Investete n oameni!

FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1: Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvolt societii rii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3. Dezvoltarea resurselor umane n educaie i formare profesional Titlul proiectului: Extinderea competenelor IT n nvmntul preuniversitar - utilizarea eficient a laboratoarelor informatizate Contract nr : POSDRU/87/1.3/S/62260

Titlul temei (referatului) REELE DE CALCULATOARE

Portofoliu de evaluare

Formator: Gabriela Tincua ERBAN

Cursant: Viorel TNASE

Autor:profesor Tnase Viorel

CUPRINS
REELE DE CALCULATOARE 1.INTRODUCERE 2.CONINUTUL TEHNIC 2.1.PRINCIPIILE REELISTICII 2.1.1.Definirea reelelor de calculatoare 2.1.2.Avantajele reelelor de calculatoare 2.2.TIPURI DE REELE 2.2.1.Reele locale(LAN) 2.2.2.Reele de mare ntindere(WAN) 2.2.3.Reele fr fir(WLAN) 2.2.4.Reele de tip peer to peer(P2P) 2.2.5.Reele de tip client/server 2.3.CONCEPTE I TEHNICI DE BAZ N REELISTIC 2.3.1.Limea de band i transmisia de date 2.4.ADRESAREA IP 2.4.1.Configurarea manual 2.4.2.Configurarea automat 2.4.3.ICMP 2.5.COMPONENTELE FIZICE ALE UNEI REELE 2.5.1.Hub-urile 2.5.2.Switch-urile 2.5.3.Router-ele Autor:profesor Tnase Viorel 4 5 5 5 6 7 7 8 8 9 10 10 10 11 13 16 16 17 18 18 19 2

2.5.4.Puncte de acces wireless

19

2.6.TOPOLOGII I ARHITECTURI N REELE LOCALE DE CALCULATOARE 20 2.6.1.Topologii fizice 2.6.2.Topologii logice 2.6.3.Arhitecturi pentru LAN 2.7.ORGANIZAII DE STANDARDIZARE.STANDARDE ETHERNET 2.7.1.Identificarea standardelor Ethernet 2.7.2.Tehnologii Ethernet 2.8.MODELE DE DATE OSI I TCP/IP 2.8.1.Modelul TCP/IP 2.8.2.Modelul OSI 2.9.MODUL DE CONFIGURARE A UNEI PLCI DE REEA 2.9.1.Conectarea unui calculator la o reea existent 2.10.APLICAII TEHNICE.NTREINEREA PREVENTIV PENTRU REELE 2.11.DEPANAREA UNEI REELE 3.CONCEPTE ESENIALE 4.BIBLIOGRAFIE 5.ANEXE 20 23 23 25 25 25 27 28 28 29 30 33 34 36 38 38

Autor:profesor Tnase Viorel

1.INTRODUCERE
Lucrarea abordeaz noiuni teoretice legate de principiile, standardele i scopurile unei reele. Vor fi abordate urmatoarele tipuri de reele: 1. Reea local (LAN) 2. Reea de mare intindere (WAN) 3. Reea fr fir (WLAN) Structura lucrrii cuprinde tipuri de topologii, protocoale i modele logice, ct i hardware-ul necesar pentru a crea o reea Vor fi acoperite aspecte legate de configurare, depanare i ntreinere preventiv. Software-ul folosit n reea, metodele de comunicare i relaiile hardware, vor reprezenta teme necesare pentru completarea materialului elaborat. Parcurgerea capitolului REELE DE CALCULATOARE, permite cunoaterea unor etape necesare n procesul de instruire i formare, in domeniul informaticii: Principiile reelisticii. Tipurilor de reele. Concepte i tehnologii de baz n reelistic. Componentele fizice ale unei reele. Topologii i arhitecturi folosite n reelele locale de calculatoare. Organizaiile de standardizare. Standardele Ethernet. Modele de date OSI i TCP/IP. Modul de configurare a unei plci de reea i a unui modem. Aplicarea tehnicilor obinuite de intreinere preventiv pentru reele. Depanarea unei reele.

Fig.1.1.Retea de calculatoare Autor:profesor Tnase Viorel 4

2.CONINUTUL TEHNIC
2.1.PRINCIPIILE REELISTICII
Reelele sunt sisteme constituite din legturi. Site-urile web care permit utilizatorilor s se conecteze la paginile altor utilizatori se numesc site-uri de reele sociale. Un set de idei nrudite poate fi numit o reea conceptual. Conexiunile cu ali utilizatori constituie o reeaua personal. Reelele utilizate frecvent sunt: Sistemul potal Sistemul telefonic Sistemul de transport public Reeaua de calculatoare a unei companii Internetul Calculatoarele pot fi conectate n reele pentru a partaja date i resurse. O reea poate fi foarte simpl, format din doua calculatoare conectate printr-un singur cablu sau poate fi complex, format din sute de calculatoare conectate la echipamente care controleaz fluxul informaiei. Reelele de date convergente pot include calculatoare obinuite, cum ar fi PC-urile i serverele, precum si echipamente cu funcii mai specifice, incluznd imprimante, telefoane, televizoare i console de jocuri.

2.1.1.DEFINIREA REELELOR DE CALCULATOARE

O reea de calculatoare este un ansamblu de staii conectate prin echipamente de reea. O staie este un echipament care trimite sau primete informaii ntr-o reea. Perifericele sunt echipamentele care sunt conectate la staii. Unele echipamente pot avea rol de staii sau de periferice. De exemplu, o imprimant conectat la un laptop care este n reea are rol de periferic. Dac imprimanta este conectat direct la un echipament de reea, de exemplu un hub, switch sau router, are rolul unei staii. Reelele de calculatoare sunt folosite la nivel global n companii, acas, n coli i agentii guvernamentale. Multe din aceste reele sunt interconectate prin Internet. Mai multe tipuri de echipamente diferite se pot conecta la o reea: Calculatoare desktop Laptop-uri Imprimante Scannere PDA-uri Smartphone-uri Servere de fiiere/imprimare O reea poate partaja diverse tipuri de resurse: 1. Servicii, cum ar fi printarea sau scanarea. 2. Spaiu de stocare pe echipamente externe, cum ar fi hard disk-uri sau discuri optice. 3. Aplicaii, cum ar fi bazele de date. Autor:profesor Tnase Viorel 5

Fig.2.1.Retea de calculatoare Reelele se pot folosi pentru a accesa informaii stocate pe alte calculatoare, pentru a imprima documente folosind imprimante partajate sau pentru a sincroniza calendarul ntre calculator i Smartphone. Echipamentele de reea sunt interconectate folosind o varietate de conexiuni: Conexiune prin cupru Folosete semnale electrice pentru a transmite date ntre echipamente Conexiune prin fibra optic Folosete fire din sticl sau plastic, denumite i fibre, pentru a transporta informaie sub forma de impulsuri luminoase Conexiune fr fir (Wireless) Folosete semnale radio, tehnologie infrarou (laser) sau transmisii prin satelit

