Sunteți pe pagina 1din 60

opiii nogtri cresc in vremuri foarte primejdioase, in caresocietatea se leapidi de idea_ lurileacceptate popoarele de cregtine 9i.maipresus de orice.

de toateideaturile dragosteijertfitoare.ln locul acestora, in spiritul vremurilor noastre,se sddegte in inimilecopiilor cultuliubiriide sinegi al p[Scerilor. Fird ajutorul lui Dumnezeu, fdrd participarea la gi mAntuitoarele binecuvintatele Taineale Sfintei putea Biserici, nu vom rezistain fafa acesteiprimejdii.De o importan!5 capitatiin cregtinism. in educafia moralda copiilor,este mirturisirea p5catelor Tn TainaPociinlei.Mdrtu risindu-9ipicatele, copiii,prin puterea dati preotuluide Sus,primesc nu doariertare, ci giinvilituri pentru vial5.9i astfel problemetor se vor deprindesi cauterezolvarea cu care se confrunti nu prin atte mijloace(ceea ce pare Tntotdeauna mai ugor), ci in BisericS, intremare,iertare, unde primescbinecuvdntare, intirirea nidejdiiin m6ntuire.

= (L o () 6 ;. z
t{

&
(L

Lrl E TL f E. F tIJ

tr. o

oUJ

9
.(J E. o-

:)
F lJ-

(/)
a

o
J

E,

oo c)

SPOVEDANIA COPIILOR
Sfaturi practice
PentruPreofl,

z
o
ul

o o(4

pdrinpi;i copii

Spovedania
coDlllOr I
Sfaturipractice pentrupreo[i, pdrinli gi copii
..1

Traduceredin limba rusd de GheorghildCiocioi

Dragulmeupdrinte!

Redactor; Amalia Dragne Coperta:Mihaela Voicu Traducerea s-a realizat dupi: Detskaia ispoaed, Moscova,2007.

acdcopiii tii au crescutgi in relafiile dintre voi au apirut probleme ori te mAhnegtecomportamentul lor, atunci ia aminte ci la mijloc ar putea fi - micar ,,cAtun fir de ate" .? gi vina ta. Inceteazi si-i mai judeci, cdci poate nu s-au desivArgit inc5, nu au invilat si fie robi ai lui Dumnezeu, dar nu sunt nici robi ai picafului (vin" tuturu narcotice, desfrAu gi altele) gi, prin dragostea ta prin rdbdarea gi rugdciunile tale, ai putea si le indrepfi modul de a se comporta. Ia aminte cd tofi suntemin mAinilelui Dumnezeu gi pentru tofi voia Lui esgi la faptul ci te sfAntd.GAndeqte-te Domnul ,,vtea sd ne mAntuiasc5, dar nu firi voia noastri"! incepe cu tine chiar din acestceas,de astdzi!Primul pas deja l-ai fdcut!Ai recunoscut

Spowdania copiilor

acestfapt! Al doilea pas este mdrturi_ sireala bisericd!Chiir astdzi, .ht";i" acestceas.Nu mAine,nu poimiine, ci 19um!Adu-fi aminte ci Dumne zeua figdduit si ierte oricepdcat de caret , te pocdiegti cu inimd infrAntd, insa Ut nu a fdgdduit ziua de mdine! Grdbegte-te, dragulmeu ! Domnul sd-yi aiite!

Iubitepdrinte duhoanic!

drturisirea copilului estede o foarte mare importanfi. Cici inaintea pistorului, ca slujitor al lui Dumnezeu,copiii igi descoperi sufleful gi primescprin putereaharului venit de Sus nu doar iertareapicatelor, ci gi invifdturd de viali morali cregtini. FiecarecuvAntal preotului are o mare importanld din punct de vedere duhovnicesc Aieducativ cdci el aprinde focul credinfei gi al iubirii cregtine dupd cuvAntul lui Dumnezeu gi dupi invdlitura Maicii Biserici. De prima mirturisire atArnd cel relafiaulterioard a copilumai adesea lui cu aceasti mireald gi mAntuitoaatAt preotul re Taini. Pentru aceasta, gi pirinlii si aibd trebuie cAt slujitoa in vedereurmdtoarele:

Spowdania copiilor

o Pregdtirea pentru mdrturisire gi pdrtdgia preotului cu copilul in tim_ pul mirturisirii trebuie ia ,u pehea_ ci cu foarte multd dragoste,blinde,te, afec$une, punAndu-r" ,rr, accent de_ osebit pe marele adevir cd in timpul spovedaniei participd Ia aceasta nu doar preotul, ci insugi Domnul Iisus Hristos. Nu trebuie ingiduite nerdb_ darea sau supdrare4 oricAt de mici, din partea preotului, dar nici compi_ timirea excesivd ori ingiduinga prea mare_fafd de gregelilecopiilor. o La pregdtirea gi in timpul mirtu_ risirii estenevoie de indemAnarea pes_ torului, de infelepciune pirinteascd gi de experienfd,pentnr i" p,r.r" intre_ " bdri asupra acelorpicate ." pn de vAr_ sta copildrier,nu de tinerefe gi de ma_ turitate. E nevoie si se acordl o aten_ f,e deosebitl celei de_agapte" por,rr,.i din legealui Dumnezeu: sd se intrebe despre aceastacu ceamai mare aten_ fie gi intr-o formd delicatd,ca nu **_ va prisosul de cuvinte si lase in congtiingacopilului vreo patd murdard.

Dragipdrinli,

opiii nogtri cresc in vremuri foarte primejdioase, in care societatea se leapidi de idealurile acceptate de popoarele cregtine gi, mai presus de orice, de toate idealurile dragosteij ertfitoare. In locul acestora,in spiritul vremurilor noastre, se sddegtein inimile copiilor cultul iubirii de sine gi al desfitirilor. Tocmai acestaeste idealul de educaSeseculardal culturii de masd, al presei, radioului gi televiziunii. Fdri ajutorul lui Dumnezeu, fdrd participarea la binecuvAntatele gi mAntuitoarele Taine ale Sfintei Biserici nu vom putea rezista in fala acestei primejdii. Secerede la noi o foarte sus$nutd gi permanentd atenfie pentru viala copiilor nogtri. ,,Nu ldsa$ copiii nesupravegheafi in ceea ce ti-

bpoaedaniacopiilor

pentrupreoli,pninfi gi copii Sfatui prnctice

ne de dezrdddcinarea din inima lor a neghinei pdcatului, a gAndurilor rele, vicleneqi hulitoare, a obiceiurilor pd_ cdtoase,a inclinirilor cdtre patimi _ scrieSfAntuiIoan de Kronstadt. Vrdj_ magul gi patima pdcdtoasd nu_i crutd nicidecum pe copii. S5m6nga "ri;;;; Pd:ul seafld gi in copii; ardtati-le toate primejdiile pdcatelor,pentru .u ur, ir, necunogtinfa gi neintelepciunea loq, sd nu se intdreasci in obiceluriie pa_ cdtoase gi in patimi carecresc aiua,r. roade pe mdsurd odatd .., i.,uir,iu."u lor in vArstd.,, importan,tdcapitald in creg_ ?" " finism, in educatiamorald u *pilo" este congtientizareamdrturisirii oe_ catelor in Taina pocdinfei. VferniJ_ .sindu-gi pdcatele,copiii, prin puterea datd preofului de S"r, pri_t"." doar iertare de pdcate, i"ualt "" ri "i ii morale penku viatd. gste roari; i* portant sd-l invdgdmpe copil si_qire_ cunoasci faptele rele gi si se str;du_ iascdspre tot binele. Dragi pirinfi, sdgtifi cd, dacdvi veti . ouce copiii de timpuriu la biserici,la Sfanful potiq, aceasta va pune o teme_ Iie trainicdpentru zidirea viegiil".^;" mai tArziu.Cu timpul, in ei ," "un*_ 10

