Sunteți pe pagina 1din 66

+

REFLEXOVITAL

REFLEXOTERAPIE
Suport de curs
Reflexo-Vital Bacau

2010

Coordonator Gabriela Olaru Reflexoterapeut Realizator curs Daniela Onat Kinetoterapeut


Bacau, Bd. unirii nr 2, 0744/ 661 651,0724/661 651 www.reflexo-vital.ro

CUPRINS Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 Capitol Introducere in arta binefacatoare a reflexoterapiei Notiuni de reflexoterapie Aparatul excretor Sistemul renal Reprezentarea pe talpa a sistemului renal Sistemul limfatic Reprezentarea pe talpa a sistemului limfatic Sistemul endocrin Reprezentarea pe talpa a sistemului endocrin Sistemul nervos Reprezentarea pe talpa a sistemului nervos Sistemul osos Reprezentarea pe talpa a sistemului osos Sistemul respirator Reprezentarea pe talpa a sistemului respirator Sistemul circulator Reprezentarea pe talpa a sistemului circulator Sistemul digestiv Reprezentarea pe talpa a sistemului digestiv Bolile aparatului respirator Bolile aparatului cardio-vascular Boli ORL Bolile aparatului digestiv Bolile oftalmologice Bolile ginecologice Zonele reflexogene din talpi
2

Pagina 2 3 6 10 15 18 22 25 27 33 34 37 42 44 48 52

1 7 1 8

Zonele reflexogene din maini Bibliografie

56 58

INTRODUCERE IN ARTA BINEFACATOARE A REFLEXOTERAPIEI NOTIUNI DE REFLEXOLOGIE DEFINITIE: practica masarii anumitor puncte ale piciorului in scopul eliberarii tensiunii si traterii bolilor. CA RAMURA A MEDICINEI ORIENTALE: este stiinta zonelor reflexeogene ale organismului de pe suprafata corpului,la distanta fata de organele pe care le reprezinta.Ea se ocupa cu tratamentul prin masaj al punctelor reflexe, diagnostificate ca fiind sensibile si care se practica intr-o ordine ce tine seama de ecoul biological fiecarui reprezentant. TEHNICILE MASAJULUI
TEHNICA POLICELUI -buricul policelui vine in contact direct cu pielea; el trebuie sa fie usor indoit - pentru ca efectul sa fie maxim, atunci cand se executa presiuni, miscari circulare si de lateralitate, miscari in toate sensurile. TEHNICA INDEXULUI - cind regiunea tratata este cuprinsa intre buricul degetului mare, care are rol de sprijin si buricul degetului aratator activ. TEHNICA SENILEI-consta in trrea degetului mare sau aratatorului pe distante mici,pliindu-le de la un unghi cuprins intre 90 si 180 grade.Reusita acestei tehnici de acoperire a unor zone mai extinse consta in a plia si deplia alternativ articulatia degetului mare sau aratator asemeni unei miscari de trre. TEHNICA DE MASAJ PRIN CALCARE-mersul cu picioarele goale pe asperitatile solului, pe pietris etc, metode ce fortifica organismul si faciliteaza incarcarea acestula cu energie telurica benefica. TEHNICA MISCARILOR IN AFECTIUNI CRONICE: miscari de concentrare - inseamna a aduce energia din exteriorul acesteia spre centrul sau , si se practica atunci cind afectiunea este cronica (cind se manifesta de saptamini, luni, sau chiar ani). TEHNICA MISCARILOR IN AFECTIUNI ACUTE: miscari de dispersie - inseamna efectuarea de miscari circulare, pentru a dispersa energia -se practica atunci cind problema de sanatate abia a aparut,adica de natura acuta. Despre presiunea cu care se executa masajul putem spune ca pentru copii si persoane in varsta aceasta se executa cu o presiune mai mica. Pe langa tehnicile descrise mai sus reflexologia dispune si de tehnici specifice secventei de deschidere si de inchidere a sedintei asemanatoare cu manevre de masaj cum ar fi: netezirea, frictiunea framintatul.

REFLEXOLOGIA PICIOARELOR: cuprinde trei secvente: 1)secventa de deschidere a canalelor energetice ; 2) secventa de masaj propriu zis;
4

3) secventa de inchidere a canalelor energetic;

SISTEMUL RENAL Alcatuire: - rinichi - uretere - vezica urinara si meatul urinar sau uretra.(orificiul prin care se elimina urina) Rinichiul are proprietatea de a filtra din sange diferite substante minerale si organice, sub forma de solutii care constituie urina. Rolul sistemului renal: - eliminarea din organism sub forma de solutie,cea mai mare parte din substantele rezultate din dezasimilatie (substante toxice) - contribuie la mentinerea valorilor constante hidrice ale mediului intern - la mentinerea presiunii osmotice si a PH-ului urinar a acestui mediu. - intervine in procesul de reglare a circulatiei sanguine prin secretia enzimei-renina. Asezare in organism-in cavitatea abdominala, retroperitoneal, in regiunea lombara, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, la nivelul vertebrelor T11, T12, L1, L2,si L3. RINICHII nu se afla la aceeasi inaltime, rinichiul drept fiind ceva mai jos decat cel stang; locul pe care-l ocupa poarta numele de loja renala. La extremitatea superioara sunt in raport cu glandele suprarenale. In 24 ore prin rinichi trec cca.-1500L sange din care se elimina sub forma de urina -1500 ml. URINA se formeaza prin procesul de osmoza. Presiunea sangelui circulant care ajunge in rinichi, este cu mult mai mare decat cea a parenchimului renal, favorizand astfel procesul de osmoza si formarea urinii primitive, care apoi este refiltrata. Formarea urinii se mai numeste si DIUREZA-ea produce la omul sanatos adult in 24 ore -1,5L de urina in conditiile unei alimentatii normale. Este influentata de: -regimul alimentar -somn -munca fizica -temperatura mediului inconjurator Alcatuire: -saruri extrase din plasma sanguina -produsi finali de metabolism.
5

Proprietatile urinii:-culoare galbena-densitate -1003-1035 - reactie slab acida Compozitie: apa 90 % 10 % Substante -minerale-(oxalati -sulfati NACL) -organice-(uree-acid uric) -pigmentare-(urobilina-amoniac -colesterol - Acid hipuric) NU SE GASESC PROTIDE SI GLUCIDE - pigmenti biliari Activitatea rinichiului si a functiei renale este reglata pe cale reflexa si umorala (hormonala). Pe cale reflexa (nervoasa)-se manifesta asupra vaselor sanguine, care influentand irigarea rinichiului, influenteaza si filtrarea glomerulara. Pe cale umorala (hormonala) - are un caracter predominant in intensificarea sau micsorarea producerii de urina. Ex: hormonul hipofizar (vasopresina) - are actiune antidiuretica (lipsa ei duce la cresterea cantitatii de urina). Ex: hormonul suprarenalei - lipsa lui duce la reabsorbtia de NA.si diminuarea K. Ex: hormonal paratiroidei (parathormonul) - scade reabsorbtia fosfatilor. Eliminarea urinii: urina finala formata in tubii uriniferi,trece prin bazinet si apoi in ureter, de unde ajunge in vezica urinara,unde se acumuleaza ca intr- un rezervor. Cand cantitatea de urina ajunge la 250-300 ml atunci se realizeaza in vezica o presiune care excita nervii de la nivelul vezicii urinare care pe cale reflexa declanseaza - mictiunea . Localizare pe talpa: -RINICHIUL-sub pingea-intre D2-D3 -sub plexul solar si glanda suprarenala masaj circular in dispersie -2-3min. - URETERUL - de la rinichi-in linie oblica spre interiorul talpii, masaj cu presiune de sus in jos, dar si invers - VEZICA URINARA-pe marginea interna a talpii in continuarea ureterului.se maseaza circular sau punctual 2-3 min. SISTEMUL RENAL se maseaza aprox. 4-5-6 min. Elemente de patologie Polachiuria reprezinta frecventa mare a mictiunilor, insotita de o cantitate redusa de urina . aceasta se intalneste frecvent in: cistite, prostatite, calculoza vezicala, inflamatii pelvine, afectiuni uterine, tuberculoza si neoplasm vezical. Disuria consta in eliminarea dureroasa si cu mare dificultate a urinii, apare in cursul inflamatiilor acute ale uretrei sau obstacole mecanice cu localizare uretrala, sau in pareze vezicale. Nicturiareprezinta cresterea numarului de mictiuni in timpul noptii si scaderea numarului acestora in timpul zilei. Ea se datoreaza faptului ca in cursul zilei inima nu a asigurat trecerea prin rinichi a unei cantitati necesare
6

de sange pentru a elimina cantitatea corespunzatoare de urina, si compensator excretia de urina se continua in cursul noptii. De aceea nicturia va aparea in cazurile de insuficienta ventriculara stanga. Incontinenta urinara - emisiuni urinare involuntare si inconstiente. Apare in leziuni medulare, traumatisme medulare ( ale maduvei spinarii), la sfarsitul accesului de epilepsie, in infectii si intoxicatii grave. Ischiuriasau retentia de urina incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul: poate fi datorata unui obstacol in calea de eliminare a urinii, calculi la nivelul uretrei, hipertrofia, prostate, sau alte procese de vecinatate, care comprima calea de evacuare a urinii, sau a unei paralizii a vezicii urinare sau a sfincterelor ( meningita, encefalita, septicemii, dupa interventii chirurgicale intraabdominale, coma).

SISTEMUL LIMFATIC Face parte din sistemul circulator alaturi de sistemul sanguin. Alcatuire: -limfa -ganglioni limfatici -capilare limfatice -vase limfartice-marele canal toracic -marea vena limfatica -trunchiul limfatic superior -trunchiul limfatic inferior -splina, amigdalele, apendicele Rolul sistemului limfatic in organism: -dreneaza toxinele -preia reziduurile metabolice pe care le transporta spre rinichi de unde sunt eliminate -creste imunitatea organismului la infectii si boli prin producerea de limfocite si monocite care la randul lor produc anticorpi specifici. Ganglionii limfatici - sunt formatiuni ovalare situate pe traiectul vaselor limfatice, care in anumite regiuni ale corpului formeaza grupuri ganglionare (axilar, cervical inghinal, abdominal). Ei au rolul de a produce limfocite si de a bloca patrunderea microbilor in organism. (ex: ganglionii limfatici pulmonari impiedica patrunderea in organism a particulelor fine de praf ajunse in plamani prin inspiratie). Limfa-provine din lichidul interstitial, este de culoare alb galbuie si este absorbita de catre capilarele limfatice din spatiile intercelulare, contine o mare cantitate de limfocite si putine proteine. Factorul principal care determina circulatia limfei il reprezinta diferenta dintre presiunea de la nivelul lichidului interstitial si presiunea din venele in care se varsa trunchiurile colectoare mari. In acest mod limfa se deplaseaza de la nivelul tesuturilor catre sistemul venos, acest factor fiind favorizat pe de o parte de contractia musculara si de prezenta in vasele limfatice mari a unui sistem valvular, care determina deplasarea limfei intr-o singura directie, si pe de alta parte, de presiunea negativa din torace in timpul inspirului ca si de factorul gravitational. Prin vasele limfatice circula zilnic intre 2-4 l de lichid interstitial. Limfa transporta prin capilare - acizii grasi, colesterolul, enzime, hormoni, bacterii, carbon, substante minerale si toate tipurile de particule straine prezente in jurul lor. Principalul rol al sistemului limfatic - este de a colecta lichidul plasmatic aflat in exces, in tesuturi, care trece din capilarele sanguine in spatiile intercelulare, si de a drena aceste mici spatii, ce exista intre celule
9

pentru ca ele sa nu se inunde; cu ajutorul unei complexe retele de canale care se revarsa in sistemul venos, lichidul in exces se intoarce incorporat in circulatia sanguina. Scufundate in limfa, numeroase globule albe circula pentru a-si indeplini functiile de aparare, multe dintre ele trecind din capilarele sanguine in cele limfatice. Reflexologia adresata sistemului limfatic are menirea de a imbunatati circulatia limfatica. In acest mod sunt combatute stazele limfatice de orice fel, celulitele, eliminarea toxinelor, ceea ce favorizeaza eficienta functionala a tuturor sistemelor precum si mentinerea organismului intr-o stare optima de sanatate. Splina este un organ de forma ovoida situat in cavitatea abdominala, in partea stanga a etajului superior al abdomenului. Este un important organ hematopoietic - un rezervor de globule rosii pe care le pune in circulatie cand organismul are nevoie, dar si cu functie de distrugere a eritrocitelor si trombocitelor ajunse la imbatranire, regleaza compozitia sangelui si influenteaza punerea in circulatie a elementelor figurate (eritrocitele) fomate in maduva osoasa. Are rol in producerea de limfocite si monocite ce au rol in apararea organismului, in cresterea imunitatii, prin producerea de anticorpi - distrugind microbii patrunsi in corp, contibuind astfel la apararea organismului. De aceea, in unele infectii bacteriene sau in alte boli parazitare (malaria), printr-o functionare intensa, volumul splinei se mareste. In organismul uman sunt doua trunchiuri limfatice majore: 1.Marea vena limfatica - ea colecteaza limfa din partea dreapta superioara a corpului - pe care apoi o varsa in marele trunchi limfatic. 2.Marele canal toracic - este cel mai mare colector limfatic din organism - vas nepereche strabate tot trunchiul din regiunea lombara pana la extremitatea lui superioara. Se formeaza in spatele pancreasului, la nivelul vertebrelor L2-L3, de aici are un traiect ascendent in lungul coloanei vertebrale, pe partea dreapta, pana in dreptul vertebrei T4 de unde trece pe partea stanga a coloanei vertebrale si urca pana la nivelul vertebrei C7 unde se curbeaza si se varsa in vena jugulara. Are o lungime de 30 cm colecteaza limfa din intreg organismul si o conduce in sangele venos. Localizare pe talpa: 1. Marele canal toracic - este delimitat intre degetul 1 si degetul 2 pe fata anterioara a piciorului - masaj linear, cu presiune catre maleola 2-3 cm, timp de 5 min. si se revine cu netezire. 2. Capilarele limfatice la incheietura fiecarui deget de pe fata anterioara a piciorului - se maseza circular 1-2 min.
10