2.1.2.AVANTAJELE REELELOR DE CALCULATOARE

Avantajele utilizrii calculatoarelor i ale altor echipamente aflate ntr-o reea includ costuri reduse i productivitate sporit, resursele pot fi partajate, ceea ce implic reducerea duplicrii i a corupiei datelor. 1. Este nevoie de mai puine echipamente periferice. Mai multe imprimante pot fi plasate ntr-o locaie central i apoi partajate ntre utilizatorii reelei. Utilizatorii trimit documente de imprimat ctre serverul central de imprimare care administreaz cererile. Serverul de imprimare poate distribui cererile ctre mai multe imprimante sau le poate pstra ntr-o coad pe cele care au nevoie de o anumit imprimant. 2. Posibiliti sporite de comunicare. Reelele ofer diverse moduri de colaborare care pot fi folosite de diferii utilizatori pentru a comunica. Instrumentele de colaborare online includ e-mail, forumuri i chaturi, voce i video, mesagerie instant. 3. Evitarea duplicrii i coruperii fiierelor. Un server administreaz resursele din reea. Serverele stocheaz date i le partajeaz cu utilizatorii dintr-o reea. Autor:profesor Tnase Viorel 6

Datele confideniale pot fi protejate i partajate numai cu utilizatorii care au permisiunea de a accesa acele date. 4. Costuri mai mici de liceniere. Licenele pentru aplicaii pot avea costuri ridicate pentru calculatoare individuale. Muli productori software ofer licene pentru reele, care pot reduce dramatic costurile. 5. Administrare centralizat. Administrarea centralizat reduce numrul de persoane de care este nevoie pentru a administra echipamentele i datele din reea, reducnd timpul i costurile. Un administrator poate controla datele, echipamentele i permisiunile utilizatorilor din reea. Realizarea backup-ului datelor este mai uoar, deoarece acestea sunt stocate ntr-o locaie central. 6. Conservarea resurselor Procesarea datelor poate fi distribuit pe mai multe calculatoare pentru a evita cazul n care un calculator este supraaglomerat cu taskurile de procesare.

2.2.TIPURILE DE REELE
Reelele de date evolueaz continuu n raport cu complexitatea, gradul de utilizare i proiectarea.O reea de calculatoare este identificat prin urmtoarele caracteristici specifice: Raza de acoperire; Modul de stocare a datelor; Modul de administrare a resurselor; Modul de organizare a reelei; Tipul de echipamente de reea folosite; Mediul folosit pentru conectarea echipamentelor.

2.2.1.REELE LOCALE (LAN)

O reea local (LAN) se refer la un grup de echipamente interconectate care se afl sub o administrare comun. n timp, definiia unui LAN a evoluat pentru a include i reelele locale interconectate formate din sute de dispozitive instalate n mai multe cldiri i locaii.

Fig.2.2.Retea locala(LAN)

Autor:profesor Tnase Viorel

Fig.2.3.Retea locala extinsa(LAN)

2.2.2.REELE DE MARE NTINDERE (WAN)

Reelele de mare intindere (WAN-uri) conecteaz reele locale (LAN-uri) aflate n locaii geografice separate. Cel mai simplu exemplu de WAN este Internetul. Internetul este o reea WAN de mari dimensiuni care este format din milioane de retele locale interconectate.

2.2.3.REELE FR FIR (WLAN)

ntr-o reea local tradiional, echipamentele sunt conectate folosind cablu de cupru. n unele medii, e posibil ca instalarea cablurilor de cupru s nu fie practic sau s fie imposibil. n aceste situaii, sunt utilizate dispozitive wireless pentru a transmite i a primi date folosind unde radio. Aceste reele se numesc reele fr fir (Wireless LANs - WLANs). ntr-un WLAN, echipamentele wireless se conecteaz la puncte de acces din zona lor. Punctele de acces sunt de obicei conectate la reea folosind cabluri de cupru. n loc s fie nevoie de cabluri de cupru pentru toate staiile din reea, doar punctul de acces wireless este conectat la reeaua cu cablare de cupru. Raza de acoperire pentru un WLAN poate fi mic i limitat la o camera sau poate fi mai mare.

Fig.2.4.Retea fara fir(WLAN)

Fig.2.5.Punct de acces wireless

Autor:profesor Tnase Viorel

2.2.4.RETELE DE TIP PEER-TO-PEER (P2P)

ntr-o reea peer-to-peer, echipamentele sunt conectate direct unele la altele fr alte dispozitive de reea intre ele. n acest tip de reea, fiecare echipament are capabiliti i responsabiliti. Utilizatorii individuali sunt responsabili de resursele personale i pot decide ce date i echipamente partajeaz. Nu exista un punct central de control i administrare n retea. Reelele peer-to-peer functioneaz cel mai bine n medii care au pn la zece calculatoare. Reelele peer-to-peer au mai multe dezavantaje: Nu exist o administrare centralizat a reelei ceea ce ngreuneaz determinarea persoanei care controleaz resursele din reea. Nu exist securitate centralizat. Fiecare calculator trebuie s foloseasc msuri de securitate pentru protecia datelor. Cu ct numrul de calculatoare conectate crete, devine din ce in ce mai dificil i complex administrarea reelei. Nu exista stocare centralizat a datelor. Trebuie meninute backup-uri separate ale datelor. Responsabilitatea cade n sarcina utilizatorilor individuali. Reele peer-to-peer exist in cadrul reelelor actuale de dimensiuni mai mari.

Fig.2.6.Retea peer to peer

2.2.5. REELE DE TIP CLIENT/SERVER

ntr-o reea client/server, clientul cere informaii i servicii din partea serverului. Serverul ofer clientului informaiile sau serviciile solicitate. Serverele dintr-o astfel de reea realizeaz diverse procesri pentru mainile client - cutarea ntr-o baz de date nainte de a trimite clientului nregistrrile cerute. Reeaua client/server este caracterizat prin urmtoarele: Serverele sunt ntretinute de ctre administratori de reea; Backup-urile de date i msurile de securitate sunt implementate de administratorul de reea; Autor:profesor Tnase Viorel 9

 Administratorul de reea controleaz de asemenea accesul utilizatorilor la resursele din reea; Toate datele dintr-o reea sunt stocate pe un server centralizat de fiiere; Imprimantele partajate din reea sunt de asemenea administrate de un server centralizat de imprimare; Utilizatorii reelei care dein drepturile de acces necesare pot accesa att datele ct i imprimantele partajate; Fiecare utilizator trebuie s aib un nume i o parol autorizate pentru a avea acces la resursele reelei pe care au permisiunea s le foloseasc; Pentru protecia datelor, administratorul trebuie s realizeze un backup de rutin al tuturor fiierelor de pe servere.

Fig.2.7.Retea client/server

Autor:profesor Tnase Viorel

10

2.3.CONCEPTE I TEHNOLOGII DE BAZ N REELISTIC.

Pentru a configura eficient un calculator din reea, este necesar cunoaterea urmtoarelor concepte: Limea de band i transmisia de date; Adresarea IP; DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol); Protocoale i aplicatii folosite pe Internet; ICMP.

