar de populatia care se adunase, se mai aflau vreo cinci sute de pedestrasi din garda altetei sale, imbacati cu totii In albastru13, i astfel am fost insotit Oda.' la locuinta mea care se afla camerele ce fuseser adinioar ale printilor Companiei". CIt despre audient, domnul Stefan Bthory, care era nobilul cel mai .ou vaz pe 1Ing5 . alteta sa, a venit s m la de acas, insotit de altii tot alare i astfel ei Ware ia r eu tot in aceeasi caret a principelui, am mers la palatul altetei sale; acesta, venind n intimpinarea mea afar din sal, pn aproape de capul scrii, m-a primit cu mu lt bunvoint si mi-a oferit cl nu am primit, ci am artat .prin cuvinte de mai multe ori locul din dreapta; dar eu, judecind ce mi se cade, nu numai i p rin alte semne ea' rinteleg cit de mult m cinsteste alteta sa. Si pe cind treceam prin od5.'i am felicitat pe altea ,sa c am gsit-o sntoas, dindu-i binecuvintarea san ctittii voastre. AjungInd intr-o sa1 mare alteta sa s-a asezat pe un scaun i in ac elasi timp s-a tras si pentru mine unul In fata altetei sale; iar el acoperindu-si <ca pul> m-a pus s mi-1 acopr i eu, toti senatorii i ceilalti domni care erau de fat in mare numr rminind in picioare cu capul gol. $i astfel am spus clt am putut mai bi ne cele citeva cuvinte cuprinse in foaia aici alturat5.15.

Nu am pomenit de negocierile religioase, deoarece trebuind eu vorbesc In public cu sigurant c le-asi fi Ingreunat si mai mult situatia dac asi fi atins aceast chest iune de la primele cuvinte pe care le-am schimbat. Mai este si rspunsul pe care c ancelarul16 altetei sale mi 1-a dat la audienta public pe care am avut-o, chid mi -am luat rmas bun de la alteta sa. Si deoarece unii senatori sftuiau pe alteta sa cum O. m primeasci <adic> s nu-mi ias In intimpinare, s m lase s vorbesc in picioare s Intotdeauna <cu capul> descoperit, cu conditia ins ca si alteta sa s m asculte in picioare i cu capul descoperit in timpul cind vorbeam eu, dar s se acopere apoi clnd Incepe cancelarul ssi dea fispunsul; eu, prin diferite argumente <invocind> obiceiurile celor mai mari principi ai crestinttii, m-am str12 Maestro di camera. Trabantii. 14 Compania iezuivilor care fusese alungati din 1$ 15 Transilvania In decembrie 1588. Foaia anexl lipsege. is Kovcs6czy. 358 www.dacoromanica.ro

P. 22 duit s // art c` nu se cuvenea In nici un chip ca s stau <cu capul> descoperit en d si-1 acoper.' alteta sa i totodat am obtinut si fiu ascultat mai degrabi stInd jos decit stInd in picioare. Intr-un cuvint, am obtinut ceea ce do ream fr <si intimpin> vreo impotrivire oarecare din partea altetei sale care s-a a ritat intotdeauna gata s m cinsteasci tot atIt cit ar fi ficut once alt principe f ati de egalul sill. La biserici de asemenea am avut un loc de mare cinste, adici In fata altetei sale cind nu era acolo domnul cardinal'7, si atunci clnd venea si el, eu stiteam alturi de domnia sa prea Am crezut c trebuie s fac sanctititii vo astre o dare de seam atit de aminunviti despre aceasti ceremonie, deoarece eu sin t primul nuntiu apostolic care a fost trimis anume de la Roma la principele Tran silvaniei, si de aceea va trebui s slujeasci drept indreptar pentru ceilalti care ar putea fi trimisi <In viitor> de beatitudinea voastr sau de ceilalti tirmasi a i Si am socotit din aceeasi clip ci este necesar s obtin s fiu primit cu acea cinst e care se cuvine demnititii acestui Stint Scaun i totodati i beatitudinii voastr e, deoarece alteta sa se hotirise s m primeasci oficial i ca nunviu al sanctitiIii voastre. at despre mine, beatitudinea voastri poate fie siguri, i printele Alfon sou3 Imi este un bun martor, c Intotdeauna lisat si se Inteleagi c vreau mai idegr abi s fiu primit Ineoficial decit oficial. Dar cred, dup cite pot si inteleg, ci a lteta so, ca un tinr dornic de cinste si de glorie, cuprins de dorinta pe care o are de a arita In once face marele siu respect si marea sa evlavie fati de Scaun ul apostolic si de sanctitatea voastri, a tinut ca intrarea mea si fie oficiall pentru mai-marele siu renume, ci este mai mare cinste, daci m primeste solemn, ca nuntiu al sanctititii voastre, decit particular, ca simplu preot al lui; si de aceea, vorbind intr-o zi i alteta sa cu domnul Stefan Bthory si liudindu-se Cu <l egiturile sale cu> sanctitatea voastri, i-a spus c dei regele Stefan"), unchiul e au, i principele Cristoform, tatil siu, fuseseri principi atit de mari, totusi n u li s-a trimis niciodati un nuntiu anume de la Roma de .citre papii trecuti, cu m i-a fost trimis dui de citre sanctitatea voastri, si de aceea va recunoaste cu atit mai mult Indatorirea pe care o are de a sluji beatitudinii voastre. Din Alba Iulia, 2 iulie 1592 17 Andrei Bithory. 18 Alfonso Carrillo, duhovnicul principelui (vezi biografia I n 18 Stefin Bithory, rege al Poloniei (1575-1587). 2 Cristofor Bthory, principe al Transilvaniei (1576-1583). volumul de fa W. 339 www.dacoromanica.ro

Catre acelai2' 1592 iulie 11, Ciujmnci;tur p. 26 [La prima audient secret Amalteo trateaz despre iezuiti i despre impcarea cu Bathore stii] $i am gsit-o pe alteta sa asa bine dispus si gata s se mpace cu ei, incit nu a trebuit s: folosesc multe argumente pentru a o convinge. $i putine zile dup aceea, venind la Alba Iulia domnul cardinal, 1-a primit cu atita dragoste i cinste, inclt acesta a rmas satisfcut pe dep lin de principe. La fel a fcut i cu d. Stefan, fratele domnului cardinal, incredere i multumire de ambele prti i principele este tot mai incredintat cit au stat aici au fost neincetat cu alteta sa cu mari demonstratii de c zvonul care s-a rspindit in toat tara c d. Baltazar ar fi cerut de la sultan princ ipatul Transilvaniei este fri temei, i ca totul a fost o inselare a unor eretici i dusmani ai acestor Bthory. [Fratii Bthory i-au declarat lui Amalteo c slut gata la prima diet p. 27 D. Baltazar, impiedicat de betesugul ce-1 are la un picior, nu a putut Oda' acum s vin la principe, dar va merge de indat ce va fi tmduit Inainte de plecarea mea din tar voi trece s-1 vizitez si duc breva sanctittii voastre. [Stiri din Polonia In l egkur cu alegerea eventual a unui nou rege. Sultanul nu ar admite candidatura unui Habsburg, ci l-ar vrea pe Sigismund, s fie gata cu toate fortele sale. Sigismund 1-a prevenit pe Zamoyski. Acesta crede c regele va rmine In Suedia.] s obtin satisfacerea cererilor papii cu privire la iezuiti.] p. 28 IntelegInd c o sedere mai lung aici ar aduce mai mult ru decit bine cauzei religiei, am hotrit tn unire cu sfatul principelui si al printelui Carrillo p. 29 s plec din Alba Julia II i asa am fcut acum trei zile, petrecut pin afar din oras cu acelasi ceremonial ca la sosire. Peste dou zile voi pleca din aceast mnstire spre S imleu, vechiul castel al Bathorestilor si apoi prin Polonia In Italia. [In P.S. e descris moartea grozav a ereziarhului Demetrius Hunyadinus lovit de ,apoplexie l a 5 iulie pe cind predica In biserica mare din Cluj.] Adaos la raportul precedent, dus de Amalteo cu el la Cracovia ,si trimis de acol o cu rindurile urmatoare, datate 1 august' 13. 31 domnului cardinal22, pe d. Baltazar, fratele su ... [A tratat cu el punctul reche rnrii iezuitilor] i 1-am gsit, dac nu mai dispus i prompt ca prinIbidem, pp. 26-29. 22 Fost castel al episcopului Transilvaniei ping. la moartea lui Statilius in 1 542. D'Iruit de regele Stefan Bithory nepotului s'alu cardinalul Andrei Bithory. 340 Inainte de a prsi Transilvania, am vizitat la Gilu, castel al

www.dacoromanica.ro

cipele i nimeni nu ar indrazni sa se impotriveasca daca 1-ar vedea pe dintat principe hot arit sa readuca neaparat pe iezuiti, si in eventualitatea c. ar fi si plin de incredere ca toti ceilalti de a o putea duce la capat fratii lui intru promovarea acestei chestiuni, cel putin mai hotarit lucreunii In dieta care s-ar opune, el va propune s.-i readuca chiar impotriva vointei tarii23, numai s.-i dea alteta sa puterea24 i autoritatea necesara [Amalt eo dei nu aproba masurile violente se bizuie tusk' pe sufletul generos hotarit a l cancelarului25, care 11 va imbarbata pe cel care poate ar avea i spera totodat a sa mai fie si unii care sa monevoie de imbarbatare eit a stat la Gan a fost pu s un preot dereze impetuozitatea lui Baltazar catolic Intr-un tirg insemnat al cardinalului, cu 200 de focuri, unde mai inaint e au fost doar eretici ... Cu citeva zile mai Inainte au fost pusi alti doi preo ti catolici, unul intr-o localitate a cardinalului i celalalt intr-o posesiune a Clujmanasturului. Cardinalul a mers apoi de la Gilau la Simleu, vechiul castel al Bathorestilor, unde era poftit i Amalteo de catre Stefan si In ziva urmatoare , care a fost In 20 (iulie), am plecat. D. CarB.thory] dinal pe un drum, si eu pe altul [pentru a nu da prilej de banuieli ca a fost Cu cardinalul in timpul acelor zvonuri despre Polonia.]26. ariana Inainte de a se face turc. Regele Stefan Bathory ar fi vrut s puna mina pe el si sa-1 arda.... El a fugit la Constantinopol unde s-a turcit, ameninta c se va razbuna de nedreptatea ce pretindea c i s-ar fi facut. Si intr-adevar ... se s ocoteste c n citiva ani Transilvania a platit din cauza lui n afara de tributul obi snuit mai mult de 200 000 de talen i in diversele ocazii cu care a bintuit aceas ta tara dupa moda turceasca, i fata de care a fost atIt de vatamator i primejdio s Incit stiu bine din loc sigur ca de mai multe ori si e pensato di farlo secret amente levar di vita ... Si-a vrut Dumnezeu s moara la Alba Julia unde hotarise r egele $tefan sa-1 arda de viu! A murit in putine saptamini de morbul galic ... c are l rosese i 11 distrusese intr-atita fincit era ingrozitor la vedere.] ll bracio. Kovcs6czy. Acesta dei reformat era pentru o politick' de intelegere cu puterile crestine, fr ins a merge pink la riscurile unei rupturi cu turcii. E amur itoare atitudinea sa i fat de Possevino in 1583. La primirea lui Amalteo, a rosti t discursul de bun 24 25 [Despre moartea primului ceaus ... care era din Transilvania si de secta " Contro la volontd del regno. venit. In conflictul cu Bathorestii cancelarul a avut si el un rol justificat de manevrele acestora in 1587-1588 de a-1 inltura pe guvernatorul Transilvaniei I. G&zy (vezi Ve r es s, Documente, III, pp. 102, 104). 26 Despre veleittile cardinalului tumit nobilimea de absenta regelui Sigismund \Vasa ajuns prin mostenire i rege al Suediei, si obligat s stea i in acea tar.

de a fi ales rege in Polonia unde era nemul-341 www.dacoromanica.ro

CAUZA NEINTELEGERILOR DINTRE PRINCIPE SI FRATII BATHORY27 P. 7 Cauzele nemultumirilor dintre principe

lal;i doi fravi nu au procedat cu sinceritate n chestiunea privind religia dieta general din anul trecut, fiind el Incredinat c clack' 1-ar fi ajutat, potrivit c u fgduiala pe care i-o dduser, prinOi iezuivi ar fi fost rechemati far nici o Indoial. $i aceasta este cauza principal pentru care 5uf1etu1 principelui a Inceput sI se instrineze de ei. cei trei frati Bthory au fost urmtoarele: Prima a fost prerea pe care si-a fcut-o pr incipele c d. cardinal si ceitra domnului Baltazar care ar fi Incercat pe mai multe ci &haver sua moglie". tiones A doua a fost plingerea pe care a ficut-o cancelarul catre principe conTraducerea s-a fcut dup textul italian publicat de Ver es s, In volumul Rela. unde ins a fost adugat In mod gresit ca o anex la instructiuni, p. 7. Solia cancelarului se numea Catherina Harinnyai, vezi relatia lui Busto n. 72. 342 www.dacoromanica.ro

A treia a fost bnuiala care s-a nscut 4c5. zisul d. Baltazar ar fi conspirat (!) s ucid in propria anticamer a principelui pe cancelar si pe d. Stefan Josica, ca unii care erau socotiri a fi principalii lui dusmani si care ponegresc continuu la altera sa. A patra a fost absenra de la curte a celor trei frari nemulrumiri de principe ca re Inc dupi cele artate mai sus nu ii mai fcea prtasi la treburile

de ei, a fost Tnvinuirea di d. Baltazar ar fi cerut de la turc principatul cu gi ndul de a-1 ucide pe principe sau de a-I duce la Constantinopol. $i dei se crede c invinuirea este fals, totusi modul In care a fost infrisat i colorat de atre cance lar si de clriva alri senatori, care au mers la altera sa cu lacrimi In ochi com pttmind starea i pericolul in care se afla, i regretind c Intirzie atita in a se i ngriji de sine, a fcut o impresie nu mic asupra bietului principe, care, fiind finr i inconjurat de consilieri potrivnici lui Dumnezeu i chiar lui, mai c nu stia ce hotrTre s ja, cu adevrat, dac nu ar fi fost d. cardinal care s-1 satuiasc s nu dea as de usor crezare statului cum Ti Raise Ora atunci. Ultima, care a dus pare pin la capt Instrinarea su fletului alterei sale fac suprare atit de mare la o asemenea Invinuire cci nu e verosimil ca rudele sale de singe22 adevrul, interogind separat pe tori senatorii asupra faptului si de asemenea pe c el ce li-1 dezvluise", i apoi s-1 descoas vad acesta, i s si pe dac intre depoziriile lor se afl vreo contradicrie; dac, repet, nu ar fi fost d. cardinal, era lucrul ce l mai lesnicios ca altera sa s fi Incercat s-1 aresteze pe acest frate, ceea ce ar fi pricinuit fr de indoial un rzboi luntric, care nu se stie chid s-ar fi sfirsit. N u s-a lsat ins nici altera sa de a-i leza31, lulnd de la d. Stefan o cetate32 veci n cu Oradia, sub cuvintul c. In vremea acestor miscri ale turcilor el ar putea mai bine s-o pzeasc decit nimeni altul. ci s nu se lase de a cerceta cu iscusinr Si acestea stilt cauzele pe care le aduce Tnainte principele din partea sa. Iar cele care au alterat sufletul acelor frari slut urmtoarele c principele In chestiu nea privind religia nu a vrut s urmeze sfatul i calea domnului cardinal, care vro ia ca principele s declare pe far c el vrea ca prinrii s fie tratari cu cinste, intru cIt fuseser alungari pe nedrept i nici nu fuseser ascultate argumentele lor, cum a r fi fost dret, i c principele clnd a subscris acel decret33 era tTnr si nu stia ce face, si susrinea ca nu este obliga t s-1 menrin, i c clack' In felul acesta principele s-ar fi exprimat cu hotrlre34 " Fratelli carnali. 30 Auctor (= denunttor). 81 Non e restata S.A. di far qualche ingiuria. 32 Cetatea Chioar. " Din decembrie 1588. " Animosamente. 3/3 www.dacoromanica.ro

si fiind ajutat de cei trei frati si de rudele si prietenii lor nu e nici o Indo ial el lucrul ar fi reusit pe deplin. Dar principele, care tncepuse s trateze chestiunea pe aka: cale, adic cea a uneltirilor si a mituirilor, si avInd mari fgduieli de la eretici, se pare, dup cum zice cardinalul, c. nu a vrut s prsease cea cale pe care apucase si de aceea se crede c d. cardinal, ofensat a: ereticii li sint prefera4i lui si c principele nu l-a mai Onut In cunostints cu mersul ches tiunii, cum fkea mai Inainte, s-a rkit, astfel 6, in loc s ajute cauza, a fcut In asa fel ca s vad principele c nu poate face nimic fail ei ... www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Cercetarea rapoartelor lui Amalteo, precum si a instructiunilor papale din 10 ma rtie 1592 publicate de A. Veress in volumul su Relationes duce la urmtoarele obse rvatii: 1) Exisel o contradictie evident Intre textul instructiunilor de la pp. 1-18 si redarea substantei lor In memoriul tIrziu de la pp. 382-394. I nstructiunile nu cuprind nici un punct care s'A recomande sau s mentioneze mAcar nevoia. unei ImpAcAri dintre principe i fratii Bthory, ci pur si simplu preconiz eaz. folosirea concursului acestora pentru rechemarea iezuitilor. Nici In prima s crisoare a lui Amalteo Clue papa nu afta.'m nici o aluzie la o asemenea insArcin are. Dar in memoriul posterior, se afirmA hotrlt c. papa 1-ar fi Ins'Arcinat anume pe Amalteo s fad. acea ImpAcare. 2) Tot as tfel descrierea audientei secrete ne e datA In dou'l versiuni. Prima, din raport ul cAtre papl din 11 iulie aratA pe principe atIt de bine dispus si gata sA se impace Inch nu a fost nevoie de multe argumente pentru a-1 convinge". Tar in cm din memoriu principele manif estAi o mare supArare chid relateaz despre purtarea lor rAu voitoare, cursele (Relationes p. 26), 'II pe care i le-au intins nu o data* pentru a-i rApi principatul, lucraturile lor tainice In unire cu 345 www.dacoromanica.ro

nobilimea pentru ca a nu fie rechemati prinii (iezuivi) cu prilejul dietei tinute In toamna anului precedent, desi de ochii lumii ei aritau c doresc reintoarcerea acestora ... etc. Si de unde in prima versiune principele, era aproape Impicat, In memoriu e redati intreaga argumentare a lui Amalteo, care adopa In aparend p unctul de vedere al lui Sigismund, dar ti recomandl (kept o necesitate politick* s-si ascundi necazul ;i a se arate binevoitor. Este probabil c Amalteo printr-o i nterpretare, dictaa poate i de deferena sa fati de cardinalul Bithory, a fortat o arecum instructiunile primite, socotind c fr acea implcare nu va fi posibil cooperar ea prescrisi. Dar se pare c i fad de principe el a folosit un artificiu, infitisi nd indemnurile sale proprii spre Impicare ca fiind insesi Indemnurile papii. Ala se explid desigur i frazele din scrisoarea indreptaa dtre Clement al VIII-lea d e Stefan Josica la 9 iulie, inainte de plecarea lui Amalteo, cum ci acesta va ra porta sanctititii sale despre starea principatului, despre respectul principelui due pap, despre dispoziiile Bathorestilor fad de principe si de religie. Nuntiul le-a putut observa toate el insusi cu mintea sa inteleapt, si din partea noastri toate i-au stat deschise" (et per nos ei cuncta patuerunt). (Relationes, pp. 380 -381). Pentru a-si acopen i propria sa subtilitate, In memoriul scris 11 ani mai tirziu, unul dintre cele trei puncte din instruciunile initiale va include In mod ingenios si punctul Impickrii. Trecem la o ala constatare ce ni se pare deosebit de importana. In prezentarea t extelor de cItre Veress in Relationes . instructiunile datate din Roma, din 10 m artie 1592, stilt urmate de o insemnare (pp. 7-8) intitulaa Cauza neintelegerilor dintre pri ncipe fra;ii Bthory, scrisi pe o foaie izolati. Editorul a considerat-o ca fiind o anexi la instructiuni si a fost datat: Roma 10 martie 1592 (initial, aceasta na avut nici o mentiune de timp sau loc, dupi cum rezula din faptul. c precizirile aduse de editor Ant inchise In paranteze drepte). Dar o citire atenti a acestei insemnri vIdeste ciar ea' ea cuprinde prea multe preciziri care arati o cunoalte re imediat a sarii din chiar acel moment, pentru a putea crede c ar fi fost redact ati la Roma pe baza unor informaii culese anterior din Transilvania. Chiar daa Jo sica se plinsese papii de atitudinea pasiv a Bathorestilor in dieta din toamna pr ecedenti, el nu putuse atinge imprejudrile aritate In acea foaie punctele 2 si 3 , in acest din urmi punct apirInd chiar el direct In cauzi. De altminteri, Josic a plecase din Transilvania la scurt vreme dup dieta din 1-22 noiembrie (scrisoarea de acreditare dtre Marele duce de Toscana poart data de 28 noiembrie 1591) si in veninarea dintre Bathoresti i principe s-a agravat incepind cu luna noiembrie, d eci in lipsa lui Josica. In scrisorile sale din martie 1592 si in cele urmitoare , Carrillo se refed la discordia consanguineorum ca la o stare oarecum constant i n relatiile dintre veri. Ea capiti o acuitate dramatici tocmai in preajma sosiri i lui Amalteo. Cam tot atunci l-a deposedat Sigismund pe Stefan Bathory de cetat ea Chioar, iar In iunie i-a luat postul de comandant al Oradiei. De fapt limurir ile din acea foaie izolaa nu erau destinate inforAmalie de citre pap, ci invers. E le constau dintr-o listi a capetelor de acuzare mrii contra Bathorestilor, formulate In cinci puncte, dintre care trei ti privesc num ai pe Baltazar, dota dintre ele fiind destul de grave putindu-i primejdui chiar viata. Celelalte dota se refer la fratii Baithoresti impreuni, considerati c a fo rmind un bloc. DupI aceasa expu346 www.dacoromanica.ro

nere a versiunii principelui urmeaz Indat versiunea fratilor, rezumat critic in con cluzie de d'Are autorul notitei. Asadas, datarea editorului trebuie inlturat. Notita a fost scris in Transilvania pe baza Informatiilor de acolo. Deci textul publicat de Veress ca o anexi la instr uctiuni este dimpotriv o anex la rapoartele trimise din Transilvania sau inftisate verbal de Amalteo papii. Se ivesc dota posibilifti: a) textul ar putea fi o copie sau o insemnare proprie a lui Amalteo pe baza informatiilor primite de la Carri llo in cursul acelor sptmini de initiere i asteptare petrecute la Clujmiril,stur; t extul ar putea apartine lui Carrillo si ar fi fost inminat lui Amalteo spre a fi inftisat la Roma secretarului iezuitilor, Aquaviva, si la nevoie chiar papii, adinc interesar de situatia Badlorestilor. Din cele de mai sus rezu1t5 trebuie serios reconsiderate unele interpretri instru ctiunilor redactare pentru Amalteo care au dus la afirmarea gresit c acesta a fosu trimis in Transilvania ca nuntiu. In realitate a fost primit ca atare In urma u nei manevre subtile, datoratl negresit lui Carrillo. Dula acea primire oficial, a putut fi papa s se refere la calitatea aparent de nuntiu (dobindit in felul acesta ). Tot astfel i faptul misiunea sa ar fi fost de a-i impca pe Bathoresti. i sfirs it a papa 1-ar fi initiat pe in Amalteo (trirnis de el tocmai pentru a culege in formatii) n labirintul vrajbei Sigismund i verii sIi. www.dacoromanica.ro

TRIFON KOROBEINIKOV (? dupa 1594) Diacul moscovit Trifon Korobeinikov a insotit lit 1582 pe negustorul Ivan Matvee vici Misenin trimis de Ivan al IV-lea cu daruri la Constantinopol si la muntele Athos pentru pomenirea tareviciului Ivan Ivanovici. Dup. o petrecere de 7 luni In capitala Imperiului Otoman (20 noiembrie 1582 20 iunie 1583), unde prezenta sa este atestat de Meletie Pigas care afirm, prin anii 1590-1593, c patriarhul Silvest ru al Alexandriei (12 april 1569iulie 1590) 1-ar fi v'zut acolo, Korobeinikov a p lecat pe mare la Athos unde a ajuns aa. 3 iulie 1583. A pornit inapoi aa 19 noie mbrie prin Adrianopol, Bulgaria, Moldova si Lituania, ajungind la Moscova la 28 februarie 1584. In anii 1588 si 1589 Korobeinikov a Indeplinit slujba de diac la curtea tarului. 1593 Ivan al IV-lea I-a trimis la Ie.rusalim Impreun Cu diacul Mihail Ogarkov pe ntru a duce daruri cu prilejul nasterii nepoatei tarului, principesa Feodosia Fe odorovna (1592). Korobeinikov a trecut prin Moldova, inftisIndu-se la Iasi lui Ar on vocl. La Inceputul lunii aprilie 1593 se afla la Constantinopol, Indreptindu-s e, dupI o edere de 4 luni 348 www.dacoromanica.ro

capitala otomana, spre Ierusalim, unde a sosit la 28 septembrie 1593. S-a Inapoi at prin Antiohia i Constantinopol la Moscova. Lui Korobeinikov i s-a atribuit o descriere de caltorie care s-a bucurat, Incepind in din veacul al XVII-lea, de o mare faim. si de o larga raspindire, cunoseindu-se p este 200 de copii si peste 40 de editii. Dupa trei secole, aceasta autoritate a fost zdruncinat clad cercetitorul rus I. E. Zabelin a constatat, In 1884, ca aces te Insemnari reproduc, pentru partea privitoare la caltoria la Ierusalim, relatia mai veche a negustorului Vasile Pozniakov din Smolensk datInd din anii 1558-156 1. Aceasta parere a fost confirmata ulterior de cercetarile lui H. Loparev care socoteste ca asa-zisa Ceeitorie a lui Trif 072 Korobeinikov prin Loc.:ode Sfinte din Orient In anul 1582 i-a fost gresit atribu ita', tntruch Korobeinikov slid nu ar fi fost atunci la Ierusalim si de loe la S inai. Korobeinikov este autorul indiscutabil al unei de calatorie din anul 1593 care cuprinde descrierea drumului de la Moscova la Constantinopol In cursul caru ia a trecut prin Moldova si Dobrogea. Indica distantele strabatute, cit i toate popasurile, de bun seama pentru informarea calktorilor rusi care mergeau la Const antinopol. Cu tot Ilaconismul sau, relatia cuprinde scurte observatii asupra ase zarii, aspectului general si cldirilor mai de seama din localitatile moldovenesti pe care le-a strabatut: cetatea Hotin, satele Botosani i Stefinesti i capitala 1ai. Pe alocuri se gasesc amanunte de un interes deosebit, ca de pild descrierea primirii solilor nisi de acre Aran voda. Relatia calatoriei lui Korobeinikov in Moldova a fost publicat dup copiile lui A. Uvarov, A. N. Popov si N. S. Tihonarov de S. Dolgov cu multe greseli i fara o critica a textului in 1-1TeHH51 B o6tuecTee HCTOpHH H ApeexocTeA pomiftcxxx (pub licatia periodiel a Societatii de istorie 6 antichitati rusesti din Moldova), 18 77, 1880, 1881 sub tirlul: BTopoe xowleime T. Kopa6eilmixoBa (A doua cltorie a iui T. Korobeinikov). H. Loparev, care a criticat aceasta editie In )Kypfla/1 MHHHC repCTBa Hapo,moro ripocse[Amin (Revista Ministerului Instructiei Publice), 1887, vol. 254 pp. 137-140, a publicat relatia acelei calatorii a lui Korobeinikov dup' copia lui Uvarov nr. 56 0 In culegerea palestiniana Ilpasoczambin FlanecTimmuifi c6opeitx, 1889, tom. IX , fase. 3, pp. 72-83). Relatia pelerinajului lui Pozniakov la Ierusalim, reprodu sa de Korobeinikov, a fost tradusa in limba francez de Varvara Hitrovo (Berthe de Khitrowo) in Itinraires russes en Orient traduits pour la Socit de l'Orient latin I, Geneva, 1889-1890, pp. 309-3 34. Pe baza textului editat de S. Dolgov, slavistul Ion Bogdan a publicat o trad ucere in limba romana a caltoriei In Moldova, aparuta in Arhiva Societatii stiint ifice i literare din Iasi", 1890, I, pp. 762-764. Calatoria prin Moldova a fost tradusa si de Gh. Bezviconi in Calatori rui in Moldova i Muntenia, Bucuresti, 194 7, pp. 35-37. Importanta acestei relatii de calatorie a fost semnalat tot de Gh. Bezviconi in articolul Insemnari biobibliografice despre allatori rufi in tarile noastre in sec. XVXVIII aparut In Analele romino-sovietice, seria istorie ianua riemartie 1957, pp. 65-66 cu o bogata bibliografie, precum i in lucrarea Contributii la istoria relafiilor romano-ruse . , Bucuresti, 1962, p. 60. 349 www.dacoromanica.ro

Korobeinikov a scris i o Dare de searna asupra impiirtirii milosteniilor tarului in care arat numele a numeroi clerici din Orient cu care a venit In contact, notea a ajutoarele imprtite i d. unele informatii asupra situaviei cultului ortodox. Constitui e astfel un insemnat izvor istoric. A fost publicaa .cie H. Loparev impreuni cu aitoria reprodue In culegerea amintit mai sus. xonolefunl" De Korobeinikov s-au o cupat indeosebi O. Rubtov In 1( sonpocy T. Kopa6eAnnxona B CBSITy10 seam B 1582? . (Contributii la problema pelerinajului lui T. Korobeinikov in Tara Sfintl in 1 582), in )1(ypnan MinnicrepcTsa Haposnoro npoceentemin (Revista Ministerului Ins tructiei Publice), 1901, IV, pp. .359-388, 0 H. Loparev in in troducerea la edit ia sa. www.dacoromanica.ro

[CALATORIA IN MOLDOVA]1 1593 lar din Camenita2 am plecat vineri 9 martie; primul popas a fost la 10 verste3 d e Camenita, la granita dintre Lituania si Moldova, in cetatea Hotin4. Cetatea es te de piatr5; nu este mare; sint putine case mai mari de dieci; este asezatI pe un dimb Snalt de piatr5 si pe malul unui fluviu; iar ,fluviul <Icare trece> pe s ub el este mai mare decIt riul Moscova; iar tirgul este mic, numai cam cit Bolvanovie5. fla.necnixcialk C6opmfic 1889, com. IX. f. 1 Kaetenet; (Kanienek) 3 Versta cores punde Cu 1.06678 km. 4 Xonmen 3 Cartier cunoscut in Moscova. p. 78 1 Tra.ducerea s-a ficut dupI textul rus publicat de H. Loparev in rIpaBoc.nambif t 3, p. 78 li urm. Microfilm Biblioteca Centran. 351 www.dacoromanica.ro

La 10 verste deprtare de orselul Hotin se afl riul Prut, cam cit riul Moscova; iar trectnd dui <Prut> plra la satul Boluseni6 sint 10 verste de la acel rim; aici a fost al doilea7 popas. De la satul Boluseni pink' in satul 5tefnesti8 sint 30 de verste; in satul Stefnes ti Ant 3 biserici, o piat si 150 de curti. Aici a fost al treilea popas. De la sa tul Stefnesti pink' la orasul Iai unde locuieste domnul Moldovei sint 25 de verst e i cu totul de la Camenita ping la Iasi sint 105 verste. La Iasi a fast popasul al patrulea si al cincilea9.

In Iasi nu este cetate, deoarece sultanul turcesc nu ingduie s. se ridice aici cet ate. In jurul curtii domnului se afl un zid de piatr si palate. In Iasi sint zece i <chiar> mai multe biserici de piatr si de lemn iar biserica <mare> catedral a lu i Nicolae fctorul de minuni9a este mai mreat cleat biserica lui <sfintu> Nicolae Gos tunskil <si> este zugrivit pe din afar si este zugrvit de asemenea altarul; clopotni ta, tot de piatr, se ridici deasupra pridvorului; porticul din jurul bisericii es te mare; inuntru, biserica este Imprtit. in dou. <prti>, din care una este inclzit. Si cum intri in biseric in dreapta, in dosul stranei, se af1 locul domnesc pe un post ament lucrat ca strana, nchis din toate prtile i Imbrcat cu postav rosu; si locul mitropolitului <Bisericii> Albe" este tot aki in biseria si n aceeasi biseric5 s lujeste protopopul Achim" cu patru preoti i doi diaconi ai catedralei; aceast biseric se afl. In fata curtii domnesti. P. 79 $i in apropiere de tirg este un riu mic" si un helesteu; si firgul este cam cit Rostovul si <are> piete bune, multe prvlii si tot felul II de mrfuri. In ziva de 13 martie, la ora 3 din noapte14, Trifon [Korobeinikov] Mihail au venit la voievod ul Aron si au sosit clri n curtea domneasc, la scar. Si au fost primiti la el In oda ia <domnului> iar n odaie e o podea Bagtuari cltun, com. Cotusca, judetul Botosani. 7 In text se spune gresit c este a l patrulea popas. 8 Cmenatioeqa Stefnesti, sat, judetul Botosani. 9 Probabil c au torul a rmas la Iasi dou nopti. a Ridicat de Stefan cel Mare (1 iulie 1491august 14 93). 19 Biseric din Moscova. Sf. Nicohe ajuns rnitropolie era numit i Biserica MIA este probabil cl diacul Koro beinikov a folo it de aceea calificativul de mai sus. Gheorghe Movil este pomenit ca mitropolit la 20 decembrie 1591 (Vezi N. / o r g a, Istoria Bisericii romneft i ji a vie(ii religioase a romnilor, ed. a II-a, Bucuresti, 1932, p. 325). 72 Protopopul Ioachim. 73 Kamena. 11 In text 6einurcxnen0 P. P. Panaitescu credea c aceast desemnare s-ar datora fap tului c mitropolitul Moldovei ar fi fost i mitropolit al Cettii Albe. Cum trig bi serica la In realitate primirea a avut loc dup amiaz. 352 www.dacoromanica.ro

mai ridicatl'5 cu trepte, inalt pink' la briul unui om, acoperit cu covoare; pe acea podea sedea domnul pe un loc <anumit> iar locul este ficut astfel ca s poat: sedea turceste si in fata lui erau dou. luminri In sfesnice16 si tot ling el sttea i tilmaciu117 su, vistierul, care vorbea romneste i si toti oamenii si stteau descoperiti in fata lui. Si <Trifon cu tovarsii si> i-au srutat mina si ell sculindu-se in picioare, a intrebat de sntatea tarudespre intreag a lui Imprtie. Si a poruncit ca darurile ce i s-au adus s: fie toate asezate in fat a lui; si la once vorb spunea despre tar, el se scula in picioare. Si ne-a dat dr umul s. plecm si a poruncit s: <ni> se dea hrana pentru oameni i pentru cai; si a m ai poruncit s. nu <ni> se ja nici o vam i s: ni se dea scrisori de trecere prin to at tara sa i clluze. Tot in tara Moldovei se aflI orasul Suceava2i al aceluiasi dom n; si mai inainte locuiau in acest oras domnii Mdldovei; In acel oras este si cu rtea domneasc iar astazi in acel oras este un turc22 care nu ingduie s locuiasa in el domnii Mdldovei pentru c6 este aproape de granita Lituaniei i ca domnii Maldo vei s nu poat. fugi <sail> la impsrat23 sau in Lituania. ruseste'8 Popasul al saselea a fost in cimp, la 15 verste deprtare de Iasi; al saptelea popas a avut loc la o distant. de 15 verste de la acest popas, tot In c' imp, ling. Au"; al optulea popas a fost pe acelasi riu, <dar> pe partea cealalt, pentru c apele erau mari; al noulea popas a fost tot in eimp, in apropierea unui sat, la o deprtare de vreo 15 verste de popasul al optulea; popasul al zecelea a fost to t in cimp, ling Gniloi Potok"25, la vreo zece verste deprta.re de popasul al noulle a; s-a mers tot pe dealuri, prin pdure; sate nu stilt. Al unsprezecelea popas a f ost tot in amp, la sapte verste deprtare de popasul al zecelea, pentru c: dealuril e erau mari; fat de al unsprezecelea <popas>, al doisprezecelea popas a fost la v reo // 20 de verste, intr-un sat; al treisprezecelea popas a fost la trecerea Du nrii" la o deOrtare de vreo 15 verste de la acel popas. Si de la Camenita pink' l a Iai unde locuieste cu P. 80 ypyrtapc termen polon care inseamn: podium de seinduri cu trepte. Se potriveste d escrierea corespunzkoare din textul lui Lescalopier privind palatul domnului Trii Romanesti unde este vorba de asa-numitele reliefs". 16 tuanacui, Sandan, samdan, termen ttresc care inseamn sfesnic". 17 In text: no pettb= vorba lui, adicl 110BOJIOCKR 110 ZOCKH adic ruseste? 12 Aron Vocl. 2o Teodor I. Ivanovici, mare principe i tar al Rusiei (1584-1598). 21 Cblqa8 22 Inexact.

22 E vorba de Rudolf al II-lea (1576-1612). 24 Prut. THILAW 170MOK Inseamn SuvoiuI Putred, neidentificat. 26 ,aotiocue 3aeoau probabil Dunaiskie Zavodi", adic trecerea Dunrii. 353 www.dacoromanica.ro

domnul sint cu totul 105 verste, iar de la hl pin la fluviul Dunrea sint 122 verste; si amindou, de la Cameniva pin la Dunre <fac> 257 de verste. Dunrea, pe partea turceascA, in locul de abordare, in tirgul Isaccea", <zis> Vestiri28. Al 15-lea popas i al 16-lea i al 17 a fost pe cerlalt mal al fluviului i Oblucita. Si am plecat din acest tirg dup trei zile <de la> ziva Bunei guor, pe malul riului Ceme pe unde curge apa adus"29; al doilea popas a fost pe cim pia Dobrogei3 ling lacs'; <mergind> de la Dunre <mai departe> este un sat ttresc i tre cind i de Svinaia Gora"32, iar acel lac la verste de primul popas; i de la fluviul Dunrii pita In Dobrogea se merge vreo 15 verste tot prin pdure i printre dealuri. lar in cimpia Dobrogei drumul e bun, nu este <nici> o pdure; de la <cele> ,dou pop asuri pira la tirgul Baba<dag>33 sint trei verste; al treilea popas a fost tot i n cimp, la vreo 17 verste de Baba<dag>; al 4-lea popas a fost in ttrgul Kara-su3 4 la vreo 30 de verste de al 3-lea popas, iar lingi acel ,drg locuiau ttarii dobr ogeni i turcii; al 5-lea popas a fost in Dobrogea, in pdurea ttreasa, la o Primul popas a fost in pdure, la <o deprtare de> 3 verste de eirMarea Neagr, unde a fost popasul se afl la o deprtare de vreo 30 de distant de vreo 30 de verste de la popasul al 4-lea. lar de la ac popas pita la tirgworul zis Hagioglu Bazargic ... 27 Cana 28 25 martie 1593. 22 17pueoaricui eoaa este vorba de valea Cesme-Kulak care se desface din dealul Golovar-Bair. so Epbtricrwe 1704e probabil lectura brogea. greqitl pentru <Do> brinskoe pole = Do" Probabil lacul Razelm. 32 Ceurtca ropa = Dealu1 Porcilor, neidentificat. " num ele vechi al Babadagului, dupI eponimul Sari Saltik Baba. " Medgidia. www.dacoromanica.ro

ALESSANDRO COMULEO (1548-1608) Misionarul croat, cunoscut sub numele latinizat de Alessandro Comuleo (in slava Komulovi6), era originar din Spoleto, unde s-a nascut In 1548. El a t teologia la Roma (1576), a intrat n manastirea croata Sf. Hieronim si a canonic de Zara, iar mai apoi (1587) arhiereu, superior al manstirii sf. , arhipresbiter al bisericii dalmate O. abate de Nona. forma studia ajuns Hieronim

In timpul pontificatului lui Grigore al XIII-lea (1572-1585) a fost trimis de pa pa ca vizitator apostolic al crestinilor catolici din imperiul turcesc. A ramas In aceast calltate trei ani (pentru clurata, vezi Hurmuzaki, 111/2, p. 13). La il napoiere a Intocmit un raport succint (publicat n Starine", XVI, Zagreb, 1884... ) care nu trebuie confundat cu o alta lista a sa dind situatia numericl a populatiei crestine (ortodoxe sau catolice) din Peninsula Balcanica, considerata din punctul de vedere al unor eve ntuale efective militare, publicata In Hurmuzaki (loc. cit.) sub data arbitrark de 1580 (!), care nu rezulta din context. Se observa c toate cifrele stilt ireale . De pilda, Bosnia ar putea s dea 200 mii de luptatori (!), Bulgaria 400 de mii (!) etc. In total, fail Grecia pro priu-zis. s-ar 355 www.dacoromanica.ro

ridica la 1 140 000 de lupttori crestini! Aceste socoteli fanteziste trebuie mai degrabI puse in legitur cu planurile vaste ale Ligii crestine, initiat de noul pap Clement al VIII-lea (1592-1605), in slujba cruia va intra Comuleo in noiembrie 1593. In timpul functionrii sale ca vizitator apostolic, Comuleo a trecut prin Tara Romn eascI uncle a fost primit In 1583 (!) de Mihnea care i-a i eliberat un act In sl avona curenti, atestind el se afl sub ocrotirea sa. Numele trecut In acest act es te Alisantroco.. moli (!), iar calitatea e cea de trimis al papii Sixt al V-lea (vezi I. Brbulescu, Cercetart istorico-filologice, Bucuresti, 1900, p. 81). Cum pontificatul lui Sixt al V-lea incepe In 1585 si nu In 1583, este aici o eroare evident de dat.. In 1586 trece s i in Moldova. In noiembrie 1593 papa Clement, de curInd ales, II trimite intr-un lung turneu de negocien politice si de propagand in Transilvania, Moldova, Polon ia si Rusia (si clac s-ar putea i Tara RomlneascI) pentru a atrage aceste tri in L iga antiturceasc. Numirea e din 8 noiembrie, dar instructiunile poart data de 21 noiembrie. (Partea privito are la Transilvania si Polonia a fost publicat In A. Veres, Relationes nuntiorum ... pp. 35-41. Restul relativ la noastre si la cazaci se afl publicat 'in Hurmuzaki, 111/2, pp. 36-40, iar brevele atre cazaci 6 ctre domnii romni In vol. III/1, pp. 173-175. ) Misiunea cea mai urgent era cea indreptat. atre Sigismund Bthory. Comuleo, care se intorsese din dota cltorii, i se afla la Venetia, trebuia s porneascl de urgenti pr in Innsbruck si Viena In Transilvania, unde era absolut necesar ca el s-I intilne asc i pe cardinalul Bithory, spre a determina impreuni natura rspunsului pe care t rebuia s-I dea principele la cererile Portii de a se lsa trecerea ttarilor prin Tra nsilvania spre Un gana, unde se aprinsese din nou rzboiul amenintind cu prp'd Intre aga Europ central. Printr-o coincident socotit Intr-adevr minunat, o zi Inainte de ple carea lui Comuleo In spre Transilvania, soseste la pap iezuitul Alfonso Carrillo, venit din numele lui Sigismund s ceari sfaturi 6 Indrumri. Acesta va fi si el Ind reptat catre imprat. Comuleo, clitoreste prin Viena si Praga, unde ia legItur cu nu ntiul Cesare Speinformeze continuu despre situatia negocierilor ciano, episcop d e Cremona, care trebuia s transmit de asemenea 6 rapoartele sale din Transilvania la Roma cardinalului de San Georgio (Cinzio Aldobrandini). El face un popas la C asovia, sediul comandantului imperial Cristofor Teuffenbach, i apoi intend in Tr ansilvania se opreste la cetatea Chioar, unde soseste pe la 10 ianuarie i asteap t s fie chemat de Sigismund (situatie oarecum asemntoare cu a lui Amalteo, doi ani m ai inainte). Cam tot atunci pleca si Carrillo de la Praga, unde fusese s trateze cu curtea imperial conditiile unui acord concretizat In 12 puncte sau capitole", care trebuia s fie acceptate la Alba Julia de Sigismund 6 sfetnicii sIi inainte d e a fi supuse imp.ratului. Chid soseste Comuleo la 7 februarie la Alba Julia, Car rillo abia se Inapoiase. Principele el insusi se Intorsese de patru zile de la B rasov Flgras. Tot atunci se iveste si un emisar tainic trimis de comandantul de l a Cisbvia cu scrisori de la imprat si cu comuniari secrete de care nu trebuia s. a fle Comuleo! In sfirsit era asteptat cardinalul Bthory, care neprimind la timp po runca papii se indreptase spre Prusia, fiind apoi ajuns din urm i intors din cale spre a Iva. clrumul Transilvaniei. Comuleo se strecurase conspirativ, nefzut i n estiut, pin la mnstirea catolic unde 11 astepta Carrillo. El e primit pe furis pe pr incipe care e nespus de multumit de 356

Tr www.dacoromanica.ro

erija aceasta de a nu-I descoperi. Papa si trimisul su Comuleo credeau c ar fi po sibile ai ocolite k intImpinarea dilemei provocate de cererile turcesti. In inst ructiunile papale se Intrevedeau trei solutii posibile: 1) un refuz fi; 2) o trgnare dibace pentru a mai clstiga timp, invocIndu-se teama de misari interne sau de vexatiuni din afaa, de path' din partea cazacitor, i punind toat incetineada la adunarea fortelor militare, si 3) o simulare de ascultare, pornind chiar oastea inspre teatrul rzboiului, cu ferma intent ie de a se Intoarce impotriva turcilor la momentul oportun. Celelalte puncte ind icate mai apoi erau o reeditare a color formulate de Amalteo In anul precedent: cooperare cu fratii Bathoresti, incredintarea comandamentului militar lui Baltaz ar Bthory, lupator incercat, In sfirsit, un indemn pentru o astorie cu o catolia, poate chiar una din arhiducese. Dar problema cea mai urgena era Intimpinarea une i eventuate invazii a ttarilor In Transilvania In calea lor spre Ungaria imperial. Si ea nu putea fi rezolvat decit apelind la concursul cazacilor. Numai teama de expeditiile acestora contra alaselor flaresti, lsate fr aprare k timpul unei asemene a incursiuni In afaa, putea s-i mai tin in friu. De aceea, cazacii constituiau pen tru Comuleo adevrata cheie de bola a sistemului au de garantare a crestint.tii. $i de aceea toate eforturile sale vor fi indreptate in acest sens. Dar primele dota audiente la principe stilt pur formate. Sigismund se mentine la nivelul generaliatilor. Abia la ultima audient, din 10 februarie, a anuntat a pe ste dou zile i va declara precis intentiile sale. Pin atunci trebuia s soseasa i car dinalul Bthory potrivit ordinului papii. Dar cardinalul nu se gabea spre Alba Jul ia, deg era de mai bine de cinci zile in Transilvania, si fr. el Sigismund nu pute a lua hoarirea anuntaa. De altminteri, asa cum s-a vzut mai tirziu, principele er a o simpl marionet manevrat din culise, deocamdaa de Carrillo si de Bathoresti. Dar , CIt asteapa, emisarul papii e foarte atent la toate, i astfel poate s descifrez e ambitia neabuit a tinrului Sigismund, care nutreste incI de acum planuri de acap arare a trilor romnesti, puse atpoi in aplicare In apriliemai 1595. Patru zile abi a dupl plecarea lui Carrillo, Comuleo i descara sufletul catre nuntiul Speciano, specificInd c acest iezuit care plecase spre Praga nu ;tie nimic tie nimic) despr e aceasa scrisoare. Totodat denuna planurile cardina(si nu trebuie s lului de a se face rege al Poloniei. O ala not scris n fug la 6 martie atre acelasi Speciano ingcl uie o reconstituire a discutiei purtate cu cardinalul in jurul chestiunii rspunsu lui ce trebuia dat cererilor turcesti si al clauzelor acordului cu impratul. Aces te clauze formulate in timpul cit fusese asteptat cardinalul la Alba, g deci fr pa rticiparea acestuia, au stIrnit o reactie violena, de a arei manifestare s-a scu zat mai apoi. El avea s scrie la 9 martie (si apoi dup o luna la 9 aprilie) lui Ca rrillo la Praga, protestind contra capitolelor" care transformau Transilvania in stat ereditar din stat electiv, si contra purtirii unor negocien i tainice fr inc uviintarea statelor care ar fi trebuit consultate intr-o diet general. Impresiile lui Comuleo de la curtea de la Alba Julia trebuie adesea ghicite prin tre rinduri. Corespondenta trecea prin miinile principelui si ale lui Carrillo. Numa i pe alocuri dupl plecarea lui Carrillo afirmatii categorice. aflm implicatii pre tioase, i La 22 martie Comuleo sosea la Jai. Despre Moldova si despre Aron vod a scris mai intii din Camenita la 31 martie. $ederea sa la Iasi a fost foarte scura: din noa ptea 357 www.dacoromanica.ro

de 22 martie Ora catre prinzul zilei din 25 martie. Este deci foarte natural ca relatia sa sa se rezume de fapt la menvianarea obpinerii scrisorilor de recomand are din partea dom. nului citre aceleasi persoane catre care erau de fapt indrep tate brevele papale, precum si a asocierii lui Aron la demersul lui Comuleo la c azaci, pentru asigurarea frontierei Moldovei i prin aceasta si a Transilvaniei. Cit priveste descrierea Moldovei, este evident ca ea a fost alcituita dupa descrierile geografice mai rIspindite legate poate d e reminiscente din 1586. De a Camenita trimite la Roma scrisoarea indreptata de Aron catre papa, la topi cei alearga numipi In instructiunile papii, asteptind oarecare rezultat si de la marele cancelar Zamoyski. Dupa o luna de alergatura i demersuri tocmai la Ostrog, unde e de Pasti, apoi 1a Liov al arui arhiepiscop ti inlesneste o int ilnire cu marele iar el cancelar aflat in apropiere, caruia ti supune cererea lui Aron de a i se da ajut or militar pentru a impiedka trecerea tatarilor prin Moldova In Ungaria in ajuto rul turcilor, el ti da In sfirsit seama de z'clarnicia acestei ci. Cancelarul decl ara, pina in cele din urma cl nu poate face nimic in lipsa regelui (plecat in Su edia a carei coroana o mostenise de curind), dar ca, negresit, ttarii nu vor indr azni sa treaca ... etc. Despre Ligl i-a spus el insusi va face propaganda', dar a adaugat cu intentie ca trebuie ca papa sa trimit ca legat un cardinal ilustru ( adicI nu un misionar obscur ca el). Nemaiasteptind nimic de la poloni, Comuleo u rmIreste o intelegere directI cu moscovipii i cu cazacii zaporojeni. Dar la sfir situl lui apnilie se indreapta spre Camenipa i spre Moldova pentru a cauta sa me ntinI moralul domnului ca sa nu faca cursiva vreo pozna din desperare sau team" ( Starifle", XVI, Zagreb, p. 90). Tocmai soseste si raspunsul din Ostrog de la pal atinul Kievului, Constantin de Ostrog. Cazacii sint la Marea Neagrl asteptind pr ilejul de a intra pe gurile Dunaril (p. 100). Comuleo mentioneaza, in raportul s au din 14 octombrie din Cracovia, vreo doua drumuri pe care le-ar fi facut dupa aceea din Ucraina in Moldova pentru a discuta cu Aron intelegerea incheiata de el cu cazacii tndemnapi sa vina in Mold ova. Primul din aceste drumuri se situeaza.' acum, in primele zile din mai. La p rezenta sa in Moldova din acel moment se referl cuvintele din raportul amintit p in s plec de la el, s-a cait ... etc. A doua aparitie a sa 'in Moldova a trebuit s aib loc prin iulie clad indreaptl pe cazaci spre oetatile turcesti de la gurile Dunarii, unde vor gasi o prada bogata. Cu prilejul untria din aceste drumuri, prezenta lui in Moldova c oincide cu a lui Giovanni de'Marini Poli. Este curios de observat faptul c atitud inea amindurora fata.' de increneincredere Aron al Moldovei e supusa unor fluctu atii identice: incredere dere (?). Despre incercarile lui Comuleo de a pune la cale o vastl acpiune de intimidare si reprimare a t'tarilor, aperincl la palatinul Kievului, Constantin de Ostrog, apoi la starostele de Sniatin, Jazlowiecki, pe care I-a i ajutat cu banii dati de pa pa pentru asemenea scopuri, nu e locul s struim aici. Impreunl cu nuntiul din Polo nia, Germanico Malaspina, alcatuieste un proiect pentru intrarea Polaniei in Lig a antiotomana (octombrie 1594). Dar in februarie 1595 dieta voteazI mentinerea p acii cu turcii. Bine primit la Moscova n primavara anului 1595, Comuleo tsi da se ama abia cu prilejul celei de-a doua sa soak (vara 1596) de imposibilitatea real izarii proiectelor sale privitoare la unirea cu Roma, et si la intrarea Rusiei i n Liga. Singurul rezultat pozitiv pe 358

www.dacoromanica.ro

care 1-a doblndit in cursul cilitoriei sale in nordul Europei, a fost reorganiza rea diocezei Li tuaniei. Dupi un popas la Varsovia (1597-98), el se tnapoiazI la Roma si intr in ordinul iezullilor (1599). A munit la Ragusa la 2 iulie 1608. In pla.nurile vaste ale Ligii, si in politica himericl. pe care o urmirea, nu e de mirare a realitatea de toate zilele ii rOintnea adesea necunoscut. Trile noastr e erau socotite ca un simplu pion in jocul de ;ah al politicii universale. El deelarl el e absolut necesar pentru poloni s ocupe Moldova si Tara Romineasa dad: vor s opreasc ajutoarele turce sti clue cei din Ghersonez". Dar cind coboarI din norii contemplatiei politicii universului ;tie A surprindO uneori inter:0 ascunse sub vIlul nevinoviei. A lsat ra poarte asupra misiunii sale in Peninsula Balcanic, Transilvania si Moldova. Au fo st publicate de Fr. Rcki si O. Pierling in Starine", XIV, Zagreb, 1882, pp. 86-12 4 si XVI, 1884, pp. 219-20, 250-251, tmpreun cu instruciunile si scsisorile papii si cardinalilor (XVI, pp. 209-251). 0 publicare mai completi a dat A. Veress tn nuntiorum, precum si Hurmuzaki. De Comuleo s-au ocupat: Relationes S. Gliubich, Dizionario biografico degli uomini illustri della Dalmazia, Viena, 1856, p. 89. 0. Pierling si Fr. RAcki, L. Komouloviea izvjestaj i listovi o poslanstvu njegov u u Tursku, Erdelj, Moldavsku i Poljsku (Raportul 6 scrisorile lui Komulovi despr e solia lui in Turcia, Transilvania, Moldova si Polonia) in Starine", XIV, 1882, pp. 83-86; 0. Pierling, In loc. cit., XVI, pp. 209-210; Idem, La Russie et le S aint Sige, II, Paris, 1897, pp. 332-368; A. Veress, Nuntii apostolici 'in Ardeal (1592-1600), Bucuresti, 1928 (extr. din Anal. Acad. Rom.", Mem. sec. ist. s. III, t. VIII, pp. 318-322; N. Iorga in htoria lui ifihai Viteazul, vol: I, Bucuresti , 1935, p. 126 si urm.; in Istoria romanilor, vol. V, p. 266 ;i tn Istoria romnil or prin calatori, iar recent, Peter Bartl in articolul Marciare verso Constantin opoli Zur Tiirkenpolitik Klemens VIII, in Saeculum" 20, 1969, fasc. I, pp. 47-49 . Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia calatorilor striiini pp. 86-87. www.dacoromanica.ro

RAPORT1 CATRE CARDINALUL DE SAN GIORGIO2 1594 februarie 16, Alba Julia p. 89 trimit o descriere intocmai a spiritului, gIndurilor, dorintelor i a intregii di spozitii ale acestui principe al Transilvaniei,3 dar din cauza dietei generale a Sint dota sptmtni, de cind a statului, care a inceput aici in Alba Julia din ziva Purifick'rii [2 februarie] i a luat sfrit ieri noapte, nu am putut inc. avea o convorbire particular cu principele. V fac cunoscut ca e mai mult de o lun. de &id am ajuns Transilvania in ap mare mina, ca nimeni nu ar fi putut avea vreo bnuial, lucru de care principele a fost extrem de multumit. Am avut de dou ori audient la principe in care s-a artat in general4 foarte prompt s. tndepli1 Traducerea s-a Italian pub licat In revista Starine" (Zagreb), dup. textul f'cut XIV, 1882, p. 89 si urm. 2 C inzio Aldobrandini, nepotul papii. 4 Declaratie neprecis'i care nu lega in nici un mod pe cel ce o fIcea. 360 3 Sigismund Bthory. www.dacoromanica.ro

neasc tot ce ar vrea i ar hotrl stpInul nostru". Sint ase zile de clnd am avut ultim a audienti In care mi-a spus e peste dou'i zile 11 va declara precis planurile, gI ndurile, intenvia i felul de a se uni cu cretintatea spre paguba dqmanului comun, turcul. Cauza IntIrzierii Oda' acum a principelui de a face aceast declaratie se datorete unei scrisori primite acum cinci zile de la cardinalul Bthory, care i scr ie c a i ajuns in Transilvania din porunca sancti0.0 sale. El este ateptat aici pes te dou. zile. Printele Carrillo' mi-a afirmat azi c Indat ce va fi aici cardinalul, principele se va declara In particular [ca m ai sus] i c5." In cursul acestei gptmlni sau cel mult In cea urmtoare principele Ii va trimite pe printe la Curtea imperia1 cu textul Intelegerii (con l i capitoli) i cu Imputernicirea de a Incheia acordurile dac maiestatea sa7 nu va fi Impotriv. Intentia precis a principelui, dup cite mi-au ar.tat printele

Carrillo i domnii Stefan i Baltazar Bthory, este s trimit la primvar oastea sa sub ste gul i conducerea lui Baltazar B.thory, cu planul secret de a ilovi din spate armat a turceasc la momentul cel mai potrivit, i Oda' atunci de a se arka pe ch va fi Cu putint prieten Cu turcul. M voi sili de Indaa ca ssi aib principele Intelegere cu moldoveanul" i cu munteanul", i cu altii, aa cum voi aprecia eu Insumi and voi fi a juns la hotarul cazacilor, pentru ca principele, de cum va fi aflat victoria mult spe rat a armatei imperiale, s porneasc5. de Indat In persoan. prin Tara Romanease i Moldova i s se Indrepte cu o armat puternia spre Constantinopol: i dac voi vedea c principele este ferm hotrlt pentru aceast

actiune, m voi lngriji ca s scrie i. el sanctiatii sale. Eu nu m ciesc'" am venit aic i, i trag ndejde s inchei o mare intelegere cu acele popoare septentrionale, cci es te evident a a fost extrem de necesar ca s fi venit s fi stat aici Oda' acuma, fii ndc fr nici o Indoial se va Incheia lucrul poi rivit cu dorinta sanctittii sale. [Urm eaz o serie de recomandri i deziderate Intr-o perspectiv mreat de triumf al crqtint4ii I/ s' binevoiasc5. arhiducele Ferdinand, numit p. 90 general al Impratului, s dea lupt cu dumanul, i dup ce ii va Invinge mearg5.. direct la Constantinopol, fr a se opr i In drum ca s cucereasc5. Buda sau alte orase. S51 fie folositi i albanezii. S aib cretinii i 25 de galere i care s coopereze cu armata i 'in 8 zile va fi cucerit Const antinopolul se vor preda toate celelalte fortrete ale turcilor din Europa ... etc.] 5 Clement al VIII-lea. Iezuitul spaniol A. Carrillo, confesorul lui Sigismund. 7 Rudolf al II-lea. Aron voda. Mihai Viteazul. Transilvania. " Afirmavie care ascunde tocmai anumite indoieli cu privire la succesul misiunii in 361 www.dacoromanica.ro

... Sper pin in opt zile" si v. comunic in modul cel mai precis (particolarissimam ente) gindul si inten0a principelui, si indatk' mi voi indrepta spre cazaci ... [apoi la Moscoval ... and .voi pleca de aici, daca voi vedea ci trebuie si discut Cu principii din Tar a Romneasci si Moldova pentru o alianti (unione) Cu principele Transilvaniei, nu voi lipsi a face aceasta ... Turcul a pus in vedere principelu i p. 91 si lase si treac. prin Transilvania 40 000 de titari care vin impotriva Ungariei, si fri nici o indoiali principele nu-i va rasa. Cind va sosi aici cardinalul voi propune ca si stabileasel o invelegere secreti cu moldoveanul si cu munteanul, fie pentru a li se inchide calea sau a-i lisa pe turci si intre in Transilvania si a-i micelri, cci cred ci nu vom avea mai putin de zece mii. Cum acesti transilv ani din prin chiar firea lor destul de nestatornicit2 (in parte instabili) va fi nevoie si scrie0 cit de curind cardinalului // ca si rmlni aici in Transilvania toati vara, ceea ce va fi de mare folos si spre a sufleli si sf.tui pe principe p entru aceasti actiune. Eu nu voi lipsi de a stirui pe lingi cardinal si rimini c el putin Ora la reintoarcerea pirintelui Carrillo. 'I Mai sus fusese vorba de dou'l zile. 12 Din context se vede a se referi de fap t la Sigismund. www.dacoromanica.ro

POST SCRIPTUM CATRE NUNTIUL13 DE LA PRAGA 1594 februarie 17, Alba Julia p. 92 Chiar acum, in dimineata zilei de 17 februarie cind mi-am i adunat mate scrisoril e, a venit printele Carrillo pe care il trimisesem la principe, i mi-a spus din partea acestuia e ieri noapte, in camer a principelui, s-au redactat clauzele (li capitoli)" cu care va pleca printele, c el mai drziu luni, c domnul cardinal Bthory va fi aici cel mai drziu in duminica v iitoare i c principele cu toti consilierii si au hotrit cu subscrierea tuturor s. se uneasc cu impratul qi s lupte din toate puterile contra turcului. 13 Speciano, care transmitea rapoartele lui Comuleo la Roma cardinalului Cinzio. 14 Ale acordului cu impIratul. 363 www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE CARDINALUL DE SAN GEORGIO 1594 februarie 23, Alba Julia p. 93 Azi pleack printele Alfonso Carrillo.., la imprat Cu scrisorile i acordurile princ ipelui [Daca s-ar ivi unele pretentii ale i'mpratului, Sigismund las i totul la h otrlrea papii // Se repet cele spuse cu privire la rolul atribuit lui Baltazar si la cel rezervat principelui ...] O dat obtinut victoria principelui In Ungaria s-a r avea tot ce se doreste, cci si moldoveanul i munteanul depind cu totii de el. A cum patru zile'5 au trimis i s struie ca uneasc toate fortele roage pe princ lor Im potriva turcului; dar acesta de team s nu se arate Inc de pe acum dusman al turculu i nu Ldfizneste s se declare deschis L toate acestea fat de ei, ci i tine cu spera nta. Totusi eu sper c pL. In opt zile cu ajutorul cardinalului B.thory, care e aste ptat din or n of, s-1 fac s'ai se declare si s se alieze cu [domni], cu privire la a cest lucru am scris monseniorului de Cremona16 ca s trateze acest punct cu impratul. and vor fi uniti cei trei principi i adunati cu armatele lor In Moldova, [ar rezulta o armat foarte numeroas care ar putea fi folosit la cucerirea Consper s" -i atrag si pe cazaci, circasieni, moscov4i i foarte multi poloni stantinopolulu i clack* cumva cea din Ungaria nu ar putea-o face]. Cazacii acum stnt Ltelesi cu moldovenii s se impotriveasc Trnpreun la

once nval (furia) a ttarilor care ar voi s treae In trile acestea, in asa fel 61 ftari s-au retras, neavInd intentia s treac [incoace] cu toat chernarea turcului. Acest principe a trimis ieri sear pe printele Carrillo s-mi spun, ca un fel de scuz, c nu mi-a putut da audienta in mai multe rinduri, asa cum ar fi dorit, fiind Impiedicat de multe treburi ale statului cu prilejul diet ei aproape terminat, i c odat ce va fi sosit d. cardinal Bthory va trata cu mine mai frecvent, mai pe larg si mai amnuntit despre // afacerile iminente. p. 94 [Comuleo doreste s piece] de cum voi putea duce vreo stire din partea principelui ctre acele popoare cu care voi trata, acesta fiind singurul lucru care m tine In loc i indrzie plecarea mea. [Principele a druit in aceast diet multe bunuri (boni stabili) de ale statului, baronilor i nobililor, pentru a-i estiga cu totii pentru acea expediti e militar..] 15 Deci la 19 februarie. 1 Speciano. 364 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE SPECIAN0'7 1594 februarie 28, Alba Julia Acest principe mi se pa re c: nu vrea s se alieze cu moldoveanul, i nici Cu cel din Tara Romneasc.. Doreste s ocupe Moldova si Tara Romneasa ucid pe acei principi i s: ja pentru el aceste tri. Printele Carrillo nu stie despre aceast. scrisoare. Tara Romneasc si Moldova nemaifi ind cu turP. 48 cull, intrucit au si dat de stire ca vor s: intre in Liga principilor crestini, va trebui gsit un general pentru oastea din Moldova, care va fi de cel putin si care s: vrea s mearg spre Constantinopol. Gel o sut de mii de oameni mai bun ar f i arhiducele Maximilian', cu el vor veni multi poloni. Cardinalul Bthory vrea si s e fac rege al Poloniei; crede c nu se va Intoarce regele20. A scris papii trimit ba ni ca s: Injghebeze o armat contra turcului // si p. 49 ca el sa fie in fruntea ei i c multi palatini i-au si promis si-1 urmeze numai ajute cu bani. Cred c gindul su este ca s: eistige cu acei bani pe palatini, s facI o armaa, si In noiembrie al anului de fat s se ridice rege al Poloniei21. El imi spune c clack' regele nu s-ar intoarce pin` in noiembrie, toti [cei din Polon ia] sint de prere s ridice de indat un alt rege; in consecint ar fi de mare importan t ca arhiducele s se afle atunci In Moldova cu acea armat5., i toat nobilimea, de I ndat. 11 va proclama rege. Arhiepiscopul de Gnezno i marele cancelar sint bnuiti c ar fi amestecati in aceast chestiune22, S se dea de stire sanctittii sale si impratului. SCRISOARE CATRE SPECIANO23 1594 martie 6, Alba Julia . Primele cuvinte pe care mi le-a spus cardinalul Bthory au fost relative la scri soarea privitoare la cele dousprezece capitole: a spus c a scris-o cam repezit in prima furie, pentru c Transilvania se afla in mare primejdie si declara c se cliest e de a o fi trimis papii. (Despre Zamoyski asigur este sincer, i ca sfaturile lui s1nt lndreptate ctre o atitudine prudena, el fiin d de aceea opus incheierii acestei aliante in cursul acestui an). n Traducerea s-a ficut dupa textul italian publicat doar de Ve r es s, In Relati ones... pp. 48-49. Nu este cuprins In seria din Starine", 1882. 18 Text defectuo s: La Valachia et Moldavia non piu di Turco (lipseste verbul). 10 E fostul candi dat la tronul polon, invins de Zamoyski si silit s se retraga. Wasa era i rege al Poloniei (1587-1632) si al Suediei 28 Sigismund al pInd din 1592 (1592-1604), c eea ce 11 obliga la sederi prelungite In Suedia. 21 Era o veche amb4ie de a-1 mo steni oarecum, macar si cu oarecare zabava, pe unchiul sau regele Stefan B6thory , mort In 1587. De altminteri chiar In timpul acestor tratative de la Alba Iulia el urmarea, aprobInd tacit planurile secrete ale fratelui su Baltazar, de a se face domn al Trii Romnesti. 22 Si habbino per sospetti di tutto questo. Ibidem, p. 49. 365 www.dacoromanica.ro

CATRE CARDINALUL DE SAN GEORGIO24 [Situavia din Moldova] 17 1594 martie 31, Camenita ... Am sosit noaptea In Iasi, In ziva de 22 a p. 94 lunii de fa;. ... In ziva ur matoare am pus sa fie vestit domnul Moldovei25 de venirea mea. Acesta nu mi-a pu tut da audiema n ziva aceea, dar In ziva urmatoare mi-a dat-o i dimineata i sear a, pe Indelete si In taina. L-am aflat Intre nldejde i spaima. S-a bucurat mult, i parca i-ar fi venit mima la loc &id i-am Infa%isat breva stapinului nostru (papa)26 i 1-am poftit sa intre In Liga principilor crestini. Mi-a spus c va face once va hotarl sanctitat ea sa. Mi-a dat, clnd i-am cerut, scrisori de incredinare catre marele cancelar al Poloniei27, catre hatmanul cazacilor, catre castelanul din Cameniva28 24 Traducerea s-a fIcut dutp textul italian din Starine", XIV, 1882, pp. 94-96 in cl. " Clement al VIII-lea. " Jan Zamoyski. 142 Jan Potoki, ca.stelan de Kamenec, gen eral al Podoliei. El fusese indicat anume de papa in istruciunile sale ca fiind s ingurul dregItor catolic din acel loc. 366 24 Aran vociI. www.dacoromanica.ro

eitre marele cneaz al // Moscovei29. A trimis si pe un credincios al su cu mine c a s-i pot trimite prin acesta intelegerea ce voi fi incheiat-o cu cazacii. Am ple cat In ziva urmtoare din Iasi dup liturghia de srbtoarea Bunei Vestiri (25 martie) s pre Camenita. P. 95 Sus-numitul domn al Moldovei Aron a fost pe acolo30 In vremea lui Sixtus al V-lea3' de fericit pomenire, si a fost mIngliat i ajutat de el si cred cl va fi acut mrturisirea credintei [catolice] In fata <cardinalului> Santa Severina32. Cu domnu133 din Tara Romnease nu se cuvine s se trateze acum, st la Bucuresti cu mai muhi turci decit crestini: dar de cum va porni la lupt domnul Moldovei el va fug i Intr-o clip cu acei turci, si toat. Tara Romaneasc va alerga la oastea ce va fi I n Moldova, sau cu adevrat transilvanu134, ... fr a scoate sabia din teac, va lua in stpInire acea ... In toat acea P.I.V5 se face vinul cel mai ales: mult mai bun si mai variat ca In Ungaria si Transilvania. Acolo sInt multe mine de tot felul de metale, dar mai ales de aur (!) milt mai multe ca In Transilvania, zkminte de sar e, de chihlimbar galben i negru, de cear si de pcur36: ceara i pcura se adun In stare lichid la suprafata unor lacuri unde stau ca uleiul, i izvorsc din fundul acelor lacuri In cantitate foarte mare. Ceara de asemenea se adun in acelasi chip de pe un rlu care Ii ia fiint dintr-un mic munte. <Locuitorii> nu Inclznesc s" exploateze aceste zkminte din cauza turcilor. Tara e foarte mnoas cu tot felul de roade, cire i, piersici mai mari si mai ,gustoase ca acelea din aceste locuri. Sint tot felu l de fructe care se via acolo In afar de smochine; In tara aceea se gsesc pe cimp spauri" (bureti) mari de grosimea mlinii, foarte gustosi si in mare numr. Se ail <prnintul> o singur dat, clnd se si InsmInteaz, si produce mai mult ca pe aici. Nu es te tall In toat lumea unde s. se Inmultease mai mult caii, boii, oile i altele asemnt oare, ca acolo. Lung de 15 zile de drum, si larg acolo uncle este mai Ingust de dou zile <de drum>, aceast tar este aproape toat loc ses: este doar lips de lemne pe alocuri. 22 Feodor (1584-1598). 30 COSti, adicI in Occident. 31 Deci 'hare 1585 si 1590. 32 Personalitate de seam' sub papa Grigore al XIII-lea si urmasii sk. A fost prim ul conduckor al Colegiului grec al sfintului Atanasie din Roma. I se spunea: Pro tector al intregului Levant. Mihai Viteazul. 34 Sigismund Bthory. 35 Tara Romneasc. 36 Sint r eproduse informatii luate din c'rti (de ex. Botero pe care 1-a putut cunoaste si personal). probabil de la geografii italieni, 367 www.dacoromanica.ro

p. 96 Moldova e si ea Imbelsugat in multe din locurile arkate mai sus, dar nu in asa ma re masur. Dar la vedere, nu e tar. mai frumoasi ca aceasta toaa lumea: toat numai d ealuri i vi nespus de frumoase, acoper lor de flori de multe feluri, din care pr icinl este bogat" in miere astfel din aceasta si din cear se scoate in fiecare an p in la doul milioane In aur, si dac nu ar omori albinele ar scoate si mai mult. E lu cru obisnuit in aceastI ;ark' s se pistreze mai departe num6rul dintli al stupilor de albine, dar numrul albinelor obisnuieste s" se inmulteasc de sapte ori mai mult , astfel din o sut de stupi se inmultesc pink' la sapte sute intr-un an; // din t ot acest num.'r locuitorii nu aleg decit doar o sut. <de albine> si pe toate celel alte, cam sase sute, le omoatl. Moldova aceasta are o Frgime de opt zile de drum, si tot atita in lungime. Moldovenii sint oameni rzboinici, dar muntenii dimpotri v. Din aceste dott t'ri in intregime nu se munceste si nu se ar decit abia a suta pa rte, cu toate c slut In intregime cultivabile. In clipa de fat aceste tki din cauz ei au fost de douzeci de ani Incoace sub tirania37 turcului, sau Ina a acestor do mni care au cirmuit-o, stilt aproape nelocuite. and se revars. Dun.rea atunci lacu rile din aceste t.ri, care se afra" In apropiere, se umplu de tot felul de pesti care se gsesc in acel rlu, In asa msur6, c <ei> intr-o zi scot din aceste lacuri o mie de scuzi pe peste; i il sreaz: si ti car prin multe tri la Anzare. Pe 11110 aceasta slut riuri m ulte si frumoase, pline de pesti buni i variati. Sint multe alte bogkii in aceste OH, pe care nu le mai pamenesc aici RAPORT CATRE ACELASI 1594 octombrie 14, Cracovia [Primind rspunsul cazacilor] am inceput s tratez cu mai mult zor Acest principe, pink' sa plec de la el, s-a alit de a-mi fi f.gkluit s'a" se unea sc cu cazacii contra turcilor, in parte de teama turcului, in parte chiar de a ca zacilor, elci nu se incredea in ei, parte in urma scrisorii pe care i-o In care ti acea // atent dup" cum am auzit din loc sigur trimisese G38 s nu se pura r.0 cu turcul i s. Ostreze prietenia lui dac vrea s. rlmIn. " Ambasadorul Angliei la Constantinopol, Edward Barton, scria la 3 februarie 159 + cea mai mare parte necultivate din cauza tiraniei la care Ant romne erau aceast: chestiune cu domnul Moldovei. supuse si a deselor schimb5ri de domni" care costau cel putin un milion de galbe ni", p. 63). Cifru desemnind probabil pe marele cancelar Zamoyski. 368 (E. D. Tapp e, Documents concerning Rumanian History (1427-1601), La Haye, 1964, www.dacoromanica.ro

domn al Moldovei. $i asa, zisul principe a Inceput si m poarte cu vorba, tot amt nind tratativele, aducInd inainte greutitile ... etc... Ii i ficusem pe cazaci s i se apropie de hotarele Moldovei si se aflau asezati chiar lng oastea molcloveanu lui care in parte datoriti stiruintelor si indemnurilor mele pentru care am mai intrat apoi trici de doui ori in Moldova in parte de tearna turcului si a titaru lui, cici primise stire c turcul incerca .scoati din domnie cu ajutorul titarilo r i ficuse o armati de 21 mii de oarneni, Inzestrati cu tunuri bune, i iesise la trecitoarea pe unde obisnuiau tuitarii si pitrundi in Moldova3 pentru a trece in Ungaria, cu endul de a li se impotrivi cu tirie si a nu-i luisa si tread. and apoi m-am Incredintat cui acest mol dovean nu-i voia pe cazaci, am trimis Indemn si nu mai stea in acel loc in zadar , ci sui meargi sui prade asezirile4 turcesti care nu eran departe de acolo, figi duindu-le ,c6 moldoveanul nu ti va impiedica de la aceasta oferind in taini un d ar din partea mea cipeteniei lor, lsindu-1 .si spere cu tirnpul un dar mai bogat. Acela a plecat cu cazacii si a ficut pirjoliri, asa cum se poate vedea dintr-o scrisoare ce mi s-a scris mie la 21 iulie de acea cip etenie cireia i trimisesem o suti de florini cuici atfita aveam la mine promitInd u-i alitur pe cazacii de pe Nipru pentru a face o pradi buni. El nu a vrut si mai astepte, ci a mers sub cetatea Chiliei si a stat acolo In ti mpul acela, cit tratam cu moldoveanul i cu cazacii, ne-a venit la ureche din mai multe locuri cui G rspindea n taini despre mine zvonul cui as fi spionul lui X4' si multe alte infamii, pentru a mi face urit de toti, indemnind nobilimea si nu fad rizboi [Confirmat In binuieli de castelanul de Camenita Vrea acum si giseasc i un sef care si porneasci o actiune contra titarilor pe care el, Comuleo, ar sprijini-o cu bani. Palatinul Kievului42 la tnceput consimte, apoi d tnapoi. I n aceeasi sptmmn intrui ttarii in Podolia cu ptrjol mergtnd spre Ungaria. In sfirsi t se intelege cu starostele de Sniatin, N. jazlowiecki, care cu asentimentul neo ficial i nesincer al lui Zamoyski se pregteste sui atace pe ttari acasi la ei. Daci in Moldova si Tara Romneasci ar intra o oaste crestini s-ar scu la toti crestinii de sub turci.] Si acest lucru voisem eu s5.-1 fac clad. 1-asi fi aflat pe domnul Moldovei, dup dorinta mea, si mai credincios, i asa cum se aritase la Inceput. Pe el nu se poate pune nici un ter-lei, promite once apoi face asa cum ii vine la socoteali pentru a-si mentine favoarea turcului si a pa salei 011ul ce scapi, trimitindu-le nelncetat bani, daruri i cred i infor22 Bart on arat el Aron voci pregtise provizii pentru ttari, si Ts; retrsese supusii Lun cale a lor. Ttarii nu au respectat ins Intelegerea si au urmrit pe moldoveni In locurile amde se retrseser spre a-i jefui (ibidem, p. 17). 4 Ville, satele si suburbiile cett ilor turcesti. 41 Cifru nedezlegat. Poate desemneaz pe impratul german. 42 Constan tin de Ostrog. Apare si sub numele de Constantin-Vasile sau Vasile. 369 www.dacoromanica.ro

s. fug cu el, fie la Moscova prin Polonia, dar nu se Increde n poloni, sau intr-ad evr in Germania ,prin Transilvania si Ungaria, dar nici In aceia se Increde. A cr ede c G va fi mai siret ca toti, ajutlndu-1 sa scape pentru un bacsis burr. Am fcu t aceast digresiune pentru a v descrie persoana care nu merit sa se fac un capitol s eparat pentru ea. Mi-a promis s-mi dea ajutor In bani i oameni pentru Jazlowiecki impotriva ttarilor i apoi nu a mai vrut s fac acest lucru. M-a chemat cu mare strui nt s viu la el, poate cumva ca s m predea turcului i s-si potriveasc treburile lui, eu Ins nu am vrut s merg". 1594 noiembrie 3 matii despre crestini. Acum cred Cal trebuie s aibi un milion In aur si vrea Cu dou luni Inainte45 de a trece ttarii prin Polonia in Ungaria, domnul Aron al Mo ldovei, la care sosiser atunci niste englezi de la Constantinopol pentru a trece In aceast tar, trezindu-i mare bnuial46, mi-a dat de stire ca s cercetez cu mare strg uint la cine si pentru ce merg <in Polonia>. Acei englezi au sosit la Camenita un de m aflam atunci. Dar trgeam ndejde s-i abat din drum47; tilmaciul care era un sirb venit cu ei de la Constantinopol a ficut treaba aceasta i acuma e la mine In sl ujba mea. Acesta mi-a spus acei servitori duceau daruri ctre regina Angliei din p artea sultanei Valide48, alt nu mai stie nimic; apoi, dindu-mi osteneala s aflu p e unde au cltorit acei englezi, am aflat In mod sigur c acei englezi au stat mai mu lt de dou. spfmini s trateze tu marele cancelar49. 44 Este interesant de notat c. aceast atitudine a lui Comuleo coincide cu cea a lu i Giovanni de'Marini Poli, tovarsul su de drum la plecarea sa din Moldova, si ci este la oarecare contradicie cu cea din raportul urn-lawn 45 Deci prin mai. 43 Per qualche buona manza. 46 Este vorba probabil de cei doi englezi care se tritorceau de la Constantinopo l irt Anglia cu scrisori de la sultan ctre regina Elisabeta, menionati de Edward B arton intr-o. scrisoare din 16 iunie 1594 (T a p p e, op. cit., p. 70). Bnuielile lui Aron se refereau poatesi la posibilitatea ca acei englezi s: fi fost insrcina ti cu demersuri Impotriva sa pe.ntru. refuzul su achita datoriile bnesti citre Ed . Barton si alti englezi, printre care Thomas Wilcox care a venit i in persoara in Moldova, unde a rmas pink' la ridicarea. lui Aron din domnie. Motivul aparent al venirii acestuia fusese o interventie n favoarea. locuitorilor reformati din Moldova perseoutati de iezuitii a.sezati In Moldova, dar in realitate rmsese dator vindut si nu mai avea alt cale. Barton a intervenit la Sigismund 136.thory si la Zamoyski pentru a nu-1 lsa pe Aron s fug prin Transilvania sau Polonia cu comorile sale (ibidem). 47 Desviarli. 48 Safiye sultan, de origine venetian, din familia Baf fa din Corfu, mama sultanu lui; Mehmed al III-lea (1595-1603) avea o influent hotritoare In chestiunile polit ice. Este momentul and se ridica problema aderrii Polonciei la Liga crestin, la ca rese opunea Zamoyski, chiar impotriva vointei regelui. Ambasadoru1 englez urmrea in mo& activ acest proces in desfsurare. 370 www.dacoromanica.ro

Ungaria, domnul l-a vestit neincetat cu de-amnuntul pe marele cancelar prin scris ori <trimise> de mai multe ori pe sIptmln. despre acei ttari i despre toate tredtor ile pe unde treceau, la care scrisori cancelarul Ii rspundea intotdea de stire ne aprat si pe viitor despre aceasta. In cele din deauna rugIndu-1 urm domnul, incred intindu-se c acei ttari aveau s. intre in Polonia, a scris toate acestea cancelarul ui, indemnindu-1 ca el cu armata lui s. se aseze la una din tredtorile pe unde tr ebuiau s tread., si ea* domnul ti va urmri pe ttari sau n adevr c domnul se va aseza la una din acele trecatori i c acel canDomnul Aron mi-a trimis vorb acum dou luni printr-un om cu greutate5 cum cA o lun si mai bine inainte de a trece ttarii prin Polonia in celar s vita din urma <10r> ca s.-i prind la mijloc i in felul acesta nu scape nici unul, cancelarul nu a vrut s dea nici un fel de rspuns la aceast scrisoare din urm si a lsat-o s. tread In tcere i ttarii au trecut opt zile dup aceea netulburati prin Polonia In Ungaria. Domnul mi-a dat de acest om <de seam> aici a crede c domnul ca ncelar s-a descotorosit de aceast invinuire5i. Homo d'importanza. 51 S'habbi discomprato da queste vessatione. stire ca s Instiinwz pe rege despre aceasta, dar cum nu s-a infvisat ipin acuma www.dacoromanica.ro

MATYAS KIS, EMISARUL LUI TEUFFENBACH (? duA 1594) * Matyas Kis, emisarul lui Cristofor Teuffenbach, comandantul Ungariei Superioare, nu ne este cunoscut deck din raportul Intocmit de el asupra misiunii sale la Al ba Iulia din zilele de 5-6 februarie 1594. Misiunea aceasta tainic avea s rmln fr alt rezultat deck crearea unui climat de insatisfaqie mutual Intre comandantul Ungar iei Superioare 0 tInrul principe al Transilvaniei care nu va scpa nici un prilej dup. aceea de a umbla s determine Inlocuirea acestuia. In toamna anului 1593 Sigismund Bthory a trebuit s simuleze un Inceput de cooperar e cu turcii, in rzboiul lor din Ungaria. AdunInduli oastea, a Imprtit-o In dou corp uri 0 le-a indreptat spre hotarul de vest, avInd grij a trimite In mina' la coman dantul Ungariei Superioare, Cristofor Teuffenbach, asigurarea el nu va porni nic i o aciune contra lui, cerIndu-i reciprocitate. De asemenea se oferea s dea inform a0i grqite turcilor asupra fortelor imperiale. In sfNit Ii cerea ajutor dui ar fi atacat de turci, rugIndu1 s transmiti Tmparatului dorirga sa de a incheia o alianya. antiturceasc. Scrisoa rea pe care o aduce In tain emisarul lui Teuffenbach era rspunsul la acest deraers tainic. Sigismund nu a vrut 372 www.dacoromanica.ro

s o primeasa, deoarece ea era adresat voievodului nostru al Transilvanier fi nu pr incipelui Transilvaniei. Lipseau de asemenea termenii de altet serenisimi. Gestul lui Sigismund de a-i inapoia augusta scrisoare, precum si procedeul de a exprim a rspunsul indirect prin Carrillo pentru a se feri de invinuire si bnuieli" (propter ... evitandam notam e t suspitionem), folosind tocmai justificarea lui Teuffenbach pentni ce nu a veni t el Insusi cu scrisoarea ci a trimis-o prin mesager, au indispus pe comandantul habsburgic care si-a exprimat ulterior mirarea cl asemenea chestiuni atit de gr ave slut tratate de ecleziastici strini (aluzie la Carrillo care era spaniol si i n general la emisarii bisericii romane, mai tovi italieni). Teuffenbach el insus i era reformat si ca atare eau vzut de nuntii papali prezenti si viitori (Specian o, Visconti ...). In sfirsit scriind ministrilor lui Rudolf, el sublinia faptul ca' principele nu se sfituise decit Cu Carrillo dud a refuzat s primeasa scrisoar ea, si nu cu senatul care 1-ar fi indemnat fr exceptie s o primeasc. Aceast scrisoare a lui Teuffenbach asociat cu &nil scrisori interceptate ale cardinalului Bthory c itre Carrillo din martie-aprilie 1594 protestind de felul sectar in care acesta purta negocierile fr a consulta senatul au avut un efect negativ asupra mersului n egocierilor (vezi Veress Carrillo, I, pp. 476-477). In realitate rspunsul adus de Matyas Kis nu mai era de actualitate dupl pornirea acOunii lui Carrillo la Prag a cu sprijinul papii pentru tratarea conditiilor unui pact statornic Intre Trans ilvania si imperiu. www.dacoromanica.ro

MATYAS KIS1 CATRE CRISTOFOR TEUFFENBACH2 1594 februarie 24, Cajovia P. 445 Cum din cauza greut4ii drumului, am ajuns in ziva de 6 februarie n juruil orei 11 din prinz la Alba Julia unde se tutorsese i ilustrul domn voievod3 cu patru zil e mai Inainte de la Brasov si Fagaras, m-am instalat la fierarul ilustrului domn voievod, care nu chiar de multi vreme s-ta dus de aici, de la Casovia, acolo. G azduindu-ma aici, in aceeasi zi a sosirii mele, dupa o ora, cam pe la ora trei d upa prinz, am intrat in oras spre a-1 cauta pe reverendul domn Alfonso Carrillo, duhovnicul ilustrului domn v oievod care a fost de curind pe la maria voastra, pentru a ma informa despre pre zena ilustrisimului i reverendisimului domn Alessandro Comuleo, legatul papii pr ecum i despre modul de a putea patrunde la ilustrisimul voievod. Mi on. 445-448. 1 Traducerea s-a flcut dup5. textul latin publicat In V er es s, Carrillo, I, 2 Comandantul habsburgic al Ungariei Superioare. 3 Sigismund Bithory. 374 www.dacoromanica.ro

s-a aratat in sfirsit locuinta sa din manastirea In care se savirsesc slujbele bisericesti pentru ilustrisimul domn voievod. BatInd acolo la us, am fost intrebat pe cine caut? Am raspuns: Pe reverendul domn Alfonso, despre care mi-au spus c ar fi la principe. L-am asteptat deci cam vreo ora In manastire, ind ata ce s-a tutors m-a recunoscut. L-am salutat In numele mariei voastre i el m-a dus cu sine In odaia sa, si mi-a spus ca am venit la vreme foarte potriv ita, i c va obtine de la ilustrul voievod sa ipot avea audienta fira zabava, pent ru care lucru 1-am rugat i eu staruitor In numele mariei voastre, caci misiunea este a maiestatii sale si de aceea nu sufera Indrziere. Sfirsinduse aceast. convorbire 1-am intrebat despre prezenta domnului Alessandro Comuleo4. A raspuns: acesta nu a sosit Inca i (deci) nu si-a expus pina acuma misiunea sa principelui, dar este totusi asteptat pe seara". Mi-a aratat locul de gazduire pregatit pentru el, ca sa pot sa .ajung la el a doua zi. M-am mirat unde a zabov it asa mult domnul Alessandro. Mi-a raspuns domnul Alfonso ca acesta a asteptat pink' acuma la Chioar inapoierea principelui. M-am bucurat ca pot sa-i iau inain te <expunindu-mi> misiunea mea, si m-am p. 446 rugat tot mai mult de domnul Alfonso ca sa-mi obtina acea audienta. Mi-a fagadui t ca o va obtine pentru mine In ziva urmatoare, adica a saptea a acestei luni. I n sfIrsit 1-am lasat i m-am dus la gazda. lar el mi-a spus ca sa vin din nou la el in ziva urmatoare la ora sapte dimineata, ceea ce am facut cu toata slrguinta. Sosind ora a saptea, eu nu 1-am gsit, caci fusese chemat mai Inainte la ilustrul domn voievod, i asadar, 1-am asteptat aproape o oil. In acest timp, ilustrisimul domn Alessandro care a si sosit un alt canonic vazIndu-ma c stau acolo mi-a vorbit, spunindu-mi c i-a poruncit dom nul Alfonso, daca ma va vedea, sa m indrepte, de indata, la In timpul acesta a intrat i domnul Alfonso care mi-a spus ca a si facut cunoscut a prezenta mea ilustrisimului domn voievod i ca acela vrea bucuros s ma asculte 'in acea zi. $i zicind acestea m-a luat de mina i m-a dus in camera sa, lasindu-1 pe domnul Alessandro, si m-a intrebat daca aveam scrisoarea maiest atii sale. Am raspuns el o am. Atunci el indata, fiind eu fata, a scris un bilet domnului voievod i 1-a trimis ca s'a' fie dus prin camerierul sau. ReIntorcindu -se, acesta a spus: // a a depus indata biletul In miinile ilustrului domn voiev od i c principele va raspunde dupa prinz. p. 447 Eu vrInd apoi s plec la gazda nu am fost lasat de domnul Alfonso, ci retinut la p rinz. Am prinzit impreuna cu domnul Alessandro. Inainte de a se fi terminat prin zul, a fost anuntat domnul Alfonso cl trebuie s merg impreuna cu el la ilustrisimul domn voievod. Eu 11 rugasem totusi pe domnul Alfo nso ca sa-mi obtina de la principe o audienta particulara i secreta (pri4 Vezi r elavia lui din volumul de fav. 375 www.dacoromanica.ro

vatam et secretam), caci misiunea mea este foarte secreta, de aceea sa-1 anunte pe principe s binevoiascl si-mi dea audient far a fi prezenvi consilierii Si astfel lasindu-ne prinzul, am intrat in cetate suindu-ne pin la palatul princi pelui, unde, intrind mai 11161 domnul Alfonso, mi-a poruncit sa m-a intrebat dea dreptul (ex astept putin afara, i apoi a iesit din nou abrupto) in numele prin cipelui daca am scrisoarea maiestatii sale si cum este ea intitulata? I-am spus ca am scrisorile maiestatii sale si ale mariei voastre intrat la principe i putin dupa aceea iesind iarasi am fost chemat de el, si ast fel fiind de fa0 acel domn Alfonso, am salutat pe domnul voievod in si am infati sat scrisoarea numele ariei voastre cu tot respectul cuvenit maiestatii sale, ar atind c maria voastra are o anume insarcinare din partea maiestatii sale catre do mnia sa ilustrisim, pe care ar fi trebuit sa o indeplineasca el insusi, insa din cauza sanatatii subrede si a framintarilor razboinice si pentru a se feri de inv inuire i banuieli nu a putut satisface milostiva porunca a maiestatii sale ... $ i astfel am incheiat misiunea mea la ilustrul domn voievod, care indata, fiind f ata reverendul domn Alfonso, mi-a raspuns pe scurt la fiecare din arti, colele propuse i le-am aratat pentru ca s vada intitulatia lor. Dupa ce le-a vazut a $i asadar astazi, in ziva a 11-a a acestei luni, la ora opt dimineata am fost chemat de domnul Alfonso care (mi-)a dat ravasul5 ilustrului domn voievoastre ceea ce imi va zice. Impreuna cu acel ravas mi-a restituit i milostiva s crisoare a maiestatii cezaree, pe care o inftisasem domnului voievod // aratind m otivul pentru care domnul voievod nu a deschis-o pentru c negresit domnul voievod ar trebui sa arate acea scrisoare consilierilor ,si, care fara vod scris catre mine de mina proprie (a acestuia) in limba ungara, ca dau crezar e absoluta cuvintelor domnului Alfonso i s raportez maiestatii indoiala vazind titlul acelei scrisori s-ar indispune rau de tot si s-ar opune l ucrului Inceput. De asemenea a mai adaugat c principele ar fi dorit bucuros sa-mi arate el insusi aceste lucruri i nca altele, dar pentru a se feri de invinuire fi bonuieli a gasit mai potrivit ca ele sa-mi fie comunicate aratate de domnul Al fonso. In ceea ce priveste moartea solului maiestatii sale, a afirmat c nu stie d aca a murit de moarte fireasa: se va strgui si dea de tire maiestAtii voastre la timp toate vestile de la Constantinopol din alte locuri ce le va putea afla prin solii sai, asa dupa cum a anuntat chiar de curind prin omul sau special miscare a tatarilor, ceea ce nu va inceta de a face si In viitor. Despre pregatirile imparatului turcilor, a declarat ca. nu a aflat nimic sigur. A auzit c georgienii i cerkezii s-au rasculat contra sultanului si Schaedam. 376 www.dacoromanica.ro

persii poart rzboi, totusi asteapt pe curind stiri mai sigure despre toate acestea si de indat va da de stire mriei voastre. Spune c Sinan pasa se afl la Belg rad niste trupe fr arme si de nici o isprav i c i c ei Ant in mare spaim. Acestea mi le-a transmis reverendul domn Alfonso in nume le ilustrului domn voievod si mi-a flat scrisoarea domnului voievod scris atre mri a voastr care declara riei voastre e. titlul scrisorii maiesttii sale nu va intirzia i nici nu va impiedica lucrul Inceput in ceea ce l priveste pe domnul voievod. i-ar fi venit intr-ajutor bun si de la domnul Alessandro care a salutat cu toat consideratia pe mria omit a-i scrie and va porni cu armata maiesttii sale. e Adiade fapt folosirea n adres. a unui titlu socotit necorespunztor i Si astfel am fost slobozit de plecare de catre domnia sa, luind rimas

voastr, urindu-i numai bine si promitind a. va scrie fr zbav mriei voastre dac va fi p tut realiza ceva, si a rugat-o si pe mria voastr s nu jignitor. www.dacoromanica.ro

PAOLO GIORGI (c. 1560? dupa 8 mai 1600) * Nu cunoastem anii vieii sale. Datele autobiografice furnizate de el In mad adesea voit inexact nu merg In trecut mai sus de anul 1580. Originea nobil pe care i-o presupune G. Bascap, editorul din 1931 al Discursului su, nu corespunde datelor s tiute. El apartinea unei familii din Ragusa care se ocupa Cu comervul. Dup spusel e sale, el a venit din Italia In prvile turcesti In 1580 si a rimas acolo patru a ni, cutreietind mai ales Macedonia si Bulgaria, In legIturl, desigur, cu interes e comerciale. El nu se intoarce in Turcia decIt In 1590 (ulterior va indica anul 1593, clnd va vorbi de .sederea sa In Bulgaria, la Provadia si apoi, In 1594, l a Silistra). Dar el nu va veni aici decIt silit de imprejurri, cici puin Inainte, la plingerea florentinilor Capponi, este trimis din Florena un procurator al aces tora, Girolamo Grassi, la Ragusa ca s cear achitarea datoriilor lsate de Martolo si Paolo Giorgi, falipi pi fugiii de creditori (vezi Vincentius Makugev, Monumenta historica Slavorum meridionalium vicinorum que pop sdorum e tabulariis et bibliothecis italicis deprompta, collecta atque illustrat a, vol. I, Varsavae, 1874, p. 514, corespondena din 23. III. 1589). In ianuarie 1 595 II afliim la Alba Iulia, 378 www.dacoromanica.ro

made Vine, In fava lui Sigismund, Discursul su despre bulgari, la sugestia cancel arului Josica. (Nu este vorba de un apel in favoarea bulgarilor de sub turci, ci mai degrabl de semnalarea aportului pe care 1-ar putea constimi ei in campania iminent a cresti nilor.) Este descris sumar imprvirea in sangeacate a Bulgariei pina la Munvii Balcani, stiruind asupra starii populaviei crestine, asupra virtuvilor ei razboinice si a pasivit atii turcilor i aratInd cum ar putea fi folosivi atit buigarii, cit si albanezii asezavi In mijlocul lor si bine inarmati, care ar putea ocupa trecatonile spre Tirnovo. Exista o serie de indicii despre uncle legaruri ale sale cu Moldova. El pomeneste in Memoriile sale de un frate al eau, car e ar fi stat In imperial turcesc 22 de ani, precum si de un var al eau, desigur Simone Ragnina, ambasadorul ragusan la Poarta. Dar acest frate nenumit, nu este cumva unul i acelasi cu ragusanul Domenico de'Giorgi, om Insemnat, cu afaceri in Tara Romaneasca Inainte de 1585, si cu interese statornice In Moldova, unde apa re ca un ocrotit al lui Bartolomeo Brutti si ca principal arenda.s al vmilor de v ita din Moldova pe anul 1591-92, ramas in Moldova un timp dup.' fuga lui Petru Sc hiopul i plecat apoi probabil dupl uciderea lui Bartolomeo Brutti de catre Aron? Ar fi deci posibil ca Paolo, fugind din Italia rmrit de trimisul florentin), s fi venit 'in i un rost pe linga ragusanii de acolo, si In primal rind pe ar pleda legarunile sale cu Giovanni de'Marini (precum si din Ragusa, unde era u Moldova lui Patru Schiapul, gasindu-s lingl Domenico. In sensul acesta Poli, precum si faptuI

ca, In decembrie 1595, atunci clad oade prizonier in Moldova, in infringerea lui Stefan Razvan, el hi datoreste salvarea faptului ca era cunoscut noului domn Ie remia Movila incl dinainte, adici inainte de pribegirea acestuia. (Asadal. Paolo este bine tratat la curte, In timp ce Rzvan este tras in veapa (!), ba chiar est e trimis curind ca sol al lu Ieremia la Alba Iulia, in fruntea unei delegatii de boieri!) Una din epistolele sale apocrife este datata de el din la,ri din ... (s ic) iunie 1595. Cum de obicei la intoctnirea unui fals slut folosite destule ele mente reale, este posibil ca intr-adevar la acea data Paolo A' fi fost la Iasi. Dar in aceasta scrisoare fabricata, el mai afirma ca in vara anului 1594 ar fi s cris din Bulgaria cancelarului Transilvaniei de pe avunci, Kovicsoczy, indernnIn du-1 sa trimiti o oaste de 3 000 de oameni in Bulgaria, mai cerindu-i si sprijin ul pentru a-si putea urmari incasarea unor creante ale sale in Moldova (!) Cind trece in Kovicsoczy, fostul i la sfirsitul lui 1594, Transilvania, inlocuireacancelar, acestuia prin deci dup uciderea lui Josica, el vine in fava lui Sigismund un discurs despre Moldova, dar Josica 11 pune s compuna un altul de spre bulgari, spunindu-i ca In ce priveste acea provincie (=Moldova), altea sa di que lla provincia con buon modo s'era sicurate. Dar si asa in noul sau discurs vinut in ianuarie (ziva variaza in diferitele rnanuscrise) el strecoara o serie de aluzii ruvoitoare la adresa riomnului Moldovei, Aron, i mai multe infonmavii anterioare cu vreo doi ani privitoare la aceasti vara. $i diva aceea 1ff vom mai gasi In Mo ldova in mai multe rinduri. Dad am admite deci cl In 1590-1593 el s-ar fi aflat in Moldova, s-ar explica i nepotrivirea datei venirii sale a doua oara, cad in 1 590 el ar fi revenit intr-adevar in parvile vuncesti" in care el inglobeaza prob abil i Moldova yam/a, lar in 1593 el s-a reintors in Bulgaria (la Pro379

www.dacoromanica.ro

vadia). A luat parte la campania crestin de la Tirgoviste si Giurgiu (oct. 1595) si a folosir prezenta sa in grupul de sub comanda lui Stefan Rizvan pentru a se da bine pe lingi acest viitor cornandant prezumat al unei expeditii iminente in Bulgaria si a-1 insoti pink' atunci in cea din Moldova. Cud vine din Moldova cu solia de pace la Sigismund, negsindu-1 pe acesta in tari, nici pe nuntiul Visconti, cici amindoi se mai aflau la curtea lui Rudolf al II-l ea la Praga, impreuni si cu Josica ci doar pe unchiul lui Sigismund, Stefan Bocs kay, care nu se arta prea mare iubitor de strini Paolo nu-si mai afl nici un rost s i pleaci, dupi ce scrie probabil din Alba Iulia lui Visconti care, pomenind de a cea solie cardinalului Aldobrandini, il numeste pe Paolo om de bine g prieten al meu!", reu.sind si destepte si in secretarul papii mari sperante Intr-un elemen t atit de merituos. Incotro s-a putut duce? Oare in Bulgaria, de unde plecase de un an si jumitate si unde turcii se si aritau vitregi cu crestinii? Sau mai degrab. in Moldova, de unde venea, uncle ave a interese binesti, precum si ocrotirea donmului? Nu-1 mai aflim prezent la Alba Iulia decit prin august-septembrie. Existi o copie dupi o scrisoare (?) a sa foarte dubioas, aparent adresa Visconti, si formati din buciti disparate, dintre care una cuprinde indicatia azi 20 apri lie". Ea a fost publicati de Veress (In Nuntii apostolici in Arded, 1592-1600, B ucuresti, 1928, anexa VI, pp. 48-52), sub data nedovedit de [Bulgaria, 20 aprilie 1596], dei toat partea finali a scrisorii, completati fi de un post-scriptum, ap artine unui buletin despre succesele militare ale fortelor lui Sigismund la Timi goar a, deci corespunde unui alt rnoment, g anume aceluia cind Paolo se afla din nou in Transilvania. Aceasti compoziie este o plismuire meniti s creeze irnpresia ci Paolo fusese in Bulgaria in vara anului 1596. Motivul va apirea atunci chid va fi vorba de memoriul din 11 mai 1598" citre marele duce de Toscana. Dar cum i n tot textul nu aflm nici un indiciu al unei aciuni purtate de Paolo in Bulgaria, sau nficaz al inttlnirii lui cu fruntasii bulgari, acest text constituie, in fon d, mai degrab o dovad contrail. Asadar, atestarea prezentei lui Paolo in Bulgaria cade de la sine. Avem motive s credem ci Paolo este unul si acelasi cu ragusanul amintit de analele Fugger (Hurmuzaki, III, 1, p. 269) care vine la Alba Iulia la 11 august, dupi ce a stat la curtea voievodului Moldovei ase luni, i c-are declar ci la Nistru sine citeva mii de titari care vor si treac dincoace. Numrul lor nu a r fi chiar asa de mare, iar domnul (Ieremia) nu ar vrea s porneascil vreo actiune contra principeluil Cele sase luni corespund cu timpul scurs de la retntoarcerea lui Paolo In Moldov a dup comunicarea soliei trimise de Ieremia. El a insotit foarte probabil pe soli i rnoldoveni la reintoarcerea lor la Suceava. Se poate chiar ca el si fi mijloci t ulterior si apropierea dintre Visconti gi Ieremia Movili, constatati de noi (v ezi biografia lui Visconti din volumul de fati). In geptembrie soseste la Alba I ulia un trimis tainic al bulgarilor Teodor Ballina Cu cererea acestora sprijinit i st'ruitor de Mihai Viteazul pe ling nuniu si fie ajutati cu 2 000-3 000 de solda ti, care si la comanda populatiei gata de riscoali. Vreo 30 000 de oameni s-ar a fla ascunsi prin piduri, Inarmati Cu arme tinute pin atunci ingropate In pirnint. La struintele agentului imperial Carlo Magno (vezi Makugev, op. cit., s. II, 380 www.dacoromanica.ro

Glasnik strpskog Dratva ..., t. XV, Belgrad, 1883, vezi mai jos p. 389 lista bib liografici), prezent la consfltuire, nuntiul Visconti s-a vlzut fortat si promit b anii pentru mimirea a 400 de clireti albanezi aflati in Tara Romineascl si care vor trece in Bulgaria. Este desemnat Paolo sa-1 insoteasci pe Ballina i poate sii c ontroleze modul de angajare a banilor figiduiti. El a fost foarte probabil ales chiar de atre Visconti. Oficial se pune accentul pe calitatea sa de bun cunoscat or al acestor locuri. De acum abia incepe cariera lui Paolo de pirinte al redest eptirii bulgarilor. Dar indati, la 26 octombrie, are loc infringerea crestinilor Mezkeresztes, in Ungaria. La aceasti lupti participi i Sigismund cu oastea ardel eang, alturi de arhiduce/e Maximilian de Habsburg. Consecintele pentru crestinii din impiritia turceasci au fost catastrofale. Tita rii se tevarsi asupra Bulgariei pentru a se uni cu =ell din Banat si Ungaria, zi drnicind speranvie bulgarilor. Clipa favorabili unei actiuni a acestora trecuse. Acum toti (inclusiv Habsburgii) nu mai umblau deck dupg o pace sau un armistitiu cu turcii. Dar aceast situavie nu il impiedici pe Paolo si brodeze o intreagi ep opee in jurul La inceputul anului 1597 chid Sigismund se afli din nou la Praga o bsedat de ideea fix a cesiunii TransHvaniei, apar la curte i solii Tiirii Romines ti i cei ai bulgarilor. Acestia din urmi erau Teodor Ballina acelasi care venise la Alba Iulia in septembrie 1596 i Paodo Giorgi, un fel de adjunct al siu (Zuge ordneter'). (Veress Documente, V, p. 60). La 14 martie li se distribuie daruni d in partea trnpiratului. Ballina primeste 300 de guldeni renani i obiecte de argi ntirie, Paolo doar 200 de guldeni renani. Dar acesta inverseazi ordinea meritelo r in memoriul pe care il adreseazi arhiducelui Maximilian, succesorul probabil a l lui Sigismund in Transilvania, ciruia. ti fell acum serviciile sale, prevalindu -se de un indemn al agentului habsburgic Giovanni de'Marini Poli, a cirui mrturie este invocat k cursul expunerii. (Contrar prerii generale a istoricilor Paolo nu venise in 1594-1595 in Transilvania ca agent imperial. Abia de acum incolo se va indrepta pe aceast cale, WI a reusi atingi scopul.) Paolo dupl Discursul si.'u n u inceteazi si repete ci Bulgaria era golit de trupe fri posibilitatea vreunei rez iste.nte la un atac la care ar participa si populatia crestini din sudul Dunrii. In discurs, el ti propusese serviciile pentru propaganda necesari la Varna, Prov adia i umla, urrnInd ca de Tirnovo i Rusciuk s se ocupe o alti familie de ragusan i, Sorgo. Aceste intlemnuri erau insotite de descrierea strii mult inriutitite a bulgarilor in ultimii 15 ani. Acum folosind substanta Discursului din ianuarie 1 595, el schimbi oarecum caracterul, bulgarii nu mai stilt considerati doar din p unctul de vedere al folosirii lor contra turcilor, ci si ca un element cu o via01 proprie. Totodati propriul su rol capti o amploare care va merge crescind si in memoriile .din 1598. Este interesant de urmrit aceast amplificare. a) In memoriul eitre Maximilian (22 februarie 1597) el aminteste de Discursul si u din ianuarie 1593 ca de un indemn de a veni In ajutorul bulgarilor. Lucrul nu i-a fost cu putinti chiar atunci. Dar el a perseverat i s-a putut face un pas in ainte. Cici de cum s-a Inapoiat Sigismund de la Praga, a scris arhiepiscopului de Tirnovo ;i nunviu l a scris si el lui Rally. S-a stabilit o legItur cu Ballina, i astfel s-a ajuns prin scrisori la un acord asupra actiunii de eliberare. A urmat la Timovo jurimintul celor patru epi scopi bul381 www.dacoromanica.ro

gari. Ulterior Ballina, dup sfatul lui Paolo, a eutreierat Bulgaria, primind juri mintui tuturor preotilor. A avut un succes deosebit la Stara Planina [In Muntii Balcani], unde locuitorii sint inarmati cu archebuze. Acestia s-au ,declarat gat a si ocupe trecitorile ca s nu poati fugi nioi un turc! Apoi Ballina s-a dus, la Nicopole, .uncle a luat jurimIntul a 23 de clerici i 40 de fruntasi ai oraplui.. . Cu ajutorul principelui (Sigismund) si al impiratului se va ajunge Ora la Adri anopol... [Dupl rezumatul in limba gerrnani al lui Hajek, vezi lista bibliografici la sfirsitul acestei notite.) b) In memoriul ctre papi, care poarti data nereal de 15 martie 1598 (in realitate 30 noiembrie 1598), el face un pas mai departe. El, si nu Sigismund, a luat init iativa in aceast chestiune. Propunerile i struintele sale 2n anul 1596 i-au determ inat pe Sigismund si pe Visconti si-i scrie lui Dionisie Rally (a mie persuasion e e preghiere). Dupd aceea in vara acelui an Rally merge la beii din Silistra i Nicopole, in realitate ca s spioneze mijloacele acestora. In concluzie: Dionisie Rally si cu mine am fcut tot ce omeneste se putea face ... $fintia sa nu s-a gindit la primejdia sa fi nici la cheltuial.... i cred eu ho fatto /a ma parte... Intli propunind acest lucru... apoi m-am obosit con propria persona flea' a m g'indi la cheltuiali sau la primej die aro aritat cit de u,soari ar fi intreprinderea, timpul potrivit pentru aceas ta, modul de a pistra cistigul idobindit, in aceste, precum i In celelalte chestiuni propuse de mine principelui... Monsenior ul Visconti va putea fi martor. ..." (Sint mentionati fi episcopii de Aclrianopol si de Sofi a ca intelesi ;i ei cu Rally). Urmeazi meritele lui Rally, primejdiile intimpina te, spaima continui Irs care triieste, datoriile pe care le face la negustorii r agusani pentru a astupa gura celor care 1-ar putea denunta ... etc. Apoi meritel e proprii, ostenelile, cheltuielile, primejdiile Meritele principelui, sineerita tea sa fat de crestinitate ... El a silit la rizboi pe cei ce se Impotriveau ... Paolo speri c recuperarea cetii Gyor va oferi din nou imprejuriri tot attt de favor abile ca cele din 1596 pentru actiunea de eliberare a bulgarilor. In sfirsit, do u'l aluzii perfide la Mihailo Voivoda fi din nou acuzatii aruncate cancelarului (Josica) invocindu-se fi minutia lui Visconti. Se observi In aceast versiune o anihilare completa a lui Ballina In favoarea lu Di onisie Rally ac;ionat de Paolo. In felul acesta se putea face abstractie totall de initiativa lui Mihai Viteazul si de rolul lui Ballina In hotirtrea de la 17 s eptembrie 1596. De acest memoriu se leagi o aka' scrisoare purtind aceeasi dat i Indreptati tor citre papi. Ea avea drept scop s insoteasci o pretins epistoli a lui Rally citre P aolo, comunicati acum In copie (!) papil pentru a-i clovedi insufletirea de care s'int cuprinsi din Bulgaria, 'in eventualitatea c monseniorul Visconti tut a fost informat pe de plin despre aceasta, fi nu a putut sa-1 informeze deci nici pe papa'. Aceast scri crestinii soare a lui Rally (1) publicati de Veress (Documente, V... pp. 68-69), fr s i se pu n la Indoiali autenticitatea, are un stil absolut cleosebit fati de cel al scriso rilor cunoscute ale acestui prelat (vezi Hurmuzaki, XII, pp. 290-292). Includere a ei trebuia s' confirme spusele lui Paolo fi totodati s strecoare o insinuare contra domnului roman, eici Bu lgarii ar fi zdrobit pe turci claci Mihai ar fi trecut cu oastea sa la ei i daci ar fi ficut 1a fel toti crestinii din Europa supusi nireilor. ..." ,7$2

www.dacoromanica.ro

In sfirsit, in memoriul catre ducele de Toscana din 11 mai 1598 (I) aflOrn o ver siune 'Ina si mai personal. Paolo pretinde c ar fi fost pclit de nuntiul Visconti, cu ca re incheiase un fel de Intelegere in aprilio passato [de corectat anul 1596 si nu 1 597, cum ar pOrea la prima vedere. Vezi mai departe p. 423 explicarea acestei in consecvente]. Asadar, in aprilie el i-a comunicat nuntiului planul su original du pl ce i-a cenit si a obtinut de la el promisiunea solemni de a-i pune la dispozi ;ie resursele necesare pentru subsidiile a patru mii (1) de ostasi afectati aces tei operatii, in eventualitatea c principele ar voi sI o intreprind el. Dup5. acee a Paolo a pornit la traducerea in fapt a planului su. L-a determinat cbiar el pe arbiepiscopul de Tirnovo (D. Rally) s scrie principelui nuntiului In numele cres tinilor din acea tar (=Bulgaria) ci slut gata s lupte pentru crestinItate. Acesta a trimis pe un om din acea tara (=un bulgar laic) la principe ca conving di ques ta buona volonta i asigure c ei erau inclestulItori pentru a zdrobi pe dusmanii di n Bulgaria. Si pentru mai mult siguranti, arhiepiscopul si tot clenil s-au legat prin jurmint s rmn cu crestinii pink la moarte. Apoi arhiepiscopul i cu episcopii au fost i la toti preotii de tar, lucru pe care de altminteri Il fcuse mai inainte Te odor Ballina (?). apoi, in luna septembrie i-au scris principelui intr-un moment chid fortele turcesti erau in Ungaria, iar Bulgaria era goliti de trupe, ca s tr imit ajutorul promis de el si de nun;iu, cu care s-ar fi realizat lucruri mari. Dar de flick' ajutorul nu a fost dat si Paolo s-a ales cu toat cheltuiala, i maimai cu pierderea vietii. Dar aceasta nu inserannk nimic fatk de ce mi-a ficut bu nul Monsignor, dupl ce i-am flcut tot ce dorise el in aceastk chestiune. Dar cin stitul (il galante) prelat s-a alIturat (si e attachato co) lui Mihai Voievod i eu am rmas pcklit, si de chid am in;eles cum s-a purtat m-am tras deoparte i nu 1am mai vizitat!" (Mentionm In treadt ck editortrl (Veress) a crezut el prin Monsi gnor ar fi fost desemnat Dionisie Rally, dup cum se constat din regestul respectiv.) Vedem ea' Paolo inverseazO acuma ordinea etapelor din celelalte expuneri ale sale. Totul nu mai purcede de la scrisorile din Transilvania (ale lui Sigismund si ale lui Visconti, inspirate si dictate de Paolo), ci de la indemnul adresat de el direct lui Rally ca acesta s scrie (tot sub inspiratia lui Paolo!) din Bulgaria In Transilvania, principelui. Pe 1'1110 aceastO schimbare diametrali, noua versiune aduce o trans punere si o deformare a celor hotOrite la 17 septembrie, la Alba Lulia. Regsim usor elementele initiale. Banii pentru tocmirea celor 400 de albanezi trecuti in Tara RomAneasc s-au transf ormat in subsidii pentru 4 000 (!) de soldati, iar rolul lui Paolo de om bun la toate si de executant al unui mandat limitat, in impulsul creator al inspiratoru lui i infiptuitorului unei acti inexistente de fapt, care InsI se contureazI tot mai puternic in memoriile lui succesive despre bulgani (22 februarie 1597, 15 m artie 1598, 11 mai 1598). Sint schimbate intentionat datele. Intreg acest capitol nu ar fi inceput in septembrie (vezi scrisoarea lui Carlo M agno din 17 septembrie 1596 din Alba Iulia), ci In aprilie 1596 (vezi memoriul d in 11 xnail). fusese nevoie de un interval (aprilie-septembrie), in care s se fi efectuat pregO tirile, expuse pe larg, i totodatl trebuia pstrat datarea din septembrie sub forma aceasta negativ, spre a putea fi anulatk mai usor, fiind confundatk i pierzindusi sensul ei inivial. 393 www.dacoromanica.ro

Impingerea inapoi tn timp a intregii actiuni era absolut necesar din cauza datelo r mult prea apropiate de 17 septembrie si 26 octombrie (Mezleresztes). Toat aceast falsificare are un scop: acela de a monopoliza rolul principal. Dar ce fel de ro l fr nici o actiune? Tocmai de aceea repea el la nesfirsit amanuntele pregtirilor, jurmintele clericilor, spionajul lui Rally, unnrirea acestuia, peregrinrile lui Bal lina, propriile sale primejdii cheltuieli Ba mai plsmuieste i pseudoscrisoarea di n [ ] mai 1597 a arhiepiscopului bulgar, spre a crea din nimic o aparent de ceva. Procedeu folosit si mai firziti in alte declaratii ale sale due Barvitzius, din anul 1600. In realitate, rolul lui Paolo cu toate inflorinuile sale fusese minon Trebuia deci amplificat once chip. In memoriul din 11 mai 1598, care manifest mai flagrant mistific area aceasta, noi surprindem panica i incoerenta. El rb.-spunde unei cupe dud, p rin plecarea principelui i nevenirea arhiducelui Maximilian, Paolo se afla fr reaz em. Dup unele declaratii ale sale din 1600, el ar fi inceput informeze pe doctoru l Pezzen, specialistul habsburgic al problemelor din sud-est, incl din cursul an ului 1597. Dar aceasta probabil la legltor cu solutia intrevzut de el 'in februarie 1597, la Praga. In fata acestei .noi situatii, el se intoarce spre promotorii Li gii crestine: papa si marele duce de Toscana. avfernoriul din 11 mai este inftisa t ca alspunzind unei scrisori a marelui duce de Toscana, adresat din Livorno lui Paolo, la 10 ianuarie 1598. Ea a trebuit s fie provocat de vreun apel al lui Paolo , probabil folosind intercesiunea lui Signor Genga", pomenit de data ori in cuprinsul acestui memoriu. Este vorba de Simon Genga fostul favorit si factotum al lui Sigismund ajuns in 1 595 in opozitie deschis cu Josica, indeosebi in chestiunea folosirii toscanilor" si a lui Piccolomini acelasi pentru care prineipele, scriind papii de pe cimpul de lupt din Tara Romneascl spre a-i vesti victoria crestinilor, avusese inconstien ta s cear purpura de cardinal! Simon, plecind nemultumit de la curtea din Alba Jul ia in 1597, va duce o ade. vrat campanie de acuzIni impotriva principelui fi a lui Visconti, gsind ascultare la Florenta, la curtea ducal, unde era persona grata, i oate si la cardinalii din Roma. La 6 iulie 1597 nuntiul de la Praga, Speciano, semnala in acelasi timp aceast actiune a lui Simon si aceea tot atIt de pensevere nt a lui Giovanni de'Marini Poli contra lui Sigismuod si a lui Josica. Se poate deci ca atitudinea fati de Visconti g de Josica s rIstpund i unui oportunism de moment, impus de victoria lui Genga asupra acestora. Dar .acum se mai ivesc i izbucnirj de violent care par A* indice veleitti contrariate, de pildl chid Paolo aminteste de Ragusanii din familia Sorgo (aceiasi propusi de el in Di scursul din ianuarie 1595, pentru a actiona la Tirnovo si Rusciuk) care au stiut s profite, monopolizind oarecum toat prada ce putea fi flcut in Bulgaria. Acestia ii propuneau principelui adevrate expeditii de jaf la Nicopole spre a Imprti apoi prada cu acesta i iou consilierii si, in timp ce el, sracul, nu a avut parte Ikea de o vitregire nedreapt din partea lui Josica! Blestemele contra acestuia stilt i nsotite de un fell de regret nostalgic c nu s-a putut hotri g el sl aib haiduci sub ordinele sale, cu care ar fi putut realiza lucruri tnsemnate ... Dar nu a fcut-o pentru c aceia erau nedisciplinati, i lucrul s-ar fi tutors in paguba crestinilor. Un pasaj despre lcomia co384 www.dacoromanica.ro

mandantilor unguri ai lui Sigismund poate fi ggsit in scrisoarea apocrifl din Bu lgaria' din 20 aprilie 1596". O afirmatie privitoare la albanezii susceptibili a fi folositi contra turcilor, pare destul de sugestiv. Acestia nici nu ar voi sg fie pltiti, fiind gata a se lupta cu tu roii frg vreo soldg. Deci nu ca mercenari prtiti, ci ca haiduci, trind din prada ag onisit. Dar rostul nimirii lor pentru sprijinirea bulgarilor avea tocmai scopul sg inlatu re dezordinea i jaful unui asemenea corp de trupg, inlocuindu4 cu o trupg de soldati de tip obisnuit. Punind in legturg aceast afirmatie cu pasajul despre i Sorghi" ne putem intreba clacl nu cumva Paolo ar fi incercat, sau ar fi dorit, injghebeze din ase menea elemente o trupg personal, asemenea aceleia strinse de ei. Dar el nu se mul tumeste s-si invidieze conationalii, el se vede pe sine in concurentg chiar Cu Mi hai Viteazul si se simte lezat de acesta in unire cu Visconti. Despre domn nu ui tg sg strecoare o ;tire Inc nesigurg despre negocien i de pace purtate la Constan tinopol de c.tre acesta i de cgtre Sigismund. Insg aceastg fraz este introdusg in mod cu totul anacronic in memoriul din 11 mai 1598 (!) ea neputind apartine acel ui moment (chid Sigismund se afla plecat din domnie si din %al-5 Inca de la 4 ap rilie!). Dar apar contradictii si mai grave. Lipseste logica cea mai elementarg nu numai tn formularea unor judecgti sau demonstratii, dar chiar in raportul nec esar dintre subiect i obiect, dintre premise si concluzie. Fraza, ca cea despre amestecul fratelui lui Paolo la numirea unui domn al Moldovei, si chiar la ofert a ce i s-ar fi ficut acestuia de a se face el insusi domn, sau despre legltura d intre ragusanii Sorgo si Tara Romineascg, pe care ar fi dat-o aceltia principelu i (!!), stilt si rgrnin de neinteles. Peste fragmentele disparate se revars un va l de patim nestpinit. Fat de Sigismund, atitudinea scriitorului este plink' de impli catii qi de insinugri strecurate printre rinduri. Principele a rgspuns negativ l a toate sugestiile dui Paolo, fiind manevrat de josica ... etc. Criticile nu sin t formulate direct, ci trebuie sk fie citite printre rinduri. Astfel, chid este vorba de frica datorit cgreia nu s-a rgspuns la apelul din septembrie (!) al bulg arilor, intentia lui Paolo este vgditg. Intr-un singur loe apare o notg mai poto litg, cind precizeazg c neplIcerile care i s-au fcut se datorau cancelarului si nu principelui. Aceast atitudine se schimbg total dupl reintrarea sa in slujba prin cipelui. Avem dovada in rindurile care Insotesc trimiterea pretinsei copii a scr isorii din Iasi, din iunie 1595 (!)" lui Belisarie Vinta. El subliniazg nevoia d e a se da satisfactie lui Sigismund din partea impgratului, ale crui trupe intras erg 'in Baia Mare. Cit priveste textul ins* al pretinsei scrisori, rostul s:u era de a inftisa noi prezumtii in sprijinul acuzatiei aduse lui Visconti In memorial din 11 mai. Este un paralelism perfect intre raporturile reciproce dintre Paolo si Visconti in cele [ iunie 1595 si aprilie (?) 1596, create de imaginatia '?aolo. O fictiun e similar venea sg o confirme pe cea initialg. In mod neobosit a ingenios inventia d'n urnil era infit4at ca anterioarg acesteia. In tricheiere el declara ci s-a s trguit sg-si copieze scrisoarea pentru ca s recnnoascg lumea i indeosebi Visconti dacI am propus, (la timpul potrivit, prin aceastg scrisoare mij1ocul cel rna;. bun si de un succes asigurat, vrednic de gloria serenisimului principe... etc. A cuma vn vedea monsedoug tranzactii fictive din 385 www.dacoromanica.ro

aiorul ca oamenii nu merg prin lume legati la ochi ...". (Declaratie uimitoare, avind in vedere caracterul apocrif al acele i compozitii.) Dar fantezia lui Paolo continua sa se exercite si mai departe. Vo m schita aici activitatea ulterioara a lui Paolo, dui:4 a doua renuntare a lui S igismund. Nu putem sti tare a fost situatia lui Paolo dupa substituirea in principat a car dinalului. Dupa victoria lui Mihai (28 octombrie 1599) el reapare intr-un timp r ecord cu insinuar, acuzatii i indemnuri. La 16 noiembrie 1599 (Hurmuzaki, III, 1 , pp. 351-352) scrie din Alba Julia Imparatului declartnd ca s-a adeverit tot ce a scris el de doi ani incoace doctorului Pezzen. Mihai nu va da din Mina Transi lvania. A trimis in Polonia dup 12 000 de cazaci. I-a expediat lui Ibrahim pasa 3 0 000 de talen. Declaratiile sale ci va merge in Moldova, slat prefacute. Este urit de toti. Boierii lui nu sint d e acord Buzestii de o parte, Arbil i grecii de alta etc. Aceasta este singura asupra pol iticii sale comunicare expediat de el din Transilvania cu o data completa. Toate celelalte scrisori stilt datate doar cu anul (1600), fara sa se indice ziv a sau luna. Ele repeta n esenta acuzatii i tinventii acumulate de el spre a fi co municate personal imparatului la Praga. 0 data mai mult, se folose.ste de numele tlui Dionisie Rally, faaind din el oare cum garantul inventiilor sale. El afirma ca duce o scrisoare a acestuia, care 1a rugat cu cerul pamintul destainuiasca. verbal Imparatului faptele i &duffle negre ale lui Mihai . Scrisoare reala cumva, sau tot o compozitie asemenea celei din [ aprilie 1570" (I)? Exist in documentele Hurmazaki o scrisoare a lui Rally catre imparat frI alt obiect cleat acela de a-1 asigura de devotamentul sau. Este datat din 15 februar ie 1600. Paolo pretinde (Veress, Documente, VI, p. 94) ca ar fi pornit la drum d in Alba Julia (?) in ziva and au sosit ceausii cu steagurile de domnie la Sebesu l Ssesc (la o leghe de Alba Julia), deci putin inainte de 11 manic! Ctun Rally as tepta de mai multa vreme un raspuns de la imparat, caruia ti scrisese de doui or i, nu este exclus sa-i fi dat cele citeva rincluri ale sale spre a fi inminate p ersonal acestuia. Totodata Paolo adreseaza Imparatului un fel de suplica si ates tare Tara rost) in favoarea bineinteles fara stirea lu Rally acestui arhiepiscop. Paolo cerseste pentru el o scrisoare de la implrat, un mic dar, asigurarea intr etinerii lui (In ciuda faptului ca era tinut in mare cinste i ospatat cu toata v rednicia de catre domn). Urmeaza cu patos odiseea dramatica a acestuia, fuga lui de oarnenii sultanului, clatoriile banesti acute pentru a se putea salva (Sint .arItate sumele in aspri i In talen) etc. etc. Si iata cum atestarea lui Rally d evine propria lui atestare: O, neinvinse si rnilostive imparate, eu Ant cauza tu turor acestor primejdii i pagube ale sale, cdci atunci chid am pro pus principel ui Sigismund actiunea din Bulgaria, ceea re am facut spre a servi pe rnaiestatea voastrd ,si ftindtatea (a beneficio di V.M. e della republica Cristiana) am pro pus i persoana lui (= a lui Rally), care poate fi de ce] coboritor din Cantamai mare folos .... etc. in calitatea sa de arhiepiscop de Tirnovo etc." Dupa aceast abill prezenstare, el se foloseste de interpretarea ambigua data cuzini de el pr opriei sale slujbe prestate (in aparenta) lui Sigismund, dar, prin intermediul a cestuia, chiar impratului, pentru a declara (ibidem, p. 740) c de rase ani a servi t pe impdrat i, dorind sa-1 serveasca si mai departe, vrea s villa la curtea impe riala, ascult1nd 386 www.dacoromanica.ro

fi de rugamintile celor mai credincio# dintre supusii mpratului, pentru a-i arit a adevirul despre glndurile lui Mihai Voievodul i dispozitia celor din Transilva nia, .asa cum s-a achitat prin scrisorile sale catre impirat si catre ilustrisim ul doctor Pezzen de trei ani Incoace. Urmeazi un potop de acuzri privind intentii le, senrimentele, cuvintele domnului indreptate contra Impratului etc., apoi deza fectiunea stirilor din Transilvania etc. Mihai a vrut si-1 ucicl pe Cornis, i ar fi ficut-o data' nu I-ar fi ajutat pe acela cu multa barbarie (gagliardamente) a rhiepiscopul de Tirnovo, si el a facut acest lucru pentru spusesem eu cii acela este cel mai devotat servitor al maiestatii voastre". Apoi transmite zorind veni rea trupelor impe(nu stim cit de sincer) niste mesaje ba ale lui Bornemisza rial e pentru a pune capt exceselor sivIrsite contra femeilor (!) etc., ba ale lui Ral ly, ciruia 1i atribuie in mod vidit cuvinte pe care acesta nu le spusese. In sfi rsit, ajunge la vechea sa acuzare: Intentia voievodului a fost Intotdeauna s cear i maiestitii voastre. ibani si nu trupe, pentru a o putea Snsela, cum a ficut in 1597, dici nu a vrut de lot s treacii in Bulgaria, asa cum figiduise cl va face, cIoi in vremea aceasta trat a cu coroana Poloniei ca s i se supuni. Acest lucru mi I-a spus in Moldova, in 15 98, un polon, secretar al lui Ieremia Vodi, care fusese mai tnainte al cancelaru lui ... Este un om ark' creclinti. A pus si fie ucis Radu Calomfirescu ..." etc. (Va fi pirsit de toti ... Deli Marcu cu oamenii si i Baba Novak de asemenea vor t rece In slujba impratului, moldovenii strbi tl vor prisi pentru a nu au fost pliti ti de patru luni. O mie de cazaci /-au Domnul vrea s distrugl nobilimea sub difer ite pretexte printre care ce! religios ...) Cind a venit de la Belgrad grecul St avrinos (Stavarnol) care a sosit cu zece zile tnainte de venirea Agi Cu steaguril e de clomnie, si a fost gizcluit de arhiepiscop, acesta (Monsignore) m-a irttreb at &ch. )cettile de la Oradea si de la Satu Mare erau indestulate cu provizii i o ameni. Eu i-am rspuns c. (ulterior s-a gtndit cI ar avea intentia Ibrahim pasa s cu cereasci aceste cetti ...) In sftrsit mai transmite ofertele de serviciu ale lui Herberstein i Hoffltirchen (cu care se inctIneste la Casovia!) i incheie Cu cons ideratii asupra necesititii grabnicei trimiteri a doctorului Pezzen in Transilva nia. Asadar, aceast recomandare a lui Rally a fost compusi fie la Casovia (sub in spiratia clirect sau indirect a lui Basta), fie indat dupi aceea. Ea este fr dat i 1oc pentru ci era dus personal de Paolo la Praga. Inainte de 15 martie el era la Cas ovia, sediul lui Basta, unde obtinea de la Hoffkirchen un raport citre Maximilia n de o inspiratie confirmindu-se (ibidem, pp. 779-784), amlndoul aceste compozit ii reciproc. Tot acolo ti comunici lui Basta un fel de rezumat al raportului su, In care pasajul despre Stavrinos apare intr-o noui formi: Un amic m-a intrebat c lack' slut garnizoane in Oradea si Satu Mare. I-am spus ca da, si nu 1-am mai in trebat nimic, dar apoi pe drum m-am gindit 1a aceasta, i cred c prietenul m-a tnt rebat despre garnizoane pentru ci era un grec de-al lui Ibrahim pasa. Asa.dar tt a tem cii voievodul are vreo Intelegere cu pala cu pri-Dire la aceste cetiiti... " etc. La 22 martie Basta ti scrie .arhiducelui Maximilian a ti trimite niste in formatii primite din Transilvania si printre ele una de la un personaggio molto grave, al crui nume nu-1 pot scrie acuma, din care se vor putea vedea artificiile Urmeazi In esenti pseudodestinuirile acestui anonim de Valahului pentru a chtiga seami, [Rally], urmate de aceste cuvinte. pentru un lucru atit de insemnat m-a r ugat 387 www.dacoromanica.ro

de dragul lui Dumnezeu ca eu al-I previn prin viu grai pe ilustrul domn Basta, p entru a fi informat de dispozitia voievodului pentru a putea lua masuri din vreme, gi pentru, aceast cauzi [Rally] trimite pe Paolo de Giorgi la imprat, pe care va pute a informa prin viu grai despre tot, nefiind nici un mod sigur de a (putea) scrie . Roagl s fie primite acestea In buni parte si s fie crezut credincios pink' la moa rte. Pe Giovanni Marini 11 bnuieste cl ar fi devotat voievodului, si roag. O. se f ereasc de el. Cuvintele subliniate de noi slut cele rostite de mesagerul acelui p ersonaj Insemnat. Mesagerul, desemnat mai apoi la persoana a treia, este Paolo. Cit despre personajul de seam, este iarsi bietul Rally, manevrat (far stirea sa) ca o marionet de devotatul su ragusan. 1.1 Lucrul apare lmurit in raportul trimis personal de doctorul Pezzen din Viena la 7 (?) aprilie impratului in care arat c la 4 apriiie i s-a infitisat aductorul acestor rinduri (trim ise de Pezzen impiratului), un ragusan cunoscut care a stat o vreme In Transilva nia si Tara Romaneasc si care, ca prilejul venirii noastre precedente in Transilvania, ne-a M ott mic celorlalg cornisari niste comunicari secrete. Pe acesta il trimhe in cea mai mar e taina incoace arhiepiscopul de Tirnovo care se afl la domnul roman si care pret uieste nespus interesele maiesttii voastre, impreun i cu Bornemisza i alti devotat i ai maiesttii voastre pentru cl ei nu au putinta s scrie". Am crede dup aceasta c i ngeniozitatea nescrupuloas a lui Paolo nu ar mai putea aduce noi subiecte de uimi re. Si totusi, ele vor fi furnizate de ultimele sale declaratii, care ne situ cu noscute, si anume cele fcute secretarului Barvitzius la Praga, la 8 mai, in preaj ma plecrii sale de acolo (Hurmuzaki, XII, pp. 895-897). La Praga a fost primit de secretarul Rumpff, dar cam rapid dup voia lui Paolo. De aceea, amintind cele spu se lui Rumpff, mai adaugl punctele pe care nu a ajuns s i le comunice. In esent, este tot ce continea comunicarea sa din martie, analizat sumar mai sus. Dar acum, pentru a dove& cl nu are nici un fel de ur pe Mihai, ba dimpotriv, si nu ii este opus decit pentru 11 el c' din toa_te, vede al este dusman irnpratului, fureste o nou fictiune, poate cea mai transparent i anume ea el ar fi trimis la Mihai, s-1 previn de trdarea lui ZlatariC. ',and .. a plecat de alci (= de la Praga) Ieronim Zlatari6 bosniacul, si dinalul Bthory al-i destinuiasc tot ce se tratase intre imprat i voievod despre Tran silvania ceea ce eu cunosteam Ina de trei luni (!) nu am trimis eu oare In Tara span voievodului? Romaneascii pe un preot bulgar ou instructiuni despre ce trebui a Si anume c pink* In zece zile el trebuie s fie atacat de trei armate: de cea din Moldova de 10 000 de combatanti, de cea din Turcia de 15 000, si de cea din Tra nsilvania constituit din toate fortele prinoipatului si c prin urmare el s se inchi d i s se intreasc. vreo cetate. Dar aceast expediere a mesagerului nu s-a putut face pentru c toate treatorile erau pzite din ordinul cardinalului i nu putea trece nime ni in Tara RomineascI. Nu i-am mai spus eu i doctorului Peverelli cel tinir tot ce fusese urzit impotriva sa (lucru pe care 11 ;tiam, dar nu mai ariit aici pe c e cale U aflasem pentru a fi rnai scurt)

a ve 1-am rugat eu ca In drumul alu spre Cluj si dea de tire prin vreun prieten s'u al signor Basta, pentru ca in caz de primejdie al-i poat da ceva ajutor? 5i eu nu am fIcut aceasta deck pentru c Alovise Radibrat m-a fcut sk' cred forzamenfre c. al 388 www.dacoromanica.ro

voievodul ar fi credincios maiest1;ii sale, afirmindu-mi aceasta sub jurimint .. . Am vrut si spun aceste cuvinte ca o justificare a mea, pentru ca nimeni si nusi poati face despre Ba pe deasupra am mai lost si in cea mai mare primine qualc he sinistra opinione inejdie cind a fost cardinalul chiar ltng Sibiu; aci Stefan Bthory a pus s m caute rioaptea, desigur nu pentru a-mi face vreun bine, el fuse se informat c eu eram in coresEu daca Ii vreau pondenti (io mi scrivevo con) cu M ihai Voievod, ceca ce era fals rul este pentru d yid ci 11 trideazi pe impirat .. ." etc. Aceasti grij de a se lepda de once sentiment personal, precum i faptul ci nu fost trimis In Transilvania cu insirciniri din partea impiratului, ci avea &I fie indreptat spre patrie, trecind mai Iran pe la Roma, cu rprilejul jubileului (!) Cunde intentiona ciesigur vreo manevr similar, contind probabil pe Malaspin a) ar indreptiti presupunerea c impresia creat. la Praga nu fusese cea dorit.. De a ltminteri el se plinge c este lisat saastepte de dou'd luni i d i cheltuieste In f elul acesta banii pe care ii are! Acestea slat ultimele informatii pe care le av ern despre el. Probabil ins. c. prin arhivele str'ine se mai afli destule compozitii fanteziste de ale sale. Cum a fost citat aici si un material care depiseste perioada ce intr in volumul d e fat, trimitem pentru penioada de dupi instalarea lui Mihai In Transilvania la c olectiile ormitoare: Hurmuzaki, XII, pp. 740-742; 780-781; 797; 895-897; Hurmuza ki, III, 1, p. 352, Veress, Documente, VI, pp. 93-96. Pentru textele privind perioada cuprinsi In volumul de fati, dar cu prelungiri In anul 1598, materialul se afl. publicat in lucririle i colectiile urm.toare: Dis cursul despre bulgari xostit la Alba Julia in ianuarie 1595 a fost publicat mai intli de V. Makugev In Monumenta historica Slavorum meridionalium vicinorumqe po puforum, II, cuprins In rzacHint cpnicor rieHor APyurrsa,.. seria a II-a, vol. X V, Belgrad, 1883 dupi copiile din Biblioteca Ambrosian din Milan si ulterior de G . Bascap dupil toate Manstscrisele existente, deci i dupi cele din Arhivele Vatic anului, In Le relazioni fra l'Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 193 1, pp. 178-183, dup care a fost tradus fragmentul despre Dobrogea, cuprins In volumul de favi. O traducere In limba bulgar' a dat, Inci din 1874, M. Drinov. Identificarea menTionate a fost urmirit de C. Jiree'ek In Einige Bemerkungen fiber die berreste der Petschenegen und Kumanen, publicate in Sitzungsberichte der Kngl. bhmischen Ge sellschaft der Wissenschaften", 1889, Praga, 1890, p. 17. Vezi si Alexandru Arbo re, Asezarea bulgarilor, publicat In Arhiva Dobrogei", I, 1916, pp. 21-22 si II p. 216. Pentru celelalte texte va trebui s subliniem caracterul apocrif al unora dintre e le: Copia pretinsei scrisori citre Visconti din Iasi In I iunie 1595, publicati de Verres drept autentici In Relationes Nuntiorum apostolicorum, pp. 93-97. Scri soarea (reall) citre Visconti din Brasov, 22 noiembrie 1595, publicat in Hurmuzak i, XII, p. 178. Pretinsa scrisoare din Bulgaria din 20 aprilie 1596 publicati ca buni de Veress In Nuntii apostolici Ardeal 1592-1600, Bucuresti, 1928, pp. 48/352-52/356. Memoriul citre arhiducele Maximilian, infitisat la Praga la 22 februarie 1597. A fosr publicat doar ca rezumat In limba germani de citre Hajek In Bulgarien unte r Tiir389 www.dacoromanica.ro

kenherrschaft, BerlinLeipzig, 1925, ;i redat succint In extrase din text (In lim ba italian) in Hurmuzaki, XII, pp. 289-290. Textul original italian, rImas inedit , se aflO In Arhiva imperial de stat din Innsbruck. Memoriul cOtre papi cu data nereal de 15 manic 1598, Alba Iulia, a fost publicat fragmentar de Cl. Isopescu In Documenti inediti della fine del cinquece nto, Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist., s. III, t. X, mem. 2, Bucure;ti, 1929, pp. 94/104 ' 97/107, doc. CXXII. Completarea pOrtilor omise a fost dat In Veress, Documente, V,. pp. 149-150. Scrisoarea cItre papi purtInd aceea0 dat nereal 15 ma rtie 1598 Alba Julia, publicat de Cl. Isopescu, op. cit., pp. 97/107 pp. 99/109 tx 98/108. Scrisoarea catre pap datati din 30 noiembrie 1598, Alba Julia publicatO ibidem, 101/111. Memoriul citre marele duce tie Toscana cu data de 11 mai 1598, Alba Iulia, publi cat Veress, Documente, V, pp. 159-161, cu un regest gresit In care se face o confuzi e evidentO 1ntre Visconti 6 Rally. Despre Paolo Giorgi au scris i unii istorici ai bulgarilor, care II numesc Georg ics.Este mentionat In clteva rinduri de Hajek In lucrarea citatO mai sus. La noi , este mentionat de N. Iorga In Istoria lui Mihai Viteazul, Istoria ronanilor, v ol. V. O prezentare mai insistentO a Incercat E. Turdeanu In Quelques ragusains auprs tie Michel le brave, In Etudes roumaines, trois Mmoires", Bucarest, 1938 pp. 51, 55, 57-59; 61, 64, 65. Este mentionat si de A. Randa In Pro Republica Chris tiana, Miinchen,. 1964, care Insi 11 crede frate cu Giovanni de'Marini Poli. Pre zentarea de fatk a avut la baz un articol al nostru in curs de publicare, M. Holb an, Autour des impostures de Paolo Giorgi: son vritable 761e dans le mouvement d'l iberation des bulgares (1595-1600). www.dacoromanica.ro