te nevoia si meargdmai des la slujbele bisericegti. Cum se vor bucura gi se vor linigti copiii nogtri, vdzAnd lumina domoald a candelelorgi a lumAnirilor de ceardcurati gi simfind aroma de tdmAiedin candeli! Pdrintii le vor explica simplu invilitura de credinld copiilor caremerg pe calea bisericii,pe inqelesullot ca ei sd se simti intirifi gi ca sd sedeprindd sd sdafle mAntuirea, caute rezolvareaproblemelor cu care se confruntd nu prin alte mijloace (ceea cepareintotdeaunamai ugor),ci in Bisericd,unde primesc binecuvAntare, irrtremare,iertare,intdrirea nddejdii in mAntuire. AjutAnd copilul si se pregdteascd pentru spovedanie,mai ales daci el pentru prima oari citre aceaspdgegte ti mAntuitoareTain5,pirinfi trebuie si find seamade urmitoarea pravili (avAndin vedere gi sfaturiie primite in prealabil de la preotul lor): Pirin[ii trebuie sd gtie cd Biserica recomanddca impirtigirea copiilor sd fie neapdratprecedati de mdrturisire incepAndde la vdrsta de gase ori gapte ani, uneori chiar mai devreme, in funclie de dezvoltareacopilului gi de capacitifile lui de congtienti11

Spoaednnin copiilor

pentrupreo[i,pdinli gi copii Sfatui practice

nafi-L propunefi-le copiilor sd mear_ gd la bisericd, si se pregeteasci de spovedaniegi de impdrtdganie, dar in nici un caznu-i forfafi. Copilul nu tre_ buie nicicum forfat sd se mdrfuriseas_ ci - pociinfa trebuind sd fie sincerd gi cu desdvArgire de bundvoie.Dacd_i

sau mai tArziu va izbucni un conflict dureros intre cele cerutede dumnea_ voastrdgi voia lui liberi. Daci copilul se tulburd gi sepierde in drum spre scaunul spovedaniei, i

ancheti, intr-un referat ,,despreceea ce a ficut ori nu afdcut", ci, de fiecare pdcatul, dati, copilul si-gi recunoascd unind mXrturisireafll bucuria iertdrii cu frAngereainimii 9i lui DumnezeLt, cu pociinfa sinceri. in pregitirea copilului pentru spovedanie nu esteingiduitd o mediere intre pirinti gi preot. Pdrinfii nu trebuie si-i propund preotului intrebdri gi sfaturi pentru spovedanie9i nici sd ii chestionezePe copii asuPra picatelor lor gi a ceeace le-a spus pirintele in timpul spovedaniei.Chiar 9i cele mai mici incerciri de iscodire 9i intrebirile de orice fel pot si frAngi in sufletul copilului credinfa fafd de aceastimare TainX.Pdrinfii nu trebuie sd-i dea preotului instrucfiuni, pe motiv cd,prin anumiteintrebdri, unele picate ar putea fi indepirtate mai lesnede la copiii care se mirturisesc, pe duhovnic ai trdgAndu-lde mAnecd nesocotindharul lui Dumnezeu,care ii inleleplegtepe cei ce se mdrturisesc 9i dd invifdturd.

72

o
S.

o (J cs
t{
ttr

\s q)
p

qs

c/)

s.

Primele tntrebdri Ia copilului spoaedania

1. $tii gi crezi tu oare ci mirturiinaintea preotului essirea sdvArgitd te ascultatdgi primitd de cdtre insugi Domnul nostru Iisus Hristos, Carein chip nevdzut e de fald la spovedanie? 2. Te cdiegtitu cu sinceritatede toate faptelerele prin careai gregitinaintea lui Dumnezeu, incdlcAndsfintele Lui porunci? 3. Te-aiimpicat cu tofi mai inainte de a veni la spovedanie?

17

pentrupreoli,pdinli 9i copii Sfnturipractice

Prima ponmcd
Eu suntDomnulDumnezeul tdu. Sdnu ai alli dumnezei afardde Mine!
Primaporuncdneinvald sd-Liubim gi sh-Lcinstim pe Dumnezeu. T.Crezifu in Dumnezeu? 2. Crezi ttr oare cd Dumnezeu este Fdcitor a toate, cd El a fdcut toate cele vii gi cele neinsuflefite - oamenii, fiarele, pdsdrile, pegtii, insectele, pdianjenii,iarba,firele de nisip, fulgii de zdpad5,roiurile de albing stelele, soarele, luna gi toate celelalte? 3. Crezi tu oare ci omul a fost zidit dupd chipul gi asemdnarea lui Dumnezeu? +. il iubegti tu pe Dumnezeu? Te temi tu sd nu-L intristezi pe El? Te temi fu oare sd nu-i intristezi pe mama, pe tata ori pe alqioameni?Te temi sdnu-L superi pe Dumnezeuprin faptele tale rele? iti este teamd de Dum18

nezeu?Ai incilcat tu oare sfinteleLui porunci? 5. Simli tu ci te afli intotdeauna inaintea lui Dumnezeu?ig aduci aminte cd El vede toate,asculti toate, gtie totul despretine? Ci El estepregi acazent pretutindeni: gi la gcoald, Ci sd,gi in locurile celemai ascunse? te vede chiar gi atunci cAnd tu te ascunzi de alfii? Adu-fi aminte cd nicicum gi nicicAndnu estecu putinfd sd te ascunzide Dumnezeu! 6. Ji-e teami oare sd nu cumva sd auzi glasul lui Dumnezeu:,,Nu te cunoscpe tine"? 7. Egti tu rob al lui Dumnezeu ori rob al pdcatului? $tii oare gi te mAndregti cu faptul ci egti mogtenitor al credinlei strdmogilorgi pdrinfilor tdi, credinfa ortodoxi, adevdrati, curati, neintinatd, lisati noui de Domnul nostru Iisus Hristos prin apostoli, episcopi,preofi, ceddinuie din primele veacuri cregtinegi pAnd astdzl? 8. Nu cumva te ruginezi sd-fi recunogti credinla in fala altor oameni? Nu te simfi stAnjenitsd te inchini, nu te lepezi oare de credinfata, de teamd ca cinevasd nu rAdi de tine? 1.9

Spoaedania copiilor

f. ig cUae$ti tu viafa in conformitate cu credinfa ta? 10.Te rogi dimineata gi seara? Ceri de la Dumnezeu sd-fi binecuvAnteze hrana de pe masi dimineafa,laprAnz gi sear4 ori ,,te ndpustegti" asupra mAncdrii precum un cAine,fdrd luare-aminte?Te rogi tu oare la inceputul gi la sfArgitulfiecdrui lucru?