2.3.1.LIMEA DE BAND I TRANSMISIA DE DATE

Limea de band (bandwidth) reprezint cantitatea de date care poate fi transmis ntr-o perioad fixa de timp. Cnd datele sunt transmise ntr-o reea de calculatoare, acestea sunt mparite n buci mai mici numite pachete. Fiecare pachet conine un header. Headerul reprezint informaii adugate la fiecare pachet, incluznd sursa i destinaia pachetului. De asemenea conine informaii care descriu modul n care vor fi rearanjate pachetele la destinaie. Limea de band determin cantitatea de informaie care poate fi transmis. Limea de band este masurat n bii pe secund i folosete urmtoarele uniti de msur: bps biti pe secund; Kbps kilobiti pe secund; Mbps megabiti pe secund. O reea suport trei moduri de transmisie a datelor: simplex, halfduplex sau full-duplex. SIMPLEX Simplex, ntlnit i sub numele de transmisie unidirecional, este o transmisie ntr-un singur sens. Un exemplu de transmisie simplex este semnalul care este transmis de ctre o staie TV ctre un televizor. HALF-DUPLEX Cnd datele circul pe rnd ntr-o anumit direcie, tipul de transmisie folosit este halfduplex. Folosind transmisia halfduplex, canalul de comunicaie permite alternarea conexiunii n doua direcii, dar nu simultan. Staiile radio de emisie-recepie, cum ar fi cele ale poliiei sau ale ambulanelor, funcioneaz folosind transmisii half-duplex. FULL-DUPLEX Cnd datele pot circula simultan n ambele direcii, nseamn c este folosit o transmisie full-duplex. Dei datele circul n ambele direcii, limea de band este msurat numai ntr-o direcie. Un cablu de reea care funcioneaz n mod full-duplex la o vitez de 100 Mbps are o lime de band de 100 Mbps. O conversaie telefonic este un exemplu de comunicaie fullduplex. Autor:profesor Tnase Viorel 11

Tehnologiile full-duplex folosite n reelistic cresc performana reelei deoarece datele pot fi trimise i primite n acelai timp. Tehnologiile broadband permit transmisia simultan pe acelai cablu a mai multor semnale. Tehnologiile broadband ca linia digital de conexiune (DSL) i cablu folosesc modul full-duplex.

2.4.ADRESAREA IP
O adres IP este un numr folosit pentru a identifica un echipament ntr-o reea. Fiecare echipament dintr-o reea trebuie s aib o adres IP unic pentru a putea comunica cu celelalte echipamente. Echipamentele de reea sunt dispozitive care transport datele n reea i pot: huburi; switchuri; routere. ntr-un LAN, fiecare staie i echipament de reea trebuie s aib o adres IP din cadrul aceleiai reele pentru a putea comunica ntre ele. Pe o staie, adresa Media Access Control (MAC) este atribuit plcii de reea si este denumita adres fizic. Adresa fizic nu se schimb, indiferent de locul n care staia este plasat n cadrul reelei. Adresa IP, sau adresa de reea, depinde de reeaua local i este atribuit fiecrei staii de ctre administratorul de reea. Adresa IP este format din 32 de cifre binare (unu si zero) sau bii. Este dificil s se citeasc o adres IP n forma binar, aa c cei 32 de biti sunt grupati in bucati de 8 bii, numite octeti. Cnd unei staii i se configureaz adresa IP, aceast adres este scrisa in notaie zecimal, de exemplu 132.148.34.5. Adresa IP logic de 32 de biti este un tip de adresare ierahic si este compus din dou pari. Prima parte identific reeaua i a doua parte identific staia din reea(gazda). Ambele pari sunt necesare pentru a obine o adres IP valid. Dac o staie are adresa IP 132.148.34.5., primii trei octei, 132.148.34, reprezint partea de reea a adresei i ultimul octet, 5, identific staia (gazda). Acest tip de adresare este cunoscut drept adresare ierarhic, deoarece partea de reea indic reeaua n care se afl fiecare staie. Routerele au nevoie s cunoasc doar calea spre fiecare reea, nu locaia fiecrei staii n parte. Adresele IP sunt mprtie n urmtoarele cinci clase: Clasa A Reele mari, folosite de companii mari i unele ri. Clasa B Reele de dimensiuni medii, folosite de universiti. Clasa C Reele mici, folosite de ISP pentru clienii lor. Clasa D, folosit pentru multicast. Clasa E, folosit pentru testare. Autor:profesor Tnase Viorel 12

MASCA DE SUBREEA Masca de subreea este utilizat pentru a indica partea de reea a unei adrese IP. Staiile dintr-o reea local folosesc aceeai masc de subreea. Mtile de subreea implicite pentru adresele IP corespund primelor trei clase: 255.0.0.0 Clasa A, indic faptul c primul octet al adresei IP este partea de reea. 255.255.0.0 Clasa B, indic faptul c primii doi octei ai adresei IP reprezint partea de reea. 255.255.255.0 Clasa C, indic faptul c primii trei octei ai adresei IP reprezint partea de reea.

2.4.1.CONFIGURAREA MANUAL
ntr-o reea cu un numr redus de staii, configurarea manual a adresei IP a fiecrui echipament nu este dificil. Adresa IP configurat este unic pentru fiecare staie dintr-o reea sau subreea. Pentru a configura manual o adres IP pentru a staie, se selecteaz setrile TCP/IP din fereastra Properties a plcii de reea (NIC). Placa de reea este componenta hardware care permite unui calculator s se conecteze la reea. Aceasta are o adres numit adresa Media Access Control (MAC). n timp ce adresa IP este o adres logic ce poate fi configurat de administratorul de reea, adresa MAC este "ars" sau programat permanent pe placa de reea la fabricare. Adresa IP a plcii de reea poate fi schimbat dar adresa MAC nu se modific niciodat. Principala diferen ntre o adres IP si o adres MAC este c adresa MAC este folosit pentru a transmite cadre n reeaua local, n timp ce adresa IP este folosit pentru a transmite cadre n afara reelei locale. Un cadru este un pachet de date, mpreun cu informaiile de adres adugate la nceputul i sfritul pachetului nainte de a fi transmis n reea. Dac reeaua local este format din mai multe calculatoare, configurarea manual a adreselor IP pentru fiecare staie din reea poate dura foarte mult i este expus la erori. n acest caz, se poate folosi un server Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP) pentru atribuirea automat a adreselor, simplificnd procesul de adresare.

