10 strategii de combatere a stresului Ce ne streseaza uneori?

Termenele limita. Prea multe termene limita te vor face sa te focalizezi doar pe primul, pana este rezolvat. Apoi, pe urmatorul, si asa mai departe. Nimic rau in asta, dar vei fi ca un ogar care alearga fara incetare dupa iepuri. Nimic altceva nu conteaza, iar activitatile legate de alte obiective le vei lasa la o parte pentru ca nu sunt urgente. Mai putine termene limita iti permit o mai buna planificare, vei avea azi timp pentru mai multe activitati si deci mai multa flexibilitate. Situatiile conflictuale. Un experiment facut pe soareci de laborator a aratat ca soarecii care stateau intr-o cusca langa o pisica mureau mult mai repede. Iar daca la servici (sau acasa) ai o relatie precum soarecele cu pisica concluzionezi tu. Numarul de activitati incepute si neterminate. Nivelul de stres este proportional cu numarul de aplicatii deschise. Ati vazut cum calculatorul lucreaza mai greu daca ai prea multe ferestre deschise? La fel si creierul uman. Excesele de orice fel. Stresul de la munca nu se combate cu o noapte petrecuta in club. Alimentatia neadecvata. Modelul o cafea dimineata, un corn la pranz si masa principala seara nu corespunde nici pe departe nevoilor organismului.

Ce putem face sa il combatem? Iata cateva strategii care te pot ajuta: 1. Nu iti aglomera programul mai mult decat poti duce. Invata sa spui NU. Mereu vei avea pe cineva care vrea ceva de la tine - o colega, un prieten de familie, un vecin. Refuza-i cu eleganta. Incepe ziua cu activitatile cele mai importante si lasa spre sfarsitul zilei pe cele mai putin importante. Astfel, daca nu termini tot ce aveai de facut, lucrurile nefinalizate nu conteaza foarte mult. Nu te oferi voluntar pentru tot felul de maruntisuri. Deleaga altora activitatile consumatoare de timp si pe care si altcineva le poate face. 2. Rezolva conflictele. De multe ori oamenii se simt tensionati in prezenta altor persoane pentru ca nu comunica suficient. Daca atitudinea sau actiunile unei persoane te deranjeaza, discuta deschis acest lucru. E posibil ca celalalt nici sa nu aiba habar. 3. Nu face mai multe lucruri simultan. Tu nu esti computer sa lucrezi multitasking, oricat de mult ti-ai dori asa ceva. Apuca-te de un singur lucru, du-l pana la capat si treci apoi la urmatorul. Daca ai o activitate care necesita concentrare, izoleaza-te in asa fel incat sa ai posibilitatea sa lucrezi. Trece telefonul pe silent, incuie usa, pune-ti pe birou un afis Nu deranjati aici se lucreaza, eventual cu o pictograma sugestiva. 4. Fa pauze de relaxare. 5 minute la o ora. Daca un copil are nevoie de 10-15 minute de pauza la o ora de scoala, la fel ai si tu nevoie de relaxare. O tigara si o cafea nu inseamna pauza din punctul de vedere al organismului. Acorda-ti 5 minute in care sa nu faci nimic. Inchide ochii, lasa capul pe spate si respira adanc. 5. Fa miscare. Chiar daca nu te duci la sala, cand te duci acasa, fa cativa pasi pe jos. Nu lua liftul, urca pe scari. Dimineata fa cateva miscari de gimnastica in timp ce pazesti cafeaua sa nu dea in

foc. Ia-ti un caine si plimba-l de 2-3 ori pe zi cate 15 minute. 6. Acorda-i corpului tau suficient somn. Minim 7 ore pe zi. Chiar daca e un film interesant la televizor, mai bine culca-te cu o ora mai devreme. 7. Daca faci excese de orice fel, controleaza-ti-le. Este important sa reduci starile in care organismul produce excesiv de multa adrenalina. Condu mai incet. Du-te la patinaj si nu la schi. Alege un club discret, nu o discoteca zgomotoasa. Nu depasi doua cafele pe zi. 8. Lasa lucrurile sa treaca de la sine, daca ai tendinta sa te enervezi din orice. Daca ceva te irita, intreaba-te: Maine va conta acest lucru?. Performantele tale vor scadea, pentru ca nu vei fi cu mintea la ceea ce ai de facut, vei depasi termenele limita si stresul tau se va accentua. Acasa vei fi nervos, vei dormi putin si prost, iar lipsa de odihna va creste iritabilitatea. 9. Hraneste-te corect. Vei spune probabil ca daca mananci mai mult o sa te ingrasi. Da, daca nu faci deloc miscare. Mananca ceva la prima ora, chiar daca nu ai de regula acest obicei. Nu poti pleca cu masina la drum cu rezervorul gol, nu-i asa? Tot la fel, nu poti pleca la un drum de o zi cu corpul tau, fara suficient combustibil. Seara nu manca tarziu, pentru a lasa organismul in repaus pe timpul noptii. Daca mananci mult seara, vei avea un somn agitat, iar dimineata te vei trezi obosit. 10. Ia vitamine si minerale. Cel mai probabil ai nevoie de vitamina C, grupul de vitamine B, calciu si magneziu. Nu-ti face probleme, vitaminele nu ingrasa. Atat doar ca iti vor da mai multa pofta de mancare si energie, iar doar daca nu o consumi, exista riscul sa pui ceva kilograme. Pentru asta este necesar sa faci si putina miscare. Daca ai un stil de viata sedentar (masina, lift, scaun la birou, canapea la televizor - cunosti scenariul) pentru ca nu ai suficienta energie sa mai faci ceva, schimbarea regimului alimentar si suplimentarea cu vitamine vor cere de la sine si schimbarea stilului de viata. Actioneaza la maximum Acesta este ultimul legmnt, dar el este cel care le permite celorlalte trei s se transforme n obinuine adnc nrdcinate. Indiferent de circumstane, facei ntotdeauna tot ceea ce v st n puteri, nici mai mult nici mai puin. Nu trebuie s uitai ns c randamentul nu poate fi ntotdeauna acelai. Tot ce exist n jurul nostru este viu i se transform tot timpul; la fel, randamentul nostru maxim poate fi uneori la cote foarte nalte, iar alteori nu va fi cel ateptat. Atunci cnd ne trezim proaspt i energizat dimineaa, randamentul nostru va fi superior celui de sear, cnd suntem obosii. Maximul nostru va fi diferi atunci cnd suntem sntoi de cel cnd suntem bolnavi. Indiferent de calitatea faptelor dumneavoastr, urmrii s facei tot ce v st n puteri. Cel care exagereaz cu faptele sale, depindu-i puterile fireti, i suprasolicit corpul i acioneaz

astfel mpotriva sa. Dac facei ns mai puin dect v st n puteri, v vei supune astfel frustrrilor, incriminrii interioare, vinoviei i regretelor. De aceea, facei tot ceea ce v st n puteri n toate mprejurrile vieii. Nu conteaz dac suntei bolnav sau obosit, dac vei face ntotdeauna ceea ce v st n puteri nu va mai exista nici o modalitate prin care s v simii vinovat. i dac nu v vei simi vinovat, nu va mai exista nici o modalitate de a suferi de remucri i autopedepsire. Atunci cnd eti obinuit s acionezi cu eficien maxim, eti predispus ctre aciune, pentru simplul motiv c iubeti aciunea, nu pentru c atepi o recompens. Cei mai muli oameni fac exact opusul: ei acioneaz, ce-i drept, dar numai pentru c ateapt o recompens, i de aceea nu se bucur de aciune. i acesta este motivul pentru care nu dau randament maxim. Pe de alt parte, dac acionai doar din plcerea aciunii, fr a atepta vreo recompens, vei descoperi c v putei bucura de orice aciune vei face. Recompensa va veni dar nu vei mai fi ataat de ea. Este posibil chiar s primii mai mult dect v-ai fi imaginat singur c ar putea fi recompensa. Dac ne place ceea ce facem, dac acionm ntotdeauna dnd tot ce este mai bun n noi, atunci nseamn c ne bucurm cu adevrat de via. Ne distrm, nu ne plictisim, nu suntem frustrai. Atunci cnd acionezi la maximum, nvei s te accepi pe tine nsui. Dar trebuie s fii contient i s nvei din greelile tale. A nva din greeli nseamn a practica, a privi cu sinceritate rezultatele, dar mai ales a aciona nencetat. Acest gen de aciune amplific continuu gradul de contientizare. Aciunea fcut cu pasiune nu este resimit ca o munc, deoarece te bucuri de orice ai face. Aciunea nseamn s trieti plenar. Inactivitatea este practic o contestare a vieii. Inactivitatea nseamn s stai n faa televizorului n fiecare zi, ani i ani l arnd, deoarece te temi s fii viu i s-i asumi riscul de a exprima ceea ce eti cu adevrat. Fr aciune, orice idee va rmne abstract i nu va exista nici o manifestare, nici un rezultat i nici o recompens. Un bun exemplu pentru a ilustra acest lucru este povestea lui Forrest Gump (film american, laureat cu premiul Oscar). Acest personaj ciudat nu a avut idei mree, dar a acionat n permanen. A fost tot timpul fericit deoarece a acionat ntotdeauna cu druire, indiferent de ce fcea. A fost i recompensat din plin, dar tocmai pentru c nu a ateptat s fie recompensat delco. A aciona nseamn s fii viu. Aceasta nu nseamn s-i impui visul tu n faa altcuiva, cci orice om are dreptul de a-i exprima visele n egal msur. A aciona cu maximum de intensitate este o obinuin pe care orice om ar trebui s o cultive. Eu acionez cu eficien maxim n tot ceea ce fac i n tot ceea ce simt. Aciunea druit a devenit un ritual n viaa mea, tocmai pentru c am fcut aceast alegere. Am fcut din orice aciune un ritual i ntotdeauna mi consacru toate puterile aciunilor mele. Un simplu du este un ritual pentru mine, cci prin aceast aciune i spun corpului meu ct de mult l iubesc. Simt i m

bucur de apa care curge pe corpul meu. S spui nu cnd vrei s spui nu, i da cnd vrei s fii spui da. Ai dreptul s fii tu nsui. Poi fi tu doar atunci cnd acionezi dnd tot ce este mai bun n tine. Pentru aceasta nu este nevoie de mari viziuni filosofice. Nu este nevoie nici de acceptarea celorlali. Dac v vei implica cu druire n aciunile dumneavoastr, mereu i mereu, vei deveni un adevrat maestru al transformrii. Maestrul se nate din practic. sursa: fragment preluat din Cele patru legminte. Cartea nelepciunii toltece, Don Miguel Ruiz, Editura Mix www.edituramix.ro Inchidere fereastra

Actioneaza pozitiv, si vei avea si energie Cateodata avem sentimentul ca o sarcina este prea dificila pentru noi, iar gandul acesta ne va impiedica sa o indeplinim. Atunci cand ne imaginam ca sarcina este insurmontabila, raspunsul imediat va fi o energie insuficienta pentru a o indeplini. Dar natura a proiectat totul in mod diferit. Din momentul in care incepem sa actionam, energia necesara va veni in mod automat. Aceasta nu este doar o fraza ipotetica, ci poate fi experimentata in viata noastra de zi cu zi. Mintea noastra constienta este lacasul tuturor gandurilor noastre, iar actiunea deriva din ele. Atunci cand incepem sa actionam asupra gandurilor noastre, energia necesara este furnizata mintii constiente prin intermediul mintii subconstiente. Energia din mintea subconstienta este nelimitata, iar mintea constienta poate oricand sa-si extraga de acolo energia de care are nevoie. Dar acest lucru se poate petrece doar atunci cand incepem sa actionam. Anumite incidente din vietile oamenilor mari ai acestei planete sunt elocvente. Thomas Alva Edison era cunoscut pentru munca grea si pentru perseverenta sa neobosita. Pe parcursul intregii sale vieti, ce a durat mai mult de opt decenii, Edison nu a fost niciodata inactiv. In fiecare zi isi petrecea cateva ore in laborator, realizand cate un experiment sau lucrand asupra vreunui mecanism pe care l-a inventat.

De unde avea Edison energie pentru a realiza mai mult de 3000 de inventii? Insusi Edison a raspuns la aceasta intrebare incuietoare. El a intrat in istorie cu afirmatia ca el isi ia energia necesara din spatiu. Ce a vrut sa spuna Edison? Psihologii moderni si filozofii antici au explicat acest lucru. Mintea subconstienta este conexiunea dintre mintea constienta si mintea universala. Energia cosmica, ce umple intregul univers, este denumita minte universala. Cand mintea constienta are nevoie de o anumita cantitate de energie, aceasta va fi furnizata de catre mintea subconstienta care o preia de la mintea universala. Cum mintea universala este o sursa inepuizabila de energie, noi putem obtine intotdeauna energia dorita, prin intermediul mintii subconstiente. Caile mintii subconstiente sunt misterioase. Nu numai ca ne ofera energia necesara pentru actiune, dar ne ofera si ideile potrivite pentru a ne atinge scopul. Potrivit unei anumite teorii, toate ideile plutesc in spatiu si, atunci cand ne acordam mintea la lungimea de unda corespunzatoare, primim ideea respectiva din spatiu. Edison a spus: "Ideile vin din spatiu". Poate parea uluitor si dificil de crezut, dar este adevarat. Ideile vin din spatiu. Aceasta nu a fost doar experienta lui Edison, ci si a unui alt mare om de stiinta, Albert Einstein. Intrebat fiind cum a ajuns la teoria relativitatii, el a spus: "M-am gandit indelung la problema si dintr-odata, mintea a facut un salt si am descoperit teoria." In ce a constat acel salt? Nu a fost altceva decat cuplarea mintii subconstiente la mintea universala, de unde a extras adevarul respectiv. Atunci cand mintea este concentrata puternic si focalizata, ea se uneste cu mintea universala si descopera adevarul. Geniul este 99% transpiratie si 1% inspiratie Care este aplicatia practica a acestui fenomen natural in viata noastra? In loc sa ne ingrijoram de unde ne-am putea lua energia necesara pentru a ne indeplini cu succes scopul, tot ce trebuie sa facem este sa incepem sa actionam cu incredere si, pe masura ce vom actiona, energia va apare. Odata ce ne-am fixat un scop si suntem hotarati, mintea subconstienta va prelua responsabilitatea de a ne furniza ideile folositoare si de a ne crea conditii favorabile. Din pacate, multi dintre noi nu iau in calcul acest factor important: Legea Naturii opereaza in sistemul minte-corp pentru indeplinirea cu succes a sarcinilor si pentru atingerea scopurilor noastre. Increderea in propriul nostru potential si propria capacitate de actiune ne va ajuta sa ne extragem energia si ideile necesare. Creierul nu este doar un mecanism care controleaza functionarea si activitatile corpului fizic, ci este si un depozit imens de energie si o comoara de idei, care vor veni in ajutorul nostru ori de cate ori avem nevoie. Citind despre vietile marilor oameni de succes, descoperim la toti o trasatura comuna. Inca din copilaria lor, erau foarte statornici si insistenti in ceea ce doreau si tot ce faceau era directionat

catre telul propus. Ei au dezvoltat o atitudine incapatanata si erau pregatiti sa munceasca din greu pentru a depasi toate dificultatile pe care le intampinau. Pareau ca poseda o energie nelimitata. Este elocventa in acest sens definitia geniului data de Edison. Dupa cum spune el, "geniul este 99% transpiratie si 1% inspiratie". Robert Louis Stevenson, marele autor englez spunea: "Geniul nu este altceva decat capacitatea infinita a omului de a face eforturi." Aceste doua declaratii demonstreaza ca munca asidua este cea care face dintr-un om un geniu. Munca asidua este calea cea mai sigura catre succes si mintea subconstienta este intotdeauna pregatita sa furnizeze energia necesara pentru oricat efort este necesar sa depunem. Oricine vrea sa aiba succes in viata si sa realizeze lucruri marete, trebuie sa dezvolte disponibilitatea de a munci din greu. Obtinerea energiei necesare nu reprezinta o problema. Din momentul in care incepem sa actionam, vom obtine si energia. Stiti cum functioneaza un dinam. Bobina dinamului este plasata intr-un camp magnetic si cand bobina se roteste, se produce curent. Noi traim cu totii intr-un camp magnetic universal si din momentul in care incepem sa actionam, energia vine in mod automat. Prin activarea creierului, putem face ca energia universala sa curga prin trupurile noastre. Atat timp cat bobina dinamului ramane statica, desi se afla in campul magnetic, nu este generata nicio energie. Deci, atat timp cat suntem inactivi, nu putem beneficia de energia universala, chiar daca traim in ea. Daca incepem sa actionam vom obtine si energia necesara. Este o lege naturala simpla care opereaza in sistemul universal. Odata ce intelegem acest adevar stiintific, nu vom mai fi descurajati de tot felul de indoieli, ci vom avea energie pentru scopurile pe care ni le-am propus. Fragment din cartea Dezvolta-ti increderea in sine si vei atinge succesul scrisa de P.C. Ganesan si aparuta la Editura Deceneu. sursa: www.edituradeceneu.ro Inchidere fereastra

Ai grija ce astepti, s-ar putea sa primesti Imperiul contraatac M-am ntlnit deunzi cu o prieten, Claudia. Mi-a spus: tii interviul pe care l-am dat pentru postul acela? M-au angajat. Mi-a trecut i suprarea aceea veche tii tu, cu Alex. Am deschis

gura s o felicit. N-am apucat. A nceput imediat s-mi povesteasc ce greu se adapteaz la locul de munc i ce discuii are din nou cu iubitul ei. i sun cunoscut? De cte ori nu te-ai lsat prins i tu n tvlugul dorinelor? Aa ai dat natere suferinei. Nu este doar experiena Claudiei. Ce prea a fi pn nu demult cheia fericirii ah, dac a obine postul acela dac ar nceta certurile cu iubitul ce frumoas ar fi viaa! a devenit n timp record o mare dezamgire. De cte ori nu i-ai dorit ceva cu ardoare? De cte ori nu ai crezut c, dup aceea, totul se va modifica n bine? i de cte ori ateptrile tale nu au fost nelate? E ca o roat care se pune n micare i nu se mai oprete. Vrei ceva, nati ateptri, obii ce vrei, eti dezamgit, vrei altceva, nati alte ateptri .a.m.d. Contieni sau nu, majoritatea oamenilor sunt prizonieri n imperiul ateptrilor. Ateptrile sunt tiranii crora le permit s-i conduc. Dictatori care acioneaz pe mii i mii de ci. Care unora le controleaz viaa clip de clip. Le otrvesc zilele. i ndeamn s fie iritai, dezorientai, dezamgii. Au un mod att de viclean de a se infiltra n existena cotidian, nct ne conving uneori c fr ei nu ne-am descurca. i e uimitor c, n pofida suferinelor la care ne supun, de cele mai multe ori abia i bgm n seam. Sunt civa tirani de soi care ies oarecum n eviden, dar chiar i aa, adeseori ne mulumim doar s-i observm, nu facem ceva anume ca s scpm de sub controlul pe care l exercit asupra noastr. i mai sunt alii, ceva mai mruni, pe care nici nu-i remarcm. Doar cnd ne simim dezamgii, realizm c am fi vrut ca lucrurile s ias altfel. Trage semnalul de alarm Ateptrile mbrac forme multiple: ce atepi tu de la tine, ce ateapt alii de la tine, ce atepi tu de la alii. Pot fi mari sau mici, pozitive sau negative, principale sau secundare. Te atepi ca eforturile s te conduc, exact la timpul pe care l-ai stabilit, la rezultatele pe care le doreti. Te atepi s ai un control deplin asupra tuturor evenimentelor care i se petrec. Te atepi s duci o via bun, s ai o relaie fericit i o afacere prosper, dup cum le vezi tu. Te atepi ca, dac te pori bine, lumea s recunoasc asta i s te trateze ca atare. Totul este ferm hotrt n mintea ta. Dar dac nu iei msuri, ateptrile devin atotputernice. i ce vei face dac nu se potrivete ceva din schema pe care ai elaborat-o att de minuios? Gndete-te o clip la suferina datorat acestor ateptri, idei preconcepute, prejudeci. Trage semnalul de alarm. Este chemarea ctre o trezire a contiinei. Alege s fii liber. Acord-i o perioad de timp n care s te observi. O sptmn, o lun, ct consideri c ai nevoie. Cu sinceritate, contientizeaz natura ateptrilor tale. Observ modul n care i fac simit prezena n motivaiile i aciunile tale. Pregtete-te s priveti viitorul altfel. Rspunde, nu reaciona O libertate uria se revars atunci cnd, tocmai n momentul n care viaa ia o alt turnur, facem

pasul de la a reaciona la a rspunde. Primul pas te ajut s faci diferena ntre ateptri i posibiliti. Ateptrile presupun un anumit rezultat. Se bazeaz pe viitor. ngusteaz banda de opiuni. Srcesc imaginaia. Te mpiedic s trieti n prezent. Te in prizonier ntr-un viitor care poate sau nu s devin realitate. Dau natere rigiditii i unor reacii impulsive n faa oricrui fenomen perceput ca ameninare pentru viitorul pe care tu crezi c l merii. Cnd omul este controlat de ateptri, viaa i este supus hazardului. Nu are cum s fie cu adevrat liber n clipa de fa. Nu se poate bucura pur i simplu de un apus de soare sublim sau de momentele de cldur sufleteasc dintre el i cei dragi. i dai seama cu ce lanuri grele te legi de unul singur atunci cnd preferi s interpretezi fiecare experien n contextul unui viitor ateptat? Ar fi ceva dac ai putea s-i controlezi cu adevrat viitorul, dar aa? De ce s alegi s te mpotriveti adevrului vieii i fericirea ta s plteasc un pre att de mare? Posibilitile au la baz momentul prezent. Trieti existena la maxim. Te ghidezi dup propriile valori. Acestea se reflect n preferinele pe care le ai pentru viitor. Dar ele nu te prind. Rmi contient c viaa are cursul ei i tot ce poi face este s trieti ct mai intens i mai luminos prezentul. Eti deschis ctre posibilitile care i se ofer i nelegi c dorinele tale obinuite nu sunt stabile, ele se schimb cu timpul. Un viitor diferit fa de cel pe care i-l reprezini mental la un moment dat i poate aduce o fericire egal, dac nu chiar mai mare. Viaa e prea scurt i s-ar putea s nu mai apuci ziua n care viitorul pe care i-l doreti cu atta ardoare s devin prezent. Nu-i rmne deci dect s te bucuri n mod real de ce i aduce clipa de fa. Starea ta de bine nu depinde de viitor. Eti deschis i tocmai de aceea eti inspirat. i se arat cile imaginaiei, creativitii i intuiiei. Mintea ta e pur, nu se mai centreaz pe reacii de aprare i astfel eti capabil s iei cele mai bune hotrri. Acum rspunzi, nu mai reacionezi. Aceast abilitate de a rspunde, n loc de a reaciona, este principala diferen dintre cei care se simt liberi i cei contaminai de boala ateptrilor. Te poi surprinde singur atunci cnd reacionezi agresiv fa de cei din jur sau fa de schimbrile care apar i s-i dai seama c ce faci se datoreaz ateptrilor pe care le-ai avut de la ceilali sau de la viaa ta. Cnd reacionezi astfel, e semn c ai ales ateptrile n defavoarea posibilitilor i acum culegi roadele: te simi dezamgit, rnit, pierdut, mnios, nfrnt. Punct i de la capt Procesul de vindecare nu e ntotdeauna uor, cci pot s apar multe obstacole. Este posibil s fii unul dintre cei care afirm sus i tare c nu ateapt nimic de la nimeni nici n privina activitilor zilnice, nici n ceea ce privete viaa spiritual. Aceti oameni ascund n suflet o stare intens de negativism, care a prins rdcini n urma dezamgirilor din trecut i a fricii de a avea noi ateptri. i totui au o mare dorin ca lucrurile s se desfoare ntr-un fel anume, doar c nu este la vedere i e nsoit de refrenul: Dac nu pot avea ceea ce vreau, atunci nu mai vreau

nimic. Aceast atitudine este o fug de tine nsui. Cnd nu poi fi cu adevrat tu nsui, nu poi fi sincer nici cu ceilali. Cnd negi cu toat fiina c ai avea vreo ateptare, n realitate nchizi calea posibilitilor. A nu ne mai lsa tiranizai de ateptri nu nseamn totui s abandonm orice fel de proiecte i eforturi; trebuie doar s fim mai detaai, mai puin prini n viziunea noastr. Ideea este s nu te mai lai controlat de ateptri. S fii mereu atent i cnd observi c te-au prins, s te opreti i s o iei de la capt. Cu ncredere. Vei reui! ine crma pe furtun De multe ori, ai nevoie nu att de calm i linite, ct de fora interioar de a te menine n prezent, chiar i cnd mintea tocmai a fost prins de o furtun. Nu-i greu s ai mintea limpede cnd toate sunt bune i frumoase; ncercarea vine atunci cnd toate n jurul tu (sau n mintea ta) par c au luat-o razna. Renun, ca s ctigi O minte clar, o inim plin de iubire i compasiune, o deschidere empatic fa de cei care te nconjoar i, mai ales, o stare de deplin egalitate n faa darurilor, dar i a obstacolelor pe care i le pregtete viaa! i se pare o provocare imposibil? F din ea un el al vieii tale. Un el care are puterea de a te inspira, de a te orienta ctre i de a te menine n ACUM. Nu ai nimic de pierdut. Las deoparte ateptrile. F-o ct poi tu de bine. Stare de libertate te va coplei. Nu poi scoate nimic dintr-o minte plin pn la refuz de ateptri. Dar poi obine totul, cu efort i perseveren, dintr-o minte pregtit s renune la ateptri, idei preconcepute i prejudeci. Doar astfel ai acces la propria valoare, la esen. Doar astfel descoperi acea bucurie i libertate care nu depind de circumstanele vieii tale. Cnd eti cu adevrat n prezent, fii linitit: viitorul i poart singur de grij. autor: Elena Godeanu Inchidere fereastra