Marea vena limfatica pe fata anterioara a piciorului zona dintre cele doua maleole- masaj 3 min de la exterior spre interior constant. 4. Ganglionii limfatici axilari pe fata anterioara a piciorului pe articulatiilor degetului mic, masaj cu presiune linear in ambele sensuri-2 min. 5. Amigdalele-la baza degetului mare- masaj circular in sens opus, fiecare spre ext. 1-2 min. 8 . Splina - pe talpa stanga, intre D4 - D5 sub inima - masaj semicircular 1-2 min. 9. Apendicele - pe piciorul drept deasupra calcaiului - lateroextern masaj circular si punctual 2-3 min. Masarea zonei sistemului limfatic nu are contraindicatii, se poate face si zilnic fara deschidere - toamna si primavara pentru control termic.
3.

11

12

SISTEMUL ENDOCRIN
13

Reprezinta totalitatea glandelor din organism. Alcatuire: 1.Glandele cu secretie interna endocrine Isi varsa produsii (hormonii) direct in sange: - hipofiza - epifiza - tiroida - paratiroida - timusul - suprarenalele 2. Glandele cu secretie externa - exocrine Isi varsa produsii (hormonii) prin intermediul unor canale, fie la suprafata pielii: - Glandele sudoripare Glandele sebacee Glandele mamare Glandele sexual

Fie la suprafata mucoaselor: - glandele salivare - glandele stomacale - glandele intestinale - glandele uretrale 3. Glandele cu secretie mixta - prezinta atat o secretie externa (printr-un canal), cat si o secretie interna,direct in sange. Pancreasul-glandele sexual (genitale) HORMONII-produsii glandelor endocrine - se gasesc in sange in cantitate mica dar influenteaza procesele de sinteza si de degradare din organism. Producerea lor in exces=HIPERSECRETIE=HIPERFUNCTIE Producerea lor in cantitati mici =HIPOSECRETIE=HIPOFUNCTIE In reflexoterapie, reprezentarea pe talpa este pentru glandele endocrine. HIPOFIZA-in organism se afla asezata la baza creierului, in seaua turceasca, are o forma ovoida de marimea unui bob de fasole ~ 0,600 gr. Rol:- o veriga de legatura intre sistemul nervos central si tesuturi; - in reglarea hormonala a organismului; - influenteaza metabolismul alimentar; - influenteaza producerea de colesterol; Stimuleaza :- cresterea oaselor si muschilor - secretia hormonilor hipofizari - glanda suprarenala pentru producerea de cortizon
14

- producerea laptelui matern - provoaca contractiile uterine la nastere Localizare pe talpa: pe degetul mare, la intersectia celor 4 cadrane - masaj circular in dispersie 2-3min. EPIFIZA-in organism este asezata in cutia craniana sub corpul calos. Zona cuprinsa intre encefal si trunchiul cerebral. Are marimea unui bob de mazare (8mm), de culoare rosie cenusie. Rol:-in dezvoltarea organelor genitale si sexuale . -reduce spermatogeneza si stimuleaza cresterea. -hormonul sau melatonina - are rol in deschiderea la culoare a tegumentului . Localizare pe talpa:pe degetul mare in coltul latero-intern superior. Se maseaza circular in dispersie -2 min. TIROIDA- cea mai voluminoasa glanda cu secretie interna. In organism este localizata deasupra sternului inaintea laringelui si traheii.Are doi lobi uniti printr-o portiune comuna numita istm. Produce doi hormoni: tiroxina si triodotiroxina. Activitatea acestei glande este influentata de activitatea hipofizei, care la randul ei e influentata de hipotalamus. Rol:- in cresterea organismului - mentine echilibrul arderilor din organism - actiune complexa asupra celorlalte glande - adapteaza organismul la temperatura mediului Localizare pe talpa: pe pingea, sub degetul mare pana in dreptul stomacului (triunghi), canalul intre D1si D2. Timpi de lucru:-In hipertiroidie:-triunghiul-3-5 min. -canalul-1-2 min. - In hipotiroidie- canalul-3-5 min. - triunghiul-1-2 min. PARATIROIDELE-reprezentate prin patru glande mici situate pe fata posteroara a glandei tiroide. Hormonul lor se numeste parathormon. Insuficienta lui poate declansa spasmofilia si spasmele muscular, iar hipersecretia lui: decalcifieri si fracturi. Rol:-in metabolismul fosfo-calcic regleaza raportul acestor doua minerale -regleaza ritmul cardiac Localizare pe talpa: in cursul superior al pingelei sub faringe si deasupra tiroidei, masaj linear cu presiune in ambele sesuri -2-3 min. TIMUSUL-in organism este localizat in cavitatea toracica inapoia sternului. Are aprox. 10 grame si se dezvolta pana la pubertate apoi sufera o degradare adipoasa, fara sa dispara complet. Rol:-in formarea de limfocite -dezvoltarea glandelor genitale
15

-in osificare -rol important in imunitate. Localizare pe talpa: deasupra plexului solar, pe pingea intre D2-D3 -se maseaza circular in dispersie 3 min.se poate masa si linear. SUPRARENALELE-asezate in lojele renale la polul superior al fiecarui rinichi. Hormonii lor: - aldosteronul - dezoxicorticosteronul(DOCA)-influenteaza metabolismul mineral cortizonul si hidrocortizonul - adrenalina si noradrenalina (catecolamina secretia lor este reglata de sistemul nervos (hipotalamus) si adrenalina influenteaza activitatea inimii (stimulare),etc. Rol:- in metabolismul glucidelor mineralelor si apei - prin secretia de cortizon are rol antiinfectios si imunitar. - reglarea calciului in osteoporoza - rol in dezvoltarea musculaturii. In infectia tuberculoasa apare - Boala Addison sau insuficienta suprarenala cronica melanodermica (lipsa de cortizon si aldosteron). In hiperfunctie apar: - sindromul Suprarenometabolic - caracterizat prin obezitate, putind sa se ajunga pana la greutati de 120-150kg. -osteoporoza, tulburari cardiovasculare, tulburari neuropsihice, (dureri de cap, ameteli) -tulburari metabolice (poliurie, hiperglicemie) etc. GLANDELE GENITALE ( testicolele si ovarele) Incep sa se dezvolte inca din viata intrauterina din luna a 3-a. Organele genitale: - Interne la barbat- testicolele Epididimul - Caile spermatice - la femeie ovare, trompe uterine, uter, vagin Externe la barbat penisul + scrotul - la femeie labiile,spatiul interlabial,aparatul erectil;

Glandele genitale sunt glande mixte - ele indeplinesc : 1)functie exocrina prin formarea si eliminarea la exterior a gametilor 2)functie edocrina prin producerea unor hormoni care sunt varsati in sange Glandele genital - la femeie 1) ovarele produc ovulele si hormonii sexuali femeli - (au functie de glanda endocrina )si produc hormonii estrogeni (estrogenul) hormonii progestationali
16

(progesteronul) 2) Glandele mamare cu functionare discontinua producand lapte in perioada alaptarii - dezvoltarea si functionarea lor este influentata de progesteron - la barbat - 1) testicolele (produc spermatozoizii si hormonii sexuali masculini testosteronul a carui formare se face sub influenta hormonilor gonadotropi secretati de glanda hipofiza de la varsta de 13 ani. 2) prostata produce lichidul prostatic 3) glandele bulbouretrale - participa la alcatuirea lichidului spermatic Localizare pe talpa: 1. pe partea exterioara a gleznei - sub maleola externa in forma de triunghi zona uter, prostata 3-5 min - pe glezna in sus masaj pentru durerile menstruale 5 min. 2. pe partea interna a gleznei - sub maleola interna vagin,ovare,col uterin -testicol,penis. Timp de lucru: in preovulatie-7-8 min, sau in primele 7-9 zile dupa menstruatie, masaj pe ovar 5-7 min. GLANDELE MAMARE: in corp sunt localizate in regiunea toracala in dreptul coastelor 3-7, glande cu functionare discontinua producand lapte in perioada alaptarii. Localizare pe talpa: pe partea anterosuperioara a piciorului dupa centura brahiala intre D2, D3, D4 si se maseaza circular si linear 3-5 min. Pentru stimularea lactatiei in ultimul trimestru de sarcina se face la 2 zile 5-6 min pe fiecare picior.

17

18

SISTEMUL NERVOS Reprezinta totalitatea organelor alcatuite din tesut nervos specilizat in receptionarea, transmiterea si preluarea excitatiilor sau informatiilor culese din mediul extern sau intern. Rol: - face legatura intre organism si mediul inconjurator si coordoneaza activitatea tesuturilor, organelor si sistemelor care alcatuiesc corpul uman. - adapteaza organismul la mediul extern si dirijeaza functiile lui. - el primeste excitatiile si stimulii proveniti din contactul organismului cu lumea exterioara si excitatiile din diferite organe. - stimulii primiti sunt trimisi sub forma de impulsuri spre toate organele si sistemele la baza fiind ARCUL REFLEX - reprezinta unitatea dintre organism si mediu. Alcatuire: - creierul mare (encefalul) - creierul mic (cerebelul) - maduva spinarii (ocrotita de coloana vertebrala) - trunchiul cerebral (o prelungire a maduvei spinarii) Encefalul-este alcatuit din tesut nervos la baza caruia sta neuronul. - este cel mai complex tesut nervos, unde au loc cele mai complexe functii de relatie cu mediul inconjurator si de integrare a partilor corpului intrun tot unitar. - este sediul CONSTIINTEI si al LIMBAJULUI. - are 14 miliarde celule nervoase. - ocrotit de cutia craniana - ocupa partea superioara a acesteia. Cerebelul-este un segment al encefalului,situat posterior acestuia si deasupra trunchiului cerebral. -alcatuit din tesut nervos specific, ocrotit de cutia craniana. Rol: mentine tonusul muscular, coordoneaza miscarile corpului, pastreaza echilibrul corpului. Trunchiul cerebral-regleaza functiile principalelor organe ale corpului Maduva spinarii- functie de centru reflex-functie de coordonare a reflexelorla baza activitatii ei stand ARCUL REFLEX-acesta constituie raspunsul S.N.C. la anumiti excitanti exteriori si pe baza caruia functioneaza reflexoterapia. Astfel daca excitatia e puternica la diferite nivele ale nervilor spinali, care ies din maduva spinarii si enerveaza tesuturile si organale interne, ea iradiaza si poate cuprinde si segmente invecinate, iar cand e foarte puternica se raspandeste in toata maduva. Aceasta fiind posibila datorita legaturilor care
19