Autor:profesor Tnase Viorel

13

Fig.2.8.Configurarea manuala Nr. 1 2 3 4 Proprietate Adresa fizica(MAC) Adresa IP Masca subretea Gareway implicit Valoare 00-0F-E8-F8-D8-38 83.46.142.39 255.255.255.0 83.46.142.1

Paii care trebuie parcuri pentru a configura manual o plac de reea. a. Se deschide Start Menu. b. In Start Menu se deschide Panou de control. c. In Panou de control se deschide fereastra Conexiuni in retea. d. In fereastra Conexiuni in retea se deschide Local Area Connection 2. e. Se selecteaza optiunea General. f. Se apasa butonul Proprietati. g. Se selecteaza optiunea Internet Protocol(TCP/IP). h. Se apasa butonul Proprietati. i. j. Se alege optiunea Se utilizeaza adresa IP urmatoare.Se completeaza IP, Masca subretea si Gateway implicit. Se alege optiunea Se utilizeaza adresa de DNS urmatoare.Se completeaza Server DNS preferat. 14

k. OK. Autor:profesor Tnase Viorel

Fig.2.9.Configurarea manuala

Fig.2.10.Configurarea manuala

Fig.2.11.Configurarea manuala Autor:profesor Tnase Viorel 15

2.4.2.CONFIGURAREA AUTOMAT
Dynamic Host Configuration Protocol (DHCP) este un utilitar software folosit pentru atribuirea dinamic de adrese IP echipamentelor de reea. Acest proces dinamic elimin necesitatea de atribuire manual a adreselor IP. Un server DHCP poate fi instalat i staiile pot fi configurate s obin n mod automat o adres IP. Acestea sunt informaiile pe care un server DHCP le poate atribui staiilor: Adresa IP. Masca de subreea. Default gateway. Valori opionale, cum ar fi adresa serverului Domain Name System (DNS).

Serverul DHCP primete o cerere de la o staie. Serverul selecteaz o adres IP si un set de informaii asociate dintr-o mulime de adrese predefinite care sunt pstrate ntr-o baz de date. Odat ce adresa IP este selectat, serverul DHCP ofer aceste valori staiei care a efectuat cererea. Dac statia accept oferta, serverul DHCP i mprumut adresa IP pentru o anumit perioad. Folosirea unui server DHCP simplific administrarea unei reele pentru ca software-ul ine evidena adreselor IP. Configurarea automat a stivei TCP/IP reduce de asemenea posibilitatea de a atribui adrese IP invalide sau duplicate O situaie n care aceste adrese private sunt utile o reprezint un laborator unde vrei s prevenii accesul n exteriorul reelei. Aceast opiune a sistemului de operare se numete adresare automat cu IP-uri private (Automatic Private IP Addressing - APIPA). APIPA va cere in mod continuu o adresa IP de la un server DHCP din reea.

2.4.3.ICMP
Internet Control Message Protocol (ICMP) este folosit de echipamentele dintr-o reea pentru a trimite mesaje de control i eroare ctre calculatoare i servere. Exist mai multe utilizari pentru ICMP, cum ar fi anunarea erorilor de reea, anuntarea congestiei din reea i depanarea. Packet internet groper (ping) este folosit pentru a testa conectivitatea ntre calculatoare. Ping este un utilitar n linia de comanda simplu dar foarte folositor utilizat pentru a determina dac o anumit adres IP este accesibil. Putei da ping ctre o adres IP pentru a testa conectivitatea IP. Pingul funcioneaz prin trimiterea unui mesaj ICMP echo request ctre calculatorul destinatar sau ctre un echipament din reea. Destinatarul trimite napoi un mesaj ICMP echo reply pentru a confirma conectivitatea. Ping este un instrument de depanare folosit pentru testarea conectivitii de baz.

Autor:profesor Tnase Viorel

16

2.5.COMPONENTELE FIZICE ALE UNEI REELE

Exist multe echipamente care pot fi folosite ntr-o reea pentru a oferi conectivitate. Echipamentul folosit depinde de ct de multe dispozitive vor fi conectate, de tipul de conexiune utilizat de acestea i de viteza de operare a lor. Acestea sunt cele mai comune echipamente ntr-o reea: Calculatoare Hub-uri Switch-uri Rutere Puncte de acces wireless

Fig.2.12.Bridge Componentele fizice ale unei reele sunt necesare pentru a transporta datele ntre aceste echipamente. Caracteristicile mediului determin unde si cum sunt utilizate componentele. Acestea sunt cele mai utilizate medii de transmisie folosite ntr-o reea: Cablu torsadat Fibra optica Unde radio

Fig.2.13.Cablu torsadat neecranat UTP

Fig.2.14.Cablu torsadat ecranat STP

Autor:profesor Tnase Viorel

17

Fig.2.15.Cablu cu fibra optica

2.5.1.HUB-URILE
Hub-urile sunt echipamente care extind raza unei reele, primind date pe un port, regenernd semnalul i apoi trimind datele pe toate celelalte porturi. Acest proces nseamn ca tot traficul generat de un echipament conectat la hub este trimis ctre toate celelalte echipamente conectate la hub de fiecare dat cnd hub-ul transmite date. Astfel se genereaz o cantitate mare de trafic n reea. Hub-urile mai sunt denumite i concentratoare, deoarece au rolul unui punct central de conectare pentru un LAN.

2.5.2.SWITCH-URILE
Retelele locale sunt de obicei mprite n seciuni numite segmente, similar cu modul n care o companie este mprit pe departamente. Graniele dintre segmente pot fi definite folosind un bridge. Un bridge este un echipament folosit pentru a filtra traficul de reea ntre segmentele unui LAN. Bridge-urile pstreaz n memorie informaii despre toate echipamentele de pe fiecare segment la care sunt conectate.

Fig.2.16.Switch

Autor:profesor Tnase Viorel

18

Switchurile, sunt uneori denumite bridge-uri multiport. De obicei, un bridge poate avea doar dou porturi, conectnd dou segmente ale aceleiai reele. Un switch are mai multe porturi, depinznd de ct de multe segmente de reea trebuie conectate. Un switch este un echipament mai complex dect un bridge.Switch-ul determin ce port s foloseasc pentru a trimite un cadru.

2.5.3.ROUTER-E
Ruterele, sunt echipamente care interconecteaz mai multe reele. Switch-urile folosesc adresele MAC pentru a transmite un cadru n interiorul unei reele. Ruterele folosesc adrese IP pentru a transmite cadrele ctre alte reele. Un ruter poate fi un calculator care are instalat un software special sau poate fi un echipament special conceput de productorii de echipamente de reea. Ruterele conin tabele cu adrese IP impreun cu cile optime ctre alte reele destinaie.

Fig.2.17.Router

Punctele de acces wireless, ofer acces la reea pentru dispozitive wireless cum ar fi laptopuri i PDA-uri. Punctul de acces wireless folosete unde radio pentru a realiza comunicaia cu calculatoare, PDA-uri i alte puncte de acces wireless. Un punct de acces are o raz de acoperire limitat. Reelele mari au nevoie de mai multe puncte de acces pentru a asigura o acoperire adecvat.

2.5.4.PUNCTE DE ACCES WIRELESS

Fig.2.18.Puncte de acces wireless Autor:profesor Tnase Viorel 19

2.6.TOPOLOGII I ARHITECTURI FOLOSITE N REELELE LOCALE DE CALCULATOARE

Exista dou categorii de topologii LAN: 1. topologii fizice; 2. topologii logice. O topologie fizic, este o aranjare fizic a componentelor unei reele. O topologie logic, determina modul de comunicaie a staiilor n mediul de transmisie, de exemplu cablu sau aer. Topologiile sunt reprezentate de obicei ca diagrame de reea. Arhitectura unei reele locale este construit pe baza unei topologii. Arhitectura LAN include toate componentele care formeaz structura unui sistem de comunicaie. Aceste componente includ hardware-ul , software-ul, protocoalele i secvena de operaii.

