SFANTUL IERARH ANTIM IVIREANU, REPREZENTANT DE SEAMA AL CULTURII MEDIAVALE ROMANESTI

Sfantul Ierarh Antim Ivireanu, a trait intr-o perioada cnd in Tara Romneasca stralucea cultura si arta rafinata a Domnitorului Con Brncoveanu. Datele cunoscute astazi despre Antim Ivireanu sunt destul de sar Doua izvoare ce nu pot fi puse la indoiala, ne prezinta originea ge ivireana a lui Antim. Este vorba de Anton-Maria del Chiaro, secretarul de limba italiana Sfntului Martir Constantin Brncoveanu, domnitorul Tarii Romn era originar din Florenta. Acesta l-a cunoscut personal pe Sfntul despre care vorbeste foarte elogios in istoria sa desrpe Tara Rom El afrima ca era georgian de origine si a fost luat din frageda tiner de catre turci. Apoi, Sfntul Antim insusi in majoritatea cartilor traduse sau tipari precizeaza originea sa georgiana numindu-se: Antim Ivireanu" sa georgian de neam" sau Antim Ieromonahul, tipograful din Iviria".

Manastirea Antim, Averea Mitropolitului fara mormant din Bucuresti

Nu se stie pna astazi exact in ce an s-a nascut (probabil in jurul anului 1650) si in care anume parte a Georgiei. De la del Chiaro, aflam numele lui de botez: Andrei iar din Asezamntul Manastirii Antim" desprindem numele parintilor Maria. Nu stim cta vreme a stat in robie. Este de presupus insa ca aceasta este perioada in care a invatat cteva limbi: greaca va traduce si va tipari si cu care va purta corespondenta mai trziu cu Patriarhii de Ierusalim si Constantinopol, araba sis veche, in care va tipari carti si este de presupus, limba turca. Dupa un numar de ani a fost eliberat din robie, fie datorita talentelor sale deosebite, despre care vorbesc contemporanii prin rascumpararea baneasca a Patriarhiei Ecumenice sau a georgienilor din Peninsula Balcanica. A trait apoi pe lnga Patriarhia Ecumenica, uimindu-i pe cei din jur cu arta sa de caligraf, sculptor, desenator si lucrator in broderie. Necunoscute rn si imprejurarile si data venirii sale in Tara Romneasca. Il intlnim la Bucuresti in octombrie 1691, cnd tipareste o carte de literature paranetica: Invataturile lui Vasile Macedon fiul sau Leon", in traducerea greaca moderna a lui Hrisant Notara, nepotul Patriarhului Dositei al Ierusalimului si urmasul scaun, cu care Antim va avea legaturi toata viata, cnd bune cnd rele. Venirea sa in Tara Romneasca ca laic trebuie situate intre anii 1689-1690, dupa inscaunarea Sfntului Martir Constanti Brncoveanu (9 noiembrie 1688) ca Domnitor. In octombrie 1691 in prima carte tiparita de el se semneaza ca Ieromonah Antim. In Tara Romneasca, modestul si strainul Ieromonah Antim a fost chemat sa joace un rol important. El n-a trecut sub tac ce ochiul sau ager a observat de-a lungul celor 26 de ani, petrecuti pe pamnt romnesc. In scrierile sale a conturat atmosfera vremii in care a trait, observnd neajunsurile si condamnnd scaderile, facndu-ne imagine a starilor de lucruri din Tara Romneasca in jurul anului 1700. Se constata in acea vreme o intarire in putere a unui mic numar de familii boieresti cu intinse mosii, in frunte cu familia Cantacuzino, in minile carora se concentreaza cea mai mare parte a pamnturilor din tara si care devin atot puternici pe domeniilor lor. Domnitorii Tarii Romnesti le-ai acordat privilegii acestor familii boieresti, care prin abuzuri au ingradit si au desfiintat drepturile taranilor , au robit in mod silit sate prin marturii mincinoase si acte false, de care graiesc multe documente ale timpului. La aceasta situatie trebuie adaugata si marirea birurilor care apasau greu pe umerii populatiei sarace de la sate si care la sfrsitul secolului al XVII-lea devin de nesuportat. Inceputurile vietii lui Antim in Tara Romneasca au fost modeste si munca lui dificila si9 indelungata. Dintre activitatile lui numeroase, in care a stralucit ca nimeni altul una mai ales se impleteste cu intreaga sa viata, de care nu paote fi separate, aceea de tipograf. El ramne, alaturi de Diaconul Coresi cel mai mare tipograf al culturii noastre medievale.
Icoana Sfantului Martir Antim Ivireanu