exista intre diferite etaje ale maduvei prin intermediul neuronilor.Pentru ca un arc reflex sa se produca este necesar ca arcul reflex sa fie intact din punct de vedere anatomic. Ex: Daca printr-un accident (traumatism puternic) se rup radacinile nervilor spinali, care merg la muschii unui membru se produce paralizia - sau raspunsul prin arcul reflex nu mai are loc. Aceste reglaje nervoase intre maduva, nervii spinali si organele corpului, fac obiectul de studiu al unei stiinte moderne care ia nastere la noi si se numeste NEUROCIBERNETICA. Maduva spinarii mai coordoneaza miscarile reflexe - realizarea unei anumite ordini in desfasurarea reflexelor si in proportionarea intensitatii actiunilor efectorilor. Ex: mersul,inotul,defecatia mictiunea. maduva ,poate indeplini aceste functii si fara coordonarea encefalului. Dar de retinut ca in stare de functionare normala a organismului, reflexele medulare si coordonarea lor sunt influentate de activitatea encefalului, deci centrii nervosi ai maduvei spinarii sunt subordonati celor encefalici. Maduva spinarii coordoneaza impulsurile tactile , termice si dureroase ca si conducerea impulsurilor de durere provenite de la organele interne. Localizare pe talpa: - Zona sinusurilor-varful degetelor se maseaza D1-linear cu presiune in ambele sensuri (de-a latul). Degetele 2,3,4,5 -se pot lucra circular si linear timp de 1,5-2 min toate degetele. - Zona encefalului (creierul mare) - degetul mare se imparte in 4 cadrane:-cadranul 1, 2, 3, reprezinta zona creierului mare-se maseaza linear 3-4 min. - Zona cerebelului (creier mic) cadranul-4-se maseaza linear si circular in dispersie 2 min. Impreuna cu ambele degete 3-4 min in sens linear. TIMPLA-se afla pe degetul mare la interior pe prima falanga (opus nasului)-se maseaza cu presiune de la unghii in jos -3 min. MUSCHIUL TRAPEZ - se afla pe partea superioara apingelei de la degetul 5 catre degetul 2 masaj cu presiune din exterior la interior-3-5 min. PLEXUL SOLAR-sub pingea ,intre D 2-3,dupa timus, se maseaza in dispersie -2-3 min. Masajul S. N. C. se face de preferinta profilactic seara pentru relaxare, si dimineata pentru mobilizare. Lucrul la acest nivel poate provoca somnolenta insomnii sau ameteli. Este contraindicat in: schizofrenie,operatii pe creier, comotii cerebrale, accidente vasculare, atacuri ischemice cerebrale, stari posttraumatice craniene, (dupa minim 7 luni).

20

21

SISTEMUL OSOS Reprezinta totalitatea oaselor organismului. In organism se gasesc 223 de oase, dintre care 95 perechi si 33 neperechi. Oasele sunt dupa dimensiune de mai multe feluri 1. oase lungi - de la membre (humerus, radius, femur, tibie)
2. oase late craniu, omoplat, stern

3. oase scurte tarsiene, carpiene, vertebrele 4. oase mixte oxul maxilar, mandibula, zigomatic, temporal Oasele sunt organe care cresc atat in lungime cat si in grosime. Dezvoltarea lor se numeste osificare. Ea nu se face deodata, ci se face treptat prin puncte de osificare. Oasele sunt organe vii care prezinta un schimb permanent de substante, care se primesc continuu. Acest fenomen se mai numeste metabolismul oaselor. El este cu atat mai intens, activ, cu cat organismul executa mai multe miscari. Metabolismul sarurilor minerale este strans legat de echilibrul fosfocalcic. Fosforul si calciul sunt indispensabile organismului si sunt depuse in mare cantitate in oase si dinti. Acest echilibru fosfocalcic este pastrat printr-un control hormonal. Hormonii care regleaza echilibrul acesta sunt parathormonul (hormonul glandei para-tiroide) si calcitonina (hormonul glandei tiroide). In metabolismul mineral al oaselor intervine si vitamine D2. Coloana vertebrala Reprezinta segmentul axial al scheletului, este asezata pe linia mediana si posterioara a trunchiului si se intinde de la scheletul craniului pana la bazin. Ea este alcatuita din : 1. piese osoase numite vertebre 2. piese fibro-cartilaginoase numite discuri intervertebrale Aceasta alcatuire ii confera rezistenta si flexibilitate. Fiecare vertebra este alcatuita din: - un corp vertebral in partea anterioara, -un arc vertebral in partea poaterioara. Gaura vertebrala este cuprinsa intre corp si arc. Prin suprapunerea vertebrelor, se formeaza un canal, in care se gaseste maduva spinarii. Rolul coloanei vertebrale 1. de sustinere 2. de locomotie 3. de protectie a organelor vitale 4. se sustinere a tesuturilor moi
22

5. impreuna cu sistemul muscular imprima forma specifica corpului omenesc 6. rol pasiv in miscare 7. rol de hemato-poeza (formarea elementelor figurate din sange maduva osoasa rosie) 8. protejeaza maduva spinarii

Alcatuire 33 - 34 de vertebre, dispuse in 5 regiuni. 1. regiunea cervicala - 7 vertebre 2. regiunea toracala - 12 vertebre 3. regiunea lombara 5 vertebre 4. regiunea sacrala - 5 vertebre (sudate = osul sacru) 5. regiunea coccigiana 4-5 vertebre (sudate intre ele osul coccis) Curburile coloanei vertebrale Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. In lungimea sa, prezinta curburi, unele in plan sagital, cunoscute ca fiind curburile anteroposterioare si altele care pot fi observate in plan frontal, cunoscute sub numele de curburi laterale. Coloana vertebrala are 4 curburi anteposteriaore. 1. curbura cervicala lordoza cervicala 2. curbura toracala cifoza toracala (cea mai intinsa dintre toate curburile coloanei, ea incepe de la a treia vertebra toracala, pina la a 12-a vertebra toracala. 3. curbura lombara lordoza lombara 4. curbura sacro-coccigiana Aceste curburi au un caracter specific omului si aparitia lor este in legatura cu mersul biped. Ele au rol in pastrarea pozitiei normale a corpului si mai au rol de a amortiza anumite forte care se exercita asupra coloanei vertebre. Cutia toracica este alcatuita din coaste, stern si portiunea toracica a coloanei vertebrale. Cele 12 perechi de coaste sunt asezate lateral, astfel: -primele 7 perechi articulate fiecare separate cu sternul -urmatoarele 3 perechi legate impreuna de stern printr-un cartilaj, -ultimele 2 perechi nearticulate cu sternul (libere) Localizare pe talpa Pe partea latero-interna a piciorului de la baza degetului mare pana la marginea osului calcaiului, masaj cu presiune spre calcai si revenim cu netezire, sau cu presiune in ambele sensuri, cu policele 5- 7 minute.Masajul se poate efectua si pe regiuni in functie de afectiunile pacientului,iar in acest caz masajul poate dura chiar mai mult pana la 10-15 min. Reflexologia aplicata sistemului osos , articulatiilor si muschilor, are rolul
23

de a stimula circulatia substantelor nutritive si a calciului , care duce la intarirea oaselor , iar discurile intervetebrale, alcatuite in proportie de 80% din apa, degenereaza si se deformeaza daca aprovizionarea cu lichide si substante nutritionale este insuficienta. Se intelege de la sine ca trebuie verificate toate celelalte cauze posibile ale durerilor lombare, cum ar fi o disfunctie la nivelul rinichilor, tulburari menstruale, lipsa de calciu sau de vitamina C, artrita,etc. Prin tratamentul reflexologic se obtine: mentinerea compozitiei chimice a oaselor (oseina si sarurile minerale ), imbunatatirea functiilor de sustinere si rezistenta a coloanei vertebrale, se obtine elasticitatea musculara, se inlatura deformarile patologice ale coloanei, se accentueaza mobilitatea articulatiilor bratelor si picioarelor, se obtine prevenirea deformarilor osoase, iar artrita si durerile articulare se amelioreaza prin imbunatatirea circulatiei sanguine la aceste nivele. Avantajele aplicarii in reumatologie: completa lipsa de toxicitate reluarea circulatiei sangelui in organele sau zonele afectate atragerea echilibrarii energetice in acele zone, ceea ce demonstreaza ca reflexologia este o punte de legatura intre medicina clasica si cea orientala. Articulatiile Pentru a indeplini functia de locomotie si de sustinere a corpului oasele se leaga intre ele prin articulatii.Dupa felul miscarii ele se impart in: artculatii fixe -coaste-stern - suturi-(oasele cutiei craniene ) articulatii mobile-scapulo-humerala (umar) -coxo femurala (sold) articulatiile cotului articulatiile genunchi articulatiile vertebrale. Localizarea pe talpa a articulatiilor: articulatia umarului de pingea, sub D5 in forma de triunghi masaj 3-5 min., circular sau linear articulatia coxo - femurala (sold ) - sub maleola externa imediat masaj semicircular -3-5 min. articulatia genunchiului si cotului - pe partea latero-externa sub maleola, masaj circular 3-5 min. Aceasta reprezentare este facultativa deoarece atunci cand o articulatie are probleme, trebuie intotdeauna controlate reflexele tuturor celorlalte, nu numai al articulatiei afectate. O suferinta a soldului, de pilda, reprezinta deseori un simptom secundar al unei afectiuni a umarului corespunzator. De asemeni, trapezul este un muschi de dimensiuni mari situat in
24

regiunea spatelui intre coloana vertebrala si omoplati: este conectat functional la articulatia umarului . Osteopatii si chiropracticienii sustin pe buna dreptate ca o pozitie perfecta a coloanei este vitala pentru sanatate; ei afirma ca mai bine de 80% dintre problemele vertebrelor sunt legate de tensiunea musculara. Reflexologia este un instrument alternativ de inlaturare a acestei tensiuni, permitand astfel vertebrelor sa se alinieze perfect. Elemente de patologie Pentru mentinerea unui aparat locomotor normal este necesara dezvoltarea armonioasa a sistemelor osos si muscular. La aceasta contribuie si o alimentatie echilibrata, bogata in vitamine , (in special vitamina D2), calciu si fosfor, precum si efectuarea de activitati fizice . Un aport insuficient de vitamina D la copii, poate duce la deformari osoaseboala numita si rahitism. Deformari osoase si/sau articulare pot aparea si in unele boli cum ar fi: -tuberculoza osoasa, reumatismul. Pentru buna dezvoltare a musculaturii scheletice este obligatorie si mentinerea unei pozitii corecte a coloanei vertebrale. In caz contrar, o tinuta incorecta timp indelungat, poate duce la pozitii deficitare si chiar deformari ale coloanei vertebrale . Astfel se pot intalni:-cifoza (accentuarea convexitatii dorsale), -scolioza (devierea laterala a coloanei vertebrale) -lordoza (accentuarea concavitatii lombare a coloanei) Alte elemente patologice ale sistemului osos sunt entorsele, luxatiile, fracturile.

25

SISTEMUL RESPIRATOR Totalitatea organelor care au rol de a asigura luarea oxigenului din aerul atmosfetic si de a elimina CO2, din organism.
26

Este alcatuit din 4 parti: 1.Caile respiratorii extra pulmonare: - Nas - Faringe - Laringe - Trahee - Bronhii primare 2. Plamanii 3. Muschiul diafragm 4. Torace si coaste 1.Caile respiratorii extrapulmonare: Nasul - organul care se gaseste in prima parte a CRS si segmentul periferic al analizatorului olfactiv.Asezat in centrul fetei, sub forma unei piramide triunghiulare cu varful intre sprancene si baza indreptata in jos unde se deschid orificiile nazale inferioare [narile]. Format: l. schelet osteocartilaginos 2. invelisuri moi-(acopera scheletul) 3. sinusurile nazale -cavitati cu rol in respiratie 4. mucoasa nazala-rol in respiratic si protectie. Laringele are functie de respiratie si protectie FONATIE.numindu-se organ fonator sau vocal. a CRS si rol in