Aici si acum (dupa un eseu de Nicholas de Castella) Paradisul este aici, acum. Motivul pentru care nu esti de acord cu asta poate fi pentru ca nu esti cu adevarat "aici" si nici "acum". Multe religii ne invata ca dupa ce vom muri vom avea posibilitatea sa ajungem intr-un loc al

fericirii si bucuriei numit Paradis, asta doar daca am fost suficient de buni in viata actuala. Dar daca raiul acesta il putem atinge acum, fiind inca in viata? Cum il gasim, unde se afla? In viata noastra rareori avem experiente inaltatoare. Traim intr-o societate plina de stress, anxietate si nefericire. Daca am putea sa ne ridicam nivelul de constiinta, doar putin, am experimenta o cu totul altfel de viata, mai "usoara", mai "cereasca" si cu mai multe impliniri. Mai mult, daca vom continua sa ne ridicam nivelul si mai mult, am avea astfel parte de trairi cu adevarat inalte, aici, pe Pamant. Credinta ca acest Paradis este altundeva, si nu aici, este principalul motiv pentru care nu-l putem experimenta chiar acum. Cautand ceva mai bun, in alta parte, inseamna ca nu "prindem" intregul potential al vietii, asa cum este ea. In loc de asta, punem la lucru mintea care cauta, analizeaza, compara si evalueaza. Mintea adora astfel de "preocupari", pentru ca se simte importanta. Trebuie sa nu uitam ca mintea este doar un instrument pe care il folosim. Noi nu suntem mintea. Mentalul, prin actiunile sale de filtrare, ne indeparteaza de experienta totala, directa, nemijlocita cu viata. Mentalul interpreteaza experienta prin comparatie cu altele similare stocate in memorie. Dar aceasta interpretare nu este deloc acelasi lucru cu experienta adevarata. Este doar o oglindire. Se poate spune ca este un miraj, o amagire. Ca si cum incercam sa descriem cum este gustul dulce, fara insa a-l experimenta cu adevarat vreodata. Activitatea neintrerupta a mintii este un rezultat al evitarii celor mai profunde trairi si experiente de viata. Traim intr-o societate care incurajeaza suprimarea emotiilor si deconectarea noastra de la firescul vietii. In compensatie, mentalul este tot timpul "in priza". Se pare ca este o nevoie disperata de echilibru intre minte si inima (sentimente). Cu cat traim mai mult pe seama mintii, cu atat mai mult ne departam de adevarata si fireasca experienta a vietii. Pierdem legatura cu realitatea. Traim in adevarate lumi mentale create si intretinute de prejudecati acceptate. Restul experientelor, mai ales cele firesti, naturale, nu-si gasesc un rost in "lumea" noastra, si dau nastere la ganduri care sunt bazate pe interpretari, prejudecati, si alte scenarii iluzorii. Lumea actuala este o iluzie. Credem ca traim, dar, de fapt, nu o facem aproape deloc. Ca si cum am fi deja morti. Ne cheltuim uriase energii si foarte mult timp (aproape tot) intr-o mare de emotii generate de minte, consumate in drame nascute din ganduri care nu reflecta realitatea, si nici experienta propriu-zisa. Toate acestea formeaza o perdea de fum care acopera adevaratele experiente de viata. Cu cat aceasta perdea de fum este mai deasa, cu atat suntem mai rupti de frumusetea si minunea continua la care am putea avea acces fiecare dintre noi in orice moment. Paradisul este aici si acum. Noi insa nu suntem, nici aici si nici acum. Ratam experienta a ceea ce se intampla in mod real aici si acum, pentru ca asteptam altceva. Mereu altceva. Atitudinea noastra de a respinge realul ne indeparteaza automat de viata. Respingem adevarata experienta declarand-o invalida, imposibila, ignorand-o. Ne facem ca nu exista, pentru a avea un motiv de a

cauta mereu altceva. Si nu gasim decat mereu aceeasi suferinta, angoasa, lipsa de real. Respingerea vietii creeaza durere. Aceasta este cauza reala a suferintei. Experienta totala a momentului prezent poate fi traita doar de cel care traieste viu acest moment prezent. A fi total prezent inseamna a fi complet constient si detasat de toate gindurile care iau nastere in mintea noastra chiar in acest moment, de toate emotiile si senzatiile corpului nostru. In fiecare moment. Dar cati dintre noi putem spune sincer ca facem asta? Adevarul este ca preferam sa cheltuim timp si energie pentru a ne rupe de sentimentele noastre si a evita sa plonjam in adancul experientei care ne este la indemana chiar in acest moment. Ne focalizam atentia mereu pe chestiunile exterioare noua. Preferam sa ne gandim la "problemele" noastre si la rezolvarile necesare (care nici macar nu se desfasoara in acest moment (ca proces), ele fiind mai degraba o asteptare, o proiectie in viitor, uitand de prezent). Ne mentinem extrem de ocupati asa incat sa avem un motiv pentru a ignora ceea ce se petrece cu adevarat in noi. Majoritatea dintre noi ne sedam corpul si-l secam de energie prin toate mijloacele posibile: risipa de ganduri, de argumentatie inutila, de gesturi si de sex haotic. Cu cat mai multa risipa, cu atat mai bine. Ne simtim mai epuizati si avem un motiv pentru a ignora adevarul (doar trebuie sa ne odihnim, nu?). Ne batem joc de resursele corpului nostru printr-o alimentatie uluitor de falsa. Grasimi, zahar, cafea, alcool, tutun... care nu fac decat sa biciuiasca senzorial corpul pentru a-l secatui de energie. Evitam sistematic sa fim cu noi insine pierzandu-ne timpul in discutii (majoritatea inutile) despre chestiuni care nu au nimic de-a face cu adevarata experienta din acest moment. Ne servesc doar ca motiv de distractie, de distragere a atentiei de la o relatie adevarata cu noi insine si cu ceilalti. Ce se ascunde in spatele freneticei noastre cautari a mereu altceva? Mereu fugim de ceea ce se afla cu adevarat in noi. Ne este teama de ceea ce s-ar intampla daca am dezvalui cele mai intime sentimente ale noastre. Furia din noi ar iesi la suprafata si am fi vazuti ca un pericol. Fricile noastre ne-ar transforma in fiinte slabe, patetice. Ne temem sa nu devenim vulnerabili daca ne expunem goliciunea sufletului, singuratatea si confuzia in care ne aflam. Nu stim nici cine suntem, nici incotro mergem. Credem ca mintea ganditoare este salvatorul nostru, dar am descoperit ca a devenit o cusca ce ne tine prizonieri. Toate fricile noastre, pana la proba experientei, nu sunt decat imaginatie. Atat de puternica este aceasta iluzie, incat in fiecare zi intalnesc oameni care folosesc astfel de proiectii mentale pentru a se convinge singuri sa ramana in suferinta, si sperand ca mintea ii va putea salva. Mai degraba continua sa-si indure singuri supliciul auto-impus, decat sa priveasca adevarul in fata. Cu toate astea, putem face din aceasta suferinta un motiv in plus pentru a ne indrepta spre adevar, pentru a cunoaste adevaratul "eu" care este in fiecare dintre noi. Libertatea se afla exact in directia opusa celei oferita de frica. Iesirea din starea de contractie in care ne aflam se face prin acceptarea, validarea si deschiderea sincera catre fiecare experienta, asa cum este ea. Pe masura

ce incepem sa permitem adevaratelor noastre sentimente sa iasa la suprafata, invatam sa le privim exact asa cum sunt, fara prejudecati, fara imaginari inutile. Invatam sa simtim adevarul. Una dintre ideile cel mai bine "vandute" in societatea noastra este aceea de a astepta mai-binele. Toata lumea pare sa fie atat de incantata de aceasta idee, incat parca suntem cu totii intr-o transa, una de consens. In aceasta transa auto-impusa si de care nu suntem constienti, ne petrecem intreaga viata. In timp ce adevaratele ocazii ale vietii, moment de moment, trec pe langa noi, pentru ca suntem ca si adormiti. Intrebarea este: cum incepem sa ne eliberam din cusca noastra de suferinta? Mai intai trebuie sa recunoastem ca suntem in cusca, sa o constientizam. Pentru multi dintre noi, suferinta a devenit o parte din cotidian, din asa-zisul "normal" al vietii pe care nu-l punem la indoiala, nu-l suspectam niciodata. Constientizand situatia reala in care ne aflam, putem sa gasim o cale de iesire. Apoi, trebuie sa ne oprim. STOP. Sa nu mai fugim de responsabilitati, sa nu mai alergam dupa "solutii" miraculoase la problemele noastre, sa nu mai cautam nici-o alta cale de iesire din cercul vicios in care ne invartim, si sa alegem singura cale adevarata si rapida - momentul prezent. Chiar acum. Opreste-te, si fii. Respira adanc, incepe sa simti ca esti mult mai mult decat ti-ai putea imagina vreodata ca poti fi, chiar in acest moment. Da, chiar acum, cand citesti aceste randuri. Fii asa cum esti. Si cand gasesti aceasta stare, acest sentiment, observi ca lucrurile incep sa se miste, incep sa se aranjeze de la sine, asa incat vei constata ca apar diverse "coincidente" surprinzatoare, chiar in cele mai neinsemnate (aparent) situatii. Vei afla ca viata iti vine in intampinare, pentru ca tu ai facut primul pas. Perseverenta in astfel de momente se dovedeste valoroasa. Starile autentice extatice apar atunci cand suntem perfect constienti si mereu prezenti in momentul "acum". O astfel de atitudine de "a fi" ne permite accesul la inalte stari de constiinta, complet nebanuite inainte. A incerca sa descrii astfel de stari, folosind logica, procesele si definitiile mentale, este similar cu descrierea intregului ocean in cele mai mici amanunte, cu fiecare picatura a sa, la locul ei, fara a scapa din vedere imaginea de ansamblu. Mentalul nu poate face fata la o astfel de sarcina. Atitudinea noastra fata de viata determina modul in care o experimentam. Majoritatea trecem prin viata precum gasca prin apa. Refuzand apriori situatiile care nu ne convin, plecam de la premiza ca viata ar trebui sa fie altfel, ca aceasta viata nu este asa cum ar trebui. Sa va spun o stire de ultima ora, mereu valabila: viata este exact asa cum ar trebui sa fie. Noi trebuie sa ne schimbam astfel incat sa constientizam acest lucru. O atitudine de multumire, de liniste interioara, ne permite sa "simtim" viata altfel decat pana acum. Fiind mai atenti la interiorul noastru, descoperim o vastitate nebanuita, vie. Haideti sa nu ne mai concentram pe critica si resentimente, pentru ca altfel atentia noastra e ocupata cu ceea ce respingem si vom atrage inspre noi exact ceea ce nu dorim. Multumirea, pacea si relaxarea ne indreapta atentia spre acea parte din viata care ne umple de

bucurie, de fericire, astfel creand conditiile sigure pentru ca experientele noastre sa fie pozitive. Cand ne focalizam in momentul prezent, descoperim o noua lume. O lume vie, care fusese acoperita de perdeaua de fum intretinuta de gandurile si prejudecatile noastre. Asa ca opreste-te acum. Renunta la toate "problemele" tale, si descopera plenitudinea vietii. Descopera ca viata e frumoasa, ca ai multe motive sa fii multumit, ca freamatul momentului te poarta pe culmi necunoscute, ca binele incepe sa ia locul raului. Vei incepe sa realizezi ca totul este asa cum ar trebui sa fie: perfect. Vei afla ca fiecare moment prezent ofera ocazii valoroase si minunate pentru experimentare, pentru a afla, in sfarsit, cine esti si unde mergi. Vei fi uimit ca adevarata ta stare normala este una plina de iubire, de armonie, de viata. Chiar si cei din jurul tau vor observa ca se simt mai bine cand esti in preajma. Viata noastra poate fi plina, vibranta, armonioasa, frumoasa. Viata noastra este aici si acum. Alegerea ne apartine Muli brbai tiu s citeasc uor strile de spirit ale femeilor. Ei le pot diagnostica rapid sentimentele. Cea care crede c i le poate ascunde este naiv. Corpul nostru e ca o plac de gramofon. Emoiile, aciunile i inteniile noastre se nregistreaz n expresia feei i acioneaz voluntar sau involuntar asupra celorlali oameni i implicit asupra realitii. Gndurile pesimiste, de nencredere n sine, suspiciune, gelozie, invidie, iritare, i pun amprenta pe chipul celei care le emite. Muli brbai care tiu s le citeasc, recunosc uor strile de spirit ale femeilor. Ei le pot diagnostica rapid sentimentele. Cea care crede c i le poate ascunde este naiv. Faa este arttorul i tiparul minii. Gndurile, sentimentele i aciunile noastre profund pozitive o lumineaz, iar cele negative o ntunec. Cnd sunt emise constant, prin fenomenul de rezonan ele i las amprenta chiar i asupra sntii noastre. Astfel brbaii pot descifra din nfiarea noastr armonia, senzualitatea, ncrederea n sine, optimismul sau tristeea i ndoiala. Doar primele alin i atrag ca un magnet simpatie, admiraie i iubire. Pentru c n Univers funcioneaz legea atraciei prin rezonan. Fiecare dintre noi este un rezervor de energie cu o anumita frecven de vibraie dominant. Suntem ca un instrument telegrafic. Ce fel de mesaje transmitem ctre cei din jur? Suntem noi deja o personalitate pozitiv pentru ca s atragem o alt personalitate pozitiv? Despre calitile unei astfel de personaliti, despre soluiile simple comportamentale pe care le

propune in acest sens orice tratat de psihologie medical i despre multe alte teme inedite vom vorbi n articolele urmtoare. Merit s tim c avem puterea de a atrage prin rezonan influenele benefice pe care ni le dorim. Alegerea ne aparine. autor:Oana Adam Inchidere fereastra

Apel la emoie teme

Atitudinea activoptimista Omule nebunule, tu faci minuni fr s tii i nu cunoti aproape deloc puterea formidabil a gndirii tale. S tii c tot ce nchipuieti este realizabil i se face direct proporional cu ncrederea ta De ce te fereti oare s stai de vorb cu tine nsui, descoperindu-te astfel un perfect zeu? (Tudor Arghezi) Orice gnd se manifest printr-un coninut energetic. Un gnd, odat emis, se propag n spaiu i este n continuare acceptat de ali oameni, care au gnduri de aceeai natur. Gndul determin ntotdeauna n emitent o stare de receptivitate pentru energiile specifice de acelai fel. De aceea, viaa omului este rezultatul gndurilor sale. Indiferent de situaia n care ne aflm, noi dispunem de o for de care nu suntem ntotdeauna contieni: aceasta este puterea formidabil a gndirii pozitive. Care a fost primul gnd care v-a aprut n minte n aceast diminea? A fost un gnd frumos, spre exemplu, v-ai gndit la o persoan drag sau v-ai bucurat c ai vzut soarele pe cer? A fost un gnd negativ, de genul: Sunt att de obosit i n-am nici un chef s m scol? Amintii-v acum care au fost urmtoarele gnduri, care a fost starea general pe care o aveai cnd v-ai nceput propriu-zis activitatea. Remarcai c ntreaga programare pe care ai fcut-o n imaginaie pentru aceast zi a fost de natur s v susin de-a lungul zilei sau, dimpotriv, s v aduc numai necazuri. Un mare filosof spunea: n voi se afl cauza a tot ceea ce vi se petrece n via." Dac privim cu atenie la noi nine i la oamenii care ne nconjoar i urmrim s observm atitudinea lor fa de evenimente, vom remarca existena a trei atitudini fundamentale n faa vieii, aflate ntr-o strns legtur cu orientarea predominant a gndurilor: atitudinea fatalist-pesimist, atitudinea pseudoidealist i atitudinea activ-optimist. Atitudinea fatalist-pesimist Aceasta este atitudinea ce se manifest prin frica fa de viitor, sentimentul de inutilitate, disperare, nelinite i nesiguran. Este cel mai adesea ntlnit n rndul oamenilor dezorientai,

nefericii, dezechilibrai. Am cunoscut probabil cu toii indivizi care rateaz n mod sistematic ocaziile favorabile, care ntotdeauna se gsesc n faa unor dificulti, care se consider victime ale evenimentelor negative. Ei sunt cei care, la primul obstacol ntlnit, concluzioneaz: tiam c nu voi reui! Nu pot s fac nimic, nu pot s schimb nimic!. Cnd au de rezolvat o problem important, primul gnd care le apare n minte este c aceast munc nu li se potrivete. Imediat devin nemulumii i neinteresai i cred cu trie c n alte circumstane, cu alte mijloace ar fi putut s rezolve totul mult mai bine i mai repede. Din aceast cauz, soluiile problemei le scap i ncep s capete convingerea c nu o vor putea rezolva. Toate eecurile trecute sunt reamintite, iar posibila reuit dispare n faa unui munte de dificulti. i toate acestea pornind de la un singur gnd negativ. i totui, nu se poate spune c ei nu doresc s acioneze. Am auzit de attea ori unii oameni afirmnd: mi voi reface viaa, Voi rencepe pe noi baze, mi voi schimba norocul dar, cu toate acestea, ei reiau aceleai comportamente, aceleai atitudini negative, acelai mod de a privi lucrurile, chiar dac situaia exterioar este alta. Tendinele conflictuale, incapacitatea de a depi obstacolele, de a privi situaiile cu obiectivitate, de a-i pune n valoare calitile, de a tri i de a resimi permanent acel sentiment indescriptibil de calm i armonie interioar sunt reluate mereu i mereu. Atitudinea pseudo-idealist Cea de-a doua atitudine fundamental este caracterizat de fuga de responsabilitate i de tendina de a fugi din faa realitii ntr-o lume iluzorie, n care obligaiile i necesitile cotidiene sunt ignorate n numele superioritii spiritului. ntlnim n aceast categorie falii filosofi, venicii nemulumii, eternii vistori. Ei sunt cei care cedeaz imediat n faa proastei dispoziii; i gseti mereu visnd la ceea ce ar putea avea, fr a face niciodat nimic pentru ca visele lor s devin realitate; se enerveaz din lucrurile cele mai mrunte i gsesc defecte la toi cei din jurul lor, dar niciodat la ei nii. Atitudinea pseudo-idealist nu este, de fapt, dect un mijloc fals de auto-protecie, de punere la adpost n faa realitii i a destinului propriu. Pseudo-idealitii accept o manier pasiv de a lsa lucrurile s evolueze la voia ntmplrii, de a evada n reverii despre lumi ideale, care nu vor exista niciodat, deoarece nu se ntreprinde nimic pentru ca ele s existe. A nu aciona reprezint, n acest caz, un mod de a aciona, dar unul negativ i care duce la rezultate negative. Dac atitudinea pseudo-idealist se transform ntr-o atitudine autentic-idealist, ceea ce presupune ca teama de responsabilitate i fuga din faa realitii s se transforme n ncredere n sine i n via, atunci apare cea de a treia atitudine, cea activ-optimist. Contemplarea poate deveni, n acest caz, un mijloc de a gndi corect, de a tri cu adevrat i de a deveni stpnul vieii. Atitudinea activ-optimist Unii oameni vd lucrurile aa cum sunt i se ntreab neputincioi: De ce? Eu visez la lucruri care n-au fost niciodat i spun: De ce nu?. (George Bernard Shaw)

A treia atitudine fundamental, cea activ-optimist, este caracteristic celor dintre noi care evalueaz cam tot ceea ce exist n jurul lor ca fiind pozitiv. Cum sa fii activ-optimist 1. Crede ferm, de nezdruncinat, c lucrurile evolueaz n bine i c orice problem sau dificultate poate fi depit. 2. Ai dreptate. Viaa e plin uneori de mprejurri asupra crora nu putem aciona direct. ncepe prin a-i modifica modul de a le privi. Construiete-i constant o stare de spirit pozitiv i vei face fa evenimentelor. Ai remarcat? i influenezi deja n bine, pe cei din jur prin cldura ta afectuoas i fermectoare. 3. Dificultile reprezint necesiti ale vieii ce te ajut s nelegi profund viaa. Nu eti o jucrie n mna destinului. Eti creatorul propriei fericiri. F din starea ta permanent de entuziasm o adevrat art. Privete obstacolul ca pe o oportunitate de dezvoltare personal. 4. Deschide-te ctre tot ceea ce-i mbogete spiritul. nvat din orice i crede cu trie c cel mai revoluionar act pe care l poi realiza n lumea aceasta este s fie fericit.Spune DA Vieii i Viaa i va spune DA!. Orice suflet care se nal, nal lumea Nimic mre nu a fost niciodat dobndit dect de aceia care au ndrznit s cread c ceva din interiorul lor era superior circumstanelor. (Bruce Barton) Fiecare om este creatorul propriului su destin, el este cel care i construiete propria sa existen alctuit din lumini i umbre, din urcuuri i coboruri. Noi suntem cei care ne alegem elul i depinde numai de noi s intim spre abisuri sau spre nlimi, iar ecoul nzuinei noastre reverbereaz la nivelul ntregului univers, cci: Orice suflet care se nal, nal lumea.

sursa: http://www.luxsublima.ro Inchidere fereastra

Bine te-am regasit pe blog! In tot procesul meu continuu de dezvaluire a inteligentei care produce cele mai rapide, durabile, significante si bogat satisfacatoare salturi in cresterea calitatii vietii si implinirii intra si inter personale am dat peste ceva care pe cat de simplu si eficient este in mare parte este ignorant de populatia generala.

Dupa tot studiul meu ca si psiholog si contactul si studiul direct cu antreprenori de succes si guru sa le spun asa ale dezvoltarii persoanale am izolat un mecanism care produce schimbare rapida care dureaza bazat pe stiinta adevarata nu doar umflare emotionala. Toata lumea(si aici ma refer in special la toata lumea afacerilor) studiaza si folosesc tehnici de persuasiune pentru a modifica comportamentele clientilor. Si au devenit foarte buni la asta. Dar modificarea acestor comportamente este de scurta durata, doar un beneficiu in plus perceput de tine iti face sa muti mana de la pasta de dinti colgate la blendamed si de aceea se cheltuie sume enorme pe branduire si repetitie pentru a conditiona clasic mintile clientilor. Totusi un grup select, mic dar in crestere de cercetatori au descoperit conceptul de autopersuasiune.(situatiile auto-persuasive nu fac nicio incercare directa de a convinge pe cineva de ceva ci indivizii se gasesc in circumstante unde le devine eficace sa adopte anumite atitudini/comportamente specifice). Ei bine acest fenomen de auto-persuasiune poate fi aplicat in orice domeniu al vietii tale fie ca este vorba de marketing, afaceri, dezvoltare personala(transformarea obieciurilor rele in obiceiuri bune si asa mai departe). Cu ajutorul acestor principii care tin de propria noastra natura am ajuns la momentul in care imi pot transforma cu o usurinta fantastica comportamentele in favoarea celor care chiar imi aduc beneficii si de fapt asta devine opera vietii mele pe acest pamant. Imi dedic probabil cea mai mare parte din cariera mea acestui subiect. De a asista oamenii, companiile sa produca rezultate rapide durabile prin auto persuasiune. Acesta este doar un articol pregatitor pentru a-ti face cat de cat cunoscut domeniul pentru ca am convingerea ca prin principiile auto-persuasiunii iti vei putea optimiza viata sa fie exact la inaltimea idealului tau, sa te simti cel mai bine in pielea ta, sa atingi cu usurinta ceea ce doresti pentru ca un lucru este clar, schimbarea vine din interior, iar cand controlezi modul cum se produce schimbarea in interiorul tau atunci TU esti in control. O sa urmeze bineinteles si alte articole, scriu si o carte pe domeniul acesta si se va dezvolta si in programe de training atat personal cat si pentru afaceri din perspectiva marketingului si resurselor umane. Intram intr-o era superba si ma bucur ca esti aproape pentru ca beneficiile pentru toata comunitatea noastra vor fii substantiala. Impreuna transformam lumea. Cu drag, Alex Tita

P.S. Intrebarea Zilei: In ce situatie te-ai gasit vreodata in viata ta de te-a determinat o sa faci o schimbare de convingeri, atitudini, comportamente?
6.1. Studiul persuasiunii si noua viziune despre comunicare Procesul de comunicare are si el mai multe registre. Prin intermediul sau putem, simplu, transmite informatii, prezenta pareri sau opinii, face evaluari. Ne intereseaza, in acest caz, audienta si specificul acesteia? Fara indoiala ca da, insa nu atat de mult incat sa restructuram activitatea propriu-zisa de transmitere a fluxului de informatii. In fond, in acest domeniu, importante sunt bogatia, abundenta, diversitatea de informatii, astfel incat fiecare sa poata alege ceea ce doreste. x3d5dp Persuasiunea reprezinta registrul cel mai dificil al activitatii de comunicare, examenul cel mai sever. Ea urmareste schimbarea opiniei unei persoane sau audiente si, implicit, modificarea atitudinii si comportamentului lor (oricate distinctii vom face -; unele dintre ele vor putea fi intalnite chiar in cadrul acestui curs -; intre opinie si comportament, nimeni nu poate nega, totusi, legatura de substanta dintre ele, faptul ca schimbarea opiniei reprezinta pasul hotarator in schimbarea comportamentului). Transformarea opiniei reprezinta o activitate asa de complicata, incat ea implica din partea celui care o initiaza daca nu o strategie, macar o actiune cat de cat elaborata si esalonata in timp. In orice caz, persuasiunea implica: -; o minima studiere a audientei, a receptorului. Insasi intentia de a schimba opinia inseamna ca opinia existenta prezinta inconveniente. Persuasiunea obliga la o focalizare a atentiei asupra receptorului; -; structurarea si dozarea mesajului. Este absurd sa doresti schimbarea opiniei cuiva dar sa nu te intrebi: cu ce sa incepi? Ce ar fi mai potrivit sa fie transmis? Cum sa o fac? In ce ritm? s.a.m.d; -; in sfarsit, un obiectiv asa de important, precum schimbarea opiniei, impune o privire mai severa asupra intregului proces de comunicare, asupra etapelor sale, feed-back-ului, imbinarii argumentelor rationale cu motivele emotionale etc. Concentrarea atentiei asupra persuasiunii a marcat, implicit, o abordare mai complexa si mai adecvata a procesului de comunicare propriu-zisa. Dupa incheierea primelor cercetari asupra persuasiunii, cunostintele despre procesul de comunicare au fost cu totul altele. Saltul important nu trebuie cautat in descoperirile facute cu privire la regulile persuasiunii, ci in viziunea noua despre comunicare pe care aceste cercetari au prilejuit-o. 6.2. Cum sa transformi o masa de 15 milioane de americani obisnuiti in combatanti hotarati? Pe 7 decembrie 1941 are loc atacul japonez asupra Portului Pearl Harbour. La o zi dupa atac, presedintele Roosevelt se adreseaza camerelor reunite ale Congresului american si declara razboi Japoniei si aliatilor sai. Se aprecia ca "Japonia a injunghiat America pe la spate", iar in "convorbirea la gura sobei" difuzata in urma acestui eveniment, Roosevelt, referindu-se la japonezi, foloseste in repetate randuri apelativele de gangsteri sau tradatori. In acele momente, in mintile americanilor, japonezii erau intruchiparea cruzimii, a inselatoriei, o rasa subumana. Cunostintele propriu-zise despre japonezi erau reduse si, mai ales, schematice. Ceea ce se stia despre ei se reducea la faptul ca au ochii oblici si produc imitatii ieftine ale unor produse de marca fabricate in tarile dezvoltate. Japonezii erau portretizati de catre presa americana drept o rasa mai aproape de maimute,

oricum, una careia nu ii trebuie acordata foarte multa atentie. Se credea ca razboiul va fi castigat cu usurinta, ca dusmanul va fi infrant in mai putin de un an. La cateva saptamani dupa atacul de la Pearl Harbour, americanii s-au oferit cu entuziasm sa lupte in razboi, dar dupa catva timp, entuziasmul incepe sa scada. Se apreciaza ca, de la declaratia presedintelui Roosevelt pana la terminarea razboiului, in conflict au fost implicati aproximativ 15 milioane de americani, selectati dintre toate paturile sociale. Ceea ce a reprezentat un efort considerabil de a transforma, intr-un timp foarte scurt, oameni obisnuiti -; functionari, soferi, fermieri, in combatanti -; piloti, sergenti, artileristi, luptatori pe vase de razboi maritime. Responsabilii din armata americana nu erau preocupati atat de cum sa ii invete pe noii recruti sa salute, sa foloseasca armele, cat sa le mentina moralul ridicat, sa le cultive entuziasmul si loialitatea. Misiunea consta in a transforma o masa impresionanta de oameni care nu luptasera niciodata in combatanti capabili sa reziste la conditiile grele ale razboiului, mai ales in cazul unor confruntari peste ocean. Un factor suplimentar de dificultate era si cunoscuta diversitate a societatii americane; trupele erau constituite din americani proveniti atat din zone rurale, cat si din zone puternic industrializate, din orase mici din sud si din mari orase ale nordului, cu niveluri de instruire diverse, ocupatii, venituri, credinte religioase si afilieri politice dintre cele mai variate. Marea majoritate a recrutilor cunosteau foarte putine lucruri despre razboi si semnificatia sa. Putini urmarisera evolutia evenimentelor din Europa si contextul international; si mai putini aveau habar de radacinile istorice ale conflictului. Majoritatea nu intelegea foarte exact de ce SUA intrasera in acest conflict de dimensiune internationala, stiau doar ca, deoarece bombardasera Pearl Harbour, japonezii erau "baietii cei rai". Mai stiau ca germanii sunt si ei niste fiinte josnice, cucerisera unele tari din Europa si doreau sa cucereasca intreaga lume. Putini erau familiari cu evenimentele din perioada interbelica, cu fenomenul de ascensiune a regimurilor totalitare in Europa sau pozitia americana de dinainte de razboi fata de aceste lucruri. O explicatie a ignorantei cvasigeneralizate este ca pana atunci, Statele Unite practicasera cu precadere o politica izolationista, favorizata de separatia geografica fata de centrele de conflict ale inceputului de secol si se concentrasera mai mult pe problemele interne. Pe deasupra, in timpul campaniei electorale americane din 1940, Roosevelt, presedintele in exercitiu, promisese ca va tine America departe de conflictul care capatase deja proportii.