2.6.1.TOPOLOGII FIZICE
Tipuri de topologii fizice uzuale pentru LAN sunt: Magistrala Inel Stea Stea ierarhic sau extins Mesh

Fig.2.20.Topologia fizica Autor:profesor Tnase Viorel 20

TOPOLOGIA MAGISTRAL Fiecare calculator se conecteaz la un cablu comun. Cablul conecteaz fiecare calculator la urmtorul. Cablul are un capac instalat la capt, numit terminator. Terminatorul previne reflexia semnalelor, fenomen care poate produce erori la transmisia datelor.

Fig.2.21.Topologia magistrala TOPOLOGIA INEL ntr-o topologie inel, staiile sunt conectate n inel sau cerc. Deoarece topologia inel nu are un punct de inceput sau sfrit, cablul nu are nevoie de terminatori. Un cadru cu un format special, numit jeton (token), parcurge inelul, oprindu-se pe rnd la fiecare staie. Dac o staie vrea s transmit date, adaug datele i adresa destinaie la cadru. Acesta traverseaz n continuare inelul pn cnd ajunge la staia care are adresa destinaie. Staia destinaie preia datele din cadru.

Fig.2.22.Topologia inel

TOPOLOGIA STEA Topologia stea are un punct de conectare central, care este de obicei un echipament de reea, precum un hub, switch sau router. Fiecare staie din reea are un segment de cablu care o conecteaz la punctul central. Avantajul topologiei stea const n uurina depanrii. Fiecare staie este conectat la punctul central cu un cablu propriu. Dac este o problem cu acel cablu, numai staia respectiv este afectat. Restul reelei rmne operaional. Autor:profesor Tnase Viorel 21

Fig.2.23.Topologia stea TOPOLOGIE STEA IERARHICA SAU EXTINSA Topologia stea extins sau ierarhic este o reea de tip stea care are un echipament de reea suplimentar conectat la punctul central. De obicei, un cablu de reea se conecteaz la un singur hub si apoi mai multe hub-uri se conecteaz la primul hub.

Fig.2.24.Topologia stea ierarhica TOPOLOGIA MESH Topologia mesh se folosete in cadrul retelelor WAN care interconecteaz LAN-uri. ntr-o topologie mesh fiecare echipament are conexiune direct cu toate celelalte. n acest caz, o problem care afecteaz unul din cabluri nu va afecta reeaua.

Autor:profesor Tnase Viorel

22

Fig.2.25.Topologia mesh

2.6.2.TOPOLOGII LOGICE
Cele mai comune dou tipuri de topologii logice sunt broadcast i pasarea jetonului (token passing). ntr-o topologie broadcast, fiecare staie trimite datele ctre o anumit staie sau ctre toate staiile conectate la reea. Nu exist o anumit ordine n care staiile vor folosi reeaua - se aplic o politica de tipul primul venit primul servit pentru a transmite datele n reea. Pasarea jetonului controleaz accesul la reea prin pasarea unui jeton digital secvenial de la o staie la alta. Cnd o staie primete jetonul, poate trimite date n reea. Dac staia nu are date de trimis, paseaz mai departe jetonul urmtoarei staii i procesul se repet.

2.6.3.ARHITECTURI PENTRU LAN

ETHERNET Arhitectura Ethernet se bazeaza pe standardul IEEE 802.3. Standardul IEEE 802.3 specifica faptul ca o retea foloseste metoda de control a accesului Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection (CSMA/CD). Folosind CSMA/CD, statiile acceseaza reteaua folosind metoda broadcast primul venit, primul servit pentru a transmite datele. Ethernet foloseste o topologie logica de tip magistrala sau broadcast si o topologie fizica de tip magistrala sau stea. Pe masura ce retelele se extind, majoritatea retelelor Ethernet sunt implementate folosind o topologie stea extinsa sau stea ierarhica. Vitezele de transfer standard sunt de 10 Mbps si 100 Mbps, dar noile standarde specifica si Gigabit Ethernet care este capabil sa obtina viteze de pana la 1000 Mbps (1 Gbps). TOKEN RING Initial IBM a dezvoltat Token Ring ca o arhitectura sigura bazata pe metoda de control a accesului token-passing (pasarea unui jeton). Token Ring este deseori integrata in sistemele mainframe IBM. Token Ring este folosita de calculatoare si mainframe-uri. Autor:profesor Tnase Viorel 23

Token Ring este un exemplu de arhitectura in care topologia fizica este diferita de cea logica. Topologia Token Ring este denumita topologie stea-cablata inel deoarece vazuta din exterior reteaua pare a fi proiectata ca o stea. Calculatoarele sunt conectate la un hub central, numit multistation access unit (MSAU). FDDI FDDI este un tip de retea Token Ring. Implementarea si topologia FDDI difera de arhitectura LAN Token Ring de la IBM. FDDI este de cele mai multe ori folosit pentru a conecta mai multe cladiri intr-un complex de birouri sau intr-un campus universitar. FDDI foloseste fibra optica. FDDI combina performanta la viteze mari cu avantajele unei topologii inel de tip token-passing. FDDI functioneaza la viteze de 100 Mbps pe o topologie de tip inel dublu. Un inel dublu FDDI suporta maxim 500 de calculatoare pe inel. Distanta totala a fiecarul inel este de 100km. Un repetor, echipament care regenereaza semnalele, este necesar la fiecare 2 km. In ultimii ani, multe retele de tip token ring au fost inlocuite de retele Ethernet mai rapide.

2.7.ORGANIZATII DE STANDARDIZARE. STANDARDE ETHERNET

Exista numeroase organizatii de standardizare care sunt responsabile de crearea de standarde pentru retelele de calculatoare. Aceste standarde sunt folosite de producatori pentru a dezvolta tehnologii, in special in domeniul comunicatiilor si al retelelor. Standardizarea tehnologiilor asigura compatibilitatea echipamentelor care folosesc aceeasi tehnologie.

2.7.1.IDENTIFICAREA STANDARDELOR ETHERNET

Protocoalele Ethernet descriu regulile care controleaza modul de comunicare intr-o retea Ethernet. Pentru a se asigura ca echipamentele Ethernet sunt compatibile, IEEE a dezvoltat o serie de standarde pentru producatorii si programatorii de echipamente Ethernet. IEEE 802.3 Arhitectura Ethernet este bazata pe standardul IEEE 802.3. Standardul 802.3 specifica implementarea metodei de control a accesului CSMA/CD. Folosind CSMA/CD, toate statiile din retea "asculta" mediul de transmisie pentru a se asigura ca este liber pentru a transmite date.