'l'raheea un tub lung de 11-13 cm-si larg de 2 cm. fibrocartilaginos, incepe la nivelul vertebrei C6 si se termina in cavitatea toracica T4-T5 in fata esofagului,unde se bifurca in cele doua bronhii principale(primare). Bronhiile dreapta si stanga-sunt conducte care rezulta din bifurcarea traheii. 2. Plamanii organe respiratorii propriu-zise in care au loc schimburile de gaze dintre organism si mediul ambiant. Plamanul drept ~700 gr,plamanul stang ~ 600gr.sunt asezati in cavitatea toracica avand fiecare o cavitate pleurala proprie. In jos se intind pana la diafragma iar in sus depaseste prima pereche de coaste. Pleura este o membrana seroasa care inveleste plaminii. Este formata din 2 foite:pleura viscerala care adera de plamini si care se continua cu pleura parietala-care este in contact direct cu peretii cavitatii toracice. Intre cele doua foite, se gaseste un spatiu virtual. Cavitatea pleurala in care exista o presiune negativa (vidul pleural). Cavitatea poate deveni reala, in cazuri patologice, cand se colecteaza lichid seros (hidrotorax), puroi (piorotorax), sange (hematorax), indepartind cele
27

doua foite una de alta. Fetele foitelor pleurale care vin in contact sunt umezite de un lichid seros-lichidul intrapleural, care favorizeaza alunecarea foitelor in timpul respiratiei. Organele care asigura respiratia: Scheletul cutiei toracice:-12 vertebre toracale-TI-T12 - l2 perechi de coaste - sternul Muschii respiratori: Motori - prin activitatea lor contribuie la schimbarea pozitiei coastelor (din oblice in jos, sa devina aproape orizontale) si apoi sa revina la pozitia initiala, contribuind astfel la marirea volumului cutiei toracice si la patrunderea aerului in plamani. Diafragmul cel mai important muschi respirator - prin forma boltita in sus, in stare de repaos, contribuie la micsorarea volumului cavitatii toracice, iar prin contractie devenind plat mareste diametrul vertical.Prin pozitia lui orizontala, inchide complet cavitatea toracica, in partea sa inferioara , astfel, ca plamanii se gasesc intro reala cavitate pneumatica. INSPIRATIA se produce atunci cand plamanii sunt in repaos presiunea din interiorul lor este egala cat presiunea aerului atmosferic, cand plamanii se dilata presiunea aerului din plamani scade cu 3mm/HG fata de cea atmosferica. Astfel, aerul patrunde in plamini. La omul adult se inregistreaza 16-18 miscari respiratorii/min. Reprezentarea pe talpa NASUL pe degetul mare, pe prima falanga in exterior - 3min, cu presiune catre maleola, linear indicat in rinite si la copii. FARINGELE la baza degetului mare - 2min, linear de pe fata dorsala pana pe fata anterioara in dreptul amigdalelor si cuprinde toata zona de sub unghie. LARINGILE la baza degetului mare intre D1 si D2, circular 2-3 min. TRAHEEA intre D1 si D2 langa esofag, cu presiune in jos catre calcai (se poate masa si pe fata anterioara). Zona bronhiilor- pe fata anterioara a piciorului, intre D1 si D4, masaj linear orizontal in ambele sensuri. PLAMANII pe pingea sub muschiul trapez, intre trahee sub D2, D3 si D4 in orice sens 5 min.Daca nu exista contraindicatii se poate masa si o ora. TORACE -COASTE - pe partea anterioara a piciorului, intre zona bronhiilor si diafragm, masaj toata zona orizontal, vertical sau circular 23min. DIAFRAGMA: de la articulatia metatarsiana a degetului mic, la un lat de deget pe, fata anterioara si posterioara, 3 min. - masaj cu
28

presiune in ambele sensuri. Zona sinusurilor- masaj pe fiecare deget pe fata plantara linear, circular 1-2 min. Elemente de patologie Emfizemul pulmonar este o afectiune care se manifesta prin dilatarea alveolelor pulmonare si a tesutului pulmonar, ducand la pierderea elasticitatii plamanilor. Se pote recomanda vitamina C si masaj pe zona plamanului si bronhiilor, si efectuarea de exercitii de respiratie profunda care ajuta la controlarea batailor cardiace. In sughit - (apare atunci cand diafragmul intra in spasm) - se face masaj pe diafragm, concomitent cu exercitii de respiratie. In sinuzite -masaj pe sinusuri. Epistaxisul (sangerari nazale) - se aplica masaj pe zona sinusurilor si a nasului,concomitent cu administrarea de vitamina C si extracte concentrate din fructe ce contin bioflavonoide. Faringite, laringite,astm- masaj pe toate organele de respiratie si pe zona suprarenala, pentru stabilitate emotionala.

29

SISTEMUL CIRCULATOR Este alcatuit din doua sisteme: 1]-SISTEMUL SANGUIN -inima -vase sanguine:-artere -vene -capilare sanguine; 2]-SISTEMUL LIMFATIC -limfa -ganglioni limfatici [axilari] -vase limfatice-canalul toracic superior -marea vena limfatica -capilare limfatice -amigdale -splina
30

SISTEMUL SANGUIN [CARDIO-VASCULAR] Sistemul cardio-vascular nu poate functiona fara circulatia sanguina; ea realizeaza metabolismul celular si coordonarea functionala a tuturor organelor, aduce aportul de oxigen in celule si produce eliminarea toxinelor (prin organele de eliminare). INIMAorganul central al intregului aparat si care asigura circulatia sangelui, limfei, lichidului interstitial. Este asezata in cavitatea toracica, 2/3 fiind in partea stanga a toracelui. Are forma de con turtit, antero posterior,I=89 cm;GR=300 gr.,indreptata cu varful in dreptul spatiului 5 intercostal stang. Este un organ cavitar musculos, cu o structura caracteristica, potrivit functiilor pe care le indeplineste. Ea are 4 cavitati: 2 atrii si 2 ventricole. Starea de presiune sub care se gasesc arterele =Tensiune Arteriala. In mod normal: - Presiunea maxima (sistolica)=110-125/MM COL HG. (TA) - Presiunea minima (diastolica)=60-85 MM COL HG.(TA) Cand TA scade sub 90-70 - HIPOTENSIUNE. Cand TAcreste peste 150-270=HIPERTENSIUNE. Tensiunea variaza in functie de starea organismului (somn, activitate intense), dar cand sunt variatii mici sunt considerate NORMALE. Reprezentare pe talpa : INIMA - pe piciorul stang-sub D4 -1/2-pe pingea -1/2 sub pingea, - masaj circular in dispersie, - partial pe D3-partial pe D5,3-5 min.total pe D4.

Timpi de lucru: Necardiaci :

1) inima-3-4 min. 2) plamini -3-4 min. 3) diafragmul-2-3 min. Hipertensivi :1) inima -1 min. 2) plamini-1-2 min. 3) zona hipotensoare masaj 15 min., pauza 5 min. si reluare pina scade tensiunea. (Zona hipotensoare) pe tibie de la articulatia gleznei- 10 cm. masaj cu presiune spre genunchi si revenim cu netezire. Hipotensivi :1) inima 3-4 min 2) plamini -3-4 min. 3) zona hipertensoare masaj 5 min apoi pauza3min ( Zona hipertensoare) :-pe fata anterioara a
31

piciorului , intre D4-D5 masaj cu presiune -2 cm inspre maleole si revenim cu netezire . Precizari :- Aparatul cardiac se poate lucra si fara deschidere. - La cei cu T.A. oscilanta Nu se lucreaza.

SISTEMUL DIGESTIV Partile componente ale sistemului digestiv sunt:


1.

Cavitatea bucala Faringe Esofag Stomac Intestin

- limba - dintii

2. 3. 4. 5.

-subtire -gros

-cec - colon ascendant - colon transvers - colon descendent - sigmoid - rect-anus


32

6.Glande anexe

- glande salivare -parotide -sublinguale -submandibulare - ficatul - pancreasul

Sistemul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza digestia, adica transformarile fizice si chimice ale alimentelor pentru a fi facute absorbabile si asimilabile. 1.Cavitatea bucala primul segment al tubului digestiv, -forma ovala, acoperita de mucoasa bucala, care se continua cu mucoasa nazala si formeaza valul palatin, care se continua cu omusorul sau lueta. Lateral se afla amigdalele care sunt organe limfoide. Dintii organe tari,de culoare alba, fixate de maxilarul superior si inferior. Omul adult are 32 dinti. Pentru de maxilar sau mandibula: 2 incisivi, 1canin, 2 premolari, 3 molari. C.B.este mentinuta mereu umeda prin saliva secretata de glandele salivare, care prin constituientii sai, are un rol foarte important in procesul digestiei. 2.Faringele- locul unde se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva; are rol in ventilatia casei timpanului si rezonator in fonatie. 3.Esofagul -organ tubular 25-30 cm lungime cu rol in trecerea bolului alimentar . 4.Stomacul situat in partea stanga a abdomenului, sub diafragm, are forma literei J.Are o inervatie complexa, provenita din fibre ale plexului solar, care sunt fibre simpatice si parasimpatice (nervii vagi). In interior prezinta numeroase glande care secreta sucul gastric, contribuind astfel la transformarea bolului alimentar in chim gastric. 5.Intestinul subtire -cel mai lung segment al tubului digestiv -6-8m.Este impartit in 2 portiuni; duodenul de forma unei potcoave, in curbura careia se afla capul pancresului si intestinul liber format, la randul lui din jejun si ileon . La nivelul mucoasei care captuseste intestinul se afla niste proeminente numite vilozitati intestinale, cu rol in absorbtia principiilor alimentare. In grosimea mucoasei, printre vilozitati se gasesc glandele intestinale care secreta sucul intestinal. 6.Intestinal gros are 1,70m lungime si un calibru superior intestinului subtire.El este format din mai multe segmente cecul locul unde intestinul subtire se deschide in intestinul gros, cecul se continua cu apendicele, care este un organ limfoid. Celelalte segmente sunt, colonul ascendent
33

transvers, descendent, sigmoidul si rectul anusul, la nivelul intestinului gros are loc transformarea in materii fecale a reziduurilor rezultate din procesul de digestie din etajele superioare ale aparatului digestiv. Toate aceste organe, impreuna cu glandele anexe ale tubului digestiv,au rol in digestia alimentelor. 7.Glandele anexe Pancreasul situat in partea stanga a cavitatii abdominale , inapoia stomacului, de la concavitatea duodenului, pana la splina .Este alcatuit din cap, corp si coada. Capul pancreasului este zona care produce enzimele necesare descompunerii alimentelor si care alcatuiesc sucul pancreatic, iar corpul pancresului are rol in fabricarea insulinei, hormon care mentine nivelul zaharului in sange constant. Ficatul cea mai mare glanda din corp, asezat in dreapta stomacului (1,5kg) celulele ficatului secreta bila. In intervalul dintre mese, bila este depozitata in vezica biliara, de unde in timpul digestiei este eliminata in duoden. Este cel mai important organ al sistemului digestiv si indeplineste urmaroarele functii:depozitarea rezervelor de glycogen secretia biliara care faciliteaza absorbtia grasimilor, epurarea sangelui de substante tocice neutralizarea globulelor rosii imbatinite, metinerea echilibrului acido-bazic, termoreglarea sinteza diversilor hormoni, intervine in metabolismul protidic, lipidic, gliucidic. Fiziologie In aparatul digestiv alimentele sufera mai multe tranformari mecanice si chimice . Transformarile mecanice constau in faramitarea alimentelor, iar cele chimice in transformarea alimentelor in produse mai simple, usor asimilabile in sange. In gura, alimentele sunt farimitate si amestecate cu saliva .Bolul alimentar astfel format , trece prin esofag si ajunge in stomac, unde sufera atat o transformare mecanica cat si una chimica, deoarece se amesteca cu o serie de fermenti si sucuri digestive.Rezultatul digestiei este o pasta numita chim gastric. Chimul trece din stomac in duoden, in cantitati mici, unde se amesteca cu secretia ficatului si pancreasului. Aici se varsa enzimele pancreasului, care au rol in digestie, si tot aici se intalneste secretia vezicii biliare, care impreuna cu enzimele pancreasului contribuie la desavarsirea digestiei si formarea chimului gastric. Mai departe de-a lungul intestinului subtire, alimentele transformate se amesteca si cu alti fermenti, apoi se descompun pana la substante cu molecula foarte mica, care se absorb (prin procesul de osmoza), prin peretele intestinului subtire, in sange, de unde sunt transportate spre tesuturi. Resturile alimentare care nu s-au absorbit, trec mai departe in intestinal gros.Aici apa se absoarbe in intregime, iar flora microbiana aflata la acest nivel, descompune resturile alimentare si le transforma in materii fecale, care se elimina in exterior, prin orificiul anal. Actul eliminarii materiilor fecale se numeste defecatie.
34

Elemente de patologie Pentru stabilirea diagnosticului in afectiunile digestive, trebuie luate in considerare anumite semne. Durerile sunt localizate in raport cu sediul proceselor patologice . Astfel in ulcerul gastric, durerea se localizeaza in stanga liniei mediene si iradiaza sub coasta stanga sau in spate, iar in ulcerul duodenal, durerea este situata sub coasta dreapta. Ea se caracterizeaza prin ritmicitate (este ritmata de alimentatie ) si prin periodicitate (evolutia periodica a crizei ulceroase).In suferinta intestinului subtire, durerile apar in regiunea periombilicala, iar in cele ale intestinului gros, localizarea este in flancuri. In suferintele rectului, durerea se proiecteaza in regiunea sacrala si perianala. Tulburari ale tranzitului intestinal Majoritatea suferintelor intestinale sunt caracterizate prin tulburari ale tranzitului intestinal. El poate fi accelerat, si este vorba de diaree, poate fi intarziat, in constipatie, sau poate fi absent concomitent cu oprirea emisiei de gaze, cand se numeste ileus. Ileusul se caracterizeaza prin oprirea completa a emisiei de materii fecale si gaze. El poate avea cauze functionale de spasm intestinal,(ileus dynamic ),sau cauze mecanice (ileus mecanic)in obstructii, ocluzii intestinale. Constipatia are drept consecinta eliminarea de materii fecale de consistenta crescuta, de volum redus si fara resturi alimentare digerabile. Ea poate aparea datorita cauzelor functionale (habituale), cauzelor mecanice (ca de exemplu: stenoza intestinala, cancer al colonului) sau insuficientei in evacuarea sigmoido-rectala . Diareea se caracterizeaza prin eliminari frecvente de materii fecale cu consistenta scazuta (pastoase, semilichide, lichide) cu continut de resturi alimentare nedigerate. Diareea este determinata de exagerarea peristaltismului intestinal de origine nervoasa, inflamatorie (enterocolite) sau de un continut intestinal cu efect excitant asupra peristaltismului. Scaunele patologice prezinta modificari de consistenta, culoare, compozitie. Astfel se intalnesc scaune lichide si semilichide, emise in jet cu caracter spumos, continand uneori mucus sau grunji- scaune mucoase-cu un continut bogat in mucus, scaune mucogrunjoase cu consistent semilichida de culoare galbenvierzuie ce contin mucus si grunji, scaune muco-purulente ce contin puroi in cantitati variabile. Scaunele muco-sanguinolente, care se caracterizeaza printr-un continut variabil de sange. Exista unele boli in care scaunul are o culoare alba, ex: icter mecanic, pancreatite cr. Cand scaunul prezinta o culoare neagra ca pacura si lucios, este vorba de o hemoragie in portiunea superioara a tubului digestiv. Daca scaunul prezinta sange proaspat, denota ca hemoragia digestiva este la etajul inferior al tubului digestiv.