Capitolul 6 COMUNICAREA UMAN CA DISCURS PERSUASIV as Acest capitol a fost elaborat de Drd. Mirela Zivari Nu este clar nc dac discursul politic propriu-zis a aprut odat cu afirmarea retoricii sau odat cu inventarea politicii n sine, dei problema este fr ndoial, n mod ironic, una caracteristic oricrui homo sapiens sapiens care se respect. i dac un homo faber ne-ar vorbi de prima

posibilitate, n timp ce un homo politicus i-ar respecta cu strictee Egoul, gsindu-l n cea de a doua. Ce trebuie s fac un discurs? Dac el i propune s-i conving pe toi, el e cu siguran ratat. Dac i va propune s fie cea mai frumoas ncercare lingvistic rostit vreodat, el va fi lamentabil ca i eficien. Iar dac nu-i propune nimic, este chiar posibil s ias bine. (apud O. Henry) "Trebuie s le vorbesc - ei nu gndesc ca mine - ei gndesc invers dect mine - eu va trebui s m prefac, ntr-un fel, c gndesc la fel ca ei". Nu este obligatoriu ca aceasta s fie secvena exact a raiona-mentului implicat, dar elementele sale constitutive nu pot fi altele. Motivaia este arareori o uurin i o plcere deosebit de a ine discursuri - cnd se ntmpl, oratorul este un caz special, cu mari anse de a reui oricum. n rest, obiectivul oricrui orator improvizat este s pstreze atenia publicului su printr-o disimulare a propriului interes pentru bunstarea general sau printr-o tactic adoptat pe moment, n funcie de diferitele reacii ale asculttorilor. De aceea, discursurile cele mai complicate i de aceea supuse celor mai multe studii sunt "cele fr public", unde avantajul relaxrii aparente este devansat de absena feed-back-ului general, element crucial n reglarea nivelului paratextual implicat. Exist i n acest sens unele posibiliti de manipulare evidente, precum i altele subliminale. De exemplu, pentru discursul radiofonic, ntrebrile, invocaiile i exclamaiile retorice sunt redundante, pentru c sunt realmente adresate "nimnui", atta timp ct la un moment dat nu poate fi determinat un adversar evident, iar aceste procedee au fost concepute cu precdere pentru confruntrile directe. n schimb, este profitabil "tactica Churchill", care rezid n utilizarea, n acelai text, a multor elemente sloganice - originale, evident - alctuindu-se o concentrare de fraze care rmn n memorie asociate numelui celui ce le-a rostit. O alt tactic util, mai ales n situaiile limit este aceea a "gentlmanului" - anume, a oferi ascendentul moral unui inamic potenial, eventual celui care a nvins deja, mai nti cu scopul de a te menine n lupt, prin realinierea argumentelor n aa fel nct s accepi pierderea unei btlii, dar nu a rzboiului, apoi, pentru a schimba n mod subtil poziia fa de admiratorii adversarului, n aa fel nct acesta s piard mult din sprijinul lor dac atac imediat pe acelai subiect n faa cruia i se pare c a ctigat. n campaniile electorale, limbajul ia forma discursurilor politice i a sloganurilor, fiecare din acestea viznd ctigarea unei pri ct mai mari a electoratului; astfel, un procent destul de mare din voturi se datorete calitilor oratorice ale candidatului i modalitii de realizare a discursului. n cartea "L`os moille", Pierre Dac afirm urmtoarele: "un discurs politic bun nu trebuie s vorbeasc despre nimic, dar s lase impresia c vorbete despre toate". Ceea ce intereseaz la un discurs politic nu este doar coninutul su, ci ntr-o mare msur i forma care mbrac ideile.

Psihologia celor ce ascult. E un talent s tii s asculi - e mai mare talentul celor care mai mult ascult dect vorbesc. Vechi de cnd lumea, obiceiul de a alege are la baz aprecierea meritului aparent. Dintre toi punii, o puni alege evident mereu pe cel cu coada mai frumoas, indiferent de calitile genetice cu adevrat importante pe care oricum nu le poate verifica. Acest ritual s-a transferat n mod perfid n viaa politic. Coada punului este discursul, orict de multe i de colorate artificii ar ataa un candidat campaniei sale. Singurele efecte care detaeaz publicul general de aceste reguli sunt efectul de obinuin i efectul de frond, pe care le vom trata separat, pentru c, ele indic participarea de mare finee a structurii sociale moderne n chiar formarea ei. Primul efect se manifest evident mai ales la publicul n vrst, ns regula nu are nimic de-a face cu acest criteriu. Cu ct unei persoane i se supun ateniei mai multe argumente ntr-un anumit domeniu - inevitabil ele se vor repeta - aceasta tinde s le acorde mai puin atenie i s pstreze n mod rigid drept corect ultima secven care, la un moment dat, i-a atras atenia n mod pozitiv. Este clar, aici, importana pe care o are originalitatea ntr-un discurs cu unele anse. Efectul de frond are n mod fatal o pondere mai mare n rndul tinerilor i, cu toate c de regul nu are consecine negative (se traduce n refuzul de a vota), uneori se ndreapt n proporii mari mpotriva a tot ceea ce pstreaz un parfum nvechit; totui el nu va fi prea des un curent pozitiv "pentru" ceva - prin definiie, este un curent "contra". Psihologia "adjectivului posesiv". O categorie aparte a discursului politic modern - ntr-un stat democratic - este cea a "realegerii". Se refer, evident, la acea categorie de personaje din arena politic, pentru care lupta este de a pstra i nu de a ctiga, printre care nu sunt rare noiunile de "guvernul meu" sau "ministerul nostru", n opoziie cu "senatorii votri" i "moiunile dumitale". Avnd avantajul unor realizri deja mplinite i dezavantajul ratrilor mult mai mediatizate, ca ntotdeauna, un potenial "reales" are de optat, cnd i construiete att discursul, ct i publicul int, ntre a se luda sau a o lua de la capt. De exemplu, dac se afl n faa unor oameni neutri politicianul i poate permite s rite o uoar laud de sine de tipul "uite ce am fcut eu pentru ceilali" - ceea ce nu e tocmai etic din partea lui, ns adesea se ntmpl ca acest punct s fie negativ, cci imediat ce apare un declanator (bnuial, acuzaie) lauda provoac o reacie n lan dezastruoas. Statul totalitar. Cel mai autentic discurs politic este cel dintr-un stat totalitar. n orice stat relativ democratic, discursul este adesea nlocuit sau eclipsat de polemic. El rmne "coada punului", dar, prin efectul de obinuin nu mai este un discriminant absolut. n statul totalitar, ideea nu mai este efect pe termen scurt, de aceea, pierzndu-i caracterul electiv, discursul devine propagandistic. Scopul oratorului nu este s reveleze, ci s acopere, s motiveze publicul su s nchid ochii - s recunoatem, o sarcin mult mai dificil. Textul se adreseaz tuturor, i, n plus, el este considerat ratat atunci cnd mcar un asculttor nu a fost convins pe deplin, oarecum, sau mcar "fcut atent". Evident, un discurs, n aceast configuraie, trebuie s conin destul entuziasm pentru a-i pacifica pe revoltai, transformndu-i n mod natural n adepi i eroi

ai "doctrinei", dar ndeajuns de puin "doctrin" pentru a nu-i deranja pe pacifiti, care au un anumit prag de toleran fa de lucrurile cu care sunt mpcai, dar nu de acord. Discursul este cel mai frumos mod de a-i manipula pe oameni, atunci cnd eti convins de la nceput i fr nici o ezitare c nu crezi un cuvnt din ce ai de gnd s spui. "Dac se ntmpl s crezi cu adevrat c adevrul este acolo i c singura menire a discursului este s-l prezinte ntr-o manier elegant, atunci fie eti orator, fie eti pierdut". Comunicarea uman reprezint o strategie direct i eficient de influenare social a comportamentului politic al indivizilor, prin impactul direct pe care l are asupra atitudinilor i credinelor. Mc. Guire consider c impactul persuasiv al comunicrii parcurge la nivelul contient al individului 4 procese: atenia, nelegerea, acceptarea, reinerea i, n final, efectul se observ n comportamentul politic al individului. Exemplu: obiectivul discuiei candidatului politic pe un post radio sau TV este s determine la asculttori un comportament de votare. Chiar dac receptorul este atent la comunicare, impactul persuasiv este mic dac nu nelege argumentele sursei din cauz c sunt prea complexe (eec de nelegere) sau dac nu accept concluziile candidatului (eec de ateptare). Presupunem c auditoriul a fost convins, deci a acceptat mesajul electoral, dar dac schimbarea atitudinal nu este durabil i de profunzime oamenii i schimb opinia indus chiar nainte de ziua alegerilor. Informaia primit implic un proces de prelucrare cognitiv, analiza critic a mesajului, corelarea experienei anterioare a individului, referitoare la candidat, cu argumentele coninute n mesaj. Calea indirect a procesrii informaiei din cadrul mesajului persuasiv urmeaz un procedeu euristic, cel al credibilitii sursei. Mesajul candidatului poate fi acceptat chiar i n lipsa unei motivaii logice dac individul capt credibilitate i prezint atractivitate. Prin ncrederea acordat de alegtori i totodat competena acestora, candidatul este investit cu credibilitate. Eficiena mesajului este mai mare cu ct nivelul de educaie, statutul social, inteligena i competena profesional atribuie candidatului vor crete. i, ca urmare a aprecierii acordate acestuia, mesajul va fi considerat c deine informaii pertinente, adevrate. O alt competen necesar este sinceritatea care se poate pune n eviden deoarece: Comunic ceea ce tie; Este dezinteresat fa de rezultatele demersului comunicativ; Lipsete intenia de persuasiune; Apr o poziie opus propriului interes.

n funcie de informaiile pe care le deine despre candidat, nainte de a asculta mesajul persuasiv (opiniile exprimate anterior, competena, trsturile de caracter) asociate cu situaia din momentul discursului (lipsa de sinceritate) alegtorul i va construi o reprezentare a candidatului de la care va atepta un anume un anume comportament politic. Eficacitatea mesajului politic depinde de confirmarea sau nu a acestor ateptri. Cnd candidatul este atractiv (aspect fizic, personalitate, charism, conduit) schimbarea atitudinal a alegtorului este determinat de procesele de identificare cu sursa, pe baza sentimentelor admirative pe care le ncearc, deoarece opinia este determinat de sentimente. Schimbarea comportamentului politic dac nu este integrat n sistemul de valori i credine al alegtorului, fiind dependent de durata legturii afective stabilite ntre candidat i alegtor, va putea fi oricnd revocat. Contactele directe sau prin mass-media fac s creasc atractivitatea i durabilitatea relaiei. Oamenii se las influenai de cei asemntori lor, avnd atitudini i comportamente similare lor. Dar, se las influenai i de cei cu trsturi i comportamente diferite de ale lor, n msura n care sunt cele pe care nu le au i ar dori s le aib (complementaritatea genernd atractivitate). Ceea ce convinge alegtorul de bunele intenii este chiar imaginea pe care o proiecteaz, cu ct este mai dinamic cu att este mai convingtor. Comunic energie, entuziasm, autoritate prin aspectul su propriu-zis, ct i prin stilul i viteza mai mare a discursului. Dinamismul discursului va determina auditoriul s-l accepte ca fiind credibil. Mesajul devine mai persuasiv dac se asociaz la receptor cu emoii pozitive. Este posibil s devin eficient dac se asociaz cu emoii negative, prin inducerea fricii. Dac la informaiile despre experiene concrete i strategiile de evitare se adaug argumente emoionale asociate cu instruciuni exacte, complete despre evitarea situaiei dificile se va obine drept efect modificarea comportamentelor indivizilor n sensul dorit, prin inducerea fricii. De exemplu: "Noi nu ne vindem ara!" Ct de diferit trebuie s fie mesajul de opiniile alegtorilor pentru a putea convinge? O surs foarte credibil determin schimbarea opiniilor alegtorilor chiar dac prezint poziii diferite de ale receptorului. Receptorul implicat emoional ntr-un anume tip de mesaj nu va putea fi schimbat n comportamentul su chiar i de surs credibil. S se prezinte argumente pro sau contra n discurs? Aducnd numai argumente pro, autorul i apr discursul prin susinere, eliminnd situaiile de contrazicere. Aducnd att argumente pro i contra discursul se va apra prin respingere.

Papageorgis n 1961 susinea aprarea prin respingere a discursului, evitnd "efectul tigrului de hrtie". Discursul n care se aduc numai argumente pro-atitudini alegtorului ntrete atitudinea receptorului doar aparent, pentru c nu-l protejeaz pe individ de a face fa unui discurs-atac ulterior cu argumente contra, pe care prima surs le-a evitat i, evident, la care receptorul i va schimba atitudinea. Este foarte important i calitatea mesajului, generat de noutate i validitatea opiniilor sursei (elementele noi ale discursului s nu fie repetate prea des pentru a evita n acest fel saturarea receptorului i a da un caracter plauzibil mesajului). Mesajul ce susine atitudinile receptorului determin rspunsuri cognitive n favoarea ideilor candidatului. Cnd auditoriul este supus unui mesaj contra-atitudinal i i se sugereaz poziia pe care trebuie s o susin atrage creterea rezistenei la persuasiune i tendina de pstrare a comportamentului iniial. Auditoriul informat, prin mesaj, c atitudinile candidatului atractiv i credibil sunt altele dect ale lui, va dezvolta un dezechilibru cognitiv care genereaz presiuni psihice ce intr n contradicie cu credinele sale. Cu ct calitatea argumentelor coninute de mesaj genereaz mai multe idei favorabile (pozitive) la auditoriu, cu att efectul persuasiunii crete i schimbrile atitudinale i comportamentale vor fi mai mari. De altfel, se poate ajunge la aspectul "malefic" al persuasiunii: propaganda. 6.1. MITURI N DISCURSUL POLITIC n lucrarea sa "Mituri i mitologii politice" Raoul G. Prardet identific patru mituri fundamentale "de care orice discurs politic, din orice zon geografic i istoric poate dispune, pentru c exist o mare capacitate mobilizatoare a mitului, nscut dintr-o realitate politic fractural: produs al realitii sociale i productor de realitate social". Bulversrile politice din ultimele dou secole ale istoriei europene au fost nsoite de o uimitoare efervescen mitologic: denunarea unei conspiraii malefice tinznd s supun popoarele dominaiei forelor obscure i perverse; imaginea unei vrste de aur pierdute, a crei fericire se cuvine s o regsim sau ale unei Revoluii salvatoare ce ar permite umanitii s intre n ultima faz a istoriei sale i i-ar asigura pentru totdeauna domnia dreptii; apelul la stpnul salvator, restaurator al ordinii sau realizator al unei mari varieti colective. Claude Levi-Strauss sesizeaz c elementele ce construiesc povestirea sunt grupate n serii identice, sunt structurate n asociaii permanente. Astfel, mitul Salvatorului, al conductorului providenial apare ntotdeauna asociat simbolurilor purificrii: eroul care mntuie, cel care elibereaz, zdrobete rul. El e ntotdeauna asociat luminii - aurul, soarele urcnd pe cer, strlucirea privirii - i verticalitii - spada, sceptrul, arborele secular, muntele. De asemenea, motivul conspiraiei malefice va fi pus ntotdeauna n relaie cu o solistic a murdriei - este asimilat animalelor respingtoare, se trte, se furieaz, rspndete otrav.

CONSPIRAIA. Mitologia complotului are n centrul ei imaginea nspimnttoare a Organizaiei. nsuirea ei de cpetenie e secretul. Complicii sunt legai prin jurmntul tcerii i o pedeaps cumplit i va lovi dac vor trda. De exemplu: dup mai multe sptmni de criz politic cauzat de refuzul lui Victor Babiuc de a demisiona din funcia de ministru al Aprrii, o parte a presei a explicat toat aceast stare prin faptul c Babiuc era mason. Oricare ar fi natura i motivaia aparent a conspiraiei - complotul iezuit sau masonic, complotul vnzrilor de arme sau al savanilor lumii - pentru cei ce o conduc ea nseamn satisfacerea unei nepotolite voine de putere, mplinirea acelui vis al unificrii lumii sub aceeai autoritate deplin. Oricare ar fi denumirea, natura sau motivaia conspiraiei ea se nscrie ntr-un climat psihologic i social de nesiguran, fric, angoas. O specialitate incontestabil i aproape exclusiv a discursului politic specific crizelor de orice natur este diversiunea. Mecanismul este uor de redat, ns punerea ei aplicare presupune antrenarea multor factori. Se construiete un discurs amplu, agresiv, incriminant la adresa cuiva; acest discurs (aparinnd de regul nu-se-tie-cui) este preluat i amplificat de mai toat massmedia, nscndu-se curente pro sau contra. n acest an electoral al romnilor mitul Complotului este deocamdat cel mai prezent n discursul politic. SALVATORUL. Accentul se pune pe mediocritatea personajului i a destinului su - este mediocru prin locul natal, prin mediul social cruia i aparine, mediocru prin viaa sa particular - este de prere R. Gitardet. R.G. Schwarzenberg afirm c n cazul acesta "simplitatea nu mai este doar deliberat, ea devine ostentativ". Mulimile sunt astfel motivate, obligate chiar s se identifice cu el. Mecanismul de identificare a unui destin individual cu destinul colectiv este principiul care troneaz discursul politic al Salvatorului. El are autoritate, Max Weber identific trei tipuri de autoritate i de legitimitate. Autoritatea tradiional se bazeaz pe uzan i obicei, ca acea a seniorului sau a monarhului ereditar. Autoritatea legal-raional, bazat pe instituii, pe un statut, este cea a guvernatorului ntr-un stat modern. Nu ne supunem persoanei ci funciei cu care Constituia l-a investit. n fine, exist autoritatea charismatic a Salvatorului, a Profetului i chiar a Demagogului. Exist un timp al ateptrii i al chemrii - un timp n care se formeaz i se rspndete imaginea unui Salvator - apoi un timp al prezenei Salvatorului, ca n final timpul amintirii, n care figura sa, proiectat n trecut se va modifica n conformitate cu "capriciile" memoriei, cu mecanismele sale selective, cu refulrile i exagerrile sale. Poate prea paradoxal, dar muli dictatori, extremiti politici, prin ntreinerea bine gndit a cultului personalitii au luat nfiarea Salvatorului. La noi, mitul Salvatorului a fost concretizat n ateptarea americanilor, cel puin pn n anii `56. Dup 1960 a cptat o aliur ironic, de contra mit. Traumele acestei mitologii supravieuiesc i azi, n supraevaluarea ori subevaluarea Occidentului, suprapus pe un alt mit zonal, nscut odat cu statele moderne: cel al sincronizrii europene. Salvatorul poate lua i imaginea Protectorului: el are misiunea s calmeze lucrurile, s se instaleze ncrederea, s nfrng ameninrile rului. Este suficient s privim afiele candidailor la primrii i s ne dm seama dup sloganul inclus ("mpotriva dezordinii i srciei") c acest mecanism este funcional.

VRSTA DE AUR. Reprezint persistena unui ritm de via, intimitate protectoare a unui grup social nchis, solidar, strict ierarhizat. Sunt viziuni ale unui prezent i ale unui trecut definit n funcie de ceea ce as fost sau de ceea ce se consider a fi fost. Cu o periodicitate (mai mult sau mai puin exact) de patru ani - n campaniile electorale - revine n discursul politic invocarea perioadei interbelice, un fel de "good old times" ale deschiderii culturale, ale civilizaiei, ale democraiei, ale simului civic. Candidaii la primria capitalei i fac o datorie de onoare din a promite c Bucuretiul va deveni iari "Micul Paris" - un alt mit cu tonalitate nostalgic, pn la pateism de duzin. UNITATEA. "Tot ceea ce este mprit tinde spre unificare" (apud. J. de Maistre). Esena cu adevrat nobil a omului se confund cu necontenitul efort de a impune o voin unic i ordonat. Putem vorbi astfel de existena unei Uniti (NATO, UE) ctre care unii aspir, avnd convingerea unor avantaje, iar alii se in cu ncpnare deoparte, puternica lor individualitate permindu-le acest lucru. n funcie de aceste dou tendine exist, desigur, i dou tipuri de discurs politic: unul centrat pe argumentarea nevoii de unitate, altul accentueaz dezavantajele aderrii la aceste organisme. Fr a avea pretenia c am fi epuizat toate aspectele discursului politic putem concluziona cu precizarea c discursul politic este poate cea mai ampl desfurare de for intelectual, un balet mai mult sau mai puin elegant de adevr i minciun, de persuasiune i manipulare, de dezvluire i ocultare ce continu s seduc i s fascineze. Caracterul omului este destinul sau." HERODOT Principiile cunoasterii omului sunt de asa natura incat sa nu permita generarea unei prea mari infatuari si trufii. Dimpotriva, adevarata cunoastere a omului nu poate sa inspire decat o anumita modestie, prin aceea ca ne demonstreaza ca avem de-a face cu o sarcina de o exceptionala insemnatate, la a carei indeplinire umanitatea lucreaza chiar de la inceputurile civilizatiei, fara a o fi abordat in mod sistematic, cu o clara constiinta a scopului, in asa fel incat vedem mereu iesind in fata numai cativa oameni mari, ici-colo, care au dispus de o mai buna cunoastere a omului in comparatie cu media. Atingem aici un punct sensibil: daca verificam pe neasteptate gradul de cunoastere a omului intr-un esantion oarecare, constatam ca majoritatea subiectilor isi declina competenta in aceasta materie. Nimeni nu se poate lauda cu o profunda cunoastere a omului. Aceasta situatie tine de existenta noastra individualista. Se poate afirma ca niciodata oamenii nu au trait mai izolati decat azi. inca din copilarie avem prea putine raporturi intre noi, o slaba coeziune. Familia ne izoleaza. intregul nostru mod de viata ne refuza contactul mai intim cu semenii nostri, care este de o absoluta necesitate in elaborarea unei arte cum este cunoasterea omului. Cele doua elemente se afla in interdependenta: nu putem restabili contactul cu ceilalti oameni pentru ca, in lipsa unei mai bune comprehensiuni mutuale, ei ne dau impresia a ceva cat se poate de strain. s3r18rv Consecinta cea mai grava a acestui neajuns este renuntarea care survine aproape intotdeauna atunci cand se impune sa ne comportam intr-un anumit fel cu semenii nostri si sa ducem cu ei o viata in comun. Este un fapt adesea dovedit si subliniat ca oamenii trec unii pe langa altii si isi vorbesc fara a putea gasi un punct de contact, coeziunea necesara, ei tratandu-se ca niste straini, nu numai in vastele cadre ale societatii, ci chiar si in sanul grupului celui mai restrans care este

familia. Foarte frecvent suntem confruntati cu plangerile parintilor care nu-si inteleg copiii si cu acelea ale copiilor care se considera neintelesi de catre parintii lor. Cu toate acestea, in conditiile fundamentale ale vietii umane colective se face simtita o vie inclinatie spre comprehensiunea reciproca, pentru ca intreaga noastra comportare fata de aproapele depinde de aceasta. Oamenii ar duce o viata in comun mult mai buna daca cunoasterea semenului ar fi mai profunda, deoarece anumite forme perturbatoare ale vietii in comun ar fi suprimate, forme care sunt astazi posibile pentru ca nu ne cunoastem unii pe altii, expunandu-ne pericolului de a ne lasa amagiti de aparente si de a cadea prada ipocriziei celorlalti. Este necesar acum sa vedem de ce tocmai din partea medicinei are loc incercarea de a constitui in acest vast domeniu o disciplina aparte denumita cunoasterea omului si care sunt premisele acestei stiinte, sarcinile care ii incumba, rezultatele pe care le putem astepta de la ca. Medicina neurologica1 este de-acum o disciplina care, inainte de toate, pretinde o extrem de operativa cunoastere a omului. Pentru medicul neurolog este necesar ca,in cel mai scurt timp posibil, sa-si faca o idee despre viata psihica a bolnavului de nervi. in acest domeniu al medicinei, putem emite o judecata utila si putem institui sau propune interventii curative numai in cazul in care ne este clar ce se petrece in sufletul pacientului. Superficialitatea este aici absolut contraindicata, eroarea fiind urmata de o sanctionare imediata, dupa cum, pe de alta parte, aprecierea corecta este, cel mai adesea, urmata de succes. Se impune, asadar, un examen riguros si neintarziat in acest sens. in viata sociala ne putem foarte lesne insela in ceea ce priveste aprecierea unui om. Desigur, de fiecare data greseala se plateste; se poate totusi ca reactia sa se produca atat de tarziu incat, in majoritatea cazurilor, sa nu mai fim in masura sa sesizam conexiunile si sa ne tulbure constatarea ca o inexactitate in judecarea unui om a dus, fie si dupa un deceniu, la grele esecuri si vicisitudini. Asemenea imprejurari nu inceteaza de a ne reaminti necesitatea si obligatia de a dobandi si de a aprofunda cunoasterea omului. in cercetarile noastre am ajuns repede la concluzia ca aceste anomalii, conflicte si esecuri pe plan psihic, atat de frecvent inerente cazurilor patologice, de fapt nu au in structura lor nimic strain vietii psihice a omului asa-zis normal. Sunt aceleasi elemente, aceleasi conditii, numai ca mai reliefate, mai deslusit manifestate si mai usor de identificat. Vom putea profita de aceste cunostinte si, prin comparatie cu viata psihica normala, sa acumulam o experienta care in cele din urma sa ne permita sa aruncam o privire mai patrunzatoare asupra raporturilor normale. in continuare, avem nevoie de exercitiu, asociat cu acea daruire si cu acea staruinta pe care le cere orice vocatie. Prima constatare care ni se impune este aceea ca stimulentii cei mai puternici pentru edificarea vietii psihice a omului provin din cea mai frageda copilarie. Nu este vorba de o descoperire formidabila, dat fiind ca asemenea constatari au fost facute de cercetatori in toate timpurile. Elementul nou consta in stradania de a corela in mod organic trairile, impresiile si luarile de atitudine din copilarie, in masura in care ele se lasa identificate cu fenomenele ulterioare ale vietii psihice, efectuand o comparatie intre anumite trairi din prima copilarie si anumite situatii si atitudini de mai tarziu. Deosebit de important este faptul ca fenomenele izolate ale vietii psihice nu pot fi niciodata considerate ca un intreg inchis in sine; acestea nu pot fi intelese decat ca parti componente ale unui ansamblu indivizibil si numai daca incercam sa descoperim linia de orientare a individului, tiparul, stilul sau de viata, convingandu-ne clar ca scopul secret al conduitei infantile este identic cu acela al comportarii omului in viata sa de mai tarziu. Pe scurt, se vede cu o surprinzatoare claritate ca nu a intervenit nici o modificare din punctul de vedere al activitatii psihice, ca, fara indoiala, forma exterioara, concretizarea, traducerea pe plan verbal a aparentelor din viata psihica, cu alte cuvinte, fenomenalul este susceptibil de schimbare,

invariabile ramanand insa bazele insesi, scopul si dinamica acestuia, tot ceea ce orienteaza viata psihica in directia scopului. Cand, de exemplu, un pacient face dovada unui caracter anxios, fiind marcat mereu de suspiciune si inclinand sa se tina de-o parte, nu este greu de stabilit ca aceleasi tendinte il caracterizau de pe cand avea doar trei sau patru ani, numai ca trasaturile sale de caracter aveau pe atunci simplitatea proprie acelei fragede varste si erau lesne de sesizat. in consecinta, ne-am dat silinta sa ne concentram sistematic atentia in primul rand asupra copilariei pacientului. Ba chiar am reusit sa presupunem multe lucruri cu privire la copilaria unui om fara ca cineva sa ne fi vorbit despre aceasta. Consideram ceea ce vedeam la el ca pe o expresie a primelor sale trairi din copilarie, trairi care il influentau pana si in plina maturitate. Iar daca, pe de o parte, aflam de la cineva ce evenimente din copilarie i s-au pastrat in memorie, acestea ne dau, cand sunt corect interpretate, o imagine a tipului de om cu care avem de-a face. Utilizam, de asemenea, si o alta constatare, anume aceea ca oamenii se detaseaza extrem de greu de tiparul2 in care au crescut in primii ani de viata. Putini sunt cei care izbutesc sa se abata de la acesta, chiar si atunci cand, la varsta adulta, viata lor psihica se manifesta in alte situatii de viata si, drept urmare, inregistreaza impresii diferite. Aceasta nu echivaleaza cu o schimbare a tiparului de viata; viata psihica are intotdeauna acelasi fundament, omul ne dezvaluie aceeasi linie de miscare (Bcwcgungslinie) si ne permite sa ghicim acelasi tel in cele doua perioade de varsta, in copilarie ca si la maturitate. Iata de ce se impune sa situam copilaria in centrul atentiei noastre, iar daca proiectam o modificare, nu este necesar sa luam in seama toate nenumaratele trairi si impresii ale unui om, ci mai intai sa-i descoperim tiparul de viata si, pornind de aici, sa-i intelegem modul personal de a fi3 si, in acelasi timp, bizarele fenomene patologice care ne intereseaza. in felul acesta, examinarea vietii psihice infantile devine cheia de bolta a stiintei noastre, de unde ea isi trage forta instructiva. Exista o multime de lucrari consacrate studierii primilor ani de viata. Materialele se acumuleaza, fara a fi supuse unor investigatii multumitoare; dispunem deci de rezerve pentru o cercetare indelungata si oricine poate gasi aici fapte inedite, importante si demne de interes. Stiinta aceasta constituie pentru noi, totodata, un mijloc de a preveni greselile; daca am cultiva o stiinta care sa nu aiba ratiunea sa de a fi decat in ea insasi, nu am ajunge la cunoasterea omului. Pe baza cunostintelor noastre inaintam intr-un chip absolut natural pe terenul muncii de educatie, pe care o slujim de ani si ani. Educatia este o mina de aur pentru oricine concepe cunoasterea omului ca pe o stiinta importanta si doreste sa si-o insuseasca, sa o traiasca, sa i se consacre; de fapt aceasta nu este nicidecum o stiinta livresca, ci una care nu poate fi invatata decat in sfera practicii. Trebuie, ca sa spunem asa, sa participi la dinamica fiecarui fenomen al vietii psihice, sa-1 retraiesti in forul intim, sa-1 insotesti pe om in bucuriile si temerile sale, cam la fel cum un bun pictor nu poate intruchipa in trasaturile celui caruia ii face portretul decat ceea ce a filtrat prin propria sa fiinta. Este cazul, prin urmare, sa concepem cunoasterea omului ca pe o arta care dispune de multiple instrumente, dar si ca pe o arta care se juxtapune tuturor celorlalte arte de acelasi rang si de care o anumita clasa de oameni, poetii, s-au folosit din plin. Aceasta trebuie sa ne serveasca in primul rand la imbogatirea cunostintelor, dandu-ne tuturor posibilitatea unei mai bune si mai mature dezvoltari pe plan psihic. O dificultate intervine foarte adesea in acest domeniu, prin faptul ca noi, oamenii, suntem extraordinar de sensibili cand vine vorba de competenta noastra in materie de cunoastere a omului. Putini sunt cei care, cu toate ca nu au facut studii in acest sens, sa nu se considere buni cunoscatori de oameni, si inca si mai putini sunt cei care sa nu se declare ofensati daca vrem sa-i indemnam sa faca progrese in cunoasterea omului. Consimt la aceasta doar cei care, intr-un fel sau altul, au ajuns sa recunoasca valoarea cunoasterii omului fie prin experienta propriilor

amaraciuni, fie datorita capacitatii lor de a se transpune in trairile celorlalti. Rezulta de aici, pentru a ne atinge scopul, necesitatea adoptarii unei tactici bine determinate. Caci nimic nu este mai suparator si nu este privit cu mai multa aversiune decat faptul de a proiecta pe neasteptate sub ochii cuiva informatiile dobandite cu privire la viata sa psihica. Pe toti cei care nu doresc sa devina antipatici ii vom consilia sa se arate prudenti in aceasta privinta. Cel mai bun mijloc de a capata o proasta reputatie consta in a te comporta neprevazator, utilizand in mod abuziv stiinta cunoasterii omului, dandu-le, de pilda, de inteles oamenilor ca le ghicesti gandurile si sentimentele. La fel de periculos este sa-i prezinti unui profan drept adevaruri definitive4 conceptiile de baza ale acestei invataturi. Chiar si cei care mai cunosc cate ceva in aceasta materie se simt atunci, pe drept cuvant, lezati. Repetam, asadar, ceea ce am spus la inceput, anume ca aceasta stiinta cere modestie, excluzand cunostintele superficiale sau de prisos, acele atitudini care amintesc de vanitatea copilului care crede ca totul ii sta in putinta. Mult mai ingrijoratoare este o atare atitudine in cazul adultului. De aceea respingem pripeala si recomandam autocontrolul, abtinerea de a se lauda in fata cuiva cu cunostintele dobandite pe planul cunoasterii omului. Altfel nu am face decat sa ridicam noi dificultati in fata acestei stiinte pe calc de constituire, daunand scopului ei, caci ar trebui sa ne impovaram inevitabil cu greselile generate de imprudenta unor novici, oricat de entuziasti ar fi ei. Sa fim mai degraba circumspecti si sa nu uitam niciodata ca. mai presus de toate, ca sa putem emite o judecata, trebuie sa avem in fata noastra un tot implinit si ca o asemenea judecata nu trebuie emisa decat daca suntem siguri ca aducem prin ca un beneficiu cuiva. Caci a formula o judecata, oricat de exacta, intr-o forma suparatoare si la loc nepotrivit, inseamna a aduce mari prejudicii. inainte de a continua aceste consideratii, se impune sa preintampinam o obiectie care, cu siguranta, se poate naste in mintea multora. Cand facem afirmatia ca linia vietii (d/e Lebenslinie) unui om ramane neschimbata, lucrul acesta trebuie sa para de neinteles pentru multi, pentru ca, in definitiv, fiecare traieste in viata sa o multitudine de experiente, care determina modificari ale comportamentului sau. Sa remarcam, totusi, ca un fapt de viata nu are doar o singura semnificatie. Este greu de gasit doi oameni care, din una si aceeasi experienta de viata, sa traga aceeasi concluzie practica. Nu orice patanie ne face mai intelepti. Daca invatam sa evitam cu succes anumite neplaceri, le opunem cutare sau cutare atitudine. Dar linia dupa care ne orientam ramane neschimbata. Vorn vedea, de-a lungul expunerilor noastre, ca, din masa experientelor sale, omul nu extrage decat o morala strict limitata si ca, privita mai indeaproape, aceasta morala se adapteaza intr-un fel sau altul la linia vietii sale, intarind-o in tiparele sale. Limba a sesizat" bine situatia, caci se spune ca noi insine suntem cei care ne facem experienta, ceea ce arata ca fiecare este stapan pe aprecierea pe care i-o aplica. Zilnic putem constata ca oamenii trag de fapt din experientele pe care le traiesc concluziile cele mai diverse. Sa presupunem, de exemplu, un om care face in mod obisnuit o greseala oarecare. Chiar daca reusim sa-1 convingem ca greseste, rezultatele vor diferi de la individ la individ. Se poate ca unul sa traga concluzia ca ar fi timpul sa se dezbare de obisnuinta sa. Un altul va riposta ca, dat fiind faptul ca de atata amar de vreme actioneaza astfel, ii este imposibil sa faca altfel. Un al treilea va imputa parintilor sai greseala educatiei primite: va sustine ca nimeni nu s-a ingrijit niciodata de dansul, sau ca a fost tratat cu prea multa indulgenta, sau, dimpotriva, prea aspru; orice ar fi, el ramane la modul sau de a proceda. La drept vorbind, ultimii doi se dau de gol, aratand ca ei inteleg sa dispuna de o acoperire, de justificare. in felul acesta, nu fara o aparenta motivare, ei pot totdeauna sa se sustraga in mod prevazator de la autocritica. Ei nu ar fi niciodata vinovati, vina pentru tot ceea ce nu au reusit ei sa faca revenind mereu altora. Neluand in considerare faptul ca nu fac nici un efort ca sa evite greseala, ei persista, nu fara ardoare, in aceasta, pe cand educatia deficitara nu se

face vinovata de comportamentul lor decat in masura in care o vor ei. Semnificatia multipla a experientelor de viata, posibilitatea de a trage din ele concluzii divergente ne fac sa intelegem de ce un om nu-si schimba felul sau de a fi (seine Gangart), ci mai degraba isi suceste si rasuceste in asa fel trairile pana cand acestea ajung sa se ajusteze cu felul sau de a fi. Se pare ca lucrul cel mai greu pentru om este acela de a se cunoaste pe sine insusi si de a se schimba. Daca cineva ar dori sa incerce sa formeze oameni mai buni, s-ar gasi intr-o mare incurcatura in cazul in care nu ar dispune de experienta si faptele acumulate ca urmare a cunoasterii omului. Poate ca va opera, ca si pana atunci, la suprafata, crezand ca din moment ce lucrul a luat un nou aspect, o alta nuanta, a reusit cumva sa introduca o schimbare. Prezentand cazurile reale, ne vom putea convinge cat de putin duc la transformarea practica a unui om asemenea procedee; atat timp cat linia de miscare a individului nu a suferit ea insasi o modificare, nu poate fi vorba decat de pura aparenta, repede spulberata. Procesul schimbarii unui om nu este deloc usor, cerand chibzuinta, rabdare si, mai presus de toate, inlaturarea oricarei vanitati personale, intrucat celalalt nu are nicidecum obligatia de a fi obiectul vanitatii noastre. in afara de aceasta, este necesar ca procesul sa fie in asa fel condus incat sa fie asimilabil pentru celalalt. Pentru ca este de la sine inteles ca oricine poate refuza o mancare, fie ea cat de apetisanta, din moment ce nu-i este oferita asa cum se cuvine. Cunoasterea omului comporta inca o latura, la fel de importanta, reprezentata de asa-numitul sau aspect social. Este neindoielnic faptul ca oamenii s-ar comporta mai bine unii fata de altii, ca ei s-ar apropia mult mai mult, daca si-ar intelege mai bine resorturile interioare. Pentru ca, in acest caz, le-ar fi cu neputinta sa se insele unii pe altii. Aceasta posibilitate de inducere in eroare constituie un pericol imens pentru societate. Acesta este pericolul pe care trebuie sa-1 demonstram noi semenilor nostri pe care vrem sa-i initiem intr-ale vietii. Ei trebuie sa devina capabili sa recunoasca tot ceea ce este inconstient in viata, toate deghizarile, disimularile, mastile, siretlicurile si perfidiile, spre a-i putea avertiza pe cei panditi de asemenea primejdii si a le veni in ajutor. Numai cunoasterea omului, constient practicata, ne va sluji in aceasta directie. Prezinta, de asemenea, interes intrebarea cine este indicat, la drept vorbind, sa dobandeasca si sa exercite cunoasterea omului. Am si aratat ca nu este posibil ca aceasta stiinta sa fie cultivata doar pe un plan teoretic. Simpla insusire a tuturor regulilor nu este suficienta, necesara fiind transpunerea acestora in practica si studierea aprofundata a conexiunilor, intelegerea lor, pentru ca ochiul sa invete sa priveasca mai in profunzime decat ne-a ingaduit-o experienta anterioara. Aceasta este forta propulsiva care ne determina sa abordam din punct de vedere teoretic cunoasterea omului. Dar nu putem insufleti cu adevarat aceasta stiinta daca nu patrundem in viata, daca nu verificam si nu aplicam in practica principiile descoperite. intrebarea de mai sus ni se impune si datorita faptului ca noi am retinut, din perioada in care am fost educati, mult prea putine si uneori inexacte date, asa incat educatia noastra, chiar si in prezent, nu este indicata sa ne furnizeze o utila cunoastere a omului. Fiecare copil este lasat in voia sa in ceea ce priveste gradul de dezvoltare, cat si extragerea unor principii de morala practica din lecturile sau din experientele sale de viata. Nu exista, de altfel, nici o traditie in cultivarea cunoasterii omului. Nu exista in acest domeniu nici o conceptie sistematica, cunoasterea omului gasindu-se cam in situatia chimiei pe timpul cand inca mai era alchimie. Daca ii trecem in revista pe cei care, in haosul care domneste in domeniul educatiei, au cea mai favorabila ocazie de a se initia intrucatva in cunoasterea omului, constatam ca sunt oameni care inca nu s-au rupt din angrenajul social si care, intr-un fel sau altul, mai pastreaza contactul cu semenii si viata, ramanand, in consecinta, optimisti sau cel putin pesimisti militanti, dintre acei pe care pesimismul inca nu i-a dus la resemnare. Dar, in afara contactului social, mai este

necesara si o experienta de viata. Ajungem, astfel, la urmatoarea concluzie: adevarata cunoastere a omului, date fiind lacunele educatiei noastre, nu este atribuita de fapt decat unui singur tip de om, pacatosul care se caieste", acela care a trecut prin toate meandrele vietii psihice si s-a lecuit, sau cel putin s-a gasit aproape de o asemenea situatie. Bineinteles ca pot exista si alte cazuri, indeosebi cazul oamenilor capabili sa inteleaga ceva din exemplul altora sau al celor dotati cu o rara sensibilitate. Dar cel mai bun cunoscator de oameni va fi, desigur, acela care el insusi a trait toate aceste patimi omenesti. Pacatosul care se caieste pare sa fie nu numai pentru vremurile de azi, ci si pentru timpurile in care au luat fiinta religiile, acel tip caruia i s-a conferit cea mai inalta valoare si care sta mai presus de o mie de oameni integri. Daca ne intrebam cum de stau lucrurile asa, trebuie sa recunoastem ca un om care s-a ridicat deasupra vicisitudinilor existentei, smulgandu-se din mocirla, care a gasit puterea sa lase toate acestea in urma lui si sa se inalte, va fi in mod necesar cel mai bun cunoscator atat al partilor bune, cat si al celor rele ale vietii. Din acest punct de vedere nu-1 intrece nimeni si, mai inainte de toate, nu omul integru.Din cunoasterea psihicului uman rezulta in mod automat o indatorire, o misiune care, pe scurt, consta in a sfarama cadrul care-1 inabuse pe om, cadrul care se dovedeste impropriu pentru viata, inlaturand falsa perspectiva care il face sa rataceasca si prezentan-du-i o alta perspectiva, mai favorabila vietii colective si posibilitatilor de fericire pe care le ofera acest mod de existenta, o economie intelectuala (einc Denkdkonomie) sau, ca sa fim mai modesti, un alt cadru de viata, dar unul in care sentimentul comuniunii sociale sa joace rolul predominant. Nu intentionam deloc sa ajungem la o configuratie ideala a dezvoltarii psihice. Dar se va recunoaste ca adesea punctul de reper ferm (der Standpunkt) constituie prin ci insusi un ajutor enorm in viata celui care colinda si rataceste, pentru ca, in ratacirile sale, el arc sentimentul sigur al directiei in care a esuat. Deterministii rigurosi, care fac ca tot ceea ce i se intampla omului sa depinda de interactiunea permanenta dintre cauza si efect, nu vor admite lesne acest considerent. Caci este sigur ca determinismul cauzal devine cu totul altceva, ca efectele unei experiente de viata se transforma radical in cazul in care in om exista o forta, un motiv viu, anume cunoasterea de sine, intelegerea din ce in ce mai profunda a ceea ce se petrece in sine si a surselor generatoare. Din acel moment el devine un alt om, de care niciodata nu va putea face abstractie.

Cateva trucuri de logica pentru a incurca mintea Contientizarea paradoxului crete puterea minii umane, putnd fi astfel folosit pentru a opera schimbri n propriile determinisme culturale i pentru a ne dezvolta puterile mentale ascunse. Asemeni ghicitorilor, paradoxurile intrig, surprind i amuz din timpuri imemoriale. Ele sunt fraze sau istorii cu dublu neles, unde o a doua interpretare vine s-o contrazic pe cea admis la nceput. Rezultatul poate fi un amestec de contradicii i de antiteze incompatibile. n general, un sens apare nlocuit de al doilea, pn ce se clarific soluia. Putem nelege legtura dintre contraste folosind o gndire holistic, ce mbin raionalul i iraionalul, judecata i intuiia. La suprafa, paradoxul este o situaie cu dus-ntors, nerezolvabil, de a crui dihotomie conflictual suntem contieni alegnd adesea una sau alta dintre ci. nelegnd ns legtura dintre contrarii, putem accede la un nivel de contiin n care paradoxurile nu mai sunt stnci de nezdruncinat, ci devin forme elegante ale expresiei.

Paradoxul, un pas spre o contientizare mai nalt Contientizarea paradoxului crete puterea minii umane, putnd fi astfel folosit pentru a opera schimbri n propriile determinisme culturale i pentru a ne dezvolta puterile mentale ascunse. Lewis Carroll are o poveste care exemplific paradoxul modern. ntr-o zi, o femeie i copilul ei erau pe plaj. Copilul se juca n ap n timp ce femeia se odihnea pe nisip. Dintr-o dat, un arpe de mare apru i nh copilul. Femeia sri alergnd spre ap i strig: "Las-mi copilul!" arpele de mare, un tip filosofic care a fost la cele mai bune universiti din lume, spuse femeii: "Dac mi spui o declaraie adevrat, l voi lsa pe copilul tu s plece nevtmat. Dac mi spui o declaraie fals, i voi devora copilul la cin". Femeia se gndi un moment i apoi spuse: "mi vei devora copilul la cin". arpele de mare, surprins, cntri afirmaia femeii: "Ei bine, am s mnnc copilul la cin, dar stai! Dac o fac, atunci afirmaia este adevrat i trebuie s eliberez copilul nevtmat. Stai puin! Elibernd copilul fac afirmaia fals i va trebui s mnnc copilul la cin" n timp ce arpele de mare ncerca s rezolve dilema, femeia i lu copilul i se deprt n grab. Observai ritmul i micarea pe care o are paradoxul. Este o oscilaie nainte-napoi care poate nctua mintea. Privii atent la felul n care este construit paradoxul. arpele de mare este cel care, prin aciunea sa, va face afirmaia femeii fals sau adevrat, fiind n acelai timp, legat de promisiunea sa. A pune ntrebri care s dea rspunsul corect O alt variant este paradoxul dintre cel care spune adevrul i cel care minte. S presupunem c suntem ntr-o ar unde o jumtate a locuitorilor spune ntotdeauna adevrul, n timp ce cealalt jumtate ntotdeauna minte. Ajungem la o rscruce a drumului unde ntlnim un localnic, dar nu tim dac este cineva care spune adevrul sau cineva care minte - totui, vrem s tim care este drumul spre gar. Cum aflm informaia corect de la el? Putem formula o ntrebare la care s rspund prin da sau nu, dar care va fi aceasta!? Iat o cheie: pune ntrebarea care i va da rspunsul corect: dac localnicul spune adevrul sau o minciun. Acest tip de ntrebare este util n situaiile de fiecare zi, cnd nu cunoti sinceritatea celorlali. ntrebarea trebuie construit astfel nct s primim rspunsul corect. Brbierul satului Un brbat viziteaz un orel cu un singur brbier, care i spune cu mndrie c el brbierete numai pe aceia care nu se brbieresc singuri. Cltorul pleac zmbind i a doua zi se trezete de diminea perplex, intrigat de aceeai ntrebare care-l urmrete continuu: acest brbier se brbierete pe sine sau nu? Pentru c, dac el se brbierete pe sine, nseamn c nu face parte din clasa celor care nu se brbieresc singuri. Apoi, dac el i brbierete numai pe aceia, rezult c el nu se brbierete pe sine. Dac ns el nu se brbierete pe sine, rezult c face parte din

clasa celor care nu se brbieresc singuri i deci se brbierete singur. Cretanul mincinos Din secolul al VI-lea n.Ch. filosofii au controversat pe marginea frazei cretanului Epimenide, cum c toi cretanii sunt mincinoi. Dac eu spun c este adevrat c mint, cnd mint, atunci nu mint, adic este fals c mint, iar dac spun c nu este adevrat c eu mint cnd mint, atunci mint, adic este adevrat c mint. Astfel rezult c este adevrat i totodat fals c eu mint, adic eu mint i nu mint n acelai timp. Se spune c poetul Philetas a fost ntr-att de obsedat de aceast enigm, nct a sfrit prin a muri de frustrare. Funia spnzuratului Un prizonier condamnat la moarte este vizitat de pzitorului su, renumit prin aradele sale i prin faptul c spune doar o singur fraz: "Vei fi executat sptmna viitoare ntre luni i vineri. Dar execuia va fi n ziua n care v vei atepta cel mai puin". Dup un moment de gndire, condamnatul surse. El i explic atunci c nu va putea fi niciodat executat. "Nu poate fi vineri, cci dac eu sunt nc n via joi, a ti c execuia mea trebuie s aib loc a doua zi. Aceasta nu va fi nici joi, cci dac eu miercuri nc triesc, vinerea fiind exclus, a ti atunci c joi trebuie s fie ultima mea zi. Acelai raionament se aplic pentru miercuri, dac mari eu sunt nc n via. iar luni seara nu ar mai rmne ca dat posibil dect mari, ceea ce se exclude la rndul su. n consecin, eu nu pot fi executat dect lunea viitoare i, cum eu m atept la acest lucru, nu m putei trimite la moarte luni fr a face derogare de la cuvntul dvs. Este evident c v batei joc de mine." Paznicul i fix drept n ochi i i spuse: "V asigur c spun adevrul". La rsritul zilei de joi, prizonierul indignat este condus spre execuie. "Suntei un mincinos" - strig el furios paznicului. "Deloc, i rspunde cellalt foarte calm. Dumneavoastr v-ai convins de faptul c nu vei fi executat. Din acel moment, oricare dintre zile este neateptat, i aceasta este tot ceea ce eu am promis."

sursa: http://www.luxsublima.ro Inchidere fereastra

Cauza si efect Daca exista un principiu care ridica mai multe probleme si care intampina mai multa rezistenta decat oricare altul, acela este principiul cauza si efect. Aceasta impotrivire este regretabila, deoarece acceptarea principiului aduce cu sine constientizarea faptului ca nu suntem efectul circumstantelor din viata noastra.

Principiul cauza-efect ne spune ca noi suntem creatorii acestor circumstante. Si cream aceste circumstante cu un scop precis. Creatia apare pe doua niveluri. Pe primul nivel, cauza este pusa in miscare de Inteligenta Infinita, Dumnezeu, esenta noastra. La acest nivel cream atunci cand suntem intr-o stare de pace, cand ne simtim Unitatea si cand avem incredere in indrumarea si sprijinul Inteligentei Infinite. La un alt nivel, cauza este pusa in miscare de mintea noastra. Ceea ce credem ne creeaza experientele. Conform principiului liberului arbitru, suntem liberi sa credem orice dorim. Iar mintea noastra rationala este bine antrenata pentru a adopta convingeri atat de repede pe cat o invatam. Ori de cate ori mintea noastra rationala nu tine cont de Inteligenta Infinita si creeaza folosindu-se de convingeri, primim un semnal sub forma unui disconfort. Semnalul acesta ne reaminteste ca, acceptand o convingere, am investit cu putere pe cineva sau ceva din afara noastra. Pentru a vedea toate acestea dintr-o alta perspectiva, este important sa fim constienti ca am acceptat in mod voluntar convingerile invatate de la parinti si de la alte persoane cu autoritate. Dupa ce le-am acceptat si le-am integrat, am creat exact circumstantele in care ne aflam. Unele dintre aceste circumstante sunt foarte tensionate si solicitante. De exemplu, unii dintre noi se lupta mereu sa supravietuiasca zi de zi, altii sunt in relatii abuzive, iar altii se lupta cu boli grave. Mai mult decat atat, multi dintre noi am ajuns in aceste situatii solicitante dupa experiente din copilarie, cum ar fi saracia, abuzuri asupra copiilor, divort sau alcoolism, care erau la fel de solicitante. Acordul nostru de a intra in aceste situatii in care ne aflam are, totusi, un anumit scop. Am acceptat aceste convingeri pentru a putea elibera energia care le anima si pentru ca noi si cei apropiati noua sa trecem dincolo de limitarile create de convingerile noastre. Desi poate am uitat ca am fost de acord, este bine sa constientizam ca am facut acest lucru, stiind ca avem sprijinul total si permanent al Inteligentei noastre Infinite. Am stiut, de asemenea, ca prin acest ajutor plin de iubire, putem sa ne recapatam forta pe care am investit-o in circumstantele create. Ba mai mult, am stiut ca vom avea si mai mult ajutor unii de la altii. Universul este un sistem de sprijin reciproc. Si, desi am evitat sa folosim acest model in trecut, acum suntem gata sa-l utilizam. Dezvoltarea grupurilor de sprijin de tot felul este atat dovada nevoii noastre de ajutor, cat si recunoasterea faptului ca acest sprijin functioneaza. De fapt, acum ne dam seama ca, atunci cand ne ajutam unii pe altii, nu exista limita pentru forta, creativitatea si dorinta noastra de a ne sprijini reciproc. Acest articol este extras din cartea Poti avea totul" scrisa de Arnold M. Patent si aparuta la Editura Deceneu

sursa: http://www.edituradeceneu.ro Inchidere fereastra

Ce e, de fapt, credibilitatea profesionala? De obicei citim despre ea in reviste de profil: Cariere, Ziarul Financiar sau Ziarul Capital. Rezultate extraodinare, influentarea mediului de afaceri sau a vietii in comunitate, crearea unor produse, servicii sau proiecte de anvergura si, nu in ultimul rand, crearea unui capital, fie financiar, fie de tip "brand profesional". Si acestea sunt doar varful icebergului. Cu siguranta, in afara de persoanele publice sau de cei aclamati in presa, exista o multime de profesionisti. Desi nu-i vedem la televizor sau in ziar, ei activeaza in domeniile lor, construindu-si credibilitatea profesionala in mod sustenabil in fiecare zi in jurul nostru. Un alt lucru ascuns de ochii nostri sunt toti profesionistii si oamenii de afaceri care cauta compania unor oameni, care fie sunt in dezvoltare profesionala, fie au dat deja dovada unei credibilitati profesionale. Desigur, aceasta credibilitate se poate obtine si prin metode negative si lipsite de integritate; nu le vom dezvolta aici pe acestea. Eu cred ca integritatea este ingredientul necesar succesului de durata in economia de piata. Ca atare, vom vorbi in mod exclusiv despre abordarea cu integritate. Poate ne-ar fi greu sa ne gandim ca o persoana simpla, care porneste la drum fara niciun avantaj, studii, pile, experienta sau bani ar putea sa isi construiasca credibilitatea profesionala necesara succesului in cariera. Dar e posibil. Daca realizam ca noi suntem responsabili de acest lucru. Prea des aud in jurul meu: "Da, dar tu ai prins un tren bun, eu sunt prea tanar, sunt prea in varsta, nu am studii superioare sau cel putin, nu cele necesare pentru acest post." Radu IONESCU, Co-fondator si Managing Director Kinecto Permission Marketing: "In cariera, daca vrei sa ajungi un star, trebuie sa vrei sa tragi chiar si atunci cand nu esti impins de la spate de coach. Cel mai usor este sa te ascunzi in spatele unui "nu sunt motivat", sau "nu mi-a zis sa fac asta sau cealalta" sau "sigur, ei performeaza pentru ca au mai multa experienta si sunt mai motivati, asa o sa fiu si eu cand ajung ca

ei" sau "eu nu pot". Doar ca nu ajungi niciodata "ca ei" daca nu tragi singur." Cu aceste scuze de fapt ne spunem noua insine ca nu noi suntem de vina, ci trenul care nu opreste in statia noastra, firmele, patronii si managerii. Pe de o parte chiar asa este, vina poate fi atribuita acelor persoane, daca noi nu suntem dispusi sa facem nimic pentru a ne spori sansele. Daca, insa, suntem dispusi si chiar ne schimbam atitudinea si abordarea intr-una de genul: "Voi incerca pana cand voi reusi" si imi voi schimba perspectiva atunci cand va fi necesar pentru a obtine rezultatele pe care mi le doresc, vom observa ca trenul va aparea si in gara noastra. Din experienta personala de manager de Resurse Umane in companiile multinationale in care am lucrat si lucrez in continuare, observ urmatoarele elemente comune in cariera celor care reusesc sa isi construiasca credibilitatea profesionala: prezinta incredere, credibilitate si au abilitati universale, polivalente. Caracterul credibil si abilitatile universale sunt acum accesibile oricarei persoane care isi doreste sa investeasca in viitorul sau. Am spus recent intr-un seminar: "provocarea viitoarelor generatii nu este lipsa de oportunitati, ci alegerea oportunitatii potrivite si evitarea celor irelevante." In prezent avem in jurul nostru multiple oportunitati de a ne dezvolta potentialul. Nu ne ramane de facut decat sa alegem varianta cea mai potrivita pentru directia aleasa. Daca insa in loc sa ne asumam responsabilitatea pentru dezvoltarea caracterului si a abilitatilor universale, ne multumim cu ideea ca nu noi trebuie sa ne schimbam, ci lumea din jurul nostru (legislatia, guvernul, angajatorii, reprezentantii departamentului de resurse umane, agentiile de recrutare sau patronii), atunci, in acel moment nu facem decat sa pierdem controlul asupra celei mai sigure cai spre succes, puterea de a alege. Prin urmare, credibilitatea profesionala este o alegere pe care o facem. Trebuie sa alegem sa citim o carte sau o revista de specialitate, in loc sa ne uitam la televizor. Trebuie sa alegem sa ne tinem de cuvant. Trebuie sa alegem sa initiem o discutie cu o persoana care ne poate critica. Trebuie sa alegem sa initiem o afacere care poate esua. Trebuie sa alegem sa ne ajutam colegii, chiar daca ei ne-au refuzat cand le-am cerut o mana de ajutor. Trebuie sa alegem sa gandim in perspectiva, in loc sa ne multumim cu confortul gandirii pe termen scurt. Trebuie sa alegem sa ne concentram pe rezultate si sa vedem partea pozitiva, in loc sa barfim cu colegii despre schimbarile in rau din firma. Aceste alegeri succesive sunt cele mai bune indicii ca suntem pe drumul cel bun,

acela de a ne construi credibilitatea profesionala care ne va aduce succesul profesional dorit. In timp, credibilitatea profesionala va fi cea care iti va aduce oportunitatile pe care ti le doresti cu adevarat. In acel moment nu iti va mai ramane decat un singur lucru de facut, sa stii sa alegi. Succes! Un articol de Eduard Radu

Ce este manipularea?
Manipularea este definita ca actiune de adetermina un actor social (persoana, grup, colectivitate) sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului, iar nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaza intentionat adevarul, lasand insa impresia libertatii de gandire si de decizie. Spre deosebire de influenta de tipul convingerii rationale, prin manipulare nu se urmareste intelegerea mai corecta si mai profunda a situatiei, ci inocularea unei intelegeri convenabile, recurgandu-se atat la inducerea in eroare cu argumente falsificate, cat si la apelul la palierele non-rationale. Intentiile reale ale celui care transmite mesajul raman insesizabile primitorului acestuia. Manipularea este comunicare patologica, intelegand prin aceasta comunicare intentii ascunse si rauvoitoare, in masura in care interesele interlocutorului sunt, in cel mai bun caz, ignorate de catre manipulator, iar autodeterminarea lui subminata. Patologia invocata aici este, evident, una de ordin moral. Manipulatorul isi substituie vointa sa vointei manipulatului, ii rapeste acestuia liberul arbitru, fie prin oferirea de fundamente false pentru o decizie aparent libera, fie prin exploatarea necesitatilor fundamentale (de subzistenta saude informare, integrare si afirmare) si a reflexelor sociale, fie prin inducerea emotiilor si mobilizarea subconstientului individual sau colectiv. Exista tipuri de comunicare cu caracter exclusiv patologic (manipulari) :

propaganda, dezinformarea, intoxicarea si impostura.

Dupa cum exista si tipuri de comunicare ce pot fi privite ca avand sau care pot capata un caracter patologic:

minciuna, zvonul,

polemica, negocierea si publicitatea.

Diversificarea permanenta a surselor de concepere si difuzare de mesaje, a condus la o practica manipulativa care are la baza coduri precise, dar identificabile numai de profesionisti si total inaccesibile celor neinitiati in acest domeniu. Unul din scopurile fundamentale ale comunicarii este de a convinge receptorul (receptorii) mesajului de o anumita opinie si de a-i intari sau de a-i modifica in acest fel atitudinile. Daca un emitator doreste sa schimbe o atitudine altei persoane, el va trebui sa identifice factorii procesului de comunicare care pot produce aceasta schimbare. Mesajul care isi propune sa provoace o schimbare de atitudine la receptor, se numeste mesaj persuasiv. Zilnic oamenii sunt bombardati cu multe mesaje persuasive. Cercetarile desfasurate asupra acestui subiect arata ca reactia la mesaj depinde adesea de caracteristicile persoanei care incearca sa convinga, fara a avea vreo legatura cuvaloarea mesajului. In acest sens, exista trei caracteristici de care s-au interesatpsihologii: credibilitatea comunicatorului; calitatile fizice si sarmul comunicatorului;intentiile observate la el.

Ce este si ce nu este manipularea? www.traininguri.ro Manipularea este un subiect controversat si fiecare are o definitie a acestui termen. Oamenii vor sa manipuleze, cu toate ca majoritatea dintre ei nu recunosc acest lucru, de asmenea ei vor sa nu cada in capcana manipulatorilor. Prima data as dori sa clarific putin aceasta notiune, plecand de la defintiile din dictionarul Explicativ al Limbii Romane! O sa folosesc spre o mai buna ilustrare definitii ale unor termeni care au legatura direct sau indirect cu acest fenomen numit manipulare A INFLUENTA tranz. (fiinte, lucruri) A supune unei influente; a modifica printr-o influenta; a inrauri. 2. intranz. A avea influenta. Din fr. Influencer PERSUASINE s.f. (Livr.) Actiunea, darul sau puterea de a convinge pe cineva sa creada, sa gandeasca sau sa faca un anumit lucru. Din fr. persuasion. A NEGOCIA, negociez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu cineva incheierea unei conventii economice, politice, culturale etc. A intermedia, a mijloci o afacere, o casatorie. 2. A efectua diverse operatii comerciale (de vanzari de titluri, de rente etc.). Din fr. ngocier. A MANIPULA tranz. . 2) A aranja cu grija in vederea executarii unor experiente sau operatii tehnice sau stiintifice. /<FR. manevra Cand afirmam ca avem de-a face cu o influentare sau persuasiune care este numita manipulare, acest lucru insemna ca Actul de a Influenta sau de a Persuada a fost executat desavarsit. Cel mai

adesea programarea Neuro Lingvistica este numita manipulare si pe buna dreptate se poate cataloga asa. NLP este manipulare, pentru ca actioneaza si uziteaza de cele mai avansate instrumente care dau rezultate imediat. Vedeti astfel in definitiile de mai sus, ca fiecare dintre acestea se concentreaza pe rezultate, pe obiectul fiecarui proces, manipulare, influentare, negociere sau persuasiune. Despre etica acestor instrumente nu este pomenit nimic. Revenind la Manipulare, cand auzim Manipulare cum ne simtim, cu ce asociem acest termen: unii dintre noi il asociaza cu ceva negativ, altii cu ceva pozitiv, altii cu ceva demonic, altii cu ceva neetic, altii nu simtim nimic, sau alti vad dor sensul termenului ca atare.

Este foarte delicat in a face o distinctie intre cei patru termeni. Am incercat o sinteza a celor 4 termeni, astfel incat sa nu apara nici o contradictie. Astfel, am considerat ca a Negocia, a Influenta si a Persuada se refera la o actiune precisa intr-un anumit sens: A negocia: a trata in vedere incheierii unei conventii A influenta: a modifica printr-o influenta A persuada: darul de a convinge Acesti termeni se intrepatrund, in sensul ca intr-o negociere poti incerca sa influentezi . La fel, poti incerca sa influentezi avand darul de a convinge, cum poti si negocia avand darul de a convinge! Vedem cum nici unul dintre cei trei termeni nu face referire la etica. Nici termenul de manipulare nu face referire la etica, astfel ca nu ne ramane decat sa plasam conform definitiei, manipularea in centrul celor trei termeni, anume atunci cand operatiune de influentare, negociere sau persuasiune este executata in mod desavarsit! Tendinta noastra, a oamenilor, este de a plasa intr-o zona a raului ceea ce nu cunoastem. De obicei zona necunoscutului, zona pe care nu o putem controla ne este mult mai la indemana sa o respingem, mai ales atunci cand acest lucru poate actiona asupra noastra atat ca bine cat si ca rau. Este etic sa manipulezi? Manipulare este un instrument, etica acestuia fiind data de persoana care il foloseste si nu de instrument in sine. Putem distinge astfel intre Manipulare Pozitiva si Manipulare Negativa! Sa luam exemplul unui cutit: il putem folosi sa ne pregatim hrana, il putem folosi pentru a ne apara, sau il putem folosi pentru a ucide! Oare putem spune ca avem de-a face cu un cutit neetic? In niciun caz. Etica este data de cel care il foloseste , nicidecum de cutit in sine. La fel este si cu manipularea, nu putem afirma sub nicio forma ca aceasta ar fi un bine sau un rau in sine!

Daca ar fi sa facem cateva distinctii, din perspectiva eticii, acesta este un teren, mult prea alunecos si fiecare il raporteaza la scopurile sale. Astfel o sa fac referire la Scop mai degraba: Distingem urmatoarele categorii de manipulare: - Manipulare numai in interesul celui care o exercita (manipulare negativa) - Manipulare in interesul persoanei manipulate (manipulare pozitiva) - Manipulare care are ca scop satisfacerea ambelor persoane (manipulare dublu pozitiva). Manipularea in viata de zi cu zi Cu toate ca ne este mai comod sa plasam uneori manipularea numai in cadrul primei categorii, realitatea de zi cu zi ne arata ca avem de-a face cu toate cele trei categorii. Sa spunem ca vrei sa convingi pe cineva de un anumit lucru. Vei folosi astfel toate tehnicile pe care le cunosti, sa zicem ca este vorba de un concediu, anume ca vrei sa-l convingi sa-si ia concediu. Unii dintre voi probabil va ganditi: stai asa ca asta nu e manipulare! Ba da este, in cazul in care este executata in mod desavarsit pe toate cele trei linii principale: verbal, non verbal si paraverbal. Acum daca tu ai convins persoana respectiva sa-si ia concediu, uzitand de toate instrumentele manipularii avem de-a face cu manipulare. Daca ai un interes ascuns sa zicem avem de-a face cu manipulare doar in interesul celui care o exercita, la fel si cu celelalte categorii, daca intr-adevar persoana respectiva era obosita psihic si stresata, acesta ar fi fost cel mai bun lucru pentru ea, anume sa-si ia concediu, iar a treia categorie de manipulare, anume satisfacerea interesului ambelor persoane, deja avem de face cu o manipulare dublu pozitiva! Manipularea in politica Spunem ca X candidat sau Y candidat, incearca sa manipuleze. La ce ne gandim atunci cand spunem acest lucru. Multi dintre noi probabil se gandesc ca vor sa prosteasca masele. Intradevar, aceasta formulare arunca manipularea intr-un context negativ, in sensul ca am fi niste oameni fara vointa si putere de intelegere! Realitatea este putin diferita, nu neaparat opusa situatiei prezentate, anume ca fiecare dintre cei doi candidati de exemplu, incearca sa manipuleze. Ambii se folosesc de cele mai fine unelte si incearca conform definitiei manipularii sa exercite acest lucru intr-un mod desavarsit. Fimele de consultanta vin si pun umarul in sprijinul acestui demers, iar concluzia este simpla: Cine manipuleaza mai bine, castiga mai multe voturi! Poate am exagerat putin facand abstractie de persona in cauza, de profilul moral al acesteia, insa si construirea acestui profil moral sau profesional este un rezultat al manipularii! Concluzia este simpla: Manipularea in politica, la fel ca si in viata de zi cu zi, exista la tot pasul. Daca punem acum problema interesului nostru, a celor care suntem manipulati, prin actiuni, fapte, lucruri sau fenomene ale celor care le genereaza putem spune ca avem de-a face cu manipulare pozitiva atunci cand interesul nostru ne este atins, iar cu manipulare negativa, atunci cand este doar in interesul lor. Uneori problema este abordata putin diferit in cazul manipularii, anume, unii dintre noi spun ca am avea de-a face cu manipulare atunci cand nici nu-ti dai sema ca cineva te-a dus intr-un

anumit punct. Cu alte cuvinte, manipulatorul, sa-i spunem asa, se plimba prin mintea ta si te face sa actionezi intr-un anume fel fara sa-ti dai seama. O spun foarte sincer si raspicat: si aici avem de-a face cu manipulare, chiar cu o forma avansata de manipulare. Ulterior acestui lucru apare insa imediat intrebarea: dar in interesul cui se exercita aceasta manipulare? Raspunzand la aceasta intrebare vei afla cu ce tip de manipulare ai de-a face! Despre cum sa te aperi de aceasta manipulare, vom discuta insa putin mai jos! Manipularea in publicitate Si aici este un domeniu in care se manipuleaza permanent. Si in ceea ce priveste publicitatea parerile sunt impartite. Ceea ce unii numesc promovare, e numit de altii manipulare si invers! Sunt reclame care iti ajung la suflet, sunt reclame pe care le intelegi sau sunt reclame la care iti place sa te uiti pur si simplu. Multe dintre ele te determina sa te interesezi de situatia produsului respectiv, altele te determina chiar sa cumperi. Sunt reclame la mancare care iti fac o pofta de a manca produsul respectiv imediat. Cu ce manipulare avem de-a face aici: pozitiva, negativa sau dublu pozitiva? Uneori avem de-a face cu toate trei la un loc, alteori doar cu una din ele, insa atat timp cat au un rezultat, putem spune ca actiunea este desavarsita, anume ca avem de-a face cu manipulare. Atunci cand nu avem niciun rezultat, inseamna ca nu avem de-a face cu manipulare. Ca o mica concluzie as preciza: Atunci cand avem un rezultat in folosirea unor tehnici (constient sau inconstinet) avem de-a face cu manipulare, iar atunci cand luam in discutie interesul persoanei manipulate putem spune daca acea manipulare este pozitiva sau negativa. Cum ma apar de manipulare? Prima intrebare umana care ar merita pusa in cadrul aceestei sectiuni este: Dar de ce trebuie sa ma apar de manipulare? Sunt cateva raspunsuri pe care am putea sa le dam foarte repede, insa va propun sa clarificam putin inainte de a ne pripi la a da un raspuns! Trebuie sa te aperi de manipulare? Raspunsul este si da si nu! Trebuie sa te aperi atunci cand lucrurile nu merg in directia potrivita pentru tine. Atunci cand este contrar intereselor tale, sau nu este in interesul tau, ai la indemana cea mai precisa unealta pentru a descoperi. Aceasta unealta se numeste DISCERNAMANT. Nu are rost sa ne plangem ca nu am stiut, ca nu am putut, sau ca nu ne-am dat seama. Acest lucru tine exclusiv de noi. Prin urmare trebuie sa ne asumam responsabilitatea unei actiuni sau a unei decizii in sensul de a nu mai pretinde ca suntem doar niste victime ale manipularii! Avem discernamantul la dispozitie, aceasta abilitate innascuta a fiecaruia dintre noi, care este una din trasaturile definitorii ale omului. Nu te astepta sa-ti cada din cer cele mai bune decizii, nu te astepta ca cineva sa-ti spuna tot adevarul in mod obligatoriu. Atunci cand ne asumam acest rol pasiv si ne dam sema ca am fost manipulati in sens negativ, din pacate singurii responsabili suntem noi. Nimic nu te poate opri sa verifici o informatie, nimic nu te poate opri sa-ti mai dai un timp de gandire, nimic nu te poate opri sa-ti pui urmatoarele intrebari: 1. Este in interesul meu? 2. Este contrar interesului meu? 3. Ma afecteaza in vreun fel?

4. Eu vreau de fapt altceva? Acestea sunt intrebari simple care pot avea raspunsuri imediate. Nu trebuie neaparat sa-ti pui intrebarea: Vrea sa ma manipuleze? Pentru ca intr-un final acest lucru este irelevant, poate vrea sa te manipuleze cu bune intentii. Tu trebuie sa-ti pui cele patru intrebari de mai sus! Daca raspunsul la prima intrebare este nu, la a doua este nu, atunci ai de-a face cu manipulare negativa. Raspunsurile la intrebarea 3 si 4 iti vor arata directia incotro trebuie sa apuci. Mai sus am discutat cazul in care avem de-a face cu manipulare negativa. Ce facem insa atunci cand avem de-a face cu manipulare pozitiva. Si aici raspunsul este simplu, poate socant pentru unii dintre voi anume: Trebuie sa va bucurati! Astfel, trebui sa va bucurati ca cineva actioneaza pentru a va atinge interesul vostru, trebuie sa va bucurati cand cineva va vorbeste astfel incat voi sa intelegeti, trebuie sa va bucurati ca cineva va vrea o viata mai buna. Oare sa refuzam acest bine ce vine pe o filiera a manipularii, doar pentru simplul motiv ca avem de-a face cu un om priceput? Putem refuza, dar transformati acest lucru intr-un complex al vostru, un complex de inferioritate mai degraba! In concluzie, te poti apara de manipulare in ambele cazuri, alegerea iti apartine. Mecanismul cel mai sigur de a desoperi cu ce fel de manipulare ai de-a face este prin intrebarile de mai sus, iar raspunsurile numai tu le poti avea cu adevarat. Trebuie sa fii vigilent, trebuie sa fii vigilent in primul rand asupra ta, abia apoi asupra celorlalti. Poate cineva spune: Dar de unde stiu eu ca este intr-adevar in interesul meu, poate eu cred ca este in interesul meu, dar de fapt nu este! Cu voia dumneavoastra o sa va raspund sincer: daca voi nu stiti ce e bine pentru voi, ce este in interesul vostru, atunci cine ar putea sti? Inchei aici urandu-va succes pe acest taram al manipularii. Un lucru e cert: Manipulare exista la tot pasul. Te invit sa fii curios sa afli mai multe, sa afli acele instrumente fine care le folosesc manipulatori, te invit intr-o calatorie in lumea ta pentru a afla ce este mai bine pentru tine. Indrazneste astfel sa vrei mai mult, fii curios in pemanenta si nu uita sa fii vigilent si bun observator, in primul rand un fin observator al propriei persoane! Motto-ul de pe cartea mea de vizita, care se regaseste pe spatele acesteia este: Dati-mi o parghie sa pot misca pamantul (Arhimede). Va las pe voi sa trageti concluziile!

Conceptul de criz a identitii

n viziunea lui Erick Erikson (1964) procesul dezvoltrii personalitii se ntinde pe ntregul curs al vieii i este guvernat de un principiu pe care l numete principiu epigenetic de maturaie, nelegnd prin aceasta c cele opt etape de dezvoltare gndite de el sunt determinate de factorii genetici motenii. Fiind un tradiionalist freudian, a conceput primele patru stadii oarecum similar cu etapele de dezvoltare psihosexual descrise de S. Freud. Dar, n timp ce Freud decreteaz c personalitatea se contureaz cert la vrsta de cinci ani, Erikson consider c

ea continu s se dezvolte de-a lungul ntregii viei, evolund i depind cele opt serii stadiale care conin n sine cte o criz care se cere rezolvat. Studiul major privind identitatea Eu-lui a constituit n teoria s tema central. A ncercat s arate c rolul Eu-lui este mai important dect al incontientului descris i susinut de Freud i c impactul culturii, societii i istoriei asupra formrii personalitii ca totalitate este definitoriu. Consider c oamenii nu sunt stpnii n ntregime de fore biologice-instinctuale i c Eu-l continu s se dezvolte foarte mult mai ales dup copilrie. Studiile ntreprinse dup 1943 asupra tribului indian Yurok din nordul Californiei i-au permis s observe un fenomen care nu putea fi explicat de teoria ortodox clasic freudian. Simptomele observate se centrau n jurul ideii de lips de rdcini culturale sau tradiie i erau de fapt rezultatul lipsei de identitate (selfimage imagine de sine clar). Acest fenomen l-a numit iniial identity confusion i a mai fost observat de el n tulburrile emoionale ale veteranilor din cel de-al doilea Rzboi Mondial. Era convins c aceti oameni se aflau n suferin nu doar ca urmare a reprimrii conflictelor, ci mai curnd ca rezultat al confuziei care urma experienelor traumatice de rzboi care-i rupeau de mediul lor cultural i social. Interesul su cel mai puternic a fost axat asupra rolului pe care istoria l are asupra tnrului personalitate n formare i s-a concretizat ntr-un numr de studii psihoistorice asupra unor figuri celebre ca: Adolf Hitler, Maxim Gorki, Martin Luther. Studiul cel mai faimos l privete pe Mahatma Ghandi la care examineaz criza de identitate de la sfritul vieii i care trateaz asupra ideii de nonviolen ca tehnic de a aduce modificri n planul social. n viziunea lui Erikson condiiile dezvoltrii umane genereaz o serie de conflicte (crize) crora persoana trebuie s le fac fa la fiecare stadiu. Criza exist potenial la natere ca o predispoziie nnscut i capt importan doar la o anumit etap definit n dezvoltare cnd condiiile de mediu solicit anumite exigene de la individ. Criza reprezint, astfel, acea ciocnire sau confruntare cu mediul care impune o schimbare marcant pentru individ. Perioadele acestea dau vulnerabiliti i totodat puterea schimbrii energiilor instinctuale de la un pol la altul, iar fiecare stadiu, etap a dezvoltrii implic un punct de ntoarcere i o schimbare de comportament care-i impune individului o anumit alegere pentru a face fa crizei. El poate alege o variant de comportament adaptiv-pozitiv sau una neadaptativ i negativ. n cazul n care individul alege varianta adaptiv-pozitiv, personalitatea va manifesta o evoluie normal, cu puterea de a confrunta urmtoarea etapa critic a dezvoltrii sale. Erikson consider c ambele moduri de a face fa fiecrei etape trebuie s fie incorporate n identitatea Eu-lui, deoarece dezvolt ca atitudine ncrederea n propriile capaciti dar i simul de nencredere, ca form necesar de protecie mpotriva ncercrilor de a ne decepiona. Eu-l trebuie s consiste la fiecare etap de dezvoltare att din atitudini preliminare pozitive adaptative ct i, n parte, din atitudini critice, numai atunci criza este asociat cu fiecare etap rezolvat. O scurt vedere asupra ntregului proces de dezvoltare a personalitii prezint n stnga cele opt etape, n mijloc anii cu aproximaie, iar n dreapta modurile de adaptare contrastant. Ultimele trei stadii pot s varieze de la individ la individ. Perioada adolescenei este considerat de Erikson crucial deoarece la aceast vrst se ridic problema fundamental a identitii Eu-lui care se cere rezolvat. Tot ceea ce simte i tie individul despre el nsui este supus interpretrii, consolidrii i concentrrii ntr-un ntreg integrat imaginii de sine, care trebuie s capete sens i s ofere continuitatea cu trecutul i viitorul dorit. Ceea ce cred alii despre noi i noi despre noi nine trebuie s ofere un tablou coerent i congruent, care surprinde identitatea Eu-lui unei persoane. Ieirea din adolescen cu un anumit sens al identitii Sine-lui d fora i capacitatea de a face

fa perioadei adulte, care vine cu un sens extins de siguran i ncredere. La Erikson, fidelitatea este miezul identitii sau contiina continuitii Sine-lui i ea d posibilitatea individului de a-i realiza potenialitile ntr-un context care s-i permit s fie el nsui dar i folositor celorlali, loial cu Sine nsui dar i cu ceilali. Integritatea se ctig n stadiul final al vieii iar identitatea va fi ntreinut prin nelepciune care provine din rezolvarea tuturor crizelor de identitate. Timpul permite acum persoanei o privire retrospectiv, reflexii asupra vieii, precum i elaborarea unor msuri de desvrire. Persoana poate tri sentimentul mplinirii, realizrii de sine i satisfaciei n urma adjudecrii victoriilor i insucceselor posednd, astfel, ceea ce Erikson numete integritatea Eu-lui sau poate privi viaa cu sentimentul de frustrare, ranchiun i regret pentru greelile care nu mai pot fi rectificate, trind disperarea, dezgustul de via sau dispreul fa de ceilali.

Corpul doarme, constiinta e treaza. Vrei sa afli cum? Ce-ar fi dac n momentul acesta, chiar cnd citeti aceste cuvinte, i-ai da seama c visezi i ai puterea de a face absolut orice n visul tu? Aa arat o experien oniric lucid, ne asigur dr. Stephen LaBerge, ale crui studii de pionierat la Universitatea Stanford au deschis o perspectiv provocatoare asupra cltoriilor noastre nocturne. Explorarea viselor lucide este una dintre crile sale, primite cu un enorm interes de publicul larg, dar i de cercurile academice. Foarte simpl ca prezentare i profund transformatoare prin exerciiile pe care le ofer, lucrarea convinge c visele sunt un portal ctre lumile de dincolo de realitatea fizic, un fascinant instrument de aciune asupra universului interior.Experimentele revoluionare ale autorului au stabilit un cadru tiinific pentru studierea incursiunilor onirice. Tu poi fi savantul propriei viei. Ai ansa de a folosi metodele infailibile pe care LeBerge le folosete de dou decenii n cercetrile sale. Sintez fericit ntre concluziile psihologiei de avangard i vechile nvturi ale budismului tibetan, cartea te nva: Cum s-i antrenezi capacitatea de a-i aminti visele, chiar dac acum i se pare dificil s le reii Modaliti accesibile pentru a experimenta mai des vise lucide Folosirea experienelor onirice contiente pentru a te vindeca de rnile emoionale i inhibiii Cum s re-visezi comarele pentru a-i depi fricile ascunse i blocajele Tehnici din yoga tibetan a viselor Cum s foloseti starea de visare lucid pentru a fi total contient in timpul strii de veghe Cum s intri in contact cu propria imaginaie i s aprofundezi practica meditaiei Preia controlul asupra viselor tale! Cltoriile onirice vor fi uluitoare, te vei cunoate mai profund pe tine nsui i propria ta via va confirma c posibilitile de expansiune ale contiinei sunt infinite. Iat unul dintre exerciiile propuse n cartea sa de dr. Stephen LaBerge. Te

pregtete pentru visarea lucid, merit s-l testezi. Pentru a-i induce singur vise lucide, ai nevoie de anumite capaciti. Dac nu-i aminteti, de pild, s pui n practic o intenie viitoare att timp ct eti treaz, slabe sperane s izbuteti n timpul somnului. De aceea, trebuie s-i dovedeti ie nsui c i aduci aminte s faci anumite lucruri n starea de veghe. Cei mai muli oameni reuesc asta doar cu ajutorul unor indicii exterioare, nu numai prin puterea lor mental. Exerciiul care urmeaz este extrem de folositor n aceast direcie. Antrenarea memoriei prospective 1. Citete obiectivele pentru ziua n curs Acest exerciiu trebuie practicat timp de o sptmn. La sfrit ai o list cu patru obiective pe care trebuie s le urmreti n fiecare zi. Cnd te trezeti dimineaa, citete doar obiectivele pentru ziua respectiv (nu le citi niciodat pe cele pentru zilele urmtoare) i memoreaz-le. 2. n timpul zilei, urmrete obiectivele stabilite Scopul este s remarci circumstanele respective i s faci un test al realitii de fiecare dat cnd se produc, punndu-i ntrebarea: Visez? De pild, dac obiectivul este: data viitoare cnd aud un cine ltrnd, cu prima ocazie cnd l auzi, contientizeaz asta i aplic testul realitii. Obiectivul este atins dac nu ratezi prima ocazie cnd latr un cine. 3. Pstreaz evidena obiectivelor atinse La sfritul fiecrei zile, noteaz cte din cele patru obiective ai atins (poi aloca n jurnalul viselor un spaiu doar pentru acest exerciiu). Dac n timpul zilei ai scpat prima ocazie de a observa unul din cele patru contexte, nseamn c ai ratat acest obiectiv, chiar dac ai observat conjunctura respectiv mai trziu. Dac eti absolut sigur c unul sau mai multe contexte nu au aprut n timpul zilei, noteaz asta n jurnal. 4. Continu exerciiul pn la sfritul sptmnii Practic aceast tehnic pn epuizezi toate contextele enumerate mai jos. Dac la sfritul perioadei de apte zile constai c ai ratat majoritatea obiectivelor, repet exerciiul sptmna urmtoare, pn cnd reueti s ndeplineti majoritatea dintre ele. F-i o list cu obiective, noteaz rata succesului i observ cum i evolueaz memoria. Obiective zilnice Luni Data urmtoare cnd scriu ceva Data urmtoare cnd simt o durere Data urmtoare cnd cineva mi rostete numele Data urmtoare cnd beau ceva Mari Data urmtoare cnd vd un semafor

Data urmtoare cnd aud muzic Data urmtoare cnd arunc ceva la gunoi Data urmtoare cnd aud pe cineva rznd Miercuri Data urmtoare cnd aprind televizorul sau radioul Data urmtoare cnd vd o legum Data urmtoare cnd vd o main roie Data urmtoare cnd dau sau primesc bani Joi Data urmtoare cnd citesc ceva Data urmtoare cnd verific ct e ceasul Data urmtoare cnd remarc faptul c am reverii diurne Data urmtoare cnd aud telefonul sunnd Vineri Data urmtoare cnd deschid o u Data urmtoare cnd aud ciripitul unei psri Data urmtoare cnd folosesc toaleta dup-amiaz Data urmtoare cnd vd stelele Smbt Data urmtoare cnd introduc o cheie n broasc Data urmtoare cnd vd o reclam Data urmtoare cnd mnnc ceva, dup micul dejun Data urmtoare cnd vd o biciclet Duminic Data urmtoare cnd vd un animal Data urmtoare cnd m uit n oglind Data urmtoare cnd aprind lumina Data urmtoare cnd vd o floare

Informatie si comunicare. Credibilitate si manipulare. 2.1. Tipologia informatiei n afaceri. Succesul n afaceri depinde si de capacitatea managerului de a selecta informatii esentiale. Explozia de informatii complexe impune receptorului accesul la continutul esential al

mesajelor. Capacitatea de a selecta informatiile esentiale si de a reactiona adecvat la mesajul lor se modeleaza n procesul formarii continue a indivizilor, a ameliorarii competentelor lor. Informatia este acel ceva care produce o modificare de stare, acel ceva care produce sens sau este chiar sensul, acel ceva intrinsec existentei, cauza si efect, stare si relatie, tezaur si risipa, acel ceva care apropie si desparte, acel ceva care sporeste prin utilizare (Ion Stoica). Informatiile reprezinta reflectarea n constiinta noastra a legaturilor obiective cauza efect, din lumea reala, nconjuratoare. Ele constau n stiri, nstiintari, mesaje privind starea sau conditiile unor procese si fenomene, constituind o noutate si prezentnd interes pentru prim 232j98c itor. In sens managerial, informatiile sunt nstiintari cu scopul de a determina rectii care declanseaza actiuni. In esenta, informatia este un mesaj care, n urma publicarii si interpretarii, suscita reactii adecvate din partea receptorului. Informatia este considerata alaturi de materia prima si energie- una dintre resursele fundamentale ale societatii. Informatia este constitutiva societatii, comunicarea n plan social fiind, n esenta, un transfer de informatii. Nevoia de comunicare a indivizilor sociali se manifesta n fiecare din actiunile lor, iar universul informatiei, spatial si temporal, retrospectiv si prospectiv le conditioneaza ntreaga experienta. In baza acestei experiente, oamenii de afaceri sunt n masura sa distinga ntre esential si inutil, actual si anacronic, adevar si eroare. Informatia este constitutiva naturii umane. Oamenii de afaceri trebuie sa stapneasca tehnicile stiintifice de informare si documentare, de utilizare eficienta a tuturor purtatorilor de informatii, sa-si dezvolte capacitatea de analiza si sinteza, de analogie si previziune. Managerii trateaza informatia nu ca pe elemente disparate, ci ca parti componente ale sistemului informational care sta la baza adoptarii deciziilor. Sistemul informational reprezinta totalitatea metodelor, procedurilor si mijloacelor utilizate n procesul informational, care este ansamblul integrat al operatiei de culegere, transmitere si prelucrare a datelor, sistematizare, analiza, pastrare si valorificare a informatiilor[1]. Dupa utilitatea informatiilor, mesajele sunt: De cunoastere si relationare; De planificare si prognoza; De conducere; De promovare si publicitate.

La nivelul firmei se culeg, selecteaza, analizeaza, grupeaza, interpreteaza, elaboreaza modelele de raspuns adecvat n raport cu obiectivele afacerii. Sistemul informational trebuie sa integreze orice informatie utila provenita din mediul ambiant si care sa serveasca la ntelegerea si interpretarea faptelor semnificative.

Categorii de informatii si tehnici de obtinere

1.

Informatii Oferite prospecte, cataloage comunicate de presa stiri privind relatiile de afaceri legi si reglementari publicate reclame, prospecte publicitate parteneri potentiali

Cum se pot obtine - documentare si cercetare de birou solicitare la sursa de prospecte si cataloage chestionarea partenerilor de piata cumpararea publicatiilor respective schimburi de informatii: mese rotunde cluburi asociatii ale exportatorilor trguri si expozitii

2.

date statistice publicate Voalate I. publicatii si alte surse

Elaborari de combinatii ale informatiilor oferite, examinarea produselor-serviciilor concurentei

carti de telefon, enciclopedii, studii date publicate, tabele de preturi, date publicate n ziare, reviste si presa de specialitate, stiri si reportaje radio si tv, preturi, cotatii la burse II. date privind:

3.

cifra de afaceri, procese de fabricatie utilizate, intentii viitoare de export, import, investitii etc Secrete metode de penetrare pe piata retele de distributie utilizate scheme de organizare

relatari ale fostilor angajati

amenintarea cu crearea unor probleme de piata contraservicii sau cadouri oferite

 contracte, bonificatii, politici comerciale strategii de marketing

Cel mai dificil demers informational se refera la competitorii directi si indirecti al caror comportament trebuie prognozat. Informatiile obiective legate de capitalul lor economicofinanciar, patrimoniu, preturi practicate, tipuri de publicitate utilizate sunt mai usor de obtinut; celelalte aspecte care privesc motivatia, aspiratiile, profilul moral si temperamentul, alte caracteristici ale personalitatii lor se obtin cu dificultate si au, n mare masura, un caracter confidential. Cele mai multe dintre aceste ultime informatii se obtin prin informare directa ntre oamenii de afaceri. Tipologia informatiei de afaceri. Alte categorii de informatie[2]: Este vorba despre informatia practica sau cea profesionala, informatia organizationala sau bancile de date. Abordarea moderna a proceselor de comunicare reprezinta un studiu detaliat al ofertelor informationale pentru diversele categorii de public. Informatia pentru marele public sau informatie pentru un public restrns de specialisti sau de profesionisti. Schimbarea au produs-o mai ales informatia si tehnologia calculatoarelor. Sub influenta lor au aparut n multe alte discipline nu numai n stiinta comunicarii- noi subdiscipline, cum ar fi informatica medicala, informatica manageriala, cea juridica etc. Dr. C.Rotaru , n revista Marketing Management nr1-2/1999, propune urmatoarea tipologie a informatiei de afaceri: informatii macroeconomice de regula cele statistice, furnizate de institutii puiblice;

- informatii stiintifice si tehnice, utilizate pentru inovatia tehnica a ntreprinderii si studiate de specialisti si tehnicieni; informatii financiare provenite, n proportie de 75-80%, de la bursele de valori;

- reglementari comerciale categorie importanta de informatii, dar greu de stapnit, fiind un volum mare si necesitnd unele cunostinte juridice pentru interpretare si utilizare; - informatia despre piata caracteristicile pietei unui produs, evolutia consumului, canalele de distributie, concurenta. Este o categorie de informatii cu o evolutie foarte lenta, materializata n general sub forma de studii elaborate de institutii specializate; - informatii comerciale la nivel microeconomic, incluznd liste si cataloage de firme, baze de date, de tip company profile, cereri si oferte de produse, cooperari, licitatii, proiecte de investitii, trguri si expozitii; informatii de credit, foarte importante pentru diminuarea riscului asumat ntr-o afacere.

Nucleul minim de informatii ce trebuie cunoscute despre o firma cuprinde: date de identificare : denumire, adresa, capital, obiect de activitate, data constituirii, forma juridica; informatii financiare din bilantul contabil, att din ultimul an de activitate, ct si n dinamica pe 3-5 ani; istoricul firmei : fuziuni, divizari, majorari sau diminuari de capital, cesiuni etc;

administratori: directorul general si, mai ales, limitele puterii acestuia, dreptul de semnatura, de angajare a ntreprinderii; starea legala actuala proteste, procese n derulare la tribunal, litigii la arbitraj, n incapacitate de plati, n supraveghere financiara etc.; informatii de credit probleme de plati si ce nivel de credit poate suporta.

In cazul unor asocieri sau ncheieri de contracte de valori foarte mari se recomanda solicitarea unor informatii cu un grad mai mare de prelucrare realizate de firme specializate. In aceasta categorie se include rapoartele numite analize de risc, care prin evaluarea si prelucrarea unor indicatori apreciaza riscul asumat prin cooperarea cu o anumita firma. 2.2. Modalitati de comunicare la nivelul firmelor. Informatia oportuna. Modalitati de comunicare la nivelul firmelor

In stadiul actual de dezvoltare a firmelor si de pregatire a personalului lor se practica n masura mai diminuata si nesistematic, culegerea unor informatii exhaustive si actuale despre contextul socio-economic si publicul consumator. Schimbarile continue si rapide ale mediului nu sunt dublate/nsotite de fluxuri de informatii care sa caracterizeze n fiecare moment tabloul economic, contextul afacerilor. Specialistii care sa poata realiza anchete de piata si de consum sunt rari. Oamenii de afaceri recunosc ca ei trebuie sa dispuna de cunostinte legate de stiinta informarii si documentarii. Se simte nevoia educarii angajatilor n vederea utilizarii eficiente a purtatorilor de informatii, nsusirii tehnicilor de informare si documentare, modelarii capacitatilor de analiza si previziune. De calitatea sistemului informational depinde eficienta comunicarii la nivelul firmelor, ntre firme, n general n lumea afacerilor. Este mai greu de comunicat cu parteneri dinspre si nspre care circuitul informatiei este afectat de practicile birocratice.

Daca practicile de comunicare interinstitutionala sunt dependente de calitatea si functionalitatea sistemului informational, iar blocajele ce se produc n economie sunt si de natura informationala, comunicarea interpersonala tine, n mare masura, de factori atitudinali si educationali. Unele disfunctii ce apar n comunicarea umana la nivelul firmelor sunt generate de incapacitatea oamenilor de a se raporta deschis, sincer, obiectiv si civilizat unii la ceilalti, ceea ce impune educarea comportamentului angajatilor pentru o comunicare eficienta. Comunicarea ntre firmele din aceeasi ramura economica este deficitara. O maniera subiectiva de a ntelege concurenta si pune amprenta si asupra stilului n care managerii unor afaceri comunica de obicei cu omologii lor. Pe masura ce n programele de pregatire si informare pentru personalul din domeniul afacerilor vor fi incluse discipline ca informatia, sociologia, psihologia, stiinta informarii si documentarii, atunci la nivelul lumii afacerilor se va nregistra un progres n relatiile de comunicare si n eficientizarea informatiei. Informatia neceruta

In timpul unei conversatii, ceilalti ofera ntotdeauna o serie de informatii si date pe care nu le-am cerut sau asteptat. Pot fi informatii de plecare n conversatie. Uneori, informatia neceruta poate fi doar o impresie generala. Ascultarea informatiilor necerute este o deprindere valoroasa, care face conversatia fluenta, interesanta. 2.3. Functia decizionala a informatiei

Deciziile se bazeaza pe informatiile disponibile si pe modul lor de prelucrare; relatie informatie decizie institutionala, individuala. Teoria informatiei ansamblu de cunostinte referitoare la acumularea, pastrarea, prelucrarea, prezentarea si distribuirea datelor care, printre altele, servesc la luarea deciziilor. Evaluarea informatiilor din unghiul deciziilor tine seama de influenta modalitatilor de interpretare, arhivare sau prezentare a datelor. Preocuparea e de ordin normativ: cum trebuie acumulata, sortata, pastrata si prezentata informatia pentru a fi de maxima utilitate n luarea deciziei? 2.4. Personalitatea omului de afaceri: de la asumarea propriilor afirmatii la rezistenta mpotriva manipularilor.

Performantele unei afaceri depind n masura considerabila de personalitatea indivizilor angajati n realizarea ei. Personalitatea umana - definita de Vasile Pavelcu[3] drept totalitate a calitatilor si nsusirilor () aparute pe o baza biologica n relatiile omului cu mediul social si n corelatiile

interne ale trebuintelor si intereselor ntre ele si pune amprenta pe orice fapt, eveniment, actiune n care sunt implicati indivizi. Adevaratului antreprenor i-au fost asociate aptitudini, atitudini si trasaturi caracteriale pozitive. Profesorul american David McClelland se refera la trasaturi esentiale ca: ncrederea n sine, ambitia, adaptabilitatea, ordinea, harnicia, activismul, echilibrul, inteligenta, responsabilitatea. Alti autori pun n evidenta calitatile unui bun conducator n care includ nsa totalitatea nsusirilor ce trebuie sa caracterizeze orice om implicat n afaceri, chiar daca responsabilitatile lui la nivelul firmei sunt minime. Letitia Baldrige nscrie printre calitatile managerilor: punctualitatea, harnicia, stapnirea de sine, bun gust, deschiderea spre alte opinii, aptitudinile pentru conversatie calitati generale ale omului de afaceri. In Codul manierelor n afaceri, L. Balridge face o distinctie a personalitatilor n functie de vrsta oamenilor de afaceri. Personalitatea oamenilor de afaceri presupune atitudini si aptitudini care, cnd sunt: pozitive reprezinta variabile optime ale activitatii; negative determina esecul ntreprinzatorului.

Aptitudinile omului de afaceri sunt preponderent intelectuale si includ inteligenta, intuitia, spiritul analitic, capacitatea de selectie si de sinteza, previziunea , luciditatea, clarviziunea etc. Unele nsusiri enumerate sunt indispensabile n conceperea si planificarea afacerii, altele n organizarea si evaluarea ei. Anumiti indivizi sunt mai eficienti n anumite etape ale derularii afacerii: initiatorii oameni cu idei, capabili sa-i stimuleze pe altii, trebuie antrenati n faza de stabilire a obiectivelor si strategiilor si de identificare a solutiilor optime; eruditii au memorie deosebita si simt al detaliului este bine sa primeasca responsabilitati de documentare asupra pietei, partenerilor, concurentilor unei afaceri; diagnosticienii la fel de buni n aceasta privinta, analizeaza si evalueaza cu exactitate parametrii afacerii; estetii gasesc solutii elegante pentru probleme controversate ; sunt preocupati de imaginea pozitiva, de prestigiul firmei ntr-un spatiu social determinat; fanaticii indivizi dinamici, neobositi, devotati, unii motivati de profit, altii de aprecierea semenilor.

Fanatismul pozitiv , stimulativ si masurat este generat si potentat de motivatiile indivizilor implicati: profit, aprecierea semenilor, sansa afirmarii, satisfactia muncii n sine. Fiecare manager este interesat ca printre angajatii sai sa predomine indivizi cu atitudine pozitiva fata de sine : demnitate, modestie, respectul propriei persoane etc. Sunt preferati indivizii cu atitudine pozitive fata de coechipieri, care manifesta prietenie, comunicabilitate, sinceritate, ncredere etc. Atitudinile negative ale unor ntreprinzatori se manifesta fata de sine prin nesiguranta, supraapreciere, pesimism etc. si fata de ceilalti prin individualism, nesinceritate, meschinarie, egoism, dispret etc. Un rol important l au aptitudinile pentru conversatie, pentru comunicare eficienta. Arta de a comunica presupune nsusiri nnascute si o serie de achizitii intelectuale si comportamentale, modelate n decursul timpului. Letitia Balridge evidentiaza: adaptabilitatea la interlocutor, rabdarea de a asculta, simtul umorului, autocontrolul, responsabilitatea pentru cuvntul rostit, calmul, claritatea, cultura care faciliteaza abordarea diverselor subiecte si bunele maniere a caror cunoastere propulseaza automat fiintele umane n aceeasi directie. Manierele oamenilor de afaceri sunt expresia ntregii lor personalitati. Partenerii si publicul consumator si dau seama de adevarata fiinta care exista n spatele aparentelor. Este importanta prima impresie generata de: tinuta, exprimarea, decenta, politetea, gestica si mimica lui. Conduita permite descifrarea trasaturilor esentiale de personalitate. Caracterul are un rol pregnant. Trasaturi[4] pozitive de caracter: tenacitate, fermitate, curaj, perseverenta, ncredere, onestitate; trasaturi negative, defecte intolerabile: ezitare, nehotarre, descurajare, necinste, teama. Caracteristici specifice omului de afaceri sunt perseverenta, spiritul ntreprinzator, capacitatea de decizie, prevederea riscurilor, disponibilitatea la comunicare, credibilitatea, responsabilitatea, creativitatea, rigoarea, pasiunea, stapnirea de sine etc. Socrate spunea fiecare om seamana cu toti, seamana cu unii si nu seamana cu nimeni. Oamenii se aseamana si se deosebesc ntre ei si prin caracter. Un bun specialist n afaceri este acela care dobndeste un nalt nivel de instructie, care este interesat sa afle tot ce e nou n domeniul sau de activitate, sa propuna solutii originale pentru problemele cu care se confrunta firma sa, care comunica eficient informatii si comunica eficient cu semenii lui, care refuza rutina si compromisurile, care are demnitate profesionala si constiinta valorii sale, care se bucura de recunoastere publica, de autoritate. Ingeniozitatea omului de afaceri se manifesta cu prioritate n:

fundamentarea strategiilor de dezvoltare; politica de cooperare cu partenerii; managementul inovarii si stimularea inventivitatii colectivului; activitatea de marketing si publicitate; managementul resurselor umane;

- managementul crizelor, elaborarea metodologiei de actiune specifice perioadelor de dificultate Autoritatea nu se recomanda prin puterea pe care le-o confera banii, dimensiunea afacerii, valoarea profitului si alti indicatori economici, ci este sustinuta de calitatile profesionale si morale: competenta cunostinte temeinice si performante sistematice; principialitatea aptitudinea de a recunoaste calitatile celorlalti si nemplinirile personale; initiativa modalitate de a refuza spiritul rutinier si pasivitatea; devotamentul fata de colectivitate nevoia de a se dedica semenilor.

Sunt indispensabile trasaturi precum: corectitudine, cinste, spirit colegial, modestie. Colectivitatea amendeaza slabiciunea, nesiguranta, impostura, comportamentul ambiguu, aventurismul. Fiecare om de afaceri este interesat sa-si demonstreze vocatia, profesionismul, moralitatea. Comportamentul

Potrivit teoriei behavioriste cu privire la nvatare, comportamentul altora fata de noi este determinat n principal de reactiile noastre la comportamentul lor. Actiunile pe care le recompensam au tendinta sa devina mai frecvente, cele pe care le ignoram, de regula, vor scadea n frecventa. Cercetatorii n domeniul comportamentelor numesc aceasta teoria celor 3R: reactiile (re)ntarite revin. Schematic, Comportament recompensa frecventa mai mare

Comportament- ignorare- frecventa mai mica William James, renumit psiholog, a spus: Cel mai profund principiu al omului este dorinta de a fi apreciat. Experienta arata ca daca facem complimente altora este mult mai probabil sa fim considerati simpatici, plini de ntelegere, chiar mai atractivi. Astfel, cu putin efort, se pot angaja schimburi pozitive de idei. Aprecierile pozitive ajuta la crearea unui climat deschis si generator de ncredere. Incurajari de genul E loc de mai bine fac parte din strategia negativa, rar ncununata de succes si adesea- daunatoare. Cei care primesc numai feedback-uri negative tind, n general, sa devina extrem de precauti si inhibati si ncep sa se considere necorespunzatori. Putini sunt cei impulsionati de acest tip de strategie sa obtina mari realizari si chiar mai putini cei care sa se fi bucurat de succesele lor. Cele patru nivele prin care trece comunicarea

Exista patru nivele prin care trece, n general, comunicarea: nivelul cliseelor, nivelul faptelor, nivelul opiniilor, nivelul sentimentelor. Cliseele verbale Deschideri de conversatie. Ritualul arata ca am luat act de prezenta celuilalt si uneori scoate n evidenta ca fiecare dintre parti este dispusa sa-si deschida canalele de comunicare n vederea unor schimburi mai substantiale. Buna.; ce mai faceti?; salut - fraze rituale , nu sunt destinate schimburilor de informatii. Raspunsul asteptat este: Buna, sau Si eu ma bucur ca te/va vad. Pot urma alte clisee vreme, serviciu, meci- sau un schimb de informatii privind situatii de fapt. In relatii noi, acestea vor fi de obicei fapte de zi cu zi; n relatii mai vechi, vor fi evenimente de data recenta. Ofera o imagine mai profunda despre personalitatea omului dect faptele sau cliseele verbale. Exprimam deschis parerile oferim celorlalti temei pentru a construi o conversatie interesanta. Will Rogers arata ca daca ne exprimam opiniile ca pe niste fapte categorice, nu lasam nici o ndoiala de care sa se poata lega o posibila conversatie. Fiecare trateaza realitatea din perspective usor diferite, iar exploararea acestor diferente poate fi lamuritoare si incitanta. Exprima reactiile emotionale. Dezvaluirea faptelor si parerilor este importanta, dar fara dezvaluirea setimentelor noastre oamenii vor ncepe sa creada ca suntem reci si superficiali, neinteresati sa-i cunoastem. In plus, retinndu-ne sentimentele, suntem expusi n mai mare

Fapte

Opiniile

Sentimentele

masura unor boli fizice si psihice. Prin autodezvaluire evitam strategia frustranta si capitularda, care consta n a spera ca altii vor aprecia sentimentele nooastre, desi nu le-am spus vreodata care ar fi ele. Proiectarea unei false imagini

sansele de succes n societate, creeaza dificultati. Are doua rezultate: 1. cealalta persoana ne respinge pentru ca simte diferenta dintre persoana perfecta si persoana reala; 2. cealalta persoana e atrasa de prefacatoria amabila: nu vom simti caldura si acceptarea oferite pentru ca ele nu ne sunt adresate noua, cu rolului jucat. Nici nu putem fi relaxati de tema ca se va descoperi prefacatoria, minciuna , pe care, pna la urma, va trebui s-o retractam. Este ntelept sa fim corecti si precisi. Credibilitatea

Sunt trei cai eficace pentru a spori sansele de a fi crezuti: Precizia In loc de termeni generali obosit, fericit, trist- sa folosim cuvinte-imagini. De exemplu: Ma lasau genunchii. Am deschis gura sa tip, dar n-am reusit sa scot nici un sunet , sunt mult mai credibile si mai interesante dect: Mi-e frica. Daca oferim o imagine echilibrata despre noi este mult mai mare posibilitatea de a fi crezuti dect daca ne nfatisam doar ntr-o lumina favorabila. Nu ne exprimam opinia imediat, ci discutam argumentele pro si contra cu cealalta persoana.

Si aspecte negative Sa ne lasam convinsi

Asumarea propriilor afirmatii

Se face prin utilizarea pronumelui personal si a formelor verbale la persoana nti. Critica

Orict de bune ar fi relatiile noastre cu altii, vom fi din cnd n cnd criticati. Critica este periculoasa pentru ca raneste orgoliul personal, lezeaza sentimentul de importanta si strneste ranchiuna[5]. B.F. Skimmer, vestit psiholog, a dovedit prin experimentele sale ca un animal recompensat pentru buna purtare va nvata mai rapid si va retine cu mai multa usurinta ceea ce nvata, dect un animal pedepsit pentru greseli. Studii ulterioare au demonstrat ca aceleasi concluzii se pot aplica si n cazul oamenilor. Critica nu aduce cu sine schimbari de durata si provoaca adeseori resentimente. Hans Selye, psiholog, spunea : Ne temem de incriminari cu aceeasi intensitate cu care suntem nsetati de a ni se aproba ceea ce facem. Cnd avem de-a face cu oamenii, trebuie sa retinem ca nu ne aflam n fata unor fapturi logice. Ne aflam n fata unor fapturi emotionale, cladite din prejudecati si conduse de mnie si vanitate. Critica nversunata l-a determinat pe Thomas Hardy sa renunte pentru totdeauna la scris. Critica l-a mpins pe poetul englez Thomas Chatterton la sinucidere. Lipsit de tact n tinerete, Benjamin Franklin a devenit att de diplomat si ndemnatic n a-si mnui semenii, nct a fost numit ambasadorul Americii n Franta. Secretul succesului sau? Nu voi vorbi de rau pe nimeni si voi vorbi ct pot de bine despre toata lumea. Un om mare si demontreaza maretia n felul de a-i trata pe oamenii mici, spunea Carlyle. Parintii sunt deseori ispititi sa-si critice copiii. Inainte sa-i criticati, cititi una din piesele clasice ale jurnalismului american, Tata uita. Tata uita a aparut initial n Peoples Home Journal. De la prima aparitie, Tata uita a fost reprodus, scrie autorul, W. Livingston Larned, n sute de reviste , n publicatii locale, precum si n ziare din toata tara. Uneori, n mod misterios, un articolas pare sa declanseze un declic. Acesta a facut-o! (Anexa 3). Cel care face critica doreste ca obiectiile si simtamintele sale sa fie luate n serios, ceea ce nseamna: Daca nu-l ascultam: lasam problema nerezolvata complicam prin nebagare de seama Izbucniri tot mai violente ale tensunii acumulate si ndepartare;

Raspundem n maniera defensiva, patru modalitati: evitarea criticii: ignorarea, schimbarea subiectului, plecarea; negarea: poate fi la fel de frustranta si daunatoare ca si evitarea;

a ne scuza comportarea explicnd-o n detaliu si diminundu-i astfel importanta. Cautarea unor scuze ne pune pe pozitie de inferioritate. Aceasta tehnica face ca nentelegeri marunte sa ia amploarea unor adevarate certuri. Criticul nu primeste dovada ca sentimentele sau observatiile sale au fost luate n seama, se nfurie adesea tot mai mult n timp ce se straduieste sa contracareze scuzele noastre. replica dura: tot prin observatii critice, dupa principiul cea mai buna aparare e atacul.

In loc sa-i condamnam pe ceilalti, haideti sa-i ntelegem. Sa gasim motivele pentru care fac ceea ce fac. Este mult mai profitabil si mai nnobilant dect critica; ne atragem astfel simpatie, toleranta si bunatate. A sti totul nseamna a ierta totul[6]. Alternativa constructiva este sa cerem detalii ca mijloc de a ajunge la ntelegere. E usor sa cerem detalii. Asemeni unui reporter, tot ce avem de facut este sa punem ntrebari menite sa ne ajute sa aflam cine, ce, cnd, unde, de ce si cum. Putem ntreba persoana respectiva si daca mai are alte observatii de facut. Important aici este tonul. In voce nu trebuie sa apara nici o urma de sarcasm. Majoritatea oamenilor care critica se asteapta la un raspuns defensiv. Critica n domeniul afacerilor

Cnd un partener de afaceri sau potential client ne critica sau formuleaza critici la adresa societatii la care lucram, sa-l ntrebam ce ar fi facut el daca ar fi fost n locul nostru si ar fi primit aceeasi critica. Daca cel care solicita sfatul/agentul comercial raspunde n cele din urma cu: Aveti dreptate, asta am si facut!

demonstreaza ca a acceptat adevarul si ca firma lui a si aplicat sfatul clientului. Asta am si facut trebuie sa aiba acoperire. Daca n realitate compania nu a ntreprins masura respectiva, atunci nu merita sa se faca afaceri cu ea. Cum sa rezistam manipularilor

Tehnica discului stricat permite sa stavilim pna si cea mai insistenta ncercare de manipulare. Parcurgem cele trei etape pe care ple parcurgem n cazul observatiilor critice: cerem detalii; acceptam adevarul si dreptul al opinie al celui care critica; marturisim ca nu vrem sa facem ceea ce ni se cere;

aplicam tehnica discului stricat continund sa fim de acord cu ceea ce spune celalalt, dar repetnd mereu, cu aceleasi cuvinte, faptul ca nu vrem sa facem ceea ce ni se cere. Nimeni nu se poate certa cu un disc stricat, asa ca cel care vrea sa ne manipuleze, de obicei, renunta.

[1] [2]

Corneliu Rusu , Management, Bucuresti, Expert, 1993,p.127 Cuilenburg, Scholten,Noomen, Stiinta comunicarii, HUMANITAS, Bucuresti, 2000, p.95-

96 [3] Moldoveanu, Dobrescu, Stiinta afacerilor, EXPERT, Bucuresti, 1997, p.99

[4]

id., p.102

[5] Carnegie, Dale, Secretele succesului, CURTEA VECHE, Bucuresti, 1997, p.27
[6]

Carnegie, Dale, Secretele succesului, CURTEA VECHE, Bucuresti, 1997,p.37

Cum sa-ti gasesti perechea - Metoda practica Gndurile noastre sunt cele ce formeaz i dau sens realitii. De aceea putem spune c ideile din mintea noastr constituie realitatea primordial de baz, ntotdeauna noi mai nti gndim i apoi realizm aciunile. Un obiect material pe care-l putem atinge sau vedea este, n primul rnd, un fenomen acceptat i recreat de mintea nostr. Putem materializa astfel orice cu ajutorul gndurilor, deci inclusiv i fiina iubit cea mai potrivit pentru noi. n acest caz va trebui pur i simplu s ne concentrm asupra imaginii pe care o avem despre fiina iubit ideal i s-i vizualizm mental trsturile, fizionomia i caracterul pe care dorim s le aib. Pentru aceasta este necesar totui s avem o imagine clar a celei sau a celui pe care i-am

ales n inima noastr. nchidei apoi ochii i urmrii s vedei n imaginaie chipul i trsturile sale. Realizai acest exerciiu zilnic, timp de 5 minute, de mai multe ori pe zi. Astfel vei crea cadrul necesar ce v va face s ntlnii, uneori chiar n conjuncturi neateptate, exact persoana potrivit pentru voi, conform imaginii proiectate de voi. venus.org.ro
"Nu-ti vei modifica viata pana cand nu vei transforma ceea ce faci in fiecare zi." Mike Murdock

"Totul are frumusete.Nu oricine o poate vedea." Confucius

Inchidere fereastra

Cum sa eviti situatiile neplacute Orice s-ar petrece n jurul dumneavoastr, nu considerai c este ceva personal. Noi nu ne-am implica personal dac nu am fi de acord cu ceea ce ni se spune. Premisa acestei capcane este importana de sine. Importana de sine, sau faptul c lum lucrurile la modul personal, este expresia suprem a egoismului, deoarece noi facem presupunerea c tot ce se petrece n jur are legtur cu noi. Nimic din ceea ce fac ceilali oameni nu este din cauza noastr. Este din cauza lor. Toi oamenii triesc n propriul lor vis, n mintea lor; ei se afl ntr-o lume complet diferit de cea n care trim noi. Atunci cnd interpretm personal realitatea, noi pornim de la premisa c lumea noastr este cunoscut de ceilali i ncercm s dominm lumea lor cu lumea noastr. Atunci cnd lum lucrurile ntr-un mod prea personal, ca pe un afront, noi ne simim ofensai, iar reacia noastr este de a ne apra credinele i de a crea conflicte. Noi transformm astfel ceva lipsit de importan n ceva de proporii gigantice, ntruct simim nevoia s avem n permanen dreptate i s-i facem pe toi ceilali s neleag c greesc. La fel procedm i atunci cnd le oferim tuturor prerile noastre, ncercnd din rsputeri s-i convingem de justeea lor. n acest fel, tot ceea ce simim i tot ceea ce facem devine o proiecie a propriului nostru vis. Tot ceea ce facem noi, tot ceea ce spunem i toate prerile pe care le avem sunt rezultatul legmintelor pe care le-am fcut, iar aceste preri nu au nimic de-a face cu ceilali.

Indiferent dac ceilali mi spun: eti cel mai bun sau eti ngrozitor, eu nu interpretez personal aceste preri. Eu tiu foarte bine c atunci cnd sunt fericii, ei vin i mi spun: eti un nger! Ambele modaliti nu m pot afecta, deoarece eu tiu cine sunt. Orice ar gndi i orice ar simi ceilali, eu tiu c asta este problema lor i nu a mea. Este modul n care vd ei lumea. Nu este nimic personal, deoarece ei au de-a face cu ei nii i nu cu mine. Prerile celorlali depind de sistemul lor de valori, aa c nimic din ceea ce gndesc ei despre mine nu se refer cu adevrat la mine, ci la ei. Orice om creeaz n mintea sa un ntreg tablou sau un film, iar n acel film el este regizorul, productorul, i tot el este principalul actor. Oricine altcineva este un actor ntr-un rol secundar. Este filmul lui personal. Felul n care privim acest film depinde direct de legmintele pe care le-am fcut cu viaa. Punctul nostru de vedere este ceva foarte personal. El nu reprezint dect adevrul nostru, nu i al altcuiva. Astfel, dac cineva se supr pe mine, eu tiu c acest lucru l privete. Eu sunt pretextul pentru ca el s se enerveze. i el se enerveaz deoarece i este fric, deoarece se confrunt cu frica. Dac nu i-ar fi fric, atunci nu ar avea de ce s se enerveze pe mine. Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s m urasc. Dac nu i-ar fi fric nu ar avea de ce s fie gelos sau suprat. Dac trieti fr fric, dac iubeti, n sufletul tu nu mai exist nici un loc pentru astfel de emoii, fiind evident faptul c te simi bine. Cnd te simi bine, totul n jurul tu este bine. Cnd totul n jurul tu este excelent, totul te face fericit. Iubeti totul n jurul tu, deoarece te iubeti pe tine, deoarece i place modul n care eti, deoarece eti mulumit cu tine nsui, deoarece eti fericit cu viaa ta, deoarece eti fericit cu filmul pe care l produci, deoarece eti fericit cu legmintele pe care le-ai fcut fa de via. Eti mpcat i fericit. Atunci cnd i priveti pe ceilali oameni exact aa cum sunt, fr a interpreta nimic la modul personal, este imposibil s fii rnit de ceea ce spun sau fac ei. Dac ne vom face un obicei din a nu lua lucrurile la modul personal, vom evita multe suprri n via. Suprarea, gelozia i invidia vor disprea, chiar i tristeea. Apare astfel o stare de mare libertate interioar. ntreaga lume poate s brfeasc n legtur cu noi, dar dac noi nu punem la suflet, vom deveni imuni la brfe. Dac cineva ne trimite n mod intenionat o emoie otrvit, dar noi nu o lum la modul personal, ea nu ne va afecta. Cnd omul nu accept emoia otrvit, aceasta se ntoarce asupra celui care a trimis-o, pe care l afecteaz direct. Dac ne vom face un obicei din a nu considera nimic ca fiind personal, noi nu vom mai depinde de ceea ce fac sau spun ceilali. Nu vom mai depinde dect de noi nine i de responsabilitatea propriilor noastre alegeri. Nimeni nu este vreodat responsabil pentru aciunile celorlali; orice om este responsabil doar pentru el nsui. Dac vei respecta acest legmnt, vei putea cltori n jurul lumii cu inima complet deschis i nimeni nu v va putea rni. Vei putea spune: Te iubesc fr frica de a fi ridiculizat sau respins.

Vei putea cere ceea ce avei nevoie. Vei putea spune da sau nu, orice vei dori, fr s simii vreo vin sau vreo tendin de autojudecare. Vei putea opta pentru a v urma inima ntotdeauna. sursa: fragment preluat din Cele patru legminte. Cartea nelepciunii toltece, Don Miguel Ruiz, Editura Mix www.edituramix.ro

Inchidere fereastra

Cum sa ne obisnuim cu fericirea Orice ai face, fii fericii, chiar i atunci cnd nu v place sarcina asumat, cnd intervine altceva i nu dorii s fii ntrerupi din ceea ce facei, chiar i atunci cnd suntei convini c exist alte situaii care vi s-ar potrivi mult mai bine dect cea prezent. n via, fericirea este alctuit din fraciuni minuscule, din buntatea unui zmbet rapid uitat, dintr-o privire amabil, dintr-un compliment rostit din inim, din nenumrate i infinitezimale sentimente plcute. Ne-am obinuit s ni se par normal s ne trim vieile ntr-o grab continu. De cte ori ai amnat cu sptmnile o plimbare n parc sau un week-end de intimitate savuroas? i totui merit s ne facem timp pentru dragoste. Ea ne hrnete interior; dac i acordm timp ne ofer energie pentru suflet i ne aduce n via fericirea. Fericirea nu depinde de circumstanele exterioare, ci este mai degrab un obicei sau o emoie pe care ne-o cultivm singuri, n interiorul nostru. Dac nu ne dm niciodat osteneala s o lsm s creasc, amnnd acest proces pentru altdat, n viitor, nu vom ajunge niciodat la slaul fericirii. Trieti n iubire, trieti n fericire Sunt multe moduri de a atinge fericirea. Unul, i poate cel mai plcut, este iubirea. Cu ct iubeti mai mult, cu att ai parte de mai mult fericire. Pe de alt parte, sexualitatea face cas bun cu iubirea. E chiar cuplul perfect. Muli o aleg cnd pe una, cnd pe alta, puini sunt cei care au aflat secretul fericirii i au deprins arta de a le mbina pe amndou ntr-un mod perfect. Atunci cnd iubeti simi nevoia de a deveni una cu cel sau cea pe care l-o iubeti. Este, de fapt, o singura dorin intens a sufletului de a fuziona cu sublimul din cellalt. Unii rmn doar la a experimenta aventuri sexuale, aa-zisele senzaii tari. Sexul fr iubire este ns nemplinitor i sec i las mereu n urm gustul unei absene. Dar cnd iubirea este prezent, ea ofer fericiri durabile i nu trectoare, eterniti de fericire i nu clipe de

plceri efemere. Iubirea e constructiv i creativ, ea unete i ne nal sufletele. Sexualitatea este motorul care ne d energie, ne dinamizeaz, ne readuce la via. Energia sexual, ca i energia iubirii, e o for care regenereaz, atunci cnd este contient direcionat trezete sufletul. Abordat ntr-o manier sacr devine o substan subtil, o lumin care dizolv blazarea, nefericirea, sentimentul singurtii. Poemele, muzica inspiratoare, picturile care respir frumusee, toate au n comun aceast uniune ntre iubire i sexualitate. Iubirea e real, la fel cum suntem i noi. Nu e un concept steril, ci o magie secret. Iubirea este permanent prezent n sufletul nostru iat micul mare secret al fericirii. Mereu la dispoziia noastr. Odat descoperit, nu ne mai prsete niciodat. Joac-te cu energia iubirii Cu toii pstrm sinteza experienelor pe care le-am avut, iubiri trecute, victorii i nfrngeri. Dar cnd ne gndim la dragoste, totul apare ntr-o lumin mai vie, mai special, mai misterioas. E posibil s nu ne amintim ce am fcut acum un an, ntr-un moment anume. Dar dac aceea este ziua iubirii, cnd l-am ntlnit prima oar pe brbatul visurilor, totul revine n minte. Trim o stare de exaltare, de efervescen, privirea ne strlucete de bucurie. Evocm cu uurin detalii, imagini, senzaii, sentimente. nelegem nc o dat c iubirea este firul de aur al vieii noastre. Aceast amprent luminoas ne face s fim mai fericite, mai aproape de noi nsene. Fiecare dintre noi a trit cteva poveti de iubire cu adevrat profunde. Alege una dintre ele. Amintete-i cum te simeai mai frumoas, mai puternic, mai special. Simeai c viaa este plin de mister i de fericire. Te bucurai complet de fiecare clip. Dup o vreme, cnd iubirea a trecut peste incendiul dorinei i ai cristalizat ceea ce era necesar s cristalizezi, te-ai descoperit pe tine prin el. Te-ai reflectat i l-ai reflectat. L-ai iubit cu fiecare zi mai mult. Te-ai lsat iubit cu fiecare clip mai mult. Unele femei s-au oprit aici. Poate c tu ai mers mai departe. Fr s mai atepi ceva, fr s mai ai pretenii sau cerine. Ai descoperit iubirea necondiionat, adevrata iubire spiritual care te face s fii mai puternic, mai treaz i mai vie. n iubirea care te cuprinde cu totul, eu i tu devin un singur simmnt, o singur culoare: eu-i-tu. Aici iubirea este mai intens, mai contient. Devine infinit. autor: Aida Clin Inchidere fereastra Cum sa va neutralizati masca Faa este oglinda perfect a vieii noastre interioare. Orice emoie pe care o trim se regsete n expresiile corporale, n special n gesturi i n atitudini fizice, mimica facial trdnd ns cel mai

bine tririle emoionale. Prezentm n continuare un exerciiu simplu de neutralizare a mtii i de creare a unei expresii faciale, golite de orice semnificaie emoional. Aceast tehnic o stare de linite i de senintate. Tririle emoionale predominante cu care ne identificm, adeseori incontient, i pun amprenta asupra chipului, crendu-ne o masc, expresie fidel a personalitii noastre. Influena imens pe care o are masca n viaa de zi cu zi este sugerat de urmtoarea ntmplare real. Lincoln, fostul preedinte al Statelor Unite ale Americii, a refuzat la un moment dat s angajeze un funcionar recomandat de ctre unul dintre oamenii si de ncredere, invocnd faptul c nu i-a plcut figura respectivului. ntrebat de ce a procedat astfel, a rspuns: "Un om care a ajuns la vrsta de patruzeci de ani este direct rspunztor de expresia figurii sale!" Masca reprezint aadar rodul identificrii noastre cu anumite stri, ntruchipnd personajul pe care am ales, mai mult sau mai puin contient, s-l jucm pe scena vieii. Este interesant de remarcat c originea cuvntului personalitate vine din grecescul persona, termen ce desemna masca pe care o foloseau actorii n Grecia Antic n piesele de teatru, pentru a-i ascunde faa i pentru a sublinia trsturile caracteristice ale personajelor (rege, sclav, moneag, femeie etc). Atitudinea creeaz aptitudinea Personalitatea este deci MASCA, o fa fals pe care o artm celorlali, i de care majoritatea oamenilor obinuii se elibereaz rareori, sau, cel mai trziu, n momentul morii. Aplicnd principiul "atitudinea creeaz aptitudinea", se poate induce voluntar o anumit emoie pozitiv prin adoptarea contient, pentru o perioad de timp suficient de lung, a mimicii corespondente. n aceast situaie, masca se comport ca un rezonator care ne pune n legtur cu focarele macrocosmice de energie, fiind un instrument neutru ce mediaz transferul energetic ntre fiina noastr i aceste resurse infinite. Cel care poart o masc trebuie s fie contient de fora vital condensat n ea, pentru a o putea stpni, i nu pentru a fi stpnit de ea. Puterea magic a mtilor (de expresie sau fabricate din anumite materiale), care const n fora lor de asimilare, de transformare i de control al unor planuri invizibile, este folosit n diverse ritualuri iniiatice. Ceremoniile cu mti, n care se urmrete actualizarea momentului Creaiei, au darul de a-l proiecta pe discipol/om deasupra condiiei sale limitate, ntr-un timp cosmic, originar (in illo tempore, la nceputul Lumii). Prezentm n continuare un exerciiu simplu de neutralizare a mtii i de creare a unei expresii faciale golite de orice semnificaie emoional. Aceast tehnic induce n acelai timp o stare de linite i de senintate, putnd fi folosit ca preludiu la meditaii. Etapele care sunt descrise trebuie urmate exact n ordinea indicat n text. Fiecare faz dureaz 12 secunde. Este preferabil s se reia exerciiul de mai multe ori, de la nceput, dect s se ntrzie prea mult asupra unei etape. 1. Buzele Buzele reprezint partea maxim de mobilitate a feei i, ele singure, pot reflecta cele mai fine

nuane ale gndirii, ale sentimentelor, putnd fi chiar mult mai elocvente dect cuvintele. Limbajul lor este universal, neles din instinct de ctre orice om. Buzele ideale sunt pline, frumos conturate, de dimensiuni egale i ndreptate n sus la coluri. Dimensiunea buzei superioare arat capacitatea de a iubi, iar dimensiunea buzei inferioare arat nevoia de iubire. Ponderea celor dou caliti trebuie s fie egal n cazul unei fiine echilibrate. Tristeea, depresia, pesimismul, atitudinile negative n general deformeaz buzele, stricndu-le armonia. Pentru a neutraliza masca la acest nivel, trebuie s plasm buzele orizontal, ca i cum s-ar nate un surs pe suprafaa lor. Poziia descris induce acel zmbet interior, rezultat al unei stri de fericire i detaare deplin. 2. Brbia Brbia este un rezonator emotiv foarte sensibil, mai ales n copilrie. Gndii-v la un copil suprat, gata s plng, cruia i tremur, ntr-o manier semnificativ, brbia. La adult, aceast expresivitate se diminueaz. Forma i dimensiunea brbiei indic puterea voinei i caracterul hotrt al fiinei respective. Brbia ideal trebuie s fie lat, joas i plin. n cadrul exerciiului prezentat, dup neutralizarea buzelor, atenia va fi dirijat ctre centrul brbiei, i se va urmri relaxarea la acest nivel. 3. Maxilarul Maxilarul inferior este acea zon a feei unde se localizeaz n special emoiile violente, agresivitatea i mnia sub forma unor ncordri sau tensiuni musculare. Dinii ncletai sunt un semn care denot pregtirea incontient de lupt. Chiar dac nu este vorba despre o confruntare fizic, reflexul de a strnge din dini se declaneaz ori de cte ori exist senzaia de agresivitate psihic. n aceast etap a exerciiului se urmrete descletarea dinilor i relaxarea musculaturii maxilarului inferior, simultan n cele dou jumti ale feei, dinspre linia median ctre n sus, spre urechi. Este foarte important ca atenia s se distribuie perfect simetric (i egal) stngadreapta. 4. Urechile Poziia i forma urechilor dau informaii despre inteligena fiinei respective. Urechile ideale sunt mari, se ntind ntre nivelul sprncenelor i cel al bazei nasului, lipite de cap i cu o culoare mai deschis dect faa. Tensiuni sau senzaii neplcute n zona auricular apar atunci cnd exist o slab putere de adaptabilitate la situaii noi. Este suficient s realizai priza de contiin asupra urechilor timp de cinci secunde, i apoi trecei la etapa urmtoare. 5. Tmplele Plecnd de la urechi, orientai-v atenia ctre tmple, i oprii-v la acest nivel timp de dousprezece secunde, urmrind s contientizai la fel de bine i tmpla stng, i tmpla dreapt. 6. Fruntea

Fruntea exprim puterile spirituale, capacitatea de nelegere i deschiderea minii. Grijile, suprrile, schimbrile brute de destin, n general experienele de via incomplet "digerate" i las amprenta asupra feei, sub forma ridurilor. Plecnd din zona tmplelor ctre centrul frunii, urmrii s destindei musculatura fin de la acest nivel. Atenia, divizat n dou, se unific la mijlocul frunii, chiar pe linia median a feei. Contientizai pentru cteva secunde aceast zon, apoi cobori cu gndul ctre rdcina nasului, de-a lungul liniei menionate. 7. Ochii Ochii sunt ferestrele sufletului. ncrncenarea egotic, pasiunea intens, impulsivitatea sunt emoii negative care ncordeaz sufletul i care produc suferine oculare. Este esenial, deci, s relaxm tensiunile de la acest nivel. V vei ghida atenia de la rdcina nasului, de-a lungul pleoapelor superioare, pe care le vom menine coborte, dar nencordate. De asemenea, trebuie destinse la fel de bine i pleoapele inferioare. Realizai apoi priza de contiin asupra globilor oculari i plimbai-v atenia n jurul lor, n sens anti-orar. n tot acest interval, privirea este orientat uor n jos. Simii dimensiunea i greutatea lor. Este bine s zbovim ceva mai mult asupra ochilor, aproximativ un minut, datorit numrului mare de muchi implicai n micrile globilor oculari. La majoritatea persoanelor, ei sunt contractai n permanen, mai ales la cei care sufer de miopie i de prezbitism. La fiecare etap urmrii s contientizai pulsaiile vaselor sanguine din zona respectiv. 8. Nasul Nasul este corelat cu organele sexuale i, n consecin, tensiunile de natur sexual modeleaz masca facial destul de semnificativ. Reorientai-v atenia asupra rdcinii nasului i cobori-o ctre vrful lui. Contientizai simultan cele dou aripioare nazale i destindei-le. 9. Obrajii Plecnd de la aripioarele nazale, plimbai-v atenia ctre pomei, respectnd tot timpul regula simetriei. Parcurgei apoi toat suprafaa obrajilor, n sens descendent, pn la marginea inferioar a mandibulei. Obrajii devin flasci, iar faa lipsit de orice expresie. 10. Gura Reluai, pentru cteva secunde, priza de contiin asupra buzelor, ca, n final, s v dirijai atenia n interiorul cavitii bucale, de-a lungul pereilor ei. Relaxai-v limba de la vrf ctre rdcin i simii-o moale, ca o meduz care se odihnete pe nisipul de pe fundul mrii. Destinderea emoional Dup ce parcurgei de dou, trei ori acest circuit, i realizai neutralizarea muscular a mtii, trecei la faza final, i totodat cea mai important a exerciiului: contientizarea integral a

mtii astfel neutralizate i a climatului interior, indus de acest non-expresivitate facial. Destinderea emoional nu nseamn nici apatie, nici indiferen, ci o vigilen destins, ncreztoare, surztoare. Aceast parte a exerciiului se poate prelungi orict dorii, dar trebuie realizat, ca durat, cel puin ct ine parcurgerea unui "tur" complet al mtii. Exerciiul se poate practica ntr-o pauz de lucru la serviciu, sau cnd v aflai ntr-o sal de ateptare. Este bine, de asemenea, s-l practicai seara, nainte de culcare, urmrind s pstrai permanent masca astfel neutralizat. Cu un minimum de efort i de timp, obinei o stare de linite emoional i de euforie interioar. sursa: http://www.luxsublima.ro/

Inchidere fereastra

De ce conteaza primele zece secunde Toate lucrurile importante pentru o relaie se petrec n zece secunde sau chiar mai puin. Asta nseamn c fiecare gnd, fiecare aciune a noastr, fiecare cuvnt pe care l spunem poate fi important. Nu exist momente oarecare. Dac i se pare cam greu de crezut, gndete-te la soia nemulumit de tensiunile care exist de atia ani n relaia de cuplu. ntr-o bun zi ajunge la captul rbdarii i-i spune soului c vrea s divoreze. Cnd el o ntreab ce s fac pentru a rmne mpreun, femeia i propune s mearg la seminariile de "Comunicare i fericire n cuplu". "Nu pot, mie nu-mi plac chestiile astea" i rspunde el. n cteva secunde, cu o singur fraz relaia lor se poate termina. i nu e vorba doar de relaii. La 1 decembrie 1955, o negres n vrst de 42 de ani a refuzat s se aeze n spatele autobuzului, unde erau locurile pentru cei de culoare. Totul s-a petrecut n zece secunde sau mai puin. Incidentul a declanat cea mai puternic micare de rezisten mpotriva discriminrii rasiale i a schimbat istoria Statelor Unite. Ce alegem s facem n primele zece secunde ale unei situaii poate s dea alt curs ntregii noastre viei. Fiecare moment pe care l trim este irepetabil. Ct de des ne aducem aminte de asta? Gndete-te la primele zece secunde ale ntlnirii dintre iubiii care nu s-au vzut toat ziua sau la primele zece secunde cu prinii, prietenii cei mai buni, colegi lng care lucrezi de mai muli ani. Ce simi? Te bucuri s fii n prezena lor? Le acorzi ntreaga ta atenie cel puin zece secunde? De fapt cum abordezi fiecare zece secunde n relaiile tale? Ce spui? Eti cu adevrat prezent sau emoional te afli deja n alt parte? Sunt cele zece secunde pline de dragoste sau de acuzaii, ngrijorare, tot felul de critici, frustrri i nemulumire?

Cu prima ocazie cnd ntlneti un om, oricare ar fi el, ia n considerare ct de important ar putea fi acea interaciune. Poart-te cu el dup frumuseea sufletului su adevrat. Amintete-i s alegi iubirea n loc de fric. Alege recunotina pentru ansa de a fi n contact cu un miracol: universul interior al altcuiva. Alege s descoperi ce simi de fapt n situaia respectiv i n toate situaiile. n felul acesta eti mereu capabil s exprimi sentimentele ctre persoana potrivit, le poi mrturisi i nvei s gestionezi emoiile negative, fr s te expui riscului s explodeze cnd i fa de cine te atepi mai puin. Amintete-i mereu s-i umpli fiecare zece secunde cu dragoste i cu atenia complet pe care o poi oferi. Fii cu totul acolo, n momentul cu pricina alt dat nu vei putea s trieti acele clipe. Poart-te cu ceilali amintindu-i de unicitatea lor. De esena lor spiritual. Cnd faci asta recompensele sufleteti sunt uriae. autor: Mlina Chiril Inchidere fereastra

Delfinii - doctori de suflet pentru oameni Oricine i-a vzut a fost ncntat de formidabila lor energie a bucuriei i de inteligena lor remarcabil. Drglenia i atitudinea plin de umor a acestor fiine carismatice i face pe copii foarte bucuroi iar pe aduli s redevin copii. Se pare c jucuenia i graia acestor animale ne ating undeva n profunzimea sufletului. ntlnirea cu delfinii declaneaz o gam larg de transformri, de la sentimente euforice pn la uluitoare vindecri, att fizice ct mai ales psihice. Familia delfinilor i a balenelor, numit generic familia cetaceelor, este mult mai btrn dect cea a oamenilor, avnd venerabila vrst de peste 12 milioane de ani. Se tie c n trecutul planetei noastre, viaa animal s-a extins din oceane pe uscat. Studiile de evoluie a vieii prin embriologie i analiz osoas i-au condus pe cercettori la o concluzie foarte interesant: delfinii au fost animale terestre care i-au continuat evoluia ntorcndu-se n ap. Miturile i legendele antice vorbesc despre prietenia dintre delfini, zei i oameni, mpreun cu care acetia notau n mare sau pe care i salvau de pericolele marine. Delfinii au reprezentat ntotdeauna o sum de caliti pozitive: inteligen, frumusee, bucurie de a tri, armonie, for, libertate, dragoste pentru muzic, fidelitate i loialitate. Ei erau considerai drept animale sacre, un cult al delfinilor fiind atestat nc din epoca doric, n anii 700 . Hr. n Grecia delfinii erau respectai i venerai ca simboluri divine ale forei vitale a mrii. Cuvntul delfin provine din grecescul delphis, care nseamn matrice sau incint matern. Din aceast perspectiv, delfinul a devenit un simbol al regenerrii. Un imn homeric ne spune c Apollo s-a ncarnat ntr-un delfin pentru a ajunge la rmul Crisei, care i deschidea drumul ctre Delfi. De altfel, acolo se gsete o reprezentare a delfinului, lng trepiedul lui Apollo. Pentru preotesele templului, acesta era un simbol al prezicerii, al nelepciunii i al prudenei.

Pe vremuri, amanii din arhipelagul polinezian intrau n stare de trans i luau contact cu delfinii pentru a avea succes la pescuit. Pescarii indieni din jungla amazonian foloseau o metod de pescuit cu ajutorul delfinilor, care este i astzi practicat n Brazilia. Prin salturile lor ei indicau pescarilor cnd s-i lanseze plasele, apoi mpingeau prada ctre coast, exact n plasele pescarilor. n nordul Australiei exista o comunitate de btinai care se supranumea poporul delfin i avea drept animal-totem delfinul. amanii acestei comuniti comunicau telepatic cu delfinii. Dogonii, un popor ce locuia coastele est-africane din Mali, aveau o legtur special cu delfinii, cu toate c ei locuiau n deert i nici mcar nu-i cunoteau. Astfel, mitul creaiei din tradiia dogonilor vorbete despre Nommo, o fiin jumtate-pete jumtate-om, venit de pe ndeprtata stea Sirius i care a creat umanitatea. Mesaje spirituale din ocean Delfinii ne transmit un sentiment de armonie i de bucurie pe care fiecare om i-l dorete n adncul inimii, dar nu tie ntotdeauna s-l triasc. Cercettorii care au studiat efectele contactului oamenilor cu delfinii au distins mai multe mesaje pe care acetia ni le comunic i pe care oamenii le recepioneaz n funcie de personalitatea i de nivelul lor de contiin. Triete viaa ca pe un joc Este suficient s-i privim pe delfini, cu ct bucurie i uurin se joac n ap, pentru ca un surs s ne lumineze faa. Comportamentul lor jucu i puritatea pe care o eman ne amintesc de momentele copilriei lipsite de griji. Aspectul ludic din noi copilul interior revine n contiina noastr i n situaiile de via putem s reacionm cu umor i cu spontaneitate, n loc s rspundem ntr-un mod rigid, ndrjit, care duce la suferin. Spontaneitatea este o calitate a celor care i ascult sufletul i nu acioneaz conform schemelor de comportament sau din perspectiva evenimentelor negative ale vieii. Abandoneaz teama Temerile ne influeneaz considerabil viaa. Ele sunt numeroase, fie contiente, fie incontiente, reale sau ireale: de la teama de boal sau de durere, pn la cea de a nu fi apreciat sau de a nu fi competitiv. Fricile mbrac chipuri variate i nu de puine ori ele stau la originea agresivitii, a geloziei i a invidiei. Acest gen de emoii negative consum inutil energiile omului i diminueaz calitatea vieii. Unele temeri au desigur rolul de a ne avertiza asupra unor pericole reale, ns cele mai multe nu fac dect s ne limiteze. Probabil delfinii nu cunosc un numr att de mare de frici, cu care noi oamenii ne tulburm vieile, cci ei acioneaz mult mai natural i n plus, cu excepia unor rechini, ei aproape c nu au dumani printre celelalte vieuitoare. Psihologii care au studiat comportamentul oamenilor ce au venit n contact cu delfini au remarcat faptul c acetia deveneau contieni de temerile lor i puteau astfel s renune mai uor ele. Cnd teama dispare,

ea face loc ncrederii n sine. Fii alturi de semenii ti Acesta este un alt mesaj pe care delfinii ni-l transmit, prin comportamentul lor n colectivitate. Ei au o gndire social i se consacr binelui ntregului grup. Cnd unul dintre ei se mbolnvete, toi ceilali l nconjoar cu afeciune i, dac acesta nu mai poate ajunge la suprafa cu propriile puteri, l susin delicat pentru a putea s respire. Delfinii dovedesc iubire i solicitudine nu numai ntre ei, ci i n ntlnirile cu noi, oamenii. Nu exist nici mcar o singur mrturie despre un delfin care s fi atacat un om fr o provocare prealabil. Nici o alt specie de animale slbatice nu se comport att de binevoitor, ncreztor i prietenete fa de oameni. Mai mult, delfinii au grij de mediul nconjurtor, din care i iau exact atta hran ct au nevoie; ei nu distrug i nu omoar inutil alte vieuitoare. Energia delfinilor eleveaz vibraiile mediului Se cunoate deja c delfinii emit n jurul lor, prin sistemul sonar, un cmp energetic vibratoriu foarte elevat. Apa, care este un bun conductor, permite acestei energii s se rspndeasc i s purifice mediul. Chiar dac oamenii nu au reuit s decodeze sunetele acestora, comunicarea cu cetaceele funcioneaz prin canale non-verbale. Aceasta nseamn c o parte din percepia noastr interioar, prin care noi suntem conectai cu ntreaga natur, le nelege limbajul. Energia delfinilor ne poate eleva nivelul de vibraie, ceea ce ne permite s ne amplificm fora vital i s ne expansionm contiina. Influena pozitiv a sistemului lor sonar este n special remarcabil n cazul copiilor autiti. Totodat, nu este vorba doar de a tri clipe minunate n ap alturi de aceste fiine, ci de a cldi n noi nine o nou atitudine: a ntmpina fiecare zi ca pe un cadou, a tri fiind pe deplin contient de unitatea cu ntreaga creaie, a aciona i a gndi n permanen din perspectiva acestui sentiment al unitii, a reaciona n viaa cotidian cu umor, creativitate, nelepciune i bucurie. Privit cu aceast atitudine, existena noastr este cu adevrat un joc. sursa: http://www.luxsublima.ro Inchidere fereastra

Douasprezece moduri in care furia va poate afecta sanatatea

Cercetarile intreprinse au descoperit legaturi intre temperamentul iritabil si obiceiul de a avea accese de furie, pe de o parte, si starea de sanatate fizica si emotionala, pe de alta: 1. Risc crescut de hipertensiune arteriala. 2. Niveluri crescute de homeocisteina, ceea ce duce la leziuni arteriale si risc crescut de afectiuni coronariene ale inimii.

3. Niveluri mai mari ale proteinei CRP din familia pentraxinelor, asociata cu riscul de boala cardiaca si atac cerebral. 4. Niveluri crescute de cortizol si adrenalina. 5. Slabirea imunitatii (ca urmare a excesului de hormoni care stimuleaza inutil sistemul imunitar). 6. Greutate corporala crescuta (din cauza nivelurilor mai mari de cortizol). 7. Sensibilitate crescuta la agenti patogeni, microbi banali, virusi si vulnerabilitate mai mare la predispozitia genetica pentru cancer sau boli de inima. 8. Risc crescut de periodontita (afectiuni ale gingiilor). 9. Vulnerabilitate mai mare la tulburarile de alimentatie. 10. Incidenta crescuta a nevrozei anxiose, a depresiei, a starilor de disconfort somatic (dureri surde, junghiuri) 11. Deteriorarea celulara, imbatranirea prematura, durata de viata mai scurta. 12. Probabilitatea mai mare ca oamanii maniosi sa nu urmeze tratamentul stabilit punandu-si astfel in pericol sanatatea. Afla mai multe despre psihoterapie!

Siteuri partenere
www.terapiam.ro www.psiholife.ro www.sakura-center.ro www.stopabuzului.ro www.psihoconsulting.ro Copilulmeu.terapiam.ro Cuplu.terapiam.ro DrSex.terapiam.ro Grupdesuport.terapiam.ro Din suflet pentru suflet.terapiam.ro

"Dragostea pe care o daruim mai departe este singura pe care o pastram pentru noi." Elbert Green Hubbard

Exercitiile Kegel - ghidul de la A la Z Ai auzit de exerciiile Kegel? Dac da, tii c te ajut s trieti mai intens plcerea atunci cnd faci dragoste cu iubire, transfigurare si continenta amoroasa. Atunci orgasmele sunt mai profunde i simi c te iau pe sus din ce n ce mai tare. Dac ai mai studiat, e posibil s fi aflat i alte lucruri care s-i trezeasc interesul... i mbuntesc vitalitatea, i mresc energia sexual, mintea ncepe s zbrnie, memoria ncepe s semene cu a unui elefant, intuiia i creativitatea apar ca prin minune i cu toate efectele astea, e de mirare c ncepe s-i creasc pofta de via i devii optimist? Sun bine, aa-i? Probabil c te ntrebi ce eforturi supra-umane trebuie s faci pentru ca s obii toat lista aceasta de efecte. Adevrul e ns c nu i ocup prea mult timp i nu i rpesc forele pe care trebuie s le dai altor activiti. E destul s practici cteva minute acum, cteva minute mai trziu Nici de condiii speciale nu ai nevoie poi s le faci la serviciu, cnd atepi undeva, pe autobuz, acas, cnd te uii la televizor sau cam oricnd i trece prin minte i nimeni nu-i va da seama. Ce sunt? De fapt, este vorba de contracii ale muchilor puboccocigieni PC pe scurt. Adic muchii din zona vaginului. n mod obinuit, nu sunt folosii prea des, aa c tind s slbeasc i asta nseamn, n termeni populari, mai puin plcere cnd faci dragoste. Cu ct i exersezi mai mult, cu atta vor putea s te ncnte mai bine n timpul amorului cu continen. Gndete-te aa: dac ai n mn o minge de ping pong i n-ai deloc for n degete, o s poi s o simi cnd cineva i-o plimb pe mn, dar cam att. Dac ai ns nite degete puternice, poi s o strngi, s te joci tu cu ea, iar senzaiile pe care i le provoac sunt mai intense. Imagineaz-i ce nseamn atunci s ai nite muchi ai vaginului puternici i ce poi s faci cu ei. i-a trecut prin minte s contraci contient aceti muchi ? i n fond, unde sunt? C aa, dac nu tii ce s contraci, e cam greu... Merit s ncepi cu un exerciiu foarte simplu: urinarea fracionat. Cu alte cuvinte, cnd te duci la toalet pentru a urina, ntrerupe voluntar jetul la fiecare 2-3 secunde. Ia-o ca pe un joc i f acest gest de fiecare dat cnd ai ocazia. Dup o vreme, i se va prea natural i vei savura cu frenezie contraciile voluntare ale acestor muchi att de uor de folosit. Aswini Mudra O alt metod care-i ajut mult viaa erotic este Aswini Mudra. Nu e chiar din categoria Kegel, dar are beneficii n aceeai direcie. Acest exerciiu presupune contracia puternic a muchilor anusului pe o perioad ct mai lung de timp. Dup o vreme, vei constata c apar tot felul de rezultate plcute, printre care vitalizarea i controlul energiei erotice.

nceputul Ideea este deci s folosim intens muchii PC. Pentru a face asta exist trei exerciii de baz: contraciile lente, contraciile rapide i mpingerile. Contraciile lente nseamn strngerea muchilor ca pentru oprirea fluxului urinar i meninerea contraciei timp de cel puin trei secunde nainte de a-i relaxa. Contraciile rapide const din contractarea i relaxarea ct mai rapid a muchilor. Iar mpingerile mimeaz aciunea de a ghida ceva ctre exterior, cum se petrece, de exemplu, n timpul naterii. Sunt multe poziii n care poi s lucrezi cu muchii ti intimi - iar unele sunt mai uoare. Cea mai convenabil poziie, i cea pe care o poi folosi cel mai des, este probabil cea eznd. Altele la fel de simple sunt cele n care eti culcat: pe o parte, pe spate cu genunchii la piept... sau variaiuni pe tema asta. Poi alege ce i se pare mai comod. Poziiile dificile presupun o mai mare rezisten din partea corpului tu. De exemplu, aeaz-te ntins pe spate, cu genunchii ndoii i tlpile pe podea, cu oldurile ridicate, mpingnd oldurile nainte i napoi, ca i cum ai face dragoste. Sau preferi n poziia pisicii? n mod surprinztor, poi s faci exerciii Kegel i n timpul fandrilor, aa c ai ansa de a exersa i a-i face condiie fizic n acelai timp. Program de exerciii Probabil c te bate gndul s ncepi s practici. Adevrul e c dup ce vezi lista de rezultate i faptul c nu e nevoie de prea mult efort sau de condiii deosebite de lucru, e greu s nu te gndeti la asta. S ncepem deci cu nceputul: descoper-i muchii PC cu ajutorul urinrii fracionate, pe care am descris-o mai sus. Dup ce ai prins ideea, vine timpul s lucrezi i pe uscat. E important ca n timpul tuturor exerciiilor Kegel s respiri. Tendina natural a oamenilor e de a-i ine respiraia cnd fac un efort, iar primii pai pot s fie un efort. Totui, e bine s respiri i s te relaxezi. Doar contraci nite muchi pe care poate nu i-ai folosit contient pn acum. E important de asemenea s foloseti doar muchii PC unele femei au tendina de a strnge i muchii anusului, coapsele sau chiar muchii abdominali. Un program uor de lucru ar arta aa: Luna 1. ncepe prin a face cte trei edine pe zi de 20 de contracii scurte (aproximativ o secund fiecare). Adaug cte 2 contracii la fiecare sesiune n fiecare zi, pn ajungi la 80.

Luna 2. E timpul pentru contraciile lungi. Realizeaz aceleaitrei edine pe zi de 20 de contracii, adugnd cte 2 n fiecare zi pn ajungi la 80. Iar acum, crete i perioada contraciei, ajungnd la 10 secunde strns i 10 secunde relaxat pentru fiecare exerciiu. Luna 3. Adaug mpingerile. Pentru variaie, poi s combini cele trei tehnici, fcnd, de exemplu, 10 contracii scurte, 10 lungi i 5 mpingeri. Adaug o contracie scurt i una lung n fiecare zi, precum i o mpingere o dat la dou zile, pn ajungi la 40+40+20. Bineneles, cu ct exersezi mai mult, cu att atingi rezultatele mai repede. Este important ns s o iei ncet, pentru a-i obinui muchii cu noua rutin. Apoi, poi trece la artileria grea. Dac te simi pregtit, poi sri oricnd peste o parte din primele etape, dar nu exagera. Apoi, poi ncepe s realizezi 5 serii pe zi. O serie nseamn de cel puin 5 ori pe zi 50 de contracii lente (cel puin trei secunde), 50 de contracii rapide i 50 mpingeri. n fiecare sptmn, crete cu cte 10 numrul fiecrui tip de micare. Cnd ajungi la 100+100+100, poi s te opreti din adugat. Bilele de ghei Dac ai ajuns la ultimul stadiu al exerciiilor i ai vrea s schimbi puin registrul, sau s-i verifici puterile, ai la dispoziie cteva materiale ajuttoare (pe care le vei pstra, bineneles, n condiii optime de igien). De exemplu, ganterele vaginale sunt ca nite tampoane mai mici, din metal ncastrat n plastic, pe care le introduci n vagin. Exerciiul este s le i reii acolo. Bilele de ghei sunt de asemenea de un mare ajutor... nu degeaba li se spune de ghei! Ele sunt de obicei dou bile legate una de alta cu o sfoar, pe care le poi folosi ori la fel ca pe gantere, ncercnd pur i simplu s le reii nuntru, ori poi s ncerci s le reii nuntru, trgndu-le n acelai timp afar. Acest exerciiu te poate ajuta s-i dai seama ct de puternic eti. Sau, dac ai un vibrator, folosete-l. Reine-l nuntru n posturile amoroase preferate. Materialele ajuttoare nu sunt ns un nlocuitor pentru exerciiile Kegel clasice. Ele nu necesit folosirea tuturor muchilor PC, ceea ce nseamn c trebuie s continui s lucrezi seriile de contracii i mpingeri. Totui, chiar dac partea cea mai fizic a artei amorului devine extraordinar, ea nu e nici pe departe totul. Exerciiile Kegel te ajut s simi mai intens, dar dincolo de strile fizice mai puternice, se afl o ntreag lume, n care poi explora amorul cu continen care dureaz ore ntregi, transfigurarea prin care te simi ca o zei, orgasmele cu implozie care tind s se prelungeasc spre zeci de minute... Pentru aceasta, e bine s ncepi de undeva, iar acel loc poate s fie chiar aici. autor: Mlina Chiril Drumul de la ego la tine insati

Hai sa facem distincia dintre ncrederea n sine i importana de sine. Este diferena dintre rezonana profund cu propriul suflet i rezonana cu personalitatea limitat, cu egoul nostru. ncrederea n sine este starea normal a unui om echilibrat, n plin proces de autocunoatere i dezvoltare interioar. Falsitatea care i face pe oameni s-i dea aere, s pozeze, este starea natural a celor dizarmonioi, stpnii de mndrie. Lipsa ncrederii n sine ne face s ne comportm artificial. Orgoliul i superioritatea mascheaz de fapt un complex de inferioritate. Avem ns o soluie miraculoas pentru dizolvarea unor asemenea complexe. Dac nu ne simim siguri pe noi nine, putem copia de la cei din jur unele dintre calitile pe care ne-ar plcea s le avem i s fim contieni de starea pe care o trim cnd jucm acest nou rol. Fcnd ct mai des acest exerciiu, o s observi c atitudinea de mprumut va deveni propria ta natur. Cnd nu avem ncredere n noi nine este ca i cum am spune c Dumnezeu nu tie ce face cnd ne nzestreaz cu aceste caliti. Avnd attea daruri i nefolosindu-le, suntem asemeni celui care ngroap n pmnt o comoar, n loc s o sporeasc. Lipsa ncrederii n sine ascunde cel mai adesea lenea i neasumarea propriei existene, este o masc pentru ego-ul care face tot posibilul s ne menin ntr-o zon foarte confortabil. ncrederea n sine este un mod de a adora nsi Viaa. Este primul pas spre o transformare spiritual. Cei care au ncredere n sine intr ntotdeauna n rezonan cu energiile adevrului, succesului, armoniei , dreptii, dragostei i liberului arbitru. ncrederea n sine ndeprteaz frica, incertitudinea, sentimentul insuficienei. Cine are ncredere n sine este n mod contient si activ n legtur permanent cu universul. Asupra celui care are ncredere deplin n el binefacerile existenei se va revrsa nencetat. autor: Georgiana Dne Inchidere fereastra

Eneagrama- harta sufletului tau Caui un instrument eficace pentru a-i cunoate i nelege mai bine pe cei din jurul tu? Eneagrama ne ajut s nelegem ce este cu adevrat n sufletul nostru i ce ne motiveaz s mergem mai departe pentru a ne atinge elurile. Ne descoper valorile care ne reprezint i ne ajut s nelegem de ce reacionm aa. Ne arat c iubirea nu este pentru toat lumea legea suprem i c ceea ce pentru vecinul nostru este o chestiune de via i de moarte, nou ne poate smulge un zmbet doar... Eneagrama ne arat relaiile care se stabilesc ntre toate cele nou tipuri de personalitate i felul n care suntem cu toii conectai, prieteni sau dumani. Ne ajut s ne dm seama care sunt punctele noastre forte dar i care sunt punctele noastre vulnerabile, cu care nu ne place s ne

confruntm. Ne mbuntete comunicarea att cu prietenii i familia ct i cu efii sau clienii notri, deschizndu-ne calea unor relaii autentice i armonioase. Jocul de-a...cine sunt eu? Nu conteaz n ce domeniu vrei s foloseti eneagrama. Eti managerul unei firme? Poi s foloseti eneagrama pentru a-i alege echipa potrivit ca s termini la timp proiectul pe care l-ai primit! Sau poi la fel de bine s o foloseti n marketing, pentru a vorbi aceeai limb cu clienii i colegii ti. Vrei s-i mbunteti relaia cu iubitul? E perfect, vei nelege n sfrit de ce prefer el s stea toat ziua n faa calculatorului i s mai aib i curajul s spun c te iubete! De fapt, lucrul cu Eneagrama ncepe din momentul n care ai reuit s identifici ce tip de personalitate eti i s descoperi care sunt problemele i dorinele tale de baz. Nu uita c, dei ne recunoatem n noi multe din atitudinile celor nou tipologii, numai un singur tip de personalitate ne caracterizeaz cu adevrat. i propunem mai jos testul rapid al Eneagramei care n 5 minute te poate ajuta s identifici cu destul precizie crui tip psihologic aparii. Pentru a obine rezultate ct mai corecte, selecteaz un singur paragraf din cadrul urmtoarelor dou grupuri de afirmaii. Alege-l pe cel care i reflect cel mai bine atitudinea i comportamentul, aa cum te manifeti cel mai des n viaa de zi cu zi. Fii sincer cu tine nsui.....reguli, reguli... Nu trebuie s fii de acord n totalitate cu fiecare cuvnt din paragraf. Dac eti de acord cu 80 % din el alege-l dintre celelalte dou. Important este s fii de acord cu tonul general i cu ideea general a paragrafului selectat. Nu respinge un paragraf numai datorit unui singur cuvnt nepotrivit sau a unei fraze. Privete tabloul n ntregime. Nu analiza i reanaliza alegerea fcut. Alege paragraful pe care l simi c i se potrivete, chiar dac nu eti 100% de acord cu el. Sensul general i sentimentul pe care i-l las este mai important dect fiecare element al lui luat separat. Las-i intuiia s aleag. Dac nu te poi decide, poi face dou alegeri, dar numai pentru un singur grup. De exemplu, C n grupul I, i X i Y n grupul II. Noteaz literele corespunztoare fiecrui paragraf selectat. Ai grij i nu tria, nici-un tip de personalitate nu este mai bun ca altul. Redm mai jos testul rapid al eneagramei, TEST-ul QUEST, aa cum este descris n lucrarea nelepciunea Eneagramei , carte ce va apare n curnd la editura MIX. Grupul I A. Am tendina s fiu destul de independent i mi place s m afirm. Am simit c este mai bine s iau viaa n piept. Mi-am stabilit scopurile, mi place s m implic i s fac ca lucrurile s-mi ias. Nu-mi place s stau deoparte.- vreau s realizez lucruri mari i s am impact asupra celor

din jur. Nu caut neaprat s m confrunt cu alii, dar nu las oamenii n nici-un caz s m dea la o parte. Cea mai mare parte din timp tiu ce vreau i fac totul pentru asta. Am tendina sa muncesc din greu i s m distrez la greu. B. Am tendina s fiu tcut i mi place s fiu singur. Nu obinuiesc s atrag atenia asupra mea i nu obinuiesc n general s m afirm. Nu m simt bine s preiau conducerea sau s fiu aa competitiv ca ceilali. Muli pot spune despre mine c sunt o vistoare, o mare parte din tririle mele se petrec n imaginaia mea. M simt bine dac nu este nevoie s fiu activ tot timpul. C. Am tendina s fiu extrem de responsabil i devotat. M simt bine dac -mi in promisiunile i dac fac ceea ce se ateapt de la mine. Vreau ca oamenii s tie c sunt aici pentru ei i c voi face tot ceea ce cred c este mai bine pentru ei. Am fcut deseori sacrificii mari pentru ceilali chiar dac ei nu tiu. De multe ori nu am grij de mine. Fac ceea ce trebuie fcut i m relaxez ( i fac ceea ce vreau eu cu adevrat) numai dac mai rmne timp. Grupul II X. Sunt o persoan care are de obicei o imagine pozitiv despre via i simte c lucrurile se vor sfri cu bine. Pot s gsesc cu uurin ceva care s-mi trezeasc entuziasmul i gsesc ntotdeauna ceva de fcut. mi place s fiu mpreun cu alii i s i ajut s fie fericii. M bucur s-mi mprtesc starea mea bun cu cei din jur. Nu m simt ntotdeauna grozav dar ncerc s nu art asta nimnui! mi amn de multe ori problemele. Y. Sunt o persoan cu sentimente puternice, cei mai muli oameni pot spune cnd nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilali, dar sunt mult mai sensibil dect las s se vad. Vreau s tiu pe cine m pot baza i prefer s-mi definesc clar relaiile cu ceilali. Cnd sunt suprat a vrea ca cei din jur smi rspund i s fie alturi mine. tiu care sunt regulile, i nu-mi place ca oamenii s-mi spun ce s fac. Vreau s fiu eu nsmi cea care hotrte. Z. Tind s fiu logic i m stpnesc bine - nu m simt n largul meu s am de-a face cu sentimente i emoii. Sunt eficient - chiar perfecionist - i prefer s lucrez singur. Cnd sunt probleme sau conflicte personale, ncerc s nu m implic emoional n acea situaie. Unii spun c sunt prea rece i detaat, dar nu vreau ca emoiile s m distrag de la ce este cu adevrat important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reaciile chiar dac ceilali insist. Punnd mpreun cele dou litere pe care le-ai selectat, se formeaz un cod alctuit din 2 cifre. De exemplu, ai ales paragraful C din Grupul I i paragraful Y din Grupul II. S-a format codul CY. Pentru a afla crui tip de personalitate aparii, verific unde corespunde codul ales de tine i citete indicaiile din tabel: Simbol Tipul Numele tipului i caracteristici de baz

AX AY AZ BX BY BZ CX CY CZ

7 8 3 9 4 5 2 6 1

Generalista: Spontan, mplinit, impulsiv Conductoare ncreztoare n sine, hotrt,dominatoare Competitiva: Adaptabil,ambiioas,contient de imaginea sa Mediatoare: Receptiv, convingtoare, automulumit Artist: Intuitiv, estet, egocentric Observatoare: Perceptiv, inventiv, detaat Altruista: Generoas, grijulie, posesiv Devotata: Atrgtoare, responsabil, defensiv Perfecionist: Raional, principial, controlat.

Prezentarea detailat a celor nou tipuri de personalitate aa cum le prezint Eneagrama, ne ofer incitante surprize despre noi nine. Dar descrierile de mai jos nu reprezint ntregul spectru al unui tip de personalitate, ele sunt numai cteva puncte de reper care s v trezeasc la maxim curiozitatea. Pe scurt : o nou privire asupra personalitii Tipul 1: Reformatoarea. Perfecionista. Este tipul principial, idealist. Sunt morale i contiincioase, cu un deosebit sim pentru tot ceea ce este corect. Lupt pentru dreptate, dorindui ntotdeauna s fac lucrurile ct mai bine dar fiindu-le ntotdeauna team s nu greeasc. Bine organizate, ordonate, pretenioase, ncearc s menin standarde foarte nalte, dar din aceast cauz pot ajunge s fie prea critice i perfecioniste. Casa lor va arta ntotdeauna ca o farmacie. Problemele de baz sunt reprimarea mniei i nerbdarea. La cel mai sntos nivel, femeile tipului unu ajung s fie nelepte, realiste, cu discernmnt, nobile cu un sim moral foarte ridicat. Tipul 2: Altruista. Cea care ajut. Tipul grijuliu, care are mereu grij de ceilali. Cele din tipul doi sunt empatice, sincere i foarte afectuoase. Sunt prietenoase, generoase, gata s se sacrifice pentru cei din jur dar pot fi i sentimentale, gata s flateze cutnd s fac pe placul celorlali. Tind s fie aproape de ceilali i fac deseori servicii numai pentru ca lumea s aib nevoie de ele. Parc o aud pe mama spunnd...Ufff, dup cte am fcut pentru voi, nici-o recunotin? Problema lor este faptul c nu au grij de ele i nu sunt contiente de propriile lor nevoi. La cel mai sntos nivel, femeile din tipul doi sunt altruiste, lipsite de egoism i au o dragoste necondiionat pentru ele i pentru cei din jur. Tipul 3: Cea care reuete. Competitiva. Tipul adaptabil, orientat spre obinerea succesului. Cele din tipul trei sunt bine bazate, pline de ncredere, atractive, fermectoare. Ambiioase, competente i energice pot fi foarte contiente de poziia lor social i foarte motivate pentru a se realiza. Sunt foarte preocupate de imaginea lor i de ceea ce gndete lumea despre ele. Problema lor de baz este c sunt foarte competitive i ajung s fie dependente de munca lor. Mmmm, cred c

managera care era s moar de prea mult munc....aici se ncadra. La cel mai sntos nivel, femeile tipului trei se accept pe deplin, sunt autentice, devenind modele de urmat pentru cei din jur. Tipul 4: Individualista. Artista. Romantic, introvertit. Cele care se regsesc ca fiind ca fiind acest tip sunt contiente de sine, sensibile, rezervate i tcute Ele sunt individualiste, introvertite, sincere cu sentimentele lor. Pot fi schimbtoare, invidioase, timide, prea centrate pe persoana lor. Sunt reinute n relaiile cu ceilali datorit faptului c se simt vulnerabile i imperfecte dar dispreuiesc i fug n acelai timp de modul banal de via al celorlali. Au probleme datorit faptului c sunt prea ngduitoare cu ele i se autocomptimesc. La cel mai sntos nivel, femeile din tipul patru sunt foarte inspirate i creative, n stare s fie mereu altele i s-i transforme propriile experiene de via. Tipul5: Cercettoarea. Observatoarea. Tipul cerebral, intens. Cele din tipul cinci sunt nelegtoare, curioase i agere. Sunt capabile s se focalizeze i s se concentreze foarte uor, s dezvolte abiliti i idei complexe. Independente i inovatoare, sunt foarte preocupate de gndurile lor i de construciile lor mentale. Se detaeaz uor. Au probleme cu singurtatea, excentricitatea i nihilismul. La cel mai sntos nivel, tipul cinci sunt vizionare, fiind pionierii a ceea ce va urma. Au idei naintea timpului lor i sunt n stare s impun o viziune complet nou despre lume. Tipul6: Cea loial. Devotata. Tipul de ncredere, orientat spre sigurana personal. Femeile tipului 6 sunt vrednice de ncredere, muncesc din greu i sunt foarte responsabile. Pot fi i evazive, btnd tot timpul n retragere, puternic anxioase, trind tot timpul ntr-o stare de stres. Sunt deseori ironice i indecise dar pot fi i rebele, sfidtoare, reacionnd violent. Au probleme cu suspiciunea i nencrederea, att n ele nsele ct i fa de ceilali. La cel mai sntos nivel au deplin ncredere n ele, sunt ncreztoare n ceilali, curajoase, sprijinindu-i pe cei slabi . Tipul 7: Entuziasta. Generalista. Tipul mereu ocupat, foarte productiv. Femeile care aparin tipului apte sunt inconstante, multilaterale, optimiste i spontane. Jucue, spirituale, practice, pot fi indisciplinate i mprtiate. Caut n permanen experiene noi i excitante, dar devin zpcite i epuizate datorit acestei alergturi nesfrite. Au probleme cu impulsivitatea i superficialitatea. La cel mai sntos nivel, tipul apte i canalizeaz talentele spre eluri valoroase, devenind fericite, mplinite, i pline de recunotin pentru cei din jur. Tipul 8: Cea cruia i plac provocrile. efa. Puternic, dominatoare. Cele din tipul opt sunt fiine pozitive, puternice, au ncredere deplin n ele. Protectoare, ingenioase, hotrte, pot fi i foarte mndre si dominatoare. Ele simt c trebuie s controleze totul, devenind agresive i ncercnd s intimideze.

Au probleme cu apropierea real de ceilali. La cel mai sntos nivel, femeile tipului opt sunt foarte stpne pe sine. i folosesc puterea s mbunteasc i vieile celorlali deoarece sunt mrinimoase, curajoase, putnd deveni mari personaliti istorice. Tipul 9: Pacifista. Mediatoarea. Tipul calm, fr griji, mulumit de sine. Cele din tipul nou sunt fiine primitoare, stabile, de ncredere. Sunt bune la suflet, calme i i sprijin pe cei din jur, dar sunt mult prea dispuse s fac pe placul celorlali numai s evite conflictul. Ele doresc ca viaa lor s se desfoare fr conflicte, tinznd s se complac n orice situaie i s minimalizeze orice tulburare care apare. Au probleme datorit faptului c sunt pasive i ncpnate. La nivel sntos, femeile din acest tip sunt nenfricate, n stare s cuprind totul; sunt n stare s mpace oamenii i s vindece conflictele. Eneagrama, acest instrument fascinant de autocunoatere i dezvoltare personal ne ajut s fim contiente de faptul c dei fiecare dintre noi este unic i are un fel propriu de a vedea i de a aborda lucrurile, la un nivel mult mai profund al sufletului exist ceva comun care ne unete i n care ne regsim. Acest mister unificator care se afl n spatele vlului personalitii noastre limitate este chiar Esena noastr ultim. autor: Luminia Marin, Professional Member of International Enneagram Institute Inchidere fereastra