UNIVERSITATEA,'BABE$-B OLYAT' FACULTATEA DE PSIHOLOGIE $I $TIINTE ALE EDUCATIEI

PSIHOLOGIE JT]DICIARA
SUPORTDE CURS

Conf. univ. dr. IOAN BU$

I I

NOTIUNI FUNDAMENTALE DE PSIHOLOGIE JUDICIARA

OBIECT, CONCEPTE Domeniulpsihologieijudiciare il constituiein esenlddevianfa,conduitelecarese indepdrl|azd de la normelemoralesaulegaledominanteintr-o culturedat5. judiciare il reprezintd studiul gi analizacomplexda comportamentelor Obiectulpsihologiei judiciar (omul intr-o ipostazdspecial6). utnaneimplicatein procesul DEFINITIE Psihologia judiciard snrdiazd caracteristicile psihosociale ale participanfilor la acfiunea magistrat,avocat,parte civild, educatoretc.), judiciarl (infractor,victirnd, martor, anchetator, gi se manifestdin condiliile concretegi specialeale modul in care acestecaracteristiciapar interacfiunii lor in cele trei faze ale actului infracfional: fara preinfracgionall, faza ionald. propriu-zisdgi fazapostinfracf infr acgionald gi realizarea demersuluisiu teoretic ai practic, psihologiajudiciard utllizeazd in organizarea nofiuni gi din disciplinelepsihologicede ramur[, cum ar fi: psihologia experimental[, criminologia,psihopatologia, psihologia cognitivd, psihof,tziologia, statisticainfraclionald, criminal5 etc. antropologie medicinalegalil, j : practic-aplicativ psihologiei udiciarepresupune al Demersul -oferireaagenlilor specializalidin domeniuljudiciar a unor date,informalii pertinente gi utite cu privire la realitatea psihicl din sistemul judiciar, in vederea stabilirii adevSrului; - elaborarea de unor programepsiho-sociale prevenirea infracfiunilor gi recidivelor; -elaborarea unor strategiide terapieeducafional[a infractorilor; - elaborarea a de socio-profesionald unor programerecuperative reintegrare infractorilor; - acordarea asistenl5 oferite de psihologicd mateializati in expertizele specialitate de , judiciare, cdt gi infractorilor etc. atdtorganelor DEVIANTA SOCIALA gl lnltNcvENTA incllcarea normelor gi regulilor sociale.Aceastaare nonconfonnitatea, Devianfadesemneazd sau o sfer6mult mai largddecdtcriminalitate4 infracSonalitatea delincvenla(denumit[ gi includenu numai incdlclrile legii penale,ci toatedevialiile de la deoarece "devianti penald':), acceptat dezirabil. socialmente comportamentul 9i distanlareasernnificativdde la normele de conduiti gi de la valorile Devianfa, desemndnd inff-un spaliu cultural determinat,intr-o anumit5societategi Ia un moment socialeacceptate in dat, are atAto sernnificalienegativd,disfunclionall, cdt gi una pozitiv[, funclional5.. unele Cei societdgii. din afarar0ndurilor ii detennini pe cei funcgionarea situalii devianfafaclliteazL sanclioneazd, confonnarea, din "coloan[" s[ fie mai unigi.Altfel spus,devianlaconsolideazd certificd nonnalitatea DIMENSIUNI ALE DELINCVENTEI in -dimensiuneastatisticd evidenliaze stareagi dinamicadelincvengei timp gi spaliu -dimensiunea juridicd - evidenliazd normelorjuridice inc[lcate tipul -dimensiunea sociologicfr - centratilpe identificarea gi prevenirea social[ a delictelor gi formelede reacliesocial[ fafd de acestea

il

I I

1
:

; l i l

-dimensiunea psihologicd - evidenliazl structurapersonalitS,tii individului delincvent -dimensiunea economicd saluocostul crimei" - evidurfiazl consecin,tele directe gi indirecte din ale diferitelor infracEiuni punct de vederematerialgi moral -dimensiunea prospectiyd- eviden{iazd tendinfagenerald evolutiea delincvenlei de -dimensiuneaculturald - se referEla relativitateacriteriilor normativegi culturale in diverse societdligi culturi infracfional esteutlliz.atA mai multe forme: Nofiuneade comportarnent sub - deviant includeabaterilede la normelesocialein general, - delincvent (infracgional) referd Iaabaterilegi incdlc[rile normelorjuridice penale, se - aberant includeaspectele psihiatricesaupsihopatologice. medico-legale, ASPECTE ETICE $r DEONTOLOGICE PE CARE LE TMPLTCA PSIHOLOGIA JUDICIARA iX STSTBPTUL JUDICIAR - amanizeazd normajuridicd, ddndu-imai mult5 viafl confinutuluiacesteia; -orienteazd justilia cdte infelegerea fiin1ei umane din punct de vedere psihocomportamental(intentie, culpd, mErturisire, simulare, recunoa$tere,regret, responsabilitate, iresponsabilitate, prevedere, provocare, consimllmdnt, stare emofionald etc,); -orienteazdjustilia cEtre realizarea procesului judiciar cu respectareademnit[1ii, libert5tii de congtiinfi gi expresie, a integrit5lii psihomorale gi fizice, a liberului consimg6mflnq dreptului la protectie gi aplrare al persoaneiimplicate in acliunea a judiciar6; -dezvdluiemagistratuluipe omul real, concret,unic Ai irepetabilin individualitateasa biotipologicdgi psiho-comportamental6; -avertizeazi asupra minusurilor general umane, de care nimeni nu este scutit, gi in recomand6ndu-i magisfratuluio conduit6 autocontrolatE impar,tiald raport cu cel aflat sub incidenpa legii - oferi justigiei date utile (programe,strategii) cu privire la reeducarea reinserfia gi private de libertate. socialda persoanelor Infractiunea- activitateumandstimulat5de: trebuinle, tendinfe,impulsuri, instincte,intenlii, atitudini,motive, scopuri

I
ANALIZA PSIHOLOGICA A ACTULUI INFRACTIONAL
inlelegerea apariliei fenomenului infraclional gi a evolufiei sale pdnd cdnd se apelareala unele noliuni 9i concepteapar,tinAnd in congxjetizeazj- act infraclional, presupune posibilitategi realitate;necesitate intdmplare; 9i principiilor conexiuniigi detenninismului: finalitategi scop;lege. probabilitate;cauzalitzte; Realitateasurprindestareade fapt existentdprin ansamblulinfracliunilor prezenteqi trecute. totzlitzteast6rilor virhrale prin care fenomenulinfraclional PosibilitateadesernneazA poatetrece,dar pentrucarenu existdinc[ suficientecondilii derealizare. a ori existenlS de manifestare fenomenuluiinfraclional estemodaLitzteade Necesitatea la nivelul factorilor unor st[ri, propriet5fi, raporturi sau tendin,tecriminogene,circumscrise lor, biopsihosociali,luali in interacfiunea decurgdnddin naturainternd a acestora9i, care,in ca inevitabilitate,intr-un anumit fel bine precizat. se condilii constante, desfEgoard Probabilitatease referd la mdsuragi frecvenla realizirii condiliilor care favorizeaz\' comiterii unei faptepenale. trecereade la o starevirtuald la una real6,la gansele unui alt fenomen 9i, din care precedegi provoac6producerea este fenomenul Cavz-a factorilor biopsihosociali ce perspectivd criminologicd, are drept confinut interacgiunea infracliunea. determin[,in mod necesar, catua gi a cdrui producereeste Efectul reprezinti fenomenulsauprocesulcare succede Constanla gi efect se stabilegteun raport de necesitate. intre cauzd determinat[ de aceasta. numai dacd acestui raport este mediatd de condilii. Cauzele provoacd aceleagi efecte condigii. in acpioneazd aceleagi Condi;iile reprezinti un complex de fenomene ce nu pot genera prin ele insele cauzele9i influenlindu-le, dar infracgionale, care, insofind in timp gi spagiu comportamente asigura o anumiti evolulie a lor penffu producereaefectului. Condiliile pot fi necesare, Condiliile insolind acliuneacauzei,i;i insuficient necesare. suficient necesare, int6mplfltoare, ei, pun peceteape manifestarea grlbind sau incetinind, stimulAndsau frdnind aparilia unui efect. anumit FALELEACTULUI INFRACTIONAL -T

I f I I
f
I I I

I
I
I I I I

in Actul infraclional antreneaz6 grade diferite, practic toate structurile gi funcliile psihice fiind generatde tulburlri de ordin emolional gi volitiv, suslinutde lipsa sentimentului responsabilitagii al culpabilitifii, al incapacitSlii subiectului de a renunla la satisfacerea 9i unei pedepse. imediat6a unor trebuinlein pofida perspectivei Actul infraclional, ca orice alt tip de act comportamental,reprezintd' rcn:Jtattrl personalitateaindividului 9i factorii extemi, de interacfiunii dintre factorii ce structureazd ambianld. Faza preinfracfionali Implicd dou[ elemente: apariliaideii infracfionalegi (a) evenimentul, caredetermind (b) circumstanfele, careinfracliunease pregdtegte se tealizeaz1. in 9i in aceasti.fazd se constituiepremiselesubiectiveale sdvdrgiriifaptei, caracterizdnduse printr-un intens consum l[untric, ajungind chiar la un grad inalt de surescitare. psihologiceeste axatdatdtasupracoeficientuluide risc, cdt 5i asupramizei puse Problematica in joc. in proiesul de deliberareintervin criterii motivalionale,valorice, morale, afective 9i