COPIA UNUI DISCURS1 AL DOMNULUI PAOLO GIORGI, NOBIL RAGUZAN TINUT IN FATA SERENI SIMULUI PRINCIPE AL TRANSILVANIEP IN ZIUA DE 10 IANUARIE 15953 IN TIMP CE ALTETA SA 151 AVEA CAVALERIA $1 INFANTERIA SA IN MOLDOVA, <ANUME> 13 000 DE CAZACI $1 3 000 DE UNGURI $1 OAMENI DIN TARA, 14 000 DE CALARETI $1 5 000 DE PEDESTRA$1, $ 1 IN TARA ROMANEASCA O ARMATA DE 10 000 DE UNGURI. 1 1595 at priveste trecerea cazacilor, ungurilor, moldovenilor spre tara turcilor prin Galati, localirate pe Dunare in Moldova, va trebui depusa o silinta extrema de a se porni oit mai curind, caci in iuteala sta asigurarea succesului. p. 178 [Nu exista o paz a buna a turcilor n Dobrogea si Deliorman. Locuitorii p. 179 turci nu sInt In stare sa reziste crestinilor.] gaseste In belsug In acea tara. Am locuit multi ani In aceasta tara. Locuitorii sufera de <lipsa de> lernme de fo c, se slujesc In locul lor de balegar de boj sau de vaci care se I Traducerea s-a efectuat dup textul italian publicat de G. Bascap, In Le relazion i fra l'Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma 1931, p. 178 i urm. 3 Copiile discursului au fost scrise la epoci diferite, In cei data de 5 ianuari e, iar In Codicele Vatican, data de 21 ianuarie. 2 Sigismund Bthory. 3 codici Ambrosiani apare 391 www.dacoromanica.ro

Suferi de <lips de> api i dei si-o scot cu dibcie sipind puturi adinci de 70-80 de pa.si chiar si aceasta este foarte rea. Dobrogea este locuiti de crestini4 si a re aceste orase5: Charar"6, Maluch"7, Constanta8, Mangalia, Tuzla Nici unul din aceste orase nu este locuit numai de turci sau de crestini. In int erior, aceasti tari este locuiti, pe uscat de turci si se gsesc acolo oraselepome nite- mai jos: Jatuchiol, Baba <Dagh>", Carassuni12 ... La JavacAsia, veniti aici pentni a face negot si care au ri'mas aici cu acel prilej; nu sint prea iscusit i n treburile militare, dar locuitorii sint viteji si se .poatestringe laolalti un numr insemnat <de osteni> dei nu au alte arme deck spada i putini <au> arc cu sgeti. [Imperiul turcesc ar putea stringe din Bulgaria cam 30 000 de turci prost inarmati cel mult o mie de spahii.] Aceasti populatie nu este in stare vita piep t oamenilor Altetii Voastre nici chiar crestinilor bulgari. Si ca vedeti ei nu v i spun decit adevirul uitati-vi; unul din acestea este urmitorul: acum doi ani c hid beglerbegul Rumeliei" l-a dus pe Aron Vodi pentru a-1 pune din nou n scaunul Moldovei dei adusese cu el 40 000 de turci, totusi Petru vodi CazacuP5 care fus ese ales de moldoveni ca domn al lor, s-a apirat frumos Impotriva turcilor cu ac ei prea putini oameni pe care-i avea16, astfel c l-a oprit s pitrundi In Tara sa //; nu i-ar fi lisat nicioda6 C. Jirdek crede c acesti crestini s'int cumani crestinati 'inainte de venirea tu rcilor care s-au mentinut, avind aceeasi 1imb ca populatia turceasa asezat in Dob rogea, formind insule de populatie gAgut (Einige Bemerkungen aber die Uberreste de r Petchenegen und Kumanen, p. 28; Idern, Das Farstentum Bulgarien, p. 145. Iorga crede c erau greci care curls si la Baba <dagh> locuiesc i turci dar in fiecare din orase numrul crestini lor este mai mare deck al turcilor. Toate orasele sint locuite de oameni din p. 180 locuiau in orase, care au adoptat limba tuna, dar si-au pstrat religia greaci avi nd dupl mrturia lui Gerlach o biserici la Constantinopol unde se slujea in limba turci (BulletIn de l'Institut pour l'tude de l'Europe Sud-Orientale", 1915, pp. 242-243). 6 6 Terre. gurile Dunarii, nu departe de Babadag; vezi scrisoarea din 7 In realitate este c ompletarea numelui de mai sus. 8 Costanza. 9 Erosla, In 10 11 12 In cod. Vatican: Caraharmaluch. Dup alte mentiuni este o localitate 30 noiembrie 1598. aproape de Cod. Vatican: Tusta. M. Drinov i JireCek citesc Irosta". M. Drinov: Tuluchia identificat cu Tulcea (Ibidem, loc.). Identificarea lui M. D rinov. M. Drinov d lectura Carassui" si

o identifia cu Karasu. Bascap Carassuni cu Stara Reka (Medgidia). 13 Probabil egal cu Jatuchio". Bellerbei di Rumelia. 15 Pietro Voievoda Kasacho, era fiul nelegitim al lui Alex andru 1-5.pusneanul. 16 La 26 septembrie 1592 Petre Cazacul inainta pink' la Bai a spre a apra granita. Vezi Hurmuzaki XV/1, pp. 713-14 nov. 1592. 14 11 392 www.dacoromanica.ro

treac Siveso"17, api foarte mare, care aproape desparte Moldova de Tara Romneasel, dac. nu s-ar fi inspimIntat de oamenii A<ltqei> V<oastre> pe care i-avi trimis in ajutorul lui Aron" i care au fost cauza retragerii voievodului Cazac spre casa. S e povesteste in diferite chipuri <despre locul> i felul in care a ajuns n miinil e ungurilor si apoi In ale lui Aron, inch pentru a nu-mi Intrerupe irul, voi ras a ca alii s mearg s cerceteze; si nu gresesc end spun c Aron are noroc mai mare atunc i end este mai incercat; deoarece fiind el mazilit" i dus la Constantinopo12 pent ru a fi pedepsit cu moartea, 1-a scpat ambasadorul Angliei2' de primejdia In care se afla i 1-a pus din nou In domnie prin ocrotirea sa, dindu-i o mare sum de ban i din ai s.122; totusi a fost foarte nerecunosctor23 i cred a a pltit In acelasi ch ip <Alte;ei Voastre> desi 1-a pus iar In domnie In dou duri, iar acum24 end s-a s cuzat, nu s-a umilit de voie ci de nevoie, cci fiind mazilit la Constantinopol, c e alt sprijin putea obvine decit acel al A<ltevei> V<oastre>? Mai mult v spun cI acum doi ani, In timpul lui Alexandru voievod25, cam 60 de archebuzieri au trecu t prin Tara Romanease in Turcia i dei i-a atacat o mulOme de turci, totusi nu au putut s le fac nici un ru; chiar au fost siliti la intoarcerea lor s le lase liber trecerea [Tirnovo, capital i metr opol, are drept arhiepiscop pe unul din familia Daghi26 [ =--Ralli,] care are sub autoritatea sa 260 de asezri crestine, fiecare de cite 200-300 de case.] 18 Aluzie la lupta din 11 octombrie 1592. A. Veress, op. cit., pp. 313-14, nr. 2 20. Totusi Aron se ptingea c Transilvnenii nu i-ar fi fost de mare ajutor. Ibid., pp. 325-26, nr. 231. 12 Sendo levato dallo Stato. 20 Ajunge la 25 iunie 1592. 21 Edward Bart on; vezi I. I. Podea, A contribution to the study of Queen Elizabeth's eastern P olicy, In Mlanges d'Histoire Generale", Cluj, 1938. Vezi i Tappe 22 Ai ambasadorului i ai ahora. Vezi Tappe op. cit., p. stricluintele lui Wilcox ca s ajung la domn cea.ri achitarea datoriei sale. Documents. 181. 17 Desigur Siretul. tle'Marini Poli contra lui Aron. 24 Ma hore con Poccasione della scusa si 23 De pus in legtur cu adevrata campanie pornit curInd dup aceea de Giovanni humiliato. La ce moment se refetii? La baterea In retragere a lui Aron, atacat I n toamni de proprii si cazaci tocmiti cu leafl 41 nemultumiti de el? Intre Aron si Sigismund se produsese oarecare fceall In vara anului c.' nu a primit ajutor de la Sigismund end au nvlit ttarii n drumul lor spre Ungaria. Si fie deci vorba de o pocire? Dar Aron departe 4-le a se supune pretentiilor lu i Sigismund invoca legltura sa cu Impratul. S fie cumva precedent, domnul plingIndu-se 26 Este probabil o eroare de transcriere numele fiind dat poate Ragli din care d ou There au fost prost citite R=D I.h. 393 ici o greseal scusa, In loc de scossa (zdrunciditura, lovitur, nenorocire)? Alexan dru cel Ru (iunie 1592). www.dacoromanica.ro

... [Principele s. porunceasc s. fie bulgarii bine trata. i. (accarezzati) si nu op rimati. S Ili se lase lor prada pe care o vor face. S nu fie lacomi [Bulgarii stilt bine dispusi fav de crestini. In iarna precedent se ... La prima s a venire in Turcia, bulgarii erau bine tratavi de turci. La a doua ve.nire in 15 90 gseste o mare schimbare ... Trectorile din Balcani ... si drumurile de care pot fi vinute cu un numr mic de oameni ... In Bulgaria sint 4 000 de albanezi. 600 s -au bucurau de succesele acestora oferit in anul precedent lui Sigismund.] cpitanii lui Sigismund27.] ofer s Sumla Este bine ca luptele s se poarte and .la Bulgari pentru Sigismund iar ragusanii Sorgo (i Sorghi) la " Vezi in acelasi sens scrisoarea i (!) www.dacoromanica.ro departe de stpinirile altetei sale. [Se fac propag la Varna, Provadia, Rusciuk i Tirnovo.] din 1596 din Bulgaria (!) i memoriul din 11 ma

SCRISOARE [IMAGINARA] CATRE VISCONTI28 1595... iunie lai (1) De dud am plecat incoace28 am tot mers p. 91 cercetind cum stau lucrurile cu tur cii care vin s'ai ocupe Tara Romneasea". [Nu este adev'rat c. ar fi multi. In anul precedent In iulie, cind era in Bulgaria a vzut Cu cItl greutate plecau turcii la rlzboiul din Ungaria, mai ales ienicerii care s-au mbogltit In Moldova si Tara Romne ase acuma slut oameni insurati30. Deci crede c nu vin contra 75:Hi Romanesti atitia ci se spune. Dar chiar asa nu vor fi ostasi buni. Vor fi 1 800 " Traducerea s-a acut dupi textul italian publicat de Veress in Relationes nuni Observatiile entice la sfiritul acestui capitol. tiorum apostolicorum, pp. 93-97 incl. Pentru discutarea acestui fals, vezi notit a bibliografic " De costa (= de acolo). Se referi la locul in care se afil adresantul, deci In cazul Je fat ar fi vorba de Alba Iulia. " Ienicerii precum se tie nu aveau dreptul s aibI familii proprii, pentru a rmne cu totul devotati slujbei lor inchinate sultanului. 399 www.dacoromanica.ro

p. 94 de spahii, cici atia vin din Sangeacatele de Silistra3i Nicopole i Vor mai fi trupe din Asia, dar far tragere de inim. In zilele trecute s-a gindit l a un mod de a se purcede, pe care 11 destainuie lui Visconti pentru ca acesta sa -1 comunice principelui dac. va crede de cuviint.] Si pentru c sinioria voastr. ilus trisim este nobil (Signore) prin fire, prin singe prin comportare si vitejie, Ii v oi spune cu Incredere gindul meu, stiind dac i se va prea vrednic a fi luat in con sideratie, nu numai c va porni s-1 realizeze, dar va binevoi s-mi recunoasca' i prioritatea32. Se stie bine ca' I n anul trecut sultanul si-a trimis toate fortele in Ungaria iar In Bulgaria Vidin si Grecia si In celelalte provincii nu a mai rrnas un singur om bun de lupt. Eu vorbesc astfel despre Bulgaria pentru ca hisce oculis egomet vidi . . . $i daca' in acel moment alteta sa ar fi trimis nu mai mult de 3 000 de unguri, a r fi cucerit fr nici o greutate acea tar si nimicea In Intregime pe dusmanii de aco lo pina' la Muntele Hemus (=Balcani), ptrunzInd pida la Adrianopol I-am scris fos tului cancelar toate aceste lucruri (particop. 95 larita) pentru ca s le aduc. la cunostinta altetei sale, si Cu acel prilej // l-am rugat s-mi acorde ocrotirea sa pentru creantele mele din Moldova. Aceast scrisoare a sosit In momentul cind a f ost descoperit infidelitatea sa33 fat de stpinul su j astfel a ramas in rnuinile lui Lorenzo Sorgo34. Nu voi omite s'a spun aici c in trecut, In luna iunie cind bint uiau cazacii tara pina' sub orasul Bender, sangeacul din acel loc a trimis un om al su in grab la beiul din Silistra (Darstor) (unde m'a aflam si eu In acea vrem e) ca sa'-i trimit trupe de ajutor spre a se putea Impotrivi dusmanului, si ea In toate orasele i in toat tara Bulgariei s-a fcut strigare c: daca' ar vrea cineva s'a mearg in ajutorul Benderului, va fi fcut ienicer, spahiu sau spahioglan (spahoplan) Cu leaf bun, si nu s-a gsit nici mcar un om care s aib dorinta de a merge acolo. Dar dac aceast fric Ii stpinea pe turci in timpul &id aveau rzboi doar cu Impratul, cit de mare trebuie s fie ea acum cind au rzboi cu alteta sa, care de atunci Incoace a ocupat33 dou tri atit de Insemnate (potentissime provintie), Moldova si Tara Romneasc, a dobindit trei cetlt i principale care sint situate la Dunre. [A vrut s spun toate acestea pentru ca sa se cunoasc la vilt loro.] [In anui trecut sultanul a golit toate provinciile sale pentru rzboiul din TJngaria. Toti oamenii din Constantinopol, Adrianopol, Filipop ol au mers la Dunre, si nu a famas nici un om bun de lupt pe portiunea dintre Mare 32 Darstor. . mi favorirgi riportarmi il primo honore. . Este vorba de asa-zisul complot din 34 Ragusan din Bulgaria, amintit doar aici. 33 Aceast ocupatie se refer la noul s tatut impus la 20 mai Trii Romanesti Lurind dup aceea Moldovei, folosind ameninvar ea turceascl i nevoia unui ajutor imediat din Transilvania. 32 396 www.dacoromanica.ro

Dunre. Este probabil c i acum o bun parte din forte vor merge la Dun're pentru apIr area Bulgariei i cucerirea Trii Romnesti. Vor mai fi trimisi i n Ungaria, Bosnia, Croatia si In prtile maritime ale Greciei Asadar dac. lucrurile stau astfel ... de quibus expertus loquor elci anul trecut eu le-am vzut cu ochii (oculatim) . etc ... Dac, ilustrisime monseniore, alteta sa ar binevoi s.-mi acorde36 treizeci de vase de o capacitate de o sut. de oameni p recum i trei mii de archebuzieri, 's-ar putea fr nici un pericol sau greutate, int ra In Marea Neagr, i ajunge Ora' in portul Varna, eici de la gura Dunrii prin la Va rna nu slut mai mult de dou sute de mile, care pot fi strbtute intr-o zi i o noapte {lack' Dumi pin In nezeu ne-ar ajuta, cum a ficut cu un curent favorabil (?)37 aceasel (nelle marine della Grecia).] p. 9E. ocupa fortreata din acel oras38 nopzit de turci, ci locuit de crestini, si demasta acea parte a regiunii36 care este locuit de dusmani, Impreun cu cea de la Balcic" , care este tot la mare, fiind 10 miledoar la italiene de Varna. Desigur nu numa i asupra uneia i celeilalte s-ar Indeplini planul meu i totul s-ar realiza in 6 ore si acelasi lucru s-ar putea face In regiunea de la Bazargic, Provadia i $uml a41, si nu va trebui mai mult de doti zile pentru a le face una cu prnintu142, i & el ar obiecta cineva c aceste locuri slut pzite de careva, el nu aibl nici o team e ici nu pot fi atacati de nimeni, Intruclt toti turcii care locuiesc In Bulgaria vor fi la Dunre. Si de la punctul cel mai apropiat al Dunrii 0116 .1a mare s'int t rei zile de drum. $i mai Inainte de a fi ajuns pin la oastea dusman vestea sosirii noastre va fi timp Indeajuns de a vtma locurile dusmanilo modul In care as voi. S i nu numai aceste lucruri le-ar putea face, dar inc mult mai Insemnate. [Dael ar avea cunostint nuntiul despre aceste locuri acesta, i In ce loc se afl asezrile13 care vor trebui devastate si arse] In parte a Europei, care se Intinde pin la Constantinopol, (questi paesi) i In ce fel a fost paza In anul trecut si cum va fi In anul fiecare dintre acestea eu am fost de o sut de ori s-ar incredinta ar fi convins c vor reusi nu numai cele artate aici, ci Inc lucruri mult mai mari care 1-ar arunca pe dusman In spaim i confuziune. Si dup ce vor fi fost I ndeplinite cele de mai sus, la Intoarcerea noastr am putea s pirjolim aseirile de l a Mangalia, Tusla, Constanta i Karakarmanluch cu Mi volesse favorire di trenta 37 Del corso del acqua. 38 Varna. 38 Della terra. Balcich. 41 Passargic, Provasse, Sum ghia. 40 42 far ... ruine. " Le terre. 397 www.dacoromanica.ro

care prilej acestea s-ar desfiinta i s-ar impiedica pe viitor Incrcarea de P . 97 putin pzite. Si pe deasupra In felul acesta s-ar obtine ca inamicul s nu realizeze ceea ce vrea in Tara Romneasc. Ar mai fi multe lucruri de precizat, dar o va face atunci cind principele va don i si treac la aceast actiune.] Mai amintesc c pentru a realiza cele aritate de mine, mai rmine ca timp ,favorabil vreo dou luni j jumIt ate44, dup aceea marea va fi mai furioas profite asadar alteta sa de bunul prilej pe care i-1 ofer Dumnezeu: cIci pentru a // realiza aceast operatie greutatea venea din lipsa marinarilor, dar aceasta a fost inlturat, intrucit aici se ga'sesc multi marinan i de grnesi de alte cele pentru Conctantinopol. Intr-o lupt In doi trebuie ca ce! mai ,slab s. loveasci In locurile mai natie greadi, i nu ar mai rmine decit consimtmintul principelui gloria sa viitoare ... etc. Si eu sper s string impreun vreo 50 de oameni de nationalitatea mea45, pr intre care va fi si un gentilom numit Jacomo Fuccari care se pricepe bine la nav igatie deci dac domnia sa46 ilustrisim [ --= nuntiul] va don i ca aceast operatie s se fac, cine oare va dobIndi mai mare cinste de pe urma reusitei acestei intrepri nderi ajutate de Dumnezeu decit domnia sa, cci mcar c1 eu sint autorul acestui pla n, la ce mi-ar fi de folos clac. ,riu as avea favoarea sa?47 Desigur la nimic. [V a lsa deoparte toate interesele sale chid ar fi nevoie de el pentru a traduce in fapt cele propuse] dar s aib grij mai presus de toate ca nimeni altul s nu stie desp re acestea decit confidentii principelui, cci dac secretul ar fi aflat de dusmani, ei ar putea usor sa" ja msuri de aprare i totul s-ar da de ripl ... etc ...48. Din Iasi in Moldova ... in ziva de ... (sic) iunie 1595.49 44 Adia. pink' In septembrie. 45 Adic 50 de marinan i ragusani. nuntiul in care se atit de imaginar dintre ei cu privire la planul pregtirii unei expeditii in Bulgaria In anul 1596, invocat Increde destinuindu-i-1 (!) trebuia s confirme oarecum raportul tot 48 Este folosit persoana a treia denotind mai mult respect; Paolo se adreseaz si a cum tot nuntiului. 47 Raportul subliniat aici dintre Paolo, autorul planului nereal de el In memoriul din 11 mai 1598. 48 Pe baza cuprinsului acestei scrisori, prob abil, editorul su (Veress) a explicat intr-o not c. Paolo Giorgi ar fi fost In aprilie la Dunre, fail a da ins alte referinte. 48 In Relationes textul pretinsei scrisori este urmat de un fragment dintr-o scris care real posterioar Insotind-o pe aceasta dintli i adresat cancelarului toscan Bel izarie Vinta. Redarea fragmentar a scrisorii reale (datat de noi in comparatie cu cea din 30 noiembrie, ca apartinInd oarecum aceluiasi moment deci sfirsitul anul ui 1598) las unele nelmuriri, dei se vdeste in chipul cel mai clan c expeditia cazac ilor din anul 1598 (august sau septembrie?) i-a inspirat lui Paolo a.sa-zisul su plan din ... iunie 1595 (i) 0 uncle este de comparatie a acestui text cu cel al scrisorii din 30 noiembrie ctre pap5. asemeni relatat acea expeditie este conclude nt. Totodat intregul text, atit cel din. iunie 1595 cit i cel al fragmentului din ... 1598 nu este decit o Incercare de completare si confirmare a raportului din 11 mai 1598 ctre marele duce de Toscana. 398 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE NUNTIUL VISCONTI50 1595 noiembrie 22, Brapv Ilustrisime. Dup: plecarea domniei voastre ilustrisime au sosit aici oameni din T ara Romnease care aduc tirea nite oameni ai lui Mihail Voievodul au trecut la Rusciu k5' i acetia si sono assicurati urmeze drumul 01151 la Razgrad, localitate la o zi deprtare de Dun'ire. Phil acolo au Osit toat regiunea prsit. Din aceasta va vedea do mnia voastr ilustrisim clacI am avut dreptate cind am spus intotdeauna ea" turcii erau foarte speriati52; i clack' atunci cind eram sub <zidurile> Giurgiului altet a sa ar fi pus s" treacI de partea cealaleal un numr de archebuzieri buni, clesigu r c domnia voastr ilustrisim ati fi 5 Traducerea s-a ficut dup textul italian publicat tn Hurmuzaki, XII, p. Rusi. 178. P. 178 52 Pentru o explicatie mai precisa, vezi scrisoarea lui Pigafetta din 6 decembri e tot din Brapv. Din comparatia celor doul texte rezulta ciar c informatia lui Pi gafetta venea de la Paolo Giorgi. 399 www.dacoromanica.ro

tara Deliormanului (nel regno di Deliorman). Cred c Stefan va pleca du. minic5. [ 26] spre Moldova54, spre care si-a trimis azi oamenii cu scrisorilesale. Sper c v a intra In aceast tar. (Provincia) a sa fr nici o piedic.... Cu aceasta lnchei 54 Pentru a o redobindi. Paolo omite s adauge c avea s: plece g el cu acesta, c51 stia c nu4u1 se impotrivise cit putuse la o asemenea expeditie. Tot ce a oblinu t de la Sigismund, a fost ca acesta s: nu trimit o armat proprie, ci doar desigur pentru s ajute cu oameni oastea lui Stefan Rzvan. 55 $tefan Rzvan. vzut Cu ochii proprii cum fuge dusmanul dincolo de Muntele Hemus (Bal-cani). Dac a cest lucru nu s-a IntImplat acum, Dumnezeu se va Indura ca_ s se IntImple In iarn a aceasta dac Stefan Vod.53 va intra cu oastea sa In www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE NUNTIUL VISCONTI55 11596 aprilie 20 (?) Din Bulgaria (?)1 p. 48 [Autorul reconstituie pentru Sinioria sa ilustrisim" fazele campaniei lui Sinan i n Tara Romlneasc, arat efectivele sale, dezertrile din oaste i spaima stirnit la auz ul cifrelor exagerate ale armatei crestine pornite impotriva sa. Urmeaz diferite zvonuri aflate indirect de la un spion al lui Sinan pasa, trimis acum aici (?)56 . Sultanul ar don i gseasa.' o modalitate de a face pace cu crestinii fr sa ja el i niiativa. Este retinut acas de sultana Valid, dar indemnat de pasale s mearg la oast e. Spaim la Constantinopl. In anul precedent a fost lips de alimente la Constantino pol.] Rezumarea ansamblului i traducerea parial. a unora din pasaje, s-au fcut dup textul italian publicat de V eress n Nuntii apostolici in Ardeal 1592-1600, anexa VI, p p. 48-52. 56 Nu se arat nici un loc In tot cursul ap-zisei scrisori. Pare destul de curios ca P. 49 p. 50 Sinan paa s'a trimit un spion in Bulgaria (?). 401 www.dacoromanica.ro

In Dobrogea se vinde chila57 de grill cu 140 de aspri, de orz cu 120, de oviz cu 100, i cu cit vom inainta in timp cu atIt se va scumpi mai tare si ar fi pretul mult mai rnare dad Mihai Voievodul nu ar lisa pe viitorca si se sooat gnu din Ta ra Romneasci pentru turci, asa cum a ficut acum58, asupra acestui fapt este bine si fim atenti. Turcii din Dobrogea 1-au pus pe Mihnea vodi si se retrag impreuni cu fiul su59 pen tru a nu stirni din nou rizboi cu ungurii, si de aceea mi se pare ea.' am fi bin e ca Mihai Voievod si nu tulbure tara lor, ci cloar se apere de inseliciunile dusmanilor. Sint 15 zile de chid a sosit aicim ca s tread In Polonia un ceaus de la Constanti nopol care este retinut la Camenita [el aduce o scrisoare a sultanului, care car e ca polonii s rimin aieutri In rizboiul care va incepe].. Si le mai cere s lase pe titari si tread. prin Moldova. Dad nu i-ar au pregitit 1 3 vase (barchone) putInd contine fiecare 100 de cai, ca tread' in Dobrogea. [Sinan intentioneazi anul trecut nu au fost mai numerosi de 35 de mii si se Inti lnease Cu ttarii In Tara Romneasci pentru a o ocupa si a ataca Transilvania.] Dad' polonii nu-i vor lisa pe ttari s tread82, atunci va merge el In persoani cu o armati puternie spre Timisoara. Dintre acestia nu ar putea s tread mai mult de 30 de mii81, dci [Zvon despre o riscoal a albanezilor in iarna precedent.] Azi ziva de 20 aprilie a sosit vestea c Sinan pasa a murit in felul acesta. [Urmeazi doui versiuni anecdo tice ale acestui fapt.] [Zvonuri despre strmutarea patriarhului de la Constantino pol intr-o fortireati despre o viitoare rscoali a soldatilor, despre figiduiala s ultanului ficuti bulgarilor sirbilor de a nu le mai lua fiii spre a-i face ienic eri.] Si dad' stipinul lor se poart cu ei cu atIta bunitate, cu eh mai mult ar trebui s porunAfirmatie ci udat. Ce grime a putut vinde Mihai Viteazul turcilor pin la 20 aprilie,. avind in vedere ca in anul 1595 turcii au prdat toate alimentele cu prilejul campaniei tar, si CI la 20 aprilie urmtor ar fi fost greu s existe o recolt? Pentru numirea acest uia prin ianuarie 1596 vezi i Cronicele turcegi privind prileronane, I, Bucurest i, 1966, p. 376 si urm. Vezi mai sus interpretarea noastr din notita biobibliograf ic in care se arat toate tirile acestea in legtur cu ceausul care a trecut prin Mold ova au fost culese Moldova. Asadar aici ar putea s. Insemne la Suceava. 57 11 chilo di grano. 61 Nu prea este clar socoteala. Ar fi vorba de trecerea a 13X 100 de cai (cu clreti ) intr-un transport. Deci de 1 300 de oameni. Sau cifra de 13 brci este gresit in loc de 30,. sau fraza aceasta este absolut independent de cea dinainte si este vo rba in general de numrul ttarilor ce ar fi s actioneze impreura cu turcii? 62 S-ar prea c informatia despre acele vase (barchone) a fost introdus in texc fr a o pune de acord cu contextul. 402 www.dacoromanica.ro

si mai mult i scl nu ucida pentru ceasc principele eipitanilor si s fac la'comia l or pe bietii creftini, jefuindu-i de averea lor, cum au Pieta ei, mai ducindu-i inat fi In robie63. [Zvonuri despre calitatea efectivelor din Asia .] p. 51 Dup moartea lui Sinan, In locul su a fost fcut mare pa s comandant suprem Hassan pa sa, fiul lui Mehemet Ipasa, Cigala va fi si el general, si s-ar putea s fie <trim is> spre Timisoara. De aceea ilustrisime monsenior, inainte de a veni inamicul c onvingeti-1 pe principe s meargd sau s trimita sci cucereasca acea cetate", cci cu dobIndirea ei ar &alga spaima In dusmani ... etc. c a devastat Tara Romneasc i apoi a fugit ... etc.] [Sultanul va fi la 15 al lunii de fat66 la Adrianopol. Armata care merge In Ungaria e de 300 000 de oameni ...] [A treia versiune a mortii lui Sinan s-ar fi sinucis, fiind acuzat Bulgaria este golit de turci. Mai deunzi flng Timisoara ai nostri au rpus 500 de spa hii si au ars o palanc. cu uciderea muiltor dusmani. Ai nostri in mare numr 0,6s a u prdat cmara de alimente (?)67 din.., a ) ienicerilor, 1/ cu omorlrea a multor ie niceri. Altro non innovato. In tabra altqei sale se vor produce peste puvine zile lucruri mari. p. 52 P.S. Alaltieri a sosit stirea" e au trecut 1 080 de haiduci69 din Tara Romaneasc In Turcia care au ars orasul Baba" cuprinzInd zece mii de focuri" cu mare ucidere de turci, si au strIns o prad de orez, de crlqe <Intregi> cu aur, argint si lucrur i <de tot felul>; dar zbovind trei zile pentru a face acestea, i fiind acea regiu ne inconjurat de asezri de turci, acestia i-au Impresurat72 si au (pierit toi haiducii si 6 mii de turci. Aceast sti re este adevrat". 63 Vezi o critiel similar In Memoriul catre marele duce de Toscana din 11 mai 159 8". 64 In contradictie flagrant5 cu buletinul de la Timisoara care urmeazi pe ac eeasi pagin. Vezi mai jos, p. 420 observatige privind datarea scrisorii. 66 In molti. 67 La chuc-ina di . . . 69 In cronicI (vezi Istoria ed. Const. Grecescu Simonescu ... este mentionatl ac easa expeditie a lui Velicico la Baba la 7 mai. Dupi analele Fugger ea a avut lo c la 7 august: (Hurmuzaki, III, 1, p ...). " Babadag. 71 Adica 10 mii de case! Cifr de sigur exagerat. 66 In ce loc a sosit stirea? citate mai sus, I, pp. 382-383. 75 Pe verso: Avvisi per l'Ill-mo Nuntio Visconti in Transilvania. (Manuscrisul acesta se p'istreazI in Arhiva Medicilor din Flor enta uncle se mai afli i scrisoarea din iunie 1595" memoriul din 11 mai 1598" al e aceluiasi Paolo.) 403 72 Pentru o versiune mai colorati dar cu data neexact, vezi Cronicile turce,sti www.dacoromanica.ro

MEMORIU CATRE PAPA74 1598 martie 15", Alba Julia ... P . 94 . . . In anul 159575, ilustrisimul monsenior trimis sanctittii voastre o relatiun e fcut de mine despre Visconti Bulgaria i despre dispozitia sufletease a acelor biet i cretini. ... a [Urmeaf o descriere mai ampl a sfirii acestora in 1580-1584 i apoi mult Inruftit la a doua venire a lui Paolo in 1593] ... lar acetia inediti della fine del Cinquecento, pp. 94-97. 74 Traducerea s-a ficut dupI textul italian publicat de Cl. Isopescu In Document i " Acest text a fost 'in adevar trimis, papii, deoarece un exemplar al Discursulu i din 1595 se afl. printre hirtiile sale. !risk' am crede cI aceast'l trimitere a avut loc mai ttrziu, deoarece tri martie 1596 eind Visconti pomeneste de Paolo Giorgi cardinaludui Cinzio Aldobrandini In leg5tur cu solia lui Ieremia MovilI, el il Infitiseazi ca pe un element n ecunoscut acestuia si fail a se referi la Discurs, cum ar fi fost firesc dad ace sta ar fi fost expediat papii Inci din anul precedent. 404 www.dacoromanica.ro

s-au rugat neincetat scriind serenisimului principe s ggduit le trimitg ajutorul fgAcum vreo patru ani am agiduit altetei sale s aduc sub supunerea sa78 pe toti cre stinii din Bulgaria, si desi am facut acest lucru prin intermediul nuntiului san ctittii voastren i mgcar c principele ar fi avut mare tragere de inimg pentru o a semenea cerere, totusi nu a dus-o la Implinire desi era rarissima", i acest lucr u nu din vina sa, ci a cancelarului Josica, care, dupg pgrerea mea, a respins in diverse moduri toate bunele prilejuri care i se propuneau pentru gloria stgpinu lui su i folosul statului. Cum a timpul potrivit (dInd asigurgri dopre dispozitia crestinilor din acea Astfel cg alte;a sa, ca s vadg dacg era adevgrat ceea ce 'fi spusesem eu, a pus sl se scrie in numele sgu o sorisoare cgtre reverendisimul arhiepiscop de Tirnovo, care este din familia Rally ... etc. care de cum a primit aceast scrisoare a altetei sale s i a monseniorului Visconti care i-au scris i altul la ruggciunea mea ... a chema t la sine pe cei patru si unul episcopi //, le-a comunicat scrisoarea si au jura t cu totii pe evanghelie s. se uneasc cu crestinii. Arhiepiscopul ... a rgspuns pr incipelui in sensul pe care Il promisesem altetei sale si monseniorului Visconti si a trimis cu un preot al su acest rgspuns cum cg i va face datoria, precum fia si fgcut-o, c'aci in vara aceea8 s-a dus personal sg viziteze pe beii de Silist ra si de Nicopole, numai ca s vadg ci;i ostasi turd ;ine fiecare i dt sint de bun i etc. [Despre aceastg propunere] i despre alte propuneri acute de mine alteyei sale poate mrturisi monseniorul Visconti cit si multe alte persoane de vazg. fgcut In anul 1596 in care am ipropus78 alte;ei sale actiunea din Bulgaria ark"f ind modul i usurinta cu care putea fi executat dac ar fi fost alcutg la p. 95 Aceastl actiune s-ar fi putut indeplini in 1596 cu foarte puting oaste ... etc. e tc. [Vinovgtia lui Josica primejdia lui Rally ... Situatia 78 In realitate el s-a oferit a face propaganda la bulgarii din Provadia, Sumla Vara, propunin' id pe conarionalii si, ragusanii Sorgo pentru regiunea Rusciuk-Tt rnovo. 77 El insusi declarl in Discurs ca. acesta i-a fost comandat de cancelaru l Josica. Dar Marea Neagra. p. 96 aceasta fraza este in legatura cu inventia scrisorii din ... iunie din Iasi" in care el ii propune lui Visconti o expeditie pe DunAre tyi Mare asupra Varnei i a supra porturilor de la Vezi observatiile noastre din notita biobibliografica privind falsificarea desfa surari a intelegerii cu bulgarii in sensul monopolizarii acestei initiative de c atre Paolo. 79 Se observa o contradictie intre aceasta scrisoare scris in numele san, si cele douel scrisori amintite apoi ca fiind scrise de Sigismund g de Visc onti. Asadar ar fi vorba de trei scrisori (?) una jnformativ i doua de indemn la noile staruinte ale lui Paolo. 80 k memoriul din 22 febr. 1597 se arata c jurit ntitui de la Tirnovo a urtnat dupa contactul dintre curtea de la Alba Iulia si b ulgari (dar acesta a avut loc, dupa marturia lui Carlo Magno, agentul imparatulu i, la 17 sept. 1596). Acum insa este mutata toata desfasurarea acestor pregatiri in prima jumatate a anului. In rnemoriul din 11 mai 1598 Paolo va afirma ca el a luat initiativa acestor invelegeri in apriliel 405 intre

www.dacoromanica.ro

favorabila din 1596, ca si cea din anul 159481, Nu au perseverat n prirnul zel ce i ce ar fi trebuit sa o faca ... Nu este vina principelui meri. tele lui, etc.]. P. 97 Cred c recuperarea Giavarinului [cetatea oferi un prilej asemenea celui din 1596 Intrucit fortele turcesti vor trebui si se indrepte spre Ungaria. Si cu atit ma i mult este de crezut cu cit Mihai Voievodul a trimis la Constantinopol82 in contul tributului zece mii de talen, a ctiune extraordinarc (operation mirabile) daai va fi fost Matra' cu sinceritate j cu scopul de a se preface ysi a inela pe inamic [Bulgarii se mentin n aceleasi d ispozitii]83... etc. ... In afara de lucrurile pe care le-am spus mai sus despre bulgari si de cele p e care as putea s le spun din nou pentru a arata lumii sinceritatea sufletului lo r, voi spune numai doua (lucruri) i acestea sint adevarate; unul din ele este ca multi bulgari au trecut in Tara Romineasca cu i cu agonisita lor; celalalt c. robii care au fugit din Turcia au i cu ajutorul lor, ceea ce este adevarat caci daca acei bulgari nu it din sat in sat si nu i-ar fi trecut Dunarea in Tara Romaneasca, nu ar fi iputut fugi din acele parti, cu adt mai putin un om familiile lor fost eliberat i-ar fi insot nici o pasare

Dunare; nu este zi in care sa nu se iveasca cite sase si cite opt dintre acestia 84. Papa se poate convinge de dragostea pe care o poarta bulgarii crestinilor, din m area multime de robi pe care i-au trecut in anul acesta peste dinta catolica at i cei de credinti ortodoxa, pot pune laolalta cinci mii de lup tatori; in anul 1595 and Mihai Voievod a ars Rusciukul, toti acei Cit despre albanezii care locuiesc in Bulgaria, afit cei care Ant de creSi citii, ca crestinii trebuiau sa foloseasca prilejul dat de Dumnezeu acestia i acuma sint gata sa serveasca in operatiile din Bulgaria far plata [Invoca martur ia lui Visconti pentru obstructia lui Josica lauda pe prinalbanezi care locuiau la Cervena Voda85, localitate foarte frumoasa ca ase. zare , au trecut in Tara Romaneasca cu femei i cu copii, sperind, nenorocipe.] 81 Acesta este motivul inventrii acelei scrisori" trimise de Paolo, din Bulgaria, cancelarului Kovics6czy in iulie 1594, si bineinteles neajuns la adres pe motivul descaperirii necredintei acestuia, cum asa-zisul complot de la Cluj a dus la ,r eprimarea singeroas din august 1594. 82 Intemia dusmnoas a acestor cuvinte este vdit. O versiune contemporan. Inregistra f aptul c banii trimii ar fi fast falsi! Formula= lui Pao& pare lipsit de logic, dar e plink' de implicatii. 83 Rindurile care urmeaz pin la n. 84 au fost luate dupa textul publicat in Ve r es s, Documente, V, p. 153, Intrucit au fost omise din r edarea lui Cl. Isopescu. " De aici incolo textul se afli publicat de amindoi edi torii. " Cervena Voda. Localitate in Bulgaria, la trei leghe de Rusciuk. Pentru trecerea albanezilor in Tara Romneasci, vezi si Hurmuzaki, XII, pp. 37, 51. 406 www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE PAPA86 1598 martie 15, Alba Julia cipat, i la prilejul prielnic pe care ha avut de a vtlma pe dusman, pre.... and m6 gIndesc la fortele acestui prinp. 97 cum si la cunoa,sterea <deplira> pe care a avut-o principele prin mine87 a sentimentelor bune pe care le au cre,stinii care II locuiesc in Bulgaria, clt si la marea spaim'ci a turcilor i la ocaziile unice pe care le-a avut principele In anii trecuti si la putinele roade obtinute peste Dunre in acelai timp, m. cupri nde mirarea ... etc. [S-ar fi putut realiza lucruri maril dac josica ar fi proced at sincer, dar el a Zlarnicit ocaziile unice pe care le-a avut principele, fapt d espre care sper c. sanctitatea voastr a fost informat. 011 acum. l'bidem, text italian. Pentru discutarea datei 87 Adicci prin Discurs i prin comunieiri verbale. 407 i p. 98 rustului su vezi mai sus p. 382. www.dacoromanica.ro

Dar pentru c. s-ar putea ca monseniorul Visconti88 s: nu fi fost informat pe depli n despre Bulgaria i despre dispozitia sufleteasei a cretinilor care locuiesc acol o, trimit fericirii voastre scrisoarea de fat5.88 ca s: poaf s: pentru cretirftate, ... Dar ... sanctitatea voastr desigur nu tie c ri anul 1596 'in care s-a petrecut lupta (fatto di arme) de la Checherente"9 intre creftini turci la care eu m aflam de fa;. risculat contra turcilor cinci comitate din Ducatul Sf . Saya din vecin6tatea imediat. a Ragusei, uciend multi dumani ... etc. Acelai lucr u aveau de gind s*-1 facl i de sub jugul turcilor [Pentru a putea avea biruint: ,pe viitor ar trebui ca papa s ajute cu bani i oaste pe principe ... etc.] 88 Indoiala ciudata, avind in vedere Inceputul memoriului catre pap trimis in ace eafi zi de catre Paolo. cunoasea' bunivointa din suflet pe care o au aceti nenorociti crqtini bulgarii, i s-ar fi fi realizat daca Mihai Voievodul ar fi trecutg' la ei cu arma ta sa, i lu'indu-se dup ei ar fi fcut la fel toti cretinii din Europa 89 Scrisoare falsa dupa cum rezulta din simpla comparatie cu scrisorile reale al e lui Rally (vezi Hurmuzaki, XII, pp. 290-292). A fost publicati in Ver es s, Do cumente V, pp. 68-69. cind era plecat cu Ballina spre Tara Romneasc i Dunare? Ar fi greu de presupus s -ar referi la vreo lupa minora. din paryile Banatului unde exista un Kekes in pr eajma Lipovei. Oricum afirmatia aceasta pare foarte 91 In realitate, el a si trecut, d ar noua Intorsatura luata de evenimente dupi l'nfr'ingerea din Ungaria a frinat once posibilitate de Infptui planul ainitial. Paolo omite rica Oare se refera la lupta de la Keresztesi (sau Mezkeresztesi) din 28 octombrie 1596 aluzie la ravlirile ttarilor care s-au produs atunci in Tara Romneasca si Bulgaria. www.dacoromanica.ro

MEMORIU CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA92 1598 mai 11, Alba Julia Scrisoarea altwi voastre serenisime, scrisa din Livorno93 la 10 ianuarie mi-a fo st predata chiar acum de catre secretarul monseniorului Visconti, macar ca ar fi putut face acest lucru cu douazeci de zile mai tnainte, 616 atttea au trecut de cind a sosit aici, si nici acum p. 159 nu ar fi .pus sa mi se dea ,daca nu ar fi vazut-o Signor Genga" in casa acestuia ... etc. ... Sint doi ani si jumatate de cind am venit 'in aceasta vara si de Indaa m-am straduit <a face> ca principele s tinda la aqiunea din Bulpp. 159-161. 92 Traducerea s-a fcut dupi textul italian publicat in V e r es s, Documente, V, 93 In Toscana. 9' Simon Genga, arhitect militar florentin, fost in slujba regelui Stefan Bithor y, in Polonia, apoi a Iui Sigismund in Transilvania. Era oarecum insircinat cu c orespondenya acestuia cu curile italiene si cu cea papal% Un frate Gianbattista er a stabilit la Roma, 409 www.dacoromanica.ro

garia, si aceasta a fost pe clnd95 avea sub puterea sa Moldova In care se aflau pe cheltuiala Impairatu1ui96 si pusi sub ascultarea acestui principe 12 mi i de cazaci97, patru mii de unguri, si 15 mii de moldoveni, iar In Tara RomaP. 160 neasa. 6 mii de unguri, si m-am oferit pe mine Insumi pentru a dispune sufletele locuitorilor din acea tari la credint (a devotione) fa.0 de principe: in vremea aceea // am fcut si o dare de seam98 succint despre acea vari. Totusi aceas f propunere99 a mea nu a Osit ascultare pentru c asa a vrut cancelarul"), impreun cu ceilalvi senatori care Intotdeauna au fost foarte opusi acestui tizboi pe care 1-au condus cu atIta viclesug (tale stratagernma) pentru e ei vor ca principele s. " fie silit a face pace: dar eu nu m-am ab;inut pentru acest motiv de a-I urma pe principe In Tara Romneasc cu zece rincil" pe soc oteala mea Impotriva lui Sinan pap si nici de a-i propune ,prin intermediul mons eniorului Visconti, In chiar ziva In care Signor Silvio102 a intrat In a doua as ezare103 din Tara Romneasc mijlocul de a strica podul faicut de dusman peste Dun're , lucru care s-ar fi putut face In dola nop0 in vreme ce armata principelui nu putea ajunge Ora acolo nici In de Dunre, si Intr-un loc In care nu ar fi putut sI atace pe ai nostri cu cavaleri a sa. Dar nici eu nu am vrut s ma las de a face din nou o Incercelalalt, Fabio, c are era interesat in exploatarile miniere din Transilvania, a fost si el opt zile'": si eu ms ofeream pe mine Insumi pentru aceastI actiune oricInd mi s-a r fi dat o mie de archebuzieri. Dar nici aceast <propunere> nu a fost primia de a lteta sa, si la fel s-a IntImplat sub Giurgiu de unde, dac s-ar fi trecut de part ea cealalf In cursul noptii, s-ar fi adus mare pagub dusmanului care era t.lirlt apr oape folosit de Sigismund in toamna anului 1594 clnd I-a trimis la papa ca sl dea sea ma, in felul sau, de complotul" si executiile de la Cluj. In campania din octomb rie 1595 s-a accentuat netntelegerea dintre Simon si cancelarul Josica. Sigismund 11 recomand a papii cu rugamintea a fi numit cardinal. In 1597 paraseste curtea lui Sigismun d, nemultumit de principe si de nuntiu, pe care li criticl violent In Italia. 95 Subliniere cu scopul a scoate In evident. atitudinea negativa a lui Sigismund. Ve zi biografia lui Comuleo din volumul de fata. 97 Vezi biografia lui Giovanni de' Marini Poli. 98 Este vorba de Discursul din ianuarie 1595, pe care 11 disociazi de asa-zisa sa propunere. Infatisata ca un demers independent de Discursul amintit. loo Dar insusi Josica t i indicase tema bulgarilor in ianuarie. Violesugtil" (stratagemma) conducatorilo r este o formula care rezum. impresia general l si decepia italienilor si mai ales a toscanilor" reintorsi din campania din 1595. 101 Zece calareti cu personal au xiliar. Poate simpla afirmatie gratuita. 199 Piccolomini, comandantul toscanilor ". 103 Secondo casale (vezi discutia referitoare la acest termen, precum si la o ferta" lui Paolo in Observatiile critice p. 424). 104 In campania din octombrie drumul de la Tirgoviste la Giurgiu a durat in adevr opt zile, dar pentru ca Sigis mund a inaintat foarte incet, ascunzlndu-se de teama unor stratageme (!) si folo sind drumurile cele mai tele. 419 www.dacoromanica.ro

care pentru actiunea din Bulgaria prin intermediul monseniorului Visconti, i a.sa am acut in aprilie trecut105, dar lnainte de a-i propune aceast treab m-am asigur at pe chezsia cuvintului su ca dac alteta sa nu ar voi s se apuce de aceast operatie atunci domnia sa reverendisimi mi-a promis c imi va da din banii stpInului nostru <papa> <suma trebuitoare> pentru patru mii de oameni In vederea acestei actiuni, i asadar am Indreptat lucrurile in felul acesta: am fcut In asa fel ca arhiepisc opul de TIrnovol06 scrie altetei sale si monseniorului Nuntiu c. el Impreun cu cre stinii din acea tar erau cit se poate de doritori s-si verse singele pentru cresti ntate, <lea sae i cu fruntasii, ceea ce facuse cu putin inainte fi Teodor asigurri despre aceast Insufletit. voint (buona volonta) a lor, <s arate> a slut dest ui ca s nimiceasc pe dusmanii care sInt in Bulgaria. pentru a Intri mai bine aceast i actiune, arhiepiscopul lmpreun cu preotii i fruntasii acestei tiri, au jurat in biseric pe evanghelie vor fi uniti i nedesprtiti de crestini pin la moarte. Si apo i acesta Impreun cu episcopii sai s-au dus prin diocezele lor s fac acelasi lucru c u preotii de si a trimis un om din acea tar ca s se roage de alteta sa si apoi in luna septembrie ei au scris ,principelui Intr-un moment dud fortele turc esti se aflau In Ungaria i tara era golit de dusmani, ca s le trimit ajutorul ce le fusese promis de ctre alteta sa si de citre monsenior, cu care sInt sigur c ei ar fi realizat distrugerea dusmanului pink' la Constantinopol. Dar frica si slaba c unoastere II a celor de aici pentru Imprejurrile turceti au fcut s se piarcl un prile j atIt de strlucit care fusese dus de mine la acea perfectiune pe care o vede alt eta voastr serenisim. $i eu nu am realizat alt clstig decIt c am rmas condamnat109 l a plata cheltuielilor i putin a lipsit ca s nu fie si <la pierderea> vietii. Dar acest lucru nu este nimic fat" de ce mi-a fcut bunul monsenior, dup ce am Indeplini t tot ce voise el 'in aceast chestiune. Dar cinstitul prelat s-a alturat lui Mihai Voievodul, si eu am rmas pclit, si de clnd mi-am dat seama de 13. 161 cread alteta voastr serenisim ci in 1593 clnd fratele meu" era In Constantinopol, tr ebuia s fe numitul voievod al Moldovei un servitor al unui 105 De fapt aprilie 1596 (vezi Observatiile critice 15 Dionisie Rally. 107 Preti di casale. i acest fel de a proceda m-am tras Inapoi si nu I-am mai vizitat. notita biobibliografici). descris in legItura cu Rally. 10 Condennato nella spesa, formul5. judeeitoreasci folosit aici metaforic. 110 Oare Domenico de'Georgi? Vezi notita biobibliografica. 108 Este numit aici doar incidental. Dar rezultI totusi rolul sit' anterior mome ntului 111 Text foarte necia r. mio fratello del 1593 essendo in Constantinopoli, hebbe

a far voievoda di Moldavia uno servitore d'un mio cugino, il che sarebbe seguit o, se li suoi ambasciatori (!) non Phavesse impedito. 411 www.dacoromanica.ro

v5.r al meu, si acest lucru s-ar fi Intimplat daca ambasadorii si nu 1-ar fi imp iedicat, dar chid el l'nsusi a fost rugat ca sa se faca el insusi <domn> el nu a voit, dar a gresit rau, pentru ca in acea vreme putea sa o faca si s se uneasca cu principii crestini in alt fel decit cum au facut certi rustici. Acest lucru a m crezut c trebuie sa-1 spun pentru ca s se stie cine este Actiunea din Bulgaria n u a fost propusa de nimeni niciodata principelui decit doar de gentilomii ragusa ni Sorgo113 <care ,propuneau> sa se jefuiasca Nicopolul pentru a captura acolo o mare prada, cum s-ar fi si inemplat (dar cu pagubirea totodata a crestinilor) s i aceasta prada trebuia si. se 'imparta intre principe, consilierii sad si sus-z isii Sorgo, si acestiam le-au mai dat Valahia (?) si s-a mai cheltuit cinci mii de talen i pentru a-i face slujbil cu multi servitori trei ani in ,sir115. i cla ck' alteta voastra serenisim ar sti In ce mod am fost rasplatit, ar fi cuprinsa d e mila, caci toate neplacerile care s-ar fi putut inchipui le-am indurat, nu din partea principelui, ci a acestui cancelar care, 'impreuna cu monsestiorul, a fo st pravalit la pamint de catre Signor Genga. Dtunnezeu va avea grij de pedepEu am putut si am prilejul de a avea multi haiducin pentru a savirsi lucruri glorioase , dar pentru ca acestea s-ar fi ficut si cu pagubirea crestinilor, 2ntrucit aces ti luptatori slut nedisciplinati si neasculttori, m-am abtinut de a o face. Cei d e aici ar fi putut realiza succese mari impotriva turcilor si hi favoarea lor, d ar nu au vrut sa o faci pentru ca asa le-a placut. Mihai Voievodul si acest prin cipe au trimis un om la Constantinopol se zice ca pentru a trata pacea. Voi afla curind adevarul si voi da de stire altetei voastre etc. sirea sa. Mihai Voievod"2. Alba Iulia, 11 mai 159& 1" Concluzie far vreun raport aparent cu cele spuse mai inainte. 113 In text: lor ghi, cu citirea gresit a literei S. 114 Probabil consilierii amintiti. 113 Text neclar: i Sorghi i quali anco li hanno dato la Valachia (?) e speso da 5 ulna_ tallari per servirlo con molti servitori. "O Text neclar. www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE PAPA CLEMENT AL VIII-LEA117 1598 noiembrie 30, Alba Julia Prea fericite printe, P. 99 Dup ce am scris fericirii voastre i dup ce am lsat ca ac ele scrisori s. v fie trimise, le-am gsit aici la retntoarcerea mea din Moldova, s pre marea mea suprare. De aceea, le trimit din nou sanctittii voastre si pe deasup ra mai dau socoteal si de ce a urmat In tara Moldovei in care a trebuit si rmin contrar prerii mele118 per conto mio particolare patru lunii19. in Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de C 1. Isopescu (vezi Document i inediti della fine del Cinquecento, 1929 In Anal. Acad. Rom.% Mem. secs. ist., s. III, t. X, mem. 2, pp. 99-101). 1113 Che in quella fuor di mia opinione mi c onvenne dimorar per conto mio particolare. Paolo accentueaz faptul c ederea sa tr ebuia s fie mai scurt de patru luni, si ci el plecase n Moldova pentru treburile sa le particulare, deci far vreo contingenta cu curtea lui leremia. Este probabil c. el ascunde adevrul, i c In realitate intervalul a fost mai lung si rosturile sale mai pusin particulare. 119 Quatro mesi. Dar acest interval nu acoperi spasiul d intre data a,parent a memo413 www.dacoromanica.ro

Puvine sptnimni dup sosirea mea la Suceava, ora v din provincia" Moldovei (In car e i are mai departe revedinta Ieremia Movil, dup ocuparea sa), a sosit hanullm ttari lor cu oastea sa In c.Impiile din jurul Bender"' In care vade beiul In acea part e a Moldovei care se Tntinde spre Marea Neagr vi care este supusi turcilor; unde s-a oprit dteva zile ca si observe ievirea celor vapte mii de cazaci care sosise ri pe fluviul Nistru [din Polonia] cu inten0a de a trece In Tara Romaneasci, In slujba lui Mihai Voievodul, i cirora Ieremia, fcInd voia hanului, le-a oprit trec erea cu armata sa122 avInd drept cipitan pe fratele sium, micar c ei ar-Ti cerut cu cea mai aleasi deferent <si fie lsati s treaci> fgduind hotrlt c nu vor face nici o pag-ubi rii 1ui124, cici daci nu ar fi binuit c fortele titarilor erau unite cu ale moldovenilor ei vi-ar fi forot trecerea pe calea armelor i ark' ndoial ar fi reuv it, i aceasta a fost cauza pentru care s-au pornit Inapoi foarte supirati spre c asele lor i Intr-atIta IncIt s-au hotirlt treaci prin inuturile titarilor125, pe care gsindu-le golite de ostavi.'26 le-au bIntuit cu foc i Cu pIrjol vi au strIns o foarte mare pradi de femei, copii, vi tot felul de animale ... Si nemultumind u-se cu ava mare pradi, vi-au pus din nou In end dup ce au stat clteva zile si se odihneasc la casele lor cu gIndul de s treaci pe mare In Bulgaria, ceea ce au vi ficut a ajunge la Varna, dar aifind In portul Karakarmaluch127 (oras la Marea Ne agr care este cel mai aproape de cele cinci guri ale Dunirii) douizeci vapte de v ase (vascelli) Incrcate cu mrfuri foarte scumpe, aceasta a fost cauza pentru care s-au Intors din nou la ei acasi. Se spune c la zvonui despre acei cazaci aga ieni cerilor a ievit din Constantinopol pentru a se riului (15 martie 1598) si data expedierii textului acesta din urm (30 noiembrie 1598). Incidentul cu cazacii este de la Inceputul lui iulie. Dac deci am socoti putinele sIptmlni' mentionate la vreo cinci, atunci sosirea sa ar fi fost la Inceputul lu i iunie sau sfIrsitul lui mai. Plecarea din Moldova ar fi fost pe la Inceputul l ui octombrie, dup consolidarea lu Sigismund In Transilvania. 120 Ghazi Ghirai. 121 StpInit de turci. Beiul ei este amintit in raportul polon al expeditiei Ini Za moysk In Moldova. 122 Aceastil actiune a fost anterioat datei de p. 374). 123 Simeon Movil5. 14 iulie 1598 (vezi Hurmuzaki, XII, lo havessero domandato". 123 Nella Tartana. 126 aPOgliata di genti. e 127 = Kara karman1110, Poate Caramanchioi la N de Jurilovca. 414 124 Punctuatia este redat: gresit, ca i accentul pe e transformat dintr-o conjunc tic (e) intr-un verb (). Ancorche con ogni sorte di humana, (!) certa promessa,.. . etc ... www.dacoromanica.ro

impotrivi ostii lui Mihai Voievod care a trecut in Bulgaria, mcar c. nu Cu rezulta tul pe care 1-ar fi putut avea128 <apoi?> s-a reIntors Cu ienicerii si la Constantinopol [Teama care s-a trezit la turci ... etc.] Eu ca unul care c red el am ceva cunostintai despre Moldova, Tara Romaneasc i tara turcilor, nu pot decIt s. fiu nemultumit de operatiile tivod le-ar fi dat gratuit tot ce le-ar fi trebuit pentru trai. [Dac papa 1-ar ajut a pe principe cu bani, atunci acesta nu ar lipsi numai pe turci de Bulgaria, de unde este aprovizionat Constantinopolul, dar ar avea chiar prilejul de a ajunge pin la Constantinopol si de a-,1 arde (abrusciarlo).] Si morate'29 ce se fac acolo, si aceasta o spun (la faccio) pentru c eu cunosc prea bine c acest serenisim principe i Mihai Voievod ar putea face mult mai mult In ac este Prti si in anumite momente prielnice: i acestia, cred eu c nu Inainteaz mai mu lt din mai multe considerente, i altea sa o face pe bun dreptate, pentru c cei car e sInt obligati s-i trimit ajutor nu fac aceasta i cu atit mai putin trebuie s sper e vreunul de la alti principi, pentru interese pe care nu // le mai art. Si de ac eea alteta sa, fiind Inteleapt, nu porneste actiuni mai mari, precum ar fi putut face. Dac sanctitatea voastr 1-ar fi aiutat cu trupe si cu bani, cum I-a ajutat pe imprat, nici soldatii nu ar fi suferit nici un neajuns pentru Intretinerea lor", cci Mihai Voie13- 10G toat. aceast <realizare> depinde de iuteala <executiei>, cci de unde pin acuma se me rgea de la Dunre 'Ana la Constantinopol In nou zile, acum dup noul rneu sistem s-ar putea face drumul In cinci zile, i pentru aceasta cred c momentul cel mai potriv it ar fi toat luna februarie, care ar coincide cu vremea dud ttarii se vor fi Inapoiat la casele lor si dud spahii i ceilalti so ldati s-ar duce s se odihneasc de oboselile rzboiului pentru a realiza acest lucru ... e nevoie de secreteza . . . et presteza, i celelalte conditii (circonstanze) care sInt de mai mare important nu le spun aici de team s nu nimereasc unde nu trebuie (?) ceea ce stiu c este adevrat si nu Anat de vreun interes al meu, mcar c de patru ani Incoace eu Imi cheltuiesc banii si mcar ci de dnd sInt vorbesc Cu toat sinceritatea. Si mai adaug Eu li spun sanctittii voastre mei' In aceast tar am primit de la fiecare mai degrab pgubire i jignire deck vreun b ine (ombra di Utile piacere), In afar doar de serenisimul principe de la care cred c dael 1-as ruga, as primi tot felul de favoruri. Dar eu i ar fi intrat In acest principat, ar fi fost vai de Ungaria, de aceasta: c dac serenisimul 138 Se ben non con quel frutto che ha potuto (insinuare care revine 6 dupa aceea dud condamni prea marea prudent'a a operatiilor in acele locuri, avind grifi sa " gIseasc5 justifiari numai pentru Sigismund). 1" Li timidi progresse. 130 Nelle vite loro. 131 aruia i cedase Sigismund principatul, dar care sub diferite pretexte si-a aminat sosirea.

41, www.dacoromanica.ro

psi de trupele sale. Dar Dumnezeu a Intors spre bine aceste primejdii atIt de ma ri prin fericita reIntoarcere a serenisimului principe, dici el singur este cauz a pentru care toate lucrturile care au fost urzite In timpul absentei mele s-au d us de rlp. Eu nu vorbesc la IntImplare, ci cu bun. stiint, dar din motive foarte va labile pstrez tcere asupra amnuntelor. [Trebuie s se bucure toti de acest eveniment care a salvat principersoana sa patul i cauza crestin.... etc.] p. 101 aceast iarn, pentru a selpa de pericolele si de pagubele pe care le-ar avea de Int Impinat In vara viitoare, sper i sInt sigur c fericirea voastr ti va oferi ajutoru l II acestei tri Si este lucrul col mai sigur c turcul se terne mai mult de fortel e din Transilvania si Tara Romneasc, deck de ale Impratului ... dar In iulie viitor sultanul cu toat puterea sa va lovi Tara Romneasc5. In care va p5... trunde fr greu tate: si aceasta fiind nespus de bogat, el Ii va putea Intretine armata fr a fi apr ovizionat cu alimente din Bulgaria; czi va avea acest ajutor chiar de la romni Cin truclt Ii va ierta pentru rebeliunea 100132 si va Incerca s intre In tara aceasta i hanul cu fortele sale si fortele din Moldova, pe care Ieremia va fi silit s e uneascl cu ale sale, va face acelasi lucru <venind> din Moldova. $i nici germani i nu vor putea da vreun ajutor, cci nici pe sine nu s-au ajutat dud nevoia o cere a. Si de aceea m tem e, dac nu vor fi luate msuri preventive ... s nu fie ru lovite ta ra aceasta, Tara Romneasa si toat crestintatea. sar ca serenisimul principe i Mihai Voievodul s o ia Inaintea inamicului and sanctitatea voastr va Intelege din spusele mele clt ar fi de nece$i mai adaug c dac5. Impratul va da satisfactie altetei sale si o va ajuta, trag ndejde Intr-un succes bun. 132 Observatie urm5rind Intrirea insinusrilor strecurate Mihai. si mai fnainte impotriva lui www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Afirmatiile si informatiile lui Paolo Giorgi contin atitea fictiuni si inventii roprii, inch se impune controlul riguros al Intregul ui material oferit de el. Acesta se Imparte Intr-un numr de documente avind o exi stengi concreta si in altele citate doar de el i aflate Intr-o prim faz de elabora re, aclicI inchipuite dar nerealizate ncl. Din aceast categorie din urm face parte pretinsa scrisoare pe care ar fi trimis-o autorul, din Bulgaria In iulie 1594, cancelarului Transilvaniei Kovics6czy, Inde mnIndu-I s trimit 3 000 de oameni In Bulgaria care se afla golit de ostasi turci. Categora ma terialului concret se imparte si ea in documente reale i in pseudocopii ale unor originale care nu au existat niciodat, apropiindu-se deci de categoria Intl Ca ps eudocopii avem scrisoarea fictiv din Iasi (?) datat necomplet [ ... ] iunie 1595 I asi, in copie (!) de clue Paolo cancelarului toscan Bedizarie Vinta Insotit de ci teva r'induri ce trim par s coincid ca timp cu scrisoarea sa trimis de el papii la 30 noiembrie 1598, $i pseudoscrisoarea (?) din Bulgaria (?) adresat aparent lui Visconti O. datat de edi torul 417 www.dacoromanica.ro

(Veress in Nunlii apostolici in Ardeal) ca fiind din aprilie 1596 din Bulgaria. Originalul este inexistent, copia (!) se afla in aceeasi arhiva din Florenta. Ma i exista un al treilea compartiment acela al documentelor false, plIsmuite pe de -a intregul de Paolo. Din acesta face parte pretinsa copie dupa scrisoarea ficti va a arhiepiscopului de Tirnovo Dionisie Rally trimisa (!) din Tirnovo lui Paolo in ziva de [ d'vlai 1597. 0 copie (!) a fost ei comunicata papii de catre Paolo la 15 martie 1598" (data nereali care va fi disc utata de noi mai jos). Despre aceast scrisoare falsa nu ne vom ocupa acum. O citarn aic i numai pentru a ilustra varietatea talentelor lui Paolo. Materialul celalalt, p e care 1-am numi real (dar numai din punctul de vedere al existentei concrete a originalelor) ofera si el -destule elemente fictive. De exemplu, memoriul catre papa.' i scrisoarea insotind pretinsa copie a epistolei false, atribuite lui Dio nisie Rally, sint amindoua datate din 15 martie 1598, data infirmat de continutul lor si care trebuie impinsa pina la cea de 30 noiembrie ciad a fost adresata' c urii papale o alta scrisoare a lui Paolo impreuncl. cu aceste texte din 15 Martie (!). Apar o serie de date contradictorii i inauntrul textelor, fie in .anurnite scopuri precise, fie pentru c textul respectiv a fost compus din fragmente apart inind unor scrieri anterioare. Cit priveste continutul acestor materiale reale, el este adesea destul de strain de realitate sau de adevar. Ne vom ocupa aici ma i deaproape doar de materialul din anii 1595-1598 inclusiv, mentionind insa in m od informativ i materialul din anii 1599 si 1600 care nu intra In cadrul volumului de fata. Pentru mai multa cl aritate -vom urma aici firul aparent cronologic. Trebuie ,aratat in prealabil c scopul fa lsificarilor lui Paolo era de a-si atribui un rol de o tnsemnatate depasind mult gradul ei real. El a cautat sa-1 extindl In trecut, i si-i schimbe totodat si ca racterul. Asa se explica inventarea scrisorii rnitice din iulie 1594 care ar fi fost incredinvaa unui ragusan din Bulgaria Lorenzo Sorgo spre a o duce cancelaru lui Transilvaniei Kov..cs6czy. El ins nu a ajuns s i-o mai tnmineze, descoperindu-s e chiar atunci necredinta acestuia. (Este vorba de asa-zisul complot de la Cluj) . Acest pretins prim indemn al lui Paolo din 1594 catre o actiune in sudul Dunar ii este amintit de el tocmai la sfirsitul anului 1598 In scrisoarea apocrifa din Iasi din ... iunie 1595 (!) Discursul despre bulgari, rostit de Paolo la Alba I ulia, se pastreaza In trei manuscrise din Biblioteca Ambrosian. din Milan si in u nul de la Biblioteca Vaticana. Exist deosebiri mari intre el, dup afirmatia lui G. Bascap, care da o noua editie In 1931 dupa mate manuscrisele, mult posterioari c elei data de Makukv, In 1883, dupa unul din manuscrisele Bibliotecii Ambrosiene. O Icomparatie a celor dou editii din 1883 si 1931 ne-a lasat ins impresia unei cv asiidentitati a celor doua texte. Doar transcrierea numelor e mai corect redata intr-una fata de cealalta. Sint ins deosebiri n redarea idatei end a fost rostit D iscursul, dar ,nu prea insemnate, ele variind Intre 5 si 10 ianuarie. Tema despr e bulgari i-a fost impusa de cancelarul Josica, probabil in legatura cu operatii le ce se purtau In acea 'lama In sudul Dunarii. Ea consta n semnalarea aporttilui militar ce-I pureau oferi bulgarii in campania antiturceasca. Ulterior, el avea sa prezinte altfel tilcul din ianuarie 1595. Discursului Pretinsa scrisoare din Iasi, din iunie 1595, a fost compusa In toamna anului 159 8 ca o completare si corectare a memoriului catre Marele Duce de Toscana, datat din 11 mai 1598. Nu avem elemente care sa confirme sau s infirme aceast data. In once caz memoriul 418 www.dacoromanica.ro

este anterior reintrarii lui Paolo In slujba lui Sigismund, reintors in Transilv ania la 20 august 1598, iar scrisoarea este posterioara acestei schimbari. Ea a fost publicata de Veress In lucrarea sa Relationes Nuntiorum apostolicorum . . . fara. a-i pune la indoiali autenti.citatea. Textul, de o lungime neabisnuit, con sta din arabescuri stilistice invaluind oferta marinimoasa a lui Paolo facuta nuntiului Visconti a unui plan original de a veni pe Dunare si pe mare In Dobrogea spre a opera o debarcare g a declansa rscoala crest inilor din Bulgaria, mai devastind i incendiind pe parcurs porturile de la Marea Neagra. Aceasta actiune avea s deschicla calea spre Constantinopal. Nuntiul treb uia sii facii rost de 3 000 de archebuzieri si 30 de seici (vascelli), lar Paolo de echipajul lor. El se lauda cal a si gasit in Moldova 50 de marinad ragusani, precum si un gentilom tot ragman foarte priceput la navigatie care sa le fie comandant. De fapt, idee a unei asemenea expeditii ti fusese sugerata de incercarea cazacilor de a ajunge la Vara, si de acolo In Tara Romneasca, povestita de el In scrisoarea din 30 noi embrie 1598! Sint si mad analogii Intre .descrierea din 30 noiembrie i &duffle c atre Belizarie Vinta Insotind trimiterea scrisorii apocrife. Caracterul fantezist al intregii inventii apare flagrant. Nu ntioul abia sosise la Alba Julia la 16 Mai!!! i Paolo i se si adreseaza in iunie , la Iasi, In termeni presupunind intre ei legaturi destul de strinse. Este drept cii tonul i destul de insinuant indraznet in alte pasaje ale epistolei neobisnui t de lungi, in care Paolo se infitiseazi absolut pe acelasi plan cu nuntiul. Dar cind a ajuns Paolo sii se apropie de nuntiu, si multumita carui fapt? Acest luc ru nu s-a petrecut declt in cursul campaniei din Tara Romaneascii, end toti part icipantii italieni i ragusani au fost repartizati in grupul comandat de Stefan R azvan, In care au intrat i ragusanul Francesco Sorgo, si cavalerii tos-. .cani", precum i cornandantul lor Silvio Piccolomini si Filippo Pigafetta. Prin acestia s-a putut face destul de usor legatura cu nuntiul, atestata chiar de acesta in martie 1596, zind il declar pe Paolo om de bine g prieten al meu". Dar aceasta ca mpanie s-a desfsurat in Octombrie 1595. La venirea lui Visconti la curtea de la A lba Julia (16 mai) nici nu erau 4a ordinea zilei pregatiri de operatii contra ci doar impunerea turcilor, noului statut poruncit de Sigismund Tarii Romanesti i Moldove (juramintul boierilor are loc la 20 mai) si primirea ceausului venit cu p ropuneri imbietoare i tinut in rezerv de principe, foarte initat de intirzierea a rhducesei, care nu soseste cleat In August! Pini atunci au fast Intrerupte toate pregatirile Incepute in vederea expeditiei contra turcilor. Misiunea cea ma impor tanta a lu Visconti fusese aceea de a incerca o aplanare a conflictului violent, izbucnit intre Sigismund i verii sii, cardinalul Andrei si $tefan Bthory. Este se mnificativ faptul ci In Memoriul sat' din 11 mai 1598, In care Paolo se laudi cu planurile sale strategice din campania din octombrie 1595, el nu sufli nici un cuvInt despre .aceasta propunere senzationala a sa din iunie 1595 si nici despre indemnul sat' catre can.tle sat' este In acelasi timp foarte ceremonios si ,deferent pe alocuri, celarul Kovcs6czy din 1594. Scrisoarea din Brasov trimisl de Pao/o nuntiului Visconti la 22 noiembrie 1595 e ste poate singurul text al lui perfect autentic i nesupus unei falsificari ulter ioare. El poate falosi ca material comparativ lata de pretinsa scrisoare din Ias i (... iunie 1595), .analizati pe scurt inai sus. Stilul firesc, dimensiunile ra tionale ale comunicarii, subiectul 419 www.dacoromanica.ro

perfect normal contrasteaza cu construcvia fantasticl din iunie (!) 1595. Dar ni ci aid ni poate fi vorba de o adevrata sinceritate. Caci Paolo se fereste de a ma rturisi ca va pleca si el Cu Stefan Razvan In Moldova, dei In scrisoare pomenest e de plecarea iminenta a acestuial. Cu asa-zisa scrisoare din Bulgaria din 20 aprilie 1596, publicat de Veress in Nun fii apostoliki in Ardeal sub datele de loc i timp aratate aici ne apropiem de un a dintre ghicitorile cele mai obscure propuse de inventivul Paolo. Copia manuscr isa din arhiva de la Florenva ce sea: la baza publicaviei sale poart pe verso menviunea: Avviso pe ' 111-mo Nuntio Visconti in Transilvania. Textul convine diverse stiri referitoare la turci, aruncate oarecum la Intimplare. Incepe printr-o reconstituire a campaniei lui Sinan din anul precedent, pe care autorul o ofer lui Visconti crezInd ci 11 va interesa . Urmeaza diferite spicuiri zvonuri nesigure, de pentru noua campanie, trei Pasa aflata de autor la 20 aprilie, dintre care una culeas de la un prieten al un ui spion (?) al lui Sinan etc. Nimic nu confirm' datarea acestei scrisori" din Bu lgaria. Dobrogea este lui destul Sinan despre informavii armatei efectivele de versiuni anecdotice ale morvii In pregatire nircesti menvionati oarecum incidental in legaturi cu sporirea prevului cerealelor, infor mavie folosita ca punct de plecare pentru strecurarea unor acuzatii oblice impot riva domnului Tarii Romanesti. O alt mentiune se refer la turcii din Dobrogea care nu au stprijinit expedivia pentru instalarea pretendentului Radu, fiul lui Mihn ea Turcitul, trimis (!) din Constantinopol contra lui Mihai, i care deci ar treb ui cruvavi. In sfirsit, o stire neconfirmat cum ca sultanul ar fi acordat unele I mbunatatiri regimului sIrbilor i bulgarilor, urmat de un avertisment si o critica adusa' comandanvilor lui Sigismund care ii jefuiesc crunt din lacomia. Puvinele referiri la realitatile din Bulgaria se puteau baza pe informa tii primite de la agenvii turci care strabateau Dobrogea, venind de la Poarta. D ar In aceasta ciu.dat scrisoare este tocmai vorba de sosirea unui ceaus care merge In Polonia (fail a se spunein ce loc) si care este revinut la Cameniva. El trebuia s trateze chestui nea neutralitavii Poloniei In cursul campaniei viitoare a sultanului, precum i c ea a liberei treceri a tatarilor prin Moldova. Constatam ca din toata epistola a nalizat aici, aceasta este singura informavie actual:I concreta. (Pentru confirma rea ei, vezi Cl. Isopescu Documente inedite Bucuresti, 1929, p. 46.) Toate infor maviile i zvonurile celelalte au putut fi si ele culese Moldova. Scrisoarea este lipsit In chip foarte ciudat de unitate de timp si de loc. Du,p cuvintele azi 20 aprilie", care determina momentul aflrii morvii lui Sinan pasa, citim mai departe ca sultanul va fi la 15 ale lunii prezente (?!) la Adrianopol, und famine tot p ostul si de unde nu va pleca cleat la 5 iunie. Dar dintr-o comunicare facuti de Mihai Viteazul, In August 1596, lui P. Sennyei in Transilvania, despre tirile pr imite, la 18 iulie, de la Constantinopol, reiese c sultanul nu a pairasit Constan tinopolul decit la 10 iunie, de unde a facut 12 popasuri Ora la Adrianopol, de acolo Inca 12 pin a la Sofia si de acolo 16 pina la Belgrad (Hurmuzaki, XII, p. 269). Buletinul final, care aparvine altui moment, nu a trezit atenvia editorului. In

schimbr vestea din post-scriptum care ar fi fost primita alaltaieri" despre soar ta celor 1 080 de420 www.dacoromanica.ro

taiduci din Tara Romneasca (care dup ce au atacar si prdat localitatea Baba" au fos t macelariti de turci) inspira editorului o not'a curioasa, trimitind la un text din 8 iulie 1595 (!) (vezi Hurmuzaki, VIII, p. 192) privitor la ocuparea la ace a data a acelei localitati de catre crestini. Potrivit cu acea nota ar fi vorba de o prezentare a unor sari vechi ca lucruri noi pentru a-si face rapoartele eit mai interesante 0) Dar de fapt aici este vorba de o actiune nu anterioara, ci p osterioara datei de 20 aprilie 1596, cunoscuta si Cronicii Tarii Romnesti Ustoria rdrii Romdnesti, Letopisetul Cantacuzinesc, ed. crit. C. Grecescu, D. Simonescu b care o situeaza ins (gresit) la 6 mai 1596. In realitate, dupa stirile absolut .contemporane (extrasele analelor Casei Fugger publicate in Hurmuzaki, III, 1, P . 269) aflam ca la 21 august a sosit la Alba Iulia o informatie din Tara Romneasc a referitoare la episodul de la Baba" (Babadag) care s-ar fi produs cu 14 zile m ai Inainte, deci la 7 august 1596. Acele anale mai contin si o alta informatie d espre o intimplare oarecum asemanatoare petrecuta la Plevna g al carei ecou ajunge la Alba Iulia la 6 mai ( pp. 266-267). Amanuntele date nu ingIcluie reducerea celor doua opisoade, la unu l singur. Dar s-ar parea ca la intocmirea acestei ciudate scrisori s-a produs o confuzie t itre actiunea din apriliemai si cea din august. Inseamna deci ca redactarea scri sorii este posterioara acestei date din urma. In ce priveste unitatea de loc, ve dem ca prima parte a scrisorii" .este adresat de undeva dinafara catre nuntiu, in Transilvania, iar partea finala se indreapta din Transilvania in afara, catre a lt corespondent decir Visconti. Caci nu i se poate adresa lui, din Bulgaria (?), buletinul despre succesele celor din Transilvania Bulgaria este golita -de turc i; cleunazi sub Timisoara ai nostri au ucis 500 de spabii si au ars o palancl cu rapunerea a multi dusmani. Ai nostri au pradat la chucina di ... (bucataria?) a ienicerilor cu omorirea multor ieniceri. in tabara alteki sale serenisime se vo r produce peste putine zile lucruri mari". Deci in realitate nu este vorba de o scrisoare adevarat, ci mai degrabi de o dova da fabricata pentru a crea impresia a Paolo fusese in Bulgaria in vara anului 15 96. Inexactitatile constatate indica un decalaj in timp Intre evenimentele raportate si momentul intocmirii asa-zisei scrisori. Stilul aduce cu cel al textului reda t partial de Giovanni de'Marini Poli dupa relatarea lui Nicolae din Lovcea 'in toamna anului 1597 (Hur muzaki, XII, 269). Acest text era cunoscut de Paolo, caruia i se 6 trimiteau pe aceasta Cale salutrile varului sill de la Constantinopol, arnbasadorul regusan Ra gnina. Este sugestiv faptul ca In nici una din expunerile sale relative la stare a bulgarilor din 1597 si 1598, el nu se referg la constatari personale de visu m ai tirzii ca anul 1594! Tema folosirii bulgarilor ocupa un loc de frunte In toat e declaratiile si memoriile lui Paolo. Impusk mai Intli de Josica, ea capata o a cuitare nou du,p misiunea ce i se ineredinteazi Ia 17 septembrie 1596 cind este tr imis sa-I insoteasca' pe Teodor Ballina in Tara Romneasca. Incepind din acest mom ent, el isi transform' si isi amplifica rolul. La inceput cu mai mult discretie, a poi fail nici o retinere, el ajunge in expunerile sale s se infatiseze ca initiat orul si promotorul intregului plan bulg'resc. Dar aceste memorii asupra bulgarilo r sint de fapt acompaniamentul unor oferte de serviciu facute Habsburgilor, papi i 6 marelui duce de Toscana, in felul in care si Discursul din ianuarie 421 www.dacoromanica.ro

1595 fusese tot o asemenea ofert. Daci data primului dintre ele este destul de lmu riti, celelalte doul videsc contradictii flagrante. Memoriul catre pap poarti data de 15 manic 1598. Aceast dati este nereali, cici nu ntiul se mai afla la Alba Julia i deci Paolo nu s-ar fi putut adresa direct papi i. Nu se poate obiecta c el ar fi rupt once legturi cu Visconti (vezi memoriul din 11 mai 1598) si cit deci era explicabil sit nu mai recurgi la el. Argumentul nu este valabil. Chiar In acest memoriu Paolo invocii de doud ori mrturia lui Visco nti! La 15 martie In toati Alba Julia, ca si in toat Transilvania, lumea era preo cupati exclusiv de renuntarea principelui la domnie. Nuntiul care nu plecase Inc a se striduia din risputeri sit zoreasci aparitia comisarilor habsburgici. Peste tot domnea ingrijorarea, nemultumirea, teama. La Roma papa urmrea cu indoial rezo lvarea acestei probleme. Momentul nu era cel mai prielnic pentru acest memoriu. Dar un aminunt care nu e lipsit de important se impune atentiei. In mcmoriu, care ar fi fost scris Cu 19 zile inainte de prbusirea atotputernicului Josica (pe car e nu o putea prevedea nimeni), numele cancelarului este Insotit de blesteme si e l este ficut rspunzator de Impiedicarea In toate chipurile a pornirii actiunii pr oiectate In Bulgaria. Cum 'in memoriul din 22 februarie 1597 citre arhiducele Ma ximilian din vrcmea atotputerniciei lui Josica frinarea acestei actiuni fusese p us de citre acelasi Paolo pe seama titarilor si a decretelor divine si nicidecum pe a cancelarului, ca In acest memoriu. din 15 martie" (ca si In cel din 11 mai de altminteri), este limpede ci se schimbase ceva. Dacii ar mai fi vreo Indoial e a ar dispare vizind cit nici memorial nici scrisoarea atre papa din 15 manic" nu au fost expediate atunci, ci tocmai la 30 noiembrie, dupi reintoarcerea lui Pao lo din Moldova, adici o dat cu scrisoarea avInd data real de 30 noiembrie. Aceasta incepe cu relatarea unui incident petrecut In Moldova clteva sptmini dupl_ sosire a sa la Succava, resedinta dornnului. Noi stim Insi c incidentul acela s-a petrec ut inainte de 14 iulie clnd este pomenit i In documente. Este povestit sosirea ha nului ttarilor la Bender spre a impiedica trecerea cazacilor spre Tara Romneasci u nde erau asteptati in oastea lui Mihai Viteazul. Aceiasi cazaci opriti n calea io n, se duc sit prade titresti si pornesc apoi pe mare pentru croi drum prin Vara s i Bulgaria spre Tara Romaneasci. Dar gsind 26 de vase incrcate cu mrfuri scumpe la Karakarmanluk", ei le captureazi si se Intorc cu prada la ei acasi. Urmeazi un f el de critici general cum ci Mihai si serenisimul principe ar fi putut realiza ma i mult folosind prilejurile prielnice, principele cu drept cuvint nu poate intre prinde nimic pentru ca nu este ajutat. Daci papa 1-ar fi ajutat cu trupe i bani, cum I-a ajutat pe impirat, trupele ar fi fost tinute pe cheltuiala lui Mihai, i ar daci 1-ar ajuta acuma cu bani, ar putea opri aprovizionarea turcilor cu produ sele din Bulgaria, si ar putea chiar ajunge Pita da Constantinopol. S-ar porni i n februarie and ttarii i spahiii stau la odihn. Este nevoie de mini si de promptit udine (secreteza e presteza) i Ina de alte conditii de o mare important pe care se teme si le comunice per temenza che le mie non capitino male'. El este sincer i dezinteresat dar. nu a intImpinat cleat pagube i vorbe rele de la toti afari de principe ... A fost o adevrati fer,icire, reIntoarcerea acestuia. Daci ar fi int rat Maximilian in Transilvania, ar fi fost vai de el, si vai de Ungaria si de oa stea sa. E absolut necesari o actiune a lui Sigis422 www.dacoromanica.ro

mund si a lui Mihai in iarna ce vine. Dac nu va fi pornit, atunci In iulie turcii vor Intra in Tara Romneasc, ttarii In Moldova si aceste vor fi constrinse s. le dea .concursul. Ajutorul germanilor va lipsi o dat mai mult Dacil impdratul va da sat isfactie principelui i daca acesta va fi ajutat, se poate spera intr-un succes m are. Aceast scrisoare aduce dovada cl la 30 noiembrie Paolo se afla in slujba lui Sigis-rnund. El a folosit aceast imprejurare pentru a-si oferi serviciile papii, sub forma voluminosului su meanoriu despre bulgari antedatat de el, spre a da im presia -el a fost Intocmit inainte de renuntarea principelui consumat la 4 aprili e. Dar acuzatiile aduse lui Josica si tonul pe care slut acute arat. limpede cl i n momentul redactdrii memoriului, cancelarul atotputernic fusese lichidat. Cider ea lui s-a produs in momentul renuntrii, in chiar aceeasi zi. Judecat de imperial i, a fost executat la 2 septembrie 1598. La 30 noiembrie, end isi ti-imite Paolo memoriul su, pe care pretinde cl 1-ar fi expediat inainte de plecarea sa in Mold ova, Josica era mort de aproape trei luni. Data plearii In Moldova este artat in m od contraclictoriu. Sederea lui Paolo in aceast tar ar fi fost de patru luni. Dar acerea dintre cele doul date extreme ale corespondentei cu Roma 15 martie-30 noiembrie ocup un interval de opt luni i jurnii ra te. Paolo tine s precizeze cu tot dinadinsul: a) el sederea sa de patru luni a fo st mai lung deck se asteptase si b) cl el a stat in Moldova numai pentru treburi personale. Aceast grij a sa de a minimaliza importanta rostului su in Moldova a "pu tut s-1 fac a declare o durat mai mic dectt cea real. Pe de alt parte e pretinde cl se afla de citeva sptmini la Suceava In momentul incidentului cu cazacii [petrecut I nainte de 14 iulie]. Aladar plecarea sa din Alba Iulia a putut sI aibl loc pe la sftrsitul lui mai sau inceputul lui iunie. Aceast precizare este necesar pentru a rezolva intrebarea dad data de 11 mai a memoriului eitre Mamie duce de Toscana este real sau nu. Textul acestuia este foarte . ciudat: fragmentar si neomogen in redactare, ptimas si incoerent In conceptie. Ap ar contradictii de date din raportarea gresit a faptelor la momentul aparent al i ntocmirii raportului. Se afirm cl (la 11 mai 1598) slut doi ani i jumtate de la Di scursul din ianuarie 1595. O interventie a bulgarilor (din 1596) este amintit ca fiind flcut In aprilie passato (!) In sfirsit memoriul se Incheie cu o informatie despre niste negocien i tainice de pace cu turcii pe care le-ar fi purtind Miha i i Sigismund, aceast fraz neputind apartine momentului din 11 mai 1598 cind princ ipele era plecat din Transilvania dup renuntarea sa la principat, .ci desigur anu lui 1597. Este vorba deci de bucti deprinse din niste rapoarte redactate de Paolo in 1597, poate pentru doctorul Pezzen crtria el i-ar fi trimis informatii in cur sul

anilor 1597-1600 (dupl declaratiile 1ui Paolo din 1600). Asadar putem conchide c l memoriul din 11 mai a fost injghebat din buc.ti mai vechi intr-un moment dud Pa olo isi cuta zadarnic un patron si se gindea fr duiosie la fostul su stipin. Cum scr isoarea de la Livorno a marelui duce de Toscana nu i-a deschis pe semne nici o p erspectiv de aptuial sub oblduirea lui, el inceara dup aceea ultima carte ce ii mai rm ese: solicitarea vreunui rost pe ling Ieremia 'in Moldova. Aflat aici el aude de reintoarcerea aventuroas a lui Sigismund la 20 august. Succesul acestuia se confi rrn din zi In zi. Pin papa 11 trimite pe Carrillo la principe. Paolo se infiinteaz si el, poate nu cu prea mare 423 www.dacoromanica.ro

wrisoarea eatre pap solicitind bunvoinIa de 30 noiembrie. ci numai chid se putea intrevedea oarecare stabilitate. Asa se explia faptul i a jutoarele pentru principe poart data tirzie. i Va mai trebui cercetat adevrul asupra asa ziselor planuri strategice ale lui Paolo in campania de la Dunre pentru care avem: a) versiunea lui Pigafetta (din scrisoa readin Brasov din 6 decembrie 1595 redat in volumul de fat) dup informatiile date c hiar de Paolo, i b) versiunea lui Paolo din memoriul din 11 mai adresat marelui d uce de Toscana, patronul i ocrotitorul acestuia. La Pigafetta planul apare intro lumin cu total ipotetic. Daca ar fi fost fore suficiente principele ar fi putut s atace pe turci dup cc ar fi distrus In prealabil podul de peste Dunre, i Jara indo iala ar fi obtinut cea mai grozav victorie pe care ar fi repurtat-o crestinii vre odat. Podul ar fi putut fi stricat dupa sugestia lui Paolo Giorgi din Ragusa, bun cunosctor al acestor regiuni, care propunect s se fac un numr de vase (barconi) pe riul Olt ... i s irnbarce in ele 2 000 de archebuzieri si material incendiar, si s ajung noa,ptea la pod s-1 distrugi i s atace Rusciukul ... etc.... Erat occasio bene gerendae. Dar despre ce fel de sugestie (avviso) sau propunere poate fi vorba? O propunere real f.cut la timp, sau o solutie propus post festum? Pigafetta nu a asistat el insusi la operatiile de la Giurgiu, dar le-a clescris cu a verv" deosebit dup informaiile primite de la part icipanti. Si aici el foloseste elementele comunicate de Paolo bun cunosciltor al locurilor (molto practico di quelle contade) si deci el nu se intreab et de navigabil este Oltul, si pe care portiuni anume, ce fel de imbarcatii ar putea fi folosite pe el pentru transportarea acelor cloui mii de archebuzieri, la cares-ar mai acluga luntrasii i artificierii amintiti. Un alt pu nct neluat in consideratie este acel al timpului. De cit timp ar fi fost nevoie pentru fabricarea sau amenajarea acelor luntre (barcone), pentru pregItirea mate rialului incendiar, pentru organizarea a.celui corp. expeditionar, n sfirsit pent ru pornirea lor pin la punctul de imbarcare, i apoi pentru plutirea la vale pin la Giurgiu. Caci trebuia sincronizat aparitia lor pe Dunre In faa podului cu cea a oa stei de uscat in fata cettii Giurgiului, i rapiditatea era conditia principali a unei asemenea operatii menite s-i taie posibilittile de retragere lui Sinan pavain dud as fi atacat de oastea crestin. In sfirsit amnunt neglijat de acesti pe Dunre se mai aflau i eici turcesti (I) (vezi in volumul de fat i amintirilestrategi lui Diego Galan, prizonier crestin pus a visleascI pe o asemenea imbaroatie turceas cl.)Versiunea lui Paolo nu corespunde intocmai aceleia a lui Pigafetta. Fat de ce i dou mii de archebuzieri mentionati de acesta, Paolo nu aminteste deck de o mie de archebuzieri. El precizeaz1 in plus si momentul and ar fi flcut aceast ofert, anume chiar in ziva chid domnul Silvio [Pkcolomini] a intrat In a doua localitate din Tara Romneasc" (nel secondo casale di Valachia). Formularea este neclarl. Ce inseamn secondo cas ale? Dael se refer la a doua localitate ora fur Giurgiu, nu cetatea care a eles al doilea oras din tar, ar fi riile imediate aleunor participanti etta, reiese c1 preocuparea ocupati de oastea crestin, ar putea fi vorba de mai rezistat citeva zile. Dad ins trebuie inv desemnat a doua capital: Tirgovistea. Ins din mrtu la expeditie ca Visconti, Piccolomini, Pigaf

generali n aceast faz1 a operatiilor era de a se pune la adpostul unui atac-surpriz ial lui Sinan, si nu de a tla retragerea lui Sinan. In memoriul su din 11 mai" Pao

lo se 424 www.dacoromanica.ro

fereste parca s dea amanunte concrete asupra mijlocului propus de el pentru stri carea podului. Numai Insemnirile lui Pigafetta lamuresc ca este vorba de tnjgheb area unei flotile care si coboare pe Olt i apoi pe Durare la vale pira la podul de vase, avind de I 'mplinit o dubl misiune: distrugerea podului i efectuarea unei debarcari la Rusciu k. Dar Paolo vorbete de cloud actiuni independense propuse la date deosebite, pri ma prin intermediul lui Viscanti, a doua direct principelui sotto Giurgino". Ace asta din urm debar.carea de noapte apare intr-o forma mult mai anodina tn scrisoa rea reala a lui Paolo clue Visconti din 22 noiembrie 1595, in care &dark' ca nu a gresit end a sustinut -tot timpul ca turcii sint infricosati, adaugtnd du atunc i end eram sub <zidurile> ,Giurgiului (sotto Giorgiu), Alteta sa ar fi pus a tre aca de la ,partea cealala un numar oarecare de buni archebuzieri, desigur c Damni a Voastra ilustrisimi ar fi vazut cu ochii cum fug dusmanii dincolo de Muntii Em o (Balcani). Sintem departe de sublimarea eroica operaa de fantezia creatoare a lui Pigafetta asupra unui material oferit de Paolo intro forma -mai mult sau mai putin ambigua, spre a ingadui toate exagerarile. Fati de Visconti ins, xare fusese prezent la intreaga desfiqurare a campaniei, asemene a artificii nu ar fi fost posibile. Natura materialului ne-a obligat sa dim o parte din discutia critica in notita b iobibliografica, tntrucit expunerea faptelor era adesea conditionati de concluzi ile unor asemenea discutii. De asemenea se vor gasi 6 in aparatul critic la text ele ce le reclarn, o serie de sublinieri i compleari in strins legatura cu aceste Observatii critice www.dacoromanica.ro

VALENTIN PREPOSTVARI (cca. 1540 dup'd 1595) Valentin Prpostvri era un nobil maghiar din Ungana de nord de sub stapInirea Habsb urgilor. Inca din anul 1562 11 afl'im sub ordinele lui Francisc Zay facind slujb a de curier al acestuia in Moldova lui Despot. Ca atare duce corespondenta mai i mportant avInd de IntImpinat uneori impotrivirea armat a paznicilor vinutului de g ranita al Poloniei prin care trecea drumul curierului. Mult mai tirziu prin dece mbrie 1593 ajuns unul din comandantii trupelor Ungariei imperiale, capitan supre m al Agriei i comite de Hevas are rol Insemnat 'in Inceperea tratativelor dintre Aron al Moldovei i tabara imperiala. Cu acest prilej, l pomeneste de slava vite jeascl i numele nepieritor al credinciosului Stefan vod de odinioara" i aminteste ca el Insusi a slujit cu dragoste domnilor i principilor moldoveni, dinaintea lui Aron. In seria de fat a fost cuprins un fragment de scrisoare-raport din ianuarie 1595. adresat arbiducelui Mathias In care arata starea de plIns a regiunii de vest al Transilvaniei, tn urma aseza.rii acolo a ttarilor, In legatura cu razboiul dintre imperiul turc 6 cel hab426 www.dacoromanica.ro

sburgic. Elementele ce le aduce completeazI stirile despre starea populatiei de rind din regiunea de margine, supus tuturor apsrilor atit din partea dusmanilor, ci t si a ostilor crestine. Raportul a fost publicat de A. Veress impreun cu o traducere romneasc In Documente, IV, pp. 176-181, dup originalul pstrat in Arhiva de rzboi din Budapesta. www.dacoromanica.ro

[DESPRE NAPADIREA TARANIMII BANATENE DE TATARI IN 1594-1595] 1595 ianuarie 9, Remetea p. 180 .. . 0 parte' din tatari s-au asezat In orasele si satele din preajma Timisoarei , iar o parte au venit aici ctre hotarul Ardealului si s-au asezat la fel In oras ele si satele de sub Muntele Makra2 din preajma $iriei3. lar asezarea lor, astfe l s o Inteleag mria ta4, c au cuprins de la srmana vrnime jumtate din orase si sate si au strIns laolalt Intreaga 0.rnime, a sa el In fiecare oras si sat, Intr-o parte locuiesc ttarii iar In cealalt srcimea. C u mare grozvie triesc ei printre srmana // trnime. Iar in ce priveste hrana lor, ei triesc cum vreau <ei> cu hrana pe care a avut-o srmana trn ime, ba si In ce priveste hrana, ei slnt gazdele In fiecare oras 1 Dupa traducerea lui 2 Makra hegy. 3 Wilagoswer. A. Veress publicat'l In Documente, IV, pp. 179-181. 4 Arhiducele Mathias. 428 www.dacoromanica.ro

sat, din care pricin srcimea a ajuns de istov la cersit. Pe deasupra, In zilele tre cute, In cele dou tllhrii pe care le-au fcut aici In tinutul nostru, o spun cu Incr edintare, c: au mInat oi, vite, cai, mai mult de o sut de mii, asa c pink' acurn nu s-a putut sfirsi hrana de carne; dad. aceea se sfIrseste, cred c vin <iar> dup si mai mult, ba ne mai temem zi de zi s nu mai fac o nou ttlhrie, pentru c partea aceea a ftarilor care s-a asezat sub Makra, dad plead, poate sa vin slobod In doul zile i In doul nopti, si Inch ne poate jecmni tinutul pink' la Satu Mare. ... De bun searn Intelege mria ta aceea c tlharii ierneaz aici la noi, ceca ce nu este fr nici o pricin, ci pentru ca s se apuce foarte de vreme de pustiirea acestui tinu t: dad ne pustieste pe noi, atunci maiestatea sa5 nu poate avea nici o oaste de aici, de la noi. Si cu cele dou tilhrii din zilele trecute au fcut mare pustiire. [Recomancl tocmirea cu plati a peste 4 000 de cazaci dci i cazacii Inceperea unei actiuni InaIn ce privete iuteala sInt la fel cu ttarii" inte de dezghet impreuni i cu locuitorii trii Impotriva fitarilor celor mai de aproape, anume din preajma Siriei".] Iar dad am merge Impotriva ttarilor ... am ridica cu totul fr5nirnea din preajma Timisoarei cu muierile, i-am aduce cu copii, cu toate vitele <lor,> pustiirile pe care le-au flcut6 In tara aceasta le-am Implini cu aceea, si ar fi spre cea asd, dar ar ne-am cldi o de Dunke. 5 Tmpiratul Ttarii. mai mare stricciune a turcilor, dad nu ar fi cine s fi spre folosul maiesttii sale si chiar si al nostru pustiirea noastr din a lor [Pomeneste de expeditiile Indeamn5. le scrie ofer s trimit de zor scrisoarea Rudolf al Mica. le samene s le cose dac voievozilor dincol voievozilor, ...]

www.dacoromanica.ro

MIHAIL HORVATH (dupei 1550? dupei 1595) Mihail HorvIth, ostas al lui Sigismund Bthory, bucurindu-se de increderea lui, a fost numit c'pitan al importantei cetti a FIgrasului dup confiscarea acesteia de la Baltazar Bithory, ucis In inchisoare la 13 septembrie 1594. Trebuie mentionat c tnainte de cedarea FIgrasului lui Baltazar Bithory (prin 1587-88) aflm ca provizor " al castelului tot un Horvth, poate ruci cu acesta (Veress, Documente, III, p. 25 ). La inceputul lui ,noiembrie Mihail Horvth pornea din Transilvania in fruntea u nei trupe de vreo 2 000 de ostasi cu plat si de secui spre a sprijini actiunea lu i Mihai Viteazul contra turcilor, ce trebuia s constituie deciaratia de ruptur a a cestuia de imperial turcesc. La 10 noiembrie erau la Brasov la 15 la Bucuresti unde participau la urmrirea si exterminarea turcilor. Iatk cum apare aceast actiune In ochii lui Sigismund ,,Au tiat ptni la unui pe tot i turcii pe care i-au gsit in Bucuresti sau aiurea in acea tar si au cuprins ;ara pe seama noastra-, i acuna merg tot inainte In fiecare zi de-a lungul Dunrii! (Sc risori clue Va430 www.dacoromanica.ro

lentin Prpostvri, la Veress, Documente, IV, pp. 158-9 textul maghiar, pp. 159-160 versiunea romIna.) Cooperarea contingentului transilvanean cu Mihai Viteazul nu a fost fara rezerve si reticente. Credincios instructiunilor primite M. Horvath, prezenta intreaga a ctiune ca fiind numai a ostasilor sai. El insusi nu se socotea dator s ;ink' seama de hotaririle domnului, considerindu-se oarecum independent. Incursiunile rapide de iarna pest e Dunrea inghetata care ofereau si o prada foarte binevenita interesau mai mult c leat soarta populatiei crestine rasaritene supusa la toate silniciile r'zboiului. Nu numai cei de dincolo de Dunare erau expusi samavoiniciilor ostasilor Cu plat a, ci chiar i populatia din Tara Romneasca. Un ecou despre purtarea si jafurile l or razbate si in raportul lui G. cle'Marini Poli din 28 aprilie 1595. Se creeaza deci Intre tabara domnului si cea a trupelor de ajutor din Transilvania un clim at de rivalitate si neincredere. Raportul lui Mihail Horvath despre actiunea de la cetatea de Floci, sustinut. la 10 ianuarie de micul detasament calare trimis d e el ti pre paza acolo, ilustreaza bine spiritul in care erau intocmite aceste d ari de searna. Pe de o parte, se manifesta exagerarea cea mai evidenta a cifrelo r, pe de alta, infatisarea necompleta a faptelor, si in concluzie apar insinuari strecurate in treacat contra ostasilor domnului. Se afirma ca 60 de calareti au pus pe fuga o trupa de cavalerie de mai bine 2 000 de oameni (!) ucigind 108 di ntre acestia, iar ei raininind teferi! Dar din context se vede ca In cetate erau si 300 de pedestrasi precum i ellareti de ai domnului, despre care nu se mai am inteste expres nimica. Se spune ca ungurii aflind de venirea cetei de calireti t urci au Incalecat si au pornit contra lor, fara a lamuri daca au vestit despre a ceasta pe calaretii Domnului. Se mai vorbeste de acest prim atac, ceca ce implic a In mod necesar si un al doilea, despre care Irma' nu se spune nimic, probabil pentru ca' a fost dat de calaretii domnului. Apoi se subliniaza faptul c dintre r indurile ungurilor nu s-a pierdut nimeni. De ce ar fi fost necesara precizarea a ceasta daca actiunea ar fi apartinut exclusiv acestora? Asadar despre participar ea calaretilor domnului nu se spune nimic, dei ea rezulta din citirea atent a rap ortului. In schimb, se accentueaza faptul c pedestrasii romni nu au ajuns cu picio rul pina la locul luptei in timp util pentru a lua parte la lupta calaretilor (s i aici nu se precizeaz care calareti). Se mentioneaza, este drept, troienele de z apada, fara trisa a trage i concluzia evident c acestea au contribuit la incetinir ea mersului pedestrasilor romni. Asa se explica' i atitudinea lui Horvath care, cu toata porunca domnului, intirzia s vina sa lupte la Serpatesti contra turcilor i tatarilor uniti, clind ca motiv pesemne straniile acuzari pastrate In scrisoarea lui Simon Genga din febr. 1595 (publicata de A. Veress in Campania crestinilor) . De aceea, domnul a cerut si obtinut ca sa fie inlocuit la comanda (vezi P. P. Panaitescu, Mibai Viteazul, p. 112 si N. Iorga, lstoria lui Mibai Viteazul, p. 1 57; I. Sirbu, Istoria lui Mibai Vocla Viteazid .. I, p.). In 1599 aflarn printre dregatorii lui Andrei Bthory i mentiunea unui Nicolaie Horvath castelan de Fagar as impreuna cu Andrei Themedek. Cum In limba maghiara confuzia este foarte usoar a Tare Mikilos i Mihali, ar fi totusi posibil ca sa fie vorba de Mihail Horvath. 431 www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE CANCELARUL JOSIKA [Despre o incierare cu turcii la cetatea de Floci] ' 1595 ianuarie 12 (Tara Romneasa) Acum mai bine de dous spfmini am trimis cam saizeci de cglreti ping, la <cetatea> Floci care este asezat. la trmul Dungrii chiar la granit si <se afla> in stapinirea acestuia2 pentru ca ei s5.fac de paz ace stei cetti si s se si Impotriveasc. daca s-ar ivi cumva vreun atac al dusmanului. T otodat a trimis si domnul acestei fri3 clreti in ceta tea sus-zis in acel<asi> scop in care trimisesem si eu mai inainte, adic pentru aprarea acelei cetati si pzirea s a de focul <ce 1-ar pune> dusmanul. Ins a1a1tieri4 chiar in srbtoarea Circumciziunii Domnului dup. vechiut pp. 183-184. 1 Traducerea s-a fcut dupl textul /atin reprodus de Ve r ess in Documente, IV, 2 A domnului. 3 Loci bujus palatinus; Mihai Viteazul. ' Nudius tertius. 432 www.dacoromanica.ro

calendar5, o ceata de turci, cam la vreo doua mii sau chiar mai multi (dupa cum i s-a raportat atit domnului ctt i mie5), venitl s atace cetatea, nestiind nimic d e trupa de unguri rinduita acolo, s-a oprit intr-un sat oarecare. Ungurii aflind de venirea lor au Incalecat care de care mai iute vi au atacat in grab pe dusman , i nici nu au fost mai bine de vaizeci de calareti de ai nostri acest prim atac care vi-au indreptat cu mare insufletire lancile lor asupra dusmanului; prin ca re fapt, Dumnezeu <insusi> sprijinind cele incepute, au bagat asa spaima in dusm ani, incit acestia au fost siliti sl o ja la fug pe nepusa masa, iar ai nostri, ur marindu-i pe at ingaduiau troienele adinci de zapada, au taiat o suta opt din ei, mai prinzind vi pe citiva altii al caror num ar nu ne-a fost raportat. Dintre &duffle ungurilor, cu ajutorul i ocrotirea lui Dumenezeu nu a lipsit nimeni. Au fost totusi unii raniti, mi-au capturat pe un s lujitor al meu, pe altul numit Stefan Nagy 1-au rank. Chiar acea cetate de Floci se aflau i pedestrasii domnului muntean, avind de comandant pe ungurul Francisc Nagy. Acestia nu se vtie daca impiedicati cumva de zapezi sau de vreo alta cauz a nu au luat parte la lupta i nici macar nu au putut ajunge cu piciorul acolo an d s-au apucat s se lupte calaretii. 5 Adic 1 ianuarie stil vechi corespunz1nd la 10 ianuarie stil nou. .utinam). Utinam ipsi Palatino quam mihi script allatum est (corect: uti tam In loc de: www.dacoromanica.ro

PIETRO BUSTO (? dupii mai 1595) Pietro Busto din Brescia, muzicant de curte al principelui Transilvaniei Sigismu nd Bthory, ficea parte din acel grup intim de slugi si devotati de stare oarecum inferioari, in tovIrisia cirora el se simtea bine, si de care s e lisa influentat spre nemultumirea supusilor si, scandalizati de frivolitatea lu i, doritor cloar de joc i cIntec (sonare et balare) precum si de climatul mult p rea striin al curtii de la Alba Iulia si in general de favoarea aritati oricirui italian mai rsirit. Tineri aventurieri venind si-si ofere serviciile erau primiti cu bratele deschise. Oameni mai bitrIni, ca Simon Genga, fost inginer militar In slujba lui Sigismund ,, devin sfetnicii apropiati ai principelui, ascultati fie in problema relatiilo r .cu curtile italiene,. fie in aceea a exploatirii bogitiilor cnaturale ale Tra nsilvaniei. Locul lui Simon 11 va lua apoi fratele su, Fabio, ceilalti membri ai familiei Genga, Gianbattista, i Girolamo, avind si joace si ei un rol In cursul domniei lui Sigismund. and la sfirsitul lui 1591 se pregkeste un demers pentru negocierea unei intre Sigismund si o nepoati. a marelui duce de Toscana, Simon e cel care intocmeste 434 www.dacoromanica.ro

raportul citre curtea ducelui, descriind situatia Transilvaniei i persoana princ ipelui, in favoritulporneste acestuia, Stefan Josica, la Florema (unde ajunge la numele caruia la 7 februarie si e primit la Pisa de marele duce la 15 februarie). Textul lui G enga nu ne-a parvenit, ci numai un rezumat insotit de un comentar al cancelariei ducale (vezi A. Veress, Documente, UI, p. 268 si urm.). Dar el poate fi reconst ituit dup alte doul texte, oarecum similare, publicate de Pernice in Un episodio del valore toscano nelle guerre di V alachia alla fine del secolo XVI, in Archiv io Storico Italiano", 1925, vol. III, pp. 249-275, si de A. Otetea 5tiri italien e privitoare la fa-rile romanesti (Iasi, 1928) pp. 12-16, In Cercetri istorice", anul IV, nr. 1. Schema este oarecum aceeasi ca cea a primei descrieri a Transilv aniei datorate lui Gromo prin 1565. Doar proportiile sint mai reduse. Punctele i nsa sint aceleasi: o descriere geografica i istorica, urmat de un portret al principelui, bineinteles foarte elogios. Dar daca vom cerceta asa-zisa scrisoare a lui Pietro Busto catre fratele su, 'vom constata c si aici este vorba tot de un text de propagand in favoarea principelui . Sau mii bine zis de data texte datorate unor imprejurari deosebite, dar cusute impreuna, avind ca element comun persoana lui Sigismund. Prima si ultima parte corespund acelor descrieri-prospect Intoemite in vederea unei aliante matrimonia le de felul celor aratate mai sus, urmati de portretul principelui. Dar ele sint despartite aici de un text de o naturl cu totul deosebit, anume de o descriere t endentioasa a evenimentelor din iulie-august 1594 prezentate drept o conspiratie contra lui Sigismund. Acest caracter propagandistic al asa-zisei scrisori este confirmat si de multiplicarea ei In sapte copii si variante aflate azi in diferi tele biblioteci din Frana, Anglia si Italia. Nu poate fi vorba aici de o copiere intimplatoare de catre unii sau altii numai lin vederea alcatuirii unor avvisi p olitici fira un scop bine determinat (cum crede Bascap in Le relazioni fra l'Ital ia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 168). De altminteri simplul faipt c exista variante deosebite este destul de sugestiv. Dar toate variantele i mpreuna nu reprezinta de fapt decit un exemplar dintr-o intreaga categorie de as emenea scrieri consacrate conspiratiei" din 1594. Numai in vol. IV din A. Veress Documente, avem o serie de asemenea relatri cu interesante variatii pe o acteasi tema, In li mbile spaniol, italiana, latina si germana, destinate informarii" curtilor italiene, im paratului, regelui Spaniei etc. Acelasi scop trebuia sa-1 indeplineasca, la prin cipii italieni si la Roma, Fabio Genga, trimisul personal al lui Sigismund la pap. Aceast propaganda re a un dublu scop: s justifice arbitrare, fara vreo judecata.' prealabil si executii le cada asupra aceslor conspiratori" raspunderea pentru pasivitatea catastrofala aratat si cu prilejul trecerii silnice a tatarilor prin Transilvania in Ungaria superioar si pentru zdrobirea rscoalei sirbilor, stirniti de agenti ai principelui si lasati apoi prada represiunii turcesti. Ilustrarea cea mai evidenti a acestu i spirit se aflu In instructiunile date lui Fabio Genga (Hurmuzaki, 1112, pp. 387 -390) (vezi mai jos Observatii critice ...). Interesul textului lui Busto sta In faptul ca el ne ofera o versiune posterioara instruciunilor catre Fabio Genga si sub inspiratia direct a camarilei lui Sigismund. Priintre cei care l-au Insotit pe Sigismund la plecarea sa precipitata de la Alba Iulia, se afla si batrinul Si mon Genga, fratele lui Fabio, cel trimis acum la Roma. Este foarte 435 www.dacoromanica.ro

semnificativ mentionarea cu tot dinadinsul a lui Simon Genga de catre Busto intruna din variantele amintite, destinate curtilor italiene, i intocmite dupa model ul raportului aceluiasi Simon tncredintat lui Stefan Josica, in 1592. 0 data ce caracterul pur propagandistic al asa-zisei scrisori" a lui Busto este evident, textul sau intrind in rindul numeroaselor naratiuni ale conspiratiei" s anctionate in august-septembrie 1594 de catre principe, biografia lui Busto nu p oate aduce nici un element de intregire. Si de altminteri tot ce se mai stie des pre el este ca.' in mai 1595 principele Sigismund l-a pus In stapinirea unei cas e la Alba Iulia pe Ulita italienilor (Veress, Documente, IV, pp. 216-217). Faptul nu are vreo semnificatie exceptiona la, avind in vedere favoarea aratata in general de el muzicantilor italieni, con cretizata si in porunca data, in 1597, ca &A fie inmormintat in catedrala din Al ba Iulia maestrul sau de capela M. Giovanni Battista Mosto din Venetia. Mrturia lui Busto a fost folosit. de istorici impreun cu alte marturii contemporane in cercetarea momentului din iunie-august 1594, fr tris a fi supusa unei analize e ntice mai strinse. Pentru situarea textului In ansamblul acestor scrieri de propaganda . precum i In contextul istoric, vezi mai jos Observatiile entice. Textul lui P. Busto s-a pas trat In mai multe copii si variante, tare se afli r.'spindite la Biblioteca Ambro siana. din Milano (fol. 142, r.-145 v.; ms. B. ibid., fol. 146-150 v.) la Biblio teca Nationall din Paris (Fonds n. 1513), ital., Biblioteca Vaticanului la 2604, 480-487 i Urb. 817, (Ottob. 337-350), la Biblioteca Trinity College din Oxford (ms. 638 I, pp. 121-127) si la cea din Venetia (Museo Civico Correa ms. 2738). A fost publicat integral de Giacomo Bascap dupa ms. din Milano in Le relazioni fra l'Italia e la Transilvania nel seco/o XVI, Roma, 1931, pp. 169-172, Sub forma f ragmentar fusese publicat cu unele mici deosebiri de N. Iorga in colectia Hurmuza ki, vol. XII (p. 28), dupa manuscrisul din Venetia, ulterior publicat integral i n noiembrie 1931 in revista Le vie dell'Oriente", pp. 42-45. De Busto s-a ocupat la noi, dar numai din punctul de vedere al descrierii geografice, Cl. Isopescu in Notizie intorno ai romeni nella letteratura geografica italiana del cinquecen to in Bulletin de la section historique de l'Acadmie Roumaine", t. XVI, Bucuresti , 1929, p. 84. www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA1 LUI M. PIETRO BUSTO DIN BRESCIA, MUZICIAN AL SERENISIMULUI PRINCIPE AL TRANSILVANIEI2, CATRE FRATELE SAU IN CARE POVESTE$TE MAREA CONJURATIE IMPOTRI VA PERSOANEI ALTETEI SALE SERENISIME IMPREUNA CU DESCRIEREA TRANSILVANIEI 1595 ianuarie 21, Alba Zulia

Transilvania are o form.' tntre cea oval i i cea triunghiular.; se mrginete la rs5.rit cu Tara Romneasc5., la miaz'zi cu Bulgaria4 la Macau5, localitate a turcilor, la apus cu Ungaria i la nord P. 169 cu Polonia; este Inconjuratl de munti, foarte saatici, In care se Otrunde prin tr ec5.tori nguste, afar.' doar spre Ungaria; are cimpii putine dar pline de dealuri 5 roditoare, cu pmlint bun i prcute ochilor, cu Vi frumoase, 1 Traducerea s-a fa'cut dup: textul italian publicat de G. B a scap . Le relazioni fra l'Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 169 si urm. 2 Sig ismund Bithory. 3 Gresit in loc de sud. ToatH orientarea este foarte aproximativ" . 4 Eroare geograficH. si Mures. Monti. 5 Macons (ung. Mak6). Oras in Ungaria la nord de Banat, in unghiul format de Tis a 437 www.dacoromanica.ro

udate de mici riuri ce curg spre nul Mures'', <care e> navigabil i cart: intr pe la nord-est8 si iese pe la sud-vest", vrsindu-se In Tisal, ce-1 duce apoi I n Dunre, nu departe de Belgrad; este bogat In duri, Imbelsugat In vin si mai mult d e cel alb foarte roditoare In grine, poame, fin, vite de once fel si cai buni pe ntru cavalerie"; grinele se pstreaz mult vreme In spice si dupi ce au fost treierate <se tin> In gropi. Aici se scoate sarea din ocne, acIndu-se puturi adinci de o sut si mai bine de pasi, joase, intrite cu lemnrie pin ce dau de stana de sare" si a poi o taie cu ciocane ascutite, in bucti dreptunghiulare, pentru ca un orn s" o po at mInui si o scot afar. Cu <un vIrtej cu> scripete i cu cai. Aceast sare este clue d si strvezie clnd este pisat seamn cu zpada; se extrage de asemenea sarea gem care este asemntoare cu cristalul de roc. Aici se fac cldiri din pietre scoase din ruinele romanilor, nu prea tari, ci asemnt oare pietrei de Padova si spInd se gsesc antichitti: statui de marmur cu multe inscr iptii" si multe medalii de argint si, clteodat, de aur. Aici se afl din belsug min e de aur, de argint si de tot felul de metale si de argint viu. Sint sapte" oras e fr a socoti Oradea care se afl 'in afara Transilvanieil dar face totusi parte din acest stat si pe ling5. <acestea s'int> multe castele cu satele lor. Orasul de s caun unde Isi are resedinta alteta sa este Alba lidia, un oras nu prea atrgtor, da r cu o asezare foarte pentru curte; este locuit de unguri. Clujult <este> cel mai mare <oras> locuit de unguri si de alte neamuri, are multi negustori, fiind <un oras> .negustoresc. Sibiu e locuit In cea mai snare parte de sasi; Brasovul'8 ce l mai frumos <oras e> locuit tot de sasi, Bistrital, Medias" si Sighisoara21 cu m ulte castele si sate <sint> locuite de asemenea de sasi. Multe aite castele Cu s atele ion grit, In parte, ale principelui si In parte ale diferitilor nobili Mrisca. 8 Per greco. 9 Per Garbino. 10 Tibisco. 11 Buoni cavalli de lancia. 13 Sasso salato. 13 Lettere. 14 S-ar pIrea c vaniei. 16 autorul saruie asupra acestui numar In leglturI cu numele Transil16 Collosvar. 17 Sibino. 18 Corona. Bistrilica. 20 Meges. 31 Seghesvar. 438 Este vorba de comitatele exterioare care formau tinutul numit Partium". www.dacoromanica.ro

maghiari si senatcri22 ai statului; locuitorii satelor A<ltetei> S<ale> si ai no bililor maghiari sInt romani, iobagi ai ungurilor, si sint siliti s munceasc pmIntu rile stpInilor lor fr nici o alt cheltuial23 <din partea> acestora si bogatia stpinilo r const In a avea multi din acesti iobagi pentru c nu duc lips de pmInturi. Acestia sInt rmsitele24 lsate de romani, clnd i-au gonit hunii si pistreaz credinta ortodox. L imba lor este un fel de latin corupt de cuvinte barbare, aproape ca graiul din Fri u125, dar Inc si mai alterat. Mai sInt Meal In toate orasele si castelele multi tigani2 care locuiesc iarna In afara oraselor27 In case de pmInt, acoperite cu paie si vara sub cerul liber; si // Indeletnicirile lor sInt spurcate, cci ei fac si pe clii. Si aici se vorbeste ungureste, nemteste si romneste. Ungurii se Indeletnicesc cu mes tesugul armelor iar sasii sInt negustori si mestesugari. Aici se vinde un staio2 8 venetian de gnu cu 4 livre29, vinul, 30 de soldi3 gleata31, carnea de mInzat, un soldo funtu132 de 16 uncii33, un vitel, o jumtate de scud34; 3 si 5 livre clnd s Int scumpi; un miel 24 de soldi si undelemnul de msline 30 de soldi funtul; si pe stele este ieftin, dar vara nu se gseste mult. p. 170 at despre religie, sasii urmeaz credinta luteran. Ungurii au fost odinioar buni cat olici dar mai firziu lipsindu-le prelatii care au fost nimiciti de rzboaiele necu rmate cu turcii35 si Impreun cu ei acei buni regi catolici, si turcii uzurpInd Bu da Impreun cu aproape Intreaga Ungarie dup moartea 22 Acetia exercitau autoritatea suprema in prima parte a regentei (1581-1583). In 1583 regele Poloniei a instituit asa-zisul triumvirat cu Alex. Kendy, Wolfgang Kovcs6czy si Lad. Szombory, asistat de restul senatorilor, formull schimbati apoi in 1585 chid a fost institut loan Gczy ca guvernator unic, cancelar fiind Kovcs6czy. 23 Sena' altra sp esa. 24 La f eccia. 23 El f urlano. Friuli, provincie in nord-estul Italiei. 26 Cingari. 27 Borghi. 28 Staio = msur de capacitate italiana echivalind la Venetia cu 83, 31 I. " L. (li br, livr, liri) moned. Desemneazi si o greutate de circa 300-340 g, mergind Ora la 500 g. 3 Soldo = 1/20 parte din libr sau livri; sau 1/10 din paolo. 31 I! secchio. 32 Libra, tradusi de noi prin flint pentru a evita confuziile. 33 Onice = a 12-a parte din libri' (libra din Brescia avea 320,81 g). 34 Scudo = moneda italiana de 10 paoli". 35 In lupta de la Mollies (1526) au cazut multi prelati, ale ciror scaune au rim as multi vreme vacante din cauza fizboiului civil care a urmat intre Ferdinand I si loan Z.polya. 439 www.dacoromanica.ro

regelui Ioan36 serenisimul Stefan Bthory" a luat el acest principat; in acel timp locuia aici un medic Blandrata38, un italian care, ajungind din sftuitor sfetnic datorit darului vorbirii, a stiut atit de bine s-i conving n ascuns pe unguri, inc it i-a atras la secta arian5138 i acum au rmas putini catolici; isint nc51 muhi ca lvini i anabaptisti", manicheeniu pink' i epicurei". Si locul regelui Henric al Frantei" i acela a lsat principatul T fratelui su de feric it pomenire, serenisimul Cristofor Bthory45, precum comitatul Fgras" domnului Baltaz ar B.thory47, nepotul sHu, fratele prea loan Zipolya a murit In 1540. Autorul sare de-a dreptul la Stefan Bthory care a u rmat doar dup Ioan Sigismund Zpolya (1540-1571), confundat aici cu tatl su regele" l oan. 37 $tefan Bathory, principe al Transilvaniei i rege al Poloniei. Pentru activita tea lui Blandrata in vezi Caltori, II, relatia lui Transilvania, Possevino. Pentr u biografia sa, vezi si Enciclopedia italiana. Numit i antitrinitari sau, curo se numeste azi, in general, unitarian. 40 Secta religioas i politic a anabaptistilor, In ciuda infringerii de la Frankenhausen, aceste secte au stat citva timp linistite, dar indat ce acest medic a fost <trimi s ca> sol" la poloni si a obtinut alegerea serenisimului rege Stefan s-a rIspindit in toat Germania si rnai ales in Elveia, ajungind pina g in Transilv ania. 51 Adepti ai doctrinei lui Manes (secolul al III-lea), intemeiat pe existen ta a dou principii contrare: binele i rul (Dumnezeu i satana); printre manicheeni sint socotiti bogomilii sau pavlichienii din Bulgaria, catarii i albigensii din Franta etc. 42 Nu pare s fi existat o asemenea seal In Ardeal. Autorul foloseste, poate din greseal, acest termen pentru ebionisti. In secolul al XVI-lea a aprut o sect care auta reinvie ebionismul. In Transilvania, a fost Intemeiat de Andrei Ess i, un magnat secui, dar distrus prin secolul al XVII-lea. Poate aici s aibI i sens ul de liber-cugettori, atei. 43 Oratore. Frantei sub numele rmuit Transilvania . Prin testamentul lt frate Stefan (V de Henric al 111-lea (1574-1579). 45 Christof oro Bthory. A ci din 1576 pink' la moartea sa (1581). 46 11 contado di Fogaras &an regele lsase de asemenea castelele Simleu i Solyomk celuila eres s, Documente, III, pp. 139-140).