Autor:profesor Tnase Viorel

24

2.7.2.TEHNOLOGII ETHERNET
Standardul IEEE 802.3 defineste cateva implementari de nivel fizic pentru Ethernet. In continuare sunt descrise unele dintre cele mai comune implementari Ethernet 10BASE-T este o tehnologie Ethernet care foloseste o topologie de tip stea. 10BASE-T este o arhitectura Ethernet populara ale carei caracteristici sunt indicate de numele ei carei caracteristici sunt indicate de numele ei: Zece (10) reprezinta viteza de 10 Mbps. BASE semnifica faptul ca transmisia este baseband. In transmisia baseband, intreaga latime de banda a cablului este folosita pentru un singur tip de semnal. T-ul reprezinta cablarea folosind cablu torsadat de cupru. Avantajele 10BASE-T: Costurile de instalare sunt foarte mici in comparatie cu fibra optica. Cablurile sunt subtiri, flexibile si mai usor de instalat decat cablul coaxial. Echipamentul si cablurile sunt usor de imbunatatit. Dezavantajele 10BASE-T: Lungimea maxima al unui segment de cablu 10BASE-T este de doar 100 m. Cablurile sunt susceptibile la interferente electromagnetice (EMI). FAST ETHERNET Cererile mari de latime de banda ale aplicatiilor moderne, cum ar fi conferinte video si streaming audio, au creat nevoia de viteze de transfer crescute. Multe retele au nevoie de o latime de banda mai mare decat cea oferita de Ethernet-ul de 10 Mbps. 100BASE-TX este mult mai rapid decat 10BASE-T si are o latime de banda teoretica de 100 Mbps. Avantajele 100BASE-TX La 100 Mbps, rata de transfer a 100BASE-TX este de 10 ori mai mare decat cea a 10BASE-T. 100BASE-TX foloseste cablu torsadat care este ieftin si usor de instalat. Dezavantajele 100BASE-TX: Lungimea maxima a unui segment 100BASE-TX este de doar 100m. Cablurile sunt susceptibile la interferente electromagnetice (EMI). 1000BASE-T este cunoscut sub numele de Gigabit Ethernet. Gigabit Ethernet este o arhitectura LAN. Autor:profesor Tnase Viorel

25

Avantajele 1000BASE-T: Arhitectura 1000BASE-T ofera suport pentru transfer de date la viteze de 1 Gbps. La 1 Gbps, este de 10 ori mai rapid decat Fast Ethernet si de 100 de ori mai rapid decat Ethernet. Aceasta viteza sporita face posibila implementarea aplicatiilor ce au nevoie de latime de banda mare, cum ar fi video live. Arhitectura 1000BASE-T suporta interoperabilitatea cu 10BASE-T si 100BASE-TX. Dezavantajele 1000BASE-T: Lungimea maxima a unui segment 1000BASE-T este de doar 100m. Este susceptibil la interferente. Placile de retea Gigabit si switchurile Gigabit sunt scumpe. Este de asemenea nevoie de echipament suplimentar.

10BASE-FL, 100BASE-FX, 1000BASE-SX si LX sunt tehnologii Ethernet care folosesc fibra-optica. ETHERNET PENTRU RETELE FARA FIR Standardul IEEE 802.11 specifica modul de conectare pentru retelele wireless. Standardul IEEE 802.11, sau Wi-Fi, se refera la un grup de standarde - 802.11a, 802.11b, 802.11g si 802.11n. Aceste protocoale specifica frecventele, vitezele si alte capabilitati ale diferitelor standarde Wi-Fi. 802.11a Echipamentele 802.11a ofera retelelor wireless rate de transfer de date de pana la 54 Mbps. Echipamentele 802.11a functioneaza in banda de frecventa radio de 5 GHz avand o raza maxima de 45.7 m (150 feet). 802.11b Standardul 802.11b functioneaza in banda de frecvente de 2.4 GHz oferind rate de transmisie teoretice de pana la 11 Mbps. Aceste echipamente pot avea o raza maxima de 91 m (300 feet). 802.11g Standardul 802.11 g ofera aceeasi viteza teoretica maxima ca si 802.11a, adica 54 Mbps, dar functioneaza in banda de frecventa de 2.4 GHz ca si 802.11b. Spre deosebire de 802.11a, 802.11g este compatibil cu 802.11b. 802.11g are de asemenea o raza maxima de acoperire de 91 m (300 feet). 802.11n 802.11n este un standard wireles nou care are o latime de banda teoretica de 540 Mbps si opereaza fie in banda de 2.4 GHz fie in banda de 5 GHz cu o raza maxima de acoperire de 250 m (984 feet).

Autor:profesor Tnase Viorel

26

2.8. MODELE DE DATE OSI I TCP/IP

Un model arhitectural este un cadru de referinta pentru explicarea comunicatiilor in Internet si pentru dezvoltarea protocoalelor de comunicatie. Rolul lui este de a separa functiile protocoalelor in niveluri usor de administrat si inteles. Fiecare nivel realizeaza o functie specifica in procesul de comunicatie in retea. Modelul TCP/IP a fost creat de cercetatorii din U.S. Department of Defense (DoD). Modelul TCP/IP este folosit pentru a explica suita de protocoale TCP/IP, care este standardul dominant pentru transportul datelor intr-o retea. Acest model are patru niveluri. La inceputul anilor 1980, Organizatia Internationala de Standardizare (International Standards Organization - ISO) a dezvoltat modelul Open Systems Interconnect (OSI), definit in standardul ISO 7498-1 pentru a standardiza modul in care echipamentele comunica in retea. Acest model are sapte niveluri. Acest model a fost un pas important catre asigurarea interoperabilitatii intre echipamentele de retea.

2.8.1. MODELUL TCP/IP

Modelul de referinta TCP/IP ofera un cadru de referinta pentru dezvoltarea protocoalelor folosite in Internet. Este format din niveluri care realizeaza functiile necesare pentru a pregati datele inainte de a fi trimise pe retea. Protocoalele de nivel Aplicatie Protocoalele de nivel aplicatie ofera servicii de retea aplicatiilor utilizator cum ar fi browserele web si programele de e-mail. Protocoalele de nivel Transport Protocoalele de nivel transport ofera administrarea de la un capat la altul a transmisiei de date. Una dintre functiile acestor protocoale este de a imparti datele in segmente mai mici pentru a fi transportate usor peste retea Protocoalele de nivel Internet Autor:profesor Tnase Viorel 27

Protocoalele de nivel Internet opereaza la nivelul trei (incepand de sus) al modelului TCP/IP. Aceste protocoale sunt folosite pentru a oferi conectivitate intre statiile din retea Protocoalele de nivel Acces retea Protocoalele de nivel acces retea descriu standardele pe care statiile le folosesc pentru a accesa mediul fizic. Standardele si tehnologiile Ethernet IEEE 802.3, precum CSMA/CD si 10BASE-T sunt definite pe acest nivel.