35

Varsaturile reprezinta evacuarea prin gura a continutului stomacal, constituind un simptom valoros de imbolnavire a aparatului digestiv, cat si alte afectuni. Dupa continut ele pot fi : -varsaturi alimentare contin alimentele ingerate cu cateva ore inainte . -varsaturi bilioase contin bila, ele au o culoare galben vierzuie si un gust amar, apar frecvent in colecistopatii. -varsaturi fecaloide culoare galben murdara si miros fecaloid apar in ocluzie intestinala -varsaturi purulente apar in gastrite, si continutul lor este amestecat cu puroi. -varsaturi saguinolente - apar in boli ale stomacului sau a unor organe vecine, plamini, esofag sau in boli generale. Hematemeza reprezinta eliminarea de sange prin varsaturi. Modul de lucru si reprezentarea pe talpa : 1. deschidem canalele pe piciroul drept si il acoperim 2. deschidem canalele pe piciorul stang si acoperim 3. incepem tratamentul pe piciorul drept cu tot ce tine de tubul digestiv: dinti, maxilar, faringe, esofag, stomac, pancreas, duoden, ficat+vezica biliara 4. cand ajungem la colon, incepem cu apendicele (deasupra calcaiului in dreptul D5, masaj circular si punctual) colon ascendent( masaj linear, deget dupa deget), transvers( masaj linear deget dupa deget ),acoperim 5. trecem pe stangul, lucram colonul transvers,descendent,sigmoid, rect si apoi lucram:dinti, maxilar,faringe ,esofag,stomac,pancreas,duoden. 6.lucram intestinul subtire pe amandoua picioarele consecutiv sau pe rind. 7.inchidem canalele pe picorul stang si acoperim 8.inchidem canalele pe piciorul drept si acoperim. Timp de lucru : 40 minute o sedinta , se lucreaza o zi da si una nu. Dentitie -3min linear (sub unghia degetului mare) Faringe - 2min Esofag - 2min masaj linear cu presiune intre D1 si D2(pe pingea) Stomac -4min sub glanda tiroida masaj circular cu presiune Pancreas - 2min sub stomac masaj linear cu presiune in ambele sensuri Duoden - 2min sub pancreas masaj circular cu presiune Pentru evitarea pancreasului se lucreaza masajul in potcoava(stomac + duoden). Ficat 4 min sub D4, sub pingea, masaj circular si punctual- pe D3, pe D5. Bila - 2 min (impreuna cu ficatul 4-6 min) Apendice +colonul ascendent -3-4 min Colon transvers-2min piciorul drept, 2min piciorul stang, colon descendent-1 min. Sigmoid -1min (impreuna se poate lucra pana la 3 min). Rect+anus-1-2
36

min(masaj circular si punctual)

37

38

PATOLOGIE Bolile apartului respirator Bronita ( acut i cronic) Bronita acut i cronic apare, de obicei, n sezonul rece, avnd n general cauze virotice, si se poate complica microbian. Bronita cronic este o boal destul de frecvent, definit prin hipersecreia de mucus, manifestat prin tuse cu expectoraie pe o durat ce totalizeaz cel puin 3 luni/an, timp de cel puin doi ani consecutiv. Tratamentul reflexogen n bronit vizeaz combaterea infeciei, a hipersecreiei mucoase, a spasmului i edemului bronic i se realizeaz prin mbuntirea circulaiei sangvine n teritorul arborului bronic. Zonele reflexogene i tehnic de lucru n cazul bronitelor, acute sau cronice, zonele reflexe ale plmnilor i bronhilor sunt foarte sensibile la apsare, uneori intens dureroase. Zonele pulmonare se vor masa pentru a reabilita circulaia sangvin n bronhii i plmni, trecnd astfel inflamaia i congestia local. Masajul zonelor reflexe pentru laringe i trahee urmrete acelai scop n zonele nvecinate. Glandele paratiroide, stimulate prin masaj, vor aduce un aport crescut de Ca. Stimularea zonelor reflexe ale glandelor suprarenale urmrete scderea inflamaiei prin degajarea de cortizon. Vor fi stimulate aceleai zone limfatice (corp superior) pentru a crete puterea de aprare a organismului la boli. Deci, zonele reflexe vor fi stimulate n urmtoarea ordine n cadrul fiecrei edine: zona renal 2 minute la fiecare picior; zone limfatice 3 min. zona laringe trahee, bronhii 5 minute la fiecare picior; zona paratiroidelor 3-5 minute la fiecare picior; zona suprarenalelor 5 minute la fiecare picior; zone limfatice -3 minunte la fiecare picior. Sistem renal -2 min. n suferinele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile, putndu-se continua cu 2 edine/ zi, timp de nc 3-5 zile, pn cnd simptomele au disprut complet. n bronitele cronice se va practica o singur edin pe zi, timp de 2030 de zile. Procentul de reuit este de aproximativ 90% din cazuri n bronitele acute i peste 65% n bronite cronice. Astmul bronic Starea patologic : senzaie de lips de aer (n crize) i dificulti la
39

evacuarea aerului din plamani. Simptome: accese de sufocare determinate de obstrucia bronic prin edem, hipersecreie, spasm i dop de mucus, dispnee respiratorie paroxistic. Criza de astm bronic este declanat n contact cu factorul alergen, mai ales n a doua parte a nopii. Bolnavul se trezete anxios (speriat), ntampin dificulti n expiraie, are respiraie uiertoare, merge la fereastr, la mas sau la speteaza unui scaun pe care se sprijin, n poziie aplecat, ncercand s-i uureze respiraia. Tratament reflexogen : Vor fi masate intens zonele reflexe pentru: - Plmni-bronhii, urmrind decongestionarea i fluidificarea secreiei bronice; - Paratiroidele, pentru degajare de Ca; - Suprarenalele, mai ales n criza de astm, pentru a elibera cortizon i adrenalin; - Traseul rinchi-uretre-vezic urinara, n scopul eliminrii mai rapide din corp a produilor toxici. Tratamentul va viza urmtoarea schem de masaj/ edin: Zone rinichi , uretere , vezica 2 min.; Zone limfatice - 3-5 min. Zonele plmni - bronhii - 10 minute; Zona renala - 2min; Zona paratiroidelor - 3 minute; Zona suprarenalelor - 3 minute; Zonele limfatice - 5 minute; Zona renal - 2 minute; Tratamentul este de lung durat, n funcie de vechime i gravitatea bolii. Bolile aparatului cardio-vasculator Zona reflex pentru inim se gsete n piciorul stng (sub pernu), profund, n dreptul degetelor 3-4. Angina pectoral Angina pectoral este un sindrom caracterizat prin durere precordial (ghear), nsoit de stare de anxietate (team). Durerea iradiaz n umrul stng, mna stng, pn la degetul mic i se declaneaz, de regul, dup un efort fizic, emoii sau mese copioase. Zon reflex a inimii se gsete n talpa piciorului stng, sub pernu, n dreptul degetelor 3 i 4. n caz de dureri pectorale (criz) se maseaz aproximativ 10 minute zona reflex a inimii. Pentru perioad de linite masajul va fi de 5 minute. Dac durerile urc spre umr, ceaf, mn degetul mic, se va masa 5 minute i rdcina degetului 5 n sus. Rezultatele favorabile apar foarte repede, uneori simptomele dispar i
40

nu se mai repet dup 2-3 edine. Se vor efectua totui 10-15 edine pentru a obine o bun irigare n vasele coronariene. Procentajul de reuit prin reflexoterapie este de peste 90% din cazuri. Pentru ntreinere se poate face 1-2 edine sptmnal, tip de dou luni. n crize este foarte bine dac se stimuleaz 3-5 min i zonele suprarenale aflate deasupra traseului rinchiuretre-vezic urinar. Uneori durerile precordiale pot avea i cauze extracardiace: periartrit scapulo-humeral stng, spondiloz cervicodorsal, hernie de disc etc. n acest caz, se vor masa i aceste zone, 5 minute fiecare, dac sunt dureroase la apsare, eliminnd simptomatologia i afeciunele de vecintate. Boala varicoas Varicele sunt dilatri permanente ale venelor superficiale n special a membrelor inferioare. Varicele apar ntre 20-40 ani, mai frecvent la femei. Unul din factorii externi mai importani ce favorizeaz apariia varicelor este poziia prelungit n picioare, neinnd cont de avertismentele obinuite ale organismului, dureri i amoreli ale picioarelor ntr-o faz iniial. Simptome: uneori varicele sunt suportate bine, alteori produc jen, oboseal senzaii de greutate n gambe, edem, cianoz, putndu-se ajunge la hemoroizi prin rupturi ale varicelor. Tehnici i zone de masaj Depistate n prima faz, varicelor pot benificia de ameliorare prin reflexoterapie. Se va urmri eliminarea toxinelor i a surplusului de ap din corp, disprnd astfel edemele gambelor i mbuntindu-se circulaia de ntoarcere (venoas). Acestea se obin prin stimulareea traselor aferente pentru rinichi, uretre, vezica urinar. Pentru elasticitatea i tonifierea pereilor vasculari se maseaz segmental corespundent celui bolnav (gamba are ca segment corespondent antebraul, iar coapsa, braul de pe aceai parte a corpului). Exemplu: dac varicele au aprut pe membrul inferior drept, se va masa membrul superior drept, pe partea stang a corpului procedndu-se n mod similar. Zonele limfatice abdominale , prin masaj, vor reda circulaia normala a curentului limfatic n zona inferior a corpului. Schema cu ordine i timpii de masaj: Sistemul renal -5-7- minute pe fiecare picior; Sistem limfatic 3-5 min. pe fiecare picior ; Segmentul corespondent celui bonav -10 minute; Numrul edinelor va fi de 1/zi, timp de 20-30 de zile. Rezultatele bune prin reflexoterapie se obine n peste 50% din cazuri. Concomitent cu reflexoterapia, n faza incipient a varicelor sunt indicate duurile scoiene (bile calde combinate cu bi reci), care se fac astfel:
41

n zona afectat -3 minute du ap cald apoi 1 minut ap rece, de 3-4 ori/zi, pentru vasodilataie i vasoconstrucie. Rezultatele variaz n funcie de faza i de factorii biologici specifici fiecrui organism; Comprese pentru 2 ore sau bi locale cu infuzie din Frunze de alun; Masajul terapeutic( efectuat de maseuri specializati ) n zona varicoas, de 2 ori pe zi; cu oet de mere diluat (20 linguri de oet de mere la 100 de ml de ap). Procedura se repet timp de 30 de zile consecutive; Comprese de dou ori pe sptmn pe locurile varicoase cu ap de lut sau decoct din flori de fn. Compresele se in cel puin 2-3 ore de fiecare dat. Se va evita statul n picioare pe perioade lungi, mersul pe biciclet sau pe cal, ederea ndelungat pe scaun. Intern: zilnic, 2-3 cecue de coada-calului (Equisetum arvense), boz (Arctium lappa L.) i pelin ( Artemisaia bsinthium L) n pri egale (o linguri cu vrf din amestecul de plante la 250 de ml de ap clocotit). Infuzia se bea cu nghiituri mici. Boal hemoroidal Hemoroizii sunt varice ale venelor ano-rectale. Pot fi interni i externi. Hemoroizii externi se manifest prin mncrime, dureri i apariia unor ridicturi moi, de culoare violacee, n jurul orificiului anal. Hemoroizii interni au aceleai simptome, la care se poate aduga hemoragia care, dac este de repetat, induce anemierea pentru bolnav. Tehnici i zone de masaj La palpare, zonele reflexe ale intestinului gros, mai ales n zona colon sigmoid i n zona anus-rect, sunt exterem de dureroase. Se vor masa cu grij, uor la nceput, crescnd n intensitate dup 3-4 sedine. Acesta ne indic perturbarea circulator n aceste zone. Zona intestinului gros se va masa n sensul de evacuare a tranzitului: masajul se ncepe din talpa dreapt, transversal pe mijlocul tlpii, se continu pe piciorul stng tot traversal pe mijloc, aproape de margina extern, se coboar spre clci i apoi se continu din nou pe mijloc. La sfrit se va insista pe zona rect-anus (hemoroizi), situat n partea inferioar a piciorului stng, deasupra maleolei interne, ntre tendonul lui Achile i muchi. Se va stimula i zona vezici biliare care, mpreun cu zona reflex a intestinului gros, va preveni, respectiv trata, constipaia. Inflamaia local, durerile i sngerrile dispar dup aproximativ 3-5 edinte. Se va continua cu 15-20 de edinte (1/zi). Schema de masaj Zona renala 2 min. zone limfatice 5min.; Traseul intestin gros transversal, descendent, sigmoid, rect, anus 10-15 min;
42

