Raportul de Mediu SC - FERMA - NORDIC - SRL PDF

CONSULTAN N DOMENIUL PROTEC IEI MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz
z 390
RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE AGRICOLE
ELABORATOR:
SC Ecoproject Consulting SRL Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacau
BENEFICIAR:
SC. FERMA NORDIC SRL BOTOSANI
Septembrie 2011
Page 1 of 51
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC ECOPROJECT CONSULTING SRL V. Alecsandri nr.39, BACAU Phone: +40-234514844 Fax: +40334427859 E-mail: contact@ecoproject.ro
CONSULTAN N DOMENIUL PROTEC IEI MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390
1
1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. 1.7.
INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................. 4

DENUMIRE PROIECT .......................................................................................................................................... 4 TITULAR PROIECT............................................................................................................................................... 4 PROIECTANT ....................................................................................................................................................... 4 DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................................................. 5 DURATA DE FUNCTIONARE ............................................................................................................................. 11 PROFILUL DE ACTIVITATE ............................................................................................................................... 11 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA........................................................................................ 14
2
2.1. 2.1.1.
PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................................. 16

PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................ 16 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE .................................................................................................... 16 FLUXUL TEHNOLOGIC IN TRATAREA SEMINTELOR ..................................................................................... 16 FLUXUL TEHNOLOGIC IN PRODUCEREA FAINII DE GRAU SI PORUMB ...................................................... 17 FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA BIODIESELULUI ................................................................ 18 FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ..................................................... 20 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ........................................................................................................................ 20
2.1.1.1. 2.1.1.2. 2.1.1.3. 2.1.1.4. 2.2.
3
3.1.
DESEURI ............................................................................................................................................................... 21
MANAGEMENTUL DESEURILOR ...................................................................................................................... 21
4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................................................................................... 23