44 Henric de Valois, principe francez, rege ales al Poloniei (1574), mai apoi re ge al 41 Baltazar Bithory, crescut la curtea unchiului sn regele Poloniei, Stefan Bthory , luind parte la diferite campanii ale acestuia, a venit dup moartea regelui n Tra nsilvania la curtea principelui minor Sigismund, vrul su, care l-a pus In stpinirea comitatului Fgras, impreun cu posesiunile aferente. A umblat dup locul de guvernato r al Transitvaniei ocupat de Ioan Gczy (vezi Ver es s, Documente III, pp. 100-102 ), iar mai apoi succesiv i dupg domnia Trii Romnesti i acea a Moldovei. Pentru pla nurile ce i se atribuiau de a-1 inlocui pe Sigismund, vezi i relatia lui Amalteo din volumul de fat. Pentru mentiunea peregrin'rilor sale prin Occident tn diferit e expeditii militare si a rolului stt la dieta de alegere a regelui Poloniei, vez i Ver es s, Documente, IV, pp. 158-163. Cei trei frati Bathore,sti erau fiii Mar garetei Mailat, deci nepotii de fiiel ai fostului voievod al Transilvaniei, Stef an Mailat, care a murit precum se stie prizonier la Constantinopol. Cardinalul Andrei care vorbea in 1599 cu trufie de ciobanii" romani avea si el s inge de acesta romlnesc. Fratii Bathoresti stpineau in Transilvania, inainte de l ovitura de la Cluj, cele mai importante castele din Transilvania: FIgiras, Simle u, Gillu. In 1592 principele luase cetatea Chioar de la $tefan Bthory. In iulieau gust 1594 Baltazar a fost implicat In asa-zisul complot de la Cluj si ucis in in chisoare tn septembrie. 410

www.dacoromanica.ro

a fost ales <principele> de fat, fiul su si stlptnul meu serenisimul Sigismund Bth ory, pe atunci copil in virst fraged, lsat sub <supravegherea> guvernatorilor statu lui i in paza printilor iezuiti", atunci au ie.sit fti ceasc; cci din cauza certurilor dintre crestini", acestia au fost siliti s se uneas c cu turcii si sl se recunoasc tributarii si vasalii ,lor, Ora intr-atit el atunci eind principii mergeau prin ;ark' ei purtau, impreun cu steagul lor, steagul sult anului i nici nu este socotiel <a fi> cas de nobil care nu are insigna lunii i a stelei sus pe creasta acoperiului. strlucitului cardinal al Poloniei" si al domnului Stefan, care fusese odinioar guv ernator al Oradiei, iar dup moartea acelui serenisim principe Cristofor la iveal tot felul de erezii, <6.6> guvernatorii nu <li> se Impotriveau nicidecum ; astfel c nu mai lipsea deeit <doar s treael> la legea turS-a intimplat c in aceste zile ttarii au trecut prin Polonia Mel s. fie stinjeniti de marele cancelar51 care se afla atunci in expeditie avnd cu el multi ostasi i po ate chiar erau intelei cu transilvnenii52; acei atari au intrat all de veste" In pr tile de margine ale Transilvaniei In apropierea castelului Hust54 ptrunzlind Intr -o vale55 ce duce in Ungaria imprteasci. Imperialii li s-au impotrivit acestora di n fav. <fiind> In intelegere Cu acest principe <al Transilvaniei> ca sl'-i loveas c el din spate". El trimisese o otire bun, uor inarmati cu 15.nci i cu archebuze, dar primind 48 Andrei Bthory era nepotul de frate al regelui Poloniei $tefan Bithory. In 1594 familia Bithory din ramura Somlyo ($imleu) se compunea: a) din cei doi copii ai lui Cristofor (fratele regelui), anume principele Sigismund, si sora sa Griseld is mritat in 1583 cu marele cancelar Jan Zamoyski, b) din cei trei fii, Andrei, $t efan si Baltazar si o flick' ai lui Andrei Bthory, insurat cu Margareta Mailat, f iica vestitului voievod al Transilvaniei $tefan Mailat. 51 Zamoyski. 52 Se afirm 46 Vezi mai sus relatia lui F. Capeci si In ClItori II cea a lui Leleszi. Pentru coroana Ungariei, dupi moartea regelui la Mollies. mai intli form dubitativa aceast presupus Intelegere a ttarilor cu sefii opozitiei l a rsturnarea politicii traditionale de supunere fat de Poart, prin decretul de la A lba Julia din 11 iulie 1594. " Trecerea prin Transilvania a avut loc pe la mijlo cul lui iulie; cpitanul cettii Hust, Gaspar Kornis, era informat Ina.' din februar ie a ttarii se pregtesc s treacI prin Polonia spre vest (V eres s, IV, 67, 91, 100101). Turcii ti ceruser lui Sigismund trici de la sfirsitul ainului 1593 s lase ca le deschis prin Transilvania ttarilor ce vor trece spre teatrul fzboiului din Ungaria imperial. Totusi trecerea lor a venit ca o surp riz, aci informatiile de la Poart indicau cI ei vor trece prin Moldova si Tara Rom aneasd la Belgrad. 54 Ulst. 55 Valea Tisei. 56 Din rapoartele lui Comuleo despre discutiile purtate prin ianuarie-martie 159 4 nu rezult acest lucru. Ulterior in cursul tratativelor cu im,perialii se cerea din partea acestora ca un fel de conditie prealabil a acordului ca principele s se declare ftis si s porneasc la actiune. 441 www.dacoromanica.ro

cpitanu167 scrisori false din care se prea c A<lteta> S<a> Ii poruncea s nu supere i n nici un fel pe ttari i neputInd imperialii s tin piept nvalei, au trecut ttarii ace stia cu mare omor i dintr-o parte si dintralta i mult vaitmare a crestinilor. Si d e aici a nteles A<lteta> S<a> el a fost trdat pe deplin de ai si. De aceea s-a hotd t s prseasel tara ca un om czut n dezndejde68 <si aceasta> a fost fie dintr-o prefaict orie, fie dintr-o bun judecat i astfel a prlsit Alba Julia cu putini slujitori cred inciosi ai si, unguri, i cu cItiva italieni59, printre care se afla domnul Simon Genga60, fost arhitect al defunctului mare duce de Toscana", si cu aproape o jumtate de milion de odoare de prey in aur i giuvaere, ll'sind <s5, se flspind easc> zvonul c A<lteta> S<a> se ducea spre Italia; si ellrind el zi i noapte n cea mai mare primejdie, a ajuns la un castel al su foarte puternic numit Chioar" i s-a oprit aici. Si chiar domnul Baltazar Bt hory, care era comandantul armatei si mai fusese inc lsat de curind ca guvernator al trii63, a trimis inainte 100 de 15.ncieri ,pentru a-i rpi tezaurul o data.' cu viata; dar eind au vzut c A<1teta> S<a> s-a oprit intr-un loc sigur, 1-au rugat s-s i urmeze cltoria deoarece se purtau tratative sa-1 predea legat n mlinile sultanul ui" pentru a imblInzi jos Observatiile critice. 57 Cpitanul de Hust Gaspar Kornis. Pentru discutarea acestor afirmatii, vezi mai " Carrillo In scrisoarea sa din 1592 11 arat Incremenit de spaim perculsus timore, end cu falsa alarmil despre Baltazar Bthory. In 1596 generalul Aldobrandini, Vis conti si Carrillo indicau ca mobil al gIndurilor de renuntare frica de turci, de ttari si de dusmanii diniuntru. Acest sentiment 11 domin complet In 1597-1598. Nu este greu deci de inteles de ce In iulie 1594 Sigismund nu a avut alt gind deci t de plecare. Vezi E. K a stne r, Cultura italiana alla Corte transilvana nel se colo XVI, Budapesta, 1922. " Fost In slujba marelui duce de Toscana, apoi a lui $tefan Bthory, regele Poloni ei, dup moartea cruia a intrat in slujba lui Sigismund Bthory, atrgind dup el si pe f ratii rudele sale. Purta corespondenta cu marele duce de Toscana si cu ceilalti principi din Italia de nord pe care li informa oficial despre principe i despre Transilvania. Tn 1595 este mare camerier al principelui. In toamna acelui an est e vorba O. se retrag In Italia. Sigismund serie din tabra de la Giurgiu papii, ca s-i cear purpura de cardinal pentru Simon (care avea atunci 70 de ani). Fratele lu i, Gianbattista, avea o slujbl la Roma pe link' pap, un alt frate Fabio este cel t rimis, In septembrie 1594, pentru a raporta sfIntului printe despre conspiratie". Acesta se reIntoarce In Transilvania In preajma campaniei crestinilor din octom brie 1595. Simon cu prilejul venirii toscanilor va duta s le gseasc un rost In ar i s e va ciocni de puternicul cancelar, Josica (vezi V er es s, Relationes, p. 53; i d e m, Documente, III, IV; i d e m, Campania Creginilor. Vezi i scrisoarea sa d espre Tara Romaneasc din febr. 1595 etc.). 61 Francesco I de Medici, mare duce 15 74-1587. 69 Cuivar, aici comanda Cristofor Kereszturi, catolic zelos devotat lui Sigismund. " Calitate conferit de Sigismund lui Baltazar o dat co renuntarea sa, pink' la ale gerea In diet a noului principe. Autortil dinadins se fereste s arate Imprejurrile In care acesta a primit noua sarcini. " Murad al 111-lea (1574-1595). 442 www.dacoromanica.ro

mInia sa care se aprinsese Impotriva principatului din cauza lui. Dar principele care descoperea putin cite putin adevrul, prin felurite mijloace, incepu s se pre fac i ti pofti la ospete ln castel; acestia se duser pentru a nu se pentru a le spulbera trda, dar nutrind mari bnuieli; iar A<tea> S<a> le d..du daruri bogate p. 171 In fruntea acestei secte"65 se afla domnul Alexandru Kendy66 care ti rdritase de curInd dou fete, una cu domnul Baltazar Bthory i cealalt cu marele cancelar al prin cipatului67, i acestia trei fiind asadar intelesi fiecare a atras In aceast conju ratie pe credinciosii sai, cu hotrtrea nesovitoare s. curme viata principelui i s ri dice In locul lui pe domnul Baltazar Bthory, vrul A<ltetei> S<ale>; tn acest timp se pringea toat. lumea, pierduse un pr incipe atit de bun si c are In schimb unul atIt de riu, Inch nu se auzeau deck prinsete i rugciuni ckre Dumnezeu. Ostenii Incepuser s se agite Impreun cu cpitanii eirteasci Impotriva guvernatorului genera168 <spunInd> c. .nu-i vor da nici o ascultare fr principele lor legiuit i c. nu Intelegeau s lupte decIt pentru crestini potrivit gindului lmurit al altetei s <ale>. VizInd aceste manifestri i trick' i altele, conjuratii au limas Ingroziti, d ar, prefcIndu-se cIt puteau ei mai bine, se Indreptau cu vorbe bune ckre principe si ctre popor, punInd la cale Intre ei s5.-1 oniveasc*169. A<lteta> S<a> fiind chemat la cliet la Cluj s-a invoit cu ei, dar mai lnainte voia s soseasc 8 000 de secui (pentru care se si trimisese porunc comandant ului lor, care fusese odinioar.' camerierul lui prea credincios)" care erau acum pe drum; si Indat ce au ajuns, au fost trimii la Cluj Impreun cu sasii care tineau partea A<Itetei> S<ale>; si au sosit acolo vineri si slmbt a dat de stire senatorilor care nu bnuiau nimic, crezInd c nici principele nu -i bnuia pe ei, c A<Iteta> S<a> voia s. mearg 5'1 asculte liturghia duminic dimineata i c ti poftea Intovrseasc, potrivit obiceiului. Aceast <veste> a fost pe placul tutu ror, cci erau lute06 Senator de mare prestigiu, fost sef al triumviratului" din 1 583-1585. Era in fruntea opozantilor la schimbarea liniei politice socotind-o im prudent si preferindu-i pe turoi imperialilor. 67 Wolfgang Kovcs6czy. Informatia este adevrat5. (A. Veress, R elationes 55 In sensul de conventicul sau conspiratie. noel la raportul lui Amalteo, din iunie 1592 c15 numele sotiei cancelarului: Kat a Harinnay. Dar la 24 februarie 1593 el se insoar cu Cristina Kendy vezi Szamoskzi In Monumenta Hungariae Historica 9 II Scriptores vol. 30 p. 460. Cu zece zile m ai inainte se Thsurase Josica cu v'cluva lui Paul Gynlai. lar Baltazar se insuras e in 1592 in primvar4 cu Suzana Kendy. Autorul vrea s. &duck' din aceast6 inrudire prin soii, constituirea nnui bloc conspirativ impotriva vietii lui Sigismund, Vezi i Obs. critice. .68 Baltazar. 69 intr-o Actriatie formulatl'i mai intii in instructiunile cutre Fabio Genga. " Pone Mindszenty. 443 www.dacoromanica.ro

leg intre ei s-1 ucidn in timp ce se ducea la liturghie, spunind: deoarece nu pute m s ne Indeplinim planul nostru cu otrava, sintem siliti si-1 inlturm prin once ch ip, i, dup ce va fi mort, fiecare se va potoli i nimeni nu va indrzni s fac vreo miscare impotriva noastr5.". Dar mina lui Dumnezeu care er a cu acel bun principe 1-a Instiintat despre tot <ce se uneltise> si astfel pe cind se aflau adunati tog domnii duminic dimineata in sala palatului i fuseser rinduite mai dinainte, in mare tain, msurile pentru zdrnicirea < complotului>, <deodat> treizeci din cei mai mari domni ai trii au fost <Indat> legati spre uimirea lumii, fr zgomot si fix-6 vreo apra re si, punindu-le indat fiare grele la picioare, au fost aruncati in grea inchiso are. Si punind A<lteta> S<a> de indat s" fie cutati, li s-au gsit scrisori i rvase de Indatorare pe care si le scriseser unul altuia i cu peceti falsen i citindu-le A teta> S<a> in fata lor artindu-le <lor,> nici unul dintre ei nu a indrznit s tgduiase l nimic, ci erau foarte incurcati, auzind c sint mustrati pentru atitea trdri groaznice prin gura inssi a A<ltetei> S<ale> i unii din ei, fiind supusi la cazne ", au mrturisit toate intocmai i s-au aflat tog pirtasii lor; i astfel, marti dim ineat74 in piata din Cluj au fost decapitati pentru fapte dovedite cinci dintre e i, adic domnul Alexandru Kendy cu aii patru, apoi dupI vinovati. citeva zile au fost sugrumati patru In inchisoare" i alti patru au fost dusi la Alba Iulia; acestora li s-a druit viata" din indurare, ca ne<fiind> Acel fals medic" Blandrata a lsat sfatul el de vor s pstreze aceastI ;ark' in pace, nu trebuie s prseasc niciodat prietenia cu sultanul. Sint vreo 7 ani de cind acest m edic &kiln <ajungind> neputincios i prindu-i-se unui nepot al su c el intirzie <prea> mult s-i lase banii si, care nu n Vezi nota 69. 12 Afirmatie curioasa, neputind fi vorba decit de angajamente pe rsonale intarite Cu peceti melare. 75 Pentru a smulge in once chip mrturisiri putind parea destul de convingatoare.1 4 In ziva de 30 august la patru dimineata. Pentru datele cele mai exacte cu priv ire la aceste executii vezi analele lui Le stir Gyula f i, publicate in Trtenelmi Tara, 1893, p. 121. Impreuna cu A. Kendy au mai fost taiati Gabriel Kendy i loa n Iffiu (tatal vitreg al fratilor Bathoresti In biserica mica" (?), iar loan For ro si Grigore (Diacul) afara. In relatia latina (V er es s, Documente, IV, pp. 1 90-136, nr. 72) se spunetoti au fost taiati in piata mare. 75 La plecarea lui Si gismund din Cluj la 8 septembrie a pus el fie transportati Baltazar Bthory i Kovcs 6czy la Gherla, iar Francisc Kendy i I. Bornemisza la Gnu. Toti au fost gituiti la 13 septembrie. Inainte de aceasta, la 1 septembrie a fost executat George Vass, capitanul cetatii Gherla. 76 Ioan Gerendi, Baltazar Silvasi, si Albert Lonay fost capitan al cetatii Hust. A/ patrulea, nenumit de Gyulaffy, este mentionat in relatia latina destul de pr olix i uneori fantezista intocmita la Viena publicata in V er es s, Documente, I V, pp. 130-136. 77 Textul care urmeazi nu mai face parte din relatarea celor pet recute 'in iulie-august 1594, ci serveste de tranzitie catre portretul lui Sigismund. 444 www.dacoromanica.ro

erau putini, l-a ucis intr-o noapte; descoperindu-se acest fapt, a fost spinDeci and a murit guvernatoru178, tinrul principe avea i mintea virsta <potrivite> pentru a putea guverna, deoarece era foarte bine inzestrat de acei cinstiti prin ti <iezuiti>" cu toate insusirile, <fiind> foarte invtat in scrierile crturarilor, avind darul strlucit al vorbirii, fiind scriitor desvirsit i avind un suflet reli gios i evlavios. Este de statur mijlocie, astfel ea* printre cei inalti nu pare m ic, nici printre cei mici nu pare mare, zurat; i sfirsitul pentru amindoi a fost asa cum l rneritau. fata lui este de o culoare sratoas, intre caches si alb; nu se stie ca el s fie <ci ndva> trist, deoarece este voios i nu-si iese din fire in nici o imprejurare <ni ci> rea i <nici> bun, astfel csi oricine 11 cunoaste este indemnat si-1 indrgeasc. Totusi, end este miniat este grozav la inftisare, dar repede i potoleste singur mi nia; are mdulare tari, este puternic, ager iscusit in jocul cu mingea <si> cu roa ta, danseaz dup5. moda italian, minuieste bine spada, in intreceri arunc ghiuleaua i alte unelte de fier, ridie greutti, rupe fiare si fringhii, astfel incit nu-i gse sti perechea ca putere; nu se poate vedea cineva mai priceput in strunirea cailo r si In turnirul cu lancea; cint foarte bine din once fel de instrument si compun e muzic intocmai ca cei mai buni muzicieni. Vorbeste bine limba italian lac mult I / obiceiurile italienesti; nu dispretuieste pe cei mai de jos, numai s fie multumeste asa de usorn. Este foarte darnic, drept, milos, intr-un cuvint foarte binevoitor in toate faptele sale. Fiind, spun, de o desvIrsit chibzuial in conduce rea statului, a pus s se adune dieta generalm, cerindu-i jurmintul de ascultare i c redint; dar i s-a rspuns la aceasta ea dieta aprob bucuroas dar cu legmintul de a-i i zgoni din taxi pe iezuiti, invinuiti c s-ar amesteca in treburile statului i c. a u dezvluit tainele lor altor inzestrati Cu insusiri deosebite; cu ai si ins p. 172 nu se principi. Neavind atunci pe nimeni cu inima viteaz in preajma sa, a cedat ceea ce nu putea pstra si a incuviintat aceast <cerere> cu sufletul sfisiat de durere i n locul acelor <iezuiti> s-a inconjurat in plimbrile sale de o 78 I. Gczy, guvernator al Transilvaniei din 1585 pini la sfirsitul lui 1588. Auto rul crede, gresit, c Sigismund a preluat cirmuirea Transilvaniei dupii moartea g uve alungarea iezuitilor a fost conditia pentru acceptarea sa de eltre diet. In re alitate, guvernatorul era in via i In functie la darea decretului de alungare a

iezuitilor in ziva de 24 decembrie. Dieta care a dat acel decret a pus capt si fu nctiei sale de guvernator. I. G6czy a murit foarte curad dup. aceea, la 7 ianuar ie 1589. 79 Cu privire la educatia lui Sigismund, vezi relatia lui Capeci in vol umul de fat, precum i cea a ui Leleszi In Cltori II. scrisoare" era compus pentru italieni. 81 Convocat la Medias In decembrie (vezi Mo num. Comit. Trans., III, pp. 236-248, 89 Constatare de natura a nemultumi pe unguri. O clovad. mai mult c aceast iar pentru alungarea iezuitilor vezi relatia intocmit de acestia Brevis relatio e iectionis societatis lesu e Transilvania, in Ver es s, Epist. et Acta, II, pp. 2 54-263). 445 www.dacoromanica.ro

ceat de buni muzicanti, al c'ror conduetor era M. Giovanni Battista Mosto82. In privinta celor ale dragostei este socotit pink' acum virgin, atit de mult a fost el crescut in smerenie. Alteta sa nu a lipsit niciodaa s. pun doi sau trei preoti sl slujeasc in biserica s a: printre acestia era si un printe iezuit, numit don Alfonso83, spaniol, foarte Invtat, care predica intr-o latin foarte bun; alteta sa s-a slujit de el 'in diferite rinduri, trimitindu-1 la sanctitatea sa tatea sa impratul. i la maiesInemprindu-se anul trecut" mari miscri de rzboi, sultanul a struit prin diferiti ce ausi, cerind acestui principe bani, pInze de cort, frInghii, provizii i alte luc ruri si a poruncit cu amenint."ri A<Itetei> S<ale> s ias cu oamenii si Impotriva im perialilor; lucru la care s-au Invoit aproape toi senatorii85, amintindu-si de s fatul doctorului Blandrata. Dar A<lteta> S<a> a avut Intotdeauna un suflet vitea z, voind mai de grab s moari Cu armele In Min <In lupt> Impotriva necredinciosilor, din dragoste pentru Hristos, decIt s se Intoarc vreodaa Impotriva credinciosilor l ui. Si acelasi end <Insufletea> aproape pe toti ostenii unguri i sasi i secui, I mpreun cu principii Trii Romnesti i Moldovei care s-au atitat gata s asculte de ordi nele salee6 si de asemeni si pe rascieni, bulgari si slrbi popoare supuse turcil or, spre a se elibera de atIta cruzime i tiranie. Si atunci se ridicaser cu arme pe neasteptate aproape 15 000 de <oameni>87, au trimis A<ltetei> S<ale> rugimint ea s le dea un cpitan bun88 i munitii, oferindu-se sui lupte sub steagurile sale s i predea la prima lovitur Timide la Alba Julia din porunca acestuia. 84 Carrillo. Vezi biografia sa din volumul de fata. Carrillo. 82 Maestrul de capela al principelui. A murit In 1597 si a fost ingropat in cate drala 84 Pentru prezentarea situatiei din 1593, vezi notitele biografice ale lui Comul eo 83 In 1593, in realitate senatorii s-au Invoit doar la trimiterea articolelor ce rute, dar nu la o cooperare militara contra crestinilor (vezi i Lszl Szil a s, Der lesuit Alfonso Carrillo in Siebenbiirgen 1591-1599, pp. 45-47 si Mon. Comit. Tr ans., III, 296 (dieta dio 1593 si propunerile lui A. Kencl). Pentru cererile tur cesti, vezi Ver es s, Documente, IV,. 33-34. 86 In realitate ca s Incheie o alianta. Pentru intentiile nesincere ale celor din juruI lui Sigismund, vezi raportul lui Comuleo ... din Alba Julia in care denun ta gindul lor Aquaviva ca Sigismund trimite sirbilor un militar distins intr-ajutor (A. Vere s s, Carrillo,. vol. II, In Monumenta Hungariae historica XL, pp. 101-108). Ajuto r zabavnic pur formal, pentru a lua ochii papii i ai imperialilor. 446 ascuns de a ucide pe domni si a anexa aceste tari. 87 Este vorba de rascoala romn ilor si sirbilor din pasalicul Timisoara in 1594; nefiind ins efectiv sprijinita de Sigismund Bthory care o atitase a foss inabusita de turci, P. P. P an a j t es c u, Mihai Viteazul, p. 46. Sigismund tagaduieste la Poarta. once amescec (vezi V eres s, op. cit., p. 81). " La 11 iulie 1594 Carrillo informeaza pe secretaru

l general al iezuitilor Claudio www.dacoromanica.ro

ar fi fost ajutati de un numr mare de clreti, ar fi ajuns repede la aproape 50 de m ii de osteni si ar fi fcut once sfortare pentru reek.c dac . soara, asa cum i-au dat o cetate Inseamnat89 In apropiere. Au mai spus pta libertatea. Principele si senatul le-au fgduit aceasta dar, Indat ce au iesit nobilii de la con siliu, si-au schimbat repede prerea, aminInd lucrul i poate chiar aducInd aceasta la cunostinta turcilor. Acestia <turcii> fiind rsculati] au fost surprinsi r5'.0 inarmati si tati9'), multi dintre aceia [ risipiti In dezordine i asa dup cum a aflat A<lteta> S<a> trdarea, <lor> tot ei au predat turcilor i acea cetate, tinin d mereu legituri tainice cu acestia [cu turcii]il. Dac s-ar fi lndeplinit de la 'i nceput vointa acestui principe, primind acest dar al lui Dumnezeu si al acestor popoare care se si rzvratiser, Ora' acum turcii ar fi fost Inftinti bine In aceast parte; au avut astfel timp s-si sporeasc armata, s. Intrease Timisoara i alte locuri de la graniti, amenintInd s se rzbune impotriva acestui stat, astfel acum se cade s facem i noi acelasi lucru; si apoi dup aceea acest principe, adunind dietan, a i ntrat el Insusi la consiliu, fapt care nu este obisnuit deck In consiliul privat , si a convins si a determinat senatul printr-o minunat cuvintare i s-a fgduit c se va face ceea ce poruncise A<lteta> S<a>; dar, cum au iesi din palat, <nobilii> au pus la cale multe Inserciuni. Mrinimosul93 dom n Francisc Geszthym care a fost intotdeauna un cpitan viteaz <In luptele> cu turcii Impotriva cArora a dat de mai multe ori dove zi minunate <de vitejie>, si care are un castel numit Deva95 la 89 R.Isculavii au ocupat Becicherecul. Afirmatie categorica dup5 timida insinuar e din fraza precedent5. 91 In felul acesta se (vezi i instructiunile ctre Fabio Genga cu acuzatii similare contra conspiratoril or", precum cea ea' ar fi clauzit pe ttiari prin Transilvania). In realitate agen vii lui Sigismund arunca riispunderea zdrobirii sirbilor asupra nobililor tricltori agduiserg rsculavilor un concurs pe care acesta nu l-a putut da. 92 Domneste o mare confuzie cronologici. Dieta la care a luat cuvintul este cea din 27 iunie care s-a incheiat fiinii rezultat. Decretul va fi votat tocmai la 1 1 idlie cind se celebreaz1 un tedeum. Cele dota delibeeiri ale dietei nu pot fi conftindate (vezi Liszl Szila s, op. cit., pp. 67-69). 93 Se face din nou un sal t in timp, de la dezbaterile din 27 iunie la situaia de dup5 lovitura de la Cluj, adici de prin septembrie. 94 Francesco Gesti Era Cpitanul cetiiii Deva, locotenen t al principelui Sigismund Bthory si cpitan general al Transilvaniei. Fiind inrudi t cu familia Bthory a avut mare trecere la curte, mai ales, in timpul lui Sigismu nd Bthory, pe care 1-a sprijinit in lupta cu partidul filo-turc. Moare subit in 1 595. A avut si un insemnat rol cultural, tipirind pe cheltuiala sa Palia de la O rkstie (vezi Ver es s, Bibliografia rorniino-ungara, vol. I,. Bucuresti, 1931, p. 45, nr. 107; i d e m, Geszthy Ferenc, Deva, 1898). 95 Den ti. 447 www.dacoromanica.ro

granitele turcilor sit domnul Stefan Bocskay96, guvernator al Oradiei iar acum cpitan general al armatei, au fost buni satuitorigi si prieteni ai A<ltetei> S<al e> in aceste Imprejurri adt de grele. Deci acest principe, dei este srac si fr puter e, face totusi acum mari pregtiri de rzboi pentru a slvi numele domnului nostru Isu s Hristos si al sfintei credinve catolice, spre distrugerea dusmanilor si cei ma i cruzi. Din Alba Iulia 21 ianuarie [1595] 96 Bogeni. Sub aceast form. greu de recunoscut se ascunde numele lui Stefan Bocska y, unchiul lui Sigismund, care a avut un rol insemnat in neutralizarea conspirat iei" din 1594 si readucerea lui Sigismund. Alturi de comandantii cettilor Oradea si Dev a, citati de Busto, este mentionat in alte relatan i si comandantul cettii Hust, Gaspar Kornis. 97 Pentru rolul lor in uciderile de la Cluj si apoi in suprimarea lui Baltazar Bthory si a cancelarului, vezi 1.. 4 s zl 6 Szila s, op. cit., p. 75, dupi Szamoskzi. www.dacoromanica.ro

OBSERVATII CRITICE Pentru a tnvelege tticul scrisorii' lui Busto trebuie mai boli reconstituita asa -zisa conspiravie" din 1594, care este doar un episod sIngeros al luptei dintre Sigismund si partida antihabsburgica, reprezentat de senatorii calvini avtnd in f runte pe Alexandru Kendy, fostul sef al triumviratului din 1583-1585 si acum sef al opozanvilor la noua politica pe care voia si o impun principele. In mai cooperare efectiv. Cancelarul Kovics6czy aratI este chemat o dieta generar pentru a lua cunostinfi de cererile turcilor de c5. Tr ansilvania nu poate lupta alIturi de turci contra Ungariei. Propune chemarea la arme a poporului si votarea de sub1594 sidii de rzboi. Starile cer ruperea de turci si aderarea la crestini. Dar Alexand ru Kendy este pentru o politick' de expectativa. Numai clupa cedarea Budei va putea Transilvania sa-si rupa lanvurile. Totodata el este contra unui pact cu Habsbur gii. Se adopta moviunea lui. Dar Sigismund trebuia s obvina incuviinvarea la pact ul tratat cu imperialii la Praga fra stirea majoritvii senatorilorl La Inceputul l ui iunie se vine adunarea senatului Impreuni cu reprezentanyii comitatelor spre a pregati lucrarile dietei. 449 www.dacoromanica.ro

Asupra atitudinii acestora, izvoarele nu slut de acord. Se aduni dieta, la 27 iu .nie, dar in 1oc s fie tinut ca de obicei intr-o biseric, membrii ei slut indrepta vi spre sala de festivitivi din palatul principelui, sub paza unei girzi mult sp orite. Senatorii isi manifest nemuhumirea. Se soptea c Sigismund s-ar fi gindit sj i lichideze consilierii, claci ar fi putut ()Wale concursul comandantului grzii. Dup cancelar, principele ja el insusi cuvintul (Impotriva tuturor uzamelor) si i t ermini discursul Cu amenintiri. Asupra votului exprimat domneste oarecare incertitudine. Lucririle dietei Ant 1n trerupte. Se face chemarea la oaste pe data de 1 iulie. Sigismund trimite la diet n l ocul siu pe cpitanul Devei, Francisc Geszti, om neslefuit si brutal ,care indispu ne pe senatori (dupi versiunea unor istorici, intemeigi pe Historia lui Bethlen) . In incercarea de reconstituire a evenimentelor, datorati recent lui Liszl Szila s in Der Jesuit Alfonso Carrillo in Siebenbiirgen. 1591-1593 (Roma, 1966), se la de baz scrisoarea lui Carrillo din 11 iulie 1594 anunlnd lui Claudio Aquaviva inc uviinarea dati de toate Orii" la rizboitrl sfInt contra turcilor. A doua zi se cl nt un Te Deum de multumire. Dar peste 5-6 zile se produce trecerea nivalnici a ti tarilor peste teritoriul de margine al Transilvaniei In Ungaria superioari din p orunca sultanului pentru a-i ajuta pe turci in rizboiul contra imperialilor. Ace st fapt schimbi esenial datele problemei. Transilvania se afla acum inconjurati a proape 4e jur imprejur de dusmani. Pin i senatorii moderati dispusi si favorizeze noua politick au trebuit s dea inapoi. Numai Sigismund a imeles si aplice automa t soluiile discutate lat februarie i martie cu Comuleo. El 11 numeste pe Baltazar Bthory general al forelor sale si 11 trimite contra puhoiului titarilor, Inchipui ndu-si cl mai putea fi folositl o miscare combinati Cu imperialii, din picate to t tit de surprinsi de aceasti nIvall neasteptat. Dar Baltazar, trimiind trupele sp re granivi cu porunca a le apira, s-a Indreptat el insusi spre Turda unde fusese chemati o adunare a nobilimii. Opozanii, care murmuraseri pe furi la votarea dec retului, se stricluiau acum sI anuleze hotirtrile luate, socotindu-le catastrofa le. I s-a pus In vedere principelui cl va trebui ski renunte la politica sa anti turceasc sau s. .plece. El trimite In grabi la 18 iulie pe Carrillo la Implrat cu decretul de incuviinare a acordului. Dar iezuitul este oprit a.proape de graniv de adversarii noii politici, i dus la castelul din Beclean (Bethlen) al Bathoresti lor unde e Iinut doui zile prizonier. In acest timp, rimas fr. reazern, Sigismuncl intri In ipanici. Chemat la dieta din Turda ca relnnoiascil jurim1ntul siu din 1588 el este Incredinat cl senatorii ti cheam ca s-1 asasineze. InspimIntat de difer ite zvonuri cl urma s fie el 11 chearni predat turcilor, pe Baltazar i ti di de b univoie o scrisoare de renunare la principat in favoarea aces. tuia, numit deocam dati guvernator general al Transilvaniei, i pleaci cu &dul si se duci la Loreto, uncle mai triia loan Leleszi, fostul su aducator. Sigismund anunt el hotirlrea sa cancelarului Kovcs6czy, care o aprobi, inainte de a merge la Turda sI adere la s oluia ce pirea singura posibili a ImpicIrii cu turcii. Baltazar porunceste sI fie eliberat Carrillo spre a-1 inscni pe Sigismund In drumul su spre Italia. D ar Carrillo, prinzinclu-1 din urml pe pri,ncipe 11 insoveste la cetatea Chioar, uncle pune si fie chemai comandanii militari de la Hust, Oradea, si Deva spre a se porni o contraofensiv pentru anularea renurgirii spontane din 20 iulie. In nici un caz ins nu putea fi mrturisit 450 www.dacoromanica.ro

adevarul pur i simplu al prIbusirii morale a principelui. A trebuit o deci inven tata zonspiratie contra vietii lui Sigismund. Prinzind de veste, principele s-ar fi prefacut pleacl pentru a ieqi din milnile clusmanilor si a cherna la sine pe comandantii ramasi redinciosi. Nicaieri nu se pomeneste nici atunci, nici mai t irziu de actul de renuntare $pontana dat de Sigismund. In schimb, se ingramadesc acuzatiile cele mai absurde pentru a infiripa din ele aceasta prima' conspirati e. Dar chid au trebuit justificare executiile de la Cluj s-a siantit nevoia s se mai inventeze o a doua conspiratie mai periculoasa ca prima, dei tot alit de fictiv, anume planuirea intr-o a doua faza (corespunzind Teintoarcerii principelui de la Chioar) a asasinarii sale, prin otrava, prin arc hebuzetele tainuite ale lui Baltazar, prin actiunea colectiv a senatorilor veniti la Cluj. Drept dovadl aveau sa fie invocate marturisirile smulse, clupa arestar e, sub tortur. i teroare. Dar tot acest material edificator trebuia clifuzat. Ace stui scop ii este subordonat i textul lui Busto. 0 privire de ansamblu asupra de scrierilor celor mai cunoscute ale conspiratiei" din 1594 permite integrarea des crierii acestia in seria unor asemenea mrturii. Dael vom lasa deoparte relatarile mai fanteziste, ca de pilda cea publicata de Szilagyi tn Monumenta Comitialia T ransylvaniae, III, p. 453 in apar si greseli grosolane, de exemplu care nobilul Ioan Iffiu, tatal vitreg al fratilor Bathoresti, este declarat cancelar, sau alt e versiuni prinse din zvon public, ca acea naratiune romantata Pleura de un preot polon din partida episcopului de Cracovia Radziwill, dusman al cardinalului Andr ei Bthory (Veress, Documente, IV, naratiunea italiana 21 sept. datata si ne vom limita 159 4) la cinci relatari mai Insemnate, publicare de A. Veress, in Documente, IV, i anume la cele purtind numerele 59, 70, 71, 72, si 118 vom putea ajunge la unele concluzii interesante. Aceste descrieri cnt intitulate: a) Relacion de las cosas de Transilvaniat .(in limba spaniol) care descrie evenimentele de la reintoarcere a lui Carrillo de la Praga in luna mai pink' la 2 august, data plecarii lui Sigi smund spre Cluj si a lui Carrillo inapoi spre Praga (Veress, Documente, IV, pp. 99-101). Aceasta versiune se datoreste lui Carrillo. Pentru urmare, ibidem, nr. 71. b) Presa et ammazzamento fatto dal Principe di Transilvania delli congiurati contra di lui, scriere anonima italian nedatat, consemneazi evenimentele de la 2 august c ind pleaca Sigismund de la Chioar Ara la inceputul lui septembrie chid se duce l a Alba lulia (ibidem, pp. 123-125, no. 70). Povestirea aceasta, scrisa evident d up gustul italian pentru italieni pune accentul pe elementele mai senzationale, a cord un rol activ lui Sigismund care apare totusi aproape caricatural cu toad .ad miratia autorului pentru geniul disiprefacatoriei de care a dat dovad. Contine i afirmatii neadevarate facute cu bunk' stiint. Relacion de lo sucedido en Transilvania desde tres de Agosto basta veinticinco d e Setiembre de 1594, in limba spaniol, continaurea relatiei no. 59 datorati tot l ui Carrillo. Se extinde de la 3 august 'Aria la 20 octombrie, pentru c la textul initial mergind pina la 25 septembrie au mai fost adaugate buletine din Transilv ania trimise la 6 si 20 octombrie 4ibidem, pp. 126-129, no. 71). d) Con iuratio contra principem Transylvaniae ex epistola cuiusdam Transylvani f ide dignissimi. Viennae extracta, text latin destul de solemn aducind o versiune oficiala cu multe

451 www.dacoromanica.ro

amnunte pretioase, Cu lista complet a celor arestati i executati, dar afirmind ace legi neadevruri despre complotul pentru uciderea lui Sigismund la 28 august, desp re pretinsa recunowere a vinovtiei lor de ctre senatorii Kendy i ceilalti i despre ciudata deolaratie a lui Grigore Literatul invocind i mrturia soviei i fiicei sal e. Se mai dau i unele amnunte suplimentare: Baltazar ar fi murit In inchisoare po ate de disenterie (I) dup zvonul obtesc, iar principele ar fi plins privind cadavr ele celor riai, aruncind rspunderea acestui mce/ asupra verilor si, i dup aceast indui qare ar fi ponmcit s fie duqi cei r.m4 in viaa in alte inchisori unde au fost i ei ucii. (Ibidem, pp. 130-136, no. 72). Se afr in biblioteca Vaticanului. Se datore fte probabil tot lui Carrillo cu a cirui relavie spanioli are multe asemnri g a fo st intocrnit anume pentru papa'. Data votrii decretului de clue diet este artat ca 21 (!) iunie 1594. corect 11 iulie). Kurzer bericht wie die Sachen in Sie benbargen zwischen dem Fiirsten Sigmund Bathori und etlichen Verrdtern anno 1594 verlo fen gestellt den 2 Maii anno 1595 auf Bege hren Herrn Ferdinanden Holman, Freiherrn und Hofeamer-Praesidenten. Povestire ma i tirzie, atribuie un rol important sasilor 1 lui Albert Huet, Haupt der schsische n Nation". Are amnunte ce nu apar in celelalte relatii. Se incheie cu socoteala p recis a bunurilor confiscate de la cei executali. Urmeaz un adaos despre Mihai Vit eazul, numrul ostailor si,. modul lar de plat etc. In sfirit despre operatiile de la Dunre (ibidem, pp. 208-215, nr. 118). Printre aceste relatii se situeazI i scrisoarea" lui Busto. 0 cercetare comparat ivl a tuturor acestor relatii vclete fondul lor comun, indiferent de faptul c unele din ele se opresc Inainte de lovitura de la Cluj, iar altele numai asupra acest ui moment, sau indiferent de faptul c in privinta documentului 59 avem de a face cu o mrturie directi. a lui Carrillo pin la 3 august, iar de la 3 august incolo (d oc. 71) avem o mrturie indirect intocmia dupi informatiile date de Sigismund (atit in scrisorile sale personale, clt i in comunicrile acute de Fabio Ganga co care s-a intilnit Carrillo la Viena...) sau ca doc. 118 a fost redactat In mai 1595 l a Viena din porunca unui dregtor vienez i subliniaz indeosebi rolul sailor i al judelui regesc Albert Huet. Esenviale rmin trsiturile urmtoare: In toate este vorba de o conspiratie impotriva principelui. Nicieri nu se mentioneaz renuntarea voluntard' a lui Sigismund cuprin s de panic i conferind lui Baltazar de guvernator general al Transilvaniei Ora la titlul viitoarea lui alegere de principe al Transilvaniei. Se cheltuieste multi ingeniozitate pentru a transforma fuga sa spre Loreto Intro retragere tacticI vdind sInge rece si hotrire. In textul lui Busto aflm o formull mai ciudat: s-a botrtt s prseascI ;ara ca un om cdzut in deznddejde (qi aceasta) a lost f ie dintr-o preliciitorie, fie dintr-o bund judecatd (1) Se invoci mai multe plan uri puse la cale pentru asasinarea principelui: fit prin otray, fie de mina lui Baltazar Bthory. (In versiunea mai fantezisti din text ut german redat in Monumenta Comitialia Transylvaniae este vorba ;i de alt plan. Conjura;ii s-ar fi preficut de acord co politica lui Sigismund i ar fi pornit c o el contra turcilor, cu care prilej loan Bornemisza ar fi avut de glad s-1 ucidi pe principe 452 www.dacoromanica.ro

chiar in cortul s51u!). Acestea ar fi constituit o a doua conspiratie justificin d nficelul care a urmat. e) Se cauti a se atribui un rol activ lui Sigismund, at It In retragerea sa tacticl la Chioar (lu'ind Cu el si tezaurul) clt si In scena arest5rii fostilor ssai consilieri. In relatarea spanio15. (doc. 71) ca i in ce a latin (doc. 72) el e artat mai Intli glumind rizind cu cei pe care ii osindise I n end i r5.spuniind cu prezent de spirit la intrebarea mirat a lui Baltazar, care vedea ca.' au intrat secuii n oras. Ce e de mirare? Doar slot i ei catolici, i vi n la bisericr. Sigismund se retrage in camera sa, declarInd cI-1 doare capul, i In timp patrund e garda In sala untie se aflau consilierii i ii aresteazi cu brutalitate, dar nu WI concursul inimosului principe care dicluse semnalul convenit de la fereastra sa, i apoi de acolo tinea discursuri eroice, Imbrb5.tIndu-si viteje.ste ostasii implineasc5 datoria. In aceeasi ordine de idei se insist asupra discursului pe ca re 1-a tinut principele la dieta, din iunie. In doc. 72 in care toate datele cal endaristice slut ins5 gresite, se d si un rezumat al acestuia, subliniindu-se amenintrile cu care se incheie. acest Conspiratorii" slut fIcuti direct r5spunz5tori de Infringerea sirbilor rsculati i de trecerea ttarilor. S-ar p5.rea deci c toate aceste descrieri au avut un indreptar comun. Din compararea lor cu instructiunile lui Sigismund eltre Fabio Genga, tri mis In grab5. In septembrie la Roma si la principii italieni spre a-i informa si In primul rind pe papl, de cele Int implate si a cere ajutor (Hurmuzaki, 111/2, pp. 387-390), se constat c descrierile slut v51clit superioare instructiunilor. Acest luoru este valabil mai ales 'in ce priveste c onstructia logic51 Intrucit punctele principale grit aceleasi, dar inf5.tisate p ueril de Sigismund i rsucite ingenios de Carrillo. In intreaga redactare a instru ctiunilor se observi o mare sting5cie. Plecarea lui Sigismund ar fi fost provocat5 de conspiratori" care 1-au anuntat cu lacrimi false c5 va fi ucis la dieta din Turda chemat5 de el, si 1-au indemnat sa nu mai astepte . Intelegind perfidia, el a plecat totusi, pentru a-i insela pe dusmani, dar a declarat indat el nu renu nt la principat. In felul acesta, el Incerca s ascunc15 faptul real al renunfarii sale. Nu lipsesc nici acuzatiile de pregltire a asasinArii sale prin otravi, de trkdar e a sirbilor risculati, de alluzire a eitarilor invadatori etc. de informare a turcilor din Timisoara. La a cestea se adaug5 20 de capete de acuzare impotriva conjuratilor extrase din mIrt urisirile lar (1), .dintre care 16 indreptate numai contra lui Baltazar. E suges tiva' acuzatia c el a ap5sat i administratiei Transilvaniei in multe chipuri, ing5duind stupri, adulterii, as sassinamente di strada", baterea de bani falsi In castelele lor (!) A uneltit cu boierii din Moldova s5-1 scoat pe domn (Aran) pentru c tinea cu crestinii, s akag5 altul pla'cut turcilor... etc. Spre deosebire de relatiile amintite, care acord 5 o atentie constant arestrilor si executiilor, instructiunile se feresc de acest subiect. Artarea modului cum au decurs ele e lsati pe seama lui Fabio, spre a fi f 5.cuti intr-o comunicare verbali. Despre executii se pretinde c au fost precedate de legiuita judecat5. i sentint51 In realitate ele au fost incuvintate post fac tum prin votul dietei din aprilie 1595. In instructiuni se afirmi cl In -greu asupra justitiei afarl de primii oinci rebeli", ceilalti impreun5 cu Baltazar au fost asati In vi at pentru

453www.dacoromanica.ro

a fi pedepsivi dupl lege la vremea potrivit pentru ca papa s poat cunoa.ste mai bin e adevrul ... In afar de faptul cal nu se cade a se face o execuie public Cu cei din singele principelui, i totodat si din considergie pentru ilustrisimul cardinal, fratele aceluia, mdcar c Stefan Bthory a uneltit contra principelui conform celor mirturisite de rebeli ..." Faptul c. Baltazar e cleclarat inc in via ar indica o dat a nterioar zilei de 13 septembrie. Dar din corespondena de la Roma (Veress, Carrillo , I, p. 90) rezult c pin la. 19 noiembrie Fabio nu sosise tried' la Roma. La 24 sep tembrie este la Viena unde vine Carrillo de la Praga ca intilneasc. Asadar, pleca rea sa a putut totusi s fie posterioar uciderii lui Baltazar smuls lui Sigismund de ctre struintele lui Bocskay si Gezti (dup5 Szamoskzi, IV, P. 43, citat de Lszl Szila s, op. cit., p. 75). Acest fapt nou, departe dea impune emisarului principelui o mare grab de a ajunge la Roma, prea dimpotriv ofere motive valabile de fbay. Nu era nici un zor de a veni prea devreme Cu asemenea veste. Instruciunile au putut rmine neschimbate cu privire la mergionarea rmtnerii in via. a lui Baltazar. Dar poate cI acum au fos aruncate la itiveal i in dezordine toate capetele de acuzare care trebuiau sii justifice inl.turarea lui. La Roma s e asteptau cu infrigurare informaii din Transilvania si se primeau ,plingerile in dignate ale cardinalului Bthory. Abia dup aceast perioad de acere incep s apar ecouri despre cele intimplate. In decembrie Carrillo se plinge papii cI Fabio Genga rspind.este zvonul ea el ar fi inspirat ms urile lui Sigismund impotriva conspiratorilor". Aceasta era de altminteri rerea multora, i in special a cardinalului Bthory. Poate ,de aceea a dat Carrillo la lu min relatarea sa in limba spaniol imprvit in dou perioade pentru a accentua absena sa din Transilvania in perioada a doua. Relatarea lui Carrillo era foarte necesar pe ntru o prezentare coerent si logicl a asa-zisei conspirgii". El nu foloseste din instruciunile lui Genga, pe care le-a copiar negresit la Viena, decir acele punct e care ingIcluie o reconstituireliniar a faptelor in sensul voit. Dupii acelasi m odel vor fi construite apoi i celelalte scrieri similare, compuse in afara Trans ilvaniei. Spre deosebire de acestea, textul lui Busto are alt filiaiesi un alt car acter. Numai o parte este consacrati conspiraiei", restul fiind o descriere istor ico-geografici a Transilvaniei. Dar ehiar i partea privind conspiratia este fraci onat in budivi care nu respect vreo ordine cronologici. Se observ un fel de bljblia l. Autorul are nici un model la indemin, ci doar datele oferite de versiunea ofici al concretizat in instrucOunile ciitre Fabio Genga. Asa-zisa scrisoare" a lui Bust o este o improvizaTie socotit poate necesar5 de Simon Genga, fratele lui Fabio, c are, dindu-si seama de impresia produs. de textul nefericit al instruciunilor, a s innit nevoia unor versiuni mai coerente. Totodat Fabia Genga incercase tot in sep tembrieoctombrie 1594 s lege relaii de afacen cu eventuali cumprtori sau exploratori ai bogiilor Transilvaniei. Caracterul oarecum nefinisat al textului ,ne-ar sugera faptul c el ar fi fost scris inainte de 21 ianuarie 1595, dat d a asa-zisei scris ori". Poate ea* aceast dat este cea a punerei ei In circulaTie in Italia deoarece se adresa italienilor. Dar spre deosebire de relaiile publicate in Veress, Docume nte, IV, analizate de noi mai sus, documentul fusese scris In Transilvania, este drept c din inspiraie sau cu concursul italianului Simon Genga, si poate al bresc ianului Busto. Interesul lui const in faptul c reprezint o faz intermediar intre inst rucliunile haotice ctre Fabio relmia logici a lui Carrillo. 454 www.dacoromanica.ro

ALFONSO VISCONTI (cca. 1550 1608 ) Alfonso Visconti este primul nuntiu apostolic acreditat oficial pe ring Sigismun d Bthory clup aderarea fitisi a acestuia la Liga crestini. Rolul slit nu inceteazi decit o dati cu prima renuntare a principelui Transilvaniei, aprilie 1598. Cobo ritor din ilustra familie a fostilor stpni ai Milanului, el s-a dedicar de la Ince put carierei ecleziastice. Dup5. terminarea studiilor universitare In 1574 si un stagiu in colegiul jurisconsultilor din Milan, intri In slujba Vaticanului, pri mind Insircinirile cele mai variate, atit de natur birocratia adininistrativ., cit i politic5. i diplomatici. Insrcinrile sale alterneazi. Este trimis ca nuntiu la curtea din Turin (1581) si apoi in calitate de colector In Portugalia. Este pref ect al conclavului in 1585. In anii 1589-1591 e trimis la Praga ca nuntiu aposto lic pe lingi impiratul Rudolf al II-lea. La inapoiere e risplitit apoi cu inltare a la ePiscopia de Gervia. Numit presedinte al provinciei Romagna (1591), el dove deste o energie deosebit sttrpind bandele de rilhari care bintuiau tot tinutul ro man. Misiunea sa in Transilvania avea s aibl un caracter cu totul exceptional. Du pi micelul de la Cluj, Sigismund inspiimintat ti ciuta un sprijin la papi, cirui a Iipromitea solemn cI 455 www.dacoromanica.ro

va porni rzboi contra turcilor de cum va fi liberat de teama unor uneltiri din Po lonia (unde se refugiase Stefan Bithory, pe lingi fratele sau, cardinalul Andrei). Pe lingi ajutoruI militar si financiar pe care il solicita pentru intrarea in aciune , el mai cerea si un ajutor moral. Cerea s i se trimit drept nuntiu un alluzitor i satuitor care s fie nedeslipit de ling el, deoarece el nu ar fi avut pe nimeni. Alegerea lui Visconti a fost determinat in parte de experienta cistigat in timpul nuntiaturii la Praga, in parte de spiritul hotrit dovedit In ctrmuirea provinciei RomagnaDar trimiterea lui s-a acut cu mare znav. El insusi ar fi preferat s astep te numirea sa ca arhiepiscop de Milan. Au fost intocmite trei rInduri de instruc tiuni. I se indicau persoanele care ii vor da concursul, iezuitii A. Carrillo si V. Ladd, fratii Genga eventual si Stefan Josica, Cristofor Kereszturi, fostul e ducator al lui Sigismund, iezuitul Leleszi retras. la Loreto, pe care 1-ar fi pu tut lua cu sine, dar apoi s-a renuntat la el ca s nu-1 supere prin aceasta pe Car rillo etc. In sfirsit, dupa ce primeste si al treilea rind de instructiuni porne ste din Roma la 12 februarie 1595, trecInd pe la marele duce de Toscana, membru important al Ligii crestine, i apoi pe la curtile de la Praga si Cracovia. Trebu ia intervenit la Implrat pentru accelerarea trimiterii ajutoarelor figkluite, ti nute in loc de zabava traditionali a ministrilor habsburgici la care se mai adau ga i oarecare rea-voint fatde garantarea independentei Transilvaniei prin recentul tratat de la Praga. In Polonia trebuia, dup5instructiunile papii, gsit o modalita te de impcare a lui Sigismund cu cardinalul Bthory, fratele lui Baltazar, executat In tain. in inchisoare in septembrie 1594. Ca in 1592, cind intelegerea dintre t rimisul papii, monseniorul Amalteo si Carrillo a determinat destinderea dintre p rincipe i Bthoresti, se puneau tot astfel si acum mari sperante pe actiunea nunti ului din Polonia Malaspina pe ling. cardinalul Bithory, o actiune paralel avind a fi exercitaa, din partea lui Carrillo pe lingi Sigismund la Alba Iulia. Dar la v enirea sa la Cracovia Visconti nu-1 gseste pe cardinal si este obligar sa-1 astep te cam mult. and in sfirsit are loc intilnirea, ea nu dell perspective pozitive. Cardinalul se arat pornit, intransigent, gata la once. Ti citeste lui Visconti p ropria scrisoare a lui Sigismund prin care acesta declarase in iulie 1594 el ren unt la Transilvania cedind-o de buravoie lui Baltazar, si li d si o copie secret du p acea scrisoare Infltisat de curind de el si in dieta polon. Era dovada cea mai cl ar a inexistentei asa-zisei conspiratii, discocit pentru a ascunde acel mancamento di animo din partea principelui. Fr prea mari sperante Visconti intervine pin si l a rege pentru a opri actiunea cardinalului, urmind ca papa s hotrasc un compromis c are s dea satisfactie ambelor prti. Demersul urmtor al lui Visconti in aceast chesti unetrebuia Incercat de el chiar la Alba Iulia, discutind deschis cu Sigismund to ate punctele conflictului. Dar cind soseste in sfirsit la Alba Iulia, la 16 mai, gseste o situatie neasteptat. Dieta Transilvaniei &Muse in preajma venirii nuntiu lui un decret incuviintind executiile confiscrile din anul precedent, efectuate i mpotriva conspiratorilor" crora le asocia acum $i pe cardinal, declarat rebel si lipsit de toate bunurile sale. Era rspunsul lui Sigismund la declaratiile cardina lului Bthory in dieta polon. Indat dup aceea, cuprins de panicI,. Sigismund trimite la papa s-i cear. ajutor. Prin temperamentul sti totodat, repezit i ovitor, principele recurgea de cele mai m ulte ori la procedeul faptului implinit, de care se infricosa apoi ei insusi ale rgind la altii 456 www.dacoromanica.ro

pentru sprijin. MIA' la venirea nuntiului fusesera lichidate toate problemele ma i Insemnate. Delegatii din Tara Romaneasca fusesera siliti s'A Incuviinteze capi tolele ce le fuseserl aduse gata elaborate. Domnul Moldovei Aron fusese capturar din ordin de catre propria sa gar& de unguri i dus prizonier In Transilvania ma i Intti la Sibiu, de uncle va fi transportat la Alba Ililia si la Vintul de Jos, unde va si muri pin In doi ani. Nuntiul se multumeste s tnregistreze aceste fapte , subliniincl indeosebi amanuntul important ca principele foloseste titlul celor doua principate In titulatura sa din documente. Reproduce in treacat tnotivele date de Sigismund i pentru Inlturarea lui Aron si pentru pstrarea pe seama sa a ju decatilor capitale. Mai important i se pare ins prezenta la curte a unui ceau.s turc, venir cu oferte cltre principe, tocmai intr-un moment and am inarea i nemultumiri, unele din ele indreptate contra lui Carrillo, cel care Inc heiase tratatul de la Praga. De aceea gaseste cu cale sa amine si el discutia Cu Sigismund In privinta cardina/ului Bthory pina dupa plecarea ceausului (scrisoar e din 18 mai). La banuielile lui Sigismund se mai adauga i teama unei agresiuni turofere perspectiva linistitoare a venirit in Transilvania a generacesti. Nunti ul cauta sosirii arhiducesei trezea mari bnuieli lului apostolic Giovan-Francesco Aldobrandini cu trupele sale aflate in Ungaria superioarl. Ele ar putea fi tinute si pe iarna, incercInd i incursiuni in Bulgar ia de cum ar ingheta Dunarea (scrisoare din 25 mai). Nu mai e oportuna discutare a chestiunii cardinalului. Pratcipele e attt de infuriat contra lui incit se schimba la fata ciad se vorbeste d e cardinal. Nuntiul Ii recomanda colegului Malaspina s atrag atentia cardinalului s'A nu-i mai trimitl scrisori prin servitorii lui (usor de recunoscut) pentru a nu trezi banuielile lui Sigismund (scrisoare din 26 mai). Climatul de incertitud ine se intensifia Sosesc stiri din Tara Romaneasca despre pregatirile turcilor e i fac trei poduri la Belgrad, Vidin i Nicopole. $i-a mai anuntat sosirea si un a lt ceaus trimes chiar de sultan. Principele i-a expediat salvcon. ductul cerut. Ajutoarele Imparatului zabovesc. Singura sperant o constituie perspectiva venirii generalului Aldobrandini (scrisoarea din 10 iunie). Dar curind se lumine azI orizontul. Turcii slut foarte slbii. Podurile se fac doar de ochii lumii. Ven irea ceau.sului al doilea ar fi o dovad de slabiciune. Principele trimete ostasi impreun cu patru tunuri In Tara Romaneasca spre Dunre, unde ar fi sa incerce turcii trecerea. and vor sosi a jutoarele imperiale va trece chiar el in Bulgaria uncle se vor rscula crestinii! O singura team. chinuie un eventual atac al tatarilor asupra Moldovei. Se soptest e ca nu numai ca polonii nu vor da vreun ajutor contra ttarilor, dar chiar oastea polonl ar fi sa intre cu enduri rele In Moldova (scrisoare din 13 iunie). Succesele unei incursiuni crestine la Nicopole si ale luptelor cu turcii din raiaua Dunarii de jos, vestea sosirii iminente a arhiduce sei, oferta a 3 000 de cazaci de a intra In slujba lui Sigismund, aduc oarecare Inviorare mergind pin la inconstienta. Principele vrea s porneasc si el incognito I n suita nuntiului dud va pleca acesta In inttmpinarea arhiducesei la Casovia tin tad mult s ja contact cu arhiducele Maximilian spre a se salmi Cu el (scrisoarea din 3 iulie). El trebuie Ins s renunte la aceasta fantezie. Sosind in sfirsit arhi ducesa, nuniul oficiaza slujba casatoriei, Carrillo tine iar mirilor o alocutiune latin mult admirata. Dupa terminarea festivitatilor i escort area solemn la plecare a arhiducesei-mame care se ducea la Cracovia sa-si vada cealalt fiica, regina Poloniei, cu care pril ej spent 457

www.dacoromanica.ro

Sigismund s obtin concursul binevoitor al regelui contra amenintrilor eventuale asu prm. apoi petrecerea noii principese pin la castelul de la Gherla unde avea s. astepte sfirsitul expeditiei, se pune in sfirsit in miscare la 27 august oastea destinat operatiilor in Tara Romneascl. Chiar a doua zi la 28 august soseste in tabra de Ix Sebesul ssesc vestea luptei de la Calug'reni. Lipsind din tabr Simon Genga, nuntiul e rugat de principe s comunice el la Praga si Roma buletinul despre operatiile o astei altetei. sale" fr vreo mentiune special a domnului (scrisoare din 28 august). Dar Sigismund nu se grbea s meargi contra lui Sinan. La 13 septembrie mai era la Brasov tot asteptind venirea raiterilor fgaduiti de imperiali. Acolo afl de lovitu ra lui Zamoyski In Moldova Moldovei Indat dup accea de pretinsul succes al lui Stefan Rzvan. De la Inceputul lunii octo mbrie nuntiul va redacta &rile de seam despre compunerea. ostii lui Sigismun i de spre miserile ei, avind grij s4 laude necontenit pe principe, care

citea o parte mcar din textele expediate, nuntiul mai reusind totusi s' strecoare i unelenecenzurate. Un procedeu cu care se impca mai greu consta in oprirea trime terii curierului pn la Inregistrarea unor succese avind a fi trImbitate urbi et or bi. Pin atunci puteau s astepte drile de seam si informatiile care se Ingrmdeau in rst mp. In tot timpui campaniei, care a fost mai degrab o plimbare, Visconti umbla In platos i echipamenc ostsesc, fAcInd iparadi de Insusirile sale martiale, puse tot usi la grea Incercare de nepriceperea celor ce aveau conducerea armatei. Desele alarme fr rost, oboseala unor nopti Intregi de veghe nemiscat elare reusiseri s scoat din srite pe ostasii italieni uimiti de votala ips de organizare a taberei transil vinene. Se deseneazI pin si In raunguri. Cu toat diplomatia sa, nuntiul e silit s d eplore graba excesiv a nobilimii de a pleca din Tara Romnease, manifestaa uneori su b formele cele mai suprtoare pentru localnici: incendies-ea cettii Giurgiu, Inecare a tunurilor pe care nu voiau sau nu puteau s le transporte din cauza noroaielor e tc. Totodat subliniaz reaua-voint a sfetnicilor principelui fat de italieni, ridiein d piedici la proiectul schitat mai inainte de a se oferi Intretinerea pe iarn cor pului de trup al lui Giovan-Francesco Aldobrandini (Imbiat i poartele italieni lui Visconti acel sentiment de neincredere i antipatie reciproc dintre de nuntiu s vin) si negsind cu cale s. retin In slujba lui Sigismund pe Silvio Piccol omini.

Ceva din constatrile acute rzbate 2n rapoartele sale, dar frl libertatea i patima u neori nedreapt a unui Pigafetta, de pild. Cu toate laudele nuntiului, nulitatea mi litar a principelui se vdeste la fiece pas. De aceea laudele se Indreapti mai ales spre actiuni manifestind, in aparent cel putin, o exemplar cucernicie fat de biser ica roman. Plecarea precipitat din Tara Romaneasc, determinat de faptul c nobilii lui Sigismund nu mai voiau s aud de continuarea campaniei, a fost atribuit oficial pie rderii unui numr mare de cai apartinInd nobilimii transilvnene, datorit lipsei de f uraj. ea era consecinta dorintei unanime de a Incheia pace. Totusi se mai discut a In ce parte avea s fie indreptat oastea, spre vest contra cettii Timisoara, sau s pre est contra noului domn al Moldovei pus abuziv de cancelarul Zamoyski. In cel e din urmI s-a considerat vremea era prea Inaintat pentru o actiune la Timisoara i s-a slobozit armata precum cetele de secui care fuseser amgiti cu fkcluiala resti tuirii vechilor lor privilegii, la care s-au opus nobilii din diet, i astfel secu imea devine o regiune exploziv acc 458 www.dacoromanica.ro

subversiuni. Sigismund, care considera scoaterea lui Stefan Rzvan ca un afront pe rsonal, voia s porneasc el insusi impotriva polonilor. Nu.ntiul abia I-a putut pot oli i convinge s renunte la o participare personal. Dar nu I-a putut opri de a-i d a domnului exilat o oaste cu care sa-si recucereasei Moldova. La 27 noiembrie pornea spre Moldova $tefan Rizvan cu o oaste de 5 000 de oamcni (mai tirziu n scrisoarea din 25 decembrie cifra e redusi la 2 000). Nuntiul se ar ita destul de linistit, intrucit domnea convingerea c armata poloni s-ar fi retr as din Moldova. Cum papa hotirise s arbitreze el Insusi neintelegerea dintre Pol onia si Transilvania (care era sustinuti de imprat) i s trimit un legat special la Praga si la Cracovia, Visconti a propus a' i daca Stefan Rizvan ar reocupa Moldo va, el totusi s renunte la ea lisind-o hotirirea papii! Care ar fi fost aceast ho tirire, nu e usor de spus. Din corespondenta lu Visconti co cardinalul Cinzio Ald obrandini ar rezulta ci papa ar fi inclinat pentru un compromis ilisind Moldova in zona de influent a Poloniei, cu conditia insi ca Moldova s nu mai fie Infeudati turciei sau titarilor. Dar acest lucru nu ar fi fost posibil cleat claci. Polon ia Inssi ar fi intrat in Liga crestin, rupind legiturile sale cu turcii. Moldova a r fi pltit astfel pretuI aderrii Poloniei la alianta antiturceasci. In situatia e xistenti dup instalarea lui Ieremia MoviI i incheierea acordului su cu ttarii, ace stia se legaser nu atace Moldova, dar se subintelegea c ei ar putea totusi trece prin Moldova spre a ataca fie Transilvania, fie Tara Rornineasell De la Roma ven eau injonctiuni precise lui Visconti opreasc. once actiune a lui Stefan Rzvan in M oldova. Fatalist, dar nu lipsit de optimism, Viconti rispundea la 5 decembrie ci acum nu se mai putea schimba nimic. Principele se inapoiase la Alba Julia In zi va de duminici 3 decembrie. Venind in oras, a descilecat chiar la usa bisericii unde Visconti i-a iesit in IntImpinare impreuni cu arhiducesa, sositi cu doui zi le mai inainte. Printele Carrillo a tinut o prea frumoasi cuvintare latin. S-a cin tat liturghia i apoi am fost de am prinzit cu altetele lor, cu ambasadorul (marelui duce) de Toscana, cu domnul Bocskay si cu trei alti magnati tmai Insemn ati ai stind doul ore la masi i inchinlncl dupi obiceiul prn1ntului ..." (Vezi in volum i relatia lui Don Cezar Viadana). Doui zile dup aceea, Sigismund trimite In grabi un gentilom al su la Praga, cu o s crisoare cutre impirat, cerind s fie primit cit de cur1nd, in credinta ci va pute a discuta direct cu el si chestiunea ajutoarelor i cea a Moldovei, i 11 va putea Intilni si pe generalul Giovan-Francesco Aldobrandini care se mai afla poate ac olo. Sigismund ti roagi pe nuntiu. sa-1 insoteasc i s-1 ajute. El vrea Insi s cilit oreasa incognito ca simplu insotitor nuntiului. Dar pini la plecare afli de infr ingerea i capturarea lui Stefan Rizvan. Doar mersul la Praga l Impiedici pe principe de a lua qualche strana risolutione. Ins el nu-si mirturisise tot gindul, care era s ajungi In Italia. Nuntiul nu bnuia. nimic. Doar Cosirno Capponi prinsese ceva din aceste intentii si se oferise chi ar si-1 insoteasc (vezi relatia sa in volumul de fati), propunere respins de Sigis mund spre a nu fi recunoscut In Italia unde prezenta sa trebuia s. rmtn secret. Totu si, in cursul sederii sale la Praga, pin i cancelaria papali aflase din zvon publ ic de intentia principelui de a merge la Roma, ceea ce prea cu totul imprudent si neoportun cardinalului Aldobrandini, care 459 www.dacoromanica.ro

adauga totusi Intr-un post-scriptum confuz ca bineInteles daca acesta ar perseve ra In gindul su va fi bine primit de toti. Absenta din Transilvania a lui Sigismu nd, care plecase insotit de cancelarul Josica, pe lingi prezenta mai stearsi acu ma a lui Carrillo, se prelungise peste once previziune. In Transilvania rimasese ca regenti arhiducesa, fri alt sprijin la indemlna decir un eventual apel la con cursul lui Cristofor Teuffenbach, comandantul militar al Ungariei superioare, so lutie provizorie valabill doar pentru un interval scurt si o absent nedat In vilea g. Dar principele pierduse contactul cu realitatea. Imbolnivirea sa de varsat de Ant la Praga a fost urmat de o perioadi de recluziune ptn la disparitia semnelor neestet ice lsate de boal, apoi de alta datorata sirului de festivitti organizase in cinste a sa la curte. El lsi mai propunea sa meargi si la Graz la arhiducesa-marna, i p oate chiar si se abati de acolo si In Italia la marele duce de Toscana si la pap a! Cum la sosirea sa la Praga, el se afla Inca sub impresia grozavi a evenimentelor din Moldova, s-a facut totul attt din partea Imparatului si a ministrilor si, clt si a reprezentantilor papii pentru a-i reda incred erea in steaua sa, mit popularizat sub toate formele de lingusitorii sal. Impratu l ii asigura ajutoare militare (6 000 de raiteri) si plata unor sume importante lunare din care trebuia si incaseze un semestru Inainte de intoarcerea sa in Tra nsilvania. Papa promitea subsidii insemnate i poate chiar cooperarea corpului de trupe al generalului Giovan-Francesco Aldobrandini care fusese trimis in Ungari a superioara. Trec1nd de la ciesnadejdea absoluta la prezumtia cea mai naiva, Si gismund pretindea s i se cedeze i guvernarea Ungariei superioare. Apoi deodata, p e neasteptate, a cerut sa-1 vada singur pe Imprat caruia i-a declarat c ti cedeaza Transilvania in schimbul unei compensatii. Nu s-a sfiit ceari chiar Tirolul! Ul terior s-ar fi multumit i cu ducatele sileziene. Ar fi primit once pentru a scip a de nluca primejdiilor din partea turcilor, dar mai ales din a tatarilor si a Bi thorestilor. (In privinta Moldovei Sigismund primise ideea unui arbitraj al papi i.) Visconti neafllnd de propunerea lui Sigismund facuta Imparatului deck dupa a ceea, se sea exact in situatia lui Carrillo dupa renuntarea din iulie 1954. Singura deose bire era ci impiratul nu acceptase propunerea. La 4 martie Sigismund pleca din P raga Incarcat de daruri ca i sfetnicii sai i cu totii impreuni cit se poate de m ultumiti (contentissimi). Dar In drum spre Viena, unde trebuia s tncaseze sumele ordonantate de imparat, 11 ajung doi corieri cu vesti alarmante despre intentiil e agresive ale turcilor contra cetatilor pierdute de ei In Tara Romineascl: Giur giu i Braila i Inau, precum i cu i In Banat: Lipova stirea uneltirilor In secuime ale lui $tefan Bthory care s-ar fi aflInd in Moldova. Alte informatii indirecte semnalau trecerea cardinalului Bthory incognito spre Transilvania! Cuprins din no u de panici Sigismund ar fi dorit sa nu se mai intoarcl in Transilvania, ci sa r amIn pentru a continua discutiile privitoare la schimbul propus de el. L-a rugat cu mari staruinte pe Visconti s trateze el aceasta chestinne. Acesta insi a refuz at, intruclt germanii erau priviti cu uri in Transilvania si ar fi deci tearn de o eventuala razvratire, lar Imparatul, avind destule de ficut i asa, nu ar fi put ut pastra Transilvania tmpotriva localnicilor Impotriva turcilor totodata. In sf irsit trebuia aflat si ce glndea papa. Un nou prilej de agitatie era negsirea la Viena a banilor fgaduiti de Imparat. Foarte surescitat principele la de martor pe generalul pontifical Giovan-Francesco Aldobrandini, care II tritImpin la 460 www.dacoromanica.ro

Viena si cruia i se plinge de lipsa de ajutoare din partea impratului precum i a p apii (!) Astfel si in catnpania din Tara Roma:leased: nu i-au venit din Germania decit 500 (!) de raiteri in loe de 2 000, cum fusese vorba, i nc in octombrie, i ar din Italia doar saizeci de toscani. In schimb, turcii feel si-i lase Transilva nia, Tara Romineasci g Moldova, cerindu-i doar s stea deoparte, fled a se ameste ca in lupt: (vezi scrisoarea generalului Aldobrandini din 16 martie in Veress, Do cumente, V, pp. 19-22 si cea a lui Visconti din 12 martie, Relationes, pp. 190-1 92, amindoui adresate cardinalului Cinzio Aldobrandini.) Visconti ajuns la capit ul rbdirii mrturiseste c claci nu s-ar fi temut si-1 nemultumeascl pe papi nu s-ar mai inapoia acum in Transilvania, cici (ca s vorbim liber acuma ci pot scriu de aici in siguranfi), principele nu este a.sa cum il cred cei din afari, i dui in Transilvania pot fi ascunse lipsurile lui", (la curtea cezaree Insi se descopeed totul) ce e mai ru e ci nu are pe lingi el un om de niclejde cancelanil care e c el mai rin dintre toO e si cauza tuturor relelor". Dar chiar scriind fr teama c textul sin ar ajunge sub ochii lui Sigismund, se constati mai mare rezerv in scrisoarea lui Visconti decit In cea a generalului Aldobrandin i, desi in aceasta sint redate i rezumate propriile judeati ale lui Visconti si Car rillo asupra principelui. De pild, cu privire la posibilitatea unei eventuale int elegeri cu turcii, nuntiul intrevede numai ca un act de desperare daci Sigismund ar fi lipsit de ajutor, in vreme ce generalul Aldobrandini, reproductnd o infor matie dati tot de Visconti, arati c Sigismund oscila intre doui atitudini diametral opuse: refuzul categoric de a se inte lege Cu turcii si o prere contraed tot atit de categoria Dar amindoi sint de acor d, principele trebuie neapirat ajutat cu toati grija i cit de urgent, cici altmi nteri e in stare s faci. Cu turcii once fel de invoiali care va duce pink' la urm i la pieirea sa i totodat la dezastrul intregii Ungarii. Speranta lui Visconti c u n schimb de pireri al principelui generalul Aldobrandini, pe care dorise atit de mult si-1 vadi, ar avea urmiri bune, se izbefte de supirarea lui Sigismund c ace sta nu fi-a putut lua nici un angajament personal Cu privire la un eventual conc urs al armatei pontificale (care nu putea fi hotielt dectt de papi), i, in loe s mai rmtni o zi la Viena, hot.rifte brusc si meargi la Pojon (Bratislava) s se intil neasci cu arhiducii Mathia si Maximilian. Visconti rimine in urmi zi pentru o co nsftuire sinceri in trei, cu Carrillo care pleca a doua zi spre Graz, Roma Spania i cu generalul pontifical care se reintorcea si el la Roma. Tot ce putea face s pre a preveni noi complica0 era adjure cu toaed tria pe principe si nu pomeneasci nirnic arhiducilor despre propunerea sa de renuntare. Dupi reintoarcerea la Alba Julia, rapoartele lui Visconti revin la stilul lor ob isnuit, Red izbucniri de sinceritate. De mai multe ori se multumeste s spuni c va tine ochii deschisi (In legituri tu eventualele negocien i tainice cu turcii). S e dau stiri despre pregitirea unei actiuni in Banat In ajutorul Lipovei asediate de turci. Sigismund se multumeste numai s mearg. la Deva, la zece leghe de punctu l amenintat, dar in mod mai mult informativ. Urma si fie mai intli adunati oaste a cu care ii propunea apoi principele s despresoare orasul. Pe planul intli al pr eocuprilor sale erau banii figicluiti de papi care vor fi trimesi de la Viena de citre monseniorul Atilio Amalteo in doui care solide, unul singur neputtnd ajung e pentru suma de 60 de mii de florini in monedi de argint 461 www.dacoromanica.ro

polon sau ungureasc. Pe de alt parte, dispozitia curiei papale far. de Sigismund suf eri oarecare temperri. Dup saorificiile bnesti ficute in favoarea sa i indreptarea catre el a contelui Anguisciola cu insignele de comandant militar victorios (ber eta i bastonul de comandament) pentru a-i ridica moralul, cancelaria papal gseste ci nu trebuie ca interesul unuia s primeze asupra intereselor Ligii. Asadar, ches tiunea Moldovei va fi tratat impreun cu alte chestiuni in litigiu intre imprat i re publica polon. Papa trimete succesiv doi legari, unul la Praga (episcopul de Case rta) cellalt la Cracovia (cardinalul Henric Caetani) pentru lichidarea conflictel or existente spre a pregAti aderarea Poloniei /a LigH. Curind e invitat i Sigism und s-si trimit un secretar al su care va fi Lestar Gyulafi. Acriunea lui Zamoyski in Moldova este acum infrisat Intr-o lumin. notr. Maree cancelar nu mai este acuzat pentru intervenria sa In Moldova, ci dimpotriv ludat pentru prudenra cu care a pre venit o nvlire catastrofal a ttarilor si a turcilor. Sigismund este invitat s se impa ce cu el! at priveste pe Bathoresti, asa-zisele lor uneltiri in secuirne sint pu re nitscociri. Ei se aflau atunci in Prusia ocupati cu nunta lui Stefan Brthory i nicidecum cu intrigi politice. De altminteri miscrile lor puteau fi confirmate f i de spionii curiei care le urmreau cu mult inreres. Venirea la Roma a cardinalu lui Andrei Bthory, chemat struitor de pap, nu ar fi posibil decir dac i s-ar putea da o sum de bani absolut necesarl pe care curia nu ar avea de unde sl o scoat. Se pr opune deci ca Sigismund, care a confiscat bunurile Bathorestilor dup asa-zisa con spiratie din 1594, precum si ale cardinalului chiar prin decretul dietei din apr ilie--mai 1595, s vind pe sub midi cite ceva din ele pentru a-i clespgubi intrucirv a (Relationes ... p. 200). Se mai ridic o problemi sugerat chiar de Visconti. Acee a a reilarillor viitoare cu domnul Moldovei, Ieremia Movil, pentru care nunriul p are s fi avut un interes deosebit. Legtura dintre Ieremia si Transilvania, dup Infr ingerea lui $tefan R.zvan, s-a fcut .mai intti prin intermediul dubiosului Pablo G iorgi, czut prizonier o dat. cu Stefan Rizvan. Bine tratat de domn cind a aflat ci ne era, el a fost trimes inapoi ca sol al acestuia spre a negocia modalitatea re stituirii prizonierilor si a incheierii unei plci. Surprinde oarecum proclamarea dintre nunriu i acest ragusan, (e homo da bene et amico meo) care ti ddea o mare important, ca strateg si se infrisa ca exponent al bulgarilar din Balcani, gata d e rscoal, dar care in realitate umbla dup cpruial. Far de leremia, Visconti preconiza lt bazi de discurii decit situaria derizorie impus lui Rzvan. Acest punct de vedere este aprobat si de cardinalul Cinzio (4 mai 1596) doritor pe calea aceasta de o apropiere de Polonia. Dar curind (22 iunie) cardinalul Cinzio se intreab5 ce Incredere se poate avea in Ieremia, adIugind torusi c. manifeseindug Incredere ar putea fi cistigat pentru tabra crestin, i asadar vor fi incuviinr ate toate bunele oficii viitoare ale nunriului, asemenea celor dintli. and vin l a Sigismund pribegi din Moldova prin iulieaugust 1596 s se pling de Ieremia, Visco nti II indeamn pe prineipe s nu se incread to ei! (Relationes, p. 240). Cind In dec embrie (28 dec. 1596) cardinalul Cinzio e informat din Venetia c Ieronimo Arsengo (care fusese la Roma cu scrisori catre pap de la domnul Ieremia Movil si de la fr atele acestuia, mitropolitul Gheorghe), are de end spun domnului Moldovei cl nu s -a rinut seam de el si a papa nu a trimis nici o scrisoare de rspuns acesruia (si nici fratelui su) pentru a nu-i da tirlul de 462 www.dacoromanica.ro

domn al.Moldovei In ciuda lui Sigismund, el se adreseazi indaa lui Visconti cu r ugmintea ca acesta s neutralizeze spusele lui Arsengo daca ele ar fi intr-adevr ind reptate contra curiei romane, arrind c. nu din lipa de consideratie pentru damn nu i s-a aspuns n ici lui, nici fratelui au, ci din cauza unor informatii defavorabile ale lui Ars engo g a binuielii scrisoarea ar fi fast fala (desi cardinalul adaug confidential a In realitate nu s-a aspuns pentru a nu-1 jigni pe principele Transilvaniei). Visconti avea legturi personale cu domnul Moldovei, cruia dufa proprille sale decl aratii i-a scris de mai multe ori cu incuviintarea lui Sigismund, dindu-i titlul de voievod al Moldovei, i cu care era de altminteri intr-o corespondena sustinu t. La 2 februarie 1597 aspunzind cererii cardinalului Cinzio din 28 decembrie, el pomeneste acest fapt i strecoar un fel de atestare in favoarea domnului care e h orno soda" (un om ponderat) devotat Sfintului scaun si nu acord acestui ealugr importanta pe care acesta o arat. Cit de dezinteresate erau aceste legturi c u Ieremia nu se poate ti. Domnul era foarte bogat i dispus s fac daruri stalucite dad era nevoie, lar despre oarecare tendint a nuntiului de a se lisa indulcit de asemenea a tentii mrturiseste o afirmatie a lui Mihai Viteazul reprodua de Giovanni de'Marin i Poli, nu stim mns Cu ctt exactitate (vezi biografia acestuia in volumul de faa) . Fapt e a Ieremia tinea contactul cu nuntiul trimitea informatii adesea inexacte despre miscrile at arilor. Nu s-au pstrat din rapoartele lui Visconti cleat o parte. Pentru anii 1596 si 159 7 apar lacune importante, ce pot fi completate intru citva, urmrind scrisorile de rispuns ale celor doi cardinali secretan, Cinzio i Petru. Dar se pare a si nunt iul trimitea acum rapoarte mult mai succinte, uneori simple informatii despre tu rci sau ttari a ciror amenintare era constana. Era prea mare contrastul dintre sp erantele proclamate de cei din jurul papii care si vecleau Timisoara cuceria de Sigismund toat Peninsula Balcanic in pi cioare realitatea trist a Lipovei, asediaa de rurci i lsat fr ajutor dota luni, Ora se elibe reaz5 singur. La Roma circulau zvonuri despre o pretins cucerire a Timisoarei In u rma vanei grele Infringed a turcilor, fiind foarte probabil ecoul buletinelor fa nteziste trimise de Simon Genga fratelui sau Gianbattista la Roma (Veress, Docum ente, V, pp. 37-38, unde 'Ina din greseal adresantul e numit Fabio). In realitate , dup un asalt nereusit dat scestei ceati, principele s-a retras da 23 iunie la z vonul necontrolat al venirii de auxiliani (ttari). Nobilii au primit slobozire a se duc s-si adune recolta, urmind a se infltiseze la Alba Erlia pe ziva de 25 iuli e. Pita atunci vor sosi desigur ajutoarele asteptate (Veress, Documente, V, pp. 38-39, scrisoarea cancelarului Josica). Nuntiul, la 6 iulie, pomeneste de chemar ea secuilor, dar acord mai mult atentie demersului lui Hasan pasa beglerbegul Grec iei, care 11 asigura pe Sigismund de butavointa sultanului, dind vina neintelege rilor din trecut pe Sinan pasa, i ti invita s fac pace, fr. Ina a specifica vreo con ditie anume (vezi textul scrisorii sale in Hurmuzaki, XII, pp. 274-275 cu data gresia a edit orului prin August"). Principele cu sfatul consiliului su aspunde c asteapa condit iile, asigurinduA Ina. pe Visconti el face aceasta doar pentru a ctstiga timp si a evita ravliri din afaa i ascoala dirauntry. Nobilimea declaa c nu are de end s l upte n afara hotarelor pentru a-1 face pe principe mai puternic (Re/aniones, p. 226). De aluninteri nobilii erau nemultumiti de faptul a nu fuseseri despIgubiti de pierderea cailor lar in campania din Tara Romineasci (Veress, Documente, V, p. 35). La rindul su Mihai Viteazul comu463 www.dacoromanica.ro

nici scrisoarea primiti de el cu oferte de impicare din partea marelui vizir Ibr ahim care cere si fie intrebat de indati i Sigismund clack' vrea si faci pace. I s-ar recunowe vechile hotare din vremea reginei Isabella, restituindu-i-se deci Timisoara, regiunea Gyu/a i Cenadul. Din Moldova se afil c domnul impreuni cu ti tarii vor si ving si-1 instaleze in Tara Romaneasci pe Simion Movili. Asadar Sig ismund i Mihai Viteazul vor purta tratative cu turcii, dar numai pentru a cistig a timp, declaratie ficuti de principe i contelui Anguisciola venit aducl insigne le de comandant tocmai in momentul retragerei din fata Timisoarei. Tot timpul eh a rimas pe lingi Sigismund, acesta i s-a pH= de lipsa de ajutor din partea impi ratului (Relationes, pp. 225-227). Ceva mai inainte de demersul lui Hassan, nunt iul adresase oficial princiipelui i consiliului sits cinci tntrebiri in legitur c u o eventuar venire a generalului pontifical Giovan-Francesco Aldobrandini. (Rela tiones, pp. 229-231, text datat de editor din iulie 1596). Rispunsul dat de principe si de consiliu a re un ton destul de semnificativ. Generalul nu va putea recruta in Transilvania nici un fel de soldati saki pedestrasi nici clrei (intrebarea pusi se referea la 6 000 de cilireti). Ajutorul asteptat de la papi va trebui s constea bi bani. Daci ar vrea s vini generalul cu vreo 3 000 de pedestrasi si 1 000 de cilireti va fi primit cu mare multumire. Se va b ucura de aceeasi aprovizionare in alimente ca restul taberei. Artileria este suficienti. Nu e nevoie de bird pentru poduri, cIci nu va fi vorba In anul acesta de a se in cerc-a o trecere Bulgaria. Dimpotrivi, dusmanul va Incerca el s treaci incoace. N u poate fi schitat un plan de actiune nestiindu-se unde ar fi si atace dusmanul care e foarte numeros: beglerbegul Hassan in Bulgaria, Giafer pass. cu 30 000 (! ) de titan. la Belgrad, de unde se indreapti spre Timisoara. Sultanul Insusi a p lecat din Constantinopol pentru a lua parte la campanie. Va trebui pizit i hotar ul dinspre Moldova, intrucit Polonia nu si-a luat obligatia de a impiedica trece rea ttarilor. Tara e secituiti de bani ajutoarele FAOduite zbovesc. Dac ar fi font la indemin banii figiduki de impirat i de papi s-ar fi si atacat inamicul care a trecut Dunirea si nu ar fi fost lisat si se intireasci. Principele a intrat in a cest r'zboi, bizuindu-se absolut pe ajutoarele binesti FAO:duke de papi. Este lim pede c intrebrile puse de Visconti li fuseseri trimise gata fonnulate de la Roma, uncle se credea c Sigismund merge din victorie in victorie i ca: ar fi nevoie de birci pentru podurile necesare ta-ecerii Dunrii n vederea unei ofensive in Balcani . O dati cu Anguisciola pleca i Fabio Genga la Roma ca trimis personal al lui Si gismund, ceea ce ar indica poate din partea acestuia intentia de a-si asigura co municiri directe care nu ar mai trece pe sub ochii nuntiului. (Intr-o noti din R elationes, p. 247, n. 1 editorul presupune gresit ci Fabio ar fi unul i acelasi cu agentul personal al lui Visconti, trimis cu o justificare preventivi a acestu ia impotriva unor pin neprecizate in text.) Pozitia ntuatiului era tot mai grea. be la cardinalul Caetani din Polonia soseau vesti rele. Chiar Jack' aceasti ;ar k ar adera la Ligl, tot nu ar putea si stvileasci nivilirile titarilor din cauza configuratiei terenului siu lipsit de obstacole naturale. Urma ca Transilvania s ill apere ea insisi trecitorile (Relationes, p. 242). Se ofereau ca incurajare p rorocirile de la Venetia interpretind aparitia recenti a une cornete ca semn al mortii isninente a sultanului si al viitoarei stpiniri a lui Sigismund asupra Con stantinopolului (ibidem, p. 247). Dar acelasi Caetani reuseste si determine oare care destindere cu car464 www.dacoromanica.ro

dinalul Bithory care roaga la 7 septembrie s. fie lsata' bltrina sa mama' (care In executiile de la Cluj, din 1594, hi pierduse sotul Ioan Iffiu i indata dupa ace ea fiul, Baltazar) s vin la el In Prusia ca s-1 vada, dupa care s se intoarca In Tra nsilvania (ibidem, p. 248). Trei luni dup aceea, se va propune o invoial In scris. Bathorestii nu vor unelti i mpotriva principelui, 6 acesta ti va despagubi de confisc'rile facute si va revoc a sentinta care ti declara tradItori. Inspiratarul acestei solutii de coanpromis avea s fie nuntiul Malaspina (ibidem, p. 271 din 27 ianuarie 1597). 0 lacuna importanta' din corespondenta lui Visconti se asterne pe un interval de stul de lung, cuprins intre 6 iulie 1596 si 12 ianuarie 1597. Lipsesc deci infor matii sau judecti asupra unor initiative de un mare interes, cum dint: trimiterea neasteptat a lui Carrillo la Praga, Graz si Roma ,pentru a. trata desfacerea cas atoriei i renuntarea la principat a lui Sigismund (vezi biografia lui Carrillo i n volumul de fat), participarea principelui Cu o oaste de 16 000 de oameni, dup un ele izvoare doar 6 000, sub camand proprie, la lupta cu turcii candusi chiar de s ultan si care s-a soldat Cu infringerea dezastruoasa din 26 octombrie de la Meza eresztes, la care a asistat si Visconti, in sfirsit chemarea lui Mihai Viteazul la Alba Julia in decembrie 1596. (Pentru purtarea lui Sigismund in acea lupt, vezi judecata solului spaniol Don la A. Randa, Pro republica Christiana, pp. 143-144.) O scurta comunicare a lui Vis conti din 26 noiembrie catre arhiducele Maximilian se referl la tratative parnit e de Sigismund cu turcii, cu stiinta impratului si in limitele Incuviintate de ac esta dupa afirmatia principelui si a consilierilor ski (Relationes, p. 265). Din lui Hassan pa.sa din 7 ianuarie, din Belgrad, rezulta c Sigismund a scrisoarea i ntrat In legaitura cu acesta apelind la mijlocirea lui Mihai Viteazul (Veress, D ocumente, V, pp. 52-56). Urma si se trimit la el un ceaus al sultanului. Darile d e seam obisnuite ii reiau firul la 12 ianuarie. Principele care trebuia si plece la 6 ianuarie la Praga pentru a primi ordinul Linei de aur conferir de Filip al II-lea si a discuta serios chestiunea ajutoarelor imperiale si a planului de act iune pe acel an cel putin acestea erau motivele aparente ale calatoriei sale sia aminat plecarea asteptInd zadarnic venirea ceausilor ping. la 12 ianuarie, chi d porneste la drum. Un amanunt revelator al lipsei de Incredere a lui Visconti i n principe e cuprins insemnarea din scrisoarea trimisa de el la 2 februarie in d rum spre Praga, in care arata ca ultima suma de bani primita din partea papii a fost lasat de ell in pistrare la. Casovia Guillem de Santa Clemente fall a mai pomeni de ea principelui, deoarece a socotit c nu era Cu adevrat nevoie de acei bani. De asta data Sigismund nu mai calatoreste incognito, ci escortat de 140 de insot itori. Cu unele deosebiri de amnunt, este o reeditare fidela a incerarii din prec edent. anul Aproape de Praga la Bhmischlarod este intimpinat de Carlo Magno la 13 februarie c u o invitatie din ,partea arhiducelui Maximilian AA astepte acolo, unde acesta s oseste intr-adevar a doua zi. Unmeaza lungi discutii In patru ochi, fiecare de cit ore, in cursul celor doui zile (14 6 15)

mari dovezi de afectiune 6 familiaritate cu prilejul meselor luate Impreuna. Pri ncipele ti comunica apoi nuntiului c imparatul 1-ar fi i 465 www.dacoromanica.ro

intrebat pe Maximilian daca ar fi dispus s. accepte principatul si sotia" si dup r ispunsul afirmativ al acestuia nu a mai arlugat nimic. Principele s-a declarat de acord Maximilian. Urma s botrasci definitiv impratul. La rindul sin, Maximilian ti destiinuieste lui Visconti cl impratul i minitrii si ar fi destul de incurcati, i ntrucit obtinerea Transilvaniei ar spori mult sordi arhiducelui Maximilian la su ccesiunea coroanelor Ungariei i Boemiei i chiar la alegerea imperial in detrimentul arhiducelui Mathia si c Impratul va auta, sl-I abat pe Sigismund de la &dui renuntrii, cci ministri si nu din convinsi c lucrurile ar fi c.hiar atit de desperate, cum arlta Carrillo. Vis conti Ins declar cardinalului Cinzio c situatia e Inci si mai rea, i c nici nu se pot reda prin scris pornirile ptimase care pun stptnire pe sufletul principelui. Aceast infirmitate artat de nundu in stare incipienti in anul precedent a tot spori t mereu. Nuntiul isi propune s struie la imprat pentru acordarea de ajutoare milita re importante si pentru stramutarea operatiilor cu turcii dincolo de Tisa, pun'i nd la adiimbie pe Sigismund s o mai duck' inainte mcar un an, fr a-i rpi totusi spera nta intr-o implinire a dorintei sale la momentul oportun. Prerea militarilor i cl regtorilor transilvneni ar fi s se indrepte efortul principal spre cucerirea Tirnis oarei. Pornind de aici si folosind actiunea domnului Trii Rominesti ridicarea sim ultan a bulgarilor, care adt asteapt, s-ar pregIti conditiile unei elibersi a intre gii Ungarii cisdanubiene (ibidem, pp. 274-276). Rapoartele confidentiale urtntoar e (din 22 si 24 februarie i apoi din 3 martie) redau in modul cel mai viu atitud inea neschimbat a lui Sigismund (repetind icu singe rece c dac impratul nu va primi Transilvania, el va fi constrins s fac pace cu turcii), cea destul de enigmaticI a post Transilvania, reusind astfel Imp.natului si a ministrilor si, i propriile sale sfortri pentru a tanpiedica primirea renuntrii. El infatiseazi impratului adevratele motive ale lui Sigismund; o inclina re tnnscuti de a fugi de eforturi, o stare de nemultumire creat de insuccesul cAsto riei contractate, o team de a nu fi ajutat indeajuns si de a cdea impreun cu tara prad turcilor. Totodat el indica si msurile cele mai potrivite: indeprtarea temporar a ar hiducesei sub cuvintul primejdiilor ameninttnd Transilvania si darea de ajutoare militare serioase, precum i strmutarea operatillor principale mai departe de Tra nsilvania. Este interesant i aprecierea rolului lui Josica in aceast chestiune Can celarul se gindeste la interesul su de moment. A smuls de la principe atitea cast ele i moii, c e lucru de mirare, si in urrn de tot si castelul, i posesiunea foart e insemnat a Vintului in oazul c Teuseste chestiunea renuntrii. Asadar ajung s cred a el doreste un alt stpin mai statornic din fire, teminclu-se ca principele, cu a ceeasi usurinti cu care i-a druit atitea lucruri fr nici un motiv, s nu ailal intr-o zi capriciul de a-i relua totul si pe deasuviata; si de aceea cred eu c doreste aceast schimbare, cIci in ceca ce 11 priveste pe el nu pot crede c arr aspira la ceva". Sigismun,d rezist Ia toate asalturile c

oanbinate, sfituindu-se doar cu Josica. Totul prea terminat, eind deodati intervi ne o pra, schimbare neasteptat. Sigismund 11 s lase consimte chestiunea nerezolvat i s se ininsoveste pentru a fi de fav la dieta transilvnean ce trebuia s se Ora la 27 aprilie . S-ar prea c modvul acestei schimbri ar fi cel toard In Transilvania. Visconti 466 www.dacoromanica.ro

indicat de ministrul Rumpf: Toate spusele i clorintele sale tindeau la aceasta: el nu voia s se afle In acelasi loc in care se afli strilucita principes i ca nic i ea s nu fie acolo unde ar fi el. Cum a inteles c s-ar putea ca principesa s ple ce intr-o spre lumintia voastri (Rumpf se adreseazi arhiducesei-mame, la Graz) de odati nu numai a' nu i-a mai fost atita sil de Transilvania, ba chiar ideea de a o prisi sub propriile sale conditii i-a fost atit de nesuferiti, ineit nu ne pute m mira indeajuns" (Lisz16 Szilas, op. cit., p. 95). Dar expedientul adoptat de a se renunta deocamdat la desfacerea s-a dovedit efemer. Reintors in Transilvania, Sigismund in prada unor sentimente contradictorii afl oarecare Eniste in purtare a tratativelor cu turcii, in care timp se lor. Dar indrumrile repetate simtea la adipostul ameninfirilor din partea si nu se Increadi in ei si in promisiunile la r trezesc vechea sa panic. De aceea in mai ii scrie lui Carrillo si reia negocier ile pentru desfacerea cisItoriei i renuntarea la principat, intrucit este ferm h otirit s imbripiseze starea ecleziastici. Doui grit motivele principale pe care l e invoci. Daci impiratul va face pace cu turcii, dupi cum elm semne, acestia se vor rizbuna contra lui si a Transilvaniei, chiar daci ar fi cuprins si el In tra tatul Incheiat intre ei. In chestiunea Moldovei el nu vrea si nu poate s cedeze s i de aceea neintelegerile clintre Transilvania si Polonia nu vor putea fi potoli te cit va rim'ine el In tar (Veress, Carrillo, I, pp. 629-631). Nuntiul inregistreazi diferite dovezi de inconsecventi i inconstienti ale lui Si gismund dar nu vrea totusi s recunoasci realitatea ci, de fapt, se mergea spre pa ce (p. 290, scrisoare din 20 iunie). El nu impirtisea prerea de Praga, menOonat de curtii la nuntiul Speciano, c principele ar Inclina spre pace, chiar ajutat flin d, i rispunde entuziasm cardinalului Cinzio: and se va ivi priiejul, pe care Inca nu il vid, d e a-1 abate de la pace, voi face acest lucru (asa cum poruncipi), astfel c stipin al nostru (papa) s nu fie obligat de <a da> alte ajutoare. Din ajutoarele impiratului (6 00 0 de cilireti si 4 000 de pedestra.si ) se porniseri si vini doar 1 500 de raite ri. Dar vestile erau totusi linistitoare. Sultanul nu va veni la oaste, hanul t't arilor nu va fi in situatie de a iesi din tara sa. Doui puncte interesau in mod particular politica papali: satisfacerea Paloniei prin renuntarea lui Sigismund la pretentiile sale asupra Moldovei, si problema Bathorestilor. Amindoui grit atine In Moldova scrisorile lui Visconti din 20 iunie. La 19 iunie a venit din al .franciscanilor, Giovanni Battista provmoialul pentru Orient di Leo, cu scrisori de acreditare ale domnului citre nuntiu, spunind din guri c domnul Ie remia e gata, de cum va fi de acond principele Transilvaniei, s incredinpeze acea sti hotrtrii papii. Sigisrnund destul de indispus indic drept arbitri pe lingi pap si pe impirat, adiugind ci speri in curind si scape de acestea si. de alte griji (Relationes, pp. 291-292, nr. 215 din 20 iunie). O chestiune mult mai spinoasi

este aceea a Bathorestilor. De aceea, de.si bolnav, nuntiul se suelte si scrie c u mina sa proprie rispunsul la recomandarea fIcuti de cardinalul Cinzio intr-un P.S. scris si el de asemenea de mina proprie a acestuia. Nunpiul cu abilitate a introdus subiectul Bathorestilor, aducind vorba despre castelul i posesiunea Simleu, leaginul ramurii de Somlyo" a familiei, dar 467 www.dacoromanica.ro

fara prea mare succes. Sigismund declar ca va ceda aceste bunuri imparatului care va putea da In schimb Bathorestilor alte posesiuni In Ungaria superioar. Dar cum la Praga el hotrise a o dea altor rude din neamul Bthory lucrul se parea l ui Visconti destul de nesigur. Cit despre dorinta Bathorestilor de a Wile ei prin cipatul, posibilitate privia pare-se cu oarecare favoare de papa, nuntiul se ref era la alte discutii anterioare Indreptate in mai Inulte rinduri de el asupra ac estui subiect. Din anotivele de refuz ale principelui raportate de nuntiu meria a fie retinut ultimul. El nu ar putea face aceasta M a primejdui viata lui Bocska y, a cancelarului si a i altor dregatori principali ... care ... ar fi gata s rascoale toaa mra incapea su b cardinal sau Stefan Bithory (Relationes, pp. 292-293, nr. 216). si pentru a nu Trebuie subliniata o particularitate a corespondentei lui Visconti In vremea ace asta, anume existenta a doua serii de scrisori, unele publice, altele particular e, adresate uneori in aceeasi zi aceluiasi cardinal Cinzio (si ocazional Petru) Aldobrandini . De exemplu, la 20 iunie avem o scrisoare publica (Relationes. pp. 291-292, nr. 215) cu privire la atitudinea lui Sigismuncl fata de Moldova, si una particular l (pp. 292-293, nr. 216) despre Bathoresti analizaa de noi mai sus, care e urmata de o marturisire pretio asa: ma simt at:it de slab si istovit, incit nu am putut s scriu aceastii scrisoa re cu mina meta i s ma i extind mai mult, dar In rezumat aici este cuprins totul, i parintele Alfonso va putea limuri oral din plin pe domnia voastra ilustrisimr. Este ciar c aceasta scrisoare trebuia ferit de ochii principelui, pe cid cealala expunea pur i simplu punctul scrisorile publice prin faptul c dau numai recunoscu te de vedere al acestuia. Pot fi stiri oficiale constituind un fel de buletin, d e Insirare de avvisr . De pilda, scrisoarea din 30 iunie (ibidem, pp. 292-293, n r. 218) atinge chestiuni discutate cu principele cu cancelarul i diferite stiri despre oastea turceasca, venirea atarilor la Tighina, chemare la oaste pe ziva d e 15 iulie, inmormintarea lui Aron, In sfirsit venirea unui emisar regelui polon la Mihai Viteazul, ceea ce oferl prilejul unor insinuiri contra sinceritatii credintei acestuia, tema binecunoscuta a nenumarate variatiuni inspirate Inca din ianuarie 1595 de principe fratilor Genga, lui Carrillo, acuma lui Visconti. 11 o ctombrie lasa o oarecare O nota lacuna in corespondenta pe intervalul 1 julie indoiala fata de felul cum privea Visconti actiunea militara mai mult nominala d in Banat, pentru care se facuse chemarea ostii pe 15 iulie (scrisoarea din 30 iu nie). Apar unele nepotriviri. Se arata sosirea la Oradea a unor trupe imperiale (1 500 de raiteri 500 de pedestrasi) care sInt indreptate spre Lipova, unde se c onstituie o alta oaste, sebia de cea de la Alba Iulia. Dar Giovanni de'Marini Po li scrie din Alba Iulia la 22 august ca oastea e chemata la 10 septembrie! Abia la 12 octombrie aminteste Visconti de plecarea spre Timisoara a cancelarului cu corpul principal de armaa si cu artileria, in timp ce Sigismund, aflind c s-ar ap ropia atarii de hotarul Moldovei, a hotarit impreuna cu consiliul sau sa se retr aga' la Alba Julia, i apoi n secuime, pentru caldurd voievodului Ta'rii a se larnu

ri cu privire la miscarile tatarilor si a da suflet Romcinejti (dar calor et ani mo), pentru ca acesta s fac ce va putea. Dar din alte informatii se stie c In vreme a aceasta nu fusesera rupte negocierile secrete Cu turcii! Oare plecarea lui Sig ismund se datoreste intr-adevar u.nei alarme provocate de tatari, sau unei 468 www.dacoromanica.ro

manevre politice? Nu avem decit ecoul oficial din scrisorile publice ale nuntiul ui, si acestea incomplete. Lipseste once mentiune a unei actiuni Incercate de Jo sica la 17 octombrie, la Timisoara. Tocmai la 13 noiembrie Visconti anuntI cI pe ste dotal zile vor fi sosit secuii in fata Timisoarei i cI, clack' vremea se va mentine bunI, se. vor putea spera unele succese, cu atIt mai mult cu clt inamicul nu a primit ajutoare. Dar vremea se trupele se InapoiazI intr-o stare atit de proastI mai ales caii din cauza vremii si a privatiunilor rele tnclt ti se rupe mima lia.zIndu-i, dar soldatii spun ea ' turcii (de la Timisoara) o duc si mai rIta i c slut Incercuiti de jur Imprejur de ai nostri" (adicI de transilvIneni) si de 1 500 de haiduci rImasi acolo .(Rel ationes, p. 299, scrisoare din 11 decembrie). In realitate, principele era hotle it s rmtn neutru, mentinindu-se in defensivI (bizuit pe tratativele cu turcii) i ac tiontnd doar de ochii lumii, pIstrindu-si posibilitatea sI se Impace ()Hand cu t urcii, clack' nu se va incheia acordul i stria sIu cu Imparatul privind compensIrile cerute In schimbul Transilvaniei. Scrisori le lui Visconti aratI clar..cI i pentru el punctul principal nu era cel privitor la operatille militare, ci cel relativ la pertractIrile pentru cedarea Transilv aniei, care nu mai era un secret pe.ntru nimeni. La 11 decembrie Sigismund dicte azI lui Visconti o comunicare catre nuntiul Speciano. aceeasi zi, la In11 decemb rie, Visconti adresase cardinalului Cinzio dou scrisori: una oficiall (nr. 222), (Mud seama de felul cum a primit principele vestea uzurplrii Ferrarei de catre Cezar de Este, a doua (nr. 224), particularI, se referea la ordinul ultimativ pe care avea de end trimitl Sigismund lui Carrillo &I Inch eie pertractrile cu imperialii Inainte de sfirsitul lunii ianuarie: nuntiul llmur ea i starea de spirit a principelui care pricepuse ea* papa, avind greutti in Italia, nu va mai putea d a ajutoare aflase totodatI de la Carrillo de mersul tndoielnic al negocierilor s ale. Melia' A.' fie retinutI mrturisirea de la urmI: $i eu vad limpede ca va face sea se incheie pacea 616 a trimis (precum am arItat in scrisoarea precedentI) un secretar la hanul tI tarilor si a scris la Poart ca s mentin vii i pline de speranti tratativele (de pac e) spre a putea fi In stare de a o Incheia de cum s-ar hotIri la aceasta; clacI totusi datoritI marii aversiuni pe care o aratI tIrii acesteia, nu ar da in vreu na din acele extravagante pe care arkat oral le-a (costi) parintele Alfonso". Es te vorba de declaratia lui acolo Carrillo fIcutl ambasadorului Spaniei, In cursu l tocmelilor tot mai meschine de la Praga, c dacI s-ar oferi polonilor Transilvan ia, acestia ar da 200 de mii de florini anual principelui (vezi Veress, Carrillo , I, p. 568, scrisoare din Praga din 22 noiembrie). Visconti mIrturiseste i oare care descurajare i teamI personalI (mi vedo posto in grandi angustie) i se roagI o clatl mai mult sI

fie rechemat. Este seannificativ faptul i Carrillo la Praga declara cI a fost inselat de ministrii imperiali i pune capul in prime jdie. c reaua lor credint5 La 29 decembrie, surprindem iar sistemul dublu al celor dotal scrisori adresate caruna publicI nr. 226 cu stiri oficiale privitoare la Tara Romneasci si la opera tiile (nu prea importante) din Banat, precum 1 cu vesti din Moldova despre inten tiile atarilor, cealalt particularI (nr. 225) rIspunzind la interesul curiei papa le (manifestat la 4 octarnbrie pentru cele dotal probleme discutate de Visconti si la 20 iunie: a) litigiul cu Polonia in privinta Moldovei i b) problema Bathor estilor). O simplI dinalului Cinzio 469 www.dacoromanica.ro

citire a raportului nuntiului (Relationes, p. 302, nr. 225) confirma caracteriza rea de particular a data acestei comunicari. Prima chestiune a fost tratata cu principele si cu consiliul, a doua cu principele singur. Acesta repet ca si-a dat cuvintul l ui Bocskay si cancelarului de a nu veni cu solutii noi (di non far innovatione) si ca In conjunctura existenta siguranta sa impune mentinere acestor doi In cred inta si In Incredere <sfetnici> deplina. Dar el se hotaraste deodati sa ja pe lt riga sine pe fiul lui Stefan Bthory, aflat In grija lui Stefan Bithory de Ecsed, in Ungaria superioark ca sa-,1 Infieze si si-1 recunoasca drept mostenitor al si ll in once stare s-ar afla. $i tndata, fara a mai consulta pe nimeni, si trimete dupa el, la Ecsed. Lisa unchiul copilului nu-1 da, temlndu-se poate pentru el, si tl declara bolnav, dar ti transmite lui Sigismund o scrisoare a lui $tefan Bi thary de Somlyo ($imleu), plinglndu-se de greutaile sale si rugIndu-1 sa mijlocea sca o tmpacare a sa cu Sigismund. Acesta a aratat scrisoarea lui Bocskay si Josi ca. Initiativa intempestiva a principelui a ramas fall alte urmari dectt nemultu mirea acestora pe rnotivul ca gestul lui Sigismund ar putea sa dea anumite idei multora. Sugestia zadarnica a lui Visconti ca Sigismuncl sa mentin, legatura cu v arul Bathorestilor, raspunztndu-i binevoitor, pare 6'1 indice o noua directie im primata politicii sale fat de planurile de cesiune a Transilvaniei. Inca de la In ceput (primavara 1596) nuntii de la Alba Julia si Praga Incercau din rasputeri s tmpiedice once fel de renuntare. In 1597 sfor0:rile lui Visconti au Prut Inctmuna te de succes. La pornirea noilor demersuri cu imperialii in mai 1597 Carrillo nu obine concumul nuntiului Speciano, prevenit de Roma de a se feri de once amestec in aceasta chestiune. Visconti insusi trebuia sa-si concentreze toat atentia doa r asupra Impiedicarii unei pad cu turcii. La Roma formalitatile pentru desfacere a cisatoriei stnt frtnate pe tacute sub felurite motive. and Visconti, necunosdu d noua orientare, transmite ideea contelui della Torre de a favoriza recasatorir ea arhiducesei Cu printul de Parma, i se pune in vedere el este prematur de a vo rbi de aceasta eit nu s-a pornit procedura de anulare a casatoriei. La Roma, con statIndu-se imposibilitatea de a-1 abate pe Sigismund de la gindul renuntarii, s -a intrevazut poate o solutie transilvana a problemei favorizInd pretentiile car dinalului. Dar acest lucru nu a fost niciodat expus pe fata, ci prezentat mereu I n mod oblic, ca problema Bathorestilor. In loc de explicatii nuntiul trebuia sa ia de baza implicatiile deduse in mod firesc din solicitudinea perseverenta mani festata la Roma pentru acestia. Cu definitivarea acordului cu Imparatul tnauntru l termenului fixat ultimativ de Sigismund se pune capat oricaror alte veleitai al e Romei. Cedarea Transilvaniei era un flu mai mic deck incheierea pacii cu turci i. Acum toate sfortarile trebuiau sa tincla la traducerea ei in fapt. Visconti p rimeste invoirea de a se retntoarce la Roma, de cum va crede ca va putea pleca d in Transilvania (Ira periclitarea starii lucrurilor de acolo. Dar dei 'Ana atu.n ci solicitase cu perseverent aceasta favoare, acuma declara ca asteapta si duc. lu crurile 'Aril capat. In ultimul la moment In fata Intlrzierii cornisarilor imper iali de a veni s'a. preia Transilvania, el scria lui Bartolomeu Pezzen, staruind cu toata puterea ca sa vin.' pink' nu se tricheie lucrrile dietei, caci pe urma a r fi prea ttrziu. Dar desi voise s rmtna Oda la capat, el pleaca totusi trei zile Inainte de sedinta dietei care Incuviinteaza renuntarea lui Sigismund si tri car e se produce ca un trasnet arestarea cancelarului Josica. Este vreo legatura Inu e 470 www.dacoromanica.ro

aceast plecare grabnic si prbusirea favoritului atotputernic? Care a fost rolul ade vrat al lui Visconti in aceast dram? Pe baza unor afirmatii ale lui Szamoskzi, istor iograful oficial si prtinitar din slujba lui Bocskay, s-a ajuns la o reconstituir e inexact a faptelor, adoptat de altminteri si dentei de Veress In comunicarea sa Nuntii apostolici in Ardeal desi ca editor al coresp onlui Visconti din timpul nuntiaturii acestuia in Transilvania (in Relationes ar fi fost in msurl s corecteze versiunea lui Szamoskzi. aci, pretinsa scrisoare reda ctati de Josica cu asentimentul si In numele lui Sigismund, pentru a opri venirea comisar ilor, si pe care ar fi artat-o si lui Visconti, nebnuind ea' acesta s-ar grbi s ias i n intImpinarea lor ca nu a existat niciodat. In schimb s-a pstrat denunte faptul ( I) s'i 'le ad scriSoare care a provocat aderea cancelarului. Ea a fost scris de Visconti lui Ca rrillo care se Ala atunci la Chioar unde se retrsese arhiducesa pregtindu-se de pl ecare spre Graz (Relationes, pp. 305-308, nr. 231 din 8 februarie). Alarmat de p ronosticurile destul de sumbre ale cancelarului, venit anume la el pentru a-i in ftisa situatia critic a Transilvaniei in ajunul cedrii ei definitive, nuntiul s-a g rbit s Insemne foarte amnuntit toate punctele atinsede acesta in expunerea sa, precum si solutiile concrete propuse de el. Aceste solutii trebuiau aduse de nuntiu la cunostinta impiratului si disoutate si cu principele, cancela rul neputind s'i le discute liber (cu acesta), deoarece spunea a principele devi ne bnuitor si se las cuprins de mii de suspiciuni. Visconti a comunicat grabeic toate acestea lui Carrillo pentru a fi inftisate arh iexpuse chiar impratului. Dac scrisoarea sa ar fi clack' ar fi cazul eventual trim is la Praga, atunci s nu fie Incredintat vreunui ministru al impratului, ci nuntiulu i Speciano, care o va arIta impratului si. cui va mai fi nevoie. Scrisoarea a fos t efectiv trimis de Carrillo lui Speciano cu comentariul el toate acestea sint cl oat ducesei si himere inventate de ambitia cancelarului. Josica, certnd nuntiului s comunice mai departe propunerile sale, nu s-a gindit c l ele vor fi Insotite si de redarea unor deolaratii imprudente din expunerea sa (ca cele de la punctele 1, 2, 3, 4 si 7). 1) Bocskay umbl dup domnie si ar putea r eusi el sau Csaki sl rscoale tara cu ajutorul factiunil numeroase a ereticilor do ritori s alunge pe (noul) episcop, pe iezuiti si s persecute religia catolic.. 2) L ocuitorii nu-i vor pe principii din casa de Austria si nici secuii, convinsi c.' aceasta ar insemna ducerea rzboiului la nesfirsit ark' a putea fi mcar aprati de im prat. 3) a si clacl Maximilian va fi impus acum, va fi usor lucru s fie rsturnat ;i dat pe mina turcilor, iar toti cei ce 1-ar fi ajutat ar fi ucisi, si el (Josica ) ar fi unul dintre primii din cauza devotamentului s'Au. 4) lar clack' dup venir ea comisarilor luorul nu s-ar mai face si principele ar rmine mai departe <In domnie> ar fi lucrul cel mai ru pentru tail si crestintate, pentru cl ar fi s-si piarcl viata multi nobili care au nemultumit pe principe In cursul acestor dudat ar lua cu privire la domnie si chiar la sine, pentru c: <Josica> 11 vede ati t de hot'rit si neclintit in a nu voi s mai rtratative;

mink'. Si si Dumnezeu ;tie ce hotrire de aceea, spune el, c toti consilierii s-au deprtat de curte sub diferite pre471 www.dacoromanica.ro

texte pentru a nu nemultumi fie pe principe, cum crede. fie jara. CI 2n aceasti treabl principele lucrul a.sa se increde prea mult in autoritatea sa, si and se va ajunge la actul insusi <de cesiune>, 6 tara se va rosti pe fat In comitii, atunci va vedea el c nu-i va reusi &aka propusI de cancelar consta Intr-o alegere ficutI de tliet5 (IndatI dup schim bul de jurIminte de credint, pe de o parte si de mentinere a pactului tncheiat, d e cealalt) Intre trei solutii care ar fi propuse de cItre comisari: a) numirea un ui principe asemenea cdtsi de acum, In (persoana unui frate al ImpIratului, b) c Irmuirea trtii 4e ctre principesI asistati de consiliu g de un general care sI fie localnic, c) crearea unui guventaror sau voievod care s fie localnic. Dacl s-ar adopta aceastI solutie comisarii ar propune atunci una sau mai multe persoane di ntre care sI fie desemnat voievodul. Binetnteles a Josica se vedea pe sine tn aceast calitate. 0 a e i i dovad cl din a.ceast scrisoare i s-a tras pieirea poate fi dedus si din revIrsare de patim a lui Josica Impotriva nuntiului, acuzart de el in cursul procesului d la Satu Mare cI a urrnrit s &villa cesiunea Transilvaniei Impotriva tinpratului s In favoarea papii. Cum a avut principele cunostintI de aprecierile cancelarulu care au determinat brusca sa arestare? Poate prin Carrillo.

La reIntoarcerea sa la Roma Visconti a foss Inltat la cardinalat pentru serviciil e aduse tn timpul nuntiaturii sale. Cariera onorurilor continu si sub Paul V. El moare 2n 1608. Misiunea lui pe ring principele Transilvaniei a avut un caracter cu torul deoseb it. Ca sfruiror al lui Sigismund el a 2ncercat nu o data s frineze unele initiativ e necugetate sau de-a dreptul extravagante ale acestuia, nereusind intotdeauna. Ca informator el a folosit sistemul unei filtrIri a stirilor In rapoarte publice si particulare. al Curiei Datele cuprinse In ele trebuie valorificate, tinind s eama de aceasta. Fat de Mihai Viteazul atitudinea sa a fost influentat de climatul din jurul lui Sigismund. Nepomenind de el in descrierea campaniei crestinilar l a Dunre din 1595, el tl suspecteaz tn unele rapoarte publice si II recomand in alte le particulare. DupI Giovanni de'Marini Poli, el ar fi avut un amestec in intrig i tesure contra domnului de crre alugrul Francesco Pastis din Candia (vezi In biog rafia lui G. de'Marini Poli, partea referitoare la procesul lui Josica). Corespondenta sa din timpul misiunii sale In Transilvania a fost publicatI de Ve ress Erdelyorszcigi puipai Kvetek jelentsei VIII Kelemen idejbl (1592-1600) (Relatio nes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum a Clemente VIII (1592-1600 ), BudaIn pesta, 1909, pp. 50-315. Descrierea primirii sale la Alba Iulia este publicatl i n colectia Hurmuzaki, XII, pp. 52-53, doc. 111. Relatia despre campania de la Du nre din octombrie 1595 a mai fost publicat si tn Hurmuzaki, XII, pp. 121-127 si in Veress, Documente, IV, pp. 125-135 g partial in Hurmuzaki, III/a pp. 151-153. O riginatele se afl in Biblioteca Vaticana. 0 serie de scrisori din anii 1596-1598 se mai afl publicare 6 In Veress, Carrillo, I. 472

www.dacoromanica.ro

Alte rapoarte fr legturi cu ;ara noastr au fost editate de Schweitzer in Quellen und Forschungen aus dem Gebiete der Geschichte der Grres Gesellschaft, vol. XVIII, P aderborn, 1919. Pentru rolul su in diplomayia papal, vezi i . H. Biaudet, Les non ciacures apostoliques permanentes jusqu'en 1648 i Etudes romaines n Annales de l' Acadmie des sciences de Finlande", Helsinki, 1910. Pentru rolul su in Transilvani a, vezi Veress, Nun;ii apostolici n Ardeal (1592-1600), in Anal. Acad. Rom., Mem . sec;. ist., s. III, t. VIII, Bucuresti, 1928, p. 324 si urm., unde ins s-au str ecurat i unele greseli. www.dacoromanica.ro

[RELATIA CALATORIEI SALE IN TRANSILVANIA]' 1595 mai 18 p. 75 gsind drumul mult mai lung si <mai>greu decit as fi crezut la plecare. In afara d e faptul c. in Ungaria si in unele prti din Transilvania pe unde p. 76 Am ajuns aici la Alba Julia abia la 16 mai2, au trecut fltariis am dus mare lips5. de bran5. pentru cai care aproape m-au lsat pe drum'', si a trebuit sl m5. folosesc de boj din loc In loc, punind pcipai kvetek jelentsei VIII Kelemen idejbl (Rapoartele nuntilor apostolici In Tran1 Traducerea s-a fcut dup textul italian publicat de V er es s, In Erdlyorszgi silvania, din timpul lui Clement al VIII-lea) (1592-1600), Budapesta 1909, pp. 7 5-77. Citat la noi: Relationes. 2 Pentru sosirea i primirea In Alba Iulia, vezi Veress, Documente, IV, p. 222, u nde Ins dara e gresit (6 mai). 3 Trecerea ttarilor a avut loc In vara anului 1594; au fost devastate prti mime din Ungaria i partea de apus a Transilvaniei. Pentru sensul ei, vezi relatia lui Comuleo. Pentru consecintele ei politice, vezi relatia lui Busto, amIndou In vol umul de fat. 4 Mi sono mancati per la strada. 474 www.dacoromanica.ro

s fie dusi caii de frIu6; asadar am ajuns aici cu totul istovit. Intr-un incercri mai multe ca n aceasta. cuvInt, nu am Indurat niciodat n cltoriile mele trecute mai mult trud Principele6, cr ezInd ci trebuia s intru in vara sa prin partea dinspre Satu Mare care spun ei c ar fi calea cea mai obisnuit, a trimis IntImpine la hotarul de acolo. Dar cum am in trat destul de departe de acolo, nu au aflat de sosirea mea declt la trei zile de drum de acolo8; unde am fost primit i Insovit apoi tot timpul cu toate inlesnirile pin. la Alba Julia; ia r alteva sa a poruncit s fiu primit la doul leghe deprtare <de capital> de cancelaru l su impreun cu toat nobilimea care se gsea ora In dimineava aceasta am avut audienv public, principele venind IntImpinarea mea pi n la scar si a trebuit s Indrug cevai pe latineste pentru a m supune stilului care <m i> se spune cl este urmat aici. La aceast prim intrevedere am ramas mulvumit de al teva sa, care mi se pare foarte inteligent, Invelept i vioi si de la care se poa te spera, cu timpul, o mare izbInd. i cu soldavii din garda sa. si se gseste la Sibiu'2, cale de o zi i jumtate <de ad>, i aflu c sovia.'3 fiii si s int i ei adusi lIng el. Principele mi-a spus c poruncise aceast arestare, deoarece descoperise c el Intrevinea legturi tainice" cu sultanull6 ca voia s mIcelreasei pe tovi ostenii pe care ii trimisese In ajutorul lui. Principele Moldovei" a fost luat In .prinsoare de ostenii altevei sale Si de aceea a vrut s se asigure In felul acesta, punlnd s fie ales acole un guvernator16, om de tax care s atirne de el. Se afl aici mai mulvi nobili17 <=boieri> din Tara Romaneasci unii episcopi din ac ea provincie pentru a stabili cu alteva sa in numele 5 A mano. 6 Sigismund Bthory. 9 Saccomar. Probabil la Cluj. 9 Stefan Josica. 1 Far un quamquam latino. S-a urmat ceremonialul din 1592 pentru Amalteo. 11 Aron Vocl, domnul Moldovei (1592-1595). lui iunie 1597 nu frI b'inuialI de otevire. 73 Dup'6 N. Iorga, Byzance aprs Byzance , ea era o Cantacuzins de la Constantinopol. 72 Zibinio, Aron a fost dus apoi n castelul de la Vint unde a i murit la sfiritul Pentru confundarea ei Cu Velica, vezi mai jos p. 658. Intelligenza occulta. Pent ru felul cum au fost alimentate aceste bnuieli, vez; relatia lui Giovanni de'Mar ini Poli. 75 Turco, Mehmecl al 111-lea (1595-1603). " Signor governatore. Este vorba de Stefan Itzvan, fostul batman si comandant al grzlidomnesti, aldituite din unguri. Termenul de guvernator" oglinde4te destul de bine conceptia lui Sigismund despre rolul pe care voia lase domnilor romani pri n statutul impus de el prin actul din 20 mai 1595. 72 Vezi relatia lui Lubieniecki n. n. 19 i 20.

475 www.dacoromanica.ro

acelui principe i acelei fri un tratat printre ale erui articole cel mai Inca de e l singur s5. atirne semnat este recunoasterea altetei sale ca suzeran18 judecarea pricinilor capitalel ale boierilor pentru ca <acestia> s5 se asigure Im potriva tiraniei domnilor lor care, spre a se Imbog5ti, pun s. fie ridicati la ce l mai mic prilej oamenii cei mai bogati din tall. Ei spun c5. domnul lor a aduna t o (*ire de peste 30 000 de romani i c5. altea sa20 ar avea acolo mai bine de 1 0 000 soldati maghiari; acesti oameni ar fi pricilulnnuit mai multe InfrIngeri o amenilor sultanului, alungindu-i din tar5. du-le toate cetkile pe care le aveau acolo, iar doi osteni asigurau c5. se IntImplase acelasi lucru i n Moldovan. Am aflat c alteva sa foloseste acestor pri ncipate n toate actele sale de cancelarie22. p. 77 Acesta este zvonul care circul5 pe aici si pe care 1-am auzit Ina din i // roman ii nii sustin c5 este adev5rat i eu H dau domniei voastre prea str5lucite astfel cum 1-am aflat, Incredintat c se va 15.muri Ungaria totul cu trecerea timpului. pretui putin asemenea oferte si cred c nu vor face vreo impresie asupra sufletulu i altetei sale dac5 se Indeplineste de c5.tre Imp5.rat tratatul <Incheiat>, cIci indrzierea sosirii serenisimei arhiducese23 face s5 se nasc5, o mare 135nuial5 nu numai n sinul nobilimii, ci si al strilor acestui regat. Voi euta s p'strez si ma i departe burfivointa altetei sale si pIn ce nu mi-o voi fi asigurat-o si nu voi vedea c. acela" a plecat de aici, nu socotesc potrivit s duc tratative cu privire la afacerile ilustrului domn cardinal Bthory25. Am Osit aici un ceaus al sultanului care fell lucruri mari pentru a Indepsta pe pr incipe de la unirea cu crestinii (=--Liga crestin5'); dar as care merge acolo si care mi-a f5g5duit s5 o duc5 la destinatia cea bun5. Trimit aceasta domniei voastre prea str5lucite prin mijlocirea unui nobil Din Alba Iulia, la 18 mai 1595 18 Supremo signore. De fapt drepturile pe care i le aroga depseau mult pe acelea ale unui suzeran, fiind mai degrab. ale unui stpIn absolut. 19 Cause di sangue. 28 Sigismund. acordului dintre Imprat 23 Maria Christierna. CIstoria ei hotrlti prin tratatul de la Praga constituia baz a i Sigismund. nbava venirii ei datorit Imbolnvirii sale a 21 Adicl succese4e tn amlindou Odle s-ar fi datorat rorupelor lui Sigismund. 22 P entru data acestei adoptri, vezi biografia lui Carrillo. defteptat bnuielile acestuia. " Ceauul. 28 Vezi notita biografic. 476 www.dacoromanica.ro

DIN TARA ROMANEASCAr 1595 [DESPRE PREGATIREA CAMPANIEI septembrie 13 Brapv27 c Sinan Intireste dousi mnstiri de clugri din Bucuresti, i ai nostri stau la TIrgovis te Principele este cantonat sub munvii ce duc In Tara Romneasc si a trimis inainte artileria i muniviile i n fiecare zi trimite oameni la armata care e dincolo de murqi si nu mai asteapt declt sosirea raiterilor pentru a trece si el In persoan. Nimic nou din Tara Romneasc, declt doar p. 109 de lncieri, 4 000 de archebuzieri pedestri din sasi localnici, 25 000 de secui inarmati cu archebuze i // ceila10 cu ciomege sulite (cum fustibus et bastis), M ihai, domnul Trii Romanesti, va avea cam 10 000 de romni. Oastea principelui, cind va fi adunat tinpreun., va fi de 8-10 000 pedestri, oameni de munte zdraveni care nu cunosc teama, 5 000 din ei p. 110 Cu un P.S. la 13 sept. 26 Traducerea s-a /cut dup textul publicat de V e r es s n Relationes . , p. 109. 27 Scrisoare adresat nuntiului de la Praga, Speciano. Scrisi la 12 sept. a fost s porit 477 www.dacoromanica.ro

Voievodul Moldovei venea cu 16 000 de moldoveni, clreti i pedestrasi, ciar trei zi le dup ce a pornit la drum, cazacii cu sprijinul ostii cancelarului Poloniei" (du p cum se spune) au adus pe unul din acei boieri din Moldova care au fost la curte a cezaree, i 1-au proclamat voievod al Moldovei", In numele sultanului, al regel ui polon si al hanului ttar. Din care cauzI toti moldovenii care veneau cu voievo dul [$tefan Rzvan] I-au prsit i s-au lntors Inapoi. Ceea ce Ingreuiaz izbInda care p utea prea sigur contra lui Sinan avInd acel numr de oameni Serenisimul Maximilian s-a oferit principelui s vin aici In persoan si A.S. ti roag s vita clt de curind Din tabra de ling Brasov 12 sept. 1595 [Scrisori sosesc noaptea de la voievodul 5tefan care cu 2 000 de unguri a InfrIn t pe boierii rsculati impreun cu multi cazaci S-a Intors Inapoi pentru a-1 alunga pe noul voievod ... etc. Va mai sta In Moldoval p. 114 1595 octornbrie 8, tabiira de la Tirgovi,ste" Principele a trecut muntii acum opt zile cu ndejdea a fi urmat indat 40 000, dar bine Inarmati sInt abia 25 000. Tabra noastr e la dou leghe de TIrgovis te unde e tbrit dusmanul care (clup cum se aude) acut dou Intrituri mari, una In oral , si cealalt Intr-o mnstire de elkgri, pe un deal vecin31. Ai nostri fac numeroase r aite i nu se Intorc niciodat fr capete tiate sau fr prizonieri de la dusmani: lar aces tia de raiteri, dar Oda' azi ei tot nu au sosit. Dup cum umbl zvonul, si mi-a confirma t i alteta sa, sIntem cu totul p. 115 cu ajutorul lui Dumnezeu nu au putut Inc ataca pe nici unul dintre ai nostri. De and sIntem aci au fost ploi nelncetate, care mai tin Inc; i Indat ce vor nceta va fi mutat tabra In fata dusmanului, unde nu se va putea ajunge decit dup dou sau t rei popasuri, cci trebuie Inaintat In bun. duial o dat cu artileria, si pe un drum f oarte pckos. Prinsii spun toti c Sinan va pleca degrab si va lisa paz bunk' In fortu ri, i c desi armata este numeroas, nu are totusi dech putini soldati buni. Dar mie mi se pare c: prizonierii fcuti pin acum nu stilt oameni care s poat cunoaste planur ile lui Sinan i nici nu se poate da mult crezare la cele ce spun ei. " Zamoyski. " atre cardinalul Cinzio. 31 Minstirea Dealul. 470 " Ieremia www.dacoromanica.ro

Ploile aduc mari greutati si mai ales cailor care stau cu totii fra adapost. Este lipsa de piine, de nutre; si de vin i trebuie ca fiecare s trimit sa se indestul eze la Brasov si sa transporte totul pe spinarea cailor pe niste drumuri foarte rele. Si clack' vremea rea sau raminerea dusmanului in forturi va impiedica sa s e ajunga la o actiune, atunci va fi tot mai eau pentru noi. Armata este cit se p oate de doritoare s lupte, i s-ar parea ca sine izbinda In mina. $i se spune c k r aitele lor turcii nu mai dau piept cu ai nostri. S-a mai socotit de armat ca un s emn bun si faptul ca la primul popas al principelui dincoace de munti, a zburat un vultur spre cortul sau si a fost prins viu de catre cei din garda si A.S. a p us s fie tinut legat si i se dea hran linga cortul sau Inaltatul domn Giovan-Francesco32 trimisa aici de catre d. Fabio Genga Din tabara imperiala nu am avut scrisori, decit ieri una de la prea ramas bolnav la Alba si din care vad c maria sa mi-a scris i k alte rInduri, Insa scrisorile nu au fost niciodata primite. Si nici d. Carlo Magno care luase hota rirea II de a cherna un maestru de posta nu a stiut sal afle mijlocul, caci aces tia pretind taxe33 i pli Insemnate, caci principele nu vrea, si nici nu poate sa d ea <el banii>, neexistind aid o mare circulatie de scrisori de particulari si de negustori din care sa poata fi platiti cei D. Simon Genga s-a Intors ieri in tabara, lasind mn urma sa la o distant de doua zile pe d. Silvio Piccolomini cu cei o suta de gentilomi"34 pe care mi trimete m arele duce <de Toscana>. Din Moldova nu se mai aude, slav Domnului, nimic. Se zice c armata principelui din spre Lipova35 a cucer it Inau136, dar alteta sa nu a primit vreo informatie in sensul acesta. cu posta. P. 116 Din tabara din Tara Romaneasa, 8 oct. 1595 32 Generalul G. F. Aldobrandini. La 20 octombrie el scrie din Pojon cardinalului Cinzio: Din Transilvania am primit o scrisoare f. scurta de la d. Visconti, in care 1mi scrie din partea altetei sale pa daca nu pot s merg eu Insumi n persoana cu toata oastea, trimet macar cit de mult voi putea, si nu-mi scrie nimic despr e sosirea lui Fabio Genga i nici claci a primit scrisorile mele, nici in ce chip ar fi de dus acei oameni, ci doar seccamente ca am avea conditii bune de iernat ". 33 Prestanze. 34 Vezi relatia toscanilor. " Lippa. Jen. 479 www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA DESPRE SUCCESELE PRINCIPELUI TRANSILVANIEI CONTRA TURCILOR <IN> 15 9537 1595 octombrie 25, tabara de ling' Giurgiu [Scrisorile din 15-18 octombrie si 22 octombrie, din tab'ra de la Tirgoviste, cup rinztnd cam tot aceleasi informatii ca relatia celor o suf de toscani nu au mai f ost redate aici.] p. 124 25 octornbrie din tabara de linga Giurgiu .. . ... Principele s-a oprit toat ziva de 20 <octombrie> sub <zidurile> Tirgovistei p entru a astepta alimentele ce veneau din Transilvania, si in ziva de 21, foarte devreme, a pornit spre Bucuresti. Dar auzind seara, 37 Traducerea s-a fcut dupa textul italian reprodus In Hurmuzaki, XII, doc. 195, pp. 121-127, ce cuprinde scrisori din intervalul 15 octambrie-3 noiembrie 1595. Destinatarul scrisorilor care nu e artat In Hurmuzaki e cardinalul secretar Cinzi o dini. Textul se afl i in Ver es s, Relationes, pp. 128-131 qi In Hurmuzaki, III, 2,. p. 151. 480 www.dacoromanica.ro

Arges38, s-a hofairlt s5 mearg5 pe alt drum spre Giurgiu. Acesta dovedindu-se an evoios datorit multelor mlastinin i poduri, pe care trebuia s le strnatem, nu am p utut ajunge din cauza artileriei mai Inainte de <ziva de> 2340 spre prInz. Aici am aflat s Sinan trecuse Dun5rea cu cea mai mare parte a armatei, i c.' Ii asezase tab5ra pe trm, 15sInd In cetatea Giurgiu 600 de pedestrasi41, si In afar5 de ace stia 5 000 de soldati, care de la niste fugan, de plecarea lui Sinan, i c tiase podul de pe dui romani, de vite, eimile si bagaje ce nu putuser5 fi trecute. S-a pornit deodat in fanteria i cavaleria, care mergea ca avangard asupra turcilor, spre spaima acesto ra, <care a fost> atlt de mare c5 mulvi au fugit spre pod, multi s-au aruncat In ap5 unde s-au inecat si multi au fost ucisi pe firm: ostasii nostri netinind se ama de focul tunurilor ce tfigeau necontenit din cetate. Si mai Inainte de a se Inopta, au fost liberati mai bine de 4 000 de bieti robi, i printre acestia un m are numir de copii: i soldavii ficeau o pradi nespus de tot felul de vite. Spre no apte turcii s-au strIns la gura podului, sub cetate, si acolo au opus rezistent5 42, ajutati din spate continuu de cei mai buni din armata lor, pe care i trimite a Sinan. S-au repezit acolo cei mai viteji" din oastea noastri si o bunk' bucat d e timp s-au Incierat cu mare Insuflevire, dar In cele din urrn5 ai nostri au Impi ns pe turci dincolo de pod, pe o bun5 distanfl si acolo au tiat podul pe o lungim e de patruzeci de brate44, si in acest timp a fost adus51 i artileria sub cetate : si acolo au r5mas morti pe loc sub focurile de archebuz.' si de tun cam pzeau podul din partea de dincoace, pe l'ing5 un mare numr de robi dola sute din ai nostri; dar dintre turci, au pierit at'it ucisi clt mai bine de 3 000. i necati, a doua zi la prInz, dar din cauza ineficacitii acestor bombardiere (?), S-a Inceput baterea cettii eitre sfIrsitul zilei, si a urmat cu bine Oda* si din faptul c5 nu erau aici piese mai mari decit patru colubrine" mijlocii45, de 30-35 de libre, altea sa mi-a poruncit s-1 rog pe domnul Silvio Piccolomini s b inevoiasc s mearg la locul de tragere, i s. se Ingrijeasc, Impreudi cu italienii pe c are li avea cu el, ca s-o porneasc bine. <Insircinare> pe care a primit-o cu toat. Insufletirea, i s-a Intors la baterie" si a raportat lipsurile de acolo chiar p rincipelui Insusi care se dusese 38 Argis. 39 pantane. 48 In text, gre4it: 28. 41 Fanti. 42 Fecero testa. 43 11 nervo. 44 B raccia bratul m'sura cit 3 picioare. lungi i mai subtiri. 49 Quatro mezze colobrine da 30 in 35 libre. Colubrinele erau n4te tunuri mai 48 Alla batteria. 481 www.dacoromanica.ro

acolo, si pe loc s-au implinit lipsurile i s-a pomit din nou la baterea <cetatii> cu mai multa regull, dar cum nu se tragea mai mult de trei ore pe zi, se putea ajunge47 doar la puvin lucru. Dimineata s-a dat un asalt inimos int r-o parte a cetatii, numai pentru a atrage acolo pe turci, si a cuceri pe partea cealalta, un pod care este peste un mic brat al Duna'rq ce face inconjuru l acestei cetati, i pentru ca impreuna sa apropie mai mult artileria. Plan care a reusit in Intregime i s-a mai taiat Inca. o bucata din podul mare de peste Dunare, pentru a rapi cu totul turcilor putinta de a sari aj utorul cetatii, avInd In vedere c ei se sileau s refaca partea distrusa prima data . Eri dimineata, s-a continuat cu baterea cetatii, i asa de bine a condus-o sign or Silvio <Piccolomini> c o m dupa-amiaza s-a facut o spartura asa p. 125 putea da asaltul; i parindu-li-se ungurilor ar fi prea devreme", s-au pornit ita lienii lui signor Silvio cu multa insufletire, mare, ca se c <anume> signor Gasparo Turloni cu un numar de <ostasi> de ai signor Cosimo Capponi, i contele II Alessandro di Carpegna, signor ase din ai mei care plecasera de dimineata cu signor Silvio la transee", macar c a au fost Intimpinati cu lovituri vii de archebuze, cu bolovani i cu focuri, i u rmInd dupa ei i ungurii cu multa Indrazneala, au ocupat o parte din zid, i infig ind stindardul principelui au dat atacul" In asa fel ca au ucis pe turcii ce era u in curtea de aparare51, ceilalti s-au retras in buna parte in cetatuie52, mai Inauntru, si In puOne. ore a fost ocupat <orasul> <macar ca> turcii se luptau cu foarte mare vitejie. Totodata aruncindu-se de pe zidul dinspre Dunare intr-o ga lera, ce era aproape, vreo suta de turci pentru a se salva, au fost indata urmar iti de unguri care au si Impresurat cetatea, si care au intrat peste ei In galer a si au pus stapInire pe ea, raminind mulvi turci ucisi si o parte Inecati in Girolamo Genga, Dunare. e In mijlocul Dunarii, asupra <ostasilor> nostri care erau in fa4a cetatii, pricinuind moartea multora, dar dupa cucerire, ai nostri si-au intors n partea a ceea piesele <de artilerie> care le-au raspuns cu pagube asemanatoare. 47 Avvanzando. privind" In timp ce se cucerea cetatea, Sinan statea pe malul punea necontenit s a se traga din patru falconete54, asezate in insula ca.re

48 Formula diplomatical pentru sublinierea absenvei lor de la Inceputul aCtillni i. 42 Alle trinciere. 65 Rin forzorno. 51 Alla piazza diffesa. 52 Maschio (= donjon ). 63 Mirando. 54 Tunuri mici. 482 www.dacoromanica.ro

1121mk'seser5, sub cetate, dinspre partea Dunrii, multi bieti romani robiti, care au fast liberati cu totii, si se socotete55 c.in totul au fost liberate impltosati58 dupi obiceiul italian i multi au fost loviti 'cu pietre. vreo sase mii de suflete. Dintre italieni nu a murit nici unul, cci erau crcd c putini altii s fi murit in aceast actiune, mcar c multi au fost loviti. Numrul ungurilor ucisi de artileria lui Sinan nu a ajuns la patruzeci, S-a aflat c5. pe Dunre in jos, la vreo trei sau patru mile, s-a scufundat una din cele patru galere pe care le avea Sinan pe 11110 pod57, si. care din prima zi au fast risipite de acolo cu lovituri de tun, ce au fcut mari strickiuni ancorelor58. Tabra turceasel putea fi atit de bine vzut de <armata> noastr, mullumia configuratie i terenului, inclt puteai nurnra oamenii i corturile, intr-adevr ea e asa de mare si numeroas, c se cunoaste limpede c <doar> mina lui Dumnezeu e aceea care le-a strecurat in suflet atita spaim, cci dac s-ar fi aprat <turcii> sub aceast cetate a Giurgiului, cum mai aveau si avantajul terenului, chiar clac victoria ar fi fost cistigat de vitejia ungurilor, aceast izbind pe cit ar fi fost de mare, ar fi fost extrem de singeroas <pentru crestini>. Principele58 s-a purtat tot timpul cu asa mare vitejie c e pe cale de a se distin ge in mestesugul armelor, cci Dumnezeu i-a dat o extraordinar putere a trupului de a rezista la osteneal, i prudent i vitejie pentru a cepe si a conduce bine expeditia. Din tabra de sub Giurgiu, din ultima zi a lunii octombrie azi &id sintem la 1 noi embrie. S-a auzit c sultanul l-a destituit pe Sinan, si se spune c au fost trimisi cpitani de la Poart ca s5.-1 duc in inchisoare i c locul su a fost dat lui Flassan pase. msita podului care rmsese de partea lor. In cetatea de la Giurgiu s-a pornit de ase menea un foc, si m'izar ci se spune c s-ar fi aprins din intimplare, exist totusi t emerea ca s fi fost o stratagern a unui mic numr de unguri pentru ca principele s nu trebuiase s lase o garnizoan de pai5.81, i aceasta 63 Si fa tanto, poate: conto. 36 Tutti armati. 37 Contro al ponte. Assan-Bassd. Tabra dusman se arat mult sczut ca numr de corturi, mcar nu a fost ridicat cu totul, n noaptea aceasta turcii au dat foc si la r" Dalle quale l'affondata resto mato offesa. 59 Pasaj destinat a fi v'lzut de ac esta. 61 Che sia stato artifitio di questi pochi Ongari, perch il Principe non v'habbia lasciar guardia. 483 www.dacoromanica.ro

mi s-a prut un lucru cu totul fr noim si 1-am si spus, dar nu am putut face mai mult , pentru el ei spun el nu se poate aduce nici o indreptare. Cred ci mune alteta sa va pleca de aici spre Transilvania, intrucit armata incepe a se destrame de la sine. 31 octombrie66. De la pasa de Caramania, care a fost fcut prizonier in cetatea de la Tirgoviste, s-a aflat el Sinan astepta treizeci si ase de mii de ttari, si <acestia> ar fi av ut liber trecere prin Moldova, si de asemenea el' si canau trimis emisari la Sina n, eit era la Tirgoviste, ca s dobindeasel prin el steagul de domnie si confirmar ea acelui voievod, ducindu-i-4>tributul pe anul trecut si pe anul acesta. Dar Si nan a rspuns c acea tar // fusese concedat de sultan hanului ttlrsc, si a de aceea nu se putea amesteca <in aceast treabl>. Si toate acestea le-a spus pasa principelui fiind eu de fat si signor Silvio Piccolomini, in consiliu, si de aceea altqa sa a hotrit, sub cuvintul de a-i vesti cancelarului izbinda de la Tirgoviste, de a t rimite cu tot dinadinsul un gentilom pentru a se lmuri mai bine asupra intentiilo r ttarilor. Gentilomul trimis s-a intors ieri noapte, si a raportat el acel cance lar era asezat la granita Moldovei, la o zi deprtare de turci, si el' si-a pus ta blra intre dota riuri de care se folosea <ca de> dou forturi, in asa fel c era bin e intrit68 din toate partile. a el nu a putut ajunge pink' la cancelar, cici intr aser multi ttari in tar5.66 care opreau trecerea, dar el a inteles oficial c Ieremi a a trimis duPi stindard la hanul ttarilor care i I-a dat, si a s-au inteles impr eun Cu cancelarul a nu tulbure si a nu intre in Polonia, sau s fae weo pagub Moldove i, si pe de alt parte domnul Moldovei le-a ingduit libera trecere pe trei Cal, una pe care se merge in secuime, cealalt in Transilvania aproape de Brasov", si a tr eia vine in Tara Romneasel si a poruncit c de pe aceste drumuri a plece toti locui torii, si totusim s lase provizii in locuri hotrite. cancelar si murmur5172 el ei 11 vor sili a termine <treaba> cu o hottire celarul Poloniei67 si Ieremia fAcut acum in urm voievod al acestei 016 p. 126 Aceasf veste a tulburat mult pe alteta sa, si vd el e foarte suprat pe neasteptat73 (?) dac i se pun atitea piedici in expeditia contra turcilor. 66 Text publicat i in Relationes, pp. 131-132. 67 Zamoyski. 68 Trincierato. 69 Moldova. 70 Corona. 71 Pero'. 72 Va mottegiando. 73 Strana (adicl incheierea unei pci Cu turcii). 484 www.dacoromanica.ro

Eu nu pierd nici un prilej de a potoli pe altea sa si de a-1 convinge cI lucruri le nu vor rmine astfel, i c ttarii, auzind de fuga lwi Sinan si de uciderea atitor turci si de pierderea cettii, nu vor indrzni sa meargl mai departe. Cred ca aceste tiri, <precum si> vremea atit de inaintat <si> slobozirea de plecare pe care si-o cer raiterii" i lipsa de alimente intrudt turcii au con sumat tot ce era <pe aici> vor fi cauza pentru care alteva sa a hotrtt s se intoar c in Transilvania si slobozeasc. armata, prsind gindul de a face vreo incercare asupra cettilor de la Dunre si de pe trmul Mari Negre, cum pln uise <mai Inainte>, mcar c pin. acuma, cind sIntem In ultima zi a lunii nu a hotrit nimic, intrudit Sinan nu s-a miscat din locul In care era cantonat. si de pduri, si am poposit la ora trei din noapte <neavInd> decit putine corturi, intrucit aproape tot bagajul a rmas in urm. Cu toate argumentele cite le-am putut invoca, eu i cu signo P. 127 Piccolomini, inaintea Nobilimea ungar cere imperios74 s se reintoarc In oras75 (?) 6.'6 din cauza lipsei <de aici> au suferit mult call lor, si se tem ca la venirea ploilor, cu noroaie <mari> pe aceste locuri sese, ei nu vor mai putea iesi <de aici>. Din tabra de su b Giurgiu in ultima zi a lui octombrie 1595. Sintem In ziva de 3 noiembrie, i al teta sa nu a expediat inc curierul. In asta-noapte Pancratiu Sennyei, <nobil> cat olic, care a stat s pizeasc trectorile dinspre Moldova a trimis o scrisoare principe lui din ziva de 26, scris lui de un secretar al cancelarului Poloniei, .prin care 11 vesteste c acel cancelar s-a hquit de dou ori cu ttarii, alturi de care era si sa ngeacul de Tighina, i c In cele din urm au ajuns la Impcarea <aceasta> ca Ieremia v oievod s fie confirmat in domnie, i ttarii s nu tulbure Moldova sau treac In Polonia , dupi aceea ttarii s-au retras spre Tighina Eu vid c sufletul principelui este tot mai miniat impotriva cancelarului i acest Stefan voievod76 tl stirneste si-1 Imb oldeste tot mereu77, dar eu m ingrijesc pe cit pot s-1 potolesc i s-1 frinez, i spe r c alteta sa nu se va hotrl In sensul acesta, ealci i-am infltisat multele neajuns uri ce ar putea urma, pe ling faptul c nobilimea ungar vrea s se reintoarc acasl. 5i i eri am plecat din Giurgiu, si am mers in asa fel c noaptea am dat de mlastini altetei sale nu 1-am iputut dispune s refac cetatea distrus i s lase acolo o garnizo ara78; ba chiar au scufundat in Dunre artileria, pe care au capturat-o in cetate, neavind posibilitatea de a o tran74 Esclama. 75 In citt. $tefan Wasvan. 77 L'infiamma et sprona. 78 Pressidio. 485 www.dacoromanica.ro

sporta de acolo, numai din cauza incapacitkii ofiverilor78. S dea Dumnezeu, asa cum am mai spus In urm5., ca cel putin si o distrugi de tot si destul de iut e, pentru ca Hassan paga, care a rimas pe malul cellalt cu tabira, micar ci <apa este> clestul de scizuti, si nu trimiti soldati cu luntren care si se instaleze In ea si si o dreag, eici pe <virmul> Dunirii nu a mai rimas la zece mile Imprejur nici un ostag, i nici un locuitor. Cred c alteta sa va lisa voievodului trei sau patru mii de unguri, pentru poati p 5.zi vara Impreuni cu ostisimea din vari81, i azi-dimineat s-a hotirlt s scrie pre a mritului Gian-Francesco [Aldobrandini] ca roage s vin s petreac iarna alituri de tr upele82 sale, ceea ce ar fi desigur de un mare folos pentru aceasti expedivie, i astfel ar sta aici In iarna aceasta, ca pentru a fi gata <de lupti> la primivari, Inainte <de a se fi gitit> turcii. Dar eu totusi vid aici greutki din cauza alimentelor pentru hrana soldatilor, de care am si dat de stire excelentei sale, cid pn acum principele i sfetnicii si mi -au spus Intotdeauna c n Transilvania nu erau alimente Indestulkoare pentru a put ea vine pe iarni trupele excelentei sale. Alteta sa spunea azi-dimineat c ar putea veni pe drumul de la Oradea spre Timisoara gi s ncerce s cucereasci aceasti cetat e83, i si treaci apoi ln Tara Romneasc lucru care fiind vremea atIt de Inaintat mi se pare cu neputint, excelenta sa neputInd s primeasci acea scrisoare In mai putin de dousprezece zile, chiar daci ar pleca Indati, nu ar fi sub <zidurile> Timisoa rei dectt Intr-o lun, clnd iarna este In toi84 si e foarte frig In acea regiune. In sfirsit trebuie s spun domniei voastre ilustrisime c principele nu are in jurul slu nici un om destoinic85, sau care s cunoasc mestesugul rzboiului, ci (loar ostasi buni de lupt. Si <militarii> strini si= atit de putin ascultati sau bine tratati, Inch signor Silvio s-a hotirit si se Inapoieze <la el> si a si cerut slobozire de ple care de la principe; care aici nu are nici o vinin pentru ci are cea mai mare bu nivointi, dar domnii Bocskay si Kornis, senatorii calvini care poarte In felul l or. au in sarcina lor conducerea rizboiului87, vor ... Din tabra In drum spre Bucuresti, 3 noiembrie 1595. 79 Per mera dappocagine d'of 69 Barche. 81 Con la gente del paese. 82 Suoi genti. " Luogo. 64 il centro del'inverno. 65 Huomo alcuno che vaglia. 86 La quale in ci non tiene colpa. 87II carico della guerra. 486 www.dacoromanica.ro

1595 decembrie 6, Alba lulia88 Domnul Carlo Magno, care e foarte suparat c principele a trimis un gentilom 'in c hip de curier la Imparat, fail a-1 informa despre aceasta din Sibiu, lupa plecar ea mea, si care da cu bobii (va astrologando) ca afle cauza, nemultumindu-se cu aceea pe care o arat n scrisorile oficiale, a venit acum sa-mi spuna ca a descop erit de la cancelar c <acela a fost trimis> pentru a anunta pe M. S. ca daca nu c rede c li poate da ajutoarele pe care i le cere, si o spuna, pentru c are prilejul de a se mpaca cu turcul, si ca dacal si M. S. ar face la fel i s-ar restitui Gi avarino (Gyr) iar principelui Timisoara. Once lucru este cu putinta, i poate exista tearna din cauza acestor s fetnici principali, eretici pe care are pe lInga sine, dar eu nu cred acest lucr u pentru ca principele obisnuieste sa discute sincer cu mine. Si ieri eara pe an d stateam putin de vorba cu el mi-a spus chiar p. 159 vrea sa-1 trimita pe d. Bocskay pentru a afla raspicat ce are de end s faca Impar atul. S-a pllns de minitrii acestuia care puneau bete In roate, festIndu-si dorinta de a putea trata In persoana cu M. S. chestiunea ajutoarelor pe care le vrea, i fara a trece prin intermediul acelor ministri, dar nu a intrat In pe care de cum " Ctre 13. 160 www.dacoromanica.ro asemenea II amanunte. $i apoi mi-a spus c spell ca prin begul de Lipova, 11 are prizonier, s clstige cu putini oameni o buna izblnda la Timisoara, ar da Inghetul ... [Visconti va fi totusi vigilent ...] cardinalul Cinzio. Text itadian tn Relationes, p. 159.