Vezic biliar -2-3 minute; Zon hemoroizi -10 minute; Zona renal 2 minute pentru fiecare picior Zone limfatice -3 minute ; Zona renala 2 min;

Local sunt indicate bi cldue de ezut,cu permanganat de potasoiu, alternativ , cu bai de coaja de stejar, 10-15 minute n fiecare sear, timp de 58 zile.Se vor consuma 2 litri lichide zilnic pentru preintimpinarea constipatiei, se va respecta igiena locala ,se va evita consumul de alcool si condimente .Se poat consuma diverse infuzii; de coada calului ,infuzie de rostopasca,infuzie de afine .

Bolile O.R.L. Bolile O.R.L. sunt multiple, ns o parte dintre ele rspund favorabil, relativ repede, la tratamentul reflexoterapeutic. Rinitele Rinita acut (rceal, guturaiul sau coriza) apare, de obicei, n sezonul rece, avnd cauz virotic ce se poate complica microbian. Semne clinice: - Strnut; - Secreie nazal seroas, apoi mucoa-purulent; - Usturimi n nas; - Pierderea temporar a mirosului (anosmie); - Stare general rea (eventual stare febril); Netratat, rinita poate da complicaii: sinozite, otite, traheobronite etc. Rinita cronic este favorizat de cauze locale, substante iritante sau fum, praf etc. Bolnavii au nasul nfundat i mirosul diminuat. Rinita alergic este boala inflamatorie a mucoasei nazale declanat la contactul cu factori alergeni: polen, praf de cas, praful de detergeni, fin etc. Rinita alergica poate fi periodica, aperiodica i sezoniera. Simptome clinice: nas nfundat (congestive), strnut, secreia i prurit nazal, lacrimare, oboseal, tuse iritabilitate. Msuri preventive: depistarea alergenului iritant i evitarea contactului
43

cu acesta. Zona reflex pentru nas se gsete pe ambele degete mari de la picioare n partea latero-intern. Pentru tratarea rinitelor se vor masa zonelor reflexe nazale de fiecare parte (12 edine pe zi timp de 10-15 zile, apoi 2-3 edine sptmn timp de 3-4 sptmni n cazul rinitelor cronice i alergice). Prin masajul zonei reflexe nazale se va mbunti circulaia sangvin n zona mucoasei nazale, prin decongestionare. Masajul limfelor va asigura aportul necesar de anticorpi n lupta cu microbii. Zonele suprarenale vor fi stimulate n scopul degajrii de cortizon (absolut necesar n stri inflamatorii i alergice). Zonele rinchi, uretre, vezic urinar se vor stimula pentru eliminarea exceselor toxice din corp. Schem de masaj Sistem renal 2 min. Sistem limfatic 2min. Zone reflexe nas 5 minute de fiecare parte; Zone reflexe suprarenale 3 minute de fiecare parte; Zone reflexe paratiroidiene 2 minute de fiecare parte; Zone rinchi, uretre, vezic urinar 2 minute de fiecare parte; Zone limfatice -2-3 minute de fiecare parte; Zona renal( rinichi , uretere , vezica urinara ) -2 minute de fiecare parte ; Sinuzitele Sunt inflamaii ale mucoasei sinusurile craniului i ale sinusului nazal. Sinuzitele se ntlnesc la toate varstele, cuprind mai multe sinusuri, unilateral sau bilateral, pot fi acute sau cronice, purulente sau nepurulente. De obicei, sunt complicaii ale unor afeciuni ca grip, guturai, scarlatin, rujeol etc.
1. Sinuzitele maxilare

Simptomele sinuzitei maxilare acute pot aprea o dat cu rinita sau mai trziu. Simptomele subiective generale: temperatur, cefalee, dureri maxilare, nsoit de rinoree i obstrucie nazal mai accentuat dect la o rint obinuit. Cronicizarea, la nivelul sinusului maxilar, se manifest prin rinoree purulent care, n cursul nopii, se scurge spre rinofaringe (gt i nas). Durerea apare doar n cazul de reacutizare sau cnd se produce obstrucia orificiului sinuzal. Zonele reflexe pentru sinusurile maxilare se gsete pe degetele mari de la picioare, n band, imediat la baza unghiei. Pentru maxilarul drept pe piciorul drept, iar pentru maxilarul stng pe piciorul sting. Sinuzitele maxilare (acute i cornice) beneficiaz cu mult succes de
44

tratament reflexoterapeutic. n sinuzitele maxilare se vor masa zonele maxilarului superior pentru dezinflamarea local i pentru redeschiderea cilor de drenaj, zonele suprarenale pentru stimularea produciei de cortizon (care are rol antiinflamator). Zonele limfatice i zonele nasului, pentru stoparea inflamaiei din mucoasa nazal. Schema de masaj Sistem renal 2min.( de fiecare parte ); Sistem limfatic 3 min.( de fiecare parte ); Zonele reflexe maxilar superior 5-10 minute de fiecare parte; Sistem renal 2 min; Zonele reflexe suprarenale -3 min de fiecare parte; Zonele reflexe ale nasului 3-5 minute de fiecare parte. Zonele reflexe limfatice 3 minute de fiecare parte; Sistem renal 2 min.; Pentru sinuzitele maxilare acute se pot efectua 2-3 edine pe zi dublndu-se timpii de masaj. De cele mai multe ori, dup 3-5 zile simptomele cedeaz, dar se vor efectua 2-3 edine pe sptmn timp de nc 2-3 sptmni. n sinuzitele maxilare cronice se va practica o edin pe zi timp de 20-35 zile, apoi se va continua cu 2 edine pe sptmn, 20-30 de zile. La nevoie, vor fi masate i zonele sinusurilor frontale. 2. Sinuzitele fronale Au ca simptom principal durerea n regiunea frontal, durere care se intensific la apsarea, nasului, aplecrii ale capului etc., predominnd n sinuzite acute. n general, durerile devin foarte mari dimineaa, la 2-3 ore dup trezirea din somn. n sinuzitele frontale cronice predomin rinoreea unilateral, durerea este suportabil dar se exacerbeaz n obstrucia canalului fronto-nazal. Sinuzitele frontale, ca i cele maxilare (acute i cornice) sunt tratabile prin reflexoterapie n proporie de peste 90% din cazuri. Marele avantaj l constituie faptul c se ajunge la eliminarea puroiului i la dezinflamarea sinusurilor fr puncii sau alte intervenii chirurgicale. Zonele reflexe pentru sinusurile frontale sunt amplasate n toate degetele de la picioare, pe partea plantar, sub poriunea crnoas a primei falange, bilateral pe fiecare deget. Sinusurile de pe partea dreapt sunt amplasate pe piciorul drept, iar cele de pe stnga,pe piciorul stng. Pentru tratarea prin reflexoterapie se vor masa urmtoarele zone reflexogene: Sistemul renal -2 min.;

Sistemul limfatic-3 min.; Zona sinusurilor frontale -5-8 min. ;


45

Zone nas 3 min. Zone suprarenale -3 min ; Sistem renal -2 min.; Sistem limfatic -3 min. ; Sistem renal 2 min.;

n sinuzitele acute se vor efectua 2-3 edine, timp de 3-5 zile, apoi se va continua cu 2-3 edine pe sptmn pe o perioad de 2-3 sptmni. Timpii de masaj pot fi mrii progresiv. Pentru tratarea sinuzitelor cronice se va face 1 edin pe zi timp de 1520 zile, dup care, de regul, simptomele dispar sau se reduc foarte mult. Se va continua cu 2-3 edinte pe sptmna, uneori i mai mult, n raport cu vechimea bolii i capacitatea de redresare sangvin zonal. Daca zonele reflexe ale ochilor sunt dureroase la palpare, se vor masa i aceste zone (3-5 minute fiecare). Faringo-amigdalita Este o inflamaie a mucoasei faringiene i a amigdalitelor datorat stafilococilor, streptococilor si a altor agenti microbieni. Simptome: jen la nghiit, uscciunea gtului, tuse seac sau purulent, senzaie de sufocare, febr, stare general rea. Factori favorizani: intoxicaii cu acizi de protein, umezeal, frigul, fumul, praful, eforturile vocale. Zonele reflexe ale faringelui i amigdalitelor se gsete la baza degetelor mare, n apropierea zonei mandibulare, dedesuptul degetului mare, la baza acestia. In faringo-amgdalita acut, tratamentul prin masaj reflexoterapeutic se poate face n paralel cu tratamentul medicamentos (antibiotic), ajutnd la stoparea infeciei locale i prevenira recidivelor. Se va proceda la masarea urmtoarelor zone;

Sistem renal -2min.; Sistem limfatic 3-5 min.; Zone faringiene, amigdale 5-10 min.; Zone suprarenale 3 min.; Zone paratiroidiene 3 min.; Zone limfatice 3 min.; Sistemul renal 2 min;

Masajul se poate face de 2-3 ori pe zi n fi faza acut, timp de 5-7 zile, iar n faza cronic 1 edin pe zi timp de 10-15 zile. n faz acut se recomand repaus alimentar. Se vor consuma doar lichide (ceaiuri, sucuri de lmie, de mere, de sfecl roie, urzici), 2-3 zile. Otitele
46

Sunt inflamaii ale urechii (acute sau cornice), supurative (purulente) sau nesupurative, ntinse pe una sau mai multe zone ale urechii (urechea extern i sau medie). Otita extern este un proces inflamator ce cuprinde, de regul, tegumentele conductului auditiv extern. Infecia apare pe un esut iritat, la indivizi cu afeciuni diabetice, gasto hepatice sau alergice, i poate evolua acut sau cronic. Bolnavul acuz prurit auricular i dureri. Tegumentele sunt roii, infiltrate cu secreie glbuie la suprafa, iar n caz de cronicizare sunt ngroate. Otita medie este o inflamaie de diferite grade a mucoasei casei timpanului i poate avea caracter acut sau cronic, supurat sau nesupurat. Otitele medii acute sunt caracteristice copiilor i tinerilor. Simptome: hipoacuzie (auz uor slbit), zvcnituri n ureche, dureri care cedez uor cnd ncepe scurgerea puroiului din ureche, febr stare generala rea. Cauze: infecii din vecintatea urechii (nas, gt), cum ar fi: rinofaringitele, rinosinuzitele, deviaie de sept nazal, polipi nazali etc. Otita medie supurat cronica apare ca rezultat al cronicizrii unei otite medii acute sau tratate insuficient. Zonele reflexe ale urechii sunt amplasate n tlpi, la baza degetelor 4-5. Urechea dreapt are zon reflex pe piciorul stng, iar urechea stng pe piciorul drept. Indiferent de natura, forma i localizarea lor, otitele reacioneaza foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic (80-90% din cazuri se trateaza cu succes fr a folosi antibiotic). Mai ales n cazul otitelor acute, zonele reflexe corespondente sunt extrem de dureroase la apsare. Se va ncepe cu un masaj lent i se va crete intensitatea progresiv, ct suport bolnavul. Masajul n zona reflex a urechii bolnave va atrage o bun irigare sangvin zonal, ce va accelera eliminarea puroiului existent i stoparea infeciei. Se vor masa i zonele sinusurilor i nasul, dac sunt considerate zone de transmitere sau intreinere a otitei.

