Student, Novac Claudiu

Anul - I

Studiu de caz
Psihologia Judiciară

Definiție – Psihologia Judiciară

Delicvența juvenilă

Studiu de caz, Evaluarea psihologică a unui subiect

Psihologia este știința centrată pe om, pe personalitatea sa, urmărind modul cum
aceasta se manifesta si actioneaza in mediul sa fizic, dar mai ales social.

Psihologia judiciara poate fi definita ca o disciplina distincta cu caracter pragmatic,

formativ – aplicativa, avand ca obiect studiul fiintei umane implicata in drama judiciara,
avand finalitatea de a obtine cunostiintele si de a evidentia legitatile psihologice apte sa
fundamenteze interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate judiciara sau
criminogena.

Ramură a psihologiei, auxiliară dreptului, care urmăreşte să descopere mijloacele

psihologice cele mai adecvate ce pot contribui la stabilirea adevărului şi la o mai echitabilă
administrare a justiţiei, prevenirea şi înlăturarea erorilor judiciare, o mai bună
fundamentare a reeducării infractorilor. Ea studiază caracteristicile psiho-sociale ale
participanţilor la procesul penal (învinuit, victima etc.) şi legităţile psihice care se
evidenţiază în această activitate.

„Psihologia judiciară se defineşte ca acea disciplină distinctă formativ-aplicativă şi de

cultură profesională a magistratului în statul de drept, având ca obiect studierea nuanţată
a persoanei umane implicată în drama judiciară, în vederea obţinerii cunoştinţelor şi a
evidenţei legităţilor psihologice apte să fundamenteze obiectivarea şi interpretarea
corectă a comportamentelor umane cu finalitate judiciară sau criminogenă”. Psihologia

1
judiciara studiază caracteristicile psihosociale ale participanţilor la acţiunea judiciară
(infractor, victimă, martor, anchetator, magistrat, avocat etc.), modul în care aceste
caracteristici apar şi se manifestă în condiţiile concrete şi speciale ale interacţiunii lor în
cele trei faze: faza preinfracţională, infracţională propriu-zisă şi postinfracţională.

Obiectul psihologiei judiciare îl reprezintă studiul şi analiza complexă a

comportamentelor umane implicate în prevenirea, geneza, producerea şi soluţionarea
conflictului individului cu norma juridică (în special cu normele penale).

Conflictul individului cu norma juridică se produce atunci când o persoană „încalcă

legea”: face ceva ce este interzis de conţinutul normelor juridice sau nu face ceea ce
reglementările juridice îi cer expres să facă.

Aceste norme reglementează cele mai importante aspecte ale vieţii umane şi, cu
anumite excepţii, presupun o răspundere juridică personală (individuală) pentru
nerespectarea lor.

Ţinând cont de aceste caracteristici, psihologia judiciară se ocupă cu precădere de

aspectele psihologice legate de încălcarea normelor penale. În conflictul individului cu
norma juridică participă, având diferite roluri în această „dramă judiciară”, mai multe
persoane: făptaşul propriu-zis, ocazional pot apărea complicele sau instigatorul, martori,
anchetatori, procurorul, avocatul, completul de judecători, experţi, gardienii din instituţiile
penitenciare etc.

Toate aceste categorii de persoane sunt implicate în mod diferit în prevenirea, geneza,
producerea şi soluţionarea conflictului individului cu norma juridică. De facto, am putea să
le numim personaje dintr-o dramă, drama individului care încalcă legea, drama judiciară.
Psihologia judiciară studiază caracteristicile psihosociale ale participanţilor la acţiunea
judiciară (infractor, victimă, martor, anchetator, magistrat, avocat etc.), modul în care
aceste caracteristici apar şi se manifestă în condiţiile concrete şi speciale ale interacţiunii
lor în cele trei faze: faza preinfracţională, infracţională propriu-zisă şi postinfracţională.

Delicvența Juvenilă
Delicvența juvenilă este o formă a comportamentului deviant. La nivelul cunoștinței
comune, comportamentul deviant rezidă in formele de conduita aflate in discordanță cu
valorile și normele unui anumit sistem socio-uman.

Delicvența formează una din speciile fenomenului de devianta cu mari implicatii pentru
individ si colectivitate. Dreptul penal da o definitie clara actului delincvential (infractiuni)

2
punand accent pe caracterul socialmente periculos al faptei si pe vinovatie in savarsirea ei.
Infractiunea este o fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si incriminata
de legea penala. Raportarea la norme reprezinta mai mult un criteriu de „clasare”, intrucat
nu expliciteaza cauzele comportamentului deviant, ci doar il discrimineaza de
comportamentul normal, socialmente acceptabil.

Mentionam faptul ca punctul de vedere juridic si cel psihosocial in aprecierea deviantei

sociale, inclusiv a fenomenului delincvential , nu se suprapun intocmai. Mira y Lopez
(1959) arata ca intre conceptia juristului si conceptia psihologului exista de multe ori
aceeasi diferenta de criterii pe care o intalnim intre familia unui bolnav si medic.

Din punct de vedere al psihologului, solutia adoptata de un delincvent, prin caracterul

sau dissocial sau antisocial, reprezinta doar un epilog, pregatit de mult, fiind un rezultatul
perturbarii sau al rasturnarii raporturilor obisnuite, socialmente acceptabile, dintre individ
si colectivitatea in sanul careia traieste. Pentru a intelege si a explica un delict inseamna ai
determina valoarea necunoscutelor ecuattiei responsabile de conduita individului in
situatia delictuasa.