VISCONTI CATRE CARDINALUL PETRU ALDOBRANDINI89 1597 aprilie 10, Alba Julia p. 284 Intrucit din scrisorile publice domnia voastr ilustrisim va intelege tot ce se pet rece v voi spune doar cI dei principele a fost sfisiat de ginduri contradictorii in privinta pcii, totusi s-a linistit pira in cele din urm intelegind c poate fi ma i primejduit de o pace nesincer a inamicului decit de rzboiul pe fat. $i acest lucr u 11 recunosc si mrturisesc i mai-marii statului, doar cei din papar care nu ptrun d in adincul lucrurilor si se gindesc doar la starea prezent doresc pacea i tihna p. 285

Cred c principesa se va reintoarce la Graz, si imi pare ru de acest lucru, pentru c tiu c va pleca cu suprare din aceast serenisim cas, m tem a' in urma p ecrii ei interesele altetei sale <principelui> vor fi Intr-o oarecare msur mai puti n respectate. Dar <el> este atit de dominat de pa82 Traducerea s-a ficut dupi te xtul italian. publicat de V eress In Relationes, p. 281 488 www.dacoromanica.ro

siuni, incit nu se las convins de once i s-ar spune spre binele su. Eu nu stiu din clipk fin clip in ce stadiu se afl treburile acestui principe spre a le putea apra, cci vd intotdeauna ,creierul su in acviune, si nu se sine de nici un luc ru; si de aceea, s'Ira mai grele toate negocierile, i trebuie s ncerci sk-i decit metodele obisnuite. conduci spre velul propus mai mult folosind procedee i moduri indirecte asteapt cu nerbdare nu[Visconti nu doreste decit a fi rechemat mirea noului episcop al Transilvaniei . .. etc.] 1597 mai 20, Alba Julia

[A artat n scrisorile publice hotrtrea luat de principe de a-1 trimite pe p. Alfons o la Graz si de acolo la Roma pentru a trata acolo cele discutate la Praga90. Du pk plecarea acestui printe, principele nu s-a putut abvine de a nu propune acelas i lucru solilor imperiali si de a nu-i Intreba clac aveau imputernicire de a duce tratative n aceast materie, i bnuiesc c n special a dat imputernicire domnului Ada m Gallo Popel" In care se increde mult ca s trateze cu impratul, pentru ck am auzi t de la d. conte della Torre" ea: principele i-a dat un cifru pentru a-41 folosi amindoi impreun. Nu am putut afla Intregul adevr despre aceste tratative cu solii , pentru c ei nu mi-au comunicat nimic [si Visconti Insusi a fost bolnav de frigu ri ...] Principele s-a declarat de acord ca pin la terminarea acestor tratative, serenisima principes s rmln aci, fiind Insk hottit s desfack legtura cstoriei, sperI bvin acest lucru de la stpinul nostru, papa, prin mijlocirea printelui Alfonso, si dac nu l-ar obvine, s o trimitk acas. Deci srmana doamnk care stie totul, sea' intro jale continu, nutrindu-se cu lacrimi suspine, incit vi-e mai mare mila vzind-o. D. conte della Torre tare si el s-a obosit <pin> aici ca sk-i readuc pe principe p e calea cea bun, si care a gsit lucrurile mn stare desperatk, vede c, pin in cele di n urm, intr-un fel sau altul va trebui s se ajung la desfacerea acestei ck'storii. A cesta 99 Adic renuntarea la principat i desprtirea de arhiduces. 9' Unid din solii lui Ru dolf, celllalt fiind episcopul de Va. Pentru rolul lor In P. 286 legtur cu bnuielile trezite de Sigismund la Praga, vezi Hurmuzaki, 111/2, pp. 237-2 39; 246. Popel venise s distribuie b,anii promisi pentru plata trupelor, s asiste la diet, s'a vad ce faispuns primeste ceausul Ali venit la curtea principelui cu o scrisoare a sultanului In vederea pcii, g s rmin cit de mult in Transilvania ca observator, ceea ce I ns a fost ru vzut de principe i sfetnicii si, astfel c pe la mijlocul lunii mai a trebuit s. plece. 92 Sigismondo della Torre (sau Turn, Turri etc.) a fost trimis de arhiducesa-mam i in Transilvania spre a purta de grij principesei si a o apra la nevoie. 489 www.dacoromanica.ro

p. 287 discuta Cu nuntiul clack* nu s-ar putea trata eigtoria arhiducesei cu serenisimu l principe de Parma Ranuccio Farnese [Avantajele acestei solutii.] Aici lucrurile n legkur: cu razboiul se mentin cum pot, eaci n afail de soldavii de la frontier, restul trupei e neprtit: de patru luni Incoace. Principele nu vrea a se ocupe absolut de nimic, i sint clteva zile de dud a plecat si se distreze pr in ar, singur cu trei sau patru muzicanti, iar eu va.zInd aceste capricii ale sale si aceastl rea guvernare stau Intr-o teama* continta de vreo dezordine ... etc. In zilele acestea din urma" cancelarul era certat cu principele, dar apoi s-a Impa'cat si a revenit la atIta favoare si aut oritate, Inch el conduce absolut totul, i acum a primit In dar de la principe do ul posesiuni cu un castel frumos si mai bine de treizeci de sate, Inch pe o dista nt de o leghe de aici i pin: la Lipova, care este o cale de cinci zile, el e seapin pe toate cele: nu stiu pn unde va ajunge In cele din urm.... 1597 iunie 4, Alba Julia p. 288 [Principele a plecat la petreceri Cu cancelarul si nu e nimic nou decIt scrisoar ea de la ceausul Ali ea' a ajuns cu omul principelui In Bulgaria la 15 mai unde au fost primiti cu onoruri In numele sultanului.] Soldatii din Lipova b'inuind pe capitanul lor c ar trata predarea acelei fortrete In mlinile turcilor, care, dup cum se afla prin spioni, se adunau In acest scop s ub Timisoara l-au Pacut prizonier, i alteta sa a poruncit fie adus aici ca s." fael cercetare, crezIndu-se c totul nu e declt o b'nuial, dei s e aude ea' dupa arestarea acestuia, turcii aceia s-au reIntors la locurile lor f ail a mai Incerca ceva. Altminteri liniste la hotare. Nu au venit trupele promis e de Impirat. [Stiri din secuime despre intentia tltarilor de a trece prin Moldova In Tara Romaneasa si In Ungaria (prin Hust)]. iunie 10 p. 289 [Liniste la hotare i In Tara Romneasel unde voievodul se ocup de primirea trupelor trimise din Transilvania pe cheltuiala stInd gata prega'tit cu ai si pentru once prilej care s-ar putea ivi In slujba crestinfltii. Principele 6-a Intors aseati P.S.... Cancelarul a fost pe la mine mi-a spus e nu mai vine Cicala ci Mehemet 'p asa (care merge la Belgrad maseze acolo trupele turcesti). De aceea, principele a poruncit ca fortele prin490 www.dacoromanica.ro

cipatului s5. se Indrepte spre Lipova i s se faca acolo tabr ca fiind iocul cel mai potrivit atrit pentru apsrare dt i pentru atac93. 1597 iunie 20. ...Principesa este tot mereu la FIg6ra.s unde principele nu se duce nici // nu t rimete si nu stim daca mkar are politeta s.-i scrie. Contele della Torre a fost a colo pin acum, i cred c se va reintoarce iar'Isi peste putine zile, si va eimtne a colo ptn: ce va primi noi ordine de la Arhiducesa marra. " In realitate era o simpl dernonstratie ca s arunce praf n ochii imperialilor papii. si ai p. 291 www.dacoromanica.ro

LUBIENIECKI (? dup 1595) Lubieniecki, nepotul lui Andrei Taranowski, a fost trimis in vara anului 1595 de Jn Zamoyski, cancelarul Poloniei, in Tasa Romineasck, In urma cererilor de ajuto r ale lui Mihai Viteazul amenintat de o expeditie turceasck. Nu se cunosc alte amknunte despre el: nici prenumele i nici anii Lubieniecki a fost primit de Mihai Viteazul la 27 iulie 1595 la curtea domneasck din Bucuresti. Dornnul care avea nevoie de ajutor militar grabnic i-a fkgIcluit s recunoasck suzeranitatea polonk deoarece nici Impratul Rudolf al II-lea nici Si gismund Bthory nu-i trimiteau ajutoare Indestulktoare. Lubieniecki i-a fkgkduit s k inainteze cererea sa regelui Sigismund al III-lea al Poloniei pe cate 11 crede a dispus primeasck Inchinarea. La 28 iulie Lubieniecki a pkrksit Bucurestii Inso vit de solul lui Mihai Viteazul, arrneanul Petru Grigorovici din Liov. Lubieniecki a redactat un raport ta limba polonk asupra misiunii sale In Tara Ro mineascl. Rela4ia aceasta are marele merit de a reda direct cuvintele lui Mihai Viteazul intr-un moment foarte critic determinat de pretentiile lui Sigismund Bth ory oglindite in 492 www.dacoromanica.ro

tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595). autind sil scape de tutela acestuia, si temindu-se sil nu aibil soarta lui Aron predat In mlinile lui Sigismund de merc enarii si unguri, domnul Incearcl o apropiere de Polonia. Se cuprind si anumite amnunte asupra dificultvilo r bnesti ale domnului, asupra originii si antecedentelor lui Stefan Rzvan etc. Acest raport, ps trat in Arhivele bibliotecii din K6rnik (voievodatul Poznan) (ms. 289, fol. 111116), a fost semnalat de Ilie Corfus si folosit in lucrarea sa Mihai Viteazul li Polonii, Bucuresti, 1938, P. 21, n. 1. Textul acestui original polon comunicat de Institutul Ossolincki din Varsovia a fost tradus de regretatul P. P. Panaitesou pentru colectivul Crtori strini". 0 ve rsiune centemporan5 1atin5, mai succirdi, destinat ail indoial cardinalului Cinzio Aldobrandini care conducea departamentul relatiilor cu Transilvania si imperiul, fusese descoperit in Arhivele Vaticanului (Fondo Borghese, s. II/, vol. 19-b, fo l. 221-222), de Claudiu Isopescu care a publicat-o in Alcuni Documenti inediti d ella fine del Cinquecento. Seconda serie, in Diplomatarium Italicum", I, Roma 1925, pp. 396-399, doc. XV. T raducerea era intitulati Dominus Lubienieczki Nuntius ad Palatinum Moldaviae, qu omodo ab eo exceptus 27 julii anno domini 1595, et quid cum co contulerit, significat. Ea a fost analizat de N. Iorga in Originea lui &elan Rizvan, publicat in Anal. Aca d. Rom.", Mem. sect. ist., s. III, t. XI, Bucuresti, 1930, pp. 158-160. Tlmcirea romn a acestui text latin insotit de un comentarn de Aurel Decei a aprut in culegerea Literatura romi2nii veche (1402-1647) (editie ingrijit de G. Mi hili si Dan Zamfirescu), vol. II, Bucuresti, 1969, pp. 6-10, 27, 39. De Lubieniecki s-au ocupat J. MaZurek, Zips Polaka a Habsburku o oristup Cernmu M arina na sklonku 16 stol (Rivalitatea Poloniei cu Habsburgii pentru iesirea la M area Neagr, la sfirsitul secolului at XVI-lea), Praga, 1931, p. 95, n. 20; P. P. Panai tescu, Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936, pp. 82, 140; I. Corfus, Mihai Viteazul li Polon ii, Bucuresti, 1938, pp. 19-21.

www.dacoromanica.ro

[SOLIA LA CURTEA LUI MIHAI VITEAZUL11 1595 iulie 27 Anul Domnului 1595-1 iulie (!)2 Voievodul TArii Romanesti a primit azi pe Pan Lubieniecki, dar ilia' Cu (iota sptm ni nainte voise s. ias.1 inaintea lui la Bucuresti cu to;i boierii lui. Aflnd de spre dinsul n-a venit,> a spus el si mai tirziu 11 va neimpina. Toat ziva i noapte a au sunat clopotele biserici, multumind lui Dumnezeu i slujind liturghia. N-au iesit din biserie Traducerea s-a fIcut de atre P. P. Panaitescu clup textul ms. polon comunicat de Institutul Ossolinski din Varsovia, aparatul critic aparyine colectivului CaTito ri straint" care a lucrat la Institutul de istorie N. Iorge. 2 In textul latin m ai succint publicat in Diplornatarium Italicum pp. 396-399 data artat e 27 iulie. Titlul este: Domnul Lubieniecki sol la domnul Moldovei' (= Trii Romnesti) arc:a cu m a lost primit de el la 27 iulie din anul domnulxi 1595 Fi ce a vorbit cu el: m ire textul polon i versiunea latin existi unele cleosebiri, primul fiind mai boga t in amnunte, dar cel latin pare mai aproape de stilul direct al lui Mihai Viteaz ul, asa cum il cunoastem din alte imprejurri. Textul latin a fost redat in note d e cite ori deosebirile de nuant puteau fi observate mai dar. Data celor dou :exte difer. In cel polon avem 494 www.dacoromanica.ro

Si DEve. a.. udleriDacarunt hic colla "E wet; rurar," libera totT ro. Portretul lui Mihai Viteazul. (Cabinetul de stampe al bibliotecii Academiei R.S. R.). www.dacoromanica.ro

Portretul sultanului Mehmed al III-'lea (reprodus din Tiirkische, Ungarische Chr onica . ., . Niirnberg, 1663). www.dacoromanica.ro

Portretul lui Sinan pasa (reprodus din Pannoniae Historia Chronologies . ..). www.dacoromanica.ro

...._, .. 5,4 'S NW 6 . P. 4 ;"' 13 Ti A If, /. *-5 r * , 1:',,... ,I 0, . . 6 s" rrn .."" ' . "Xst. - -i , . \ "....,),_ ,. 4 I

I ... 9 ' n ,... -:-.11 '..+ I t' . .. ;"1.' illi -.., ' . . 4..... , s . , . , . r. ... .. F..., -= ' .. ,... '''' t + '

, ,N.N Oil' ,-Itv. ,1 .J +4 I . '., A . ,s,, ) ,,.."4 A et, 6. .4 , 'g '. ''. .s,.1 ,.. 63 44 ... A 41 .., 4 4004--,..4.6k . " .t ID L, Voixtii iiinTr ,AL k:,3 ' , r * , A ...:. at 1/4, r e , . y

, A4,21,3F; Aktr AW,V Galeote turcqti de ea-zboi; (reproducere din P. Coles, The Ottoman Impact on Eur ope). www.dacoromanica.ro

Turcii construind un pod la Giurgiu (reprodus din Pannoniae Historia Chronolo gi ca ...). www.dacoromanica.ro

7 Btlia de la Tirgov4te (dup Pannoniae Historia Chronologica ...). www.dacoromanica.ro

41.4.11V.: ' qk -1! qr, 4t7. f, -.4.--ser.N. 4 F C .. .... Cort. .. 9. 416..... ' ' I :24 .:::-. 4' . ' . d .. .1' Jr.-' -,------,--t. -,4-11441'4A. , ,v . : ?'/4 "* -440 ..eA .%50".i. c 194J/41 . 4.. 4 Os , i.7,111...;. c,.. L'

et;. ".14,9egy Iork of A,A144 fr...... fi,9417;711rit rifoyn , ' ...........2.:ao- . , ,...",,.,,.-, _-., ABMS Dift. BELEdAV'NO TERGOVLST vND Dil i 'SCHI.Actr:r. spyont A. voN, SIIIZNNVKG.14 basCHMEN:Am LI g s , 4.445 c.X.:, C... ' ' . I, ' () . I 0217 ! 1. 0 i .4, l'.;Aeu. ''' n ' Willa de la Tlrgoviv.e (dup'S Tiirkische u. Ungarische Chronica...). www.dacoromanica.ro

Portretul lui Christophor Teuffenbach (reprodus din Pannotziae Historia Chronologica . . .). www.dacoromanica.ro

trimis in Intimpinarea lui, intrebind de sgngtatea domnilor hatmani si de sIngta tea intregii otiri. Boierii m-au insotit ping la gazdg, care se afla chiar algturi de curtea domneasc i apoi au plecat. Dupg aceea a trimis pe Gheorghe, ma resalul6 su, cel mai credincios, ca sg mg viziteze intrebe de sgngtatea mgriei s ale7 si de a domnilor hatmani, intrebind de asemenea, dacg slut gata s indeplines c cele pentru care venisem i dacg am avea de spus ceva in ping" la plecarea celor trei boieri: vistieru13, logofgtu14, postelnicul5, pe ca re i-a putea veni elpitanul Kiraly8 Albert. La acestea s-a rgspuns a este gata cgpitanu l i poate veni, aci cele ce urma s le spuie, vor fi dupg scrisoare. Dupg ce a ori nduit in acest chip lucrurile sale, voievodul a trimis s mg cheme, punindu-mi la indeming un cal de paradg de al sgu i trimivind pe citiva boieri, ca s mg conducg ping la dinsul. Dupg ce am sosit cu aceastg suitg, 1-am salutat din partea mgri ei sale regelui si a domnilor hatmani si a intregii pentru care a fost Tecunos c bltor. Dupg' primirea scrisorii, pe care a pus sg fie cititg cu glas tare <rvoie vodul> a intrebat de sgngtatea mgriei sale regelui si de a ,domnilor hatmani. Ap oi a inceput s intrebe clack' Liga8 s-a Incheiat sau nu? I-am spus cg nu s-a inch eiat, cgci au socotit-o nefavorabili mgria sa regele, domnii sfetnici i locuitor ii tgrii coroanei polone, care ...* s-au trimis. Dupg aceea a intrebat dacg avem oaste. I-am spus cg mgria sa taing, ca sg m primeascg si in altg vreme, in sfirsit, dacg, ping atunci ar 1 iulie, In cel latin 27 iulie. In textul polon, trecerile destul de frecvente d e la persoana I la persoana a III-a creeaz1 un fel de confuzie. In textul latin confuzia rezult. mai degrabi din inversarea ordinii n redarea spuselor lui Lubieni ecki. Informarea despre oastea poloni apare ca o l.murire dati boierilor ce I-au rimit si nu domnului. In textul latin domnul e numit, dup obiceiul polon, palatinus Moldaviae". Teodosie Rudeanu (13 dec. 1594 -23 iunie 1596). 4 Miroslav din Rifov (12 febr. 1595-24 iulie 1595). 5 Preda Buz escu (12 iunie 1595-28 dec. 1599). Termenul de maresal" e lipsit aici de precizie. Numele de Gheorghe care apare in textul acesta polon,nu ingIcluie identificarea cu vornicul Chisar, propus de A. Decei notele la versiunea romnl a textului latin corespunzItor (vezi in Literatur a rorranii veche, vol. II, Bucuresti, 1969, p. 33). Credem c e vorba aici tot de Deli Gheorghe care vine s-1 conduci, dup aceea, seara la damn pentru audienta secr et. In textul latin aflut o form foarte neprecisi alius marescalcus', indicind pent ru tertmemil folosit un sens destul de general si neclind nici un nume. 7 Sigismund al III-lea, rege ales al Poloniei (1587-1632). Ajunge prin mostenire rege al Suediei (1593-1604). 8 Kiroi. Fostul comandant al grzii lui Sigismund BIthory, care a executat ordinul de arestare a magnatilor conjurati" la Cluj in 28 august 1594 (vezi relatia lui Busto in volumul de fat1). El I-a inlocuit pe Mihail Horvith care comanda corpu l maghiar trimis de Sigismund in Tara Romneasa, in noiembrie 1594. Pentru atitudi nea sa fat de Mihai Viteazul la CIlugreni, vezi P. P. Pan ait esc u, Mibai Viteazu l, p. 118. Coalitia antiotoman, injghebat in 1590-1592, sub auspiciile papalitiltii care o nu meste Liga sfint.". Din ea fIceau parte Imperiul habsburgic, Spania, Venetia si T oscana. Pentru struintele depuse in vederea ctstigrii Poloniei, vezi i biografia l ui Comuleo. Lacun in textul deteriorat. 495

www.dacoromanica.ro

regele are gata doui osti de lefegii, In numir de 10 000, Impotriva oricirui dus man, pe ling. trupele auxiliare, pe care le-au figduit panii sfetnici obisnuiesc si le trimiti, dupi poruncile scrise, fiind rspindite 'in diferite locuri la gran ite. <Acestea le>-am spus dup informatiile pe care le aveam de la domnul hatman d e cimpl. A intrebat despre Lobodill, ce are de grind si ce face? I-am spus c acum a fost primit in gratia miriei sale si va face ceea ce ii va porunci miria sa r egele si are oaste de peste 10 000 de oameni si se va aseza cu ele la Olsanicia12. Pe lIngi acestea este gata <s fie chemati> ridicarea general i In arme, 'in cazul end acea oaste de lefegii nu ar putea fac e fata nevoilor. A intrebat eit de mare ar putea fi aceasta? I-am spus c ar putea fi Pini la Citeva sute de mii. A Intrebat daci s-ar putea ca s aib asa de multi oameni coroana <Poloniei>? I-am spus a si mai multi, dar a acesti oameni n u vor fi adunati, deet pentru o nevoie hotr'it i grea, cici este vidit c adunarea l or ar aduce pagube rii. La plecare, am 'intrebat daci are vreo veste sigur despre tt ari i despre turci. A spus: dar despre fitari astept vesti de la voi13. Spionii mei nu mi-au dat nici o stire sigur". Despre turci a spus a este sigur c se afli a sezati In 12 locuri, adunindu-se in doui cete, unii spre Rusciuk, altii spre Sil istra. Spionii lui i-au adus aceste vesti din diferite locuri. Asupra otirii tur cesti este comandant Ferhat14 pasa, care si-a adunat oastea la Rusciuk. Clt de m are este oastea, nu a putut afla, nici de la spioni, nici de la fugan, nici de l a prizonieri, aci unii spun a este de 160 000 de oameni, iar altii spun c este de 120 000. El socoate ca lucru sigur c s'int 160 000, aci asa a spus un prizonier, care se potriveste in spuse Cu dezertorii, si care a fost buatar la pasa comand ant15. Aceasta se poate vedea, a spus el, dup numrul corturilor, a este o caste fo arte mare. Acest Ferhat pasa a fost inliturat de la comand printr-un oarecare Far shanson"16 vistier al impiratului si care va rimine, Rini va sosi la caste Sinan pasa, pe care-1 asteapt pe cueind. 1ndat ce va sosi, vor trece Dunirea, eici au p odurile gata la Rusciuk i Silistra. Dup ce a spus el acestea, fgIcluind si dea de tire despre toate prin 10 Hatman de cimp era Stanislav Zolkiewski, hatman al coroanei Ian Zamoyski. 11 Lobod'i, hatman al cazacilor. 13 Olsenia. 13 In textul latin: De Tartaris ex te cognoscere volui. 14 In textul latin: Ferbat Bassa, in cel polon FerarfFerhad paa, mare vizir (159 0-92, 1595-96). 15 Textul latin sun5: Tormenta bellica 160 esse. Manucaptus cocu s Bassae narravit quod idem coniectura quadam assecutum se Palatinus Moldaviae c onfermavit. ie In textul latin: las Hassen (vezi A. Dec e i, op. cit., p. 34, id entificarea cu Bas Hasan Efendi care a fost bas defterdar de la 4 martie la 6 au gust 1595). 496 www.dacoromanica.ro

mine domnilor hatmani, m-au conclus la gazd. Searart a trimis dupa mine pe Deli G heorghe, favoritul su, cu care m-am clus tndat la dinsul. Cind am sosit, m-a tntre bat dac. am vreun ttlmaci credincios, sau dac a putea vorbi singur cu dtnsul pe t urceste. I-am spus c. pot in;elege ceea ce va spume, dar nu voi putea rspund. De a sem cios. Dup aceea i-am artat pe acel enr turc, care va pstra credina mriei sale domn ului. El a cerut de la mine si de la dnsul ca, s: juram c nu vom spune acestea nimnu i, afar de celor crora li se cuvine. I-am spus c n-am jurat niciodat i nici nu o v oi face niciodat. Dup aceea mi-a cenit ca s. repet aceasta cu cuvinte clare, ceea c e am si fcut, dar dud am vzut c: s-a suprat, m-am Invoit s jur pe sabie. El nu a voit , ci a cerut numai jurmint pe sfInta Evanghelie. and m-am Invoit si la aceasta, vz ind el attta bunvoint. din partea mea, a renuntat la jurminte. A Inceput Invii s se pling'i impotriva lui Stefan Rzvan voievodul Mol-. dovei, c este un trdtor, care a mIncat ptinea mea, nu este un tran, ci un serb al meu. Dac ai fi limas inc putin pe IMO mine, as fi trimis dupi mama lui, din sat, ca s tii cine este. El mi-a furat 6 000 de zloyi roii, dud 1-a m trimis la Tarigrad. Iar acum zice c-mi este frate18. and am indreptat In dteva rInduri la mria sa regele si la domnii hatmani pe trimisii mei, n-a vrut s-i lase s treac, aid de stire despre toate pginilor, precum i despre prietenia mea faI de toat. Republica Poloniei". Dup aceea s-a plins de cei 12 boier i ai lui19, pe care ii trimisese la voievodul Transilvaniei, dar care nu au tratat dup punctele pe care le aveau in instr uqiunile ce li se Incredintaser, ci au ficut dup voia lor, dobtndind voluit ex me si me potuisset sermone turcico alloqui, cui me linguam turcicam in telligere, loqui vero turci re nescire respondi. Nonconvenientibus nobis de inte rpraete, iuramentum a me exigebat silentii et fidelitatis. Me annuente super gla dium falcatum ill vero exigente super Evangelium acquievi. 17 Textul latin mult mai succint. Veni tandem vesperi ad ipsum palatinum, scire 18 In textul latin: Quod is est meus fidefragus, meus subditus, non Kmetho sed h ortulanus, cuius mater subdita mea est, et furatus est mihi sex millia aureorum ungaricalium cum esset a me missus Constantinopolim, nunc non fratrem meum esse se ait. Nuntios meos ad Serenissimum regem Poloniae et ducesbelli qui a me illo mittebantur in negotio p'ginilor regni Poloniae retrahebat et transitum impedieba t. de tire (Lipseste: dind etc.). (Tn textul latin: zice a. nu imi este frate.) In textul latin: (Despre cei 12 bojen trimii in Transilvania) qui non id quod in mandatis habebant, agebant, sed quod e re eorum erat, obtentis quibusdam privil egiis sibi, et cum Aarone ipsum consociaverunt subiicientes se Caesari Christian orum (vezi lista boierilor la N. Iorg a, Istoria lui Mihai Viteazul, p. 178: mit ropolitul Eftimie, cu episcopii de Rimnic i BuzLi. (Teofil si Luca) si urmitorii boieri: vornicul Mitrea, vornicul Chisar, logoatul Dumitru, vistierul Dan, Radu postelnicul, Radu clucerul Buzescu Radu poste/nicul in, logoftuf Preda &n postel nicul cel mare, logoatul Borcea, clucerul Buzescu). 497 www.dacoromanica.ro

unele drepturi i privlegii20, iar Aron, supunIndu-se cezarului21, a aderat la Lig 5 la care eu nu as fi aderat i nici Aron22 daca nu ne-ar fi asigurat c51 m5.ria sa regele ar fi aderat la Lig i vrea s5. continue trizboiul trnpotriva turcilor. In schimb, i s-a Ineimplat <r5u> lui Aron, c5.ci cu toate f5g5duielile ce i se ficuser5 a fost r5.sturnat din domnie n favoarea tr5d5toru1ui s51123. A pierdut toate si a fost aruncat In Inchisoare. Acelasi luoru m astept s. mi se I ntImple si mie, c5ci nu m5 Incred In boierii mei, care m-au tridat, c5lci nu au transmis ceea ce am poruncit eu si nu au flcut asa cum le-am spus eu. De asemenea nu m5: Incred nici In ungurii care sInt pe lIng5: mine, In numr de 6 00024, de c are m5 tem mai mult decit de turcii care se aflau odinioar5 In ;ara mea, 66 pe a tunci eram mai in sigurany5. sub turci, ,declt acum sub crestini. Imp5ratul cres tin i domnul voievod al Transilvaniei mi-au f5g5duit oaste mare In ajutor i ca f iul meu s rrnie mostenitor vesnic In tara mea. De la Imp5ratul crestin nu am nici un ajutor. Voievodul Transilvaniei mi-a trimis numai 3 000 de unguri, pe care i i pl5tesc de sapte25 luni, z5logind tot ce aveam, lutnd i giuvaericalele sotiei mele i acum am ajuns la atita strImtoare, Inct sInt silit s m. ating si de averile m5n5Istirilor. Nu m5 pot astepta la nici un ajutor26, c5.ci stiu c5. i voievodu l Transilvaniei va avea s fac fat la o primejdrie tot asa de mare ca si mine. De a semenea i miria sa imp5ratul <nu m5: poate ajuta>, de vreme ce nu este In;eleger e Intre principii imperiului". Dup5 aceea, iar5si a intrebat de ce Liga nu a izb utit. Eu i-am spus la fe!, cum ii spusesem i mai Inainte. A Intrebat despre cond iviile r-am spus ceca ce stiam din Inscrisul, pe care-1 v5zusem, dintre care une le condivii i s-au p5rut c eint potrivite, altele nepotrivite. Mi-a spus c5. noi, crestinii, nu vtrem ea* ne leg5m Impreun51 Impotriva p5gInilor, i atunai nie vor lega ei pe noi27". Si spune ca asa stie de la spioni, de la fugan, de la prizonierii, care fug din oastea turceasc51, cum ea turcii si-au Inclrepta t toate forvele c5tre aceste vlri, afar5 de puvini oarneni, pe care i-au trimis c u 22 Stan analizate de N. Iorg a, op. cit., pp. 180-181. Textul tratatului de la 1 0/20 mai 1595 e publicat n Hurmuzaki, III, I, pp. 209-213 (vezi i tlisoutia lui I . Ionasc u, Mihai Viteazul fi autorii tratatului de la Alba Julia (1595), In Anu arul Institutului de istorie din Cluj", V, (1962), pp. 111-144). 2 Rudolf al II-lea. 22 In textul lat in lipseste: nici Aron ... suo. " In textul latin: Diversum factum Aaroni contra fidem data: exutus est dominio 25 In textul latin: sex mensium. 24 In textul latin: Ungari nullam babeo fklem, quorum circa me sunt septem cifra difeill 22 In textul latin = AUXii:11iM nullum est, nec aliud speratur: huic oneri susti nendo Palatinus Transilvaniae impar: habebit ipse quod agat cum turca sicut et e go. Et inter Caesarem et Principes Christianos nulla concordia. c5. nu s-au unit Intre ei ImpIrattil si regele Poloniei contra turcilor.] 498 " Ibidem: Nolumus nos colligare, sed ligabimur a paganis. [Se Tefer aci la faptul www.dacoromanica.ro

Asari Basa28 pentru ap.rarea acelor ceeiti din Ungaria, pe care le-au luat de la crestini, mai ales la Rab29. Acesta este gindul lor: sI tread Dunrea, pentru care au toate gata, s ia clt mai repede orasul Bucuresti, capitala T.rii Romnesti, si-1 Inconjure cu ziduri si valuri, s: se tnarmeze Cu pusti si s. aseze acolo pe un pag al lor. Dupi ce vor face la fel si la Iasi, scaunul Moldovei, ca si si pentru aceasta au adus pe toti mestesugarii, care Sint cu dinsii, cu aici toate uneltele au de end sl se Indrepte Impotriva Transilvaniei, la care Dumnezeu s'i n u-i ajute. Si vor s fad aceasta din dou pricini, precum spun prinsii, spionii si f uganii, care cu totii sInt de aceeasi prere asupra acestui lucru: Intl'i pentru d au pierdut toate dijmele3 pe care le drau mai Inainte din teritoriul Moldovei si al Trii Romnesti, 'ca.: tributul, porcii, untul, griul, boii, oile, orzul, berbecii, caii. Al doilea, pentru c atunci cincl vor avea garn izoanele lor aici, mai usor le va fi tltarilor s nv.'leasd in toate t.rile crestine pe ntru care lucru vd c se pregtesc. Si dac5.3' acel foc va trece peste Dunre In vara mea si apoi in Tara Moldovei, atunci la acelasi lucru trebuie s: se astepte si m:ria sa regele In frile sale. Asadar ar fi mai bine ca domnii ha tmani s nu astepte pe turci la Nistru, ci s-i astepte la Dunre", Aseizi, dup plecare a ta de la mine, au adus veste spionii mei di turcii In num'r de cite-va sute au trecut de la Rusciuk la Giurgiu si c au aruncat si un pod peste Durare, care, cum nu ajunge pink' la mal, l-au intors iar la malul cellalt, totusi au toate unelte le spre a-1 face din nou. Eu pornesc mime impotriva lor, silindu-m cu ajutorul lu i Dumnezeu, si le impiedic trecerea clt voi putea. Ceea ce am Inceput, o fac, nea vind nici o pricida" din partea turcilor; dimpotriv, am ag.duieli de la dinsii d m a." vor lisa pe mine si pe urmasii mei pe vecie In stpInire. Toate le-am fcut din c auza Vrsrii Singelui lui Hristos si pentru Intreaga crestintate32. Acum, varsind Si ngele nostru, port greutatea rzboiului Impotriva p5.ginilor si vIcl in fata ochil or d nu am puterea trebuitoare, ca s m Impotrivesc lor33. Dad.' ar fi rlmas In dom-. nia Moldovei, Aron, fratele meu, cu care ficusem juramInt, ca unul pentru altul s ne punem capul, Ind as avea nldejde d noi am putea s. Impiedidm trecerea turcilor peste Dunire, si mai ales dac ftarii nu ne-ar lovi din spate. 28 Ibidem: Assan Bassa. In textul latin: magna tributa turcis proveniebant quae nunc ipsis non dantur. 8 1 In textul latin: Si iste ignis serpserit per Danubium in patriam meam, deinde in ten-am Moldaviae, nihil boni sperare et expectare debet serenissimus rex Polo niae. Melius ut ipse rex suis rebus consulat et Duces illius belli cum exercitu suo ut non ad Tyram sive Nestrum, sed ad Danubium Turcas expectent et transitum Danubii prohibeant et impediant. " Araboniam... numit si Gy6r sau Iavarinum. rum effundatur. 33 Este mai ciar 'in textul latin: Nunc effundere sanguinem meum paratus sum nam ad bellum cum turcis pro gredior, quod viribus meis impar. 32 In textul latin: Quicquid facio, amore Christianitatis lacio, ne sanguis Chri stiano499 www.dacoromanica.ro

vkd pentru mine nici o mintuire, bucuros mi-as adposti capul la mria sa regele; te rog, sfituieste-m. pe constiinta ta, cci acestea nu le-am incredintat nimnui, num ai lui Dumnezeu i tie. Dac5. a putea s cistig bunivointa lui, m-a pune, cu toti urm asii mei, sub sceptrul i aprarea mriei sale regelui; si dac mria sa regele ar binevo i sa m primeasa, eu insumi si sotia mea si copiii nostri vrem s ne supunem protec tiei mriei sale regelui, vreau s prezint credinta i supunerea mea intreag i nestrmuta t, iar .drile Ipe care le dideam turcilor, voi Li dator s: le dau mriei sale regelui si Republicii. fac aceasta nu fr motiv, cci vld in chip sigur ei nu pot avea nici o scpare, nici de la impratul crestin, nici de la voievodul Transilvaniei. Dac ar fi dup acela, Tara Romneasc5. si Moldova s-ar indrepta spre pieire. Aceasta Ina de m ult a fi fcut-o Impreun 1 cu Aron, daa nu s-ar fi ImI-am spus la aceasta a nu am po runa In instructiunile male, ca .s discut despre aceasta cu mria ta domneasa, totu si stiu c mria sa regele, ca un domn crestin, nu prseste pe once om crestin s se nruie dac se ad.posteste sub protectia sa. Bunvointa mriei tale domnesti o va primi cu plc ere; despre aceasta, eu voi vorbi cu domnii hatmani la Intoarcerea mea, potrivit boierii mei. Si dac poate fi vreo sapare de acolo, de la voi, spune-mi". Dar34, cum acela nu mat este In domnie si Imi este greu s m5. incred ta acest ti gan, voievod al Moldovei, care mai intii, m-a trdat pe mine, pe cind m slujea, du p aceea a trdat pe Aron, idomnul sii, i s-a asezat in scaunul lui, nu35 si v asigur c nu trebuie s v indoiti de bunivointa lor fat de rnria voastr. domnease". Mi-a multumit38 si iar mi-a multumit pentru aceasta, spunind a si pan 34 Sed cum ille non est, huic non Palatino Valachice, Cygano genere nulla lides est, me is 35 Non est qui mihi opilaretur, nec locus est quo redinem caput. Si ad regem Pol oniae debeam confugere consule mihi, rogo fideliter et sub conscientia. Haec omn es celo, tibi non (--=nunc?) pando si ille voluerit me recipere in tutelam suam cum uxore et dominio meo hereditario fidelitatem et subiectionem meam ipsi pro f iterer praestandam, et tributum Turcae a me dan i consuetum Regi et Rei publicae penderem. Dum me regi sub jicio causa est, quia neque a Cesare, neque a Palatin o Transylvaniae auxilium speratur: difficile est eos mihi opem ferre posse, cum et ipsos a Turcis non intermittenclos certum est, Constitutum erat inter me et A aronem nos onilitiam pro fessuros contra communem hostem Turcam sub signis Regii s sed is Aaron a famulo suo, et ego a meis subditis viris primariis sum fraudatu s et deceptus. Quare tu Lubeneci, si inde queram habere auxilium dic mihi? me serviret Valachis imperat. cum decepit, dein Aarone suo deturbato, domino ipso pro 35 Text mai sobru in versiunea latinI: Grato animo haec suscepit ipse palatinus Moldaviae simulque narravit mihi D. Taranovium pollicitum ipsi suam amicitiam ac

petiit ut cum Taranovio ipsos Dominos, duces belli adirem omnem que causam eius e ipsis ex ponerem, ut per ipsos commendaretur Regi propter ferendum ipsi auxilium. Ad haec subintul it ille Palatinus, et Regi et ducibus belli mitterentur a me apophoretu gratitud inis et animi promptitudinis declarandae ergo sed vereor ne ambo in periculum co n jiciamur eorum causa. Quod Aoo.zen quod tibi committo diligenter obi. Quod tib i omni genere off iciorum sarciam". periculum effugientes nullas tibi do litteras, tam ad Serenissimum Regem, quam a d duces belli 50G www.dacoromanica.ro

Taranowski37 mi s-a oferit s.-mi fie prieten. struitor s mearg cu tine si s roage, pe ntru Dumnezeu, pe domnii hatmani, ca s51 pun5.' vorb' pentru mine la mria sa regel e, in aceste grele incercri ale mele. A trimite bucuros prin tine daruri domnului hatman, dar acest lucru ar fi primejdios pentr u mine, si pentru tine. As fi scris mriei sale regelui i dornnilor hatmani, dar n u se cuvine, din cauza a tot felul de b5Inuieli, mns ceea ce vorbesc cu tine si s pun prin tine, acelea s le spui mai departe, intocmai si sub jurmint, mriei sale re gelui, domnilor hatmani i domnului Taranowski. Roag5i-i pentru Dumnezeu i eu te rog pentru Dumnezeu, si el te va asRoag pe domnul hatman al coroanei s.-mi fie tat. 38, iar domnul hatman de clinp s-mi fie frate, pentru ca la struinta lor, s eu, pot avea ap'rare intru toate. Si sa-mi dea de stire, clac5. pot s. ndjduiesc ceva neint irziat, iar eu m leg pentru aceasta s impart mostenirea i averea mea, dac51 se po ate ca acum in grab s vie oastea polora care num5:r' 10 000 de oameni pentru aprarea impotriva trecerii si inainte ca s treaa trei luni, i dau cuvrintul meu domnesc voi rsplti voi plti, &id turcii nu mi-ar mai sta pe cap, clack' ar sti c clau de oa stea cea mare a Poloniei. S pzeasc bine domnii hatmani, ca ttarii turcii s nu se adun e la un loc, cci atunci intreaga crestintate nu i-ar putea invinge. Ins ei acum slu t gata, iar crestintatea abia se gindeste s se preg5iteasc51." Pe sotia si pe fiul meu i-am trimis la Tirgoviste, sub muntii Transilvaniei, imp reun cu tezaurul, alte <tezaure> le-am ingropat la mnstiri, dar daci a putea avea nd ejde de acolo <din Polonia>, atunci a trimite pe sotie si pe fiu i averile mele acolo, pentru mai mare siguran0". 37 Pentru leeturile mai vechi ale acestuia cu 15rile romane, vezi Calatori, II; p entru cele cu Mihai Viteazul, vezi mentiunde din Hurnzuzaki, XII; Ver es s, Docu mente, vol. V; I. Corfus, Mihai Viteazul ji polonii. 38 In textul latin: Supremu m ducem belli velim habere pro patre et copiarum campaestrium Ducem pro fratre u t ad eorum intervention, a Serenissimo Rege, et ordinibus Regni in pro tectionem et tutelam sure:par utque me certiorem reddant quam citissime, si aliqua spes f utura sit auxilii et protectionis. Vellem babere decem millia hominum Polonorum ad impediendum transitum Danubii turcis in eam crepidinem, quibus copiae meae ad iungerentur. Si is numerus militum Polonorum esset Turcae timerent nos adoriri, putantes magnum exercitum Polonorum ad ipsum Danubium esse. His militibus stipem ante trimestre tempus exolvam. Caveant duces belli ne Tartari simul in unum loc um convenient: qui si convenirent in unum, impossibile est Cbristianos eorum imp etum sustinere posse. Illi enim parati et manu prompti, Cbristiani vero non nisi ab hostibus invasi, et dum pars erum magna in serviUxorem et filium meum ad Tar goviscum in submontana Transylvaniae cum parte supellectilis meae quasi in locum tutiorem deduxi, reliquarn in monasteriis defodi, sed si scirem me Regem et ord ines regni in pro tectionem suam suscepturum, eo uxoris et filii cum bonis meis remitterem. 501 tutem agitur, deliberant de modo defensionis. www.dacoromanica.ro

A doua zi am avut audienv publica de plecare si mi-a dat si o scrisoare39, rugind <pe ai nostri> s supravegheze cu grij pe atad si s5.-1 mTntuiasa de crinsii. In a .ceeasi zi clup slujba religioas, a pornit cu toat oastea sa si cu armele de fzboi, spre Rusciuk, unde se adunase toat oastea pgtnilor. El si-a asezat tabra la Giurgiu, In, ata Rusciukului, la dota mile de ale noastre si de Dunre, vrind, cu ajutorul lui Dumnezeu, s Impiedice trecerea lor , clt timp Ti va putea opri. 39 In textul latin: Postridie illius dialogismi nostri, publice num litterae dat ae ad duces belli et inde dimissus discessi ab eo, publice etiam imploravit auxi lium a nobis utque Tartari ab aditu ditionum Valachicae et Moldavicae prohibeant ur. Eadem die ille palatinus cum militibus suis stipendiatis, et multanieis cum omni apparatu bellico, versus Ruscicum ubi sunt ex,ercitus Paganici pro gressus est et castra metatus est ad Dziurdzieroum et opposito Ruscici, duobus miliari b us distantem a Danubio, per quam divino auxilio proposuit impedire transitum Tur cis in oras nostras. Sermo qui intercessit Domino Lubienieczky nuntio palatino M oldaviae cuna eodem domino palatino. www.dacoromanica.ro

COSIMO CAPPONI (? dupii 1597) * Nu posedIm decit putine date despre acest &It nobil roman, venit in Transilvania in suita nunvinlui Alfonso Visconti, artria ti fusese recomandat de atotputernicul cardinal Petru Aldobrandini (desemnat de obkei sub numele de cardinal Aldobrandini spre deosebire de cardinalul Ginzio Aldobrandini care purta titulatura de cardinal di San Georgio). Din spusele sale ar rezulta c era militar de carier c1 fusese (probabil in calitate de mercenar) in Franya fi de acolo se abtus e prin Toscana unde se bucurase de ocrotirea marelui duce Ferdinand de'Medici, p e care continua s-I socoteasc drept un fel de patron al su. La Alba Julia a benefic iat chiar din primul moment de preferinta lui Sigismund pentru tot ce era italia n, precum i de favoarea noului nuntiu care era un fel de mentor al principelui. P rimit in slujba acestuia ca gentilom al eau, el ar fi gata s mire tntr-un corp de mercenari italieni care s-ar putea constitui to Transilvania. Leafa pe care o p rimwe din pur favoare, ca gentilom al principelui, i se pare mia, desi tntrece cu mult lefurile date nemeilor unguri. Prtinirea lui Sigism und pentru italieni jignea adtric pe localnici, iar semnele de favoare deosebite trezeau vigilenta 503 www.dacoromanica.ro

cancelarului Josica pe care Capponi socotea dusman. Surprindem unele trasaturi care ne ing'duie o reconstituire a portretului sau moral. Apare de la Inceput la el o tendin lingusire manifestat in cifrele i aprecierile exagerate ale armatei lui Sig ismund, in calificarea gratuita a acestuia de principe atit de valoros, apoi In cascada de laude care se revarsa fr deosebire asupra arhiducesei, atit de .cucerni ca, asupra i atotfacatoare, asupra manseniorului nuntiu, atit de iubit de principe pentru c are este ca un parinte etc., i, in sfirsit, in amanuntele fabuloase ale victorie i asupra pasei de Tirnisoara precum i in calcularea nespuselor realizari care 1ar astepta In Banat pe principe daca n-ar fi silit s mearg' in Tara Romlneasca! O alt form de lingusire consta in deprecierea astii si a domnului Trii Romanesti dupa re/eta fra/ilor Genga. O trasitura i mai pu/in recomandabila consta in lipsa de scrupul cu care destainuieste cur/ii toscane intenliile secrete ale principelui , stapinul sau, de a merge incognito in Italia trecind si pe la Floren/a. In sfi rsit, comportarea sa la curte, ca tovaras de chefuri al principelui, este aspru judecata de istoricul contemporan Szomoskzi inter ludibria aulae habitus est, ann o 1597" (cartea IV, p. 76, apud Veress, arhiducesei-mame, atit de atotstiutoare Relationes, p. 71). Care este valoarea informa/iilor pe care le trimite la Floren/a? Trebuie observa t ca in multe rinduri el nu dovedeste spirit critic, ci repet cele auzite i uneor i fin lutelese. De altminteri el nu asteapta confirmarea vestilor i nici chiar s tabilirea propriei sale convingeri inainte de a le raspindi (vezi, de pilda, ult imul paragraf al scrisorii din 2 martie 1596). Intilnim la el formule variate: H abbiamo per certo ., si ha nuova certa, . si ha publicamente etc. care, dei par s Intareasca stirile pe care le insovesc, slut dimpotriva marturisirea nevoii de a afla pentru acestea o confirmare. Din categoria aceasta fac [parte unele stiri care nu mai apar in alte izvoare i fa/a de care trebuie exercitat mult prudena. De pild, asa-zisa ocupare a Brailei de catre turci prin februarie (?) 1596, apoi st rania capturare a 300 de cazaci de cltre romanii rzvrati/i din Oltenia ajuta/i de turcii de la Vidin In urma prea ciudatului procedeu al domnului de a preface po lcul de 300 de cazaci din slujba sa intr-un f el de corp de zapcii, chemat s sile asca pe locuitori la plata dajdiei foarte grate. Scrisorile sale din Alba Iulia au fa de Veress in Documente vol. IV g V dupa care s-a facut traducerea din volu mul de fa/a. 504 www.dacoromanica.ro

CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA' 1595 august 14, Alba Julia Data nuntii2 a fost grabita pentru a se cistiga mai mult timp pentru razboi, si se crede ca nu vor trece zece zile3 si alteta sa va porni calare spre Tara Roman easca spre a-1 opri pe Sinan de a trece Dunarea. Acesta se si afla acolo cu o ar mata mare si incearca sa treaca in Tara Romaneasca pe un pod facut din pontoane4 . Aceasta tara s-a straduit cit a putut ca sa adune impreuna 10 000 de oa.meni, macar ' Traducerea s-a flcut dupl textul italian publicar de A. V er es s, in Document e pri2 A lui Sigismund. p. 258 c cei mai Imulti nu eint soldati.5. Dar sosirea altetei sale cu vreo 25 000 // p. 259 vitoare la istoria Ardealului, Moldovei fi T aril Roma'nelti, vol. IV, pp. 258-2 59. Aidresantul era marele duce de Toscana Ferdinand de'Medici. 3 De fapt au trecut mai bine de 40 de zile cpinA s alungI in Tara Romineasci. ' Barche. 5 In sensul de soldati de meserie. www.dacoromanica.ro

de soldati, dlreti i pedestrasi va da prilej celor fr experien s nvete de la ostasii Incercati, i cu adt mai mult sub indrumarea acestui principe arit de valoros car e acum dou zile a declarat: Vreau totusi s vld ce voi ti s:

Alteta sa asteapt cu mare nerbdare venirea domnului Silvio6... Ce bine ar fi dad a r veni i armata papii7 tot aici In loc ea: mearg n Ungaria s-si iroseasd puterile asediind vreo cetate Ar clstiga glorie ... i noi am conserva aceste dou. OH: Tar a RomIneasd si Moldova, si am spera s facem cuceriri cu duiumul din imperiul turc esc Sigismund e voios i fr team. Principese aceasta este mndr i desvIrsit, i nzestrat cu toate virtutile, si 'de mare pild, si In fiecare zi de lucru ascult douliturghii si In zilele de srbtoare Inca i slujba scurt i slujba mare si pe deasupra inc dou p redici, una In german si alta In limba ungar, i ntotdeauna se plead ptn la pmtnt i t oti rmln uimiti de adta smerenie. 5i-a fcut intrarea In Alba Iulia n zitia de 1 au gust intImpinat la patru mile de oras de alteta sa cu 2 500 de clreti cu tobe, trim bite i artilerie, si cum au sosit, s-au dus la biserica mare unde monseniorul nun tiu a svIrsit ceremoniile cuvenite i s-au Imprtsit Inainte de consumarea dstoriei. S erenisima arhiduces-mam, renumit pentru marea ei pricepere i In guvernare si In art a militar, va pleca a doua zi de srbtoarea Stpinei noastrel si se sper cs va obtine de la poloni ce n-au putut obtine ,p1n5 acum atWa soli, si nici Impratul, nici chiar stpInul nostru, papa, anume s-I convingl pe rege s ja armele contra turcului". fac cu ungurii mei, deoarece nu am alt ajutor de aiurea ..." Se poate spune c monseniorul nundu a devenit pIrintele altetei sale, care nu face un pas MI el, si sper ea' pe fiece zi va avea mai mult influent" asupra altetei sale ... In once Imprejurare m recornand favoarei altetei sale, si chid a prins bunul prilej acum citeva zile s-i spunk': alteta voastr va da voie de sigur $domnului Capponi s earg s-I salute pe clomnul Giovan-Francesco"12, el Piccolomini. a rspuns: II vreau pe domnul Cosimo aici cu 7 Comandat de Giovan-Francesco Aldobrandini. Arhiducesa Maria Cristierna era fiica defunctului arhiduce Carol de Graz. Era so r cu sotia regelui Poloniei Sigismund al 111-lea i cu viitoarea so/ie a mwenitoru lui Spaniei. Vechea i mindra catedral care fusese reluat de cutind de la reformati. l6 Sf. Maria de la 15 august. Deci data indicat este 16 august. " In realitate s e ducea la fiica ei care trebuia s. nasc. 72 Generalul G. Fr. Aldobrandini, nepotu l papii i generalul armatei papale trimise tn Ungaria in ajutorul mpratului. Pentr u invitarea lui de ctre Sigismund, vezi i relatia lui Visconti din volumul de fat. 106 www.dacoromanica.ro

mine, si va avea prilejul OA intilneasci in tabr, pentru t toti vom fi Impreun". Dar aheta sa a i.mas foarte jignit, clci se confirmase in speranta venirii excelentei sale ... si dac as putea merge la excelenta sa, v aceste doui OH. asigur a i-as arta in ce cumpn ar famine Ungaria daca s-ar pierde Din Alba Julia din ziva de 16 august De dous zile ... de cind am scris ... ai nostri au cucerit o cetate" ling Timisoa ra, si pe cind se intorceau s-au intilnit cu ipasa de Timisoara care venea in aj utorul acestor cetti si s-a pornit lupt; deodat pasa a luat-o la fug impreun cu toti ai si care erau cam la 9-10 000, iar ai nostri i-au urmrit mai bine de douzeci de mile italiene tot ucigin'du-i ca pe niste pui de gin, si pasa s-a ascuns intr-o pdure, dar se spell din or. in org aflarea prinderii sau rnortii sale. In acea dimineat principele si toat Curtea au fost a cantare il Te Deum. A doua zi va pleca arhiducesa-mam in Polonia, petrecut de principe 6 leghe afar. din oras; el se va pregti indat s mearg la fzboi. rtarii au recut prin Polonia si se crede c5. vor trece prin Moldova ... MI5. acuma nu a apr ut nioi un clret din afar. venir 'in ajutorul altetei sale ... 13 In scrisoarea din aceeasi zi a lui Sigismund atre tritnisul slit pe fink' pap a, Gianbattista Ganga (V er es s, Documente, IV, p. 262), se aratI numele acdei cetiti" care s-a predat cu anumite condipii (preso a patti). E locilitatea Figet (Facset). Tot acolo anal sint numite si alte forturi (torte): Bocr, luat a patt i, Verset, luat cu forta, si tot astfel trei si TotvIrIclia. www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE BELISARIE VINTA" 1595 august 25, Alba Julia P. 266 in curent cu tot ce se Intimpl" zi de zi. De aceea va fi scurt ...]. Aziia resedi nta serenisima sotie pe tot timpul absentei principelui, poimline va (pleca, pe ziva de 27, Cu restul armatei ,care este aici, si s'al-si [Stie c' Simon Genga 11 sine pe marele duce si dimineatl alteta sa s-a intors de la Gherla15, cetate insemnatal unde a mers nu a rimas la principesI decit putine ore pentru a grbi cit mai anult Azi-de-dimineatl a venit vestea ocup'alrii Lipovei lingl foarte buri cetate, si cla ck' nu ar fi nevoitai alteta sa sal mearg in Tara Romneasc", ar cuprinde Tinnisoara si tot ce sapineste turcul in aceastl parte de dincoace16. Si ce este mai riu e ea' nu poate s." trimit acestei ar14 Era cancelarul marelui duce de Toscana. 15 Oi var. Construit de Martinuzzi, cetatea era socotit foarte puternic. 16 el pornirea. Ti Questa banda di qua. 508 www.dacoromanica.ro

mate patru mii de oameni intr-ajutor, pe care clack' i-ar trimite ar fi speranta de a cuceri prin ei Timisoara. Si e sigur c izbinda pe care ai nostri au avut-o dup5. luarea Fgetului a fost mult mai mare ,dedit se credea, intrudit pe o distan t de saisprezece sau optsprezece mile italiene nu se lad decit turci morti, i unu l pe care 1-au luat prizonier acum la Lipova declar d 6 000 au rmas pe cimpul de lu pt, i cei cloi begi" vor fi aici k astsear, i ent oameni de seam. Ieri, k ziva de sf. Bartolomeu a sosit aici In Alba Iulia domnul Gasparo Turloni 18 cu cloisprezece gentilomi. Toti arat a soldati de ndejde, acest cavaler a venit s cineze cu mine, unde se mai afla i domnul cavaler Marchion Michele, la care sa dus apoi s stea, i alteta sa a avut o foarte mare bucurie de sosirea lui, cci zi ce c a venit din Venetia dinadins ca s intre in lujba altetei sale. Asadar se sper principele va infiinta o companie de italieni de optzeci de clreti19, deoarece azi poate usor fi adunat acest numr, i sper c venirea ilustrului domn Silvio va oferi un prilej insemnat de a spori aki numrul celor apartinind acestei natiuni // Pri ncipele ... e recunosctor marelui duce, care a ficut pentru el mai mult dedit insusi imprartul care e obligat prin conventia incheiat2 dea ajutor si s e bucur s poat arta ungurilor c italienii meriti s fie pretuiti, iubiti ... etc. ... m ai ales c vine un cavaler adt de desvtirsit p. 267 prkeput, cum e domnul Silvio, atlt de cunoscut pentru reputatia sa de eitre alteta sa. [Capponi e gata s slujeasc sub ordinele domnului Silvio mcar c principele a zis ideunzi 61 11 vrea mereu ling el] i eu m descurc foarte bine clare, ca si idoi din oamenii mei21, soldati merituosi pe care i-am echipat si pe ei cu cai timpreun cu altii asemenea si m silesc s fac cinste patriei mele i marelui duce ... i neamului sneu. Si desigur c a don pot face principelui un serv iciu mai insemnat, dar Tini lipseste putinta de a o face, cci aici chiar dac5. In tr-adevr se trieste bine, totusi se cheltuieste dech douzeci i cinci de taleri pe l un, chiar destul, i alteta sa nu-mi dar nu zic numai l, cci e un principe prea bun si Indurtor, dac. el exclam zicind cialteta so dar mi acesti domni consilieri i can celarul nu a obisnuit niciodat 6 dea leaf.22 in felul mn tare imi d mie, fr 17 De Lipova i de Ineu. i Mentionat in re1aiile italienilor despre campania din Tara Romineasci. Sigismun d l recomand in mod special dogelui. 19 Lancie. Acest termen desemneazi intotdeauna 21 Servitori. 22 Dare provisione. 509 20 Su capitoli. Pentru cele 12 capitole", vezi relatia lui Carrillo tn volumul d e fati. www.dacoromanica.ro

nici o obligatie si desigur aici toti o socot o favoare clec). sebit, ca si titlu l de gentilom al su, si asigurarea c ori de che ori as vrea s fiu echipat cu cai mi-i . va da, si chiar o sut dad as vrea athia ... etc ... m-am hotrlt si ;in cinci sau sase cai, dupi posibilittile mele si pe cheltuiala mea, mai degrab dech 50 di provisione... etc. ... [Declaratii de recunostinti marelui duce care s-a artat ath de bun si Induritor cu el la inapoierea sa din Frantal www.dacoromanica.ro

SCRISOARE. CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA23 1596 ianuarie 5, Alba Julia p. 1

... Serenisimul principe a plecat acum trei zile, ,in direcvia Praga avind a cllt ori in grabu indafl ce va fi iesit din ;ark', si m-a lsat s o slujesc pe serenisima arhiduces, sotia sa, pentru motivul pe care vi-1 voi arta mai incolo. Alteta sa e foarte hotrtt, v spun acest lucru doar inlvimii voastre ca s se abat In fug pe acolo2 dac din IntImplare nu va fi impiedicat de mulvimea acelor ce prevd c5 vor veni pe capul su. Eu v vestesc ci* alteta sa e hotrit, asa cum am spus, O. treac pin5. la Roma si la Loreto, numai cu trei sau patru insovitori si incognito, i va trece prin Florenva si mi s-a prut a e de datoria mea s dau de stire Inltimei voastre, dac va vrea s fie prevenit, ca s. " Ibidem, vol. V p. 1-3. " Per montare su le poste. " Cost (indicI un loc apropiat de persoana cu care se vorbeste). stie 511 www.dacoromanica.ro

totul i temindu-se poate ca daca as fi eu cu el as fi recunoscut, sni-a poruncit sa o servesc pe serenisima pink' la rentoarcerea sa. Dar s-ar putea sa fie impiedicata aceasta calatorie a altevei sale, intrudit Stefan voda a fost tras in veapa de moldoveni i poloni, i s-au unit Impreuna polonii, tatarii turcul, i cred c anul a cesta vom avea destul de lucru, i daca nu vom fi ajutavi va fi rau de noi; si pe deasupra i secuii, care au fost intotdeauna cu mult credinva f av de acest .princ ipe, acuma o parte din ei s-au razvratit aproape, din cauza privilegiilor care le-au fost rapite de alteva sa, si au ucis 'mulvi servitori ai nobililor care aveau acolo mosii i mergeau sa le stapIneasca, si care slujesc altevei sale, si daca nu-si vine fagaduiala p entru libertavile lor, se vor rascula cu tovii. 5i aceasta e din cauza cardinalu lui p. 2 si a lui Stefan Bthory care le promit libertatea. Patru sute de unguri au fost ro bivi de moldoveni si de poloni26, pe care i-au tmparvit titre ei: cei doua sute de la poloni au fost lasavi s plece, ceilalvi de la moldoveni slut prizonieri. La Timisoara au ,sosit 8 000 de turci, care vor sili pe alteva sa s vina acolo In jurul lor mai multe mii de oameni i eu vad ca din nenorocire noi nu avem ajutor in bani sau oameni; acum tot mai mult regreta alteva sa plecarea ilustrului domn Silvio, si 1-am vazut mai bine de doua ori lacramtnd chid vorbea de aceasta cu mine, si e lucru limpede c acel cancelar Josica va adu ce caderea si a lui, si a varii. Tovi asculta de el cu streangul de et si silivi , i trebuie ca el a facut vreun mare serviciu (?)27 altevei sale, deoarece este atotputernic si era idoar un romAn sarac28 i azi a dat peste o comoara, i daca l ucrul merge inainte imi pare rau s vad c aceasta vara merge la pierzanie, caci nim eni nu indrazneste s vorbeasca din cauza sa; de fapt el e principele, el e si dus manul naviunii noastre si nu s-a lasat pina nu I-a .doborit de tot, Oda la pamtnt aproape, pe sarmanul domn Genga", luc ru care nu-mi place. Eu nu am nimic de-a face cu el, nici mult, nici puvin, am grija sa-1 insovesc &AA servesc pe principe, i tiu ce trebuie s fac, numai c n afara de el cred ca nu este rtici unul care sa nu-mi vrea binele dintre acesti nobili i baroni i senatori, i mulvumesc lui Dumnezeu c aproape tovi m ridica In slavi. Dar nu pot sa ored c tntr-o zi nu va da de parnint spre necazul lui ... etc ... i alteva sa nu poate creada c cel puvin p ersoana ilustrului domn Silvio nu s-ar intoarce aici ca sa comande artileria, i d esigur alteva sa adesea a spus: Sint .nespus de 96 Chid a fost InfrInt Stefan Raz.van. 97 Lui habbi fatto qualche gran cosa a S. A. 26 E pure un povero valacho. 29 Fabio. 512 www.dacoromanica.ro

indatorat fati de ... marele duce", si in fiecare zi recomanda ca acei domni si fie bine tratati, si cancelarul zicea ci face si drege, dar nu ficea altceva dec k si zici. In concluzie, el a zis intr-o zi altetei sale, si lucrul acesta 1-am *tiut de la cineva care era de fati, ci mai degrab. ar vrea si conduci o armati d e 100 000 de unguri decit 100 de italieni, si alteta sa, atit de bunk ficea la cuvintele lui arogante . . . . . . www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE BELISARIE VINTA 1596 martie 2, Alba Julia p. 16 ... In zilele trecute haiducii"" au trimis s aduc. serenisimei principese partea cuvenit din prada luat. de la paga de Timigoar a gi aga au fcut gi cu domnul Bocskay. Oh privegte pe secui, lucrurile s-au linig tit, degi 6-au desfgurat cu ceva vrsare de sInge ... [Vestea indreptrii snttii princip elui3i a sosit in ajun spre marea bucurie a tuturor]. In regiunile de frontier qi de gheril actionau formatii locale de lupttori, purtind aceast denumire. Prada luat de la duqmani era ImpIrtiti Tare ei. In cazud de fav s e aduce qi partea principelui care era predata arhiducesei, precum qi partea lui Bocskay, unchiul acestuia, care impreuni cu Josica exercitau cea mai mare influ ent. In conducerea statului. Bocskay era plecat in Moldova pentru repatrierea pri zonierilor din decembrie. " Se imbolnivise de vrsat de Vint in cursul vizitei sale la imprat. 514 www.dacoromanica.ro

In directia Lipova Ant trimii ostasi in ifiecare zi, si se mai aude Deli Marcu32 a adunat 'impreura mai bine de 2 000 de haiduci liberi si a fost ales de toti drept c5pitan general, si el apoi s-a mutat intr-un loc putin clep5rtat de Timisoara de unde se asteaptl rezultate bune. Din Tara Romneas el ni se d ca sigur33 c niste turci impreun5 cu titarii au trecut Intr-acolo si au ocupat Br5.ila, din care cauz5 Mihai Voievod a trimis /ndat5 ceva cavalerie i pedestrasi (in acea directie, ceca ce astepte p e ai nostri, ci au pr5.sit afltnd turcii i ttarii n-au Indeiznit in grab locul ace la. Am mai auzit ca tire sigur534 el. .punind Mihai Voievod o dare grea pe var i neputrind sracii destul de pr5p5diti r5spunde la aceast5 impovlrare i-au dat de st ire el.' nu aveau cu ce plti. Auzind aceasta voievodul a trimis 300 de lefegii ca zad .ai si ca s5.-i sileasc5 s prteasc suma pus5 asupra lor, dar romnii aflind el ven eau cazacii asupra lor s-au hotrit s se ajute singuri, si au trecut Dun5rea la Vid in, loc tinut de turci si au chemat 800 de turci care au trecut dincoace uniti c u atace romnii, care stiind unde erau g5zduiti cazacii au mers noaptea i-au luat pe toti prizonieri ducindu-i cu sine la Vidin. Pe deasupra se spune indeobste36 c a fost un ceaus sl se Intilneasel cu Mihai Voievod, i c dup patru zile s-a intors la Constantinopol, ceca ce c15 mul t de b5nuit, si de aceea (?)36 serenisima a ipurces cu prudentl mai 32 Pentru acesta, vezi rolul su In respingerea incursiunii vidinenilor veniti as upra Craiovei declar raguzan (Hurmuzaki, XII, p. 36). Era cpitan de haiduci. A fost 2n slujba dup informatiile din 24 martie 1595 date de Giovanni de'Marini Poli care 21 lui Mihai Viteazul din 1597 pink' la moartea sa 'in 1600. expresie care nu trebuie inteleas ca artind o certitudine Habbiamo per certo absol ut, intrucIt mai jos se vede contradictia intre cosa certissima i mrturisirea non sapendosene la certezza (nestiindu-se cit este de sigur) din ultimul paragraf. f ormul parcl mai putin categoricI deCit cea prece34 Si ha ancora nuova certa dent. Intregul incident nu mai este amintit de nici un alt izvor. Istoricii romin i I-au Inregistrat fr a discuta veracitatea elementelor sale. Dintr-o cercetare ma i atent a stirilor o zvonurilor transmise de Capponi se poate vedea ea' el primes te once fr spirit critic. tNu ar fi exclus s avem de-a face aici cu o Intelegere gresit i form deformaa a evenimentelor de la Inceputul anului 1 5 9 5 cind a avut loc incu rsiunea amintit mai sus (in n. 32). Nu este poate intimplitor c cele dota incident e povesthe aici, aclic lupta de la Brila cu turco-ttarii j incursiunea de la Vidin, ii afl corespondente in tnemplrile din 1595 si urmeazi indat dup mentionarea prezen tei trt Banat a lui Deli Marcu, legar si el de incursiunea vidinean din 1595. 33 Si ha publicam ente (umbra' zvonul) Netemeinicia acestor zvonuri ar reiesi din scricu o redare Intr-o

soarea urmtoare (24 martie) anuntlnd desemnarea de due turci a unui nou domn pent ru Tara RomAneascI. minteri Capponi foloseste aceast conjunctie in acelasi sens i In scrisoarea din 2 4 martie (vezi mai jos, p. 516). 515 36 In text benche (desi, cu toate c) dar care nu se potriveste cu contextul. De a ltwww.dacoromanica.ro

oprind aici37 pe cloamn cu fiul ei, dind ca motiv d 21 asteapt pe principe pentru a-i putea mai bine Implini cererea38.

Din Moldova se confirm ca lucrul cel mai sigur: c steagul de la turc, mai fiind m nc oarecare kdoial privind pe ttari39, acolo se afl personal Stefan Bthory. Ins nestii du-se ictt este de sigur, nu mai scriu altceva dei eu am avut instiinvarea de la amicul din Brasov dac ,voi afla stiri mai sigure vi le voi trimite 1596 martie 24, Alba Julia p. 22 p. 23 Aflm ca lucru sigur c sultanul a ales un alt voievad roann4' pentru Tara Romneasd., despre care se zice di a si sosit In Molclova Cu mare num'r de fltari i turci, de unde ar vrea s. mearg apoi asupra lui Mihai Voievod pentru a se InstpIni In acea t ar. De aceea Mihai trimite '&1 cear cu mare st'ruin% ajutoare de aici, pentru ca, ve nind dusmanul, el s se poat apra, si clack' nu le va avea, va fi silit s'l prseascI / / totul. Azi au fost trimisi dou sute de trabanti din cei din garda principelui d in alte locuri, pin ce va veni principele cu ceva ajutoare n bani de care e mare l ips., si de aceea acesti unguri netncreztori spun c nu vor fi decit vorbe goale, af it in privina ajutoarelor de la maiestatea sa Impratul clt si in privina celorlalte ajutoare din afar. Multimea de t.tari despre care am scris mai Inainte c se aflau in Silistra, se spune c ar fi iplecat n clirectia Ungariei spre Buda, de unde se rap orteaz c au distrus totul in jurul lor, si pe deasupra c ei luau pe fiii acestor tu rci striend c dac nu le dau hran pentru traiul lor, ii vor m'inca. pe acestia, si se spune c au fcut mare pagub in acea trecere. S-a spus de ctre un om care a sosit azi din Tara Romneasc cum ci Atacul s-ar sultan ul se pregteste s vin personal la Adrianopol drepta spre Ungaria si Timisoara, pent ru c ar fi prea riscat s: piara? 37 Ritenuto a dietro la Vaivoda con il figlio lipsa lui Sigismund. Maria Cristierna exercita regenta impreuna cu Nicolae Patrascu. Erau socotiti chezasi ai credintei lui Mihai. 38 In legit-Lira 88 Effetuare la sua dimanda, adica cererea doamnei de a merge in Tara RomIneasca ttarilor, i pretins de acesta cu prilejul investirii lui Ieremia 40 Vezi manifest ul trimis de el secuilor (V eres s, Documente, V, p. 12). 41 Nu se da nici un nu me. Izvoarele contemporane nu pomenesc de o asemenea numire In acel moment. Zvon ul a putut s. se nasca din trimiterea ceausului catre domnul Moldovei. Misteriosu l pretendent soseste si el tot In Moldova! Capponi a legat acest zvon greu concu dreptul de suzeranitate asupra Moldovei cedat de sultan hanului trolabil de cererile din partea lui Mihai pe care le putea foarte bine cunoaste Intruch era In serviciul regentei Maria Cristierna. Pentru presupunerea ca ar fi fost vorba de Radu, vezi N. Ior g a, Istoria lui Mihai Viteazul, I, p. 227 cu n uantarile ulterioare din Istoria romilnilor, V, p. 213.

516 www.dacoromanica.ro

cumva lupta tn Tara Romnease, prea aproape de Constantinopol ... etc. zile se afla la Nicopole, datorit libertltii pe care o au acuma romanii si turcii de a purta negot impreun. Mai zice c5. dac turcii nu ar fi avut alimentele42 din T ara Romneasei, cei din Bulgaria ar fi murit de foame aproape cu totii, si c," Tara Romneasa era Imbelsugatk. atit 'in alimente et si in oameni, ca si cum nici n-ar fi fost rzboi ... Din Lipova ... se scrie a pin5. acuma se glsesc acolo patru mii de haiduci liberi si aproape In fiecare zi iau prizonieri din jurul Timisoarei. [Dinspre Moldova si Polonia instiintare c s-au fisculat cazacii Impotriva poloni lor, cerindu-le s." ja armele contra turcilor.] 42 Sponda di vettovaglio. i acestea le-am auzit de la un negustor care acum mai putin de cincisprezece www.dacoromanica.ro

DIEGO GALN (n. 1575 m. dupa 1621) * Spaniolul Diego Galn, originar din orselul Consuegra (Noua Castilie) a.sezat pe dr umul ce leagi Toledo de Ciudad-Real, s-a niscut in anul 1575, trigindu-se irsta de 14 ani cind a si de a-si croi o soarti mai bun. Sub pania, Galn a pi'asit -a inralat ca osta.s. dintr-o familie se pare modesti. A ficut studii pila la v inceput o viga de aventuri, cu ginclul de a cistiga avere influena curenttilui de emigra;ie, deosebit de puternic In S In 1589 casa pirinteasci, indreptIndu-se spre Maiaga unde s

Imbarcat pe o navi ce mergea la Oran, pe coasta Africii, Galn nu a ajuns ina la destinatie, cici clupi dota zile de navigavie a fost prins de piravi, ajungin d din ostas sclav. Dus la Alger, a fost vindut pasalei orasului care l-a insircinat cu ingrijirea g educarea copiilor lui, luindu-I si ca vIslas pe corabie in cursul unor expedita navale. A luat astfel parte in 1592 la expeditia kapudanului Sinan pava Cighala zade pe coastele Italiei; iar in 1593 a ajun.s pira In Egipt. In 1595 a Insovit un nou sapin, pe renegatul scovian Mami pasa, In expedivia de pe Durare ce trebu ia si sprijine ostirea marelui vizir Khodja 518 www.dacoromanica.ro

Sinan pasa, trirnisi de sultanul Mehmed al III-lea pentru a pedepsi afirmmia de independelta a domnului Trii Romnesti, Mihai Viteazul. Diego Galn se afla, ca visla s, pe una din cele patru galere de sub comanda lui Marni pasa. Dula scurte popasuri In apele fluviului. la Varna si Caliacra, a ajuns la gurile Dunrii, intrind asupra cirora nu existi nici o ala relaie De pe banca vislasilor, Galn a urmirit cu atentie atit actiunile flotilei otomane cit i fazele campaniei lui Sinan pasa, de la constructia podului pe Durare si p regtirea operatiilor militare ce culmineaz. cu de la Ciaugreni (23 august 1595) pir a la contraatacarea turcilor de citre ostile lui Mihai Viteazul i Sigismund Bthor y in cursul retragerii trupelor otomane peste Dunire, de la Scipat din miicel, Galn a ajuns dula dotazeci de zile de navigavie la Constantino pol unde domnea o atmosfer. de mare milmire provocati de aceasa infringere grav. D upi spusele lui Galn, tim,p de 15 zile sultanul s-a ascuas de oamenii sii cei mai de incredere si chiar de servitorii si intimi. Giurgiu la Rusciuk. In 1599, dula alti patru ani de robie, Galn a izbutit si fug, profitind de oprirea navei sale intr-un port din Grecia. Dul nenunarate peripetii de un pitoresc deos ebit, Galn a ajuns In Italia de unde s-a intors in Spania, la Consuegra. Insurind u-se, a rimas In orasul au natal pira la sfirsitul zilelor sale. Data mortii sal e nu este cunoscua. Dar intrudit Galn mentioneazl In memoriile sale pe regale Fili p al IV-lea, este sigur ci a murit dula 1621, data ureirii pe tron a acestui suveran. Diego Galn a lsat memorii redactate dula inapoierea sa n pania, ceca ce explic unel e exageari i confuzii. Scrise cu scopul de a fi publicate, aceste memorii pistra te intr-o copie manuscris In biblioteca din Toledo, au vzut lumina tiparului abia In 1913 clnd au fost editate de Societatea Bibliofililor spanioli sub titlul Cau tiverio y trabajos de Diego Galn, natural de Consuegra y vecino de Toledo, 1589 a 1600, Madrid, 1913, 2n 8-o, XCV-448 p. In cartea India (Libro Primero) a memoriilor lui Galn se cuprind stiri despre azv atirea lui Mihai Viteazul vizua din lagrul otoman (pp. 139-142), relatarea expedii ei navale a lui Mami pasa (pp. 147-153, 161-166) si a campaniei lui Sinan pasa i n Tara Romneascl (pp. 167-192). Inzestrat cu o curiozitate vesnic treazi i cu un ascutit spinit de obserratie, D iego Galn a consemnat unele detalii i explicatii noi, inregistrate de pe locul un de era l'aranIuit ca vIsla.s. De o deosebia insemnitate sInt in special informat iile de ordin economic privind bogitia de vite ridicate de Turci din Tara Romneas cI i pribusirea preturilor acestora concomitent cu ridicarea vertiginoaa a costu lui piinii in urma distrugerii recoltei de citre turoi precum si a fugii i luiri i In prinsoare a firanilor romni. Alte stiri necunoscute pta.' acum privesc soarta robilor dintre care multi au pierit de foame, pe Cind alta se strecurau pe poteci necunoscute spre a da de veste lui Mihai Viteaz ul despre miscirile armatei otomane.

519 www.dacoromanica.ro

Memoniile lui Diego Galn, serse de un crestin izolat printre turci, trdeazi o opti ci deosebiti: aceea a auxiliarului care nu are nici un rdl in lupt si care tocmai de aceea urmreste mai bine desfwrarea evenimeritelor. Inconjurat de dusmani intr-o ar striini , simpatiile lui Galn se indreapt spre romini de care se simte legat prin credinti si comunitate de soart, dorind infringerea turcilor in misura in care nu este lo vit direct. Prin sinceritatea i vioiciunea expunerii care md freamitul luptelor i fiorul mortii, relatia lui Diego Galn constituie o mirturie vie asupra uneia din cele mai vestite din istoria noastri, bitilia de la Cilugireni, fiind pereche c u povestirea unui alt captiv, Giovanni Maria Angidlello, care a descris campania lui Mehmed al II-lea in Moldova si bitlia de la Va.lea Alb: (1476). Fiind ins scris abia dupi inapoierea sa in Spania (1599), relatia lui Diego Galn pr ezinti unele exageriri de cifre privind de pildi virsta lui Sinan pasa, fortele otomane care au luptat la alugireni o oaste de 125 000 de oameni nu ar fi incipu t pe cimpul de lupt de la Cilugreni etc. Se constat de asemenea unele inexactititi privind prezenta unei garnizoane turcesti la Tirgoviste inainte de rscoala lui Mi hai Viteazul, distrugerea cetitii de la Tirgoviste de ctre acest domn sau retrage rea lui in Transilvania dupl de la Cilugireni. Mai trebuie in sfirsit relevat tendinta lui Galn de a impresiona publicut spaniol printr-o descriere mai mult literari dectt veridici a retrager ii armatei otomane peste Dun'are. In realitate grosul ostii lui Sinan pasa trecu se pe malul bulgresc inainte de sosirea fortelor lui Mihai Viteazul i Sigismund Bt hory. Nici un izvor conternporan nu pomeneste de inapoierea mor trupe turcesti c are s se fi trittlnit pe pod cm fugarii din Tara Romineasci. lar turcii nu au fos t minati din urmi de romini cum afirmi Galn cici numai garnizoana din Giurgiu lea mai opus rezistent. Rezult deci c relatia lui Diego Galn, redactat dupi un interval de citiva ani i urmirind un scop mai mult literar, trebuie folositi cu discernmi nt. Memoriile lui Diego Galn strit mentionate de celebrul bibliograf Don Bartolom eo, Jos Gallardo in Ensayo de una Biblioteca espanola, vol. III, Madrid, 1888, co l. 1-4. lar relatia expeditiei lui Sinan pasa a fost prezentat de Alexandru Ciori nescu In articolul Un trnoin espagnol de la campagne roumaine de 1595, publicat i n Revue des tudes Roumaines", t. IXX, Paris, 1965, pp. 77-96, dupi care s-a dat traducerea de fati insotiti de completiri la aparatul critic. www.dacoromanica.ro

RELATIA EXPEDITIEI LUI SINAN PASA IN TARA ROMANEASCA' Principele Mihai, voievod i domn al Trii p. 80 Romanesti care este supus sultanulu i, s-a rsculat in 15962 (acesta are numai doux cetvi, una cu garnizoan. turc5.3 n o rasul Tirgoviste4 si alta pe Durare, Traducerea s-a fcut dup fragmentele din Cautiverio y trabajos de Diego Galn, natura l de Consuegra y vecino de Toledo, 1589, a 1600, Madrid, 1913, reproduse de A 1. Ci or Ines c u, in Revue des tudes Roumaines", t. IXX, Paris, 1965, pp. 80-94. 2 Galn care scrie dup amintirile sale se insal Cu doi ani asupra datei rscoalei lui Mihai Viteazul care s-a produs n noiembrie 1594. 3 PrezenTa unei gamizoane otoma ne la Tirgoviste dup ocuparea acestui oras de ctre ve'l-abbar (Cronic aleas. Sinan pasa care a construit aici o cetate (M ehmed bin Me hme d, Nubbet iii teva rib i informativ.), Istanbul, 1276 H11860, I, p. 179; Cronici tarmijlocul sec. XVII, volumul celti privind Trile Rorraine, Extrase, vol. I, sec. XV Intocmit de Mihail Guboglu si Mustafa Mehmed, Editura, Academiei R.S.R., Bucuresti, 1966, p. 420) a indus n eroare pe Galn. 4 Droguxta. 521 www.dacoromanica.ro

p. 81 numiti Giurgiu5, fr locuitori, numai cu o cetate Intiriti cu artilerie grea si Cu o Insemnat garnizoan). Se Intemeia pe bunivointa i protectia lufi Matthias, regel e Ungariei si pe ajutorul principelui Transilvaniei7 care amindoi ti stint vecini . Acestia se legaseri prin jurmtnt ajute i II s14 sprijine, puntndu-si In cuanpn vi ata i tara, pentru a-1 apra, cici se situraser vzInd asupririle fiptuite zilnic de turci Impotriva credinciosilor lor supusi. Increzinclu-se deci In legmtntul acest or principi ci dieljduind s ajung5., cu ajutorul lui Dumnezeu i prin alianta cu pm mntenii, la rezultatul asteptat si la victoria dorit, el atacase cu violent cetatea stipinit de turci In orasul Tir goviste dupi cuan am spus. A cucerit-o usor, cci garnizoana turei era redusi iar f ortele domnului insemnate; dar factorul hotrttor al victoriei a fost prezenta sa, cci prezenta i vitejia domnului stilt necesare pentru obtinerea unor rezultate i nsemnate. Acest inceput fericit al rizboiului etate aflati pe malul Dunrii. Dar ele de trebuinti pentru a se apira, du-se de un dezastru asemenea celui l-a imbrbltat, lmpingindu-i s asedieze cealalt c nu a putut-o cuceri cici era Inzestrat cu toate c garnizoana de la T2rgoviste. A vzut deci c pierdea

timpul fir folos si a fost silit s priseasci asediul spre a se pregti s reziste furie i turcilor care veneau cu o armat. mare In ajutorul cettilor lor. A luat hotirlrea s nu-si imprstie fortele i s amine acest asediu pentru un prilej mai bun, ceea ce a fost spre paguba sa, dupi cum se va vedea din povestirea ce va urma. Se spune c sultanul Mehmedi voia s plece el insusi ln expeditie pentru a pedepsi aceast indrizneal, cci, fiind primul eau an de domnie, voia si se faci cunoscut i temut. 5 Zigascie. In realitate Giurgiu era sapinit de turci din timpul domniei lui Mir cea cel Bitrin (1417). (U ru d j ben A di I, Tevarikh-i al-i Osman (Istoria neam ului otoman), Sigismund Bithory, principele Transilvaniei in prima sa domnie (1581-1597). a Ga ln a intervertit ordinea evenimentelor, a.seztrid gresit izgonirea nircilor din T irgoed. Fr. Babinger, Hanovra, 1925, pp. 43, 109). 6 Matthias al II-lea de Habsburg a ajuns abia in iunie 1608 rege al Ungariei. viste (18 octombrie 1595) inainte de btilia de la CIlugreni (23 august 1595). S-ar putea s fi asezat gresit la Tirgoviste actiunea dezrntuiti de Mihai Viteazul impo triva creditorilor turci, printre care se aflau i ieniceri (N. Iorg a, Acte fi f ragmente cu privire la Istoria Romiinilor, I, Bucuresti, 1895, p. 129; Hurmuzaki , XII, p. 18, doc. nr. XLVI, 23 noie-mbrie 1594; Hurnzuzaki, 111/2, p. 65; cf. s i cronica lui B al tas ar W a 1 t e r, ed. Dan Simonescu n Studii materiale de is torie medie, III, Editura Academiei, Bucuresti, ed. IV, Istanbul, 1283 H/1866, p. 105) dar nu a putut cuceri cetatea (V er es s, Documente privitoare la Istoria Ardealului, Moldovei Fi Tarii Romiinelti, IV, B ucuresti, 1932, p. 172; 9 Dupi uciderea creditorilor Mihai Viteazul a nvlit cu cetele sale asura turci, Gi urgiului si a prdat orasul uciend peste 4 000 de musulmani (N a i m a, Tarih (Ist one). 1959, p. 65). doc. 94; Baltasar Walter, ed. cit., p. 65). 19 Mehmed al III-lea Adil, sultan otoman (27 ianuarie 1595-6 decembrie 1603). 522

www.dacoromanica.ro

[Armata comandat de Sinan pasa] despre care turcii spun c5. avea 120 de anin [era alatuit. din 125 000 de oameni] foarte bine Imbrcati, cei mai multi veterani cu mult experient. [S-au trimis i patru galere prin gurile Dunri i] pentru c a armata turcului s poat. trece In tara strin; c.ci nu este nimic altceva care s. despart cele dou tri decit Dunrea care slujeste de aprare pentru domn si de f rin. pentni sultan, din cauza greuttilor IntImpinate de nave pentru a se ridica pIn aco lo ... [Renegatul Mami a fost numit seful acestei expeditii navale]'2 Am fost In tr-adevr multumit s iau parte la aceast expeditie, dei pentru mine a fost mai anev oioas decIt pentru ceilalti. Aveam In grija mea splatul rufelor stpInului meu, ceea ce m silea s muncesc mai mult decIt ceilalti. Cind ajungeam In port, chiar dac nu mai ,puteam <de oboseal> de a fi vIslit fr Intrerupere, ceilalti vIslasi se odihne au de munca lor de toate zilele (care nu este usoar) // pe Cind eu m cluceam s spl rufe. ceea ce m, fcea s sufr mai mult In fiecare zi. Totusi uitam toate acestea vzInd lucru ri noi i socoteam c toate aceste suferinte nu erau de prisos eci Spunul Imi Inmuia btturile care se refIceau de Indat ce reluam vIslele, 13. 82 Galerele au plecat din Constantinopol i dup5. scurte escale la Varna Caliacra, a m ajuns la gurile Dunrii inteind In apele acestui fluviu. Dup. dota zile de naviga tie, au Indlnit luntrele corsarilor'3 care s-au ascuns In canalele laterale. In ziva a treia, s-au oprit la Bes Tepe" care In limba turca Inseamn cinci munti" i, multum4i de a vedea n ell-sit pmIntul am aruncat repede ancora In port uncle am l uat unele provizii, dar prea putine, cci locul acesta este srac i pckos ca In gener al intreaga tar a Bulgariei ce se aseamn Indeajuns cu acea parte a Spaniel numiti G alicia. [Galerele au ajuns apoi la Tulcea, port mare dar putin sigur, unde turci i au fost primiti cu strigke de bucurie i cu salve de archebuzel Dou. din persona littile cele mai Insemnate din acel loc, trimise In acest scop, au cerut stpInului meul5 s. mnsoeasc i s sprijine o flotili de o sut. de luntre pe care o intocmiser p entru a merge Impotriva unui oral din provincia Moldovei16 (tar care nu este supu s. sultanului)17. 13 Intr-un proiect anterior armata otoman trebuia sustinua de o flot de 30 de gale re sub comanda fostului ICapudan pasa, Cighala-zade Sinan pasa, renegat italian care a refuzat aceasa cinste. (Tappe, op. cit., pp. 86, 88). 13 Existenta unor p irati munteni i moldoveni pe Dunre este atestat de Ed. Barton, ambasadorul Angliei la Constantinqpol, I. D. Tap p e, op. cit., p. 86 doc. 124, 9 iunie 1595. 14 Vextipe, azi Bestepe in vecintatea Mahmudiei. 13 Mami pasa, renegat scotian, c omandantul expeditiei pe Durare. 17 Galn face aluzie la statutul special al Moldovei care in urma inchinrii ei Clue sultan (1456) nu ficea parte integranti din Imperiul otoman, fiind numai o ;ail vasal. aveam ceca ce doream mai mult. 11 In realitate Khodja Sinan pasa avea 83 sau 84 de ani (vezi biografia lui in v olumul de fafi). 16 Caraboldn, de la Kara Bogdan, nume dat de turci Moldovei. 523 www.dacoromanica.ro

[Luntrele plecate din Tulcea in fruntea galerelor au ajuns a doua zi In fata unu i oras asezat pe o lnltime, probabil Reni, pe care pasa l-a bombardat flea' rezultat] dar in momentul cInd s coboare <pe uscat> ei <= turcii> au vzut c. soseau dou companii de cavalerie care ocroteau forareata; aceasta i-a fcut s renunte la endul lor, cci nu Indrzneau s. coboare <pe c nu fceau nici o pagub fortretei care nu si-a pierdut nici un crenel, au incetat ca nonada, au prsit luntrele i i-au urmat drumul, dci misiunea lor era mai important c leat grija de a ajuta pe acesti nenorociti". Acestia din urm, vzindu-se prsiti de ga lere, s-au Intors destul de Intristati i nemultumiti; iar cei din partea cealalt. ", vzInd c galerele se deprtaser ea' Isi urmau cltoria, au pregtit ei Insisi o flotil e luntre, au atacat Tulcea lau ars-o Impreura cu toti locuitorii ei, astfel 61 n u au lsat pe nimeni pentru a plInge pe aceast ruin; la Inapoierea noastr, am gsit-o a rs cu desvIrsire i fr nici un suflet. uscat> din ,prkina clretilor. Cei de pe galere, vzInd c tirul lar este zadarnic In aceiasi zi, la cderea noptii, am ajuns Intr-o alt forareat a moldovenilor, care se numeste Brilam. In bastioanele sale erau asezate dousprezece piese de artilerie; dar ele nu ne-au acut nici o pagub, cci toate ghiulelele trece au mai jos de noi. StpInul meu a dat ordin s vIslim clt mai repede cu putint, pentr u a trece de oras lnainte s fi avut vreme s. Incarce din nou tunurile. [Manevra a .reusit i cele patru galere au petrecut noaptea probabil ta . Mcin. A doua zi au ajuns la] Cristopoli21, fortreat a moldovenilor (!) supusii sult anului. [Flota s-a oprit la Silistra] oras turc care In cea mai mare parte fusese distrus de flcri22 astfel c. nu mai rm.sese cleat ruine. Distrugere a aceasta fusese opera domnului care trecuse fluviul n timpul 12 Adiel pe turcii din Tulcea veniti cu luntrele. 22 Habrail. Brila fusese cucerit de Albert Kiraly si de Band' Manta la 10 aprilie 1595 (Hurmuzaki, III/1, p. 234, doc. CIII, 4 mai 1595 p. 476; doc. XLI, 3 iunie 1595; XII, p. 48; doc. C, 8 mai 1595; doc. CI, 9 mai 1595; doc. CII, 9 mai 1595; doc. CIII, 10 mai 1595; Historia von den Emprungen so sich in Koenigreich Ungarn , auch Siebenbiirgen Moldaw in der Bergischen Walachey und anderen oerthern zuge tragen, haben Coelln, 12 Romnii. Galin atribule aceste incursiuni dusmniei dintre cele dota orase vecine , ark* a-si da seama a era vorba de actiuni ale crestinilor in rzboi cu turcii. (Auszug aus der) In Quellen zur Geschichte der Stadt Vrass6, vol. V, Bliss, 1909, p. 277; vezi si cronica lui Baltasar W a It e r, ed. cit., p. 75). 21 Poate Hirsova. 1596, p. 71, n. 32;

vezi si Simon Massa und Markus Fuchs, Chronik 22 Silistra a fost ars de dotia ori; in tit-41)ul expeditiei lui Mihalcea Banul 6 Albert (8 ianuarie 1595) (B a lta s a r Walt e r, ed. cit., pp. 67-68) si In pr imlvara anului 1595 (Hurmuzaki, III/1, p. 232; 111/2, p. 95; vezi si Historia vo n den Emptirungen, p. 70). In raportul sail din 24 martie 1595, Giovanni de'Mari ni Poli sustine c dup expeditia Banului Mihalcea, Silistra a fost ars de turci si de Stefan Surdul (Hurmuzaki, XII, Kiraly p. 37, doc. LXXXV). 324 www.dacoromanica.ro

iernii trecute dud apa era acoperit cu un strat de ghiat si care dduse foc sului. Numai cetatea sapase pentru ca' era izolat i fr nici o cas de jur imprejur. Departe de a se multumi cu acest succes, el trecuse la Rusciuk23 care a suferit acelasi dezastru ca Silistra i 'Inca mai ru, cci nu a rmas nici o casa in picioare. De acolo s-a dus si ard toate fortretele de la granita trii sale, ceea ce a putut face fr mare greutate i fr a-si risca trupele. Aceasta indignase pe sultan mai mult inc5. decit rscoala si din aceasei pricin adunase o armat. atit de puternica pentru a isprvi o dat cu domnul pentru a nu-si face grij. in toti anii <urmtori>. [La Sili stra pasa a aflat c romnii asezaser in sus de oras la o jumtate de zi de plutire] o mare ambuscad de muschete, cu mai bine de douazeci de piese de artilerie asezate pe malul apei in locul unde fluviul era mai strimt pentru a-si atinge mai sigur scopul. Vestea aceasta a stirnit tulburare expeditie si stpinul meu a hotrit s nu m earga' mai departe inainte de a primi noi ordine de la serdar24. A trimis un cur ier cu o scrisoare prin care arka de ce se oprise i teama sa de a fi dat la fund dac trece <mai departe>, caci seful artileriei din ambuscad. spusese c i se va pu tea tia capul dac orap. 84 [Curierul s-a intors cu ordinul de a merge inainte cu once pret.] Pilotul a semn alat locul unde se ascundeau romnii25; acesta era un desis de copaci. o singur galer va izbuti s treaca" fr a fi scufundat.

A trecut mai intli o fregat mica salutat de dou lovituri de tun pentru a lsa s.' se i nteleag c nu se mai afla acolo nici o alta. Una din lovituri a ucis doi turci i ce alalt a lsat s ptrund un corpul navei un val mare de ap si nu a lipsit mult s fie scuf ndat. [Fregata a trecut totusi de ambusca&, fiind urmat de cele patru galered In cl ipa in care am ajuns in fata ambuscadei, am primit deodat toate <loviturile> arti leriei precum i lovituri de archebuze. Au fost peste dou sute de morti, atit turci cit i prizonieri; o ghiulea a smuls mineca dreapta' a hainei r osii a comandantului nostru. Aceast ploaie de gloante a stimit printre noi o ipan ica atit de mare, incit turcii fugeau s se ascund sub punte i prizonierii pa'rseau vislele. Stpinul meu a vzut aceasta' dezordine si a inceput s strThat puntea cu iata ganul in min, strigind c acela care ar indrzni 23 La 22 februarie ambasadorul Angliei la Constantinopol, Eduard Barton, scrie m ir-o noapte romnii au atacat tabra turcilor de la Rusciuk, punindu-i pe fug (I. D. Tapp e, op. cit., 78, doc. 115; vezi i cronica lui Bait a s a cr Wa I te r, p. ed. cit., p. p. 469, p. 277) precizeazi c incursiunea lui Mihai Viteazul la Rusciuk a avut loc la 19 februarie 1595, soldindu-se cu moartea lui Mustafa pasa, nepotul lui Sinan pasa (Hurmuzaki, III/1, doc. 23, martie 1595, publicat de A. Decei). 24 Sinan pasa. 70). Simon Massa und Markus Fuchs (ed. i cit., IV, p. 158, V., p.

doc. XXXVII, 6 martie 1595; vezi Revista Arhivelor", X, 1967, 209, 23 Romnii par s fi ocupat un loc putin mai jos de Oltenita. 525 www.dacoromanica.ro

prseasc vtsla 'hi va pierde o daa cu ea viata. Curentul fluviului fiind nvalnic i mpotrivindu-se steldaniilor noastre, luptam zadarnic pentru a ne pune la adpost, czi furia valurilor nu ne Ing5.duia s nainam; aceasta ne Indurera, 616 nu ne puteam endi s ne recptm libertatea k caz de Infringere a turcilor, ci s ne lnecm spre a sluji drept hran pestilor si a ne sflrsi in chip dezonorant viata. Pe cind bljbliam astfel, cei din ambuscad au avut vreme s-si incarce tunurile i trgind In acelasi timp, ne-au trimis o alt salv. 'mult mai rea declt cea dintli, c5.ci mai multe ghiulele ne-au atins sub linia de plutire. Au Inceput s trag5 cu atita Inflcrare, inch a trebuit repede s ne Ingrijim de astuparea sprturilor i s scoatem apa cu ispolul, cxci ne aflam In primejdie de a ne scufunda Aceasta a doua salv5." a trimis spre banca mea o ghiulea mare c it o portocal si a ucis pe doi din cei patru prizonieri care tineau ultima visa', pe Ind celorlalti doi le-a plait pantalonii de pinz groas pe care fi purtau. De acolo ghiuleaua a ricosat la banca din fata noastil si la stinga 6 a retezat capul unu i turc: trupul a rmas In picioare cit ai spune de don ori crezul, agitat de o misc are de du-te-vino ca i and nu ar fi crezut In propria sa moarte; aceasta nu ne-a speriat, atilt de repede a urmat executarea dui:4 amenintare. To varsul meu cu mine eram wilt de tulburati incit am lsat s. cadi Asia; dar clinele n ostru de sapin a aprut Indat, amenintindu-ne cu iataganul strigind: Inainte, &Ili! Va fi pentru toti viata sau moartea!" Frica ne-a acut s5. reltam Asia. Turcii n e-au ajutat ei Inii astfel c." la a treia desc5.rcare ghiulelele nu ne mai nimere au: ne-am putut Tetrage Intr-un loc unde eram In sfiqit la adpost, aducInd multum iri lui Dumnezeu pentru mila sa. Am aruncat ancora si ne-am pus Indat s scoatem ap a cu ispolul s calfaanl gurile acute de ghiulele; erau adt de multe Inch se vedeau vreo sapte numai pe galera mea. Am petrecut acolo restul zilei, Indeletnicindune cu repararea strickiunilor, cu Ingrijirea anitilor i cu scoaterea lanturilor de pe lesurile prinsilor pentni a-i arunca In ap5, ceea ce am acut cu mula Intri stare i prere de au. Cei din ambuscadI se strlduiau s-si transporte artileria intr -un loc de p. 85 unde socoteau cl ne-az <putea> nimeri din nou; dar nu au izbutit pentru c5. Intre ei 6 noi era o insul care ne slujea de acrpost si de iprotectie. Vzind c nu-si pot atinge telul, au vrut s treac5 peste un bra; al fluviului i s se aseze In insul, dar aceast operatie nu le-a reusit; aceasta i-a acut s-si piard speranta de a ne scufunda si a sporit pe a noastr de a iesi din Incureitutl. [A doua zi flota a pornit, ajungind dup trei zile la Ruscink unde Ma tn; pasa s-a tnatisat Inaintea lui Sinan pasa]. 526 www.dacoromanica.ro

Cele patru galere au fost trimise la Nicopol26 pentru aducerea celor 70 de luntr e acute acolo In vederea construirii podului pe care trebuia s tread armata In ta ra domnului si. in regiunea Trii Romnesti. [Dar &pi o zi de plutire, galerele au I ntllnit pe Meh.med pasa27, fiul lui Sinan pasa, care venea cu cele 70 luntre si] cu patru galere foarte frumoase si bine Inarmate cu piese de artilerie purtInd stema Imperiului german [cucerite de turci de la imperiali28. Era lnsotit de tru pe de cavalerie de eliti care mergeau pe malul bulgiresc al Dunirii. Galerele lu i Mami s-au Intors la Rusciuk un;de a Inceput si se construiasci un pod de vase. ] Luntrele de care se slujeau erau Inalte la bord, cici se ridicau cu un stat si . jumitate deasupra nivelului apei; misurau in lime doui staturi <de om> iar in lungime patru si fiecare <din ele> erau previzute cu o blrni ce mergea de la pro ri pmi la pup. Pentru a le tine pe loc si a lmpiedica miscarea produsi de curent, In loc de ancori au fost aruncate gabioane mari Cu gura stelme, ficute din curpe ni de vit slbatici care creste din belsug pe malurile fluviului; fiecare gabion cu prindea o suti de arroba"29 de pietre. De gabion era legati o funie groas ficuti tot din curpeni <tu care> era ridicat la prora luntrei si era <apoi> aruncat In fluviu, clIn4d drumul funiei p in ce gabionul atingea fundul; atunci cipitliul acestei funii era legat de luntre a urmitoare si prima <luntre> era fixati si. asigurati Impotriva vremei rele. Fluviul a fost trecut In felul acesta; apoi s-au fixat birne care treceau de pe o luntre pe cealale, fiind asezate foarte steins una ringi alta si prinse cu cuie <lungi> de o jumitate de vara30"; s-a ficut astfel un pod foarte uniform astfel d nu mai trebuia s sari de pe o luntre pe cealalt si caii puteau si tread in sigurami si repede. Dupi ce s-a sfirsit aceasti <lucrare groase astfel ci podul s-a intirit mai mult, ajungind destul de mare si de sigur pentru a Ing5.dui trecerea Intregii ostiri31. de> Imbinare a luntrelor s-au asezat pe arnIndoui laturile parapete de !Arne de luntre pregtite pentru facerea unui pod pe Dunre si a capturat patru nave pline cu munitii 26 Niebul. Nicopolul fusese ars de Mihai Viteazul care a dat foc unui numr de 58 si alimente si a ucis trei mii de turci (C es a r e Cam p an a, Compendio histor ico delle guerre ultimamente succese tra Christiani et Turchi, Vinegia, 1597, fo l. 36; Ve r es s, Campania creginilor in contra lui Sinan paja In 1595, in Anal. Acad. Rom., Mem. sect. ist.", s. III, t. IV, 1925, p. 78). 11 Fost beglerbeg de Rumelia (Na i m a, Tarih, p. 118; Ibr ahim Pecev i, Tarih, II, Istanbul 1283 1-1/1866-1867, p. 165). 28 In cursul fzboiului purtat de Liga sfint impotriva turcilor (1593-1606) (vezi A l. Rand a, Pro Republica Christiana. Die Valachei im langen Tiirkenkrieg der kat olischen Universalmiicbte (1593-1606), Roma, 1964. 26 Msur de greutate spaniol. ech ivalind cu 11,500 kg. " Unitate de lungime spaniol de circa 84 cm. 21 Galn aprecia armata otoman. la 125 000 de oameni foarte bine" echipati. 527 www.dacoromanica.ro

Podul acesta incepea la Rusciuk si se termina la picioarele cettii Giurgiu pe car e turcii o stpinesc In Tara Domnului i despre care am spus c. nu o putuse cuceri l a Inceputul rscoalei sale; aceasta i-a adus toat nenorocirea sa. Daca ar fi pututo ocupa, dou piese de artilerie i-ar fi ajuns pentru a Impiedica construirea podu lui; aceasta era destul pentru a asigura victoria crestinilor, fr a trece de partea cealalt, eaci nu este un alt loc <potrivit> pentru a trece Dunrea care desparte cele dou au necesitat reparatii. risipeasel singele i entru a rpi turcilor speranta de In ziva urmtoare au trecut ienicerii cu cmilele lor i cu artileria lor tras. de sa se perechi de bivoli. Greutatea acestora a provocat strickiuni care

[Intre timp Sinan pasa a poruncit lui Mami pasa s coboare cu patru galere in jos ul <Dunrii> pentru a primi <la bord> si a transporta pe hanul ttarilorn care venea sa ajute pe turci si care, dup ce strbtuse Moldova fr greutate, nu indrznea s intre I Tara Romaneasc5. 'din pricina rzboiului; intr-adevr el se temea de primejdiile pe care ar fi trebuit s le intimpine In numeroasele pduri33 care infrumuseteaz tara aceasta si n acelasi timp de sprijinul pe care principele Transilvaniei34, vecin ul lui Mihai vod, 11 cci avea tot interesul, clack' voia cla'dea acestuia impotriva sultanului, pstreze principatul, ca sultanul s nu ocupe Tara Romneasc. Marele han era un brbat cu fata plcut, alb si blan i foarte p. 88 chipes. Vesmintele sale nu erau nici bttoare la ochi nici costisitoare, ci mai degralial foarte simple. Purta o hain strIns, pe trup de brocard Imblnit Cu samur i alvari largi de damasc crmiziu. Era inelltat cu coltuni rosii strinsi pe picior i , pe deasupra, Incltmintea dup moda turceasc. Pe cap purta un calpac rosu Imblnit cu samur, cu o agraf de aur impodobit cu mrgritare mari ca alunele si la mijloc cu un r ubin mare ca o monet care [Hanul cu o parte din oamenii si s-a urcat pe galere. Ttarii care nu au putut incpe a in galere au trecut Dunrea cu caii lor, aci] ttarii au obiceiul de a lua cu ei l a rzboi cinci sau sase cai pentru fiecare din ei, spre a le sluji drept hran. Ctnd au nevoie se adun. In cete de cite zece sau doisprezece, ucid un cal si il mninc c iteodat dup ce l-au fript usor i alteori crud, did nu dint oameni care sa se scirb easc pentru atit de putin <lucru>. [La Giurgiu hanul a fost primit de Sinan pasa cu mare cinste. Armata a pornit dup miezul noptii, oprindu-se la alug5.reni35, pe malul Neajlovului. 32 Gazi Ghirai al II-lea, finl lui Devlet Ghirai (1588-1608). 33 La inceputul an ului 1595 atarii fuseser infrtnti la Putinei, la St.'nesti si la Serpipretuia, dup cite se spunea, 100 000 de ducati. twi, astfel c hanul avea motive temeinice de a se teme de codrii din Tara Romane ascl (vezi cronica lui Baltasar Walt e r, ed. cit., pp. 69-70). " Sigismund Bithory. 33 Dup'a relavia lui Diego Galin, turcii s-au oprit la 9 dimineava la aluereni.

528 www.dacoromanica.ro

Sinan pasa s-a oprit din pricina] unui pod de lemn pe care 1-a vazut deasupra ml astinii; nu mai fusese niciodat vreun pod acolo in afar. de cele construite de tur ci uneori pentru a trece peste ap. Bnuiala era intemeiat, cci s-a vzut pe urm c domnul pusese sa-1 fac pentru a imbia pe turci s treac, intrucit de partea .cealalt a mlastinii era o pdure foarte deas36 in care se ascunsese impreun cu putinii oameni de care dispunea si cu dousprezece piese de artilerie37. Se gindea s-i lase s treac si in clipa cind ar fi trecut un numar <de turci> pe care 1-ar putea ataca cu folos, sl se arunce asupra lor s i s-i treac prin ascutisul sbiei; 616 nu era indeajuns de puternic pentru a se opun e furiei otomane, nici pentru a o astepta, astfel c era silit 85." recurg la siret licuri pentru a obtine victorii mari cu pretul cel mai mic si fr a-si pune In cumpn fortele. Oricum ar fi fost, turcii, mirati de a vedea un pod acolo unde nu mai fusese nic iodat, au fcut ca ursii care, sosind la o stupin /mprejmuit a drei poart o gsesc deschis, se tem de primejdie si se deprteaz, chiar clacI le este foame. [Ostirea a rmas pe loc toat. dimineata39.] Ctre orele trei dup-amiaz, p. 89 domnul a vzut c se opriser si c ii ghiciser intentille; si temindu-se c nu si-ar putea realiza planul, a iesit din pdure cu vreo cinci sute de oameni39 si cu cele dousprezece pi ese de artilerie pe csn.ge trase fiecare de doi cai, lsind in ascunztoarea lor pe c ei mai multi din oamenii si Cu scopul care se va arta mai apoi. El <domnul> s-a a propiat de mlastin ca si cind ar fi vrut s lase s se Inteleagl c nu avea alti oameni decit cei cu care iesise din pdure. Ajungind pe malul apei, a Inceput s trag focuri de artilerie, folosindu-si foarte bine ostasii si care fceau mari pagube in tabra turcilor si i-a zgindrit indeajuns pentru a-i hotri s treacl podul. S-a sunat goar na pentru chemare la atac. Turcii erau furiosi vzind c patru desculti isi bteau joc de ei intr-un criip atit de singeros si ci 500 de oameni Indrzneau s se Impotriveasc unor forte a tit de disproportionate; astfel c au inceput s treac In grabV 36 Na im a (Tarih, I, pp. 128-129) afirrn. ci era o pdure de stejar la captul Cilugr enilor (Kalukeran basi). 39 Cifra se regseste si la N aim a (op. cit., I, p. 129) . " Naim a, (op. cit.) arat c lupta a inceput cu doug sau trei ceasuri inainte de amiaz. 39 Un document englez din 7 septembrie 1595 d. cifra de 200 de clreti usor inarmati (I. D. Tapp e, Documents, p. 91, doc. 138). 4 Naim a, (op. cit., I, p. 129) arat c. ghiaurii au Snceput lupte g ci atunci dud s-au adunat tunurile si puscasii ase zati la marginea pdurii, Saturgi Mehmed pasa, Haidar pasa, Husein pa.sa si Ayas p asazade, Mustafa pasa au trecut podul cu foarte mult oaste i s-au impotrivit dusmanului. 529 www.dacoromanica.ro

intocmai cum pretindea domnul. Indati ce i-a vIzut c vin de partea cealalt, ceea ce s-ar putea s-a intors si a Inceput si o ia la fug. dar tot In buni rmnduiala, previzind 3 000 de turci au trecut astfel repede; numirul acesta ar fi fost mai mult decit indestulitor daci operatia s-ar fi sivirsit in buni rinduiali pentru a infringe forse mai mari decit acelea ale <domnului> romln. Dar cum el i inselase, aritmd u-se cu atit de putini oameni in jurul su, se credea venise momentul de a sfirsi razboiultsi de a pune mina pe el. S-a pornit astfel serdarul in urmirirea lui impreuni cu ceilalti, pini ce au ajuns in pidurea Serdarul a trecut cel dintiiu ceea ce a imbirbitat pe toti ceilalti. Vreo unde ascundea pe ceilalti oameni ai lui <care sedeau> la pin& Au iesit cu totii In sunetele unei goarne i in aceeasi clipi au cizut de pretutindeni asupra turcilor care fugeau, rispinditi pe dull) ataaindu-i cu atita furie, vitejie voi nti de a invinge inch i-a silit si se retragi in neorinduiali; terenul riminea I n spatele lor seminat cu lesuri al ciror numir depsea 10 000 si p. 90 riuri de singe curgeau din toate aceste trupuri i inundau cimpia. A voi arit cu de-aminuntul loviturile de sabii, bratele taiate, capetele retezate pe care le-a m vizut mai tirziu, ar fi din partea mea curati ingimfare, i exageriffle cele ma i mari ar rimine mai prejos de adevir. Este mal bine si las pe cititor ssi le inc hipuie i eu s povestesc urmirile acestei ambuscade. <Turcii> au fost urmiriti dea proape i hirtuiti pini la riu i la pod. Acolo, num'rul celor care au pierit inecat i a fost 'flick' mai mare decit al celor ucisi de tomani; cci fiecare voincl si s e puni cel dintii la aclpost, se incurcau unii pe altii, fr ca nici unul din ei s po at trece si cum podul nu avea parapet, o mulvime nesfirsit a cizut In mlastini und e toti au pierit jalnic. Strinsoarea era atilt <de mare>, inalt turcii care vene au, urmiriti de crestini, Ii inghesuiau serdarul, pierzind once Tespect fati de el. Acolo unde propria viati este In joc, nu mai dai atentie vieii altuia, chiar daci e vorba de cei mai mari si de cei mai demni de respect; fapt este c a fost i nghiontit si a cizut In mocirl unde ar fi avut soarta celorlalti &el nu ar fi fos t ajutat repede, fiind cel de care ad.= soarta intregii armate. Au fost peste 20 000 Ide moqi in retragerea aceasta; i ceilalti au rimas <pe lot>, unii tare mol estati, astfel ca dintre cei 30 000 care plecaseri pentru a Ipedepsi pe provocat ori, nu s-a mai intors nici unul singur care si mai fi fost tuck' in stare de a minui armele. Dupi aceast fericiti interventie, voievodul s-a retras, pierzind 30 de ostasi si 22 de rnii41, ceea ce a constituit o Jlab compensatie pentru mul41 Intr-o scrisoare trimisI la Venetia la 24 august 1595 Albert Kiraly scria el pierderil e crestiniloc erau extrem de reduse (Revista Arhivelorn, X, 1967, p. 223, doc. n r. 60 publicat de A. Decei). 530 www.dacoromanica.ro

tin= turcilor mkellriti. S-a retras repede, noaptea, la Bucuresti", orasul su de scaun. A petrecut acolo numai noaptea aceea, clci dispunind de prea putine forte, nu a Incleknit s. astepte minia turcilor i 1-a Pr..sit spre a se salva (c'ci atunci clnd ipoti trage din aceasta un folos, curajul consta mai degrab In a tfugi deci t in a astepta; restul nu ar fi dectt Indekneat care lucrurile de pret pe care le avea, i ceilalti i-au urmat pilda, lulnd i odoarele bisericesti i icoanele de team." ca turcii s'O' nu se rkbune si pe ele (grij" car e merit.' f'r indoiah multe laude); dar n-au avut timpul de a cobori clopotele bise ricilor pe care turcii le-au inclrcat pe galerele lor pentru a face din ele piese de artilerie. Nefiind in sigurant: la Bucuresti, s-au dus mai departe in orasul Tirgoviste" i bnuind c minia turcilor nu s-ar potoli ark' <a trece la> acte de rkb unare i c 1-ar urm'Ari pinl la capltul Omintului, nu s-a Intrit la Tirgoviste, ci sa retras cu toate trupele sale in Transilvania", l"stud locul liber Inversunrii se rdarului care avea s." jefuiasc: si s pustiasc Cellalti oameni din aceast provincie e rau modesti i s'raci i i tineau zilele cu cistigul nenorocit pe care-1 scoteau din munca lor; si cum nu aveau toat: tara. este fika fricii si a lasit.tii). In sfirsit si-a steins toate bogtiile i toate nimic de. pierdut, inu s-au temut de amenintarea ce venea asupra lor; au elms pe loc pentru a nu se face vinovati prin fugl, gindindu-se s se predea turcilor i sl se clezvinov:teasc: sub cuvInt c nu se rkvrltiser: ei i c erau tot aeit de supusi ca I ntotdeauna. In timpul noptii tare a urmat &JO: mlcel, turcii au steins lesurile t ovaesilor lor. Tatl i recunostea fiul, altul pe fratele s'u si un al treilea pe ruda sa , ucisi toti de dusmani. Privelistea aceasta le-a ghat minia i ei s-au jurat sl-i rizbune. Au fost ingropati chiar pe clmpia aceasta; i dup: ce au avirsit <ingrop area> s-au retras pentru a se odihni in restul noptii pink' In zori clnd au trecut in sfIrsit peste mlastin:. Asadar a doua zi" serdarul a trecut ostirea pe podul care ti costase atit de scu mp", de vreme ce il pratiser cu un numr nesfirsit de vieti <ornenesti>. Tab:ra s-a pus in miscare In sunetul teimbitelor i tobelor, in aceeasi Anduial ca pe podul d e vase. Ziva aceea i zilele urm'toare au fost prinse once desis pe care 1-ar ineilni, s."-1 inconjure de pretutindeni si 42 Bocurich. 43 Droguxta. cu aceastl indeletnicire. Ostirea trecea In formatie de luptI, gata s atace dea fo c 44 In realitate nd ajutorul din zilhidjdje 1004 gerii lui Sinan pasul Bran, A. Decei). 46 Vezi epigrama consilierului aulic de rizboi Hieronymus Areonatus asupra infrI nRevista Arhivelor", X, 1967, P. 225, nr. 65, publicat de doc. 531 www.dacoromanica.ro Mihai Viteazul s-a retras la Stoienesti pe Dimbovita, 1ng asteptI Transilvania fIgduit de Sigismund Bithory. 45 24 august 1595 (20 H). pasa,

P. 91 Intreaga ovtire trecuse vi se avezase In ordine <de lupt> cind Sinan pava a primi t vestea cl Mihai Voievod se retrsese de la Bucurevti vi de la Tirgovivte. A fost tare plictisit, cci credea c1 domnul I1 va astepta i c. 1-ar putea Infringe i lu a in prinsoare. Dar domnul bnuia ce i s-ar putea Intimpla vi ti luase toate msuril e. Apoi, vzind c poate tnainta fra risc, vi-a imprtit ovtirea in mai multe grupuri v i a trimis pe fiecare pa v pe un alt drum, cu ordinul strict de a distruge toate satele si de a lua In prinsoare pe toti cei pe care i-ar intilni, s fure toate vi tele mari sau mici i // s lase pe ostavi s se imbogteasel, fiecare dupa metodele pe care prefera s le intrebuinteze pentru a jefui mai bine tara. Cu aceste ordine, <turcii> au intrat pretutindeni, distrugind i dind foc recoltei, ail a respecta pe nimeni; dimpotriv, cel care se arta mai umil era pedepsit mai aspru (tech cel c are nu se clezvinovtea. S-a dovedit astfel c <bstinavii> nu-si fcuser bine socotelile , cci ar fi f'cut mai bine s nu stea In calea primului val decit s avtepte ca acest a rsfring, asupra lor dei nevinovati minia care insuflevea <pe turci> impotriva do mnului lor i s se rzbune pe ei ca pe simple efigii, de vreme ce nu o puteau face a supra originalului care fusese cauza acestei rzvrtiri. Cu libertatea ce li se lsase ostavii au luat in prinsoare o multime atit de mare de crestini47 Incit nu mai vtiau ce s fac cu ei, nici unde tin vi cum <turcii> nu erau in propria lor tar, ei < prinvii> fugeau foarte uvor. Aceasta a fcut s scadi pretul unui rob la trei bani d e la trei reali de argint48; se pltea acelavi pre; pentru o femeie cu doi copii n brate vi nu se mai osteneau sa ia robi. Aceasta a fost <soarta> multimei de plug ari care nu voiser s fug In munti greveal care i-a costat lacrimi de singe cind au vz ut tit de tare se inselaser. Cit despre mobile, le vedeai pretutindeni. Fiecare t urc alesese ceea ce era mai bun vi mai usor de crat 6 aruncase ceea ce nu mai voi se <s pstreze>, mare incit le vedeai trecind mereu in toate zilele pe pod, spre pmintul turcilor; erau atit de multe incit prea de necrezut el pe un pmint de o intindere destul de restrIns ca Tara Romneasa s fie atitea vite i ca acestea s-vi fi gsit hrana pe amp. S-ar fi zis in adevr c jumtate din Europa trimisese acolo vitele de care ar fi avut nevaie. Timp de doti luni, turpentru a nimici pe toti cei care s-ar fi ascuns acolo; vi clack* vreunul ar sapa de flcri, sa-1 fac s cad in mlinille lor; nu stiu care din <aceste> doua ci ar fi fos t cea mai rea.

astfel c toat aimpia era acaperit i npdit de vechituri. Pasalele fc nic incursiuni i r dicau turme de vite, cele mai adeseori vaci, n numr adt de 47 N aim a (op. cit., p. 135) relateazg. c in cursul expediyiei (akin) turcii au luat mai multe mii de care, prizonieri i vite pe care le-au Andut apoi pe prey mic In armat". 48 ReaLe, monea de bazi in sistemul monetar spaniol, valora 25 cen timos sau 1/4 dintr-o peseta". 532 www.dacoromanica.ro

mele si vacile au continuat s treac mereu, fIcInd multe striclciuni podului care tr ebuia Intretinut i reparat zilnic. Multimea vacilor i iepelor furate era atit de mare IncIt o vacl se vinclea pe patru reali, un vitel pe doi <reali> si un cal b un pe sase <reali>. Clt despre vitele mici, ca berbeci, capre sau oi, acestea nu aveau nici un pret. Nu se gsea <pentru ele> cumprtor <nici> pentru o blanca49; ast fel c fiecare mInca numai buctile ce-i erau pe plac, a pIntecelui i arunca restul ca un lucru spre bucuria pentru o dat: lipsit de interes Asadar In mijlocul acestui belsug s-a vzut un lucru care ar putea par de necrezut dar care s-a petrecut Intocmai cum ti povestesc, i anume o libr de pline se rvindea mai scump decIt o vac Intreag. Nu rmsese nimeni pentru a c ulege grIul i cerealele celelalte care rmseserl in picioare (nesecerate), Cci plugarii se fcuser nevzuti sau fuseser luati In prinsoare. In acela si timp ostirea sporise cu o mare multime de robi care se cereau hrniti sau lsati s moar; astfel c // s-au sfIrsit repede proviziile aduse pentru p. 92 aceast expeditie: vorbesc de ptine, cci pentru celelalte, erau de toate din belsug . Totusi end plinea a inceput s lipseasc, toate celelalte au ajuns de prisos, i to ate vitele nu au putut-o inlocui: multi turci i multi robi au murit. Se sturau de carne de vac si beau apoi ap (cIt despre vin, nu s-ar fi gsit un cuartillo"5 nici p entru o sut: de ducati), ceea ce a provocat mii de boli de stomac i febr. Tabra s-a golit repede i belsugul de dou luni a fost scump pltit, cci In aceast expeditie au fost 40 000 de morti din toate neamurile fr vreo alt cauz decit cea pe care am artato ... at despre robi, zilnic lipseau cite o sut care fugeau pe poteci necunoscute si se duceau la voievodul lor spre a-i povesti necazurile de care ptimeau supusi i lui i a-1 Impinge s: Le ceea ce voi povesti mai departe. Timp de doul luni, dup cum am spus, turcii au rmas In Tara Romneasc, distrugInd si je fuind tara. Au Intrit cetatea pe care o distrusese voievodul5i In orasul TIrgovis te52 si au pus acolo o garnizoan153 cu mult artilerie spre a o pzi pentru ca, In ca zul chid domnul ar voi s o atace, s o gseasc: In stare de laprare i destul de puternic spre a-i rezista. In tot timpul ipetrecut de turci in Tara Romneasc, principele Mihai a stat In Transilazumbre'. 40 Blanca, monet de o jumatate de maravedis" sau 1,2 centime. 52 Cuartillo, m'asu ra de capacitate pentru lichide echivalincl cu 0,504 1 sau 1/4 dintr-un 51 Afirmatie neintemeiata. 52 Naima, op. cit., I, p. 135. 53 Dupa izvoarele turcesti ordinele beglerbegului bin Mehme d, Nuhbinet iii tevarikh ve'l ahbar (Cronica aleas a sub informativa), Istanbul, 1276/1860, I, p. 80), garnizoana cetkii Tirgoviste era f ormata din oastea eialetului Trapezunt Ali bei (I brahim P e ce vi, Tarih, II, pp. 171-172) Mehmed Haidarpasazade, ajutat de Khodja bei

Amasia. 533 de www.dacoromanica.ro

vania54, Intxindu-si trupele i armamentul, i asteptInd ca otomanii s se reTntoarce re la trag la ei ln ziva Sf. Simeon si Sf. Iuda55. Este un obicei pe oare Ti pzesc atIt de punctual IncIt &ea' serdarul Intlrzie o singur zi si nu &I otclin de Constantinopdl, ostasii fug fr s mai poat fi opriti prin vreo proclamatie. Crestinii din acele ari, cunoscInd legik turcilor, le asteapt re tragerea pentru a-si realiza planurile i ei urmresc <de aceea> cu prilejul spioni lor lor miscrile trupelor otomane. peste 20 000 de pedestrasi si 6 000 de clreti. In preajma srbtorii de sf. Simeon si sf. luda au pornit spre Tara Romneasc In fruntea acestei ostiri Este ceea ce au fcut cei doi principi58. In timpul retragerii, au strIns s-au apropiat In mar s forpat pentru a nu pierde prilejul <cesta>. Au i avut norocul sa ajung la momentul potrivit cind turcii lncepuser s treac podul Dunrii>. cea mai bunk' parte din armat era chiar pe partea cealalt <a stteau In corturi in jurul cettii Giurgiu, asteptlnd ziva hotrit pentru trecerea <Dunrii>. Domnul a avut chiar norocul de a vedea c robii, supusii lsat-o s treac i slmbt. dimineata In zori au pornit la atac Impotriva celor care mai rmseser Inc dincoace de Dunre. Peste 10 000 de oameni Cei doi principi vzind c imprejurarea aceasta era prielnic, nu au si, nu trecuseri Inel pe prmul celalalt. Erau foarte amniti si nu stiau de venirea clomnului lor care i-a slobozit din robia57 si din nenorocirea lor; totodat a redobIndit cea mai mare parte din luorurile furate din tara sa (vorbesc kle lucrurile de pret, Cci vitele sosiser la Constantinopol). In sfIrsit slmbt dimi neata, In ziva Sf. Simon si Sf. luda, au atacat cu atita furie i vitejie Inct pen tru a povesti ceca ce s-a petrecut In ziva aceea am nevoie s-mi revin In fire Turcii prinseser de veste de sosirea celor doi principi i ei se grbeau cit puteau s tread fluviu158 lnainte de a fi prinsi de urmritorii lor. Stirea aceasta i-a spe riat. Au asezat un ostas de gard In cel mai Inalt bastion al P . 93 ... Indat ce ar vedea sosind crestinii. Ostasul a stat trei zile in turn si In ultima zi, care era ziva sf. Simon si sf. luda, a dat de veste clis-Cle-dimineat csi so seau i c se aflau in apropiere la un sfert de leghe; bezna noptii cettii Giurgiu pentru a strjui de acolo toat eimpia si a da de stire de aju-or armat din Transilvania pe care ha asteptat In tar la Stoienesti. 55 SImbt 28 octombrie 1595 (stil nou). " Mihai Viteazul i Sigismund Bthory. 57 Numrul robilor eliberati este evaluat de contemporani la 6 000 (Hurmuzaki, 111/2, p. 151, doc.

