Scrie un eseu, de 2-3 pagini, in care sa demonstrezi apartenenta unui text narativ studiat la specia nuvela.

Nuvela este specie a genului epic, cu actiune lineara desfasurata in spatiu si in timp, la care participa personaje, prezente in numar relativ restrans. Desfasurarea actiunii este structurata pe etape ale actiunii (expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant si deznodamant). Mai restransa ca dimensiuni fata de roman, ea sta sub semnul concentrarii epice, al conflictului puternic si ireconciliabil, al compozitiei si structurii laborioase. Nuvela are un singur fir epic, situarea temporala este verosimila, personajul este construit minutios, cu date biografice, mediu ambiant si motivarea reactiilor psihologice, iar naratiunea este obiectiva. Specificul nuvelei istorice il constituie subiectul inspirat din istorie, atestat documentar. Realitatea istorica este insa modelata in functie de scopurrile narative. "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi este prima nuvela istorica din literatura romana, considerata de critica literara o reusita exemplara. Aparuta in primul numar al revistei "Dacia literara" (1840), nuvela ilustreaza o parte din din principiile romantismului romanesc, enuntate de Mihail Kogalniceanu in articolul "Introductie" din acelasi numar al revistei. Istoria nationala ca subiect al unui discurs literar apare odata cu romantismul si aduce in prim-plan personaje dramatice si puternic individualizate. Autorul se inspira din "Letopisetul Tarii Moldovei" de Grigore Ureche, dar modifica anumite episoade. Negruzzi retine de la Ureche unele trasaturi comportamentale, teluri politice ale domnitorului si sugestia a doua replici-cheie, plasate in primul si in ultimul capitol. Istoria atesta faptul ca, la revenirea lui Alexandru Lapusneanul, Motoc pleaca impreuna cu Tomsa in Polonia, insa Negruzzi il pastreaza ca personaj in tara, alaturi de Lapusneanul, ca sa il poata caracteriza mai bine pe domnitor. Din cronica lui Miron Costin, Negruzzi se inspira in realizara scenei uciderii lui Motoc, al carei model este pasajul referitor la moartea lui Batiste Veveli, favoritul lui Alexandru Ilias. Boierul Stroici nu a existat in epoca, el este o creatie a autorului si, prin atitudinea ireverentioasa ("fara a saruta poala dupa obicei") pe care o are fata de domnitor, el reprezinta idealurile democratice ale pasoptistilor. Evenimentrele sunt surprinse prin intermediul unui narator omniscient, neimplicat, predominant obiectiv. Elementele de subiectivitate sunt putine ("marsavul curtean", "desantata cuvantare", "miselul boier" etc.) si au radacini in idealurile politice ale autorului pasoptist. Naratiunea este la persoana a III-a, fapt care asigura perspectiva detasata. Subiectul nuvelei este concentrat si se refera, punctual, la cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, in speta la raporturile sale cu boierii. Desi domnia lui Alexandru Lapusneanul dureaza cinci ani (1564 - 1569), naratiunea se opreste doar asupra evenimentelor considerate esentiale pentru ilustrarea raporturilor amintite si a caracterului tiranic al domniei sale. Astfel, tema nuvelei o constiutuie evocarea artistica a unei perioade zbuciumate din istoria Moldovei. Naratiunea concentreaza mari perioade de timp, respectand astfel imperativele esentializarii si ale concentrarii, precum si pe acela al firului epic unic. Precizarea timpului si a spatiului actiunii ii confera acesteia verosimilitate. Din punctul de vedere al constructiei subiectului, se remarca realizarea echilibrului compozitional prin impartirea in patru capitole, deschise prin cate un motto: (I) "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu..."; (II) "Ai sa dai sama, doamna!..."; (III) "Capul lui Motoc vrem..."; (IV) De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu...

Cele patru mottouri au functie rezumativa. Ele sunt ilustrative pentru ceeea ce inseamna compozitie si structura laborioase, esentializare, concentrare, argumente in favoarea incadrarii in specia nuvelei. Primul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul ca raspuns la cererea soliei boierilor de a se intoarce din drum si de a renunta la domnie. Cei patru boieri care alcatuiesc solia, Motoc, Spancioc, Stroici, si Veverita, ii spun lui Alexandru Lapusneanul ca tara nu-l iubeste si nu il vrea. Raspunsul dat sugereaza ambitia si hotararea domnitorului de a-si recupera tronul pierdut prin tradarea boierilor. Al doilea motto este amenintarea rostita de sotia unui boier. Ea se intalneste cu domnita Ruxanda si ii cere sa intervina pe langa sotul ei ca sa inceteze razbunarile, fiindca altfel isi asuma si ea vinovatia. Al treilea motto face parte din punctul culminant al nuvelei. Cei patruzeci si sapte de boieri care au fost la pranzul oferit de domnitor au fost omorati. Multimea aflata la portile cetatii, dupa cateva ezitari, cere capul lui Motoc, pe care il considera vinovat de toate nefericirile. Ultimul motto este rostit de Alexandru Lapusneanul. Dupa uciderea boierilor, se retrage in cetatea Hotin ca sa-i prinda pe Spancioc si Stroici. Se imbolnaveste si cere sa fie calugarit, pierzand astfel puterea domneasca. Trezindu-se calugar, ii ameninta pe cei din jur. Cele patru motto-uri fixeaza si momentele subiectului. Expozitiunea surprinde intoarcerea domnului, intr-o maniera asemanatoare cronicii istorice. Incipitul, ca si finalul, se remarca astfel prin stilul lapidar, rezumativ. Ceea ce il deosebeste de cronica istorica este amanuntul semnificativ. De exemplu, Lapusneanul si vornicul Bogdan sunt "inarmati din cap pana-n picioare". Intriga este reprezentata de dialogul intre Alexandru Lapusneanul si solia domneasca. In acest moment se contureaza doua conflicte, intre Alexandru Lapusneanul si boieri, conflict tipic pentru epoca (boierii doreau sa obtina puterea si, de aceea, ii reclamau pe domnitori la Inalta Poarta), si intre Lapusneanul si Motoc. Conflictul intre cei doi creioneaza portretul domnului. Acesta isi cunoaste adversarii (despre Motoc: "invechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toti domnitorii") si este un fin cunoscator al sufletului uman (despre Motoc: "te voi cruta, caci imi esti trebuitor sa ma usurezi de blastemurile norodului"). Punctul culminant presupune rezolvarea conflictelor dintre Lpuneanul i o parte din boieri, i dintre Lpuneanul i Motoc. Este vorba despre omorrea celor 47 de boieri i a lui Motoc. Uciderea lui Motoc de ctre mulimea adunat la poarta castelului prilejuiete prima scen de observare a psihologiei mulimii din literatura romn. Cu ochi lucid, naratorul observ modul instinctual de reactie a maselor, care nu acioneaz conduse de raiune, ci de un impuls irational. Conflictul dintre domnitor i boierii Spancioc i Stroici se rezolv n capitolul al IVlea. Lpuneanul este otrvit de soia lui, la ndemnul celor doi boieri, fapt care constituie deznodmntul nuvelei. Discursul narativ mizeaz pe desfurarea linear, cronologic a evenimentelor, prin nlnuirea secvenelor narative semnificative pentru ilustrarea temei. Ritmul alert al micrii epice este dat de absena oricror digresiuni descriptive sau narative care nu au relevan imediat pentru susinerea aciunii. De exemplu, o pauz descriptiv cum este cea a portretizrii Ruxandei are rolul de a crea imaginea antitetic a acesteia prin raportare la Lpuneanul ("ginga, trist i tnjitoare") i de a contribui la crearea atmosferei epocii. La obinerea efectului de ritm alert contribuie i concentrarea unor mari perioade de timp, respectiv focalizarea asupra unor scene cu o intensitate dramatic puternica. Dac s-a spus c nuvela este construit pe principiile textului dramatic, este datorit constructiei echilibrate a subiectului n cele patru capitole, dar i datorita prezenei masive a dialogului ca mod de expunere, i a interveniilor sumare ale naratorului in dialog, care seamana cu didascaliile textului dramatic.

Personajele nuvelei sunt surprinse prin relaiile antitetice care se stabilesc ntre ele, fapt care corespunde principiilor romantice de construcie a relatiilor interumane. Alexandru Lpuneanul este domnitorul crud, cu atitudini despotice, nu diferite de ale altor domni din epoca.. El se opune ca dimensiune caracterologic mai ales Ruxandei, soia sa, care ntruchipeaz delicateea, sensibilitatea, capacitatea de compasiune. Interesanta este relatia care se stabileste intre domn si Motoc. Domnul se foloseste de boier cata vreme ii slujeste interesele. Apoi, se descotoroseste de el. Cinismul este dominanta caracterologica a domnului in raport cu Motoc, mai ales in scena sacrificarii acestuia. Initiativa dialogului ii apartine lui Motoc si este transcrisa printr-un enunt imperativ, structurat pe codul curtenesc - "marite Doamne". Argumentul lui motoc cu privire la uciderea multimii adunate la portile palatului si la crutarea sa are o singura dimensiune, cea sociala, exprimata printr-o serie sinonimica - "prosti si mujici". Apelativul "prost" este folosit in epoca cu sensul de "fara rang", fiind plasat in opozitie cu "boier/nobil". Moartea acestuia corespunde rezolvarii conflictului dintre cei doi. "Alexandru Lpuneanul" este o nuvel romantic, pentru ca subiectul este inspirat din istoria nationala. Epoca surprins este renviat prin valorizarea i transfigurarea adevrului istoric. Costache Negruzzi face din personajul Alexandru Lpuneanul un domnitor crud, un tiran, sugernd astfel caracterul excepional al domniei sale, dei comportamentul su nu este diferit de comportamentul altor domni din epoca. Nuvela ilustreaz astfel principiile ideologiei paoptiste i ale romantismului romnesc.