Intrebarea care se poate pune in legatura cu Antim este si aceasta: Unde a invatat arta tipografica? Unii istorici mai vechi ca M. Dobrescu in: Viata si faptele lui Antim Ivireanu" Bucuresti 1910 si N. Iorga in Istoria Literatu Romne" arata ca s-a initiat in aceasta arta in Tara Romneasca. In vremea lui Antim, traditia tipografica a Tarii Romnesti depasea cu mult un secol si jumatate de activitate. La Bucuresti, chiar functiona o excelenta tipografie care inaugurase primul an de Domnia lui Serban Cantacuzino in 1678 ani mai tirziu, va realiza prima tiparire integrala a Bibliei. In vara anului 1691, Ieromonahului Antim i se incredinteaza conducerea tipografiei bucurestene, pe care o va conduce p anul 1694. In cei trei ani de activitate a tiparite trei carti, cu toate greutatile ce sunt de presupus datorita transferului unei parti din uti topgrafic la Buzau, de catre Episcopul Mitrofan. Prima carte iesita de sub tipat in iunie 1692, in lomba greaca este: Slujba Sfintei Paraschiva si a Sfntului Grigorie Deca Cartea are o dedicatie pentru Domnitorul Tarii semnata de: Serban Grecianul, logofat. A doua carte, una din cele mai monumentale opera tipografice din intreaga activitate a lui Antim, a fost Evanghelierul gr romn", tiparit in 1693. Si ultima carte tiparita la Tipografia Domneasca in Sfnta Mitropolie in Bucuresti in anul de la zidirea lumii 7202, iar de la 1694" a fost Psaltirea Romneasca". In cursul anului 1694, Antim este transferat loa Manastirea Snagov, cu o parte din utilajul tipografiei, unde Mitropolitul Ta intentiona creearea unui centru tipografic pentru ajutorarea culturala a crestinilor de sub stapnirea turceasca. Doi ani mai trziu, documentele vremii il arata, ca avea pe lnga misiunea sa de tipograf si acea de egumen al Manastiri Snagovului.

In timpul sederii sale la Snagov, ocupat cu problemele manastirii, A avut insa ragazul de a pune bazele unei mare tipografii cu opsibilit tiparire in mai multe limbi, topgrafie separate de cea din Bucuresti. Cea mai mare parte a utilajului tipografic, inclusive turnarea literelo lucrate de mna sa de artist. La Snagov au fost tiparite 14 carti: 7 in limba greaca, 4 in limba rom in limba slavona, una greco-romna si una greco-araba. Deoarece tiparitura in limba greaca are preponderenta se presupu fel influenta culturala pe care o aveau ierarhii si invatatii greci la cu domneasca a lui Constantin Brncoveanu. Prima carte tiparita la Manastirea Snagov a fost o carte romneasc imprimata ca un omagiu adus Domnitorului si anume: Ornduiala Sfintilor Constantin si Elena", 6 febriarie 1696.