GLXXI, 21 noiembrie 1595). 54 Confuzia fcut de Diego Galin se emplia prin faptul c Mihai Viteazul a primit " Sinan pa.sa care trecuse Dunrea noaptea. Impreuelcu garda sa (yiizii) a dat Inv oire intregii ostiri sI treaci fluviul. Pln spre dimineati au trecut ienicerii, t unurile si o parte din munitii (N a i m a, op. cit., I, p. 135). 534 www.dacoromanica.ro

nu le Ingduise si-i descopere mai devreme, anotimpul fiind inaintat i noaptea 1ung Indat ce apitanul castelului a Inteles stirea dat de paznic a pus s se sloboad o lov itur de tun pentru a cherna pe serdar in ajutor; acesta era care mai rmseser Inc pe trmul acesta nu se afla nici o dpetenie in stare de a prelua comanda astfel c nu s-ar fi putut impotrivi mtniei romInilor si a transilvanenilo r. Auzind lovitura de tun, serdarul a Inteles Indat de ce era vorba si a dat repe de ordin ca doul pasale s treacI Dun:rea cu trupele lor In ajutorul celorlalti". Da r n-au avut timp s: ajung, cci crestinii le-au luat-o inainte i s-au npustit pe de o parte asupra infanteriei cu un curaj atIt de mare, Melt turcii si-au dat seama de primejdie si de imposibilitatea i ntunecoas. de partea cealalt, dup cum am spus, cu trupele de elit i pr si-au prsit trofeele pentru a fugi mai repede, bucurosi s-si piard averea pentru a-s i pstra viata; 6:6 moartea este amar i sperie chiar pe cei mai viteji. de a se apra. Nu s-au mai gIndit asadar deck s se pura la adpost

cu totii In chip jalnic: oamenii, caii, cmilele, toti Impreun, In tianp ce cei de afar- Ii priveau, fiind In cea mai mare Incurclturl, fr: s tie pe unde s Je vin In aj r. Tipetele, vaietele i zgomotul tunurilor i archebuzelor lsau s ajung51 la urechi numai frinturi de vorbe i pretutindeni se auzea numai: M Inec! Nu este oare nime ni care s: ml ajute?" si tot restul ne ajungea la urechi frmitat i nelmurit. Ceea ce i-a dus la pieire a fost nu numai faptul c nu se puteau ajuta unii pe altii 0i si el nu lsau s treac: sprijine. Aceasta a sporit invllmseala; cum unii se pe cei care veneau duceau j Au ajuns la pod; si cum erau prea multi pentru a-1 trece toti cleodat, fiecare a vrut s fie iprimul care s se retrag i s-au imbrincit atIt de mult Inch au czut In fl uvm unii dup altii, pedestrasi sau clreti, fr ca nici unul din ei s: se fi putut retra ge liber din Invlmseal. Cum crestinii nu Incetau de a-i Impinge pe la spate, nu put eau nici inainta nici nu se puteau Intoarce. Cei care adeau nu aveau nici o sper ant s: se ridice si se inecau altii veneau, s-au intilnit In mijlocul podului si au clzut unii mereu mai multi Lar podul era intesat astfel c nici un tintar nu ar mai fi gsit lo c destul, a trebuit s se goleaseal de arnIndou prtile; atitia au czut In fluviu Mat nu exist o cifr destul de mare pentru a o arta. C,ei doi principi, vend problemele t urcilor, au voit s le rezolve. Au asezat dou tunuri pe o Inltime care domina podul i l-au bombardat de acolo pink' ce 1-au rupt la mijloc60. Trupele de ajutor nu a u mai putut 59 $tirea aceasta nu se afla in mIrturille altor participanti la campanie. asupra celorlalti all a se putea Intoarce; si cum din amIndouI prtile veneau cu tunurile si cu pustile si au taiat podul in doui, iar oastea 6 Naima (op.

cit., in apr. I, p. 136) afirma cal pedestrasii crestini de pe deal au tras i poverile ... au clzut 535 www.dacoromanica.ro

trece si crestinii au coplesit attta pe ceilalti inctt au liberat repede podul s i au pus stpinire pe el dup ce au aruncat in ap: Intreaga multime care incurca trec erea. Unii mureau Inecati, ceilalti loviti de archebuze sau de rinci. Unii Incep eau s. Inoate i cutau adpost sub ,pod, cztnd astfel din Caribda sulite61. Am in Scila, cci crestinii Ii ucideau cu lovituri de sabie sau vzut eu I nsumi (atit de mare este dorinta de a-si pistra viata) unii care se agtau de sbii i i tiau miinile, murind apoi in cele mai mari chinuri; czi primejdia nu prseste nicio dat pe om nici In largul mrii nici pe pmtnt. Cei mai cuminti veneau spre galere i c ereau funii pentru a se sprijini si a se arunca In ele. Unii s-au putut astfel s alva. Dar nu au fost multi <de acestia> cci romanii, Mend de seam, au Inceput s bombardeze galerele si s le urmr easel s se deprteze de mal. Toti cei care strigau dup ajutor, nu au putut fi asadar ajutati; p. 94 si succes s se poat pune la adpost de ghiulele. Turcii ceilalti care rmseser a fost un frumos pe uscat s-au refugiat n cetate care s-a umplut de oameni, dar nu a fost dectt o // amtnare a sfirsitului lor, cci cetatea s-a predat dup trei zile si au fost cu totii trecuti prin ascutisul Mcelul tncheindu-se, o multime nesftrs it de prinsi a fost salvat, ceea ce a fcut voievodului mai mare plcere deck victoria inssi. Vzind cl nu mai aveau pe c ine ucide i nefiind destul de multumiti i rlzbunai cu ceca ce fcuser, le-a venit o idee la care am fi renuntat foarte bucuros, noi cei care visleam. S-au pus s urmreasc: galerele cu cheva tunuri lungi si subtiri dar nu prea subtiri care aruncau ghiulele de 12 livre si pe care le &tau cu crute usoar e trase de patru cai. Ne-au pricinuit mari pagube; i stlptnul meu, vzind c nu se pu tea apra In nici un chip, a luat-o la fug: josul apei. Aceasta nu a fost de ajuns, clci ei ne urmreau de-a lungul mului tot attt de repede cit puteau tnainta galere le. Ne imitau i aceau tot ce ne vedeau fcind: dac ne opream, se opreau i ei i Ince peau s trag dac: vIsleam, tsi Incrcau din nou tunurile i ne urmreau. Am putut In sftr sit s ne ascundem In spatele unei insule mici acoperit cu un tufris foarte des care a fost sf. Elmo62 [adic: limanul] chinurilor noastre, cci ne-a aprat i ne-a salvat de dusmanii nostri. Am aruncat ancora spre a ne odihni; i &w un ceas s-a i lsat n oaptea, mai Intunecoas ca de obicei. Turcii erau foarte suprati, pe clit erau robii de multumiti; dar noi ne prea scump bucuria <noastr>. ascundeam multumirea i ne ficeam c: stntem Intristati de tearn s nu plltim 61 Naima (op. cit.) arat.' c. ghiaurii nestiind ce este iertarea, s-au repezit cu asupra lo r" iar sIngele turcilor s-a scurs". 62 San Elmo, nume dat de spanioli patronilor marinarilor sf. Erasm si dominicanului spanial Pietro Gonzales (m. prin 1246) c are s-a ilustrat in laptele purtate de regele Castiliei Ferdinand al 111-lea rnp otriva maurilor (I. Taurisan o, Catalogus hagiographicus, Roma 1918, p. 13). 536 www.dacoromanica.ro

Am petrecut acolo toat noaptea pin in dimineata urmtoare; apoi s-a dat semnalul de plecare i am pornit in zori, lsindu-ne minati de curentul apei pin: la mare. Am gs it-o in plin vijelie cxci sosise iarna; aceasta ne-a silit s. rminem opt zile pe lo c, fr. s iesim din <albia> fluviului, in speranta ca vremea va fi mai bun. In fiecar e dimineat. scuturam zapada care sporit chinurile i bolile de care pkimeam. Ne aflam intr-un tinut unde ai fi ne acoperea tendele. In iarna aceea frigul a fost atit de mare inch ne-a nimic altceva, atit era de stVicios i lipsit de toate ttmul acela. Eram atit dat in zadar 10 000 de ducati pe un pui, cci nu se putea Osi vreunul si de slbit inch nu mai credeam s scap <cu viat.>; si In toiul suferintelor mele, sin gura mea mingiiere era sfpinul meu care m privea uneori lung si imi spunea: Diego, nu-si face griji; eu imi pierd banii, ceca ce este important si tu viata care n u are nici o Insemnltate <pentru tine>, eci <murind> Pe scurt, ningea mai mult in fiecare zi i bolle, se inteteau. Au murit foarte mu lti prinsi dintre btrinii c.'ptati pe prey de nimic in timpul campaniei, atit din c auza izolrii lor cit i pentru ea' se lsau s. moar' pur si simplu, intocmai ca robii negri, numai pentru ca sfpinul lor s-si piard. <astfel> banii. Acesta i vedea pe tot i stingindu-se si nu mai tinea la ei. Nerndarea sa era atilt de mare, Melt venea citeodael intrebe dac5. nu-i doare capul; i dac5. vreunul din ei rspundea c da, e l isi trgea iataganul tia <capul> apoi arunca lesul in ap. Vzind aceasta, cind s-a I ntors s" Intrebe pe altii dac.' Ii durea ceva, ei ii rspundeau c nu aveau nimic astfel pui capt robiei". Frumoas mingiiere imi inftisa! In sfirsit dup opt zile vremea s-a mai indreptat si am pornit in larg. Dup ce ne-a m luptat cu furtuni puternice, am ajuns la Constantinopol dupI 20 de zile de nav igatie. Am gsit orasul intristat i posomorit din pricina vestii despre infringere a expeditiei noastre". Sultanul regreta" mai putin pierderea suferit, oricit de m are a fost <aceasta>, decit neputinta sa de a se rzbuna din pricin. c cetatea Giurgiu eizuse in puterea crestinilor. 63 Efectul infeingerii lui Sinan asupra populatiei din Constantinopol este arita t "intr-o scrisoare publicati de A. Decei in Revista Arhivelor", X, 1967, p. 226 , doc. 68, 17 septembrie 1595. mureau intr-un sfert de ceas. " Sultanul a stat o zi intreagi fr si minince (ibidem). www.dacoromanica.ro

GIO VAN PIETRO GIORDANO CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA' 1595 august 26, Alba Zulia * p. 269 altetei sale doi begi, persoane de seamk cu dou steaguri si alti 25 de turci prin si In lupta de la Figet unde este foarte adevrat ca au murit 10 000 de turci (!). Acuma armata aceasta se afl la Lipova, si acum dou zile a ocupat orasul, a ramas Ins fortul a,cestuia, <dar> care nu poate s reziste, atIt datorit vitejiei alor nos tri, cit si pentru c au fost ucisi In aceast infrIngere turcii care erau <destinat i> pazei acestuia. Se spune a pe 30 de mile italiene nu se gsesc decIt lesuri si turbane, aci au fost urtnriti pin la Timisoara la poarta areia au ucis 20 de solda ti, astfel el pe acolo, slav Domnului, lucrurile merg bine, si aceasta e din gura cuiva care a fost de p. ... Azi-dimineata au fost condusi In fata 1 Traducerea s-a flcut dupa texrul italian publicat In A. Ver es s, Documente, I V, 269. Nu se cunosc nici un fel de am'inunte despre scriitorul acestor finduri care era probabil vreun agent sau emisar al marelui duce de Toscana. 538 www.dacoromanica.ro

faf la actiune. Din Tara Romaneasa aflm c Sinan pasa a trecut Dunrea fcind un pod lu ng de mai bine de dott mile italiene ... etc. unease cu Sinan ... etc.] Milne pleac alteta sa cu monseniorul nuntiu care e foart e iubit de alteta sa, cu o armat buna si 50 de piese de artilerie. Nu se stie inc otro. Rascienii [Din Moldova se aude c. ttarii care erau la botar au plecat s. se s-au rsculat in favoarea noastr, contra turcilor, si se tine ca lucru sigur c la fe l vor face 6 bulgarii. Aceste dota provincii sint cam cut Tara Rom[Vom fi Intr-o bunk* zi neasc si Moldova si ei sint foarte buni soldati A sosit aici d. Gasparo Turloni cu 16 oameni foarte bine inarmati azi va avea au dienta la alteta sa, care l-a poftit s bat cu el mingea (giocare al ballone). Se zice c vin aici domnia sa Don Antonio Medici si domnia sa Don Verginio Orsino. Nu a sosit inc trupa trimis de domnul duce. victoriosi la Constantinopol.] www.dacoromanica.ro

FILIPPO PIGAFETTA (1533-1604) Cunoscutul istoric i arhitecrt militar Filippo Pigafetta din familia vestitului Antonio Pigafetta, Insotitorul lui Magellan, s-a nascut In 1533 la Vicenza. De tInar a tmbratisat cariera armelor, participInd la luptele crestinilor Impotr iva turcilor (Cipru, 1568; Lepanto, 1571). S-a specializat In arhitectura milita r, executInd diferite canstrucfii de fortificavii in Italia meridional. In 1577 a Intreprins prima sa calatorie In Egipt, urmata de o alta In Franta (1582) si An glia. Intrind In slujba curiei romane, Pigafetta a ficut alte ea:lb:torn, In cur sul carora a strabatut Siria si Palestina (1586). La Inapoiere a vizitat Germani a, Boemia i Polonia, ajungInd pina In Suedia. Stabilindu-se In 1592 la curtea ma relui duce de Toscana Ferdinand I de'Medici In care se facuse cunoscut prin trad ucalitate de istoriograf i consilier intim, Pigafetta s-a dedicat studiilor de c erea vestitului tratat de razboi al Imparatului Leon al IV-lea istorie i geografie. 540 www.dacoromanica.ro

In 1595 a insotit corpul expedirionar toscan, trimis de marele duce Ferdinand In ajutorul lui Sigismund Bithory. Prsind Florenra la 25 iulie 1595, a ajuns la 28 s eptembrie la hotarul Transilvaniei. A strbtut rara in mars fortat; dup 35 de zile d e ckltorie a solit la Tirgoviste. Imbolnivindu-se, Pigafetta s-a inapoiat la Bras ov cu convoiul care aducea cloi din comandanrii turci flcuri prizonieri la Tirgo viste, i anume pasa de Karaman sangeacul de Valona. Restabilindu-se, Pigafetta a strb.ltut din nou Tara Romaneasc, ajungind pin la Dunre. Dupl terminarea expedidei, s-a tutors cu tovarsii si in Italia, unde si-a reluat activitatea de crturar. A murit la Vicenra in 1603. Mrturille sale despre campania crestinilor in Tara RomineascI constau in &Id de d e la faa locului adresate cancelarului toscan Belizarie Vinta i In unele consider arii ulierioare despre o eventual valorificare militar a Trii Romnesti intr-o viitoa re expedirie a turcilor pentru care foloseste amnunte topografice observate de el in 1595 (vezi descrierea despre aprarea Transilvaniei). Didle de seam ofer descrie d i narariuni pline de vioiciune dar si de patim, cci el atribuie tot succesul ost asilor italieni si o dat cu aceasta subliniaz lipsa de interes si de participare a nobilimii transilvnene si in seam general a coaducerii militare transilvnene. Pentru Sigismund are ins o deosebit prti nire. Descrierea operariilor de la Giurgiu, fIcut de el cu mult talent dupi poves tirea participanilor italieni (el insusi fiind silit de boal s se retragl la Brasov ), nu a fost cuprins In volumul acesta. Au fost rsate deopazte i revrsrile de critic exagerat la adresa ungurilor in contrast cu italienii. S-au pstrat ins insemnrile sale de o mar e acuitate despre problema secuilor si a strii de spirit a ordinelor Transilvanie i, hotdt ostile fzboiului Cu turcii, precum si cele despre confuzia i neeficienra ministrilor principelui. Credem c ti putem atribui i descrierea anonim a expediriei toscani", cuprins in vol umul de fat. celor o sut de Pigafetta a lsat mai multe relarii de ciltorie bogate in date istorice Berlin. !ilea inainte i geografice si o vast corespondenr' care se pstreazI in manuscris la Biblioteca Ambrosian din Mi lan, in Arhiva de stat din Florenra, In Biblioteca BertoHank' din Vicena si in Arhivel e din de a veni in Transilvania si Tara Romneasc, Pigafetta Infisase ducelui Florenrei, la 28 octombrie 1593, un memoriu asupra situariei Imperiului otoman asupra raporturilor principelui Transilvaniei

si ale domnilor romni cu turcii. A fost publicat de N. Iorga In rezumat in Hurmuzaki, XI, p. 369, doc. nr. DXIV. alt lucrare a sa Scrittura della difesa di Transilvania wdresat cardinalului Parav icino, trimis la Ferrara la 2 mai 1598, cuprinde uncle informaIii cu caracter geografico -militar, rezultate dintr-o bun cunoastere a locurilor vzute. A fost publicat de N. Iorga in Hurmuzaki, XII, pp. 346-347 si de Giacomo Bascap in Le relazioni fra l'Italia e / a Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, pp. 188-191. Alte cinci rapoarte adresa te cancelarului toscan Belizarie Vinta in care descrie campania crestinilor din Tara Romneasc din octombrie 1595 au fost publicate de A. Veress in anexa studiului Campania creitinilor contra lui Sinan paja din 1595, aprut 541 www.dacoromanica.ro

Anal. Acad. Rom.", Mem. Sect. ist., s.-III, t. IV, 1924, pp. 101-108, 115-11v, 1 19-128, 130-139, O scrisoare mai tirzie (2 februarie 1596), adresata aceluiasi B elizatie Vinta in care e comentata fnlaturarea lui $tefan Razvan de catre poloni in contextul situatiei generale a crestinatatii, a fost publicata' de A. Veress in Documente privitoare in la istoria Ardealulsa, Moldovei i 1rii Romanesi, V, Bucuresti, 1932, pp. 9-11, doc. nr. 32. Credem c aici trebuie aezat i redactarea povestirii toscanilor (vezi tex tul reclat in volumul de fa;). Dintre relatiile directe ale lui Pigafetta s-au p ublican Relatione dell'Asedio di Parigi. Col dissegno di quella citta e dequogbi circcmvicini, Roma, 1591; // viaggio dal Cairo al Monte Sinai nell'anno 1577 in Viaggi vicentini inediti compendiad, Venezia, 1837; iar dintre cele inclitecte: Relatione del reame del Congo et delle circonvicine contrale tratta dalli scrit ti et ragionamente di Odoardo Lopez Portughese, Roma, 1591, tradus In limbile eng lezi (1597), latini, franceza, olandeza i germana i insotita de o foarte pretioa s. harta a Africii. De Pigafetta s-au ocupat: G. Lumbroso, Descrittori italiani dell'Egytto et di Alessandria in Atti della re ale Academia dei Lincei", seria 3, III, 1878-79; Amaro di S. Filippo, Biografia dei viaggiatori italiani, Roma, 1882, pp.316-317; P. Angiol-Gabrielo di Santa Maria, Biblioteca e storia de gli scrittori di Vicenza, V, pp. 191-205; A. Magnaghi, 11 Golfo di Suez et il Mar rosso in una relazione medita di Filippo Pigafetta (1576-1577) da un manoscritto dell'archivio di stato di Torino, in Bolletino della Reale Societ geografica ita liana", 1910; M. A. Scotti, Filippo Pigafetta, notizie biograficbe in 11 nuovo r epertorio biobibliografico dei viaggiatori italiani, Bolletino d. R. Societa geo grafica italiana", seria VI, vol. I, 1924, p. 478. A. Veress, Campania cresinilo r, contra lui Sitian papa din 1595 (extras din Anal. Acad. Rom.", Mem. sect. ist ., s. III, t. IV, pp. 67-68); Cl. Isopescu, Notizia intorno ai Romeni nella lett eratura geografica italiana del cinquecento, Bucuresti, 1929, pp. 64-66, (extras din Bulletin de la Section historique [de] l'Acadmie Roumaine", t. XVI, 1929, pp . 64-66). www.dacoromanica.ro

CATRE BELISARIE VINTA1 CANCELARUL MARELUI DUCE DE TOSCANA 1595 octombrie 18, Tirgovige le/ Din tabIra de sub Strigoniu2 am ajuns la aceasa armafi cantonat" in Tara Romaneas e, prin strimtorile i pasurile care se indreapa Intr-acolo, de-a lungul riului Dim boviva3. Armata se aflI la o dep'rtare de dou5. zile de Braov4; am acut acest drum in 35 de zile de mers, fra a socoti popasurile i zilele In care s-a mers foarte p utin ... ... Primul ora pe care I-am intllnit !in Transilvania este Zallul5 la p oarta de intrare in Transilvania i pe drumul care sfredelete mun0i, lsind ' Traducerea s-a ficut ,dup textul italian publicat de Ver es s, Campania creftin ilor contra lui Sinan pcua, din 1595, In Anal. Acad. Rom.", Mem. seq. ist., s. I II, t. IV, p. 101 si urm. 13. de )13udapest& Ocupat de turci Ina din 1543, era acum asediat de trupele imperia le. 3 Dumbovizza. 4 Corona. 5 Zila. 2 Strigoniu, sau Esztergom, oras in Ungaria pe malul drept al Dunrii, la nord-ves t 543 www.dacoromanica.ro

p. 102 In urm localitatea Bator6, sat insemnat din care se trag toti acesti nobili <din neamul> Bthory, dintre care unii se numesc de Somly67 i sint din ramura principil or Transilvaniei, i ceilalti din Ecsed8 care au luat sfirsit cu domnul Andrei. Au limas principele Sigismund, // carclinalull si Stefan, fratele su , care s-au retras in Polonia" si toate aceste locuri i orasele Simleu, Ecsed si Bator se afa in acelasi tinut, la hotarele dintre Ungaria i Transilvania. Din Ungaria se trece in Transilvania prin trei drumuri: primul duce sus p rin Satu Mare12, cetate a Impratului si de-a lungul riului Upus13; al doilea prin Zalu, pe unde am trecut noi" si al treilea prin Oradea.16. Acesta din mijloc nu este atit de greu pentru cL dealurile sint line si in afar de pduri se poate merge elare peste tot locul. Orasele mai de seam <intilnite> in drumul nostru, dup ce am intrat In aceast parte, sint Clujul'6 care se numeste i Claudiopoli, oras mare si inconjurat cu ziduri. Apoi Alba Iulia, in rindul al treilea Sibiul i cel din urm. Brasovul, numit in a cest grai17 Cronstadt"; in toate acestea se cultiv vita de vie; si tara are din b elsug cimpii i dealuri cu diferite riuri navigabile, ca Muresulle, pe care se tr ansport sarea la Lipoval, i Oltul care trece In Tara Romaneasc. De la Brasov am aju ns in cele din urm la tabra <armatei>, intrind prin aceast trectoare muntoas care duc e in Tara Romneasc <aflat> la o deprtare de 12 mile de Brasov, sau mai bine zis prin tr-o cheie in munti sfredelit de riul Turcu20, care se vars in Olt. Acolo s-a cldit un castel care aproape zvoreste valea, <cci> Cu artileria inchide nord-vest de Carei. Somlio, azi Simleul Silvaniei. 8 Echied. Sau Nyir-Btor. Azi in Ungaria, aproa,pe de granita romneascI, la vreo 40 km Andrei Bithory de Ecsed, cpitanul lui Ferdinand I (-1- 4 oct. 1566). De fapt acea st. ramur se stinge o dat Cu nepotii lui de frate: Stefan (f1605) i Elisabeta (1-16 14). 10 Andrei Bthory ti avea dintotdeauna resedinta permanent in Polonia. Ins vene a destul de des in Transilvania, unde, impreura Cu fratii si Baltazar i Stefan, p utea s par o fort (vezi relatia lui Amalteo In volumul de fat). 11 In urma uciderii lui Baltazar, implicat in asa-zisa conspiratie din august-septembrie 1594, Stefa n Bthory a fugit in Polonia la cardinalul Andrei Bithory. 12 Zachmar. Pe aici era drumul de veacuri dintre Polonia i Transilvania (CracoviaCasovia-Ecsed-Satu Mar e-Simleu-Cluj). 13 Lapos. 14 Prin trectoarea Mesesului, numit i Poarta Mesesului, pe unde se face legtura din tre Transilvania si Ungaria o foarte lesnicioas cale de ptrundere pentru trupe inv adatoare. 15 Varadino. Pe valea Crisului Re,pede, prin trecstoarea de la Ciucea. 16 Colosvar. 17 Adici in limba vorbit de sasi. 18 Maros. 19 Lip pa. 29 nrch. 544 www.dacoromanica.ro

trecerea pasului si este numit Tiircsvar"21, si acolo se plteste vama. De aici, p rin ci Inguste dar pe care pot merge totusi carele, am trecut culmea muntelui 'Ma lt si stIncos peste care sint trase carele, cu ajutorul funiilor am ajuns la tabr a asezat pe riul Dimbovita22 care se vars in Dunre23 dup ce trece prin Bucuresti, or as24 al Trii Romnesti; i acest drum este plin de piedici i anevoios si nu cred c. armatele s. poat trece <dac5. se opune> o impotrivire oarecare. [Urmeaz ecouri privind schimbarea domnului Mold ovei de ctre poloni p. 103 rezumarea scrisorii de justificare a lui Zamoyski ctre Sigismund Armata e doritoare de lupt. Au sosit i 1 200 de raiteri" din cei 1 600 asteptati.] Si as a plecrn in ordinea cea mai bun i mergind pe valea acelui riu prin unele locuri ex trem de strimte i inchise ajungem afar In loc deschis, si 11'110: sesul Trii Romnesti, unde s-a tbrit oastea, la o deprtare de dusmani de nu mai mult de 15 mile. In ziva urmtoare aflindu-se c dusmanul sczuse mult ca numr din cauza aventurierilor" si a altora plecati cu prizonieri i cu prad, i c pasa nu avea o armat superioar arm atei noastre, s-a ridicat tabra cu gindul a se da lupta atis. Ordinea a fost urmtoa rea. In frunte mergea principele Trii Romnesti, numit Mihai, cu 1 500 de lncieri un guri i altii, romni de ai si, care preau cam 2 000, si poate o mie de archebuzieri romni clare i altii clare Cu sulite de mrime mijlocie si arme acute din coad de lance cu captul de fier ascutit In chipul vechilor topoare sau sulite de aruncat25, 6 toat pedest rimea de secui si de sasi in numr de vreo 800 de steaguri26, care trebuiau s fie c am vreo 200 pentru fiecare, erau ins mai putini27, parte archebuzieri si parte cu arme in virful unor cozi de lance ca niste sulite de mrime mijlocie cu fier la capt in chip de tepoaie de mistreti. Acestia mergeau, In avangar da condus de romn, si pe flancuri clreau cei 1 200 de raiteri In dou grupuri foarte l ungi i cu cite 5 clreti la fiecare rind28. In acelasi timp, inaintau 60 de piese d e artilerie din care cea mai mare e colubrina de 16, apoi o alta de 14, iar rest ul de piese de 12 de 6 si de 3, dup care urmau carele cu munitiile II necesare. Dup avangard urma corpul centra129 " Numire care vine de la acea 104 a dului Turcu (Trch), dup' care sasii i-au dat numele de Trcsburg. Azi casteluil de la Bran. 22 Dumbovizza. 23 Inexact. Dimbovita se vars 2n Arges. 24 Bucarest, terra di Vala chia. 25 Con mezze picche et arme in hasta con ferri a guisa di dardi et de pali antic hi. 26 Insegne. 27 Assai manco. A guiso di spiedi di cingiale. 20 La battaglia. 28 545

www.dacoromanica.ro

condus de Stefan voievodul Moldovei cu 1 500 de lncieri, i n dreapta toti volunta rii3 ragusani i venetieni i de alte neamuri, i personalu13' nuniului italienii pri ncipelui care cu totii fusesera pusi sub conducerea lui Piccolomini, n dreapta e scaclronului moldoveanului, impreuna cu vreo 150 de cazaci tocmiti ca lefegii de principele Transilvaniei, asa ca In total corpul de oaste condus de Signor Silvio putea sa se ridice la vreo 300 de calareti Inarmati In m od divers, cei mai multi din toscanii nostri mal in arnese et a cavallo et pur molti anco con le sue corazzen. In dreapta corpului central calareau doua alte escadroane de lncieri unguri, de vreo mie de oameni fiecare. Era si un voluntar nobil polon cu 200 de cazaci foarte viteji care alerga inainte incolo s i incoace dupa cheful sau quasi rocchio deresercito, i acesti cazaci erau inarma ti aproape ca tatarii, pe cai mici foarte vigurosi i erau cu jatagane si arcuri i unii din ei cu archebuze lungi, cu sei inalte cu scarile scurte in care se ridicau pentru a trage mai bine din arc Ariergarda era conclus a de tinarul principe Sigismund, si era constituita din trei escadroane primul d e 4 000 de lanceni unde stateau stindardele regale33 rosii cu pajura cu doua cap ete negre, i propriul lui herbm care este format din trei dinti albi pe cimp rosu, cu coroana deasupra, i de o parte si de alta a pajurii sint literele R.A. Dupa acest escadron mare urmau alte doua din 5 00 de lancieri fiecare, alesi dintre lancierii din toata armata pentru paza prin cipelui; in mijlocul primului din aceste corpwri avea s. stea principele insusi i nuntiul cu ipatru oameni dintre ai sai, i Turloni, voluntarul venetian cu Inca doi si a invitat prin nuntiu i pe Piccolomini, fiind eu trimis sa-i duc invitati a daca voia sa mearga Cu sase dintre ai sal, dar, el fiind sfatuit si de mine, a raspuns ca nu ar vrea paraseasca pe ai sii, dupa care a repetat nuntiul invitat ia, dar acesta a ramas la hotarirea sa dintIi. Principele in armura se ducea Cu pUifli insotitori incolo i Incoace alergind peste tot si inspectind cetele, punin d sa-i fie purtate in urma fanionul alb35 in partea stinga si lancea sa cu bande role rosii in partea dreapta in mod simetric. Dupa aceste doui ultime escadroane de lanceni afectate persoanei sale, urmau bagajele i impedimentele din tabara i n vreo 3 000 de care si alte harabalen Impreuna cu garda alcatuita din sase stea guri de pedestrasi. Astfel, in ordine strinsa i respectata37 iesind din acele st rimtori, intram A cimpiile intinse ale Tarii Romnesti, In tinutul Tirgovistei, oras38 de frunte Aventurieri, adic mercenari. 31 La famiglia. 32 R'u echipad, cu cai slabi, i muld chiar cu armuri proaste. 33 De fa,pt imperiale, purdnd initialele R<udolf> din Casa de A<ustria>. Per salto (sic) ordine et obbedientia. Ter govista, cittd. 34 Al lui Sigismund. 35 La corneta bianca. 96 Salmerie. 97 38 546 www.dacoromanica.ro

din acea provincie i resedintO arhiepiscopalO, sub care i asezase tabra Sinan pasa si, inaintind, aflOm el, peste noapte, el fugise cu toatO oastea de teama ostir ii noastre si se asezase la doti leghe depOrtare care fac cel putin 16 mile italiene" si am vOzut ,// arzind acel oras mare si plin de cldiri mindre si de biserici, si mai ales mitropolia i palatul domnesc 105 [Despre fuga lui Sinan mintind pe cei din Ttrgoviste el se intoarce ...] StOm no aptea pe aceleasi pozitii, mai aproape de riul care scalcIO latura de nord a ora sului. Noaptea s-a dat alarma de trei oil, dar fOrO rost, pentru c inapoindu-se t urci azleti in tabOra lar, nestiind de plecarea armatei lor, strOjile strigau si se dOdea alarma si se inarcau carele i arutele si se strIngeau corturile. Nunti ul seitea inarmat in armuri dupO chipul unguresc, avInd pe cap coiful cu guarda naso40, si in noaptea aceea nu s-a desalecat niciodatO, Cu caii flrninzi i vlguiti ca i cOlOretii; cu toate acestea vedeam insufletire la acei oameni Inch eram si gur de victorie. [Disatita Indirjire cursurile de imbOrbOtare ale lui Sigismund, demonstratiile sale de zel religios ...] A doua zi se pune tabra de-a lungul riu lui, moldoveanul In dreapta, cel din Tara Romneasel In stinga, si la mijloc princ ipele avind in spate rlul Ialomita, in dreapta muntii In stinga orasul si din fa tO dusmanul, clack' ar fi venit. Infanteria i artileria i carele in siruri foart e lungi erau asezate In fat, putin mai departe, pe un climb care odinioarO fusese chiar malul Si pentru c se clOclea alarma fr nici o socotea1 i pentru cel mai netns emnat prilej, principele a poruncit s: nu se mai dea alarma ail ordinul del suo t arnburo generale si s nu se miste nimeni sub pedeapsa capitalO. COldura din aceas tO zi a fost din cale afar de mare, si nu se putea rOcori oastea, apa fiind depar te, si toti erau istoviti ... [Se asazO tabOra drziu, dupO ce se afl c Sinan se depOrteazO spre Bucuresti i Dunre.] 106 din zi, iar noaptea fulgerau necontenit turcii din cele patru tunuri, poate pent ru a da semnal s li se vinI in ajutor, si se stie cO au fugit din oras cIteva sut e de ieniceri Infricosati, i cei rmai erau in indoialO i voiau se predea <vOzindu -se> Inselati de pas i blestemindu-1 i invinuindu-1 de minciun i InselOciune. A pornit in recunoastere Piccolomini41 impreunO cu In ziva de 18 a fost o ceafl foarte deasO care a tinut vreo trei ore Quaratese dar din cauza beznei nu au putut distinge nimic, decit doar erau IntOr iti cu pari i obstacole dintr-o parte a orasului, cealaltO fiind preliana de vre o 7 ori mai 40 Prelungire a coifului peste nas pentru a-1 apra. 41 Vezi relatia s a in volumul de fat. Adic autorul numeste mila ungureasel leghe i arat raportul ei fa5. de mila ita547 www.dacoromanica.ro

flcut in cenus, i s-a aflat apoi de la prizonieri c. din 2 000 de turci nu mai rmsese r Inuntru mai mult de 100. S-a luat hotrlrea sl se dea asaltul dup miezul zilei [Vin secuii i dau foc la palanca orasului, turcii aproape si au fost luati prizonieri , printre care un beglerbeg42. S-au gasit multe provizii i bogtii furate de la lo cuitorii aceia. Perspective minunate dac vor fi crestinii uniti. Dup eliberarea co mplet a Trii RomIne/ti va trebui ca aceast oaste s. mearg In Moldova s: alunge pe poloni el nu se apr, sint ucisi In afar de chiva conductori care s-au predat 108 apei pe care am but-o si din cauza lipsurilor rbdate, mai ales dormind pe pmintul g ol invelit in cojocul meu, rbdind de frig noaptea, astfel dimineata de la genunch i In jos eram rece de tot si parc amortit m voi setrage mime spre Brasov, ca s nu m or, asteptind ordinele altetei sale ... In oaste este bun intelegere i desigur da c s-ar arunca aici bani ca in alte armate, ar fi belsug si de hran, dar lefurile s int mici i acesti nobili gentilomi unguri i transilvneni pun s li se care hrana mo iilelor, fr a le cumpra. Ar trebui anul acesta seminat n once chip mai mult pentru a avea hran pentru vite i pentru oarneni, pentru a putea Intretine armata, mai ales In Transilvania, can In Tara Romneasc nu va fi cu puting, o data ce turcii au sco s din tara i pe oamenii care muncesc piimtntul, i vitele . . Dup ce s-au intimplat acestea, cum oastea noastr ducea lips de hran., vivandierii ad ucIndu-ne extrem de putin, din cauza drumurilor lungi si anevoioase, pe care nu s e pot fiel carele din cauza noroaielor, i fiind nutretul consumat de caii turcil or, i nemaigsindu-se de loc, i fiind foarte putin ovlz, si de loc vin si bere, si afrindu-m tot mereu suferind din cauza etc ...] i ov . 1595 24 octombrie, Brafov. 115 Au fost adusi aici cei doi prizonieri capturati la Tirgoviste: unul este pasa de Caramania, azi destituit, de neam ,din Trapezunt, om viteaz dupi cum se cunoaste clu,p multele semne de rni primite In rzboi care le poart pe trupul su. Are un glonte de archebuz in spinare care a pltruns pin la un deget adincime si nu se poate ajunge la el cu stiletu143: spune c Sinan pasa l-a lsat in Tirgoviste cu aproape 1 000 de oameni, intrind o parte a acelui oras cu trei bastioane" si. un tun, folosind zidul vechi, i reparindu-1 cu palnci, Sinan dindu-i de stire c numai fortele voievodului Trii Rom43 In realita te cei doi prizonieri de searra de la Tirgoviste au fost pasa de Caramania sangeacbegul de Valona. 43 Non si tocca con Ion stilo (stilettil de sondat 44 Baloardi. 548 www.dacoromanica.ro

nesti erau laolalt, nu si ale principelui Transilvaniei i clnd el i-a rspuns c acea garnizoan era putina la numr, a spus c5. se Intoarce negresit cu de 30 000 de turci cu pasa 10 000 la Bucuresti si 5 000 la Giurgiu ... A luat tr ibutul (?)45 de 30 000 de techini, dousprezece mnunchiuri de pene de bitlan", 12 c ai echipati cu sei extrem de bogate Spune c Sinan pasa are poruna s lupte cu toate fortele sale, altminteri 11 asteapt latul dintr-o toat armata In ajutor. Afirm c in Tara Romneasa nu slut mai mult parte si din cealalt moartea pe care i-o aduce armata noastr. C tabra sa a sczut cam la jumtate din cauza spahiilor i ienicerilor fugiti pentru pune la adapost prada47. a' se // afl. cam 30 000 de combatanti, fr acei din Bucuresti si d e la paza podului, printre care slut 3 000 de ieniceri si un total de 12 000 de alti ,pedestrasi, restul fiind cavalerie turcii nu au crezut c ar veni principele Transilvaniei, pe care sultanul Intotdeauna 1-a considerat ca pe un fiu al su]. Cerlalt prizonier este sangeacbegul de la Valona", ru lovit la cap si Impuns de su lit la coaps; i ei spun c au czut In lupt doi alti sangeaci, unul de Silistra i ceala lt de Nicopole. 116 Acesti doi slut Ingrijiti cu toat atentia In acest oras de etre chirurgul altetei sale. Eri a plecat din acest oras un nobil ungur spre Moldova spre a trata cu cancelar ul Poloniei" In numele altetei sale. Dac eram sratos m invita s merg i eu cu el. Duc e un fel de ultimatum clack' nu pleac si nu il las pe Stefan Rzvan s reia domnia 1595 noiembrie , 14, Brapv

Insntosindu-m, m-am Inapoiat la tabr, care se afl sub Giurgiu, cetate a Trii Romnesti tpInit // de turci pe fluviul Dunrea, fiind fugit Sinan pap, din Bucuresti Cu armat a turceasc de teama crestinilor, i trecInd Dunrea. Am cltorit Cu domnul Luigi d'Avil a, Cipriano, solul ducelui de Mantova care aducea daruri de giuvaere i obiecte b ogate de aur pentru mireas si un cal turcesc murg cu valtrapul brodat cu fir de a ur si o hain de pus peste armur cu aceeasi broderie pentru principe, cu felicitri p entru i cetatea pe care au ficut-o turcii acolo50, care are un zid Inconjurtor msurInd p e dinafar. 400 de pasi de ai calului 119 120 noua legtur de rudenie. ... Am revzut Tirgoviste 45 Na fatto taglia. 12 mazze di penne d'airone. 48 La Marea Adriatic. 4 Zamoyski. 58 Construcvia ceelvii 47 Vezi relatia lui Sinan n volumui de fa. Naima, Tarib, p. 134). a Omit o hulk' (I br ahim Pec e y i, op. cit., I, p. 171; 549

www.dacoromanica.ro

miazzi se trsese un san; larg de peste 8 brate51 si se umpluser palisadele si gabio anele suprapuse cu pmtnt nisipos i cu pietris. Aceste zaplazuri largi de opt brat e Inconjurau acea cetate cu !Ame infipte de-a curmezisul si consolidate puternic cu pari de lemn dup o luceitur foarte bun. Dar turnuletele nu aveau ferstruici sau deschizturi pentru tunuri si cele 40 de bombarde erau asezate In gabioanele atit ale turnuletelor olt si ale curtinelor52; erau mici (toate) 6 Invechite; unele d in ele incrcate cu ghiule1e53 dar dota erau foarte mari avInd proiectile de 30 si mai bine de livre54, care au fost duse i folosite la Giurgiu. Toat cetatea era l egat pe dinafar cu gratii cu meu care eint aproape cam cit pasii unui om obisnuit. Are trei turnulete mici ro tuncle iar a patra latur aletuieste poarta dinspre rgrit, 'ra si acoperit cu benzi de fier. Alte dou mai mici s'ira la nord, spre rlu, al arui Olrm ajut. la Intrirea si mai puterniel a acelei fortrete. Dinspre gard55 si pe dinuntru erau date cu tencuial de var56, pentru ca s tin strins pmintul. Dinspre rsrit se trsese o transee de la turnulerul fcut dintr-o bisericut pira la rl ul Ialomita care curge pe acolo. La captul (transeei) fusese fcut o miel intritur cu patru flancuri In scopul de a o pzi, mrind cetatea. In aceast cetate se ala' biserica nou a sfIntului Francisc unde stau cltiva clugri i palatul domnesc care a rmas nevtmat Impreun cu biserica; toate celelalte au fost prefcute in cenus, afar de biserica mitropoliei, mare si bogat, In care slujesc preoti romani de religie ortodox. Acest oras este f oarte mare, deschis, mai de grab in chip de sat dar cu cimpii foarte roditoare, c u dealuri nu prea lndeprtate, care dau vinuri foarte bune i miere i foarte mult ce ar, i oi i Iln i poame de once fel; cimpiile ar fi foarte roditoare dac ar fi lucra te; (pe ele) pase nesfirsit de multe vite mari; nu se vede altceva decit doar psu ni care in cea mai mare parte nu se cosesc. De la Brasov la Tirgoviste sInt 10 leghe de 7 mile57 una, drumul duce prin cImpi e spre miazAzi, pin la un castel slujind la inchiderea vii, numit Trchvar58, ca i r tul cu acelasi nume, care se vars in riul Aluta"56, numit 51 8 braccia. Unitate de in'surk' de 0,583 in la Florema, deci 151;imea aiitati e de aproximativ patru metri i jum'atate. 52 Curting: area parte a unei fortificaii ca re se afl Irme clou5. bastioane. Codette. 339,50 kg. Proiectilele acestea aveau deci cam 10 kg. 55 Siepi. " Calibrld tunurilor era arItat prin greutatea proiectilelor. O arel enana la Fl orena Imbiancati con calcina, 57 Pentru Inda talian, vezi relmia toscanilor, n. 32. Pe ntru raportul Intre si milL vezi mai sus p. 547. " Cetatea Bran. Saii ti spuneau Trcsburg de la numele rtului Turcu din apropiere. 65 OIL 550 www.dacoromanica.ro

Alt ce curge la nord-vest". De aici se intr In muntii abrupti i dup51 doux tsi leghe se ajunge la creasta unde este hotarul Transilvaniei i // al T5rii Rotanesti, zis Hatar"61. De aici se coboar. muntii drept la vale spre miazAzi, c5ruia se trag carele cu mult5. truc15., si la coborit e nevoie s fie folositc P. 121 se dal de o trectoare a unui muntelt, numit Sinpetru62, pe vlrful funii din cauza prp5stiei uriase. De acolo drumul este spat de rlul bovita i trebu ie s treci Inc prin multe vii Intunecoase i adInci pink' ajungi In clinpiile Trii Ro mnesti la asa-numita TIrgoviste, orasul cel mai de searn din acel tinut. Astfel, c u putin oaste s-ar Impiedica trecerea oric5rei armate puternice care ar Incerca s p5trund5 din Tara Romneasc5. In Transilvania sau din Transilvania In Tara Romanea sa, deoarece ar trei trecltori strlmte i plzite precum am spus. De la TIrgoviste pink' la Bucurest i se numr51 nou leghe prin ves, drumul -tinIndu-se nu departe de riul Dlmbovita ce trece prin acel oras63 deschis, nici decum mai mic declt Tirgovistea, bogat In alimente si In negot de mrfuri str5ine; este locuit aproape In intregime de greci", care practic religia ortodox65 i deti n toate bisericile66, clintre care foarte multe (slut) bine cldite frumoase la In f4isare. Acest oras a fost de asemenea prefcut In cenus5, .ars i jefuit de turci si este al doilea oras mare al T5rii Romnesti, cu alte 12 de toate, i cu foarte multe sate si c5tune. De la Bucuresti la Giurgiu67 sInt 4 leghe scurte68. De cum am ajuns acolo m-am I ndreptat ca s v5d i cetatea i Dunrea, dar am Intlinit armata care se Intorcea, clu p ce o cucerise; totusi mi-am urmat drumul Inainte pentru a saluta Dunrea din Tara Romneasc5, lat aici cam de o milk' si mai mult, formind ostroave, dar nu atItea c a mai sus. [Urmeaz relatarea, din auzite, a cuceririi Giurgiului la care nu a asi stat Pigafetta.] 60 In maestro. DirecIia nord-vest cu Inclinatie de 45. 61 Hatar, termen unguresc care inseamni hotar. 62 Petersperg. Muntele domin comuna SInpetru de lingi Brasov . L3 Terra. E vorba de Bucuresti. Religione greca. 64 Greci. E vorba probabil de reprezentanti ai negustorimii mai Insemnate. 66 Nu este probabil s avem aci o aluzie la mnstirile inchinate ale arii ale eiror v enituri erau administrate de egumeni greci ca Plumbuita (tnchinati mnstirii Xiropo tamul de la Muntele Athos), biserica sf. Nicolae a jupinesii Caplea, mnstirea sf. Nicolae (Mihai Voda), Inchinati nintirii Simo Petra, biserica sf. Dimitrie, inchin ati mirastirii Vladatos din Salonic (V. M. M. P op es cu-Spin en i, Procesul mancIstirilor inch inate. Contributii la istoria social romilneasca, Bucuresti, 1936, pp. 13-29, 129 -152), ci mai degrab o confuzie Intre greci i ortodocsi, asemenea celei Indati ur mItoare despre principii greci care au clIclit cetatea Giturgiu (1). 67 Georgiu. 68 Lega corte mIsurI aproximativ egalI cu 2 mile sau si mai puyin. 551 www.dacoromanica.ro

Acest Giurgiu sapinit de turci, poate de vreo 100 ani, a fost cldit odinioari de principi greci", din piatr cioplit cu citeva turnnlete groase i cu ziduri la fel, tot Intr-un loc prielnic, deoarece este asezat5,' intr-o insulit a Dunrii. Aceasta iesind din matca cea mare imbrtiseaz o mil din taa cu un &let adinc de douzeci pici oare pe care 11 treci pe un pod acut din dou vuse i, nu departe de trm, este cetate a care are un Inconjur7 ca la o treime de mil. In partea de miazzi curge bratul cel mare al Dunrii, unde era podul de brci, lung de dou treimi de mil; i sint doul din v a sae' cucerite anul trecut la Gyrn i alte diteva vase mici. [In descrierea indir ecta a asaltului de la Giurgiu se subliniaz rolul precumpnitor al italienilor. Ung urii au dat foc la un morman de fascine din dreptul sprturii acute de bombardamen t; fumul impiedica lnaintarea italienilor.] Piccolomini striga i se despera pent ru c ungurii nu voiau urmeze pe italieni si s repete asaltul, iar ei aspundeau ea * nu este cu cale, fiind sprtura prea mica, si nu a fost de loc posibil convine. [Al doilea asalt, ar participarea ungurilor, care declarau aceast actiune ca temer aa din partea noasta. La al treilea a luat parte un stegar de trabanti, unguri d in garda principelui, cu alti citiva dintre ai lor. Turcii declaa c se predau.] [ In timpul acesta infanteria ungurilor a trecut de partea cealalt a cetkii invocin d numele lui Iisus ca pentru escaladare... Laudele pe care le aduce principele i talienilor.... etc. lui Piccolomini pe care vrea s-1 ia mn slujba sa ... etc.] Ar mata a plecat din Tara Romneasc dupi ce au trecut-o prin foc si sabie, si a prsit cu rea chibzuial cetatea atit de insemnat a Giurgiului din lips de lefuri si alimente, cki s-a intimplat c. In unele zile o pline de patru livre s-a pltit jumkate taler , i principele a mustrat tare pe voievodul Trli Romnesti si 1-a amenintat pentru c nu si-a tinut marile lui promisiuni de a aproviziona cu alimente armata73 i negr esit oamenii i vitele par // mumii slabe papdite i istovite. P. 125 Vremea e ploioas, [nu mai e vorba de a continua campania sau In seara sfintului Martin principele a dat un banchet multor domni, a fost si Ga spar Turloni, mercenarul venetian care ii slujeste cu vreo 10 clreti, i zice c vrea s treac in Franta pentru c acest principe nu 4:121 drept Ortodoci. De fapt de Mircea cel Bltrtn. Perimetru. 11 a merge in Moldova.] Galeotte. in vara anului 1594. 73 Vezi Pisculo, biografia, In volumul de fa;. 552 &apt al Dunrii, la jumItate de drum intre Viena i Budapesta. Fusese cucerit de tur d 72 Giavarino (lat. Iaurinum, mag. Gyeir, germ. Erlau) oras in Ungaria, pe malul www.dacoromanica.ro

precedat de 28 de steaguri luate de la turci, printre care sint dou. tuiuri (sang iacchi con le code di cavallo) in urma erau purtate doua ,stindarde ale principe lui, apoi calrea generalul cu muzica militara de tobe, trimbite cimpoaie" cu mare alai. Ieri Davila a infatisat principelui calul bogat podobit cu haina din aceeasi lucratura in numele ducelui de Mantova giuvaerele, i obiect ele de aur pentru mireasa. Calul i-a placut mult si a fost vada de mai multe ori i in grajd. Azi a revenit vremea buna si se va tine dieta" pentru a hotart (dac a se va merge in Banat sau spre Moldova). Italienii nostri s-au retras la Sibiu, oras de frunte al acestei Orin, condusi d in porunca principelui de judele din acel oras78 mare iubitor al neamului nosleaf): deck cuvinte foarte frumoase [Comenteaza. evenimentele din Moldova, rolul marelui cancelar Zamoyski intrigile Bathorestilor pretinzind ca Sigismund ar am eninta Polonia.] Au fost vzuti de curind soli Imparatul ai lui Sinan pasa in tabra cancelarului i doi ceausi ai Portii purtind haine de negustori moldoveni iar so lul era un ciiluga'r grec75 pentru a masca mai bine pacatul, si multi sustin ca intre cancelar, ttari i turci ar fi o intelegere si o conspiratie, lasind in susp ensie &dui nedeclarat al regelui Poloniei. Chiar acum a intrat d. Bocskay, capit anul general al armatei principelui, P. 126 P. 127 tru, vorbind latina si italiana i domn bogat, de natiune sas. Vor fi tinuti pe c heltuiala <orasului> i lasati sa se intremeze i apoi vor porni in Italia aceasta care apare In fiecare zi in acest oras al Brasovului, este de asemenea i n rea stare si istovita, i raiterii care din 1 600 nu au mai ramas decit 800, ca ii fiind morti de foame, i oamenii prapaditi i ei de atitea lipsuri. Desigur sin t aici cimpii Intinse, care daca s-ar insaminta mai mult i s-ar cosi finetele de munte si de ses, i s-ar transporta in ordine alimentele i paiele la tabara, s-a r putea hrani i armate mai numeroase fara greutate. In Tara Romaneasca au fost I n vara aceasta doua armate, aceea a turcului si a noastra totusi se mai gaseau I nc in cursul drumului fin cosit i adunat gramada, caci aceea este o tara foarte m anoasa dar nu bine Ingrijita i condusa in privinta stiintei militare. [A doua zi va fi dieta". Ar fi indemnat principele s se indrepte spre tara e imbelsugata in alimente si orase pentru cvartiruirea arma`Timisoara tei. S-ar ajunge la 40 000 de combatanti! Pina atunci va fi recistigat si Stefan (Razvan) domnia!] 74 Non del trattenimento d'altro che di cortesissime parole. cind va da un inghet bun care vine In toti anii. Si negresit toata armata", 78 Nichifor dasealul (vezi relatia lui n volumul de fat). 78 Nache, et trombe et pive in pompa. Citta principale di questo paese, poate "insemna i capitar a sasil or. 78 Di quella terra. Este probabil vorba de judele regal iudex regius A. Huet , nu de burgermaestrul Lucas Enyeder, iudex civium. 79 A lui Sigismund. 553 www.dacoromanica.ro

Italienii nostri stilt atit de incercati de mizeriile rzboiului, inch chiar dac5. i-ar cere principele, nu stiu clacI ei ar putea serveasa, multi din ei si-au pi erdut sIdtatea i caii i sint istoviti. L-am sfItuit pe Piccolomini, care mi-a cer ut prerea, c poate cu cinstea i reputatia sa, s rmln. in serviciul principelui (dac) 1 roag. 1595 noiembrie 26, Sibiu p. 130 p. 131 Hotrirea dietei"8 din urm, de la Brasov, a fost ca s fie trimis $tefan, voievodul Mo ldovei, cu oastea sa de 1 000 de pedestrasi si 600 de ran cien i si cu trupe de ajutor de la principe In total deci 5 000 de combatanti si-1 alunge pe voievodul Ieremia asezat de cancelar81, de turci si de ttari, cu porunc i catre voievodul Tr ii Romnesti ajute; ca domnul Silvio rmin cu trupa sa82 i s ierneze la Lipova cu sco pul de a da asalt Timisoarei cu toat armata care ar merge acolo impreura cu princ ipele, de cum va fi cu putint; pin atunci va merge fiecare s se odilineasa de obosd lile de acum. S-a inteles apoi c voievodul Trii Romnesti a luat-o inainte spre Brila , localitate insemnat83 la Durare, la o deprtare // de 20 de leghe de Giurgiu in d irectia Moldovei, sperind s o recistige de la putinii turci rmasi acolo de paz, si de a elibera astfel de ei toat Tara Romaneasc. Dup aflarea acestora am plecat din B rasov la 21 ale lunii de fat, si in cinci zile impreuna cu nuntiu184 am ajuns la Sibiu, capitala sasilor, unde a sosit i principele pentru a fi de fat la nunta ju delui din acest oras85 care este b'trIn s-a Insurat cu o mireas tinr cu mare pomp i c heltuial.. De aici vom merge cu totii la Alba Iulia unde se va tine o alt diet5.86 despre situatia genera15.87. Principele se afl in situatia aceasta i dael nu i s e trimit ajutoare puternice de ctre Imprat si din Italia, el nu poate duce rzboi cu urcii de unul singur. Locuitorii refuz dea un alt concurs, in bani i n oameni, d ecit cel obisnuit de ei, i rspund c ei nu l-au indemnat, nici sftuit i nici nu i-au dat Incurajare la acest rzboi atit de greu. Nobilii, aproape toti eretici, nu-si arat gindu188, dei fapt este c a fost auzit cancelarul, care este mai apoi ci de un consiliu sporit. 81 Zamoyski (vezi relatia sa din volumul de f ati). 82 Genti. 85 Terra grossa. 84 Visconti. 80 Nu poate fi vorba de o dieti in tintelesul adevirat al cuvintului, cum va fi vorba 85 Judex, probabil judex regius A. Huet. Acesta era capul natiunii sisesti. Pent ru rob? siu in favoarea lui Sigismund contra lui Baltazar, vezi V er e s s, Docu mente, IV, p. 211" Q dieti generali cu reprezentanti ai celor trei natiuni. 87 De summa rerum (pe latineste). 88 Non si lasciano intendere. 554 www.dacoromanica.ro

catolic, spunind c5. nu trebuie pierdut prilejul unei .plci, o dat ce turcul o dor este, si aici In Alba Iulia Om trei ceausi, dintre care unul are un salvconduct si se poate duce dud ar vrea. Cu adevrat, daca nu vor fi trimise curind ajutoare de acestea m. tem s: nu ja hotrirea de a se pune la adipost. [Intrebarea este dael turcii sint istoviti, sau se pregtesc s. dea atacul de la Belgrad la Lipova, s intr e de-a lungul Muresului In inima Transilvaniei, iar ttarii in Moldova si Tara Romn easc: cu ajutorul lui Ieremia in aceast eventualitate crestinii nu s-ar putea apra. Principele nu se poate apra singur, toat ndejdea este la ajutoarele din afarl ... Altminteri va face pace cu turci i si vai de Ungaria. Din Ungaria vesti bune. Turcii nu ar mai avea decit 2 000 de oameni la Timisoara. I se scrie principelui s vin restul armatei s o cucereasd..] Iar clack' nu ar merge el, ar putea-o cuceri chiar de acolo, deoar ece acel apitan89 are 6 000 de combatanti si asteapt si ceva ajutor de la <arhidu cele> Maximilian. Ne afrArn aici pentru a merge in garnizoan intr-un sat aproape de Alba apropiata diet viitoare ... 132 Iulia, dar eu vreau s rmin la curte ca sa vlcl ce vor hotri consilierii in 1595 decembrie 6, Alba Julia [Actiunea lui Zamoyski In Moldova impotriva lui Stefan Rzvan a lipsit pe Sigismun d de fortele acestuia si de aceea nu a putut prinde oastea lui Sinan dusk' de ac ela In Tara Romneascld Turcul ar fi fputut fi atacat stricind mai indi podul peste Dunre de la Giurgiu, obtinind cea mai memorabil victorie pe care au repurtat-o ci ndva crestinii. Podul ar fi fost {Estrus urmind sfatul lui Paolo Georgii9 ragusan ul, care, cunoscind bine acele locuri, propunea s construiasc un fel de brci mar?' pe dui Olt, care vine din Transilvania si se vars in Dunre tind de-a curmezisul Tar a Romneasc, si s imbarce in ele dou mii de archebuzieri cu focuri pregtite (?) (et fu ocbi lovorati) i s vina noaptea la pod s-1 distrug si s atace orasul Rusi al bulgar ilor din fata Giurgiului din Tara Romneascl ... avind a se bucura de sprijinul bul garilor ... p. 133 [Situatia din Moldova.] Cancelarul s-a retras o cdatl cu ttarii si Stefan, voievod ul Moldovei a plecat cu 5 000 de combatanti spre acea tat% principele trimitind o dat cu el pe Albert Kiraly, unul din cei mai de seam apitani din aceast natiune e poarta Ungariei, mai ales dac e unit cu cele dou'i Valahii, si nici turcul 89 G. Borbly. ... ... Trebuie ajutat principele ca s nu ajung a face pace ... Transilvania g Vezi relaIia lui in volumul de fat. 91 Barconi. p. 134 555 www.dacoromanica.ro

nu se poate razboi cu Ungaria [Trebuie ajutat cit de curInd ca nu-si duca gindul la pace ... i locuitorii secui, sasi i unguri92 se piing de marea apasare a darilor si de suferintele razboiului.] Acesti domni93 i exprim par erea c ar fi indestulatoare numai ajutoarele In bani, fara trupe straine i cazac i. S-au infatisat S-ar p. 135 la aceasta curte acum o luna, din initiativa lui Fabio Genga, doi dintre capi. t anii valoni care au fost In slujba imparatului la Strigoniu i ii ofera principel ui 1 000 de calreti implatosati si archebuzieri pe pretul de 14 015 florini, adic a 6 talen" pe luna de cap. N-au obtinut Inca o audienta la principe, cancelarul nedIndu-le dech vorbe goale s-au suprat si au hotatit sa plece. Au mai ajuns in z ilele trecute 300 de moschetari5 numiti scotieni, dar care sint de neamuri diferi te, si care adunati la Gdansk au ajuns pe drum de uscat In aceste locuri. Se spu nea Indeobste c. toate aceste trupe straine vor fi puse sub autoritatea lui Picc olomini valonii doreau acest lucru, crezIndu-se Inca cu tot dinadinsul ca princi peie doreste ca el sa rmlna In slujba sa cu acesti italieni trimisi de serenisimu l vostru // stpIn. Mai repet o data ca acesti domni nu tin la straini, ci la bani " [trebuie subsidii pentru principe, altminteri face pace]. Oastea Intreaga e slobozita i indeosebi archebuzierii secui socotiti a fi cei ma i buni din aceste regiuni; pentru care nuntiul a si predat 4 000 de archebuze platite din banii papii care au fost foarte rau mInuite de cei mai multi di ntre ei in aceste actiuni din Tara Romneasca; si totusi acesti ministri le-au lua t de la ei (afara de acei care au plecat In Moldova cu voievodul) si le-au macar ca ei stiu pus la pastrare in arsenalul de la Alba Iulia, asa c nu pot dobIndi p rintr-o exercitare zilnic Indeminarea ceruta le descarce de aceast. scula. Principele avea de end ca sa fie rInduiti unii din acesti capitani din Italia trimisi de alteta sa97 pentru a-i instrui In iarna aceasta, dar nu a reus it proiectul, caici nu vor baronii si nobilii din acea tara a secuilor ca acesti oa meni cruzi93 s deprincla mestesugul armelor, pentru a-i supune si mai mult. Au ajuns r obi i verbi din cauza rascoalei lor contra lui loan Zpolya99, ultimul rege al Ung ariei, si au fost lipsiti de bunurile lor care au fost date nobililor ei au rama s, serbi ... etc. Principele avind nevoie de ei in rzboiul de fata 92 Adie cele trei natiuni" privilegiate. In loc de unguri trebuie citit: Nobili u nguri. " Consillierii principelui. 94 Talen i di lire 6. 95 Moschettieri. Non amano li stranieri, ma li denari. " Mamie duce al Toscanei (vezi relatia tos canilor din acest volum). 99 Este vorba In realitate de r'scoala din 1562 contra lui Ioan Sigismund Zpolya, fiul lui Ioan Zipalya. 556 98 Feroci. www.dacoromanica.ro

i-a facut liberi i i-a reasezat in starea lor de slobozirel" spre paguba marea s uparare a seniorilor carora le fusesera atribuite bunurile acestora, In dieta ca re a fost chemata pe ziva de 13 a lunii acesteia se va discuta despre despagubir ea acestor seniori cu alte posesiuni In regiunea cucerit de la turci din teritoriul Lipovei, i in alte locuri par*site de ei care slut cam 12 la numar , acestia [turcii] fiind hotarlti s nu apere dincoace de Tisa alte puncte declt Timisoara si Gyula. In viitoarea dieta va trebui hotarlt daca in aceasta iarna ar fi bine de Incerca t o actiune la Timisoara, caci se aude c turcii au trimis de acolo fe meile, i lu crurile mai de pret i persoanele ce nu pot purta armele i ca" slut foarte Infric osati, i c turcii din Timisoara nu trec de 2 000 de apgratori. Timisoara este un oras mic n afara de once Inchipuire pentru ca nu are de jur Imprejur mai mult de o jumtate de mil; este Incercuit de dui Timis ..., de la care hi ja numele. Var" lnseamna oras sau cetate i Timiv Jumatate din Timifiind rIul, ca i and ar vrea s spuna cetatea soara este inchisg de un zid de pamlnt si de lemn dupa obiceiul ac estei tari si din aceasta parte are mlastini nespus de mari i smIrcuri, i anturi , si ape foarte adInci, astfel ca din cauza departarii nu poate fi batuta cu art ileria. Cealaltg jumatate este intarita cu ziduri de caramida, dupa sistemul vec hi al balistelor. Inauntrul <zidurilor> se Intinde o transee moderna, lungl de 1 50 de pai' i larga i adInca de cel putin trei pasi, socotind pasul la sase picioa re, i la mijloc, un turnulet care slujeste de baterie pentru a apa'ra acea avezare, care are santul de aparare format din acelasi ru Timis. p. 136 domnului Piccolomini pe 'care ei vor sa-1 retina In slujba principelui, numindu1 capitan general al artileriei Cu Invoirea stapInului nostru serenisim, precum Se va mai trata In aceasta dieta despagubirea nobililor transilvaneni carora li s-au luat satele atribuite lor In trecut. Se va rezolva i chestiunea Inca si pe toti italienii dacg ar vrea s. rmmn. Vor fi trimisi ambasadori catre pap a, se crede cg pentru a cere poate Bocskay catre Imparat ajutoare spre a <putea> persevera si el in razboi principesa cu curtea sa i insotit la intrarea In biserica de nuntiu si de ambaPrincipele a ajuns In acest rag" duminica dimineata fiind asteptat de sadorul nostrul", si era grozav de frig si el a venit calare dupa o ora jurnatat e, si a fost Indat intImpinat de toti afara, la usa bisericii i apoi au intrat i s-a cIntat un Tedeum cu muzicg i acompaniamentul multor instrumente. Apoi parintele Alfonso iezuitul a recitat pe latinevte o rugaciune cuprinzInd f ericitele izbInzi ale acestui principe i triumfurile meritate, comparindu-1 cu r omanii, i wate rostite in mod elocvent Nel proprio stato di franchiggia (adicI In privilegiile lor). 101 150 passi a mi sura. Pasul la Florenva = 1,167 m. 102 Alba lulia. 103 Vezi relavia lui Cezar de Viadana. 557 www.dacoromanica.ro

Nuntiul i ambasadorul nostru au limas s prInzeascl cu altevele lor principele a I nchinat in sntatea d;versilor principi, i a serenisimilor nostri pahare mari i pli ne, nefIcIndu-i nici un flu butura mult, cbici este foarte viguros cu Bocskay i cu cancelarull" Ambasadorul nostru a vorbit ptgin cu principesa, tlmaci fijad principele, solia s a avInd a fi expus. a doua zi care a fost luni, interpret fiind Carlo Magno, gent ilom al Impratului, rezidInd la curtea aceasta. A fost chemat ambasadoruli5 de o p ersoan de mare vaz. care a venit pn aici acas Cu o caret In care s-a urcat ambasadorul si cavalerul de'Meclici, <acel ce venise s5-1 cheme>, alrea singur inainte. Apoi principele s-a simOt cam flu, ark* totusi Intrerupe activitatea, i s-a fIcut bine. Azi fiind 6 decembrie, Davila, ambasadorul de Mantova, la poftit la prInz pe domnul Silvio si Miine pleac de la aceast curte. Voievodul Moldovei, care este foarte bogat106, nu lnceteaz de a propune si confir ma, cu tot dinadinsul, cl o dat ce va fi restabilit In scaun el vrea s tocmeasa dac I ar putea 8 000 de italieni pe cheltuiala sa. Cit priveste pe italienii nostri, Intr-adevr c s-a tinut putin seama de situatia lor, nu din vina principelui, ci d in a ministrilor, i In aceast chestiune cancelarul a fost foarte lstor, neducInd la indeplinire poruncile date P. 138 in privinta lor. Lucrul s-a vizut limpede In tabr, In aprovizionarea cu hradl In ca re Intordeauna ai nostri duceau mai mare lips ca ceilalti, precum i cu nutretul pentru ca; In punerea lor sub autoritatea // voievodului Moldovei si In cantonarea lor in locurile cele mai rele, departe de ap si de pduri. Dup slobozirea ostii au mai trebuit s moar de foame la Inapoierea la Brasov, mcar c principele por uncise judelui de Sibiu s-i primeasc tin cum se cuvine, si au fost pgubiti clteva zile la Sibiu de alimentele ce li se cuveneau. Au fost condusi apoi In drumul de accilo spre Alba Iulia In niste sate , unde erau SI fie ucisi de s'.teni care nu voiau s-i gzduiascI, ast[Dezarngi0 ci nu fel c stint aproape toti dezndjduiti i vor s plece se poate ajunge la grade mari In oaste.] IntrePrincipele, dup retragerea din Tara RomIneasa, le-a acordat, la cererea domnului Silvio, slobozire de plecare, dar apoi gindindu-se mai bine la nevoia sa, le-a cerut s rmln oferindu-le garnizoana din Lipova care are un teritori u foarte Intins si produce cel mai bun vin din Ungaria, i s le dea acolo gzcluire si sate si s-4 La* seniori peste vasali. [Cei mai mulyi vor s pi ece ... etc. Neglijenta ministrilor.] De fapt, principele ar vrea s-1 retina' 1" Josica. 1" Primirea aceasta a fost acuti In ealitate ambasadorului mantovan, Davila (vez i relatia ambasadorului toscan, Viadana). In realitate zvonul despre marea bogItie a domnului Moldovei se referise la Aron , inainte de fasturnarea sa. Stefan It'lzvan nu s-a ales declt cu o parte din av erea fostului domn, jefuiti de cei care 1-au scos din domnie. 558

www.dacoromanica.ro

pe domnul Silvio, si pe toti ceilalti clack' vor s rmln5.... dar fr solda pltit de stpinul nostru serenisim cu greu s-ar putea Intretine. Geng ... a fcut pentr u noi tot ce era posibil ... dar poate ei influenta nu este prieten), nici cu Bocskay, dpitanul armatei. Eu ... shit bine, sntos. M-am dus In casa domnului Piccolomini ca s sa la cei de aici nu merge prea departe, mai ales fat de cancelar (cu care nu stau in satul care ne-a fost atribuit, la zece mile de aici, unde cu siguran as avea un cvartir mai bun, dar 1-am rugat de gzduire ca s fiu prezent la diet si s vI cl cum se incheie, si el a fcut acest lucru cu drag inim, mai ales avind belsug de tot felul de hran pentru oameni si nutret pentru vite pe cheltuiala principelui. Drept este c5. locuinta e lipsit de mobil s i de paturi, si eu dorm pe un sac de paie la cldura unei sobe si nu am condivine necesare pentru a scrie sau a studia ... Dup. aceast diet, dac vor fi trimisi ambasadori la Imprat sau la Roma, poate voi ven i in Italia pentru a m Intoarce dup aceea dac ar fi s fiu In slujba serenittii sale, stpinul nostru, de nu, as voi s m retrag, fiind ajuns la vIrsta de 65 de ani ... acestea din urm a nins, a venit un Ant care a spulberat toat zpada, si deci a r5.mas pmlntul flea zpad si inghetat, si nici frigul nu e de nerbdat, dar ace st pmInt e atIt de noroios in vremea noroaielor c5. nu povi s-vi tragi picioarele. P.S. Timpul aici este rece si uscat si pmlntul a lnghetat, si cum in zilele www.dacoromanica.ro

SCRIERE DESPRE APARAREA TRANSILVANIEF" 1598, mai 2. p. 189 ... Intr-adev5r cele trei provincii Transilvania, Tara Romneasc5. si Moldova stil t trei c5m5ri mari imbe nesecate din care se aduc alimente la Constantinopol, gr ille de once fel, vite si prin urmare brInzeturi, unt si alte produse din lapte, miere si fructe de var si de iarn5. [Paguba moral5 si material5 rezultInd din pi erderea acestor t5ri In urma campaniei crestinilor.] Tributurile si darurilel8 se urcau cam la 300 000 de sitltanini, adic5 de ducati de visterie109. Din aceast5 cauz5. sultanul nu a incetat de loc s5 indemne prin tot felul de ofe rte pe principele Transilvaniei s i se supuni din nou si sine la acea curte ceausi care sInt solii Sal; dar aceasta nu i-a reusit de loc; si de aceea 107 Traducerea s-a Rem dupi textul extras din Scrittura della difesa di Transilv ania fatta al Cardinale Paravicino, puhlicat de Bascap , op. cit., pp. 189-190. 1" Peschesurile. 1" Ducati de camera. 560 www.dacoromanica.ro

a pus si-1 otraveasca pe Sinan pasa pentru ca acesta, la Giurg,iu, cu putin cinst e pentru mIndria otomana, s-a retras peste Dunare, dinaintea armatei sus-numitul ui principe al Transilvaniei, care nu se ridica la 25 de mii de luptatori [Urmea za consideratii asupra planurilor probabile ale sultanului.] Ajunend armata turceasca pe uscat In Moldova, flota va inainta pe fluviu prin fa ta Tarii Romnesti a carei granita cu Moldova este rlul Focsanin pe care vara se tr ece prin vad cu caii; armatele concentrindu-se la Giurgium care se afla pe malul Dunarii, oras mare cu o cetate cucerita mai dinainte clatimata."2 de principele Transilvaniei. In mijlocul dului, care e foarte larg acolo, se ridica o insulit a, se ingaduie construirea unui pod de barci, asa cum a facut Sinan clnd s-a ret ras i a transportat restul armatei sale. De la Giurgiu Ora la Bucuresti, alt ora s mare al Tarii Romnesti, prin care curge nul DImbovita113 Ant 4 leghe transilvane ne, asemenea celor unguresti de 8 mile // sau ceva mai putin114 prin drumuri tri lastinoase i loc ses de la Bucuresti la Tirgoviste, resedinta voievodului, se nu mara 9 leghe tot prin loc ses si <pe> drum bun. P. 190 Pentru a fi Intr-un loe mai prielnic, Sinan a asezat tabara la TIrgoviste, care are un mic du ce o scalda In ipartea dinspre nord, numit Ialotului domnesc si al bisericii calugarilor sfintului Francisc. mita115 cu dealuri placute ochilor de partea cealalta, bogate ln vii roditoare p oame minunate. Acolo a facut acel pasa o mica Intaritura in jurul palasilvaniei, Intruclt sint patru drumuri principale de patrundere, doua prin care se pot duce bombardele i doua pentru pedestra.si si bagaje; .primul decit cealalta116; De la TIrgoviste, dusmanul poate s planuiasca un atac Impotriva Traneste pe partea dreapta, mai sus de Tirgoviste, de-a lungul unei Val mai lungi in tra Intr-o vale adinca i infricosatoare cu niste chei cit se poate de stelmte, u sor de aparat cu oaste putina, sapate de rtul DImbovita despre care am spus ca a junge la Bucuresti. Prin acea vale a Inaintat principele Transilvaniei cu armata pentru gasi pe Sinan pasa, care a fugit peste Dunare; astfel noi poposim pe mal ul de apus"7 al rIului, sub Tirgoviste, In chiar tabara acestuia, la capatul ace lei vi StIncile muntilor printre care se afla una numita se apropie Piatra Craiul ui"8 In vIrful careia e un mic castel cu artilerie 11 Foxa (E vorba de Milcov). 111 Georgia. al doilea o ia la seinga i, Inaintind cIteva mile in sus, 116 Minata = ruinat5. 113 Dumbovizza. 114 Pari all Ungare di 8 miglia o poca manco l'una. 116 Jaulonizza. 116 Per una valle piu lunga dell'altra. 117 Australe. 118 Chiral Petra. 561 www.dacoromanica.ro

intr-atita incit intre ele rmtne doar albia riului si drumul este spat la dreapta intr-o stinc5. inalt si dreapt., asa c tunurile si carele trebuie ridicate in SUS cu scripetele iar la scoborire lsate in jos cu funii. se ajunge la ses si la sus-numitul Brasov dup 10 leghe de drum. De acolo inspre Brasov119, oras al sasilor, slut dealuri si pduri Oda' Mai este si. un alt drum mai strimt pe uncle pot umbla caii, destul de aproape de captul acestei vi din Tara Romaneasc, tot la stInga, care ajunge chiar in sesul Brasovului; si and Sinan si-a asezat tabra la Tirgoviste, a fost temerea el va trimite pe acele poteoi o ceat mare de cavalerie si va ataca armata noastr din spate, tindu-i aprovizionarea i ducind-o la ananghie. Al patrulea drum este de asemenea tot pentru cai; porneste din tinutul Sibiului, capitala s asilor, unde curge Atli Cibin ce se vars in rlul Olt, pe care latinii il numesc A luta, ling Turnu Rosuln micsi cettuie in strimtorile muntelui Garchor121, apoi se vars In Dunre la hotarele Trii Romnesti ling. orasul Turnu122, singurul <oras>, stpIni t acum de turci In acea regiune de pe malul Dunrii. Se merge pe aceast. cale 4 zil e, aproape tot timpul numai pe povIrnisul poate duce pe acolo artileria. Turcii pot ptrunde in Tara RomaneascI merend de-a lungul Dunrii pe drumul pregtit de itmpratul Traian in vremurile vechi, dup ce a fcut podul deasupra acelui fluviu in localitatea Severin, astfel a sultanul <Ipoate> cere ajutor de la acele cetti din tinutul Timisoarei i Ora la Turnu si apoi de la Turnu <pin> la Tirgoviste. Asadar se gsesc pretutindeni poteci pentru a trece in Transilvania, dei ea este inconjurat de munti care nu pot fi trecuti decit prin o pt sau zece drumuri mai de seam, Incit un principe, dac e slab, nu trebuie s se inc read in aprarea treatorilor impotriva unuia prea puternic. 110 Corona. muntelui sus-numit, inainte de a se ajunge in Tara Romaneasa si nu se 1" Torre rossa. 111 Neidentificat. 1" Ternova. www.dacoromanica.ro

SILVIO PICCOLOMINI (cca. 1560? dup 1596) Silvio Piccolomini era unul din acei vesti;i coman dani din secolul al XVI-lea, p entru care razboiul era o adevarat arta. Sienez de origine, aparinind uneia din ra murile familiei care a dat pe vestitul Enea Silvio (papa Pius al II-lea) n secol ul al XV-lea, iar in a doua jumatate a veacului al XVI-lea pe Piccolomini, duce si jefuitor al oraselor, spinzurat in 1593 de marele duce de Toscana Ferdinand d e'Me dici, el se numara totusi printre capitanii toscani. Aceasta in duda faptul ui ca parintele su si el insusi s-au manifestat ca adversari ai Medicilor. Taal au, Enea Piccolomini, care participase la o incercare de eliberare a Sienei <le sub jugul spaniol, a trebuit sa se retraga din viata publica, intr-un fel de exi d, in posesiunile sale. El Insusi se expatriaz intrind in slujba regelui Frargei Henric al III-lea apoi in cea a spaniolilor din Flandra, servind sub ordinele ce lebrului Alexandru Farnese. Dar in cele din urm se impaci cu marele duce de Tosca na, e facut cavaler al ordinului San Stefano si in 1594 participa la expedivia c orpului de trupe trimis in Ungaria superioari contra turcilor sub comanda lui Do n Antonio de'Medici pe ringa care indeplineste rolul de consilier alaturi de cl de 563 www.dacoromanica.ro

comandant al archebuzierilor c.lri. Il aflm atunci ca si In 1595 Insotit de Filip po Pigafetta. Un an dup aceea e desemnat de marele duce drept comandant al cetei de militari toscani trimis de acesta pe cheltuiala sa s lupte In Transilvania, dr ept contributie a sa ca membru al Ligii crestine. Silvio Piccalomini mai era Insr cinat i cu o misiune protocolar din partea lui Ferdinand de Toscana cu prilejul astoriei tinrului prin,cipe. La trecerea sa prin tabra imperialilor este IntIrnpina t acolo de Fabio Genga, trimis inaintea toscanilor". In rIndurile acestora se af la si un frate al lui Silvio, Alessandro, care va fi rnit in asaltul de la Giurgi u. Peripetiile expeditiei sint redate in relatia toscanilor" (De.). Alturi de ace asta, scrisorile lui Piccolomini aduc unele completri i temperri. Din ele aflrn c di sciplina toscanilor" cam lsa de dorit. Scrisorile adresate mare/ui duce de Toscan a nu struie atit asupra operatiilor militare, cit asupra situatiei i perspectivei de viitor a toscanilor" si a clispozitiilor principelui fat de italieni. Chiar d e la Inceput rzbate amrciunea deceptiei incercate In fata conditiilor aflate in Tra nsilvania, unde nobilimea suspecteaz pe strini si e fri tragere de inim pentru acest flzboi. El cere s fie rechemat clt de curind Impreun cu toscanii si. Totodat II inf ormeaz1 indirect si pe scrizione comandantul armatei pontificale Giov. Francesco Addobrandini de situatia nefavor abil italienilor si de greuttile de aprovizionare pentru ca acesta s renunte la proiectul de a veni in Transilvania. El insusi era tinut n suspensie, ba informat c principele vrea retina n slujba sa Impreun cu militarii toscani, ba IntImpinat cu reticente s i scuze pentru c lucrul nu ar fi cu putint, ba indemnat s astepte a fi nun-lit coma ndant al artileriei falosit In Banat ... etc. Ar fi anus poate dac ar fi fost bin e inteles a el ar continua s fie platit i mai departe de ducele de Toscana si mentinut in slujba acestuia. T rebuie observat c scrisorile adresate acestuia cuprind si o parte scris anume pent ru a amgi vanitatea dui Sigismund care era foarte atent la redactarea buletinelor pentru lumea din afar. Asa cum pusese s-i fie citit relatia lui Pellencli, redactat din ordin si adresat unuia din comandantii principal ai Impratului, tot astfel pretindea s cunoa sel rapoartele trimise in Italia de reprezentantii ei de frunte; nuntiul i cpitan ul toscanilor, un rol insemnat in aceast privina revenindu-i nelipsitului Simon G enga Insrcinat cu relatiile cu strintatea. Despre aceast cenzur mrturiseste chiar nuntiul Visconti nu o dat. De aceea doar dup tributul pompos adus vitejiei, priceperii etc. ale principelui se mai putea strecura pe furis la urm i tiri sau aprecien i mai sincere. In generad corespondenta lui Silvio struia mai mult asupra greut4ilor Ineimpinate pe drum si in tabr, asupra scumpetei, asupra diferitelor atentii ale principelui etc. Despre activitatea sa de comandant vorbeste Pigafetta, fri a uita relatia toscanilor ca re ni-1 arat destul de pedant In materie de art militar. Operatiile trebuiau s const ituie un adevrat balet cu figurile de rigoare. Omiterea unora aprea ca un fel de e rezie. Fedul de lupt pe care il afl acum este calificat de italieni drept alla bes tiale. Consultar de principe la fiece pas, el se simte dator nu dup realitatea co ncret, ci dup tprescriptiile teoretice. La Tirgoviste s afle cusur critic' dispoziti vul de lupt al sectorului dui Mihai pentru c acesta intelegea s porneascil la atac fr executarea In ,prealabil a unor operatii mai lungi de pregItire a asaltului, pr ilej binevenit pentru Sigismund care dorea s pun ordine (!) i s-si afirme autoritat ea asupra domnului. Pln In cele din urm orasul este ocupat multumit tot mijloacelor primitive 564 www.dacoromanica.ro

folosite cu veacuri in urm: incendierea intriturilor de lemn de catre niste ostasi secui. Consultat la Tirgoviste, el recomandl toate msurile de prudent impuse de t eorie, pentru a mu fi surprins pe la spate de un atac venit din mun0 (1), sau pe ntru a nu fi prins tntre dou focuri, retragerea lui Sinan iind socotit mai degrabl ca o amgire a dusmanului. Cu acest exces de prudent in fata Tirgovistei, unde s-a zbovit prea mult, apoi cu ezitrile si in sfirsit cu ailegerea de atre Sigismund pe ntru urmrirea lui Sinan a unui drum mult mai greu decit cel urmat de acesta, pent ru a se pstra secretul operatiilor (!) (vezi Pellerdi), se ajunge la Giurgiu dup t recerea Dunrii de atre intreaga armat a turcilor cu excepvia garnizoanei de la Giu rgiu si a grupului lsat s pkeascl multimea de bievi crestini tiriti in robie i ime nsa bogavie de vite ridicat de peste tot din var. A.sadar, Sinan nu putea fi prins ! Ca militar incercat Silvio declar marelui duce cl de fapt campania a dat gres. Dar tot atunci nuntiul muhumea lui Dumnezeu c Sinan, orbit de teama trupelor de a jutor strine pe care le credea mult mai mari, a fugit inainte de a se msura cu oas tea crestinilor, care in cazul cel mai bun ar fi cistigat lupta cu mari pierderi . Este foarte curios a in relavia toscanilor" solutia propus de Piccolomini 'in f ata Tirgovistei este atribuit." conduckorilor astii lui Sigismund! Asupra rolului su efectiv In conducerea baterii zidurilor cettii Giurgiu nu incape nici o indoia li clesi rolatia oficial a lui Pellerdi Il trece sub tIcere. Este mai pu;in clar m isiunea ce i se incredintase de a incendia podul mare de peste Dunre. Cci dup ce in relatia toscanilor" se vorbeste de o incercare a sa amlnat pe a doua zi din lips de focuri pregtite, ulterior nu se mai pomeneste nimic despre aoeasta, ba chiar s e afirm c Sinan insgi 1-ar fi stricat pentru a Impiedica prsirea de ctre garnizoan a c et4ii Giurgiu (vezi relatia lui Pellerdi, n. 17), Scrisorile lui Silvio, mai tem perate clecit ale lui Pigafetta, sInt si mai srace In informatii. Ele au fost dat e la lumin de A. Veress in Campania crestinilor in contra lui Sinan pasa din 1595 , publicat In Anal. Acad. Rom.", Mem. seg. ist., s. III, t. IV, mem. 3, p. 44 si urm., si au fast falosite de Pernice In Un episodio del valore toscano nelle per re di Valacchia alla fine del secolo XVI, in Archivio storico italiano", s. VII, cu cea a lui Pigafetta ele constituie vol. III, 1925. Impreun cu relatia toscani lor" un izvor apreciabil pentru versiunea italian a campaniei crestinilor in Tara RomneascI In toamna a.nului 1595. www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MARELE DUCE DE TOSCANA' 1595 octombrie 19, Tirgovige p. 44 [A sosit Cu bine. Instiintat a principele a pornit cu oastea si primind comunica rea lui Simon Genga despre lipsa de alimente si despre imposibilitatea de a trec e carele cu bagaje prin munti s-a hotrlt s mearg oricum si a vestit pe toti militar ii si ca cei care aveau arme si cai si putinta de a duce cu ei hran. pentru sase zile si puteau si-1 urmeze, s vin cu el, asInd carele si pregtindu-se cu ce va fi p osibil. S-au oferit cu totii.] p. 45 Am sosit cu totii In cantonamentul de unde plecase in dimineata aceea alteta sa cu oastea, si unde a trimis la mine monseniorul nuntiu care era Incartiruit destul de aproape de acolo, si m-a invitat dimineata s iau prinzul cu el. Dorind s-i vorbesc lnainte de a m lnatisa altetei sale care se afla nilor 'in contra lui Sinan Pala din 1595, p. 44 si urin. 566 1 Traducerea s-a fa'cut dupI textul italian publicat de Veress in Campania c-re, stiwww.dacoromanica.ro

la o leghe dep5rtare de locul unde m aflam eu, am 15sat trupa In cantonament si am fost s51-1 g5sesc pe el, pe drum m-am intilnit cu un gentilom ragusan numit F rancesco Lorgala, ajungind la cvartirul monsenionilui, am aflat c5 fusese chemat la alteta sa 6 ca plecase. Instiinendu-1 el pe principe de sosirea mea, am fost chemat s5-mi iau cvartirul i s5-mi Intind cortul am trimis dup5 trup5. i rIndui nd-o 'MO mine, am fost spre tab5r5., unde la mica distant5 am fost Intlmpinat de domnul Gaspar Sibrik, c5pitanul g5rzii altetei sale2 cu o bun escort5 de gentilomi care m-au lnsotit pin5 la cortul meu, si In aceeas i sear a trimis principele s mi se ureze bun sosit, si am fost vizitat de un genti lom polon (!), zis domnul George Palatice, venit s5-1 serveasc5 pe principe ca m ercenar (venturiere) (!) cu 60 de oameni, si de atre domnul Gaspar Turloni, vene tian care venea si el ca mercenar cu 7 sau 8 oameni, si de diversi italieni4 si a fost tot timpul cu mine clomnul Simon Genga prin care am cerut audient la principe. In dimineata urm5toare am fost vizitat de nuntiu c5ruia 1-am Inapoiat seara vizi ta si In dimineata urtnitoare am fost n audient5 la alteta sa, lnsotit lde toat5. trupa5. A trimis ca s. fiu Insotit de multi oameni ai dintre c ei mai de seamn5 ... si a venit s m primeasc5., la usa cortului s5u Cu cea mai mar e burfivoint5 ... etc.... si am spus c aveam porunc5 s5. duc s-o vad pe serenisima principes", avind la mine darul din partea perechii duc ale de Toscana, despre care Genga Imi spusese c principele dorea s5-1 vad5 per as sicurarmi del pericolo che porta la guerra, i-am spus c5.-1 avearn cu mine i, pi n s5." pot avea putinta de a-mi Indeplini In persoan5 misiunea, as fi foarte bucuros ca Alteta sa s ordone ca s5 fie luat in p5strare vreme vom f i la r5zboi, si el 1-a luat si a spus c face acest lucru cu mare // etc. pl5cere, dup51 cum 1-a si ficut, i cred c5. 1-a i trimis ca s5 fie v5zut la Corect: Sorgo. p. 46 2 Sibrik de Zarwaskend, apitan al g'rzil calare. Sigismund l daruieste la 1 ianuar ie 1593 cu o parte dintr-o mosie confiscaa lui Paul Gyuilai (executat la 10 dece mbrie 1592) pentru meritele sale in expeditia din Moldova In ajutorul lui Aron c ontra lui Petru Cazacul. Amanunte la Ve r es s, Documente, IV, p. 2 in Nota expl icativa. La 28 august 1594 a luat parte activa la arestarea senatorilor la Cluj (lbidem, p. 212). 3 Este fostul viceban, apoi ban de Caransebe i Lugo; (1593, 15 94) in care calitate sine legatura cu Mihai Viteazul (lbidem, p. 75), la 17 apri lie 1594. In iunie 1595 este trimis la acesta (ibidem, pp. 242, 243). Numele com plet e redat de Veress ca Georgius Palatics de Illadya. Textu lui Piccolomini e desigur gresit fiind introduse cuvintele detto il signor Giorgio Palaticz in xni jlocul unei fraze care trebuie, credem noi, reconstituita legind de-a dreptul: u n gentilhuomo Polaccho de venuto a servire questo principe venturiere con 60 huo mini. In felul acesta dispare si greseala de a-I declara pe Palaticz polon i ciu datenia situatiei sale cu totul neexplicabila. Numele lui Palaticz i avea negresi t locul In ala parte. Poate eituri de G. Sibrik. Vezi in relatia lui Capponi din volumul de fa ta sugestia de a se constitui un corp 5 Gente. Aici este vorba de o trapa mai speciala constituit din ofiteri (stegari , locotenenti). In sensul acesta este fdlosit peste tot termenul de tripa in lip sa altuia. 567 mai insemnat de italieni pe 1ng trupa lui Piccalomini. www.dacoromanica.ro

[Prezint scrisoarea marelui duce referitoare la oferta lui6 de a sluji ca soldat arat sfortarea flcut pentru a veni dt mai repede ... Nu a prezentat atunci trupa c are era afar pentru ca s nu-1 fac pe Sigismund s-si prseasc cortul.] In prima dimineat d trebuia s pornim in mar s cu trupa, 1-am rugat pe principe s binevoiasa s-mi porunceasa In care parte a ostii aveam s Inaintez cu trupa mea, si. IntelegInd c ar fi bucuros ca eu s." pun t rupa mea s Inainteze cu corpul voievodului Moldovei, unde trimisese pe toti ceila lti italieni, i ca eu s merg cu cinci sau sase dintre ai mei Impreun cu persoana s a, i-am declarat c nu pot asa trupa fr mine, si astfel am mers, asa cum am mers Intotdeauna, impreun cu corpul de trup al acelui principe care slujeste de avangard celui al principelui Transilvaniei. Miam Imprtit trupa In dou grupuri, unul care nu are alte arme decIt archebuzele si p e care 1-am pus s fie condus de atre cpitanul Cinuzzi, si altul al celor armati7 pe care l conduc eu ... etc. p. 47 [Piccolomini chemat la un consiliu de campanie pentru a decide Inaintarea sau op rirea pentru cucerirea TIrgovistei. Propune s se pun tabra mai aproape de hotar, urrnIncl Piccolomini a ataca orasul, lar principele fiind gata a interveni dintr-o pozitie tare contra lui Sinan dael acesta ar veni In ajutor ul celor din TIrgoviste. Se adopt planul a doua dimineat merge In inspectie, const at unele lipsuri, le comunic principelui, i ofer ca trupa P. 48 sa s. intre In actiune. Principele multumeste, va apela la ei dac va fi nevoie. Vr ea mai Intli s vad ce vor face ai // Se cl foc Intriturilor, seara firziu sint chemati i italienii si se ocup orasul8.] VzInd ce s-.a fcut pin acum mi se pare c alteta Sa a realizat mai mult contra lui Sinan, declt Sinan anul trecut contra Ungariei. Mai pot spune altetei voastre c principele anul acesta are o oaste se poate de fr umoas care e de vreo 12 000 de clreti viteji bine armati, bine disciplinati, asculttori si bine comandati si are vreo 15 000 de pedestrasi, trupe de asemenea excelente, dei acestia ar putea s fie mai bine Inarmati sint si gur c dac ar fi ajutat avInd In vedere ostasii pe care Ti are norocul su6 si frica pe care au prins-o turcii de el, ar realiza lucruri mari. El se plInge i s-a pro mis mult si a obtinut putin si de aceea se arat de douil ori indatorat fat de alte ta voastra, i zice c mcar i lipsit de putinta Piccolomini. 7 AdicI aviad platose. Simon Genga pentru a-1 comunica mai sus (vezi i observatiile noastre la relatia lui Visconti). Credem cI pasajul acesta astentativ se incheia Inaintea cuvintelo r Intre noi. 9 Era unul din cliseele lingusitorilor lui Sigismund i n general al celor din jurul Pasajul ce urmeazl pare sI fi fost scris pentru a fi arItat lui Sigismund sau lui su. In acelasi sens a fost exploatat unei ocrotiri supranaturale. 568 i

aparitia vulturului ca un fel de semn vizibil al www.dacoromanica.ro

de a cistiga glorie el tot nu se va lasa de a face ceea ce a promis cu puvinele s ale forve contra unui dusman atit de puternic, increzindu-se in ajutorul lui Dum nezeu care nu-i va lipsi niciodata. Dupa cite am putut Invelege ar doni mai mult sa primeasca ajutor In bani decit In ostasi, pentru c zice ca nu va duce lipsa d e soldavi daca va avea bani, si mi se pare c aceasta ar fi mai la socoteala i pen tru cine ar fi sa-i dea ajutor, caci a trimite aici ostasi costa mult, are multe neajunsuri i lefurile noastre sInt mari, nu stiu dac o trupa de calarevi din afa ra ar fi asa de buna prin partile acestea ca aceasta, aici alteta sa nu plateste pe cei din cavalerie deolt cu trei talen i pe luna, si are o trupa di molto ser vitio i care rabda mult si are multe Inlesniri In vara, pe care nu le pot avea ai nostri, i nici nu are vreo suparare de la ei, neauzindu-se aici de vreo clezord ine. Intre noi" trupa altetei voastre a avut mari cheltuieli pe drum, caci a tre buit sa se plateasca fiece lucru foarte scump In timpul drumului, i aici In taba ra, i once lucru este scump i s-a cheltuit mult cu inarmarea lor, cumpararea de cai, care, corturi i alte lucruri necesare in tabar i pentru a spune deschis alte vei voastre ceea ce cred, ca devotat ce-i sint, mi se pare ca trimiterea incoace a acestei trupe a fost pentru principe de un foarte mare serviciu, deoarece par erea generala este ca, aftind Sinan c la acest principe veneau // trupe de ajutor germane si italiene, i crezIndu-ne mult mai numerosi, acest lucru l-a determina t s se retraga. Ins trupa aceasta12 pentru care vad ca vine mult alteva sa aduca m ulvumire altevii voastre ma tem sa nu-i dea mai degraba oarecare aprehensiune13, fiind puvin numeroasa si in oarecare privinva nu prea bine armat, nu prea bine e chipata in cai, si mai fiind Inca mulvi din ei care nu se poarta cu multa chibzu iala, i italienii nefiind aici prea iubivi din cauza inoportunitavii unora care au fost aici. Eu fi vin in frin cu toata dibacia de care sInt in stare si fac ce pot ca vin Intr-o mai bulla ,disciplina. [In rezumat: trupa marelui duce s-a co mportat bine ... si nu a fost chiar ara de falos.] Alteva sa principele are mult e atenvii fava de mine si ma revine adesea la masa cu el, lmi comunica chestiuni le ce le are de tratat i lmi cere mereu la fiecare prilej parerea mea, iar eu in cerc sa-I servesc clt pot mai bine si sa m aclaptez la Imprejurari, la loc, si la persoane. 1mi pare rau ca nu pot face fata in multe privinve fara ajutorul alte vei voastre, caci a trebuit s cumpar aici caruve, cai care sa le traga, corturi, arme asa cum s-au putut multe alte lucruri extrem de necesare i pricinuind o mar e cheltuiala, once lucru fiind aici extrem de scump, i eu fiind silit sa am mult personal ca de caruvasi, servitori de trimis In cautare <de ce trebuie>14, pazn ici ai 10 Traducerea probabil che si gloria esserli stato mancato a lui, " Se trece la p artea confidentia1a. a raportului. 12 La genta qua. 12 Qualche suggettione, adie l o idee nefavorabili. 14 Garaoni da mandare alla busca. 569 p. 49 www.dacoromanica.ro

lucrurilor, valeti care s m escorteze i mnc altii, care imi fac mare chelslint silit s cliresc tot mereu calul pe care 1-am folosit si pe drum; i poate inch ipui alteta voastr eh pot s m Incred eilmi face cinste, i sufer i consideratia perso na15.16 s fiu vzut tot mereu cu acelasi cal. SI nu cread altea voastri c' nu m-am st rduit din toate puterile cumpir altul. Ins aici tuiall'. Si ce m doare mai ru este faptul a nu avem cai de lupfl'5, Inch din cauza fizboiului, pe ling el nu se gseste vreuntil de n'idejde, mai se cere pe ntru once cal mediocru 400-500 de scuzi. Am mers inainte totusi, descureindu-m cum am putut, afifind ea' eu credeam s gsesc aici cai si arme din belsug, c attt din cauza lungimii drumului cit si din dorinta de a sosi mai r epede, am venit asa de istoviti, 6 cu toate c m aflu asa ru echipat n cai, i ca i li psit de arme, s fie asigurat alteta voastri c nimeni nu a realizat si nu va realiza mai mult ca noi ... etc. Aici s-a suferit multe zile din cauza greuttii transportului de hran prin muntii at'it de aspri i anevoiosi c are trebuie trecuti din Transilvania "incoace, P. 50

si au fost chiar cinci sau fase zile 'in care am but <doar> ap si nu <am putut> da nutret II cailor, dar sintem totusi sn.tosi si gata a face tot ce va trebui Greutt ile pentru noi sint mari, i vxl c.' acest principe sufer <din aceast cauz> i vcl putin sperant de indreptare, i cred el ar fi greu ca aceast trup s se poat mentine in condi tiile acestea, i nici nu Vid c ar fi aici loc pentru ei ca s poat comanda [ca ofiteri]17, iar ca s rmln pe l'ing pe soana altetei sale, mi se pare el 'in aceast privintI principele nu vrea s arate e a.' nu s-ar increde n acesti unguri. [Declaratii de afectiune ale principelui pen tru marele duce de Toscana ale nuntiului care face tot ce poate pentru toscani S imon Genga se strduieste si el eit poate etc ...] In concluzie principele are bon issirna volunta, dar are multe dificultti n traducerea ei in fapt, atit datorit inc ercrilor fizboiului eit 6 din cauz c e consteins s tin seama de cei de aici din tar5. 18 care nu vd cu ochi buni pe strini, deci fiind greuttile mai mari cleat sperantel e, voi face ce voi putea pin5. la primirea eispunsului [de la marele duce]... Az i-dimineata s-a fcut un consiliu la care m-a chemat alteta sa si pe mine si unde a fost adus pasa care a fost luat prizonier la Tirgoviste; acesta a fost interog at, si spune ea' el crede ei Sinan ar fi 'in Bucuresti, si e oarecare indiciu c p odul " Cavalli di fattione. " Reputazione. 17 Se si schitase un moment planul de a face din ei instructorii secuilor din ca re Sigismund tsi i njghebase n imaginatie o armat de 40 000 de dupttori (vezi scri soarea lui Simon Genga ctre marele duce de Toscana, In Ver es s, Documente, IV, pp. 285287, precum si raportul lui Pigafetta din 6 decembrie, tn volumul de fat). 18 11 mantenersi quelli qua del paese. 570 www.dacoromanica.ro

pe care I-au ficut peste Dunre ar fi ruptia. S-a hoarit s se mearg tr-acolo> spre a -1 afla <pe Sinan> si a da lupa cu el, si vom pleca [RoagI a fie rechemat.] 1595 octombrie 27. in tabara spre Giurgitoo. [Au plecat n urmrirea lui Sinan.] Se crede cL vrea s treac Dunrea, deci mline dimin eat vom merge s4 ajungem din urm i s ne lupam cu el daca nu va fi trecut. Tripa noa str. a suferit II atita, si a cheltuit atita, i eu vid atit de putine sperante pen tru noi, '1=1 intelegind eu cL principele se intristeaz. 'de a ne vedea suferind atIta i asa cum i-am arrtat noi mai spre putinul su falos i spre marea <noasta> p agub5., am hoartt Inainte p. 52 p. 53 precis, fie a s-ar retrage Sinan, sau ar da lupa si am amine victoriosi, plecim de aici, ceea ce se va face cu intreaga satisfactie i favoare a principelui. clnd alteta voasta va auzi cauzele, va aproba aceasa hotrtre a mea, care a fost l uat ca a fie mai bine21. [Vor pleca la Viena de unde vor astepta instructiuni clt mai grabnice.] Plecarea noasta va avea loc peste opt sau zece zile, i sInt sigur c atunci In acest moment a sosit stirea c. Sinan a trecut podul de peste Dunre, fugind cu m are spaim, iar mine vom ajunge n acel loc i ne vom 15.muri mai bine. Intr-adevr eu dedlar altetei voastre a am pierdut un prea frumos prilej de a-1 zdrobi Impreun cu toti ai 1595 noiembrie 1, Giurgiu22 Sinan a trecut podul] p. 54 lsInd nesfirsite care, lucruri si suflete pe care le ducea cu el, si vreo 4 000 de [Au sosit la Giurgiu n ziva de 28 octombrie oameni de ai si, care au fost aiati n buati la venirea noasta, liberInd 6 000 de suflete pe care le scoteau din Tara Romneasa i prad const,Ind din multe vite. In ziva de 29 Incepem s: facem transeele i s aducem artilerie pentru a ataca Giurg iul; seara avind cei localnici23 oarecare dificulti, alteta sa mi-a trimis rispuns prin nuntiu c ar don i dau putin ajutor cu trupa 19 Numai In eventualitatea aceea ar mai Romaneasca. fi putut prinde oastea lui Sinan in Tara 2 Citre acelasi. 21 Per il meglio. 22 Catre acela.si. 23 Quelli del paese. 571 www.dacoromanica.ro

p. 55 mea si s-a hotrit s m. duc seara s. dau foc podului pentru ca acel loc fie lipsit de ajutorul lui Sinan, misiune pe care am primit-o, ins negsind seara focurile <treb uitoare> a fost aminat pe seara urmkoare. Dimineata foarte devreme am chemat la m ine pe toti cei care aveau archebuze lungi m-am indreptat fintr-acolo; prindu-mise c artileria era ru aezat i &idea rezultate // slabe, am pus s. fie mutatI24 dup indicatiile mele i ndreptind btaia spre ziduri s-a acut o deschizkurde cinci sau s ase brave. Dar vzind c era munivie puvin i c clack* se cldea un rgaz dusmanului se pu teau ivi dificultki mai mari fiind asigurate flancurile am trimis la atac (?) mi cul meu numr de luptkori pe care E aveam acolo si care au pornit cu mult brbkie. Du smanii vzind atta hotrire au inceput s ias prin partea dinspre fluviu ca s. se salve ze tn directia aceea, dar atacati de ai nostri s-a ajuns ca s se arunce multi in ap i li s-a luat o galer in care sperau s se salveze. S-a produs oarecare incurck ur la intrare cci ai nostri luptind cu vrednicie, unul din ei25 s-a urcat pe zidul in care voiam eu trag; el fcea semne c vor s se predea, mcar c strigam i m strcluiam pentru a nu pierde si nici a retrage trupa, dar nu a fost totusi posibil, inch i n cele din urm, au pkruns innntru. (Pierderile turcilor ucisi i necavi au fost apreciate la 1 000 de oameni.) Auzind alteva sa c orasul a fost cucerit, and s-a inapoiat i eu i-am srutat mina pentru a nik' bucura impreun cu el a am avut o asa frumoas victorie, de a fi cucer it o pozitie n fava unei armate turcesti, mi-a spus se bucur. c ungurii au cunoscu t vitejia italienilor intotdeauna mult prevuit de el si 6-mi era nespus de indato rat ... etc ... Cred totusi c voi pleca asa cum am scris mai inainte pentru mult e consideratii valabile p. 64 p. 65 1595 noiembrie 15, BraIov26 Dup luarea Giurgiului, invelegind c armata trebuia s se intoarel in Transilvania, c u invoirea principelui, i-am cenit s ne acorde un loc in Transilvania // unde trupa s se poat odihni patru sau sase zile, dup care s poat porn i la drum, ceea ce alteva sa mi-a acordat la Sibiu, localitate bogat27 si mi-a da t o patent ca s fie Intrevinerea gratuit, zicindu-mi c va sosi acolo si cs voia s m mai vad. Ne pornim pe ,drumul nostru i Impreun cu noi vine monseniorul nunviu, acolo a sos it mergind pe drumul su i alteta sa care si-a pornit Feci arimettare. 25 Uno di loro. 26 Citre acelaqi. 24 27 Luogo buono. 572 www.dacoromanica.ro

tabira in directia Brasov unde a poruncit s vini toati armata, cci hot:rise s Ong* un consiliu <pentru a decide> daci trebuie s treaci cu armata in Moldova sau in direcvia Timisoarei. Principele mi-a trimis rispuns si trimit trupa la Sibiu si eu s vin la Brasov, dorind el ca eu s vin la acel consiliu, ceca ce am si ficut. Dupi ce am stat in acel loc am inteles c alteva sa e multumitl de plecarea trupei, dar ar vrea s m foloseasci pe mine, si mi s-a spus c ar avea oarecare intenvie de a mg' folosi In conducerea (generalato) a rtileriei, ar vrea ca eu s merg In expeditia impotriva Timisoarei [Piccolomini vr ea ins s" se reintoarci cu toscanii Aici a sosit un ambasador din Mantova28 care a infitisat altetei sale un cal bog at impodobit cu un valtrap somptuos dupi cite am auzit, aduce nu stiu ce dar principesei, zicind ea* aceste daruri s-ar urca la 10 000 de scuzi. Cred c in ciuda tuturor stiruinvelor ficute de impirat in scrisorile sale, alteta voastri va vedea c principele nu renunvi de a trimite armat in Moldova impreuni cu principele29 ficut de el. toati tara doreste pacea cu turcii, si mi tem si nu4 constringi a o face. Si din aceasti cauzg, 6 pentru deosebirea de religie, striinii slut foarte riu vizuti i tratati aici. Si fie incredintati alteta voastri c dac ei ar fi voit lucrul aces ta ar fi fost zdrobiti i tiiati in buciti toati oastea lui Sinan, acest lucru to tusi s-ar fi produs '&61 nu 1-ar fi impiedicat marele cancelar" cu miscirile pe care le-a provocat in Moldova ... Aici, dupg cite am putut cunoaste, toti consilierii altevei sale i aproape Inainte de expeditia de la Giurgiu, vorbind eu cu alteta sa despre venirea in pi rtile acestea a domnului Giovani Francescosi cu o oaste italiani, a aritat ea' n u-1 intereseazi, zicind c ar avea mai degrabi nevoie de bani dech de oameni, dar apoi, cred c dupi Incercarea ficuti cu noi32 s-a hotirit scrie Azi-dimineati pe cind scriam aceste rinduri am fost chemat de alteva sa care a vrut ca s iau i eu parte la consiliul ce s-a tinut, i cred c alteta sa va d a 2 000 de cilireti domnului Moldovei, care Impreuni cu doui mii de cilireti de ai si, va trece In Moldova; se si aude c marele cancelar al Poloniei s-a retras, 6 cred c acesta se va reintoarce in domnie. Cu privire 28 Vezi relaia lui Luigi d'Avila sau Davillata In volumul de fafi. 22 Stefan Rizv an, domnul pus In Moldova de Sigismund. 20 Al Poloniei, Jan Zamoyulti. 31 Genera lul pontifical Giov. Fr. Aldobrandini. 32 Dal saggio che hebbe di noi. 573 www.dacoromanica.ro

la expeditia spre Timioara to;i consilierii au fost de prere s nu se fac.... a rImas s fie ageptat cancelaru133 ca s vin de acolo, fiind bine informat despre acel loc, pentru a se lua o hotrire. El e ateptat pink' In dou zile, pink' atunci nu tiu ce v or hotri. [Crede momentul acesta cel mai potrivit pentru o aqiune care s alunge tu rcii din Europa.] A mai sosit tirea el 5 MO de ttari au trecut Dunrea, nu pot s-mi I nchipui in ce scop au flcut aceasta. " Transilvaniei, $.tefan Josica. www.dacoromanica.ro

DARE DE SEAMA A VENIRII CELOR O SUTA DE TOSCANI" IN TRANSILVANIA $1 TARA ROMANEA SCA (1595) Campania crestinilor purtata contra lui Sinan pasa in Tara Romaneasca in luna oc tombrie 1595 a oferit prilejul venirii unei trupe alese de gentilomi italieni ui misa din initiativa si pe cheltuiala marelui duce de Toscana, Ferdinand de'Medic i. Acesta era unul din prima membri ai Ligii crestine. Cooperarea acestor o suta de tosclni" reprezenta contributia lui la efortul comun contra inaintarii cotro pitoare a turcilor. In realitate numrul lor nu era de ordinea sutelor, ci a zecil or. Cifrele care apar mai staruitor sint de 62-75 de calareti. Ei fusesera pusi sub comanda lui Silvio Piccolomini, general vestit din familia Invatatului papa Pius al II-lea, Enea-Silvio Piccolomini (vezi relatia lui in volumul de fatal Pl ecarea lor din Italia stirnise unele comentarii, nu totdeauna binevoiroare. Se s optea ei apartineau unor familii sau grupuri opuse marelui duce, si ca absenta lor, po ate chiar definitiv, din statul toscan era binevenita.. Si comandantul lor era pr ivit cu oarecare lndoiala pentru motive care apartineau trecutului. 575 www.dacoromanica.ro

Calatoria lor pentru a ajunge in Tara Romneasca a fost destul de grea. Intr-o dar e de seama ,a fost Imbratisati toata odiseea lor de la pornirea lor din Florenta Oda: la greutatea cea mare a constat mai dec graba in strabaterea unor distante atit de lungi pe drumuri retie, care le-au istovit le-au pus la crunta Incercare reziste nta fizic, decit n ispravile lor militare. alatoria a durat 75 de zile iar opera tiile militare efective, mai putin de 10 zile. Inca inainte de a ajunge ei in Tr ansilvania se auzise la curtea lui Sigismund Bithory c starea in care se aflau i calaretii, i caii punea destule probleme. incredintati din descrieri anterioare c in Transilvania pot fi gasiti cai din cei mai buni, ,,toscanii 2i inchipuiau c principele li va inlocui pe ai lor, care abia 2i mai trageau sufletul, Cu alti i focosi, bine invtati i jucInd in buiestru. Comandantul facea socoteala c daca' ar fi s curnpdre el caii trebuitori, pe socoteala marelui duce, abia ar avea cu c e-i plati. Dar si armasnentul i echipamentul retilor avuseser de suferit. Cit des pre provizii de tot felul pentru oameni A animale, inainte chiar de a fi ajuns e i pink' aa principe, aflat in acel moment la Brasov, li se atragea atentia sa-si aduca cu ei pline, nutre; A vin, cel putin pentru primele zile. Nuntiul papal V isconti, Intr-o scrisoare cordial, trimitea aceste sfaturi lui Piccolomini. Batr inul Simon Genga, care ;inn mereu legatura cu curtea mardlui duce, inca de pe vr emea (1592) cind se incercase o alianta de familie intre Sigismund A o nepoat a l ui Ferdinand, cauta cu reintoarcerea lor in patrie. S-ar putea spune tot dinadinsul multurneasca' pe toti, atit oaspetii italieni, cit i gazdele magh iare, incercind s. inventeze rosturi noi pentru proaspetii veniti, care nu se pre a incadrau in felul de a fi si de a lupta al celor ce se aflau aici. Nobilii ung uri din oastea principelui priveau cu banuiala A gelozie, A nu puteau crede ca plata acestora, platita de a ltminteri de marele duce, s-ar ridica la sume alit de mari, cum spuneau ei. Semn ele de bunavointa aratate de principe se rezumau la formule verbale i uneori la gesturi magulitoare, suficiente pentru a stirni golozii, dar nu-i ajutau Intru n itnic pe luptatorii venid i de departe spre a cistiga glorie A prada, A care era u lasati s flaminzeasca singar, deoparte, dupa ce fusesera tinuti calare zeci de ore in sir din cauza unor alarme fanteziste, datorate lipsei de experienta a unora i altora. Darea de seam. intocmit de ei contine o serie de critici intemeiate. Lipsa de plan a taberei ti umple de uimire. Totul este haotic, corturile se Incurc. unele pe a ltele. Nu Ant lasate cai sau drumuri de acces intre ele. Nu este organizata o ap arare a taberei. Nu Ant asezate sentinele inaintea ei. Alarma se da 1a fiecare f osnet. Turcii razleti care se intorceau in vechile lor cvartiruri nestiind c arm ata turceasca se retra'sese cu nepusa masa, erau mcelrii,si tot astfel i prizonier ii din lupt., iar capetelle lor infipte in sulite erau plimbate prin tabirl, spre marea sil. a italienilor. Actiunea lor praprie este descrisa de ei cu mare lux d e amnunte. Comandantul ion Silvio Piccolornini este rugat de principe s dirijeze t ragerea artileriei. La asalrul Giurgiului, ei ii atribuie tot meritul chiar daca se inghesuie cu tot-a i dupa ce garnizoana s-a predat (!). Dar &spa. acel momen t Sigismund A nobilii ungurii au socotit c misiunea lor a luat sfIrsit. Despre g raba scandaloas. a qui Sigismund A a nobilimii de a parasi tara 576 www.dacoromanica.ro

secituiti de rizboi, nesocotind cele mai elementare misuri de asigurare a ei pe viitor, mrrurisesc ra,poartele nuntiului A. Visconti si ale lui Pigafetta. Plecar ea italienilor se impunea de la sine. Expedientele sugerate de Simon Genga pentr u a-i pa'stra in slujba lui Sigismund se loveau de lipsa de interes a acestuia, influentat si de cancelarul Stefan Josica. Ideea ciudat de a face din ei niste in structori ai secuilor liberi nu putea rezista contactului cu realitatea. Alt idee , de a-i pstra ca o gardi personal a principelui, se izbea de inconvenientul numrul ui lor prea redus. Despre incercarea de a-1 retine in slujba Transilvaniei pe Si lvio Piccolomini a fost vorba In biografia acestuia. In definitiv toscanii" s-au ales doar cu uncle cuvinte bune, dar nici acestea prea entuziaste. In scrisoare a sa de multumire citre marele duce Ferdinand (22 sept). Sigismund Bathory acord i o simpl frazi de politete gestului acestuia. In scrisoarea din 18 noiembrie la slobozirea toscanilor", el Iasi foarte dar s se vad c ar prefera si fie ajutat cu b ani, nu cu oameni. S-ar irea ci momentul acola nu fusese cal mai bun pentru ital ieni, care se socoteau prigoniti de Josica. De altminteri tot acum si Simon Geng a vrea si se retragl de la curte unde era de prisos, i prineipele Indati gseste s olutia cea mai fireasci, scriind papii facl negresit cardinal. Cltoria toscanilor este descris pe scurt intr-o relatie anonimi din 1595 intitulati: Descrizione del lungo e travagliato viaggio che anno fatto li cento Italiani o pur Toscani elet ti del Serenissimo duce di Toscana del medesimo mandati al Principe di Transilva nia; nel quale e anche il successo della guerra fatta felicemente questo anno co ntro il gran Turco, e a Sinan suo Bascia. Credem ci ea trebuie atribuiti hotirit lui Pigafetta. O comparatie cu rapoartele sale confirmi aceast bnuiali. Se va observa c descrierea operatiilor de la Giurgiu are ca pivot central experientele cpitanului imperial Cinuzzi. Lucrul este explicabil, i ntrucit Pigafetta imbolnvindu-se nu a participat la aceast actiune, care i-a fost desigur povestit de acel apitan. Spiritul de landil neconditionat a italienilor si de critic ascutiti a comporaril ungurilor caracterizeaz atIt descriereasiderapoar tele lui Pigafetta. Spre fat, clt deosebire Ins de acole rapoarte confidentiale In care Ant atinse puncte negative, atit cu privire la situatia politici a Transil vaniei si la starea de spirit general potrivnic. cit si la primirea putin entuzias t a toscanilor de eitre sfetnicii principolui, in Descrierea anonim sint subliniat e ofertele strilucite ce le-au fost ficute de principe, precum i dispozitiile da te pentru Intretinerea lor gratuiti de citre orasul Brasov. Dar partea care ne i ntereseaz mai mult nu este cea privitoare la isprivile individuale ale toscanilor , desigur mult exagerate de povestitor, ci aceea care constituie fundalul pe car e se proiecteaz intreaga actiune, In care abia este mirrurisiti uciderea din gres eali" a bietilor crestini robiti de turci i confundati cu acestia (0 la Giurgiu, i In care este surprins nivala silbatici a dezrobitorilor penult a jefui bogata pradi rezultati din jafu rile turcesti si considerati acum drept prada legitim a crestinilor. 577 www.dacoromanica.ro

Partea privin.d operaiile din Tara RomneascI, care are mai mult caracterul unui ra port militar, a fost publicat de N. Iorga in Hurmuzaki, XII, pp. 79-91 dup.' ms. i tal. VI. 118 din Biblioteca Marciana din Vengia. A fost semnalatI pentru importa ma clatelor pe care le cuprinde, de R. Ortiz in lucrarea Per la storia della cul tura in Romania, italiana Bucuresti, 1916, P. 63, n. 5 si folositi de A. Pernice In studiul intitulat Un episodio del valore toscano nelle guerre di Valachia alla fine del secolo XVI, in Archivio st orico italiano", seria VII, vol. III (1925), 1-2, p. 279 si urm., precum si de A . Veress in Campania creginilor in contra lui Sinan pala din 1595 in Anal. Acad. Rom,66 Mem. seg. ist. s. III, t. IV, mem. 3, 1924. www.dacoromanica.ro

DESCRIEREA LUNGII SI OBOSITOAREI CALATORIP PE CARE AU FACUT-0 CEI 0 SUTA DE ITALIENI SAU TOSCANI ALES' DE SERENISIMUL <DUCE> DE TOSCANA2 $1 TRIMI$1 DE EL PRINCIPELUI TRANSILVANIEI3; CARE CUPRINDE $1 REU$1TA RAZBOIULUI PURTAT CU NOROC IN ACEST AN IMPOTRIVA SULTANULUI $1 A LUI SINAN PASA ... Pledind deci din Floreno. In anul 1595, 'in ziva de 25 iulie, au strAb5.tut drumul prin Ferara pink' la Trento [Ala, Viena i Caovia] i au ajuns la 28 septembri e la hotarele Transilvaniei ... <Pe aceasta> au fost nevo4i s'A o strAbatA toatA ', fIr'l a se odihni mcar o zi, pentru a putea ajunge la 8 octombrie sub muntii c ei mari care desdoc. 150. p. 79 1 Traducerea s-a ficut dupl textul italian public-at in Hurmuzaki, XII, pp. 79-9 1, 3 Ferdinand I de'Medici, mare duce de Toscana (1587-1609). 3 Sigismund Bithory. 579 www.dacoromanica.ro

part Transilvania de Tara Romneasc5. Aici, s-au Indestulat pe eit le-a fost cu pu tin5. cu arme si hran5 pentru ei i pentru cai, pe sase zile, sf5tuiti de ce trebu iau sl facl printr-un curier <trimis> de Simon Genga4, care i-a instiintat de asemenea a nu vor <putea> trece muntele cu carele. Si cu toate aceste greutki, n ziva urmkoare a fast trimis, din ordinul domnului Silvio5, c5 pitanul imperial Cinuzzi cu tot bagajul. Si trecind creasta muntilor au asezat t abara de cealalt5 parte, la poalele lor. Dimineata a venit la domnul Silvio coma ndantul taberei6, insotit de multi c515reti si de alti nobili din <acea> ;ark', in a c5ror tov5r5sie au ajuns la armat5, unde se afla chiar principele Transilvaniei. p. 80 mosi la infltisare Acestia // i dau rii arie i sigurant5. Cici inconjurtnd-o In int regime, las. intrarea numai prin patru treckori, dintre care una Transilvania este 2nconjurat5 toat5 de munti foarte Inalti dar toti fruse indreapt5 spre Bulgaria superioar5, doux s'int intoarse spre Tara Rotaneasc5, i cealalt5 spre Moldova; si dintre toate aceste porti ca s5 zicem asa ale Ord b ine Intkit5 si bine p5zit5, ultima care vine din Moldova este cea mai sigur5, mu ntii fiind mai abrupti si mai greu de trecut aici. Tara e locuit5 de b5rbati i f emei albi la piele, inalti la stat, zdraveni la fire si deci r5bdatori la obosea15, dar cu sufletul neavintat si slab (dac piere insufletirea cu spiritul necioplit, strlin de deprinderile civilizate, pentru c ei maninc5, se Imbrac5 si dorm ca t5ranii. Se Imbrac5 toti In acelasi fel: haine lungi aptusite cu piei i f5r5 guler, cu mIneca pe jumatate; se Tncalt cu incaltaminte fr5 c5put5 7, poart5 p5151rii atit de mici, inctt abia le acoper5. Arful capului; numai ins urkeii8 obisnuiesc s5 doarm5. culcati In pat, toti ceifemei asem5ntori la fire si la obiceiuri cu transilv5nenii e mai bogat5In sesuri deeit <In> dealuri, pline de plduri ineint5toare i udat de multe duri, 'imbelsuga t5 in gnu, cereale <de tot felul> i In p5suni, pentru tot soiul de animale. Este o tar5 iputin locuit5, poate pentru c5, avind de indurat dese schimbiri din cauza r5zboaielor, r5mi'ne intotdeauna prada Inving5torului. Dulalti <dorm> pe jos, pe podea. Iar Tara Romneasa ce creste b5rbati n5rea o desparte de tara bulgarilor de unde se ajunge in trei zile de c5.15.tori e la Constantinopol; din cealalt5 parte se Invecineste cu Transilvania; aceste d ou5 granite mkginesc lkimea anumitei provincii, c5reia putin Ii lipseste ca s5 a ting5 110 mile italiene. Lungimea sa este mkginit5 intr-o parte de Genca. Era marele camerier al lui Sigismund Bithory (vezi relatia lui Pietro Bus to, din volumul de faf1). 5 Silvio Piccolomini, comandantul corpului toscan. 6 II me stro di campo generale. Nu este numit, credem el e G. Sibrik. 7 Calze senza pedu le. 8 Li coniugati. Informatie aflat" la geografii italieni contemporani. 580 www.dacoromanica.ro

Macedonia9 iar de cealalt. de Ungaria superioar, Intinzindu-se cam In 150 de mile de ale noastre. Sinan pasa l-a silit pe serenisimul Sigismund s. treacl in Tara Romneasc, elci arun cInd un pod de 130 de brci peste Dunre, sau mai degrab asupra unui brat al acestui fluviu, a trecut din Bulgaria In Tara Romafuind i ro bind fr deosebire brbati neasel in dreptull cettii Giurgiu ocupat de turci de peste 80 de ani 4i de acolo, l a 1 august cutreierind toat provincia cu 150 000 de ostasi, cu cavai femei, tiner i i btilni; i nemultumindu-se cu aceasta a strbtut-o in lungime i venind spre Trans ilvania a luat Bucurestii12, scaunul mitropoliei si capitalal3 <trii>, oras frumo s; si de aici s-a indreptat spre TIrgoviste, oras frumos i invecinat cu muntii lere <de ttari> din Perecop" a cuprins si a plrjolit once a IntIlnit, jeTransilvaniei. Totusi nu a fost atit de neasteptat. aceast miscare a turcilor, inc h Bthory, dei ocupat cu desftrile nuntii sale, s nu adune un numr clt mai mare dintre o amenii sai, obisnuiti cu meseria armelor, sperInd s aib mult mai multi dech Impratul, noua sa rud". Oamenii si din Transilvania Ungaria era u cam 7 000 de elreti, socotindu-se i cei din prtile ssesti'5 pe care ii comanda jud ele regal din Sibiu. Acestia slut lnarmati cu lnci lungi ct tilt sulitele mijlocii de 25 de palme, poart la a buzdugan si la sold iatagan, atIrnInd de cealalt parte a seii o sabie care strbate In jos <rezemat> de flancul calului. O folosesc dud clre sc i Intrebuinteaz iataganul impotriva dusmanului, <chid lupt> pe jos. Ii apr viata i pieptul cu o elmas de zale dintr-un pieptar si un sptar cu mineci i mnus tot de za le si au pe cap un coif, dupl. portul unguresc, care le acoper tot gItul si. fata . Acestora le-a aclugat 5 000 de pedestrasi maghiari care nu poart arme de aprare, dar parte din ei au archebuze si parte au sulite cu toti cu seceri scurte ascutite prinse de minere i cu iataganele lor i cu bardele lor la sold. Erau acolo 2 000 de trabanti inarmati In felul celor despre care a fost vorba mai sus, dar toti cu archebuze, trup foarte chipes care constituie gar da de infanterie personar a serenisimului principe al Transilva9 Afirmatie eviden t gresit. (Nu se intelege cum lungimea radii Rornanesti poate avea ca puncte extr eme Macedonia (?) oare citire gresita pentru Moldova) si Ungaria Riperioar1 (!) 10 A un canto. 11 Cavaleria perecopia, adica de tatari din Crimeea. 12 Bucarest. 13 Targovit. 19 Sassonia. coad scure, dar toti au iatagane la soldul sting si o miel bard la briu. Pe deasupr a 6 000 de secui, flea: nici o pavz, dar cu putine archebuze 14 In urma cas'atoriei lui Sigismund cu arhiducesa Maria Cristierna, nepoata de frate a lui Rudolf al 16 Sebino. Jude regal de Sibiu era Albert Huet. 581 www.dacoromanica.ro

i raiterii17 Imparatului, in numr de 1 500 calari pe cai buni bine inarmati cu sp ada, cu doua pistoale i doua paternale '18 ipentru fiecare din ei la aua calului, iar oamenii purtau platose din cele mai bune. si niei. Veniser Domnul Tarii Romnesti, care ascult519 de principele Transilvaniei, a condus acolo 4 000 de calareti20, 5 000 de secui Inarmati <si> unii i altii cum s-a bit mai sus, date de principele Transilvaniei. aratat mai sus; ultimii au fost acei ai domnului Moldovei2' care nurn.ra 4 000 de crareti si 3 000 de unguri cu arme in chipul celor de care s-a vorp. 81 Dup. ce au trecut muntele cel mare care desparte Transilvania de Tara Romaneasca, au asezat sub el tabara, intr-o vale str5juit. de doi munti, fiind trimis ca ava ngard5, domnul Trii Romanesti cu toti oamenii si, dintre care infanteria statea In ainte, Intoars spre Tara Romaneasca. La mijloc2a era domnul Moldovei cu toti ai si iar el23 statea cu oamenii s5.i la ariergard5, unde avea artileria cu toate muniiile de rzboi. Nu s-a pazit In aceast5 asezare a taberei (si asa a fost tot mereu) ordinea si regula unei bune discipline, caci, alegIndu-si locul fiecare dupa cheful sau, ei nu Tutorcea u fata spre dusman, nici infanteria nu acoperea cavaleria, nici cvartirurile nu erau deosebite, fiecare cu bazele sale militare, generale si particulare. ci amestecati Cu cavaleria erau cantonati pedestrasii i trupe cleosebite se indr eptau n directii deosebite. Nu putin necaz pricinuiau la trecerea Inainte Inapoi funiile pavilioanelor24 si ale corturilor, intinse dupa bunul plac al fieNu erau rInduite acolo straji, nici 6.1 de intrare si ieire, nici cvartirurile n u se vedeau <a fi> aparate cu transee, cu santinele i cu corpu caruia si acolo unde le venise mai Indemina, in& lncurcau cu labirintul lor trec erea nu numai noaptea, dar chiar si ziva. <Nici> steagurile, nici artileria i ni ci pavilioanele generalilor nu erau pazite de vreun corp de gard sau de santinele , deoarece n-au obiceiul sa le pun.In alta parte decIt In fati, la avangarda, <In toarse> spre dusmani. CuvtIntul de trecere25 era ,purtat de jur mprejur de un trI mbitas cllare care, facInd Inconjurul taberei, In sunetul trimb4ei, il Impartases te farI deosebire oricui vrea s iasa sau intre in tabar i nici nu se folosesc de c uvIntul de trecere pentru altceva, fiind Ingaduit fiecaruia i ziva i noaptea s al erge slobod prin toat armata. and vine timpul s se rInduiasca In formatie de lupta ei nu strit chemati prin 17 Raitri (trupe de cavalerie). 15 Et due paternali... al'arcione del cavallo. 7 2 Ca vasal al acestuia dup actul din 20 mai 1595. 25 Cavalli. Urmeazg indatg cei 5 000 de secui rinduiti in avangarda de sub coman da lui Mihai. Sigismund le figgduise restituirea vechilor lor privilegii. 21 $tefan Rgzvan, dup inliturarea lui Aron in aprilie 1595. " Nella battaglia (termen mili tar desemnincl corpul central). 23 Sigismund. Ordinea aceasta a trupelor e destu l de sugestivg. 24 Padiglioni (corturi mai somptuoase pentru comandanti). 25 II nome (parola). 582 www.dacoromanica.ro

sunetul tobei sau al trimbitei, macar a au multime de instrumente de acestea ca si de giamparale, ci o fac indat. din imboldul lor, lucru ce merit s fie vzut <6.'6> nu se folosesc de tob. nici chiar pentru a suna desteptarea. In acest cantonamen t domnul Silvio Piocolomini, escortat de multi nobili localnici, a fost primit i ntr-o audient.' de principele Transilvaniei care i-a iesit inainte 01i la intrare a cortului. Aici s-a fkut popas trei zile ptn. ce au prins stiri in parte de la despre miscril e dusmanului; iscoade, in parte de la unii prizonieri turci <apoi> li s-au tiat i ndat capetele acelor turci i inltate pe sulite, dup obiceiul ungurilor, ele au fost cluse prin toat. tabra ca i cind ar fi fost capete de trdtori. Obicei putin ludabil printre soldati, a ucide cu singe rece prizonierii. Sigismund Bathory, dup cum sa 'lindes, era tbrit in fata Tirgovistei26, oras mare asezat in cimpie la iesirea vii numite mai sus, pe unde se trece din Transilvania in Tara Romneasc; valea coboar (?)27 putin cite putin si se sfirseste in cele din urm n acea cimpie. Principele Transilvaniei fiind hotrit s se apropie de dusman, in ziva urmtoare, la 15 octombrie, s-a cobori t pe vale in aceast ordine; la avangard mergea domnul Trii Romnesti cu infanteria sa , inaintea transilvnenilor, urmat In locurile strimte de clretii si, iar oind se lrg ea valea pedestrasii, cu toate steagurile lor, mergeau pe flancurile cavaleriei, imprtiti in dou. aripi i avind pe cpitanii lor in primele rinduri. Indat dupi cavale rie veneau cele dou stindarde generale, unul al 'Dril Romnesti, la dreapta i cellal t, al Transilvaniei, la stinga; urma apoi un sir de cpitani si de alti ofiteri ai trupelor, acestia aveau in spatele lor pe stegarii Inarmati care purtau steagur ile tuturor companiilor, urmati de trupele intregii cavalerii care mergeau foart e strins i intr-o ordine si o tkere minunat. In flancul22 tuturor acestor oameni din avangard mergeau raiterii trei cite trei, in dou grupe, cu steagurile lor, ina intea crora la inceperea luptei se orinduiau apoi In dota* escadroane, putin deprt ate unul de cellalt, dar in acelasi front, cu steagurile la mijloc. In aceeasi or dine de btaie si de rinduire mergea i domnul Moldovei, afar numai c infanteria sa a vea la mijloc 35 de tunuri, dintre care trei erau pentru baterea zidurilor, iar restul erau mici tunuri de cimp. Dar, cind ajungeau in locuri largi, deschise, c avaleria sa venea pe sdnga, mergind deopotriv cu infanteria in aceeasi ordine de .steaguri si de cpetenii pe care am spus c o observau cei din Tara Romneasc. La drea pta numitei cavalerii erau In dou trupe egale, cei o sut de ostasi italieni" trimi si de serenisimul p. 82 26 Allogiato a Targovist. (Dar din cursul povestirii se vede cL abia dup dou zile se apropie de Tirgoviste. Trebuie niveles c firul succesiunii se Intrerupe de mai multe ori i c diferite momente se ntrepitrund. Astfel dula descrierea taberei de la Tirgov se mai descrie cobortrea din Transilvania tn Tara Romlneasa). 27 Scemando. 26 A canto. 583 www.dacoromanica.ro

<duce> de Toscana, dintre care una, Inarmat cu platose, cu spade si cu pistoale era alturat marelui escadron al cavaleriei comandat de domnul Silvio Picc olomini; i cealalt la dreapta acesteia, Inarmat cu spade si cu archebuze, era coma ndat de cpitanul imperial Cinuzzi. La ariergard venea serenisimul principe al Trans ilvaniei cu fortele principale ale armatei, flancate din once parte de infanteri a sa, Inaintea creia mergeau apitanii i steagurile lor. Inaintea cavaleriei sale care mergea la mijloc erau purtate troj stindarcle generale: unul al Impratului, la dreapta, akul al Transilvaniei la rnijloc, al tr eilea al Moldovei i Trii Romnesti, alturate. Dup aceste stindarde era Bocskay29, loc otenent" al armatei3 i unchiul principelui Transilvaniei, Insovit de cpitani si de alti ofi;eri ati trupei, urmat toate steagurile companiei care mergeau Inaintea trupei, de clreti. Dup un interval oarecare, venea o alt trup de cavalerie, In mijlo cul a 2 000 de trabanti; aceasta era comandat de serenisimul principe al Transilv aniei, orInduit cu steaguri cpitani ca cele distribuite <cum s-a spus> mai sus; si alturi de aceasta veneau sasii, condusi de jude4e regal al Sibiului. Se Inainta In ordinea aceasta , cu carele cu bagaj, merend fiecare alturi de trupa sa, In tcere i Intr-o

ordine admirabil, fr sunet de trimbit sau 'de tob, astfel IncIt nici nu prea 61 este o armat in mars, totusi ieseau multi cercetasi In recunoastere alergind3i Inainte sau pe flancuri pentru a descoperi ambuscadele sau cursele dusmanilor. $i dup ce au umblat dou leghe, care fac 25 de mile italienen, au ajuns Intr-o cImpie mare u dat de un eitt; unde si-au asezat tabra aceeasi ordine i In acelasi feb. Dup ce abi a Isi asezaser tabra, Intreaga armat a alergat la arme, 616, IntorcIndu-se la tabr mu lti din ai nostri, au trecut mai departe si s-a crezut i nscut teama s nu fie dusm ani turci. $i totusi alarma a fost dat fr sunete de ttimbit sau btaie de tob. Dimineaa urnatoare, cu un ceas lnainte de zita, Intreaga armat s-a pus In miscare In aceea si ordine, i mergind astfel i muntii fclndu-se tot mai scunzi, Incetul cu Incetul a ajuns in mijlocul unei cbmpii ntinse <uncle era> Inceputul Trii RomInesti. Aic i s-a acut popas vreme de un ceas i n acest timp au fost trimisi 100 de clreti In recunoastere, cari Inaintind pe o distant de trei mile, atv raportat la Intoarcere c turcul i ridicase tabra de la Tirgoviste , deoarece vazuser tabra sa plin de focuri et di carne" (?)3 i de vite moarte. Dar a u spus c6 TIrgovistea avind dou biserici lnarite cu 29 Buccicai. Era Impreun cu cancelarul Josica inspiratorul politicii lui Sigismun d. 3 Adic al doilea comandant al intregii osti, indat dup principe i putIndu-I suplini in aceast calitate la nevoie. 31 Uscivano molti scorridori innanzi o da f ianchi... 32 Mile italiene = m5sur de lungime care avea, 1,460 km la Roma, Genova si in Sicilia, 1,785 km In Lombardia, 1,855 km la Neapole si 2,466 km in Piemont. et vive et di fuochi. 584 33 Pieni di fuochi et di carne; vezi mai jos: pieni di quantitd Grande di bestie morte www.dacoromanica.ro

i alte case <Intrite> era puternic aprat de turci, care i-au salutat pe ai nostri c u multe lovituri de tun. S-au minunat toti ai nostri de plecarea turcului, care, avind o pozitie asa de favorabil cu Tirgovistea In flanc, la clreapta, si o pidur e mare la seinga, iar n fat o cImpie atit de prielnid, putea cu sigurant, fiind aj utat de athea Inlesniri de pozitie, nimiceasd pe ai nostri care nu puteau s ias I ntr-o ordine potrivit sau dou. turnuri din strtmtoarea vii la lrgimea cmmpiei, sau s Inchisi In acea vale cu speranta sigur c5. In putine zile vor fi pierit toti de l ips, dci astepend ei proviziile si munitiile care trebuiau s vin din urm, din Trans ilvania, era cu neputint s tread cu caii inckcati si mai putin cu carele peste ace i rnunti atIt de aspri si de nelocuit atunci din cauza noroiului excesiv. le lnchicll trecerea, ti s se aseze tabra In fata Tirgovistei. Si fiind rInduit armata In dim*, ca pentru lu pt, spre a se feri de cursele acelui bitrIn siret Sinan, mergind astfel incet, In cet in ordinea obisnuit, au Inceput s pitrund mn tabra turcului, plin de o mare multim e de vite, moarte i vii, si de focuri34; si In timp ce treceau ai nostri printre <toate> acestea, artileria din Tirgoviste trgea necontenit asupra lor. $i s-a cu noscut dup. ,drum c: tabra turceasc era cam de cinci mile italiene lungime i trei lime . Astfel, da apusul soarelui, iesind armata noastr din cvartirul dusman, si-a ase zat tabra de-a lungul rlului35 care trece sub Tirgoviste. Aici, artileria noastr, In care se afla seren isimul principe al Transilvaniei, a rmas In fat, In flancul Virgovistei, i centrul armatei i avangarda, avInd acel rlu din spate, a mers In sus, desfsurInVeseli totusi de un succes adt de mare, s-a hotrlt, tinIndu-se sfat calare, du-se cu fata Intoars spre cImpie, pe uncle se cunostea c trecuse armata dusmanulu i. Artileria a fost aliniat Inaintea tuturor, Intoralndu-si gura dtre mai degrabsi din cauza // asezkii nepotrivite i deschis din toate prtile putin sig ur pentru tbrlrea armatei. Si abia s-a desdlecat, c s-a i dat alarma, dci multi turc i iesiti din tabr. se Inapoiau, socotind gseasd pe ai lor uncle ii lsaser i astfel, p e neasteptate, au rmas prizonierii grzilor care patrulau necontenit pentru siguran ta <soldatilor> nostri. Acestia nu au rspuns altceva cleat a. se .duseser s-si caut e de ale guru i c se regsesc pe ai lor, deoarece Sinan afirmase Inapoiaser aici fii nd siguri c voia s astepte aici armata noastr, rmtnInd <ipe loc> zece zile In sir. L a cei mai multi din acestia li s-a i tiat capul detndat.", dup obiceiul ungurilor. Acest incident a tinut toat noapeta, de aceea toti ai nostri stteau dlare salutati neIncetat de artileria din Tirgoviste; In timp ce se du34 Vezi nota precedena 33 Ial0Mita. 585 dusman i cantonamentul s-a fkut ark' vreo ordine, din cauza noptii, dar p. 83 www.dacoromanica.ro

ceau s jefuiasc fr teamP6 pe sub cetate pentru a-si face rost de fin si alte prozivi i, de aceea toat noaptea nu se auzea altceva decit c se &idea alarma si c se aducea u turci prizonieri. O singur dat s-a dat alarma .din cauza unor trani, care voind s se inapoieze la casele lor, la o deprtare de opt mile de tabra noastil, i aflind c turcii Ii asezaser aici tabra s-au intors la noi. De aceea ai nostri, dup6 obiceiu l armatelor, vkind c vin oameni din afar, au strigat la arme. Astfel s-a scurs noa ptea aceea fr pic de tihn. Dimineata urmtoare a dezvluit greselile noptii trecute; de aceea cunoscind u-se c toi slut cantonati cu prea putin sigurant, s-a tinut sfat asupra ces urmkeasc pe Sinan pasa care, si dup presupunerile <acute> si dup5 spusele acelor trani, fugea speriat dinaintea ostasilor nostri; de aceea trgea concluzia, cu o bu n argumentare militar, ca sau toat armata sa s-ar risipi sau cel putin s-ar imprstia ariergarda. Domnul Silvio Piccolomini s-a alturat la aceast pkere impreun cu alti citiva; cu toate acestea s-a urmat sfatul celorlalvi omni" care i-au convins s cu cereasa Tirgovistea pentru ca s nu se lase in urm o cetate atit de puternic In mlin ile dusmanului, care apoi fr indoial n-ar fi lsat ca armata noastr s primeasc5 din Tra nsilvania provizii i munitii. Si in acel interval s-ar fi avut stiri sigure desp re miscrile lui Sinan, care, avind o armat atit de numeroas, lupte>, erau motive de a se teme c el, cpitan prevaztor i imbtrinit s-ar fi retras mai degrab pentru a inti nde o curs, decit ca s fug atit de rusinos. Luind aceast hotrire, comandantul taberei i impreun cu el cpitanul imperial Cinuzzi trimis acolo de domnul Silvio, s-au por nit cu 300 de crketi In recunoa5tere pentru a gsi pozitii prielnice asezrii armatei care u rma s cucereasc Tirgovistea. Principele Transilvaniei i-a spus acelui Cinuzzi In l imba italian s: vorbeasc cu comandantul taberei latineste lor ce trebuiau hotrite. Principele Transilvaniei, tinr insetat de glorie, voia pentru c ar Intelege foarte bine. Coborind astfel de-a lungul riului, a trecut in dreapta si au descoperit dincolo de riu o cimpie care se intindea cle la iesirea vii Ora la Tirgoviste, pe o portiune de opt sau zece mile In lungime, avind o ilrgime de trei mile. Astfel, intorcindu-si fata spre cetat,e, a veau la sell-1ga ntul cu un zgaz foarte mare, intrit cu trunchiuri foarte dese si la dreapta muntii despre care am vorbit; de aceea, vzind este favorabil multumit ap elor si a lemnelor <amintite> i cunoscind c este tare, pentru ci si foarte potrivit 37 Signori = nobilii rezulti a el a fast ocupe Tirgovitea. 586 36 A certe. www.dacoromanica.ro nu putea fi atacat deck numai din fat, si pe .deasupra <c era> pentru a da asaltul asupra Tirgovistei, a unguri. Totqi din spusole lui Piccolomini (vezi relatia sa) de pArere s. nu se Inainteze in urm'rirea lui Sinan, ci si se

si dus armata acolo, pornind in ordinea obisnuit asa cum s-a spus mai sus. Si deo arece conduend-o acolo, la stInga era cetatea dusman5 si la dreapta era acea dmp ie unde Ii asezase tab5.ra Sinan Impreura cu ai s.i, pentru <mai mult> sigurant sa asezat tot bagajul intre armata noastr. i TIrgoviste la senga, ca un bastion mo bil, iar In spre cImpie la dreapta, mergea artileria, putInd usor fi Indreptat. I mpotriva dusmanului clack* ar fi venit s atace pe ai nostri. Turcii din TIrgovist e, vazInd c5. se Intoarce armata, credeau c5 acela era Sinan care venise pentru a-i prinde pe ai nostri la mijloc Intre el cetate; de aceea s-au Inarmat 5 00038 din ei pentru a face o iesire <In clipa> clnd ar fi s5 ias <din cetate> pentru a-i ajuta pe ai lar. Dar clnd au v5z ut c armata Inainta tacticos, intordnd un flanc c5tre cetate si cel.lalt spre part ea din care se b5nuia Cal ar putea veni Sinan, si-au dat seama curInd c5. fuseser. Inselati de Sinan. Si astfel au socotit c acea miscare era pen tru schimbarea pozitiei i pentru asezarea taberei in scopul de a veni s cucereasc5 cetatea. &it de tirziu au aflat ei c Sinan le caduse <doar> speranta d e a se inapoia, pentru ca, in timp ce ei ap5rau orasul // i ineau pe p. 84 multi dintre ai si pentru a recunoaste locul, a raportat c orasul este Intrit cu o palisad de lemne in pkioare acoperite pe dinafar cu pmInt si a atras atentia c se ob serv5 putin5 ordine din partea noastr5., c5ci sub cetate se afla putin infanterie asezat5 de ai nostri, i aceea Intr-o ordine proast5, rspIndit5 ici i colo, Liar artileria <era> putin aprat sau chiar de loc, de aceea era primej die c5, fiind In oras 4 000 sau 5 000 de turd, s nu ias afail faind in bucti pe ai nostri care erau In dezordine doci colo, capturind astfel sau cel putin tintuind artileria. Pent ru aceasta, prineipele Transilvaniei s-a indreptat In grab intr-acolo, insotit de mult5 lume si a pus totul In ordine. urmrirea <armatelor> noastre. Speriati din cauza aceasta, mai trgeau doar asezat t abra clteva lovituri de tun la trecerea crestinilor. Armata noastr ca de obicei: l a avangard5, ctre Tirgoviste i munti era domnul Trii R nesti; la centru domnul Mol dovei si la ariergard5 serenisimul principe al Transilvaniei; i fiecare trup51 d e cavalerie cantonase pe ling sine trupe de infanterie. Deodat, fr5 a face alte pre g5tiri de atac, infanteria domnului Trii Romnesti a lnaintat sub cetate, fzInd ioi si colo cIteva portiuni de sant, mai mult pentru oarecare acoperire decit pentru a se asigura in vederea ataaril cettii. Domnul Silvio, trimis de principele Tran silvaniei Impreun cu crestini In loc, el s poat cu armata sa, inainend pe drum, s scape de Noaptea a fost folosit5 de ai nogtri la facerea dtorva 01.0 de sant Tompotriva a rora turcii din oras trgeau multe lovituri de tun si mare multime de focuri arche buze. In ziva urmltoare <ai nostri> au deschis focul dar cu putin folos pentru c u rm5reau mai mult s strice zidurile decit s do" Cifr nereal (vezi relatia lui Pigafetta). 587 www.dacoromanica.ro

boare curtinelen de zid pentru a face o sprtur, lovirurile au fost rare si nu prea puternice si tindeau in special s." drime un turn si alte asemenea lu-

crri de aprare. Urmindu-se astfel cu putin sperant dtre sear, un ofiter de infanterie , soldat btrin, obtinind In acest scop voia principelui Transilvaniei, a fugit cu o tort aprins spre zidul <de ap:rare>, druia i-a dat foc pentru c era de lemne impl etite mai atitinizl <focul> si cu o legtur de nuiele pe care o ducea cu el. Dup pil da acestuia, cruia principele Transilvaniei ti promisese 1 000 de talen i pe an c a sola:, dac ar svirsi o atare fapt, s-au pus in miscare multi cu leg5turi de nuiel e ducindu-le dtre acele palisade. De aceea foarte curind s-a incins un foc care fkind s cad mult lemnrie de pe care prvlindu-se pmintul ce fusese pus de curind pentru intrire s-a fcut o sprtur destul de bun. Aceast: intimplare a dezndjduit pe turci, ga ingroziti de fuga lui Sinan; deci folosindu-se de inlesnirea prilejuit de fum si de ceata care se asa o dat cu venirea noptii, au inceput s: fug in mare numr prin po arta care ddea spre riu; acolo unde ai nostri, impotriva regulilor rzboiului nu ca ntonaser soldati. Ei erau cu totul 1 000 de oameni dintre care 100 erau ieniceri; dar toti intilnind cavaleria armatei noastre, care se dusese s: inspecteze pe du sman, au fost tiati in budti, astfel c unul singur (mare minune) a ajuns ca s rapor teze faptul lui Sinan rezistent, au ocupat orasul si fcind putini prizonieri, au eliat cu sbiile pe toti turcii, afari de doul pasale, dintre care unul era tinit. S-a socotit c numrul mort ilor, toti oameni chipesi, s-ar ridica la 5 000. Au fost capturate 30 de tunuri, nici mari nici mici, si o mare multime de munitii si de provizii si multe steag uri; si peste toate acestea multe bogtii insemnd o reimprosptare binevenit pentru a i nostri care si incepuser5 s sufere din pricina lipsei multor .lucruri. Principe le Transilvaniei, vesel de o victorie atit de neasteptat i de nesperat, s-a inapoia t in cort cu cele dousi pasale prizoniere, si toat noaptea aceea a fost fOlosit la ridicarea przii si ducerea ei din oras in tabr, ajutind fiecare pentru a se bucura de prad si de victorie. In toate aceste progrese, rbdarea si statornicia celor o sut de italieni" a fost un lucru de admirat, dci consumindu-se dup cinci sau sase zile acele prime Iprovizii pe care le aduseser cu ei clup sfatul lui Genga, au trit timp de 21 de zile in sir intr-o lips cumplit de once hran atit pentru ei cit si p entru caii lor, avind o soart bun atunci d'id puteau s aib carne de vac sau de bou cu putin: pline si cel mult biscuiti copti pe jar si bind 'din mlastini 89 Curtina este partea unei fortificatii intre dou bastioane. la Bucuresti. Afrind de prilejul <ivit> romnii si ungurii, intrati in oras in mai multe cete 6 dind peste putin rezistent sau nedind peste nici o tificatiei fcute de Sinan si amintit si de cronicarul turc Mustafa Naima Tarih, ve zi relayia lui Sinan 'in volumul de fat. 188 ' Tela desemneazI aici lmpletitura de pari si de nuiele. Pentru o descriere a for www.dacoromanica.ro

ap tulbure i amestecat <cu noroi>. Hrana cailor era din iarb bine calcat in picioare si din trestie, care fiind disprevuit de pmtnteni, se gsea suficient msur. n acele ci mpii. Noaptea dormeau in bltoace {111 a avea sub ei nici mkar lemne, de aceea se sculau Invepenivi i cu duren i In tot trupu141. De pe cai nu scoteau saua decit rar sau de loc, si // cele mai adeseori le mai ls au i apstrul fiind astfel silivi s-i vin cu mina pe de o parte pentru c.. nu aveau d e ce s.' -i lege, iar pe de alta pentru a se asigura impotriva hovilor, care totu si mai furaser dintre ei in mai multe rincluri. Furaj au avut numai de trei sau p atru ori i aceasta din ordinul principelui Transilvaniei, dup multa lor42 struinv s i 1-au pltit cu un prev nespus de ridicat. Rindasii de la cai si de la bagaje nu puteau s se duck' s stringl furaj cu japca43 pentru el nu erau deprinsi cu vara i p entru c, dac totusi, mergind, se pricopseau cu cite ceva, de cum erau icunoscuvi d up haine, li se lua indat totul i adesea i caii i viava, astfel c preferau s infigl c ite un par puternic de care legau caii i pzindu-a acolo ti lsau s pasc puvin iarb i pmint, mincIndu-1 de foame si pe acela. p. 85 ser tnainte avangarda i alvii care fuseser tnaintea lor; In sfirsit, neputind rbda de foame, se duceau in fava celor care mincau si le fceau semne, obvip,e mulvi ba ni. i ark' nici o Indoial nici o suferinv n-a fost mai mare <ca a toscanilor> deci t <poate> aceea a soldavilor lui Caesar cind, La tabr end ajungeau, nu mai rminea mimic pentru ei, cki le luanInd uneori de la ei, dup ce se vineau rnult de capul lor, puvin hran <luptind> impotriva lui Pompei sub Duranzo (sic), au fost silivi s se hrnease cu rdk ini de ierburi; dar aceasta li se intimpla intr-o var dusmani iar italienii au Ind urat o lips atit de cumplit printre prieteni, care erau sgircivi44 pin si la iarb, l a api si la paie. Din aceste lipsuri s-a intimplat c ungurii, imbolnivindu-se, au m urit aproape tovi In citeva zile si bolle intizIndu-se mai departe si printre it alieni fr a se g'si vreun leac tmpotriva acestor nenorociri, domnul Silvio le-a dat speranva sigur c. dac5. Sinan continu s e retrag, li s-ar da drumul pentru a se inap oia in Italia, asa precum a si fa:cut cu Inveleapt hotrtre, deoarece vedea c acela nu era un rzboi pentru niste soldavi strini, mai ales puvini la numr, pentru c nu puteau svirsi fapte mreve sit nici s se fac respectavi, iar pentru acele isprvi pe care le-ar face (cki Intr-adevar acesti puvini italieni au svirsit lucruri ins emnate) numele si gloria lor ar fi doblndite de alvii. Se adaug c acei 41 Indolti (vezi relaia lui Pigafetta). 42 a Toscanilor. 43 Andare a saccomano. 44 Afirmgie neserioas. 589 www.dacoromanica.ro

oameni" ursc pe strini i neavInd o pregkire" militar, ei ca trufasii dispretuiesc s -o nvete de la altii, punInd disciplina lor mai presus de aceea a multora; astfe l niste soldati vrednici de cinste neputind doblndi aici nici <noi> cunostinte m ilitare, nici glorie, ei nu au un ctstig nici pentru ei Innici nu li se tine sea ma c ar fi de ajutor acelora. $i s nu se minuneze acel ce citeste despre suferinte le povestite, cci fiecare se duce la tizboi pe <cheltuiala> sa; asadar clack' nob ilii sInt intretinuti de vasalii si de serbii47 lor pe <tot> acel timp pe care t rebuie sl-1 slujeascI, ceilalti rmin n lips de cele trebuincioase, nehulndu-se msuri de aprovizionare prin cantine publice sau prin piete publice; i dac totusi vreun localnic duce ceva la tabr, nu mai ajunge Ins s-si cumpere ceva acela care, deosebi t de ei prin haine, prin limb i prin obiceiuri i cu bani ce sInt necunoscuti aic i, nu poate face altceva clectt s-si arate ca o maimut., prin semne, marea sa anan ghie. Acum IntorcIndu-ne la subiectul nostru, cucerirea Tirgovistei a fost cetat e atIt de mare, Inconjurind-o cu intrituri permanente. De la prizonierii acestora , i anume de la cele dou pasale, s-a tnteles pe ,deplin c. Sinan (de care se pring eau amarnic) le RgIduise s astepte aici pe principele Transilvaniei pentru a-1 pr inde la mijloc Tntre oras i armata sa i c. Ti hrnise Cu aceste sperante, pentru ca , aprtndu-se ei Impotriva crestinilor, dea lui mai mult timp pentru ca s le scape din tran. Ei socoteau a el este cu sigurant la Bucuresti. Au adkigat c Sinan stia foarte bine despre raiterii un lucru minunat s te gindesti c turcii numai In zece zile au intrit o veniti n ajutor din partea Impratului si de cei o sua de toscani", soldati principelui Transilvaniei de serenisimul duce de Toscana si speriat i zguduit Trial si mai mult de aceste vesti, hotrIse s nu mai astepte. Q. 86

In ziva urmkoare, armata nu s-a miscat pentru c. astepta 10 000 de infanteristi c are rmseser putin mai departe s pzeasc anumite trectori din <spre> Moldova; acestia, d n cauza stirilor primite de ei c ttarii se duceau s prade acea provincie, in loc de a se Indrepta spre tabr, s-au dus mai departe s. PizeascI alte treckori ale acelei tri. S-a chibzuit, in ziva urmtoare, s fie dus armata la Bucuresti, capitala acelei tri, oras mare si insemnat, uncle se credea cu sigurant. c: Sinan s-ar opri ca ape re // punIndu-si aici toat. silinta. S-a Inaintat la stInga, lsind Bucurestii la dreapta pentru a ocoli bariera fcut de dusmanul Sinan" i totodat cursele lui i p entru a se putea Indestula mai sigur cu hran; i si-a asezat tab'ira Intre niste mlatini, pozitie foarte tare si sigur. In ziva urmkoare, In d rum, s-a stiut de la clketii nostri care se duseser in noaptea dinainte s afle desp re miscrile lui Sinan, c acesta prsise Bucurestii i arsese o 45 E vorba de trupele lui Sigistnund Bthory. 46 Politia (organizare). 47 Servi. 48 Per ischifar la serada fatta dall'inimico Sinan. 590 www.dacoromanica.ro

bun5. parte din oras, c rupsese toate podurile i c tn grab5 pk5sise o mare cantita te de provizii si de munitii i el un tun foarte mare de cetate r5m5.sese pr5v5li t" la p5..mint, c fmseser5 acolo multe masini de r5z.boi, pe care In grab5 nu le pu tuse arde sau Ingropa i cI pe drumul pe care se stie c5 merge armata turceasc5, z5ceau p5r5site peste tot locul un mare num5.r de lucruri, de care, de cai si de c5mile impotmolite n noroi. In ziva urmkoare, spre sear5., s-a asezat tabka Intr-o vale mare si cuprinzkoare , Inconjurat de mlastini, la o depktare de Bucuresti de una pin5 la patru mile de ale noastre. Aici s-a asteptat s5 se invioreze oamenii si caii obositi de mersu l neincetat din cele dou5 zile precedente si suferind de lipsurile r5bdate; dici In toate acele dou5 zile se p5timise crunt din lipsa de hran5 pentru oameni i p entru animale. In acest popas ai nostri, trimii noaptea In <recunoastere>, au af irmat din nou fuga lui Sinan de la Bucuresti, care f5.'r5 nici o Indoial5 alerga cu mare grab5 spre Giurgiu, unde avea podul peste Dunke. Din aceast5 cauz5. In ziva de 23 a aceleiasi luni ne-am gr5bit spre Dunke <f5cInd> pin la zece mile de ale noastre. Drumul a fost mereu printre p5duri i dealuri i locuri strimte i sea ra tirziu s-a asezat tabka Intr-o vale sprijinit din toate Ortile de munti i s-a fcut aceasta In mare dezordine, cum se intimpl5 adeseori In asemenea Imprejurki, cki multi r5masi In unn5 abia tirziu i c5uttnd cu greutate carele cu bagaje s gsit cvartirele lor. Noi am stat aici, ne-am pus iar In ordine i in ziva urmkoare, citiva p5minteni, care sc5paser din mlinile turcilor, au afirmat c Sinan ajunsese la Dunke unde podu l era Intreg, impotriva celor ce se auziser5.. La 25 a inaintat intreaga armat5 care s-a asezat Intr-un loc Int5rit, asem5n5tor celui aratat mai sus. In acest c antonament s-a aflat de la doi romni fugiti, care fuseser de copii robi ai turcilo r, c Sinan trecuse Dunkea cu avangarcla sa i c erau idou zile de cind armata trecea nelncetat Cu toat furia si Cu spaim5 i c5." era mare inv51m5sea1 Ja intrarea podul ui50, dar c mai era acolo cea mai mare parte din ariergard5 cu toat prada fIcut5 I n Tara Romaneasc5, <anume> cu lucruri, vite i oameni. Si, deoarece nu se acorda prea mare incredere acestor fugan, au fost trimii unii dintre ai nostri, parte p enti-1u ca s: fac o recunoastere a locurilor de-a lungul drumului de dou5 leghe ca re rkninea de fcut pentru a se ajunge la Dun5.re, i parte pentru a se asigura fat 5 de misckile lui Sinan. Inapoindu-se ai nostri, au raportat tot ceea ce afirmas er5 cei doi romani fugiti era foarte adev5.rat, dup cum au aflat de la turcii f5. 'cuti prizonieri ling Giurgiu, la patru mile ale noastre; au mai ad5lugat c locuri le de pe drumul <nostru> au o pozitie foarte la captul podului, a drii de 5/o ce se lua pentru prinsii de rzboi, sub numele de pe nLa aprapierea astil dui Mihai Viteazul 6-a renunvat la Incasarea ei. 591 49 In terra era rimasto scavalchato. (Adic rsturnat de pe afet). 59 N aim a (Tarih , I, p. 135) arta ca Invlmseala a fost provocat de Incasarea, www.dacoromanica.ro

prin paduri, ieind apoi, dup coborlrea uneiltimi, intr-o cimpie larga. De aceea la 27, cu mare veselie pricinuita de ,speranta victoriei tare pentru 6." pina la cinci mile (de ale noastre) de Giurgiu se trece mereu i a prazilor 0, mult mai milt, de aceea de a pune capat lipsurilor care indurate in toata aceasta expeditie, am aproape ca nu se pot numara inaintat n chipul obisnuit spre Dunare; i s-au dovedit i locul i drumul Intocmai asa de salbatice, dupa cum raportasera ai nostri n ajun. Ajungind avangarda la acea inaltime mai inainte ca sa se fi inceput cobortirea n cmpie care se intinde a la patru mile de ale noastre de Giurgiu, s-a facut un popas si s-au trimis cer cetasi sa culeaga stiri; acestia ne-au zorit s inaintam cu toata armata cit de iu te, cad mai ramasesera s treaca podul numai prada robii romani Insotiti de 2 000 de calareti. Deci, principele Transilvaniei, atras de un prilej atit de maret a pus indata armata in ordine de bataie; romnii mergeau la avangarda, facind un esc adron din toata cavaleria care era tinuta la mijloc de cloua corpuri de pedestra si de-ai lor5' i toti mergeau In front pe aceeasi linie unul de Moldovei care co nducea armata, pazita la dreapta de infanterie <impartita> p. 87 n dou corpuri si la seinga de marele escadron de cavalerie, incadrati de altul i cu o mare distal* Intre ei pe flanc. Dupa <aceea> venea domnul cele doua escadroane <squadre> de italieni care veneau cu el In aceeasi linie pe front si pe flancuri. La ariergarda Inainta n ordine principele Transilvaniei i cu mai mare multime de oameni fiind incadrata la mijloc cavaleria, conclusa de Bocskay, de catre doua corpuri de infanterie; toti veneau pe aceeasi linie din f ront dar cu distanta pe flanc. Dupa acestia, dupa un mare interval, venea format ia de cavalerie a principelui Transilvaniei insotita de sasi, aflati la mijloc, paziti de doua mici corpuri de trabanti care fac parte din garcla personala a pr incipelui Transilvaniei. Dupa toata armata urmau bagajele, carele i oamenii fara vreun rost ostesc52. Ajuneind avangarda In d impie la o mila de acolo, s-a fIcut alegerea cailor i pedestrasilor din fiecare ceata si au fost trimii <oprindu-se pe loc Intreaga armata> s hartuia sca pe dusman care era pe cale sa termine trecerea .podului. Si a fost greu ieseau s hartuiasca <pe dusmani>, caci autoritatea ofiterilor nu era indestulatoa re pentru a-i opri dei acestia au batut si au ucis multi cu buzduganele. Acolo a fost jalnica privelistea pe care au oferit-o turcii, caci aparindu-se putin in acele hartuieli mari, asteptau s fugi spre pod <iar> acesta nepuprimi pe toti, o mare multime <din ei> a cazut i s-a inecat in Au. Ai nostri, care pkrunseseil pr intre marele numar de care si bagaje, ce 51 Due squadroni de'suoi fanti (literal: dou escadroane (!) din pedestrasii sai. Dar ascadronul este o formatie de cavalerie). 52 Disutili. 592 ,tina pe ceilalti in formatie, caci multi, desi nu li se daduse comanda, www.dacoromanica.ro

erau rspIndite in jurul Giurgiului si de-a lungul Dunrii, ii asteptau ca s. taie In bucti pe clti treceau prin fata lor; principele cu domnul Silvio au adus patru t unuri la malul Dunrii, i trglnd cu ele, au inspimIntat pe dusmani. Au fost 014 In b ucti cam 1 500 de soldati turci care se aprau In jurul bagajelor si cam 2 000 din alti <oameni de> ai lor, dar oameni de jos; printre acestia au fost ucisi <si> d intre crestinii romni luati ca robi, recunoscuti. Au fost eliberate cam 8 000 de suflete, atit femei clt i brbati, car e, dei rasi In cap dup portul turcesc dar adunindu-se Impreun. fcind semne au ajuns s fie recunoscuti de ai nostri i In parte, si dup vesmintele br. Rmsita bagajelor i carelor pe care le prdaser turcii in Tara Romaneasc si care ocupa o intindere de o mil In jurul Giurgiului a fost Intr-o clip jefuit furat de ai nostri53, cum nu se poate mai ru. Armata dar din greseara, cci fiind cu capul ras dup. portul turcesc, nu au fost lor, si-au petrecut toat noaptea fzind prizanieri i capturind cai si lucruri, de care era o multime ce nici nu poate fi socotit. noastr a stat toati, noaptea n ordine de btaie, fr s se miste de fel din locul unde zi va, la venire, se fcuse popas i nioi nu au putut fi opriti cei aplecati mai mult spre jaf dectt spre Mahe, cki, in ciuda cpitanilor Dup hrtuial, principele Transilvaniei a trimis 4 000 de pedestrasi sub cetate, care , dup obiceiul lor, au folosit noaptea ca s fac ici si colo clteva portiuni de ail; si au asezat opt tunuri dar fr platforme dedesubt 6 ark' a face gabioane sau alte lucrri de pregkire a atacului, Impotriva cettii54. In ziva urm.toare, riclicindu-s e ceata, toat armata s-a apropiat de Giurgiu, Invluindu-1 de jur imprejur, dar fr s t in de ajuns seama de <Imprtirea> pe sectoare55 i fr s observe bine pozitiile sou clac k' au inamicul In fata lor. Principele Transilvaniei, insotit de multi nobili, s -a dus ,indat .s recunoasc cetatea, dar pe jos, pentru c nu se putea apropia clare .care ocupau locul de jur imprejur, pinal la o mil.. Nemaindjduind s o poat: cuceri p rin surprindere, cum se obisnuieste in acea ar, atacind descoperiti zidurile i esc aladindu-le brutal, sau dindu-le foc, pentru a au descoperit c toat cetatea era di n piatr tare; de aceea s-a socotit mai nimerit de a bombarda metodic dup obiceiul cel bun folosit de armata noastr de a folosi sau sape, sau lopeti, sau mine, sau atacuri potrivite. Pentru aceast a a trimis Indat pe monseniorul nuntiu al sanctifItii sale la damnul Silvio pentr u ca roage s-si ja insrcinarea de a cuceri aceast cetate. Domnul Silvio din cauza numrului nesfIrsit de cadavre de animale si de oameni si de bagaje a primit pe loc aceast cinste si a insrcinat indat pe c.pitanul imperial Cinuzzi i Impreura cu el, pe stegarul Giovanni Andrea, pe stegarul Megliorato, 53 Da nostri 54 Senza letto sotto et senza gabionato o altro approccio, rincontro Alla fortez za. Poca slistintione di quartieri. 593 cei din oastea eretinI). www.dacoromanica.ro

pe Bernabo Cretesi si pe adjutant (?)58 ca s se duel, inarmati, Impreun cu el s. f ac o recunoastere a cetatii <Giurgiu>. Au gasit c fusese un oras57 cetate care a slujit apoi drept palat. Se afla pe maid' Dunarii si este cladita cu cinci turnulete, cu flancuri i ferastrui de aparare58. Cetatea a ramas Inp. 8 8 treaga II i turnurile Ant masive. Zidul care leaga aceste turnuri titre ele fo rmeaza o curtina deopotriva de inalta ca turnurile. Pentru a da cetatii o mai ma re piata de arme"58, sultanul i-a aclaugat6 doua curti de aparare una spre Dunare , iar cealalta in partea opus a ei unde se afla <si> poarta mare a cetatii; zidu l acestor cursi de aparare este scund i ntru citva intarit. Pe o latura a cetati i abatuse cu maiestrie un brat al Dunarii, spre a-i forma santul de aparare si a o face mai puternica. Deasupra acestuia, construise Sinan un pod pe cinci barci de pe care te coborai sub cetate, unde se afla o grade6'. tprinsa de un colt al acestei cetasi si se ispravea la zece sau doisprezece pasi de <portiunea de>pam int care se afla intre cetate i micul brat al Dunarii f ce trecea pe aici pe lIn ga ea si se varsa In Dunare; de aici incepea podul de 200 si mai bine de barci p e care <tot> trecea incoace Incolo armata turceasca. mare si frumos, asa cum dovedeau numeroasele ruine ramase. Cum acest <oras> fuse se cucerit de turci i drimat acum optzeci de ani, a ramas acolo aceasta Dup ce a facut o recunoastere asupra locului, domnul Silvio a poruncit sa fie ata cata acea curtina care se afla intre cele doua turnuri neintarite care Inainta s pre acel brat de apa al podetului; trecind peste acesta a hotarit s mearga apoi I n jos spre cetate i spre baterie; i, inapoindu-se impreura cu ceiladti la tabar p entru a raporta principelui Transilvaniei planurile sale, a ramas capitanul impe rial, Impreuna cu adjutantul, s aseze artileria. La amiazi, ajutat de soldatii un guri care pazeau acolo santul, cu care s-a nteles prin semne i prin cuvinte lati ne pe care le-a intrebuintat, a asezat cu mare greutate artileria, cit a putut m ai bine, caci cei din cetate, tragind .pentru a impiedica instalarea artileriei pe pozitie, au ucis doi oameni cu focul archebuzelor si au ranit pe multi cu sag eti. Asadar au inspaimintat Intr-atit pe dupa obiceiul acestor unguri, Inch acestia speriati de zgomotud archebuzelor nu au mai voit s ajute mal departe si capitanal imperial a fost neamuri nevoit s Ingroape cu mina lui pe acei doi crestini, pentru ca sa nu mai fie vazut i i s infricoseze pe altii i, astfel, dupa ce a chemat alti soldati In cele dus l ucrarea la capat, asa cum se cadea. Turcii au iesit de dou. din urm " Et al'aitante. " Citta sens de oras tntKrit). " Con cinque torricelle, fianchi et feriture. " P iazza. Loc de adunare pentru apIrItorii cetItii. " Fiancheggiata. 1 o rastello g ratie cu tepi care se cobora pentru a trichide poarta unei fortificatii. Corespu nde la termenul militar francez de here. 594 www.dacoromanica.ro

ori ca s-i hrtuiasca pe ai nostri si si-i Impiedice s aseze tunurile pe pozitie; ei erau desprtiti de ai nostri de apa podetului. La ultima hrtuial cpitanul imperial, Insotit de unguri, i-a urmrit pe cei62 care trecuserl pe acest <podet>

si, prinzIndu-i la mijloc, i-a tiat In bucti sau i-a luat prizonieri pe multi dintre ei. Spre sear, cpitanul imperial s-a Intors la tabr si a raportat despre tot ce s-a Ineimplat. De aici a trebuit s se duck* noaptea cu 30 de italieni alesi, c a s strice podul fkut din cele 200 de brci, cci s-a spus c aceast isprav plin de vitej e era hrzit de ,principele Transilvaniei faimei italienilor, pentru ca, fdindu-se In ziva urmtoare baterea <cettii>, s nu poat Sinan s-o impiedice sau s d ea ajutor la ai si care. erau lnchisi In cetate. Dar In timp

ce Cinuzzi se pregtea Impreun cu cei 30 s. Indeplinease o isprav atit de mreat, Sinan -a luat-o Inainte si a stricat podul, fie de team s nu treac ai nostri pentru ca s-1 atace sau, ceea ce este mai usor de crezut, pentru c cei de la Giurgiu nemaisper Ind s se poat salva, fugind la armat dup ai si, s se apere lupend cu mai mult brbtie dimineata urmtoare, clomnul Silvio Impreun cu cpitanul imperial au condus pe acesti italieni la transee63; aveau archebuze, si anume din acelea lungi. Ei erau cam patruzeci: [urmeaz numele lor, printre acestia si un musiu Pietro francese. Mai s Int mentionati In afar de toscani si alti cltiva, printre care g venetianul Turlo ne]. Dup ce au ajuns la cetate, cpitanu164 s-a dus Impreura cu acesti oameni s stea Intr-o tra nsee din apropiere dar fkindu-se baterea cettii fr vreun rezultat s-a dus el" Impre un cu Bernabo Emtesi <la fata locului>s vad cum se face tragerea. Aceasta se fcea cu 12 tunuri si punInd <el> s fie desckcate toate deodat si condudnd toate lovituril e, la un semn, au inceput totusi sl strice acea curtin, dei cu mult osteneal, cki un gurii le cldeau putin ascultare, Inch au fost nevoiti de foarte multe ori s Incarce ei Insisi tunurile si s trag cu ele. In timpul bombardrii din partea noastr, In car e nu s-a fkut nici o Incercare de apkare, cei din interior au stat foarte linist iti, astfel Inch toti credeau c5. Inuntru nu este nimeni. Numai dintr-o insul care se gsea pe Dunre, In apropiere, si unde se afla armata turceasc, se trgea Impotriva noastri incontinuu cu trei cOlubrine, dar ei fiind mai jos iar noi intr-un loc Inhat, au ucis dear un ungur, singur <de felul su> In transee in mijlocul tuturor toscanilor, lovindu-1 la et. PrinzInd deci curaj, multi unguri s-au dus pe sub c etate, trecInd podetul unde au iprdat multi cai si multe lucruri care se aflau ac olo, iar cei didauntru n-au tras Impotriva lor nearundud nici mkar o piatr. 22 Pe turcii ce ficuserI acea ieire. p. 89 " In vederea atacului. " Cinuzzi. " Din alte mkturii rezult cg aici ar fi vorba d e Silvio Piccolomini. 595 www.dacoromanica.ro

La amiaz, In urma bombardamentului, zidul era spart cam pe o lungime de cinci bra te si tot atIt In inltime domnului Silvio a prima deschiztur.' bres nu este prea bun pentru a se trece la asalt, a poruncit O. se continue cu tragerea, and iat. ca' v ine unul din turcii din armat, pe podul cel mare; acesta, ajungind acolo unde pod ul era rupt din cauza indeprtrii brcilor, a fcut semn celor din cetate ca s incerce s. se salveze; pentru aceasta, iesind doi dintre ai lor, au fugit sus pe pod si, ajung ind IntIlnindu-se, dup obiceiul ungurilor care se aflau In transea cea mai apropiat, la sprtur, au trecut Innot, la armata lui Sinan. De aceea domnul Silvio a ficut se mn si a strigat s se porneasel iute la asalt; ceea ce s-a falcut cu doi sau trei italieni care trecuser cu ei podul in invalmsearl si merseri asupr a cettii, urmati de italieni care la escaladarea bresei aceleia s-au gsit tinind p as cu ungurii; printre acestia cel mai de seam a fost, impreun cu alti doi, locote nentul Crisplti Perugino. Brea data' trecua cu greu, ei nu au izbutit s pkrund n cet ate, pentru ca' prin deschizkura fcut de bombardament nu inc6peau doi oameni odat; in plus mai erau mmpiedicai i mai mult de o palisad de birne groase care era pe di nuntru chiar in fat, fcua spre a inari bastionul, care era menit s dubleze zidul. D e pe aceasta turcii se aprau zdravn, eaci fr s fie vzuti i cu atit mai putin respingea u voiniceste pe asediatori cu lnci In loc de sulite, In flanc, de jos cu sgeti i c u pietre, de sus. Dar cu toate acestea, un italian lovit dinuntru cu o lance, agti nd-o cu mlinile, a tras-o afar, lulnd-o din miinile celui care 11 rnise. Au rmas to ti italienii plini de insufletire sus la bres, 6.6 ungurii dup primul atac, pierzi nd nclejdea de a intra, se si retrseser; acolo s-au luptat mai mult de un ceas, stri duindu-se s intre, dei <erau> putini i <acestia> rniti sau loviti de pietre; si cu m se trgea mereu cu tunurile pentru a se mri deschizkura, a fost o mare minune a l ui Dumnezeu c acestia n-au fost ucisi cu totii, chiar de ghiulelele noastre care se infigeau In ziduri. In acest timp, apitanul imperial care la Inceputul asaltu lui, trecind pe sub gratia <portii66> se apropiase de portita67 pe uncle se iese a spre podul de peste Dunre, urmat de domnul Marzio Montaguto, de cpitanul Lelio L ucari, de stegarul Rigilino si de alti italieni si de multi unguri, gsind-o desch is a incercat s intre Infigind Inainte virful sbiei scoas din tead pe care o tinea in midi; dar a fost oprit de multimea celor dinuntru care, grozit., se adunase la aceast poart pentru a fugi pe pod. Si, cleoarece in aceast parte se afla curtea de apkare, cu ziduri foarte scunde, turcii, pentru a se salva, au inceput s. se arun ce de pe ziduri pe trm68 n numr atIt de mare, Malt au silit pe ai nostri s. se retr ag de la acea portit. Inmultind Rastrello. 67 Porticciula. " Nella rena (=nell'arena). 596 www.dacoromanica.ro

astfel nurnrul de locuri de iesire si mai fiind i portita, ei ieseau necontenit a far si se luau la lupt cu ai nostri, care i se Impotriveau cu indirjire pe malul f luviului pentru ca s nu ajungI la pod spre a fugi dup cum se vedea limpede c le era gindul.