I
I

materiale. Capacitatea proiecfie;i anticipare consecinlelor de a influenfeazd, asernenea, de in maremdsurd actuldecizional. in aceastlfazdau loc realizarea actelorpreparatorii: - apelul la mijloace ajutltoare,instrurnente, - contactarea complici, de - culegerea informafii, de - supravegherea ectivului. obi Procesele analizi qi sintezda datelor desprelocul faptei gi de structurarea acestora de infr-o gam[ de variante concretede acliune (comportament tranzitiv de alegerea variantei optime) se declangeazd faza a doua a actului, faza infracgionald in propriu-zis6. Planul de acfiune,in desffuurarea (timpul de slvdrgire, succesiunea sa etapelor,mijloacele de realizare etc.),estereprezentat mental. Fazainfracfionali propriu-zisi Trecereala indeplinirea actului se asociazdcu trdirea unor stiri emofionale intense. Teamade neprev5zut,cnza de timp, obiectele,fiinlele sau fenomeneleperceputein timpul comiterii faptei (instrumentede spargere,arrne,victimS"martori, context spafio-temporalal desfigurlrii faptei etc.), in funcgie de proprietifile tor fizico-chimice (intensitate, formi" mirime, culoare, dispozigie spafialIetc.)amplificdaceste stiri emolionale. Lipsa de control asupracomportamentuluiin timpul oper[rii, o caracteristic[ a unei activitS.fi normale,poate generao serie de erori, lacune(pierdereaunor obiecte personalein cimpul faptei, uitareaunor obiectecorp delict sau omitereagtergeriiunor categorii de urme, renunfarea porful mlnugilor, diverseaccidentdrietc.), care ulterior, fiind exploatate, la vor contribui la identificareaautorului. Faza postinfracfionali Elementulcaracteristic psihologieiinfractorului dupdsdvd.rgirea faptei estetendintade a seap5ra,de a se sustrage identificdrii, invinuirii gi implicit sancfiunii(legeadominantei defensive). Strategiiutilizate de infractori: - p6r[sireacdt mai rapidi a locului faptei - debarasarea instrumentele de folosite gi de bunurile sustrase - revenirea locul faptei la - crearea unui alibi pentrua nu fi incriminatri - internarea spital in - disparifia la domiciliu de - comiterea unor infracliuni . minciuna,perfidia, auto-cornpdtimirea, aroganfa, - ameninlarea intimidareaanchetatorului gi - gantaiul

T I
TIPURI DE INFRACTORI
INFRACTORUL AGRESIV SAU VIOLENT J pirn:. Secaracterizeazd -agresivitate, -emotivitateputernicd,descdrcdri reactive, -st[ri de minie, -ostilitate, -autocontrolfoarte scdzutetc. Infractorul agresivsau violent esteautorul unor fapte violente, brutale, cu consecinfe de (v[tdmare corporald,tentativ6de omor, loviturd cauzatoare individualegi socialedeosebite moarte,omor) INFRACTORULACHIZITIV de de Secaracterizeazdpnntendinfa achizilionare, luare,gi insugirede bunuri 9i valori in personal, scopde cAgtig, scopde intrelinere,de imbogdlireetc. in in scop fals Comite o gamdvariatd de infracliuni furt, tehdrie, abvzde incredere,ingelSciune, evaziunefiscald,luareade mit5 etc. qi uz de fals, delapidare, INFRACTORULCARACTERTAL \-,. SecaracterizearAprin: -tulburiri ale caracterului gi a -uneledeficienge capacitatea organizare ierarhizare valorilor sociale de in in excesivd sine, incredere -orgolig,vanitate, dominafie, trufie, ambilie,individualism, suspiciune, instabilitate comportamentald, inadaptare social6, desconsiderarea etc. superioare celorlalli, lipsa emoliilor gi a sentimentelor abuzulde incredere, Celemai frecventeinfracliuni pe carele comite sunt:furtul, ingeldciunea, prin incendiere, omorul, violul etc. distnrgerea INFRACTORUL SEXUAL \./ SecaracterizeazApin: -imputssexualputernic,devieri ale instinctuluisexual,perversitate, -afectar simfului moral, ea -sadism, etc. masochism -impulsivitate,brutalitate,violentd, -indiferenli afectivd,autocontrolsc[rut pedofilie,omor comiteinfracliunide viol, inbest, Celmai frecvent INFRACTORULOCAZIONAL \),SecaracterizeazApin: -sugestibilitate, impresionabilitate sensibilitate, -autocontrol scdzut psihocomportamental - luarea rapidl a deciziiloretc. Acesttip de infractor estede mai multe feluri: -infractorul ocazional comun: sub presiunea unor trebuin{eimediate gi in prezen]9a incalcdordineapublicd unor circumstanfedefavorabile,comite furhrri din magazine, frauduloase activitEgi sausivArgegte ^-/

f
; ;

t
I

t
I I I I I I I I

l
I

-infractorul care slvdrgegtefapte penale sub presiuneaunor stiri emotive puternice (mdnie,furie, urd,jignire etc.) -infractorul care sub influenfa unor condifii personale critice gi defavorabile (situagie materialdprecard,cnzafinanciari), poatecomite o infractiune; -infractorul carecomite un delict din imprudenl5 INFRACTORUL PROFESIONAL Infracfiunea = un mijloc de existenfi TJn

a) Infractorul profesionalpasiv Se caracterizeazdpin: -nivel scdzut inteligenfeigi pregdtirii gcolare al -capacitate redusdde rezolvarea difrcultifilor zilnice, sfiricturdcaracterial6 labild, sugestibilitate tendin{a de supunere, motivafie sclzuti, autocontrolcomportamental oscilantetc. Cel mai frecventcomite:cergetoria, vagabondajul, prostituli4 joourile de noroc etc b) Infractorul profesional activ Se caracterizeazApin: -nivel de inteligen!5mediu sauchiar ridicat -insensibilitate, indiferenldafectivd -impulsivitate,egocentrism, tupeu,perversi tate, -autocontrolgeneralscizut, intoleranfi la frustrare Cel mai frecvent comite: fuit din buzunare, fals gi uz de fals, proxenetism,furturi prin spargeredin locuinfe, magazine,hoteluri, bEnci, case de bani, furfuri de autovehicule. contrabandE, escrocherii

TNFRAcToRUL IDEoLocrc

[l*

Infractorul ideologic sau politic estepersoanacare, avdndanumiteidei gi convingeri politice, economice,gtiinlifice sau religioase, comite datorite acestoridei, fapte care aduc atingerelegilor penaleexistente intr-un anumit stat implioit estesancfionat Esteun militant pentrurefonne gi schimbdrisociale,economice, gtiinfifice etc, El nu estedeterminatin faptele sale de scopuri personale, de dorinfa de a face bine ci altora, de a inldtura suferinfe saunedreptigi. Istoria a demonstrat mulpi militanpipolitici, considera{i un momentdat infractori, c4 la qi pedepsilipenfiu aceasta, ulterior ideile lor au triumfat, iar acegtia fost considera{i au eroi. Nu se considerd infractori politici persoanele care comit actede terorism. INFRACTORUL DEBIL MINTAL Se caracterizeazdpin:. -gdndireinfantilE,concretd - nu poateprelucragi elaborasolulii proprii in diferite situatrii. -atenfiagi memoriafuncfioneazd limitat -autocontrolfoarte sclrut -estecredul,sugestibil,instabil emofional,egocentric, - absenfa empatiei -congtiinfa de sine-este slab dezvoltat5,nu iqi dd seamade limitele resfid.nse ale propriei judeclfi. ii lipseqte capacitatead.e pievedere gi, implicit, a consecinlelorfaptelorsale.

TNFRACTORULALIENAT '/ Se caractenzeaz[pin: -dizarmoniestructurali a personalitilii, care afecteazl funcgiile cognitive, afective, rnotivalionale, volitive gi terminAnd acfiunile,activitatea conduita gi cu sociald. -gdndirehaoticd, st6pdnitdde idei fixe, de tendinfe gi acfiuni strdinede realitateain caretrlie$te. -este stipdnit de fricd sau mdnie pronunfatd,de emofii gi stdri afective putemice, explozive, neconfrolate -nu are control sine gi nici congtiinfastdrii sale -procesde instrlinare gi de insingurare -esteiresponsabil nu rdspunde penal,deci nu i sepot aplicapedepse si -Ataci prin surprindere, nea$teptate, "senin" pe din Cel rnai frecventcomite: omor, incendiu lnfracfiunea,cf. art. l7 C.P. : fapla careprezintJ; -pericolsocial -sdvdrgiticu vinovdfie -prevdzutide legeapenal6. (criminalitatea) Infraclionalitatea : 'REALA : totalitatea actelor gi faptelor antisociale cu caracterpenal sdvdrgitein realitate .DESCOPERITA: faptelesdvdrgite realitatecare au fost descoperite identificate gi in de serviciilespecializate .ruDECAT A: aceaparte infraclionalitatedescoperitd inregistrati de unitigile qi din judecatd sanclionatide instanlele gi de polilie careeste penale.

lr
I I f f

t
I I

t:jLl4.C1

/; l'ffi,kt& )
M\ . ",

-.n/

,t

I -zQru tttfr
*,l,tr

ca(e
)/Yc

t t
Itt
;

r
I

PROFILUL PERSONALITATITINFRACTORULUI
Infractorul- personalitate psiho-morald deformatd. Imaturizare sociali: deficien,te de integrare social6, inadaptare sociald, duplicitatea comportamentalS Imaturitatea intelectuall: c'ntrare pe prezent, incapacitateade a prevedeaconsecinfele acfiuniisale, capacitate redusi in evaluarea corectE relagieicosrbenefitii. a Imaturitatea afectivl: instabilitate emo_tiv-acfionald, labilitate4 sensibilitatea deosebit5, frustrare4 egocentrismul, complexul de inferioritate,agresivitate4indiferenlaafectiv6

PARTTCULARITAITT,T PSIHOLOGICEALB DTFERITELOR CATEGORII DE INFRACTORI

CER$ETORUL -dispune inteligenfi emofionaldgi un grad ridicat de adaptabilitate de -abil, subtil,ingenios,speculativ -estein posesia unor elemente artei dramatice ale -recurgela modrtlarea v,oc!i,gestic4 invocareaunor mari necazuri,a divinitigii etc. -v alonzar defectelor frzice ea Locuri preferate: piefe,giri, la intrareain magazine, slli de spectacol, stadioane, mijloace de transportin comungi staliile acestora, bisericd,spital etc. Cergetoriisuntorganizaliin adevErate "retele" nilionale sauinternalionale HOTUL -dexteritate -mobilitateafizicd - rapiditatea gclrilor mi -modul discretal sustragerii -areun spirit de observapie bine dezvoltat, -orientareprompti in situalia datE -organizarea imediat5a unui plan de acliunebazatpeelemente concrete. -ascunderea acei care l-ar puteaurmdri gi irnplicit identifica de -inclinagia sprerisc estedeosebit mare de -nu se aplr5 gi nu opune rezistenfr, numai in cazul c6nd este atacat fizii -reacfiatipicd estedebarasarea obiectulfurat gi fuga de

,l

HOTUL DIN BUZUNARE SAU $UTUL -acfioneazd obicei, numai in locurile aglomerate de (magazine, gdri, piefe, mijloace de tansport in cornun"stadioane, de spectacole sdli etc.) -locul din carese furd esiebuzunarul,pogeta, sulco$a etc. -persoane vulnerabile: disrali, neglijenfi, naivi, femeile indr5gostite,sub influenla b6uturiloralcooliceetc. - opereazi de regul[ in echip5, fiecare membru avdnd un rol bine stabilit unul provoacd inghesuiala o accentueazd, sau altttl sustrage portmoneulsauceasul,iar altul, plasatin spatet'e acestuia, primeqteobiectul frrat. -instrunentulajutdtorcel mai folosit in comitereafaptei este lama