Schema de masaj n otite: Zona sistem renal-2 min.; Zona sistem limfatic 3-5 min.; Zon reflex ureche 5-10 min. (pentru urechea afectat) Sistem renal 2 min; Zon suprarenal 3- min.; Zon paratiroidiana -3 min.; Zon sinusurilor 3-5 min.; Zon ficat, pancreas (la nevoie) -2 minute de organ;
47

Zon limfatic 3 min.

n cazul otitei acute se pot face fr risc 1-3 edine pe zi, 5-7 zile, iar n cazul celor cronice 1 edin pe zi de 10-15 zile, dup care de regul, simptomatologia bolii cedeaz sau dispare. Se va continua cu 2-3 edine pe sptamn, timp de 3-4 sptmni. n otitele acute este necesar consultarea unui medic specialist care s aprecieze stadiul de evoluie a bolii. Pentru otita extern se poate aplica un tampon cu vat imbibat n soluie alcoolic de propolis cu concentraia de 5-7 %. Tratamentul prin reflexoterapie al otitei medii acute sau cronice se poate completa cu propolis n soluie alcoolic avnd concentraia de 5% (10 picturi puse n conductul auditiv de 3 ori pe zi, iar seara tampon inmuiat n soluie alcoolic cu o concentraie de 15-30%). Slbirea acuittii auditive Bolnavii prezint tulburrii ale auzului datorate unor afeiunii ale aparatului auditiv. Surditatea constituie o infirmitate manifestat prin scdera auzului pn la pierdera total. Aceast afeciune poate fi: de transmisie, de percepie i mixt, congenital sau dobndita. Surditatea de transmisie se manifest atunci cnd bolnavul aude cu dificultate vocea optit, dar intercepta conversaiile. Surditatea de percepie este provocat de leziuni ale urechii interne sau ale cilor nervoase ale urechii interne sau ale cilor nervoase auditive. Surditatea prin osteoscleroz se datoreaz osificrii progresive a labirintului. Bolnavul percepe vjitul i zgomotele, pocnituri n ureche, iar auzul este foarte slab. Boala incepe la o ureche, dar n scurt timp se extinde i la cealalt, manifestndu-se cu precdere la femeile trecute de 50 ani. Zona reflex pentru urechi Reflexoterapia induce de cele mai multe ori rezultate bune, stopnd procesele inflamatorii locale i de stadiul de avansare, datorit efectelor benefice, recomandm tratamentul urmtor, chiar i ca ultim speran de mbuntire a auzului bolnavului. Schema de masaj Zona renala 2 min Zona limfatica 3 min Zon reflex ureche -3-5 minute ; Zona renala -2minute Zona reflexa cap-3-5 min; Zon reflex suprarenal 2-3 minute ; Zon limfatic 3 minute; Zona renala 2 min;
48

Masajul se va face zilnic pn la redresarea auzului, apoi se va continua cu 2-3 edine pe sptmn, timp de 3-4 sptmni. Local, se va aplica n urechea bolnav un amestec format din 5 picturi de suc de ceap, 5 picturi de suc de usturoi i 10 picturi de lapte cald, timp de 1214 zile, o dat pe zi. Bolile aparatului digestiv Sindromul diareic Diareea, consecin a mai multe cazuri, este un sindrom clinicocoprologic, caracterizat prin emisia de scaune frecvente, neformate, cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate. Clinic apare sindromul carenial: scderea ponderal, paliditate, astenie, reducerea capacitii de efort, depresiune psihic, hipotensiune arterial. Examenul de laborator poate indica: hipocalcemie, hipopotasemie, hiponatremie (calciu, potasiu i natriu sczute), acidoz metabolic, ajungndu-se pan la deficiene hormonale. Cauze mai frecvente n declanarea bolii sunt: nevroze (diaree emoional), endocrine ( hipertiroidie), alergii la medicamente sau alimente, intoxicatii, descrcrii brute de fiere, insuficien pancreatic sau virotice. Diareile cornice (de lung durat) beneficiaz de tratament reflexoterapeutic. Regimul alimentar trebuie respectat n raport cu tipul diareii (de fermentaie sau de putrefacie), deci depinde de afeciunea n cadrul crei apare sindromul diareic. La testarea zonelor reflexe ale intestinului subire, gros, zona hemoroizi, acestea sunt deosebit de sensibile. De asemenea, sunt sensibile i zonele corespunztoare urmtoarelor organe: tiroid, pancreas, vezic biliar, plex solar, n raport cu factorii care au produs sindromul diareic. Schema de masaj Sist. renal- 2 min; Sistem limfatic -3 min; Zone intestin subire- 5 minunte ; Zone intestin gros (n sensul de evacuare)- 5-10 minute; Sistem renal 2 min; Zonele organelor care cauzeaz diarea; Vezica biliara 3 minute; Pancreas -1 minut Plex solar -3 minute de fiecare parte; Tiroid 3min; Sistemul limfatic 2-3 minute n fiecare punct; Sistem renal 2 minute; Se va efectua o edina pe zi sau la 2 zile, timp de 4-6 sptmni.
49

Sindromul de constipaie Se definete prin: - Evacuri intestinale la intervale mai mari de 48 de ore; - Scaune de consistena crescut; - Evacurii incomplete, n cantiti reduse, datorit dereglrii tranzitului intestinal. - Constipaia este o boal plurifactorial. Cauze: - sedentarism (lips de micare); - endocrine (hipotiroidism); - alimentare (alimentate uscate, mese reduse); - leziuni ale tubului digestiv (hemoroizi, fisuri anale, rectite, ulcerul gastroduodenal); - tumori intestinale; - obinuina (schimbarea mediului n care trim, pudoarea, comoditatea); - neurofuncionale (constipaie spastic). Tratamenul complex conine n primul rnd din alimentaie (bogat n legume i fructe, lichide), activitate fizic i antrenarea musculaturii abdominale. Tratamentul prin reflexoterapie vizeaz dezvoltarea unei bune circulaii n zona intestinal, creterea tonusului intestinal, dispariia inflamaiilor locale, ameliorarea sau tratarea hemoroizilor, fisurilor anale, stimularea glandei tiroide cnd constipaia este de cauz endocrin. n caz de constipaie, zonele reflexe ale intestinului gros i ndeosebi cele ano-rectale sunt sensibile, uneori extrem de dureroase la apsare. De regul, constipaiile sunt uor tratabile prin reflexoterapie, dar descoperirea cauzei i tratarea prin masaj a organsimului respectiv sunt obligatorii. Schema de tratament Zona reflexa sist. renal 2 min. Zone limfatice -3 min. Zon intestin gros 10 minute n ordinea evacurii (colon ascedent, transvers, descedent, sigmoid); Zona reflex anus, rect, hemoroizi 5-8 minute; Sistem renal -2 min; Zona reflex a organului care cauzeaz boala-1o min.(exemplu-stomacin cazul uneigastrite) . Sistem linfatic -3 min Zona reflexa sist. renal -2min edinele se vor efectua 1-2 ori/zi, n prima faz, apoi se continu cu o edin pe zi, pn cnd dispare constipaia. Uneori constipaia dispare dup 5-6 edine. De cele mai multe ori sunt necesare 15-20 edine.

50

Bolile oftalmologice Unele afeciuni ale ochilor sau anexelor sunt adesea consecine ale dereglrilor generale, respectiv localizate ale organismului, asfel: aparatul vizual poate fi influenat i de umtorii factori: Afeciuni neurologice; Deficiene circulatorii; Carene alimentare; Intoxicaii etc; Analizatorul vizual, care stabilete i relaia cu mediul extern, este format din trei segmente: Segmentul periferic (retin) elementul esenial al vederii; Segmentul intermediar (cile optice); Segmentul central (scoara cerebral occipital); Deficienele de vedere sunt datorate unor afeciuni i /sau dobndite prin suprasolicitarea ochilor, mediu toxic, igien necorespunztoare, traumatisme, infecii, boli cu repercursiuni asupra ochilor etc. Indiferent de natura afeciunii aparatului vizual, dereglrile se produc datorit aportului circulator necorespunztor. Prin tratamenul reflexoterapeutic i prin alte metode naturiste multe afeciunii pot fi ameliorate sau chiar tratate. Zona reflex pentru ochi se afl pe talpa piciorului, la baza degetelor 2 i 3. Ochiul stng are zon reflex la piciorul drept, iar ochiul drept la piciorul stng. Slabirea acuitii vizuale Poate fi descoperit n diverse stadii de evoluie, prezint n unele unele afeciunii ca: miopia (bolnavul nu vede la distan), hipermetropia (bolnavul nu vede de aproape), presbiia (slbirea vederii la vrste naintate), cataractele (tulburrii de transparen a crstalinului), glacuomul (afeciune dat de dezechilibrul tensiunii oculare dintre coninutul ochiului i elasticitatea pereilor si). Indiferent de cauzele ce duc la slbirea acuitii vizuale, n cadrul afeciunii, zonele reflexe ale ochilor sunt extrem de dureroase la palpare. Stimulnd aceste zone reflexe, se restabilete circulaia normal a sngelui n organele afectate, avnd ca efect mbunirea vederii. Toate acestea nu se pot obine imediat, ci dup multe edine, dnd rgaz circulaiei sangvine sa alimenteze zonele afectate, refcndu-le asfel n timp structurile. Masajul zonelor reflexe ale ochilor se va face de 1-2 ori / zi timp de 10-15
51

minute pentru fiecare ochi. Numrul edinelor variaz n funcie de caracterul i vechimea bolii, obligatoriu pentru afeciunile de mai sus efectundu-se 4060 de edine, continund apoi cu 2-3 edine/ sptmn pentru consolidarea rezultatelor. Cand tulburrile sunt date de afeciuni endocrine sau de tulburri circulatorii intracraniene se vor masa i zonele reflexe respective.(dupa protocolul predat in timpul cursului)

Paralizii oculo-motorii Sunt boli frecvente ce se manifest prin simptome subiective i obiective. Simptome subiective: diplopia (vedere dubl), tulburri reflexe, falsa proiecie. Simptome obiective: strabismul (deviaia ochiului n direcia opus muchiului paralizat), impoten funcional, atitudine vicioas a capului i gtului, impoten funcional, atitudine vicioas a capului i gtului. Masajul reflex n zona ochilor atrage deblocarea energic i sangvin, reflectand structurile afectate i instaland funcia normal prin tratamentului reflexoterapeutic. n astfel de paralizii zonele reflexe ale ochilor vor fi masate timp de 10-15 minute la fiecare picior, timp de 6-8 sptmni.( se va respecta protocolul de lucru predat la curs ) Conjuctivita Este inflamaia mucoasei conjunctivale (membran ce cptuete faa posterioar a pleoapelor i faa anterioar a globului ocular, pn la limbul sclero-cornean), fiind produs de ageni patogeni, factori fizici i chimici (praf, fum, gaze toxice etc), cauze generale (tulburri gastro intestinale, endocrine, hepatice, gut, reumatism) sau poate fi de natur alergic. Conjuctivitele catarale sunt caracterizate printr-o congestie superficial difuz cu secreie redus. Pot fi acute, subacute i cronice. Conjuctivitele acute debuteaz brusc, bilateral, cu usturimi, senzaii de corp stin, mncrime, fotofobie discret (fric de lumin), pleoapele sunt edemaiate (umflate). Conjuctivita cronic are o simptomatologie mai discret. Se fac urmatoarele recomandari: Evitarea factorilor fizici i chimici nocivi, meninerea igienei locale, tratarea afectiunilor cauzante, evitarea factorilor alergeni care vor conduce la diminuarea riscului de apariia a bolii. Conjuctivita poate afecta ambii ochii sau numai unul. Igiena local va fi riguroasa, se va evita transmiterea secretiilor (prin batiste sau pansamente) de la ochiul bolnav la cel sntos sau la alte persoane. Tratamentul reflexogen se va face n zona ochilor (pentru a mbunti
52

circulaia), n zona glandelor suprarenale, pentru a stimula organismului n zona capului i a ochilor. Schema de masaj Zone reflexe sist . renal 2 min Zone reflexe sist limfatic 5 min. Zona reflex ochi- 5-10 minute pentru ochiul afectat, 2-3 minute pentru cel santos; Sistem renal 2 min; Zone reflexe suprarenale 3-5 minute de fiecare parte; Zone limfatice -3 minute . Zone reflexe sist renal 2 min Masajul poate fi efectuat de 2-3 ori/ zi, timp de 5-7 zile, pn cnd simptomatologia bolii dispare. Se poate continua cu 1-2 edine/sptmn Bolile reumatice Spondiloza Este o form particular a artrozelor localizate la nivelul coloanei vetebrale. Afeciunea prinde vertebra i discul intervertebral. Discurile intervertebrale se uzeaz decland suferine degenerative. Procesele de involuia a discurilor ncep de la vrste relativ tinere (20 de ani), iar manifestrile clinice se instaleaza mult mai trziu. n unele cazuri, simptomatologia clinic este absent, cu toate c radiografic semnele bolii sunt prezente. Simptomatologie: semnele subiective ale spondilozei depind de regiunea afectat a colonei vertebrale. Spondiloza cervical Semnele obiective sunt redoarea (nepenirea) cefei, cracmente (gtul trosnete la micri) sau torticolis (blocri dureroase ale capului i gtului ntro parte, spre unul dintre umeri). Subiectiv, bolnavul acuz durere n ceaf, cefalee posterioar, astenie, ameeli, zgomote n urechi. Sunt bolnavi care se plng de parestezii (amoreli) i iradieri dureroase n torace si regiunea precordial). Spondiloza toracal Prezint, mai rar, simptomatologia clinc; ns uneori apar dureri n regiunea toracic, exarcerbarea n poziia ortostatic (statul n picioare). Durerile se diminueaz sau chiar dispar la repaus, n poziia culcat. Spondiloza toracal poate produce i cifoz n diverse grade, mai ales la bolnavii care au prezentat n copilrie cifoz juvenil.
53