4.1. 4.2. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.3. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.4. 4.4. 4.4.1. 4.4.2. 4.4.3. 4.5. 4.5.1. IMPACTUL TRANSFRONTIER ........................................................................................................................... 23 APA ..................................................................................................................................................................... 23 CONDITII HIDROGEOLOGICE DE AMPLASAMENT ......................................................................................... 23 ALIMENTAREA CU APA ..................................................................................................................................... 24 MANAGEMENTUL APELOR ............................................................................................................................... 25 PROGNOZAREA IMPACTULUI .......................................................................................................................... 27 AERUL ................................................................................................................................................................ 28 DATE GENERALE .............................................................................................................................................. 28 SURSE SI POLUANTI ......................................................................................................................................... 28 PROGNOZAREA CALITATII AERULUI .............................................................................................................. 30 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ......................................................................................................... 31 SOL ..................................................................................................................................................................... 32 TIPURI DE SOL SI MODUL DE FOLOSIRE ....................................................................................................... 32 SURSE DE POLUARE A SOLULUI .................................................................................................................... 33 PROGNOZAREA IMPACTULUI SI MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI .................................................. 34 BIODIVERSITAREA ............................................................................................................................................ 35 FLORA SI FAUNA ............................................................................................................................................... 35
Page 2 of 51
4.5.2. 4.6. 4.7. 4.8.
IMPACTUL PROGNOZAT SI MASURILE DE DIMINUARE ................................................................................ 36 PEISAJUL ........................................................................................................................................................... 37 MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL ........................................................................................................................ 38 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ........................................................................ 39
5 6 7 8 9
9.1. 9.1.1. 9.1.2. 9.1.3. 9.2. 9.2.1. 9.2.2. 9.2.3. 9.2.4.
ANALIZA ALTERNATIVELOR ....................................................................................................................... 40 MONITORIZAREA ............................................................................................................................................. 41 SITUATII DE RISC ............................................................................................................................................. 42 DESCRIEREA DIFICULTATILOR .................................................................................................................. 43 REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC ........................................................................................................ 43
MODUL DE ASIGURARE A UTILITATILOR ....................................................................................................... 45 ALIMENTAREA CU APA ..................................................................................................................................... 45 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA ....................................................................................................... 45 ENERGIA TERMICA ........................................................................................................................................... 45 PROCESELE TEHNOLOGICE............................................................................................................................ 47 FLUXUL TEHNOLOGIC IN TRATAREA SEMINTELOR ..................................................................................... 47 FLUXUL TEHNOLOGIC IN PRODUCEREA FAINII DE GRAU SI PORUMB ...................................................... 48 FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA BIODIESELULUI ................................................................ 48 FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE ..................................................... 49
Page 3 of 51
1
1.1.
INFORMATII GENERALE DENUMIRE PROIECT
MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE AGRICOLE Proiectul are ca obiectiv general modernizarea fermei vegetale S.C. FERMA NORDIC S.R.L. prin achizitii de masini, echipamente si utilaje agricole, instalatie macinare pentru obtinerea fainii de grau si porumb si echipamente de producere si utilizare a energiei regenerabile. Societatea isi propune introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calittii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum i producerea i utilizarea energiei din surse regenerabile, prin valorificarea superioara a uleiurilor vegetale pentru producerea de biodiesel pentru utilalejele proprii si transformarea directa a radiatiei solare in energie electrica prin panouri fotovoltaice.
1.2.
TITULAR PROIECT
Titularul obiectivului de investitii este SC. FERMA NORDIC SRL BOTOSANI, cu sediul social in municipiul Botosani, B-dul George Enescu, Nr. 18, Bl. 30, Sc. B, Et. 2, Ap.6. Societatea este inregistrata la Registrul Comertului Botosani : J07/190/2007. Reprezentantul legal: MUNTEANU DORIN, telefon 0755334620.
1.3.
PROIECTANT
Proiectantul obiectivelor de investitii este SC GT Arhitect SRL reprezentat prin ARH. GELU GOPSA, proiect nr. 58/2010, faza Studiu de fezabilitate. Sediu in municipiul Iasi, Aleea Pacurari nr.10, telefon 0743050551. Lucrarile de investitii au la baza Certificatul de urbanism nr.1 din 21.10.2010 emis de Primaria comunei Dobirceni, precum si avizele si recomandarile din certificat. Page 4 of 51
Autorul atestat al Raportului Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului este SC ECOPROJECT CONSULTING SRL inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 390.
1.4.
DESCRIEREA PROIECTULUI
Obiectivul proiectului il prezinta modernizarea fermei vegetale existente prin achizitionarea de masini, echipamente si utilaje agricole, construirea unui depozit de cereale, a unui spatiu de productie si a unei remize; Ansamblul noului obiectiv va fi constituit din constructii noi realizate, constructii usoare, compartimentate corespunzator fluxurilor tehnologice ce urmeaza a se desfasura pe amplasament. Depozit suprafata construita de 1232,50 mp/ suprafata utila 1108.23 mp, compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale: depozit de cereale S=971,44 mp, zona destinata depozitarii cerealelor (grau, floarea soarelui, orz, porumb si soia), dotata cu doua snecuri transportoare si selectorul de seminte, uscatorul orizontal de seminte spatiu destinat pentru amplasarea masinii de tratare a semintelor, S=46,207 mp; spatiu destinat pentru amplasarea instalatiei de producere biodiesel, S=46,207 mp; hol S=44,36 mp Spatiul de productie suprafata construita de 298,10 mp, compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale: spatiu destinat amplasarii instalatiei de macinare grau si porumb (moara) S=95 mp; spatiu destinat amplasarii instalatiei in insacuire (impachetare) a fainii S=32.73 mp; depozit produse finite S=23 mp; spatii tehnice destinate S=37,29 mp; Page 5 of 51
centralei termice si
atelierul mecanic
spatiu destinat activitatilor administrative: birouri, holuri, vestiare, bai.
Remiza cu o suprafata construita de 235,72 mp cu destinatia gararii utilajelor agricole si a echipamentelor de transport: combina de recoltat, grapa cu corpuri rotative + semanatoare paioase, tractor de 125-145 CP, tractor de 230275 CP, remorca cu 2 axe, remorca cu 3 axe; Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile: doua sisteme voltaice formate din 10 respectiv 16 panouri fotovoltaice, controller, invertor, acumulatori, pompe solare, stalpi fotovoltaici cu lampi cu leduri; Platforme tehnologice betonate pentru trafic auto greu, cai de rulare auto racordate la DE387(DC24), parcari auto; zona de acces auto este dotata cu cantar auto relocabil. Prin proiect se vor achizitiona o serie de utilaje necesare desfasurarii activitatii fermei vegetale, asigurandu-se o productivitate ridicata a productiei agricole:
Nr. crt 1. Denumire/ Tip utilaj/ echipament Combina de recoltat Nr. bucati 1 Caracteristici tehnice si functionale motor cu putere cuprinsa intre intre 240-280 CP, buncar de cereale cu o capacitate cuprinsa intre 7.000 si 9.000 litri; cupla cu agatare normala, tocator paie, echipament multicrop impachetat, heder autocontur; numarul de corpuri rotative cuprinse intre 12-18; latime de lucru cuprinsa intre 3-6 m; bare de nivelare pentru asezarea solului la forma initiala; piese de cuplaj cu semanatoarea de paioase; continut cutie de samanta cuprins intre 750-1000 ; reglarea hidraulica a presiunii brazdarelor ; putere nominala cuprinsa intre 125 si 145 CP putere nominala cuprinsa intre 230 si 275 CP; sarcina max. admisa pe axe cuprinsa intre 8000 si 12000 kg/axe; lungime totala cuprinsa intre 6.700 si 7.500 mm; latime totala cuprinsa intre 2.300 si 2.700 mm; cilindru hidraulic de basculare; sarcina max. admisa pe axe cuprinsa intre intre 9000 si 14000 kg/axe; lungime totala cuprinsa intre 8.500 si 10.500 mm; latime totala cuprinsa intre 2.300 si 2.700 mm; cilindru hidraulic de basculare; - capacitate de uscare 16 t/h porumb, la temp. de aer cald 990 C; - la uscarea fara racire se mareste capacitatea orara de uscare; - capacitati de uscare mai mari pentru temperaturi aer
2.
Grapa cu corpuri rotative
3. 4.
5. 6.
Semanatoare paioase Tractor 125-145 CP Tractor 230- 275 CP Remorca cu 2 axe
1 1 1 1
7.
Remorca cu 3 axe
8.
Uscator orizontal
Page 6 of 51
9. 10.
Masina tratat seminte Snec transportor seminte
1 2
cald peste 990 C; - functionare in sarja (uscat racit sau uscat neracit); - functionare in flux continuu cu sau fara racire; - mod de lucru automat sau manual; - sistem de racire de urgenta. capacitate de productie 1200 kg/h. lungime 6 metri.
11. 12.
Selector seminte Cantar auto relocabil
1 1
capacitate de selectare 1000 kg/h greutate cuprinsa intre 50-90 tone; sarcina pe axa cuprinsa intre 10 si 14 tone; latime platforma cuprinsa intre 2,5 si 4 metri; software de gestiune a cantaririlor; Capacitate de productie 100 l/24 h; Componenta: rezervor ulei vegetal, rezervor metanol, rezervor metoxid (premix) 60 l, reactorul biodiesel 120 l, rezervor biodiesel, rezervor glicerina, pompe de recirculare, filtru rasini schimbatoare de ioni purificare biodiesel, filtru final biodiesel, sistem de control automat al temperaturii, Putere electrica 3 KW; procesul tehnologic are un flux continuu; Capacitate de productie: 300 kg/h; 7200 kg/zi; Sistem de curatare: -Buncar alimentare cu capacitate cuprinsa intre 2,5 si 4 mc dotat cu sonda de minim si maxim nivel; -Transport pneumatic catre masina de curatat; -Sistem cernere cu aspirare pentru separarea impuritatilor fine; -Filtru de aer pentru decantarea aerului; Unitate de macinare cu transport pneumatic si filtru pentru decantare aer: -Moara cu valturi; - Unitate filtrare; -Panou electric de comanda; -Putere electrica instalata intre 24 si 35 kw. Capacitate de productie: 200 saci/h - instalatie insacuire semi-automata; - alimentata automat din moara cazan 70-110 Kw;vana de protectie, combustibil solid (lemn) tensiune de alimentare: 230 V;debit maxim cuprins intre 40-90 l/min;inaltime maxima de refulare cuprinsa intre 60-90 m. capacitate cuprinsa intre 800-1200 litri tensiune de alimentare: 230 V; presiune de lucru cuprinsa intre 5-8 bar;adancimea de aspiratie cuprinsa intre 7-15 m;inaltime de refulare cuprinsa intre 45-70 m - tensiune cuprinsa intre 20-30 V; - putere cuprinsa intre 100-350 W
12
Instalatie obtinere biodiesel
13
Instalatie macinare
14
Instalatie insacuire
15 16
Centrala termica Pompa submersibila
1 2
17 18
Rezervor Hidrofor
2 1
19
Panou fotovoltaic
26
Page 7 of 51
monocristalin
20 21 22 23 24
Controller Invertor Acumulatori Pompa solara Stalp fotovoltaic cu lampi cu leduri
1 1 12 4 4
- tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 700-1000 W - tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 4000-6000 W - tensiune nominala cuprinsa intre 12 V; - intensitate cuprinsa intre 200 - 350Ah - tensiune cuprinsa intre 40-60 V; - putere cuprinsa intre 800 - 1000 W intensitatea fluxului luminos cuprinsa intre 11000 si 15000 lumeni;
Modul de asigurare a utilitatilor Alimentarea cu apa se va amenaja sursa de apa potabila subterana - put forat, H=50 m, amplasata in incinta societatii, la o distanta de 10m fata de cladire; sursa de apa va fi protejata perimetral de o imprejmuire si platforma betonata de 3mp. alimentarea cu apa se va face prin pompare, prin intermediul unei pompe submersibile amplasate in camera centralei, langa rezervor, care va asigura un debit de cca. Q = 2 m3/h, H = 40mca. pentru a se putea prelua vrfurile de consum ale apei reci necesare procesului tehnologic ,se va monta un rezervor cu un volum de V=2mc. consumul de apa prelevat din sursa va fi monitorizata cu un apometru montat pe conducta de aductiune. Necesarul de ap Qzi med = 1,2 mc/zi Qzi. max = 1,38 mc/zi Qor. max = 0,18 mc/h Cerina de ap Qs zi med = 1,32 mc/zi Qs zi max = 1,52 mc/zi Qs or. max = 0,05 l/s Alimentarea cu energie electric a construciilor se va realiza printr-un branament trifazat (3N~;50Hz; 230/400V) din reeaua de distribuie existent n zon de medie tensiune (LEA 0,4kV), soluia de alimentare fiind stabilit de ctre Page 8 of 51
S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare. Puterea instalat la nivelul obiectivului va fi Pi = 143.87 kW, iar puterea simultan absorbit Ps =115,10kW. Prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse regenerabile necesare iluminatului fermei prin doua sisteme: Sistemul 1 compus din 10 panouri fotovoltaice, montate pe acoperisul halei si un controler, un invertor si 12 acumulatori,amplasate in incaperea centralei termice; Sistemul 2 compus din 4 pompe solare si 16 panouri fotovoltaice, amplasate in curte. Energia electrica se utilizeaza numai pentru consumul fermei si nu va fi comercializata. Energia termic pentru nclzire i preparare ap cald de consum (a.c.c.) se va obine cu ajutorul unei centrale termice, funcionnd cu combustibil solid (lemne), pe principiul gazeificarii, avand puterea termica P =80 kW cuplat cu boiler cu preparare indirecta cu o serpentina si rezistenta electrica, cu capacitatea de 120 litri. Centrala termic se va amplasa intr-o incapere special amenajata. Etapa de realizare a proiectului Lucrari necesare organizarii de santier vor avea in vedere: cile de acces; unelte, scule, dispozitive, utilaje i mijloace necesare ; sursele de energie ; vestiare, ap potabil, grup sanitar ; grafice de execuie a lucrrilor ; organizarea spaiilor necesare depozitrii temporare a materialelor, msurile specifice pentru conservare pe timpul depozitrii i evitrii degradrilor ; msuri specifice privind protecia i securitatea muncii, precum i de prevenire i stingere a incendiilor, decurgnd din natura operaiilor i tehnologiilor de construcie cuprinse n documentaia de execuie a obiectivului;
Page 9 of 51
msuri de protecia vecintilor (transmitere de vibraii i ocuri puternice, degajri mari de praf, asigurarea acceselor necesare).
- Lucrrile provizorii necesare organizrii incintei constau n mprejmuirea terenului aferent proprietii printr-un gard ce va rmne n continuare, dup realizarea lucrrilor de construcie. Accesul n incint se va face prin dou pori, una pentru personal i cealalt pentru maini. - Pentru realizarea fiecarei constructii, etapele si metodele sunt: trasarea constructiilor, decopertarea stratului vegetal, excavarea pamantului pana la terenul bun de fundare pentru realizarea infrastructurii; pamantul rezultat din excavare va fi depozitat si utilizat ulterior ca pamant de umplutura. Infrastructura este alcatuita din fundatii continui sau izolate. Betonul necesar realizarii infrastructurii este adus de la o statie de betoane cu cifa. Suprastructura este realizata din profile metalice, aduse de la producator si montate la fata locului. - Materialele de construcie cum sunt crmizile, nisipul, se vor putea depozita i n incinta proprietii, n aer liber, fr msuri deosebite de protecie. Materialele de construcie care necesit protecie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuiei lucrrilor de construcie n incinta magaziei provizorii, care se va amplasa la nceput. - Constructiile temporare pentru cazarea muncitorilor vor fi formate din suport din placi betonate prefabricate, constructie modulara din lemn, acoperis tip sarpanta, peretii de inchidere si compartimentare tip sandwich. - Utilajele vor fi alimentate cu carburant, periodic, (in functie de consumul fiecarui utilaj folosit), pe perioada executarii lucrarilor, de la o statie de alimentare mobila ( autocisterna). - Energia electrica va fi asigurate pe perioada executarii lucrarilor, printr-un racord la reteaua electrica din zona pentru organizarea de santier. - Alimentarea cu apa potabila pentru muncitori va fi asigurata, pentru organizarea de santier, prin alimentare de catre beneficiar cu apa imbuteliata. - Asigurarea apei necesare pentru perioada de executie, alta decat cea potabila, se va face dintr-un put forat.
Page 10 of 51
n acest sens, pe terenul aferent se va organiza antierul prin amplasarea unor obiecte provizorii : magazia provizorie cu rol de depozitare materiale, vestiar muncitori i depozitare scule, grupuri sanitare ecologice ; tablou electric ; punct PSI (n imediata apropiere a fntnii ori sursei de ap) ; platforma depozitare materiale.
Nu sunt necesare msuri de protecie a vecintilor. Se vor lua msuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor.
1.5.
DURATA DE FUNCTIONARE
Durata de functinare a noului obiectiv de investitie va fi determinata de managementul societatii, privind solicitarile pietei. Activitatile in cadrul fermei sunt sezoniere fiind corelate cu productia vegetala, functionand 180 zile /an , 8 ore/zi;
1.6.
PROFILUL DE ACTIVITATE
Activitatile inregistrate la Oficiul Registrului Comertului : cod CAEN 0161 - Activiti auxiliare pentru producia vegetal cod CAEN 0163 - Activiti dup recoltare cod CAEN 0164 - Pregatirea semintelor cod CAEN 1061 - Fabricarea produselor de morrit < 300 t/zi cod CAEN 2059 - Fabricarea altor produse chimice n.c.a. cod CAEN 5210 - Depozitari.
Pe amplasament se vor desfasura urmatoarele activitati: depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor; macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb; procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de esterificare cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul biodiesel si produsul secundar valorificabil - glicerina. Page 11 of 51
Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productie Denumire Instalatia de morarit Instalatii pentru producerea carburantului biodiesel Cantitate 300 kg/h; 7200 kg/zi Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Energie electrica Cantitate 24-35 kWh Furnizor SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani
3 kWh
100 l/zi
Energie electrica
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materie prime, a substantei sau preparatului chimic Cereale Uleiuri vegetale Metanol (alcool metilic) Catalizator (metilatul de sodiu- metoxid) Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Categorii Periculozitate Fraze de risc
N N P P
P P
R11,R23,R24,R25,R39 R11, R14, R34,
Uleiul vegetal utilizat ca materie prima in procesul de prelucrare chimica nu este un produs periculos si nu constituie risc pentru mediul inconjurator. Metanolul si metilatul de sodiu prezinta risc in cazul nerespectarii fluxului tehnologic ca urmare a gradului de imflamabilitate si toxicitate ridicat; Se vor prevedea masuri privind depozitarea, manipularea, incendii sau explozii. procesului tehnologic si conditiile de exploatare a instalatiei pentru diminuarea riscului aparitiei riscului de
Page 12 of 51
Informatii despre poluarea generata de activitate