-seimbraceelegant, tunsnormal,nu poartdplete,proasp6t blrbierit ca sdnu atragb atenFa in argoul hogilor din buzunare,cuv6ntul "eoaj6", de pilda inseamndportofel; "plosc5" geantd; "lEm6i" - bani; "moard" - ceas;"spital" - palton; "cildurd" - buzunaruldin interior al hainei;"caraimane" buzunarele "nicoval6"- spate;"semars"- buzunarul la exterioare; de - borseti; "scafE"- mAnE;"lustri" - pdl6rie;"mahdr" - $ef; "fuIg" spateal pantalonilor; "arhiepiscop" persoanlcu bani mulli; "scalpet"- beliv; "usturoi" - atenfie;"piper" - nu !ine; "sfrdnut" - e al nostru; "galupe" - pantofi; "uddtur6" - trEdare;"boboci" - il ataclm; "papuri" - pericol mare; "sipun" - sd fugim repede;"sirop" - victirni; "varzd" - acoperire; "!est" - inel; "cercuri"- cercei. SPARGATORUL -operarea bandl in -utilizareafo4ei ca mijloc de ap6rare cazde surprindere in -posedd cunogtinfe temeinicede ordin tehnic -sp6rgitorii serecruteaz[din rdndul celor mai evoluafiinfractori -calmul, curajul,"sAngele rece", inteligenlapracticd,aprecierea corectea situaliei etc. -utilizeazdviolenla in apdrare -uneoridevin rdzbundtoricdndnu gdsesc bani saubunuri de valoare,distrugdnd totul.

rAr,H-qRur

-aclioneaze obicei in stradi sauin locuri deschise pufin circulate. de mai -inffeaga sa activitate infracgionalEse caracteizeazl prin violenli, susfinuti de o constituli frzicd,somaticdadecvatd. e -rnotricitatesporiti fap de normal, hotirdre gi indr5zneal[in timpul operdrii,de multe ori cruzime, -tilharul recurgela asasinat numai in caz de nevoiegi mai mult in scopdefensiv. -semanifestlviolent, odat[ planul fiind elaborat nu-gimai poatesuspenda amAna sau cu ugurinl5acliuneainfracgionald. -victima infracgiuniide t6lhdrie trebuie sd ripostezeinteligent gi calm pentru a zIdlrnici acliuneaagresorului,folosind mijlocul de ripostl cel rnai sirnplu gi cel rnai eficace.Subnici o form[ nu trebuiesd accepte resemnarea.

rtr' INFRACTORUL INTELECTUAL (escrocul,falsificatorul,gantajishrl ) -se caracterizeazd, perspicacitate, | pnn imagina,tie, viclenie, perfidie, ipocrizie, ceeace ?i conferi o inteligen!5delictual6 -capacitatea a plrea simpatic,cinstit, convingitor, deosebitde amabil, qeeazd de impresiacI arerelapiimulte 9i sus-puse, esteinfluent gi altruist cd -are un aer de gentlemengi un talent eminamente pe artistic de a picdli aproape oricine -modul de acliuneal infractorului intelectualestepreponderent caleverbald pe -principalaarmdde ataca infractorului intelectualesteminciuna -se imbracd elegant, se manifestEca foarte bun prieten gi camaradde drum sau , petrecere. -estevorb[re1gi dispunede o fantezieexagerate, etaldndu-se atotgtiutor, ca vanitosqi egoist,gustdpldcerea rolurilor pe carele interpreteaz5.

X asasnvul

-estecelurai odiosgi cel mai nociv infractor. -se caracteizeazdprin: irascibilitate, impulsivitate, agresivitatecrescutd,labilitate, autocontrol foarte scizut al reacliilor instinctiv-emofionale,intoleranli la fruskare, viclenie, perversitate,lipsa empatiei, indiferen{Eafectivd, complex de inferioritate, insensibil durerilefizice ale altoragi de aceea la estelipsit de compasiune etc.

-esteegocentric, dominator. revendicativ, avdndo capacitate r ationalizar e scdzatd, de -instabil gi superficialin relagiilecu ceilalqi, ceea ce il face sE se angajeze chiar spontan situaliiconflictuale, in reacfiondnd violent. -comiterea infracfiuniidevineposibilndatoriti intrarii individului intr-un mediu care oferdsituagii conflictuale la careel nu $tiesaunu poates6 sesustragd. de

CRIMINALUL iN SERIE -trebuie sd comiti cel pugin trei crime, disparate in timp, av6nd o anumiti periodicitate. -cei mai-mul1i criminaliin seriesuntb[rbagi(90%),relarivtineri (30-40de ani) -suntsadici, un intelectrelativ nonnalgi aclioneazr au de obiceisingu.,. -dinamici, mobili, in general fermecdtori,capabili sd parcurgdk]lometri intregi in cdutarea victimeipotrivite,caresd fie mlnerabilagi ugor^de eontrolat. -victime:femei,copii,homosexuali, vagabonzi, prosti'tuate etc. 'dobdndegtesiguranlI doar in "zona de confort", locul in care igi poate controla victima. -dispune intuiqie alegerea de in potenlialelor victime Tipuri de criminal in serie Tipul vizionar - include pe aceiacare sustin cd omoarl la comanda vocilor saua viziunilor: (se considerd acegtia cd iuferd de psihozi). "Instructiunile"primite servesc justificareagi la legitimarea actuluicrirnei. Tipul misionar - cei care cred cu ardoarec[ misiunealor in via!5 este de a elimina din societate"elementeindezirabile"(persoane v6rst6, copii, grupuri etnice, homosexuali. in prostituate etc.). Tipul hedonisl- suntaceiacareoblin satisfaclie pe unna crimelor(pllcereaesterdsplata de asasinatului);existd.3 sub categorii ale acestui tip: cei care ucid iin voluptate (crima pasio.nal5), ucigagii emoliegi ucigagiipenrrucatig. din -cei pentrucaremotivul principalesteobginerea Tipul orientatpe putere/control controlului completasupra vielii gi mo4ii victimei,incdt se ajungeca acesta serveascl sl dreptmobil intrinsecal crimei. Profiling : stabilirea profilului psihological criminalului. Profilerul utllizeazd: -fotografii criminatisticede la locul faotei -datedin dosare medico-leeale. Profilerul parcurge urmitoareleetipet -studierea detaliatda dosarului cauzei -efectuarea examenului victimologic (biografic ai rnedico-legal) -stabilireagi evaluarea modului de operare -estimarea mobiluluiposibil al crimei -elaborarea filului psihologic al prezumtir.ului pro criminal Tehnica de lucru a profilerului se bazeaz[pe o profundbcunoagtere inlelegere psihologiei gi a comporlamentului uman. Toate acesteaconduc la o reconstituir; mentald a desf[6urdrii faptelorqi de aici, Ia conturarea profilului psihologic criminalului al Scopul realizlrii profilului psihologic: - de a reduc.lgopYl investiga-fiilor prin oferireade informafii debaz| referitoarela aspectele sociale-9i psihologice criminalului(rasa, ale vdrsta, ocupafla, statusul, background-ul educafional, starea civil6 etc.); u referitoarela infracliuni viitoare gi localia acestora; {. facepredicgii - de a faceevalulri psihologiceale bunurilor aflatein posesia acuzatului; - de a oferi strategiipentruintervievarea acuzatului.

PSIIOLOGIA VICTIMEI
DEFINITIE riscul, deci fdrd sd congtient prin victiml se infelegeorice persoand carefrrd sd-gifi asumat e vrea, sufer6 direct r"u ittdit.ri consecinfel frzice, morale sau materialeale unei actiuni sau inacliunicriminale potenfial de receptivitate de victimal6: capacitatea a devenivictima unor infracfiuni. Direct sau indirect, victima contribuie la activarea mecanismelorlatente agresive ale infractorului Factori victimogeni: a) factori perionali: vdrstd, sex, pregdtire socio-culturald, inteligenld, aspect biocalitali morale, atitudini (infatuarea, ,onrtitulionil, caracteristici psiho-comportamentale, aroganla, neglii enla, indiferenfa,naivitatea) etc' sociald, consumul de bduturi e |ociori situalionali:'medi1, Iocuri frecventate, izolarea sau pet"versiuni inversiunisexualeetc. itioottce, jocuriie de noroc, relaliile extraconjugale, pERSOANE CU vULNERABILITATE VICTIMAIA CnnSCurA

E
ll
ll

I
I I

1. Copiii -datoritl faptului cl sunt fragili sub rapornrl fo(elor fizice 9i psihice -au o capacitate redusdde anticiparea acfiunii agresorilor, -imatuntatein aprecierea oamenilor9i situaliilor -sunt sugestibili,creduli etc. -adesea infractorii ii utilizeazdpecopii drept complici la diverseacfiuni. incestul,violul, tAlhdriaetc. Formede victimizare:malffatareafrzicd, in 2. Persoanele v0rsti -fo4a fizicd 9i psihicdestemult diminuatd -prezinti de asemenea, deficienlesenzoriale9i motorii, -difi cult5li la nivelul activitSlii intelectuale,annnezie -de obiceilocuiesc singure9i in locuri mai izolate' fizic5 9i psihicd Forme de victimizare: furtul, tdlhdria,violul, omorul, maltratarea valorile materialepe care victirnele le defin (bani, Infractorii. caut[ sd-gi insugeascd valut6,bijuterii, tablouri, obiectede uz casnic,imbrdcdminteetc.) 3. Femeile -sensibilitate -ging69ie, finele -aspect fizic PlScut -fo{n fizicd redus5 -credulitate,aroganfi, indiferenl[ -consumde bluturi alcoolice -anfurajdubiosetc. tdlhdria,omorul Formede victimizare:violul,

T I

I T T I
I

Profesii cu o wlnerabilitate victirnal6 ridicata: factor pogtal, vdnzdtor, casier, taximetrist,reporter,personalitate politicd etc. Vulnerabilitatea victimald poate fi afenuatd prin gradul ridicat de socializare gi integrare psihosocial5 careil implicauneleprofesii. pe S-aconstatat "timpul" gi..spatiul', c[ constituie factorivictimogeni' COMPORTAMENTUL VICTIMAL Faza preinfraclionald: relafiile dinte cuplul infracfional (infractor-victimd), de cele mai multe ori, sunt de indiferelf5. De regulE,iniliativa apa4ine infractorului, atituiinea viitoarei victime fiind aproape nerelevantE pentnrdeclangarea acgiuniiinfraclionale. Faza infracpionald:comportamentulvictimei din aceasti fazd este marcat at6t de modul de acliuneal infractorului, cdt gi de stdrile emofionaleputernicepe care le traiegte (teamd, fficd., spaim6,groazd). Fazapostinfracpionald.; activismul comportamental victimei se accentueazd al Depoziliavictimei depinde mai multi factori: de .de modul in carea perceputevenimentul; , . de modul in carel-a pdstrat in memorie; . de modul in carepoates6 gi-l aminteasc[; . de rnodul in carepoates6-l exprime; . de modul in carevrea sauesteinteresati sd_lexprime. Memoria victimei poatefi distorsionatd urmdtoarele de surse: ' schernele cognitive la carevictima ruporteazd evenimentul; . trdireaafectivdasociat[evenimentului respectiv; . informaliile posteveniment; . modul de reactualizare ainformafiei despreeveniment. Acestesursede distorsiune trebuieraportate permanent sugestibilitatea la interogativd. SCHIMBAREA DE ROL Fenomenpsihologic ce constl in modificarea comportamentuluiinipial: persoana incepe si trdiascd noul rol, ,,pozeazd,o victim6, accentueazl, amplificd in acfiunea infraclional[. In acesr fel victima c6.5tigdsimFatii, se bucurd de credit, simte nevoia de a fi compdtimitl. Dorind sd aibd o pozilie cdt mai favorabild in proces,victirna "ajusta,, faptele ^poate er5ri, fie prin omisiuni. iin unele cazuri aceste estibilitate, imaginagieetc. Jocul psihologic, areo realizeazd victima, ne determindca gi fald a15 orice alt participantla actul infraclional. de Modul de reacgie victimei,psihologia al acesteia oieri iniormagiiutile cu privire la pot profilul psihocomportamental infractorutui. Victima are un rol important al in dizlegarea enigmelorcareaparin elucidarea cazului. In acestesitualii putem obline informalii cu valoare deosebiti.,din reconstituireagi descifrareapersonalitElii,preocupdrilor,viciiior, mentalitalii gi obiceiurilor victimei, a activitelii desfE$urate, precum gi a cercului de relalii, a anturajuluigi locurilor frecventatecu

predilecgie, migcdrilor in timp gi spafiu, mai ales in perioada anterioardproducerii a evenimentului infraclional. Investigarea perioadeipreinfracfionaleprezintd un interesprioritar gi trebuie realizatd, nu nurnaistrict tehnic,ci gi prin modalitdli psihologice, caresd dezviluie aspectele "cheie" din viaga relaqiile victirnei. 5i Infrac{iunicu violengd: - victime dispErute; - victimedecedate; - victime caresupravieguiesc agresiunii,dar nu pot oferi datedespreinfractor din motive obiective(intuneric,infractor mascat,victima legatdla ochi sauatacati prin surprindere); - victime caresupravieguiesc agresiuniigi cunoscinfractorul,dar nu-l denunt[ din tearnade rizbunare a acestuia; - victime caresupraviefuiesc agresiunii,ctutoscinfractorul,dar nu-l denun!6din motivepersonale (prieten,amantetc.); - victime care_ supraviefuiesc agresiunii,cunoscinfractorul,dar in loc sd-l denunle, incearcd oferealte explicafii,protej6ndu-l infracmr; si pe - victirne caresupraviefuiesc agresiunii,cunoscinfractorul, dar acuzdoaltd persoand pe carevreasdserdzbune; - victime caresupravieguiesc agresiunii,cunoscinfractorul,ins5 incearcdsdpuni pe seama gi acestuia faptepe carenu le-a cotrus; - victime careincrimineazdo anumitdfapti ca fiind infracliunecomisd asuprasa,cu intenfiade a profita saude a pedepsipe crneva. CLASIFICAREA VICTIMELOR Stephen Schafer(1977)propuneo clasificaredupdgradulde participaregi de responsabilitate al victimei in interacfiunea cu infractorul: ei ' victime care anterior faptului infraclional nu au avut nici o legdturdcuJdptasul . victimeprovocatoare . victime careprecipitd declanSarea acliunii rduJdcdtorului . victimeslabesub aspectbiologic (copii, b6trani,debili) . victimeslabesub aspectsocial (efnici minoritari) . victime autovictimizante . victime politice Victima escrocheriei: .Victima "generoasd." . Victimele" bunelorocazii " .Victimeledevoliunii ale afectivitdyii Si 'victimele ldcomiei ale doritorilor de mari cilgtiguri iricite . si Ceamai simpld clasificarepare a fr cearealizat5 dupi criteriul agentuluivictimizator: victime ale omorului,ale tdlhiriei, ale violului, ale furrului,ale ingeldciunii etc.

nrAsunr pRorECTrE DE inmornrvAvrcrrMrziRrr

- educarea moral-juridic5 cetilenilor pe bazacunoagterii a legilor -pregdtireaantiinfracfionalE populafiei pentru a cunoagte a cerintelecomportamentale generalede evitarea situatiilor sau circumstanpelor carepersoanele puteadeveni in ar victirneale unor infractiuni;

-consiliereagi indrumarea cet5genilor privire la conduitace se recomandda fi cu unnati - in cazuri concretdeterminate- pentru a impiedica evolutia negativ6 a unor stdri de fapt gi ajungerea in pozilie de victime; lor -identificareadin timp a unor victime poten{iale precumgi promovarea unor rndsuri de protecliesauautoprotecpie acestora. ale SITUATII CU POSIBIL RISC WCTIMAL: -evitarea persoanelor cunoscute avdndmanifestiriviolente ca -acordarea unei atenfii sporitepersoanelor cunoscuteocazional -evitarea frecventirii locurilorgi mediilorundeseadundelemente dubioase -instruireaminorilor rdmagisinguri la domiciliu de a nu deschide uga gi de a nu primi in locuinti persoane necunoscute -neacceptarea cdtre tineri gi mai ales de cdtre tinere a unor de invitagii tentante din pafteaunor necunoscu$ -persoanele virsti sd nu apeleze micapublicitatedacddoresc in la sd vdnd5ceva -posesoriide autovehicule nu lase in interiorul acestoraaparafinl, sE bunuri sau valori carepot incita infractorii -cAndunele persoaneajung victime gi sunt in contactdirect cu infractorii, trebuie sE abordezeun comportamenthotdrdt, de atenfionare cetSlenilordin imprejurimi sau a folosireaunor trucuri, cum ar fi strigarea numeal unui bdrbat,ca gi cum acestaar fi pe in apropiereetc.

AUTOVICTTMTZAREA
Autoagresiunea cuprinde atitudini, acte,fapte, manifestdride agresivitate violenfd fald de gi propriapersoanS. Factori: impulsurilelatentesaumanifestegi reacliile stirnulativedin exterior .

Suicidul = accentpe elementulintenfional, faptul cd persoanain mod congtientigi supriml viarp Cauzelesinuciderii sunt biopsihosociale 1in atAtde structurapersonalit6lii,c6t gi de gi structuragi dinamicasocietipii. Suicidul gi rnotivafia sa exprimd semnificalia grwd a condifiei umane,a personalitdfii gi a unorrelafii interpersonale. In structurapersonalitdfiisinucigagilorpot fi gdsite anumitepredispozigii latente care in condigiisituagionale adecvate fi activate. pot Trecerea la act este condigionatd atdt de structura specificd a personalitalii sinucigaEului (labilitate, egocentrism, indiferenld afectivd etc.), odt gi de incitafiiie exterioare, care pot fi chiar de intensitate miniml, dar resimlite acut ca frustrante, nefavorabite, neconforme cerinfelegi sentimentele cu intime ale subiectului. Cauze - psihopatologice (tulburnripsihicegrave,stiri depresive severe, etilismcronicetc.) - sociale stlri conflictuale ( gnve, situafiilimit4 egec profesional, familial etc.) acolar, - psihosomatice (boli incurabile,infrmitali frzice,rnalfonnalii congenitale etc-). FAZELE SINUCIDERJI: Suicidalia - faza de incubalie, de aparipiea ideii de a termina cu rotul gi de a-gi pune capdt zilelor. Suicidacfia - faza de trecerede la idee la decizie,incluzandgi cdutarea formelor,metodelorgi procedeelor rcalizarea actului propriu-zis. Asistirn la o cregtere rcatd, progresiv6a de m gi stdrii de tensiune inkapsihicd, este momentul "exploziei autodistructive" c6nd individul adoptddeciziainfEptuirii suicidului. Traumatka$a - faza de realizare efectiv5" de punerc in practicd a modalitililor autodistructive.Importante in aceastl etapda conduitei suicidaresunt metodele folosite gi efectul lor. Traumatizaliapoatefi urmat5de reuqitdsau nu, in acestultim caz ea r[mandnd la nivelul de tentativdde suicid. CATEGORII DE SUICID: Suicidul-ameninfare -cdndnu reu$esc s5-giatingEscopurilepropuseunelepersoane pun in aplicaregantajul suicidar. -urmdresc fapq atingerea de unor scopuriin via{d - comportarnentele presuicidare sunt adesea avertrsmente -seimpuneajutorulsocialsaumedical.

r ,r

r i r
I

Suicidul tentativi -persoaneledin aceasti categorie sunt ugor labile, nehot5rAte, neconvingdtoare, ambigue intenfialor. in -foarte adesea afinnd c5 "nu-mi pasi dacdmor sautrdiesc" -cele mai multe tentativede suicid se petrecin locuri sauconjuncturiin care salvarea esteposibild,probabili sauchiarinevitabild. Suicidulreugit -dou5 treimi din cei care se sinucid sunt cunoscufica av6nd cel pulin o tentativl suicidard perioada in anterioar6 -tipuri de sentimente de de suicidare:sentimente scuzd,de remugcare, vinovdfie,de rdzbunare, generozitate de etc. -,anumite,,rafiuni particulare", cum ar fi: fanatismul religios sau politic, orgoliul, vanitatea, etc. devotamentul onoarea,demnitatea, -curbi ascendentl la vdrstade 14-15ani pdni la 50 de ani de -adolescenlaeste perioada cea mai vulnerabil[, idee confirmat5 qi de legea vulnerabilitd,tii:rapornrl dintre numdrul sinuciderilorla adolescenlI$i la v6rstaa treia, careestede 3/9.

SCHEMA DE INTERVENTIE N CONNUITA SUICIDARA Prevenlia satupre-intervenlia cuprinde totalitatea m6surilor profiIactice indreptate asupra individului sau comunitilii socialein scopulprevenirii conduiteisuicidare,a carzelor care o pot generaInterven{ia sauetapa terapeuficd include totalitateamlsurilor cu caractercurativ indreptate in asuprapersoanei sociale,extraindividuale, scopul combaterii sau asupracircumstanlelor factoriior careintrefin sau agraveazd conduitasuicidard. Trei grupede mdsuri: -mdsurimedicale -m5.suri psihoterapie, psihiatrice (terapie terapie ocupafionale) biologicd, -rn6suri proteclie rnedico-legald). (socio-pedagogice, siguranfd social6, medico-sociale post-intervent'a cuprindetotalitateamdsurilorde eliminarea urmelor crizei Recuperareasau at6t asupraindividului cit suicidare,de anularea consecinlelor conduiteisuicidare,indreptate gi asupracomunit[1ii sale sociale. in cadrul acestorurdsuride recuperare distingemdoudgrupe: -mdsuriindividuale (psihoterapie, psihiatricdconstAnd terapiegi in asistenld psihiatricS" e) supraveghere socioterapi -m[suri sociale(adaptare social6). familiald,profesionald, pe Mlsurile recuperatoriiurmdresc indep[rtareaefectelortraumatizaliei plan somatic, pe plan psihologic,restabilireaechilibrului normal al personalitl1iisubiectului. iar

ANCHETA JUDICIARA
Din perspectivl psihologic[ ancheta judiciard (urm[rirea penald 9i cercetarea de interpersonalide tip specialcarereunegte, reguld, doul judecdtoreasia) reprezintf o relagie anchetatorcare cauti sI dezvdluieun adevdr,9i un anchetat p.rrouoa cu intereseopuse:un sau sd-l prezinte intr-o manierd care, de cele mai multi ori, cauti s[-l acopere,sd-l ascundd care caresd limiteze cdt mai rnult consecingele ar ulma sd decurg6. PLANURI SITUATIONALE: 1. PLANUL DESCHIS- datele despreinfracfiune sunt cunoscuteatdt de anchetator, cdt gi de anchetat numai de cdffe anchetator 2. PLANUL ORB - dateledespreinfracliune cunoscute - dateledespreinfracliunecunoscute numai de citre infractor 3. pLANUL ASCUNS 4. PLANUL NECUNOSCUT - datele despreinfracliune cunoscutede cdtre o terlE (rnartor) persoand ASCULTAREA INVINUITULUI SAU INCULPATULUI Etape: .Verificareaidentitagii etapd obligatoriepenffu a nu fi invinuitd alti persoand .Ascultarearelatirii libere - invinuitului i se soliciti si declaretot ce Stiein legdturdcu invinuirea ce i se aduce dirijat[) - se adreseazd .Adresarea intrebdri gi ascultarea rdspunsurilor(ascultarea de intrebdricu privire la fapta ce formeaz6obiecnrl cauzei9i la invinuire. intrebdriletrebuie: .sI fie claregi precise; r[spunsul; .sd fie pe inlelesulcelui interogat; nu sugereze s6 scurt de genul "da" sau .sd oblige pe invinuit sdrelatezegi nu sd determine rdspuns un
ttnutt;

t t t

r
!

t
;

.sd nu intimidezepe cel ascultatsaus6-l puni in incurciturS. tactice: Procedee ' Folosireaintrebdrilor detaliu .Ascultarearepetati 'Ascultareasistematicd .Ascultarea incrucigati 'Folosireaprobelorde vinovIlie .Ascultareaunui invinuit sauinculpat despreactivitatea celorlalli participanli la s[virgirea infracliunii 'Justificareatimpului critic CALITATILE ANCHETATORULUI profund[ qi nuan{atia dispoziliilorlegii penale9i Nivelul generalde pregitire: cunoa$terea pro.".1rul penale, a drepturilor fundamentaleale omului la care trebuie sd se raporteze etc. noliunilor de psihologiea personalitdlii permanent; stipdnirea

I I

t t t
I I

Calitlfile psiho-intelectuale: - integritatesenzoriald, starecorespunz5toare sinatdlii; a - gdndirea anchetatorului trebuiesd se orienteze spreesenfa realitdfiijudiciare, sd se distingdprin clantate, profunzime, rigoare,mobilitate,coerenle sd se bazeze un dezvoltat gi pe spirit critic, perspicacitate, fo4a argurnentdrii logice, spirit de observa{ie,insistenta, gi subtilitatea rapiditatea deducliilor - memoriade scurti duratdgi rnemoriade lungd duratE - imaginafie, gi stabilitatea concentrarea atenfiei - capacitate efort sus{inut de Calitifi moral-afective: - obiectivitate, corectitudine, incoruptibilitate, irnpa4ialitate - tact, rdbdare, toleranld, disponibilitatea de a asculta, echilibrul emotional. autocontrol, empatie etc. Aspectenegativece pot apirea in activitatea anchetatorului: - aroganta, plictiseala,iritabilitatea,nervozitatea, multumireade sine, wlgantatea, vanitatea,orgoliul, infatuarea - incredere exageratd propriile rationarnente, in inflexibilitate cognitivS, lipsa simtului autocritic,duplicitate,multumireade sine, superioritate fa!5 de anchetat, stereotipii, automatisme, deciziipripite, optimisrnexcesiv, pesimism exagerat, particulare opinii desprecolaboratori, prejudecd{i - adresarea intreb5ri sugestive, de ignorareaintentionatd unor probe incriminatorii a Tipuri de anchetatori: anchetatorul temperat,anchetatorul arnabil,anchetatorul autoritar, anchetatorul comunicativ, anchetatorul cabotin, anchetatorulpatern, anchetatorul de tip analitic, anchetatorul tip sintetic, anchetatorul tip conservator, de de anchetatorul tip de creator

INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUT SIMULAT PRIN TEHNTCA POLIGRAF

Comportamentul reprezintd maniera specificd prin care subiectul uman este determinatsI rispund5 printr-un ansamblude reacpiila solicitirile de ordin fizic sau social la carevin din ambianli, clut6nd ca prin aceasta se adapteze sirualiile nou intervenite. sd Comportamentul aparent cateinclude reacgiileexteriorizateale persoanei, observabile direct, cum ar fi limbajul vorbit sau gestual,mimica, activitateade migcarea membrelorsau corpului Comportamentul inaparent include modificdrile interne, indirect decelabile, ce gdndirii, emofiei, limbajului etc.,dintre careamintim: modificdrile ritrnului insofescprocesele respirator, ale ritmului cardiac, a secreEieisalivare, intensificarea activit6lii glandelor a conductanleielectricea sudoripare, compoziliei chimice gi hormonalea sdngelui,cregterea pielii etc. Comportamentul simulat este o incercarede a ascunde sau falsifica sensulunei in un realitdgi.Persoana cauzddi intengionat rdspunsverbal striin aceluiape care il gdndegte, exteriorizdndsau mascAndo expresiece nu se potrivegtecu aprecierea,atitudinea sau cu autenticincercat. sentimenhrl Simularea este o entitate conffadictorie intre aspectul aparent gi cel inaparent al comportamentului, expresiaunei dedubldripsihologicein raport cu sine.

CORELATELE PSIHOFIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI SIMULAT procesului Dimensiunile afectiv(Lazarus, 1984;1991): -modificdri cognitive (procesarea informaliei stimul veniti din mediu, care in funcfie de semnificafiearerol activatorsaunu); -modificlri organice,vegetative(cregterea arousal-uluifiziologic, activareacardiacdgi a sistemului circulator, modificlri la nivelul motilitelii gastrointestinale, tensiunii musculare, conductanpei electrice pielii etc.); a -modific[ri comportamentale (gesturi,reacfii, rnimicd, expresiivocale etc.). DETECTIA SIMULARII PRIN TEHNICA POLIGRAF Poligraful cunoscutempiric sub denumireade "detectorde minciuni" este un inregistrator mecanicsau electronic,ce preia pneumaticmodific[rile de tensiunearterial[, puls, respirafie, suplimentatcu un sistempentru inregistrarearezistenleielectrodennicegi a micromiqclrilor (Anghelescu Dan, 1984). rnusculare & de Poligraful nu inregistreazl,inmod direct minciuna, ci modificdrile fiziologice determinate simulat. emoliilecareinsolesc comportamentul gtiinfifrcde urmdtoarele aspecte: in Detecfiasimullrii cu tehnica poligraf estefundamentatd mobiiizdndu-gi sdvArgirea unei fapte penalesubiectulparticipd cu intreagasa personalitate, pentrureugita infraclionali intreguls6upotenlialcognitiv,motivalionalgi afectiv.

Acest lucru face ca actul infracgionalsi nu rdmini ca o achizilie intdmpl6toare, perifericd a congtiinlei, ci sd se integrezein aceastasub forma unei structuri infraclionale stabile, conlinutafectiv-ernofional cu specific,cu un rol motivagional bine diferengiat. Tehnicapoligraf acEiondnd mod indirect asupraplanului congtiinfeisubiectului,cautd si in evidenfiezedac5acestaredd cu fidelitate ceeace gtie,adicl elemente confinut ale realitdlii de subiectivepe careo poarti in planul congtiin{eisale. Poligraful inregistreazd simultan pe o diagraml modificdrile a cinci parametri psihofiziologici: respiratia toracicd,respirafia abdominall, reacfia electrodermicd, tensiunea arteriaid - puls gi micromigcdrile musculare.Fiecare parametrupsihofiziologic inregistrat grafic pe diagramapoligraf prezintd anumite caracteristicispecificepe care examinatorul le analizeazi. gi le interpreteaz5, formul4nd concluziile cu privire Ia sinceritatea sau nesinceritateasubiectului, concluzii consemnateintr-un raport psihologic de constatare tehnico-9tiinlific5. Tehnica poligraf nu face altcevadecdts[ depisteze emofiain mod indirectprin surprinderea reac.tiilor activatorii generale, care implicd mecanisme fiziologice at6t centrale cdt gi periferice. Examinarea cu tehnica poligraf se efectueazl pe baz-a rezolufiilor motivate sau a penalSgi la cerereaexpresda apdrlrii. Aceasta ordonanlelordispusede organelede cercetare fiind un mijloc de investigare,trebuie sd fie soliciate $i sd constituiede regul6, un moment psihoemotionald subiectuluiin inilial al ancheteigi nu o ultimi activitate,cdnd reactivitatea a cauzdesteafectat[ de foarte mulli factori. Cu c6tevazile inainte de investigare,examinatorulva studia in mod detaliat dosarul cavzei, pentru a formula impreund cu cel care instrumenteazd cavza',cele mai adecvate intrebdriSunt exceptate la testareacu tehnicapoligraf urmltoarele categorii de,persoane: de gravide psihic -persoanele afecf cu iuni cardio-re spiratorii severe -persoanele afecliuni neurologicegrave(hemipareze-par alizir) cu -alcoolicii -persoanele care in momentul testdrii sunt in suferin!5fizicd (intervenfii chirurgicale recente, de etc.) extraclii dentare, leziuni cauz-ate uneleaccidente - alte persoane legdturl cu careexaminatorulapreciazd nu este canil. in cE Persoanelece urmeazl a fi examinate cu tehnica poligraf trebuie si indeplineascd urm ito arele condi,tii: -sEnu fie supuse obositoare; unor anchete -anteriorsi aibd asiguratl o alimentalienormal[; -sdnu fie ameninlate tehnicapoligraf; cu -sEnu fie sub influenfabdururilor alcoolice; -sb nu fie sub influenta medicamentelor acgiune cu asuprafuncf,ilor sisternuluinervos -sEnu fie dusein cdmpulinfraclional (nu vor participa [a reconstituiri,experimente); -si nu participela confruntdri; -s[ nu fie prezentate qpre pentru recunoagterea grup qi sd nu li se prezintepersoane din recunoa$tere etc.

