Introducere n semnale biomedicale

Natura semnalelor biomedicale

Organismele vii sunt alctuite din sisteme cu multe componente corpul uman, de exemplu, include sistemul nervos, sistemul cardio-vascular i sistemul scheleto muscular, printre altele. Fiecare sistem este alctuit din cteva subsisteme care executa la rndul lor multe alte procese fiziologice. De exemplu, sistemul cardiac execut importanta sarcin de a pompa snge prin corp pentru a facilita transportul nutrienilor, de asemenea de a pompa snge prin sistemul pulmonar pentru oxigenarea sngelui. Procesele fiziologice sunt fenomene complexe ce include stimularea i controlul nervos si hormonal; Intrrile si ie irile pot fi sub forma fizic, neurotransmitori sau informaii; i aciunea poate fi mecanic, electric sau biochimic. Majoritatea proceselor fiziologice se manifest ca semnale care i reflecta natura si activitile lor. Astfel de semnale pot fi de mai multe tipuri inclusiv bio-chimice sub form de hormoni neurotransmitori, electrice sub i form de poten ial sau curent si fizice sub form de presiune sau temperatur. Bolile sau defectele intr-un sistem biologic cauzeaz alteraii in starea normal a unui proces fiziologic ducnd la procese patologice care afecteaz performana, sntatea i starea general de sntate a sistemului. Un proces patologic este de obicei asociat cu semnale care difer in anumit msur fa de semnalele normale corespunztoare. Dac avem o bun nelegere a unui sistem de interes, devine posibil sa observm semnalele corespuztoare i de a evalua starea sistemului. Aceast sarcin nu este foarte dificil cnd semnalul este simplu si apare la suprafaa corpului. De exemplu, majoritatea infecilor cauzeaz o cre tere temperaturii corpului, care poate fi simit foarte uor, cu mna liber, msurarea temperaturii se face cu termometrul. O singur msurare a temperaturii este o mrime scalar si reprezinta o stare termal a corpului la un anumit moment dintr-un timp t. Dac inregistrm o temperatur conitunu intr-o anumit form cum ar fi o diagram de monitorizare obinem un semnal ca o funcie de timp; un asemenea semnal poate fi exprimat in timp continu sau sub forma analogic ca x(t). Cnd temperatura este msurata la anumite puncte in timp, poate fi exprimat sub form discret ca X(nT) sau x(n), unde n este indexul rului de msuratori i T i reprezint un interval uniform ntre timpul ini ial al msurtorii. Un semnal discret ce poate lua valori in amplitudine numai dintr-o list de nivele cuantificabile se numeste semnal digital; distincia dintre semnalele discrete si semnalele digitale este asemenea ignorat.

Pentru cazurile de monitorizare a terapiei intensive temperatura timpanului poate fi msurat cu un senzor infrarou. Ocazional cnd cateterele sunt folosite pentru alte scopuri un senzor de temperatur poate de asemenea fi introdus intr-o arter sau in inim pentru a msura temperatura intern a corpului. Devine astfel posibil de a obine o msurtoare continu a temperaturii, dei doar cteva msuratori luate la interval de cteva minute pot fi stocate pentru analize ulterioare. Fig 1.1 ilustreaz reprezentri ale msurtorilor temperaturii ca un scalar, ca un ir i ca un semnal care este o funcie de timp. Este evident c reprezentarea grafic faciliteaz o mai uoar si rapid nelegere a tendinelor temperaturii fa de un format numeric. nregistrarile de lunga durata a temperaturii faciliteaza analiza mecanismelor de regulare a temperaturii. S considerm acum alt msurtoare de baz in ingrijirea sntii i monitorizare: cea a tensiunii arteriale. Fiecare msurtoare consist n dou valori presiunea sistolic cea diastolic. Tensiunea arterial este msurat i in mmHg in practicile clinice desi unitatea presiunii in sistemul international este pascalul. O singur msurtoare a tensiunii arteriale poate fi deci vzut ca un vector x=[x1,x2]T cu dou componente: x1 indic presiunea sistolic si x2 presiunea diastolic. Cnd tensiunea arterial este msurat la cteva frac iuni de timp, obinem un ir de valori vectoriale x(n). n cazuri de monitorizare de terapie intensiv i proceduri chirurgicale un traductor de presiune poate fi uneori inserate intr-o arter. Devine astfel posibil de a se ob ine tensiunea arterial sistolic si diastolic ntr-o nregistrare continu, dei valorile pot si transferate spre un calculator i stocate numai la interval de timp de cteva minute distan. Semnalul poate fi apoi exprimat ca o funcie de timp x(t). Figura 1.2 arat msuratori a tensiunii arteriale ca un singur vector cu 2 componente ca un ir i ca o funcie de timp. Este evident ca graficul ca o funcie de timp faciliteaz o rapid observaie a tensiunii arteriale.