Sub aspect sociopsihologic, factorul comun al delincventilor este ca subiectii din

aceasta categorie dau dovada de nonconformare la modul social, au un comportament
deviant de la normele socio-morale, in sensul ca isi realizeaza unele scopuri si aspiratii pe
cai sociale neacceptabile. Punctul de vedere juridic trebuie completat cu punctul de vedere
psihosocial, deoarece el permite nu numai o intelegere mai aprofundata a delincventei, ci
permite o mai adecvata „tratare” a delincventilor pentru a facilita reinsertia lor sociala,
precum si o actiune mai sistematica, multi si interdisciplinara, in directia prevenirii
recidivelor si, in directia profilaxiei deviantei sociale. A introduce punctul de vedere
psihologic alaturi de cel social, etic, pedagogic, juridic, medico-psihiatric inseamna a studia
in toata complexitatea sa acestui tip de comportament deviant. Punctul de vedere
psihologic are in vedere omul concret, al carui comportament este determinat de modul in
care el exista si actioneaza in mediul ambiant fizic si social, de modul cum el „cugeta”
asupra acestui mediu si-l evalueaza, precum si de mediul cum omul percepe si se
evalueaza pe sine in raport cu altii si cu mediul sau.

Abordarea stiintifica a delincventei juvenile trebuie facuta de pe pozitiile

determinismului probabilist aplicat in psihologie, conform caruia orice fenomen psihic este

3
determinat in ultima instanta, de actiunea externa, dar orice actiune externa determina
actul psihic numai mijlocit, refractandu-se prin insusirile, starile si activitatea psihica a
persoanei care este supusa acestei actiuni.

In definirea delincventei noi consideram ca este util sa pornim de la conceptul de

maturizare sociala. Maturizarea sociala are ca element definitoriu capacitatea individului
de a mentine un echilibru dinamic intre interesele sale si interesele societatii, intre nevoi si
aspiratiile sale si nevoile proiectele societatii.

Delincventul nu reuseste sa-si ajusteze conduita in mod activ si dinamic la cerintele

relatiilor interpersonale din mediul uman respectiv, datorita unui dificit de socializare,
determinat de perturbarea sau insuficienta produselor de asimilare a cerintelor si
normelor mediului socio-cultural si a produselor de acomodare la aceste prin acte de
conduita acceptabile din punct de vedere social-juridic. Delincventa apare ca o tulburare a
structurarii raporturilor sociale ale individului, tocmai datorita insuficientei maturitati
sociale. La majoritatea delincventilor se manifesta un caracter disonant al maturizarii
sociale si al dezvoltarii personalitatii.

Avand in vedere ca maturizarea sociala a individului sufera influenta nemijlocita a

relatiilor interpersonale si a climatului socio-afectiv existent in microgrupurile in care
traieste si se dezvolta, cauzele insuficientei maturizari sociale ale unor indivizi trebuie
cautate in perturbarea acestor relatii in carentele educative di socio-afective din grupurile
respective. Teoria dissocialitatii elaborata de R. Munchielli (1965), care pune accent pe o
serie de factori psihosociali in explicarea delincventei juvenile si se exprima in:

 Neacceptarea colectivitatii, a societatii;

 Falsa perceptie sociala a celor din jur;

 Lipsa anticiparii si evaluarii adecvate a consecintelor actelor comise;

 Respingerea rolului social ce i s-a acordat inainte de a deveni delincvent si pe care i-

l pretinde colectivitatea.

Personalitatea copilului se poate dezvolta dizarmonic, in urmatoarele cazuri: in

absenta unei invatari necesare sau in conditiile insuficientei invatari (interiorizari) a

4
normelor de conduita; in conditiile unei invatari „pernicioase”; in cazul unei invatari
ineficiente sau in conditiile in care invatarea este inaccesibila.

T. Bogdan (1973) subliniaza si el necesitatea de a incadra delincventa juvenila in sfera

deviantei sociale, punand accentul pe acele carente educative care provoaca acest tip de
comportament deviant.

Conceptul delincventa juvenila este abordat, in majoritatea clasificarilor care vizeaza

comportamentul uman sub unghiul evaluarilor normative, in cadrul mai larg al deviantei.

Notiunea de devianta a fost elaborata de Sellin (1938) care a studiat problemele

complexe ale socio-crimino-genezei. Sellin definea devianta ca ansamblul
comportamentelor indreptate impotriva normelor de conduita sau impotriva ordinii
institutionale. Merton (1957) spunea ca devianta reprezinta ansamblul comportamentelor
disfunctionale, ce ameninta echilibrul sistemului social.

Deviantele sunt de diferite naturi si de diferite tipuri, relationandu-se cu fenomene de

inadaptare sau de dezadaptare sociala.

Pentru intelegerea fenomenului de delincvential, se impune si analiza diverselor

universuri existentiale si comportamentale ale tinerilor ajunsi in deriva. Unii „naufragiati
sociali” pot fi victime ale unor represiuni, persecutari politice sau religioase iar altii pot fi
victime ale unor cataclisme naturale, ale razboiului. Multi dintre asemenea tineri, dupa un
traseu existential dissocial sau antisocial, poseda suficiente resurse interioare pentru a
deveni la o conduita dezirabila. Alti tineri devin adevarate epave sociale, inserandu-se in
viata grupurilor delinctogene, chiar daca la inceput au pornit doar de la vagabondaj. Dar
realitatile cotidiene arata ca, sunt destul de fragile frontierele trecerii de la acte dissociale
(vagabondaj, cersetorie) la delicte grave (furt) si foarte grave (talharie, viol, crima).

In ultimele decenii numeroase lucrari, printre care si cea editata de Gialombardo

(1972), abordeaza comportamentul delincventilor minori in mod diferentiat, pornind de la
premisa ca exista numeroase niveluri ale cauzelor si ale manifestarilor caracteristice
inadaptari sociale si deviantei, iar aceste niveluri sunt structurate astfel:

1. Factori situationali deviantei la carer copilul este expus acasa sau in mediul
extrafamilial: familie destramata; disciplina neadecvata (climat hiperpermisiv sau

5
hiperpunitiv); vicii in familie; situatie materiala deficitara, nesigura; grupuri delictogene in
vecinatate.

2. Probleme comportamentale care reprezinta un mod specific de inadaptare la

mediu, in raport cu varsta la care apar.

3. Atitudini dissociale in care copilul descopera reactii subiective indreptate impotriva

autoritatii, dar fara o inclinatie serioasa spre agresiune: izolare; anxietate; ostilitate.

4. Iesirea de sub control, cu incalcarea unor norme sau a unor standarde ale
comunitatii printr-un comportament dissocial moderat: inactivitate; fuga de acasa;
vagabondaj.

5. Incalcarea normelor si legilor prin acte antisociale grave si foarte grave: furt;
talharie; viol; omor.

Majoritatea infractiunilor au fost comise in grupuri cu un lider minor sau adult, adesea
actiunile infractionale fiind organizate de infractori recidivisti. S-a amplificat fenomenul de
recidivare a faptelor penale comise de minori, pe fondul accentuarii gradului de
pauperizare a numeroaselor familii si a ineficientei unor masuri de ocrotire. Recrudescenta
delincventei juvenile se manifesta nu numai in mediu urban, ci si in mediu rural.

Infractionalitatea este analizata prin gradul de incalcare a legilor penale, iar cei care le
incalca se caracterizeaza mai ales prin lipsa sentimentului responsabilitatii, a sentimentului
rusinii si a sentimentului de culpabilitate. Delicventii recidivisti sunt de fapt sociopati, care
refuza schimbarea modului de existenta caracterizat prin acte antisociale.

Portretul psihic, comportamental al delincventului inglobeaza urmatoarele trasaturi:

existenta marginala, inactivitate, parazitism, respingerea valorilor morale, disociere intre
eul personal si cel social, absenta orizontului temporal existential si resentimente contra
societatii. Toate aceste trasaturi sunt generatoare de comportamente indezirabile,
dissociale si antisociale.

Factorii si cauzele delincventei in structura personalitatii sunt mai putin generali,

intotdeauna concreti si legati de conditiile si evenimentele existentiale, de procesul
educational, de modul specific in care individul interactioneaza cu colectivitatea.

6
Studiu de caz, Evaluarea psihologică a unui subiect

Focsani

-2019-

COD SUBIECT: C.A. , poreclit "Broscoiu"

VARSTA: 30 ani

STAREA CIVILA: necasatorit, are 2 copii rezultati din concubinaje

ANTECEDENTE PENALE:

-1995, condamnare la 1 an si 6 luni inchisoare, cu suspendarea pedepsei, pentru furturi,

violare de domiciliu si distrugere de bunuri;

-1996, condamnat la 1 an si 10 luni (9 luni pedeapsa executata), pentru furturi prin

spargere, din locuinte particulare si de la doua unitati comerciale ;

-1997, condamnare la 6 ani si 6 luni (4 ani si 8 luni pedeapsa executata), pentru diverse
furturi prin spargere, din locuinte particulare, institutii publice si unitati comerciale ;

-din noiembrie 2002, este arestat si cercetat, la sediul IPJ Maramures, in 11 dosare de furt
si spargeri de locuinte particulare, unitati comerciale ( doua magazine, o farmacie, doua
baruri), institutii publice (o primarie, un oficiu postal) ;

-valoarea totala a prejudiciilor, in cauzele pentru care este cercetat, se ridica la peste 600
mil. lei ;

MOD DE OPERARE

- patrunde prin efractie (fortare de ferestre, spargere de geam, dislocare de gratii, fortare
de usa prin dislocare sau « spargere de butuc »)

- foloseste diferite instrumente pentru fortarea incuietorilor, usilor sau ferestrelor si are in
permanenta asupra sa (conform propriilor declaratii) o surubelnita pe care o tine lipita cu
scotch de antebratul stang ;

7
- in doua cazuri este identificat pe baza urmelor papilare gasite la fata locului desi
subiectul declara ca, in general, foloseste manusi chirurgicale ;

- in cazul spargerii la un oficiu al Romtelecom, negasind in afara unor cartele telefonice,

alte valori, procedeaza la spargerea si distrugerea unor bunuri ;

- in general actioneaza singur dar recunoaste ca , in unele cazuri , se foloseste de complici

pentru cumpararea de « ponturi » si informatii legate de obiectivul vizat si pentru a-si
realiza acoperirea pe timpul actiunii.

DATE ANAMNESTICE :

1.Mediul social de origine

- provine dintr-o familie de rromi cu 3 copii, cu tata « Natural »

- dupa nastere este abandonat de mai multe ori de mama sa si crescut o perioada de
bunica sa, care-l interneaza intr-un orfelinat din Focsani, jud. Focsani;

- istoria sa existentiala este legata de Centrul de plasament in care a fost internat la varsta
de 9 luni, dupa majorat ramanand, o perioada, asistat al acestui centru ;

2.Starea sanatatii si antecedente heredo-colaterale :

- la varsta de 13 ani sufera o dubla-fractura de tibie si un traumatism cranio-cerebral, ca

urmare a unui incident soldat cu o cazatura de la etajul al II-lea, al scolii in care invata ;

- in 1996 este diagnosticat cu meningita si internat in Spitalul de Boli Infectioase din Galati;

- post-tratament prezinta stari de lesin si crize paroxismale ;

- in intervalul 1995-1999, atat in perioada de detentie, cat si inainte, are 4 tentative

suicidare, prin ingestie de substante medicamentoase si prin spanzurare ;

- in perioadele care preced tentativele de suicid, descrie existenta unor stari de

furie paroxismala, cu descarcari epileptoide ale agresivitatii prin distrugeri de
bunuri si obiecte (agresivitate clastica) ;

- din relatarile sale, tentativele de suicid par mai degraba forme parasuicidare,
de suicid demonstrativ, deorece lipsesc perioadele de incubare si preparare a
actului suicidar iar suicidatia se petrece in prezenta sau in apropierea unor
persoane ;
8
 - dupa prima tentativa suicidara (1995) are doua internari in Spitalul de Neuro-
Psihiatrie din Buzau (nu exista date privind diagnosticul si prescriptiile
medicale) ;

- in perioada detentiei suporta o interventie chirurgicala pentru extragerea unor corpuri

straine metalice ingerate (monezi, bucati de sarma, lama de ras). Descrie ca a recurs la
aceste acte, pe fondul unor situatii conflictuale si a unor crize de furie paroxismala, cu
pierderea partiala a cunostintei ;

3.Evolutia scolara si profesionala

- perioada copilariei si a scolii gimnaziale o petrece in Centrul de plasament din Focsani in

care a fost internat;

- memoria episodica este slab structurata (fenomen specific copiilor internati in

orfelinate), primele amintiri evocate sunt situate in jurul varstei de 9-10 ani si sunt legate
de abuzurile fizice si psihice la care erau supusi de catre copii mai mari si chiar de unii
membri ai personalului de supraveghere(ex: "imi amintesc cum eram pusi sa ne cataram in
copaci si apoi sa sarim intre urzici");

- in clasele V-VIII, are o buna evolutie scolara, cu rezultate superioare la disciplinele socio-
umane si la invatamantul practic-aplicativ ;

- inca din scoala cauta sa se faca remarcat si sa caute un statut cat mai bine valorizat,
folosind diferite strategii : performante scolare bune, relatii privilegiate cu educatorii si
supraveghetorii sau asocierea cu liderii informali ai grupului pentru a comite diferite acte
de teribilism ;

- este investit cu unele responsabilitati in cadrul organizatiei de pionieri si de tineret ;

- in perioada 1990-1994 urmeaza cursurile Liceului industrial nr.1 din Baia Mare, profilul
alimentatie publica ;

- in perioada liceului are primele experiente sexuale si incepe o relatie de cuplu

cu una dintre colegele sale .In 1993 are primul copil, rezultat din aceasta relatie
neacceptata de parintii partenerei, fapt pentru care aceasta isi paraseste
familia ;

- in perioada ultimilor ani de liceu face primele demersuri pentru cautarea familiei sale de
origine, pe care o identifica in loc. Coltau, jud.Maramures .Bunica sa ii confirma datele
existente in dosarul de la centrul de plasament si incearca sa-l determine sa ramana
aproape de familia sa. Sub influenta bunicii dezvolta o relatie de concubinaj cu o partenera

9
din etnia rromilor, fara a renunta la prima relatie. In 1995 are un copil cu aceasta
partenera.

- aspiratiile sale profesionale vizau cariera militara, dar la terminarea liceului este respins
pe motive medicale la recrutarea pentru stagiul militar ;

- dupa terminarae liceului are o viata itineranta, cu deplasari frecvente intre Baia Mare si
Ocna Sugatag, unde mai figura in evidentele Centrului de plasament, in calitate de asistat ;

- fara o viata de familie responsabila, cu doua concubine si doi copii, lucreaza sporadic ca
zilier la diferite munci agricole si gospodaresti sau ca paznic la diferite societati
comerciale ;

- in oct.1995, dupa implicarea intr-o retea de trafic international de obiecte de arta si

antichitati sufera prima condamnare, la 1 an si 6 luni. In aceasta perioada, sustine ca s-a
aflat in anturajul

unor demnitari din S.M.( medici, juristi, afaceristi locali), care au avut si ei legatura cu acest
scandal si care -sustine el- i-au facilitat suspendarea pedepsei privative de libertatate.

- in perioada 1995-1996, comite mai multe spargeri pe raza municipiilor Baia Mare si
Sighetu Marmatiei, fiind identificat si arestat in 1996 ;

- in perioada de detentie primeste vizite putine si este vizitat de misionari din comunitatea
religioasa penticostala, care ii acorda sprijin material pentru familie si un suport in
perioada de privare de libertate ;

- dupa iesirea din detentie, ramane in relatie de cuplu doar cu ultima dintre partenerele
sale anterioare, cu care mai are un copil. In aceasta perioada isi stabileste domiciliul in
localitatea sa de nastere dar evita relatiile cu familia sa de origine. Pentru reintegrarea in
viata sociala este ajutat material si financiar de comunitatea penticostala, participa o
perioada la diferite adunari si manifestari religioase dar renununta la relatiile cu aceasta
comunitatea in favoarea vechilor anturaje ;

- perioada dintre 1996-1997 este si cea mai prolifica din punct de vedere infractional,
subiectul pretinde ca au fost zile in care a comis si 2-3 spargeri, afirmatie care, partial, pare
verosimila avand in vedere numarul mare de cauze in care a fost si este cercetat ;

- dupa iesirea din a doua detentie, intra in contact cu diferiti comercianti arabi, de religie
musulmana, de unde apare si interesul sau pentru aceasta orientare religioasa si pentru
studiului Coranului. Este sprijinit financiar de aceste persoane, in schimbul prestarii unor
servicii de muncitor-zilier, la unitatile comerciale pe care le detineau acestia.

10
4.Hobby-uri

- are preferinte pentru muzica, genuri specifice etniei din care face parte;

- este interesat de aparatura audio-video, care face si obiectul activitatilor sale

infractionale ;

- in perioada detentiilor citeste mult, fara a fi foarte selectiv cu lecturile sale. Afirmativ, se
declara interesat de literature religioasa, stiintifico-fantastica, juridica, politica etc. Biblia,
Coranul, Codul penal si Codul de Procedura Penala sunt cateva lucrari pe care le are in
permanenta la el ;

- fumeaza 20-30 de tigari/zi dar nu consuma alcool ;

5.Mediul social actual :

- casatorit nelegitim cu o partenera de etnie rroma, cu care are doua fetite, in varsta de 8 si
respective de 5 ani, al treilea copil urmeaza a se naste in luna aprilie;

- din primul cocubinaj a mai avut o fetita de 10 ani, decedata in luna dec.2002, in timp ce el
se afla in arestul IPJ Maramures ;

- detine o locuinta cu 3 camere pe care afirma ca si-a construit-o singur si o parcela de 50

de ari de teren intravilan, in localitatea natala, bunuri despre care afirma ca sunt rodul
activitatilor sale infractionale. In acte nu figureaza cu bunuri imobile sau mobile.

- fetita cea mai mare frecventeaza o scoala dintr-o colonie de rromi de la periferia
localitatii Somcuta Mare ;

- familia sa se intretine din ajutoare sociale si cu sprijinul socrilor ;

- personal, se afla intr-o situatie conflictuala cu socrii sai si nu are relatii cu familia de
origine ;

COMPORTAMENTUL PE TIMPUL ARESTULUI SI ANCHETEI

- datorita antecedentelor sale este foarte familiarizat cu regimul de detentie si arest,

cunoaste bine personalul de supraveghere si cel din serviciile de ancheta judiciara ;

- este foarte avizat in legatura cu prevederile Codului Penal , Codului de Procedura Penala
si privind drepturile pe care le are in procesul de cercetare penala ;

11
- isi asuma anumite responsabilitati in legatura cu participarea la diferite activitati
administrativ-gospodaresti din Sectorul Arest, cauta gratificatii si valorizari din partea
personalului de paza si supraveghere ;

- nu este vizitat si cautat de nici o persoana din exterior fiind strict dependent de
drepturile de hrana si echipament prevazute in regimul de arest. Pentru a obtine mici
« favoruri sau privilegii » (tigari, cafea etc.) este dispus la compromisuri si la negocieri cu
oricine ;

- este afectat de regimul de arest si prefera regimul de detentie din penitenciar, unde
exista o minima viata sociala ;

- cunoaste bine stilul de lucru al fiecarui anchetator si incearca sa-i manipuleze solicitand
interviuri exclusive doar cu unii dintre ei, in functie de evolutia anchetei ;

- pentru anumite recunoasteri sau dezvaluiri solicita audiente sau interviuri la sefii
serviciilor de urmarire penala sau la diferiti manageri ai institutiilor de politie ;

- la inceputul anchetei face recunoasteri partiale, apoi retracteaza unele afirmatii, adopta
o atitudine de aparenta cooperare iar cand se ia o pozitie mai ferma refuza orice
declaratie.In faza finala a cercetarilor face multe dezvaluiri si isi asuma acte pentru care
nu exista nici o proba impotriva lui, cu posibila intentie de a discredita organele de
cercetare penala in fata instantelor de judecata. Prin aceasta strategie de « intoxicare » cu
false informatii si dezvaluiri, ingreuneaza mult evolutia cercetarilor, solicita participarea si
cooperarea mai multor anchetatori in dosarele pentru care este cercetat, atrage mai mult
atentia asupra persoanei sale si obtine si unele beneficii secundare rezultate in urma
participarii la diferite recunoasteri si reconstituiri care ii permit o evaziune temporara din
mediul de detentie ;

- este extrem de instabil in marturisirile sale si in functie de situatie incearca sa obtina un

minim profit din orice dezvaluire ;