2.8.2. MODELUL OSI

Este folosit pentru a imparti retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. Desi exista si alte modele, majoritatea producatorilor de echipamente de retea isi construiesc produsele folosind acest framework. In modelul OSI, la transferul datelor, se considera ca acestea traverseaza virtual de sus in jos nivelurile modelului OSI al calculatorului sursa si de jos in sus nivelurile modelului OSI al calculatorului destinatie. Nivelul Aplicatie ofera acces la retea catre aplicatii. Informatia traverseaza primele trei niveluri si este considerata a fi date cand ajunge la nivelul Transport. La nivelul Transport, datele sunt impartite in segmente mai usor de administrat, numite si unitati de date de nivel Transport (Transport layer protocol data units - PDUs) pentru a facilita transportul ordonat prin retea. La nivelul Retea, fiecare segment de la nivelul Transport devine un pachet. Un pachet contine adresele logice si alte informatii de control de nivel trei. La nivelul Legatura de Date, fiecare pachet de la nivelul Retea este pentru corectarea erorilor. La nivelul Fizic, cadrul este transformat in biti. Acesti biti sunt transmisi pe rand prin mediul de transmisie. La destinatie, se face decapsularea datelor care este inversul procesului de incapuslare. Bitii ajung la nivelul Fizic din modelul OSI al calculatorului destinatie. Procesul de traversare virtuala de jos in sus a modelului OSI al calculatorului destinatie va conduce datele la nivelul Aplicatie unde un program de citire a e-mailurilor va afisa e-mailul.

Autor:profesor Tnase Viorel

28

2.9. MODUL DE CONFIGURARE A UNEI PLCI DE REEA

Instalarea unui driver pentru placa de retea Cand instalam un nou driver, ne asiguram ca am oprit software-ul antivirus astfel incat fisierele sa fie instalate corect. Unele scannere antivirus pot detecta actualizarile de drivere ca fiind un posibil atac. De asemenea, doar un driver ar trebui instalat la un moment dat, altfel un proces de actualizare poate sa intre in conflict cu altele. Este recomandata inchiderea tuturor aplicatiilor care se executa astfel incat fisierele asociate cu actualizarea driverului sa nu fie accesate de alte procese. Inainte de actualizarea unui driver, ar trebui sa vizitam site-ul producatorului. In multe cazuri, putem sa descarcam un executabil care va instala sau va actualiza automat driverul. Alternativ, putem da click pe butonul Update Driver pe care il gasim in Device Manager. Semnul "+" care apare langa categoria Network adapters va permite sa expandam aceasta categorie si afiseaza o lista cu placile de retea instalate in sistem. Pentru a vizualiza si modifica proprietatile placii de retea, sau pentru a actualiza driverul, executam dublu click pe aceasta. In fereastra in care sunt prezentate proprietatile placii de retea selectam meniul Driver. Dupa ce actualizarea a fost efectuata, este recomandat sa repornim calculatorul chiar daca nu primim un mesaj de avertizare care sa va ceara explicit acest lucru. Repornirea calculatorului asigura faptul ca instalarea s-a incheiat cu succes si ca noul driver functioneaza corect. Cand instalam mai multe drivere, repornim calculatorul dupa fiecare update pentru a va asigura ca nu exista conflicte. Acest pas dureaza mai mult dar asigura o instalare corecta a driverului. Dezinstalarea unui driver pentru placa de retea Daca un driver de placa de retea nu functioneaza asa cum va asteptam dupa ce a fost instalat, driverul poate fi dezinstalat sau se poate trece la versiunea precedenta. Executam dublu click pe echipament in Device Manager. In fereastra Adapter Properties, selectam meniul Driver si dam click pe butonul Roll Back Driver.

Fig.2.26.Placa de retea cu fir/fara fir Autor:profesor Tnase Viorel 29

Daca nu a fost instalat nici un driver inainte de actualizare, aceasta optiune nu va fi accesibila. In acest caz, va trebui sa gasim un driver pentru echipament si sa il instalam manual daca sistemul de operare nu gaseste un driver potrivit pentru placa de retea.

2.9.1. CONECTAREA UNUI CALCULATOR LA O REEA EXISTENT

Dupa instalarea driverului placii de retea, suntem gata pentru conectare. Conectam cablul de retea, numit si patch Ethernet sau cablu straight-through, la portul de retea al calculatorului. Conectam celalalt capat al cablului la un echipament de retea sau la o priza de perete. Dupa conectarea cablului de retea, verificam LED-urile sau indicatoarele de legatura, de langa portul Ethernet de pe placa de retea, pentru a ne asigura ca exista activitate. Daca legatura nu este activa, este posibil sa fie din cauza cablului, a portului din hub sau chiar din cauza unei placi de retea stricate. Este posibil sa fie nevoie sa inlocuim unul sau chiar mai multe dintre aceste dispozitive pentru a elimina problema. Dupa ce am confirmat conectarea calculatorului la retea si LEDurile de pe placa de retea indica o legatura activa, calculatorul are nevoie de o adresa IP. Majoritatea retelelor sunt configurate astfel incat calculatorul sa primeasca automat o adresa IP de la un server DHCP local. In cazul in care calculatorul nu are o adresa IP, va trebui sa introducem o adresa IP unica in fereastra de proprietati TCP/IP a placii de retea. Pentru a functiona, fiecare placa de retea trebuie sa aiba urmatoarele informatii: Protocoale Acelasi protocol trebuie implementat intre oricare doua calculatoare care comunica in aceeasi retea. Adresa IP Aceasta adresa este configurabila si trebuie sa fie unica pentru fiecare echipament. Adresa IP poate fi configurata manual sau primita automat prin DHCP. Adresa MAC Fiecare echipament are o adresa MAC unica. Adresa MAC este alocata de catre producator si nu poate fi modificata. Dupa ce calculatorul este conectat in retea, ar trebui sa testam conectivitatea cu comanda ping. Folosim comanda ipconfig.exe, pentru a va afla adresa IP. Dam ping la adresa de IP pentru a ne asigura ca placa de retea functioneaza corect. Dupa ce ne-am asigurat ca placa de retea este functionala, dam ping la default gateway sau alt calculator din retea. Un default gateway permite unei statii sa comunice in afara retelei. Daca aveti conexiune la internet, dati ping unui site cunoscut, cum ar fi ww.cisco.com. Daca nu puteti da ping uneia dintre aceste destinatii, va trebui sa incepeti procesul de depanare a conexiunii. Pasii parcursi pentru utilizarea comenzii ping sunt urmatorii: 1. Se deschide Start Menu. 2. Se deschide fereastra Executare. Autor:profesor Tnase Viorel 30

3. Se tasteaza cmd.exe pentru lansarea aplicatiei . 4. Se deschide fereastra aplicatiei cmd.exe din c:\windows\system32\cmd.exe. 5. In linia de comanda c:\Documents and Settings\tanasevi> se tasteaza ping. 6. Pentru a testa conectivitatea se tasteaza ping 83.46.142.39. 7. Se inchide aplicatia cmd.exe(se tasteaza in linia de comanda exit).

Fig.2.27.Start Menu

Fig.2.28.Comanda Run

Fig.2.30. Fereastra aplicatiei cmd.exe din c:\windows\system32\cmd.exe.

Autor:profesor Tnase Viorel

31

Fig.2.31. c:\Documents and Settings\tanasevi> se tasteaza ping.

Fig.3.32.Testarea conectivitatii pentru un IP

Autor:profesor Tnase Viorel

32

2.10. APLICAREA TEHNICILOR OBINUITE DE INTREINERE PREVENTIV PENTRU REELE.

Exista tehnici de intretinere preventiva care ar trebui sa fie executate periodic pentru ca o retea sa opereze corect. Intr-o organizatie, daca exista un calculator defect, in general numai un utilizator este afectat. Dar daca reteaua nu functioneaza corect, mai multi sau chiar nici unul dintre utilizatori nu vor putea lucra. Una dintre cele mai mari probleme cu echipamentele de retea, mai ales in camera serverelor, este caldura. Echipamentele de retea cum ar fi calculatoarele, huburile si switchurile nu au o functionare optima cand se supraincalzesc. Deseori, caldura in exces este generata de praful acumulat sau de filtrele de aer murdare. Cand praful se acumuleaza in si pe echipamentele de retea, impiedica circulatia corecta a aerului si cateodata infunda ventilatoarele. Este important ca incaperile cu echipamentele de retea sa fie curate si filtrele de aer sa fie schimbate des. Este de asemenea o idee buna sa aveti filtre de rezerva pentru o intretinere rapida. Intretinerea preventiva implica verificarea uzurii diferitelor componente ale retelei. Verificati starea cablurilor de retea deoarece acestea sunt deseori mutate, scoase sau lovite. Multe probleme isi au originea intr-un cablu de retea defect. Ar trebui sa inlocuiti orice cabluri care au fire la vedere sau care sunt indoite puternic.

Fig.3.33.Tester de cabluri Etichetati-va cablurile. Acest mod de intretinere va reduce timpul de depanare mai tarziu. Verificati diagramele de cablare si urmati in permanenta regulile de etichetare a cablurilor folosite de compania dumneavoastra.

Autor:profesor Tnase Viorel

33

2.11. DEPANAREA UNEI REELE.

Problemele retelelor pot rezulta dintr-o combinatie de probleme hardware, software si de conectivitate. Un tehnician trebuie sa poata analiza problema si sa determine cauza erorii pentru a putea rezolva situatia. Acest proces se numeste depanare.

Fig.2.34.Procesul de depanare

Autor:profesor Tnase Viorel

34

Autor:profesor Tnase Viorel

35

3.CONCEPTE ESENIALE
Este important sa retinem urmatoarele concepte din aceasta lucrare: O retea de calculatoare este formata din doua sau mai multe calculatoare care partejeaza date sau resurse. O retea locala (LAN) se refera la un grup de calculatoare interconectate care se afla sub o administrare comuna. O retea WAN (Wide Area Network) este o retea care conecteaza mai multe LAN-uri care se afla in locuri diferite din punct de vedere geografic. Intr-o retea peer-to-peer echipamentele sunt conectate direct unul la celalalt. O retea peer-topeer este usor de instalat si nu este necesar echipament aditional sau administrare dedicata. Utilizatorii controleaza propriile resurse si acest tip de retea functioneaza cel mai bine cu un numar mic de calculatoare. O retea client/server foloseste un sistem dedicat care functioneaza ca server. Serverul raspunde la cereri primite de la utilizatorii sau clientii conectati la retea. O retea locala foloseste o conexiune directa intre calculatoare. Este potrivita pentru o zona estransa, precum o casa, cladire sau scoala. O retea WAN foloseste legaturi punct la punct (point-to-point) sau punct la multipunct (pointto-multipoint), linii de comunicatie seriale pentru a comunica pe distante mai mari. Un WLAN foloseste tehnologie wireless pentru a conecta echipamentele. Autor:profesor Tnase Viorel 36

 Topologia retelei defineste modul in care calculatoarele, imprimantele si alte echipamente sunt conectate. Topologia fizica descrie asezarea cablurilor si a echipamentelor, precum si caile urmate pentru transmisia datelor. Topologia logica reprezinta calea pe care semnalele o parcurg dintr-un punct in altul. Tipurile de topologii includ magistrala, stea, inel si mesh. Echipamentele de retea sunt folosite pentru a conecta calculatoarele si echipamentele periferice pentru a comunica. Acestea pot fi hub-uri, switch-uri, routere si echipamente multifunctionale. Tipurile de echipament folosit depind de tipul de retea. Mediul de transmisie este definit ca mijlocul prin care semnalele sau datele sunt transmise de un calculator la altul. Semnalele pot fi transmise fie prin cablu fie wireless. Tipurile de medii discutate au fost coaxial, cablu torsadat, fibra optica si frecvente radio. Arhitectura Ethernet este in prezent cea mai populara pentru LAN. Arhitectura se refera la structura generala a unui sistem de comunicatie sau de calculatoare. Ea determina capabilitatile si limitarile sistemului. Arhitectura Ethernet se bazeaza pe standardul IEEE 802.3. Standardul 802.3 specifica implementarea metodei de control a accesului CSMA/CD. Modelul OSI este un framework standard in industrie care este folosit pentru a imparti retelele de comunicatie pe sapte niveluri distincte. Aceste niveluri sunt Aplicatie, Prezentare, Sesiune, Transport, Retea, Legatura de date si Fizic. Este important sa intelegeti scopul fiecarui nivel. Suita de protocoale TCP/IP a devenit standardul dominant pentru Internet. TCP/IP reprezinta un set de standarde publice care specifica modul in care pachetele de date sunt schimbate intre calculatoare in una sau mai multe retele. O placa de retea este un echipament care se instaleaza pe placa de baza si ofera porturi pentru conexiunile de retea. Este interfata calculatorului cu LAN-ul. Un modem este un echipament electronic care este folosit de un calculator pentru a comunica peste liniile telefonice. Permite transferul datelor intre doua calculatoare. Modemul coverteste datele intr-un flux serial de biti. Toate modemurile au nevoie de un software care sa controleze sesiunea de comunicare. Setul de comenzi folosit de majoritatea modemurilor este cunoscut sub numele de setul de comenzi compatibil Hayes. Cele trei metode de trasmisie a semnalelor peste canalele de date sunt simplex, half-duplex si full-duplex. Tehnologiile full-duplex folosite in retelistica cresc performanta retelei deoarece datele pot fi trimise si primite in acelasi timp. DSL, modemul de cablu bidirectional si alte tehnologii broadband opereaza in mod full-duplex. Echipamentele de retea si mediile de transmisie trebuie sa fie intretinute. Este important sa curatati in mod regulat echipamentul si sa folositi o abordare proactiva pentru a preveni problemele. Reparati sau inlocuiti echipamentele stricate pentru a preveni timpii morti (downtime). Cand depanati problemele de retea ascultati cu atentie ceea ce va spune clientul pentru a putea formula intrebari cu raspuns deschis si cu variante limitate de raspuns care va vor ajuta sa determinati punctul de plecare pentru rezolvarea problemei. Verificati problemele evidente si invercati solutiile rapide inainte de a complica procesul de depanare. Autor:profesor Tnase Viorel 37

4.BIBLIOGRAFIE
1. IT Essentials_PC Hardware and Software(ro) 2. Manual Curs 1 - ARCLI_SEI V2 CISCO Academy 2012 2012 2011

www.competente-it.ro http://tvet.ro

3. RETELE DE CALCULATOARE_Didactica

5.ANEXE

Fig.5.1.Pictograme in Packet Tracer 5.0

Fig.5.2.Sistem de senzori in reteaua de calculatoare Autor:profesor Tnase Viorel 38

Fig.5.3.Sistemul de securitate perimetral

Autor:profesor Tnase Viorel

39