Sfantul Ierarh Antim Ivireanu

In anul urmator 1697, tiparnita de la Snagov tipareste un adevarat record, dnd la lumina cinci carti, dintre care trei de m dimensiuni. In ianuarie 1697 erste tiparit in limba greaca un Antologhion de 2210 pagini, care cuprinde si cartile de baza cultului ortodox: Octhoihul, Ceaslovul, Triodul si Penticostarul". A doua carte de mari dimensiuni este un Evangheliar rom la sfrsitul caruia Antim se roaga de iertare pentru eventualele greseli comise. A treia carte este o Teologie dogmatica in greaca a lui Ioan Cariofil: Manual despre cteva nedumeriri si solutiuni" cu o prefata semnata de Antim Ivireanu. Tot atunci se tipareste si a patra carte: Panegiricul lui Ghoerghe Maiota rostit in Biserica Mitropoliei la sarbatorea Sfntu Imparat Constantin cel Mare", iar a cincea carte tiparita la Snagon in 1697 a fost Dreapta alcatuire a gramaticii slavones Dupa acest an 1697 deosebit de abundant in activitatea tipografica de la Manastirea Snagov se produce o incetinire. Dintre alte carti tiparite de Antim la Manastiorea Snagov, trebuie sa mai amintim inca trei, care au avut si ele un rol rema istoria culturii romnesti medievale: Floarea darurilor", Eartologhion" in lima greaca si Liturghierul greco-arab" tiparit in an 1701. Desi va ramne egumenul Manastiri Snagov pna la data de 21 mai 1704, inca din 1701 el se muta la Bucuresti, unde is activitatea de tipograf, intrerupta in 1694. Sfntul Antm ajunsese apreciat de catre domnitorul si carturarii tarii pentru meritelel sale remarcabile in arta tipografica. Inapoierea sa la Bucuresti in 1701 face sa inceteze activitatea tipografiei de la Snagov pentru totdeauna. Perioada dintre 1701 pna in 1705 este o perioada foarte rodnica in activitati tipografice si artistice din viata Sfntului An perioada in care poregatirea sa teologica si culturala este uluitor remarcata si primeste increderea deplina a domnitorulu si a invatatilor din preajma lui Constantin Brncoveanu. In acesti ani tipareste 15 carti: 11 in limba greaca, 2 romnesti, una slavo-romna si una greco-araba. Tipariturile din 1701 sunt doua brosuri in lima greaca si cuprind cuvntari panegirice ale lui Stefan Brncoveanu, fkiul do Panegiricul la ziua Sfntului Constantin" are sub gravura Sfntului Constantin cel Mare, patru versuri, doua in limba grea doua in limba latina, ceea ce arata ca tipografia era inzestrata si cu litera tipografica latina. In 1702 se tipareste: Slujba Cuvioasei Hipolita" precum si Ceaslovul greco-arab" pentru preotii din cadrul Patriarhiei An In 1703 sunt tiparite sase carti cea mai imporanta fiind Noul Testament", fiind prima tiparire integrala a acestuia in Tara Romneasca. In septembrie tipareste in limba greaca o ampla lucrare de teologie dogmatica, intitualta: Invatatura dogmatica a Prea S Biserici Rasaritene si Universale" opera profesorului Sevastos Chimenitul. Intre anii 1704-1705 se tiparesc alte trei pbrosuri tot in limba greaca: Paralele grecesti si romane" de Plutarch" si Slujb Sfntului Visarion". Din actul redactat de Mitropolitul Teodosie si Sinodul Tarii Romnesti, prin decesul episcopului Ilarion al Rmnicului la 16 1705 il gasim pe lista candidatilor pentru alegere in scaunul Episcopal de la Rminc, alaturi de Ioasaf, egumenul Manast si Macarie, protosinghelul Mitropoliei. A doua zi, dupa alegerea sa ca Episcop, 17 martie 1705, Antim este hitoronit de catre Mitropolitul tarii, batrnul si intelep Teodosie, dupa care s-a mutat la Rmnic. Faptul ca Sfntul Antrim n-a urmarit sa ajunga episcope, ca acest lucru a fost in afara ambitiilor sale, ne-o marturiseste e La Epicopiia Rmnicului puiul martur pe Dumnezeu, care cunoaste ascunzisurile inimii, ca nici in visul mieu nu mi-am in sa ma fac arhiereu, cunoscndu-ma pre mine mai pacatos si mai nevrednic dect toti oamenii pamntului. Iar de vreme Dumnezeu, cel ce pe toate le ornduieste spre mai bine, asa au vrut, sa ridice din pamnt sarac si din gunoiu sa inalte m pentru a-l aseza pe el cu boierii poporului sau, eu ce puteam face? M-am supus Domnului si L-am rugat pe El. Am sazut trei ani, fara doao luni. Ce am lucrat si acolo (nu atta din veniturile casei, ct iara, din osteneala si sudoarea fetii mele), vederat tuturor. Esirea mea de acolo n-au fost cu voia mea. Eram odihnit cu atta si mi-ajungea din destul necazurile ce petreceam, iar apoi am iesti cu cinste si nici seama mi-au luat nimenea, nici datorie am lasat ca asa ni-au slujit vremea". Sederea la Rmnic a avut si ea urmari binefacatoiare pentru cultura romneasca soi pentru generalizarea folosirii limbi r Biserica. Preintre primele masuri luate ca Episcop la Rminc, a fost instalarea primei tipografii. Utilajul tipografic romnesc si grec parte a fost adus de la Snagov, care era "rodul muncii sale" cum obisnuia insusi Antim sa spuna. De sub teascurile tipografiei de la Rmnic vor iesi zece carti in cei trei ani ai sederii sale acolo. Prima carte apare in sept 1705 in limba greaca si este intitulata Tomul bucuriei", care combatea din pumnct de vedere dogmanic Primatul Papal s catolicismului. Inca din primul an al sederii sale la Rmnic, cu binecuvntarea Mitropolitului tarii si cu acordul Domnitorului va incepe se tipariturilor sale, care isi vor atinge din plin scopul: Triumful deplin al limbii romne in Biserica. In vremea aceea, datorita influentei episcopilor greci la curtea lui Constantin Brncoveanu se incerca introducere limbii g oficierea serviciilor bisericresti, in locul limbii slavone care s-a folosti in cultul bisericilor noastre pna spre sfrsitul veacu lea. Episcopul Antim cunostea nevoile poporului si se va face ecoul pastoritilo sai, tiparind in romneste principalele carti de bisericesc, unele pentru prima data. Tot in 1705 tiparest un mic volum de 50 de pagini: Invatatura pe scur tpentru taina pocaintei" intocmita de Antim ca indre

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate