Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul

18
PERE}I DIN BETON ARMAT

18.I. PERE}I DIN BETON o serie de avantaje:


ARMAT MONOLIT • capacitatea portant\ la compresiune
– de 5-10 ori mai mare a betonului
18.I.1. GENERALIT|}I dec^t a zid\riei de c\r\mid\ -ceea ce
Dezvoltarea pe vertical\ a cl\dirilor, conduce la realizarea cl\dirilor p^n\ la
datorit\ utiliz\rii ra]ionale a perimetrului 20 nivele, fa]\ de 7 nivele c^t se pot
urban, prin reducerea la minimum a construi pe structur\ de pere]i portan]i
suprafe]ei construite pe teren, a condus din zid\rie de c\r\mid\;
la folosirea elementelor verticale de • comportarea bun\ la sarcini
rezisten]\ (pere]i) din beton armat. orizontale (cutremur, v^nt), av^nd `n
Aceste elemente verticale ale vedere preluarea `n bune condi]iuni a
structurii de rezisten]\ (diafragme) eforturilor de `ntindere de c\tre betonul
preiau eforturi care dep\[esc armat;
capacitatea portant\ a zid\riei. • un consum mai redus de o]el-beton,
Pere]ii din beton armat monolit s-au comparativ cu structurile pe cadre;
impus la noi `n ]ar\, la cl\dirile `nalte, • realizarea unei cre[teri a
datorit\ faptului c\ tehnologia de productivit\]ii muncii pe [antiere [i, deci,
execu]ie se caracterizeaz\ prin o reducere a consumului de manoper\
productivitate ridicat\. [i a duratei de execu]ie.
Avantaje Tipuri de structuri

Comparativ cu pere]ii tradi]ionali din Modul de distribu]ie, `n cadrul partiului,


zid\rie, diafragmele din beton armat au a pere]ilor din beton armat conduce la

281
realizarea a dou\ tipuri de structuri: ~n cadru acestui sistem, diafragmele
structura de tip fagure [i structura de tip sunt folosite mai eficient, comparativ cu
celular. sistemul “fagure”, unde, de obicei,
arm\tura rezult\ din considerente
Structura de tip fagure – are pere]ii
constructive [i din prevenirea contrac]iei
portan]i dispu[i `n jurul `nc\perilor, deci
betonului.
la distan]e scurte (3-4 m).
Pere]ii din beton armat, prelu^nd [i 18.I.2. ALC|TUIRE CONSTRUCTIV|
sarcinile din pan[ee, vor transmite
~n cadrul structurii de rezisten]\,
`nc\rc\rile la funda]ii t\lpi continue, sau pere]ii din beton armat monolit
care pot fi [i t\lpi `ncruci[ate sau radiere
(diafragme) se dispun, `n planul cl\dirii,
generale.
dup\ direc]ia longitudinal\, transversal\
Din punct de vedere func]ional,
(sau cu diafragme cu nucleul central).
aceast\ structur\ se folose[te la cl\diri Pere]ii din beton monolit se vor poza
de locuit, c\mine, hoteluri, care au
simetric fa]\ de axele cl\dirii [i vor avea
acela[i partiu la toate nivelele.
momente de iner]ie ce vor diferi c^t mai
Execu]ia pere]ilor, la acest tip de pu]in.
structur\, se realizeaz\ cu ajutorul
La dimensiuni diferite ale
cofrajelor (de acela[i tip pe toat\
diafragmelor, sunt repartizate sarcini
`n\l]imea etajului): glisante, metalice orizontale diferite, ceea ce conduce la o
spa]iale [i de inventar (refolosibile).
solicitare diferen]iat\ a funda]iilor.
Structura tip fagure are dezavantajul
Aceast\ dispunere echilibrat\ se face
unui partiu rigid, care nu poate fi astfel `nc^t centrul de greutate al cl\dirii
modificat ulterior.
s\ corespund\ cu centrul de rigiditate,
Structura tip celular – are pere]ii pentru a evita apari]ia, `n zonele
dispu[i la distan]e mai mari, `n jurul seismice, a torsiunilor `n structura de
apartamentelor. ~ntre diafragmele de rezisten]\.
beton, pentru completarea structurii de Diafragmele se pot realiza `n diverse
rezisten]\, se dispun cadre. forme: diafragme pline, cu goluri,
Sarcinile verticale sunt transmise la rezemate pe st^lpi.
funda]ii prin intermediul diafragmelor [i
Grosimea minim\ a pere]ilor interiori
al cadrelor, `n timp ce sarcinile
este de 15 cm din considerente de
orizontale (cutremur, v^nt) sunt preluate izolare fonic\.
`n cea mai mare parte de diafragme.
Sistemul celular se poate folosi [i la Pere]ii exteriori din beton armat
cl\diri unde se cere o schimbare monolit se realizeaz\ din trei straturi cu
ulterioar\ a func]ionalului, `n limitele func]ii diferite – strat de rezisten]\ (8-15
celulei (cl\diri de locuit, administrative, cm), strat de izolare termic\ [i strat de
spitale). protec]ia izola]iei (5 cm).

282
Stratul de izolare termic\ se fiind `nc\rca]i cu sarcini din pere]i
dimensioneaz\ func]ie de necesit\]ile neportan]i exteriori.
func]ionale ale cl\dirii, zona climatic\ de Num\rul [i pozi]ia golurilor pentru u[i
amplasare a cl\dirii [i economia de se stabilesc din condi]ii func]ionale, dar
energie a combustibilului consumat [i func]ie de necesit\]ile structurale ale
pentru `nc\lzire `n perioada de diafragmei.
exploatare a cl\dirii. La construc]iile multietajate cu
Men]inerea pozi]iei corecte a stratului diafragme, unde la parter sau subsol
de izola]ie termic\ `n timpul turn\rii condi]iile de exploatare necesit\ spa]ii
betonului se realizeaz\ cu dispozitive func]ionale flexibile (spa]ii comerciale)
speciale fixate `n cofraj. sarcinile orizontale sunt transmise la
~n zonele susceptibile form\rii pun]ilor st^lpii parterului sau ai subsolului (care
termice, la intersec]ia pere]ilor exteriori au o solicitare sporit\, datorit\ rigidit\]ii
ce cei interiori, cu plan[eele, c^t [i la mari a p\r]ii superioare a cl\dirii), prin
col]uri, termoizola]ia se va realiza astfel intermediul unor grinzi-pere]i. Datorit\
ca s\ mic[oreze substan]ial fluxul schimb\rii traseului eforturilor aceast\
termic. solu]ie conduce la o armare sporit\ a
~n cadrul pere]ilor exteriori, se va diafragmelor.
prevedea o barier\ contra vaporilor, pe Armarea pere]ilor. Arm\tura din
suprafa]a interioar\ a termoizola]iei, `n diafragme rezult\, `n general, func]ie de
scopul `mbun\t\]iriii comport\rii eforturile la care sunt solicitate.
pere]ilor la difuzia vaporilor. Bariera
opre[te p\trunderea vaporilor de ap\ `n Pere]ii din beton armat monolit se
termoizola]ie [i posibilitatea de armeaz\ cu dou\ plase din bare de o]el-
condensare a acestora. Apa, cu beton. Cele dou\ plase se leag\ `ntre
conductivitate termic\ mai mare de 25 ele cu agrafe metalice.
de ori dec^t aerul l-ar `nlocui pe acesta ~nn\direa plaselor, at^t pe direc]ia
din pori. barelor orizontale, c^t [i a celor
Pere]ii interiori, care spre exteriorul verticale, se realizeaz\ prin
construc]iei nu se leag\ de al]i pere]i, suprapunere. Ancorarea plaselor sudate
pentru montarea u[oar\ a arm\turii din diafragme se realizeaz\ la
verticale sunt prev\zu]i cu `ngro[\ri, intersec]ii, la bordarea golurilor, prin
care m\resc stabilitatea [i preiau prelungirea barelor orizontale pe o
eforturile suplimentare ce se lungime de 60 d.
concentreaz\ `n aceste zone. Capetele Dac\ nu rezult\ arm\tur\ de calcul, se
libere ale diafragmelor, la exterior, se va realiza o armare constructiv\,
leag\ `ntre ele cu grinzi ce au rol de alc\tuit\ din plase continue pe primele
buiandrug, pentru montarea ferestrelor dou\ etaje [i pe ultimul.

283
Structuri din pere]i de beton armat monolit
Dispozi]ia `n plan a diafragmelor
Plan etaj Plan parter
2 2

1 1 1 1

2 2
2-2 Eleva]ia diafragmelor 1-1

Detalii de `mbinare la pere]i exteriori din beton armat monolit


~mbinare `ntre pere]ii exteriori [i interiori ~mbinare `ntre pere]ii exteriori [i teras\
Strat de
Perete rezisten]\ din Plan[eu tip teras\
beton armat Termoizola]ie
interior

Strat de rezisten]\ din


beton armat monolit

Strat de protec]ie
din beton armat Strat de protec]ie
din beton armat

~mbinare `ntre pere]ii exteriori [i plan[eu ~mbinare de col] (cu fereastr\)


Termoizola]ie
Perete
interior Strat de rezisten]\
din beton armat
Strat de rezisten]\ din monolit
beton armat monolit

Strat de protec]ie
din beton armat Plan[e
u
Strat de protec]ie din beton armat

Fig. 18.I.1 Cl\diri cu structuri din pere]i de beton armat monolit. Plan parter.
Eleva]ie diafragme. Detalii `mbin\ri.

284
Armarea pere]ilor din beton armat monolit
Eleva]ie Detalii
B
A

Etrieri

Etrier de
cap\t
Sec]iuni
C Armare curent\ Armare
de cap\t
A B

Armarea pere]ilor din beton armat `n zona golurilor


Eleva]ie (cu gol sus [i jos) Sec]iune vertical\ (cu gol jos) Sec]iune orizontal\

Armarea pere]ilor exteriori din beton amat


Intersec]ie [i col] f\r\ punte termic\ Intersec]ie [i col] cu punte termic\

Fig. 18.I.2 Armarea pere]ilor din beton armat monolit. Eleva]ie. Sec]iuni. Detalii

285
La restul nivelelor, arm\tura se de cofraj, cu dimensiuni bine
amplaseaz\ `n diafragme: la extremit\]i, determinate. Toleran]ele ap\rute la
la intersec]ii, la bordarea golurillor [i a panourile de cofraj, c^t [i din trasare la
tijelor de glisare. execu]ie se pot prelua prin zonele de
completare de cofrare local\.
18.I.3.TEHNOLOGIE DE EXECU}IE
Cofraje metalice plane [i spa]iale.
Din principale capitole de lucr\ri, din
Avantajele acestei tehnologii sunt:
totalul manoperei, pentru un metru cub
• reducerea consumului de material
de beton monolit, cofrarea consum\ 40
lemnos; reducerea consumului de
%. Din aceast\ cauz\ alegerea
manoper\;
procedeelor de cofrare, imprimarea
• turnarea de pere]i din beton cu
formei corespunz\toare necesit\]ilor
func]ionale [i constructive ale cl\dirii suprafe]e plane netede, care nu mai
constituie una dintre problemele necesit\ tencuieli.
Cofrajele metalice plane sunt
principale ale tehnologiei de execu]ie a
diafragmelor. alc\tuite dintr-o suprafa]\ cofrant\ dintr-
Pere]ii din beton armat monolit se un element sau mai multe elemente
modulate.
execut\ cu: cofraje de inventar; cofraje
Aceast\ fa]\ cofrant\ este prev\zut\
metalice plane [i spa]iale (fig. 18.I.2).
cu o instala]ie de `nc\lzire pentru tratare
Cofrajele de inventar trebuie s\ aib\ termic\ a betonului. Men]inerea
un caracter flexibil `n utilizare, planeit\]ii acestei fe]e, la manipulare,
adapt^ndu-[i caracteristicile geometrice transport, montaj [i `mpingerea
la condi]iile efective ale lucr\rii de betonului proasp\t se realizez\ cu un
executat, folosind calitatea panoului de schelet de rigidizare. Str^ngerea a dou\
a se putea demonta u[or [i apoi cofraje, montate pe fe]ele opuse ale
recompune pe modelul altui perete. peretelui de beton, se realizeaz\ cu
Eficien]a economic\ a cofrajului de pane sau [uruburi.
inventar este asigurat\ de posibilitatea
utiliz\rii lui de un num\r de ori c^t mai La `mbinarea panourilor metalice, mai
exist\ elemente speciale, demontabile,
mare. ~n acest sens este obligatoriu
a[ezate `n prelungire (sau `n unghi). Tot
stabilirea unor reguli de dimensionare a
pere]ilor din beton monolit, `ntr-o serie `n setul cofrajelor metalice exist\
modular\ unic\. Folosind un modul de elemente demontabile pentru
supra`n\l]area cofrajelor, `n cazul
baz\ unic, se va ob]ine o concordan]\
`ntre dimensiunile suprafe]ele de cofraj execu]iei unor pere]i cu `n\l]ime mai
[i cofrajele de inventar. mare.
Ob]inerea unor toleran]e admisibile Opera]ia de desprindere a cofrajelor
ale elementelor de beton este de suprafa]a de beton se face prin
determinat\ de execu]ia unor panouri

286
Tehnologie de execu]ie a pere]ilor din beton armat monolit
Cofraje de inventar
Plan Sec]iune A-A Panou cofraj de inventar
Panou cofraj Eleva]ie
plac\ 2 3 1-1 2-2
1 Panou de inventar
curent Pies\ metalic\ 1
Clem\ cu pan\
3
Ching\ 4 4

2 Moaze 3 Bulon 1 1
Distan]ier Chertare
2 Moaze de lemn pentru
buloane de
3 Fururi str^ngere
Perete din beton turnat
`n cofraje de inventar Nervur\ marginal\
A 1
Travers\
2
3-3 Foaie placaj
A
3 Bulon
Sc^ndur\ de trasare 4-4 Ching
Cruce de trasare Distan]ie
r

Cofraj metalic plan

Alc\tuire Dezlipirea cofrajului


Elemente de supra`n\l]are Rigidizarea ~nainte de dezlipire Dup\ dezlipire
supra`n\l]\rii
Podin\ de
2
Cofraj metalic spa]ial
lucru 2
Element de
str^ngere
3 3

1 1
1 Perete
turnat
din
beton
2 Fe]ele cofrajului `n
contact cu betonul

3 Schelet de rigidizare

Fig. 18.I.3 Pere]i din beton armat monolit (diafragme) Tehnologii de


execu]ie (variante).

287
“dezlipire `n pan\”, datorit\ greut\]ii Execu]ia plan[eelor la structuri cu
mari a cofrajului la desfacerea diafragme.
leg\turilor `ntre panourile montate fa]\ Plan[eele cl\dirilor cu structura de
`n fa]\. rezisten]\ alc\tuit\ din diafragme de
Ridicarea panoului de cofraj (dup\ beton armat se realizeaz\ din beton
decofrare) se va face cu ajutorul armat monolit sau din panouri mari,
macaralei. prefabricate.
Dimensionarea cofrajelor metalice se Rezemarea plan[eelor se realizeaz\
face la presiunea betonului proasp\t, la `n golurile l\sate `n diafragme [i pe
care se adaug\ greutatea proprie, astfel buiandrugi (fig. 18.I.3). La plan[eul
ca s\geata maxim\ s\ fie mai mic\ de monolit, cu placa armat\ `n dou\
1/500 din lungimea dintre elementele de direc]ii, continuitatea pe reazem se
str^ngere. realizeaz\ prin introducerea, `n goluri, la
Cofrajele metalice spa]iale, de partea superioar\, a unor bare din o]el-
dimensiunea unei camere, folosesc o beton.
linie tehnologic\ mobil\. Panouri mari prefabricate au cele
Dup\ turnarea [i `nt\rirea betonului, dou\ dimensiuni mai mici dec^t
se decofreaz\, iar cutiile metalice sunt deschiderile `ntre diafragme, pentru a
extrase pe p\r]ile laterale [i transportate facilita introducerea prefabricatului la
la etajul urm\tor. pozi]ia din proiect. Panourile
~n pozi]ia fiec\rei camere se prefabricate au arm\tura sub form\ de
monteaz\ cofrajele laterale pentru pere]i bucle, dispus\ `n mod uniform pe `ntreg
pe o `n\l]ime de 20 cm, cale de rulare [i perimetrul.
pasarela de scoatere `n exterior a Rezemarea se face `n golurile l\sate
cofrajului metalic. ~n continuare, se `n diafragme, `n care se introduc bare
monteaz\ cofrajele spa]iale compuse din o]el-beton sub form\ de etrieri. Prin
dintr-un c\rucior rulant pe care se afl\ intermediul golurile se realizeaz\
panourile mari de cofraj. Pere]ii laterali continuitatea plan[eelor la ac]iunea
se cofreaz\ prin ac]iunea p^rghiilor, iar sarcinilor verticale [i orizontale.
pozarea pe vertical\ a `ntregului cofraj Pe por]iunea de leg\tur\ `ntre
spa]ial se realizeaz\ cu ajutorul unor panourile prefabricate [i pere]ii din
dispozitive cu manivel\. beton se realizeaz\ centuri monolite pe
Dispunerea `n [ah a cofrajelor contur; betonul din aceste centuri este
spa]iale metalice permite montarea cofrat cu elemente de inventar fixate `n
arm\turii. diafragme, iar arm\tura este alc\tuit\
Dup\ decofrare (care se execut\ din bare longitudinale a[ezate pe
manual), cofrajele spa]iale se scot din contur, legate cu must\]ile-bucl\ din
camere prin rulare pe pasarele panouri, av^nd rol de etrieri.
exterioare.

288
Plan[ee la structuri cu pere]i din beton armat monolit

Pozi]ionarea golurilor pentru


Pozi]ionarea `n plan a golurilor
prinderea plan[eelor prefabricate

1- -1
Gol de u[\
2- -2
1
4
Goluri prev\zute
la turnare `n
pere]ii de beton
4 armat monolit
3

Detaliu 1 3

1-1 2-2

a a
Plac\ plan[eu
prefabricat din beton

Zon\ beton
armat monolit\
Etrier din zona monolit\

Must\]i din o]el beton `n


pl\cile prefabricate
4-4

3-3
Musta]\ din o]el beton `n
pl\cile prefabricate

Etrier din zona monolit\

Fig. 18.I.4 Plan[ee prefabricate la structuri din pere]i de beton armat monolit

289
Pentru corelarea cu diferen]ele care
18.I.4. ELEMENTE GENERALE DE exist\ `n realitate `ntre formele
CALCUL deformatelor diafragmelor pline sau cu
La cl\dirile cu pere]i din beton armat goluri se indic\ ca, condi]ia de egalitate
monolit (diafragme), comportarea a s\ge]ilor s\ fie la 0,8H (H - `n\l]imea
mecanic\ depinde de concep]ia [i buna total\ a diafragmei), la aceast\ `n\l]ime
conlucrare spa]ial\ a structurii de diferen]a `ntre deformatele diafragmelor
rezisten]\ (pere]i portan]i [i plan[ee). ~n pline [i cu goluri este minim\ .
aceast\ conlucrare o importan]\ Determinarea `nc\rc\rilor orizontale
deosebit\ o are rigiditatea plan[eului `n dinamice (seism sau rafale de v^nt) se
planul lui. consider\ numai `n modul fundamental
Pere]ii din beton armat monolit de vibra]ie.
(diafragme) se `ncarc\ cu sarcinile ~nc\rcarea orizontal\ ce revine unei
orizontale transmise `n dreptul diafragme, din for]a total\ orizontal\ ce
plan[eelor, la care se adaug\ ac]ioneaz\ asupra cl\dirii, este
`nc\rc\rile verticale permanente din propor]ional\ cu momentul de iner]ie al
greutatea proprie a peretelui [i a peretelui din beton.
plan[eului aferent. ~n calculul structurilor din pere]i
Structurile cu pere]i portan]i din portan]i din beton armat monolit ,la
beton armat monolit, cu `n\l]ime de `nc\rc\ri orizontale se consider\
p^n\ la P+10 niveluri (tip fagure sau diafragma ca o consol\ vertical\
celular), au o frecven]\ mai mare de `ncastrat\ `n funda]ie. Eforturile se
utilizare la cl\dirile civile. Aceste determin\ `n aceast\ sec]iune care este
structuri se preteaz\ la utilizarea cea mai solicitat\ a diafragmei. For]ele
metodelor simplificate de calcul, care se orizontale vor produce `n `ncastrare,
refer\ la distribu]ia `nc\rc\rilor momentele (M) [i for]ele t\ietoare (T),
orizontale pe `n\l]imea cl\dirii, iar `nc\rc\rile permanente for]ele axiale
repartizarea pe diafragme [i (N).
determinarea eforturilor sec]ionale. Calculul structurilor cu diafragme din
Ipotezele care stau la baza acestor beton armat la ac]iunea `nc\rc\rilor
metode simplificate sunt: distribu]ia orizontale [i verticale va cuprinde:
uniform\ pe `n\l]ime a ac]iunii din v^nt,
• descompunerea structurii de
triunghiular\ `n cazul ac]iunii seismice;
rezisten]\ a cl\dirii `n diafragme plane
iar deformatele diafragmelor pline sau
transversale [i longitudinale,
cu goluri se admite s\ fie egale.
consider^ndu-se c\ au sec]iune
Aceasta a doua ipotez\ conduce la o
constant\ pe toat\ `n\l]imea.;
repartizare a for]elor orizontale la pere]ii
• stabilirea caracteristicilor geometrice
portan]i din condi]ia de egalitate a
[i de rigiditate;
s\ge]ilor la un singur nivel.

290
• determinarea `nc\rc\rii orizontale Golurile din diafragme prin
totale [i repartizarea pe diafragmele amplasamentul, m\rimea lor raportat\
componente; la cea a montan]ilor [i a buiandrugilor
• determinarea [i `nsumarea eforturilor va influen]a starea de tensiune din
sec]ionale din ac]iunile orizontale [i aceste elemente.
vetricale; Deformarea diafragmelor pline sau
• dimensionarea [i armarea cu goluri sub ac]iunea for]elor orizontale
diafragmelor la compresiune excentric\ este indicat\ `n fig.18.
[i a buiandrugilor `n cazul diafragmelor Calculul diafragmelor cu goluri mici
cu goluri. (α>10) se realizeaz\ la fel ca [i la
Diafragmele pot fi: pline sau cu diafragmele pline, av^nd suplimentar o
goluri. verificare a buiandrugilor la eforturile de
Pere]ii din beton armat monolit pot fi lunecare care apar `ntre cele dou\
cu goluri mici, mijlocii sau mari. Aceast\ goluri consecutive.
clasificare este `n func]ie de coeficientul For]a t\ietoare ce apare `n
de monolitism α, care `n cazul buiandrug la nivelul j se determin\ cu
diafragmelor cu goluri mici - α>10, la rela]ia:
T j SH e
cele cu goluir mijlocii - 1<α<10 [i cu Trj = (18.2)
I
goluri mari cu - α<1.
`n care:
Coeficientul de monolitism exprim\
Tj- for]a t\ietoare exterioar\ la nivelul
rigiditatea conven]ional\ a pere]ilor din
buiandrugului;
beton armat cu goluri [i este dat de
He - `n\l]imea unui nivel;
rela]ia:
S - momentul static al sec]iunii (ce
α=Hω (18.1)
tinde s\ lunece) `n raport cu centrul de
`n care:
greutate al peretelui din beton armat
H - `n\l]imea diafragmei;
monolit;
ω - coeficient influen]at de modulul
I - momentul de iner]ie al diafragmei
de elasticitate a betonului din
cu gol, `n raport cu axa ce trece prin
buiandrugi, din montan]i; de `n\l]imea
centrul de greutate al sec]iunii
unui nivel [i de momentele de iner]ie a
transversale.
montan]ilor. Deci coeficientul de
Momentul `ncovoietor din sec]iunea
monolitism este func]ie de
de `ncastrare a buiandrugului se
caracteristicele geometrice, fizice,
determin\ cu rela]ia:
mecanice ale elementelor (montan]i [i Trj ⋅ l 0
buiandrugi) componente ale pere]ilor din Mrj = (18.3)
2
beton armat monolit, de geometria `n care:
diafragmelor [i golurilor dar [i de Trj - for]a t\ietoare din buiandrug la
rigiditatea elemetelor componente. nivelul j;

291
l0 - l\]imea golului. Diafragmele monotone nu au varia]ii
Calculul diafragmelor cu goluri mari mari de rigiditate de la un nivel la altul.
(α<1) se realizeaz\ `n ipoteza c\ Aceste diafragme au aceea[i dispozi]ie
montan]ii lucreaz\ independent, de goluri la toate nivelurile. Diafragmele
buiandrugii asigur^nd o deplasare egal\ monotone se `nt^lnesc la: cl\diri de
datorit\ ac]iunilor orizontale. Datorit\ locuit, hoteluri, cl\diri administrative.
rigidit\]ii reduse, buiandrugii fisureaz\ `n Metodele simplificatoare de calcul
dreptul leg\turii cu montan]ii, devenind pentru stabilirea eforturilor sec]ionale
ni[te leg\turi pendulare. Se admite conduc la rezultate satisf\c\toare din
ipoteza c\ buiandrugii men]in la punct de vedere al preciziei.
acelea[i distan]e montan]ii verticali, `n Metodele simplificate de calcul sunt:
calculul deplas\rilor [i eforturilor metoda cadrului `nlocuitor sau cea a
diafragmei. structurii continue echivalente.
Diafragma cu goluri mari lucreaz\ ca Metoda cadrului `nlocuitor este
o consol\ compus\ din suma sec]iunilor indicat\ la cl\diri cu mai pu]in de 7
transversale ale montan]ilor, iar niveluri. Ipotezele de calcul la aceast\
momentul de iner]ie al diafragmei este metod\ sunt: montan]ii se consider\ cu
suma momentelor de iner]ie ale o l\]ime mare `n compara]ie cu
montan]ilor. Fiecare montant se `n\l]imea etajului, caz in care eforturile
calculeaz\ ca o diafragm\ plin\, transmise de buiandrug pot fi
ac]ionat\ de `nc\rc\rile aferente. Deci considerate ca repartizate `n lungul
`nc\rc\rile care ac]ioneaz\ diafragma axului median al acestora; momentele
se repartizeaz\ la montan]i propor]ional de iner]ie ale buiandrugilor sunt mai mici
cu momentele lor de iner]ie. dec^t cele ale montan]ilor; iar plan[eele
Calculul diafragmelor cu goluri sunt nedeformabile `n planul lor,
mijlocii (1<α<10), la care starea de asigur^nd deplas\ri egale diafragmelor
tensiune este mai complex\, va fi care alc\tuiesc structura de rezisten]\.
influen]at de comportarea intermediar\ Diafragmele cu goluri sunt alc\tuite
`ntre diafragmele pline [i cadre. din elemente verticale pline (montan]i) [i
Metodele folosite pentru calculul elemente orizontale de leg\tur\
cadrelor nu pot fi utilizate dec^t `n mod (buiandrugi). Solicit\rile din diafragmele
izolat [i numai dup\ o adaptare cu goluri sunt puternic influen]ate de
corespunz\toare. raportul dintre rigiditatea buiandrugilor [i
Pere]ii din beton armat monolit cu cea a montan]ilor.
goluri mijlocii pot fi structuri cu In metoda cadrelor, la diafragmele
diafragme monotone la care se monotone cu un sir de goluri simetrice,
utilizeaz\ metode simplificatoare de schema de calcul a diafragmei o
calcul. constituie un cadru etajat, având st^lpii
cu moment de inertie constant iar

292
riglele cu momentul de inertie constant Ipotezele in cazul acestei metode
pe portiunea centrala, iar pe cele sunt:
laterale este infinit. • eforturile locale transmise de
Calculul static se face pe semicadrul buiandrugi se considera repartizate în
limitat de axa de simetrie. Calculul se lungul fibrei mijlocii a montan]ilor;
realizeaz\ prin metoda distorsiunilor, • fibrele medii deformate ale
care utilizeaza un sistem de baz\, în elementelor verticale sunt paralele
care se considera c\ numai rotirile datorita deplasarilor egale la nivelul
nodurilor sunt blocate, iar deplas\rile fiecarui etaj;
laterale ale acestora sunt libere. • momentele de inertie a buiandrugilor
In cadrul acestei metode se vor sunt mai mici decât cele ale
determina momentele de încastrare montan]ilor.
perfecta în sistemul de baza la capetele Se considera aproximatia c\
montan]ilor, din condi]iile de echilibru a momentele incovoietoare din mijlocul
for]elor orizontale la fiecare etaj. buiandrugilor sunt nule.
In continuare se deblocheaza Principiul acestei metode consta in
perechea de noduri de la nivelul j, aceea ca in locul structurii reale cu
men]inând blocate celelalte noduri, care legaturi orizontale dispuse la intervalele
se vor roti rezultând astfel diagrama de inaltimii unui etaj , in calcul se considera
momente corespunz\toare. o structura echivalenta cu legaturi fictive
In final, momentele totale la capetele continue dispuse la un interval infinit
barelor se obtin prin suprapunerea mic.
momentelor de incastrare perfecta si a In locul sistemului de ecua]ii liniare
celor introduse prin distorsiune. de etaj, care intervin in calculul din
La diafragmele cu goluri eforturile metoda calculului cadrului `nlocuitor, `n
axiale în montan]i provenite din aceast\ metod\ se ajunge la o singur\
încarcarile orizontale sunt direct ecua]ie liniar\ diferen]ial\ cu coeficien]i
propor]ionale cu zvelte]ea diafragmei. constan]i. Ecua]ia diferen]ial\ poate fi
Deci cu c^t bra]ul de pârghie între dedus\ de la sistemul de ecua]ii ob]inut
axele montan]ilor este mai mic (L) în `n metoda cadrelor pe cale invers\.
raport cu înal]imea diafragmei (H). La Se va ob]ine valoarea for]ei t\ietoare
diafragmele cu lungimi mari in plan, la etajul curent j situat la `n\l]imea x de
eforturile axiale in montanti date de la baza diafragmei:
inc\rc\rile orizonatle sunt reduse. F ⋅ He
Τj = ⋅Φ
Metoda structurii continue echivalente γ ⋅L
se aplic\ la diafragme cu peste 6 ~n care:
niveluri , pentru a micsora erorile de F - rezultanta `nc\rc\rii orizontale
calcul. exterioare;

293
Pere]i din beton armat monolit (diafragme). Scheme de calcul
Diafragme pline Diafragme cu goluri mici

Diafragme cu goluri mijlocii Diafragme cu goluri mari

Diafragme pline sau cu goluri mici

N
N M T
T M
Diagramele eforturilor sec]ionale
Diafragme cu goluri mijlocii Metode de calcul
L Scheme de calcul l0/2 l0/2
b b l0

Rigle
\r
I= fictive la
Fj Ti j
intervale
Ir Im(const)
dx H dx \r(x)

x
F1
Ti1

L L/2 L/2
Structur\ continu\ `nlocuitoare
Cadru `nlocuitor
Fig. 18.I.5 Pere]i din betom armat monolit (diafragme). Scheme de calcul.
Diagrame de eforturi

294
He - `n\l]imea etajului; 18.II. PERE}I DIN BETON
ARMAT PREFABRICAT
K - coeficient ce depinde de aria,
momentul de iner]ie a montan]ilor [i 18.II.1. GENERALIT|}I
distan]a `ntre axele centrelor de
Prin prefabricarea unor p\r]i mari din
greutate ale acestora;
procesele de produc]ie de pe [antier se
> - coeficient ce depinde de I, coeficient realizeaz\ o reducere substan]ial\ a
duratei de execu]ie [i a consumului de
de monolitism [i V ce depinde de
manoper\ la locul de montaj.
distribu]ia `nc\rc\rii pe diafragm\.
Prefabricarea elementelor de beton
Momentul `ncovoitor `n sec]iunea de armat este influen]at\ de urm\torii
`ncastrare a riglelor `n montan]i are factori:
expresia: • limitarea fabrica]iei la elemente de
mare frecven]\, stabile `n timp, cu
Fj ⋅ He aplicabilitate;
Mj = ⋅Φ
2⋅γ • folosirea coordon\rii modulare prin
alegerea unui singur modul;
Momentele `ncovoitoare din montan]ii • unificarea elementelor prefabricate [i
unei diafragme simetrice (cu doi a `mbin\rilor;
• folosirea betoanelor cu agregate
montan]i) se calculeaz\ pentru o
u[oare;
consol\ `ncastrat\ `nc\rcat\ cu for]e • integrarea `n structur\ a lucr\rilor de
orizontale exterioare. finisaj;
• reducerea abaterilor de montaj pe
F ⋅H  Ψ [antier, prin aplicarea montajului for]at.
Mmj = ⋅  m0 − 
2  γ 
Pere]i din panouri mari

~n care: Folosirea pere]ilor din panouri mari la


cl\diri, comparativ cu utilizarea pere]ilor
m0 - coeficient ce depinde de V=x/H; executa]i cu ajutorul procedeelor
tradi]ionale, prezint\ urm\toarele
@ - coeficient subunitar ce se determin\ avantaje: reducerea duratei de execu]ie,
`n func]ie de coeficientul de monolitism I consumului de materiale, manoper\, [i
[i V; a costului investi]iei.
Cl\dirile cu pere]i din panouri mari au
H - `n\l]imea montantului diafragmei; structur\ de rezisten]\ alc\tuit\ din
diafragme orizontale (plan[ee) [i
F - for]a orizontal\ (v^nt sau seism).
verticale (pere]i) care formeaz\ un

295
ansamblu spa]ial. ~n acest caz, toate structura s\ se adapteze la un num\r
panourile sunt portante. La cl\dirile din mare de partituri; folosirea, pentru
panouri mari se realizeaz\ `mbin\ri pere]ii desp\r]itori, fa]ade, sc\ri,
continue, iar structura de rezisten]\ este ventila]ii, a unor elemente prefabricate
fragmentat\ prin rosturi de dilatare [i din diferite materiale eficiente (pe baza
antiseismice. unei coordon\ri modulare unice).
Cl\dirile din panouri mari pot fi Aceste combin\ri vor conduce la o mare
alc\tuite cu pere]ii portan]i transversali, varietate arhitectural\ at^t ca func]ional,
pere]i portan]i longitudinali sau pere]i c^t [i ca aspect precum [i la reducerea
portan]i longitudinali [i transversali greut\]ii cl\dirii;
(fig.18.II.1). • elementele structurale din panouril
~n cadrul structurii de rezisten]\ a mari vor r\m^ne `n num\r limitat ca
cl\dirii, panourile mari pot fi: tipuri;
- portante - suport\ `nc\rcarea dat\ de Panourile mari prefabricate pot fi
plan[eu [i cea transmis\ de panourile alc\tuite:
superioare; • `n sistem clasic, tip sandvi[, alc\tuit
- autoportante - suport\ numai din dou\ straturi de beton [i un strat de
greutatea proprie; izola]ie;
- neportante - sus]inute de plan[ee. • din beton omogen, cu agragate
Alegerea solu]iei pere]ilor exteriori din u[oare .
panouri mari este condi]ionat\: de Alc\tuirea panourilor
modul de comportare fa]\ de condi]iile Panoul sandvi[ este alc\tuit din (fig.
climatice exterioare, de condi]iile de 18.II.6, fig. 18.II.7):
exploatare a cl\dirii, de considerente • stratul interior de rezisten]\, din
constructive, tehnologice, economice beton armat;
sau estetice. • stratul termoizolator;
Dimensiunile la panourile mari se • stratul de protec]ie din beton armat.
stabilesc `n a[a fel, `nc^t s\ rezulte un Stratul termoizolator se poate
num\r minim de rosturi de `mbinare dar executa din materiale clasice (pl\ci
[i func]ie de utilajele de ridicare. semirigide de vat\ mineral\, p^sl\
Panourile mari prefabricate av^nd mineral\) sau rigide (pl\ci din polistiren
greutatea sub 1500 kg/bucat\ sunt expandat celular, pl\ci din beton celular
considerate u[oare, iar cele av^nd 3000 autoclavizat). Pe fa]a interioar\ se
kg/bucat\ sunt socotite panouri grele prevede o barier\ contra vaporilor, din
(fig. 18.II.1). carton bitumat sau folii de polietilen\,
Pentru perfec]ionarea sistemului la pentru materialele termoizolante
cl\dirile din panouri mari este necesar: elastice.
• m\rirea deschiderilor `ntre pere]i (de • Termoizola]ia la panouri mari se
la 3-4 m la 6,0-7,2 m ), pentru ca poate realiza sub form\ de pl\ci -

296
Pere]i eficien]i din panouri mari din beton armat

A. Distribu]ia pere]ilor portan]i din panouri mari

Pere]i longitudinali Pere]i longitudinali [i transversali Pere]i transversali

B. Scheme de distribu]ie a panourilor mari exterioare

Panou de dimensiunea Panou acoperind, pe Panou acoperind, pe


unui perete orizontal\ 2 pere]i exteriori vertical\ 2 pere]i exteriori

M\rimea panourilor este influen]at\ de greutatea proprie, gabaritul


mijloacelor de transport [i capacitatea utilajelor de ridicat

Fig. 18.II.5 Scheme constructive la cl\diri cu panouri mari:


A - pere]i din panouri mari
B - variante de m\rime [i distribu]ie a panourilor mari exterioare

297
materiale rigide sau saltele ~mbin\rile umede sunt:
prefabricate -, materiale elastice, • `mbin\ri pe contur (fig. 18.II.8);
ambalate `n folii de polietilen\ sau • `mbin\ri `n noduri (fig. 18.II.9).
cartonul bitumat. ~mbinarea pe contur a panourilor mari
Stratul de rezisten]\ este prev\zut, este mai des folosit\ datorit\
pe contur, cu ni[e pentru crearea unor productivit\]ii sporite [i a toleran]elor
pane, dup\ turnarea betonului de mari pe care le admite. Transmiterea
monolitizare. eforturilor de compresiune se realizeaz\
Pentru asigurarea leg\turii `ntre cele prin monolitizarea cu beton, iar eforturile
dou\ straturi de beton armat, se prev\d de `ntindere de transmit prin intermediul
nervuri (2-3 cm), care sunt dispuse pe arm\turii `mbinate prin sudur\.
conturul panoului, `n jurul golurilor [i ~mbinarea de rezisten]\ se
intermediar. Pentru micsorarea pun]ilor efectueaz\, la panourile exterioare, `ntre
termice, aceste legaturi se pot realiza straturile de rezisten]\ din beton, scop
din o]el-beton protejat cu cilindri din în care se retrag cu 10 cm de la nod.
beton sau din o]el inoxidabil. ~n afar\ de arm\turile (must\]i) din
~n panou se prev\d instala]ii [i dibluri panouri care se `mbin\ prin sudur\, `n
pentru fixarea t^mpl\riei. `mbinare se monteaz\ [i arm\turi
Armarea de rezisten]\ a panoului se longitudinale (verticale), care vor prelua
realizeaz\ cu carcase plane `n dreptul eforturile de `ntindere din efectul de
nervurilor, iar deasupra golului, panoul diafragm\. Deci `mbinarea de rezisten]\
se armeaz\ ca un buiandrug. Pe `ntre panouri va forma diafragme
conturul panoului se prev\d must\]i din verticale dup\ dou\ direc]ii, asigur^nd,
o]el-beton, care se `mbin\ cu cele din `n acela[i timp, [i leg\tura `ntre pere]i
panoul al\turat prin eclise sudate. pe direc]ii perpendiculare [i cre^nd un
Panourile pere]ilor interiori sunt efect spa]ial.
alc\tuite dintr-un singur strat de beton, Leg\tura `ntre panourile de pere]i
av^nd func]iunea de rezisten]\ [i de (stratul de rezisten]\) [i plan[eu se
izolator fonic `mpotriva zgomotului realizeaz\ tot prin sudarea must\]ilor
aerian (grosime minim\ - 14 cm). din panoul inferior [i plan[eu, prin
18.II.2. ~MBINAREA PANOURILOR introducerea unor bare transversale [i
~mbinarea de rezisten]\. De monolitizarea ulterioar\ a rostului.
proiectarea [i execu]ia `mbin\rii de Panoul de plan[eu va rezema pe
rezisten]\ depinde comportarea, sub planul peretelui inferior (5 cm), prin
sarcini verticale [i orizontale, a cl\dirii intermediul din]ilor din beton.
alc\tuite din panouri mari. ~mbin\rile pot Barele transversale din aceste
fi: umede - realizate prin monolitizare cu `mbin\ri, `n cadrul diafragmei orizontale,
beton sau uscate - realizate prin sudare preiau eforturile de `ntindere ce apar
cu eclise de metal. datorit\ ac]iunii seismice.

298
Panou mare prefabricat pentru perete exterior

Straturi componente A-A


6 Vedere 7 Sec]iune 2-2
2
Bucl\ de Rebord din A B
montaj 7 beton 6
5 6
5
Must\]i de
Strat de 1
protec]ie
leg\tur\ 5 1 1
Strat
termoizolator 2

Strat de 3
rezisten]\ 3 1
6
2

A B
Barier\ de vapori 4 B 3 2 Sec]iune 1-1 2 6
B

A 1 A
Vedere B-B 7

6
5

Nervuri de
leg\tur\ `ntre
stratul de protec]ie
[i cel de rezisten]\
5

Armarea panoului prefabricat


Strat interior Strat exterior
7

Fig. 18.II.6 Panou prefabricat sandwich din beton armat. Alc\tuire


constructiv\. Armare.

299
~mbin\ri la pere]i din panouri mari prefabricate din beton armat.

Plan orizontal C. Detaliu de `mbinare


Perete exterior portant `ntre panourile interioare
din panou sandwich

~mbinarea de rezisten]\
a arm\turii prin sudur\
cu sau f\r\ eclis\ Beton de monolitizare
de marc\ superioar\

B C C

A B Panouri interioare unistrat

Perete interior Perete interior autoportant


portant unistrat

A. Detaliu de `mbinare la col] B. Detaliu de `mbinare `ntre panouri


`ntre panouri exterioare exterioare [i panou interior

~mbinarea de Panou
rezisten]\ a Strat de interior
arm\turii prin rezisten]\ a portant
sudur\ cu sau panoului
f\r\ eclis\ exterior

Izolare
termic\ pentru
mic[orarea
pun]ii termice

Etan[area `mbin\rii Strat de protec]ie a Strat de izolare


panoului exterior termic\ a
panoului exterior

Fig. 18.II. 7 Pere]i portan]i din panouri mari din beton armat.
Detalii `mbin\ri: rezisten]\, etan[are, izolare termic\

300
Panoul superior se a[eaz\ (f\r\ Etan[area rosturilor. Una dintre
arm\turi) pe un mortar de poz\, cont^nd principalele func]iuni ale rosturilor `ntre
numai pe for]ele de frecare [i panourile mari este aceea de a asigura
monolitiz\rile verticale `ntre panouri. etan[eitatea fa]\ de aer [i ap\, `n
timpul exploatarii.P\trunderea apei de
Reducerea pun]ilor termice. Acestea
ploaie prin rosturi este rezultatul unei
apar la `mbin\rile panourilor, datorit\
combin\ri de cauze: presiunea v^ntului,
cantit\]ii sporite de beton, urmare a
energia cinetic\ a pic\turilor de ap\,
monolitiz\rilor. Datorit\ acestei leg\turi
care cad pe rost, fenomenele capilare [i
de rezisten]\, `ntr-un rost vertical,
viteza apei care se scurge pe fa]ad\. ~n
termoizola]ia din c^mpul curent se
alc\tuirea rosturilor, deosebim dou\
`ntrerupe (fig. 18.II.10).
concep]ii: rosturi `nchise sau rosturi
Pentru mic[orarea efectului pun]ilor
deschise.
termice, `n rostul vertical (`n profilul
La rosturile `nchise, etan[eitatea la
creat prin al\turarea panourilor
aer [i ap\ se realizeaz\ utiliz^nd un
exterioare) se introduce o f^[ie
singur ecran din garnituri elastice sau
suplimentar\ de termoizola]ie.
masticuri. La acest tip de rosturi,
Acest strat termoizolator eficient,
cordoanele orizontale [i verticale din
alcatuit, de obicei, din polistiren
chit elastic trebuie s\ fie continue,
expandat, se `mbrac\ cu folie de
neav^nd nici un gol la intersec]ia
polietilen\, care are rol de izola]ie
rosturilor. Profilele P.V.C. au numai rol
hidrofug\ contra umezelii din betonul
de ecran de refuz la aplicarea chitului
de monolitizare [i contra eventualei
de etan[are. Aceste rosturi au o
umidit\]i din aerul din rost.
alc\tuire simpl\, cu un cost mai redus,
Rostul orizontal are o alc\tuire
precum [i posibilitatea `nlocuirii u[oare
diferit\ de cel vertical - stratul
a materialelor de etan[are degradate la
termoizolator, protejat de folia de
ac]iunea intemperiilor. Infiltra]iile de ap\
polietilen\, nu va putea face leg\tura
pot ap\rea, uneori, datorit\ calit\]ii
completa `ntre straturile de termoizola]ie
deficitare a materialelor sau manoperei
curent\ din panouri.
de execu]ie pe [antier.
Din cercet\rile efectuate a rezultat c\
La rosturile deschise sau rosturi de
influen]a pun]ii termice se mic[oreaz\
func]ionare mecanic\, etan[eitatea la
odat\ cu raportul `ntre l\]imea pun]ii
ap\ [i aer se ob]ine prin oprirea
termice [i grosimea peretelui.
separat\ a intr\rii apei [i a aerului.
Stratul de rezisten]\ (mas\ mare), ~ntre ecranul exterior contra
dispus `n interiorul panourilor mari, are p\trunderii ploii [i ecranul interior contra
rol de egalizator al temperaturii, aerului se afl\ prev\zut un spa]iu de aer
distribuind mai uniform c\ldura. ventilat - gol de decompresie.

301
~mbinarea de rezisten]\ pe contur a panourilor mari portante din beton armat

1 Arm\tur\ din panouri sub


form\ de must\]i simple, duble
sau bucle Panou interior
1

Panou 2 Arm\tur\ de rezisten]\


exterior
realizat\ la montaj `n st^lpi[ori
Panou interior
[i centuri
Plac\ de plan[eu

~mbinare de rezisten]\ cu must\]i singulare Modul de lucru a `mbin\rii de


rezisten]\ `n rostul vertical

~mbinare de rezisten]\ a Beton de monolitizare de


arm\turii cu eclise sudate marc\ superioar\ C

2
1

C
~mbinare de rezisten]\ cu must\]i duble
A
~mbinare de rezisten]\ a L L
arm\turii cu eclise sudate C
2
L - efort de lunecare
A - componenta dup\
direc]ia arm\turii
C - efort de compresiune

Fig. 18.II.8 ~mbinare de rezisten]\ la panouri mari prefabricate pentru


pere]i portan]i. Rost orizontal, alc\tuire constructiv\. Mod de
lucru `n rost vertical.

302
~mbinare de rezisten]\ la col]uri, a panourilor mari prefabricate
la pere]i portan]i din beton armat

Traseul arm\turii de rezisten]\


`n panoul prefabricat
~mbinarea de rezisten]\ a
arm\turii prin sudare cu eclise Perete
interior
A

A Perete
interior
Monolitizarea `mbin\rii cu
Plac\ plan[eu
beton de marc\ superioar\

Detaliu A Modul de lucru al `mbin\rii


de rezisten]\ la col]uri
a. C
Arm\tur\ de rezisten]\ I
`n panoul prefabricat `n
vederea realiz\rii
Armare local\ leg\turii la col]uri
a `mbin\rii
L

L
b. C I
~mbinarea de rezisten]\ a
arm\turii prin sudare cu eclise
I L
L - efort de lunecare
C C - efort de compresiune
I - efort de `ntindere
C

L
I
Fig. 18.II.9 Pere]i portan]i din panouri mari prefabricate din beton armat.
~mbinare de rezisten]\ la col]uri, alc\tuire constructiv\. Modul
de lucru al `mbin\rii.

303
~mbinarea panourilor prefabricate din beton armat din punct de vedere
al exigen]elor de rezisten]\, higrotermice [i etan[ietate

Rost vertical

Termoizola]ie eficient\ ~mbinarea de rezisten]\ `ntre


pentru mic[orarea pun]ii arm\turile panourilor exterioare
termice, protejat\ contra [i panoul interior, realizat\ prin
umezirii de la betonul de sudur\ cu sau f\r\ eclis\ [i
monolitizare monolitizare cu beton de marc\
superioar\.

Etan[area rostului vertical l Pentru mic[orarea pun]ii


realizat\ cu profil din material termice raportul l/d trebuie
plastic [i la exterior material s\ fie minim
elastic [i durabil

Rost orizontal

Strat de protec]ie din beton armat Strat de rezisten]\ din beton armat

Strat de termoizolare din


vat\ mineral\ (15 - 18 cm)
Presiunea v^ntului ce ac]ioneaz\
asupra apei de ploaie va fi
hprag
echilibrat\ de greutatea apei ce a Mortar de poz\ de marc\ superioar\
p\truns `n rost

Etan[area rostului orizontal Plac\ de plan[eu


realizat\ cu un material prefabricat din beton armat
compresibil ce `[i p\streaz\
calit\]ile `n timp iar la exterior
material elastic [i durabil
~mbinarea de rezisten]\ `ntre
Termoizola]ie eficient\ arm\turile panourilor exterioare
pentru mic[orarea pun]ii [i placa de plan[eu, realizat\
termice, protejat\ contra prin sudur\ cu sau f\r\ eclis\ [i
umezirii de la betonul de monolitizare cu beton de marc\
monolitizare superioar\.

Fig.18.II.10 ~mbinarea panourilor mari prefabricate. Rost vertical. Rost orizontal.

304
Datorit\ faptului c\ se elimin\ diferen]a presiune `ntre fe]ele ecranului `mpotriva
Dintr-o serie de cercet\ri, a rezultat c\ apei, acest ecran este `nlocuit cu o
trebuie evitat\ a[ezarea unui material simp\ barier\ contra ploii.
suplu de etan[are pe un substrat rigid, Dac\ apa ar p\trunde prin primul
cum este betonul sau tencuiala. Datorit\ ecran, ea ar fi drenat\ `n lungul rostului
acestui fapt, se recomand\ pentru vertical prin spa]iul liber interior, iar
limitarea ad^ncimii stratului de chit evacuarea ei s-ar realiza la intersec]ia
folosirea cordoanelor extrudate din rosturilor verticale cu cele orizontale.
materiale plastice sau din cauciuc, benzi Astfel, apa este oprit\ s\ ajung\ la al
sau [nururi de spum\. Acestea din doilea ecran, la care exist\ [i diferen]\
urm\ av^nd sec]iunea circular\, se de presiune `ntre cele dou\ fe]e.
introduc cu u[urin]\ [i ofer\ o mare Ventilarea aerului `n camera de
suprafa]\ de aderen]\ cu chitul. decompresie se face prin prevederea
Pentru etansari preformante sunt unor orificii foarte mici `n ecranul contra
folosite cauciucurile naturale sau ploii. Aceste condi]ii se ob]in u[or `n
sintetice nevulcanizate. Acestea se rosturile verticale, cu ajutorul unor
prezint\ sub form\ de [nururi cilindrice , profile a[ezate `n rost sau cu garnituri
p\trate, triunghiulare. Dac\ la punerea ce acoper\ rostul. La rostul orizontal se
`n oper\ sunt bine presate, ele prevede o deschidere mai mare de 5
realizeaz\ o bun\ aderen]\; este indicat mm, combinat\ cu un prag. Pentru o
s\ fie `ntrebuin]ate la rosturile ce se mai mare siguran]\ se prevede o
execut\ odat\ cu montajul panourilor. etan[are cu mortar de ciment cu adaos
Aceste etansari au urm\toarele de aracet. ~n\l]imea pragului se
avantaje fa]\ de cele p\stoase: aduc determin\ din condi]ia ca presiunea
economie de manoper\, prezint\ o v^ntului, care ac]ioneaz\ asupra apei
execu]ie curat\ [i pot prelua eforturi de din rost, s\ fie echilibrat\ de `n\l]imea
compresiune. coloanei de ap\ din rost.
~n compara]ie cu chiturile, profilele de Dezavantajul rosturilor deschise apar
etan[are sunt elemente suple, cu forme la `nlocuirea materialului de etan[are
precizate [i av^nd procesul de `nt\rire degradat `n timp.
`ncheiat. Pentru `nchiderea [i etan[area
Profilele din materiale plastice pot fi rosturilor, se folosesc ca materiale:
celulare (spume), deschise (poliuretani) • chituri pe baz\ de materiale plastice;
sau `nchise (policlorapren) [i compacte • profile de materiale pastice [i
(P.V.C. rigid, cauciuc natural). metalice.
Profilele se prezint\ sub form\ de:
Substratul pe care se a[eaz\ chitul
benzi plate (P.V.C.), benzi cu bucl\
va influen]a asupra comport\rii
(P.V.C. clorapren), ]eav\ sau semi]eav\
acestuia.
(profile P.V.C.), profile comprimate de

305
Etan[area rosturilor la panourile mari prefabricate

Rost deschis
Proiec]ie axonometric\ Sec]iune orizontal\
Profil elastic [i durabil
introdus prin presiune
• Spa]ii de
• decompresie ce
permit colectarea
apelor de infiltra]ie

Colector de tabl\ V^ntul preseaz\


care `ndep\rteaz\ aupra profilului
apa infiltrat\ spre sporindui eficacitatea

Profile de mascare a rosturilor

Profile ce asigur\ etan[eitatea rosturilor

bprofil bprofil bprofil = 50 mm, pentru bprofil = 40 mm, pentru


brost= 20 - 30 mm brost= 15 - 25 mm

Dup\ montare prin


presare `n rost
~nainte de montare `n rost brost

Tipuri de profile din materiale plastice (PVC sau clorapren)

Fig. 18.II.11 Etan[area rosturilor la panourile mari prefabricate. Rosturi deschise.


Profile din material plastic.

306
(clorapren, nepren), tampon (P.V.C. puncte izolate (la nivelul planseului) sau
clorapren) [i `ncastrate `n beton (P.V.C. continuu.
elastomeri). Calculul structurii de rezisten]\ a
cl\dirii din panouri mari cuprinde
18.II.3. ELEMENTE GENERALE DE
determinarea de eforturi [i
CALCUL
dimensionarea diafragmelor, verificarea
Structurile de rezisten]\ a cl\dirilor sec]iunilor de `mbinare verticale [i
din panouri mari se consider\ alc\tuite orizontale.
din diafragme verticale [i orizontale, Sec]iunile orizontale ale diafragmelor
care rezult\ din asamblarea panourilor verticale, pline sau cu goluri, sunt
izolate `n elemente unitare. La aceste solicitate de momentul `ncovoietor, for]a
diafragme, refacerea integral\ a t\ietoare [i for]a axial\. Considerarea
monolitismului nu se poate realiza diafragmelor drept elemente monolite
practic datorita faptului c\ impune ca `mbin\rile s\ fie capabile de
discontinuitatea din rosturi nu permite a prelua eforturile de `ntindere,
preluarea, de c\tre beton, a eforturilor compresiune [i lunec\ri, ce apar `n ele.
de `ntindere. Eforturile de `ntindere din rosturile
Diafragmele verticale sunt asimilate verticale marginale, din partea unde
cu console `ncastrate `n funda]ii, iar cele ac]ioneaz\ sarcina orizontala, sunt
orizontale sunt asimilate cu [aibe preluate de arm\tura vertical\ a c\rei
monolite, av^nd o rigiditate mare la continuitate este asigurat\, prin sudur\,
`ncovoiere `n planul lor. Aceste deasupra plan[eului.
diafragme orizontale asigur\ Efortul de compresiune din rostul
conlucrarea [i rigiditatea `n planul marginal opus este preluat de betonul
orizontal al cl\dirii. de monolitizare.
Schema structurii adoptata în calcul Eforturile de lunecare ,determinate pe
trebuie sa corespunda realizarii reale a baza eforturilor tangen]iale din rosturile
legaturilor dintre panouri. Astfel, izolate, sunt preluate de arm\tura
diafragmele din panouri mari pot forma vertical\, iar `n rosturile verticale sunt
console elementare independente preluate de ni[te pane de beton monolit,
(neputându-se conta pe rezisten]a create prin [icanarea fe]elor laterale ale
îmbinarii verticale) sau console panourilor, [i arm\turile panourilor
complexe (cu conlucrare între ele), sudate.
ambele încastrate în funda]ie. ~n aceste rosturi verticale, se verific\, la
Consolele complexe se compun din compresiune, prismul de beton `ntre
doua sau mai multe console cele dou\ praguri.
elementare, îmbinate cu legaturi de ~n rosturile orizontale, eforturile de
rezisten]a corespunzatoare. Aceste lunecare sunt preluate numai de for]ele
îmbinari se pot realiza discontinuu, în de frecare, dar `n zonele seismice se

307
prev\d din]i [i pane ale rosturilor care sageata produsa de diafragma plina
s\ preia for]ele de lunecare. este compusa din
~n afar\ de sistemul de `mbinare pe momentele încovoietoare si de cea
contur ,la care eforturile sunt distribuite produsa de for]ele taietoare.
`n jurul panourilor, rezult^nd o re]ea de
tiran]i din beton armat ce `nglobeaz\ Distribu]ia rezultantei încarcarilor
panourile, se mai folose[te sistemul de orizontale (seism sau vânt), la
`mbinare la col]uri. diafragmele structurii unei cladiri, se
La acest sistem, eforturile sunt face direct propor]ional cu rigidita]ile
concentrate la col]uri, diafragmele acestora, exprimate prin raportul între
verticale fiind asimilate cu grinzi cu rigiditatea diafragmei si suma
z\brele, `n care panourile au rol de rigidita]ilor diafragmelor, dupa cele
diagonale [i montan]i. doua direc]ii.
La sistemul de `mbinare la col]uri, Incarcarea verticala transmisa de
transmiterea efortului de `ntindere se plansee este egala cu încarcarea
realizeaz\ prin bare pozate pe direc]ia aferenta sectiunii active a diafragmei (
de ac]ionare a eforturilor. Continuitatea sectiunea propriu-zisa plus sectiunea
acestor bare este asigurat\ prin eclipse de conlucrare pe directie
sudate. Pentru executarea acestor perpendiculara). Încarcarea verticala
suduri, s-au prev\zut l\ca[uri care, prin provine din greutatea proprie a
betonare, `ndepinesc rol de pane diafragmelor, planseelor si pere]ilor
rezistente la forfecare. Acest sistem de despartitori neportan]i, la care se
`mbinare este mai preten]ios din punct adauga încarcarea uitila din procesul
de vedere al execu]iei `mbin\ilor, de exploatare.
necesit^nd o tehnicitate sporit\ pentru Modul de repartizare a încarcarilor
realizarea sudurilor. verticale de la plansee este influen]at de
~mbinarea la col]uri are avantajul c\ alcatuirea constructiva a acestora (placi
impune toleran]e de confec]ionare- monolite, fâsii cu goluri).In zonele
montare mai reduse fa]\ de cele seismice condi]iile de ductilitate vor
admisibile. determina forma si dimensiunile
sec]iunii pere]ilor din beton armat
Distribu]ia diafragmelor, în cadrul monolit.. Aceste condi]ii sunt mai severe
cladirilor, va urmari sa elimine decât cele de capacitate portanta si
excentricitatea între centrul maselor si constau în : evitarea unei cedari
centrul de rigiditate al cladirii, eliminând casante premature datorita for]ei
posibilitatea apari]iei momentului de taietoare sau micsorarea aderentei intre
torsiune dat de rezultanta for]elor armatura si beton în timpul solicitarii
orozontale (seism). Expresia sage]ii la o seismice; si asigurarea incadrarii intr-un

308
mecanism de cedare în care armaturile realizeaza mai sever, în zonele cu
longitudinale din zona întinsa sa deforma]ii plastice ce pot apare la
acumuleze deforma]ii plastice înainte de seism, cum sunt buiandrugii (rigle de
a interveni ruperea zonei comprimate. cuplare pe întreaga deschidere) [i zona
Dimensionarea diafragmelor se de încastrare a diafragmelor pline
sau/[i montan]ilor.

309