- in perioadele in care, din diferite motive, ramane in interiorul arestului o perioada de mai
multe zile, fara a fi solicitat in activitatile de cercetare judiciara, devine violent,
revendicativ, manifesta crize de furie si solicita audiente la diferite persoane din
conducerea institutiei sau reclama nevoi de asistenta medicala ;

- in timpul activitatilor de cercetare si anchetare se angajeaza usor in discutii colaterale,

deviaza rapid de la scopul anchetei, relateaza cu mult talent diferite aspecte din
experienta sa infractionala si de viata, multe dintre ele fiind evident rodul imaginatiei sau
a unor proiectii personale ;

EVALUAREA PSIHOLOGICA A SUBIECTULUI

12
1.TEHNICI SI INSTRUMENTE DE EVALUARE FOLOSITE

- pe baza consmtamantului subiectului am desfasurat mai multe sedinte de evaluare in

care am folosit : observatia, anamneza, interviul , testul ;

- instrumente utilizate :

- a)Chestionarul de personalitate Eysenck (varianta E.P.Q, etalonata pe

populatie romaneasca de A.Baban-P.Derevenco)

In conformitate cu recomandarile autorilor am utilizat cu precautie scala P,

datorita fidelitatii scazute rezultate in urma excluderii unor itemi din
varianta originala si neinlocuirii lor cu altii specifici pentru populatia
autohtona.

Modelul teoretic care sta la baza constructiei chestionarului precum

si semnificatia psihologica a celor trei factori este foarte cunoscut si nu mai
necesita prezentare.

- b) Inventarul de tendinte de dezadaptare a personalitatii( TDP)

Contine 130 itemi (vezi anexa nr.1) care se grupeaza pe 13 scale,

dispuse pe cele 13 linii ale matricii de raspuns care masoara urmatoarele
tendinte patologice:

-scala psihasteniei, care evidentiaza o structura psihast ena, prezenta unei

personalitati afectate de ritm, fenomene de spoliere energetica, deci fond
energetic scazut, pedanterie, dispozitie anancasta;

-scala depresiei, vizeaza prezenta unor reactii depresive;

-scala imaturitatii emotionale vizeaza existenta u nor carente educationale,

reactii imprevizibile, neconcordante cu varsta;

-scala tendintelor schizoide releva prezenta unei gandiri abstracte, tendinta

de detasare sau aplatizare afectiva;

-scala tendintelor paranoide subliniaza o anumita rigiditate, parci monie,

atitudini manifeste de revendicare;

-scala tendintelor isteroide, subliniaza o nevoie de exagerare a imaginii de

sine, de etalare etc.;

13
-scala tendintelor psihopatoide reliefeaza prezenta unor comportamente
imprevizibile, carente educationale si afective;

-nivelul mental vizeaza inteligenta verbala a subiectului;

-scala tendintelor de frustrare subliniaza prezenta (absenta) sentimentului

de frustrare;

-scala echilibrului emotional sugereaza la cote crescute lipsa

autocontrolului, existenta unor pr ecipitari, blocaje in situatii tensionate;

-scala motivationala vizeaza dimensiunea factorilor motivationali.

Inventarul mai are doua scale, una pentru dezirabilitate (onestitate)

si alta pentru antecedente personale

- c) Matricile progresive Raven, pt. evaluarea nivelului de dezvoltare

intelectuala

- d) Testul de atentie distributiva (Praga)

- e) Testul proiectiv Szondi, metoda complementara

Ultimele trei instrumente sunt foarte cunoscute in psihologie si nu mai necesita

prezentare.

2.REZULTATE OBTINUTE

- protocoalele testelor si cotele brute obtinute sunt anexate in copie prezentei lucrari

3.INTERPRETATREA REZULTATELOR

a) Chestionarul EPQ

- valorile scazute ale factorului E semnifica prezenta unei trasaturi acccentuate de

introversie, specifice persoanelor cu tendinte de repliere spre sine, care in asociere
cu valorile ridicate ale factorului N sunt caracteristice tipului introvert-neurotic
(corespondentul melancolicului din tipologia pavloviana);

-valorile crescute ale factorului N (Neuroticism) definesc, ca prima

trasatura, o instabilitate emotionala crescuta a subiectului. Ea
presupune o anumita labilitate emotionala, fiind specifica persoanelor
cu dificultati de restabilirea echilibrului psihic dupa socuri emotionale.
Aceste note accentuate ale factorului N sugereaza o capacitate scazuta
14
 de adaptabilitate, lipsa de energie, tonus muscular scazut, prezenta
unor trasaturi depresive;sunt prezente si unele acuze psihosomatice(
dureri de cap, tulburari digestive ), confirmate si de datele
anamnestice;

-in privinta factorului P (Psihoticism) cota bruta 4 desi nu reprezinta o

valoare ridicata, este situata peste medie esantionului de referinta .
Tinand cont si de precautiile pe care le recomanda autorii
chestionarului in interpretarea scalei, voi sublinia, totusi, ca subiectul
prezinta tendinte de egocentrism, asociate cu o propensiune spre un
comportament agresiv si ostil si o sensibilitate mai scazuta fata de
sentimentele semenilor.