psihofiziologicd a cu Condiqiaobligatoriela examinarea tehnicapoligraf estenonnalitatea subiectului. Interviul pre-test Orice examinare cu tehnica poligraf va fi precedat5 de un interviu pre-test. Examinatorul va trebui sd oblind date exacte cu privire la faptele gi circumstanfelecare constituiebazasuspectirii ori acuzirii persoanei urmeazd fi examinati. ce a ce a ln tirnpul interviului pre-test(15-20 de minute) persoanei urmeazd fi examinati, i se aduce Ia cunogtinldscopul examin[rii, rnodul de funcfionare al aparatului,accentudnd principiile fundamentirii Stiinfifice ale metodei gi rezultatelece se pot obgine. Acest aspect spore$tepreocupareapersoaneinesincere asupra detectdrii posibile gi confer[ incredere persoanei sincere. lnterviulpre-test desfrgoard se dupl un algoritmspecific. Chestionarul utilizat in examinareapoligraf de Un chestionar conline in medie 10 intreb6ri numerotate cltre examinatorde la I la gi 10, ordine care corespunde pe diagramapoligraf. intrebariteformulate se vor referi numai poligraf addugdnd, la un singur aspect.Examinatorulnoteazd numlru] intreblrii pe diagrarna in frmcfiede rispunsul afirmativ saunegativ al subiectuluisemnul"+" sau"-". Tipuri de intrebdri: (a) intrebdrile relevante (inciminatorii, critice, acuzatoare)sunt propozilii-interogative adresate subiectuluide psihologul examinatorin mod nemijlocit, concis gi clar atdt in cadrul interviului pre-test, cAt 9i in timpul testirii, vizdnd sdvdrgireasau implicarea acestuiain infracgiuneace face obiectul investigafiei, apte sb produci modificiri in reactivitatea psihoemogionald (,,D-ta ai comis furul din magazinulX"). (b) intrebdrile neutre sunt propozigii-interogative simple,care nu au legdtr:ri cu incriminarea gi permit reechilibrarea psihic6 a subiectului dup5 efectul intrebirilor relevante.Scopul lor este de a obfine in diagramapoligraf un segmentetalonpentrureactivitateapsihoemolionall ("Egti de profesiecroitor ?"). normalE subiectului a (c) intrebdrile de control suntpropozi,tii-interogative careaprioric se cunoa$te, subiectul la c[ va rdspunde nesincer. Scopul acestora este de a obline un anumit nivel al reactivitSgii psihoernogionale necesar efectudrii cornparafiilor cu nivelul reactivitSlii psihoemoqionale oblinute la intrebdrilerelevante("Te-ai gdndit vreodatdsd furi ceva?"). Examinarea poligraf Diagrama. sau harta poligraf reprezintd expresia graficd a parametrilor fiziologici (respiragia toracicd"respira{iaabdorninal[,reacgia tensiunea arteriald- puls gi electrodermicd, gcdri musculare), micromi le concomitenti chestionlrii subiectului. in cadrul examindriila poligraf pot fi utilizate urmltoarele teste: -Testulintreb[rilor obignuite -Testulde stimulare -Testulintrebdrilor intercalate -Testulcomplexuluide vinov[gie -Testulvdrfului de tensiune -Testulou rlspuns in gAnd -Testul"DA". in prezent se utilizeaz5 gi alte tipuri de teste, adaptate la noua procedur6 poligraf computerizati..

Interviul post-test ln momentuldecisival valorificdriidiagramelor. aceastd reprezintE Interviulpost-test psihofiziologicd informaqia la de saltul de la informaliade narur5 fazd a testdriise realizeazS mijloacelelegalede probi. naturl juridicd,materializatdin Abordarea cu Orice examinare tehnica poligraf se incheie cu un interviu post-test. generaleprivind regulilor subiectuluise individualizeart de la caz Ia caz, cu respectarea seamagi calffi,lindndu-se invinuitului sau inculpatului(metodic,logic, argumentat, audierea gi culturdal acestuia). de nivelul de instruire const5in al convingepe subiectsd incercedupdpropria sa Abilitateaexaminatorului priceperesd explice stdrile emotive pe care le-a simtit in timpul rdspunsurilordate la de va interviulpost-test fi continuat cltre anchetator in de intrebdrile adresate. funcgie situagie, in biroul sdude anchetS. pot datepe baza cdroru fi oblinufi indici ce permit: Tehnicapoligraf furnizeazd. - eliminarea a suspeclilorce se dovedesc nu fi implicali in cauzl, realizdndo mare economie timp qi de muncd; de - identificarea de autorilorde infracliuni,indiferent genulacestora; - stabilirea persoanelor audiate; sinceritSlii declarafilor - stabilirea unelefaptepenale; imprejur[rilor carecalifici sauagraveazl - solulionarea constituiteca pFt{ii contradicliilorce aparintre declaraliilepersoanelor penal; in procesul - depistarea caracteruiuicalomniosal unor denunturisaupldngeripenale. simulat,astfel judiciardpot sI apardgi alte aspectecarevizeazdcomportamentul in practica incdt tehnicapoligraf poate fi folositi in mod nelimitat, fiind practic adaptabili oricdror situatii.

PROBLEMATICA PSTHOSOCIALAA MEDIULUI DE PENITENCIAR

pedeapsa privativd de sociald careinfractorulurmeazdsd execute in Penitenciarul: Institu,tia libertate Psihologia corecfionall : studiul gi aplicarea cuno$tinlelor psihologice in domeniul infEptuiriijustiliei penale urmiregtetrei scopuri: Penitenciarul -custodial, care consti in clausffareadelinulilor gi impiedicareaevadlrii lor. Acest militard structurati pe sistemde comandd scopesteimpus gi unndrit de suborganizagia gi prevenire; -producfia de bunuri materiale (megtegug[reasc[,industriall, agrar6 etc.), prin remunerare,reduceredin timpul condamndrii etc. pentru problemele de produclie exist6 cadre specializate (maigtri, tehnicieni, ingineri), care asigurl realizarea producliei; -reeducativ, realizatde cadre specializate, care se ocupd de problemeleeducalionale ale depinulilor.

CONSECINTELE PSIHOSOCIALE ALE PRIVANU PN LIBERTATE creeazdcondilii pentru Efectele limitErii libertlgii afecteazilprofund intreaga personalitate, gi arnplificarea unor tulbur5ri psihiceqi psihosociale aparilia la ale Situalii adaptative acesruia regimul de detenpie: prin agresiune: rezistenfi deschisd la regulile viegii de penitenciar, "Adaptarea" comportamenteprovocatoare spre alli definuli sau chiar cadre, reaclii autoagresive (automutildri),tentativede sinucidereetc. "Adaptarea" prin retragere: inchidereain sine, izolareadefinutului primar de comunitatea celorlalgi delinuli gi de via,ta din penitenciar, consffuirea unei lumi imaginare ca loc de refugiu. pasiv6 a'delinutului la normele qi "Adaptarea" prin consimfire reprezinti conformarea fiind fEcut5in manierdformald, astfelincAtsd nu acestora respectarea regulile din penitenciar, sancf iuni supIimentare. atragd, prin caredeflnutulprimar se relalioneazd actl "Adaptarea" prin integrare estemodalitatea mai ales la se Aceast5forml de adaptare int6lnegte cu ceilalgidelinuli gi cu mediul de detenfie. pe definufii condarnnafi termenlung. de Comportamente manifestate unii de,tinugi: Refuzul hranei -valoaresimbolici: definutul aratdcd estegata de sacrificiul supremin caz cd nu i se satisfacanumitedoleange -elementspectacular atenfiagi admirafiacelor din jur prin care definutulvrea sd atragd Tatuajul -reflect6profesiaindividului, dorinfele,arnintirile sauaventurilesale

-de{inufii care igi aplic6 tatuaje manifesti o irnaturitateafectiv6, o slab[ inser]ie dornici de alfii le apiicd din curiozitate,excentrism, socialS, sffucturepsihopatS, o ieftin erotism Automutilarea -apare delinulii caretrec prin stdride melancolie anxioaslgi cu delir mistic, in unele la qi la cei cu un nivel scdnft al inteligenlei deliruri cronice,la hiperemotivi

ASPECTE PSTHOSOCIALEALE MEDIULUI DE PENITENCIAR $ocul incarcerdrii,contactul cu subculturade penitenciar are o influenli deosebitdasupra afectdndgrav sentimentulde siguranldal acestuia. vielii gi comportamenfului deginufului, Subcultua de penitenciareste formati dintr-un sistem de norme gi reguli creat qi aplicat de cdtre delinuli pentru a-gi asigura condilii de via!6 cdt mai acceptabiledin punctul lor de vedere: -problemele personale -duritatefaln de cei slabr -in orice situagie se depundun minimum de efort si -convingerea nu sunt crezuli de nimeni cI -idei de persecu{ie -obsesia denunlSriide cdtrealli deginulietc. ngidn iar pozitja fiecdrui delinut in delinufii au o structurdierarhici autoritarS" in penitenciar cadrulsistemuluidepindede: -experienlagi specialitatea infracqionald sa -duratacondamndrii -structura personalitSliisale. Subculturade penitenciar, i[ face pe definut sd-gi fonneze o noud viziune asupra gi propriei persoane si elaboreze "sffategiede supravieluire". o Definutul adopti o atitudine ostila (frgi9d sau ascunsa)fatn de personalulinchisorii, unei loialitali fatd de ceilalli definufi. dezl'oltarea fafd de lumea"din afarb" gi, concomitent, El va incerca sd se integreze in grupul informal de delinuli gi se va supune necondilionat liderului informal, chiar dacd riscd sh nu fie vdzut bine de cadrele carcerald. O prima fazdin evolulia delinutului esteidentificareacu subcultura eliberirii se manifestda doua fazd careconstl in Ca urmarea apropierii momentului adoptdun rol cdt mai dezirabil din punct de vedere aparilia fenomenuluide desprizonizare: social. antipatie, indiferenld psihosocial pot int6lni relalii de simpatie, se Subaspect i. Statusuriinformale: Ii deri populan, izolali, solidari sauresping O caracteristicd specificd sfructurii informale din grupurile de delinuli o reprezintd numdrul mare de respingeri. O pondere insemnatEin cadrul respingerilor o au deginulii pentruomor, viol, incest,tAlhdrieetc. condarnnagi de Existdunele"ffadilii" ffansmisede la o generafie definufi la alta. intenpiile etc. pentrua-giascrurde actiunile, Existi un limbaj specificfolositintre delrnuli apar uneori cu deosebitlvirulenl[; atAtprieteniile,cAt gi Fenomenele socio-afective gi ostilitdlile sunt "pe viagi gi pe moarte", fapt carepoateafectaclirnatul organizagional starea a de disciplind delinulilor. pseudosocial, asocial. antisocial, Mai multetipuri de delinuli:prosocial, Pebazaapartenenlei un tip saula altul se pot institui rn[surile reeducative. Ia