Spondiloza lombar Este cea mai frecvent form de localizare a artrozelor la nivelul coloanei vertebrale. Acest lucru este cauzat de solicitrile intensive ale zonei lombare, aceasta fiind zona cea mai mobil a colonei vertebrale. Clinic, spondiloza lombar se pate manifesta prin: a) Lumbago poate fi acut sau cronic: -n faz acut durerea din regiunea lombosacrat este vie, bolnavul cutnd poziii nedureroase. Tusea, strnutul, micarea i mresc durerile; - n faz cronic bolnavii se plang de dureri lombosacrale dimineaa la scularea din pat sau dup ce stau mai mult timp aplecai (n momentul n care se ndreapt). b) Sciatica durerea din regiunea lombosacral iradiaz pe partea posterioar a membrului inferior, fiind totui intens i n muchii fesieri. Tratamentul spondilozei prin masaj reflex va urmri zona de localizare a bolii. Dac spondiloza este localizat la nivelul regiunii cervicale, se va masa zona reflex cervical la ambele picioare. Cnd durerea iradiaz n umr, se va masa att zona reflex a umrului respectiv, ct i segmentul corespondent al membrului superior. Dac spondiloza este localizat n regiunea toracal sau lombar, se vor masa zonelor reflexe corespundente, iar n cazul sciaticii se vor masa i zonele reflexe pentru sciatic. Prin masajul zonelor amintite se va redresa circulaia sangvin n segmentul sau articulaia afectat. Este absolut necesar s fie masate i traseele renale pentru a elimina subtanele toxice din corp, precum i cele pe care le deblocm prin masaj. Stimularea zonelor suprarenale este imperios necesar, ducnd la mrirea produciei de cortizon, care este un antiinflamator nespecific. Paratiroidele vor fi stimulate pentru producia mrit de Ca, necesar n reconstituirea articulaiilor. Schema de masaj pe regiuni: Spondiloz cervical Zone reflexe sist . renal 2 min. Zone reflexe sist. limfatic 5 min. Zonele reflexe cervicale 5 min. de fiecare picior; Zona umrului prins (la nevie) -3 minute; Zon glande suprarenale- 3 minute de fiecare picior; Zon reflex paratiroide -3 minute de fiecare picior; Sistem limfatic 3 min; Traseu renal (rinchi, uretre, vezic urinar)- 3 minute de traseu; Zon segmentul corespunztor pentru membru superior prins 5 minute.(vezi harta de la finalul cursului Se fac 1-2 edine pe zi, timp de 20-25 de zile, continundu-se cu 1-2 edine
54

pe sptmn, timp de 2-3 zile. De cele mai multe ori simptomele se atenueaz dup 5-8 edine, disprnd dup 15-20 de edine. 1. Spondiloza toracal Sistem renal -2 min; Sistem limfatic -3 min; Zon reflex regiunea toracal (col.vertebrala)3-5 minute de fiecare picior; Zon glande suprarenale 3 minute de fiecare picior; Zon reflex parotiroide -3 minute de fiecare picior. Sistem renal -2 min; Sistem limfatic 3 minute; Sistem renal (rinichi, uretre, vezic) 2 minute de traseu; Se vor efectua 1-2 edine pe zi, timp de 15-20 de zile. Spondiloza lombar Traseu renal (rinchi, uretere, vezic) -2 minute de traseu; Sistem limfatic-3 min; Zona reflex regiune lombosacrat(col.vertebrala) -5 minute de fiecare picior Zon glande suprarenale -3 minute de fiecare picior; Zon paratirode -3 minute de fiecare picior; Sistem renal 2 min; Sistem limfatic 3 min; Sistem renal 2 min; Traseu sciatic 5-10 minute;

2.

edinele de masaj se fac tot 1-2 pe zi, timp de 8-10 zile, apoi se fac o zi da, o zi nu, mrindu-se cu 1-2 minute timpii de masaj la fiecare zon. Se continu pn ajungem la dispariia total a simptomatologiei clinice, apoi se vor face 1-2 edine pe sptmn, timp de 2-3 luni. Bolile ginecologice Tulburrile de menstruaie funcionale sunt anomalii de ritm i cantitate ale sngerrii menstruale. Ciclul menstrual este un act fiziologic; femeia sntoas nu sufera n timpul ciclului menstrual. Zonele reflexe ale organelor genitale: Zona reflex a uterului se afl pe faa intern a clciului, n sus, pe lnga maleola intern (la ambele picioare) Zona reflex a ovarelor (anexelor) se afl pe faa extern a piciorului, deasupra clciului i n spatele maleolei externe;
55

Zona reflex a vaginului (uretrei) se afl pe faa intern a piciorului, sub maleola intern, n diagonal, de la zona reflex a uterului pn la zona reflex a vezicii urinare. Zona reflex pentru tulburri de ciclu (menstruale) se gsete pe faa extern a gambei, de-a lungul tendonului lui Achile. Zonele reflexe pentru ovare, trompe se gsete pe aceeai parte a organului corespondent. Exist multe afeciuni ginecologice care beneficiaz cu succes de tratament prin masaj reflexoterapeutic: vaginit, vulvovaginit, anexite, metroragiile, dimenoreea, tulburri de menstruaie etc. Anexita (metroanexita)

Anexita este inflamarea anexelor (ovare, trompe uterine). Metroanexita este inflamaia mucoasei muchiului uterin i a anexelor, cauzate de microbi ca: stafilococi, streptococi, gonococi, colibacili. Aceti microbi acioneaz separat sau asociat. Simptome: - n faz acut: febr i dureri n fosele iliace. - n formele cronice: dureri percepute indeosebi la palpare abdomenului inferior. Masajul reflexoterapeutic se va face n zonele reflexe ale uterului i anexelor (ovare, trompe) pentru a dezinflama organele pelvine.

Schema de masaj Sistemul renal 2min; Sistemul limfatic 2 min; Zona reflex uter 5 minute pe fiecare picior; Zona reflex anexe(ovare) 5 minute pe fiecare picior; Sistem renal 2 min; Zone limfatice 3 minute; Sistem renal 2 min; Masajul se va face zilnic, indicndu-se totodat ceaiuri i splturi. Dismenoreea (Algomenoreea) Durerea pelvin acut ciclica si cea cronic reprezint un mare procent din acuzele ginecologice i se numr printre cele mai solicitante probleme cu care se confrunt practica medical ginecologic. Durerea acut este intens i caracterizat prin instalarea brusc, crete n intensitate i durat scurt. Durerea ciclic este asociat cu ciclul menstrual.
56

Dismenorea sau menstruaia dureroas reprezint sindromul dureros care preced sau nsoete menstruaia i n care algia abdomino-genital domin simptomatologia clinic. n patologia genital sunt citate 8-26 % din cazuri, fiind clasificate n: - Dismenore primar care apare, de obicei, n primii 1-2 ani de la instalarea menarhei, dup stabilirea ciclurilor ovulatorii. - Dismenoree secundar care se dezvolt, de obicei, dup ani de zile de la instalarea menarhei, poate exista i n prezena ciclurilor ovulatorii i este frecvent organic. Efectele reflexoterapiei asupra aparatului genital i funcionalitii acestuia: Tratamentul reflexologic poate ajuta boala n mod direct sau practicat ca o metod pararel, complementar altor terapii, acionand imediat asupra procesului patologic mpedicnd evoluia circulatorie i energetice ce pot bloca efectul holistic. Prin liniile de transfer energetic, reflexoterapeutul transmite mesaje preluate la nivelurile bio-moleculare i prelucrate rapid de organismul pacientei. Efectele masajului reflexogen asupra aparatului genital sunt: - mbuntirea circulaiei sangvine n organele aparatului genital, care conduce la redresarea funciei acestor organe, mpedicnd cronicizarea afeiunilor i antrennd refacerea structurii afectate; - multiplicarea curenilor limfatici, care induce intensificarea imunitii, deci prevenirea stazelor, a congestiilor i a strilor inflamatorii; - impiedicarea apariiei zonelor de fibroz i generarea regresiei celor deja instalate; - reglarea funciilor hormonale, dezvoltarea armonioas a organelor genitale i funionarea lor corespunztoare; - prevenirea i combaterea sterilitii secundare; - creterea elasticitii i a tonicitii pereilor uterului; - reglarea ciclului menstrual; - activitatea normal a glandelor lactofore; - prevenirea i tratarea chisturilor ovariene i a fibroamelor uterine; - optimizarea funcilor endocrine ntre aparatul genital, tiroid i hipfiza; - combaterea frigiditii; - diminuarea simptomatologiei din patologia genital: usturimi, dureri, prurit, scurgeri; - combaterea strilor inflamatorii genitale prin mecanismul fagocitoz; - atenuarea simptomatologiei specifice menopazei activarea sistemului nervos vegetativ i reglarea hormonal.
57

Dismenorea reacionez foarte bine la tratamentul reflexoterapeutic. Sunt necesare 15-25 de edine, apoi se va continua cu 2 edine/ sptmn, timp de 1-2 luni.

Schema de masaj Sistem renal 2 min; Sistem limfatic 3 min; Zone reflexe ale uterului 5 minute de fiecare parte; Zone pentru dureri menstruale 5 minute de fiecare parte; Zonele reflexe ale anexelor(ovare) 3 minute de fiecare parte; Sistem renal 2 min; Zone reflexe tiroid 3 minute de fiecare parte; Sistem limfatic 3 min; Sistem renal 2 min. Tulburri de menstruaie

Tulburrile de menstruaie se impart n mai multe categorii: Tulburri la intervale normale, dar cu cantitti de snge mai mici sau mai mari dect la menstruaia normal; Cicluri la perioade scurte (18-21 de zile); Cicluri la periade mari (35-50 de zile); n cazul ciclurilor neregulate, se vor masa zonele reflexe ale ovarelor, uterului i tiroidei, pentru reglarea funciei ovariene.

Schema de masaj Sistem renal 2 min; Sistem limfatic 3 min; Zone reflex uter -5 minute la fiecare picior; Zona reflex ovare 3 minute la fiecare picior; Sistem renal 2 min; Zone reflexe hipofiza, tiroida -3 minute la fiecare picior; Zone limfatice 3 minute pentru fiecare punct; Sistem renal 2 min;

Dup 20-25 de edine (1/zi), ciclurile menstruale se vor regla, dar este necesar s se continue cu 1-2 edine/ sptmn, timp de o lun. n peste 90% din cazurile de tulburri de menstruaie, reflexoterapia d rezultate foarte bune. Percuia uoar a vertebrei a D7 i D9 (1 minut/zi) va stimula funcia ovarelor i va calma durerile menstruaiei.

58

59

60

61

62

63

Zone reflexe corespondente (segmente corespondente)

Exista unele zone din corp care nu au proiectie reflexogena in talpi sau palme, in schimbul au segmente corespondente ce se pot masa cu succes 2030 de minute, pentru a imbunatati circulatia segmentului bolnav. Conform planei, segmentele corespunztoare sunt: - Picior drept (1) cu mna dreapt(1); - Picior stng (1) cu mna stng (1); - Gamba dreapt (2) cu antebra drept (2); - Gamba stng (2) cu antebra stng (2); - Coaps dreapt (3) cu bra drept (3); - Coaps stng (3) cu bra stng (3); - old drept (4) cu umr drept (4); - old stng (4) cu umr stng (4);
64

BIBLIOGRAFIE

65