Tipul poluarii Sursa de poluare Nr surse poluare CMA pentru om si mediu Poluar e fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere Pe zona Pe zona Pe zone obiectivul de rezidentiale, ui protectie/ recreere sau alte restrictie zone protejate cu aferenta luarea in obiectivul considerare a ui poluarii de fond Fara Cu masuri implem de entarea elimina masuril re a or poluarii Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Poluarea apei
Ape menajere Ape din Igienizari Ape meteoric e
1 sursa fixa 1 sursa fixa 1 sursa fixa
NTPA 002/20 05 NTPA 002/20 05 NTPA 001/20 05 Ord.46 2/1993 Legea 104/20 11 Legea 104/20 11 Ord.46 2/1993 NTR
Sistem divizor de colectare a apelor menajere / tehnologi ce si apele pluviale Sistem de exhausta re cu saci filtranti Sisteme de ventilatie naturala Cos de dispersie -
Poluarea aerului
Moara
1 sursa fixa Sursa difuza Sursa difuza Sursa fixa Sursa difuza
Instalatia de biodiesel Depozitar i metanol, Centrala termica Mijloacel e transport, utilaje Poluare fonica Moara Instalatia de biodiesel
1 sursa fixa STAS 10009/
Surse
Amplasar ea obiectivel or in incinte inchise
Page 13 of 51
Pompe centrifug e Ventilato are Circulatia auto Zona descarca re rezervoar e Zona depozit materii prime Zona depozitar e produse Zona depozitar e deseuri Generarea deseurlor Deseuri tehnologi ce Namol epurare Deseu menajer
fixe
88
Surse mobile
Poluarea solului
Ord.75 6/97
Cuve de retentie Imperme abilizarea solului prin betonare
Legea 426/20 01
Recipient i specifici tipului de deseu
1.7.
LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA
Amplasamentul propus este situat in judetul Botosani, comuna Dobirceni, sat Bivolari, in intravilanul localitatii, Numar Cadastral 50064 si 50065. Conform PUG ului localitatii terenul se afla in intravilanul localitatii. Terenul este in proprietatea solicitantului, conform contractului de vanzare cumparare nr. 2301/05.10.2010 si nr. 2300/ 5.10.2010 si este liber de constructii. Terenul are o suprafata urmatoarele vecinatati: Page 14 of 51
de 14.000 mp si o geometrie dreptunghiulara, cu
NE DE 387 (DC 24) NV Propr. Stefan Ghe. SV SC LEGUMRO SI COOP. AGR. MOLDAVIA SE Propr. Hutuleac I
Terenul are o panta accentuata de la nord- est spre sud vest si este accesibil din drumul DE387(DC24), din partea de nord-est a amplasamentului. Este teren liber de constructii, folosinta actuala a terenului fiind arabil, neexistand alte constructii care se mentin sau se demoleaza.
Coordonatele geografice Stereo 70, ce stabilesc amplasamentul pentru noua investitie sunt prezentate mai jos: latitudine: longitudine: 4748'48.40"N 27 3'26.40"E
Bilantul teritorial este urmatorul: suprafata totala a terenului = 14000 mp suprafata totala construita = 1766,32 mp suprafata alocata pentru alei carosabile, parcari =3981,68 mp suprafata spatii verzi= 8252 mp
Page 15 of 51
2
2.1.
PROCESE TEHNOLOGICE PROCESE TEHNOLOGICE
2.1.1. Procese tehnologice de productie In cadrul investitiei noi realizate se desfasoara urmatoarele procesele tehnologice Tratarea semintelor Producerea fainii de grau si porumb Producerea biodieselului Producerea energiei electrice 2.1.1.1. Fluxul tehnologic in tratarea semintelor receptia materiei prime seminte de grau, floarea soarelui, orz, porumb, soia si depozitarea in depozitul central separarea de impuritati: alimentarea buncarului sistemului de curatare, si separarea semintelor de impuritati cu ajutorul sistemului de cernere si aspirare uscarea semintelor tratarea semintelor cu produse fitosanitare; insacuirea manuala depozitarea
Schema fluxului tehnologic:

Receptia cerealelor si depozitarea
Alimentarea buncarului sistemului de curatare
Cernere si separare impuritati
Page 16 of 51
Uscarea semintelor
Tratarea semintelor
Insacuirea manuala si depozitarea
2.1.1.2.
Fluxul tehnologic in producerea fainii de grau si porumb

receptia materiei prime seminte de grau, si porumb si depozitarea in depozitul central separarea de impuritati : alimentarea buncarului sistemului de curatare, si separarea semintelor de impuritati cu ajutorul sistemului de cernere si aspirare macinarea in cadrul morii cu valturi pentru producerea fainii ambalarea in saci de 50 kg prin instalatia de insacuire depozitarea si livrarea
Schema fluxului tehnologic:

Alimentare buncar
Transport boabe
Macinare
Faina ambalata (saci de 50 kg)
Page 17 of 51
2.1.1.3.
Fluxul tehnologic pentru producerea biodieselului receptia materiilor prime- ulei vegetal, metanol, catalizator depozitarea in rezervoarele aferente instalatiei preincalzirea la 400C si dozarea in vasul de reactie obtinerea uleiului biodiesel prin reactia de transesterificare in reactor decantarea, filtrarea uleiului biodiesel si depozitarea in rezervoare separarea glicerinei si depozitarea acesteia in rezervoare
Procesul tehnologic de obtinere a carburantului biodisel se desfasoara pe sarje, discontinuu cu o capacitate de 100 l/zi, reactia avand loc la o temperatura de 5560C, durata reactiei in reactor fiind de cca 2h, timp in care se produce biodiesel si ca subprodus glicerina. Componentele de baza ale reactiei uleiul de rapita, metanolul si metilatul de sodiu, sunt introduse in mod automat in reactor, acestea fiind dozate printr-un sistem de senzori si valve electrice ce urmaresc orice modificare intervenita in proces. Amestecarea preliminara si intensiva a componentilor se realizeaza intr-o coloana in care are loc si incalzirea reactantilor dupa care amestecul este trecut in reactor, unde reactia are loc sub vid. La finalul reactiei, amestecul este trecut in coloana de separare, unde alimentarea are loc la mijlocul coloanei, separarea celor doi componenti se realizeaza datorita diferentei de densitate, biodieselul separandu-se la partea superioara, iar glicerina la partea inferioara. Timpul de decantare este de 8 ore. Prin utilizarea unui stabilizator lichid, acesta previne amestecarea biodieselului si glicerinei separate cu amestecul ce este introdus continuu din reactor. Biodieselul separat este apoi trecut la instalatia de filtrare cu rasini cationice pentru eliminarea eventualelor urme de glicerina, apa, produsi de saponificare, este depozitat in rezervoare (amestecat cu Purolite PD26 -rasini schimbatoare de ioni; In continuare produsul rezultat (biodieselul ), trece prin filtrul final care absoarbe ultimile particole de apa si particole solide si ajunge in vasul de depozitare. Glicerina separata este de asemeni transvazata in rezervoarele din parc, fiind valorificata ulterior ca subprodus rezultat din proces in industria cosmetica. Page 18 of 51
Prin modul automatizat de conducere si urmarire a procesului la finalul reactiei se pot furniza date privind calitatea produselor si cantitatile rezultate. Schema procesului tehnologic
Ulei vegetal
Preincalzitor 50-600 C
Metoxid granule
Reactor cu recirculare
Metanol
Glicerina
Decantare + Separare
Rezervor
Filtrare cu Purolite PD26
Filtrare finala
Depozitare BIOSDIESEL
Avantaje biodieselului: - este biodegradabil; - reduce emisiile cu 50%; - emisiile sale de hidrocarbon si dioxid de carbon sunt neutre; - este sigur (punctul de aprindere este de 170oC ); - este usor de amestecat cu motorina obisnuita.
Page 19 of 51
2.1.1.4.
Fluxul tehnologic pentru producerea energiei electrice
Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara) direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie electrica gratuita. Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic. Valorile limita ale parametrilor relevanti (consum de apa i energie, poluanti n aer i apa, generarea deeurilor) atinsi prin tehnicile propuse i prin cele mai bune tehnici disponibile BAT chimie organica.
Parametru (unitate de masura) Consum energie electrica/unitate produs Consum de apa/unitate de produs emisii de poluanti atmosferici emisii de poluanti n apa ape menajere ape tehnologice -igienizari deeuri generate Valori limita BAT chimie organica 0,04 kWh/kg biodisel 1,3 l/t biodiesel Emisii de solventi - cantitatile sunt foarte mici si nu sunt masurabile Q=1,5 mc/zi Q=440mc/an - Rasini schimbatoare de ioni epuizata 1,6 t/an - slam cu continut de ulei (separator) 0,04t/an
2.2.
ACTIVITATI DE DEZAFECTARE
Inainte de demontarea instalatiei se vor lua urmatoarele masuri: golirea instalatiei oprirea alimentarii cu energie electrica curatirea si spalarea cu apa a instalatiei, rezervoarelor si conductelor demontarea instalatiei, operatie usor de executat intrucat componentele instalatiei sunt amplasate pe platforma betonata, in suruburi materialele rezultate prin demontarea instalatiei vor fi transportate spre destinatii bine stabilite depozitarea controlata, eliminarea, valorificarea deseurilor nepericuloase; eliminarea deseurilor periculoase; Page 20 of 51
obtinerea acordului de deconectare de la alimentarea cu energie electrica si dezafectarea instalatiei, cu respectarea normelor specifice; curatarea intregii suprafete a amplasamentului dupa dezafectarea tuturor instalatiilor; asigurarea pazei non-stop a obiectivului si mentionarea intr-un registru de evidenta a tuturor evenimentelor ce apar pe teritoriul societatii. DESEURI MANAGEMENTUL DESEURILOR
3
3.1.
Gestionarea deseurilor pe amplasament se face astfel: colectarea pe categorii, depozitare in spatii special amenajate in vederea eliminarii de pe amplasament; valorificarea deseurilor recuperabile prin intermediul agentilor economici specializati si autorizati; eliminarea deseurilor prin intermendiul agentilor economici specializati si autorizati ; Tipurile de deseuri generate sunt urmatoarele: deseuri tehnologice: cernerea cerealelor : impuritati pleav, paie, pmnt, teci, resturi de plante,insecte macinarea cerealelor : tarate, sroturi si crupe, pulberi producere biodiesel : uleiuri de la curatirea rezervoarelor, rasina schimbatoare de ioni epuizata deseuri de ambalaje deseuri menajere deseurile rezultate de la cernerea cerealelor sunt impuritati constand din pleava, paie, pmnt, teci, resturi de plante,insecte se colecteaza in containere amplasate pe platforma betonata, putand fi asimilate cu categoria deseurilor menajere , urmand a fi preluate de catre serviciul de salubritate al localitatii si transportate la depozitul de deseuri municipale autorizat; deseurile rezultate de la macinara cerealelor constand din tarate, sroturi si crupe sunt colectate in saci depozitati temporar in incinta halei de productie; Page 21 of 51
aceste deseuri se utilizeaza la hrana animalelor; pulberile rezultate din sistemul de filtrare a morii au acelasi circuit ca al deseurilor menajere; slamul cu continut de uleiuri reprezentand uleiuri de la curatirea rezervoarelor va fi colectat in in recipienti metalici amplasati temporar in spatiu special amenajat, betonat si se va preda societatilor autorizate in valorificarea acestora; rasina schimbatoare de ioni epuizata rezultata de la bateria de filtrare se va depozita temporar in butoiele din PE cu care au fost aprovizionate si predate catre societati autorizate in valorificarea/eliminarea acestor; deseurile din ambalaje saci textili, saci din PE, butoaie din PE; sacii rezultati din utilizarea fungicidelor pentru tratarea semintelor vor fi colectate in container si se vor preda societatilor autorizate in eliminarea acestora; sacii de PE necontaminati se vor reutiliza la ambalarea semintelor tratate, iar cele deteriorate se vor colecta si preda societatilor autorizate in valorificare; deseurile menajere rezultate din activitatea social administrativ a personalului se va depozita n europubele amplasate pe platforma betonat , urmand a fi predate serviciului de salubritate al localitatii si transportate la depozitul de deseuri municipale autorizat.
Denumire deseu Stare fizica Cod deseu 02 01 03 02 03 99 Cod deseu p.p Deseuri de tesuturi vegetale Ulei vegetal cu urme de substante pamantoase Polimeri
1.Tarate, sroturi, crupe solid 2. Slam cu continut de ulei de la curatirea rezeroarelor 3. Rasina schimbatoare de ioni epuizata 4. Ambalaje Semilichid
solid
07 05 14
Solid
15 01 09 15 01 10*
materiale textile Saci PE sau butoaie PE contaminate cu subst.peric. Hirtie si carton Sticla Materiale plastice Municipale amestecate
5.Menajer
Solid
20.01.01 20.01.02 20.01.39 20.03.01
Page 22 of 51
Gestionarea ambalajelor butoaiele din polietilena pentru depozitarea rasinilor , sacii pentru insacuirea semintelor , se vor colecta pe categorii in vederea reutilizarii pentru acelasi produs; dupa epuizarea ciclului de viata acestea devin deseuri fiind predate societatilor autorizate in valorificare/eliminare.
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA IMPACTUL TRANSFRONTIER
4.1.
Comuna Dobirceni se situeaz n partea central-estic a teritoriului administrativ al judeului Botosani, in Cmpia Jijiei Superioare i Campia Baeului, la 55 km de municipiul Botoani, reedina judeului (pe ruta Trueti-Durneti) i 45 km (pe ruta Dngeni-Brteni), la cca 50 km de punctul de trecere a frontierei Sculeni i la 15 km de punctul de trecere a frontierei Stnca-Costeti. Proiectul propus nu are impact transfrontier.
4.2.
APA
4.2.1. Conditii hidrogeologice de amplasament Reeaua hidrografic este format dintr-o serie de aflueni ai rului Prut, pruri cu curgere permanent i temporar. Acestea sunt: prul Gritcu, prul Dobrceni, cursul superior al prului Corogea. Ploile toreniale provoac uneori creteri brute a nivelului apelor prurilor din zon, ins riscul producerii inundaiilor se situeaz la un prag acceptabil. Acest regim este materializat prin mici forme de eroziune torenial pe cursurile superioare i n bazinele de recepie ale vilor i prin mici fenomene de inundaii pe cursurile lor medii i inferioare. Precipitatiile medii multianuale de cca.600 mm din care 25 50 mm formeaza stratul scurgerii medii multianuale. Apele subterane sunt legate de depozitele nisipoase sarmaiene i de formaiunile cuaternare, fiind ntlnite la adncimi ce variaz ntre 2-15 m. Exist unele pnze de ap mai la suprafa, care dau izvoare sau zone nmltinite (ex. partea de nordvest a satului Dobrceni).
Page 23 of 51
In general, teritoriul comunei este bogat n ape subterane, dovad fiind iazurile alimentate din izvoare, ns fr a exista debite importante. Conditiile hidrogeologice sunt determinate de structura diferitelor formatiuni geologice, respectiv de prezenta unor depozite permeabile si de geomorfologia unitatilor de relief, acestea influentand posibilitatile de alimentare si drenare a apelor subterane. Zona DOBIRCENI face parte dintr-o arie in care sunt putine date hidrogeologice, fiind totusi cunoscuta existenta unor acvifere freatice de lunca si a unor depozite permeabile de mare adancime. Activitatea obiectivului nu poate influenta in mod direct calitatea acviferului subteran, in vecinatate nu se afla nici un curs de apa de suprafata. Conform datelor studiului geotehnic in forajele executate apa freatica a fost interceptata la adincimi de 7,00- 7,90 m. 4.2.2. Alimentarea cu apa Pentru folosinta de apa s-a obtinut Notificarea pentru inceperea executiei nr.354/26.10.2010, emisa de Sistemul de Gospodarirea Apelor Botosani: sursa de apa potabila este subterana - put forat, H=50 m, amplasament in incinta societatii, la o distanta de 10m fata de cladire; protectia calitatii apei subterane va fi asigurata printr-o zona de protectie sanitara, imprejmuire perimetrala si platforma betonata de 3mp; pentru capatarea apei din pu se va folosi o pomp sumersibil Q = 2 m3/h, H = 40mca; alimentarea se face prin pompare, prin intermediul unei staii de hidrofor amplasat in camera centralei, langa rezervor, care va asigura un debit de cca.Q = 2 m3/h, H = 35mca; se va monta un rezervor cu un volum de V=2mc pentru a se putea prelua vrfurile de consum ale apei reci necesare procesului tehnologic; racordul aferent cldirii este dimensionat pentru un debit de ap rece potabil QcAr =1,52 mc/zi realizat cu conduct PEID PE80 Dn32; reteaua de alimentare cu apa , conducta PEID PE Dn63, lungime de 76 m;
Page 24 of 51
consumul de apa se contorizeaza cu un apom,etru montat pe conducta de aductiune.
Modul de utilizare a apei: consum menajer completari apa la centrala termica igienizarea incintelor prepararea solutiilor de ierbicidare
Nu se utilizeaza apa in procesul tehnologic. Apa captata din putul forat poate fi folosit in scop potabil numai daca se incadreaza in cerintele din L458/2002 privind calitatea apei potabile,cu acceptul Directiei de Sanatate Publica; in cazul in care in urma verificarii potabilitatii aceasta apa nu corespunde calitativ se va utiliza pentru personalul sociatatii apa imbuteliata. Necesarul de ap (STAS 1478/90, SR 1343/95) Qzi med = 20 x 60 / 1000 = 1,2 mc/zi Qzi. max = kzi x Qzi. med = 1,15 x 1,2 = 1,38 mc/zi Qor. max = ko/10 x Qzi max = 1,3 / 10 x 1,38 = 0,18 mc/h Cerina de ap Qs zi med = ks x kp x Qzi. med = 1,02 x 1,08 x 1,2 = 1,32 mc/zi Qs zi max = ks x kp x Qzi. max = 1,02 x 1,08 x 1,38 = 1,52 mc/zi Qs or. max = ks x kp x Qor. max = 1,02 x 1,08 x 0,18 = 0,19 mc/h = 0,05 l/s 4.2.3. Managementul apelor Categorile de ape uzate rezultate din activitate vor fi urmatoarele: ape uzate menajere de la grupurile sanitare ce contin suspensii, substante organice, detergenti, ioni amoniu; ape uzate tehnologice provenite de la igienizarea incintelor tehnologice ce contin suspensii, substante organice, detergenti si ape provenite de la prepararea solutiilor de ierbicidare; ape meteorice neimpurificate de pe acoperisul constructiilor, platforme betonate ce contin slabe suspensii pamantoase.
Page 25 of 51
Evacuarea apelor uzate menajere si pluviale se face in sistem divizor prin retele separate de canalizare. n zona aferent construciei nu exist reea de canalizare public, astfel caminele de canalizare proiectate, preiau apele menajere si apele uzate provenite de la igienizari de la cladirile propuse (hala, depozit si remiza) si se vor racorda la un bazin etans vidanjabil cu volumul V= 27mc. Reteaua de canalizare este din PCV Dn=110 mm. Apele colectate in bazinul vidanjabil vor fi preluate de catre firme autorizate in activitatea de vidanjare si transportate la cea mai apropiata statie de epurare autorizata. Apele meteorice neimpurificate vor fi colectate prin rigole marginale si vor fi dirijate prin pante in rigole stradala. Debitul de ape uzate evacuate : Qn zi max = 1,52mc/zi; Se va avea in vedere ca Instalatia de biodiesel precum si toate rezervoarele de ulei vegetal, metanol, biodiesel si glicerina sa fie amplasate pe platforme betonate, vor fi prevazute cu dig de retentie si basa colectoare pentru retinerea eventualelor scurgeri accidentale; eventualele pierderi de produse se vor colecta si depozita intrun recipient in vederea valorificarii/eliminarii; Preparare a solutiilor de ierbicidare se va face intr-o zona amenajata cu platforma betonata prevazut cu rigole perimetrale si bazin de colectare a eventualelor scurgeri. Apele uzate evacuate in cadrul unei statii de epurare trebuie sa respecte concentratia poluantilor specifici in limitele stabilite prin HG 352/2005 - NTPA 002/2002.
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Indicatori de calitate analizati pH Materii n suspensie Amoniu Consum chimic de oxigenCCOCr Consum biochimic de oxigen la 5 zile - CBO5 Detergeni sintetici biodegradabili U.M. Valori maxime admise 6,5-8,5 350 30 500 300 25 Metoda de analiz
Unitati pH mg/dm3 mg/dm3 mg O2/dm3 mg O2/dm3 mg/dm3
SR ISO 10523-97 STAS 6953-81 SR ISO 7150-1/2001 SR ISO 6060/96 SR EN 1899 2/2002 SR ISO 17875:1996 SR EN 903:2003
V. Alecsandri nr.39, BACAU Phone: +40-234514844 Fax: +40334427859 E-mail: contact@ecoproject.ro
Page 26 of 51
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC ECOPROJECT CONSULTING SRL
Substane extractibile solveni organici
cu
mg/dm3
30
SR 7587-96
In cazul apelor pluviale evacuate de pe incinta, acestea vor trebui sa se incadreze in valorile maxime admisibile stabilite prin HG352/2005 - NTPA 001/2002, privind concentratiile de substante extractibile si suspensii.
Nr. crt. 1 2 Indicatori de calitate analizati Materii n suspensie Substane extractibile cu solveni organici U.M. Valori maxime admise 60 20,0 Metoda de analiz
mg/dm3 mg/dm3
STAS 6953-81 SR 7587-96
4.2.4. Prognozarea impactului Impactul produs prin evacuarea apelor uzate tehnologice, menajere si pluviale rezultate din activitatile propuse prin proiect va fi redus datorita dotarilor stabilite si a masurilor prevazute pentru protecia apelor. Se vor implementa urmtoarele msuri: asigurarea unui management riguros, cu responsabiliti clar stabilite pentru toate activitile care folosesc produse ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate; controlul periodic al instalaiilor de alimentare cu ap; verificarea etaneitii acestora, remedierea operativ a defeciunilor; instituirea unui program de gospodrire judicioas a volumelor de ap vehiculate n instalaiile societii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reeaua de canalizare; controlul strii tehnice i a funcionrii reelei de canalizare din interiorul incintei; curarea periodic a reelei de canalizare a apelor evacuate din incint; asigurarea funcionrii corecte a tuturor instalaiilor din grupurile sanitare, astfel nct s se asigure evacuarea i diluia corespunztoare a apelor uzate provenite din aceast zon; monitorizarea calitii apei evacuate prin analize de laborator;.
Page 27 of 51
Incadrarea calitatii apei evacuate in conditiile prevazute de legislatia in vigoare va conduce la un impact redus asupra functionarii statiei de epurare spre care sunt dirijate aceste ape, precum si asupra calitatii apei freatice pentru apele pluviale descarcate prin rigole pe terenurile adiacente fermei . Prin proiectul de realizare a constructiilor, a platformelor pentru amplasarea depozitelor, a cailor de acces circulabile din incinta s-a avut in vedere masurile de protectie a solului si a apei freatice, precum si realizarea de noi retele de canalizare interioare aferente noului obiectiv. Prin masurile preconizate cat si prin dotarile prevazute in proiecte, prin actiunea de monitorizare a factorilor de mediu impactul produs va fi minim.
4.3.
AERUL
4.3.1. Date generale Din punct de vedere geostructural, zona de amplasament este amplasat pe unitatea de platform veche, numit Platforma Moldoveneasc, reprezentat prin dealurile Cozancea Guranda. Din punct de vedere climatic zona se caracterizeaza printr-o clim temperatcontinental excesiv, cu ierni foarte reci i veri clduroase i secetoase. Temperatura medie anual este cuprins ntre 8-9 grade, luna cea mai rece fiind ianuarie, cu temperatura medie lunar, iar luna cea mai cald este iulie, cu o valoare medie lunar ntre 20-21 grade. O caracteristic a climei este dat vnturile iernii, existnd ns o influen moderatoare. Vnturile predominante, specifice nord-estului Moldovei cu valori de 35-45% n lunile iulie i august, urmate de valori minime 8,7% ; acestea bat n marea lor majoritate din direcia nord-vest (28,6%), din sud-est (15,7% i din direcia nord (14,7%). Crivul este cel mai puternic vnt din timpul iernii. 4.3.2. Surse si poluanti Prin natura activitatii ce se va desfasura in cadrul obiectivului de investitii, sursele generatoare de poluare ale aerului sunt: receptia si descarcarea materiilor prime ca urmare a vehicularii semintelor genereaza emisii nedirijate -pulberi in suspensie si sedimentabil; Page 28 of 51
sistemul de curatate, uscare si tratare a semintelor genereaza emisii dirijate pulberi; sistem de aspiratie la cernere pentru separarea impuritatilor fine si filtru de aer pentru decantarea aerului;
sistemul de macinare a cerealelor (moara) genereaza emisii dirijate pulberi; transport pneumatic si filtru pentru decantare aerului;
instalatia de biodiesel genereaza emisii dirijate cu continut de compusi organici volatili evacuate; sistem de ventilatie din hala;
manipularea metanolului din cisterne in rezervoare, genereaza emisii nedirijate cu continut de COV;
centrala termica genereaza emisii dirijate cu continut CO, pulberi, NOX, SOx; cos de evacuare a gazelor arse;
circulatia mijloacelor auto si a utilajelor din incinta genereaza emisii difuze de gaze arse ce contin CO, pulberi, NOx.
Emisiile rezultate de la sursele fixe, dirijate se vor compara cu prevederile Ord.462/1993:

Sursa Valori limita de emisie (mg/Nmc) Centrala Cos de evacuare Pulberi 100 termica gaze reziduale CO 250 Dioxid de sulf (SO2) 2000 Oxizi de azot masurati ca 500 dioxid de azot (NOx) Marime de referinta: limita se raporteaza la un continut de O2 al efluentilor gazosi 6% Moara, Tubulatura de Pulberi totale 50 Sistem curatare refulare cereale
Debit masic > 0,5 kg/h
Punct de emisie
Poluant in gazele reziduale
Concentratiile masice ale emisiilor se raporteaza la gazul evacuat uscat, in conditii normale: 272K, 101,3 kPa Emisiile nedirijate de COV Prin procesul tehnologic, rezervoarele de stocare metanol, ulei brut si glicerina, se vor amplasa in incinta halei de fabricatie, vor fi prevazute cu sisteme de aerisire. Rezervorul ce depoziteaza si vehiculeaza metanolul este prevazut cu supapa de Page 29 of 51
refulare a vaporilor prevazuta cu opritoare de flacari. Alimentarea cu metanol se realizeaza din cisterne auto racordate la pompa de preluare si descarcare in gura de alimentare a rezervorului, Activitatea din cadrul Instalatiei de producere biodiesel se desfasoara in spatii inchise. Datorita modului de desfasurare a proceselor tehnologice nu vor rezulta mirosuri care sa afecteze habitatul din zona. Emisii nedirijate generate de sursele mobile - mijoace auto poluantii evacuati nu sunt dirijati prin sisteme controlate, gazele arse din gazele de esapament fiind dispersate datorita curentilor de aer locali, amplasamentul fiind intr-o zona deschisa.
Denumirea sursei CO gaze de esapament de la mijloacele auto 0,55 Poluanti si debite masice [g/h] CO2 15,5 NOx 1,25
4.3.3. Prognozarea calitatii aerului Activitatile generatoare de emisii in atmosfera: manipularea cerealelor, cernerea, uscarea si tratarea acestora, instalatia de producere a biodieselului, centrala termica se vor desfasura in statii inchise. Procesul de productie se va realiza in sistem inchis si numai in situatii accidentale prin aparitia unor neetanseitati pot sa fie emisii difuze de COV (vapori de metanol) Prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse regenerabile necesare iluminatului fermei prin doua sisteme compuse din panouri fotovoltaice. Utilizarea combustibilului biodiesel pentru utilajele proprii va reduce semnificativ emisiile de noxe generate de sursel mobile
biodieselul este un combustibil curat. la utilizarea accestuia se reduc semnificativ emisiile de noxe comparativ cu motorina. biodieselul inlocuieste cu succes motorina, petrolul, sau poate fi amestecat cu acestea in orice proportie. utilizarea biodieselul drept combustibil pentru motoare nu presupune modificari esentiale ale acestuia. biodieselul are toxicitate mai mica comparativ cu motorina. Page 30 of 51
V. Alecsandri nr.39, BACAU Phone: +40-234514844 Fax: +40334427859 E-mail: contact@ecoproject.ro
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC ECOPROJECT CONSULTING SRL
biodieselul este mai sigur de manipulat decat motorina. biodieselul este biodegradabil. calitatea biodieselul este reglementata de ASTM D 6751.
In ceea ce privesc imisiile atmosferice concentratiile poluantilor specifici trebuie sa se incadreze in CMA impuse prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator:
Imisii atmosferice SO2 Nox Pulberi in suspensie PM 10 CO Valoare limita orara 350 mg/mc 200 mg/mc 50 mg/mc 10 mg/mc
In ceea ce privesc mirosurile specifice procesului de transesterificare, nivelul concentratiilor de miros va tebui sa se incadreze intre 300-1000 OU/mc (unitati de miros) conform BAT. Emisiile de poluanti in atmosfera nu se vor realiza in mod controlat, impactul acestora asupra factorului de mediu, aer va fi nesemnificativ in conditiile respectarii masurilor prevazute in proiecte si realizate in executie. Referitor la cele mai bune tehnici prin activitatea de dezvoltare si de desfasurare a proceselor tehnologice prin metodele de operare se va urmari pastrarea valorilor limita ale emisiilor si acolo unde nu vor putea fi evaluate se va incerca reducerea acestora, respectiv a impactului produs asupra mediului. 4.3.4. Masuri de diminuare a impactului Masurile necesare pentru diminuarea impactului produs asupra mediului prin functionarea obiectivelor de pe amplasament: pentru reducerea emisiilor fugitive din zona rezervorului de metanol, a metoxidului si biodieselului se va urmari imbunatatirea parametrilor prin sisteme de automatizare, de reglare si control a parametrilor si a regimului de functionare. evacuarea aerului din incintele tehnologice se va realizeaza prin tubulaturi de ventilatie prevazute cu un ventilator de exhaustare, ridicata la inaltime peste Page 31 of 51
inaltimea cladirii ce va asigura dispersia acestora in cazul instalatiei de producere biodiesel. echipamentele de depoluare din dotarea instalatiilor vor fi prevazute pentru realizarea unor randamente de retinere eficiente cu incadrarea concentratiei noxelor in limitele normativelor in vigoare. urmarirea nivelelor de emisii prin monitorizarea punctelor generatoare in vederea eficientizarii sistemelor de depoluare si limitarea acestora; se vor elabora planul de interventii in cazul prevenirii poluarilor accidentale sau a avariilor la instalatii si planul de prevenire a incendiilor.
4.4.
SOL
4.4.1. Tipuri de sol si modul de folosire Din punct de vedere structural zona DOBiRCENI studiata apartine Platformei Moldovenesti, in alcatuirea careia se deosebeste fundamentul precambrian peneplenizat si cuvertura sedimentara quasiorizontala, alcatuita din depozite ordoviciene, siluriene, cretacice, miocene, pleistocene si holocene. In baza diagnozei si clasificarii solurilor de pe teritoriul comunei Dobirceni s-au identificat urmtoarele tipuri de soluri: podzolite avnd la mare adncime prundiuri i nisipuri, conin o cantitate mai redus de humus; aluvionare-nisipoase, suprapuse peste argile aluvionare, mereu n modificare; hidromorfe, lcoviti i srturoase, localizate n blile de pe teritoriul comunei. Solurile predominante n comun sunt cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit de pe urma proceselor de eroziune se ntlnesc cernoziomuri carbonatice. In esul prului Corogea sunt soluri tinere, aluviale i coluviale, iar local mici petice de srturi. Textura de suprafata este lutoas, lutoargiloas i argilolutoas.
Page 32 of 51
Tectonica zonei Din schia tectonic a vorlandului carpatic din Moldova (dup Sndulescu i Visarion, 1981) zona de interes este stabil i nu produce fenomene geologice care s influeneze activitatea antropic, studiile geologice evideniind uoare ridicri ale scoarei. Zona prezint o structur monoclinal tipic de platform. ncadrarea seismic Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se afl n zona de influen a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul n zona Vrancea, la adncimi de 90 150 km i se ncadreaz conform Codului de proiectare seismic indicativ P 1001/2006 (Reglementri tehnice, Cod de proiectare seismic - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cldiri) n zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraiei orizontale a terenului ag = 0,16 g, i o perioad de col TC = 0,7 sec. Adncimea de nghe Avnd n vedere prevederile din STAS 6054-77, adncimea de nghe maxim din zon este de 1,10 m de la cota terenului natural. Concluziile studiului geotehnic au rezultat in urma analizei forajelor de observatie executate: zona propusa pentru amplasarea investitiei are stabilitatea generala si locala asigurata; terenul studiat nu este supus periculului inundatiilor stratul de fundare este format dintr-un pachet de argila prafoasa galbena plastic vascoasa; fundarea se va realiza prin depasirea obligatorie a sratatului de umpluturi si sol vegetal respectandu-se conditiile de incastrare in stratul viu si adancimea de fundare , conform normativelor in vigoare; apa subterana apare la adanci de 7,00- 7,30 m;
Suprafata de teren aferenta investitiei se incadreaza in categoria terenurilor arabile, urmand a fi schimbata in teren curti-constructii. 4.4.2. Surse de poluare a solului Pot fi considerate posibile surse de poluare a solului si subsolului urmatoarele: Page 33 of 51
defectiunile aparute la reteaua de canalizare a apelor poluanti in sol si poluarea solului si a apei subterane;
uzate menajere si
tehnologice ca urmare a spargerilor conductelor, ce va cauza infiltrarea de colmatarea si necuratirea la timp a caminelor de pe reteaua de canalizare ape uzate menajere, precum si a baselor colectoare din parcurile de rezervoare; aparitia unor deteriorari in sistemul de hidroizolatii al bazinului subteran de stocare ape uzate tehnologice si menajere, separatorului de grasimi; avariile aparute la rezervoarele de stocare a materiilor prime si produselor finite , sau a unor fisuri/deteriorari in sistemul de protectie a acestora pot conduce la infiltratii in sol a substantelor periculoase sau grasimi; deteriorarea sitemelor de protectie in zona punctelor de incarcare / descarcare substante periculoase; depozitarea necontrolata si in mod necorespunzator a deseurilor generate din activitatea desfasurata si a celor menajere; deteriorarea platformelor betonate pentru circulatia mijloacelor auto cu trafic greu situatie in care pot aparea infiltratii in sol a apelor pluviale cu urme de produs petrolier si ulei, care sunt descarcate pe terenurile limitrofe prin pante si rigole. 4.4.3. Prognozarea impactului si masuri de diminuare a impactului In faza de montaj executie, activitatea desfasurata poate genera un impact asupra solului si subsolului, impunandu-se urmatoarele masuri: indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi construita; amenajarea corespunzatoare a cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat (macarale), a cailor de rulare pentru utilaje speciale; amenajarea platformelor pentru depozitarea temporara a deseurilor generate din activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul; amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii utilizate la realizarea cladirilor; a produselor cu continut de
Page 34 of 51
pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca pamant necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din incinta obiectivului;
ecologizarea zonei de amplasament si refacerea platformelor betonate.
Avand in vedere ca activitatea tehnologica se desfasoara in incinte inchise, iar zona rezervoarelor cu substante periculoase sunt amenajate corespunzator, posibilitatea aparitiei unor surse de poluare a solului, subsolului si panzei freatice este diminuata. In ceea ce priveste activitatea tehnologica ce se va desfasura pe amplasament, in vederea reducerii posibilelor surse de poluare a solului prin proiect au fost luate urmatoarele masuri: exploatarea corespunzatoare a instalatiilor tehnologice in vederea realizarii unor randamente corespunzatoare privind concentratiile poluantilor emisi in mediu; amenajarea corespunzatoare a zonei de amplasare a rezervoarelor din punct de vedere a hidroizolatiei si a sistemului de retinere a eventualelor pierderi prin realizarea de reborduri si base colectoare; realizarea de retele de preluare a apelor uzate tehnologice si menajere , precum si rigole si pante pentru apele pluviale, in vederea evacuarii rapide; efectuarea de hidroizolatii corespunzatoare,pentru bazinul subteran de stocare ape uzate si respectarea programului de vidanjare; curatirea periodica a rigolelor de ape pluviale , a separatoarelor amplasate pe reteaua de ape pluviale si ape uzate tehnologice; gestionarea corespunzatoare conform reglementarilor in vigoare a deseurilor generate pe amplasament cu valorificare/eliminare a acestora conform HG 856/2002. In ceea ce priveste impactul asupra solului si subsolului prin lucrarile ce urmeaza a se efectua, cat si prin solutiile tehnice adoptate acesta va fi diminuat.
4.5.
BIODIVERSITAREA
4.5.1. Flora si fauna Flora spontan i fauna comunei Dobrceni este foarte bogat, cu o mare varietate. Solul bogat n minerale favorizeaz dezvoltarea florei i faunei specifice silvostepei. Page 35 of 51
Prin urmare att flora ct i fauna sunt specifice acestei zone. Teritoriul comunei se afl situat la interferena pdurii de foioase cu stepa, avand o vegetatie specific silvostepei, ntrerupt de pduri de stejari mezofili, n amestec cu specii de carpen, tei, frasin, plop, arar, jugastru, cireul psresc, ulmul etc. n luminiuri sau la marginile pdurilor crete arboretul compus din corn, singer, pducel, porumbar. Pajitile au o vegetaie ierboas compus n principal din firua de step, firua cu bulb, piuul, etc formnd asociaii de graminee; din categoria plantelor nefurajere sau slab furajere ntlnim urzica, urzica moart, laptele cinelui, traista ciobanului, nalba, scaiul, brusturul, plmida etc. De asemenea, ntlnim: ghiocelul, vioreaua, lucerna, ciuboica cucului, brndua, ceapa ciorii, snziana, trifoiul, lumnrica, fraga. Vegetaia natural a teritoriului este dominat n general de asociaii ierboase xerofile. Speciile arboricole de silvostep prezente n zon sunt stejar, salcm, fag, carpen, alunul, cornul, socul, ulmul i salcmul care se afl pretutindeni mai ales n curile i grdinile oamenilor. Vegetaia a fost n mare parte nlocuit, datorit extinderii culturilor agricole, att pe terase, pante, ca i pe interfluvii. Dintre plantele cultivate cele mai importante sunt: porumbul, grul, floarea soarelui, rapia, secar, soia, sfecla de zahr, orzul i orzoaica, meiul. Fauna este specific pdurilor i cmpurilor agricole: un numr foarte mare de nevertebrate (insecte) i vertebrate (reptile i psri): guterul, vulpea, iepurele de cmp, dihorul, jderul, mistreul, cprioara, care sunt in regres ca numar; din lumea psrilor ntlnim: mierla, ciocnitoarea, vrabia, cioara de cmp, prepelia, cucul, gaia, coofana, graurul, ciocrlia, cucuveaua, ciocnitoarea, iar din primvar pn in septembrie rndunica i barza. Suprafaa analizat nu se gsete in vecinatatea sau ntr-o arie protejat. 4.5.2. Impactul prognozat si masurile de diminuare Biodiversitatea fauna, flora, nu vor fi afectai prin realizarea noii investitii
deoarece pe suprafaa de 14000 mp teren n prezent nu se practic o agricultur performant, terenul fiind cu destinatie teren arabil.
Page 36 of 51
Nu sunt semnalate dereglari ale echilibrului ecologic in arealul analizat, iar prin amplasarea obiectivului cat si prin lucrarile propuse acestea nu vor influenta biodiversitatea din zona. Ca urmare a estimarii valorilor concentratiilor pentru poluanti emisi in mediu, acestia se vor situa sub limitele impuse conform actelor de rgelementare in vigoare. Datorita ariei reduse de raspindire a acestora nu vor fi afectate flora si fauna, precum si vecinatatile amplasamentului investitiei analizate.
4.6.
PEISAJUL va fi
Lucrarile de constructii propuse pentru modernizarea fermei vegetale invecinata cu terenuri agricole, avand acces la drum de exploatare.
amplasata in intravilanul comunei Dobirceni, sat Bivolari, intr-o zona rurala Prin amenajarile ce au fost prevazute constructiile care urmeaza a fi executate, vor realiza un functional corespunzator activitatii propuse care este compatibila activitatii agricole ce se desfasoara in zona, contribuind la imbunatatirea aspectului peisagistic. Din bilantul teritorial procentul de ocupare al terenului este de 12,17% , suprafata destinata spatiului verde fiind de 8252 mp, reprezentand 57% din suprafata totala a terenului. La finalizarea investitiei zona va fi ecologizata creindu-se o zona verde perimetrala cu rol de diminuare a poluarii aerului, conducand la imbunatatirea aspectului peisagistic. Peisajul zonei se va schimba n sens pozitiv prin apariia unei unitati cu profil agro-industrial pe locul unui teren agricol. Utilizarea terenului pentru amplasamentul ales
Utilizarea terenului inainte de punerea in aplicare a proiectului Teren arabil14000 mp Utilizarea terenului dupa punerea in aplicare a proiectului -suprafata construita 1766,32 mp -cai de acces circulabile si parcari auto 3981,68 mp -spatii verzi 3981,68 mp 14000 mp
14000 mp
Page 37 of 51
Prin realizarea lucrarilor de investitie nu va fi influentat cadrul natural peisagistic deoarece lucrarile nu vor avea un impact negativ asupra zonelor verzi a habitatului din zona.
4.7.
MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL
Potenialul agricol al comunei Dobarceni este determinat de prezena terenului arabil; din suprafaa total de 5848 ha a comunei, terenul agricol ocup o suprafa de 4406 ha, reprezentand 75,4% din teritoriul unitii teritorial administrative,. Terenurile arabile reprezint premisele care favorizeaz activitile bazate pe cultura plantelor. n sectorul agricol, n comuna Dobarceni sunt nregistrate 3 societati care au ca domeniu de activitate cultura cerealelor, porumbului si a altor plante, precum si activitati de procesare a produselor agricole, cum fi fabricarea uleiului si morarit. Analiza oportunitatilor din domeniul economic: potenial agricol ridicat: din suprafa comunei 75,4% este teren agricol, iar 75,7% din terenul agricol este arabil; orientarea agriculturii ctre ferme ecologice cu activiti de producie cu un lan de prelucrare la nivel local ct mai lung; disponibilitatea pentru accesarea Fondului European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural; potenial pentru dezvoltarea sectorului agricol, cu accent pe dezvoltarea de produse biologice sau organice, conform cerinelor Uniunii Europene; acordarea subveniilor pentru agricultori; dezvoltarea managementului terenului agricol; stimularea nfiinrii de organizaii de productori specializai: cereale, legume; exist materii prime agricole cu potenial de valorificare n industrie; diversificarea activitilor productive n concordan cu materiile prime locale; valorificarea produselor agricole; completarea i finalizarea infrastructurii edilitare care s permit atragerea investitorilor. Activitatea de baza a societatii este producia vegetal, de tratare a semintelor, fabricarea produselor de morarit si producerea de biocombustibil pe baza de tratare Page 38 of 51
a uleiurilor vegetale, putand dispune de toate avantajele oferite de potentialul zonei. Meteria prima pentru producerea biodieselului se poate procura din zona, prin activitatile de valorificare ale resurselor existente efectuate de agentii economici din comuna, ducand la stimularea activitatilor economice. Conform datelor statistice, n comuna Dobirceni ponderea populaiei apte de munc era, la ultimul recensmnt, de 50,83%, din totalul populaiei stabile, ceea ce nseamn c teritoriul dispune de capital de for de munc. Prin realizarea investitiei se vor crea un numar de 20 locuri de munca intr-o zona cu potential economic scazut. Realizarea proiectului in intravilanul comunei Dobarceni, sat Bivolarieste oportuna si benefica din punct de vedere al cresterii volumului de colectare a veniturilor din cadrul comunei si implementarea de tehnologii moderne in zona.
4.8.
CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL
n comuna Dobarceni nu exist nici un monument istoric, fie de interes naional (categoria A) fie de interes judeean (categoria B). n repertoriul arheologic localitatii Bivolari, comuna Dobarceni urmtoarele situri arheologice:
Cod RAN 37128.04 Denumire Movila la Bivolari-la SE de sat. La SE de sat, la marginea de nord a pdurii Fundoaia Movila III la Bivolari-Dealul Guranda. La vest de sat, n pdurea Fundoaia, n mijlocul platoului Dealului Guranda. Movila II la Bivolari-Dealul Guranda. La SV de sat, la marginea de vest a pdurii Fundoaia, n captul de nord al platoului Dealului Guranda Categorie descoperire funerar Tip tumul Localitate Bivolari, com. DOBARCE NI Bivolari, com. DOBARCE NI Bivolari, com. DOBARCE NI Cronologi e Neprecizat
sunt idetificate
37128.05
descoperire funerar
tumul
Neprecizat
37128.03
descoperire funerar
tumul
Neprecizat
Page 39 of 51
Obiectivul de investitie nu se afla in imediata vecinatate a unor obiective ce fac parte din patrimoniul cultural. Nu se impune necesitatea luarii de masuri speciale in acest sens.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativa 0 - corespunde situaiei in care nu se realizeaza proiectul si trebuie sa fie considerat referinta fata de care se determina efectele proiectului. Terenul pe care se propune realizarea investitiei este un teren agricol in suprafata de 14000 mp. Vecinatatile amplasamentului sunt tot terenuri agricole, apartinand societatilor SC LEGUMRO SI COOP. AGR. MOLDAVIA si proprietari particulari; La aceata data nu sunt propuse dezvoltari ale altor proiecte in zona . In acesta situatie nu se vor modifica condiiile de mediu fata de situaia momentului prezent; Alternativa 1 alegerea amplasamentului propus pentru proiect a fost conditionat de faptul ca SC FERMA NORDIC SRL este proprietarul terenul, dispunand de o suprafata de 14000 mp; Oportunitatile acestui amplasament sunt determinate de accesul la drumul de exploatare existent care face legatura cu DC 27 , intre satul Bivolari si comuna Dobarceni, de posibilitatea de aprovizionare cu materii prime- ulei vegetal, zona fiind cu caracter rural-agricol. Avand in vedere amplasamentul noului obiectiv intr-o zona agrara preponderent cerealiera, prin utilizarea cerealelor, a uleiului vegetal ca materie prima, creste valoarea adaugata a acesteia. Amplasarea obiectivelor pentru modernizarea fermei vegetale prin construire depozit, hala de productie, remiza, imprejmuire si achizitii utilaje agricole reglementat prin certificatul de urbanism se conformeaz prevederilor din certificatul de urbanism si PUG-ul comunei, fiind compatibila cu activitatile din zona. Tehnologia utilizata de producere a biodieselului este o tehnologie nepoluanta, generand un carburant biodegradabil ce poate fi utilizat in amestec cu motorina , conduce la reducerea emisiilor de poluanti din gazele de esapament ale mijloacelor auto. De asemenea prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse regenerabile prin utilizarea panourilor fotovoltaice. Page 40 of 51
Datorit aciunii pozitive prin reducerea emisiilor de gaze de ser intervenia asupra factorilor de mediu este apreciat ca pozitiv, astfel se consider ndeplinite cerinele legale de protejarea mediului inconjurator. Prin respectarea proceselor tehnologice precum si a dotarilor prevazute prin proiect si aplicate in executii, aceasta va conduce la functionarea in conditii de maxima siguranta a instalatiei cu diminuarea situatiilor de risc ce pot aparea si care ar avea un efect poluator asupra mediului. In ceea ce priveste protectia mediului inconjurator prin prevederile din avize se va avea in vedere respectarea conditiilor impuse de legislatia in vigoare, legislatie ce a fost aliniata la legislatia europeana. Se estimeaza ca activitatea desfasurata nu se constituie intr-un poluator major cu afectarea factorilor de mediu si nu va avea efecte asupra starii de sanatate a populatiei, ca urmare a nivelului scazut a polunatilor emisi in mediu, datorita amenajarilor si dotarilor prevazute in proiect.
MONITORIZAREA
Monitorizarea in timpul fazei de constructie: respectarea cu strictee a limitelor i suprafeelor destinate organizrii de antier; buna funcionare a utilajelor; modul de depozitare a materialelor de construcie; modul de depozitare al deeurilor/valorificare i monitorizarea cantitilor de deeuri generate; respectarea rutelor alese pentru transportul materialelor de construcie; respectarea normelor de securitate, respectiv a normelor de securitate a muncii; respectarea msurilor de reducere a polurii; refacerea la sfritul lucrrilor a zonelor afectate de lucrrile de organizare a antierului. In timpul functionarii investitiei se vor monitoriza urmatoarele: urmarirea parametrilor de proces la instalatia de producere a biodieselului; cantitatile si consumurile specifice de materii prime, apa, energie electrica, combustibili; Page 41 of 51
calitatea apei captate utilizate in activitate, se va efectua conform solicitarilor autoritatii sanitare; cantitatea si calitatea apei uzate vidanjate; emisiile de gaze arse evacuate de la centrala termica; gestiunea deseurilor, conform prevederilor HG 856/2002. SITUATII DE RISC
In cadrul activitatilor propuse prin proiect numai instalatia de producere a biodieselului, prin procesul tehnologic de transesterificare a uleiului vegetal utilizeaza substante toxice si periculoase si anume: - alcoolul metilic (metanol) este depozitat intr-un rezervor, tip cubirom de 1 tona, amplasat in spatiul instalatiei, spatiu inchis prevazut cu pardoseala de beton: fraze de risc: R 11 Este foarte inflamabil; R23/24/25 Toxic prin inhalare, contact cu pielea si prin inghitire; ambalarea , marcarea si etichetarea se efectueaza in conformitate cu reglementarile in vigoare privind substantele si preparatele chimice periculoase; se livreaza in ambalaje omologate, prevazute cu sistem de prindere sigilii; depozitarea se face in in ambalajele in care se livreaza, inchise etans, ferite de surse de caldura; transportul se face cu mijloace de transport, conform reglementarilor RID/ADR in vigoare pentru substante periculoase; manipularea produsului trebuie efectuata numai de catre personal instruit si dotat cu echipament de protectie corespunzator. - metilatul de sodiu - metoxid, utilizat ca si catalizator la obtinerea biodieselului, depozitat in spatiul instalatiei biodiesel, spatiu inchis prevazut cu pardoseala de beton: Fazele de pericol sunt: R 11 Este foarte inflamabil , R 14 Reactioneaza violent la contactul cu apa, R 34 Provoava arsuri; se va pastra ambalat intr-un loc uscat ferit de umezeala.
Page 42 of 51
Unitatea nu intra sub incidenta prevederilor HG 95/2003 modificata cu HG 804/2007 (SEVESO) avand in vedere ca substantele chimice relevante cu grad de periculozitate-alcoolul metilic ce intra in procesul tehnologic inferioara cat si la limita superioara sunt subunitare. Societatea are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor si a limita consecintele acestora asupra starii de sanatate a populatiei si a calitatii mediului. Pentru minimizarea impactului produs de accidente i de avarii societatea va trebui sa realizeze un plan de prevenire i management al situaiilor de urgen, care prevede: planul de prevenire i stingere a incendiilor; planul de prevenire i combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase; planuri ce prevad msuri corespunztoare fiecreia dintre situaiile de urgen. atit la limita
DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu este cazul.
REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC
SC FERMA NORDIC SRL Botosani isi propune realizarea unei investitii privind MODERNIZARE FERMA VEGETALA PRIN CONSTRUIRE DEPOZIT, HALA DE PRODUCTIE, REMIZA, IMPREJMUIRE SI ACHIZITII UTILAJE AGRICOLE in vederea desfasurarii urmatoarelor activitati: depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor, macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb, procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de esterificare cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul - biodiesel si produsul secundar valorificabil - glicerina. producerea energiei electrice din surse regenerabile (panouri fotovoltaice);
Page 43 of 51
Amplasamentul propus pentru proiect este situat in judetul Botosani, in intravilanul comunei Dobarceni, sat Bivolari, pe terenul proprietatea solicitantului fiind liber de constructii. Bilantul teritorial este urmatorul: suprafata totala a terenului = 14000 mp; suprafata totala construita = 1766,32 mp; suprafata alocata pentru alei carosabile, parcari =3981,68 mp; suprafata spatii verzi= 8252 mp.
Obiectivele propuse prin proiect sunt: Depozit suprafata construita de 1232,50 mp/ suprafata utila 1108.23 mp, compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale: depozit de cereale S=971,44 mp, spatiu pentru masina de tratare a semintelor, S=46,207 mp; spatiu pentru instalatiei de producere biodiesel, S=46,207 mp; Spatiul de productie suprafata construita de 298,10 mp, compartimentat in functie de urmatoarele zone functionale: spatiu pentru instalatia de macinare grau si porumb (moara) S=95 mp; spatiu pentru instalatia in insacuire (impachetare) a fainii S=32.73 mp, depozit produse finite S=23 mp, spatii tehnice destinate centralei termice si atelierul mecanic S=37,29 mp, spatiu destinat activitatilor administrative; Remiza - o suprafata construita de 235,72 mp, pentru gararea utilajelor agricole si a echipamentelor de transport: combina de recoltat, grapa cu corpuri rotative + semanatoare paioase, tractor de 125-145 CP, tractor de 230-275 CP, remorca cu 2 axe, remorca cu 3 axe; Echipamente pentru producerea energiei din surse regenerabile: doua sisteme voltaice formate din 10 respectiv 16 panouri fotovoltaice, controller, invertor, acumulatori, pompe solare, stalpi fotovoltaici cu lampi cu leduri; Platforme tehnologice betonate pentru trafic auto greu, cai de rulare auto racordate la DE387(DC24), parcari auto; zona de acces auto este dotata cu cantar auto relocabil.
Page 44 of 51
9.1.
MODUL DE ASIGURARE A UTILITATILOR
9.1.1. Alimentarea cu apa Se va amenaja sursa de apa potabila subterana - put forat, amplasata in incinta societatii, la o distanta de 10m fata de cladire; sursa de apa va fi protejata perimetral de o imprejmuire si platforma betonata de 3mp. Alimentarea se va face prin pompare, prin intermediul unei pompe submersibile amplasate in camera centralei, langa rezervor, care va asigura un debit de cca. Q = 2 m3/h, H = 40mca. Qs zi max = 1,52 mc/zi. 9.1.2. Alimentarea cu energie electrica Se va realiza din reeaua de distribuie existent n zon (LEA 0,4kV), soluia de alimentare fiind stabilit de ctre S.C. E-ON S.A. prin avizul de racordare. Puterea instalat la nivelul obiectivului va fi Pi = 143.87 kW, iar puterea simultan absorbit Ps =115,10kW. Prin proiect se propune producerea energiei electrice din surse regenerabile necesare iluminatului fermei prin doua sisteme, compuse din panouri fotovoltaice, una amplasata in incaperea centralei termice, cealalta in curte. Energia electrica se utilizeaza numai pentru consumul fermei si nu va fi comercializata. 9.1.3. Energia termica Pentru nclzire i preparare ap cald de consum (a.c.c.) se va obine cu ajutorul unei centrale termice, funcionnd cu combustibil solid (lemne), pe principiul gazeificarii, avand puterea termica P =80 kW cuplat cu boiler cu preparare indirecta cu o serpentina si rezistenta electrica, cu capacitatea de 120 litri. In cadrul obiectivului se vor desfasura urmatoarele activitati: depozitarea cerealelor, uscarea si tratarea semintelor, macinarea si insacuirea fainii de grau si porumb, procesarea materiei prime - uleiuri vegetale care prin procesul de esterificare cu metanol in prezenta unui catalizator rezulta carburantul biodiesel si produsul secundar valorificabil - glicerina. Page 45 of 51
Informatii privind capacitatea de productie si necesarul resurselor energetice

Productie Denumire Instalatia de morarit Instalatii pentru producerea carburantului biodiesel Cantitate 300 kg/h; 7200 kg/zi Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Energie electrica Cantitate 24-35 kWh Furnizor SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani SC E-ON Moldova , Sucursala Botosani
3 kWh
100 l/zi
Energie electrica
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materie prime, a substantei sau preparatului chimic Cereale Uleiuri vegetale Metanol (alcool metilic) Catalizator (metilatul de sodiu- metoxid) Clasificarea si etichetarea substantelor sau preparatelor chimice Categorii Periculozitate Fraze de risc
N N P P
P P
R11,R23,R24,R25,R39 R11, R14, R34,
Informatii despre poluarea generata de activitate

Tipul poluarii Sursa de poluare Nr surse poluare CMA pentru om si mediu Poluare fond Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Pe zona obiectivului Pe zona de protectie/ restrictie aferenta obiectivului Pe zone rezidentiale, recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond Fara Cu masuri impleme de ntarea eliminare masurilor a poluarii -
Masuri de eliminare/r educere a poluarii
Poluarea apei
Ape menajere Ape din Igienizari Ape meteorice
1 sursa fixa 1 sursa fixa 1 sursa fixa
NTPA 002/2005 NTPA 002/2005 NTPA 001/2005
Sistem divizor de colectare a apelor menajere/ tehnologice si apele pluviale
Page 46 of 51
CONSULTAN N DOMENIUL PROTEC IEI MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz 390 Poluarea aerului Moara 1 sursa fixa Sursa difuza Sursa difuza Sursa fixa Sursa difuza Ord.462/ 1993 Legea 104/2011 Legea 104/2011 Ord.462/ 1993 NTR Sistem de exhaustare cu saci filtranti Sisteme de ventilatie naturala Cos de dispersie Mijloacele transport, utilaje Poluare fonica Moara Instalatia de biodiesel Pompe centrifuge Ventilatoare Circulatia auto Zona descarcare rezervoare Zona depozit materii prime Zona depozitare produse Zona depozitare deseuri Generarea deseurlor Deseuri tehnologice Namol epurare Deseu menajer Legea 426/2001 Surse mobile Ord.756/ 97 Cuve de retentie Impermeabi lizarea solului prin betonare
Instalatia de biodiesel Depozitari metanol, Centrala termica
1 sursa fixa STAS 10009/ 88
Amplasarea obiectivelor in incinte inchise
Surse fixe
Poluarea solului
Recipienti specifici tipului de deseu
9.2.
PROCESELE TEHNOLOGICE
9.2.1. Fluxul tehnologic in tratarea semintelor