sunttipurileprosocialgi pseudosocial. Cei mai ugorreeducabili Violenfa colectivl Estedeterminatlde acumularea *1s11snsirrni interiorul grupului de definu1i. in gocul incarcerdrii, fenomenul de pizonizare, teritonalitztea,ierarhia, stresul, Cauze'. frustrarea etc. intr-un mediu consideratostil, delinutul se simte vulnerabil,ameninfa! incapabil de a facefa[d, unor dificultifi, ceeace accentueazd iegirile agresive. Violenla colectivdin mediul penitenciarare o desfEgurare fazicl: -faza premergdtoare implicd un incident apreciatde deginut jignitor sau nedrept ce ca stdrneqte cadrul grupului o agitalie. in -in faza urmdtoare,aceastdstare se amplificd gi se extinde prin contaminaregi la nivelul altor grupuri. in acestmoment pozigiamulpimii esteoscilantEgi poate fi uqor manipulati de lideri sau agitatori.Influenla liderilor saua agitatorilordepindeatdt de autoritatea careei se bucurd,cdt gi de mdsurain careacegtia exprirndinteresele. de le -in faza frnall agitzfia cregte, ajungdndu-sela violenli verbald, dezorganizarea conduitei, pierderea autocontrolului, acgiuni impulsive, distrugerea unor burn:.ri materialeetc.Uneori violenla colectiv6poatedegenera revolta penitenciard. in REEDUCAREA DETINUTILOR Penitenciaruleste o institulie patogendcare depersonalizeazd individul gi-l face sd devaloizeze lumea gi pe sine insuqi, gi ceea ce este mai rdu, permite obignuireacu acest mediu. in timpul detenliei se instaleazl destul de repede un sentiment de deriv6, de insffdinare:pedepsele scurtesunt trdite ca un dezasffu,iar cele lungi iau aspectul unui mod d.e via!6 cu multiplenuanlepatologice. Reeducarea delinupilor se bazeazdpe obligalia acestorade a desfEqura activitate o util5, pe posibilitatealor de a se califica sau recalifica intr-o meseriegi de a participa la activitdgicultural-sportive educative. gi Detenliatrebuies5: -reducE traumatizarea psihicl a persoanei condamnate -previndapanliaunor perturb[ri ernogionale prin idei obsesive, manifestate infantilism, idei suicidare, comportamente violente -incurajezeaceleatitudini gi aptitudini care s[ permitd o reinse4ienormal[ a acestora in societate. Un principiu fundamentalal acfiunii de resocializaregi tratamental delincvenlilor il reprezintdnormalizarea, prin apropierea cdt posibil, a condiliilor vielii din penitenciarde pe celeale lumii exterioare acestuia Penitenciarul ca obiectiv centralrecuperarea are celor careau comis acteantisocialegi preg[tirea lor penfu reintegrarea viafa sociald. in Stategia recuperativ[ trebuie sd porneascd de la cunoagtereaparticularit[filor psihoindividuale gi psihosocialeale delinugilor precum gi a conditiilor care au determinat sdvdrgirea actului infraclional in vedereadiagnosticdrii gradului de periculozitatepe care il prezintdqi a elabordriiterapiei optimepentrufiecare caz in parte. Procesul de cunoagterea deflnutului trebuie sd aibd un caracter interdisciplinar, folosindu-se acest in psihologice, sensmetode juridice etc. psihosociologice, rnedicale,

t I
Il -

I
ti l tl
Il

lr
tl tl f f

I I I

Profesia psihologintr-un mediude penitenciar de penniteacumularea unei experienpe profesionale unice,atdtdin punctulde vedereal specialistului orientatspreconsilierec6t gi al celui orientatsprecercetare, prin studierea vastitilii modelelor psihoconrportamentale etalate de cifre cei integrafi universul penitenciar. in Activitatea de cunoagtere a definuhrlui se finalizeazd, cu uD profil psihocomportamental caresunt evidengiate aspectele in pozitive ale personalit[1iisale,cdt atAt gi aspectele negadve. psihologic psihosociologic definutuluiva aborda Examenul al urm5.toarele dimensiuni: ai -cognitivd- urmdregte stabilireanivelului de inteligenld; -afectivd- evidenfiaza echilibrul psihoafectiv, maturitatea afectivl gi capacitatea de adaptare emolionalf,la acliunile cu caraeter reeducativ; -motivalionald - suportul rnotivafional gi trS.slturilecaracteriale,atAt pozitive cAt gi negative, urmirindu-seposibilitigilede utilizarea celor pozitivein cadrul activitefitor de reeducare; -relayionald relevdindeosebi indicelede sociabilitate, pe influengele care Ie exercitd gi le primegte la grup saude la anumili membrii ai grupului. de psihosociologic va urmdri: Subaspect se -evidenfierea caracteristicilor perioadei anterioare activitigiiinfraclionale: -fo4ele conflictualeexistente momentulnecerii Ia sdvdrgirea in faptei -cum au funcfionatstruchrrilefamiliale, gcolare, profesionale de petrecerea tirnpului qi liber -careestecapacitatea delinutuluide a comunica ceilahi cu Un interes deosebitil reprezinti modalitatea?n care definutul igi percepe vinovSfia pentrufaptacomisi gi pedeapsa primitS. Investigarea psihologicl qi psihosociologicE de{inutului vizeazd, a reliefareanucleului central al personalitdlii infractoare: egocentrismul, indiferenta afectivd, labilitatea gi agresivitatea. Resocializareareprezint5 un proces de reconvertire, reorientare gi rernodelare a personalitilii, de reeducare retransformare definutuluiin raportcu normelesociale. gi a Reeducarea delinutului reprezinti un complex de mlsuri orientatec[ffe reconstruc[ia morali a acestuia. Una din cerinleleprioritare in realizarea procesuluide reeducare esteindividualizarea lui. Aceasta inseamnd adaptareamdsurilor gi activitdpilor reeducativela particularitdlile fiec[rui definutin parte. Pregitireain vedereaeliber[rii esteconsideratd finalul procesuluide reeducare, gi

T I
DELID{CVENTA JUVENILA
Delincven{ajuvenil[ reprezintdun fenomence include totalitateaincilcdrilor de nonne sociale sdvdrgite cdtretinerii sub 18 ani, incdlcdrisanclionate de penal. juvenilS : o investigafie Delincvenfa interdisciplinard -rnedical -sociologic -psihologic -pedagogic -juridic -criminalistic Fenornenul etichetatsub diversedenumiri: este -copii cu tulburiri de comportament (termenmedical) -tineriinadaptali (termensociologic) -"copii-problemi"(termenpsiho-pedagogic) -minori delincvenfi (termenjuridic) etc. Termenul de delincvenldjuvenild este o crealie a doctrinei penale gi a teoriilor criminologicesau sociologicein tncercdrilelor de a grupa infracliunile in funcfie de criteriul de vdrstda infractorului. Societatea apreciazd. diferengiat prin comportamentele intermediulcontrolului social "Controlul social": reprezinti in esenfd, ansamblude mijloace gi mecanisme un socialegi culturale,prin intermediul cdrora: -a) sunt impuse individului o serie de interdicgii gi constr6ngeri referitoare la necesitatea respectirii normelorgi valorilor dezirabi le -b) sunt permise anumite acfiuni, fiind apreciategi recomandate conduitelecare sunt conformecu modelul normativ gi cultural Mijloacele controlului social pot fi grupatein: -l) psihosociale: se incearc5 realizarea conformitilii acfion6ndu-se asupra reprezent5rilor, atitudinilor, sentimentelor, opiniilor, ideilor gi comportamentelor indivizilor, astfel incdt sd se realizezeo internalizare morald gi o respectaredin convingere normelorgi valorilor sociale; a -2) institufionalizate:prin care se exerciti presiuneasocialSgi este impusd ordinea socialdgi juridic[, prin interventiaorganizatE diferitelor organismestatale, juridice, a politice-administrative ; etc. -3) neinstitufionalizate:reprezentate obiceiuri, tradilii, moravuri, uzanle, cutume de etc. care, datorit6 evoluliei cultural-istorice gi recunoa$teriide citre majoritatea membrilorunei societdfi, devinadevdrate modeiede conduitd. Caracteristicile personalitifii delincventuluiminor: -tendinya e agresivitate: I.atentd manifest[ cdtr / -instabilitatea emo[ionald generatd carenfeeducalionale in ultimd instan]d,de gi, de fraeilitateaeului