- cotele de la scala L evidenti aza o usoara tendinta a subiectului de a

se pune intr-o lumina favorabila si de a raspunde in sensul
dezirabilitatii;

b) Inventarul T.D.P. -rezultatele obtinute valideaza concurent

existenta unor note accentuate ale trasaturilor de personalitat e
subjacente factorului N, de la Chestionarul EPQ. Astfel scorurile
mari obtinute la scalele de echilibru emotional, depresie,
imaturitate afectiva si psihastenie, sugereaza ponderea ridicata a
unor trasaturi vizand fondul energetic scazut, spolierea energetica,
existenta unei personalitati afectate de ritm, prezenta unor
trasaturi depresive si indeosebi lipsa autocontrolului, prezenta unor
precipitari, blocaje si in situatii relativ normale, nivel scazut al
stimei de sine.

Putem aprecia ca trasaturile subscrise de f actorul N, cel putin din

punct de vedere descriptiv sunt in ocurenta cu tendintele circumscrise
de scalele de psihastenie, depresie, imaturitate afectiva, echilibru
emotional de la inventarul T.D.P.

Dintre trasaturile specifice factorului P, Inventarul T.D .P. a validat prin

cota obtinuta la scalele tendintelor psihopatoide si schizoide, anumite
trasaturi de rigiditate, egocentrism, impulsivitate, aplatizare afectiva,
tendinte de detasare si existenta unor carente educationale si afective.

- trebuie mentionata cota ridicata a scalei antecedente personale care

a fost confirmata de datele anamnestice ale subiectului( tentative

15
suicidare, internari pt.afectiuni neuro -psihice, traumatisme cerebrale si
suferinte organice)

Ca limita in interpretarea acestor rezulta te, indeosebi

pentru Inventarul T.D.P. as mentiona existenta unor tendinte patologice
reactive, induse de mediul de detentie si care pot explica scorurile mari
obtinute la scalele de depresie, si paranoidie. Aceste tendinte 'reactive' au
fost subliniate si de alti autori care au studiat rezonanta mediului de
detentie asupra comportamentului detinutilor (Ghe. Florian, 1996).

c) Proba Szondi

-vectorul S(al pulsiunilor sexuale) subliniaza ambivalenta fata de

nevoia de virilitate, prezenta unui subiect usor efeminat cu tendinte
latente spre inversiunea scopului sexual;

-vectorul P ( al pulsiunilor paroxismale) sugereaza o criza ascunsa cu o

acumulare latenta a afectelor;

- vectorul Sch (al pulsiunilor Eului) prezinta un Eu inhibat, care utilizeaza ca

mecanisme de defensa negatia si represiunea;

- vectorul C (al pusiunilor de contact, al legaturii cu lumea exterioara) subliniaza

tendinte de infidelitate, de cautare permanenta si instabilitate. Subiectul este atent
si reactiv la noile incitatii exterioare.

d) MP Raven subliniaza prezenta unui intelect de limita(inferioara),

confirmat si de scala Nivel mintal, de la TDP

a)Testul Praga ne arata o slaba distributivitate a atentiei subiectului.

Randamentul la ultimele doua probe poate fi influentat si de starea depresiva pe

care subiectul o prezenta la momentul examinarii.

4.CONCLUZII SI DISCUTII

Din punct de vedere al somatotipologiei kretschmeriene, subiectul prezinta o constitutie

leptosoma careia ii corespunde tipul temperamental schizoid (nesociabilitate, solitudine,
disociere usoara, predispozitie pentru activitati intelectuale).

Din punct de vedere al tipologiilor criminologice (Seelig, Pinatel) subiectul se

incadreaza in categoria infractorilor recidivisti, fiind prezente si unele trasaturi specifice

16
infractorilor caracteriali. Subliniez urmatoarele caracteristici confirmate prin date
obiective si prin interpretarea rezultatelor evaluarilor de personalitate:

- comite in mod repetat infractiunea, existand un mecanism de obisnuinta in

acest sens;

- percepe realitatea in mod deformat, avand impresia ca este un "ghinionist

existential"

lipsit de sansa si noroc;

- manifesta indecizii si incertitudini interioare, cu dificultati de a-si asuma unele

roluri sociale (indeosebi roluri familiale si profesionale)

- prezinta grave deficiente de reprezentare, constientizare si ierarhizare a

normelor si valorilor socio-culturale;

Dintre trasaturile comune majoritatii infractorilor, subiectul analizat prezinta:

- o accentuata instabilitate emotiv-actionala care genereaza anumite salturi si

discontinuitati in reactiile comportamentale;

-componenta afectiva a personalitati sale este puternic perturbata de traumatizarile psiho-

afective suferite in mediul institutional de provenienta;

- subiectul prezinta o tulburare de atasament (cf. teoriei lui Bolwby),

generata de deprivarea si lipsa de investire afectiva din partea unei
figuri materne sau substitut de mama, in perioada micii copilarii.Ca
urmare subiectul nu poate dezvolta relatii sociale si de afiliere bazate
pe investire afectiva reciproca , pe sentimente si emotii superioare,
se cantoneaza in sfera unor relatii umane de suprafata, fiind intr-o
perpetua cautare de satisfactii si placeri.