Ai nostri luptInd astfel erau rniti de pietre 5i de sgetile unor turci care contin uau aprarea deasupra zidului, dud deodat a fost vzut o galiot fost mai inainte a Impra ului69, care plin iIncarcati de cei dinluntru s-a desprins de sub ziduri i purtat de curentul fluviului, s-a oprit la pod; dei ungurii, temindu-se s nu fie loviti din spate de cei din galiot, au fugit spre gratia portii lsind acolo numai pe cpita nii italieni care in fruntea tuturor // asteptau s se lupte cu cei de pe mal si d eci fr mndoial i-ar fi lsat viata, gsindu-se in mijlocul atitor <dusmani>, clack' dom nul Marcio Montaguti nu i-ar fi chemat cu glas tare s se retrag. Asadar s-au retra s spre gratie; iar cei din galiot, debarcind, s-au unit pe pod cu toti acei de pe mal si mergInd pentru a se salva, au ajuns cam vreo 300 pin in locul unde lipsea u brcile; de aceea fr vreo nclejde de a mai trece la armata lor, intorcindu-se in or dine desvirsit s-au Inapoiat pentru a-si croi drum ca s intre iarsi in cetate, cunos cind c ea nu fusese nimicit de bombardament. Atunci cpitanul imperial, obserAnd int entia lor, a indemnat prin sernne i cuvinte 13. 90 latine pe unguri care erau pe caile s cedeze, s nu prseasc poarta cu gratia i s lupte cu vitejie cu ei, Impiedicindu-i cu toat puterea ca s se intoarc inuntru. Aici btlia a fost grea, totusi turcii nu se Inspimintau foarte tare de multele focuri de archebuze ale ungurilor care erau zadarnice fr fo los, cci nu foloseau serpentine", ci cu o mink* sprijineau archebuza de coaps i cu cealalt dindu-i foc iesea ghiuleaua In sus lovind vzduhul. Numai trei sau patru di ntre ai lor71 au murit de lovituri de archebuze desarcate de unii italieni care se aflau intImpltor aici. In acest timp, apitanul imperial a inceput s. sparg grati a" cu o secure, fiecare soldat purta o sepentru ca ai nostri s,poat, mai uniti, s p orneascI impotriva turcilor. cure Fiind ajutat de multi gratia a fost In curind distrus cu totul. Turcii au inteles inte4a, de aceea punindu-si la un loc fortele , au lncercat cu toat puterea lor s-i nimiceascI pe ai nostri i s se inapoieze in c etate; dar, fiind infricosati de loviturile noastre" de archebuze trase Inpotriv a lor <And cu ei> fat in fat, in cele din urm au fcut calle intoars i mergind in jos pe pod au ajuns la docul unde lipseau brcile; oprindu-se aici, au lsat treac pe uni i mai de searra, i intrind In dou brci care ficeau parte din 69 79 Rudolf al II4ea. Fusese capturat.k Gyr (Giavarino). picior i pe war. Piciorul de suginere folosit la tragerea cu archebuza care trebuia proptitI pe a cest 79 In text gre5it: mie n loc de nostre. 597 71 Dintre turci. www.dacoromanica.ro

acel pod vi desprvindu-le de celelalte, mergeau impingrindu-le In cealalt parte, a jutavi de mulvi care arunclndu-se inot, stteau agvavi Cu o mira de barea vi in ace st fel au selpat 10 sau 60 dintre ai lor. Tovi ai novtri <de> sub gratie au aler gat pe pod pentru ca respinga' pe ceilalvi care, parte intrau in alte brci, parte in gallota rezemat de pod, vi parte se intorceau spre cetate; acevtia au fost tia vi In bucvi de ai novtri, pe cind opuneau o mica impotrivire. Nivte lovituri de t un descrcate de ai novtri pe toat lungimea podului au ucis cinci crevtini. Duvmani i de pe pod au fost Indat jefuivi de localnici i aruncavi In ap, Inca pe jumltate v ii. Italienii care se g.seau In aceasa incaier,are, dei puvini la nurnr, s-au into rs la ai lor, care dei lovivi de pietre, rnivi i stIlcivi, se inckpvinaser. s. lupte pe breva' pentru a intra in cetate prin deschiztura fcut de bombardament; dar neizbutind din cauza I ngustimii locului, ungurii cu pricepere militar puvin au dat foc la nivte birne ca re din cauza bombardamentului czuser din cetate 4i ofereau o sprtur. <prin care si' treac>ai novtrin. Dar mcar c acest foc a aclus mare neajuns italienilor sau toscani lor, cu toate acestea ei nu ar fi parsit niciodat breva; dar domnul Marzio Mantagu to, domnul Ermodine Gentili, domnul Turloni74 venevianul, domnul conte Della Car da, cavalerul fra Girolamo Placidi, Francesco Petrucci, cpitanul Niccolo Troscia, Alexandro Luz y, Mecenato Ottaviani, Carlo Belverdi, Alessandro Capponi i alvi mulvi, impreun c u apitanul imperial caren tocmai intrase prin deschiztur pentru a face o recunoavt ere , au fost respinvi cu pietre i impunvi de sulive in piept, vi au eizut, cu m are primejdie, jos prin brev chiar in foc, ceea ce s-a intimplat vi cu mulvi alvi i. Dar sculindu-se76a a alergat la domnul Silvio care era lIng pod vi i-a artat ca .' este cu neputinvI s se intre, dac nu se face o deschizitur mai larg prin baterea zidurilor cu tunul, eici intrarea era ingusta' iar o data ajunvi in interior, aveau la o deprtare de dou brave palisada chiar In fav ca o aprkoare <a asediavilor>, incit nici nu puteau s ptrund prin flanc i apoi , odat ce ar fi intrat, trebuiau s sar la o inlvime de cinci brave pentru a ajunge l a nivelul curtiin acolo unde turcii se aprau In <toat.> siguranva doar cu o sulit77 . Dar g'indind domnul Silvio ea este firziu pentru a reincepe baterea cetvii, i-a dat <cpitanului imperial> o suliva de mrime mijlocien, indemnIndu-1 s intre Impreun cu ceilalvi cu once 75 Attaccorno fuoco a certo legname che, battendosi, era caduto della fortezza e t a nostri facevano brecciu. 74 Vezi nota despre el In relatiile lui Pigafetta i Cap poni etc. 75a Cpitanul imperial. 76 COrtile. 77 Picco. 75 Fraza defectuoasl se bifura In acest loc, Intreruptl de propozitia relativ i ara ble de fapt neterminat. 75 Mezza picca. 598 www.dacoromanica.ro

prey. Au incercat cu vitejie s. Otruncl <in cetate>, dar focul se intetise atIt de mult, Inch nu mai puteau in nici un chip s rmin. pe bres.. In acest timp, turcii di niuntru, descurajati de pierderea tovarsilor lor pe pod, fIceau de pe ziduri semne c voiau s'i se predea, indreptind in acest scop In jos virfurile steagurilor lor , si nemaitrgind impotriva a lor nostri de pe ziduri. Acest f apt ajunglnd la cunostinta domnului Silvio, <acesta> l-a trim is pe domnul Ermodine Gentile s' instiintez,e pe ai si <care se aflau> la breve, p. 91 indemnIndu-i s se opreasei si sl se retrag. De aceea toti au coborlt la piciorul br esei, afar de doi italieni care voiau s'i rrnin acolo pink' la urm. Ungurii, aflind de hotrirea turcilor, au ajuns la deschiztur sus pe bres: cu dou steaguri si cu multi dintre ai lor, artind c li vor <pe turci> ca unii care s-au predat79. Au fost urm ati de Mecenate Ottaviani, de Alessandro Capponi, de epitanul Troscia, de Carlo B elverdi si de Bertuccio Ghiberti80. Oprindu-se putin aici, au intrat mai Intli i n cetate cei doi unguri cu steagurile si apoi Mecenate cu ceilalti toscani: si I ndat ce au intrat <ungurii> au Inceput s: prade si s fac prizonieri; turcii, prIndu-l i-se ea' nu se tine credinta fat de ei, au inceput din nou s se apere. Dar fiind ei <doar> in jurul a o sut <de oameni> rspinditi prin toate prtile- cettii, au fost tiati cu totii in bucti de multimea ostasilor nostri. Au fost rniti doi italieni si intr-o clip au fost ucisi si prdati turcii si cetatea jefuit si golit. Principele ransilvaniei si domnul nuntiu8' al sanctittii sale si toaa nobilimea armat au fost impreun spectatori si martori ai virtutii si brbtiei artate de italieni la asalt, ar mai mult la pod, si alteta sa a spus c era foarte vesel de victorie, dar mult mai mult pentru 6. armata sa a vzut c el nu are obiceiul s. laude In zadar pe solda tii din Italia. Alteta sa ne-a fcut nou tuturor ofertele cele mai mari82, multumin d pentru tot ceea ce se infptuise cu atita brbtie si indeosebi a afirmat domnului S ilvio c ii recunostea lui si a lor si fericirea acestor succese, ca unii care pute au spune impreun. cu Caesar: am .venit, am vzut, am invins"; cci In citeva zile si In asa de putine <zile> avind de invins atitea piedici, au fIcut ca Sinan s fug di ncolo de Dunre, lar Tara Romneasc a fost redobIndit in fata dusmanului impreunI cu ele dou cetti de frunte si de mare insemntate are au fost cucerite. Dup svirsirea stora, serenisimul principe al Tran79 Mostrando volerli come arresi. 81 A. Visconti. au fost raniti, vezi V er es s, Documente, IV, 302. Pentru o lista a participantilor toscani tla aceasta operatie unde se arata si c ei care 82 Pentru ofertele concrete ale lui Sigismund, vezi relatiile lui Silvio Piccalo mini si Pigafetta. In constrast cu discursurile sale bombastice dorinta a lui Si gismund adevarata era sa-i vada plecati. 599 www.dacoromanica.ro T d

c ace

silvaniei s-a intors cu armata i dupi ce a ajuns Ja Brasov si a tinut un sfat, sau i'mprtit cantonamente tuturor pentru iernat83. [UrmeazI apoi considergii strat egice, artindu-se c Sinan ar fi putut continua lupta sprijinindu-si spatele pe ce tatea Giurgiu. Se arat folosul ce se cpta de la multele sale care. Se mentioneaz c a pierdut 10 000 de robi romni84.] La Giurgiu erau numai dou: archebuze si un mic tun care a tras in dou zile numai p atru lovituri; mai mult chiar, n timpul cit a tinut baterea <cetvii>nici unul din cei care se aflau tnluntru, nu s-a aratat o singur dat c ar fi tras mcar o piatr, nic i c ar fi incercat s: ne impiedice85. mini si Pigafetta. " Rezumat tn Hurmuzaki, XII, p. 9. 83 Pentru refuzul sasilor de a-i tine pe italieni peste iarn, vezi relatille lui Piccolo85 Editorul nu araa relatia dintre acest pasaj i raportul amplu redat mai sus. E ste vorba cumva de o comentare, de adnotri acute de altii la textul anaintit? S-a r prea acel comentator reduce mult meritul toscanilor prin artarea slabei rezisten te intunpinate. Lucrul ar merita s fie elucidat. www.dacoromanica.ro

SINAN PASA (? - 1596) Sinan pasa, mare vizir otoman, era fiul unui aran albanez din Dibra (Debr) sau D elvino. Ripit din copilrie de turci, a fost crescut tn serai, ajungind in timpul domniei lui Soliman Magnificul Casnegirbast i apoi mir-i uva de Malaria, Kastamu ni, Ghazza, Tripoli, Erzerum i Alep iar in 1568, guvernator al Egiptului (Hammer , Geschichte des osmanischen Reiches, III, p. 551). A fault mai multe expeditii in Yemen pe care l-a anexat imperiului. A comandat armatele otomane in expeditia impotriva Tunisului (1574), incorporindu4 imperiului. Ca asplata pentru succese le militare dobindite in Georgia (1580), a fost numit la 25 august 1580 mare vizir. Dar 2n urma tulburarilor din Georgia a fost destituir (5 decembrie 1582) si exilat la Dimotica i Malghara. Pr in bani i intrigi, Sinan izbuti s capete guvernamintul Damascului (Hammer, op. ci t., IV p. 185), de unde se intoarse la Constantinopol, ca mare vizir (april 1589). Destituit in august 1590, Sinan este rechemat dupi ascoala ienicerilor (29 ianuarie 1593). In primavara an ului 1593 conduce expeditia din Ungaria, cucerind mai multe cetati. Dar dupl moa rtea sultanului Murad al III-lea este din nou destituir (16 februarie 1595) si exilar la Malghara. 601 www.dacoromanica.ro

Izbuteste ins curincl s ja tlocua marelui vizir Ferhad pasa (7 iulie 1595) si cond uce in aceast calitate expeditia din Tara RomineascI impotriva lui Mihai Viteazul . Infeingerea suferit in aceasti expeditie cit i pierderea cettii Gran (sau Eszter gom) de care a fost flcut raspunzator fiul su, Mehmed pasa, beglerbegul Rurneliei , au avut ca urrnare o nou destituire g un non exil la Malghara (19 noiembrie 159 5). Totusi, clupl moartea fulgertoare a urmasului stt, Lala Mehmed pasa, a fost di n nou numit, pentru a cincea oar, mare vizir. Pe cind se pregtea s cucereasc cetatea Agria In Ungaria, a murit la 3 aprilie 1596, fiind tnmormintat In propria sa tiirbe din mahalaua sofilor, la Constantin opol. Sinan pasa a Ant o scrisoare adresat in octombrie 1595 lui Nisandyi bast, in care descrie expeditia sa in Tara Romaneasa cutind 6.1 se dezvinovteascl i aruncind to at. Fispunderea insuccesului asupra intirzieril astii ttrsti. Cuprinde unele amnunte asupra Intriturilor de la Bucuresti i Tirgoviste cit i asupra distrugerilor svIrsi te de turci in capitala Trii Romnesti. Scrisoarea, pstrat In traducere italian, a fos t publicat de A. Veress in Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei f i Trii Roranetti, IV, pp. 297-300, doc. nr. 162 (octombrie 1595). Informavii despre Sinan pasa se cuprind in Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti, p. 411, 111/2, P. 153 si urm., p. 358; III/3 pp. 240, 329, 372 si urm., 420; St. GherTagebuch, Frankfurt pe Main, 1674, pp. 31, 109; Paolo Giorgi in raportul su din martie 1596 publicat de A. Veress, Nuntii apostolici n Ardeal, (1592-1600), Bucuresti, 1928 (extr. din Anal. Acad. Rom.," Mem. sect. ist., s. III, t. VIII, p. 32 ... H. F. v. Diez. Denkwardigkeiten von Asien, Berlin, 1811, part. I, p. 1 01 si urm.; J. v. Hammer, Geschichte des Osmanischen Reiches, IV, p. 258 si urm. ; N. Iorga, Geschichte des Osmanischen Reiches, III, p. 170; Fr. Babinger in Enc yclopdie de l'Islam, IV, pp. 451-452. lach, www.dacoromanica.ro

[DESPRE PIERDEREA TIRGOVISTEI SI RETRAGEREA SPRE BUCURESTI GIURGIU]' 1595 octombrie <Giurgiu>

... Veti tis c. dupI ce am venit cu otile p. 297 biruitoare pe pmintul Trii Romneti, b estematul i. nelegiuitul de Mihais a venit cu oastea sa Impotriva armatei musulma ne, i dupa. ce ne-am luptat cu el, cu ajutorul i sprijinul lui Dumnezeu cel prea i nalt, a fost einfrint4 1 Traclucerea s-a fcut dup textul Italian publicat de Ver es s, in Documente privi toare la istoria Ardealului, Moldovei ,si Tdrii Romdne;ti, IV, Bucuresti, 1929, pp. 297-300. 2 Adresantul este Nessengi Passa", ached' Nisandji basi, cancelarul Imperiului otoman, egal In rang cu defterdarul. a Mical. niazI caracterul dezastruos al luptei de la Clugreni (vezi Naim a, Tarih, ed. IV, Istanbul, 1283 I-I/1866, pp. 128-129). Pentru tactica urrnat de Mihai, vezi Gen. R. R o sset t i, Evolutia strategiei la romclni, in Anal. Acad. Rom.", Mem. sect . ist., t. VI, pp. 18-21; pp. 44-45. Pentru o reconstituire mai accesibill, vezi P. P. Panaitesc u, Mihai Viteazul, Bucuresti, 1938, pp. 117-120. 603 4 Afirmatie In contradictie cu realitatea, recunoscut si de cronicarii turci care subliwww.dacoromanica.ro

unde pentru aprarea armatei s-a pus s se ridice Intrituri din pari, grinzi pmtnt, In care dup ce am pus pentru paz5. Indestultoare multi soldati de ai Portii6 aventur ieri6, gebegii7 i topcii"8 am venit 'in orasul Ttrgoviste acolo de asemenea a In ceput s. se Lei o cettuie8. Dar 'in timpul acesta, (find Dumnezeu s vin vremea de ia rn, i czind ploi mari multe zile fr incetare i asterntndu-se In munti si In tot locu l z'pezi mari, si cum nu se &eau nici alimente, nu s-a putut tine In frtu soldtime a de aventurieri"1 care, dup ce si-au luat przile fcute de ei, s-au tras multi dintr e ei tnapoi si au plecat de acolo, cci blestematul de voievod al Transilvaniei" u nindu-se cu nelegiuitul de Mihai au venit cu ostile lor in marginea Brasovului, cam la dou zile apropiere de Tirgoviste. Dei din partea noastr s-a chibzuit de mai multe ori i s-au fcut pregtiri pentru a merge Impreun. Cu beglerbegii din Grecia s i Tara Romaneasc.'2 i Cu armata musulman lmpotriva acestor blestemati, dar pentru c. cea mai mare parte a armatei noastre era plecat13 neaVind pe ling5. noi pe arch ebuzierii ienicerilor, i fiind i locul unde se tntrisera acesti nelegiuiti, foart e gieu de strbltut, stIncos i pduros. acest nelegiuit cu oastea sa i pus pe fuga si asa am sosit n orasul Bucuresti ei nu au putut fi atacati In nici un chip. Cum oastea hanului" nu a venit se altu re, am urmat mai departe cu ridicarea cettii in locul amintit, i apoi am pus stile noastre si pe aventurieri" s fac jafuri pe pmtntul Trii Romnesti de unde au scos multime nesfirsit de robi. Este vorba de akindji (de la akin = razie), ostasi Rea' plat care fceau incursiuni 2n trile dusmane pentru a jefui i a distruge; primeau in loc de sold o parte din p rada luat de ei, iar in timp de pace triau din produsele pminturilor concedate, fii nd scutiti de dijrn (sr), de impozitele obisnuite (rusum-i rfiye) i de contributii e xtraordinare (avariz-i divaniyye) (vezi Fr. Babinger, Die Aufzeichnungen des Gen uesen Jacopo de Promontorio de Campis fiber den Osmannenstaat um 1475, Miinchen, 1957, p. 54, n. 4, pp. 60-61; Della porta. Irne Beldiceanu-Steinherr, 7 300 de oameni. En marge d'un acte concernant le penbek et les aqins0i, in Revue des tudes islamiques", Paris, 1969/1, p. 26 si urm. 7 Gebedjii, corp de trupe Infiintat de Mehmed al II-lea, Insrcinat cu armamentul si Cu munitiile. Era alckuit din 2 divizii i numra, dup reforma al 111-lea, lui Mu rad 8 Tozzi, adic tunari. 9 Un castello. 19 La milizia de venturieri. 11 Sigismund Bthory. 12 Li bellerbei della Grecia et Valacbia. Este vorba de Hassan pasa, fiul lui Me hmed Sokollu care a urmat lui Mehmed pasa, fiul lui Sinan pasa, in demnitatea de beglerbeg al Rumeliei qi de Satirdji Mehmed pasa, desemnat ca viitor beglerbeg al Trii Romnesti Ibrahim P e e e vi, Tarib, Istanbul 1283 H/1865, II, pp. 165, 169 , 171. 13 Partita (de la partire, a pleca). Dar mai exist i verbul parare" a impirti. Arnindou aceste sensuri se potrivesc cu contextul.

'4 Del Tartaro = gazi Ghirai al II-lea (1588-1608). 604 www.dacoromanica.ro

printre ieniceri, gebegii, topcii" i asapi15, vreo 1 600 de archebuzieri i le-am mai dat 2 000 de clreti de-ai spahiilor din Silistra, Kiistendil si Valona, pe Dup ce am Inzestrat cettuia cu tot <ce trebuia> am pus inuntru, i <cu> sangeacii Iocurilor amintite mai sus, sosind iarna, i neavind putinta de a rmine mai mult, ne-am ridicat cu armata i ne-am pornit spre Bucuresti. Dar bles tematul de voievod al Transilvaniei care de mult vreme fcuse pregtiri Impotriva stpi nului nostru, insurindu-se cu fiica (!) regelui Ungariei, i-a scris acestui rege InstiintIndu-1 de gindul su, i acesta, dup5 luarea Strigoniului, i-a trimis cam 30 00018 de soldati archebuzieri clreti dintre acei soldati ce se aflau inspre Tok aj Casovia19 si locuitorii din Tara Rorranease au alergat la ajutorul lor i li sau supus lor. Deci unindu-se vreo 50-60 00020 de necredinciosi, au venit cu hotrl re si cu &dui de a ne ataca din spate, dar a vrut indurarea de sus ca acesti ble stemati au ajuns i s-au tbrit In chiar aceeasi zi in care nai am plecat din Tirgov iste. lar ei au impresurat <cetatea> Tirgoviste si cum in ea nu rmseser decit cu ma re greutate doar abia 200 de soldati dintre gebegii topcii // iar dintre cei pe care mi pusesem acolo spahii din Kiistendil si din Valona nu au voit s asculte d e Inaltele porunci, rminInd acolo numai doar cltiva din oastea din Silistra; pe s curt, nerminind acolo dupa atIta grij.21 decIt doar 300 sau 400 de soldati, necred inciosii au dat asaltul, sosindu-ne aceast stire, din nou ne-am adunat armata i n e-am chibzuit de chipul cum s mergem Impotriva Ion atacm. Dar fiindei oastea, Inde osebi ienicerii in cea mai mare parte erau plecati i dusi de acolo, iar cei care mai rm'seser erau Incurcati de przile si de robii prinsi <de ei> neputindu-i asa, n ici unul nu a vrut si nu s-a invoit22 s meargl impotriva acelor necredinciosi care , in chiar noaptea aceea, uniti impreun, deodat au dat foc i pirjol la acea cettuie 23 cu artificii, pcur i lumInri <incendiare>24 i nefiind In ea multi soldati, au lu at-o si au distrus-o fcind pasa17, care dup ce i-am lsat de paz. Impreura cu Ali pasa.16, fiul lui Haidar p. 299 mucenici din sangeacii care se aflau inuntru. Ajunsi la Bucuresti ne-a sosit vestea despre aceast Intimplare si am pus s fie din nou vestit toat armata i s ne sfItuim cum s mergem 16 Azapii erau unitti de pedestrag din armata otomana. 17 Haidar pap, fost beglerbeg de Rumelia. 18 Cifra voit exagerata. 1 Tuccai. 16 Ali paia era sangeac bei de Ciorum (I brahim Pecevi, Tarih, II, 2 Cifra voit exagerata. 21 Diligentia. 22 Ne si contento. p. 171). 23 Cetatuie Injghebata de turci la Tirgovite. 24 Con fuochi artificiali, oglio di sasso et canele. 605 www.dacoromanica.ro

impotriva necredinciosilor. Dar cum ei erau in numgr mare si aveau foarte multi archebuzieri, In timp ce la noi nu numai cg nu se gg'seau archebuzieri, dar apro ape mai mult de jumgtate din armata noastrg era plecatg sau dusg de acolo, nici unul nu s-a invoit sg meargg In nici un fel sg-i atace, si pentru ci ne ajunsese iarna si ne liRseau alimente si alte lucruri de trebuintg, nu se mai putea Intl rzia ping' la venirea tgtarilor; veind noi s. Incartiruim armata in Intgriturile acute la Bucuresti si neInvoindu-se nimeni sg rgining, In cele din uring am vgzu t c oricum e mai bine sg scoatem armata si artileria tefere si nevgegmate, mai In ainte de a se strica drumurile si de a creste apele, Intruclt nefiind in Tara Ro mIneascg ceati ridicate din vechime, ci doar ficute Intr-un rgstimp de 15 zile < si> numai pentru a adgposti25 armata, si care oricIt ar fi fost de zdravene, clnd ar fi venit iarna necredinciosii asu pra lor, ar fi putut cu artificii, pgcur si lumrigri incendiare sg le dea foc si sg le aprindg; si <mai> fiind si iarn., and se stricg si se Infund p. 300 drumurile si dud se revarsg apele, nu se mai poate trece cu armata care este de aceastg parte a Dungrii In ajutorul si sprijinul acelor cet5.026 cgci de acea sau fcut acele Intgrituri. Mai Intli s-a discutat 6 hotgeit cg armatele nu pot rgr n2ne acolo dacg nu se fac Intgrituri, si dupg facerea lucrgrii nefiind ele ntirit e cum se cuvenea si // neputtnd fi nici pgzite pentru c nici unul nu mai avea Insufletirea sau puterea de a mai rginine In ele, am vrut cu pgrerea si consimfmlntul tuturor sl dau foc acestor intgrituri si de asemenea tuturor caselor, bisericilor, gridinilor si conacelor27 si scofind artileria noastrg am condus-o Impreung cu armata musulmang In cetatea noastr. di n Giurgiu28. Lui Dumnezeu i-a plgcut sg ne mai apere odatg In pgrtile acelea, cg ci clack' as mai fi rgmas acolo unde mg aflam, drumurile s-ar fi stricat si infundat ntr-atIta si apele ar fi crescut asa de mult Inch nu as mai fi putut nicidecum salva nici armata nici artileria, si fgrg Indoialg cg ar fi urmat mari tulburgri. Intr-adevr, din mila domnului s-ar fi putut dobindi multg cinste si face ispravg' bung dacg proasta preggtire si nepgsare din trecut nu ar fi pricinuit Inttrzier ea sosirii ostii tgtgresti In docurile acestea si dac nu s-ar mai fi adgugat si iarna pentru oastea musulmang. 25 Stanciare. 28 Fortezza. 28 Giorgi. " Vezi mai jos, pp. 616-617. www.dacoromanica.ro

NICHIFOR DASCALUL (? circa 1599) Nichifor Parasios, zis dasclul era originar din Tricala in Tesalia, fiind fiul un ui negustor cu vaz i fratele unui ecleziastic de seam. Datele sale biografice sin t recanstituite pe baza clealaraIiilor sale la procesul In care aprea ca acuzat I n 1597, precum fi a unor confruntri de mrturii contemporane. A f'cut studii la Pado va, dar nu stim exact end. De fapt nu se cunoa.ste nici data aproximativ a naster ii sale. Dup jurnalul lui Gerlach, predicatorul ambasadei germane la Constantinop ol, el ar fi fost un nepot de flick* al vestitudui Saitanoglu, acelas care a imp us in 1572 in scaunul patriarhal pe Ieremia al II-lea, tot din Tesalia ca Nichif or, druia Ieremia va fi ocriotitor In cursul arhipstoririi sale, intrerupt de dou o ri de intrigile de Oa Constantinopol. Indiferent clac a fast la Padova inainte de 1572, sau cumva iprin 1580, la intoaroerea sa a fost flcut .diacon, apoi arhidiacon, fr a primi darul preo(tei . In 1589, cind pleac Ieremia al II-lea la Moscova, el ii tine locul, avind 2n gr ija sa administrarea averei patriarhiei. El insu.si ar fi fost chemat de ortodoc sii din Ucraina la Koala din Ostrog unde Ins nu s-a putut duce. In 1592 este prot osinghel al patriarhiei. Aviad 607 www.dacoromanica.ro

legturi cu turcii o var a sa era sotia lui Sinan Pasa, i chiar o sor a sa era in ha remul sultanului, s-a bucurat de ocrotirea atotputernicului Mare Vizir. S-a ames tecat in mezatul pentru domniile trilor romane cu un rol apreciabil in numirile l ui Aron Vod5 care ii &Idea chitante in alb, si chiar a lui Mihai Viteazul. In 15 92 and Aron este mazilit spre a fi inlocuit cu Alexandru cel ru, el determin agita tia creditorilor de la Constantinopol tare ti impun din nou in scaun. Ca rzbunare ienicerii din tabra adversa, ii ard casa (N. Iorga, Nichifor Dasailul .). In 159 3 la reintoarcerea patriarhului Ieremia de la Moscova, acesta se plinge, intr-o scrisoare catre Petru chiopul, de starea in care a gsit averea patriarhiei, impovr at de datorii. In cunsul aceluias an, sau la inceputul celui urmtor, Nichifor merg e in Tara apoi la Aron in Moldova, unde prezideaz din partea patriarhiei sinoi episcopilor munteni i moldoveni tinut la Iasi la 17 august 1594 spre a pune stavil. ofensivei catolice pentru unirea ortodocsilor din Polonia. (Pentru stabilirea anului vezi P. P. Panaitescu, Mihai Viteavd, p. 99). Dar socotelile bnesti cu Romaneasc, i dul mitropoliilor Aron, nemultumit de cheltuielile prea mari la care a fost supus, duc la o ruptur. Nichifor prseste Moldova si se intoarce la Constantinopol. In aprilie 1595 e ment ionat in mod reminiscent si anacronic de Giovanni de'Marini Poli ca principalul dintre rii srtuitori ai lui Aron (Hurmuzaki, XII, p. 42 11 qual eso Aaron fecce me na,- ligato di Constantinopol con spese di XX some di aspri, e hora suo consilie r principale). El este Inatisat ca un exemplu reprezentativ al grecilor din Cons tantinopol Inimicissimi di Cristianird e capitali traditori, maxime il detto das chale. In 1595 insoteste oastea lui Sinan Pasa In campania din Tara Romneasci i es te trimis de acesta in Moldova la Zamoyski leremia Movil, mijlocind pacea recunoa sterea lui Ieremia de ctre turci. Pentru o reducere. a rolului su vezi Ziarui expe ditiei polone in Moldova in 1595 in volumul de Eta dupi I. Corfus. Dar situatia lui fall de noul domn pe care i'l ajutase nu mai semna co cea pe care o avusese s ub Aron. Inclinatia lui Ieremia pentru catolici, i legturile mitropolitului Gheor ghe Moira, reinstalat si el, cu prozelitismul catolic-unit din rsrit Impotriva crui a prezidase Nichifor sinodul de la Iai, creau impotriva acestuia o atmosfer tulbu re. Ciad vrea s tread.' in Polonia, ca exarh ortodox al rutenilor, este oprit Re usind s scape, el fuge in Polonia si se refugiaz la cneazul Constantin de Ostrog d e unde continui lupta contra unirii. Se Inftiseazi la sinodul de la Brzesc unde r osteste afurisenia contra prelatilor ortodocsi care au acceptat unirea. Dar este acuzat de iezuii cl ar fi spionul lui Mihai Viteazul. Urrnrit de pirile lui Zamoy ski i Ieremia Movil, este chemat la judecat in fata Dietei din 1597 un,de este acu zat c ar fi fost spionul Sinan Pasa in Moldova pe care voia s o dea turcilor ... lui etc. Ii cursul procesului au fost rscolite toate vechile invinuiri i oapte din trecut. In 1590 a r fi pus s fie ucis Petru Cercel i ar fi trimis cadavrul jupuit i umplut cu paie (I) lui Mihnea Turcitul (altii spuneau lu Aron!), lucru tgIcluit de el. Invinuit c I voia s dea turcilor Moldova, a dedlarat c in 1593 aflind de planul lui Sinan Pala de a prefa ce trile romne in pasalicuri, a intervenit pe lingI una din sultane, fiica unui pr

eot grec rmas in tain. credincioas legii sale, care a reusit s obtin. de la sultan un ordin contrar. Dar condamnarea lui era dinainte hotrit. Prizonier in inchisoarea din Mal borg 602 www.dacoromanica.ro

in Prusia a fost ucis in tain prin 1599 pentnt a nu fi predat sultanului care if cerca. Se aplica o dat mai intuit vechiul sistem al lui Stefan BAthory de a menti ne in felul acesta fic;iunea indepenclenvei coroanei polone fat de turci. Textul povestirei" lui Nichifor dasclul despre expediia lui Sinan Pasa in Tara Romn easc, reclactat in Iimba palon in vremea negocierilar duse de el Cu Zamoyski in Moldova, a fost publicat de I. Bogdan in Hurmuzaki Supliment II/1, pp. 360-365 c u o traducere francezI de I. Skupiewski. El cuprinde date interesante clespre stptn irea turceascI In Tara Romneasc, dup Cllugreni si inainte de alungarea turcilor din t axi. Despre Nichifor Parasios au scris: M. Kojalovi6 seanumil npOTOCHHKen naTpll apuraro KOHCMHTHHOnalibCKOTO npecrana n siccapx B sanamoR pycexa nepxBH (Nichifo r mare protosinghel al scaunului patriarhiei din Constantinopol i exarh al biser icii din Rusia apusean) in revista Orpainum Petersburg IV (1860), pp. 197-217; ep s. Melhisedec Relatiuni istorice despre rile romrie din epoca de la finele veaculu i al XVI-lea fnceputul celui de al XVII-lea, Bucuresti, 1882 (extras din Anal. Acad. Rom. Mem. Sect. ist.". s. II, t. III, pp. 25-31); N. Iorga, Nichif or Dascalul, Ex,arh patriarhal legaturile l ui cu trile noastre 11580-1599) Analele Acad. Rom. Mem. Sect. ist." ser. II, t. X XVII, 1905, pp. 183-200; Idem, Istoria romanilor prin ciltori, Bucuresti, 1928, I, p. 259, II, p. 172 si Istoria bisericii negi, Bucuresti, 1928-30, pp. 153-154 ; P. P. Panaitescu, Despre Nichif or Dascalul fi turile lui cu noi in Revista is toric5.", XII, (1926), nr. 4-6 (apriliunie) p. 83; Idem, Mihai Viteazul, Bucures ti, 1936 pp. 194-197; I. Corfus Mihai Viteazul polonii, Bucuresti, 1938, pp. 120 -123. lar Sadi Ionescu 1-a cuprins in Bibliografia clltorilor strini, p. 87. www.dacoromanica.ro

POVESTIREA LUI NICHIFOR1 1595 octombrie 26. Anul 1595 ziva 26 octombrie. Povestirea lui Nichifor c5.1ugrul care a venit cu Si nan pasa de la Bucuresti, a plecat vineri2 din Bucuresti. Sinan pasa el insusi urmeaz6 s5. ierneze pe ling" impratul turcesc3 la Adrianopol, de aceea cladesc acolo palate si pregitesc tot felul de provizii. Aici la Bucure sti va rimfine In locul lui Sinan pasa, Mehmet Sattrgi pasa, care a fost mai Inai nte beglerbeg al Anatoliei. Acum pe ling. impirat se afla Ibrahim pasa4, dar se spune c fira Sinan pasa, Impratul nu face nimic. 1 Traducerea s-a flcut dup" textul polon 2 20 octombrie. publicat tn supl. pp. 360-365. II/1, Hurmuz 3 Mehmed al III-lea (1595-1603). 4 In calitate de caimacam. 610 www.dacoromanica.ro

el are 30 de ani, iar beglerbegul mare al Rumeliei este Hasan pasa, fiul lui Sinan pasa. In timpul and era el5 acolo, Mehmet bei a fast fkut bei de Silistra, In Tara Romneasa Sinan pasa a numit 10 bei, peste care a numit pask mai mare pe M ehmet pasa; la Tirgoviste de asemenea este un bei6. Infririle din jurul Bucuresti lor stilt In chipul urmkor: a asezat stilpi mari pe dousi rnduri, Intre care loc ul a fast umplut cu Omint, au clidit noua bastioane, tot cu stulpi in pmint i n f iecare bastion se pot aseza cincisprezece tunuri, de la un bastion la altul este cam eh o arunclturI de sgeat. In jurul orasului au fcut un sant, poate fi adinc de trei sdnjeni si tot attt de lat. P- 361 Sinan pasa a recradit mai Indi madistirea, care era Imprejmuita cu ziduri mndat. lng. orae tot In opt zile, precum i cimitirul care avea si el un zid de imprejmu ire, de care e legat un alt zid de plmint cu stilpi in felul de mai sus. Slut aco lo 5 sau 7 bastioane, nu-si aminteste sigur; In acea cetituie ar putea sta cam 1 0 000 de oameni8. La Tirgoviste de asemenea s-au cldit Tritlrituri de stilpi si de pm1int, cuprinzI nd o Intindere mult mai mare deck la Bucuresti; Sinan pasa Insusi a msurat o anum e parte pentru ieniceri, alta pentru spahii, gebegii9 si altii, fiecare a cldit p ortiunea lui. Numai meseriasi erau 3 000, iar oamenii care au lucrat la acesta 7 0 000. Bisericile din Bucuresti i tnsui orasul slut mns 5 Sinan. 6 Ali bei, flid lui Haidar pa.sa, sangeac bei de Ciorum. 7 Este vorba de ctitoria lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1574) care exista si azi la Bucure.sti fi se numeste Radu Vod, dup: numele lui Radu Mihnea care a reficut-o dupa aceste evenimente. Pe atunci (1595) era cunoscuta in documente sub numele d e manastirea Sf. Troita. 8 Intariturile lui Sinan pasa ern mentionate Intr-un document din 10 ian. 1623 p rin care Radu Mihnea Intareste caugarilor de la manastirea Sf. Troita (=Radu Vod a) un loc din jurul orasului Bucuresti lingi sfinta manistire, unde este palanga , pe care a fcum Sinan Pala, Irma de ling crucea lui Istfan In sus, de unde vine p alanga, in jos, pe drumul Vacarestilor pina la hotarul Grecilor fi din drumul Va carestilor In jos pin la Dimbovita si de la palangr in jos, iar la Dimbovita" (Do cumente B, veacul al XVII-lea, vol. IV, Buc., 1954, p. 211 doc. 227). Urmele for tificatillor de MO manastirea Radu Yoh' au fost descoperite in timpul sapaturilo r arheologice din 1953-1954 (Vezi Bucure;ti. Rezultatul pa' turilor arheologice fi ale cerceteirilor istorice din 1953 Buc., 1954, I, pp. 148-151; I. Ionascu i colaboratori, Bucuregii de odinioara pp. 66-68) in lumina sipaturilor arheologic e Bucuresti 1959. 9 Armurieri din armata otomana. 611 www.dacoromanica.ro

arse de unguril. Biserica aceea, unde s-a ficut cetituia, a poruncit Sinan pasa si fie sfintiti dupi legea turceasci, iar pe celelalte de zid, care au rimas, nu le-a atins, nici nu le-a turcit". La Tirgoviste a turcit de asemenea mitropolia, iar pe celelalte hiserici le-a lisat in pace. La Briila, ungurii au ars orasul i cetatea. Saban pasa12 venind cu galerele, a refkut cetatea, cldind-o din nou. Sinan pasa cind a venit cu oastea n Tara Romneasci, avea o oaste de circa 300 000 de oameni dar foametea s-a abitut asupra otirii i ndati ce a clidit nt.riturile acelor orase, a slobozit oastea. Asa stie ci pe lingi pasa se afli acum 150 000 de oameni; la Tirgoviste slut numai 10 000 de oameni. Tot aici a lisat 170 de t unuri mari i mici, dar spune di nu le-a vizut, ci a auzit despre aceasta. La Buc uresti a lisat cam 100 de tunuri. Spune c Sinan pasa a adus cu dinsul cu totul 6 000 de tunuri, cele ce au rimas pe lingi dinsul se afli in tabr. Sinan pasa asteap ti si vie titarii; dupi venirea lox el se va duce la Sendinopol"13. Turcii n-au dat nici o lupti cu oamenii domnului voievod al Transilvaniei, cici nu s-au aritat niciieri, iar locurile de asemenea grit foarte muntoase, strimte, stincoase, pidurile sint dese. Sinan pava a trimis oameni de ai lui pentru ca s taie drumuri prin piduri in citeva locuri, dar nu a putut face nimic, cici era o cupat cu ridicarea intiriturilor in jurul acelor Acei turci care au umblat prin munti nu au vizut niciieri pe ardeleni. Despre Mihai voievod spune ci a dat o lu pti cu turcii intre Bucuresti Dunire, in locuri strimte cu bli, la un pod", dar, f iind respins biruit de turci, desi si el a omorit multi turci cu rusnitele'5, nu a putut sustine nivala lor si a fost silit s se retragi i s-a retras ndat. Acum s e spune despre dinsul c se afli n muntii dinspre Transilvania, in locuri foarte strimtel; turcii care au mers dupi dinsul nu 1-au putut gasi. 1 Cei 200 ostasi unguri de sub comanda lui Albert Kirily care fusesell trimisi de Sigismund Bithory In ajutorul lui Mihai Viteazul (A. Veress, Documente privind istoria Ardealului, Moldovei clrii Romnegi, IV, p. 202, n. 114; pp. 235, 238, n. 126) au Ptruns, impreuril cu alti osteni in oras, fr tirea dornnului si 1-au jefuit " (Vez i cronica lui Balthasar Walter, Brevis Rerum a Michaele Moldaviae Transal pinae sive Walachiac Palatino Michaele gestarum descriptio publicat de Papiu Ila rian, Tesaur de monumente istorice I p. 17 si ec1itat din nou de D. Simonescu in Studii i C,ercetiri de Istorie Medie" III, 1959, p. 79. 11 Pentru o afirmatie contrail vezi Na im a Tarih II, p. 130. 12 Comandant ai galerelor de pe Dunre. 13 Semendria zis i Senderavia. 14 Lupta de la Clugreni, 13 august 1595. 12 Rusnite, un fel de pusti pe atuncifolo site ales de mercenarii germani. mai 12 Mihai Viteazul se retilsese in munti la Stoenesti, nu departe de trechoarea B ran. 612 www.dacoromanica.ro

Sinan pasa urma ca dup ce ar fi cucerit Moldova, aici spre Polonia, si o va fi lu at n stpinire In acelasi chip ca i Tara Romanease s trimit oastea turceasel ci ttreasc in Transilvania, iar de cealalt parte urma vie Insusi pasa de Timisoara17. Indat. ce va veni hanull8 la oastea lui Sinan p. 362 pasa, clack' va fi vreme frumoas, 'A va trimite cu o parte din oastea turcease la Timisoara Impotriva Transilvaniei; dac vremea nu va Ingklui, atunci desigur hanul va ierna acolo. A auzit el sub Timisoara a fost acum (foul luni oastea crestin, de asemenea sub L ipova, dar amlndou nu au fcut nimic; spune c transilvnenii au luat o cetate turceasc V9 oarecare chiar pe graniv, dar dup aceea a sosit acolo oastea turcease, au respin s oastea transilvnenilor pin la granit. Acolo venise oaste turceasa din Anatolia. 17 Mihailidjli Ahmed pasa, beiberbei de Timisoara. 18 Feth Ghirai I. ' Versetul, ocupat la 22 august 1595. www.dacoromanica.ro

RELATIE ANONIMA ITALIANA (31 octombrie 1595) * Unul din membrii corpului italian trimis de ducele de Toscana Ferdinand de'Medic i, s participe la campania Ligii cretine din 1595, a lsat o scurt rela0e scris la tabr a principelui Transilvaniei Sigismuncl Bithory, la 31 octombrie cuprinzInd unele stiri sumare, dar precise, asupra efectivelor otomane care aprau cettile Tirgovis te si Giurgiu, asupra tunurilor g muniviilor prsite de Turci la Tirgoviste si Bucu resti, precum s'i a cifrei robilor eliberavi de crestini dup retragerea oastei lu i Sinan pasa peste Dunre. Ca si ceilalti participanti italieni, autorul le atribuie lor c ucerirea Giurgiului, subtliniind faptul c ar fi pItruns primii In cetate de unde nu ar fi luat nici o prad. Fat de d escrierile cunoscute ping acum nu se aduce nici un element nou, In afara precizri i orei and s-a dat asaltul la Tirgoviste si Giurgiu. Dar ora pare gresit (vezi mai jos p. 62 3). Cel dintli a tinut de la zece seara la &la noaptea! Al doilea a Inceput la opt seara! 614 www.dacoromanica.ro

Relatia anonirul italian a fost descoperiti de A. Decei In Arhivele Vaticanului s i publicat Impreura cu alte acte conteraporane sub titlid Documente din Arbivele Vaticanului privind anul 1595' in Revista Arhivelor` (Codici Urbinari Latini vol. 1063) X/1, Bucuresti 1967, p. 237, doc. nr. 88. www.dacoromanica.ro

DIN TARARA PRINCIPELUI TRANSILVANIEP 1595, octombrie 31 noastri de la Tirgoviste, ora de frunte2 ail Tirii Romnesti, unde am aflat ci Sin an pap plecase chiar In acea dimineavi si 6. lsase tin cetate 1 500 de turci In g rija hi Ali ipasa de Karaman3; si toati noaptea am ramas calare, temindu-ne si f im prinsi intre doui focuri4, cici Sinan era la o leghe si noi ne aflam la peste dou mile de cetate. La 18 ale lunii de fgi, am ajuns in tabira In dimineava urmtoare ne-am intors, asezindu-ne tabra intr-un loc bun aproape de T irgoviste si la orele 22 s-a dat asaltul si la doui din noapte I Traducerea s-a fie= dupg textul itailian publicat de A. Decei sub titlul Docum ente din Arhivele Vaticanului privind anul 1595 In Revista Arhivelor" X/1, Bucur efti, 1967, p. 237, doc. nr. 88. 2 Cittil a Capo di tutta Valacchia. 3 Ali bei Haydarpasazad e, beilerbei de Trapezunt. 4 Esser tolti di mezzo. 616 www.dacoromanica.ro

cetatea a fost cucerit, mcelrindu-se toti turcii afar. de pas6 i de un sangeac bei6 i alti doi turci care au fost luati In prinsoare. In cetate s-au gsit 45 de (tunur i dintre care trei mari i celelalte mici. Aftind Sinan de pierderea cettii, a prsit Bucurestii unde se retrsese, foc si a lsat 33 de tunuri, multe munitii si o foart e mare cantitate de alimente pe care nu le-a putut lua cu el, ln fug, i s-a retra s la Giurgiu, punindu-si oamenii treac fluviul ctt mai repede puteau. La 28 octom brie am ajuns la Giurgiu pe la orele 21 si am gsit vreo 4 000 de turci care trece au cu multe lucruri si i-am atacat, mcelrindu-i i InecIndu-i, astfel c au scipat fo arte putini; am eliberat vreo 6 000 de suflete de robi i am dptat multi cai i cmil e Indrcate cu prad. La 30 ale lunii am dat asalt cettii pe la oree 20 si am cuceii t-o; noi, italienii care eram vreo 60 am fost primii care am intrat Inuntru, spre marea uimire a ungurilor; si de Indat ce am ucis pe turci, care erau vreo 600, am iesit din cetate fr s fi luat prad clt de putin, lsind toate lucrurile In seama ung uridor. Nu a murit nimeni dintre noi, dar multi au fost rniti de lovituri de piet re; In timp ce pornisem la asalt au venit pe pod vreo 500 de turci cu o galiot mi d Inarmat pentru a le da ajutor, si au fost ucisi de ai nostri, au fost Innecati i li s-a luat nava. Tabra lui Sinan era dincolo de fluviu, la o lovitur de tun si In prezenta lui i-am luat cetatea si am tiat podul in mai multe locuri. Veniser 80 0007 de ttari i erau chiar la granita Moddovei dar aflInd de fuga lui Sinan s-au Intor s Inapoi. 5 Fou bey de Amasia. 6 Sangeac beii de Kiistendil si de Valona (Dilvina). doc. CL XXI, 21 noiembrie 1595. 7 Cifra este confirmatI de izvoarele contemporane. Vezi Hurmuzaki 111/2, p. 151, www.dacoromanica.ro

PETRU PELLERDI (? dupii 1596) * Pter Pellirdi zis si Petru diacul era subcimrasuI principelui Sigismund Bithory In ca din anul 1587. A fost totodat si diac al cancelariei ardelene. In aceast calitate a Insovit pe Sigismund Bathory In expeditia Intreprins In toamn a anului 1595 pentru a alunga din Tara Romaneasc oastea turc condus de marele vizir Sinan Pasa. PeHirai a alckuit o relatie oficial a evenimentelor la care a luat parte. E proba bil fast scrisI chiar sub ochii lui Sigismund Bathory, teea ce ar explica exager area rolului acesruia. Ca si alte relatii de popularizare a campaniei din toamna anului 1595, fii fi scrise din indemnul iezuitului Alfonso Carrillo, descrierea lui Pe116rdi se inat iseazI printr-un artificiu destul de vizibil sub forma unei scrisori adresate un ui baron de seam din Ungaria, imperiall anume Francisc Nada9dy, comite de Vass si Sopron si mare comis al rege lui Ungariei. A fost publicat la Inceputul anului 1596 sub titlul: Bthory Zsigmond rtak, Erdilyorszg fejedelminek gy6zhetetlen nyeresigir61, Tergovistya, Bukeres (sic] is Gyirgy6 618 www.dacoromanica.ro

alatt, s azoknak megvtelirS1 Istennek akaratjbl: mikint az egsz Histria egy magyarorszgi foiirhoz levele 4ltal. Nyomtatott Nmetajwirott Manlius Jnos ltal Anno D.MDXCV I (Despre biruinta lui Sigismund Bithory, principele Transilvaniei, la Tirgovist e, Bucuresti Giurgiu 6 despre cucerirea acestor cetti, de atre duptItortil Petru Pellrdi in scr isoarea adresat unui nobil din Ungaria. Tiprit la Nmetjvr [Giissing] de loan Manlius i n anul domnului 1596). La Inceputul secolului al XX-lea, clescoperindu-se original nl la abatia din Pannonhalma, a fost publicat de profesorul Srs Pongrc sub titlul: Pellrdi Pter levele Bthory Zsigmondnak Szinn basn aratott gyzelmrl (Scrisoarea lui Ptru PelMr& privitoare la biruinta lui Sigismund Bithory asupra lui Sinan Pasa) in Anuarul $coalei Superioare a Ab atiei din Pannonhalma" pe anul soolar 1913/1914, pp. 136-156. In introducere aut oruI indic deosebirik dintre originad i editia lui Manlius pe care o corecteaz dup manuscris. Relatia dui Pellrdi a fost folosit pentru prima coarl. in istoriografia romln de A. Veress in studiul Campania creitinilor in contra lui Sinan PaFa din 1595, publicat in An. Acad. Rom. Mem. sect. ist.", s. III, t. IV, 1925, pp. 65-1 48. 0 traducere fragmentar in limba romn a fost clat de I. CrIciun in Anuarul Instit utului de Istorie National" VI, Cluj, 1935. Dei sint denaturate inasi faptele 6 exagerate peste misur pierderile turcilor, In treaga dare de searni avind doar scopul de a-d preamiri pe Sigismund, nepomenind nici mcar contributia mult ludati a dui Piccolomini la baterea zidurilor cetIvii Giurgiu, l cu atit mai putin participarea efectiv a lui Mihai Viteazul (care nu s e bucura de simpatia principelui) la operatiile de la Tirgoviste, textul lui Pel lrdi este instructiv cad arunc lumin. asupra procedeelor dui Sigismund Bthory. Ret inem cifrele efectivelor date de diferiteffe orase si regiuni i itinerariul expeditiei, care nu au fost supuse la prefaceri. www.dacoromanica.ro

[DESPRE CAMPANIA LUI SIGISMUND] 1595, noiembrie 1 p. 497 p. 498 ... In zivai de 27 august, Msiria Sa Domnul nostru2 a pornit cu oastea din Alba Iulia. $i ne-am strins In tabk.", la Sebes acest oras al M'iriei Sale e numai la o mili .dep5.rtare de Alba Julia. Am zabov it aici 3 zile; adunIndu-se apoi cu ajutorul lui dumnezeu i ostasi de frunte din tinuturi Indepgrtate, am mers Incetul, Cu incetul, astfel c am ajuns la Codlea, la locul hotgrIt mai dinainte pentru secui, In ziva de 3 septembrie. Secuii ne a steptau acolo de vreo clteva zile. Maria Sa Impreun. cu Gaspar Kornis3 i cu alte apetenii mai mari, fiind de fav. i $tefan Bocskay4, i-au Dup I. Crciun n Anuarul Institutului de Istorie Ngional", Cluj VI, 1935, p. 497 ;.u. cu unele modificri. I Sigismund Bithory. 3 Gaspar Kornis de Ruszka, cp itanul cettii Hust i comite de Maramure;. unchiul lui Sigismunxi. 620 Stefan Bocskay de Kis Miria, cpitanul cettii Oradea ;i comite de Bihor. Era www.dacoromanica.ro

trecut In revised; secuii care erau acolo In tabr se rdicau la 14 700. Trecerea In revist a avut loc in ziva de 4 septembrie secuilor5,] [Sigismund Bthory promulg chiar la Codlea hrisovul de privilegii al Secuii s-au adunat In curind da peste 22 000 dintre care archebuzieri erau 8 200 iar ceilalti lncieri 6 cu coase ... Din Oradea Bocskay a adus 800 de alreti, toti 15ncieri, 1 200 de pedestrasi, toti cu archebuze. Stefan Vod. zis R.5.zvan, care este acum Mria Sa Domnul Moldove i, a sosit si el cu vreo 2 300 de pedestrasi minunat de frumosi si 700 de clreti, imp reun cu 22 de tunuri mari. ...Din Polonia Ioan Wayer [Weiher] cu 300 de Ostasi nemti ... 1 600... Orasul Si bu 1 000 de trabanti negri [Amnunte asupria alctuirii oastei lui Sigismund Bthory] cazad Brasoveni Mediasul, Sighisoara, care intretin i ele 1 000 1 000 de trabanti albastri de tr abanti verzi, toti archebuzieri, au venit 6 ei Bistrita 1 000 de pedestri rosii ... 1 000 de trabanti albastri de la Curtea Mriei Sale ... Sebesul, Orstie, Scaunu l Miercurei i Scaunul Cincul Mare au dat 500 de archebuzieri Afafd de acestia ne mesii veniti In persoan din toate judetele. Curtenii Mriei Sale 2 000 de clreti Bocs kay 300 de Cancelarul Josica 200 de c5.15.'reti ... Stefan Cski 100 de clreti apoi 2 000 de clreti si 1 000 de pedestrasi platiti din vistieria M5riei Sale, sub cond ucerea lui Stefan Trk, Nicolae Sennyei, Gheorghe Bess si Petru Huszr Voievodul Trii Romanesti, Mihai, la fel ne-a asteptat .pregtit, cu Cu tunurile i o buzele sale frumoase, cu ostast frumosi, multi ramni buni care au fost Cu Mihai V oc1 ce! putin 8 000 de clreti 6 peoamenii Si, detri. 20 000 de clreti lncieri ... 32 000 de pedestra.si ... 10 tunuri mar; aduse de Mria Sa Domnul nostru de la Alba Julia, 53 de obuze", multe falconete i colubrine; la acestea se adugau 148 de crute ineircate cu praf de pusc5., gloante, cazmale, sap e, funii. Dup ce am pornit din Codlea a trebuit s5. trecem pe la Bran, care tine de Brasov, unde locul este foarte ingust, Incit poate trece numai dte un car; ai ci am numrat cite care cu merinde aveam Cu noi. Erau 3 718... care ... iar pe rin g aceste care, cel putin 14 000 de oameni. [Intreaga oaste era alctuit din]: p. 499 Oastea Mriei eu si am mers 5 La Barovius de ce trebuin 621 Sale fiind astfel adunat, am pornit din Codlea cu ajutorul lui Dumnez dt se poate de Inca(' pind ce ne-am asezat pp. 207-211; vezi i Iacobinus Brevis Enarratio reram. Nu se arati sg. se meargi aat de incet?

www.dacoromanica.ro

tat:al-a la 1 sau 2 mile mici dincoace de Tirgoviste7, unde se afla Sinan Pasa, ziva de 15 octombrie. IntelegInd Sinan Pap., c. IVrria Sa domnul nostru impreura c u oastea este atIt de aproape, s-a ridicat n acea noapte cu oastea sa si a pleca t (lsind n cetatea TIrgovistei 1 200 de oameni) sub cuvInt chiam sultanul8 i trebu ie s se grbeasc5.; va zbovi clteva zile la Bucuresti i dac va fi nevoie si-i va atac a dusmanul din vreo, parte, i va ajuta din Bucuresti cu 10 000 de oameni, lug acum n-au de cine s se team. Le-a lsat multi ieniceri de frunte, un pas si un beg. Numele pasei este Thara puluz Ali Pasa9, numele begului e Baly Beg10. Scullndu-ne dimineata, Impreura cu domnul nostru, am plecat cu oastea. Dar ni s-a adus vestea c Sinan nu mai este n icieri. Am mers mai departe si am ajuns In ziva de 16 octombrie sub cetatea Tirgo vistei, care este pe un loc atlt de frumos 'Melt mai frumos nici nu poate fi; pe de o parte se ridic un deal mare si frumos, cu vii, deasupra cruia se intind, pe o lungime de 3 mile, pdun frumoase de stejar, iar pe sub de curge un flu frumos, apa Dimboviteill, cu pstrvi si alti pesti frumosi, iar pe de alt parte se Intinde a cel ses mare si frumos pe care omul nu-1 poate cuprinde cu ochii; orasul este ma re, cu multe case frumoase12 de piatr i mnstiri, toate plrjolite si arse. In ziva I n care am sosit acolo, am stat cu totii clare, noaptea aceea Ora In zori. A doua zi ne-am dus In tabr. Seara, dommil nostru a pus s se sape santuri sub cetate si s umple cosuri cu prnint13. A treia zi adiel la 18 octombrie , domnul nostru a inceput s bat5." Intr-adevr cetatea [Urmeaz laude exagerate la ad resa lui Sigismund Bthory]. Impuscturile nu mai conteneau nici afar, nici Inuntnr, d ar cum lemnele de la palnci erau lemne foarte verzi i nuielile de asemenea, precu m pmIntul de umplutur moale, totul era Ind neuscat. Pe dinuntru, Ingrditura avea o umplutur de doi stinjeni, toat ficut de asemenea din lut moale, iar I nltimea ei era de jur Imprejur de dot sulite fiind ferecat din loc In loc, In trei locuri. Nu a putut fi deloc stricat de Impuscturi, dar marea lor multime, ajutat de fumul (?) groaznicelor Impuseturi a stricat umplututa In mai multe locuri, a apr ins Ingrditura cu praf de pusd i cu lemne uscate, In mai multe locuri, si au porn it la wait, urcInd pe scri foc 7 La Stoenegti; vezi I. Sirbu, lstoria lui Mibai Voda Viteazul domnul Tarii Romne iti, Bucuregti, 1907, I. p. 336. 8 Mehmed al III-Ilea. Ciorum. Studii i Materiale de Istorie Medie", III, p. 82. Era fiul lui Haidar-paga, sang eac bei de 18 Alumnay Baly bek. Confuzie cu kocibei. Vezi Naima Tarih II, p. Domboricza vize. 12 Adjectivul frumos revine de 8 ori in frazI. 134. 9 Tbarapeidtby Alli bassa. Vezi cronica lui Balthazar Walter, ed. Dan Simionescu in 73 Adias faci g,abioane. 622 www.dacoromanica.ro

lemne uscate legate in mii de mnunchiuri. Din pricina fumului prea mare fcut de de sde impusaturi, turcii nu puteau vedea nimic in afar, iar unde era vreo sprtur cit de mica, ai nostri o luau indat de la ei i ii ddeau foc. Astfel, neputind suporta focul, turcii au iesit din cetate si au fost mcelriti cu totii. In aceeasi zi sear a, cam pe la ceasurile 9, Dumnezeu ne-a dat In sapInire cetatea pe care Sinan Pa sa o zidise cu toate fortele sale timp de 6 sptmini. Dumnezeu ne-a predat-o in mli nile noastre In 6 ceasuri. Pava impreun cu beguil, au fost adusi vii inaintea Dom nului nostru, iar cei rmasi in cetate au fost cu totii mcelriti. Domnul nostru a da t tuturor voie s jefuiasca' ,i s-au gsit nenumrate comon i aur multi cai i vite, mul t praf de pusc, gloante, dou tunuri mari, impreun cu ghiulelele lor cintrind 56 de funti, iar sus ipe ingrdituri 44 de falconete. Dintre crestini au pierit cel mult 400 ... si aceia erau niste bieti pedestrasi. De acolo a purces Mria Sa cu oastea dup Sinan; dac. <asadar> acela nu-I asteapt la T iorgoviste, el va .merge dup el la Bucuresti, sau oriunde i-1 va da Dumnezeu 6n m ina Mriei Sale. A pornit din Tirgoviste in ziva [S-au prins trei ,pribegi unguri] care, intrebati de domnul nostru unde este Sin an Pasa, au rspuns e la Bucuresti, dar aflind cs Mria Ta ai luat atit de repede Tir govistea, n-a indrznit s v astepte nici la Bucuresti, ci a plecat fugind In grab, In ch toate tunurile i falconetele pe care le-a avut cu el, le-a lsat pe toate acolo In cetate i /n tabr14, impreun Cu nenumarate provizii. Se omoar si se taie Intre ei cind ajung la un drum ingust sau la cite un pod, dsind in urrn nenumrati catIri In crcati i cmile si fug; dac nu cumva v va astepta la Giurgiu, c.'ci nu credem astepte in lt parte; si se zice c podul peste Dunre s-ar fi rupt, poate fac": Auzind acestea, Domnul nostru ... a de aceea se si grbeste, ca trimis Intr-acolo pe un slujitor mai mare al su, pe Gheorghe Farkas, impreun cu Nicolae Sennyei cu o sut de clreti, s v adi Intr-adevr (lack' este asa cum spun cei trei tineri pribegi. and s-au intors, acestia au povestit faptele cu de-amnuntul domnului nostru zicind cI le-au gsit I ntocmai cum le-au spus tinerii. Dup aceea s-a hotrit c nu mai este nevoie s mearg la Bucuresti, ci Mria Sa Ilas in grija dui Mihai Vocl, s trimit boieri acolo, iar el va merge cu oastea spre Giurgiu dup Sinan. Mria Sa domnul nostru a urmat aceast hotrire si a plecat dup Sinan cu ajutorul lui Dumnezeu. Nicieri n-am mers pe drumuri de t ar, ci am mers prin locuri mai dosnice ca sa putem umbla linitii15, s nu prind Sinan de veste c sIntern pe urmele o zidisera. (T arih, II, p. 135), plecind pe la miezul de 23 octombrie si am fcut In acea zi dou mile spre Bucuresti. P. 501 Cronicarul otoman Mustafa Naima afirma dimpotriva c turcii au retras din Bucurest i tunurile, au incircat rechizitiile in harabale, au golit si dat foc fortretei p e care 15 De aceea au si Indrziat peste m'Asura de la 23 octombrie Ong in seara de 28. 623 www.dacoromanica.ro

pornim din tabr n-a fost prins nimeni din tabra noastr si nu s-a aflat nimic sigur despre noi. Chi ar n ziva de 28 octombrie dimineata, dud voiam lui nostru un turc care a spus c Sinan Pasa trecuse Inc de ieri Dunrea cu grosul oastei , cci ti Instiintaser desigur romnii'6 c. craiul Ardealului va sosi acolo luni sou marti trecerea avusese loe vineri lslnd dincoace vreo 8 000 de turci cu nenumarat i robi romni, cu multe care Incrcate, neindrznind s treac peste pod carele grele ipin ce nu va trece mai intli care se afla Intr-o cImpie, a fost adus Inaintea domnului a va putea orIndu toate acestea Oda' mart, numai s-s poat trece mai Intli oamenii cli ncolo. AflInd noi acestea, am pornit indat si am mers intr-una, Incit am ajuns la Giurgiu chiar In aceeas'i zi, slmbt dup amiaz, la ceasurile 4, nu marti. Nimeni cli ntre clreti n-a desaecat, ci toti au rmas alare, numai pedestrasii au fost rinduiti de Domnul nostru s mearg sub cetate. Multimea de trabanti a nvlit asupra carelor In crcate si asupra turcilor. Dumnezeu slobozi In acel ceas pe toti robii, 4-5 000. clrimea, nici nu a hotrlt pe cine si clti ostasi s lase In cetate, gindindu-se Am clstigat peste 6 000 de care incrcate. Turcii au fugit val-virtej pe podul Dunrii. La cetate nu se poate ajunge din nici o parte, pe uscat, cIci este Inconjurat de jur imprejur de Dunre. JumAtate din cetate este alezat, dintr-o parte , pe Dunrea turceasa iar cealalt parte este Inconjurat P. 502 de un brat al Dunrii. Nici nu au apucat s ridice lanturile poddlui de peste acest brat al Dunrii i ai nostri au si nvlit si au cucerit Indat primul pod; apoi au nvIlit pe podul de luntre de peste Dunre, stricindu-117. AtItia turci au murit si au pi erit czInd de pe primul pod In bratul Dunrii, Inclt Dunrea pprit cursul, astfel c pu teai merge pink' la cetate peste lesurile turcilor i ai caillor morti pe acel br at al Dunrii. Peste 5 000 de turci i nenumrati ca, cam peste 3 000, ,au pierit Inec ati 18 Asa cum este formulat aceast presupunere a lui 134416i-di pare s atribuie romnilo r un rol dubios. Vezi si confuzia voit dintre Mihai i Mihnea turcitul din buletinul Intocmit de Carrillo precum i toate stirile trimise de Sigismund fie direct fie prin Simon Genga, Inca' de la sfirsitul anului 1594, In care acuz pe domnii roma ni (si In genere pe romani) de gInduri trdtoare, justificInd o eventual Inlturare a qor. Autord afirm c scrisoarea sa a fast citit de Sigismund. Poate ajar lui i se da toreste aceast insinuare. 17 Distrugerea podului este Inftisat in mod deosebit in r elatia toscanilor In care se afirm c ar fi fost ficuti chiar de Sinan dup ce au Inc eput crestinii cperatiile contra cettii din insul (Hurmuzaki, XII, p. 88) si de ce a a dui Visconti (destul de asemntoare cu a lui Pellrdi) In care se vorbeste de dou distrugeri partiale acute de crestini In dota zile deosebite. Vezi i versiunea d ramatic a cronicarului turc Naima, (Tara), II, p. 136) care afirm c artileria crest in a tiat podul In data*, oastea tura prvlindu-se In Dunre (!) Multe mii de musdmani au pierit acolo" iar dintre akingii nici unul n-a sapat ... O astfel de nenorocire. scrie cronicarul turc nu s-a mai Ineimplat nici and, si o infringere atIt de mare nu s-a vlzut niciodat". 624 www.dacoromanica.ro

in Punre sou lovivi de gloanve. Au sapat numai cei care au izbutit s fug in cetate. In noaptea aceea n-au putut duce in cetate nici de-ale minarii, afit de repede a u impresurat-o. Am stat alri in acea noapte Oda: a doua zi la ceasurile 10, lar apoi n aceast de a doua zi, seara, adia la 29 octombrie s-au inceput skparea de sanvuri In dou: locuri sub cetate, iar tunurile luate la Tirgoviste au fost Indreptate spre cetate impreun cu multe alte tunuri; seara au inceput s o bat, iar pin in zori au spart at:it de mult zidurile Leh acestea au inceput s: se surpe, iar spre sear, adie in ziva de 30 octombrie, s-a Inceput asalt ul idestul de greu iar Dumnezeu ne-a dat i aceast cetate In mlinile noastre. 800 de turci se aflau in cetate; din tre acestia, numai unul a ,putut fugi, i acesta srind in Dunre, a trecut innot spre Sinan Pasa ...

Sinan Pasa se uita la noi de pe malul cellalt al Dunrii ins nici n-a putut ajuta pe ,cei din cetate, nici pe noi nu ne-a putut vtma pentru a nu avea cu el mai mult d e 4 tunuri mici, r:minind aici, dincoace de Dunre, tot praful de pusc i toate gloan vele pentru tunuri. Si aici, la Giurgiu, am clstigat dtou tunuri mari, 38 de tunu ri mici, mult praf de pusa, gloante; adia la Giurgiu, Bucuresti si Iiirgoviste a m luat 110 tunuri mari i mici. Dintre crestini au pierit sub cetatea Giurgiului 62, nici un om de seam, ci numai pedestrasi. Atit de mult s-a milostivit Dumnezeu faI: de noi. Sinan s-a speriat dnd a vzut c am luat cetatea, crezind vom trece si podul i'mpotriva lui. A nvlit repede peste pod ca s poat trece In grab pe trmul cellal . Iar noi, din partea noastr, am stricat podul pentru c clack' nu 1-am fi stricat, ar fi putut ajuta cetatea nimeni altul nu va putea Instill-4a pe Mria Ta18 cu mai mutt adevr si mai in amnunt despre starea noastr de aici; trar-adevr pc* s m crezi, Mria Ta, pentru a am fost de fat pretutindeni, ba domnul nostru a si citit aceast scrisoare" [Urmeaz laude la adresa lui Sigismund]. Am scris aceast scrisoare sub cetatea Giurgiului, in prima zi a lui noiembrie, In anul 1595. Petru Pellrdi Scrisoarea este adresafi lui Francisc 11,idasdy comite de Vass si Sopron si mare cc:mils al regelui Ungariei. www.dacoromanica.ro

GIUSEPPE PISCULO (? dupa noiembrie 1596) * Clugrul franciscan Giuseppe Pisculo, originar din Melfi In Italia a venit la sfIrs itul secolului al XVI-lea ca misionar In Tara Romneasc. unde a stat chva timp, fr a se putea ,preciza durata acestei sederi. In once caz, a fost manor la expeditia lui Sinan Pasa Impotriva lui Mihai Viteazul, (august 1595) si apoi la eliberarea TIrgovistei de ditre armata crestin (octombrie 1595). Nu a asistat la luarea Giu rgiului, desi o descrie cu multe amnunte In cursul unui tratat mai lung intocmit de el In naiembrie 1596, la cererea unei persoane de searn pe care o numeste Excelenta Voastr. A mai rmas In Tara Romneasc. cel putin 15 zile dupl plecarea lui Sigismund I n Transilvania. Din acest tratat istoricul A. Veress nu a publicat dech prtile pr ivitaare la istoria romnilor si In special la carripania din anul 1595. Textul as tfel Infltisat pune multe semne de Intrebare. Care a fost scopul comandrli acestei scrieri? Cine era Excelenta Sa? Care era calificarea autorului, simplu alugr fra nciscan, pentru a da, nu numai o mrturie a celor vizute si auzite de el In legkuri cu campaniile din Tara Romnease, ci consideratii asupra politicii Transilvaniei, a descrierii ,dietei din vara anului 159 4 Ti a asa-zisei 626 www.dacoromanica.ro

rebeliun: din iulieaugust, sau judecAi asupra unor personajii ca iezuitul Carril lo, cancelarul Josica, sau capitanul George Brbely, sau chiar propuneri de soluti i ingenioase, cum ar fi aceea de a transforma Tara RomIneasca intr-un fel de no man's land", golit de to ate bucatele sale depozitate in muni, i ales ca teatru ideal de rIzboi cu turcii de cite ori ar incerca acestia a trece Dunarea spre a merge contra Transilvaniei. Dar chiar din prima fraz reprodusa de A. Veress (pag. 75/139) rezulta c autorul tratatului t rebuia s dea o prezentare a stiirii Transilvaniei, unele preciziiri privind eveni mentele din Moldova (adica instalarea in domnie a lui Ieremia Movila de caltre Z amoyski), atit clt trebuia pentru a se putea ajunge la o concluzie necesar. unei Intelegeri Intre poloni imperiali, de care avea si se ocupe legatul papal in Polonia, cardinalul Gaetano . Astfel stind lucrurile, va trebui bine deosebit ceea ce constituie o marturie dire.ct de ceea ce nu e de fapt adesea deck o finseilare de informatii culese de la altii i amestecat cu opinii proprii, vadind o atitucline de-a dreptul dusmanoasa fata de populatia Ta rii Romanesti, i oarecum contradictorie fata de Mihai Viteazul. Este interesant de observat cal informatiile lui Pisculo par sa fie Imprumutate relatiilor itali enilor participanti la campanil din octombrie 1595. Este mai ales curios cl un f apt acceptat de A. Veress, i socotit foarte anume important, mustrarile i amenintrile adresate la Giurgiu de Sigismurtd lui Mihai Viteazul pe care 11 Reza raspunzator de lipsa de alimente, nu se afla pomenit cleat de doi martori care nu au fost atunci la Giurgiu: Pigaffeta (p. 12 4) si Pisoulo (p. 140). In schimb, Silvio Piccolomini, care a avut un .rol activ la luarea Giurgiului, si care era invitat sa participe la consiliile de rzboi al e principelui, nu atribuia niciodata lipsa de hrana si de nutret din Tara Romneas ca unei deficiente a datnnului romin, ci greutatii organizarii transportului In convoaie de carute ce trebuiau s aduca din Transilvania alimentele pentru hrana o astei. Dealtminteri insusi Pigaffetta dupi ce este clispus sa1 acuze pe domn de lipsa de alimente de la Giurgiu se plinge apoi de toata lumea: de cancelarul Jos ica pentru ca ar fi neprtinit pe italieni la distribuirea alimentelor, de dregato rii orasului Brasov care i-au lsat s moara de foame, de cei din Sibiu care i-au In selat nedindu-le alimentele datorate etc. Dar informatia care e destul de laconi ca la Pigaffetta: (principele 1-a mustrat tare pe domnul Tarii Romnesti si 1-a am enintat el nu si-a respectat prornisiunile mari de a se ingriji de hrana pentru armate) capita o amploare sporit da Pisculo. Acesta are o atitudine destul de ine gal f at. de Mihai Viteazul. Amintind de Calugareni, zice: Sinan dupa ce a trecut pe un pod Cu o parte a armatei, a fost lovit pe nea.steptate de Mihai Voievodul, care a adus multe pierden i turcilor luindu-le steagul regal", totusi din cauza multimii dusmanilor, care crestea necontenit, pe inserate acel voievod a fost s ilit s se retraga mai sus de Tirgoviste intr-o vale Indreptata spre Brasov" (p. 7 6/140). Peste aceast prima redare cinstita se asterne apoi un val de denigrare: S usnumitul Mihai, care se retrsese Intr-o vale, la vreo trei leghe departare de Ti rgoviste spre Bra.sov, solicita cit putea mai mult pe Transilvan ca s vina cu oas tea sa, aratindu-i el expeditia este foarte usoara, sustinInd c Sinan avea o oast

e Cu totul noui i lipsita de experienta i cl nu putuse sa-si faca rost de solcia ti din tinuturile de la granita Ungariei, 627 www.dacoromanica.ro

cci acestia erau Cu totii prinsi de lupta contra armatei imperiale de sub Strigon iu. Principele Transilvaniei ... trece muntii cu armata sa, lucru intr-adevr foar te greu, mai ales trebuind s fie duse coloane de provizii, clci fusese mai Inainte asigurat de aced Voievod Cu privire la alimente c acestea dup cum se fgkluise de c Atre localnicii de aici s-ar fi si aflat in rnuntii, in pdurile i viie dimprejur, pentru ca la venirea dor ei s afle provizii lmbedsugate; i dei acest lucru a fost crezut s-a Intimplat cu totul dim potriv. (lbidem, 1. cit. si p. 77/141). Uneori aftm o combinare a celor dou stratur i amintite, de exemplu: at despre mine, cred c victoria obtinut de principe (Sigismund) In Tar a Romaneasc a fost determinat mai intii de ctre Mihai Voievod care fiind soldat vitea z cuteztor, i clincl dovada vitejiei sale <in lupt> impotriva oastei lui Sinan, du p trecerea turcilor In Tara Romneasc atunci and i-a atacat pe acel pod si le-a pric inuit pierden, el Insl reintorcindu-se fr a prpdi din ai si pentru interesul su propri u pentru a nu pierde acea guvernat de el s-a slrguit cu tot dinadinsul ca princip ele s treac muntii spre a-1 apra. Dar dael acesta ar fi stiut de lipsa de alimente, eu nu cred ea' s-ar fi hotrit vreodat. Alteta sa s treac in Tara Romneasci, intrucit dat orit unor asemenea lipsuri s-a vzut cum s-au prpdit alte armate, precum s-a Intimplat cu aceia din Cazranel In Croatia, si Indeosebi fi putut IntImpla chiar acolo in Ta ra s-ar Romneasc unde reintoarcerea ar fi ajuns s fie foarte anevoioas dac s-ar fi da t de dusmani sus prin acei munti." domnului. Se observ aici i oarecare de logic: lips dusmanii ipotetici din virful muntilor neavInd nici o legtur cu lipsa de alimente pusl In se ama Ar rezulta deci ca am avea o redactare fcut in ,dou momente deosebite, sau mai bine-zis folosirea ceva mai ttrzie a unor elemente oarecum cristalizate Intr-un alt spirit. Tinind seama de aceasta particularitate se vor putea culege din texttil inegal a l lui Pisculo o serie de informatii de un interes real si pentru Tara Romneasel i pentru Transilvania. aci pare mai mult ca probabil c. fratele Pisculo, care a lu at parte la slujba bisericeasc din dimineata pornirii actiunii de la Tirgoviste, si care pare s fi fost prieten bun cu franciscanul Francesco Pastis din Candia, d in mnistirea catolici din Tirgoviste ajuns confesorul lui Sigismuncl a pornit si el vreo cincisprezece zile dupl principe cIptuindu-se intr-un fel In principatul acestuia. Asa s-ar explica si cunoasterea imprejurrilor din Banat de pild, dar mai ales de la curtea lui Sigismund de care cll dovact relatia de fat. Legtura cu ital ienii veniti In expeditie, de la care a Imprumutat descrierea cuceririi Giurgiul ui de pild da care nu a fost de fat, necunoscind citusi de putin Giurgiul &pi s-a putut face direct Inainte de plecarea toscanilor (tocmai In propria sa declarati e decembrie), sau indirect prin Capponi aflat In slujba lui Sigismund si apoi a arhiducesei. Fiind italian, el Insusi, lucrud nu era greu. Desi alugr, fr Pisculo arat o deosebit aplecare pentru tot ce e militar: descrieri de cetti (cu o cunoaste re apreciabil . a elementelor si termenilor tehnici), povestiri ale unor operatii militare, In sfIrsit propuneri de planuri strategice. Vom rqine Indeosebi descr

ierea luctirilor de fortificatie fcute de turci cettile din TIrgoviste, Bucuresti i Giurgiu. Evident, ar trebui cunoscut textul integral 628 www.dacoromanica.ro

penrru o judecata completi asupra autorului. daca nu asupra par%ii neprivind Irile noastre, cel puvin Rdlatia, redactata In limba italiana, se pastreaza in original da Roma, la Bibli oteca Vaticanului (Fondo Ottoboniano vol. 2510, f. 171-174). A fost publicata fragment ar si cu o punctalie uneori gresit de catre A. Veress, In Campania cre;tinilor in contra l ui Sinan paa din 1595, extras din An. Acad. Rom., Mem. sect. ist. s. III, t. IV, 1924, p. 75113984/148, doc. XII. www.dacoromanica.ro

[DESPRE FORTIFICATIILE LUI SINAN]1 1595 august La 25 sau 26 al acelei luni2, Sinan3 a plecat din Bucuresti 'indreptIndu-se cu armata spre Tirgoviste, unde a ajuns la 29 augu st acolo a Inceput mndat niste lucrri de Tntrire i anume fiind palatul principelui inconjurat de o palanc sau pa1isad4 dup obiceiul acelei tri, el a fcut o alta alturi, rs'ind la mijloc un interval de 2 pasi; apoi a pus s* s e sape pe dinafar un san arunciind pmIntul intre cele dou palisade si fAcInd astfel un val de p'mint cu trei laturi In total, dar care nu se sprijineau una pe alta; avea in spate spre rsrit un du de pu0d1 insemnin contra lui Sinan ma din 1595 din An. Acad. Rom. Mean. secy. 1924, p. 146 si urm. 2 August. 3 Sinan pasa, mare vizir otoman 4 Palancato o pal ificato. 630 1 Traducerea s-a fIcut dup. textul italian publicat de A. Veress Campania creitin itor ist, s. III, t. IV, www.dacoromanica.ro

tate, care nu vine mare decit In timpul ploilor, in fat este orasul sau satul car e se Intinde de-a lunguil rlului lung si Ingust; in spate, spre rsrit de acel loc la o deprtare de acel riu de o jumtate de mill italian., sau mai degrab mai putin, este o livad sau fineat care se continu cu un deal atrgtor, aco-

pen it de vii, in virful cruia este o mnstire5 de clugri greci foarte frumoasi, cu o biseric tot atfit de frumoas acum devastat in 'intregime de turci. In timp ce se cld ea cu mult sirguint acea intritur, armata turcease sttea In tabr, afar In dmp, ocupi 000 de pasi In lungime si 1 500 de pasi In ltime Fortul de la Tirgoviste ridicat de Sinan de la 30 august [AI la 15 octombrie are de jur Imprejur 1 000 de brate pe partea dinuntru ,fiind msurat astfel de pe valu l de pmint. Are un turn nu prea Malt cu patru luse8 deasupra ,si cu gabioanele sa le care nu erau inc umplute, cci nu le terminaser, poate dup cum cred eu, din lips de timp si santul rmsese In multe locuri inc prea putin spat. Am aflat c5, GiurgiuP pe care nu 1-am vzut este mult mai mic deck TIrgovistea; er a un castel cldit dup sistemul vechi cu zid de piatri i cu patru turnuri fr val de pm int. Ineariturile incepute la Bucuresti8 Ant mult mai mari decIt cele de la Tirgoviste i au o alt form, cu bastioane care se apr unul pe altul. Des pre boecitiile rcirii RomcineFti Tara Romneasc51 este Imbelsugat in grime, Lin, vinuri si mai ales in tot felul de grsimi, dar toate acestea slut iprost chivernisite din cauza deselor

schimbri ale drmuirii pe care acel domn o exercit intr-un chip tiranic pe un timp armmit. Acesta duip cum am spus, este schimbat, adeseori prin puterea banilor, fi ind apoi dornic de a se despigubi pe socoteala norodului; de aceea vara se golest e de locuitori si nici nu se poate ndjdui c s-ar putea sau c ar trebui s i se imbuntte sc soarta deoarece ei stilt tot atit de dedati jafului ca i turcii si tot astfell fac i cpeteniile Despre A. Carril1o9 Fi 5t. Josica lui Apropierea lui Sigismund de crestini a fost o favoare deosebit a ceru. Ca ajutor In lumea aceasta, eu nu vcl vreun om de oarecare valoare Mnstirea Dealului. Falconetti (corect: falconiere). 7 Giorgiu. p. 146 8 In jurul mnistirii Radu Vocl, cf. i relatia lui Nichifor Parasios din volumul de fal5.. Aceste informa0i completeaz5 biografia lui Carrillo din volumul de fafa% 631 www.dacoromanica.ro

In acea tar care s-I fi ajutat sau asistat pe Sigismund altul decit un printe iezui t spaniol numit padre Alfonso Carrillo, care a fost trimis in acest scop la Roma , la Praga si dupa reintoarcerea sa, dup incheierea acestor acorduri, i-a stat me reu alturi pentru traducerea lor in fapt, si mai ales chid a declarat vointa sa v asalilor sai. Acest printe era ziva i noaptea neincetat ring Alteta sa, i dup cit s e poate deduce <principele> nu avea de la nimeni nimicirea rebelilor si, mi se pare c s-a schimbat mult. La inceput acel rinte era confesorul su, si in fiecare chestiune important a sa el se sftuia cu el. Acuma par e s." se fi schimbat <dispozitia sa> in urm, cci nu se mai mrturiseste acestuia, ci unui clugr conventual de al sfintului Francisc, de neam candiot care sttea mai inai nte in mnstirea 'de la Tirgoviste. Asa c Imi inchipui i cred c Alteta sa nu mai tine 'la cellalt, cci in decursul a multe luni, de putine ori s-a mai sftuit cu el si de aceea nici nu l-a mai aceasta dintr-o stratagem i cu vreun scop artrind c s-a plictisit si nu mai tine la el. Toate acestea s-au intimplat dup ce principele a avut acea victorie exterioa re, c din nou a inceput s5.-1 iubeasc, poate pentru a se putea sluji de el trimiti ndu-1 la regele catolic si la pap, cum a si fcut. Totusi nu l-a mai altul nici sprijin nici sfat; dar dupi ce s-a Incheiat acordul cu impratul avinduI pe nuntiul stpinului nostru (papa) pe ling sine si ajungind la autat niciodat cu dinadinsul", afar dac cumva principele nu ar face contra lui Sinan, dar clup pierderea Moldovei12, s-ar prea dup semnele luat ca duhovnic al su, ci cind se mrturiseste, ceca ce face foarte rar, se mrturis este acelui printe al sfintului Francisc din ordinul nostru. Cit despre guvernare a si sfatul de care se foloseste principele, dupi se poate vedea si cunoaste, cel ce guverneaz este domnul cancelar numit Stefan Josica, romn di bassa natione (!)1 3 crescut la curte Ina din copilria sa", i trimis de Alteta sa In Italia la studi i15. Acesta intr-atita conduce totul principe, fiind trecut autoritatea asupra lui peste once ordine'6. $i se vede c Al teta sa are atita aplecare pentru el17 mnct preferi s stea la vorb cu persoane de j os, decit cu persoane de neam ales, si ca o confirmare a acestui 10 Si abbocato con esso. si trece totul prin mina sa, inch se murmura in popor c el a vrjit pe el intra in mrunte ridicate in Banat dintre lupeltorii cu merite militare contra dusmanilor. Ca atare categoria nobilimii (mcar c mrunf) care constituia una din natiunile" privilegiate. Se stie ci ele erau: nobilimea ungar, sasii si secuii. 14 A fost ma i intli pe lingi Baltazar Bthory. 15 Inexact. Se pare el a invitat limba italian c hiar de la Sigismund. 16 Fuori d'ordine. 17 Tante inclinata. " Lo ha mai ricercato. 12 Prin alungarea lui Stefan Rizvan, omul lui Sigismund I nlocuit cu Ieremia 13 Adicil nericind parte din natiunile privilegiate. Joqica a partinea totusi nobilimii 632 www.dacoromanica.ro

fapt se vede ci el tsi petrece timpul de cele mai multe ori cu persoane de jos, ingiduind pini si la masa sa chiar o lipsi de respect, flecirind i glumind si fi dndu-se uneori tovaris si frate cu acestia. Cancelarul indeosebi canoneste cum v rea, ziclndu-i i cuvinte disprquitoarel8 si o dati la baie era sufoce pe princip e, bgindu-1 cu capul in ap. Cea mai mare arta a acestuia, dupi pirerea mea este ci stie si se prefaci, mai ales cu Altela sa de la care suporti once fel de cuvinte de ocari, i linguseasci. Se menOne in autoritatea i gravitatea funcOei sale, poate pentru c p rincipele nu vrea dea nici o bitaie de cap, neavind multi tragere tie atit de bine s de inimi pentru grija treburilor care On de starea si principatul siu; se serios, pentru ci nu are pe lingi persoana sa pe nimeni altul socotit bun menOne cu abilitate si datoriti isteOmii sale si-1 trage intru toate i pentru to ate dupi voia sa. Apoi este interesat ca un avar, i viAnd acestea, mi tem ci sub influeno. lui, Altea sa si nu sufere (Doamne fereste!) vreun neajuns pentru a du ce negocien, cici are Indietate pmn i asupra lui Bocskai, rudi a principelui i lo cOitor al acestuia la armati. [Urmeazi planul himeric de organizare a Tirii Romi nesti ca un f el de meterez al principatului Transitvaniei si de teatru de lupti cu turcii]. 18 Parole vile. www.dacoromanica.ro

FRANCESCO PASTIS DIN CANDIA (? dupa noiembrie 1596) Calugarul franciscan Francesco Pastis din Candia (Creta) era in 1595 gardian" (superior) al manastirii conventualilor franciscani din Tirgo(Baratia). A venit ca misionar prin Odle noastre, unde a stat nentrerupt 7 ani, conform cu o decilaratie a sa din anii 1595-1596. Ar urma deci ca el a venit mai intli in 1588 sau 1589 tsi a stat si in Tara Romneasca si In Moldova cum afirml el in informatiunile" inaintate de el unui prelat de pe ling papa la cererea aces tuia. S-ar plrea c interesul sfintului parinte de la Roma se adresa mai puvin tar ilor romane viste referentului. In adevr numele lui destul de obscur a ajuns in mai multe rInduri I n atenvia Cardinalului Cinzio Aldobrandini, secretarul papei insarcinat cu relat iile cu aceasta parte a Europei. Avem cel puvin trei asemenea momente (31 octomb rie 1595, 23 martie 1596, 24 august 1596) toate legate de calitatea de confesor al principelui Transilvaniei dobinditi de fara Francesco probabil in preajma exp editiei lui Sigismund Bthory. Spunem probabil, penult c prin 1595, un calugar fra nciscan, probabil chiar el insusi, a alergat in aprilie mare graba din Tara Roma neasc5 la Alba Julia, trimis din Tirgoviste de catre un boier de 634 www.dacoromanica.ro

divan s. denunte o ciudatO conspiratie avind drept scop tOierea tuturor ostasilor unguri trimisi din Transilvania In aceastI tall, care s-ar pOrea c treziser ura locuitorilor prin samavolniciile lor. Venirea acestui cIlugr e amintitI de G. de' Marini Poli In luna aprilie. Nu se poate sti binetnteles, de unde a pornit acest zvon senzational i nici cine era acel mare boier. Nu ar fi exolus sI fi fost ch iar LogofItur loan Norocea, mult vreme locuitor al Transilvaniei, care s-a semnal at prin devotamentul su in momentul conspiratiei" de la Cluj din 1594 si care int rase de scurt vreme In divanul domnesc al lui Mihai. El era cunoscut prin zelul su pentru catolicism i foarte bine vizut de Sigismund Bthory care cinsteste cu daru ri bogate cOsItoria fiicei acestuia, Velica, vIcluva domnului" Trii Romnesti, Vlad fiul flui Milos (care nu a ajuns s domneascO) cu omul s'Iti de incredere bogatul cOmOras Fabio Genga, de curind intors din Italia unde fusese trimis de Sigismun d in toamna anului precedent curind dupI baia de singe de la Cluj (vezi biografia lui Busto). Este interesant de constatar cI asemenea zvonuri alarmante pentru trupel e lui Sigis. mund din Moldova si Tara Romneasel au fost puse In circulatie incl d in lunile ianuarie si februarie cu scopul de a arunca binuiala asupra domnilor d in aceste tri. In aprilie ele au justificat Inlaturarea dui Aron din Moldova Intr-un mod foarte oportun pentru planurile cancelarului Josica. Ele ar fi putut justifica in imprejurOri favorab ile de a-1 inlkura pe Mihai. De fapt in procesul lui Josica se pomeneste si de o intrig incercatO de acest fr Francesco, uhovnicul principelui, in unire cu nuntiu l Visconti (!) contra domnului Trii Romnesti (vezi biografia dui G. de'Marini Poli ). S-ar putea ca pira aceasta G si o incer fi fost tot in legkurl cu acea pretins conspiratie dat in vileag ln primOvara anul ui 1595. Mentionarea lui Visconti impune insO o datare posterioar zilei de 16 mai a sosirii nuntiului la Alba Julia. E ,probabil cI fratele salvator nu s-a grabit inapoi spre Tirgoviste dupi implinirea misiunii sale, ci a mai rOmas s culeagI frmiturile de 'l a curte. De aceea am inclina Ls credem el el a insotit neoficiai pe principe in T ara Romneasa in campania din octombrie 1595. Pe ling oastea lui Sigismund fusese a fectar preotul iezuit Valentin Lade, binecunoscut de principe. Si totusi acesta nu i se mrturiseste lui in timpul campaniei, ci 11 prefer- pe fratele Francesco Pa stis. La incheierea acelei scurte demonstratii martiale din oct. 1595 ce nu a fost bin e descifraea decit de citiva cunoserori ai artei militare, ca Silvio Piccolomini, care vedea in ea fadimentul unor mari posibilifti, ea rmtnind insI pentru marea multime o epopee legendar si un triumf principele s-a crezut in drept s*O cearO papii diferite re compense: de pildO un beneficiu in teritoriul venetian pentru confesorul sOu int impltor, asa precum a cerut i cardinalatul pentru bkrinul italian, Simon Genga mo stenit de la regele $tefan Bthory al Poloniei si ajuns responsabil cu propaganda tinOrului erou la curtile italiene. Cererea adresat cardinalului Cinzio Aldobrand ini a fost incredintafal nuntiului Alfonso Visconti care a Inaintat-o (31 oct. 1 575) cardinalului-secretar cu recomandarea stOruitoare ca sl se satisfacO cerere

a numindu-I pe acel frate la un beneficiu de al statului venetian, sau dindu-i-s e o pensie de 200 de scuzi. Nuntiul Visconti acraluga in rnod semnificativ Din m ulte consideratii ar fi un mare serviciu fatI de Dumnezeu ca acest printe sO fie miluit (consolato) i si se poatO reintoarce (in Italia) spre a sta in Venetia, sa u in vreun loc vecin cu Venetia". Precum se stie misionarii nu se puteau reintoa rce in Italia de capul 635 www.dacoromanica.ro

lor, ci .doar chemati sau autorizati anume. Asadar cererea Nuntiului cuprindea i obtinerea autorizatiei de plecare, i numirea intr-un loc destul de departat de principe. C ici frh Francesco 11 urmase pe Sigismund In Transilvania. Principele avusese ca duhovnic pe iezuitul Alfonso Carrillo. La plecarea In expeditia din Tara Rom'neas c, Sigismund nu 1-a mai luat Cu el. Instrinarea principelui de iezuit amintit si de Giuseppe Pisculo In relatia sa, nu dateaz cum crede acesta din urmi din vremea c ampaniei din oct. 1595 ci mai degrab din luna august si este In leeatur cu o gravi criz sufleteasc care a dezechilibrat i dezacordat 6 mai mult urea slabi i contrad ictorie a tinrului veleitar i vanitos, silit sk priveasc micar o clat realitatea 1n fat. Pentru el, Carrillo era fluritorul destinului, care trebuia s fael din el un erou al crestinilor si un aliat foarte de aproape al Habsburgilor In temeiul cIskoriei sale cu arhiducesa promis. Dar in ajun de a porni o actiune militar, el era tot mai cuprins de panicl i doritor s rispund afirmativ invitatiei trimise de t urci de a incheia o pace foarte avantajoas inainte de a fi pornit propriu zis la lupt. Si Inainte chiar de incheierea cIstoriei habsburgice Inteleas ca un element d e baz al acordului cu imperialii, el stia c-si gresise destinul. In ochii si rspunzk or de acest faliment era Carrillo. Dar pentru nuntiu nedeslipit de 11,10 el, ca i pentru cardinalul Cinzio la Roma, 1nstrinarea principelui de Carrillo putea avea consecinte incakulabile. Obiectiun ile Inaltilor prelati nu erau pricinuite, once s-ar fi spus, de personalitatea c umva necorespunzkoare a clugrului franciscan, ci mai degrabi de lipsa dui de perso nalitate. Sigismund trebuia s'a fie captat i tinut in friu, supus unei observati i nelncetate, mentinut In supunerea sa. Dar un frh Francesco Insemna dimpotrivg o eliberare de aceasta tutel necesar. Printele Ioan Leleszi, fostul educator al lui Sigismund se plingea In 1591 a dup plecarea iezuitilor, discipolul su se lsase de practicile sale religioase obisnuite, multumindu-se doar s se spovedeasc in mod formal vreunui clugr nevrednic indicat de Josica. Se prea c Si gismund se reintorsese la o faz anterioar venirii lui Carrillo. E posibil ca i ace sta s fi intervenit cu plingeri la Roma, aci Inclat clup prima alarm provocat de cled ararea neasteptati a dui Sigismund de la Inceputud anului 1596 c are de g1nd sl re nunte la Transilvania, impAratului In schimbul altor compensatii, Cinzio manifes ta oarecare ingrijorare la perspectiva unei noi clatorii a lui Carrillo. Cardinal ul Cinzio ii scria nuntiului Visconti 61 poate c Sigismund va renunta la gIndul de a-1 trimite aici pe P. Carrillo, pe car e dealtminteri 11 vom vedea Intotdeauna bucuros, dar am don i pe lingl Alteta sa un duhovnic sau teolog de alt fort decit cum auzim ci este calugrul su candiot". Il lsa liber de a alege momentul si forma pentru realizarea acestei dorinte. Acest moment pe semne cl nu venise, deoarece la 24 august 1596 Cardinalul ii scrie din nou nuntiului. SIntem informati c acest gardian al sfintului Francisc, duhovnic al principelui are un dull cu totul altul de cum se cuvine unei persoane dedicate religiei, i c clack* nu va fi reche mat In Italia va fi unealta unor rele nesfirsite. StIpinul nostru (papa) a hotrit ca s fie silit s se reintoarc in once chip, si incredintat cardinalului Cusano, Ocrotitorul ordinului pentru ca acesta cheme prin scrisorile sale ... pentru a-i Incredinta un loc de cinste ... etc. El e pretuit mai mult de eretici cleat de altii, i asadar ar pu tea s pun in miscare si Nuntiul Vispe ministri [preotii reformati] i s nu se mai su pun chiar In mod ftis" conti, In grea incurckur era de prere sau s se procedeze cu mu lt dibkie, sau s se

636 www.dacoromanica.ro

mai atete, mai ales Intr-un moment cind exista temerea de a-1 indispune pe princ ipe pentru niste lucruri mai importante. Nu cunoastem soarta ulterioar a gardianului" de la Brl;ia din Tirgoviste. Darea sa de seam intitulat. In} ormatione della V alacbia, i nedatat a fast publicat in 1894 dupI manuscrisul pstrat in Arhivele Vaticandui (Codicele Ottobonian nr. 2419 f. 1 75) in coleqia Hurmuzaki VIII, p. 403, doc. nr. 585 cu unele ornisiuni si cu dat a gresit de 1622. N. Iorga a dat in 1901 o edivie mai bunk' In Studii i documente, III, pp. 415-416 propunlnd datarea: inainte de 1600. De Francesco Pastis s-a ocupat In treact Sadi Ionescu in Bibliograf ia catiitorilor striiini, pp. 98-99. www.dacoromanica.ro

INFORMATIUNI DESPRE TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA1 c. 1595-1596 P. 415 P. 416 Sanctitatea Voastr2 voind a aibg cunostint despre provinciile Trii Romnesti si Moldo vei, despre felul de via0 si despre obiceiurile lor, v voi spune cite stiu eu, in trucit am stat in aceste locuri vreo sapte ani in sir. $i in primul rind, locuit orii lor triesc si observ ritul (grecesc) si stilt supusi bisericii orientale, adi ci patriarhului de la Constantinopol. Dar slujesc I/ in biserici in limba slavon, iar cititul si scrisul se face aproape pretutindeni tot in limba slavon. Limba lor cea veche era latina, dar acum au corupt-o at it de mult, incit abia se distinge cite un cuvint; aduce totusi vol. III, pp. 415-417. 1 Traducerea s-a fIcut dupi textul italian, publicat (le N. Iorga in Studii cu bimba latin. Principii lor sint rornini, sultanul ii pune 51 'Ili scoate dupi i Documente 2 Raportul este adresat (1592-1605). papii probabil Clement al VIII-lea (Hippolit Aldobrandini) 638 www.dacoromanica.ro

cum ii place si d domnia celui care ofer. mai mult. Din aceast cauz, provinciile sint tot mai slab populate Cci fiecare principe care vine vrea ca locuit orii s plteasc ei tot ceea ce a fgduit el sultanului, astfel inctt au ajuns In mare sr kie si pc'tosenie. Provinciile sint ins foarte mnoase In once fel de roade. Tara Romineasei produce grine din belsug si vin in destul, Se gsesc din belsug tot felul de fructe si la un pre; foarte mic. vite destule, ca boj si oi in mare numr, mare cantitate de miere si cear5.. Au ep iscopi si arhiepiscopi. In orasul Tirgoviste din tara Romineasa slut doui biseric i, in care se slujeste dup ritul roman4: una este a sasilor, iar cealalt este mnstir ea in care stau clugrii franciscani. Acesti clugari slujesc In amindou bisericile si cei care tfiiesc dup ritul roman slut sasi si slut vreo treizeci de familii si cttiva raguzani; si acei sasi triau mai inaint e dup ritul luteran si. aveau un preot luteran. Dup ce am venit eu si am avut acel loc sub conducerea mea, i-am convertit si am alungat pe preotul lor; din mila lui Dumnezeu, au trit si triesc In Moldova slut multe orase, cu multe biserici, in care se slujeste dupi si acum dup ritul roman. ritul roman si sint multi catolici. In primul rind la Iasi7, unde obisnuieste si locuiasc principele, se afl o biseric. Aici slut multi catolici; st un preot

iezuit. La Cotnari se afl trei biserici si slut multi catolici; stau doi preoti ie zuiti. La Roman sint dou biserici. La Bacu' este mnstirea in care stau alugrii francis ani, la Neamt" sint dou biserici, la Piatra12 este o biseria la Baia" o biseric, i n Satul nou" o biseria la Suceaval dou biserici, la Hir1511'6 o biseria la Birlad" o biserics, la Vasluit o biseria la Galati") o biseria la Trott's" o biseria. In toate aceste locuri sint multi cato lici, dar nu toti au preoti. Si toti acesti catolici dau ascultare aceluia 5 Tirgov4te. ' Catolic. 5 Giovanni Botero mentioneaz5 intre 1588-1593 22 de case de sasi de r it latin. Relationi Universali di Giovanni Botero, divise 'in quatro parti, Tori no, 1601, part. II, p. 160. Preotul luteran. 7 la,si. 8 Cutunari. 9 Rumano. 16 Bacao. " Namzo. 12 Petra. 13 Bagna. 14 Villan ova. 15 Succhiaua. 16 Chorloi. 17 Berladi. 16 Vasi ludi. 16 Galazi. 20 Tetrusi. 639 www.dacoromanica.ro

p. 417 care poart titlul de episcop i aceast. Insrcinare este dat de domn cui ti place21. T oti acesti catolia // pltesc o dare episcopului, de fiecare cas. Dup prerea mea, se afl mai mult de 3 000 de suflete si nici unul din acesti oameni nu stie ce este c onfirmaIiunea, neavind un episcop in fruntea bisericii care s aib grij de aceste biete suflete Fra<tele> Francesco Pastis de Candia Afirmatie prea categorici. Pentru limitele adevirate ale amestecului domnului in aceast numire vezt caza! Jut Quirini and domnul =ink' recunoasterea de fapt a ep iscopului, subordonind-o nfirii unei breve papale mai recente deck cea adus: de episc opuJ numit de fostul papa' decedat intre timp. www.dacoromanica.ro

ZIARUL EXPEDITIEI LUI ZAMOYSKI IN MOLDOVA DIN ANUL 1595 * 0 ampla relatie In limba polona (18 pagini, in folio), descoperit recent in Arhiv a centrada de acte vechi din Varsovia si necunoscuta istoriografiei polone si ni ci celei romanesti cuprinde jumalul campaniei lui Zamoyski In Moldova, IncepInd din 12 iulie 1595, chid s-a pornit expeditia, si Oda la 5 noiembrie acelasi an, clnd armata polona s-a Intors acasa. Ziarul cu,prinde ample informatii privind s oliile sosite pe drum de la domnii romani si de la Sigismund Bthory, proclamarea de catre Zamoyski In tabara a dui Ieremia Movil ca domn al tarii, instalarea aces tuia la Ia.si, situatia jalnica In care se gaseau capitala si 1mprejurimile ei I n urma distrugerilor pricinuite de cazaci si ttari, soliile turcilor de la Tighin a la noul domn, asezarea si Intarirea cu santuri a taberii polone la Tutora, la care s-a atasat si tabara domnului, sosirea ttarilor si hartuielile lor cu poloni i, tratativele de pace si recu noasterea de catre turci si titari a domnului imp us de poloni etc. Printr-o atenta confruntare a textului ziarului cu textul cron icii atribuite lui Ioachim Bielski, a putut fi identificat autorul lui. Acesta n oteaz ea" , la data de 22 octombrie, cu 641 www.dacoromanica.ro

ocazia schimbului scrisorilor privitoare la acordul intervenit, au plecat In tab 5ra hanului: domnul Herburt i domnul Danirowicz i eu, al treilea". La Bielski (I II, p. 1740), cei trei poloni trimisi la t5tari erau: Herburt, Danirowicz i Piaskowski. Iat deci c5 . autc,rul ziarului este acesta din urm51. El este deci Pavel Piaskowski, nobil polon din blazonul Iuno, fiul dui Matei. A servit In armat5 si s-a distins in di ferite lupte prin curajul su. A murit tinAr. El a jucat un rol important In campania polon din Moldova din 1595. fiver din antu rajul cel mai apropias al lui Zamoyski, el a Indeplinit cliferite misiuni de Inc redere. A participat la toate convorbirile dintre Zamoyski si emisarii turci i tt ari in tabIra polon. De aceea ziarul s5u are sub acest aspect o indiscutabil valoare documentar5. Dar importanta sa deosebit reiese si din faptul c ed a fost folosit la alatuirea c ro nicii atribuite lui Ioachim Bielski. Cronologia, tntimplrile descrise i chiar fra ze si pasaje intregi din ziarul lui Piaskowski au fost intercalate aidoma In ace ast cronic5.. Din confruntarea textelor se mai constat5 c ziarul nostru este pe alocuri mai precis In ceca ce priveste cronologia i redarea faptelor decit cronica amintia. Se Ipoate ca din ziarul lui Piaskowski s se fi inspirat apoi, direct sau prin filiera Biels ki, R. Heidenstein (Rerum polonicarum ab excessu Sigismundi Augusti libri XII, F rankfurt, 1672, pp. 319-323) si P. Piasecki (Chronica gestorum in Europa singula rium, Cracovia, 1645, pp. 151-152), iar din acesta din urm5, precis, Miron Costi n (Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1965, pp. 7-9). Pentru istoriografia romneasc, ziarul ofer date si fapte necunoscute, imp ortante prin noutatea i precizia lor. [Aceast scurt nota introductiv5, extras dintr -o not mai cuprinz5toare, cit i textul care urmeaz, au la baz lucrarea istoricului Ilie Corfus descoperitorul manuscrisului necunoscut, prezentat In versiune romnea scl in Revista Arhivelor" 1970 nr. 2. Acest material inedit pus la dispozitia no astr Mel inainte de publicare, nu a putut fi inclus integral aici din cauza spati ului limitat de care dispunem, unele p5rti nefiind redate decit in rezumat. Dar si in aceast5 form5 prescurtat5, textul isi pstreaz5 intreaga sa valoare. Trebuie c5 ziarul inedit al expeditiei polone in Moldova confirm completeaz5 raportul la tin despre operatiile i tratativele de la Tutora Inftisat de Herburt regelui Polo niei la Cracovii, publicat de N. Iorga in Hurmuzaki, XII, pp. 157-160.] www.dacoromanica.ro

ANUL 1595, DIN ZIUA DE 12 IULIE, CIND S-A ADUNAT OASTEA LA TREMBOWLA PENTRU RECRUTARE LINGA MOGILNICA, ZILELE NOTATE PINA IN ZIUA DE 5 NOIE MBRIE C1ND A SOSIT DIN MOLDOVA LA CAMENITAi 5 august A sosit un sol din Moldova de la lkizvan, a dat scrisorile si si-a Indeplinit solia. Acelasi sol a fost ascultat de fat'al cu domnii rotmistri, in cerc, tot acolo2. 1 Dupa versiunea inediti a lui I. Corfus cu unele mici modifiari impuse de spatiul limitat din corpul volumului nostru. 2 La Bielski (III, p. 1728) solul a sosit la 9 august. El era pirclabul Sucevei (corect. Sorocei) si, anuntInd c51 turcii au trecut Dunrea contra aui Mih ai, a cerut ajutor impotriva lor. I s-a rspuns c scopul expeditiei pcilone este nu mai de a opri pe ttari s treacl In Ungaria. 643 www.dacoromanica.ro

9 14 15 A sosit trimisul3 lui Mihai4, voievodul Trii Romnesti5 Is Adrs, ungurul, a sosit de la Rzvan din Moldova si si-a prezentat solia in cerc tot acolo7. Is Adras a fost ascultat. Iar in urma vestilor care sosir despre ttari, am plecat de la Lebied6wka 20 29 A sosit Piasecki"8, sol de la Wzvan din Moldova, cerind ajutor contra ttarilor. Ne -am oprit pe cimpia de la Vorniceni. La CosuTi, a sosit Ambrus Vas sol de la domn ul voievod al Transilvaniei9. Zamoyski a respins propunerile de tratative ale lu i Rzvan, sfltuindu-1, din contr, s se tase de rzboi prseasc Tara. La TeTcani. 30 31 Pe Prut la Racov4. Acolo au venit citeva zeci de moldoveni, cerind ajutor. 1 septembrie 2 4 Am trecut Prutul. Ne-am oprit la Stefnesti, care era ars din temelie de cazaci. Pe Prut, la Tabra, 3 tot acolo. La mostenitorii lui MoToc10. A colo in cerc domnia sa domnul hatman a numit n domnie pe Ieremia Movil (mai inainte 3 documenti inediti della fine del cinquecento In Diplomatarium Italicum", I, p. 400). 4 In textud polon al ziarului, gre.sit Mihnea. portante. numele lui Mihai, ajutorul polonilor contra turcidor (Cl. Isopescu, Alcuni Solul era Petru Grigorovici, negustor armean din Liov, i a cerut, 5 Semnul ...* arat5 ea' au fost omise portiuni din text mai putin im6 Acest sol trebuie s fie unul i acelasi cu acela, mentionat ceva mai sus la 5 au gust flea' a i se da numele Ne iputem intreba clacI nu se face aici o confuzie c u solul lui Sigismund Bthory venit cu un mesaj al acestuia referitor la situatia lui Itzvan. Mai departe, da 29 august este mentionat solul ardelean Ambrus Vas. G rafia destul de asem'intoare (Andras Is si Ambrus Vas) ar lndreptti o atare ipresu punere. In once caz nu pare probabil s: fi sosit la asa scurt interval trei soli ai lui Rizvan (la 5 august, la 14 august, la 20 august!) 7 Continutul soliei, la Isopescu, op. cit., loc. cit., p. 401. Nu se poate identifica. S-ar putea ca ac est nume s51 fie defor s ascund In el doua cuvinte: purkulab sorocki (plreglabul d e Soroca), asa cum apare la Bielski (III, p. 1729). Scrisoarea lui Sigismund Btho ry din 18 august 1595 ckre Zamoyski prin care-i declara din nou cal lui i este s upus: Moldova, ti cerea s-o apere de egtari si asculte Solul, la Cl. Isopescu, op . cit., loc. cit., pp. 408-409, si la A. Veress, Documente IV, pp. 263-265. Rezu matul soliei, la Heidenstein, Rerum Polonicarum ab excessu Sigismundi augusti li bri XII, Frankfurt, 1672, pp. 317-318. i Poate: la mosiile lui Motoc.

644 www.dacoromanica.ro

mare vornic, care acum locuia de cltiva ani in Polonia cu sotia 5 si copiii). Pe Jijia, la Iasi. 6 De dimineat tare au plecat de la noi 100 de clreti cu domnia casteluluin s-a oprit patin la curtea logoftului12. sa domnul hatman la Iasi. Acolo, pregtind un loc in jurul Dupi aceea au condus pe Ieremia Movir la Iasi domniile lor domnii: domnul de Hali cz13, starostii de Camenita, de Braclaw", printul Mihail Wigniowiecki si alti multi domni rotmistri ... Inainte merg eau citeva sute de pedestri. Dupi ei veneau citeva sute de clreti de elit din roate le czicesti si citeva sute de husari, de elit, clare imbficati splendid si aproape Cu elegant. Si asa domnitorul mergrind in frunte a fost condus la biseria care se afl: in imediata apropiere de curtea domnease. Curtea era ars de cazacii zaporojen i. Am gsit citeva tunuri mari in curte, cci numai perepi stau in picioare. Sint vr eo 15 tunuri mecate. Am gsit orasul foarte pus-, tiu. Apoi din biserici, unde s-a u savirsit ceremoniile, domnul a fost condus la curtea vistierului. Acolo au lua t prinzul cu el d.d. soldati dup obiceiul chkesc, ca la domnie si gospodrie nou: to tusi vin, hidromel si mincare au fost indeajuns. Dup aceea noi am mers la lagr. 7 Despre hran, si mai ales pentru cai, a fost mai greu, cci au stricat si au jefuit tried cazacii zaporojeni, al doilea ttarii, al treilea Rzvan, inch tara e aproape pustie, cci oamenii fug care incotro. Ne-am oprit la Tutora pe Prut, unde erau cu rti domnesti cldite frumos si grdini, vii. Cazacii le-au ars si pe acestea cu totu l. Acolo este un pod pe vase aproape bun. A fost ascultat Ambrus Vas, solul ardelean15. A fost adus un turc de la Cetatea Alb. 8, 9, 10 11 12 13, 14, 15 Au fost trimisi 500 de clreti, peste care era comandant domnul Jan Golski, Impotri va lui Rzvan. Au sosit scrisori din Tighina de la sangiac16 care erau tare minuna te, semn c-i cuprinsese frica. 11 Care fusese ars. 12 Luca Stroici. 13 Castelanul de Halicz: Stanislaw Goilski (Gulski). 14 Strui 13 Ra'spunsul clat de Zamoyski: a venit In Moildova ca si opreasci trecerea fata rilor In Ungaria si s'a punk. In scaunul va'cluvit de lUzvan, pe Ieremia MovilA, cerut si ales de moldoveni (Bielski, III, p. 1732). 16 Ahmed beg. 645 www.dacoromanica.ro

16 17, 18 scrisoare. Domnia sa l-a ascultat in cerc". Au sosit Mustafa, aga din Tighina i cu el ienicerii si cadii A sosit Radislav, sol de la voievodul Munteniei, si a dat o 19 20, 21 26 in ziva de 1 oct. Jijia. Acolo a fost primit de oamenii domnitorului. Acest Mustafa locuia la Iasi , avind sub comanda sa pe timpul lui Petru voievod citeva sute de turci. Voia s f ie primit de domnia sa domnul hatman. Avea solie de la sangiac, dar n-avea scris oare. Domnia salm n-a voit s se vadi cu dinsul. Domnia sa a plecat la Iasi. A msur at locul pentru santuri ling oastel ...* Mustafa aga a fost condus la fel prin ta br inapoi spre Tighina. 22, 23, 24, 25. Ale-bei ceausul sangiacului de Tighina a f ost condus tot ca cel dintii prin tabr la Iasi. 27, 28, 29, 30. Dup cerc ceausul Al e-bei de la sangiacul Tighinei si-a expus solia la Iasi la domn18, a venit la la grul nostru ...*, fiind condus la cortul domniei sale domnului hatman. Acolo i-a dat ca A fost condus prin tabr pin la al doilea pod pe riul amintire un arc turcesc ...* [In rezumat] Domnul sangiac a fost multumit de aces t domn, Ieremia, dei el insusi se scria acum pa s al Moldovei. A fost osptat, &flak si condus peste Prut. tora 3-4 7-8 18 de noroaiele mari pricinuite de ploi. Trece si hatmanul la Tu[Diferite unitti trec Prutul la Tutora, pentru a scIpa Vestea apropierii hanului Ttarilor grbeste lucrrile de aprare. Lagrul este inchis pri n dou cercuri (probabil de crute) Se fac santuri de jur imprejur.] [Are loc prima intilnire cu ttarii la citeva mile de lagar.1 In aceeasi zi domnul Moldovei a tre cut Prutul si s-a oprit la lagrul nostru sub deal. Si in aceeasi zi hanul s-a opr it cu oastea sa o mil si jumtate numai de lagrul nostru in josul Prutului. A fost r induit o straj bun in ostirea noastr penSolul a deciarat cal Mihai ar fi bucuros s." intre sub scutul i apaprea tirziu: dup masa, rarea regelui polon, dar Zamoyski ia rspuns lingura" (Bielski, III, p. 1733). 0 copie de pe scrisoarea lui Mihai a t rimis-o Zamoyski, aa 18 septembrie nuntiului San-Severo, v. N. Iorga, n Hurmuzaki , XII, PP. 104-105, si I. Bogdan, In Hurmuzaki, Supl. I1-1, pp. 347-348. 17a Dupi Bielski (III, p. 1733), solul a prezentat lui Ieremta din parea trimit la Po

art sangeacului urki de domnie fericit, sfkuindu-1 s dupl steag. 646 Zamoyski. www.dacoromanica.ro

tru noaptea viitoare ... Au fost trimise strji prin prejurul lagrului si pIn sub oastea hanului ...* 19 [and se face ziui ttarii inainteazi.] Se fcuse acum bine de amiaz-zi, and hanul s-a oprit cu toat oastea sa pe deal, deasupra lagrului, acoperind cu ostirea lui ampi i intinse care cuprind aproape In cerc lagrul nostru, pe care oamenii lui Il atac au brbteste, strIngindu-1 de aproape. [Au loc hquieli i incaierri pin seara. Hanul trimite clteva mii de oameni Cu kalga" 19. Polonii le piept.] noastri, la care era domnul de Halicz, pe Fedor, turcitul, care era de neamul lu i din Socola, fial lui Hrych, artInd a a venit la negociere, despre care lucru st riga In ucrainian ...*. In acea scrisoare sangiacul se intitula pas al Moldovei; t otusi dorind s duc lucrurile ad media", pentru ca Impratul turcesc rmln in vechile pa cte cu ria sa regele polon, cerea ca Spre sear sangiacul Tighinei a trimis din oaste spre poarta in se poati ajunge la o convorbire pentru ziva de miine corgane, unde-si lsase tabra ... 0 parte din aceast sear Cci hanul a plecat &napoi cu oastea sa in josul Prutului la a fost folosit Cu ascultarea prizonierilor, pe care-i aveam de la ei, am fcut inqu isitio [cercetare] Cu acesti prizonieri, si mai ales Cu acel mai de frunte, care era buctarul hanului a crui declaratie Iconfessiol a fast obtinut adt de bunk' voi e, at si prin fort [Hatmanul enduieste strjile ... etc. pentru cal pglnul nu caute trectori in josul si in susul Prutului, prin care ... s ne ja ultimul pumn de nutre t pentru cai, i inconjurindu-ne s poat tri cu adt mai bine cltva timp. [Dimineata fincep hrwielile] chemInd Atunci a venit In goara unul di n partea sangiacului la tratative ... I s-a Incredintat scrisoarea hatmanului pe care, luind-o, au alergat in grab cu ea la han. ut s-si retragl hrtuitorii, ca s nu se ajung la lupt. Apoi ca dupi un ceas bun unInd c domnul sangiac merge la tratative omnul hatman s nu dea lupta. Au mai cerut Indat s-a observat acolo c ttarii au incep au venit in goan Fedor si cltiva mIrzaci, sp i rugind pe ling aceasta ca domnia sa d ca domnul Temruk interpretul s vin

la ei. Iar and hanul a ajuns acum cu oastea sa pe deal, pustile din bstile noastr e i-au salutat bine, omorind pe cltiva din ei In 19 Loctiitorul hanului. Titlu purtat de fratele hanului. Adia" la o solutie de c ompromis. 647 www.dacoromanica.ro

vile, au discutat dteva ceasuri. Au hotarit ca simbata, don ceasuri pe zi s vina d omndl sangiac si Ahmed aga la locul destinat la lagarul nostru ca sa discute cu domnia sa domnul hatman, trebuind ca doi oameni de frunte din oastea noastra imediata apropiere a hanului flSUi, cu care prilej a fost o mare amestecaturl In ostirea lor. Ca urmare, hanul a trimis, spunind c eu merg la negociere, lar nu l a hived', caci chiar i acum mi-au impuscat inaintea ochilor mei pe civiva din oa menii mei de frunte" ...* Intrunindu-se atunci cite patru persoane din amindoua par[Noaptea hatmanii iau dispozitii] pentru lupta de mime. Si tabara legata era acu m pregatita pentru a da lupta Si fiindc ieri fusese luata hotarirea ca si se Inti lneasca doua ceasuri pe zi pentru tratat, s-a dat porunca sa se intinda un minun at cort turcesc in spatele lagarului, pe locul hotarit. Sosisera acum i acel Fed or, precum i citiva mirzaci de frunte, spunind ca domnul sangiac merge la negoci ere, i ca a spus ca doreste s vina la lagar, pe cuvintul hatmanului, de unul smgu r, fara nici un ostatec. 5i fiindca hanul s-a miscat Cu toati tabara de pe pozit ia sa si a mers cu toata oastea la deal pe linga lagarul nostru In susul Prutulu i, aceasta negociere le-a fost d.d. hatmani cu banuiala, caci aproape ne si inco njurasera, domnul Sangiacul, clesprtindu-se de sa fie trimisi a han ca ostateci ai nostri, a spus d omnului Herburt: Sal fiti atenti i s v avevi bun" paza caii, de asemenea s v rasprind iti cu bagare de seama dupa nutret, deoarece ceambdlurile hanului s-au Imprastia t pe o mare Intinclere, pe care greu putem sa le supraveghem". Dwpa aceasta sang iacul, ajungind pe deal la ostire, s-a reintors la tabara sa cu hanul. Aceasta z i a trecut la un loc cu pgmnii, fara pierdere din ai nostri. Spre seal-a au fost adusi doi prizonieri, pe care i-au prins moldovenii In josul Prutului, din ceala lta parte. Unul era ungur, nascut Poturnak, iar al doilea crestin, sluga hanului , a caror deolaravie (confessio) a amindorura o trimit domniei tale ...* hatman a poruncit sa se ja calece ... A venit din nou Aslan mirza, dind de stire c domnul hatman i-a aratat 648 cortul, &rid semn prin tobi si trompeta ca oastea s in in goana ca au sosit domnul sangiac cu Ahmed aga. Carui sangia prin domnul Tem2i Interpretul.

ruk2' ca nici el si nici hanul nu-si in cuvintul, ca a venit aici www.dacoromanica.ro

cu oastea in susul Prutului. A rspuns sangiacul c hanul vine aici pentru psunea cai lor 5i pentru ap. Din nou a artat domnul hatman sangiacului prin domnul Temruk: ,, Dei stiu hanul are oaste bun, totusi eu pot cu greu ine oamenii mei, atit de dorni ci [de lupea], dac hanul nu se duce Inapoi la locul su" ... In urma acestei artri, d omnul sangiac a trimis intr-o clipit la han si acolo unde l-au gsit pe han trimisii sangiacului, acolo s-a oprit acesta cu oastea. Si dind sangiacul a dat deja de s tire ca hanul s-a oprit acolo, unde a fost gsit, ca a cerut schimbul [de ostateci ], ca a trimis dup Ahmed aga ci el lnsusi a sosit aproape de oamenii nostri, apoi domnul hatman a trimis pe domnul strijer22 si pe domnul Golski ostateci la oast ea hanului. Dup aceea s-a IntIlnit cu sangiacul Cu Ahmed aga; al treilea Giantimi r tIlmaci, al patrulea Fedor, al cincilea un mirzac tinr (ce era) cu Ahmed aga. A colo s-a salutat cu domnul sangiac i apoi au vorbit mult timp Intre ei, stind ca lare. [ Se lntocmeste] o scrisoare23 In limba polon si slrbeasc ... Ahmed aga, lul nd aceast scrisoare, a plecat la han. In acest timp Fedor a druit din partea domnu lui sangiac un sal turcesc ca amintire domnului hatman, tn mlinile domnului Herb urt. Dup aceea sangiacul a cerut s se cunoasc si s se salute cu domnitorul. Ca urmar e, a sosit domnitorul, cu care, salutIndu-se, au avut convorbiri. Apoi s-a adus vin de Malvazia, pIini albe, rachiuri de scortisoar si de anason, zaharicale si a lte dulciuri i asa s-au cinstit domnul sangiac i ceilaii mIrzaci. axamit viinie, cptusit cu atlas verde, pe care sangiacul lulnd-o Domnul hatman a druit domnului sangiac o ptur de a spus: Cum s nu-1 numesc pe domnul hatman tat, chid el Imi d i daruri i m cinsteste "? $i asa au discutat Intre ei, ai nostri legindu-se intim cu ttarii, pin ce a venit apoi Ahmed aga de la han, spunInd c acesta, primind Cu recunostint aceast hotrIre, este de acord Cu ea si doreste s-o On sub jurmint. Ceea ce sangiacul si Ahmed aga au Intrit prin jurminte pe Dumnezeu si pe cer si pe &Mille lor. Apoi domnul hatman a plecat la lagr. lar domnul de Halicz a zbovit pe sangiac pe Ahmed aga 1341 ce au venit ai nostri din oastea hanului. Care, Indat ce s-au Intors, salutlndu-se de p lecare cu sangiacul, aceia au mers la han, iar ai nostri au venit la lagr. 23 La cererea lui Zamoyski, tkarii au recunoscut pe Ieremia s-au obligat s'a* pk keascI tara n trei zile. 649 loan Zamoyski (altul deck hatmanul Cu acelasi nume.) www.dacoromanica.ro

and domnul strjer, impreuna cu domnul Golski24, salutind pe han la sosire, au fos t condusi la cort, hanul le-a trimis cite o haina de brocart, iar pe o tava turc easc vinuri i rachiuri, cinste cazaceasca, zicindu-le sa le primeasca cu bunavoinfa, asa ca de la un car ator. ...* In timpul tratativelor nu pu%ini ttari au trecut in josul Prutusi au luat cu ei parte din oamenii nostri care se duseseri fara grija dupa iarba si fin. Si cum tabara lor a fost asezat.' aproape de lagarul nostru [oastea polo na' a fost foarte vigilui 22 lenta' toata noaptea.] Dimineala trecusera citeva ceasuri, cind a venit Ahmed ag a catre straja noastra, spunind ca hanul asteapta acele scrisori. luit de han si de sangiac. Sint trimisi trei ostateci poloni (printre acestia i autorul [Hatmanul trimite doui scrisori: una in bimba polona pecetluita de el25, alta in limba sirbeasca" care urma sa fie pecetDomnul Moldovei si-a trimis si el logora tul Luca Stroicit Cind am sosit la han, pe care 1-am gasit calare, cu toata oast ea, in mijlocul ostirii, am descalecat si am salutat pe han si pe Fetih Ghirai26 kalgai27. Apoi domnul Herburt, salutind pe han i d'a cele doua scrisori (a doua spre pecetluire) . Apoi (a dat) hanului ca amintire din rege28 partea domnului hatman o platos'a, manusi, chipul raposatului i cel al regelui d e astzi29, un soim si un coroi. Domnul Herburt a dat si lui Fetih Ghirai o platos si un pui de soim. Cum ne-a primit pe noi cu bunavoinva, asa a primit i aceste Apoi logofatul a salutat pe han si i-a urat bun sosit din partea domnului Moldov ei si a daruit hanului o blana de samur si o bucata de atlas. La fel si lui Feti h Ghirai. Logofitul n-a prea fost primit cu bunavointa de han, si aceasta s-a pu tut vedea atit inca' din atitudinea hanului, cit si din raspunsul sau, In care u nele cuvinte au fost acestea: Bogdani, Bogdani, voi intotdeauna trebuie sa incur ca0 lumea. Si acum ati adus aici ostile polone, pe care, daca' n-ar fi aceste sa nvuri, le-as fi sters cu copitele calului meu". daruri. Dupa aceea domnul Herburt a rugat pe han ca, potrivit 24 Trimii ca ostateci la han. Publicata In Hurmuzaki, Documente, Supl. II, vol. I, pp. 353-354. Fratele mai mare al hanului. 27 Kalgai = locviitor (al hanului). Bthory. Sigismun d al III-lea Wasa. 650 www.dacoromanica.ro

celor hotarite, s nu strice aceasta tara a Moldovei, caci a patimit destul. De as emenea s trimita prizonierii ce se aflau in oastea sa, caci prizonierii care erau la noi au fost inapoiati hanului. Deci hanul a asigurat ci nu va strica tara /violdovei, cu exceptia hranei pentru oast e si a fagaduit ca va parasi, potrivit hotrtrii, aceasta tara si va trimite prizo nierii lndata ce-i va gasi in ostirea sa. Ceea ce a figaduit si pe cuvintul sau de han, adaugInd din nou c asemenea cuvintului lui Dumnezeu cuvintul hanului nu v a lua schimbare. Sfirsind acestea, ne-a spus si salutam din parte-i pe domnul ha tman. Hanul insusi sedea pe un cal de culoarea mustarului minunat imbricat. Harn asamentul, pe o patura turceasca cu pietre era minunat i strlucitor. Pe el o mant ie neagra de catif ea captusit cu blana de jder; hanger de argint; se vedea o pla tosi foarte fin, acoperit cu podoabe scumpe din bucati ca de marmura, minunata. La dreapta hanului, putin mai departe, sta Fetih Ghirai, sultanu130, pe un airmsar murg, la fel minunat imbracat. Avea pe el burnuz cafeniu, precum i plato sa si hanger de argint. Nu departe de Fetih Ghirai statea episcopul"31 hanului pe un cal minunat, intr-un vesmint de brocart. Abia dupa hangere, coifuri aurite, tolbe de sageti, sabii ferecate. acesta statea un sir mare de mirzaci minunat si splendid imbracati: haine de dif erite atlasuri si mantii de felurite atlasuri, In stinga hanului statea in imediata apropiere sangiacul Tighinei, linga care st iteau doi mirzaci, nepotii de soil al hanului, in brocart, abia dupa acesta sttea u o multime de turci In Imbracaminte felurita. Inaintea hanului stateau inseuati: iapa fratelui sau, pe care i doi armasari, al treilea un murg Acesti cai slut de doua ori mai mici ca cei obisnuiti. Caii ce i-am vazut in aceasta oaste erau toti slabi si nenorociti. Dupa han statea un st eag mare, rosu, nedesfcut cu totul, incaleca el insusi la fiecare lupta, cu o maciulie aurie la virf, ca un mar. Tinea acest steag un tatar batrin i minu nat tmbraoat, avind In jurul sau pe dreapta si pe stinga citeva persoane la fel splendid imbracate, i cunosteai de pe fata l or c Ant viteji. Dupa steagul acela, putin mai departe, era alt steag, de asemene a mare, rosu, In virful caruia se afla ca o coroniti aurie " Print mostenitor. 31 Muftiu, sef religios. 651 www.dacoromanica.ro

La stinga, acolo mai departe de sangiac, sttea steagul su, sub care se afla un si r mare de turci. Asa, luindu-ne atunci rimas bun de la han, am inclecat si am mers la ostirea noas tr. lar hanul a pilecat cu oastea sa la stinga pe ring deal. Eu n-am vzut multe tru pe N-am vzut pe nimeni in aceast ostire cu doi cai. Au fost ins unitvi clri, alte ari pi pe ling care am trecut, dar pe dealuri nici o stray de frunte. La fel si in uni tlile clri, si in tabra, care a plecat Intr-o parte. Eu n-iam vzut in acea oaste cu o chii mei nici un bou, nici o vita'. Am vzut numai c hanul statea pe calul su ca un adevrat stpin si mare stipin si mare rzboinic, avind o mul%ime de oameni plecavi in fava lui. Disciplina si ordin ea, ei le pzesc cu strictete. Cci, cind ne conduceau inapoi, au mers cu noi pin la vreo 15 000 de oameni, cu acei comandanvi, care ne conduceau, i and numai unul din ei a pocnit din bici, indati s-au si impristiat i, dei ttarii ar fi voit si ei s priveasci, au trebuit mergind noi inapoi, ttarii fraternizau cu noi. Sosind dar la acel loc, unde stteau ostateci pentru noi, i, luindu-ne rmas bun de la ei, au citeva mii de oameni. Cc s alerge la vale. Tot acolo mirzacii in lagrul nostru plecat.