Receptia cerealelor si depozitarea
Alimentarea buncarului sistemului de curatare
Page 47 of 51
Uscarea semintelor
Tratarea semintelor
Insacuirea manuala si depozitarea
9.2.2. Fluxul tehnologic in producerea fainii de grau si porumb

Alimentare buncar
Transport boabe
Macinare
Faina ambalata (saci de 50 kg)
9.2.3. Fluxul tehnologic pentru producerea biodieselului

Ulei vegetal
Preincalzitor 50-600 C
Page 48 of 51
Metoxid granule
Reactor cu recirculare
Metanol
Glicerina
Decantare + Separare
Rezervor
Filtrare cu Purolite PD26
Filtrare finala
Depozitare BIOSDIESEL
Avantaje biodieselului: - este biodegradabil; - reduce emisiile cu 50%; - emisiile sale de hidrocarbon si dioxid de carbon sunt neutre; - este sigur (punctul de aprindere este de 170oC ); - este usor de amestecat cu motorina obisnuita. 9.2.4. Fluxul tehnologic pentru producerea energiei electrice Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia solara) direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie electrica gratuita. Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic. In vederea analizei impactului creat asupra mediului prin lucrarile de investitie se va avea in vedere respectarea masurilor de protectia muncii, PSI si protectia mediului. In ceea ce priveste evaluarea impactului produs asupra aerului, apei, solului, zgomot ca urmare a activitatii acestea vor fi diminuate incadrandu-se in limitele impuse de legislatia in vigoare.
Page 49 of 51
Din analiza activitatii viitoare in cadrul obiectivului se considera ca se va resimti un impact minim la capacitatea de productie proiectata in ceea ce priveste concentratiile poluantilor evacuati in mediu. Referitor la calitatea apelor uzate evacuate tehnologice si menajere acestea se vor incadra dpdv al concentratiilor poluantilor emisi in limitele CMA admise de normativele in vigoare NTPA 002/2002, HG 352/2005. In cazul apelor meteorice provenite de pe incintele betonate s-a prevazut colectarea prin rigole marginale si evacuare pe terenurile din vecinatate cu incadrarea acestora in limitele NTPA 001/2002, HG 352/2005. Ca urmare a sistemelor de ventilatie naturala si a sistemelor de exhaustare acestea conduc la diminuarea concentratiilor poluantilor emisi, dispersia acestora realizandu-se datorita curentilor creati in zona, obiectivul de investitii fiind situat intr-o zona deschisa. In ceea ce privesc deseurile generate din activitatea obiectivului, acestea vor fi gestionate selectiv de la producere pana la eliminare/valorificare cu respectarea prevederilor HG 856/2002. Pe suprafata de teren pe care se va realiza investitia la finalizarea lucrarilor se vor efectua operatii de igienizare si refacere a zonei, cu amenajarea un spatiu verde si plantatie de pomi. Prin punerea in functiune a obiectivului se vor creea un numar de locuri de munca. Amplasamentul propus si dotarile cu care a fost prevazut acesta va avea un impact redus asupra factorilor de mediu. Ca urmare a analizei obiectivului din punct de vedere al impactului creat asupra mediului se vor avea in vedere urmatoarele: respectarea proiectului in executie ce va sta la baza realizarii obiectivului de investitii si a prevederilor din avizele obtinute conform certificatului de urbanism; dotarile cu utilaje si echipamente performante vor asigura respectarea fluxurilor tehnologice, a consumurilor reduse de materii prime si utilitati conform celor mai bune tehnici disponibile; impactul produs asupra aerului, apei, solului, zgomot conform limitele admise. legislatiei in vigoare aliniata la legislatia europeana cu incadrarea valorilor poluantilor emisi in
Page 50 of 51
Din analiza viitoarei investitii se poate considera ca aceasta este o investitie ce valorifica superior produsele agricole, produsul rezultat - carburantul biodiesel obtinut este un combustibil ecologic, netoxic, biodegradabil. Prin utilizarea acetuia in motoarele cu ardere interna se reduc elementele poluante din aer- plumb, sulf, monoxid de carbon. Punctul de aprindere ridicat 120-130C, conduce la cresterea sigurantei in utilizare fata de combustibilii conventionali obtinuti din petrol.
INTOCMIT, ing.Iuliana ROMANIUC
Page 51 of 51

Raportul de Mediu SC - FERMA - NORDIC - SRL PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raportul de Mediu SC - FERMA - NORDIC - SRL PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSULTAN N DOMENIUL PROTEC IEI MEDIULUI I GOSPODRIRII APELOR Registrul national al elaboratorilor de studii in domeniul protectiei mediului poz

SC Ecoproject Consulting SRL Str. Vasile Alecsandri, nr.39, Bacau

SC. FERMA NORDIC SRL BOTOSANI

INFORMATII GENERALE .................................................................................................................................. 4

PROCESE TEHNOLOGICE .............................................................................................................................. 16

2.1.1.1. 2.1.1.2. 2.1.1.3. 2.1.1.4. 2.2.

4 IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ........................................................................................................................................... 23

4.5.2. 4.6. 4.7. 4.8.

INFORMATII GENERALE DENUMIRE PROIECT

spatiu destinat activitatilor administrative: birouri, holuri, vestiare, bai.

Grapa cu corpuri rotative

Semanatoare paioase Tractor 125-145 CP Tractor 230- 275 CP Remorca cu 2 axe

Masina tratat seminte Snec transportor seminte

Selector seminte Cantar auto relocabil

Instalatie obtinere biodiesel

Centrala termica Pompa submersibila

Controller Invertor Acumulatori Pompa solara Stalp fotovoltaic cu lampi cu leduri

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

R11,R23,R24,R25,R39 R11, R14, R34,

Informatii despre poluarea generata de activitate

Ape menajere Ape din Igienizari Ape meteoric e

1 sursa fixa 1 sursa fixa 1 sursa fixa

1 sursa fixa STAS 10009/

Amplasar ea obiectivel or in incinte inchise

Cuve de retentie Imperme abilizarea solului prin betonare

Recipient i specifici tipului de deseu

LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA

de 14.000 mp si o geometrie dreptunghiulara, cu

PROCESE TEHNOLOGICE PROCESE TEHNOLOGICE

Schema fluxului tehnologic:

Alimentarea buncarului sistemului de curatare

Cernere si separare impuritati

Insacuirea manuala si depozitarea

Fluxul tehnologic in producerea fainii de grau si porumb

Schema fluxului tehnologic:

Cernere si separare impuritati

Faina ambalata (saci de 50 kg)

Filtrare cu Purolite PD26

Fluxul tehnologic pentru producerea energiei electrice

20.01.01 20.01.02 20.01.39 20.03.01

consumul de apa se contorizeaza cu un apom,etru montat pe conducta de aductiune.

Unitati pH mg/dm3 mg/dm3 mg O2/dm3 mg O2/dm3 mg/dm3

Substane extractibile solveni organici

STAS 6953-81 SR 7587-96

Emisiile rezultate de la sursele fixe, dirijate se vor compara cu prevederile Ord.462/1993:

Poluant in gazele reziduale

ecologizarea zonei de amplasament si refacerea platformelor betonate.

MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL

CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

REZUMAT CU CARACTER NETEHNIC

MODUL DE ASIGURARE A UTILITATILOR

Informatii privind capacitatea de productie si necesarul resurselor energetice

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

R11,R23,R24,R25,R39 R11, R14, R34,

Informatii despre poluarea generata de activitate

Masuri de eliminare/r educere a poluarii

Ape menajere Ape din Igienizari Ape meteorice

1 sursa fixa 1 sursa fixa 1 sursa fixa

NTPA 002/2005 NTPA 002/2005 NTPA 001/2005

Sistem divizor de colectare a apelor menajere/ tehnologice si apele pluviale

Instalatia de biodiesel Depozitari metanol, Centrala termica

1 sursa fixa STAS 10009/ 88