- imaturitatea intelectuala, definita prin incapacitatea de a prevedea pe termen

lung consecintele actelor sale, este dublata in cazul acestui subiect si de un nivel
intelectual scazut, situat la limita inferioara a normalitatii, care nu-i permite
compensarea, macar partiala, a carentelor afective;

- imaturitatea afectiva, determinata de dezechilibrul psiho-afectiv, il determina la

comportamente regresive, de tip infantil (crize de furie, de plans), atunci cand nu
obtine gratificatii sau cand mersul anchetei nu-i este favorabil;

- subiectul are o toleranta scazuta la frustrare, reactia tipica, pentru situatiile extreme,
fiind in cazul lui pierderea autocontrolului cu descarcari brutale ale afectelor, cu
17
heteroagresivitate sau autoagresivitate care poate merge pana la autolezare, automutilare
sau tentativa suicidara;

- complexul sau de inferioritate, este determinat, probabil, de apartenenta sa la

etnia rromilor, cu handicapurile sociale aferente, ce decurg din anumite mentalitati
si prejudecati. Comportamentele sale compensatorii sunt diverse: concubinaj si
relatii amoroase cu femei din randul populatiei majoritare, cautarea unor anturaje
in randul persoanelor cu un anume statut social, anumite aspiratii profesionale
sustinute partial si de rezultatele scolare etc dar se sfarsesc in zona antisociala,
unde are un nume si un statut recunoscut si bine reprezentat de o impresionanta
cariera infractionala.

Din punct de vedere al nosografiei psihopatologice are o structura dizarmonica de

personalitate cu caracteristici specifice "tulburarii de personalitate emotional-instabila
forma borderline"(cf.ICD-10) caracterizata prin:

-dispozitie fluctuanta in raporturile interpersonale

- reactii impulsiv-agresive

- sentiment de vid interior, plictiseala, zadarnicie

- imagine incerta asupra propriei persoane, dispersia identitatii

- acte autodistructive repetitive

- apreciere retrospectiva realista si critica

- stari spontane sau reactive de disforie episodica, depresie sau anxietate

INTERVENTIA PSIHOLOGICA PE TIMPUL ANCHETEI JUDICIARE

- a vizat, initial, reechilibrarea subiectului, care prezenta o reactie de doliu ca urmare a

decesului

uneia din fiicele sale, in varsta de 10 ani

- in aceasta faza subiectul manifesta dispozitie trista, ideatie suicidara, insomnii, lipsa
apetitului, dezinteres pentru evolutia anchetei, sentimente de autodepreciere si
culpabilizare

- in urma demersurilor realizate a beneficiat de tratament psihofarmacologic (in primul

rand datorita riscului suicidar) si de consiliere psihologica. De asemenea, in perioada de

18
criza, a fost supravegheat in mod special de personalul din serviciul de paza si nu a fost
izolat in celulele de arest;

- in demersurile de consiliere psihologica a subiectului am urmarit realizarea unei "aliante

terapeutice" prin valorificarea trebuintei de relatie exclusiva cu persoane suportive,
puternice, specifica pacientilor borderline si abordarea unei atitudini deschise si de
acceptare neconditionata fata de subiect;

- am avertizat personalul participant la ancheta judiciara in legatura cu instabilitatea

caracteristica subiectului, cu posibilele regresii si schimbari de pozitie ale subiectului si am
recomandat dezvoltarea unei atitudini pozitive, suportive in cadrul interogatoriilor, cu
valorificarea momentelor de deschidere ale subiectului;

- de asemenea am recomandat valorificarea tendintelor subiectului de deschidere fata de

persoanele cu o anumita autoritate de statut, din serviciile de cercetare judiciara;

- dificultatile de reactualizare ale subiectului, legate de slaba structurare a memoriei

episodice, cu lacune si amnezii legate de unele detalii si amanunte ale comiterii
infractiunilor au creat dificultati in constituirea probatoriului. Pentru compensarea acestor
dificultati, am folosit tehnici de inducere imaginativa in stare de veghe, a contextului fizic
si emotional al subiectului si am facut sugestia organelor de cercetare, de introducere a
subiectului in campul infractional (cu prilejul unor reconstituiri) unde sa I se solicite detali
legate de modul de comitere a infractiunilor;

- in urma acestor demersuri convergente s-a reusit finalizarea urmaririi penale intr-un
numar de 10 dosare, existand in lucru alte cauze in care se intampina dificultati din cauza
unor false recunoasteri ale subiectului (aceste situatii apar indeosebi in perioadele
distimice ale subiectului, cand manifesta tendinte de culpabilizare si autodepreciere);

- prognoza in legatura cu evolutia subiectului in perioada de detentie este legata de

mentinerea tratamentului psihofarmacologic consecutiv cu interventia psihoterapeutica
si/sau consilierea psihologica;

- ca strategie terapeutica, literatura de specialitate, recomanda in cazul pacientilor

borderline, psihoterapia individuala, acesti subiecti fiind rezistenti la terapia de grup(nu
suporta confruntarile si interpretarile pe care le implica aceasta abordare terapeutica);

- terapia comportamentala constituie o alternativa utila in aceste situatii si trebuie fixata

pe:

- hipersensibilitatea subiectului la frustrare sau rejectie

- antrenamentul abilitatilor sociale

19
- reinsertia si reintegrarea sociala a subiectului va fi ingreunata de riscul conduitelor
addictiv-alcoolice sau toxicomanice precum si de suferintele organic-cerebrale
preexistente, care pot determina dezvoltari si evolutii psihopatologice;

- subiectul necesita reinsertia intr-un mediu social stabil, pozitiv, suportiv si deschis (posibil
ca acesta sa fie realizat de comunitatea religioasa cu care subiectul s-a mai aflat in
contact) ;

- evolutia statutului marital poate constitui un indice al prognosticului in legatura cu

validitatea reintegrarii sociale a subiectului.

20