Gian Ahmed celebi si un alt sol, care au fast trimisi de han la mria sa regele, a u venit Indat cu noi in lagr si au in josul Prutului. Ttarii au cerut trupurile celor morli ca le poat lua la tabr, ceea ce li s-a incuviinTat. fost condusi la tabra domnitorului. Hanul, cu toat oastea sa, s-a oprit in vabr eitr e gorgane Dup aceast fraternizare, ai nostri au schimbat cu ttarii daruri Intre ei, fapt ce s -a petrecut in citeva ceasuri. Noaptea de asemenea a fost asigurat* prin straj si intriri. Aslan mirza, sosind la miezul nopOi la straja noastri, a fost condus apoi la poarta unde era domnul de Liov. Tot acolo a sosit i domnul h atman, pe 11110 care se aflau nu p4ni oameni atIt clri, cit si pedestri. Acolo Asl an mtrza mestesugul armelor. 23 a adus scrisoarea In limba srbeasc de tman un ceas sau dou. Nu stiu cum, dar ut in Hanul a plecat dimineava cu oastea spre Ca urmare si straja In ostire la noi a se au fost asigurate pretutindeni. 652 www.dacoromanica.ro la han, pecetluit. A discutat cu el domnul ha ai ce vorbi cu el, om i cu judecat i pricep Tighina. S-a oprit la patru mile de noi. fost mai mic. Totusi locurile trebuincioa

24 Hanul de asemenea a mers pini la Bic, citeva zile, i s-a oprit ... Dup amiaz a ple cat acel sol titresc in drumul su la mria sa regele, cu inso%itori de-ai nostri i moldoveni. In acolo aceeasi zi au venit la noi petigorti32 i doi prizonieri. patru din ostirea ttreasei: doi 25 Domnul Herburt a plecat la mria sa regele cu toate aceste afaceri. Nichifor Vasla c33 grecul, care fusese si patriarh al dire domnul hatman i ctre domnitor si artare oral, fapt ce vei binevoi domnia ta s i nvelegi din aceast scrisoare a lui36. Se pare c in aceste citeva zile Sinan pasa a plecat. $i 26 Constantinopolului34 o dati cu plecarea acelui Ieremia35, cind acesta a plecat l a Moscova, a avut scrisoare de la Sinan pasa indat a dat scrisoarea expus oral solia. Acest Nichifor a fost ascultat de domnul hatman. D.d. hatmani si d.d. rotmistri au fost la prinz la domnitor. 27 Primul polc a pornit mult inainte de revrsatul zorilor, iar celelalte polcuri in faptul zilei. Domnitorul ne-a condus cu oamenii si, i oprindu-se la o mil deprtare, a %inut o cuvintare domnul hatman ctre domnitor si ctre moldoveni, luinbun de la ei i dorindu-le blagoslovirea lui Dumneduii zeu. Deci si aceasta, ca primind cu recunostint i ost enelile trudele noastre, dac ceva nu le-a fost pe &dui lor, pun aceasta pe seama vremilor, fiind siguri c vor datora mriei sale regelui i Republicii la once prilej de silnicie adus acestei firi de ctre pgnii cruzi aceeasi binefacere pe care au cunoscut-o de pe urm a noastr. Dup aceea, domnitorul Insusi si boierii moldoveni, multumind pentru acea sta, si-au luat limas bun. Iar noi, trecind Dolina, ne-am oprit cu oastea la arn iceni, adic patru mile distanI de la Tuvora. 28 4 3 In Inlovv (?). 29 in Vratil (?). 20 In Boscoteni Tevcani. (?). 31 in In Hotin. Acolo domnul hatman a lsat domnitorului tunurile, pulberea si plumbii In Camenio.

(Archiwum Gl6wne Akt Dawnych, Varsovia, Zbiory Rad32 'Mari din regiunea Piatigor ie. Poate Dasc51ul (vezi tn volum relatia lui Nichifor Parasios dasailul). 34 Co rect: exarh patriarhul. Fostul patriarh. Vezi mai sus p. 610. s.u. 653 ziwillowekie, dzial II, 309). www.dacoromanica.ro

ALUISE DAVILATTA1 CATRE DUCELE DE MANTOVA2 1595 noiembrie 13, Bralov P. 303 Brasov3, de unde m-am indreptat spre tabra principelui; acesta urmrind armata dusm an in fug, si cucerind toate locurile ocupate de turci In Tara Romineasa sosise si se tbrlse ling Giurgiu4, localitate tot a Trii Rominesti asezat pe o insulifi a Dunri i. Sinan pasa isi si trecuse in fug toat armata sa pe Ormul cellalt. Am ajuns in zi va de trei a lunii de fasi In Bucuresti, unde am aflat, nu numai luarea cu asalt a Giurgiului In fw inamicului si fuga total a acestuia', dar si faptul ca alteIa sa pleca cu toat armata spre Brasov. In dimineaa urmtoare m-am gsit cu domnul Simo n 1 Traducerea s-a ficut dup textul italian publicat de A. Veress, Documente, IV, p . 303-304. 2 Davilatta fusese trimis ca sol al acestuia cu urri si daruri la nunt a principelui. 3 Braxovia. 4 Giorgiu. 654 In ziva de 28 a lunii trecute am ajuns la www.dacoromanica.ro

ikeitailkaw laliALt 44`111; u1 41. ' . aft:401.-*A1:4-411.L2**:::72. Vii) -o ag,Lo kl 41, Arndt . " Si* 4 &04.. ye,.713:64' sr _ -441 -26L-.11-44-S16a..011i,' ne , 494. tfi .,,-, Ami.1177,:r.:1-2 . A.. 3-41wisier;..oatei 1....b&aititali-t-,1 -----,::-_..kt -..: 11a 1 411401V re ,s VAN ---sforx " - ---Z.7%-'''' -,stek Am.-1- -" ---------"S' 7 74 ".:Irt. -

., Oa ' -,......ort-tf" - .7?- ' , ,.... - _ ..edit,....... .... ... ' , ..., .. ......., r. - .... .....,...-7 _ - - ',. .5.. '11...... ..... ........... .... _. -t."-:*lie L.6 I ---' .. . ,__... .., ,. :.; --. 1.' _ _: ..s..... .. 7 .... -,_ ____ -,.., 1.7.... ... -;a...L._ .....--... --..... .... ... -1,11

if/4.- t- 'A A.,D.. S..U."1:....... b Coog,.., 4s, . 0.q.X, "1.41 i1154.; rt.., ig, , I. .766 C...a..... sd, ....... ....4. 11. -:. ....rj.97.7..... a-. -...... .16 ,.....'. * .6 .S. . __ 4.---_,..--,-_, ,,...,. '.7----, . --...., ii, ,11..... 4. v. f. .. , X.I4 -.Wig let ;.,. J.. o.4....i.,..' 1. f. XONTER,FACTVA E, DIE Vt5,5TVNG -Ti. KIM 71r. RST-i AVS SIB ENBVIWi BTLSTJJTO_1596. '44 Wat'ilia de la Timiwara 1596 (dup T iirkische . .. Chronica). www.dacoromanica.ro

. . epbeilbargifcf,t nronica vrtb Itriegnanbcfsa Waffer vnD 4eniDe 1 Irttuicn atid) t)cr: c,13aitact etv5Rolbaiver inib *bolter rSt.1 fprting/Dubtyrfonnuctliettten/govoncitcitMctrol fcbaffunionlibMichttlumnun mclbunct gefcticht/ itittnIcter, nicbt Allan von ben Oerctifectiten Johannio 1'411'0'04 tun erbenbisricti Znno r 5 z 8. fonbern midi beg fay igen BigtsmunDf Sugar in 43TbenbCiro gen1 2c. Xitter lbten ZriegOrl)atenvnLIghicrfelfger verrictrimg gegen gerneinan erbfetrip Don nr cren geban'oelt roirDr/conrinuirt big auffnen2iptilem tnefee ;96. jars. Eampt edictal Rupfferftitcfen barfnticti bco .epbelibtlrgifitcti. t`trficti mitre Contrafactur5ufecn / evtiniTZaffit benders bat vormnibricn ectlacinentrater ben Virden 'Zvi; Staffers aufjey; benb4 egen an ninth 0;4.; au fi prag vnt, awl) roue vet ricbtung. ..eortiat au woupti imjar/ 159 Foaie de titlu a browrii tiprite la Wallstatt (!) In 1596 (Bibl. Acad. R.S.R., 1 7026). www.dacoromanica.ro

rove enlIcnHa cVi igfjatru ipue6d fl; .1mDMDatilgeonana+aqa. .0tbctuticfg Zcflincibung/tracbcr in a Om Dot 'OtircVaticf)(4 stn, ..f,ecbcobott un5arnmpna i)crrni.f)cnri etglfmunun/atirricti nD Itricogyibrn in ettbminirfint ilitatacp Vnb SiI)ofban,/ Oratten in 004,9 Oct Mu elon am Zafra/ eon (anent lager vo:Zcrtiouill auft foufn scfloOnt, baffilbig natairtm auff Zuccattft 0111111111/1Inte non banntn Wm, Der Sfucc nac0 Omsk) Pt Utgebrn. :re 2cfiAtcid)cn auctitrief:ioctermcttaNargban fiacbtigcn ennam Zarra nachcfequ (fin 4,13er Mtcpuniitclubie Tkftan4dcr4ortfi111514cioalt nItmerd tanfok haul als Dbirrica ul(banuit ,logurr 15oub gcrui4en/ (molt, e.forn ml f)u$ trio: raliktN"Ztvgalimit ci ticiat farnoncu ZArdru grftuglich o ugcuo,u mew rub bcti or critnnigeit 9)14 ad 03c0ba crfoiagco iJIIC4 NOrtnio r ber bit -.1.`,ructo lu bic itfulOafrtt 'il Vcrin tag nut gtriimuccr 1,0.11bActromitn rit tanjoan (Nam au bifou oi abcr; u iutb CI1Iil) 144,10; tr3ccloitTlcJi4ct. malp rrl,gu grog (but Wont , Qtut5 was rich fonfirn rtit tier bet STI4nefelbiftOtn *TO juuot sebnutten epfien. m<1,1cr Ottrgirchor.Ntioroi titu zarcrau Cliterru.Dolcui 9:13,114,ku tub Motbatu an ju amp, rub kanbetrolDer,ritb nth enboargoi talc Ira; i rub 61fi out{ bift Y1 )1 &TO hab . .9itrogn,13.11/1/lIf IIIbCll lit hen IlurIf4ej5act. Vic bait. N.: PolnifOco rub C4rorifocit.NIIMInviiirob STIMIt.ITCT,1)1116/111/ uCIO( bifes "Aim.% mutfel4n, pu bNnuclbct uxt1),11. SOitBetviqfpiltstio00. . (04 t-fi ).5 14 r 9' 0.. .1. t.""' Foaie de titlu a bro5urii tiprite la Niirnberg (1596). IntlInirea Intre S. Bthory 5i Hassan pasa. (bibl. Acad. R.S.R., I, 151947). www.dacoromanica.ro

loud,/ eurvm Ca rin and, nocb 3v:etn ttgpl pub irtIrgliiZnCe I/ Succircitivrib cc ; lid) rcenig farn:nte. ItIrcren / atifi gnnben gcrangen troto 'Zzrern Ii To go% bttii `21bti.bcr 2ibtriltutige tgerlangnete inicboci/ gcroeftter bung bct'cn ftu;Ocri rvo.tben. vta in bet. Watactcy / von bent inuor inetnnols titer1 vnter ben anbern barniber getout/cc. ..r..urant Teo u P.,Liccareflat: u ifi eu,rrtn Ttr, pTergoo v3a.Acfailkol. gcfargm. jn bfrcon ct)rof,t ober trefTung xergorift / battler ilrft ein tn. ffen Tict)rn round-) an Proviontfonberticl) abet an Getroib/ Zonn (: ynatt) Zolfo atto (Ictralb in info') ganticri Circuit nTr ro oriff / a!s c inert (.1 t fillfiCtbraro fen! gcfn nbcti / trunitioP/ pari-ct)gfro asoitt rnb eiitcro gercfmcibtif&bcrlicb abe; est.& r au ff N4bern Uercin$ men/ rft Merreiln won tanibiren printien tag wit rei tie; obwitetran / tint iinZergov ift blp in tit 6cfcbtacu1e r7acttglamilivnbirs 1d'iran alien lien at bcr fTer, txcfl/rnb fict) all; tin fi'i fidt cr/ctunct ic fl fit?) rert1Jii0ct / fi nail) troanficIter mad) pub Zerat,,ting morn int fr.,Iger/ ore inn her tott rub rep in g / foictes ritgstveRrt bife nocbt in rube cittccedrt / and) III bffis e`cbtoFot iti rot)t,cr Ztutvergif ifctl bu 11;firigcn crtaittri/ vribgtwonnen tvazt,4i. Z ten Fil. cu Turen i Sussim beg. www.dacoromanica.ro

gbronicatmbRrigepnbet. Reprer dent. (Z5 ott 1St tnb moat nerchetircitt fen ten tz tints mmtitmaitticant fctafft an feint %MP / Q3ttecit bcrZelitatgcn (bic Oinfiiro ron btu tinfern 'Zclagtri wortirn ) gccnbcrt run Dgclin Nrt/folAcnur grilailti Dag trricfc1.,13cflunc3cnfa nc:',.toirt ntc0 crfultrn fenbtcn/ rapt uffgcgcbcn trerDin / Darryl ran- aannrctafft bront ebcn cttattcn / onnb nic i2t afro nOcri3cf2autrat tarbc. Tor treniqtagen if! ber 3onae 2111mit 3u ZamcP war grtocri / pub oon .Jannen nic f.1/4F.onftantinopc1 ;um Zarch fetal Aciorcr ocrrcillarcliber qctri0 was fonbcro praaicirn toirD/ bann bo . Suncko Pat hori , Man nib Cardinal,Mettif; HE Janus eef-p;umZtirdifcbcn .Rtioragtfcbicf /tecicfx lief) jcounDcr brn bon ern am Q3affa fft4ltrn / 1)(0en tyirin gpriffer erfabrung/ (to [(in Scrisoare predat. sultanului www.dacoromanica.ro

Zen Is. octob: gar filler ramtit f ba rafran 16Itriegsoberfitr bifer Xhfin rig Tergoviff/ =WM; ba nn itinflirnenier vnb 8arf1 ticbtr/ WerbarviRber / in brr na Zafrxiber CO-jar (:,;rot:' alacbti v bic flucbt be p fin ariegsgematt vnb fLircei erftttn vrilibbetractiti ucb' bast* vnfirigen ia bait) bB zarcfifcb cr cine win men geplanbert/ vnb rid barinn tofirt/ bat cr bit Vcflung vbergt ben rid; vnb (-tin vnberbabcnbes ariegsnolce 5n fat, vim / N;ler We janit fcba En/anti:be r bey 2000. ill tiferZe0 f4t5ung gctrzft/ barein nit notiligen r rll'en fonbtrn ficbt5n ant,nen rnberfangen tcr4 uff bifen 'Za6 nocb bey 'lift off nittNenitfte Tcrgovifiam in groffini err* angriffen finit stfitirmbter rant) ero bert/ %nib tinbeeoni men/ afire mas barinn gerotft/n1btrgcpautti2ItiffcrYalb /Dail-an Zaffa/ ,btri Jr S. J'affanZarra.bbriggr gctingtficb a nge nom men. Tcrgo-iiilmotn `,Va firm gtftnigrtt grb.j Fil cu Hassan pasa. www.dacoromanica.ro

Portretul hit Sigismund BAthory (In fundal 65.e1ia de la Tirgoviste). (Wallstatt). www.dacoromanica.ro

tilde 'iur heft in fkfl Die men grarni 133untstrpiatn /ttirrif ifcl) rat+ "titbi t*/ ate tut4b. tratbeilen Cornettn ant tUmci iamb fttgomen groiren 21Dier vbtr-b(111 ZAger 3610 . a 340.d. u eybenburg. bqCergorlairo!c Dent' turnIt folgt Zo.,1 filOva EE4 4.mmA ettp61 o t--4" 40a4 41,6w)ht 4,A41: f." EF4 E 4.fi,A4 "LA t Awww.dacoromanica.ro tt12 LI:"

Genga, fratele domnului Fabio si ministro di Camera a at legatura, si el a dat de stire Altetei sale despre graba in acest scop 'Ana la tabara, si la inapoierea etei sale aflata in drum spre Brasov i foarte ocupata evoiesc s primesc ca audienta mea si fie aminata pina

Altetei sale cu care am lu venirea mea, ducindu-se in sa mi-a aratat dorinta Alt cu marsul oastei, ca s bin la

sosirea la Brasov, unde va avea putinta sa ma' primeasca in felul le voi raporta din gura la sosirea mea. stia a se cuvine unui principe de maretia Altetei Voastre serenisime, // mai ada ugind domnul Simon c i se poruncise sa ma insoteasca 'Ana la Brasov, spre care s e indrepta in grabi Alteta sa, impreuna i cu alte lucruri pe care care P. 304 M-am intors aici In Brasov vineri in ziva de zece a lunii de fata. Ieri dirninea ta am avut audienta la Alteta sa ... cum nu se poate mai multumitoare ... etc... . ea primind cu cea mai mare satisfactie calul i armura trimise in dar multumind nespus de mult i aratindu-si placerea din cale afara de mare ... A dorit s vada i darul pentru principesa i punindu-1 pe domnul Simon sa mi-1 ceara, i 1-am trim is Altetei sale, care cu mina sa a deschis toate cutiile ...5 si I-a laudat i pr ewit cit se poate de mult. Acuma astept slobozirea mea, care sper ca o voi primi pina in trei sau patru zile, si mergind spre Serenisima principesa pentru a-mi indeplini porunord inele Altetei voastre. cile primite, voi apuca drumul spre Italia, sperind sa fiu in ianuarie la care nu numai ca a alungat duqmanul cu cele mai mari pierden i pentru turci, aru ncindu-i cu desavixsire afara din Tara Romneasca si cucerind toate locurile intar ite pe care le detineau, dar chiar de n-ar fi fost intimplarea cu Polonia6 care i-a rapit din puterea armatei sale cum era victorios, -ar fi putut Lajunge la re zultate mai mari intru ajutorul cretin'fivii. Alteta sa va delibera aici incotro v a fi sa se indrepte7 i pentru aceasta asteapta tinerea Consiliului. 5 UrmeazI in text cuvintele: di Monsr Nuntio, firl sens in frazi, deoarece i tna inte clupI ele este vorba doar de clarul pentru principesI si nu de cutiile Nunt iului. Probabil Nunsiul este Alfonso cl au fost omise unele cuvinte ficind legIt ura cu restul hazel Visconti. Aici lucrurile s-au petrecut cit se poate de favorabil pentru Alteta sa, AdicI actiunea lui Zamoyski Inlocuindu4 pe $tefan RIzvan cu Ieremia MovilI. 7 Si gismund voia sl meargI tropotriva noului domn al Moldovei. Se vorbea e de o acsiune la Timisoara. Dar pink' In cele din urmI nu s-a mers niclieri. 655 www.dacoromanica.ro

CESARE VIADANA CATRE DUCELE DE MANTOVA1 1595 noiembrie 29, Alba Zulia. P. 310 ... Dup." ce am fost pi'd1 la extrema margine a Trii Romnesti [de unde a scris dlnd seama di quel pocho ch' successo], acum, prin mila lui Dumnezeu ne afrim iar in Alba Iulia unde st'm astepd'id ca principele s 'AA slobozeasc5. de plecare pe domnul Avila2, pentru a pleca Indae in Italia. Ser enisimul se Intoarce victorios din expeditie, si prin toate locurile pe unde tre ce prin orasele sale ca: Brasov, Medias, Sibiu Grosskirch"3 si alte I Traducerea s-a ra'cut dupi textul italian de Veress publicat in Documente ... IV, pp. 310-311. Solul toscan; Don Cesar Viadana, scriitorul acestor rinduri, pa re si fi venit impreuni cu trimisul ducelui de Mantova, al cirui nume apare in f orme diverse Avila, d'Avila g Davilata, insircinat si aduci daruri de nunti tine rei perechi princiare. Viadana se dusese pira sub Giurgiu ca sl-1 indlneascI pe principe. I s-a figiduit o audient. la Alba Iulia, dupil retntoarcerea din Tara Romineasci. 2 Vezi mai sus relatia aces tuia la p. 654. 2 Poate greOt citat in loc de Grosschenk? 656 www.dacoromanica.ro

orase principale, toate ale sale, este primit nu numai ca senior si stpIn ci ca < erou> victorios, ca un alt cezar celebrIndu-si triumful, si din zi n zi este ,asteptat aici la Alba Julia, capitala sa, unde am sosit cu o zi mai devrem e pentru a gsi mai usor gzduire, cki i aici se pregtesc arcuri triumfale, coloane i statui, si pe bun dreptate. Principele a ,convocat o Diet general de srbtoarea Crkiunului la Mediae, la care se zice c s-ar Incheia pace Intre sultan si el, cki In acest sens struie nobilimea5, dar principele are alte gInduri, dup ctt se zice. La Timisoara au fost trimisi 3 000 de pedestrasi cu luntrea, folosind o ap foarte mare, un rlu8 care se vars n D unre si trece pe aici pe ling Alba Julia.

Dar, din faptul c serenisimul a dat salvconduct la doi ceausi, se sopteste c poate s-a i fcut cumva o Intelegere intre el qi sultan, ceea ce Ins nu e primit ca sigu r, dar dac le-a dat aceast voie le-a dat-o ca s multumeasel nobilimea, i poate c In felul acesta el va sti (o dat tinut dieta) // s bage vin voievodului Trii Romnesti, rs ulat lmpotriva sultanului, se zice c (nu va domni mult vreme, pentru c Sultanul a d at a Intelege c dac. principele Transilvaniei i-1 va da in puterea sa7, sultanul s e va potoli, chiar dac nu va face pace, va face cel putin un armistitiu. Domnul S ilvio Piccolomini se lntoarce In Italia cu toti lupttorii pentru c sasii nu au vru t s-1 tin peste iarn, protestInd mult la principe, totusi se spune c serenisimul II va numi pe dommil Silvio general al artileriei. p. lit Domnul Gasparo Turlone8 e aici mare favorit al Altetei sale, desi acuma nu i-a d at nimic, cu toate c mnInc foarte des cu Alteta sa. Fratele cpitanului, Alessandro9, a fost ru lovit la asaltul Giurgiului. Se spune a este usor lucru ca principele s fac armistitiu cu Sultanul, Intructt el vrea s-si Indrepte fortele contra polonil or pentru c s-au fkut stpIni pe Moldova, tar asupra creia se declar adevrat i legitim stpin, precum si este In adevr, i polonii au bgat L ea vreo 13 000 de ttari pentru a secltui aceast ar mnoas5.10 atIt de rodnic5. i Imbelsugat. 4 De fapt ea s-a vinut la Alba Iulia intre 13-23 decembrie 1595 (n. Veress). 5 I signori del paese. Muresul. 7 Gli lo dard nelle forze. 8 Vezi i relatia lui Piccolomini, a toscanilor, a lui Pigafetta. Alessandro Piccolomini, fratelle apitanului" Silvio Piccolomini. 1 Buona. 657 www.dacoromanica.ro

Serenisimul a dat de sotie domnului Fabio Genga, favoritul su pe fosta sovie a p rincipelui Moldovei" d.at mor;ii de cltre serenisimul principe's, dindu-i o zestre foarte insemnat5. i nespus de bogat. begul de Ineu", cetate a turcilor cu mare mulvime de oameni. p. 316 Eri seara au adus aici pe pasa de Anatolia's (care e) prizonier i pe 1595 decembrie 5 Alba luliats. Serenisima este de staturI scund, cu pielea alb, cu acea buz." caracteristicI a celor din Casa de Austria. Ochii spTiciti's dar mina prea frumoas5., inch mi se pare a s-ar putea zice c no es fea che spanta, ne hermosa che ?natal'' , dar poate fi acceptabiri. Olt priveste frumuse;ea sufleteasel desigur c s-ar pu tea spune cu bun: dreptate c ea o suplineste din plin pe cealalt1 acolo uncle poate mai lipseste. ant ia perfectiune din guii si din instrumente, s i am avut cinstea s dint impreun" cu Alteta sa serenisim unele din mele; apoi vorbe ste foarte bine latineste, i ceea ce e destul de uimitor este el vorbeste latine ste cu to0 care nu inteleg limba germana. DupI ce am 11 Viaclana face aici o confuzie evident intre sotia: lui Aron (care era Inca in viata In noiembrie 1595, si deci nu putea fi vorba de o notia casatorie a ei) i Doamna Velica vacluva dnarului domn Vlad, fiul lui Milos, nepot al lui Petru Sch iopul, considerat ca succesor al acestuia, numit totusi domn al Tarii Rominesti in concurenta cu varul su Mihnea al lui Alexandru Mircea, i mort inclata dopa ac eea. Tinara vaduva se trgea din Mircea Ciobanul j doamna Chiajna, prin mama ei do mnita Stana. Tatal ei era logofatul" Ivan Norocea, care chiar cind tinea alte dr egitorii, era desemnat in Transilvania cu calitatea aceasta. Casatoria ei cu Fab io Genga (vezi Veress, Documente, IV, p. 270), precum arata raportul lui Giov. d e' Marini Poli din 28. IV. 1595 este anterioara sfirsitului lunii aprilie 1595 (Veress, IV, p. 205). Pentru rolul lui Ivan Norocea vezi contributi ile remarcabile ale regretatei Georgeta Totoiu In Studii" 1963 (2) p. 410-428 (Rolul logofatului van Norocea In Viala politica a iarilor ronane in a doua jumatate a sec. XVI) i , ,Apulum", V... p. 324 si urm. (Date noi In legatura cu logofitul Ivan Norocea di n Pitesti). 12 ...la moglie che fu del principe di Moldavia, fatto morire dalPAl tezza Sua serenissima ... A. Veress subliniazi intr-o nota a ar fi aici o confir mare a insemnarii cronicarului Michael Weiss cum a Aron Vocr a fost otravit de oa menii cancelarului Josica puvin dupa ce a fost adus in mai 1595 din Moldova in A rdeal i arestat in castelul din Vezi Veress, Relationes, p. 294, raportul Vinr. In realitate Aron a murit in iunie 1597 nuntiului Visconti din 30. VI. 1597. 13 Se face o confuzie intre Ali pasa Haidarogli luat prizonier la Tirgoviste i H asan pa;a fiul lui Mehmed Socoli, care a fost succesiv beglerbeg de Sam (Damasc) , Anatolia, Buda si Rumelia. 14 Genoa. Catre acelasi. IS Occhi bianchi. 17 In limba spaniola. 14 Villanelle. 658 www.dacoromanica.ro

ajuns in sala mare, s-a dat Indat ap pentru mlini, clci au rimas la prinz acolo Monsinior Nuntiul, domnul Silvio Piccolomini, un unchi al Serenisimului nu mit Bocskai, marele Cancelar'9 i doi alvi baroni ai trii. Nu art modul de avezare la mas, alteta voastr. ti poate Inchipui c la dreapta sedea serenisimul, apoi serenisima, si pe de lturi acesti domni. Nu voi vorbi nici desp re multele feluri de mtncare i despre rInduiala desvirsit dup care stnt servite alt etele lor, dar voi spune totusi c erau doux bufete" cu arginfide atit de frumoas, numeroas. i curioas Inch nu as sti s o descriu, piesele desigur stilt nespus de bog ate. La mas nu s-a vorbit prea mult, cci toat atentia era indreptati spre veselie i inchinatul paharelor2', totusi principele a spus Monsiniorului pe italieneste c spera ca In anul ce va veni s se reintoarc In patrie in alt chip; ori cu bunsvointa principilor Austriei ori va trebui s se base si de statele sale si de propria sa viat22: cuvinte care au fost auzite de toti. A mai spus c dac polonii nu 1-ar fi tulburat, altfel ar fi re usit ducrul, dar cu ajutorul lui Dumnezeu, stpinul su (acestea slut insesi cuvinte le sale) ndjduia s mearg din bine in mai bine. Cam Inceput acestea si cam atttea au fost cele spuse de Altea sa, apoi bea inchinind in sntatea celor de fat dup cum este obiceiul unguresc. Terminindu-se prinzul, Altetele s-au retras dup ce s-a sfrsit i muzica cIntarile, i eu m-am // dus acas si am povestit totul lui Avillo23 care nu p. 317 a fost la nici una din aceste recepvii pentru el nu fusese tnc primit In audient d e ctre serenisima". A trimis indat dup prinz patru dintre nobilii cei mai de seam, p rintre care era domnul Simon Genga, marele camerier25 al serenisimului, ca s5.-1 invite pe d. Avilio, iar principesa a trimis s-1 anunte c in ziva urmtoare ti va d a audient. Ceea ce s-a intimplat, cci a trimis pe aceiasi gentilomi cu o caret de catifea neagr cu sase ca i, ca s5.-1 ia de acas, i i-a dat audient In chipul cel mai binevoitor ... La toate am fost i eu de fat, avtnd misiunea a-i inftisa darul, cind se renisima a binevoit s condescind ptn a-mi intinde min ca fac cuvenita plecciune26, pe care i-am fcut-o cu toat smerenia si pe deasupra a rostit cuvintele pe care de-au ascultat toti: De vestra virtute 16 Josica. " Credenze. 23 Brindisi. 22 De pus In leg'itur cu gIndul sHu nemIrturisit nc ninanui, de a renuna la Transil vania sau mai bine-zis de a efectua un schimb avantajos pentru linistea sa. 23 N umele apare In diverse forme chiar cuprinsul aceleiaqi scrisori. Am p'istrat in versiunea romneasci aceast diversitate. 24 So;ia lui Sigismund. " Camariero Magyiore. 26 Riverenza. 659 www.dacoromanica.ro

audivi, si unquam potero rem gratam facere libe ntissime faciam". serenisima i . . domnul d'Avila fIcea pe almacitil domnul Carlo Magno agent al Imp5ratului aici p e 11110 principe, aci domnul d'Avila vorbea italieneste li ea fispundea pe nemtete. Litre ... Maine, la 6 decembrie cred c5 vom pleca f5r5 alt5. z5bavi spre Se spune c principele preg5teste un prea frumos dar pentru domnul Italia, c5ci nu mai astept5m decit r5spunsul la scrisori. d'Avila, dar nu se tie sigur. ... www.dacoromanica.ro

STANISLAW CHANSKI DESPRE INFRINGEREA LUI STEFAN RAZVAN IN MOLDOVA' 1596 februarie 8, Suceava stire, In numele ostirii sale, pIr. Karnkowski, In acea vreme arhiepiscop de Gniezno. Comandantul Stanislaw Chanski2 d. de p. 221 tinesc, nu m-am grbit s dau de veste d-tale, domnului meu milostiv, despre aceast b iruint, pe care s-a lndurat s ne-o dea Dumnezeu. In Pin acum chiar neavind nici o bucurie din cauza vrsrii s/ngelui cresArdealului3 cu Rzvan, la Suceava, care este acum capitala d-sale domnului voievod 4, pus de c.tre mria sa regele, domnul nostru; au venit cu 1 Versiunea romanI dup: lucrarea lui I. Corfus, Mihai Viteazul fi Polonii, pp. 22 1-224 unde e clat si textul polon, p. 217 si urm. ziva de 12 decembrie, dimineata a aprut oastea voievodului 2 Pentru rolul acestuia in Moldova vezi Hurmuzaki, XII, p. 213 si poate 394. 3 Sigismund Bithory. 3 Ieremie Movil. 661 www.dacoromanica.ro

el 4 000 de oaste alma. De-ai nostri nu se aflau linga voievod mai multi decit p olcul meu de 550 de calareti si 150 din infanterie polona, cu care seam in vreme a de fafi, din porunca dumnealor domnilor hatmani. Inca de la Tuwra pe linga dom nia sa voievodul au fost mai mulli oameni, lsati cu mine, dar mi-au fugit inainte de aceasta lupta cu o sapeamina si jumatate 350 din infanteria, formata din ostasii mosiilor regale si aproape 200 ai domniei sale domnului referendar al Coroanei. Totusi cu aceasta mina de o ameni, nevoind sa ne afle in Suceava, am iesit impotriva lui si cu acesti oameni 1-am impiedicat prin hartuieli si larma, pina' ce-a sosit, din fericire, domnul staroste al Camenivei5, cu pOlcul sau de 600 de calareIi. In noaptea aceea, cin d am venit cu oamenii mei de la oastea lui Razvan, pe care am lasat-o numai la o mil i jumatate departare de asezindu-ne pentru bataie, am asteptat sosirea lui Razvan cu care, cind a lovit oastea sa asupra noastra, am dat lupta in numele Domnului. Moldovenii care aveau sa lupte mai intii, deoarece era in joc si patria lor, inspaimintindu-se de o oaste asa de puternica si care scotea strigate Suceava, am aflat aici in Suceava polcul domniei sale. A doua zi dimineata, neincetate, au fugit; au venit insa totusi indata sa prade caci era ce. Prima Zebrzydowski. Domnul Tworzanski din polcul rneu, cu 200 de cazaci, a ajutat bine , avind astfel puIin de lucru. Alta, luptindu-se au avut mai mult de lucru, goni ndu-i citeva mile, cind au inceput a fugi. Mai bogata ca oastea ungureasca, e lu cru nemaipomenit sa fi fost cindva, fapt ce nu-i de mirare. Cad au luat multe co mori de ale lui Aron, si s-au intors inapoi cu ele, ca la o resedinta sigura. De ci mare prada au adus din vara Munteniei, din infringerea ostirii turcesti. Razv an insusi prins, nu indata in aceiasi zi, ci in cea urmatoare, a fost tras in ea pal, hatmanul fratele sau a fost taiat, la care el privea din leapa, Inca' viu. Oastea lui intreagi a fost astfel lupta a dat-o roata mea, Impreuni cu roata domniei sale domnului infrinta, Inctt nu se stie daca a scapat vreunul din ei pe loc, iar pe cei ce nau pierit, goniti de ai nostri atunci, i-au ucis taranii in timp ce rataceau pe cimpuri. Restul au pierit la Bistrita. Tare s-a indurat Dumnezeu cel a totputernic sa pedepseasca gindul lor sernev. Au fost scrise de el carti in nume le voievodului Ardealului, poruncind moldovenilor sa ne inchida calea la Nistru, s'a ne bata si sa ne prinda. Am luat citeva zeci de steaguri si pe acela, pe ca re 1-a dat voievodull Ardealului lui Razvan pentru domnia asupra Moldovei: pe ac esta 1-a luat domnul C,ornarzewski din Polonia mare, tovarasul roatei mele, omor ind pe stegar. Am luat tunuri, mitralii, archebuze, acestea la un loc si citeva zeci de buca%i. Pina acum, cinste si slava' Domnului, sintem in liniste din part ea oricarui dusman. 5 Jan Potocki. 662 www.dacoromanica.ro

Nu stim insa dac . acest tinerel nesuferit6 nu va cauta sa se rzbune de aceasta. Are oaste gata, impotriva cui, e greu de stiut. Feti Ghirai Galda, fratele adevra t al hanului Crimeii, sta In cimpiile de la Dobnice, peste Dunare, plecat indati de la Tutora cu citeva zeci de mii de ttari, astepdud vreme buna i noroc, dorind inadins sa. treaca Dunarea, nicaieri mai intii, decit In tarile Munteniei i Ard ealului. De vor trece Dunarea, vor avea aceia de furca cu dinsii. Iar puma acum Dumnezeu s-a miluit de crestinii sai ca. nu a dat drumul acestor pagini, care as teptau aceasta de mult si tare li s-au urit turcilor acolo peste Dunare. Caci as a au pustiit jefuit tara lor acolo, ca nu gsesti nicaieri In crestinatate tara, a tit de pustiita i nimicita. Solii mariei sale voievodului7 care au fost trimisi indata de la Tutora la Constantinopol, cu solii hanului Crimeii, pentru incheier ea tratatelor, s-au Intors. Nici dud n-au fost la Poarta soli mai bine primiti ca dmnii, ducind aceasta veste a intelegerii noastre cu ei. S-au fa cut mari triumfuri, s-a tras din tunuri etc. Pe Ahmed Pasa, care a fost trimis cu ei de catre han cu acest contract, dindu-le de stire ce f el de voievo d e pus in scaun, de catre cine, In ce fel si pentru care pricini, a poruncit sa se puna pe el 3 haine tesute in aur i la toti, care au sosit Cu el la Poart, la 24 li s-a dat cite o haina tesuta cu aur. De voievod este mult umit si de purtarea M.S. regelui fata de el. Se trimit tndata voievodului prin a celasi Ahmed Aga, marele maresal al hanului, daruri mari, steag, privilegiu pest e masura de mare, asemenea i darul catre M.S. regele si domnia sa domnul hatman. Pe totii fiii de voievozi, oricare din ei se afla la Poarta, a poruncit a-i bate si a le taia urechile, lasind intreg numa i pe Ianculca8 care fu aruncat in temnita. De aceea, a poruncit s'a se faca acea sta, pentru ca sa nu mai aiba loc, din cauza lor, tulburari de acestea in Tara Moldovei. Este gata si Intareasca pactul, daca M.S. regele ar ti ne cumva sa se Impace cu imparatul crestin i cu toata crestinatatea daca M.S. Te gele este de aceasa parere. lar de va voi s. mijloceasca pacea, atunci roaga s i se trimita cit mai degraba soli. Atita bunavointa iubire nu se poate descrie, ce ca ce stIrneste mirarea tuturor. Rar este saptamina in care si nu soseasca la dom nia sa voievodul ba cu o stire, ba cu alta, dupa obiceiul dat al tarilor <acelor a>veniti numai ca s capete ceva, unii din porunca hanului, altii din partea pasal elor, dind de stire despre steag, pe care nu-1 avem lnsa pina acum. Cred c s-au b izuit In aceasta chestiune pe calareti, iar dinsii au aminat sa-1 aduca, caci st a acum de citeva duminici, in adapost la Dunare. Sigismund BAthory. 7 Ieremie Movil. 8 Diminutiv de la Iancu. 663 www.dacoromanica.ro

Atunci cind Rzvan a venit cu oastea voievodului Ardealului si cu oamenii si asupr a noastr, ostirea M.S. Regelui a fost plecat in urma voievodului, Caraiman Ceausu, Barb-Sur, incercat in treburile rzboinice precum se spune, atunci chid noi trebuia s dm lupta, iar Rzvan s-a pornit cu oastea sa bine asezat i mai mare decit a noastr, inaintind tabra minunat i apropiindu-se a cum de noi, cu striglte strasnice de nindu-i c oastea noastr nu poate tine piept ostirii lui Rizvan. Nu si-a abtut mult ochii, pe care i-a intors acum spre pdure, ca s vad c noi, cu ajutorul atotputernicu lui Dumnezeu, n-am limas de ris, astfel c el nu va intirzia acum s tie mai mult de spre norodul polon si s povesteased' despre el sultanului, domnului s.u, i pasalel or, si de mult se afl acum cu aceast veste la Poart iar noi Il astepam cu bucurie s se intoarc inapoi cu darurile, ce le-a agiduit s ni le aduc, fiecruia, din partea sultanului. Isus, Isus, Isus, acest ceaus a satuit pe voievod s fug la vreme, spuwww.dacoromanica.ro

GIORGIO TOMAS! (? duprz 1621) * Giorgio Tomasi de origine venetian ar fi ocupat functia de protonotar apostolic al nuntiului Alfonso Visconti, episcop de Cervia , cu care ar fi venit in mai 1595 in Transilvania dup ipoteza lui I. Doma (Vezi R eferintele ...). Dup cderea in dizgratie a lui Simon Genga, ar fi fost numit secre tar intim al principelui Transilvaniei, rminind in aceast functie si dup abdicarea lui Sigismund Bthory (martie 1598). Du,p1 a doua abdicare a acestuia, cardinalul Andrei Bthory ( martie 1599-31 octombrie 1599) l-a trimis la Roma s notifice papii urcarea sa pe tronul Transilvaniei (Ciro Spontoni, Historia della Transilvania, Venetia, 1638, P. 86). Nu se stie dad Tomasi s-a mai Inapoiat in Transilvania dup indeplinirea misiunii sale. Ar fi ins. sigur el inainte de acest drum, timp de cel putin 3 ani (1596-1599), a trit la curtea d in Alba Iulia, avind astfel posibilitatea de a fi martorul ocular al evenimentel or pe care le descrie. Din 1602, Tomasi este secretar al nuntiului apostolic de la Graz pe ling care pare s fi rmas pink* in 1606. 665 www.dacoromanica.ro

Deductiile de mai sus pornesc de la elemente destul de neprecise. Nu se 5tie in ce moment a cL)tinut G. Tomasi calitatea de protonotar apostolic. Nici un indici u nu 21 asociaz cu nuntiul Visconti venit in mai 1595. El insusi afirm c ar fi fost numit secretar intim al perechei princiare dup infrIngerea de la Mezkeresztes (26 oct. 1596) fri alte precizri. In sfirsit Simon Genga nu a ocupat niciodat postul d e secretar intim al Principelui. Din 1610 Tomasi s-a consacrat studiilor istoric e. Lucrarea sa principal, intitulat Delle guerre et rivolgimenti del regno d'Ungar ia et della Transilvania con successi d'altre parti seguitti sotto 'imperio di Ro dolfo e Mathia Cesan: sino alla creatione in imperatore di Ferdinando II Arhiduc a d'Austria . In Venetia appresso Giovanni Alberti, 1621, in 40, 189 p., cuprinc le o descriere a Transilvaniei aktuit. In parte pe baza notelor sale luate cu pril ejul vizitei lui Sigismund Bthory in orasele ssesti, In parte pe lucririle unor ge ografi italieni, ca Botero sau pe Chorografia lui Reichestorffer. El a folosit s i informatiile pe care le-a putut obtine ca secretar al principelui Cu privire l a izvoarele de veniruri ale acestuia aurul i sarea la efectivele sale militare. Adaosul din text privind Moldova g Tara RomneascI este compus din imprumuturi de la diversi autori si in primul rind de la Botero. Dar se Iasi aluzit in aprecierile sale de sentimentele sale de dev otament fat de Bathoresti, de admiratia sa WI de italieni si de credinta sa relig ioas. Opera sa constituie un izvor minor pentru istoria Transilvaniei i descrierea trilor noastre, cu unele rezerve necesare asupra atitudinii sale hotrtt partiale Bathorestilor. In istoriografia roman Tomasi a fost folosit de N. Elcescu In Istoria Romanilor su b Mihai Voda Viteazul, Puterea armatei ji militard de la intemeierea principatul ui Valahiei pinii acum ji Campania romnilor in contra turcilor de la anul 1595 (O pere, vol. I si II, Editura Academiei, Bucuresti, 1953) care-I citeaz des; Claudi o Isopescu, Notizie intorno a': romeni nella letteratura geografica italiana del cinquecento, In Bulletin de la Section historique de l'Acadmie Roumaine, t. XVI, 1929; C. Gllner, Faima lui Mihai Viteazul in Apus, Bro,suri contemporane la Anua rul Institutului de Istorie Nationall", Cluj, 1939-42, VIII, p. 150 si Indeosebi de loan Doma in articolul Referintele lui Giorgio Tomasi despre Transilvania ji arile romne, in Anuarul Institutului Cluj", 1945, X, pp. 290-320 (cu extrase din opera lui). Tomasi a mai scris o lucrare intitulat La Battorea M. Glaser, 1609, 2n 40, 74 p., care nu se afl in bibliotecile noastre in duo libri, Conegliano, www.dacoromanica.ro

[DESCRIEREA TRANSILVANIEIi] silvaniei2>, ca si se recreeze s-au dus si cerceteze orasele sisesti, astfel num ite dupi populatia care, constrInsi de Carol cel Mare si vini aici3, le-a clidit si locuieste In ele, pisteind graiul german, obiceiutile si legile imperiale, d ucInd o intensi viati oriseneasc5.4 'In felul unei republici firi ca si i se dea din partea principelui Transilvaniei altceva deck un superintendent cu titlul d e judecitor regal5 care deOne oarecare autoritate asupra magistra%ilor alesi de senatul fiecireia dintre ceti%i pentru a le cirmui, ele menti del regno d'Ungaria e della Transilvania, Venevia, 1621, p. 70 li urm. 2 S igismund Bthory si Maria Christierna au facut aceast CFitorie in febr. si martie 15 99. 3 Tradivie medieval lipsita de baza istorici. 4 Con grande politia. 3 ludex regius sau Knigsrichter. 667 In acest timp principele si principesa <Tranp. 7e 1 Traducerea s-a facut dupa lucrarea lui Giorgio Tomas i, Delle guerre et rivolg iwww.dacoromanica.ro

recunosclind de altminteri pe principe ca stipin absolut. Aceste cetiti stint in numir de vapte. $i cele mai vestite <tstint> cinci: Sibiu, Bravov, Cluj, Sighiv oara i Medias. Sibiul este capitala tuturor, cici acolo este revedinta judecitor ului regal. Este avezat la ves, bine intirit de naturi vi de mina omului, avind intr-o parte mlavtini i in celelalte bastioane foarte Inalte puternice. Intinder ea sa nu este dep.vit. de aceea a Vienei in Austria, MI de suburbii de care <Sibiu l> este lipsit. Nu are prea multi locuitori fati de intinderea sa. Este impodobi t cu edificii adt particulare cit i publice, foarte bine cli'dite, toate din zid , ceea ce se vede vi in alte orave sisevti, nelipsind nici in satele unde locuie sc oamenii de acest neam. Bisericile ca arhitecturi slut nobile i mi'rete, dar e rezia, fie a lui Luther fie a lui Calvin, a izgonit din ele religia Clujul sine pasul cu el In <privinta> cridirilor, dar ca intindere e mai prejos, fiind ceva mai mic decit Sibiul. Este avezat la poalele unor dealuri falnice vi inconjurat de un zid inalt, despirtit prin turnuri dupi stilul <de constructie> mai vechi. Are o populatie foarte numeroasi, mai ales in suburbii care ocupi mu lt spatiu in afari. In acest ora, printre alte erezii, a pitruns in mare m5.suri blestemata secta ariadi8. Pentru distrugerea ei principele $tefan Bthory a intem eiat aci un colegiu vi seminar al Societitii lui Iisus7 care aducea mare folos credintei catolice vi mai apoi S igismund a fost darnic in binefacerile sale, intemeind un alt colegiu la fiul ei8, care s-a ficut arian. p. 71 Alba Iulia care nu era mai putin otriviti. de dogmele perverse ce fuseseri risat e si se fispindeasci dupi' moartea reginei Isabella, de citre Ioan, Clujul face negot cu tot felul de mirfuri cu austriacii, ungurii, polonii i cu a lte natiuni, avind // din belvug toate lucrurile trebuitoare traiului omenesc. Sighivoara i Mediavul nu stilt localiti prea mari, dar au o avezare frumoas'i vi buni, prima fiind avezati pe un deal plicut ochilor vi a doua intre vii i dealuri lucrate < de mina omului>. Oravul din urrni a ajuns vestit In legituri cu venetianul Gritt i9. Favorit al lui Solimanl pentru bailul, a fost trimis in fusese crescut la Con stantinopol de tatil 7 In 1580. In timpul luptelor dintre Basta si Moise Szkely, biserica, colegiul si iezuivilor, au fost clarimate pin'al la temelii de unii arieni din Cluj (vezi G . Tom as i, op. cit., p. 112). 8 loan Sigismund npolya. A unitarienilor. Aloisio Gritti (1501-1534), favorit al marelui vizir Ibrahim, guvernator al Unga riei. la 78 Soliman I Magnificul, sultan otoman (1520-1566). Pera. 668 11 Gritti era fiul natural al dogelui Veneviei Andrea Gritti (1523-1538), fost b ail www.dacoromanica.ro

capul episcopului de Oradea12 care era guvernatorul ei. A fost asediat de transi lvneni, doborit Impreura cu toti ai sai i in cele din urm: modes. Rmine acum Brasovu l, oras nobil i frumos, asezat la granita acestei provincii cu Tara Romaneasc Int ocmai ca un teatru Intre munti i dealuri, care 11 Inconjuri ca o cunun i 11 apr ca o cetate bine Intrit. Are un inconjur de trei mile 0. e ferecat cu ziduri bune, ca re, <fiind> acoperite In chip de ganguri, lnlesnesc aprarea in timp de rzboi iar I n Ungaria i umblincl sa ocupe <pentru el> Transilvania, a pus s: i se taie Are o populaie foarte numeroas atit Iniuntru cit si in afar, se bucur de multe bogAi i, mai ales din cauza negotului necurmat pe care Il fac aici <brasovenii> cu mun tenii, moldovenii, grecii, armenii, bulgarii si cu alte neamuri. Cu prilejul nvlir ilor turcesti i ttrsti, voievozii i timp de pace fac ca orasul s fie la adpost din toate prvile. Cu privilegii asemntoare dar dup alte legi triesc secuii, popula0e maghiati, <In> co mitatul principelui Transilvaniei dinspre Moldova, unde au sapte rase numite de e i scaune asezate in locuri muntoase i greu de ajuns, <astfel ca> ei se tem prea putin de armele turcilor; Impotriva acestora sau a ahora care ar ataca pe princi pe sint datori sa lupte pe cheltuiala lor iesind <la oaste> In unele Imprejurri p ina la 20 000. Se laud ca sint nobili i ca se trag din primii scivi care au venit In Ungaria i ea* stilcindu-se numele <ion> au fost mai apoi numiti siculi iar t ara <ion>, din SciIia a devenit Siculia". Printre ei s-a pstrat religia catolia d ei cu oarecare amestec din lips de preoti, deoarece in privinTa clugrilor nu au dec it cheva mnstiri de clugri din ordinul observanRestul Transilvaniei cuprinde multe o rase, castele i cetAi si un mare numr de sate. Acestea sint locuite, in afar5 de sasi, de unguri si de romini; ca domni i stpini16; rominii sint ungurii sint nobi lii care triesc In muncitorii pmintului care nu se dedau la alt indeletnicire din c auza condiieilor nenorocite i a ineqiei lor. Acest stat este ImprIit In comitate, ca si regatul Unrriei. Fiecare <comitat> ti are ostasii si i principele a scos i scoate in fiecare an pin la 10 000 de clre%i si 30 000 de pedestrasi. 12 Emeric Czibk, episcop de Oradea, comite de Bihor i guvernator al Transilvaniei (1533-1534). 13 Vezi Ciittori, I, relatiile lui Della Valle, Tranquillo Andronic us, Agostino Museo. 14 Adie: secui i secuime. Pentru discutia originit lor, vezi Ceilatori, oras intrit. locuitorii au Inc obiceiul de a-si pstra bogiiie lor in acest tilor sfintului Francisc15. p. 72 12 Un rol important si pentru catolicii din Moldova a avut mdstirea franciscana di n 16 Delli ungari sono i nobili, che vivono per il paese con dominio e Giuridittio ne. Nu se pomeneste de tiranii unguri care erau, ca i cei rorrani, iobagi. 669 Simleu-Ciuc. www.dacoromanica.ro

Cetitile anai Insemnate afari de cele ocupate de turd", sInt: Oradea'8, i Deva. Veniturile regelui li vin din dijmele provinciei care sInt plitite principelui, din vimi si din minele de aur, de argint si din ocne. La Baia Mare22, oras la ca pitul granitei cu Ungaria despre ,care se spune chiar c ar face parte din aceast i din urmi tari23, se extrage aur i argint i principele Transilvaniei <lisi> are Hust19, Gherla2, Chioar21, Fgra aici monetiria sa. Dar cmai bogate sint minele de la Zlatna24, la o zi depirtare de Alba Iulia, min a Insisi producInd in parte aurul cel mai bun vrednic a fi curitit prin foc; <au rul> mai provine <in parte> i din apa riurilor, care trecuti cu mestesug peste p ostavuri grosolane, i Iasi acolo nisipul cel pretios26. Sarea nu se extrage in al chip decit metalele ascunse in miruntaiele <anume> pri n tiiere cu dalte ascutite, pentru ci nu este mai putin tare decIt piatra i Tara are din belsug <sare> in mai multe locuri; din cauza inlesnirii <pe care o infi tiseazi> rlurile pentru transportul localitate striveche pe Somes de nu se explo ateazi deck la Dej unde se trimite o mare cantitate In Ungaria i la Turda26, nu mai prejos ca vechime, cici se aritau deasupra unui deal urme de locuinte ale ro manilor care stituseri acolo cu o legiune pentru a tine in supunere si In ascult are acea localitate pe atunci oras insemnat, care se risculase impreuni cu alte <orase> ale Daciei. In apropiere curge rtul Aries care Inseamni aur27, deoarece nisipul su aduce aur ; sarea e transportati pe el, si primiti <apoi> de apele mai mari ale Muresului28, trece pe la Lipova29 i mai departe In Tara turceasci. Din toate aceste folosinte pot nituri ordinare, extraordinare. 17 dar cind vrea are mult mai multi bani din veniturile principelui 250 000 de scuzi veCa de pild, Timisoara, Lipova, Gyula, Ineu. 18 Varadino. 76 USt. " Samosuivar. 21 Cuivar. Noibagna. 23 Baia Mare a fost, in toat vremea obiect de ceart. intre Habsburgi i principii Tran sil(vezi tratativele vaniei pentru Baia in Po ss evin o, Transilvania, ed. Bascape, p. 147; Ver es s, Documente, II, p. 280). Slatina. 25 Vezi i relatia lui Lescalopier, In Calirtori,

26 Se mai exploata i in alte prvi, de exemplu la Ocna Sibiului. 27 Ara gnes (aranyos inseamn in ung. auriu, de aur). 28 Maruggio. 29 Lippa. 670 www.dacoromanica.ro

Ca resedint regari slujeste Alba Iulia, nu attt din cauza vreunei susiri <deosebi te> a orasului, ci din cauza inlesnirii pe care o aduce, cci se afl. n centrul Tra nsilvaniei. Ea este asezati pe un podis neted", care coboar intr-o parte intr-un fel de povirnis ce se termin cu o cimpie intins, astfel ci o parte a orasului rimine asezat ca pe un fel de deal lin. Inconjurul ei depseste Cu putin o mil, e cu ziduri simplen si cu din fr mare i nsemntate; n afar de palatul principelui, de biserica mare si de locasul iezuitilo r; are suburbii care mai aduc o oarecare sporire micimii sale; stilt locuite de felurite natiuni care s-au retras de sub <dominalia> sultanului, i indeosebi de greci si de romni, in afari de unguri de marea multime de oqteni pedestri i eaTai ri pentru garda principelui. In cimpia care se intinde de la marginea dealului s e recunosc ruinele unui mare oras ale crui rmsite ar fi <clup unii> Alba Iulia care spun localnicii32 ea' se numise Apullum de la numele riului33 ce curgea prin mij locul ei si care se vrsa in Muresul vecin, pini la ale crui maluri ajungea orasul care a fost apoi pustiit in <timpul> rscoalelor din Dacia, impreunsi cu altele, d e ctre impratul Traiann i printre drimturile sale, Ostorii i altii care se duc s scoa t pietre gsesc des medalii cu nume de ale romanilor i multe antichitti de tot felul de care are din belsug Transilvania si in alte locuri. p. 73 DESCRIEREA FAGARAWLUI35 Asezat In cimpie <Fgrasul> se dovedeste a fi o bun cetate, dei mic; tria i-o cl un zid bastion care o incinge precum i antul foarte larg pe care 11 are imprejur, ce n u poate fi trecut decit pe un pod luni de lemn, care singur ingduie intrarea, ajungind la turnuri foarte intrite, p. 75 pzite cu mult grij de soldati. Putin mai deoparte curge dui Olt, mare si navigabil, care iesind din Carpatii secuiesti" trimite printr-un canal o parte din apele s ale cettii i scald orasul cu acelasi nume de Fgras din preajma acestuda. 30 Piano. 31 Adia nu duble. 32 Paesani. 33 Ampoiul. 34 Afirmatie 33 Castelul FlOra a slujit un timp de locuin. noii principese a Transilvaniei Maria Cristierna. 36 Muntii Harghita. 671 www.dacoromanica.ro

In cetate, Baltazar Bthory37, fratele cardinalului, pe cind era stpin38, incepuse o mreati cldire n stil italian, pentru locuinva sa. Si a acut in mijloc o sal mare pe care a impodobit-o cu picturi de mina unui *tor <inzestrat>. Iar intre aceste a, pentru a umple golurile, unele erau insotite de devize frumoase, potrivite <l or>, indeosebi se vedea fenixul arzind in flcrile aprinse de razele soarelui prin baterea aripilor care spunea: Sola facta. Solum deum sequor39". Mai era, printre crbuni aprinsi deasupra altarului r egelui Porsena care asedia Roma, mina prea puternicului Scevola cu deviza: Fortia lacere et pati, Romanum est", aprea un strbun cu tolba plin de sgeti cu deviza: Fortibus non deerunt"41. Si un smarald strlucitor insotit de aceste cu vinte: Hoc uno, lides, virtus que probatur42. Lsm la o parte multe altele pentru a nu ne intinde prea mult. DESCRIEREA TARII ROMANE$T1 $1 A MOLDOVEI Tara Romaneasc numitl Transalpina", spre deosebire de Moldova numit Cisalpina"43, e ste desprviti de Transilvania prin munti duri iar ca s ajungi acolo trebuie s tre ci printr-un pas prpstios foarte anevoie de trecut, este mai mic decit Moldova, dar si una si ceazile de mers i lAimea de patru. Ele44 ins sint intrecute de Transilvania prin numr ul locuitorilor, al oraselor si al locurilor intrite, ele deosebindu-se cel mai m ult, si mai ales de Transilvania muntoas, prin satele <lor> deschise <neavind> de cit putine cldiri ridicate din altceva p. 74 decit din lemn, cu toate c // Sucea va45, capitala Moldovei, este socotit ca o cetate foarte insemnat. lalt <stilt> mai mari deem Transilvania, dei ea are lungimea de sase tru a fi muncit, incit i face pe frani lstori alte date, vezi relavia lui Busto din volumul de fafi. Pimintul lor este atit de roditor i cere atit de pu%in osteneal peni lenesi46. Au din belsug 37 \rind lui Sigismund Bithory, executat In urma asa-zisei conspiravii din 1594. Pentru 38 Stipineste cetatea din 1587 pink la arestarea sa, in 28 august 1594, moare su grumat in Inchisoare la 13 septembrie 1594. 39 Fenixul reprezenta un indoit simbol: al unicitUvii 40 A lupta si a rUbda cu tUrie e o insusire de roman. si al unes renasteri vesnice. culese de la Reicherstorffer si de la geografii italieni. 44 Adieu.' Tara Romneas eU si Moldova. 45 Sochzava. 41 Nu vor lipsi <arme> eroilor. 42 Numai prin acesta se inceara credinva si virt utea. 43 Eroare; se vede ciar c autorul nu cunoaste virile acestea si le descrie dup informavii 46 Naghitosi e da poco. 672

www.dacoromanica.ro

animale de tot felul, vin, miere, cear i alte lucruri, ei slujindu-se pentru munca cimpului de bivoli din care au mare multime.

Tara Romneasc are ca ciudtenie o min de cear47 care se extrage din pmint. Aprins la fo arde si se fac din ea luminri care nu se deosebesc prin altceva de acelea din ce ar obisnuit deck prin mirosul de smoal Oastea se ridia in Tara Rominease la 8 000 si mai bine de aireti i prin culoarea mntunecat i pmintie. cu multi pedestrime, dar prea putin iscusit:49. Si Moldova49 d pina la 11 000 de alireti si un bun numr de pe-. Si ostenii cIri, atit dintr-o provincie cit si din cealalt, lupt dup. obiceiul tutu ror trilor din acele prti, pe cheltuiala lor, pentru scutirile imunittile lor. Turc ii au in Moldova, in prtile cele mai indeprtate spre Marea Neagr, citeva cetti, prin tre care Chilia5 i Cetatea A1b51, numit de unii Moncastro. Amindou trile romnesti52 se desasoati ca niste cimpii intinse, Tara Romneasei spre Dunre si cealalt spre fluvi ul Nistru53 si mare. destrasi. Credinta acestor popoare este cea greac, schismatid. Ea se intinde peste o nesfir siti multime de tri, si peste Rusia si Moscovia, care recunosc de cap pe patriarh ul de la Constantinopol, asezat de sultan. Limba, mai ales a Trii Romnesti, unde locuiesc putini oameni de alt neam deck romni i este latina si italiana corupt, semn adevrat c aici au fost colonii ale romanilo r, cci ei zic pentru Dumnezeu (Dio) Zieo", <pentru> dumneata (dominatio tua) Domi nata" <pentru> cavallo: cal"54. Iar portul, mai ales al femeilor, cu cosite boga te incolcite n jurul capului este acelasi cum obisnuiau vechile romane; brbatii se imbrac cu haini lung55, dubl56 deosebit de a ungurilor i poart pe cap acoperindu-si prul pe care-1 las s crease lung ca si barba plrii inalte57 mari, far margine59. 27 Cear de Om'int. Informatie imprumutat5 de la Botero. " Di poco talento. 42 Cisalpina. 50 Kilia. 57 Nestoralba. 52 Tutte due le Valacchie. 53 Nester. callo <cal>. " Dicendo esz dio Zieo <zeu>, a Domirzatio tua, Dominata <domnia-ta>, al cavallo, Zeghea. 56 Doppia. 57 Cciuli. 58 Senza ali. 673 www.dacoromanica.ro

Socotesc de ocar numele de valah", nevoind sl fie numiti cu alt cuVint deck Roman ischi" 0 mIndrindu-se a se trI din romani. In religie s-au purtat Cu atta stator nicie inch nu au 'ingkluit niciodat s ptrund In ea vreo erezie i nici nu au lsat ca al vii deck cretinii s fie domnii lor, cu toate c deseori sultanul Incercase s apze aic i cirmuirea paplelor sale. p. 75 In Moldova, Intr-un anume loc deosebit de Chilia, se II spune c se gisqte inc amin tirea i rm4ivele mormtntului lui Ovidiu", care, exilat din Roma, a murit In acele prvi. 59 Observatie foarte interesant. Vidov". Despre Vidov-Ovidiu vorbeste mai intti Misail cilugrul, interpolatie la U rech e, Letopiseful, ed. P. P. Panaitescu, ed. II, p. 71 (pare a fi vorba de Del ta Dungrii). Miron Costin vorbeste de exilul lui Ovidiu la Cetatea Albi si de la cul Vidov In patru locuri din cronicele sale (Opere, 1958, pp. 205, 248, 215, 265). " Se credea ci Ovidiu a fost exilat la Cetatea AlbX, unde exisei un lac cu numel e www.dacoromanica.ro

ANEXA I TEXTE ORIGINALE www.dacoromanica.ro

JACQUES BONGARS .. 1585 .1 * 6 May disn a Sagmar, 2 m. belle forteresse cinq bastions, bel arsenal et 35 belle s pices situ6e en une isle d'une lieue p. 75 de tour faite par la Schomouch qui ferme la forteresse de deux costez, garnie no n obstant de Jeurs fossez plains d'eau. Le comte de Nogarol y a sa maison. Le capitaine Trechsel y commandoit en son absence. La garnison est de deux enseignes de 700 hommes, en dehors y a 300 houss et 50 Blawerckel, entre lesquels force Italiens et des Frey Hejducken. Fut bastie 1565 par Schvendy ayan t l'an 1562 soutenu un sige de 24.000 Turcs seulement a rayde de reau et de 4000 hommes dedans. Apres estre ung peu rehausse de terre fut assige derechef 1566 avec grandes forces, lesquelles n'y pouvants rien gagner, se mirent devant ung chatea u a une lieue de U, lequel en i Text original reprodus dup. H. Hagen, Jacobus Bongarsius. Ein Beitrag zur Gesch ichte der gelehrten Studien des 16-17 Jahrhubderts, 1874, p. 75. 677 www.dacoromanica.ro

fin fut pris avec grande perte des Turcs. Ceux de dedans avoient fait dedans ded ans, l'ennemy venant terre soustenue de Zaun. les fossez une couche de poudre et puys une de boys fort sec et le feu l'assault . Ces troys forteresses ne sont que de 7 de May apres deisner couch Warola, village, pass lequel on parle apx4s plus Valaque que Hongrois 3 m. mercredy. dabeno 8 de May 3 m. a disner arrivez a Hungrisch Neustatt dite Bagno un Le premier de juin partys de Bania avec le docteur Appolonio Me... www.dacoromanica.ro

CALATORIA LUI CAVENDISH IN TARILE ROMANE. 1589 in Vallaka and went half a dayes jorney that day towards Yass, and uppon the Tus day folowing we bayted at Bowza, a great oUld toune wher we found a company of m archantes of Cyprus, by whose meanes we made our provyssyon muche the better. Th e next day we bayted at a villag by whyche ther runes a brooke that devydes Vall akya // from Mulldavya. Thys nyght -we thought to have layne at Coocouche, but w ear hyndred at a ryver nere unto the toune by whyche we lay all nyght for lack o f passage, for some of the ferry Irnen wear so weary that they could not worke a nd some so drunk_ that they could not stand. So, symply provyded as we wear, we camped by the ryver's syde and had the company of many waggons, some of Polonya and some of Valaka and some of Bogdanya. The next mornyng we wear the fyrst that gott over and wear at Cowcuche by x of the clock, wher we rested that nyght. As I sayd, we being over the ryver wear p. 17 P- 18 -want of good husbandry yt beares but bad corne. They plow ther land but Vallakya ys a playn contry without hylls, the soyll good, but for 679 www.dacoromanica.ro

once, at whyche tyme so ther corne, and they never wede ther corne. They have gr eat store of ground, but small store of cattell, for want wherof ther folds be o ver grown wythe wedes, wormwood and sour long grass, but the soyle ys good and w ould bear bothe good corne and good hay yf yt wear well husbanded. The contry ye lds small store of wood and veary bad water, but the fayrest wayes for travell t hat we had in all our jorney. The prync of thys contry payes trybut to the Turke and takes muche of the rpoor peanoe more then wyll kepe them; for if any of them should be knowen to be ryche th e prync would soone mak hym poore. In thys contry fleshe ys veary chepe, for we bought a fat shepe for iii sahyes, whyche ys about xvd. starlyng, and great chyc kens for one asper. The asper ys about the value of iii farthyngs. Ther bread ys veary course but chepe. They bake cakes allwayes agaynst dynner and supper. Upp on Sunday the XXth day of thys monthe of July we cam to Yass whyche ys the chef toune of Molldavya, and the sea of the prync. My master was sent for to the cour t wher the prync entersants for ther poles, fdr they pay no rent for ther land, but pay for all ther f amyly acordyng to ther number, and that being payd they care for p. 19 tayned hyan kyndly, and took hym by the hand and talked wythe hym the Spac of ha lf an oure by hys interprytor whose name ys Barnaclyno Barrysco. Thys prync pres ented my master the fyrst nyght wythe a sack of barley for our horses, a basket of bread 1/ iiii bottels of wyne, a dyshe of peares and a fatt shepe, and every meall somethyng for the tyme we stayd at Yass. but of wood and covred with boordes. Thys prync was ane ould man. He Thys Yass ys but a poor wodden toune and the prynce's pallas ys sent us hys pasport to the customer of hys borders for our better and safe passing. The Mulldavyans be better husbands then the Valakyans, for ther fo lds be well stored wythe cattell, bothe oxen, kyne and shepe, and have a good br ede of horses. The contry ys a good fyrtell land, well wooded and veary good wat er, but their buyldyng much alyke, for the contry howses be covered wythe redes and seges and the both be but boorded. ii dayes befor e we cam to Yass we hard lyttell beles ryng in ther churches, whyche we had not senc our being at Ragusa, whyche ys about a thowsand myles. At the tyme of our b eing at Yass ther happend suche a storm of wynd, hayle and thunder as was neaver hard of in those partes by the report of the peple. So uppon Tusday at nyght, h aving the prynce's letters for our better passag, we qeft Yasse and logded ii my les out of the toune, and uppon the Fryday folowing we bayted at Cowchene, a tou ne upon the borders, at whych toune we past the ryver Nyper into Podolia and lodged at Cammanyc. (A. C. Wood, Mr. Harrie Cavendish his journey to and from Constant inople, p. 17-19). 680 www.dacoromanica.ro

COMULEO AL CARDINALE SAN GIORGIO' 1594 Martie 31 Cameniza questo mese dal principe di Moldavia. Il giorno seguente feci intendere a detto principe la mia venuta, li quale quel dl non mi pout dare audienze: ma il giorno seguante mi la dete, la matina et la sera, a longo et secreto. Lo trovai inter s pem et metum, si ralegr tutto et quasi che ritornasse il spirito in lui quando li presentai il Breve di Nostro Signore, et l'invitai nella lega di .principi chri stiani. Mi disse che far ogni cosa, che sia di mente di Sua Santit. M'ha dato, sec ondo lo ricercai, lettere di credenza al gran cancelero di Polonia, al capitaneo di Cosacchi, al capitaneo di Cameniza et al Gran Duca di Moscovia. Ha mandato a nco un suo familiare con meco, per poter darli per esso la conclussione che farl con li Cosacchi. 1 Starine 14 ... Arrivai al notte in Jassi alli XXII di p. 94 p. 95 (1882) p. 94-96. 681 www.dacoromanica.ro

Me partii il giorne seguente da Jassi, detta la messa, che fa la festa Il detto principe dell'Annunciata della B. Vergine, per Cameniza di Moldavia Aaron 6 stat o costl a tempo di Sisto V fel.m et da lui f accarezato et aiutato, et credo habb i fatto la professione della fede coram ill. Col principe di Vallachia non accade hora trattare, che st con piu numero di Turc hi che di Christiani in Buccorest: ma allora che uscir il principe di Moldavia in compagna, lui subito con detti Turchi se ne fugitl, et tutta la Vallachia concorrerl all'esercito che sarl in Moldavia: o veramente il Transilvano, senza sfoderar la spade di quella provincia si impatronirb.. Del la quale non lassard qui di dire a V.S. Illma le qualit d'essa: per tutta quella provincia nasce vino delicatissimo, assai migliore et di piu sorte che in Ungari a et Transilvania: sono in essa minere in gran quantit d'ogni sorte di metallo, m a sopra tutto d'oro, assai pi che in Transilvania, minere Sancta Severina. di sale, minere d'ambro giallo e nero; minere di cera et di pece; la cera anco e t la pace si racogliono liquide in certi laghi sopra l'acqua, che restano come ' l'olio, escono dal fondo di quelli laghi in gran quantita. La cera parimente si raccoglie a questa detta maniera da un fiume che nasce d'un monticello. Le idett e minere non ardiscono cavare per causa Turchi. et rissole pi grande et pi saporite che le di cotesta citt.; tutte le sorte di frut ti, che costi si troyano, in fora del fico, ci sono in detta provincia et campag na, spauri grossi come il detto grosso di mano, saporitissimi et in gran quantit a. Si ara una sola volta la terra quando si semina, et produce meglio assai che costl. Non c' paese in tutto universo mondo, dove moltepliDetta provincia 6 fertilissima d'ogni sorte di frutti, cerasi chino piu li cavali, bovi, pecora et altre simili, che ivi. Quindici giornate di camino per longhezza, et nel pi stretto d.ue per larghezza, detta provincia tutt a quasi piana: c' solo carestia di legna in alcuni lochi. tit. Ma a visto non c' paese in tutto il mondo pi bello d'essa: tutta sta in colline et vallate bellissime, operte a tempo suo di mille sorte di fiori, pe r il che abonda di miele, di modo che d'esso et di cera sino a dua millioni d'or o qualche anno sol fare: et se non amazzassero le ape assai pi farebbero. E ordin ario in detto paese riservare solamente il primo numero di casette delle api; so l moltiplicasi il numero delle api sette volte pi, di modo che di cento casette s i moltiplicano sino sette cento in un anno: // di tutto questo numero secernano solamente il cento, et tutte le altre per sei cento amazzano. Detta Moldavia 6 o tto giornate di largezze, et altretanto di longezze. Moldavi sono homini bellico si, ma li Valachi al contrario. Di tutte due provincie la centesima parte appena si lavora et ara, benche tutte guante sono coltivabili. 682

La Moldavia anco abonde di molte cose sudette, ma non in tanta quanp. 96 www.dacoromanica.ro

tirannide si del Turco, si anco di quelli, principi, che l'hanno governate, sono quasi dishabitate. Quando inonda il Danubio, i laghi di dette provincie, che Hora dette provincie, a rispetto che erano XX anni addietro, per le sono appresso, si impiscono d'ogni sorte di pesce, che si trovano in detto fiume di modo che in un di pigliano intorno di detti laghi migliara di scudi del pesc e; et salano et lo portano per molte provincie a vendere. Oltre ci ci sono molti e belli fiumi di boni et diversi pesci. Sono molto altre doti di dette provincie , che qui ometto per hora. www.dacoromanica.ro

ANEXA II MARTURII INDIRECTE www.dacoromanica.ro

CEAU$ TURC IN MOLDOVA 1595 Relade a unui ceaus turc scipat din Moldova S-a pistrar si venit in fugi la Constantinopol la divan si vesreasci primejdia pentru impria turceascl a naintirii lui Aron, dup cucerirea cetitilor Ismail si Cetatea Alb i Impresurarea Ti ghinei. intr-un rezumar dat de bailul Venetian de la Constantinopol, Marco Venie r, intr-un raport al ski. Cifrele sint desigur exagerate; adt in privinta efecti vului lui Aron cit si a numrului de tunuri capturate, dar ele redau valul de spai mi ce a cuprins pe turci momentul acela. Textul italian a fost publicat in Veres s, Documente, IV, p. 198. 687 www.dacoromanica.ro

[CAMPANIA LUI ARON DIN MOLDOVA]' 1595 aprilie 19 Stambul p. 198 ... A venit zilele trecute un ceau fugit din Moldova imbrkat in haine solatesti, cu timplele infsurate tntr-o zdreant pckoas2, cxcitsi pierduse capul, i intrind n ch ipul acesta n clivan3 i-a umplut pe toti de uimire care apoi s-a schimbat In spa imI clnd el, vorbind tare, in fata tuturor tle-a dat de stire c5. Aron, domnul M oldovei a luat si a distrus Cetatea A1bI4, Chilia i Ismailul unde a gsit o sut. de tunuri, dintre care patru tunuri mari pentru a bate zidurile. Cu aceast5. artilerie, acr iogata la cea pe care o ducea cu el isi urma necontenit drumul tnaintind mult, a vInd si armatI foarte numeroas'i de vreo 70 000 de luptitori, din care multi 1 Traducerea s-a ficut dupl textul italian publicat de Veress in Documente, IV, p. 198. In loc de turban. 3 Publico divano Acbierman. 698 www.dacoromanica.ro

erau foarte buni archebuzieri si ci In tot locul el lsa nenumrate urme de cruzime c umplit pustiind, stricInd si ariind totul, elind In bucIti popula;ia fr deosebire br bati si femei, si tineri i bItrIni, lsInd prad clinilor flmInzi si altor fiare lesur ile trunchiate ale mortilor; la Tighina5 moldovenii au aruncat in aer cu minele lor totul, rmlnInd In picioare doar cettuia, pe care Ins o tineau Impresurat atit de steins, c putin putea s mai rmin pin a nu adea In mlinide dusmanilor. Asa dar s-a po runcit apoi ca acest <ceaus> s fie aruncat in Inchisoare, cici ziceau unii despre el ca fiind zpcit de spaim si slab de Inger i s-au prut mari si Insemnate niste luc ruri de nimic si astfel le-a mai umflat peste adevr, dar de fapt <l-au Inchis> pe ntru c cei de aici nu vor nicidecum s se dea In felul acesta In vileag vestile rele. 6 Bender. www.dacoromanica.ro

ANEXA III DESCRIERI GEOGRAFICE www.dacoromanica.ro

CAMPANIA DIN TARA ROMANEASCA REPREZENTATA IN DOUA BROSURI GERMANE DE PROPAGANDA SPRE LAUDA LUI SIGISMUND BATHORY (1596) imperiali in 1591 a determinat aparitia unei propagande firesti in principalele orase ale imperiului. Vestea victoriei din Tara Romneasc si a succeReaprinderea rzboiului cu turcii in Ungaria selor din Banat a inspirat o serie de browri in limba german. Ele pot fi reduse l a dota' tipuri: acela al unor buletine militare, qi acela al unor expuneri mai a mple a cauzelor rzboiului, insotite de o deschidere geograficoistoric a regiunilor in cumpn, o denuntare a primejdiei turceti i o glorificare a victoriei obtinute. Printre aceste productii trebuie fcut un loc apart e unui grup mai restrins care se indreapf mai putin spre denuntarea primejdiei tu rceti 5i stimularea efortului cretin, cit spre preamrirea persoanei lui Sigismund Bt hory, transformat in erou $i propus admiratiei lumii intregi. Cunoatem citeva exe mplare ilusteind acest gen de compozitii. Ele se caracterizeaz de obicei prin dimensiuni ce le intrec pe cele obinuite, printr-o atentie deosebit. dat ilustratiei, printr-o informare inegal, ba fan693 www.dacoromanica.ro

tezista, ba destul de amanuntita i totodata tendentioasa, si printr-o interventi e vIdita in text a unor inspiratori oficiali care-si primesc directivele chiar d e la principe. Biblioteca Academiei R.S.R. posed dou asemenea brosuri cu un text In buna parte comun, a caror comparatie poate sa lumineze unele aspecte ale prop agandei folosite de principe. Ele se afla sub cotele urmatoare: c. rara' I 15194 7 si I 7026. Titlurile lor, ce ocup citt. pagina intreaga, insurnind toat tabla de materii, vor fi redate pe scurt aici prin primele lor cuvinte: Newe Sybenbiirgi sche Victorie i Sybenbiirgische Chronica. Prima brosura poarta pe foaia de titlu , Indata sub gravura ce impodobeste, cuvintele mit Bewilligung gedruckt, urmate de anul 1596 care pare s fi fost adaugat ulterior de mina (dei felul cum slut dis puse cuvintele de mai sus, lasind un spatiu alb egal cu lungimea acestor cuvinte , Ingaduie presupunerea ca el trebuia totusi umplut). Pe ultima foaie a texcitim Gedruckt zu Narnberg titului (f F III r), sub cuvintul Ende parit la Niirnberg d e catre Leonhard Heussler, de vinzare la Ioachirn Lochner. A doua brosura poarta , jos pe foaia de titlu, mei.qiunea Gedruckt zu Wallstatt (?) im lar 1596, fara vreo alta insemnare pe ultima pagina (p. 100), c a in brosura dintii. In schimb se specifica in titlu expunerea evenimentelor este continuata pina in aprilie 1596. Textul sau este identic cu c el al primei brosuri, avind insa In plus un adaos, in4ial de 30 de pagini (pp. 3 -32 incl.) si unul final de 8 pagini ('pp. 92-100 incl.). Cele 30 de pagini init iale apartin unui capitol geografico-istoric intitulat Kurcze und wahrhaff age B eschreibung dess Landes Sybenbiirgen und angrentzenden Orter propune sa arate ro dnicia, obiceiurile i faptele etc. care . . . razboinice din aceste tari. Sint folosite scrierile Stefan lui Bonfinius i citai ca referenti Georgius Rithaymenus, papa Pius al II-lea (Enea Silviu Piccolomini) Iohannes Aventinus" si Martin Cromer. Urmeaza descrier e a Valahiei Transalpine si a Moldovei dupa geograful italian Lorenzo d'Anania f ara mns a-1 numi, fiind inclusa si o descriere a cursului Dunarii. Este tratata o riginea romnilor dupi teoria lui Enea Silviu despre Flaccus. Sint pomeniti Stefan cel Mare si Vlad Tepes, intr-un chip destul de ciudat. Primul a biruit pe Mosco viti (!), a infrint i nimicit mulvi turci. Vlad Tepes (Dracula) a primit de la regele Matias al Ungariei, spre a-1 10-11). Totusi, dupa aceea, au mai fost anexate alte 20 de pagini, despre loan V oda cel Cumplit (Ivonia) i luptele sale .cu turcii (pp. 11-31 incl.). Textul comu n celor doua brosuri, asa-zisa Historia, incepe la p. 33 (corespunde la f.A I v) cu prezentarea lui Sinan care a fugit la Constantinopol dupa patania sa [la Calu gareni] dud a cazut de pe pod. Urrneaza pregatirile sale pentru a se razbuna pe Sigismund (!) i pornirea expeditiei 694 despagubi de pierderea Monoastrului, Ciceiul si Cetatea de Bala (!) Aceasta part e se incheie cu o prezentare a religiei si obiceiurilor iromnilor (pp. www.dacoromanica.ro

In Tara Romaneasca cu o armat. de 70 000 de oameni. I se alatura Hassan pap si Mi chael gewessner abgefalner Weyda in Wallachey" (= Mihnea!). La TIrgoviste turcii prefac o splendida minastire In castel si cetate, Sigismund fagcluieste secuilor vechile lor liberti, vin la oaste 25 000 de secui. Mai cheama Inca 15 000. El ple aca cu 80 000 de oameni. Plin de rIvna, nu doarme si nu manInca, tot gindind cum sa doboare pe dusman. Este informat de venirea la T1rgoviste a lui Hassan pap ( Impreun cu fostul voievod al Valahiei fugit beneben dem Abtriinnigen Gewesenen We yda in der Walachey) Sicrismund porneste spre T1rgoviste. La primul sat 0) (=pop as) din Tara Romanease, un vultur mare zburInd de pe Piatra Craiului se Lisa In j os NO cortul principelui. Prins de solda0, el este hranit i Ingrijit bine. (Acea sta IntImplare este socotit un semn prodigios.) 0 gravur. (p. 44 si 'R A IIII) reprezinta tabara i lupta de la Tirgoviste cu vulturul ce se las din cer spre pamInt, In timp ce pe cer straluceste o cornea. In legenda gravurii se subliniaza ca ea con%ine doua mari semne minunate: unul ceresc si al tul pamIntesc. Aceasta cometa s-a aratat la rasaritul soarelui, la 15 octombrie, cInd oastea era la jurnatate zi de drum de Tirgoviste, si a luminat O ora 1ntre aga cerul. La 16 octombrie soseste Sigismund In fata ceta0i, se mrturiseste si se Imprtaseste Impreuna cu ostasii. Ienicerii fug ... Sinan a la sat o garnizoani de 4 000 de turci Im. TIrgoviste. El trimite o scrisoare lui Hassan pap sa fuga (!) cIt mai este podul bun, daca nu poate sa Tnai reziste. Dar curierul a fost prins de crestini (!). Sigismund trimite 500 de pedestrasi s salveze pe prinsii crestini dusi In robie. La 17 oct. ocupa tabara lui Sinan i captureaza proviziile. La 18 oct. Hassan pas a preda cetatea (!) pentru a salva garnizoana. Dar ienicerii In numar de 2 000 a u vrut s reziste. Asadar Sigismund a cucerit cetatea si i-a ucis pe toti afara de Hassan pasa, pe care 1-a luat prizonier Impreuna cu cei doi begi de TIrgoviste si de Bucuresti: Susimbeg si Turambeg. lar fostul voievod al Trii Romanesti, der abtriinnige, verkitignete Michael, a fost gasit sub un morman de cadavre. S-a do bIndit o prada imensa: cereale etc. si preun cu Hassan pap, cu Michael Gewesner Weyda" . . cu mul0 begi Sinan a fugit la Bucuresti care se afla la o zi lunga de drum de 19 oct. 11 supune la Intrebari pe Hassan pasa care 11 asigura ca armata lui Sina n este slaba i ca el asteapta 5 000 de oameni de la noul domn al Moklovei (Ierem ia) i 11 indeamni chiar taie retragerea spre pod! Sigismund i cere ca modesta rscu mprare 100 000 de duca4i (!). Sinan fuge la Giurgiu. Vin cei 4 000 de oameni ai l ui Sinan la vechiul lagar turcesc, unde sInt macelarivi de crestini. Li se ia pr ada: 60 000 de vite care erau Indreptate spre Constantinapol (!) La 21 oct. Sigi smund merge la Bucuresti ocupa orasul. La Giurgiu, Sinan trece peste pod si apoi Il stric. Oastea cretina are doar 4-5 tunuri mari. Silvio Dricolomini" (Piccolom ini) pri695 42 de tunuri pe roate. Sigisa-nund este peste tot, neobosit ... La www.dacoromanica.ro

mete conducerea artileriei si bate cetatea. Ea este cucerit. Pier 26 000 de turci (!) 4i numai 250 de unguri. La 30 oct. crestinii ard In Intregime podul. Sigism und este un al doilea Mansfeld. Se va duce si In Moldova. Laude binecuvintri. Au mai fost cucerite Ine dou asezzi i o cetate frumoas pe o latime (Berg) numit de turci Russig (= Rusciuk). Aceast povestire pe zile este urmat de referinte: copii i extrase de scrisori folosite l a intocmirea expunerii narative. Aspectul tipografic al primei brosuri arat ciar c Intre finalul naratiunii i actele doveditoare a mai fost introdus povestirea (f. 0 IIII recto si verso) marilor succese din Banat, capitularea turcilor de la Ine u, cu conditia s' fie lsati s" mearg' la PIncota, curios despre intrigile Bathorestilor (Stefan si cardinalul) cu turcii. Ionas Al bert (?) a plecat de la Timisoara la Constantinopol. Fiul lui Ioan Iffiu [frate vitreg al Bathorestilor, rmas orfan prin executarea lui Ioan Iffiu la Cluj in 159 4 pentru asa-zisa conspiratie] a fost trimis la sultan si se afl. lor de ctre haiducii liberi" (!). Urmeaz Indat un pasaj foarte putine pierden i dintre ai nostri" (!). Acest adaos, care a obligat la o schimba re a aspectului tipografic al paginii precedente In care textul a fost in_ghesui t pentru a nu trece in pagina adugat., a fost reprodus far asemenea inegaliati In b rosura a doua, si este urmat In continuare de textul latin cu care Incepe grupul referintelor amintite. Este o dovad Ca' brosura a doua a fost copiati dup executa rea complet a primei brosuri. Grupul referintelor -este constituit din trei scris ori latine ale iezuitului Carrillo, redate i In versiune german, i apoi de dou scr isori redate doar In versiunea german. Textele sint distribuite astfel: primul po arfa' numele lui Carrillo, urmat de calitatea sa de confesor al principelui si p redicator al curtii. Al doilea dat In rezumat german este al lui Stefan Testo" ( = Stefan Josica) si este datat din 24 octombrie (vezi textud In Hurrnuzaki, XII, p. 131 sub data de 22 octombrie). Tot astfel este rezumat i extrasul fa:cut de o persoana' de seamit din atij (=- Carrilo) dup scrisorile lui Sigismund etre arhi duces si eitre unii consilieri. Contine aceleasi elemente ca scrisoarea latin a lu i Carrillo (vulturul. cometa, cucerirea Tirgovistei, prada, prizonierii, rpunerea lui pe ling Sinan. In sfirsit, au sosit vesti Cal 'in Tara Romneasa au fost loviti (Ge schlagen) o bun parte din oamenii lui Sinan pasa, cu foarte Michael" wie der abtriinnige geweste Walachische Weyda Michael in der Festung er schlagen worden. Ultirnele dou texte latine (ale lui Carrillo) slut prezentate ca : a) o scrisoare latin. din Cluj din 2 noiembrie 1595, fr nici un nume i b) o scris oare latid a printelui Alfonso din 18 noiembrie din Alba Iulia. Asadar, cu excepti a rezumatului german fkut dup scrisoarea dui Josica, toate celelalte texte de ref erinte ii apart-in lui Carrillo. Trebuie sernnalat aici un fapt care nu este Int imprtor, anume sfruinva cu care se revine neincetat asupra acelui Michael", fost v oievod al Trii Romlnesti, fugit la turci, renegat etc. 696 www.dacoromanica.ro

S-a crezut intr-adev5r c fostul domn Mihnea, dup turcire Mehmed, s-ar fi aflat pri ntre turcii din cetatea Tirgoviste. In rezumatul german al scrisorii lui Josica se spune Michael gewesner Weyda in Sybenburgen (i) so abtriinnig gewo rden ist inn diesem Schlagen tod geblieben. Dar In textul original latin nu se d numele de Michael, ci se spune doar: Unus Begha, Bassa iste dicitur Mehmet qui e x Vaivoda illius regni, turcicam religionem amplexus tandem nunc, defunctus alii s off iciis, imperium illius provinciae consequutus erat. Se credea deci c5. fostul Mihnea fusese lins5rcinat de turci C u cIrmuirea Trii Romanesti. Redarea numelui lui Mihnea prin Michael este Ins neobi snuit. In toate textele contemporane se foloseste forma Michna, Michne sau Michni a. Asadar struirea asupra trd5rii i fugii acestui Michael este intentionat5., pent ru a-I discredita pe Mihai Viteazul. Autorul acestui artificiu este Carrillo Inc5 din primul su buletin Michael Vaivoda, ohm Valacie nunc vero turca facto ... et miser Michael Vaivoda ohm merito periit Ace st nunc In contextul acesta aduce la nivelul prezentului turcirea lui Mihnea din 1591. Se putea crede c5 era vorba de o turcire mai actual, i anume a lui Mihai V iteazul. In scrisoarea latin a lui Josica acel nunc era totusi ancorat In trecut datorit timpului gramatical folosit (consequutus erat). O confuzie similar titre M ihai Viteazul si Mihnea dar in sens invers se poate observa In Stirile din Viena din 25 noiembrie (Hurmuzaki, XII, p. 185). Sigismund, plecind din Tara Romaneas c5 din lipsi de provizii, l-a instalat din nou in aceasta tara pe Michnou ca voi evod i i-a incredintat cele doua cetati recucerite fi Inca' una dobindita acuma, precum toata Tara Romneascal S-a vzut c elernentele esenviale ale acestui scurt jurnal InfAisat in brosur au fos t oferite de Carrillo. Apar ins i unele inflorituri: stiri senzationale femeia cr estin luptind ca brbat contra turcilor i dus la Conscu provizii, ucisi de oastea lui Sigismund, ar fi fost In numr de 4 000! Vitele a duse de ei In tabr ar fi ajuns la 60 000 de capete! [Pentru asemenea tiri, vezi i Hurmuzaki, XII; $tiri din Viena, pp. 183, 187; Extrase din Stafete ... pp. 204-2 09.] Se aflau in circulatie o serie de zvonuri care crtulii de propagand. Asadar, pe ling buletinele lui Carrillo, mai rizbeau In brosu r i aluviuni de acestea generale. Redactorul anonim al jurnatantinopol; exagerri de cifre: turcii reintorsi In tabra prsit de la Tirgoviste se mai amplificau inc5 pe parcurs. Din acestea se alc5tuiau foarte des micile lului pretindea intr-un loc c ar fi fost i el prizonierul turcilor o dat5. cu Sama ria, Fa. Mathias si va Hoffkirchen . Afirmatie menit probabil s dea mai mult5 real itate spuselor sale. Sint i unele omisiuni sau contraziceri, de pild se spune doar c Sinan ar fi stricat podul, In vreme ce In textul latin se arat c5. Sinan ar fi rmas blocat In insula Giurgiului de unde ar 697 www.dacoromanica.ro

fi putut fugi doar in noaptea urmtoare pe o galef turceasc. In incheierea acestei pr ti relative la isprvile lui Sigismund In Tara Romaneasc, nu se mai apeleaz decit pa rtial la ultimul buletin al lui Carrillo din 18 noiembrie. In loc de a se sublin ia efectul produs asupra turcilor de etre disgratierea sau chiar Intemnitarea lui Sinan etc. se sfruie asupra impresiei produse In crestintate Scrisoarea lui Sigis mund ctre pap, bucuria acestuia, Te Deumul la Viena in prezenta arhiducelui Matthi as, si se rezum raportul entuziast al agentului imperial Carlo Magno. Ca un fel de post-scriptum este raportat o aka' ispravs svirsit dup cucerirea Giurgiului, i comunicat dup clt se afirm de ctre Sigismund la Praga. Este vorba de surprinderea a 600 de turci bogati, care nu erau ostasi, si care fugeau cu tot avutul si familia lor dintr-un loc in Tara Romaneasc, nu d eparte de Giurgiu. Sigismund a cucerit" locul unde se aflau acei turci care au f ost mcelriti. S-a luat o prad bogat, au fost capturate femeile Cu copii lor i eliberati 70 de robi crestini.

Acest adaos la jurnal se incheie cu vestea chemrii ila oaste trimis de sultan in t oat imprtia in vederea campaniei de primvar. El este cuprins de spailn, vzind realizr lui Sigismund. Acesta este un nou Mansfeld. O rugciune pentru el incheie acest capitol datat s. decembr. 1595. Capitolul urmto r trateaz. despre Moldova sustras aliantei crestine prin interventia cancelarutlui Zamoyski. A fost instalat un domn, care plteaste tribut sultanului, este supus q ui Sinan i va ,deschicle turcilor i ttarilor trei trectori spre Transilvania (p. 8 1). Titlul acestui capitol este Pollnische, tiirkische und tartarische Handlung in der Moldau jiings verlo ffen. Se d un fel de jurnal din Cracovia" a miscrilor c ancelarului polon. La 2 noiembrie (!) (= octombrie) este la Hotin, la 5 intr la I asi de unde plecase de doui zile Stefan Rzvan ca s se uneasc cu voievodul Mihai. Urm eaz Intelegerea incheiat cu ttarii, recunoasterea lui Ieremia ... Corespondenta din Cracovia se incheie la 14 noiembrie Mai slut adAugate a) interventia papii la r egele Poloniei In favoarea lui Sigismund, si b) ipresiunile Romei asupra cardina lului Bthory ca s pun" capt actiunilor invidioase pornite contra rudei sale. Sinan a lsat Moldova ttarilor, de aceea principele a strIns o oaste .puternic de 25 000 de ostasi (clreti i pedestri) poruncind voievodului Moldovei s reocupe aceast tar i s ce le trei treetori deschise ftarilor spre Transilvania. Cu aceast sigurant5 optimist se incheie prima brosur. Dar la sfirsitul lui decembrie a avut doc precum se stie Infringerea uciderea lui Stefan Rzvan. De aceea In brosura a doua dispare intreg acest pasaj, inlocuit dup clteva fraze, de un altul mult mai modest. In 698 www.dacoromanica.ro

mod destul de ciudat a fost pistrat cel precedent ludind calittile nice si devotamentul secuilor, desi evenimentele din urm au dezmintit aceast aprec iere. De aici incolo nu mai avem deck textul adaosului final al brosurii din Wallstatt", intitulat Urmeaz cele ce s-au mai intimplat dupa victoria repurta ta de principele Transilvaniei. El Incepe cu evocarea unor succese anterioare al e lui Sigismund. El a trimis papei steagul cel verde pierdut de turci In tara Ro mneasc. Au fost capturate in Banat 70 de trsuri IncIrcate cu ducruri iscumpe ale tu rcilor ce voiau s fug. Mai dint amintite fapte mai vechi: capturarea begilor de Tr apezunt, Ablona (!), Balona (!), oferta de rscumprare a lui Alibassa" constInd in bani, corturi minunate, cai de prey si pene scumpe de bItlan, apoi fuga si inecu l celor 300 de turci din Brila. Acum Tara Romnease a fost eliberat pe de-a Intregul de tirania turcilor. Numai dupa aceea este atins. chestiunea expeditiei lui Stefa n Rzvan, pe un ton care contrasteaz cu col din finalul brosurii precedente. Princi pele I-a trimis pe Stefan Rzvan cu un numr potrivit de oameni (mit einer Ziemliche n Anzahl Volcks) In Moldova s.-si Incerce norocul dac5; s-ar putea reinstala cu ajutorul acestor oameni, chiar fr voia dar polonii care 1-au impiedicat pe princip e cu falsele lor polonilor lucrturi si In cursul campaniei contra dusmanului de m oarte (turcii) au folosit acum ftis forta.... au nesocotit vointa trii care scutur ase jugul turcesc etc. Este Infierat interventia Poloniei In Moldova si uciderea salbatic a 1 lui Stefan Rzvan. Urmeaz apoi un fel de jurnal cu stiri din Transilvan ia alternind cu altele din Praga referitoare la persoana lui Sigismund. La 21 decembrie 1595 dieta hotrrind continuarea Transilvaniei, rzboiului, a pus o noti; tax. pe porti provocat de uneltirile cardinalului Stefan (!) Bthory. Amnuntele reprimrii slut inflt isate Cu singe rece. Vesti despre folosirea ostii contra lor, osindirea celor 20 de capi" ai rscoalei la o moarte foarte grea", slutirea prin tierea nasului i ure chilor a 300 de secui, tragerea in teap la Alba Julia a unuia din ei, sint Intrer upte de ecouri frivole despre pregtirile primirii lui Sigismund (1 februarie), de spre numrul i calitatea finsotitorilor primirea sa in seara de 4 februarie, sau d e stiri putin eroice, ca aceea a surprinderii fostului pas de Timisoara Techemat In Turcia i cdtorind spre or cu 70 de cufere pline. Capul su tiat i expus a fost cons iderat drept un adevrat trofeu, iar cufereile o prad glorioas. Este insemnat reapari tia In public a lui Sigismund Insntosit dup o boal foarte usoar. La 26 februarie el b ate mingea cu marchizul de Burgau! Este descrisa persoana sa: de inltime obisnuit, cu mdulare puternice, o mustat neagr ascutit (Knebelbart), un nas Incovoiat, i oric it de bun i-ar fi dispozitia, ea nu se manifest, ci el se arat ursuz i posac. Pentr u Arm sa tinr de 699 pentru a-i cere ajutor In campania viitoare ... a trecut pe la Casovia cu 16 car ete. Rscoala secuilor este tratat destul de insistent. Ea ar fi fost Principele a iplecat spre Imprat www.dacoromanica.ro

douzeci i ceva de ani are o minte foarte luminat. (!) punde printr-un discurs latin foarte lung salutului latin al preotului.. El decl ar c tsi va face intotdeauna datoria fat de crestintate, (27 februarie). In castelul din Praga are loc un carusel n cinstea lui ... Va pleca dup. Incheierea lucrsilor dietei. Vestea despre sosirea iminent a 10 000 de sirbi (!) (Ratzen) este urmat i ndat de zvonul c ei ar fi fost mituiti de turci s se intoarc tmpotriva lui Sigismund , In loc s lupte cu cei 3 000 de ieniceri de la Timisoara. Sigismund se hotrste si s e tnapoieze ceit mai curitcd in Transilvania. Impratul Ii va da 2 000 de clreti 6 2 000 de pedestrasi cu Intretinerea lor pe 6 luni, i Inc In fiecare lun., 24 000 de talen. La 4 martie el pleac5. din Praga mit guter Satisfaction. ... La biseric rsDin comparatia brosurilor rezult c textul de baza este cel al broFurii din Niirnbe rg. S-ar prea c elaborarea sa nu s-a acut dintr-odatl, ci a sftrsitul caietului f.A liii r), pagina urmtoare fiind ocupat de gravura luptei de la Tirgoviste. Ar insemna deci c au mai fost incluse parti de text dupa o prima c ristalizare. Lucrul pare si mai probabil prin natura textului inclus In chipul a cesta. Dup.' generalizri fr un interes real, stnt aduse elemente mai precise sau mai personale. Nu putem analiza aici toate aceste fluctuatii tipografice nttlnite. C oincidenta necesar. Intre materie 4i caiete ar implica poate si o pregtire indepen dent a diferitelor caiete. Un fapt este destul de sugestiv. Caietul E care contin e buletinele de referinte reprezint o unitate aparte dar fr tirlu propriu, acesta a prtnd In josul paginii precedente care 6'ncheie caietul D. suferit modifieri pe parcurs. Materia este distribuit in asa fel ca diversele sale Imprtiri s coincid. cu caietele" sau colitele de patru foi numerotate cu litere A, B ... etc. plin la F inclusiv. Vedem pe alocuri cum textul dup un sfert de pagin. este inghesuit, folosind litere mici i rinduri strtnse pentru a putea cuprinde t oat acea portiune In limitele caietului (de pild In caietul A, de la f. A III r On l a lar litera folosit. In caietul E este deosebit de cea din restul caietelor cu exce ptia caierului A. Ea este aproape identic cu litera brosurii din Wallstatt". Difer doar un detaliu foarte mrunt privind o trstur a literei r. Am crede dec i ca acest material alctuind un fascicol aparte a fost incredintat autorului bros urii ca indreptar la alctuirea textului. Corespondentele dintre buletinele aceste a si jurnalul campaniei din brosur slut concludente. Dup tntocmirea relatiei a fos t inclus i fascicolul cruia i s-a adugat titlul necesar primei scrisori. Brosura din Wallstatt nu ofer variatii tipografice de natura celor ar.Tate aici, p entru c ea este copia unui text gata inchegat. Comparatia ilustratiilor arat c cele de la Niirnberg slut superioare celor de la Wallstatt". Acestea din urm sint niste reproducen i tngrosate. Face 700 www.dacoromanica.ro

exceptie doar portretul lui Sigismund de la p. 8 fara nimic corespunzator in bro sura din Nrnberg. El reprezina probabil proiectul unei medalii evochid rolul sau n campania din 1595. A putut fi executat la Praga in timpul sederii acolo. Preze nta sa n aceasa brosura aduce dovada interesului de aproape al lui Sigismund pen tru reclama organizaa in jurul su. Ea corespunde cu alt moment decit cel al bros urii din Nrnberg, comandata probabil la inceputul lui clecembrie. Adaugirile ulterioare nu mai urmeaza o linie bine definita, pastrata in buletinul lui Carrillo, ci dau spicuiri diverse insistind mai ales asupra elementelor putind satisface vanitatea personali a lui Sigismund . Asadar raportul dintre cele dota brosuri este urmatorul. Compozitia din Wallst att" este o corectare a celei din Nrnberg, ajunsa necesara dupa infringerea din M oldova. Pentru a masca acest fapt textul a fost sporit cu adaosul initial (Desor ierea geografica) i cu cel final (aducerea sa la zi, adica la prezenta principelui la Praga). Bathorestilor in secuime. In realitate este semnificativa atitudinea luati dupa uciderea lui Stefan Rizvan i denuntarea actiunii anticrestine a lui Zamoyski si a instigatiilor Ilustratia primei brosuri a trecut aproape toata in a doua. Au fost omise medali oanele celor trei prizonieri turci, nu se stie din care motiv. Calitatea mai sla ba a gravurilor reproduse indica mai degraba o imitatie a gravurilor originale. berg. Litera folosia acum este si ea mai putin armonioasa ca cea din NiirnDar unde trebuie situat misteriosul Wallstatt? Caci nu este vorba de o numire geografica, ci mai degraba de mascarea lipsei unei asemenea In brosura di n Niirnberg au fost date precis indicatiile orasului, tipografului, librarului r espectiv. Dincoace toate acestea sint inlocuite prin cuvintele zu Wallstatt. Este vorba de un substantiv comun care nu apare in dictionarele moder ne si care s-ar traduce in forma aceasta prin cimpul de lupa In sensul acesta es te folosit In cuprinsul aceleiasi brosuri (vezi p. 35), si intr-o ak brosura de p ropaganda privind luptele din Banat din luna mai, tiparia la Niirnberg k anul 15 96 (vezi bibl. Ac. c. rara 11 152023 Neue Sibenbrgische Victorien mit Lip pa, Tem esvar und andern Orten Beschreibung ... etc.), unde apare de dota ori. Dar o cva siidentitate de sunet putea s permita si o confuzie cu denumirea orasului Frankfu rt am Main unde avea loc alegerea imparatilor germani (die freye Wahlstadt) si c are apare tot intr-o asemenea cronica clusa Insa pina in septembrie 1664. In sfi rsit, poate mai era posibila si o apropiere dintre Walstatt i numirea romanilor din acel text: Walschen (p. 10... (let Walschen Sitten Asadar folosirea acestei pseudoindicatii este un artificiu. Daca ne gindim i pro babil tiparite acolo in la huletinele intocmite la Cluj de Carrillo 701 ... etc.). www.dacoromanica.ro

acea forma' de fascicol, cu o liter deosebit" de cea din restul brosurii, precum i la marea aseminare a caracterelor tipografice cu cele de la Wallstatt" ne putem 'intreba dac." brosura a doua nu a fost tiparit la Cluj? In Wall-s tadt) s-ar traduce prin echivalentul lui Claucazul acela Wallstadt diopolis de a formula o ipotez valabil vor trebui cercetate textele tip.rite la Cluj in acea vreme pentru a se putea controla litera folosif. orasul mnchis cu ziduri, de la verbul Claudere. Bineinteles inainte www.dacoromanica.ro

[BULETIN DESPRE CAMPANIA DIN TARA ROMANEASCA SUB FORMA DE SCRISOARE A LUI A. CAR RILL011 1595 octombrie 19, Alba Julia. p. 62 pe un nobil care s m informeze despre situatia de pe cimpul de lupt. Acesta Il prsi se pe principe n ziva de 16 octombrie, 'in care principele Azi-dimineat a trimis la mine serenisimul rinduise s se asculte confesiunile ostasilor aflindu-se la un sfert de mili de Ti rgoviste unde i are Sinan armata. Iar serenisimul hotrise s. dea lupta peste dou zil e, adic ieri in ziva de 18. lar in ziva de 15 in zori de zi, in vzul nobilului, a aprut o comet deasupra armatei serenisimului <strlucind> mai bine de o ()ea pe un c er senin. Tocmai cind voia acest nobil s.-si ja slobozirea de plecare de la sere nisim au fost adusi doi crestini liberati din miinile turcilor care au declarat atit d e mult s-a infricosat armata turc de apropierea atit de mare a sereniText latin c unrins in brosurile de propagand de la Niirnberg i de la Wallstatt". 703 www.dacoromanica.ro

simului, inch Sinan abia a putut face ca s'. nu fuga. In acea noapte i armata. To tusi este sigur c o parte a ienicerilor s-a retras fr voia lui Sinan. Nobilul afirm c i se pare ca oastea serenisimului este de 80 de mii de p. 63 oameni sau negresit mai numeroasI decIt oastea de la Strigoniu din anul trecut, din care a fcut si el parte //. Ieri retntorcindu-m din Cluj aici am gsit scrisoare a din 6 octombrie a printelui Valentin2 din Societatea lui Iisus, pe care l-am trimis cu serenisimul pentru predicile pe limba maghiara, In care povesteste c atunci chid se tntindea cortul serenisimului principe In primul sat al T'rii Romnesti, a zburat spre el de pe o stine inalt din apropiere pe care lumea o numeste Piatra Craiului o acvil foarte mare si s-a cobortt atit de m ult asupra acestuia, tnolt a foist prins' de ai nostri, care o tin si o hr'nesc In tabr pentru c ar fi un semn bun, dar eu cred cs ar fi un semn mai bun acela pe care l-a mai amintit acel printe; anume c In tabr s e Intetesc confesiunile, i a multi se convertesc la credinta catoli Dat la Alba Iulia la 19 octombrie In anul 1595. Fie domnul binecuvintat In veci, care in marea sa buntate a Ingduit, la 18 octombr ie serenisimului principe, ca fr nici o vrsare de sInge s-I biruiasa. pe Sinan, dci btrinul i invechitul <ostas> din zilele rele nu a suportat s dea ochii cu rldrul pr incipe, ci zdruncinat de team i Intelegind c* dezonoare dou. ore Inainte de venirea serenisimului la Tirgoviste, lsind s-a luat hotrtrea a se da negresit lupta, a fugit cu armata cu mare doar o garnizoan de 4 0003 de turci cu Hassan pasa si cu Mihail, Voievodul dinain te al Trii Romnesti, acuma tusk' trecut la religia turceasa. Principele a capturat multe piizi i bombarde de ale lui Sinan si a ,prins si a ucis multi turci4, car e se duseser departe dup jaf, si se reIntorceau In tab'ra principelui ca si cum ar mai fi fast a lui Sinan, i abia chid nenorocitii erau prinsi ucisi tntelegeau c s e mutase tabra. In sflrsit, In ziva de 18 octombrie serenisimul a cucerit cu fort a cetatea Tirgoviste i orasul, omorind toaf. garnicetatea pe care o ridicase dintr-o mnstire a orasului pe care o Intirise, zoana. Si el cu chiar mina lui l-a capturat pe Hassan pasa, si de aceea nu a liisat ca acela s'ai fie ucis, i alti begi au fost prin.si i jalnicul Michael5 fostul voievod a pierit cu bunk' dreptate. Sinan indemna pe turcii din garnizoan printro scrisoare <trimis> printr-un turc care a fost prins de ai nostri, ca s' fug pr'sind u-si postul dael ar fi cu putints, el tnsusi se grIbeste 2 Valen tin Lido, iezuit secui. Pentru activitatea sa, vezi in volumul de fa ta. Transilvania Aspecte 3 Din informatiile participantilor la campanie, numrul lor era de vreo rule si ch iar rnai putini la ocuparea cetItii. Sigismund inventind actiuni lui Carrillo ca ut5 neap'rat atribuie un rol activ intxi5tente. Vezi relatia Toscanilor. 5 Confuzie cu Mihnea care nu a fost la Tir goviste. 704

www.dacoromanica.ro

s-si urmeze drumul pentru a trece Dunrea, si de aceea s-a dus spre Bucuresti, i ai nostri au hotrtt urmreasc. Cu citeva zile mai inainte, cinci sute de pedestrasi tr ansilvneni <porniti> singuri6 cu mare indrzneal prin locuri neumblate au ajuns in r egiunea dintre Dunre i Bucuresti, unde au rpus foarte multi turci si au slobozit t rei mii de crestini romni care erau dusi in robie de turci. O ALTA COPIE A UNEI SCRIERI LATINESTI DIN CLUJ DIN ZIUA DE 2 NOIEMBRIE 1595 1595 noiembrie 2, Cluj. a inceput s asedieze cetatea Giurgiu, principala cetate a lui Sinan In Tara Romne asc. Dar acesta <Sinan> nu a Indrznit s-1 astepte nici in acest loc, nici in Bucure sti. In aceast cetate ocupat de serenisim au fost gsite 39 de tunuri, lar in cetate a Tirgovistei, din care a plecat serenisimul la 20 octombrie in urmrirea lui Sina n, au fost gsite 42 de tunuri. Dar In fuga sa grabnic el a vrut s treac podul Intrun mod atit de tumultuos, incit rupindu-se podu17, foarte multi turci s-au ineca t si nsui jalnicul Sinan (care in anul trecut ii silise pe ai nostri s se retrag di n insul) a fost silit s rmin impreun Cu o parte a armatei sale in Insula Dunrii, din c are ar fi dorit s fug, dar era oprit de faptul c ipodul era stricat. In timpul nopt ii Ins fugarul Sinan a reusit s fug pe o luntre din insula amintit. Insula nu este d eparte de Giurgiu asediat de serenisim. Acestea sint intr-adevt judectile i inflpt uirile lui Dumnezeu. Serenisimul principe se poart cu atita vigilent i Azi-dinineat a venit un curier din Tara Romneascal cu scrisorile serenisimului pri ncipe, si ale altora, date la 26 octombrie, ziva in care lumintia sa atita destoinicie Incit toti declar el in foarte scurt vreme a ajuns un ostas neobosit si un comandant strlucit. Fie Domnul binecuvintat. Dat la Cluj, la 2 Noiembrie in anul 1595 DIN SCRISOAREA PARINTELUI ALFONSO 1595 noiembrie 18, Alba Julia. Azi a venit un curier de la serenisimul principe cu o scrisoare nespus de imbucurtoare vestind c s-a terminat in chipul cel mai fericit lupta contra alt loc se spune c ar fi fost trimisi de Sigismund. 7 Informatie fantezist neconf irmat de participantii la campanie si necuprinsi de altminteri In naratiunea din brosur. 705 www.dacoromanica.ro

lui Sinan cu nou zile mai inainte dud serenisimul a cucerit cetatea Giurgiu *In c are au fost gsite 39 de tunuri, a nimicit vreo treizeci de mii (!) de turci care nu putuser s: treac5. asa iute o data. cu Sinan; a capturat atItea arme, Inch dup c um scrie lumintia sa ar fi Indeajuns pentru dou Transilvanii. Au fost capturate mu lte luntre Incrcate si au fost slobozi;i si foarte mul%i robi. Si acuma serenisim ul, dupa biruinta, este pe drumul reIntoarcerii In jurul orasului Bucuresti. Scr ie Domnul maresal cl imprtia otoman nu a suferit niciodat un dezastru mai mare. Mai s pune curierul c. era un zvon ca Sinan ar fi fost dus legat la Constantinopol. Win e vor fi rugkiuni publice de mulwmire in biserica noastr. 0 alt oaste a serenisimu lui a cucerit cetatea siria (Vilgosvcr), nu departe de Ineu. www.dacoromanica.ro

REPERTORIU CRONOLOGIC. Franco Sivori in Tara Romneasc inc. sept. 1583 in Transilvania solie sept. 1584 Giov. dei Marini Poli Francesco Vincenti In Transilvania refugiat 16 aprilie 1585 Tara Romnease (I) inainte de 22 dec. 158' 1 15 sept. 1584 Tara Romneasc 22 dec. 1583 Transilvania (I) sf. dec. 1583 sf. ian. 1 586 [II] oct. 1585 Transilvania sf. dec. 1583 la 31 iulie 1586 dec. 1583, ian. 1584 8 aug. 1585 mai 1586 707 G. P. Campani Ferrante Capeci martie 1584 moare de cium Aspecte din Transilvania (sf. 1583-1586) Superstiiii Viat religioas Rom. si prop. rel. in Banat www.dacoromanica.ro

Flagel In Transilvania Imigranti balc. Aledic. la Cluj Ciuma In Trans. Ravagiile ciumei In colegiu Alodul de Ingrijire aprilie 1586, sf. mai 1586 vara 1585 text aprilie 1585 (situatia din ian. 1583) text sf. iunie 1586 (situatia Incepind din mai 1586) text 21 aug. 1586 (situatia 1586) din incepind text Inc. sept. (situatia descris incepind 1586 de la 13 iunie) Situatia ... la Oradea Misiunea iezuitilor de la Oradea Jacques Bongars text din oct. 1587 (raport pe ultimii trei ani) acelasi text (raport pe ultimii trei Transilvania. La 6 mai 1585 e la Satu A1a-e. Trece In Transilvania propriu-zis la 2 iunie. Tara Romaneasc la 26 iunie: 3 iulie trece Dunrea ani) Henry Austell Franois de Pavie-Fourquevaux Felician de Herberstein Giov. dei Marini Poli Moldova la 10 octombrie 1585, trece Dun:rea la Isaccea la 20 octombrie e la Camen ita. Aloldova decembrie 1585 text 22 decembrie 1585 Transilvania Tara Romaneasc (II) decembrie 1585 ... [ III) ocdup februarie 1590. tombrie 1589 M oldova dup februarie 1590 19 augLst [1951]. Moldova text datei de 3 septembrie an terior 1587 Descriere anonim a Moldovei (probabil a lui Comuleo, care se afla In Moldova in 1 586) Lestr Gyulafi loan Czimor Dcsi Pascal dei Marini Poli Stanislaw Warszewicki Moldova mai 1587 Moldova mai 1587 Tara Romaneasc iulie 1587 februarie. 1590

Moldova dup februarie 1590 Moldova Inainte de 3 septembrie 1588 cembrie ? 1588. dePrima misiune iezuit: In Moldova William Harborne Corespunde cu venirea lui Warszewicki. [Tara Romaneasc 1583] Tara Romaneasc5 (II) augustseptembrie 1588. Henry Cavendish (=Fox) eremia Tranos Moldova 5 septembrie 1588. Tara Romaneasc5 13 iulie 1589 Moldova 1 6 (?) iulie 1589 Moscova Tara Romaneasa, Moldova sf. 1588; Moldova, Tara Romaneasc5 (Bucuresti); martie 1591. Alfonso Carrillo Transilvania sf. martie 1592 iembrie 1598 aprilie 1598; [noaprilie? 1599] 708 www.dacoromanica.ro

A tilio Amalteo Transilvania Inainte de 2 mai 1592 iulie dup 20 Trifon Korobeinikov Alessandro Comuleo Moldova 10 martie 1593 25 martie 1593 Dobrogea 25 martie Inc. aprilie Tara Roman easc 1585, Moldova 1586. Transilvania, ianuarie 1594 dup 6 martie 1394. (?) martie (la Iasi 22-25 martie) mai revine In dota &dud: in iulie si la o dat Moldova 20 Giovanni dei Marini Poli nedeterminat Transilvania Inc. 1594 Moldova inainte de trecerea ttarilor -+ Transi lvania mai? 1594 -->Moldova dup: trecerea ttarilor (iunie), tratat 16 aug. iar In Transilvania dup comp lot" (Inc. sept.?) ) Praga. [Transilvania ian. 1595 la tyas iulie Praga. Paolo Giorgi In Tara Romaneasc sf. 1597 primvara 1598.] Transilvania Incep. februarie 1594, la Alba Julia la 6 februarie. Moldova? 1593-1594 Transilvania ianuarie 1595 (Moldova (!) 1595); ianuarie 1596. Transilvania [Mold ova sf. 1595 februarie (Bulgaria! aprilie 1596), Transilvania august 1596 (Tara Romaneasc?) Transilvania Inainte de sf. noMoldova maiiunie 1598 martie iembrie. T ransilvania noiembrie 1598 1600] Valentin Prepostviry Mihail Horvith Pietro Busto Alfonso Visconti Banat, ianuarie 1595 Tara Romanease 15 noiembrie 1594 la Bucuresti, raport din 12 ianuarie 1595. Trans ilvania scris. din 21 ianuarie 1595 Alba Iulia. Transilvania, 16 mai 1595 la Alba Iulia, text 18 mai 1595. (In campania din Tara Romaneasc octombrie-noiembrie) pleac din Transilvania sf. martie 1598. Lubieniecki Cosimo Capponi Tara Romanease, Bucuresti 27 iulie 1595 Transilvania vine cu A. Visconti mai 1595 , text

14 august 1595 martie 1596 Tara Romaneasc vara si toamna 1595 alugreni (?) i campa nia crestin 709 Diego Galn www.dacoromanica.ro

Giovan Pietro Giordano Filippo Pigafetta Transilvania august 1595 Transilvania si Tara Romineasc oct.-dec. 1595 text: 18 oct. 1595 Tirgoviste 6 dec. Alba Julia. Alt text 2 mai 1598. Silvio Piccolomini Transilvania si Tara Romneasc oct.-dec. 1595 text: 18 oct. 1595 Tirgoviste 6 dec. Alba Julia. Alt text 2 mai 1598 Cei o sut de toscani" Sinan Pasa Nichifor Daselul Transilvania si Tara Romaneasc veniti o dat cu Piccolomini i Pigafetta relatare ma i tirzie. Tara Romneasc5 august 1595 octombne 1595 [Moldova 1594... august ...?] Tara Romaneasc5 1595, venit cu Sinan la Bucuresti, pleac in octombrie 1595 in Moldova la Zamoyski i Ieremia Movil text f.d. Tara Romneasc octombrie 1595, text 31 octombrie 1595 octombrie 1595, Tara Romaneasc text 1 noiembrie 1595 Anonim italian Petru Pellrdi Giuseppe Pisculo Tara Romneasc5 prezent 1n august 1595 ... octombrie 1595 apoi Transilvania ... te xt probabil din 1596 Francesco Pastis din Candia [Moldova si Tara Romanease 1588, 1589 (?) 1595.] Transilvania aprilie? 1595 apoi dupd campania din Tara Romineasc5, (octombrie 15 95) iar Transilvania pin dup. 24 august 1596. Jan Zamoyski, jurnalul de campanie al expeditiei lui Moldova evenimentele de la iembrie 1595 5 august 4 no(iulie-noiembrie 1595)

Alvise Davilatta Tara Romneasc5. noiembrie 1595 octombrie-noiembrie 1595. Transilvania, la Brasov la 10 noiembrie, text 13 Cesare Viadana Tara Romneasc Transilvania, venit o dat cu Davilatta. Text decembrie 1595. Moldova evenimente 12 dec. 1595 text 8 februarie 1596. Suceava. Stanislaw Chanski 710 www.dacoromanica.ro

Giorgio Tomasi Transilvania. Venit dup sf. oct. 1596 (?) Descrie ca martor ocular evenimente de la inceputul lui 1599. text dintr-o istorie elaborat dup 1610, publicat in 1621. Anex Ceaus turc Dou brosuri .... 1595. .... 1596. www.dacoromanica.ro

IXDICE* A Abru d, oral minier, 193, 194, Achim v. I o a c hi m. 196. A i u d, oras i castel, 139, A I a, localitate, 579. 168. 157, Adrian Augus t, imprat roman, 179. Adrianopol, oras 396, 403, 610. Ahmed aga, apoi pas, dregtor, sol turc, 648, 649, 650, 663. A hin ed bei, sangeac de Tighina, 645, 646, Alba Iuli a (Apulum, Belograd, Hungarisch Weissenburg, eras, resedint a principilor Transilvaniei, 20, 21, 26, 44, 56, 58, 65, 66, 69, 80, 84, 85, 96, 98, 102, 103, 121, 124-125, 130, 131, 137-140, 148, 157-158, 169, 194, 209, 252, 255, 259, 262, 268, 316-320, 322-327, 330, 335, 337, 651: ,,pa il al Moldovei mia Movil 646, 649; 649; -i Ierei polonii 646339-341, 474, 475, 479, 487-490, 508, 509, 511, 514, 516, 538, 544, 555, 558, 620, 649; - si ttarii 649. 656, 657, 670, 671; asezare 671; descriere introducerile, observatiile critice, textele originale In limbl strline, marturi ile indirecte, precura si descrierile gengrafice nu au fost incluse in acest ind ice. 713 www.dacoromanica.ro

438, 671; vecinatati; sat ling5 555; suburbii 671; monumente; castel 143, 157; b iserica Sf. Mihail, 506; inscriptii 168; ruine antice 158; populatie 78, 438; re ligie: episA 1 i pasa de Karaman, 616. A1i pasa, sangeac bei Ciorum, 605. de Ali pasa Haidaroglu, dreg5tor otocopie catolic5 104; episcop de , 325 (v. Napragy Dumitru) arieni 668; ca96, 106, 110; calvini 108; Scoal5 protestant5 109 ; iezuiti la 104, 106, 108, 109; fundatii iezuite 87; biseric iezuit 106; colegiu iezuit 124, 668; mrfstire iezuit 90; scoal iezuit5 106; evenimente: diet5, 247, 554; primirea lui Sigismund Bthory 557, 657; ciuma la, 131. Albania, albanezi 182, 36 1; in Bulgaria 394, 406; in Moldova 203, 282; tolici Ali pasa Tharapuluz, fiul dar pasa, 622. Alma s, riu aurifer, 192. man, 658. lui HaiAlma s, sat jud. Bihor, mine, 192, Alma, Allutum, Alt v. 01 t. 196. Am alteo A ti 1 i o (reverendismul"), nuntiu" papal, biografie 331-334; text 335 344; observatii critice 345-347. Venirea sederea sa In Transilvania unde e into vr5sit i informat de Carrillo despre criza dintre Sig. si Batoresti 316-317. Prim irea se asaz in T. Rom. 406; zvon despre o rscoal5 contra turcilor, 402. Alb er ti Giac om o, fratele lui Tomaso Alberti, arendas al arilor din T. Rom. 74, 75. sa oficiar ca nuntiu" a fost hotrit5 de principe, in ciuda preferintei proprii pentru una particular: 337-339. Audienta s ecret5 340 cu tema dubl: problema iezuitilor i impkarea Cu Batorestii. Sigismund e dispus s cread5 c5 acuzatiile aduse lui Baltazar sInt opera unor dusmani eretici. Alberti Tomaso, negustor, 74.

Alb o t *5, mare logoft (?) In Mold. 272. cardinal <Aldobrandini Cinzio>, 507, 573. Aldobrandini Giovan Francesco al VIII-lea, pap5. de San Giorgio, 360-362, 364, 366, 371. comandant al trupelor pontificale 479, 486, Batorestii. Ii viziteaz5 pe rind 341. Baltazar se declail gata s5 impun5 dietei readucerea iezuitilor clac5 i se (15 puterea Aldobrandini Ippolito, cardinal v. Cl e men t Aldobrandini Petru, 488. A 1 e p, oras, 204. cardinal, 323, Al dule a, postelnic in T. Rom. 33. Alexandru Lpuneanu, domn Moldovei, 201, 281, 282. al necesar5 341. Este satuit de Amalteo mearg5 indat5 la Alba Iulia 318. Fisa infor mativ5 despre Batoresti 342-344 (redactat5 dupi informatiile lui Carrillo si dec laratiile proprii ale fratilor Bathory), si Carrillo 335-336; 340. Am poi, riu, 191, 194. Alexandru <al II-lea Mircea>, domn al T. Rom. 224; familie ctitor al bisericii Sf. Troit5, 8. 393. 8, 203; Anatolia, 610. Anatolia, pas5 de An con a, oras, 17. v. Has a n p as a. Alexandru cel It 5u, domn al T. Rom. Ali be i, ceausul sangeacului de Tighina 646. Al i ceaus, 490. 714 An dr e a, Giovann i, stegar italian 595. And r ei al I I-le a, rege al Ungariei, 165. Andrei <Corcodel>, mare in Mold. 272. hatman www.dacoromanica.ro

A ndr ei din Simleu, croitor, 139, 143. And ron e, mare postelnic In Mold. 272. cii, 247, 253-254, 262, 263, 292, 393, 429, Angliasi englezi, 110, sador 165; 110, 165, 278 (v. Elis a b eta I) ambaBarton Edward la Constantinopol, 248, 393; (v. i Harborne Willi a m); emisari In Mold. si Polonia, 370; persecutarea catolicilor Mold. (privilegiu comercial - si In - 278; si 446, 475, 499; scos din domnie, 498; Inregin5, locuit de $tefan Rzvan 262-263. As an i Bassa, Assan Bassa v. Has an p a s a. A si a, 392, 396, 403. A slan m Ir z a, sol ttar 648, 652. Asupelonius" 139 v. Me d a b en e A Po 1 onenius (?) A t anasi e, gustorii englezi) 290. episcop de Buziu, A tho s, Muntele --, 300. 13. An n ib al e di C a pu a, arhiepiscop Neapole, legat papal In Polonia 277, 282. de Austell, Henry, eiltor englez, biografie 171-172; text, 173-174. Apulum v. Alba Iulia. <A qu a vi v a Claudio> prepozit general al ordinului iezuit la Roma 64, 83, 85, 87, 89, 90, 98, 100, 107, 111, 127, 282, 316, 317, 318, 321, 322. Austria 14, 317, 319. Austria, casa de - v. Ha b sb ur g Avila v. Davilatta. Aquaviva Ridolfo, iezuit, 110. A r a bi a, arabi, 40, 253. A r a c el e", sat neidentificat In Mold. 215. A r dul f loan (Ardolfus, Ardolph us) iezuit,

Cluj, 134, 135, 138. A r ge du, 481. B a b a dag (Baba Dagh, Baba) 354, 392, 403 Bac u, oras 208, 215, 639; nfan'astir e franciscan 639 B a i a, oras, bis. cat. 639. Arges v. Curtea de Arges. A r g i a", el% afluent imaginar al Moldovei, 215. B a i a Mare (Hungrisch Neustadt, Noibagna) oras 155, 189, 197; mine aur 191, 196, imperialii i- 209, 325; mine, monetrie 670. Aries, riu, 156, 157, 670. A r on Vo d 51, domn al Moldovei, 475; . familie 475; avere 263, 662; rivalitatea cu Petru Cazacul, 320, 392; trec pe la curte: Trifo n Korobeinikov, 352-353; Nichifor Daseilul 253; politica religioas: si ieBaia zid II si Stefan cel Mare 180, 201 B al c an i, trectori din - 394; Muntii ( Haemus) 396, 400; peninsula - 249, 250. Balcic 397 B al I in a Teodo r; insurgenti 411. fruntas al bulgarilor zuitii, 366, 370-371; relatii externe: i Anglia 370, 393; i cazacii 246, 248; imperialii 245, 247, 249-251, 254, 259, 260, 262, 498; si liga antiotoman B al y B eg la Tirgoviste 622. B a n at : propaganda catolic n- 120, 122, 148; romni din -85; Ornimea din ttarii 428-429; haiducii liberi" din prad 514. Banatul de Lugoj i Severin (Valachia") 105; orase: Lugoj i Caransebes. Banatul turcesc 111. 361-362, 364-366, 498; - si 366; Polonia (cancelarul Jan Zamoyski) 368-371; si Scaunul papal (Clement al VIII-lea) 262, i ttarii 247; - si Trans. (Sigismund Bthory) 247, 248, 250, 252-254, 257, 259, 262 , 320, 364, 365, 393; i turBarrysco Barnardino v. B or isi Ber i ar do 715 www.dacoromanica.ro

Bar ton Edward ambasador ieste pe Ferhat pasa 496. al Angliei raporturi (in 1598) 324, 325; si Amalteo la Poart 248; si Aron 393. B a s Hasan Efendi (Farshanson), inlocu338-339; conflict cu Sig. 340-344; scos de la eapitnia cettii Chioar (1592) 343; f . guvemator al Oradiei 441; instiga- pe secui 512, 544; posesiune satul Totfalu. Bthor y, neamul Ecsed) 544. ramuri de (Somlyo, Bthory de Ecsed, Andrei 544. Bthory de Somlyo, Andrei, cardinalul ; 57-58. Bthory Wolfgang (Farkas) 139. prietti 319, 340; familie 24, 441, 544, 672; prosi rev. Amalteo 317, Ba tor (Nyir Btor), oras 544. B ator e ti (= Andrei, Baltazar, Stefan Bithory) 31 7-321; 340-344; intrigi, 553. 339-341; si Carrillo 327, 328; si Sig. Bthory, tensiune (1592) 340, 344; cooperar e (febr. 1594) 361-364; dusmnie dup Complot", (sf. 1594) 476, 512, impcare (1599) 3 24-330. Pretendent la tronul Poloniei 365; si Clement VIII 365. Bazargic Hagioglu 397. Vezi Sigismund i Batorestii. 354, tirg Bulg. Bile Ordene, v. Episcopia Bihorului 51. Bthory Baltazar Bita midi de aram 194, de argint 1%. Bebek Judit sotia lui Francisc Kendy Bebek Suzana de Pelsacz, sotia magnatului $tefan Bthory 83, 96 vrul lui Sig. Bthory, frate cu cardinalul 356 si Sigismund 317-322; bnuit de intrig

i la turci 340-344; si Amalteo 340-341; eventual comandant contra turcilor 361; 364, detine comitatul Fgiiras 440 si cetatea F5gras 672; executat 442-444; sotie: Beclea n, castelul, 144. Beius (loc.) 321, castel 325. B elgr ad cetate; i Sinan 377; oras 438; turcii 490, 555. fiica lui Alex. Kendy 443. Bellograd v. Alba Iuli a. Apare si ca Gabriel (!) 24, 26, 97. Bthory Cristofor, tatl lui Sig. Bthory v. Belverdi, Carlo 598, 599. Bender v. Tighin a. Benett a, nepoata doamnei Ecaterina, sosia m. clucer Pirvu 224. Cristofor Bthory. Bthory Gabriel v. Bthory Balt aza r. Bthor y Griseld a, sora lui S igismund, cerut de Petru Cercel 19, 24; familie 24. Bernrdf y, sol al lui Sigismund Bthory la ttari (1598) 265. Bthory Nicolaie, de Ecsed 87. Bathory Sigismund v. Sigismund Bath o r y. Bthory St efan regele Poloniei v. $ tef an Bertrandy Barthlemy, marsiliez 161. B e s s, Gheorgh e, un comandant al trupei lui Sig. Bthory 621. B es Tep e" (azi Bestepe ling Mahroudia) Pe Dunre 523. Bthory. Bis tr i a oras in Trans. 89, 330; populatie 438; efective militare 621, 662; Moldova 200, 208. fratele lui Baltazar thor y S uz an a, nscut Kendy, sotia lui Baltazar 443. riu in Bthor y Stef a n, si Bi zany (Constantinopol), patriarh 284. B I c (loc.) 653.

al cardinalului 24, 25, 26, 47, 58, 361; sotie: Bebek Suzana de Pelscz; 83 si iezuitii 83, 95, 96, 97; si Sig. 134thory 31 7-322; 716 Birla d, rill, 295; oras bis. cat. 639. Blachi 165. www.dacoromanica.ro

Bl and ra t a, Giorgi o, 167, antecedente, moarte 446. medic, consilier Brandenburg, George 259. 138. margraf de de stat al lui Sig. 23, 24, 26, unitarian 79; i iezuitii 82, 84, 106, 139, 157, 80; 440, 444-445, Brantmaier Albert, iezuit, Cluj, 134, Bloch - nume dat de sasi romanilor, 162. Blochsland v. Tara Romneasc. Boc sk ay St ef a n, unchiul lui Sig. Bthory, senator calvin, misiune la Praga 254, 255; 260, 325; guvemator al Oradiei 448; -i Piccolomini 553, 557, 558; Josica 623, 486, 514, i italienii 559; locotenent" al armatei 584, 592, 620, 621; Forme defectuoase: 659. Bras ov (Corona, Cronstadt, Stephanopolis) ora,sul: descriere; populatie, organi zare, jude, 20; 26; cetatea 41, 42, 43, 45, 49, 50; tirg vestit; 159, 165, 212, 247, 259, 265, 329, 374; populatie 438; tabara lui Sig. la 477, 478, 484, 516, 5 43, 544. 548, 487, 549; Brasov-Tirgoviste itinerar, 550-551; banchet Sig. 553; d ieta 554; - Sibiu 5 zile de drum, 554, 558; sasii din 561; consiliu Sig. la - 573; 600, 604, 621, 654-655, 656, 668; descriere neBogdan IV Lgpuneanu, domn Moldovei 282. Barchar,Bogeni". Boemia 126. got 669. al

Bras v, munti 41. Bogdania v. Moldov a. Bologna 84. Bolognett i, nuntiu in Polonia - adresant 81-82; 95. Boluseni (jud. Botosani) 352. Bol vanovie (cartier Moscova) 351. Br ail a, oras, - cucerit de romani 255; ars de unguri, 612; - ocupat vremelnic de turci i tatari 515; fortareat a moldovenilor" (!) trage asupra galerelor turce sti, 524; rectstigat de Viteazul, 554. Mihai Br es c i a, oras (Italia) 437. Bongars, Jacques, biografie 149-153; text 154-170; inscriptii din Transilvania, 168-170. Bretc in secuime 176; trecatoare 208. Brut ti, B ar tolomeo, sfetnicul lui Petru Schiopul; m. postelnic in Moldova 182, 184; i catolicii 202, 203, 204, 282. B or bly G. Cipitanul haiducilor liberi" din Banat - forte, cifre 555. Bucure st i, fost oras de scaun, descriere, mestesugarii 33,Tirgoviste 34, ragusani la 161; i Boris Godunov 249. Bo r isi Bernardo (Bamardyno Barrysco) m. postelnic In Moldova (1589) 294. mn. Sf. Troi, curtea domneasca p. 8, 12; negustorii mutat la 12, franciscani la - 161; Biserica sf. Bornemisza 270. Ianos executat pentru 162; castelul 162; 222, 223, 225, 257, 266; Nicolae a jupinesei Caplea complotul" contra lui Sig. Bathory 444. Bor. s a, m. sulger in T. Rom. (1585, 15 90) Boscoteni 653. i calendarul gregorian 80; 397. Bosni a; B r a d, oras (jud. Hunedoara) 192. Bran (Tartschiwar, Trchvar), castel 550; varn i 160,

straj. 544, 545. 300-302; Bis. Sf. Nimlae (Mihai Voda) 301-302; Bis, sf. loan cel Mare 302; 367. In campania cretina Sinan fortifica 2 mnastiri de calugari 477. Sigismund spre 48 0, 484; Lubieniecki la domneasca 495; pasa turc la (?) 499; 531, 545; gamizoana de turci in cifre, 549; Sinan fuge din 549; ars de turci 717 www.dacoromanica.ro

551; descrieri bogtii, locuitori, biserici 551; Bucuresti-Giurgiu 551; 561, 570; turcii Calot <din Cocorsti> (Calosa"), mare postelnic In T. Rom., 271. la - 584; 590, 591; i turcii 603 Calot <d in Lip v> (Calosa"), mare sluger i clucer in T. Rom., 270. Calugier v. Ca loger a. Cam eni; a, oras i cetate in Podolia, 174, 184, 201, 296, 351-354, 366367, 402, 643, 662; castelan de -, 366; cpitan de calen246; staroste de -, 662 (v . i P o tocki Ja n) ; emisari englezi la -, 370. 606, 610; fortificatii turcesti 611; biserici etc. arse de unguri 611-612; incen diat de turci 617; 622, 623, 630; fortificatii 631, 654, 655. B u d a, cetatea 361, 439; ttarii spre 516. Bulgaria si bulgari darul gregorian imigranti In Transilvania 126; 205; mercenari in T. Rom. 265; go lit de trupe turcesti 396; in - 86; 13, 79; Campani, Giovanni Paolo, provincial iezuit In Polonia, 64, 68, 95-96, 98, 103, 107, 117, 127, 131; biografie, 76-77; text, 78-90. Can di a, oras In Creta, 634. anti otomane 394, 404, 408; - si Sig. Bithory 403; bulgarii rsculati si Sig. Bthor y 409-412; refugiati In T. Rom. 406; Mihai Viteazul 408; populatie albanei din re fugiat. in T. Rom. 406; incursiunea lui Mihai Viteazul in Bulgaria 414, 415, 437, 490; alimente din T. Rom. in 517, 523, 539; - si o eventual acPaolo Giorgi in - 395; i turcii 392, 397, 402, 446, 539, 581; favorabili ligii Cape cc i, Ferr ant e, rector al colegiului Capponi, Alessandro, iezuit din Cluj, 54-55, 64, 89, 117, 119, 127, 133-135, 137-138, 148; biografie, 91-94; text, 95-112. participant la asediul Giurgiului, 598-599. Capp on i, Co sim o, nobil din Roma, parthine crestin la Rusciuk 555; Bulgaria ticipant la campania oastei crestine In Ta

ra superioar 580. Romaneasc, 482; biografie, 503-504; text, 505-517. 138. Burma n, loan, iezuit Cluj 134, B u s au Andr ea s, iezuit 130, 133, Cluj Caraboldan v. Mol do v a. 136, 138. Car ac a 1, oras, 264, 266. B us t o Pie tr o, biografie 4 34-436; text <Caragea, Mihalcea> (Micah) din 437-448; obs. crit. 449-454. Buz u, provincie in T. Rom. 11; judet, venituri 28; oras, colonie cipriot la Chios, mare ban in T. Rom., 60, 62, 69. Ca r aim an (Caraman), mare ag in Mold., 272. v. A t an asi e. Buzescu R ad u clucer, sol al lui Mihai 294; Episcopie de Viteazul la Sig. Bthory (1594) 249. Car aim an Cea u u, dregkor turc, 664. Kar a m ania (Karaman), pasa de -, 484, Buzescu S t r oe Stroit Cusa" ni. posCara nsebe 548-549, 616 (v. si A I i pa s a). ora i cetate, 105, 121-122, 148; populatie, 78, 96; 143. cium la gidia 354, 392. 78, telnic in T. Rom. (1591, 1593) 270. 120; religie Carassuni poate CernavodsauMedCaliacr a, lui 262. 718 localitate in Dobrogea, 523. Calo ger a (Calugier), vistierul grec al lui Aron conspir cu $tefan Rzvan contra <C ario s, D o n Filip al II-lea, 250. >, fiul regelui Spaniei C arm in a t a, cleric iezuit la Cluj, 127. www.dacoromanica.ro

Carol cel Mare, 99, 667. Carol Quintul, 259. Ca rp a; i, munli , 41, 212-214; -c uiesti, 671. vortul lui Sigismund 489; sei arestarea lui Josica 323-324. Dupi reIntoarcerea lui Sigismund este trimis de papi din nou la Carpegna, Alessandro, conte de , participant la asediul Giurgiului, 482. el. Expune situatia aflati de el si problemele insolubile 324 din cauza firii lu i Sigismund 325 (ian. 1599). Incearci si-1 tempereze 325. In scrisori secrete s' int denuntate tratativele cu turcii, chemarea cardinalului, mtentiile reale ale lui Sigismund 326. AlearCarrillo, Alfonso (pirintele Alfonso), iezuit spaniol, teologul" i apoi confesorul lui Sigismund Bithory; biografie 303 -305; text 316-336; menTiuni 254, 255, 260. Amalteo 316-317; 335-336, 340. Batorestii: Impicarea lui Sigismund gi dupi acesta la Sighisoara, expune cardinalului dorinTele papii 327. A aflat d espre o cesiune a Transilvaniei ficuti chiar regelui Poloniei(!). Sigismund, vi-ea si o cu ei 317-326. Rol propriu 320. Descrie alarma contra lui Baltazar 318. Exploateazi situatia. Este vizat cancelarul Kovcs 6czy, dar sInt executati doi consilieri calvini, adversari ai iezuiTilor Gyulai si Gilfy 320 asitoreasci pe Maria Cristierna cu cardinalul 328. Sigismund se ascunde de Carri llo si de Arhiduces: 328, 329. Carrillo merge dupi Sigismund la Medias unde se Ii scrie lui Leleszi In Italia si intervini la Sigismund pentru executarea lui Gl fy care se mai afla Intemnitat la Hust -- si problema iezuiTilor 320, 321, 322, 329; i iezuiTii din Transilvania 317, 3 19, 321, 322. -- Sigismund. El pkrunde firea lui fricoasi 318, 320. Toate comunickile Tine dieta dar primeste porunca al meargi la Alba Iulia. Scrie cu mare fria. Si chiar Maria Cristierna s-a temut si transmiti mai departe scrisoarea lui 329; bi ografie 303-315; text, 316-330; si A. Amalteo, 335-336, 340: si M. Kis, 374-377; misiune la imperiali, 246, 249, 260, 361-364, 446, 489; romane, 365. agentilor imperiali sau papali In 1594 se fac numai prin Carrillo: G. de Marini Poli 246, 249; Comuleo 361, 363; M. Kis 374, Casimir, cleric iezuit

la Cluj, 135, 138. 377. El duce la Praga capitolele" acordului 361, 364. In lipsa lui, Sigismund ts i demasci faTi de Comuleo intentiile acaparatoare cu privire la tirile romine 36 5. Ar fi nevoie de cineva pe lingi Sigismund, poate Cardinalul 364. Baltazar Btho ry e desemnat ca viitor comandant al oastei lui Sigismund care va trebui s se Int oara pe neasteptate contra turcilor 361, 364. Rini Ca so vi a, (Kosi6e), oras In Slovacia, 64, 69, 264, 327, 374, 579, 605. Ca terina de Medici, regina 29. Frantei, C a vendis h, He n r y, nobil englez, tor In T. Rom., si Mold.,; biografie, 291 293; text, 294-296. Ca z a c i, 203, 217, 361-362; -- din Poatunci Sigismund nu se declari. Din nou la Praga In misiune Carrillo se rein& ne ste Cu G. de Marini Poli 259. In aprilie la Alba Iulia acesta i se plinge a nu e Tsat s meargi In Tara Homneasci 254, 255. In 1597 trateazi renuntarea si dilonia, 517; incursiuni In Mold. 320, 414; ataci Tighina, 201, 205, 253; mercenar i In Mold., 245-248, 255, 262-263, 364, 368-370, 391, 396, 410, 478, 645; in Tra ns., 259, 546, 556; In T. Rom., 249, 256, 265-268, 414, 515; -- la imperiali, 429; hatman 366-367. 719 www.dacoromanica.ro

C lug r (!), preot ortodox la curtea lui Petru Schiopul, 283-284. Cinuzz i, cpitan imperial, participant la 568, asediul Giurgiului, 580, 584, 586, i ugren i, btlia de la -, 528, 612 cerkezi, 376. C Cerno Waivoda, v. Cervena Voda. Cernut i, oras, 208-209. Ce r ven a Vod a, localitate 163, 406. C e $ m e, du In Dobrogea, 354. In Bulgaria, 593-596, 598. Cipr u, insul, 294. circasieni, 364. C i u c, scaun secuiesc, 85. Clrnic en i, sat 1Ing Tutora (jud. Iasi), 653. Cetatea Alb 5. (Akkerman, Citta Alba, Creman, Magraman), 179-181, 201, 217, 673; populatie, 181 , 201, 645. Cll.% a, sat (jud. Brasov), 159. Claudiopolis v. Cl u j. Clement al VIII-lea 336, Cetatea de Balt, 216. Cetate a de Floc i, la Dunre (T. Rom.), 432-433. (Ippolito Aldobrandini, cardinal), pap, 317, 324, 327, 506, 632, 638; misiune iezuit la Petru $chiopul, 277; Mold., 262, 365; 416; si problema iezuiChanski, S t an isla w, comandant polon In Mold.; text, 661-664. Charar Malucha v. Karakarmaluc h. tilor In Trans., 340, 361; - si Aron al C hecherent e", lupta de la -, 408. banul, 226.