Ceade-a doua poruncd


Sdnu-fifaci chipcioplitgi nici un a nici unui lucru fel deasemdnare din c6tesunt in cer,slts gi din cAtu jos, gi din chte sunt pepdmdnt, desubpdmhnt! sunt in apele Sdnu te inchinilor, nici sdle slujegti.
Cea de-a doua poruncd a Domnului Dumnezeu oPregteinchinarea la idoli. Idolatria nu este doar inchinare la idolii ficufi de mAini omenegti ca dumnezei, ci gi slujire a pdcatelor iubire gi patimilor gi, de asemenea, de sine, mAndrie, iubire de slavi, iubire de arginfi, imbuibare cu mAncare gi bdutura impitimire cdtrebogi{iile gi alteleasemenea. pdmAntegti 1. Nu socotegtitu oare banii ca fiind lucrul cel mai important in viafi? Nu faci tu oaredin ei un idol? Ai cheltr.rioare tofi banii din buzunar pe dul21

Spozteilanin copiilor

Sfatui practice pentrupreoli,pdinli 9i copii

ciuri? Ai fi tu in staresd imparfi banii ori dulciurile cu alfii? Diruiegti tu oare celor ce-fi cer? 2. Te ardfi cumpitat la mdncare? Nu egti capriciosla masd, vdzdnd cd nu fi s-apregitit mAncarea care-fipiace?Nu te indopi oare cu mAncare,astfel incAt, atunci cAndte scoli de la mase,iF eStefoarte greu? 3. $tii tu cd in sdptdmAnd sunt gapte zile gi trei dintre acestea sunt zile osebite:duminica, miercurea gi vinerea?Duminica e ziua in care MAntuitorul S-a ridicat din mormant $i a biruit moartea- aceasta esteintotdeauna zi de sdrbdtoare. Iar miercurea gi vinerea sunt cele mai intristitoare zile: miercurea, Iuda L-a tridat pe MAntuitorul, iar vinerea a fost rdstignit El pe cruce. in aceastdzi, cu 2000 de ani in urmi, s-a cutremurat intreg pdmAntul, a plAns gi a pdtimit intregul Univers, soareles-a intunecaf iar steleleau cdzut din cer. ln amintirea acestor fapte intristdtoare, tii tu oare post miercurea gi vinerea?Jii tu oare posturile Pagtelui,Adormirii Maicii Domnului, Nagterii Domnului gi pe cel al Sfinfilor Apostoli, hotirAte de SfAntaBisericd?

4. Nu te lauzi tu oare cu izbAnzile tale de la gcoaldsau sportive?ii multumegti lui Dumnezeu pentru ajutorul Lui in reugiteletale? Nu te lauzi pestemdsurd cu meritul tiu in aceste izbAnzi? 5. Nu doregti tu oare sd fii socotit de oameni ca cel mai degtept,cel mai buru cel mai curajos? $i, in general,pe ce loc se situeazdeul tdu? i1i aduci tu aminte oare cd ,,e!" - esteultima literi a alfabetuluil? 6. Nu te striduiegti tu oare sd-fi arifi intAietateagi izbAnzilepersonale printre colegiitdi, inillAndu-te deasupra celor slabi gi umilindu-i? Nu !i-ai dorit cumva ca ei si te considereca f.ind cel mai degteptgi cel mai bun? 7. Nu-ti place oare sd comanzi, si fii lider, sd fii mai mare peste prietenii tdi? 8. Nu te mAndregtitu oare cu situafia gi cu bogi$a pdrinfilor tdi? Ori de sdrdciapirinfilor nu te stAnjenegti tii? Nu cumva te consideri superior celorlalli?
1in limba rusd pronumelepersonalla persoanaintAi singularin (eu)estetotodati gi ultima literi a alfabetuluirus (r.tr.).

22

23

Spowdania copiilor

9. Poti tu oare se diruiegti ctr ugurinfi juciria ta preferatd gi sd nu plAngi dupd ea?Nu te strdduiegtioare si te gdtegti cu haine ori cu diferite podoabe:lingigoare,brelocuri, brdfdri gi altele asemenea? 10.Nu te fandosegtiinaintea oglinzii on inaintea oamenilor, ca si fi se acorde atenfie? 11. Nu ai obignuinla sd vorbegti despre lucrurile tale, chiar daci !i se arati ci e nedrept acestf.apt?

Ceade-a treia poruncd


Domnului Sdnu iei numele ! tdu tn degert Dumnezeului
Cea de-a treia porunci interzice pronunlarea numelui lui Dumnezeu in degert, adici fdrd vreo nevoie, in chip simplu, fdri dragoste, fird evlavie gi rugiciune. 1. Nu pronunli tu oare numele lui Dumnezeu in degert firi evlavie in convorbiri degartegi in glume? (,,Doamne, cAt md enerveazi aceastd supd!" ori ,,Dumnezeule, pe cine vid!") 2. Nu cArtegtitu oarein nevoile materiale ori in greutdfile de viafd ale pirinfilor tdi, in legituri cu munca lor? 3. Nu-i superi oare pe pirinfii tii pentru faptul cd ei nu gi-au putut permite sd-fi cumpere vreo geacdori adidagi, cum au alfi prieteni ai tii, ori un calculator cum au cunoscuti de-ai

25

Spoaedanin copiilor

tii, sau orice altcevace altii au, iar tu nu? 4. Nu-i invidiezi pe vecinii tdi, pe colegii tdi din familii mai instdrite? Nu zavistuiegtiizbAnzileprietenilor? 5. ii mulqumegtitu oare lui Dumnezeuin boald gi in neputinlele viefii? Nu cArtegti impotriva Lui? 6. Te rogi lui Dumnezeu? Crezi tu oarecu tdrie cd toatecelepe carele ceri in rugdciuneDomnul le implinegte? 7. Nu cumva egti dislrat in timpul rugiciunilor de acasd ori de la bisericd? Nu-F lasi oare mintea sd se imprdgtie in timpul slujbei din bisericd? 8. Teinchini cu atentie,fdcAndsemnul sfintei cruci cum se cuvine, gi faci inchindciuni cu osdrdie?

Ceade-apatra poruncd
ca deziuaodihnei, Adu-li aminte zile Luueazd sdo sfinleEti. Ease toatetreburile gili fd tn acelea odihna este tale.Iarziuaa Eaptea tdu. D omnuluiDumnezeului
Cea de-a patra porunci a DomnuIui rAnduiegtesd lucrim gasezile pe siptdmAni, iar cea de-a gapteazi (in zi estedumiBisericacregtini aceastd nica) sd o afierosimslujirii Domnului gi faptelor bune in numele Lui. 1.Iei hr aminte oarela faptul cd duminica, ziua in care Domnul a inviat indin morfi, esteo zi de sdrbdtoare, chinatd lui Dumnezeu? Nu cumva te lenevegtiduminica ori in alte zile de praznic si mergi la biserici? 2. Iubegti tu oare sd te afli in Casa lui Dumnezeu? 3. Iei tu aminte oare cd, mergAnd la sluibd,la biserici, te intdlnegti aco-

27

Sfatui practice pentrupreoli,pdrinli gi copii


Spooednnin copiilor

lo cu insugi Dumne zeu?Cd undesunt doisautreiadunaliinnumele Meu,acolo sunt gi Eu in mijlocullor. lar in biserici, la slujbi, nu doi, nu trei, ci zeci de oameni sunf gi Domnul, in chip tainic, nevizuf e prezentin mijlocul lor. Ifi ingidui sd alergi, sd te joci, si glume$ti, sd,rAzi gi sd vorbegti in biserici? Nu te tmi cd prin aceasta il intristezi gi Il insulfi pe Domnul nostru? +. iti place oare sd citegti SfAnta Evanghelie Vielile Sfinliloa cdrfi duhovnicegti?Te strdduiegti si intelegi celece se cAntdgi se citescla slujbi? 5. $tii tu oare pe de rost rugiciunile ,,Tatdl nostru", ,,Cuvine-se cu adevirat" gi ,,Crezul"?Te rogi tu oare cu aceastd rugdciune scurtd, atunci cAndifl estegreu: ,,Doamne,miluiegte! Doamne,mAntuiegte!", ,,Slavdfie, Dumnezeule,pentru toate!"? 5. Te-aipdzit de distracfii? 7. Nu petreci tu multi vreme in fafa televizorului ori la calculator? Nu cumva ifi vatlmi credinfain Dumnezeu, pierzAndu-fi vremea prin discoteci,la salade jocuri electronice, la jocuri pe computer,unde sunt prezente silnicii ori unde eroii se ucid unii pe allii? 28

8. igi cultivi oare simful frumosului? Citegti literaturi artistici? Care este opera ta preferatd din literatura clasicd? Ce poezii ifi place sd citegti? Asculfi muzicd clasicd?CAnd ai fost ultima oard la muzeu? 9. Terogi tu ca Domnul sd-fi ajute la gcoald? $tii rugiciunea,,impdrate ceresc", care estenevoie si fie cititd inaintea oricdrui lucru, inainte de examene ori lucriri de control, inaintea implinirii treburilor casnice?Te rogi tu Maicii Domnului, care este ocrotitoarea ta? Omoforul ei te apdre, ifi ajuti la examene- ca sd-!i aduci aminte ceeace a explicat profesorul cAndnu reugegtinicicum s5-!i amintegti. 10. Egti mulpmit de felul in care fi-ai pregdtit lecliile? Le-ai pregitit acasd, cu atenlie gi cu stdruinfd? 11. fi-ai respectatpromisiunile ficute? 12.Te ocupi tu oare cu autoperfecfionarea?Participi la anumite cercuri?

pentrupreoli,pdinli qi copii Sfaturipractice

Ceade-a cinceaporuncd
Cinstegte pe tatdltdu gi pemama ta, cAsd-lifie binegi sdtrdiegtiani mulli pepdmfrnt.
Ceade-a cinceaporuncd a Domnului Dumnezeune poruncegte si ne iubim pirintii, profesorii, pe mai-marii nogtri, care se ingrijesc de noi, gi si-i respectim. f . ii cinstegtitu oare pe pdrinlii tii, ii asculfi? Nu-i intristezi cu cuvinte rele auzite la alfii ori cu ale tale?Nu i-ai contrazis?Nu i-ai impins, n-ai vrut s5-i lovegtiori nu cumva i-ai lovit? ^ i. . r 2. Ii iubegtipe cei apropiafi: mama/ tata,bunicul, bunica,fratele,sora? 3. ii iubegtipe prietenii tii? 4. Ai fdcut tu toate cAteigi stau in putere ca sd nu-i superi pe pdrinfii tei?Ai ascunscevade pirinlii tii? 5. Te-airugat tu oare pentru pdrinlii 9i invifdtorii tdi?

6. Egti gata si te jertfegti Pentru lor? apropialii tdi, pentru sdndtatea 7. N-ai gregit tu prin nesuPunere, prin mAndrie, neacordareade cinste ori nebigare de seami fali de aProapele tiu? 8. ii respecfipeindrumdtorii gi profesorii tdi? Nu gi-aiingdduit fali de ei vreo grosolinie ori vreo nesupunere? Nu ai copiat oare la lecfii ori nu !i-ai neglijatindatoririle gcolare? 9. Te-ai aritat cu buni conqtiinld fafd de explicafile de la gcoali ori fali de sfaturile primite acasi? 10. Ji-ai respectatatributiile de la gcoald gi de acasi? Nu te lenevegti oare in a implini cele care !i-au fost poruncite? 11.ii cinste$ti Pe oameniiin vArstd? Nu cumva 1i-aiingiduit sd rAzi de ei? Nu i-ai imitat pe cei paralizali,ciungi, bolnavi sau nu ai rAsde ei in ascuns?

pentruyeoli, pdinli gi copii Sfatui prnctice

Ceade-a gasea poruncd


Sdnu ucizi!
Prin cea de-a gasea poruncd Dumnezeu interzice uciderea nu doar fizicd, ci gi cea duhovniceascd- atunci cAndun om il invali pe un alt om pdcatul. De picatul impotriva celeide-a gaseaporunci tin fumatul gi intrebuintarea narcoticelor, care conduc la distrugereatrupului omului, adicd la sinucidere.Bisericanu socotegte participarea la rdzboi drept incdlcare a celeide-a$asea porunci, deoarece soldatii igi apird patria. 1. Nu ai folosit cuvinte necuviincioase, fdrd nici un fel de cenzurd? 2. Nu ai tiinuit in inima ta vreo riutate ori urd? Nu te-ai rdzbunat, nu ai calomniat? 3. Te-ai strdduit tu oare sd mdngAi in intristare, supdrare ori necaz pe prietenul tdu?

4. Nu cumva ai chinuit animalele? Nu le-aiucis casi te distrezl?Ai aritat prietenie fald de animale? S. il iubegti pe oameni dupd cum ne-a poruncit noui Domnul? IerS tu jignirile care !i-au fost aduse?Ddruiegti tu oare dupd puteri celor sdraci gi infometafi? 6. Nu cumva ai jura! dAndu-fi cuvAnNu te-ai supdrat? tul fafd de cineva? 7. Nu ai lipat la cineva?Nu te-ai incdierat cu cineva? Nu i-ai oropsit pe copiii mai slabi decAttine? Nu i-ai scosdin sdrite? 8. Nu cumva ai rdpit celor mai mici gi mai slabi decAttine jucdriile, banii ori alte lucruri? f. intotdeauna ai fost cinstit la jocurile cu ceilalfi copii? L0.Nu ai aruncatvina pe alfii? 11.Te-aiuitat la filme de groazi, cu ucideri? 72. Te strdduiegti tu oare si te indrepfi de obiceiuriletale rele gi de fapteledemnede lepddat?Nu existdoare preflrm licomia, invidia, la tine pdcate incdpifAnarea,liudirogenia, ascultarea convorbirilor strdine, dispreful, gi ugurinfa de a rAde? flecdreala 33

32

pentrupreoli,pdinli gi copii Sfatui practice

Ceade-a gapteaporuncd
Sdnufii desfrdnat!
Aceasti poruncd a Domnului interzice incdlcarea credinciogiei in cdsitorie, iar celornecisdtorifi le poruncegte si pdstrezecurifia gAndurilor gi a dorinfelor. 1. Nu gi-ai ingiduit tu oare fapte despre care este foarte ruginos a povesti cuiva?$tii doar ci in viafa fiecirui om s-au petrecut asemeneafapte, aga ci nu egti singurul. Daci ifi este rugine sd le pronunti, atunci scrie-le gi dd-le dtthovnicului sd le citeascd in timpul mdrturisirii. Curdfegte-tepe tine de acestpicat prin mirturisire gi nu mai gregi! 2. Nu cumva acorziinteres filmelor ,,Pentruadulli"? 3. Nu ai urmirit cumva ziare gi fotografii cu imagini necuviincioase? Pdzegte-fi ochii - acesteporli ale su34

sd nu vezi fletului! invagd ca,,vdzdnd, gi ascultAnd, sd nu auzi". 4. Nu ai tu oareprieteniecu cei mai mari ca tine, care sivArgesc picate, precum jocul de cdrfi, mersul la sdlile de jocuri, fumatul, consumul de bere, de vin gi chiar (Doamne feregte!)de narcotice? 5. Nu ai incercat gi tu sd joci cirfi, sd mergi la sala de jocuri, sd fumezi, si bei bere, viry votci, si intrebuin,tezi narcoticegi alteleasemenea? 6. Nu cumva i-ai indemnat gi pe alFi la unele ca acestea? 7. Nu le-ai propus oare gi alte lucruri carear fi putut si-i sminteascd? 8. Nu ai spus anecdotegi povestiri necuviincioase? 9. Nu mergi oare sd te plimbi firi ingdduinla pdrinplor in locuri necunoscute?

pentru ryeofi,pdinli gi copii Sfattti practice

6.Nu S-aiinsugitbanii gdsifi ori vreun alt obiect pierdut in loc sd vorbegti apropiafilor tii despreceleaflate?

Cea de-a opta poruncd , Sdnufuri!

7. Nu ai umblat tu oare in portofelul pdrinfilot nu ai luat de la ei bani fdri si intrebi, ori alte lucruri din casd, fird ingdduinfa lor? 8. Nu ai vdtdmattu oareproprietatea cuiva (de pildi, nu ai scrijelit ori n-ai fdcut desenepe perefii de la intrarea casei tale ori de la caselealtora etc.)?

Aceastdporunci interzice nu doar furtul - atunci cAndne insugim in taini un lucru carenu ne aparfine -, ci gi parazitismul, ingeliciunea. 1. Nu ai luat tu oare, in taind, fird sd intrebi, un lucru strdin sau bani? 2. Nu ai luat vreunui copil, in taind, jucdriile cdrfile ori alte lucruri? 3. Ai inapoiatintotdeaunabanii luafi imprumut, lucrurile, cdr$le gi altele asemenea? 4. Nu ai cerutbani de la pdrinfii tdi, rugAndu-i insistent, spunAnd cd ai de cumpdrat ceva? 5. Nu ai luat, fdrd si intrebi, ceva din vreo casi striind, din gridind ori din grddinila cu flori? Nu ai furat mere sau alte fructe? Nu cumva te-ai folosit de lucruri striine?

Cea de-a noua poruncd Sdnu mdrturisegti strfrmb tmpotria a aproapelui tdu!
Cea de-a noua porunci a lui Dumnezeu interzice si spunem minciuni despre vreun om 9i interzice,in general, orice minciund. 1. Nu cumva ai obiceiul de a minqi? 2. Nu ii min[i pe pdrinfii tii, pe frafii, surorile ori prietenii tii? Nu cumva nu-ti respecfipromisiunile?Nu infrumusefezi tu povestireata cu cuvinte megtegugite, minfind? 3. Nu ai incdlcat tu fdgdduinla fali de Dumnezeu ori de aproapele? 4. Nu ai osAndittu oarepe cineva? 5. Nu ai acuzat cumva pe cineva fdri vini, nu ai rAs de defecteleprietenilor gi cunoscufilor tdi? 6. Nu ai fdcut tu oare cevaimpotriva congtiinteitale, pentru a fi pe placul altora, ori nu ai infricogat, min!ind, pe cei mai slabi ca tine? 38

poruncd Ceade-a zecea


tdu; cnsa aproapelui Sdnu doregti aproapelui tdu, sdnu doregti femeia nici ogorul lui, nicislugalui,nici lui, niciasinul niciboul slujnicalui, lui gi Iui gi nici unul din dobitoacele tdu! areaproapele nimicdin cfrte
Cea de-a zeceaporuncd interzice nu doar sd facemcevariu oamenilot ci interzice gi invidi4 poftele rele gi gAndurilein legdturi cu acestea. 1..Urmiregti tu curdlia gAndurilor gi a dorinfelor? Te strdduiegti sd te indrepli din pdcateletale, de care te-ai ciit la spovedaniade mai inainte? 2. Nu egti nemulfumit cAnd lAngi tine e ldudat cineva? 3. Nu-i invidiezi pe copiii din familiile bogate gi, in general,pe oricine altcineva? 4. Nu ai fost supirat cAnd altora li s-a ddruit ceva gi tie nu? Nu ai luat 39

Spozxdania copiilor

vreun cdlelug pisicd, vribiufi, ca sd te ioci cu ele, gi nu le-ai mai inapoiat? 5. Nu !i-ai insugit oare vreo carte a cuiva ori vreo jucirie, ca se citegti ori si te joci?

de intrebdri finat

Ce te face si fii nemulpmit? Ce te strAmtoreazdgi te nelinigtegte? Te ciiegti tu oare, adicd ai frAngere a inimii, egti sincer, te rogi fu lui Dumnezeu, cerAndu-fi iertare Pentnr gregelile tale: ,,Iartd-md, iarti-mi, nu mai fac! Ajutd-mi!", ,,ittvald-m6, nu gtiu!"? Te-aistriduit sd teindrepfi din gregelile tale, de care te-ai cdit la sPovedania de mai inainte? Crezi tu oare cd, sub chipul pAinii gi al vinului cu care te impirtigegti din Potir, se afld Preacinstitul Trup gi Preacuratul SAngeal Domnului nostru Iisus Hristos? Dumnezeu a tdinuit Trupul Siu in chipul pAinii, iar SAngele Siu in chipul vinului, pentru ci pAinea este cea mai rdspAnditdhrani de pe pdmAnt gi fdrd ea omul nu 41

Spooedania copiilor

poate si trdiascd; iar vinul estefolosit in mod tradifional in Rdsdrit, la masi. Aceastdmdreati taind este de neatins pentru ratiune, putAnd fi atinsi doar prin credinfa inimii. Egti tu oare pregdtit pentru impdrtdgireacu Sfintele Taine?

Poruncile Noului Testament


1. Sdiubegtipe Domnul Dumnezeul tdu cu toatd inima ta, cu tot sufleful tdu gi cu tot cugetul tdu. Si 2.Iar a doua, la fel ca aceasta: iubegti pe aProaPeletiu ca pe tine insufi.

43

Poruncile celor 9 Fericiri


1. Fericifi cei sdracicu duhul, cd a - -.. . + lor este Impdrd$a cerurilor.
r

IL

indrumar despoaedanie a copiilor

2. Fericifi cei ce plAng, ci aceiase vor mAngAia. 3. Fericifi cei blAnzi, cd aceia vor mogtenipimAntul. 4. Fericili cei ce fldmAnzescAi inseteazi de dreptate, cd aceia se vor sdfura. 5. Fericifi cei milostivi, cd aceiase vor milui. 6. Fericili cei curaqi cu inima, cd aceiavor vedeape Dumnezeu. 7. Fericifi ficitorii de pace,ci aceia fiii lui Dumnezeu sevor chema. 8. Fericifi cei prigonifi pentru dreptate, cd a lor esteimpdrdEiacerurilor. 9. Fericili veli fi cAndvd vor ociri gi vd vor prigoni gi vor zice tot cuvAntul rdu impotriva voastri, minlind din pricina Mea. 44

indrumar despoaedanie

a copiilor

Srturisegte, ca inaintea lui Dumnezeu, ca un copil bun ce egti, prin ce anume, in taind ori la vedere, ai pdcituit fafd de cineva. Cu ce L-ai mAniat pe Domnul? Daci egti vinovat de ceva/daci ai gregit cu ceva, atunci rdspunde la intrebareamea aga:,,AmpdcdtuitinainteaDomnului." Iar dacdnu ai pdcdtuit, afunci spune: ,,Dumnezeu m-a pdzitpe mine de acestpdcat." Ai petrecut tu oare o zi fdrd ru95ciune? Nu cumva te-ai dus la culcare ori nu ai gezut la masa de prAnz sau de seardfdrd sd te rogi? Ai impdrfit pAineaori gustareata cu cei infometafi? Nu ai bdtut vreun cal, vreo vac5, vreo oaie, vreo capr5, vreun cAine, vreo pisici, vreo pas547

Spoaedania copiilor

pdrinli gi copii pentrupreo[i, Sfatui practice

re, trdgAnd cu pragtia ori aruncand. cu pietre fdri si te gAndegti? Nu ai distrus cuiburi ori muguroaie?Nu ai zdrobit viermii, nu ai prins fdrd nici o trebuinfd, ci doar pentru distracfie, vietifi sdlbaticeori pdsdri, fluturi, libelule sau gAndaci? Nu ai fdcut pe cinevacu cevasd rAdi la slujbelebisericegti? Nu fi-ai inglduit oarejocuri ,,de-a popd", ,,de-a botezul", ,,de-a inmormAntarea", ,,de-a nunta"? Nu cumva ai obiceiul de a pronunfa numele lui Dumnezeu in chip degert: ,,Hei, Doamne?",,,Dumnezeule!"gi altele asemenea? Nu cumva ai blestemat cu aceste cuvinte: ,,Si mi inghitd pimAntul", ,,SdrimAn incremenit" gi altele asemenea? Nu ai dat pe cineva celui rdu, nu l-ai trimis in iad? Nu pomenegtiadeseanumele celui rdu cAndegtisupirat pe cineva? Nu ai blestematvremearea ori animalele?Nu-ti place si-!i petreci timpul fdrd folos, in loc sd te pregdtegti pentru greutdfileviefii ? Poatecdnu vrei sdte ocupi cu lecfiile gi cu treburile gospodiregti? 48

si nu ai Ai obiceiul si nu stai acas5, astAmpir, sdnu acorziatenfe lucrurilor importante,vrAnd si colinzi peste tot? Nu cumva citegti doar cdrti firi de nici un folos? Nu ai luat cumva de la cineva in taini, bani, vreun lucru ori ceva de mAncare?De cAte ori !i-ai ingdduNu ai luat, fird sd it una ca aceasta? hi vdzut, din lumAndrile de la biserici ori bani mdrunfi, nu ai luat cevace slujegtela SfAntulAltar? Nu ai luat oare cu de-a sila cevade la weun prieten de-al tdu, nu l-ai ingelatin vreun fel? Nu ai jucat cdrSori alte jocuri gi nu fi-ai ingelat prietenii la Le-ai mdrturisit fu oare aceasacestea? ta?Ai datinapoi celeluateimPrumut? Nu ai luat, fird sd ceri cuiva, cirfi ori altceva din vreo casd?Nu cumva ai tendinla sd-fi insugegtifdrd si ceri lucruri striine? Nu ai aprins un foc mare ca sd te distrezi, pun6nd prin aceasta in primejdie pldurea ori vreo clidire? in timpul lectiilor, nu ai cerut prietenilor tii si-fi spund ori sd-!i faci vreo traducere ori vreo lucrare care !i-a fost lene sd o faci? CAnd nu ti s-a dat si minAnci (in ajunul Criciunului ori in alte posturi), nu ai spus ci egtichinuit? 49

Spooeilania copiilor

pentruyeoli, pdinli 9i copii Sfatui practice

Stdnd in genunchi inaintea icoanelor, la biserici ori acasd, nu cumva te-ai uitat in jur gi ai stat in genunchi nu atAt pentru evlavie, dintr-un simlimAnt sincer fafd de Dumnezeu, ci pentru ci alfii stdteauori din alt motiv adicd nu te-ai fifimicit tu inaintea lui Dumnezeuin rugdciunile tale? Nu,ai mers oare fird cruce la gAt ori nu ai purtat in locul crucii vreo amuleti? Te inchini drept, adicd ili duci mAna la frunte, la piept, la umdrul drept gi la cel stAng?Nu te inchini cu repeziciune? Nu te inchini oare la sfintele icoanepripit? Ai dorit tu sd te inchini Ia icoane gi la moagtelesfinfilor din bisericd?Nu fi-ai ingiduit cumva si bArfegtigi sd gugotegti inaintea Altarului, unde se tdmAiazd? $i nu ai povestit tu altora ci tatdl tiu te-a trimis la spovedit?Nu ai asflrns tu oare ceva inainteaduhovnicului la spovedanie? Nu cumva te-ai impotrivit, zicAnd cd pirintii !i-au cerut si mergi la SfAnta Impdrtdganie dAnd astfelun exemplu riu gi altor persoane? Te-ai mai apropiat tu pAni acum de Sfintele Taine? Iei oare aminte la nevrednicia ta cAnd mergi si te impdrtdgegti?

Dacd egti orfan, te rogi cu osArdie lui Dumnezeu, Care este Tatil orfanilor? Nu cumva te-ai ingAmfat, dacd Dumnezeu ti-a ddruit insugiri deosebite gi ai fost mai presus decAtalfii la invifdturd? Sdgtii cd important nu este si te lauzi cu insugirile gi izbAnzile tale, ci si-I multumegti lui Dumnezeu pentru darurile Sale,asemdnAndu-te celor caremerg la biserici gi stau acolo cu modestie,ascultAndcu dragoste rugdciunile gi citirile din viefile sfintilor gi compdtimind pe aproapele. Nu ai iubit l5comia? Nu te-ai intristat de faptul cd alFi au fost agezafi in posturi inalte, cAndar fi putut sd te aleagdpe tine? Nu ai povestit oarevreun lucru urAt pe care l-ai observatori l-ai auzit despre cei din familie ori despre alfi oameni, ca sd rAdi cei din jur gi sd te socoteascd pe tine mai bun decAtalFi? Nu ai spus cevadegert,ca sd dosipe vreun om, fdcAndegtiprin aceasta du-l rispunzitor de ceva,ori doar ca sd-!i acoperi propria vind? Nu caufi tu oare de fiecaredatd si te lepezi de vina ta, chiar gi de cea mai evidentd? Nu ai ascunsoare acelefapte rele, 51

50

Spowdania copiilor

pentruyeofi, pdinli gi copii Sfnturipractice

cAndai fost intrebat despreacestea gi chiar cAndnu ai fost intrebat? Ai fost rdbditor, ticAnd atunci cAnd cineva mai in vdrsti !i-a interzis sd vorbegti?Nu !i-a pldcut sd tragi cu urecheala discufiile altora sau se privegti pe furig undeva? Nu ai plAns cAnd fi s-a promis ceva gi nri s-a implinit, adici nu !i-au dat lacrimile afunci cAnd nu era de plAns? S-a intAmplat sd intAlnegti pe stradd un orb sau un gchiop gi sd rAzi de infirmitatea lui? Nu ai certat tu oare in mod necuvenit pe cineva? Nu ai privit tu imagini necuviincioasg nepermise copiilor, sau nu ai fost la cinematograf ori la petreceri, strdduindu-te sd pari mai in vdrsti? Nu te-ai uitat la televizor, in timp ce ar fi trebuit sd mergi la culcare?Nu ai cdutat si te uifi la lucruri pe care alfi oameni le ascund cu rugine ori care sunt in general necuviincioase? Dupd spectacole,nu te-ai ardtat altora in chip de actor ori de clo',rn? Nu ai cAntatcAntecevulgare, nu ai povestit lucruri urAte?Nu fi-ai murdirit limba cu cuvinte de ocard?Nu ai scris pe

pereli cuvinte de rugine, cu creta ori cu altceva?Nu ai fost obraznic fie cu tine, fie cu alfi biieli ori fete, astfelincAt,dupi aceea, f,-a fost rugine gi te-ai striduit sd ascunzifaptele tale de al!ii, mai cu seamdde pdrinf,, uitAnd cd Dumnezeu pe toate le vede gi le aude? Nu cumva l-ai invifat pe prietenul tdu fapte dezgustitoare gi vdtdmdtoare pentru sdnitate, pe care mai apoi acestale-a transmis mai departe, gi pe care le-ai ascunsde familie ori de prieteni? Nu !i-ai permis oare sd hrdnegti in tine sentimentede genul: ,,sunt unic", ori de mild fald de sine? Nu ai fost prea mAndru de tine? in haine de moNu ai vrut si pdgegti dd in loc sd alegi si faci cevaserios,ca de pildi sd postegtiori sd te nevoieqti in vreun fel? Nu ai imitat mersul femeilor, al bdrbafilor ori al rudelor tale, al frafi1or,surorilor, pdrinfilor? Nu-ti place sdhoiniregti prin locuri in care se adund oameni care beau 9i unde se aud mereu cerfuri? Nu te-ai striduit si strici ceeace au ficut alfii, fdri ca cineva sd-Ffi cerut si te amesteci?

52

53

Spooedania copiilor

pdrinfi gi copii pentrupreo[i, Sfaturiprnctice

Nu te-ai striduit si vorbegti doar despre tine gi despre ceeace vrei se faci tu? Nu cumva ai plecat de acasdfdri sd-f, intrebi pdrinfii, cdnd ai fi putut sd le ceri permisiunea? igi place sd asculfi de pdrinp in toate, sd fii intotdeaunasub indrumarea lor, si congtientrzezineputinfa ta cerAndin toate sfatul pdrinfilor? Te-aiintrebat: cine,in afard de tine, ifi va mdrturisi picatele tale? Ai alergat oare sd te pociiegti inaintea lui Dumnezeude faptelecelerele? Nu fi-ai certat oare pirinfii? Nu te-ai certat cu ei, fiind in vizitd? Nu cumva te-ai ruginat s5-i mulfumegti unui om strdin, care fi-a ficut chiar gi cea mai micd binefacereori serviciu? Egti tu cinstitor al celor mai in vArstd, al pirinfilor, al cunoscufilorgi al celor necunoscuti?Nu cumva l-ai numit pe preot ,,popd", in loc sd-i spui ,,pdrinte"?Nu ai rAsin urrna preotului ori a vreunui monah? igi cinstegtitu oare nagii? Nu i-ai imitat pe profesorii gi indrumdtorii tii? Nu ai incercat si faci vreun rdu profesorului ori indrumitorului tiu 54

mai ales dacd el a fost sever cu tine? Nu ai rupt prieteniacu cinevadoar pe motiv ci nu te-asocotitmai mare?Nu ai supirat tu pe cinevadin cei de vdrsta ta, doar pentru fapful cd estemai slabori mai neputincios? Nu i-ai maimufdrit pe prietenii tdi, batjocorindu-iprin migciri ale trupului, prin strAmbdturi ori prin cuvinte jignitoare, rdzind de culoareapdrului, de statura lor micd, de faptul cd nu aud ori nu vdd bine, in loc sd-i compdtimegtiqi si-i ajuli in toate? Nu te-ai befut cu cineva,nu cumva ai incercat sd-i incili pe allii la bdtaie, nesfrdduindu-tesd-iimpaci pe prietenii certafi?Nu ai aruncatcumva cu pietre, buc5li de gheald sau bulgiri de zdpadi in oamenii de pe stradd,in automobile, in vreun tren? Nu cumva te-ai dedat ghicitului de Crdciun ori de Anul Nou, atrdgAndu-i lucruri? Nu ai gAngi pe allii la aceste dit cumva cXar existao forld mai puternicd decAt Dumnezeu (spiridugi, Nu !i-e teaspirite ale casei,rusalce)? mi de cei adormifl? i1i ptace sI citegtiEvanghelia9i alNu ai deteriorat te cdrfi duhovnicegti? lui oare sfintele cdrfi? $ni Rugdciunea 55