t
I

r
f

-inadoptarea sociald provenitd din exacerbarea sentirnentului de insecuritate, vagabondaj prin evitareaformelor organizate via16 ori de -duplicilateaconduitei: discordanla dinte doudplanuri: unul, cel al comportamentului intim in carese pregdtegte infracliuneagi celdlalt,nivelul cornportamental relafie eu de prin societatea, careigi nddeaz[de celemai multeori infracliunea; -dezechilibrulexistenlial,exprimatprin patimi, vicii, perversiunietc. Factorii implicafi in determinareacomportamentuluiinfracfional la minori: .factori individuali, de personalitate .factori extemi, socia-li Studiile efectuateau stabilit cd factorii irnplicali in aparilia devianlei comportamentale a minorilor au unnltoareapondere: -31,2o/o de ordin individual,de personalitate cei -25Yo de ordin extem,sociali cei -43,\yocombinalia celormenlionafianterior Alte studii au aritat c5: 98% incrimineazd bil ismul gi spiritul aventuri specfi ce vdrsteiminoratului; teri er i 93o/o referdla imaturitatea se psihicd datoriti unei insuficientesocializiri in familie qi qcoalS nedepistarea timp a unor eventuale gi la psihice; afecpiuni 93% mengioneazd negativdlipsa de conlucrare ca intre factorii educafionali (familie, gcoald,alte forme institupionalizate); 92o/o rcm rcd o cregtere considerabild libertinajului in rdndul rninorilor gi perceperea a alterati a valorilordernocrapiei; 87% din subiecgii chestionafi au acuzat carenfele educafionale din familiile dezorganizate aparentorganizate; sau 86Voacuzd,Iipsa preocupare la toate nivelurile pentru orientarearninorilor spre de de activitEfi folositoare, cultural-educative,care sd se desfEgoare tirnpul liber al in acestora; 82% incrimrneazdconsumul de bduturi alcoolice practicat, de obicei, de minorii proveniEi familii cu plrinli alcoolici; din 79o/onenlioneazd insuficienta preocuparepentru pregS.tirea minorilor in ceea ce privegtevia{a sexual6,fapt care se afld la originea infracliunilor de viol, perversiuni sexuale etc.; 79o/o menlioneazd dezinteresul total din parteaunor cadredidacticefafd de elevii care prezinti deficienfede adaptare; 78Voincnmineazl - in contextul atitudinal general- inadaptarea $colar6,aptitudinile gcolareslabdezvoltate, tulburdrileafectivitAfli$i celecaracteriale; 78o/o acuzl,rdspdndirea divorlului pe o scarS ce in ce mai larg6,, o determinantd din ca a abandoniriiobligaliilorde educare supravegherecopiilor; gi a 70Tose referi la decalajuldintre aspiraliile gi tentaliile specificevdrstei minorilor gi posibilitalile realeale familiei de a le satisface, ceeace duce la comiterea unor furhrri, t6'lh6rii,ingel5ciunietc.; 68% se referi la exemplul negativ al p[rinfilor - relalii conflictuale persistente, consum alcooletc.; de constat[ cd mulgi minori recepteazd 67%o rapid modelul speculanfilor, care ajung prin mijloace frauduloase un standardde via15ridicat gi manifestdpredilecgie [a pentru a adoptaun asemenea model existenlial;

vizeazlpericolulpe careil reprezintd 57%o tiderii negativi- majori gi minori - mai ales spre influenfarea spredevianfi a rninorilor marginaliz-afi cu deficienfe; ori 48o/omanifestdingrijorare fagi de amploarea cazurilor de minori care inhaleazd aurolacgi alte substange halucinogene deosebit nocivepentruslndtatea fizic5 gi de lor psihic[; 47o/ose refer[ al inadaptarea minorilor provenili din mediul rural la modul de viali urban, fapt ce faciliteazd aftagerea de cdtre infractorii majori la comitereaunor lor infracfiuni; 43o/oacuzAcu severitatetendinple unor cadre didactice de a promova tofi elevii, mentionand fluctuafia profesorilor gi a invdEitorilor, tolerarea aspectelor de indisciplinE gcolietc.; din 35% se referdla consecinfele plan infraclionalpe care [e producenecuprinderea pe tuturor minorilor in procesulde invl(5mAnt. rnfracfiunile de furt comisede minori au anumite particularitifi: -furnrrile sivd.rgitede minori se disting in primul rdnd prin valoarearnai redusd a bunurilor furate.Ei sustragobiectemici gi ugor vandabile(radiocasetofoane, casete audio gi video, minicalculatoare etc.), manifesdnd o anumitdpredilecliepentru furtul dulciurilor, figarilor fine gi chiar bduturilor; -manifesti multi fanteziegi ingeniozitatein comitereafurturilor, pdtrund prin locuri inaccesibile unui infractormajor; -de reguld nu folosescinstrumente dispozitivespecificesp[rgdtorilorprofesionigti, sau ci improvizeazdqi utilizeazd, loacegdsitefintdmplitor; mij -in foarte pufine situalii devin violenfi; in condiflile in care sunt descoperigi cele de mai multe ori folosescfuga; -nu manifesti preamultl grijl pentrua-qi protejaurmele,ceeace duce la descoperirea ior rapidi; 'infractorii minori manifesti multi precipitare in a se debarasa bunurile furate, de astfel incdt pot fi intdlnili la scurt timp dupd comitereafaptei, oferind spre v6nzare bunurileinsugite, prefuriderizorii; la -de obicei, furrurile sunt comise prin participareamai conduse adesea de infractori recidivisti.

PROFILAXIA DELINCVENTEI JUVENILE Se realizeazA pt'rnintervenlia asupracauzelor,condiliilor gi circumstanfelor care pot genera acte infracfionale, acfiondndu-seatdt asupra minorilor cdt gi asupra mediului micro gi macrosocial c[ruia ii apa4in. Strategii: - infiinprea unor organismenalionale gi locale, care sd contribuie la cunoagterea exacti a situaliilor familiilor cu mulli copii, indeosebia celor cu greut6fimaterialegi insuficientconsolidate moral; -cunoa$terea familiilor care igi neglijeazd indatoririle fald de ii abandoneaz[. maltrateazfsauii expununor riscuri sociale: -acfiuni menite sd deprinddparingriin leglturd cu indatoririle ce le revin in domeniul ingrijirii gi educlrii copiilor,relaliilecaretrebuiesd caracterizeze farnilie,perioadele o critice din viagacopiilor, metodelecare trebuie folosite pentru depigireamomentelor dificile etc.;

l'
I

l, f,

I I

-cunoaSterea riguroasd,pe fiecare localitategi unitate teritoriala a rninorilor care prezintd tulburiri de comportament,tendinle de inadaptabilitate,astfel incAt sd se poatl lua mdsurilecarese impun (medicale, educative etc.); -cunoagterea bazdde analizi a stdrii infraclionalein rdndul minorilor gi elaborarea pe a unorstrategiide diminuare acesteia; -instituireaunui sistemde pregitire a unor specialigti problemede preveniregi in juvenile; combatere delincven.tei a -asigurarea pentru ocrotirea minorilor, care necesarului institufii specialamenajate de din diversemotive nu au nici un fel de c[min, ffiind in strad[; -organizareade cltre autorit[1ile publice locale a unor acfiuni de cuprindere in procesul invdf[mdnta copiilor careprovin din familii de romi. de Mass-media exerciti o influen{ddeosebiti asuprapersonalitdliiin fonnare a minorului (furt, violenp etc.) gi sociali: Strategiidenvatedin paradignecognitiv-comportamentale inv6gare a) reducereaneincrederiigi stimularea motivafiei in vedereaunei integrdri sociale adecvate; ernpatice,cultivarearelafiei gi dezvoltareainfelegerii pentru b) stimularea capacitdgii situaliavictimelor; situalii neagteptate; c) furnizareaunor modalitali de acliunefald de evenimente, tinerilorvictimizati; d) consilierea rnodificareadistorsiunilorcognitivein privinfa comportamentului e) educaliasexualS, sexualinadecvat; alterate; fald f) utilizareaunor procedee condigionare de modelelede comportament de g) dezvoltarea gi controlul anxietilii; abilitililor sociale h) terapiafamiliall.

t
I
li

te

t t
I I

t
I

, *:/

24

/4

I t

/(

'/

v
'(.F

^ o .+r (

/aA ,?/.

CUPRrrrNoTI trNI FUNTDAMENTALE psIHoLo cIE runt cta Ri, DE

7

runtcnnA iN stsrevrwJUDrcrAR. psrHoI,oclcAa AcruLUr TNFRACTIoNAL ANALIZA

oBIECT, CONCEPTE ..................2 DEFINITIE .................2 DEVTANTA socnr,A $r DELTNCVENTA ........................2 DTMENSTI-rNI DELINCVENTET.......... ALE ........................2 ASPECTE ETICE$I DEoNToLoGICEPEcARE I.g napTTcA PSIHoLoGIA

FAZELE ACTULUI INFRACTrONAL........... ...................... 4 TIPURT rNFRACTORI......... DE ..........................6 INFRACTORUL AGRESTV VIOLENT.. SAU ..................... 6 TNFRACTORUL ACHIZrTrV........... ................ 6 INFRACTORUL CARACTE2AL....................... ................. 6 TNFRACTORUL SEXUAL.............. ..................6 INFRACTORUL OCAZTONAL ........................6 TNFRACTORUL PROFESrONAr..... ................ 7 INFRACTORUL IDEOLOGrC.......... ................7 INFRACTORUL DEBILMINTAL ...................7 INFRACTORTIL ALIENAT.............. ................ 8 pRoFTLULpERSoNALrrATlt INFRACToRULUr....... ....................... 9 PARTIcULa TTATTIE PSIHoLoGICE ALE DIFERITELoR CATEGoRII DE CER$ETORUL HOTUL...... HOTULDrN BUZLTNARE $UTUL SAU spAncAroRUL........... TALHARUL INFRACTORUL INTELECTUAL ASASTNUL cRTMINALUT sERIE iN PSIHOLOGIA VICTrMEI............... DEFTNTTTE PERSoANE VULNERABILITATE cU VICTIMATA cRrscur4.............. COMPORTAMENTUL VICTIMAL SCHIMBAREA ROL DE CLASIFICAREA VICTIMELOR.....-.....
9

.......... 3 .................4

MAsuRr pRorEcltrivrorzuvA ucrnazARrr......... DE ..._.

.......,..9 .................9 ......... 9 , . . . . . . . . .1 . . . .0 ............. i0 .................. 10 . . . . . . . . . . . . 0. . 1. ............ II ................"..12 .............,.12 .,,,......12 ............... 13 ............ 13 ......... 14

SITUATIICU POSIBILRISCVICTIMAL:........ AUTOVICTIMIZAREA FAZELESINUCIDERII:................. CATEGORII SUICID:.................. DE

..... 14

scHruA DEINTERVENTIEcoNornrA strICrDARA............ iN ANCI{ETA runIcJ.q.RA PLANUzu SITUATIONALE:..........

ASCULTAREAINVINUITULU SAU INCULPATULUI

................ ls .................. 16 ................. 16 ............. 16

................,...... l7 .................18 ................ t8

.................... 18

carrrAln-E ANCHETAToRULUI..................

INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUI SIMULAT PRIN TEHNTCA POLIGRAF ........20 CORELATELEPSIHOFIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI SIMULAT .................... 20

................ 18

poLIGRAT DETECTIA sllrurAzut pRIN TEHNTcA .......................20 PROBLEMATIcA PSIHoSocnr,AA MEDIULUI PENITENcIAR.............,..................,24 DE
ASPECTE PSIHOSOCIALE MEDIULU DE PEN]TENCIAR....... ALE REEDUCAREA DETINUTTLOR DELTNcvENTA JUvEI{IL4......... PROFILAXIA DELINCVENTEI JUVENILE ,......,.;.......... .................. 25 ....................26 .................... 28 .,................... 30