366; - si Andrei Bthory, i Sigismund Bthory, 364, 415i Mihai Viteazul, 261, 415-41 6; Chi ajna (Mirceoaia), sotia lui Mircea Cio- si Rudolf II, 364, 415; - si liga crestin antiotoman, 337-341, 404-408; 411, 413 -416. Chilia (Kili), ora i cetate, 179, 201, 369, 673. Clopizchi v. Kiopicki. Cluj (Claudiopolis, Colosvar), oras, 55, 80, 86, 89, 96-98, 102, 105, 137-138, 156, 251, 268, 319, 321, 335, Chioar (Cuivar), oras i cetate, 55, 134, 138, 324, 330, ?,75, 442, 670; asezare, 54, 82, 84, 155; Petru Cercel la -, 58; zlogit de Maximilian al II-lea, 66; In stpInirea lui $tefan Bthory, cel drar, 343; cpitan de - 54, 60, 65, 316 (v. i Kereszturi Cristofor). Chio s, insul, 74. 475, 544; origine, 101; descriere 438, 668; viata economic, 124; monumente 110, 1 24-125, 340; cimitir, 84, 86; populatie 438; municipalitate, 84, 88; dieta, 443; psistenva medicari, 127-129; epidemie de ciuChisar <din Leotesti>, mare vornic, fost mare logoft In T. Rom., 270. Chiuiest i, sat (jud. Cluj), 209. Cibi n, du, 1 58, 562. Cibinium v. Sibi u. m, 130-131, 133, 135; Foli, 108; vafa religioas; arieni, 82, 108, 119, 668; catolici, 96, 119; iezuiti, 54, 64, 131-132, 138; colegiu si seminar iezuit, 81-85, 87, 104, 108, 127, 133, 135-136; comite d e Cicala v. Cigala. Cice u, cetate, 216. - 27 (v. i Kendy Francisc). mnstire, sediu Clujmng tu r, oastei tur341.

iezuit, 116-117, 133-135, 138, 316, 335, 340Codle a, sat ling5 Brasov, 43, 620. Colosvar v. C I u j. Cigala (Cicala), comandant al cesti, 403, 490. Cincul Mar e, scaun ssesc, 621. 720 www.dacoromanica.ro

Como, cardinal de vanni Antonio). 61 (v. *i Volpi Gi oCrimeea, han de -, 663 (v. *i Gazi Cornuleo, Alessandr o, legat papal, in Mold., i Trans., 246, 248-249, 334-337; Ghirai al II-lea). Cris to f or B tho r y, voievod, apoi principe al Transilvaniei; - tatl lui Sigis tnuad -, 25, 86; caracterizare 86; i catolicismul 90; i iezuitii 339; 440-441. biografie, 355-359; text, 360-371. v. Descrierea anonim 200-205. 30. si Connio Paolo Battista din Genova, Con. ta 1,in N'asile de Ostrog, palatir de Rusia *i aievod de Kiev, 266, 369. ,,Cristopoli" v. Hirov a. Csak i,$ te f a n, comandant de clreti in campania din T. Rom., 621. Con s tant inopol 62, 69, Csuka t, Petr u, Beiu*, 321. slujba* la minele de la (Stanbul, Tarigrad), 173, 159, 182, ora*, 6, 9, 15, 17, 27-30, 32-33, 35-39, 126, Cuivar v. Chio a r. 162, 164, <C ur te a> de Arge *, mnstire, 18. Cusa" Stroita v. Buzescu S tr o e. C zibk, Imr e, episcop de Oradea, 669. 204-205, 224, 226, 230, 248-249, 252254, 265, 278, 289, 294, 317, 341, 343, 370, 376, 396-398, 402, 406, 412, 515, 517, 523, 537, 539, 580, 663, 668; cartiere: Pera, 28, 288; viata economic: 14, 401, 534, 560; negustori, 126; Aron al Mold., mazil la ^ -, 393; planuri de atac i cucerire a -, 361362, 364-365, 411, 414-415; rscoala ie akerilor, 31; patriarhia de -, 638; exarh patriarhal, 653 (v. i Nichifor P ar a-

Daci a, 89; romani in -, 165, 214; rlscoale, 670, 671. Daghi v. Ralli. Dalmati a, preot la Oradea, 147. fost si os dasegul); patriarhi de - 402, 653 (y. Damasc, 22. D a n <D anilovic i>, mare vistier, nic in T. Rom., 269. Tranos). 397. i Gavriil I, Ieremia al II-lea al doilea logorit in T. Rom., 270. Danciu 1, fost mare logort, apoi mare vorConstan; a, port la Marea Neagr, 17, 392, Danciul din Brincoveni, mare postelnic in T. Rom., 271. Cornazewski, participant polon la campania din Mold., 662. Darstor v. Silistr a. Cornis, Wolfgang, secui, 119. Corona v. Bra*o v. Cosut i, localitate in Mold., 644. Davilata Alvise (Luigi Cipriano sol al d'Avila, Avilio, Avillo, Davilatta) ducelui de Mantova, misiune in Transilvania. Cotnar i, localitate (Mold.), 639. ora*, Cr a covi a, 62, 68-69, 80, 95-96, 549, 553, 558, 656; text, 654-655; audien659, l la principesa Maria 660. Cristierna

129, 245, 340, 368. Craiov a, oras, 8, 14, 264-265; mare ban Dt*en i, 61-62. D e a 1 u, sat com. Cuci, Mure*, de jud de -, 261, 269 (v. Mihalcea). diul Giurgiului, 594. i Dimitrie mnstire; 478, 631. fortificat turci, Creman v. Cet atea Aib. Cretes i, Bernab o, participant la aseDcsi, loan Czimor de Baranya, scriitor maghiar, cltor in Moldova spre 721 Decebal, 169. www.dacoromanica.ro

Polonia; 218. biografie, 210-211; text, 212581, 591-594, 596, 599, 606, 612, 624, 657, 663; brat, 594, 624; guri, 523; insule, 482, 650; peste de 8, 14; botar, ' 499; D e j, oras, 156, 209; exploatarea skii, 670. Del iorma n, 400; populatie turca 391, 392. ln -, D ell a Cor d a, conte hallan, 598. Despot, loan Heraclid (Iacob Despotul), domn al Moldovei, 217, 281, 282; ucis la Suceava, 208. navigatie turca pe -, 482, 483; corsari" pe - 523; operatii navale turcesti, 525 528; cetate pe - 522, 523 (v. i G i u rg i u); poduri turcesti peste - 410, 482, 496, 499, 505, 506, 527, 528, 539, 555, peste D e v a, cetate, 670; c5pitan de Diach v. Kereszturi. Geszthy Francisc). 447 (v. si 571, 623; trecerea oastei lui Sinan pasa 481, 528; retragerea turcilor peste 561 ; planuri ale lui Sigismund Bthory trecerea de Dimitrie mare vornic in T. Rom., v. M iDimitrie <din Cepturi>, fost mare ban al Craiovei, apoi mare vornic n TRom., 269. trea din Hotarani. de trecere a -, 485; atari a 574. E atre Dimitrie <din Popesti>, mare postelnic, mare cupar in T. Rom., 270. mbovit a, ri u, 8, 161, 301, 543, 545, 551, 561, 622; chei, 561. Ecaterina Salvaresso, sotia lui xandru al II-lea Mircea, domn al Tira Romanesti, 223-228. Dobnic e, cimpiile de la 663.

peste DuriNre, E c se d, oras in Ungaria, 87, 544. egipteni y. tigani El b in g Ur b a n, iezui t Cluj, 135, 138. D obenis a" vei, 215. afluent imaginar al MoldoEli sabe t a 370. I, regina Angliei, 278, 290, Do br o ge a, 354; alimentare cu ap5, 392; agricu1tur5, 391; preturi 402; comer t 392; monete (aspri) 402; populatie, 392, 402; turci In 391, 392; tatari, 402; asez5ri urbane, 392. Elvetia, 165. Em t es i, Bernab o, participant la asediul Giurgiului, 595. En ye d er Luka s, biu, 553. lene), 86. burgermaistru SiDolin a, topic Mold., 653. Dracula v. V1 ad Tepe s. Drago mi r, postelnic in T. Rom., 271. <Episcopia Bihorului> (b5i ardeEuropa, 205, 361, 397, 408, 532, 574. E v gh en i e, egumen al m5n5stirii Simopetra de la Muntele Athos, 300-301. evre i, 17. <D umitr u> mare sp5tar in T. Rom., 7. Dumitr u, slujitor-paznic al lui Petru Ce rcel la Chioar, 56, 58, 59. Dumitru Arianul v. Hun y a di Dimitri e. Dun5r e, fluviu, 7, 13, 17, 37, 39, 162, 173, 179, 201, 205, 215-217, 222, 229, 250, 252, 263-265, 294, 353, 354, 368, 391, 3%, 397, 399, 406, 414, 432, 438, 48 5, 486, 515, 521, 528, 545, 549, 552, 562, 580, 722 Fanf anio Hi er onim (Girolamo,.Hieionymus), iezuit, auj, 130-132, 134, 135, 138. www.dacoromanica.ro

F ar k a s Ghe or gh e, slujitor al lui Sigismund Bthory, 623. Focsani, riu (!) v. Mile o v. Farnes e, Ranucci o, principe de Parma, 489. Fou bei de Amasia v. Koci bei de Am as i a. F or r o Iva n, executat pentru complotul" Farshanson v. B as Ha sa n E f en di. F a tim a, fiica sultanului Selim al II-lea, soya lui Siavus pasa, 27, 31. Fourquevaux, Franois de Pavie, senior de --. cltor impotriva lui Sigismund Bthory, 444. francez; biografie, Fat ek as Mihail sau Olarul, catolic din Fenesul ssesc, 116. 175-177; text, 178-185. F o x, autor al jurnalului eaTtoriei lui Henry Cavendish, 294. Fgr a s, comitat, 440; ora; si cetate, 48, 159, 329, 330, 374, 670; castel, 491, 671, Francesco I de'Medici, mare duce la Tirgoviste 12, 672, capitan de -.. 45, 49 (v. si Ho r vat Cosma). Fge t, cetate" de Toscana, 442. f r a n c i, cruciavi, 166. f r ancisc an i, augri ling cucerit Ti misoara, 538. 111, si Bucuresti 161. de ardeleni, 507, 509; lupta de la soluI Flci u, tirg, 174. F eo do r tur citu I, 647, 649. lui Ahmed bei, Franke n, rectorul scolii ariene din Cluj, 88. F r a ny a, 26, 28, 70; rege 19, 26, 28 (v. si Hen r ic al III-le a); francezi in slujba lui Petru Cercel 7, 12, 18, 27, 40, 44 , 45; limba --- vorbit de Petru Cercel 19. Frederi c, cpitan, 65. Fr iu I, provincie in Italia, 439. Feaes, Fenesul ssesc v. Flor es t i.

<Feodor II Ivanovici>, mare kneaz Ferdinand de Habsburg, arhiduce, 361. al Moscovei, 367. <Ferdinand de Medici>, mare duce de Toscana, 442, 479, 505, 538, 539, 543, 559, 566, 570, 584, 590; si Cosimo Capponi, 510, 511; si Sigismund Bthory, 479, Fuc c ari <Giacomo> (Jacomo), nobit raguzan, in Mold. Poate pers. fictiv 398. Fu gge r, bancherii din Augsburg, 55, exploatri miniere la Baia Mare in trecut. G 509; memoriu de la Paolo Giorgi, si 409-412; v. F er ha t pa; a, serdar otoman, 496. Ferrara, oras, 579. tre . Piccolomini scrisori caG a brie 1, cleric, iezuit in Trans. 317, 319. Fe th Ghir a i, Kalga, fratele hanului ttar Gazi Ghirai II, 647, 650, 651, 663; han al ttarilor din Crimeia, 663. Gall n, Diego, spaniol, 537. rob in oastea turceasc, participant la campania lui Sinan pasa; biografie 518-520; text, 521 Gala.;i, ora, 391, 639. G l f i 322. Filip al II-1 e a, rege al Spaniei, 250. Filipopol, oras, 396. Fini s, sat, jud. Bihor, 85. I o a n, maresal la lui Sicurtea gismund Bithory, 23, 80, 102, 110, 320 Galici a, provincie in Spania, 523. Galiti a, identificat gresit de Bongars cu Va lahia ( T. Rom.), 265. 723

Flaccus", 163, 165, 214. Fiorenva, oras, 511, 579. F lor esti (Fenes, Fenesul ssesc), sat Ikea' Cluj, 115, 319, 322. www.dacoromanica.ro

Galli (britani, walli) populatie din Anglia, 165. <G erendi Ioa n>, gratiat ca nevinovat de complotul" contra lui Sigismund Bthory, 444. G archo r" munte neidentificat linga Turnu Rosu, 562. Gaspar, iezuit, Cluj, 134, <G a vriil I>, patriarh de Constantino65, 66, 173, 138. 209, 328, 370, 416; viata economica: mine, 196; monede de argi nt, 38; clase sopol, 402. ciale: mestesugari, Trans., 194; muncitori, <G azi Ghi rai II> han al tatarilor din Trans. 195, nobili, 64; ostasi; la Baia 604, 647, 4 14, Mare 209; in Ungaria superioara 251. Crimeea, 247, 248, 265, 649, 650, 652, 653; familie: frate 650 (v. arrillasaFeth Ghirai Kalga); costum, 651; dor al Fra ntei la Constantinopol, 33, 73, i Ieresi Moldova 484, 650, 651; 74. mia Movila, 416, 478; (Ferencz), polonii 646, i capitan 650; al cetatii Deva, 261, 447. i tu rcii, 528, 663. Germania, germani, 56, Germigmy de Germolles, Geszthy Francisc Geapi u, sat in cimpia Tisei, 145. Geysa al II-le a, rege al Ungariei, 165. Gherla (Oivar, Samosuivar, Ujvar, Wrfar), cetate, 156, 321, 508, 670. 90; si Gczy Ioa n, fost capitan de Oradea, guvemator al Trans. 53, 86-88, 139, 157, 168, 445; i 191, iezuitii Ferrante Capeci, 89; Gheorgh e, 497. i PetruCerD e 1 i, filar turc, credincios personal al lui Mihai Viteazul. Apare in cel, 53-54; si Franco Sivori, 55. Genga Fabi o, florentin, acuzat de veleitati l a domnia arilor romane 256, 479, 556, 655; familie: solie 658 (v. si V e 1 i c a); i cancelarul Josica, 512. Geng a Girolam o, toscan., participant la asediul Giurgiului, 482. Genga Si rn i o n, arhitect militar florentextul paralel latin ca marescalcus", 495, Gheorgh e, plrcalab de Hotin, 272.

Gheorghe S etepit e" (poate Septilici!) al doilea postelnic In Moldova, 272. toscan, Ghiber ti, Ber tuc cio, lonia 652, 653. participant la asediul Giurgiului, 599. tin, mare camerier al lui Sigismund Bthory, 256, 409-410, 412, 442, 479, 566, i i ta567, 580, 588, 654, 655, 659; intentii asupra Mollienii, 559, 576; dovei! 256; i Josica Gian Ahmed Celebi, sol atar In PoGiannachi v. Simota Ienache. Gian <T i m u r> 1Giantimir), talmaci tar, 649. Giavarino v. G y ei r. G i 1 a u, cetate, 324, 340-341. 559; corespondenta cu marele duce de Toscana, 508. Genov a, oras 30, 33, 56, 62; banca San Giorgio, 29. Gentile Ermo din e, <Ge o r g i, toscan, participant la asediul Giurgiului, 598, 599. Giordano Giovanni Pietro, emisar al marelui duce de Toscana, 538-539. Georg e, iezuit Cluj, 138. Giorgi Paol o, raguzan, agent al lui Siraguzan, Domenico dei> gismund si al lui Visconti folosit in legaoare frate cu Paolo Giorgi? 411. Georgieni (gruzini), rascoala contra turcilor, 376. 724 tura cu pornirea unei miscari a bulgarilor contra turcilor. Biografie 378-390; t ext 391-416; observatii ciritice 417-425; apare www.dacoromanica.ro

in Transilvania inainte de ianuarie 1595, 391; familie, v5r cu Simion Ragnina ambasador al Ragusei la Poart5 (poate G nil oi Po to k", du Mold. 353. neidentificat in frate cu Domenico dei Georgi), 411. Leg5turi reale si imaginare 395 Cu Moldova. Dusm5nie fat5 de Aron 392-393. A locuit Gol sk i Io a n, comandant polon, 645. Golski S t anisl a w, castelan de Halicz, 645, 647, 649, 650. mai multi ani In Bulgaria 394. Se ofer5 lui Sigismund ca al unei Gonzaga, Ludovic de --, duce de Nevers, 29. agent la bulgarii din Varna, Provadia, $umla 394. Plan fictiv actiuni fluvialo-maritime pomite din Moldova contra turcilor 397. Il inGracertus 157. Lucas, InvAat unitarian, G r a z, oras (Austria), 324, 488, 489. soteste pe Std. R5zvan In expeditia nenorocit5 In Moldova 400. E ocrotit de Ieremia Movili si Grecia si greci, 165, 178, 205, 228, trimis ca sol al acestuia in Transilvania 462. Prezent5 fictiv5 in Bulgaria (aprilie 1596) 401-403. R aporturi cu Visconti. Corespondenta rea15, 399 si fictiv5 395, 401 cu acesta. Ap oi dusmanie si insinu5ri contra lui 411, contra lui Mihai Viteazui 408, 411-412. 247, 251; greci in Mold. 205, 262, 283; osteni c5Tiri 203; sfemici ai lui Aron V ocli 252-254, 257; in Turcia: negustori din Constantinopol 162; In Tara Romanease: boieri, 7; negustori 17; ostasi in slujba lui Petru Cercel 34, 45; turci in 396, 397. Grecia, beglerbeg de

--Plan imaginar de aciiune fluvial5 pe Olt si Dun5re contra turcilor 410, 555. Mar tor In Moldova al incidentului cu Cazacii din 14 iulie 1598, 414. Adreseaz5 memo rii papii 404 si ducelui de Toscana 409. Giovan Francesco, Giovanni Francesco v. A 1v. Ha s a n pas a. ie82. Gregorius Vasarhelinus, cleric zuit la Alba Julia, 319. Grigore al XIII-lea, pap5 28, Bthory 444. Grigo r e Li ter a tul (Diacul), executat pentru complotul" contra lui Sigismund Gri t t i, An dr e a, f. bail al Venetiei, doge, 668. dobrandini. Giurgi u, oras si cetate, 267, 399, 410, 480, 481, 550, 554, 573, 581, 591-593, 603, 631; asezare 8, 572, 600; descriere 551, 594; important5. strategic5 528, 5 71, 572, 600; ocupatie turc5 549; garnizoan5 si forte turcesti la --- 162, 481, 522, 549, 600; pod la 481, 482, 499, 555, 571, 572; operatii militare: -- atacat de Mihai Viteazul 522; ^- cucerit de armata crestin5 Gritti A loi si o, guvernator al G r o sskir c h" 552. Ungarid", asediat si ucis in Trans. 668, 669. G r o dno (Grotria) oras, 65, 68. (oare loca- Grosschenk?), litate, 656. G y 6 r (Giavarin, Giavarino) cetate 406, 487, G yul a, cetate, 557. 255, 481-483, 551, 552, 571, 593, 617, 623-624, 654, 655; retragerea lui Sinan pasa 534-537, 561; distrugerea cet5tii 485. Gyulafehervar v. Alba Iuli a. G yul a f i L e s t r, secretar aulic al principelui Transilvaniei, sol in Poloni a, trece prin Moldova; biografie, 206-207; text, 208-209. 725 Gn iezn o, oras in Polonia; arhiepiscop de -- 365, 661. www.dacoromanica.ro

Gyulai Paul (Julanus) lui secretar al regeHerbur t, comandant polo la Tutora, 648, 650-651, 653. $tefan Bthory, apoi consilier al lui Sigismund Bthory, executat din porunca lui, 1 56, 321, 322. Hir sc he r, Lucas, jude al Brasovului, 43, 46, 159. Hirli u, oras, 639. H <FI ir so v a> (Cristopoli"), oras, 524, H o i n a" (!), afluent imaginar al M oldovei, 215. Habsbur g, casa de loniei, 340. (casa de Austria), 260-261, 323, 658, 659; si tronul Po--Hor y t h, Cosm a, cpitan al cettii Haemus munte v. B al can i. Hagioglu v. Bazargic Hagioglu. H a idar pasa, 605. fost beglerbeg de Rumelia, n'Oras (1583), 45, 49-50. Hor y t h, Mihai 1, cpitan al cettii n'Oras (1595); biogr afie, 430-431; text, 432-433. Hoti n, oras si cetate pe Nistru, 174, 201, 296, 653; descriere, 184, 351-352. haiduci liberi in Banat, 514-515, 517; la Satu Mare, 155; -- In Tara Romaneasc, 403. Halicz, castelan de nislav. v. Gol sk i, S t aAlb er t, jude regesc al 167, 553-554, 558, 581, 584. Hungarisch Weissenburg v. Al b a I uli a. Hungarisch Neuestatt v. B aia Mar e. H u e t, 21, 158,

h u n i, 99, 439. Hamburg, port, 173. Ha r born e, Willi a m, ambasador al Angliei la Poart, cltor in T. Rom. si Mold., 278; ag. Hun y ad i, Dim itrie (Dumitru arianul; Dumitru din Huedin), superintendent al bisericii unitariene din Cluj, 124, 135, Hasan pas a, 288-290. 285-287; text, biografie, 340. Hus z a r, P e t r u, comandant In oastea lui al ienicerilor, 70. Hasan pasa (Asari" Basa,Assan Bassa"), fiul lui Mehmed Sokoli, beglerbeg de Anatolia, apoi de Rumelia, 403, 483, 499, 6 04, 658. Sigismund Bthory, 621. H u s t, oras si cetate pe malul Tisei, 69, 209, 321-322, 441, 490, 670; cpitan 486, de , 442 (v. si Kornis, Gaspar). Hasan pas a, fiul lui Sinan pasa, beglerbeg de Rumelia, 611. I Ha um a n, Georgiu s, sacristierul colegiului iezuit din Cluj, 133-134, 138-139. Henkel von Donnersmarck, Ia- I alomi; a, riu, 161, 547, 550, 561, 63ecob (Henckl ), demnitar imperial, 263. 631. Iacob despot v. De sp o t Vo d . Henric al III-1e a, rege al Poloniei apoi al Frantei, 19, 26, 28-29, 63, 74, 440 . Iancu Sasu 1, domn al Moldovei, 204, 282. I an c ul e a", pretendent roman intem nisat la Poart, (1595), 663. Herberstein, Felician, baron de ---, arendas al minelor de la Capnic, 55, 57, 156, 158, 167; biografie, 186-188; text , 189-197. 776 <I a n i>, mare ban in T. Rom., 226. Ianus din Pojon, 268. Iarosla v, oras in Polonia, 83, 209, 245.

www.dacoromanica.ro

lasloviecki, apitan de nia), 248. Snyatin (PoloI f f i u, I o a n, executat pentru complotul" Impotriva lui Sigismund Bthory, 444: la s i, oras, 174, 182, 184-185, 294, 366367, 395, 398, 645-646; asezare 181; descriere, 181, 296, 352-354; curte domneasc, 182, 248, 645; monumente 352Ig hi u, sat In jud. Alba, 142. <I 1 e anda Mare>, caste' 156. In Trans., In In eu (Genoa, Jen6), cetate 658. a turcilor 354, 639, 645; mahalale, 183; si un cartier de tigani 183; religie, 639; amenint are turceasa 499. I b r a him pas a, caimacam al marelui vizir Sinan pasa, 610. Crisana, 321; cuceritil de crestini 479, 509, I nlov t", localitate In Mold., 653. I n sbruc k, oras in Austria, 257. Insula $erpilor, 179. I o achim (Achim), protopop la bis. Ieremia <Cernutea nu>, fost roste apoi plrelab si staSf. portar de va, 216. loan I Z a p ol y a, Nicolae (A1b5) din Iasi, 352. Suceaprincipe

al Trans., le r e m i a Movi , domn al Mold., boier (mare vornic), 271; merge la curtea lui Rudolf II (1594) (!) 263; Inscunat de poloni, 478, 645-646, 653, 661-662; cere steag de domnie hanului ttar 484; primes te steag de domnie de la turci, 484, 516, 663; 516, 650; i loan al II-lea Sigismund, principe rege al Ungariei, 156-157, 440 al Trans., 90, 102, 104. loan vod cel cumplit (Ivonia"), domn al Mold., 201-202, 216, 282. loan <din Cep a r i>, ag pitan de clrasi 270. i cazacii, 267, 414; - si si liga si mare c5peclestrasi In T. Rom., crestin, 555, 558; thory), 329, 554; 414. i ttarii 416, 484, Trans. (Sigismund Bii turcii, 646, 649, 663; <I o a n> II zensi s", din Mold., 142. loan Mediomontanus, cleric iezuit In Mold., 321-322. - sit T. Rom (Mihai Viteazul), 267-268, I o an Nor o c e a, mare hatman) In Mold., 271. In Mold., 254. log0E...it (corm leremia al II-lea <Tranos>, patriarh de Constantinopol, cltor In T. Rom., si Mold. , 653; biografie, 297Io an d e Pojo n, eventual emisar imperial 299; text, 300-302. I ernu t, castel in Trans., 51, 55.

<I o a n> Pot co a v nul Mold., 217. pretendent la scauI er on im Czenevois" 157. (poate Genevois?), Is An dr s, Polonia, 641. sol al lui $tefan Rzvan. In cpitan de artilerie locuind la Alba Iulia, le zui t, ordin In religios catolic, 29, 51; Mold., 277-278, In Trans., (asezri, venituri), 90, 105, 146, Is a c ce a, port in Dobrogea, 173, 354. I smai 1, ora i cetate, 253, 255. I s t van f f y, Nicol a e, istoric, emisar im281-284; Trans., 323. perial in 322 340-341, 445; colegiu la Alba Iulia, 330, 668; colegiu la Cluj, 83-84, 104, 668; convent la Clujmnstur, 335; ierarhie, 139. Italia si italieni, 28, 29, 36, 48, 54, 58, 62-63, 109, 136 165, 185, 214, 340, 553-554, 559, 599, 656-657; strmosi" la i mperiali, 64; -ai rominilor, 99; In Mold., 558; - in Transil.; la curtea 727 www.dacoromanica.ro

lui Sigismund Bthory 657; 25, 442; ostasi, 633 In ciuda unor certuri fic lui Carrillo. In dup: care e 512-513, 546, 553-554, 556-558, 600, In gamizoana Satu Mare 67, 155; la Sibiu 553, 554; fn T. Rom.: la curtea lui Pet ru Cercel, 7, 12, 18, 26, 28, 40, 44, Incarcat cu daruri 490 (iunie 1597). Pentru raporturile cu iezuitii V. notita bi ograconflict violent cu Baltazar Bthory (1592) 393. Inspira' poli49, 111; corp expeditionar la Giurgiu, 481, 483, 552, 596, 617. Iulanus Paul v. G y ulay Pau 1. Iuli u, aminti t In corespondenta fratilor Marini, 227. Iustinia n, negustor in serviciul fratilor Marini, 227. I v a n al 1V-lea, lar al Rusiei, 10 1. Ivan din Ruda, mare logoft n T. Rom., Ivonia" v. loan vod cel cumplit. I z v o ar el e Cal de (Thermae), in apropiere de Oradea, 148. 270. tica urmat fat de domnii romani, Aron 253, 260, 262 cit i cu Mihai prin tratatul d e la Alba Iulia. Impiedic once contact lntre imperiali si Tara Romaneasc 255, 256, 258, 260, 262 (v. Marini Poli, Giovanni). Are veleitti proprii pentru una din tri le romane? 256. In rivalitate cu fratii Genga, este osul folosirii italienilor 5 12-513, 516, 558-559 sau valonilor recomandati de Genga 556. i bulgarii; indic lu i P. Giorgi drept tenia' a disausului su pe bulgari. Acuzat de acesta a fi frInat actiunile initiate de 405-407, 410, 412. Si campania crestin: furnizeaz un Japonia, 110. Jatuchio, Javaccui v. Tul c e a. Jawick i, Stanislav, iezuit

Alba Iulia, 131, 138. polon de corp de clreti 621, e asteptat si se pronunte asupra oportunittii unor operatii in Banat 475. Ar fi fost favorabil unei pci cu turcii 554-555. Explic In acest sens la scrisoarea lui Sigismund citre Imprat 487. Jazlowiecki, Snyatin, 369-370. Nicolae, staroste Jiji a, rlu, 645-646. J 6, lo anne s, pastor la Alba Iulia, 322. Jo si c a $ te f a n, secretar al lui Sigismund Bthory in 1585, 191; este maestro di camera" al acestuia In 1592, 337-338. ReIntors In mai 1592 din Italia, 316 ( dintr-o misiune la Florenta si la papa) primeste pe Amalteo 337. Este cancelar d in aug. sept. 1594 Caracterizare 632-633. Cderea sa s-ar fi datorat lui Genga (?) 412. Pentru aceast a v. biografia lui Visconti 6 cea a lui Carrillo, precum i penuu procesul su la S atu Mare 6 declaratiile atribuite lui Mihai Viteazul de ctre G. de Marini Poli. pira' la 4 aprilie 1598, 323-324, 432-433, 487, 490, 558, 574, 621, 632-633, 659, 660. De origine roman: 2 56, 512-513, 632-633, dar catolic el ajunge prin cstorie rud cu Sigismund 256 (in 1 593). Este atotputemic 632 728 K a k a s, $t e f a n, nobil din Cluj, 136. Kaliszki I a c o b, cleric iezuit la Beclean, 144. Kall 6, localitate n Ungaria, 605. Karakarmaluch, Karakarman1 u c h" (Charar Malucha, poate C.atamanwww.dacoromanica.ro

claioi), localitate la gurile Dunrii, 392, 397, 414. Koci (Fau), bei de Arnasia, 617. Kor ni s, Gas pa r, cpitan de Hust, 217, 442, 486, 620. Karantan v. Car am an i a. Kara-su v. Car as suni. K a r ra kowsk i, arhiepiscop de Gniezno, 661. Korobeinikov, Trifon, diac K en d y, Alex an dr u, triumvir" al Trans., senator, 22-24, 79, 87, 103, 157; c aracrus, cltor in Mold.; biografie, 384 350; text, 351-354. rinnyai, prima sotie a cancelarului FarKovcsczy Caterina, nscut Hakas -, 342. familie, 443; - si iezuitii, 82, 84-85; ^- si Petru Cercel 43-45, 53; si F. Sivo ri, 21; - si turcii, 43; executat ter, 102; Kovcs 6 czy <Cristina>, niscut pentru complotul" contra lui Sigismund Bithory, 443-444. K end y, Fr an c i s c, comite, fratele lui Alexandru -; familie, 51, 55; relatii cu Petru Cercel si F. Sivori, 51, 53-56, Kendy, a doua sotie a cancelarului Farkas -, 443. Kovcs 6 czy Farkas (Wolfgang), cancelar al Trans., 21-24, 50, 87, 112, 157, 167, 179, 213, caracterizare, 217; 102; familie, 443; posesiuni, 168; relatii; c u iezuitii, 82, 84-85, 338-339; -- cu Petru Cercel, 43-45, 53; --. cu turcii, 43 , 396; sol In Polonia, 208; executat pentru complotul" contra lui Sigismund 250, 318-319, 341-342, Bthory, 61-62, 67-69; sol la Constantinopol, 27-28; - In Polonia, 27-28. Gabriel>, executat pentru <K end y complotul" contra lui Sigismund Bthory, Kereszturi Cristofor (Diach), tan al cettii Chioar, 444. cpi-

54-56, 58-60, 65-66, 134, 138, 155, 316; sol la Aron al Mold., 262. 443-444. Kr ak o win s ki <loan>, iezuit la Cluj, 138. Ker t z, P a u 1, medic din Brasov, 43-44, 159-160, 165, 167-169. Kr e di k, I o a n, iezuit din Cluj, 135, 138. col egiul de la <Khadim Me sih p a sa>, beglerbeg de Rumelia, 31-33, 35-37, 39, 41, 44, 54. Kili v. Chili a. 134, 138. Kinsk i, P a u 1, iezuit la Ki r Al y, Al b er t, dpitan al trupei trimise de Sigismund In T. Rom., 495, apo i In Moid. Cu $t. Rzvan 555. K i s, Ma t y a s, emisar al generalului imperial Cristof or Teuffenbach la Sigismund Kunig de Schonhofen, Jan, misioCluj, Kur nar iezuit in Mold., 277, 283. ti s z, Nicol a e, iezuit de la Cluj mnstur, 135, 1 38. K ii s ten d i I, localitate in Balcani, 605. Bithory; biografie, 372-373; text, 374L 37. Ki svar d a, localitate In Ungaria, 85. K I op i c k i, St ani sl a v, cpetenie a cazacilor, 246. L a C r u c e", topic la hotarul dintre TRom. si Tara Birsei, 42. K o c h, jude de Medias, 53. K o c h, L a d 6, Val e n tin (Valentin ungurul), misionar iezuit care a predicat si In B anat, 79, 85, 135, 138, 143, 147-148, 319; biografie, 114; text, 120-122. 729 Toma, fiul judelui -, 52-53.

www.dacoromanica.ro

Lancosme, Jacques Savary de , ambasador al Frantei la Poart, 63. Lask i, Alb er t, palatin de Sieradz, 217. L a ur en i u, iezuit la Cluj, 135, 138. <L a u r o V i ncen zi o>, cardinal de Mon dovi, 61, 64. Loreto, localitate In Italia, Lorga Francesco v. Sorg o. 511. Lubienieck i, sol polon la Mihai ViLizir de S z rk 61 y, familie insemnati din secuime, membrii ei vin s ceara preoti la Alba Iulia, 78, 85. teazul 494-495, 497, 502; biografie 492 493; text, 494-502. L u c a, trimis de P etru Cercel in Franta, 74. Luc ar i, Leli o, capitan In oastea toscan, 596. Lapu La zius, Wolf g an g, umanist vienez, 169. domeniu al lui Felician de Herberstei n, 156. Lapu munte, 209. res), 209. L ucc a, oras In Italia, 40, 48. Lugo j, oral i cetate, 78, 96, 105, 148. Luiz a de Lorena, regina Franvei, Giurgiului, 598. soLpuul r ominesc, sat (jud. MaramuLa pu sul un gur es c, sat (jud. Maramures), 20 9. lui Henric al III-lea, 29. L u z y, Alexandr u, participant la atacul Lebied6wk a, localitate In Polonia, 641. <L eghe a> (Legea), sat 138. (jud. Cluj), 122, Macau (Make)) oras n Ungaria 437. Macedonia 581. Macr a, mtmte (Banat) 428, 429. Lel esz i, I o a n, iezuit, educatorul lui Sigismund Bthory, 85, 87, 89-90, 101, 103 104, 106, 109, 112, 121, 131, 138-139, 155.

Madrucci v. Madruzzi. Madruzzi Lodovico (Madrucci), episcop de Trento, cardinal; si Petru Cercel, 61, 64. Lenormand, Guillaume, coleg 167. i insoThor de calatorie al lui J. Bongars, 164, L i o v, oras, 185, 217-245; arhiepiscop de , 282-283 (v. si Solikowski Dimit r i e). Ma gn o, Carl o, milanez, gentilom al irnparatului, trimis pe ring Sigismund (15 95) s infiinteze un serrkiu de post de la si ping la tabara crestina 479; scrisoarea lui Sigismund catre impa264; mncearc Lipova (Lippa), on.; i cetate, 555, 670; aperatii militare la 558, 613. 479, 487, 490, rat 487, 558, 666. 508-509, 515, 517, 538, 544, 554, 557 Ma go c zi Gaspa r, magnat din Ungaria 68. Lituania, 65, 351, 353. Livorno, oral, 409. Magraman, v. Cet at ea Alb a. Maluch" (= Charar Maluch) v. K a r a ka r Lo bod L hatman al cazacilor, 496. gratiat 444. m anl uch. Mami pa a, renegat sccqian, comancE cele al cetatii capitan Lon a y, A lb er t, fost 4 galere turcesti trimise pe Dunre in sus Hust, implicat in complot e din 1594; Lon dr a, oral, 289. (1595) 525, 526; trimis si-1 aduca 523, pe hanul tatarilor 528, comportare 536, 537. longobarzi, 99. 730 www.dacoromanica.ro

M an g alia (in Dobrogea) 392; project de atac asupra sa 397. Man to v a, ducele de , daruri de nunt 553, 573, 654-656. deprtrii ei din Transilvania (1597) 488, 489, 491. Dup renunsarea lui Sigismund M aramur e Mar cell o, (IV 1598) va trebui s preia principatul pIn la sosirea unui arhiduce 324. Se retra ge la Chioar 325. Dup reintoarcerea lui In Transilvania (1598) doinneste o mare c ordialitate aparenta' 325, 326. Ea 11 insoseste In orasele ssesti (martie 1599), 667, unde o prseste la venirea Cardinalului Andrei munsii confesorul 155; 209. arhiducesei MariaCristierna (1599) 330. Mar chi o n, Michel e, cavaler italian locuind la Alba Iulia In preajma campanie i crestine 509. Mar co R aguz an u I, emisar al lui Mihai Viteazul la imperiali (1598) 266, 268. 329. Sigismund propune lui Andrei s o ja de sosie 328, 330. Se teme de Sigismund 329. Inlesneste uneori corespondensa tainic a lui Carrillo 329. Mar c u, D e li, ragusan, comand 2000 de haiduci liberi" adunasi j organizasi de el 515. Maria de Gra z, arhiducesa mam, 491. Marcu s, iezuit, la Alba Iulia (1585) are in grij coala tinerilor tovarn ai prkci pelui 87; primeste aproape simultan destinasii diferite in timpul ciumii 140, 14 2, 143. Marini Poli Giovanni (Zuan, Zuane, Dziva, Giva") biografie 231-244; text 245-272 ; observasii critice 273-274. In 1583 pe ling5 Petru Cercel. Sol al acestuia la Ragusa 74. Dusmnit de el (!) 229. Duce negocien i cu el din partea lui Mihnea II 229. In preajma acestuia (1586-1589) 222, Marea Neagr. 17, 163, 179, 215; flota Tura In 673. rani al lui Paolo Giorgi In 255; 354; planul fictiv de ope397; 414, inrudit cu el, 223; ia parte la divan fast 225; strInge dijma mierii 225; 227, 228;

Mar kh a z i P etr u, fostul so; al Doamnei Zamfira, fiica lui Moise vod, pretend ent al Transilvaniei 159. cistig bine 229; i doamna Ecaterina si signora Marioara 225-228; Maria Cristierna Serenissima" arhiduoesil a Casei de Austria, nepoat a lui Rudolf al II-lea, sosia principelui Transilvaniei, Sigismund Bthory. Este asteptat, Inti rzie230. In 1594 ajunge agent imperial. Misiune la domnii romani pentru o lig antitur ceasc 245 s.u.; si Moldova (0 Aron faza I (1594). Audiens la acesta, alians 245-246 . Garantarea acestuia de ttari prin ajutorul lui Sigismund obsinut de Giovanni 246. Afirm sinceritatea rea ei naste indoial despre venirea ei 255, 476; Primirea ei, nunta 261, 264, 506 ; dado ruri de nunt 553, 558, 567, 573, 655. Portret fizic si moral 506, 658-660. In tin3pul campaniei st la Gherla 508; apoi la Alba-Julia 511, 512; E regent in lipsa principelui la Praga (1596). Primeste de 247-248. Incheie cu el actul autentic de supunere (16 aug. 1594). Pleac la Praga Cu ambasadorul acestuia. M. Tolnai 250 faza a II-a (1595). Atitudine nou fas de trdtor" 10 apr. 1595. Acuzrile lui Tolnai i Sigismund. Frica lui Giovanni la haiducii liberi din Banat prada ficut aiupra pasei de Timisoara 514; resine in Transilvania pe doamna Stanca impreun fiul ei; n Sigismund. Perspectiva Inde Aron, refuz s mearg In Moldova 252-253. Argumente pentru inlocuirea lui cu 5tef. Rgzvan ca guvernator 253; indemnuri ctre Sigismund 254; justifkarea 731 www.dacoromanica.ro

unei viitoare inlocuiri 254; - faza a III-a (dup sf. Aron fara pentru el 1595). Proclama credinra lui de Imparat, scos din domnie a refuzat sa se inchine lui Sigismund. Manevra lui Tolnai, Stef. van si Caloghera; tezaurul domnului imparri t Intre ei. Au concediat i cazacii i $tefan Razvan (faza a II-a) laude 253, (faza a III-a) invinuiri 262, Pretinsul plan de rascoala contra ungurilor al lui Mihai (!) (28 apr. 1595), 256 . i Mihai Viteazul (In 1598) Giov. vine In T. Rom. 11 insoreste pe domn prin rar a (Caracal, Craiova etc., Tirgoviste). Situatia acestuia dupa rechemarea ostii l ui Moise Szikely, 264. Pregatirile domnului la Craiova 262; si i spaima turcilor la Vidin 265266; a asista la pregatirea unei delegarii catre Carrile romane, scurta descriere: polit. resurse ca oameni grite. i zad pentru naimirea organ. Senti5 000 de ostasi. mentele antiturcesti ale populatiei. Tarile silite s asculte de Transilvania 250 -251; -i domnii romani... nestatornici (!) 253, perProblema plrii los-. Se asteapta banii imparatului. Sbuciumul domnului 265-266. s i Transilvania (si Sigismund) (faza I-a). Audienra, scrisoarea imparatului cu ti tulaspectiva lor grabnice (chemari inlocuirii tura nepotrivita 246. Tratative pentru garantarea ajutorului Moldovei contra tat arilor la Dieta etc.). Sigismund indemnat s aduca indreptare acestor tari (10. apr. 95) 254. Atitudine modificat (28 apr. 95) aflind de atribuirea de catre rarilor impar at lui Sigismund. Nemulrumit, nu crede ci e ade246. Discutarea lor Cu Senatul 247. Juramint comun de alianra: Sigismund, solul lui Mihai, Giovanni 247. Faza a II-a, dupa complotul" de la Cluj. Indemnuri lui Sigi smund sa fie fara mil, mai ales faya de cancelarul Kovcsczy, 250. - si Carrillo, co

ncursul lui 246, 249, 254; perfidia lui 259. i Josica. Are veleitari pentru una din rarile romane? 255, 256. varat 255. Veleitati proprii de a juca un rol in T.R. In cazul unei schimbari (d e domn) 254. Ar fi impiedicat dezordinile" (din Mold.) si proiectul de rascoala al T. Rom. si al lui Mihai (!) contra ungurilor 256. I s-a refuzat pasapoartele stiind cit este el de iubit de acel popor" ( din T. - Rol activ: gismund i Scrie din Brasov lui SiRom.) 256, 257. Imparatul i-ar fi increcomandantilor imperiali sa opreasca trecerea tatarilor (!) 247. Merge dinrat un fel de tutela asupra rarilor tomarle 260. Necunoasterea generar a spiri tului din radie romane inreles de Petru $chiopul 254. Consecintele acapararii lu i Sigismund 255, 256. (1594, 1595). InsiViteazul i Mihai nuari, aprecien i 253, 254, 260. Justificarea faptului ca nu s-a dus in 1594 In T. Rom. se intilneasa cu hatmanii cazacilor pentru a lmuri cauzele dezertarii trupelor nepltite de Aron 246. Informarii, iscodiri, de nunrari: polonii prin neincrederea in Mihai (motiv invocat de Comuleo) 249. Dar a fost chemat si Mihai a trimis soli la ?tuparat 261; si Gi ov. a primit juramlntul comun de alianti Cu imparatul al lui Sigissi Petru Schiopul inrelesi cu tatarii 247, 248. Acestia trimisi de turci 248. Trada rea senatului din Transilvania si a nobilimii din Ungaria superioara 249, 251. D iferiti informatori, crestini 247, 248 si turci' 249. Buletinul succeselor la Du dare, ameninrare turceasca acolo 249

255. Portret moral datorat lui biografie Pascal. G. este minios dar bun! Isi iubeste mund 732 si al lui Mihai (prin solul sau) 249. Marini Poli Pascal de', vrjmasii 229. www.dacoromanica.ro

219221, text 222-230, familie 223. Primit de domn 224; caracterizeaza Tara 224; si Signora Marioara; afaceri de bani 225, 228; sfaturi cum sa se poarte cu nidel e din Tara llomaneasca 225-226, lauda pe Giovanni 229. Bintuie frigurile. Zac pe rind Doamna, Pascal, 228; 11 Manastur zuita 116, (Clujmanastur) posesiune ie119, litigiu cu Clujul pentru hotare 131-132. Medabene Apolonius (Asupelonius") medic, la Cluj, 139, cklatoreste cu Bongars de la Baia Mare 155. Giovanni 223-224, 225. Marti n, centumvir" (In consiliul orasenesc) din Cluj, 13 6. Marro n, Nicolai e, iezuit In Transilvania (1592) 317. Media s, Petru Cercel inchis la 52-54; orasul 329-330, populatia 438, efective pentru campania cretina 621, 656, descriere 558. Medic i, cavalerul de 558; don Antonio de 539. Mar zo c co Giorgi o, varul negustorului Masini Giovanni, nobil Possesino 67. Giacomo Alberti 75. Meghior at o, stegar toscan" 593. Mehmed al II-lea (1451-1481) si Stefan cel Mare 201; i Vlad Tepes 216. Mehmed al III-lea (1595-1603) 403, 483, 516, 537, 594, 622; si Moldova 478; Transilvania 265, oferte florentin, in slujba lui Petru Cercel 56, 62, 65; trimis la Massa Simo n, paroh luteran la RIsnov 43. Mat ei Z el e si, iezuit, Cluj 138. M a t ei Cor vi n, rege al Ungariei 117, 201, 216. catre Sigismund (1595) 476, 549, 560, 657; i Tara Romaneasca: pune alt domn (!) 516; si rascoala lui Mihai 521, 522, 524, 525, Mathias de Habsburg, arhiducele adresantul raportului lui Prepostvari (1598) 428; regele Ungariei" In 1595 (!) confuzie cu Rudolf II 522. 657; intentia de a-1 ataca In 1599, 416; pretendentii romani la Poarta 663; si b ulgarii i sirbii, flgaduieli (?) de abolire

Mzza Gaspa r, negustor ragusan 223. Maxiin v. Milanesi Massimo. Maximilian al II-lea, 66, a tributului de singe 402; i puterile crestine: vrea pace 401; eventual mijloimparat (1564-1576) si zlogirea cetatii Chioar, Mehmed pas a, 527. citor Sigismund \Vasa 663. fiul lui Sinan pasa, coboara pe Dunare cu luntrele pentru pod Mehmet pasa, tatal lui Hassan pasa (1596) 403. Maximilian de Habsburg, arhidutronul Poloniei 256; Sigismund la Casovia cu prile jul venirii miresei lui Sigismund 264. Eventual generalism al crestinilor contra turcilor (1594) 465; i Sigismund, operatii militare la i TransilvaOradea (1598) 324-325; cele. i 261; Mehmet Satirgi pasa, va inlocui pe Sinan la Bucuresti 610. Mehmet be i, mai mare peste beii din nia 415-416; ofera s vina In Transilvania :(In 1595) 478; ajutoare pentru haiduci i lui Borbely in Banat (1595). n, galerele turcesti la --- (1595) 524. Tara Romaneasca 611. Mel isuan (?) mare postelnic In Moldova Mercier u s, (1585, 1590), 272. iezuit in Polonia 322. Me z er ic h, loc. in Rusia Rosie 218. 733 www.dacoromanica.ro

Micali, ban r age a). v. Mihalcea banul (Castoarcerea drilor (?) 515, Reactia populatiei, cu concursul turcilor de la Vidin (!?) 515. Michae 1, iezuit prefectul seminarului din Cluj moare de cium 135, 137; numit Ripinensis" 138. Factori interni. i boierii: neincrederea Michossensk Hatman al porojeni (1594) 246. lui in marii boieri dup tratatul de la Alba cazacilor ZaIulia, 497, 498. Ei l-au Impiedicat s se apropie de Polonia 500. Dup eliberarea Bucurestiului Miclo q, scrib, pu s-1 servease pe Petru Cercel la cetatea Chioar 59. trimite boieri acolo pentru Miechowski Mathias, cronicar polon 201. a prelua cirmuirea 623; i populatia srac supus la dri grele 515. Factori extemi. Ape lul prin Lubieniecki la ajutorul polon. Oferte de inchinare 500, Mier c ur e a, loc. descriere 158; Scaunul efective pentru campania cretin 621. domn. Mihai ban de Mehedinti, viitorul Mihai Vit ea zul Sf. Nicolae ctitor al bisericii Mihai Vocl) din Bucu501. E nevoie de 10 000 de osta0 contra turcilor i de oprirea ttarilor de la jonct iunea cu turcii. Solii lui: v. Petr u Gr rqti 301-302. Mihai Vit ea zu 1, familie, copii 500; operatii militare la Dudare : Brila (1595) 554; contra Brallei reocupate (?) scurt vreme gorovici Armeanul 641; Radislav 646, Mihalcea, b Buzescu soli la v. Lubieniecki, Giovanni de' Marini Poli 494; G. Palaticz. 265,

de turci 515; paza. la Giurgiu, 502; lupt la Calugreni 529, 530, 612; se retrage 531; la Sud de Dunre: incursiuni la Rusciuk domnii Aron Vod 498, Moldovei: 499, 500; $tefan Rzvan 497, 499, 500; porund (!) de la Sigismund ajute reia domnia 554. Jeremia Movil (15,98) 267, 268, 414. (1595) 399, 406; arde Rusciukul i Silistra 524, 525; (In 1598) 415. Pregtirea la Craiova a unei expedita pe Dunrea Inghetat, spaim la Vidin, 265, 266. In Campania c restin 548-549 comanda avangarda 545, 582, 583, 587. La Tirgov4te 587. Elibereaz l a Giurgiu pe romanii robiti de turci 534. Oaste de romani, cifre 437, 621. Trupe ungurqti in Tara Romlneasc, pen tru a colabora eventual cu romanii (dup campanie) 486. Spiritul de colaborare mai inainte, la Cetatea de Floci 432, 433. Domnul, avind exemplul lui Aron, nu se In crede in trupele lui Sigismund din Tara Romaneasc 498. Are mercenari cazaci (1596) 515. Tocmqte Cazaci 267-268, dar sint impiedecati a trece de ctre Ieremia Movira' Sigismund Bthory 249, 250, 254, 256, 257, 259, 261, 264, 327, 364, 367; ajutor de rizoriu din Transilvania (in 1596), 516; ... 657; invinuit de lipsa de alimente din cursul campaniei (1595) 552. v. qi la' igismund rubrica: 5i Mihai Viteazul. Informatie greit: s-ar fi retras dup CIlugreni In Transilvania (!) 533-534. Pretins gind de rscoal contra lui Sig. 256. i turcii 249, 266, 267; le trimite tribut (159 8) 406, tratative de pace (1598) 412; ceat4 turc la (1596), bnuieli 515; se rscoar contra turcilor (1596" = 1595) 521, 522; ginduri de aliant cu Sigismund i turcii 603, 604; Mehmed III, 657; inIccuit fr slicces in scaun (!) (15%) 516; at itudinea lui contra lor (1595) 446; (1598) 414. Cazacii folositi pentru F34 www.dacoromanica.ro

Mihai fat de turci: d informatii despre fortele lor (1595) 496; arat primejdia generan din partea lor: lumea crestin trebuie s se apere la Dunre 499. Turcii ofer domnia ereditar5 499, dar el va porni contra lor 499. Romnesti 160, 162, 227; familie 8, 41, 203, 222, 226; numit de Murad III 33, 35; Sigismund Bthory 158, 161; pleac cu toat curtea la Bucuresti aflInd de boala doamnei Ecaterina 225; i turcii: sarcini financiare fa t de ei 204; -- si Petru $chiopul 222; i Petru Cercel si Poloni a. Pozitia sa fa; de (1595) 497, 500. Oferta de supunere si de tribut 500. Precizeaz. ciar 502 punctele ce229, 230; vine cu turcii contra lui Mihai Viteazul, se retrage (1596) 402. rute: efective militare la Dunre, 495, 496. i opriMilanesi Massimo (Maximus), iezuit din Florenta, Colegiul din la Cluj 79, 89; at ributii multiple, infirmier al rea ttarilor de a Inainta 501. Se informeaz despre oastea polon, ttari si cazad colegiului 118-119; plecat la Alba Iulia 130; descrie ciuma i foametea din Transilvania (1586) 123-124; imigrarea de frani balcanici mlnati de foamete 126; practica medicinii la Cluj 127-129; Ingrijirea ciumei In locasurile iezuite din Transilvania, el Insusi zcind de aceast boal 137144. Lig a c r e s tin 5, dispozitii pentru 361-362; Insinuare c ar fi cu turcii(!) 36 7; informat gresit cu privire la atitudinea Poloniei 498. Adevratul sens al ligii crestine: unirea tuturor 498. Intreab. de aderarea Poloniei, de cazad si de turci 495, 496. si papa Clement al VIII-lea, imperialii trimite soli la 261, 415-416. 249 Milco y, (hotar intre :Moldova si Tara Romneasc) 294 (gill Focsani") 561. Mindszenti (Benedict) cpitan Rudolf II 254, 255, 259, 261; 265-268; misiunea lui G. de Marini Poli 264, 266;

primeste trupe pltite de Rudolf II, 490. Asteapt bani pentru plata 251; si Scaunul Odorhei (1592) 318. Mircioaia (Mirzonia) v. Ch i a j n a doamna. Mitrea din Hotrani (Dimitrie) m. vomic In Tara RomIneasei 160; (Mitri") f.m. vistier (1574, 1594) 270. Moesi a provincia roman 214. cazacilor 265-266. i Boris Godunov, 249; s Constantin Vasile de Ostrog, voievod de Kiev, 266. insurgentii bulgari 408, 411. Mih a i 1, insotitorul lui Trifon Korobeinikov primit la curtea lu Aron vocl (1593) Mogilnica 643. Moh c s, lupta de la 98. Moldov a, Caracterizare indirect, populab oieri etc. 99. Descrierea direct (1585): tail, populatie, 352-353. port, limb, organizare, tribut, 181-184. al Craiovei i M ihalce a m. ban 266. Petru Cercel; (Micali") 60, 62, 69 sol al lui Mihai Viteazul la imprat (1595) 261; Descrierea anonim (1587) poate a lui Comuleo cuprinzInd pe ling rubricele Mihalidjli Ahmed pasa, Timisoara 613. pasa de descrierii precedente si un istoric al trii si a Imprejuririlor lui Petru $chiopu I 200-205. Descriere iezuit (1588) scurt istoric, Mihnea II (Turcitul), domn al Trii populatie 281-284. 735 www.dacoromanica.ro

Descrierea englezi (1589) -- bogatii naturale, produse, condiii de trai 296. Desc riere a lui Korobeinikov (1593) 351-354. Descriere sumara a lui Comuleo (1594) T ara manoasa, apicultura primitiva, venituri din miere i polonii, actiunea lor contra lui Stefan Razvan 545; influenta polona in - 548; a ctiune polona in - 553, 555; expeditia lu Zamoyski in - 643, 644; moldovenii Zamo yski in - 648. ttarii 369; libera trece prin - 484; drum de invazie spre Transilvania si Tara Romaneasca 484; Moldova concedata hanupescuit, conditii vitrege pentru populatie 368. Descriere a lui Francesco Pastis din Candia, rit, limb, guvernare, productie, cler, biserici confesiuni 638, 639. Descriere s umara indirecta (dup 1599) 672673, ;ail, populatie, productie, oaste, religie, Domni v. lui 484; tatarii si Moldova 485, 490, 539, 555, 617, 645. Aron, Ieremia Petre $chiopul, Vlad fiul lui Milos; Guvernator", v. $tef an Razva n; pasa al Moldovei v. Ahmed sangeacbegul de Tighina. Boeri 99, boieri moldoveni chemati la dieta 257, 260, 261; interventie mintari pentru Aron 320; monopolizarea succeselor militare contra turcilor 476; Stefan Bthory in - 5 16; intentia de expeditie a lui Sigismund In - 548, 549, 552 573; accesul In Tra nsilvania prin - 586; paza In munli 590; Sigismund i - 632; si Transilvania: Brasovul (comer%) 159. boieri mari 257, 260, 261; lista lui G. de Marini Poli 271-272; pribegi 253, Razva n, (1595) v. Oaste, ostasi, Hatrnan (1595) v. $tefan 478. fratele lui 662. M. Logofat turcii 31, 41, 173, 182, 247, 249, 251, 255, 282, 395, 476, 484; obligatii: trib ut, alimente 560; oras (Reni?) atacat de turcii din Tulcea 523; atac turcesc eve ntual 561; Sinan Stroici, Luca. vitejie 16, 99, efective, i - 613.

artilerie 182; 250, 251, 369, cifre 478, 583; Si Tara Romaneasca domnul pus de turci 368; in locul lui Mihai Viteazul vine In Moldova 516. Ungurii: unguri prizonieri in - 512; mercenari cazad v. Mol d. si Cazaci i; mercenari unguri v. Moldova si U ngari a; stindard 584; judecata domneasca 182; nunta domneasca 222, 226; expeditia lui $ t. Razy an in 478, 554; jafuri 645; tragerea sa in teapa 512; epidemie de ciumi in 277. si Anglia privilegiu comercial 290; emisari englezi prin - 370; calator i englezi, vezi mercenari unguri in - 250, 255, 410. si propaganda catolica 81, 85, 100, 148, 27 8, 281-284; biserici catolice, lista 638, episcop catolic, cifra de credinciosi romanitate 183, 184, 284, 672-673; nume diferite - Bogdania, Caraboldan; Valahia Mica (!); - Cisalpina" (!) Austell, Cavendish, Harborne. Cazadi mercenari - 263, 266, 267, 364, Moncastro 673. Mondevi v. vi. Mondovi, Cardinal de - (Vincenzio Lauro) 61 410_ sprijina pe Petru Cazacul - 320; Cazacii si Moldova 645. Montaguto Marzio, 596-598. cavaler toscan, si Liga cretina 361-362, 364, 365, 366367. Montalais (Montallays) tovaras francez, de drum al lui Fourquevaux 181. 736 www.dacoromanica.ro

Moscov a, orasul, 351, 352; ilia 352; Aron as fugi la 362, 370; mare kneaz de 245, 247, 248; Wizboi in Persia 203; v. Feodor Ivanovici 376; v. Boris Godunov 249. Tar (moscovit") v. Ivan rscoala gruzinilor i cerkezilor 376; operatii militare tn Ungaria (1594) 396; Sig ismund Bthory 442, 446. al IV-lea 101, Moqrvitii si liga antiotornan'i (1594) 364. Comuleo v t merge (= polonii) invinsi de Stefan la 362; Mure s, dui 157, 158, 438, transportul srii pe 544; 555, 657, 670, 671. antecedente Mustaf a Aga de ce1 Mare (!) 216. Tighina, 646; si Ierernia Movil 646. Mosto M. Giovanni Battista, muzicant de curte al lui Sigismund Bthory 446. Mostowski Iaco b, iezuit din Colegiul de la Cluj, 139 N Mot t e, Paul de la al lui Bongars 155. M q o c" (la mosiile lui Moldova 644 tovaea's de drum ?) Nadasd y, 256. nobil ungur dln Transilvania, localitate in apoi Nagy Francis c, comandant al mercenarilor unguri din T. Rom., 433. Nagy St ef a n, mercenar ungur in T. Rom., vornic, 433. Movir Ieremia, ctt Polonia 645. v. mare

donan 644, 645; familia lui 645; leggturi i Ieremia Movir. Nale Bernar d, Marini Poli, 226. silvaniei, 325. prietenul lui Pascal de Movil Simio n, Viteazul 414. fratele lui Ieremia; opreste trecerea cazacilor tocmiti de Mihai Napragy Dumitr u, episcop ales al TranNeajlo v, riu, 528, 529. Munkcs (azi Mukacevo) castel 68, oras 209. Neamt v. rirgul Neamt. Neapol e, oras, 100. Muntele Sinpetru (Petersberg), sistem de a trage carele cu funii peste culmea mtmtelui 545, 551 Munteni v. romani 17 Negru vo cr, castelul lui (jud. Arges), 161. din Stroiest i Mur ad al III-lea sultan otoman (1574 1595), 7, 9; nemti v. Germania si gerrnani. v. Gonzaga Lud oNevers, duce de v i c. si Petru Cercel 15, 27, 28, 52, 54, 61; 32-36; confiseri de la Nevridi, Nicolo din Chios, arendas al arilor din T. Rom., 74. curnnat cu Siavus pasa 31; romane 31, numeste pe Mihnea II 33, 35. si Rudolf II, armistitiu 66, 67; si Tran44yania, aliat cu Nichifor Parasios dasClul, exarh patriarhal; biografie, 607-609; text, 610 si Aron Vocla*, 253. v. si V a s613, 1 a c", [ Dascal], 653. 66; sprijin

candidatura lui Sigismund la tronul Poloniel (1592) 340; i pretinsa cerere a pri acipatului de dtre 13altazar 340, 341, 343; Nicolae Pgtrasc u, zul, 498, 501, 502, 516. 1 aus. fiul lui Mihai ViteaoNicolaus m. (magister) v. Kurtisz si Moldova, tribut secret 204; tribut 737 www.dacoromanica.ro

Nicopol e, cetate, 412, 527; negustori din 517; turci la -* 215; atac impotriva 255 405; sangeac bei de bei de 549. Nicopol e, sangeacat de 3%. Orsin o, Vergini o, nobil italian, 539. Osman pa; a, mare vizir otoman, 31, 32. Ottaviani, Mecenato, Niepolowic e, oras, Polonia, 192. Nipr u, fluviu, 203, 369. Nipru v. Nistr u 296 . toscan participant la asediul Giurgiului, 598, 599. Ovidiu din Pon t, poetul lat in 163; exilat 'in Moldova (!) 673. 179, Nistr u, (Turla, Tyras,) fluviu, 174, 180, 184, 201, 267, 351, 414, 499, 662; Nogarola, Ferdinand de identificat gresit cu Nipru, 296. guvernator al Ungariei superioare, 63, 64, 66, 67, 69; epitan de Satu Mare, 154. tIrdg Jnos v. Glfy Ioan. o Oblucisa, tirg, 354. Octavia n, locotenent din Rimini, 181. Odett e, logodnica lui Bongars, 167. Oitu z, rIti, 208, 212, 213. Padova, oras, 21, 438. Palatics, Gheorghe, nova, 30. ban de Lugoj Caransebes, 120-121, 567. P ari sol a, Lorenzo, carmelit din Ge01 a u s coadjutor" iezuit la Cluj, 134, 138, Olsacinia (Olsenia), topic, 4%. 01 t (Allutum, Alt, Aluta, Olta), riu, 159, 215, 544, 550, 555, 562, 671. Parm a, principe de er franciscan, nese, Ranuccio). 489 (v. si F a rPasti s, Francesc o, din Candia, egului

duhovnicul Olteni a, 269; intindere 14. Opoli a, Oppeln ducat, 327. Opre a, postelnic in T. Rom., 65. Bthory, 632; biografie, 634-637; text, 638-640. P a u 1, coadj. iezuit la conventul din Clujm'n'istur, 135, 139-142. Paulin a, fi ica (?) lui Pascal de Marini Orade a, ora; si cetate, 80, 82, 84-87, 89, 105, 138, 146, 321, 343, 438, 486, 544. 670; urna de 146; presuri 145-146; guvernator, 441, 448 (v. i Bthory Stefan); vin i crestini din locurile supuse turcilor la %; rncieri i pedestrasi din 621; reli gie: episcop catolic de 669 (y. i Czibak Imr e); catolici la 96, 106, 111, 147; i ezuisi la 104, 106, 108, 135; calvini la 108, 111, 148; ravagiile ciumei la ^- 8 7, 88, 90, 124, 131, 148; lupte pentru 324-326. Orasti e, oras i cetate, archebu zieri din 621. Poli, 225-226. P'Itrascu cel Rom. 6. bun, domn al T. Plun a, nepoata doamnei Ecaterina a T. Rom., sosia marelui sp'tar Rkhiacana" (!) 224. Pei lrdi, Petr u, subcimras al lui Sigismund Bithory; biografie, 618-619; text, 620-625. Pera v. Constantinopol, cartieve. Perekop, istm, 581. Persia si per i, 31-32, 203, 205, 377 738 www.dacoromanica.ro

P e.r ugin o, Crispolti, locotenent, parPetru saxonul, rectorul colegiului unitarian din Cluj, 82. <P etrest i> 117. ticipant la asediul Giurgiului, 596. (Petridul), sat (jud. Cluj), la asePetru $chiopu 1, domn al Mold., 174, Pietr o, francezul participant diul Giurgiului, 595. 209, 226, 646; familie, 41, 203; insciunare 203-204, 282; fiscalitate, 205; priv ilegiu comercial acordat negustorilor englezi, 290; sprijid5 catolicismul si Petr u, iezuit la colegiul din Cluj, 83, pe iezuiti 202, 131,, 135, 138, 141-143. <P etru din Bien i>, mare in T. Rom., 7, 271. etr u, preot din Brasov, 159. logort spXtar Petru <din Luciani>, mare in T. Rom., 270. Petru Cazacu 1, 320, 392-393. pretendent in Mold., Petrucci, Francesco, asediul Giurgiului, 598. 277-282, 282-284; trec pe la curte: Henry Cavendish; 296; Fr. de Pourquevaux, 18 2; Giovanni de Marini Poli, 254; polonii, 248; si (papa Sixt V), 277-278; i etari i, 248; i stircii, 41, 204, 282. participant

la Petru Cercel (Petru Demetrius"), domn al T. Rom., 8, 42, 65; caracterizare, 73; familie, 6, 28, 61-62; avere, 38-40, 46-47, 50, 52-53, 69, 157; educatie, 9; Insdunare, 7, politiel administrativa 9; Pezzen, Bartolomeu, adresant, 252254; comisar imperial in Trans. 323. P iasesk i" (pircilab de Soroca?), sol al Pia tra lui $tefan Wzvan, 641. Craiului (Chiral 639. Petra"), edilitae, p. 11-12, 162; inconjurat de slujbasi strini, 18, 45, 111; fiscalitate, 15, 288; justitie, 18-19; politia reli gioas, 112; relatii : cu boierii, 57, 74, 288; cu secretarul su florentin Franco munte, 160, 561. Piatra <Neamt>, oras, Piatti, Girol a m o, cleric iezuit, Piccolomini, Alessandro, pant la asediul Giurgiului, 657. 108. particiSivori, 9-10, 17, 20, 25, 28, 53, 55-56, 58; 60-61, 63, 69, 111; politics externs; Franta (Henric al III-lea) 19, 26, Piccolomini, Silvio, silor toscani In epetenia osta28-29; iezuitii) si papa 26, 28, 61, 68; (- si 62, 67; i campania din T. Rom., 410, 509, 558, 580, 584, 593, 657, 679; biografie, 563-565 ; text, 566-574; operatiile militare de la Giurgiu, 481-482, 44, 484-486, 512, 552, 586-587, 593-

596; 598; - la Tirgoviste, 566-567; raporturi cu Sigismund Bithory, 486, 512, 54 6, 552, 554, 556-559, 598. si 52-53, 69; (-i Sigismund 19-20, 22; 33, 63; T. Rom., Trans. 38, Bthory), 546 167; 45- 46; nchis la tatea Chioar, 55, 58-59, 65, 67; - In cetatea Hust, 69; fuel- l a Venetia, 229; eil5torie la Constantinopol, 70; Intemniturcii, 15, 28, 30-31, 31, 33, 35; fug'l din mazilire, refugiu in Trans., 40, Me dia', 52, 53; In cePigafetta, Filippo, istoric militar italian, biografie, arhitect 540-542; text, alug5r franciscan 626-629; text, 543-562. Pisc u o, Giusepp e, In Petru Grigorovici tat, 229-230. Trans., biografie, armeanul, sol al 630-633. lui Mihai Viteazul In Polonia, 641. Petru Rare s, domn al Mold., 259. PIrvu <din Ciorotasi>, mare clucer In T. Rom., 224. 739 www.dacoromanica.ro

PI acid i, G ir ol am o, cavaler, participant la asediul Giurgiulut, 598. Poarta otomana v. Tur ci a. Pr a g a, oras, curte imperiala 254, 327-329, 489, 511, 632; nuntiu papal la (v. 363. i Speciano). Podolia, 201, 203, 248, 296. Polo, Zuan de vanni dei. v. Marini Poli, G i o180, Pr epi a, vara lui Mihnea II Turcitul, sotia lui Giovanni de Marini 223-226, 228. Pol Polonia si poloni, 52, 54, 64-65, 67, 74, 78, 83-84, 95, 131, 148, 173, 202, 216-218, 247-248, 251, 282, 290, Prepostvri, Valentin, ghiar, comandant In oastea nobil maimperial; biografie, 426-427; text, 428-429. 322, 328-329, 341, 370, 414, 437, 507, 544; granite, 209; comer; (Cu Mold.) 295; ostire (efective), 496, 621; populatie , 126; Provodi a, oras In Bulgaria 394, 397. Prusia, 134. Pr u t (Hirassus), riu, 174, 181, 184, 215, 217, 352, 644, 648-649. <P ry be k, P etr u>, neme s din Odorhei 318. 209. port, 17; rege, 20, 24 27, 53, 55, 61, 67, 158 (v. si celar, (v. Zamo Stefan Bthory), ysk i caninterregn, 69, 340; pretenden0 la coroana (cardinal Andrei Bithory), 365; rascoa la cazacilor, 517; politica extern:

Anglia, 370; si (v.Zamoyski Jan si Zolkiewski); Przemysl, oras, Psar ski,I o a n, Ja n); hatmani iezuit la colegiull din liga crestin, Cluj, 134-135, 138. Purcar i, sat la hotarele Mold., 180. 364-365; 495, 498; - si Mold., 201, 253, 281, 553; expeditia contra lui Stefan Razvan, 260, 263, 512, 545-546, 648, 657; -i Sf. Scaun 368; i tatarii 369, 371, 441, 485, 650; - si Trans., i turcii, 11, 428, 402; T. Rom., 11, 69, 266. Po ngr at z, Frig y e s, nobil mag hiar, ca325, 440; Raab oras, cetate, v. si Gy6r 499. R a a b, Ju sty n, misionar iezuit venit din Polonia In Moldova (1588) 277, 283.. pitan general al cavaleriei imperiale din RacovI, 644. R c z Gheorgh e, sol al lui Sigismund Satu Mare, 64-66. Ponthus de la Planche, Fran o i s, nobil C.ercel, 27, Bithory la ttari (1598) 265. R a di sl a v, solul lui Mihai Viteazul, 646. francez la curtea lui Petru 49, 51, 54, 45, 59, Rally sau Ralli, Dionisie (Daghi"), ructi cu Paleologii i Cantacuzinii, episcop de Tirnovo, 393; i Sigismund Bthory, 405-406; este In legatura Cu miscarea bulgarilor contra turcilor, 405-406; 411. 62-63, la

68-69. Pope 1, A dam Gallo, Sigismund Bthory, 489. sol imperial Possevino, Antonio, dipl. iezuit 55, R a d u, m. armas In T. Rom. (1588, 1592) 270. 61-62, 64, 67-69, 06, 335-336. Potcoava v. <I o a n> Pot coa v P otock i, J a n, staroste de Camenita, 246, 366, 369, 662. Radul din Baleni, m. comis ln T. Rom. (1585), 270. Radul din Cepari, m. Rom. (1580, 1583) 270. comis 731. T. Po tur n a k, ungur In oastea tatara, 648. 740 www.dacoromanica.ro

Radu <din Cepturoaia> al vistier in T. Rom. (1593, 1594) doilea 271. Romani in Dacia Radul Socol <din Boldesti>, 165, colonie in Moldova de astazi 183, 284; stramosi ai romanilor 439, 673, inscriptii 168. postelnic in T. Rom. (1585, 1596) 62, 271; 11 insoteste pe Franco Sivori 68-69; Radu voievod, fiul doamnei Neaga, 226. roman i; limb 162, 214; origine: italiana longobard (!) 99; descendent din Flaccus! 163; denumiri: Bloch 1 62; WalRadu Mihne a, fiul lui Mihnea II turcitul, pretendent la tronul T. Rom. 402. Rag usa (azi Dubrovnik) oras, import de piei i ceara din T. Rom. 17; 173, 226, 227, 296; cetate 408. Ragusani la Tirgoviste, 12; ragusani fac comert in T. Rom., 17; len, Welschen, 163; romanitate, 214 (v. Moldova, Transilvania 0 Tara Romaneasca). cu i Rosto v, oras 352. R o s i i" categorie T. Rom., 250. rosturi militare mina de In aui ragusan din Turcia 85; ragusan in Ruda (jud. Hunedoara) Tara Romaneasca; 223 ragusani nobili in Romneasca (Bucuresti) 161; in oastea cretina, 546; ragusani nobili in T. Rom., Bu

curesti, 161, ragusan Paolo Giorgi 555. exploatare 192. Tara Rudolf II de Habsburg, imparat (15761611) 415, 429, 498 stapineste Ungaria ,,R aiteri i" germani sosesc in tabra crestina 545; 582-583, 590. Rasz Simo n, ie zuit (Cluj) 134, 135, 138. Razel m, lacul 354. superioara 38, 40, 98, Satu Mare 58, 62; pretentie asupra cettii Chioar 66; itali eni maghiari in slujba lui 64; - i eliberarea lui Petru Cercel 67; 0 introducere a calendarului gregorian 96; 0 eventuala ocupare a orasului Baia Mare, 209; Mold ova (Aron) 245, 246, 249, 250, 251, 252-254; 259, 260, 262 498; (Ieremia Movil) 263; i Ratiano, Giovanni, v. Sirbul loan. Razgrad (Bulgaria) 163, 399. Remete a, loc. (Banat) 428. [R e n i?] atacat de turcii din Tulcea 524; locuitorii ataca i ard Tulcea din (1 595) 524. Rhenanu s, Beatu s, umanist german 573; -i Tara Rom. chestiunea (Mihai Viteazul) M publica inscriptii 169. ,,Richiacana" (!) m. spatar in T. Rom. 224. Rigilin o, stegar toscan 596. Rimnic, episcop de - (1583) v. Mihai, 13. RIsno v, (jud. Brasov) tirg i castel 160; biserica din 160. 249, 250, 251, 254, 259, 261, 265-268; 0 Transilvania 498, 500, alianta 522; (Si gismund Bthory) 246, 247, 249, 250, 251 254, 256, 259, 260, 261, 264; 325330; ali anta din 1594, 363, 364; 375, 377, 416, 441-442; misiunea lui Carrillo la 446, t ratat 476, 489, 490; obligatii 510, subsidii in bani 516; 557; 605, 632; emisar in Transilvania si T. Rom. (G. Marin i Poli) 255. Raport de la G. de Marini Poli (1595) 258-264; (1598) 264-268. Prim este Tran64, silvania la abdicarea lui Sigismund Bithory i turcii, armistitiu cu 323-326; 353; Rodos 6, 204. Rodzinsk i, R o ni a, Sivori la - 28, 29, 62, 69; oras, biserica Annunciata 86, Stanislav, iezuit Cluj 135. 67, 281, 339; Carrillo spre -, 489, 511, 559, 632. Roma n, tirgul, orasul, 208, 215, 282; 2 bise-

Murad III, 66, 67, 361-362, alianta contra lor, 416; 446; 554; i rici catolice la - 639. Polonii, e 741 www.dacoromanica.ro

desemnat prin litera X in cifrul lui Comuleo care e socotit de poloni a fi spion ul lui, 369. mercenari cazad pentru tarile romane platiti de 410. Trimite, raiteri" in armata crestina 582-583, 590. Stindard 584. Sarmati 215. Sas Sebes v. Sebesul Sasesc. S a s i, orase in Transilvania 158. Sasi (germani, valoni, teutoni) privilegii 1 65; 167; locuitori in Moldova 278, orasele sasesti 438; meserii, 284, 327; si Sig Bthory 443. 446; religie 439; in oastea sa 477: pedestrasi; cifre, armaRumelia, beglerbeg de fiul lui Sinan 611. (1583) v. Kb a sim Mesih pasa, 31. In 1592, neidentificat, p. 392. In 1595 v. Has an p a s a, R u sci u k, cetate 163, 267; oras 394; atacat de Mihai 399; turci masati la pod la 496; 499; ars de Mihai Viteazul, 525; podul de la la Giurgiu 528; actiune ment 545; 556, 561, 581, 584; i.ostasii italieni incvartiruiti la ei, 600, ,657; istoric, organizare, raporturi cu principele judele,. reTransilvaniei, orase 667, Rusia moscovita 65. eventuala la 555. Rusia Rosie 209, 215, 218. Rusi v. Rusciuk 555. S lor v. Hue t Al be r t gesc de Sibiu al 581; locuitori la Tirgoviste, fosti prot estanti, trecuti la catolicism, 639. Satirdji Mehmed pasa, prezumptiv beglerbeg de Tara Romaneasca (!) 604. S a tu Mar e, (Saccomar), cetate a impart tului 40, 58, 62, 63, 66, 68, 544; des crierea 154, istoric gamizoana 154-155;: c pitan de v. Szekely Mihail 247; oras 429, 475. S a tul No u" (Moldova) 1 biserica romaSaban p as a comandant pe Dunare 612. al Galerelor de no-catolica 639. Saya, m. stolnic in Moldova (1588, '1591) 271. Saccomar, v. Satu Mare 475. Safyie sultana

Ecaterina 227. valid: daruri catre regiSaxonul <Petru> S na Elisabeta a Angliei 370; 401. S al v ar ezz o, levantin, ruda cu doamna fost iezuit, transfug rectorul colegiului arian din Cluj 84; 88. chipp e r, Ur b a n, iezuit (Cluj) 135, 138. Samoi I, capitanul; insotitor al banului Mihalcea, sol al lui Mihai Viteazul la imperiali (1595) 261. Schw en dy Lazarus a fortificat cetatea Satu Mare 155. Scitulia, Siculia, v. S e cuime 99, 158. S c i i" secui) 49, 214; siculi" 669. S amo s, insula 281. S an Giorgi o, banca din Genova 29. San Sandomi r, (in Volinia) 209. Santa Severina, cardinal de Sarge t is (= Sargilius "), azi 169. v. Aldobrandini Cinzio. Giorgio, cardinalul de 360, 364 367. de la Gdansk S cotien i", moschetarii hi ofera serviciile lui Sig. 556. Sebe s, tabara cretina la 620; ora.sul Secu i: la seminarul din Vilna 82; Ciuc efective de campanie 621; populatie 2O;.15. din 85; secuime (Scitulia, Siculia) .99, Strei, riul, Sargilius v. Sar ge ti s. 742 158; populatie, religie catolica 100; ,,ei'etici n 100; informatii din despre www.dacoromanica.ro

tkari 490; Secui, comitatul - ion, 246, 573; 584; ostasii din re dup 621; 656; descrie669; mercenari in Moldova 262; adversari ai lui Sig. 443; 446; pedestrasi in oas tea lui Sig. cifre, armament 477, 545, 581, 620, 621; agitarie pentru privilegii le lor 512; miscarea lor reprimat singeros 514; 556; Reicherstorffer 668; protestanri 668, Sibiu jude v. Huet Albert, v. Enyeder, Lukas? 553, 558, 581, nunta judelui 554; Sib rik Gaspa r, cpitanul grzii lui -.'archebuzieri echipari de Visconti. Corp de - ? Ice Intervine problema secuii 556. Secuii promisiunile lui Sig. Sig. 567; comandant al taberei 580, 586. Sighe t, in Maramures, 209. Sighi soar a, oras 327, 329, populatie 438, efective 668. 556, 557. Istoric al rscoalei lor sub loan Sigismund Zpolya: czuti in serbie 556. Istoric, privilegii, religie 669. organizare, obligatii, pentru campanie 621, Sigismund de Luxemburg, impratul -, 261. Sein i, sat jud. Maramures 155. Selim al II-lea si loan Cumplir 201; 216.

Sigismund al II-lea A u g u s t, Vocl rege cel al Poloniei 281, 282. Sendinopol (Semendria) 612. Sigismund al 111-lea Wasa, rege i misioal Poloniei si al Suediei, 69. narii iezuiri lui Moldova (1588) 283; In S igismund Bthory, 328, 330; 340, 365; Senn yei, Nicol ai e, (1598) comandant al Sig. 621, 623; Pancratiu, cpitan (1594) 246; emisar al lui Sig. la Mihai Viteazul curtii Sig. f. maresal al265; 322; transmite scrim:urea trirnis de secreproclamarea lui Ieremia Movil rarul, lui Zamoyski 485; are in paz l gra nita dinspre Moldova 485. Se veri n, (loc.) 562. S f. Mihai 1, cetatea 6 satul din preajma Albei Iulii druire iezuirilor 131; episcopal, ruinat 137; 142. cerate lui Liga crestin 498; 478; 495; 496; primejdia turceasa 499; Mihai Visi o eventua l coateazul i- 501; i turcii 647; 653, Erie turceasc, 553; mijlocitor al facii turci i crestini 663. 661, eventual f. Sigismund Bthor y, dintre principele Tranf. S a v a, ducat din apropierea Ragusei rwoal contra turcilor 408. silvaniei, familie, nepotul regelui Poloniei, fondrata, Bartolomeo iezuit in turcesc ,Banatul85; 104. 78, 79, 82, moare la Ti. misoara Siavus, p a s a, mare vizir 20, 24, drept de gratiere 21, este sub o i Petru regenfi, fiind minor 21-22; Cercel 19, 22; audienta lui

22, Sivori la otoman .1582 si 1593, sorul sultanei Fatima 27; 32 'cumnatul lui Murad III 31. Sibi u biseric (Cibinium, 168; Hermanstadt) populatie 438; '20; 142, descriere 158; 159, inscriptia din descriere, i turcii 27; 38, 44, 49; 23, 24; minele de la Baia Mare 55 i cea de la Intre i i ezuitii 89; Ruda 192; caracter 82; reformatii 90: titlul ski 101, educaria sa 10 3, zelul su religios 103-104; ceaus 112; 134, 139, 142, 144, 155, turc la i Mihne a Turcitul 158, 161, 195, 157; populatie Aron prizonier la - 475; 487, 544; capitaba sasilor 554, 562; i ostasii italfeni 553; si toscanii lui Piccolomini 572, atitudine, tratative secrete cu 197; crestinii; misiunea la el a lui Comuleo (15 94) 360; 361; a lui Matyas Kis, 374-377: Complotul' contra lui; 250: 743 www.dacoromanica.ro

versiunea proprie prin P. Busto 442-444, situatia frii 437, 439; 441, portret i c aracterizare a lui 445-446; 488-489; Comportare stranie 489, 490; cazul cpitanulu i de Lipova 490; misiunea lui Carrillo pentru renuntare i divort 489; I-a renunt are (1598) 323-324, stare patologica 326; 620, oaste 621; La Giurgiu 654, Comportarea ostasilor sai in T. Rom., devastri, pretentii, dau foc Giurgiului 552 , scufuncla tunurile capturate 485, 486. Sig. si balcanicii: bulgari i sirbi: bulgarii rasculati contra turcilor 394, 403; 404, 408; si cei Inc in asteptare 409-412; cif i rasculatii slrbi 403, 447; tocalianta cu Mihai Viteazul (1594) 249, 254, 256, 257; 259, 261, 264, 265, Sig. si meste Cazaci 259. imperialii (Rudolf II) 246, 247, 267, 327; alianta contra turcilor 361--362; 364, 365, 367; Sig. smulge tratatul de. la Alba Julia (mai 1595) cuprinde n titlul sau tarile romne 476; cifra trupelo r sale Tara Romneasca; isi atribue toate succesele 476. Dupa campanie lasa In 249-251, (1594) 363, 254-256 325-330; aliant 364; greutatile ivite in cale 375-377 416, 441-442; suspiciuni 476; scrisoare 48 7-489 (propuneri turcesti de pace). Dilema:

ajutoare (Aron) ori 246, pace ori 248, 554-555. Declaratii cu tic 653, 663. domnii Moldovei, ceva trupe de unguri 487. Raportul dintre ei vazut de Mihai Viteazul: el nu se increde In Sigismund, care a smuls Tratatul de la Alba Iulia prin tradarea boieriot- 497 si care II pregateste soarta lui 250, 252-254, 257, 259, 262; (In 1592) 320; (ajutor contra lui Petru Cazacul 393, 475 in 1594); alianta antiturceasca 361-362; Aron 497. Sig. nu e in stare sa-1 ajute contra turcilor cu toate promisiunile facute, 498, 500. - Alianta (din 1594) 522, 528; Sig. ii cere apoi lui Mihai concu rsul pentru expeditia din Moldova 554; 11 jigneste la atacului pregatirea Tirgovistei lui 587 punind ordine" in dispozitivul de lupt, ii imputa lipsa de alimente 552; autoriza jefuirea Tirgovistei 623. Ar f ace poate si pace cu turcii cu jertfirea lui Mihai 657, 658. Sig. si campania 364, 365; (Stefan Razvan) 262, 263; 485, 512. (Ieremia Maya) 329. si Polonia (In 1592) candidat la cocoai Zamoyski 340, 484, 549; si na 340; chestiunea Moldovei 485, 512, 545, 548, 549, 553; planul unei expeditii proprii in Moldova 554. Pol onii au neutralizat actiunea lui antiturceasca 655. Conflict pentru Moldova 657, 662, 663, 667. In 1598 eventual schimb al Transilvaniei in favoarea Poloniei (? ) 328, 330. secuii 620, 621 (v. secuii); din Tara Romlneasca, i tatarii 477, oaste, cifre 478; 506 semne ceresti i italienii 481-483; 479, succese 480; 506, 509, 534, 539, 544-546, 552, 553, 558, 559, 566-570; planul chemarii genera

lului pontifical Giov. Fr. Aldobrandini 486. Tabara de la Tirgoviste, descriere critica, lipsuri 547-549, oaste proasta 553; urmareste pe Sinan 586-587, 591, ascunzindu-se de el (!), 623, 624; 744 265; i Ducele de Toscana, subsidii in bani 569; i turcii 265, 329; 362, 446, 448 ; Ofertele lui 476. Un trimis al lui Sig. la turci 512, 528, 549; ceausi la Sig. 560; campania (din 1595), 561, 604, 612; pace? 657 -658. i Arhiducesa Maria Cristierna 325, 326, 328-330; 476, 488, 489, i 616, Bat orestii 317-322; 324-330; www.dacoromanica.ro

(conflict 1592) 340-344, - si Carrillo 632 (v. si Carrillo) si Clement VIII 415, 416; i Dionisie Rally, arhiepiscopul d e Tirnovo 405-406, 411; i Josica 256, 632, 633, - si Visconti 475, 481, 506, 507. de Caramania 548, 549; fuge din Bucuresti 549; 562, 568, 570, 571, 573, 579, 581 , 585-587; 589-590; 591, 594; strici podul 595; 596, 599; posibilitti 600; -biogr afie 601-602; text 603-606. solul sti la Zamoyski, Nichifor dasclul 553; Scparea sa se datoreste diversiunii lui Zamoyski 555; 610; oaste, cifre fluctuati i, tunuri, 612; i Moldova 613, 616; tabra In fata Giurgiului 617, fuga 622; 623; informat de romni (!) 624; fortificatii 630, 632; fuga 654; in Ungaria (in 1594) 249, 251. Silezia 173. Silistr a, oras 252, cetate 267: bei de (Darstor) 396, 405; sangeac at de - 396, turcii masati la 496; ttari masati la merg la Buda 516; orasul pirjo lit de Mihai Viteazul dar ceeituia a rmas 525; sangeacbegul de - czut la TIrgoviste 549; 605; bei de - 611. Sir e t, riul, 208. Sil vasi Baltasar acuzat de participare Simion din Poltav a, 300-302. la complotul" contra lui Sig. gratiat 444. Sivor i, Benedett o, tatl lui Franco, 10; imprumua cu bani pe Petru Cercel 28, 30, iezuit coadjutor la colegiul din Cluj 134; 138. Simopetr a, mnstire Muntele Athos la si P. Cercel 29; - Franco, biografie 1-5, text 6-70; familie: Sivori Niccolo 10; venituri dobindite in Tara Rorni neasc 11; eventual sol in Polonia 11; sol in Transilvania 11, 20; audient la Sig. i Stefan 22; daruri primite 25, 26; Bthory, vrul lui Sig. 25; eventual soi turcii 4 3; lucruri lie in Franta 26; de Simota Ienache (Giannachi) arendas al drilor In T. Rom. 74, 75. Sinan pasa serdarul" m. vizir otoman, Bartolomeu Brutti 204, la Belgrad (1594), 377: in compania din T. Rom. (1595) 401, pret 40, 46, 50, 51; corespondenta 410. - noi planuri contra Trii Rom. 402. Versiuni divergente despre moartea lui

402-403; Fortific orasul Bucuresti 477, 478 plead, taie (!) podul peste 481, mart or de pe malul drept al Dunrii al Brilei 482, destituit (?) 483; cuceririi el aste pta venirea ttarilor 484, 485; 496; la Dunre 505, 506; expeditia in Tara Romaneasc ii 521; armata, cifre 523; amcu Petru Cercel 55, 56, 58, 60; cu Antonio Possevino 64; - si Ferdinand de Nogar ola 67; Francisc Kendy 67; planul ocuprii cettii Chioar 68; audienta la regele $tefan Arges Bithory 68; la Cracovia 68-69; tr atative cu guvemantii Transilvaniei in chestia Intemnitrii lui P. Cercel 69, porn este cu P. Cercel in ciltorie 70; viitor ambasador In Polonia (!) 74. 525; la Silistra al IV-lea (1471-1484) 201. buscada romnil or ling Sixt Rusciuk 526; i Mami pasa 528; -- Sixt al V-lea (1585-1590) 62, 64; si hanul ttarilor 528; la Clugreni 530; i Petru $chiopul P. Cercel 68; 204; ocupa i pustieste tara 531, 532, trimite 277-278; trimite misiunea iezuit 282, 283; peste pod trupe de ajutor spre Giurgiu (!) 535, 539; tabra sa veche 547; fuge din TIrgoviste spre Bucuresti 547, lucrri sumare la Tirgoviste 548; 11 inseal pe pasa 367. Sirb i, Serbia (Rascia, rascieni) 79, 80; Sirbi in oastea lui Petru Cercel 34, 45, 46; imigranti In Tran silvania si Boemia 745 www.dacoromanica.ro

lonia (1594) 370; butului de 539. 126, t'ilmaci ai emisarilor englez In Poi turcii; abolirea trisinge (zvon) Stanisl a u, iezuit coadjutor la colegiul din Alba Iulia 135. Stephanopolis, v. Brasov 159. 402; -si Sigismund 403; rasculati contra turcilor 446, Strigoni u, tabra de la sat. (Esztergom) In Ungaria 249; 543, 605. Sir bul (Ratiano, Rcz) I o a n, fiul lui loan Sirbul Szab6 62. Stroic i, Luca m. logoft in Mold. 'emila Rudolf II (1594) 263; 271; cUrtea lui -la Iasi, 645; misiune la Hanul *qtar 650; i hanul Gazi Ghirai; i Fetih Ghirai 650. Slav , limba 183. Slavon limba, la romni 638. Sloven i, ostasi clare In Moldova 203 . Sniatyn in Podolia 209, cetate 247, 248. Socol a, fiul lu Hrych, ruda cu Feodor turcitul i cu I. Golski 647. So f i a, orasul 223, 227. Stru s, Mateus iezuit din colegiul de 143. la Cluj 134, 135; la Alba Julia 138, 139, 142, Solikowski Dimitrie arhiepiscop Liov 282, 283. Subcetat e, sat (com. Valeul de de Jos, jud. cetate Slaj) 60, 63. Soliman pa s a, beglerbegul Rumeliei 216. Suceav a, (Suczva), oras de scaun,

201, 208; palatul i Soliman M'retul, 668. Somes riul 23. cetatea distruse 216; 217; descriere 353; Paolo Giorgi la. Somly (Simleul Silvaniei) 544. Fa(1598) 414; sint 2 biserici catolice 619; e capitala lui Ieremia Movir 661, 662. Sorgo (Lorga) Francesco, gentilom ragusan 567 in armata crestin: milia Bthory de Somlyo. din T. Suedia 340. S vinaia Gor a" in Dobrogea 354. Szab 6, loan Sirbul, administrator de mosii la Fr. Kendy 62. Rom., 567. -- Lorenzo, emisar ragusan In Bulgaria (1595) 394; Sorgo (?) gentilom ragusan 412. Sznt6 Stefan (Arator) iezuit ungur in Transilvania 80; activitatea sa la Oradea Spania, spanioli, 56, 446, 523. Specian o, nuntiu papal la Praga (1595) 87, 106; bolnav 131, 138; text 147-A48. Spinola Canetti, Ottavio, nobil Genovez, colonel al cettii Satu Mare 64-65. 254, adresant (1594) 363, 364, 365. Szkely Mihail cpitan imperial la Satu Mare 247. Szkely Mois e, rechemat de Sigismund Squarcialupi Marcell% medic italian al lui Sig. Bithory 25; 82, 84. i iezuitii 79, cu oastea din T. Rom., (1598) 264, 265. Szolno k, oras (Ung.) 336. Szombory Ladislau, membru al triumviratului din Transilvania 21-24; Petru Cercel 43-45, 54; i tiircii 43; i Sivori 50, 51; 79; Stambul v. Constantinopol 162. Stanc a, Doamn a, Giuvaerele ei pentru

plata mercenarilor unguri 498; 500; la Tirgoviste pentru siguranfi; ar putea eve ntual merge In Polonia (?) 501; reiinue In Transilvania cu fiul ei de citre Maria 82, 84, 85; 87; caracterizare 102; fill lui 102; Szombory Sigismund (!) v. Szombory Ladislau 157. Cristierna, suspectIndu-1 pe Mihai Viteazul! 516. Szydlowski, Petr u, iezuit polon moare de cium5. 131, 135. 146 www.dacoromanica.ro

$ercaia, tirg 159. Si ml e u, (Somly6), posesiunea lui Stefan Bthory, vrul lui Sigismund 83, 85, 95, 138, oras 318; castel 340, 341, 544. Ta 6'6 r a, sat pe Prut, 644. T alp es (poate Talp Grigore?) hatman si mare cpitan (!) in Mold. 272. Taranowski Andrei, nobil polon 501. Tartshiwar v. B r a n. $iri a loc. (Banat) 428, 429. $ tef a n, iezuit 143. T tar j 31, 217, 377, 415, 485, 499, 528, 546, 574, 590, 641, 663; pustiu ttresc 203; Organizare 217-218; han al Crimeii 528, 604, 613, 646, 648, 649, 650, 652 (v. Gazi Ghirai al II-lea si Feth Ghirai; rscoal 205. Superstitii 218; obiceiuri 528; disciplin. 652. Se asaz samovolnic in Ba natul turcesc, tef an c el Mare (Stefan cel btrin"), victorii 201, confundat cu Stefnit Stefan cel tInr", 201. i turcii 216; confuzie Cu Vlad Tepes 216-217. $tef an c el tinr ($tefnit) cu Stefan cel Mare, ar Cetatea Alb5! 201. confundat fi cedat turcilot $tef an It z v a n, hatman al Mold., lupt Cu turcii i ttarii 253; domn 262. - si deposedeaz populatia, jafuri 428, 429; Aron 498, si Mihai Viteazul 497 si moldovenii rsculati 478, 573. expeditia in Moldova 400, 553-555, 558, 661, 662; tras In teap 512, 662. i Sigismund Bthory 262 , 263, guvernator" 253; 478, 485; In Campania crestin 478, 546, 549, 582-3; 587, 592, 621, steag de domnie 662, 664 i Zamoyski 643, 644; antecedente 497; caracte rizare 500. Mold. 267, 268, 364, 402, 414, 484, 490, In Dobrogea: colonizare 354, 516; - si 507, 516, 553, 617, 645, 647, 650, 657, nvliri i lupte 201, 245-248, 253, 657; si Polonia 247, 248, 484, 496, 512, 646, 650, 657; incursiuni 369-371; Trans. (Sigismund Bithory) 265; incursiuni 327, 441-442, 474; i turcii 402, 484, te f an B tho r y, voievod, apoi principe al Transilvaniei, rege al Poloniei 20, 25, 516, 539, 581, 612; i T. Rom. 402, 490; 555; i Ungaria 474, 516; din Astrahan 21 7; - circasieni 217; -crimleni 217; - nogal 217; petigorti 27, 52, 53; -0 si P. Cercel 54, 55, 61, 62, 65, 67, 68; moarte 69; 86-90; i cale

ndarul nou 96; si Transilvania; titlu 101; 102, 103, 105, 110, 131, 148, 156; s1 minele din - 189; si secuii 158, 159; alegerea sa 202; 216; i turcii 217, 317; si iezuitii 339, 341, 440; si moscovirii 101. 653; - din Riazan (rezihonensi) 217. nuti (Totfalu), sat ling5 Baia Sprie 57. Te cuci, oras, 294, 295. Tel egdi Nicola e, nobil din Trans.. 148. Temru k, interpret polon 647, 648. Tensier Ada m, iezuit, Cluj, 138. Ter emi F r an ci s c, orsan din Cluj 118. Ternova v. Turn u. Te c an i, localita te Mold. 644, 653. $tefan din Cioroiasi, m. clucer, ban 224. m., te fnesti (jud. de cazaci 644. Botosani) 174, 352, ars Teuffenbach Cristofor, general imperial In Ungaria superioar 247, 374-377. Tigh i n a (Bender) oras i cetate 201, 253. 747 Sumla 394, 397. www.dacoromanica.ro

396, 414, 485, 652; cucerita de ri.o!cloveni 255; prdata de cazaci 201. Operatii militare (Campania cretina) 478, 479, 480, 547, 548, 568, 582, 586-588, Tighin a, sangeacat, 205. Tighina, aga din -- v. Mustaf a. Tighina, sangeac de v. Ah me d. Tirgul Mure Tirgul Sire t, todox 616, 617, 623. oras, 78, 85; ciuma la Timi riu in Banat 557. - 143. Tirgul Neamt, eras 639. orasel, 208, 217. nov o, capital a sediu mitropolttan or(Bulgaria) 393, Timi soar a (cetatea Timisului) ora i cetate, 78, 79, 82, 85, 96, 486, 508, 515, 517, 538; descriere 557; - sub ocupatie otomana: efective turcesti 490, 553, Toka j, oras, 615 512, 557; pasa de -- 507, 514, 613 (v. Mihalidjli Ahmed p a Toln a y Mihai 1, Comandantul a); religie: propaganda iezuita la 104; introducerea calendarului gregorian 80; proiecte de unguri al lui Aron Vocl; sol al acestuia la imperiali (1594), 250, 253; poarta vorbele lui Stefan Rzvan in Trans. 253, 262. Complice cu el. de atacare a - 102, 403, 446-447; 487, 517, 553, 554; operatii militare: 573, 574, 657; oferit de turci lui Sigismund 1 3.4thory Tom asi Giorgi o, protonotar, apostolic; f. secretar intim al lui Sigismund, biografie 487; pradaciuni tataresti k jurul - 428, 429. Torre, Sigismondo de la 665-666; text, 667-674.

contele, T i s a, riu 336, 438, 557. Tirgovist e, oras i cetate de scaun a T. Rom. 20, 26, 162, 223, 264, 266, 268, 477, 484, 531, 543, 546, 547, 562, 566, 584, 585, 604, 624, 631; afezare 11-12; 581; descriere 12, 630, 631; bogiitii 550; ci de comunicatie: drum spre Bucuresti 551; Monumente: bi serici ortodoxe 12, 162; nobil in slujba Habsburgilor trimis s vegheze asupra intereselor Mariei Cristiem a 325-326, 489, 491. To sc an a, mare duce de - 409, 442, 479, 505, 510, 511, 53 8, 539, 543, 559, 566, 570, 584, 590, (v. si Ferdinand d Medic i) si Trans. (Sigismund B.ititory) 479, 509; sol, 557, 588 (v. si Viad an a); 479; armament 546, 583, 584 aprovizionare biserici catolice 639; biserica Sf. Franrise (Baratia) 12, 550; manastire catoli ca (franciscana) 561, mitropolie 13, Toscan i, expeditia celor o suta de --" 632; 546, 570, 580, 587-589; intinerar 579457, 550, 612; palatul lui Cercel 12, 162, 550, 561; familia lui Mihai Viteazul la 501, 502. Populatie: francezi, italieni i ragusani la ^. 12; calugari franciscani la -- 161; 580; cantonament In Trans. (Sibiu) 566, 572, 573; notita introductiv 575-578; tex t 579-600. Trchvar, Trcsvar v. B r a n. Trk S tef a n, comandant de pedestrai din Trans. 621. Ocupatie turca la -: 546-547, 587, 588, 630; fortificatii turcesti la 478, 533, Trs Georg e, 548-550, 590, 605, 611, 622; garnizoana turca la pasa de -- 545, 570, 617 (v. i Koci bei de Amasia); Sinan pasa la 484; 574, 630. misionar catolic la Oradea 86, 96, 106, 131, 134. 521, 605, Totfallu v. Tauti 616, 622, 630-633; Tr acia (Romania Mare) 289. Tr ai a n, Imparatul 169, 214, 562, 671. Transalpina v. Tara Romaneasca. 748 www.dacoromanica.ro

Tr ansil vania (cele sapte cetati", Sept= castra, Ultrasilvania) 12, 26, 28, 29, M, 33, 37, 38, 40, 42, 51-54, 56, 58-61, 64, 69, 81, 84,67, 156-157, 166, 197, 200i 212, 214-216, 222, 223, 329, 480, 484, 543, 555, 572, 579-581, 612; asezare 13, 14, 98, 437; relief 159, 200, 215, 437; ape 438, 544, 670; duri aurifere 67 0; descriere 537-538, 580. Produse: cai 438; vite 438; grIne 159, 438; poame 438; vin 159, 367, 544; Bogtii mide aur niere: mine de aram 193-196; de argint 55, 190-193, 196, 438; lumb 195, 196; ocne de sare 438, 670; Mihnea turcitul 227. Ciumi 123-124, 130-131, 133-136, 139-145, 193. Alte flagele: secetea (1585) si foametea 123. Organizarea capital5 20 (v. si Alba Iuli a), principe, 101, (v. Sigi smund Bthor y); Moldova, 476; regim electiv 326; titulatur 99; din aprilie-mai 1595 Sig. cuprinde In titlul su si Tara Rom. si venituri 670; adunare extraordinar 325; cancelar 250 (v. K ovacs6czy Farkas, Josica Stefan; diet 257, 260-262; 329, 330, 360, 364, 445, 553, -557; regent prin senat 102, 247; ulterior triumvirat 157; apoi guvernator unic, 53, 55. Orase i extragere 670; pirit, 193; pretul metalelor 195; comer; monete 56, 57, 195, 439; cetti, 101, 160, 669, 670 (v. si preturi, fluctuatii de - 124, 145, 146; stabile 439. cal de acces: 544, 561; Pop ulatie 669; natiuni privilegiate 556; romani 44, 80, 81, 96, 97, 100, 123, 671, 669; denumire (Block) 162; sasi 99, 100, 101, 195; secui194, organizare 669; 81; 165, tigani 439; unguri 99, 100; imigranti 126 (v. Chioar, Deva, Fgras, Gherla, Oradea). Regimul dominatiei otomane 160; alimente P. turci 650; tribut 159, 341, 560; cetAi

ocupate de turci In - 613, 670. Organizarea militara: oaste 583, 584; etective 250; pedestrasi 259; mercenari ca zaci 266, 338; - italieni, v. S i g. i italienii trabanti 581; stindard 583, 584 ; aprovizionare 486, 548, 553; solde 490; forme 338. Transilvania, actiune comun bulgari, croati, sirbi). Limba romanilor 99, 439; obiceiuri 25. Confesiuni: catolici 80, 87, 102; 116, 117; ref ormati 111, 278, 440; calvini 88; unitarieni 341; diferende intre catolici i protestant i 109; episcop catolic 489; episcop roman 101, 322, 340-341, 88; iezuiti In 341; 445-446; posesiuni iezuite in superstitii folosite pentru introducerea calendar ului gregorian 80, 115-117; Clase sociale: nobili 364, 476, 669; magnati 50; mes tesugari 194; muncitori agricoli romani 669; iobagi 439; libertini 136. Medicin i ingrijire medical la Colegiul iezuit din Cluj v. Mil a ne si, M as simo: medici, v. Blandrata Squarcialupi, Medabene doftor' din Transilvania chemat de 100, cu Mold si T. Rom. 361-362, 364. 365. incipii italieni, v. Mantova i T o sc onii 645; - cu tatarii 265, 327, 474; 328, 361-362, 364, 365, 488, 554, cu etru Cercel); 162, 351 (Mihai Viteazul); cu Ungaria 96, 99, 555. Relatii: cu imperialii 60, 324, 328: cu pr a n a, Toscani; cu Moldova v. Mold. cu pol -- cu turcii 38, 66, 203, 265, 32396, 324, T. Rom. 34, 39, 44-47, 555, 613; 63, 69 (P

Tr apezun t, oras si port 548. Trembowr a, localitate 643. Trechse I, cpitan la Satu Mare 154. 749 www.dacoromanica.ro

Tren to, oras, 579. Tr o s ci a Niccol o, 599, 639. ea-pitan toscan 598, Tr o tu fir& 208, 214, 215. Tulce a (Jatuchio, Javaceni), oras 392, 523, 524. si port, Persia 205; cu Polonia 11, 217, 402, 512, 553; cu liga crestini 361-365, 367-370 , 416, 498; cu srbii, riscoal5 407-408; cu Trans. 38, 112, 160, 203, 323-324, 362 , 555 Sigismund B- (cu thory) 265, 317, 320, 327, 329-362, Turcia (Poarta otomana) 9, 26, 31, 38, 40, 42, 43, 63, 86, 96, 167, i turci 554, 555, 624; lupte 448, 538, 613; regimul dominatiei otomane: 341, 441; 202, 203, 215, 218, 222, 253, 321, 336, 437, 548, 584, 612, 663. Hotare 8, 82; E conomie: animale: cai 40: comer t cu Trans. import de sare 670; cu T. Rom. 17; m onet 38; negustori 517; robi; preturi 532; cetvi ocupase 557 (v. i Gyul a, L i p ov a); cu T. Rom. 29, 40, 222, 224, 249, 251, 395, 498, 562, incursiuni in T. Rom. 515; incursiunile haiducilor din T. R. in Dobrogea 403; - (0 Petru Cercel) 34, 39; (si Mihai Viteazul) 266, 267, 399Popularie: crestini In - 87, 96, 111, 447; ragusani In 85; turci putini In Baria s 557; la Brila 554; In Bugeac 414; In Bulgaria 397; In Deliorman 391, Dobrogea 3 91, 392, 402, 403; la Giurgiu 599. C,ostum 17; obiceiuri, 19. Organizare militar: armament 7; archebuze 549, 400, 406, 412; incursiunile lui Mihai Viteazul peste Dunre 399-400; lupte (Cetate a de Floci) 432; campania ltu Sitian pasa: pregtiri 490, 496; trecerea Dunrii 499, 392; In528, 534-536, 546, 561, 592; operatii militare 476, 529-530, 545, 555, 6 04; lupte: (Neajlov) 529, 590; (Giurgiu) 594-597, 599 (Tirgoviste) 587, 588; 616 ,

523; iatagan 525; muschete 617, 622-624; ocupatie turd 549; pradl 531, 533, 593, prizonieri 525; durata campaniilor 534; efective 256, 496, 581; Insemne militare: steaguri tuiuri 553; recrutare in Bulgaria 392; 583, 586, 590; robi romani 532; regimul dominatiei otomane: tribut 295; cetti ocu pase 515, 521, (v. si comandant 496 (v. j Ferhad pas a, 522 Brila, Giurgiu) si Ungaria 249, 327; operalii militare 395, 396, 439. Sin an pas a). Flot: galere 523, 524, 526-528, 536; luntre 207, 523, 524, 527; comandant 523 (v. Mami pas a) Organizare politic i administrativa: sangeacbei de Nicopol 396, 549; de Silistra 396, Turcu (Trch) riu, 550, 544. Turd a, oras 78, 79, 85; asezare p descriere 156; ins criptii 168; ocne de sare 156, 670. * Vidin 396; Relatii cu: bulgarii 394; rKoala bulgarilor 407; cu cazacii 368-369; cu imperialii 446; cu Mold. 255, 391, 441 (Cu Aron Vod) 262, 263, 392; (Cu Ieremia Movi151) Turla v. Nistr u. Tur 1 one Gaspar o, mercenar 509, 539, 546, 552, 553, gentilom venet,ian 567,

595, 598, 657. pul) 267, 268, 516; (cu Peuu Schio41, 204; lupte 201, 216, 253, 254, 673; cu Tur nu [M gurel e], (Ternova) 255, 562. 562. Tur nu Ros u, trectoare pe valea tittului 562. 282; regimul dotninaviei otomane 173, 182, 215; 499; cetAi ocupase de 750 Tusna d, localitate 80. www.dacoromanica.ro

Tu zla (Tusla) tIrg, Dobrogea, 392, 397. Tw o r z ansk i, nobil polon, 662. Tyras v. Ni st r u. T y r n a v i a (azi Trna va In R. S. Cehoslovaca) 80. mortalitate, 533; straini; hiciti In - 74; italieni in --, 111; turcii In -, 395 ; impartire administrativa, 14; organizare militara: T 414; - imperiali alpina, (Muntenia, TransValahia, Valahia Mare) si ro ostire, 477, 583, 672; (efective, 250, 266, 506); fortificatii 606; stindard 583 -584; archebuzieri, 410; haiduci, 403; rosii", 250; mercenari cazaci, 256, 266-2 67, 490, 498; - unguri Tara Ro man e a s c a 255-256, 265, 290, 410; domme, 9, 61, 224, 229, 582-583, 631; fuga lui Petru Cer cel, 36, 167; titlul de domn al lui mani (munteni), 7, 23, 40, 47-48, 53, 161, 205, 215, 222, 479, 505, 516, 539, 543, 546, 638; originea neamului, 14; limba si scriere 19, 672; romanitate, 673; asezare, 13, 37, 41, 212; asemanare cu Mold., 203; clima", 13; fauna, 15; intin xandru cel Rau, Alexandru II Mircea, Mihai Viteazul, Mihnea II Turcitul, Patrasc u cel Bun, 673; cler 475; catolici Sigismund Bthory, 476; intentii atribuite lui Simion Genga, 256; domni (v. A I edere, 111, 672-673; relief, 20, 162; descriePetru Cercel); religie, in - 111, 148; re, 13, 203, 295, 367, 580-581, 672-673; clase sociale: boieri, 19-20, 35, 50, 5 6-57, 59, 64-65, 99, 256, 260-261, regimul dominatiei otomane, 29, 159-160, 216, 639; tribut 15, 31, 295, 549, 560; 269-271, 475-476, 497-498; tarani dependenti, 14; viata economica: bogatii anima le,

relatii externe: - 5i liga cretina, 361362; 364-365, 367, 545-546, 581-583, 586-588, 594, 599, 367, 532-533, 571; bogatii natu490, 515, 555; ^mund 224, si 605; - si tatarii Transilvania (Sigis475-476, pasa, lui rale, 13, 15, 17, 162, 254, 631, 639; mine de aur, 15; ^- de fier, 16, 367; ocne de sare, 16, 367; agricultura, 295, 367; piscicultura, 14; pomicultura, 367; vi ticultura, Bthory), 255; 260-261, 497-498, 508, 633; - si turcii, 29, 34, campania 295, 367, 533; abundenta alimentara, 288, 295, 416, 517, 548; lipsd de ali395-398, 401, 481-483, 517, 521, 525526, 531-536, 561, 591-593, 600, 603-604, 61 3, 624; beglerbeg (!) de 532, 604 (v. mente, 485, 533, 548, 552, 570; preturi la alimente, 288, 295, 533, 552; comert, 17; cu Ancona 17; cu Raguza, 12, 223; Cu si SatIrgi Mehmed pasa) fasi), 181, Tara Se cuilo r (Siculia), 96, 158. Tutor a, sat (jud. 645-646, turcii, 17; schela de "-, 8, 17; mo653, 662-663. U 74, nete: aspri 38-39, 227, 235, 288; ducati (galbeni), 30, 225, 229-230; scum, 39; saini, 295; talen, 40, 51, 412; zloti rosii 497; regim fiscal, 11, 14, 28, 288, 515; venituri, 203; orase, 18; monumente 18, 162, 502; sate, 203; populatie, 13, 16, 29, 99, 162, 552; obiceiuri, 11, 17,

52; credinte si superstitii, 18; port, 6; U dr i st e, 271. al doilea comis in 1. Rom mare Udrie <din Drgoesti>, postelnic In T. Roin., 271. 751 www.dacoromanica.ro

Ujvr v. G her 1 a. Ultrasilvania v. Transilvania. U n d 6, Ma r ti n, rector al colegiului iezuit din Cluj, 83-84, 98. Ungaria si unguri, 24, 45, 47-48, Valahia, Valahia mica" v. Mo I do v a. Val en tin 135. (D yo n) novice iezuit, Cluj, V al e n ti n din S a r d, aurar, iezuit din 53-55, 57-58, 68, 80, 95, 135, 156, 328, 336, 370, 415, 437, 476, 506, 522, 555-556, 581, 669; relief, 145; produse naturale, 367; comer;, 670; descnere, 98; inscriptii, 164; populatie, 14; port, 17; 440; situatie 95, politica, confesiuni , 82, 98; imperial a 38, 40, 44, 52, L ad Val en ti n. Val on a, oras, 605; sangeacbeg de - 549. valoni (waloni) 165; oferta lui Sigismund Transilvania, 135. Valentin ungurul v. Vallarga Marioara, 230. efective si solde 556. 98, 441, 516, 605; (guvemator 63; v. sora lloamnei Ecaterina Salvaresso, 222, 223, 225, 228, si Nogarola, Ferdinand, --); --' Vangrovitius v. Wu) ek I a co b. V ar 1 a a m, mitropolit in Tara Romaneasca 13. conte

de cuitori - in de sub turci, 105, 249, 439; loMold., 278, 284; - in Trans., 96, 99, 438-440, 442, 512, 544, 556-557, 669; mercenari in Mold., 203, 245-246, 248, 252, 255, 257, 262-263, V a r n a, 523. port si oras, 17, 394, 397, 414, V ar so vi a, oras, 208, 209. V in 512; 278, 393, 410, 391, Va ., 249, 255-256, 265, 391, 410, il e, mare paharnic in Moldova, cu tatari, 327, 369, 371, 474, 490, 516; lupte cu turcii, 362, 364, 395-396, 402-403, 406, 411, 545-546, 554-555, 56 8, 581, 589; - superioara, 247, 249, 251, 261, 581. V a sl u i, oras, 639. (V el ic a) fiica lui loan Norocea si a domnitei Stana, v?iduva lui Vlad Milos, sotia lui Fabio Genga, 256, 658. V e n e ; i a, oras, 25, 29, 30, 173, 224, 226, 227, 229; Un gr o- V 1 ahi a, mitropolia -, 300. Ur b a n, iezuit din Alba Iulia, 139-142. venetieni voluntari impotriva turcilor, 546. Ur ec he <N es to r>, mare a r ti c, mare vornic. in Moldova, 271. mercenan s, Ambrus, sol transilvan in Polonia 641, T. Rom 645. 432-433, 482-483, 485, 498, 552, 588, V a s 271. 594-596, 599, 612, 617, 624, 662; lupte

Mold., 271. logotat in Vi a d a n a Cesar e, ambasador toscan in Transilvania 656; text 656-660; pnmire solemna 558. V i di n, port si oras pe Dunare, 218, 265V V A c, 267; cazaci prizonieri la - 515; turci episcop de -, emisar imperial in la - 515. Vi di n, sangiacat de - 396. V i do v" lac linga Cetatea Alba, 674. V i en a, oras, 129, 579. Transilvania, 323. Valahia" v. Banatul de Lugoj o Severin. Valahia, Valahia mare" v. T a r a Ro m an easc 5. 752 Ville r, Miha i 1 (Arcularius Michael), iezuit, Cluj, 135, 138. Vi I n a, oras; seminar catolic la - 81, 82. www.dacoromanica.ro

Vincenti Francesco, venit cu Petru Cercel; biografie, 71-72; text, 73-78. Vincz f al v a, sat in Maramures, 209. Vi n t a B el i z ari e, cancelar al marelui duce de Toscana, 508, 514, 543. si Visconti) In care Visonti e Infltisat ca adresant al unor scrisori tictive al e acestuia i ca om rd cuvint. increderea lui P. Giorgi Ar ti inselat cu unin Vintil 5 <din Bengesti>, mare stolVisconti Alfonso nic in T. Rom., 270. episcop Cervia, nunliu apostolic In Transilvania, bioVistula, rlu, 209. V 1 a d, 270. Mihai Viteazul (!) 412. El ar fi fost doboric de Genga o dad Cu Josica, 412. Pen tru rolul lui Visconti In pdbusirea lui Josica dev. biografia lui Visconti 471-4 72. grafie 455-473; text 474-491; mentiuni 264, 409 554, 557, 558, 659. Sosirea sa s ituatia aflad de el in Transilvania; noua situatie a drilor romne fa; de Sig. 474 -476; i Sigismund, mare favoare i influend 506, 546, 632. Caud si-1 tempereze 484, 486 in vreme ce Stef. R5zvan il impinge la dzboi cu Polonia 486. Asist la lichidarea precipitad a campa niei crestine. Incearci s5 impiedice p5r5sirea cedtii Giurgiu incendiati de ungu ri si a tunurilor mecate In Dun5re! VI a d, fiul lui Milos voc15, Vrul lui Mihnea turcitul, 223, 226. paharnic, mare cupar in T. Rom., VI a d Tepes (Dracula) domn al T. Rom., lupd cu Mehmed al II-lea, 216. Vo k i t ski, Al ber I, iezuit, Cluj, 134. <Volpi Giovanni Antonio>,cardinal de Como, 61, 64. V o rni c en i, sat in Moldov a, 644. V r a t11, topic In Moldova, 653. 486. Solutia lui Sigismund de a chema pe generalul pontifical G. Fr. Aldobrandin i s5 cucereasc (iarna!) Timisoara i sa ierneze apoi in Tara Romneasc5 nu este real izabil5 486. Laude

aparente pentru Sigismund dup5 campanie 483, II crede sincer, dar afI5 indirect de scrisoarea trimis5 de e l impratului Cu mentionarea unor oterte turcesti (dec. 1595) si mai apoi de tratativele sale particulare (mai 1597) vede rea divortului 489. Il priveste dr5 iluzii 488-491. Visconti in campania crestin 5, (comportare proprie i descriere) 539, 546, 547, 571, 593... i situatia ostasi lor italieni 566, 567 si a lui Piccolomini 485, 546, 593; i proiectul instruirii secuilor: aruieste 4000 de archei bulgarii. Ar fi trinat actiunea de eliberare a lor! (dup versiunea neadev5rad a lui P. 395-404; w a lc h (!) etimologie pentru Valahia" (Tara Romaneasc5), 214. Walchi v. Welsch e. Wallen v. r om an i. walli v. gal 1 i. W al the r, Wilh el m, cmra al lui Sigismund Bthory, 158. waloni v. valon In i vistier Warszewicki, Stanislaw, iezuit, misionar In Moldova; biografie, 275-276; text, 277-278; raport atribuit lui ; in troducere 279-280; text, 281-284. Wa yer loan (Weiher), comandant polon, 621. buze 557. Welsche (Walchi) denumire dad italieniGeorgi 165. lor, 404-408, 409-411) (v. Giorgi Paolo Welschen v. r o tn n 753 www.dacoromanica.ro

Wilcox Tho ma s, Ion, 645. emisar al ambasado Moldova, 553, 573; si i rului englez E. Barton, 370. Wisniowiecki Mihail, principele PoWolf gan g, iezuit, Cluj, 106, Woluck i, iezui t, Cluj, 138. W u I s o" (Vilcu?) al doilea spatar In T. Rom., 271. 246, 366, 368-370; via, 484, 644, 645, Aron Vol;15, Ieremia Mo i 653; t.etait 11.5zvan, 478, 555, 644; i atarii, 247, 248, 485, 553, 648, 650; -i 1 ransil vania: Sigismund Bthory, 340, 545, 573; Andrei Bithory, 365; -i ara Romaneasc5: Mihai Viteazul, 646; i turcii, Wuyek I a cob (Vangrovitius), rector al colegiului iezuit din Cluj, 79, 107, 127 Wyvar v. Gherl a. 484, 553, 646, 647, 649, 663; ziarul expeditiei lui n moldova: notifi introductiv, 641-642; text, 643-653. Zamoysk i Ji n, miler, 649, 650. Zarmis" v. Sarmisegetuza.. 282. Zborowski Cristofor, nobil Z al u, oras, 543, 544. Z alesk i, iezuit, Cluj, 138. Z am bo r, oras, 209. Z am oysk i J n, cancelar al Poloniei, 69, 290, 441; mare hatman al coroanei, polon Zebrzydowski, nobil polon, 662. Z el e s ki Ma t ya s, iezuit, Clnj, 135. Zlatn a, localitate, 194, 195; mine, 1 19192, 196, 670. Zolkiewski Stanislav, amp, 495, 496, 501. hatman de

496, 501, 553; - si Anglia, 370; si www.dacoromanica.ro

O parte din materialul de fa ta a tost lucrat tr-o prima faz a in colectivul Cal atori de la Institutul de Istorie N. Iorga. In general la inceput textele latine au fost traduse de M. Holban, cele tranceze de M. M. Bulgaru si cele italiene de regretatul I. Totoiu si mai inainte de T. Sotirescu. Cu timpul ins textele italiene au fost imprtite kirk- deosebire intre colaboratorii amintiti mai sus. Aportut colegului I. Totoiu a fost pretios i i pentru o suma de texte maghiare precum bibliografic insotind pentru critic si aparatul unele din textele relative la Transilvania. La rindul sat' regretatul P. P. Panaitescu a tradus textele polone si a lost consultat in multe probleme de istorie a romanilor si de istorie a Poloniei. In faz a au aceasta existat inevitabile suprapuneri, rezultind din revizuirea critica a textelor, din sugestiile date si discutiile purtate, din adaosurile sau reducerile aduse textului initial, notit elor introductive, aparatului critic etc. Aceste contributii complementare nu pot ti delimitate si aratate precis. In faza a doua premergatoare tipririi au tost si reluate in cercetare textele existente pentru aducerea lor la zi. Cu acest prilej colegii P. Cernovodeanu L. Demny au contribuit masiv la verificarea si la imbogAirea aparatului critic precum sem

rea de izvoare sau de cari de un interes real pentru lucrare. In sfirsit acum au fost inclusi o serie de noi calatori i totodat a fost completat materialul existe nt dupa noua optica a volumului. Au tost inlocuite unele notite introductive bib liogratice, care nu mai corespundeau cu largirea cadrului initial si cu actincirea unei cercetri analitice, intregite uneori si de Observatii critice. Pentru unii caltori" de ex. Carrillo, Visconti, Giovanni Poli, Paolo Giorgi etc. aceste de'Marini notite introductive necesitau trecerea in revista a intregii activitAi desasurat e de ei prin aceste locuri in decursul mai multor ani (respectiv 6, 3, 15 Cu treruperi, 5 etc.) depasind deci cadrul obisnuit al asemenea trase 753 unor asemenea notite referitoare la o singuri problema. Importanta concluziilor din www.dacoromanica.ro

cercetari a volum. fost accentuat i in Introducerea In evidenta care urmeaza apar uneori untt calitori pe doua liste deosebite potri vit cu contnbutia autorilor respectivi. Cind textul comporta buciti sau fragmente deosebite datora te unor autori clitenti, se specifica numarul de pagini al fiecaruia. In faza I s-a lucrat precum urmeaza: I. TOTOIU Capeci, t. ital. partial 10 p. ap. crit. Gyulafi t. magh. integral, ap. crit. no ta introd. IP. P. PANAITESCU I Versiunea textului polon al lui Lubieniecki ap. crit. de M.H. si intr. de M.B. i M.H. M. M. BULGARU Sivori t. it. ap. crit. Bongars Si t. fr. Jurnalul calatoriei in Transilvania Tara Romaneasca fara Satu Mare. Pavie-Fourquevaux t. fr. ap. crit. not. introd. partial. Decsi t. latin integral ap. crit. nota introd. a Moldovei in 1587 t. it. n. Descrierea anonima introd. Pascal de'Marini Poli t. it. partial versiunea N. Iorga 3 pag. Giovanni de'Marin i Poli t. it. partial 2 p. Warszewicki p. introd. Amalteo t. it. partial 21/2 p. Korobeinikov (textul rus tradus de tov. Chisca-Tistu In faza I, cu concursul ul terior al tov. A. Lazea In faza II. S-a renuntat apoi in aceasti taz la prezentar ea variantei aceluiasi text dupa alt manuscris aproape identic in ce priveste tr ecerea pnn Moldova) ap. crit. n. introd. Comuleo n. intr. din faza I. Paolo Gior gi t. it. partial 6. p. ap. Cr. Busto t. it. ap. crit. partial. Visconti t. it. partial 3 p. ap. crit. Toscani t. it. ap. cr. 756 www.dacoromanica.ro

Sinan n. introd. Pellerdi t. mag. dup versiunea rom. a lui 1. Crciun ap. crit. si not. introd. Impreun cu 1. Totoiu si M. Holban. Pigafetta t. it. partial 5 p, ap. crit. n. introd. Pisculo t. it. partial 11/2 p. Pastis t. it. ap. crit partial. Tomasi t. it. ap. crit. n. introd. Ieremia Tranos t. grec, ap. Cr. n. introd. R edarea intr-o prim forma a relatiilor succinte ale lui Austell si Harborne (2-3 p ag.) ref-acute ulterior Intr-un context mai analitic P. Cernovodeanu. si mai cuprinztor de Intocmirea unui numr de notite introductive mai generale depsite ulterior de extinderea materialului. i adincirea M. HOLBAN Bongars fragment inedit la noi referitor la SatuMare. Scrisoarea dedicatorie ctre Lenormantius ap. crit. inscriptii n. introd. Warszewicki, t. it. ap. crit. Herberstein t. lat. ap . Cr. n. introd. Prima misiune iezuit t. lat. ap. crit. n. intr. Pascal de'Marini Poli completare 8. P. t. ap. cr. nintrod. Giovanni de'Marini Poli t. partial 16 p. ap. cr. n. introd. Comuleo t. it. partial ap. crit. Prepostvry versiunea lui Veress O. Cr. n . introd_ Horvath t. lat. ap. crit. n. introd. Visconti t. ital. 10 p. ap. crit. Sinan t. it. ap. crit. In faza II includeri noi: M. M. BULGARU trad. rom. dup versiunea tr. a hi Diego Galn A. Ciorne scu. Relatie anonim italian (f. succint) a campaniei din 1595. 757 www.dacoromanica.ro

P. CERNOVODEANU Austell t. engl. ap. cr. n. introd. Harbornl t. engl. ap. Cr. n. introd. ap. Cr. n. introct. M. HOLBAN includeri de texte noi i n. intr. noi. Vincenti t. ital, ap. cr. n. intr. Campani t. ital. ap. Cr. n. intr. Aspecte din Transilvan ia t. ital. ap. cr. n. introd. Carrillo, t. lat. si ital. ap. cr. n. introd. Kis t. lat. ap. Cr. n. introd. Capponi t. ital. ap. cr. n. introd. Giordano t. ital . ap. Cr. Davilata t. ital. ap. crit. Viadana t. ital. ap. crit. Chanski t. poi. vers. rom. I. Corfus ap. cr. interpreari noi fi sporiri de text Piccolomini t. ital. ap. cr. n. introd. Capeci compl. ital. 7 p. ap. cr. n. intr. Pascal de'M. Poli compl. text, n. introd. includere nou'a Cavendish t. inedit la noi Giovanni de'Marini Poli restul din text ap. Cr. not intr. Obs. crit. Almalteo t. lat. si ital. 7 p. n. introd. si Obs. crit. Comuleo t. ital. compl. ap. cr. n. introd. actual. Paolo Giorgi completare tot t. it. a p. cr. n. introd. Obs. crit. Busto ap. crit. partial n. introd. Obs. crit. Visconti compl. restul din text ap. cr. n. intr. Pigafetta compl. 14 p. t. ital, ap. cr. (cu atribuirea relatiei anonime a Toscanilor) Toscani n. introd. Pi culo compl. t. 2 p. n. intr od. Pastis n. introd. Nichifor dasclul n. intr. Pavie-Fourquevaux, n. introd part ial. adoptari de text Jurnalul lui Piaskowski despre campania lui zamoyski In Moldova, publicat recent de 1. Corfus, care ne-a comunicat materialul su Inainte de publicare. Textul j introducerea au fost folosite sub for758 www.dacoromanica.ro

nii de extrase legate intre ele prin explicatiile cesare. neInterventii in aparatul critic al materialului din volum de ex. la Sivori, la Bu sto etc. atribuirea Primei lui Warszewicki, a relatiei toscanilor misiuni iezuit e lui Pigafetta, a Descrierei Moldovei din 1587 lui Comuleo. www.dacoromanica.ro

CUPRINS Introducere FRANCO sIVORI VXVIII 1 biografie text FRANCEScO VINCENTI 6 biografie text G. P. cAMPANI 71 73 biografie 76 78 text 761 www.dacoromanica.ro

FERRANTE CAPECI biografie text ASPECTE DIN TRANSILVANIA 91 95 NotiO introductiv Superstiii 113 115 118 Viaa religioas Romanii si propaganda catolic in Banat Flagel in Transilvania Imigranti balcanici 120 123 126 127 130 133 Medicina la Cluj Ciuma in Transilvania Ravagiile in Colegiu Modul de ingrijire Situgia ulterioar5 in Oradea Misiunea iezuiilor de la Oradea JACQUES BONGARS 137 145 147 biografie text HENRY AUSTELL 149 154 biografie text FRANCOIS DE PAVIE 171 173 biografie text FELICIAN DE HERBERSTgIN 175 178 biografie 186 189

text DESCRIERE NOMINALA A MOLDOVEI noti introductiv text 198 2'.DC 762 www.dacoromanica.ro

LESTAR GYULAFI biografie 2015 text . 208 IOAN CZIMOR DECSI biografie text PASCAL DE'MARINI POLI 210 212 biografie text GIOVANNI DE'MARINI POLI 219 222 biografie 231 245 text observatii critice STANISLAW WARSZEWICKI 273 biografie text PRIMA MISIUNE IEZUITA 275 277 biografie text WILLIAM HARBORNE 279 281 biografie text "HENRY CAVENDISH 285 288 biografie 291 text IEILEMIA TRANOS 292

biografie 297 300 text 763 www.dacoromanica.ro

ALFONSO CARRILLO biografie text ATILIO AMALTEO biogra fie 303 314 331 text observatii critice TRIFON KOROBEINIKOV 335 345 biografie 34g 351 text ALESSANDRO COMULEO biografie 355 36G text MATYAS KIS biografie text PAOLO GIORGI 372 374 biografie text . . . . . 378 391 observatii critice VALENTIN PREPOSTVARI 417 biogra fie . 426 428.

text . . MIHAIL HORVATH biografie . . . 430 432 text . . PIETRO BUSTO biografie . . . 434 text . . . 437 449 observatii critice 764 www.dacoromanica.ro

ALFONSO VISCONTI biogra fie 455 474 text LUMENIECKI biografie 492 494 text COSIMO CAPPONI biografie 503 505 text DIEGO GALN biografie 518 521 text CIOVANI PIETRO GIORDANO text FILIPPO PIGAFETTA biogra fie 538 540 543 text SILVIO PICCOLOMINI biografie 563 text 566 DARE DE SEAMA A CELOR O SUTA DE TOSCANI notit introductiv.5 text SINAN PASA biografie 601 575 579

text NICH1FOR DASCALUL 603 biografie text 607 610 765 www.dacoromanica.ro

RELATIE ANONIMA ITALIANA biografie text PETRU PELLERDI 614 616 biografie 618 text GIUSEPPE PISCULO 620 biogra fie 626 630 text FRANCESCO PASTIS biografie te t 634 638 EXPEDITIA LUI ZAMOYSKI biogra fie 641 ' text ALUISE DAVILATTA 643 text CESARE VIADANA 654 text STANISLAW CHANSKI 656 text GIORGI TOMAS! 661 biografie teXt 665 667

ANEXA I BONGARS Texte originate 675 677 679 681 cAVENDIsx COMULE0 756 www.dacoromanica.ro

Mirturii indirecte ANEXA ll Ceaus turc Descrieri geograf ice ANEXA III Dou'i bro suri de propagan& (1596) Repertoriu cronologic Indice 687 687 691 693 707 713 www.dacoromanica.ro

REDACTOR: ELENA CURTOV TEHNOREDACTOR: FLORICA WEIDLE COLI DE TIPAR: 49,25 + 44 PAG. PLAN-5E. INDICI PENTRU CLASIFICARE ZECIMALA: BIBL IOTECI MARI: 9(498), BIBLIOTECI MICI: 9(498). INTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ, STR. BRASSAI NR. 5-7, REPUBLICA SOCIALISTA ROMA NIA. COMANDA NR. 353/1971. t(c3 www.dacoromanica.ro

:r: : ' " r ' -.; . . .. : . .: -it::a>; . . ri.! :;L Y3. .t,rzo; : : 1 1 " I Sigp . : . " www.dacoromanica.ro , it, ,t-R: .