Spooedania copiilor

Sfatui practicepentru yeofi, pffinli gi copii

Iisus,Cuoine-se cu adeodrat, Tatdlnostru gi alte scurte rugiciuni citre ingerul pdzitor, citre sfAntul tdu ocrotitot cdtre sfAntul al cirui nume il porfi? $tii Cele ZecePorunci ale lui Dumnezeu?Te rogi in fiecare dimineafd gi in fiecareseari? CAndte rogi, nu te gAndegti la alte lucruri? Te rogi tu inainte de masd gi dupi masi? Ce rugdciuni spui? Ai totdeauna in gAnd: ,,Doamne, binecuvAnteazd",cAnd incepi un lucru? Nu ai mers oare la biserici din constrAngere? Nu te-ai supirat pe cei mai in vArsti decAt tine, cAnd te-au trezit de dimineafi pentru slujbi ori pentru gcoald?Nu i-ai invidiat oare pe colegii tdi la premiere ori pentru hainele lor noi? Nu cumva ai gAndit ci in mAncareagustoasi gi in hainele frumoase consti fericirea, gi nu in congtiinla curatd inaintea oamenilor gi a lui Dumnezeu? Nu te-ai mAhnit cAnd cineva neindemAnatica realizat ceva,nu te-ai supdrat pe cineva care nu a fost amabil cu tine gi te-a jignit? Nu cumva ai uitat ci cel aflat in necaz trebuie compdtimif chiar dugmanfiind? Te-aiimpicaf netinAnd minte riul, cu acei 56
'rigr:a', F

oameni (din casa pirinteasci, de la gcoali ori dintre cunoscufi) ctr care te-ai certat ori pe care i-ai urAt? Nu fi-ai dorit ca toate sd-!i meargd bine tie fird sd te gAndegti deloc la ceilalfi? Nu te-ai mdrit oare in sine de ceva osebit, in loc si trdiegti aga cum !i-a ardtat lie Domnul? N-ai fost prea sensibilin supirdrile neribddtor de la allii gi, de asemenea, cAndai agteptatcelefdgdduite? Noi trebuie si primim binecuvAntarea lui Dumnezeu gi sd-I mulpmim pentru toate. El ne poartd de grijd in fiecarezi, dAndu-ne hrani gi api, imbricdminte, pdzindu-ne viafa, ajutAndu-ne in greutdfi. Atunci cAndne este bine in toate, noi trebuie si spunem: ,,Slavdlui Dumnezeu! Dumnezeu ne ajutdt" Iar cAndne e riu gi ne lipsegte ceva,trebuie sd spunem: ,,Dd, Doamne! Ajutd-md, Doamne!" Rugiciunea ta, de pildi, pentru sindtatea tatilui gi a mamei ori pentru bunicii tii o primegte Domnul Iisus Hristos pentru cd El ii iubegte pe prunci, iar pe cAnd umbla pe pdmAnt i-a luat pe acegtia inbrafe. Te-airugat tu Maicii Domnuii iubegtepe colui, carede asemenea 57

Spooedania copiilor

Sfaturipractice pentrupreofi, pdinli gi copii

pii gi esteMaica buni gi miiostivd a noastrd, a futuror? Nu te-ili certat tu oare,n-ai biestemat ori nu ai dat celui riu pe fratele, soraori pe prietenii tdi? N-ai lipat la vreun muncitor ori la vreun servitor careestemai mare de_ cAttine? N-ai cerut oare ajutor gi vreun serviciu la un lucru pe care l-ai fi putut face cu ugurinld de unul singur? Nu ti-ai insugit cevain taind, firi si ceri: in cdldtoriela hotel ori in casacuiva _ pAine, zahdr,bani ori altceva? N-ai ingelat pe cineva,fie din teama de a fi pedepsif fie din ndzdrdvinia t4 fie pentru folosul altora? Nu te-ai simfit umilit cAndai vdzut la alf,i lucruri mai bune ori cAndaltora li s-adat cevagi fie nu? Poatecd de multe ori ai gregitimpotriva cuiv4 ficAndu-i vreo vdtdmaresi mAniind astfel pe Dumner.,r, p"nt., cd Domnul nostru, dorind binele gi fericirea ta, iti poruncegtesi te ingrijegti de folosul altora. El !i-a ddruit pentru aceasta minte, memorie, sdndtate, mAini,picioare,ca tu si alegicelebune gi si faci doar binele.Astfel nu cumva ai lenevit si invefi gi si fdptuiegtibine58

le, cAnd alfii te-au invdlat literele, socotelileori vreun lucru de mAnd? N-ai avut oare obiceiul de a cergi ori de a sustrageceva de la pdrinfi? Nu te-ai plAnstu oarepentru ceamai micd jignire din partea fratelui ori a surorii, fdcutd din negtiinfd?Nu fi-ai vitimat sdnitatea ricind, din cauzi ci ai fost neascultdtor? CAnd pirinfii tdi au vrut si afle adevdrul de la tine, nu ai tiinuit oare de ei vreun lucru? $tiind cd egtivinovat, nu te-ai temut, incAt nu ai putut si-i privegti in ochi? Nu ai vrut sd te ascunzide ei gi sd rimAi singur,in loc ca, in acelagiceas,si alergi cdtre ei gi si le mdrturisegti,cu pdrere de rdu gi cu lacrimi: Iatd,am fdcut riu, vd cer iertare!Iertafi-mi gi indreptafi-md agacum e mai bine! DumnezeuiF poruncegtesi-i iubegti pe fralii gi pe surorile tale, ca gi pe fiecareom; si-i iubegtica pe tine insufi. Ai mers tu la bisericd?Mai cu seamd in sdrbdtori,ai mers la Liturghie? Nu ai stat pe internet cu prietenii? Nu te-ai distrat, nu ai alergat in timpul slujbei din loc in loc? Nu ai luat cu tine gi nu ai mAncatacolobundtdfi, nuci, bomboane,prijituri, mere? 59

Spooedania apiilor

pdinli gi copii pentrupreo[i, Sfatui practice

Nu ai luat numeleDomnului Dumnezeuin degertprin cuvinte precum: ,,Pe DumnezerJ", ,,Jur"? Spune tuturor orice lucru cu simplitate, f.drd vreun jurdmAnf cici ei te vor crede pe cuvAnt. Iei tu aminte la faptul cd Dumnezeu estepretutindeni gi te vede gi gtie gi ceeace ai gAndit? Nu cumva ai mAncatin zi de post cele oprite? Bdiat ori fetili buni, tu te afli acum la un pas de vArstatinere!ii. Ascultd de pirinfi, de cei mai mari, invafi credinfa in Dumnezeu, nofiunile desprebine gi riu, cdci acestaeste un lucru minunat! Bunul exemplu al pdrinfilor gi al altor oameni in credin!a ta copilireasci pot sd te atrag5,ca gi exemplele proaste de altfel. $i astfel, inainte de a pdgi in anii tinerefii, poti sd-!i innoiegti figiduinla cd vei fi cregtin gi la o vArstd maturi. Pune-fi in gAnd sd placi lui Dumnezeu prin credinfd gi fapte bune! Nu te ingela pe tine cu nidejdea fericirii in aceasti lume. Adu-F aminte ci pe toli ne aqteapti o altd lume dulume, o altd viafd... pi aceastd $i nimeni nu gtie ce-i aduce ziua de mAine.Se qtie cd unii gi-au inche-

iat viafa la vArstatinerefii, iar ei au fdcut pufin bine in aceastilume, pentru ci speraucd vor trdi pe pdmAntindelung gi astfel nu au adus lui Dumnezeu nici o faptd bund. ,,Adu-!i aminte de ceasul morfii gi in veacnu vei gregi!" (SfAntulIoan Damaschin).

60

l\r 'F

(a
L \a
F'

L )s

+r
F'

s
L
F'

qs
R

na
R

c) \

Cfrtdebucuros sunt cdai aenit!


I

ca preot, primind mirtuUtH**, ftElrisirea gi a celor mari, gi a celor mici, adesea imi amintescmomentulin carem-arn ridicat din genunchi dupd prima mdrturisire. $i acum md vdd cu fala transfiguratd, cu privirea strdlucind de bucurie gi de o ugurare de nedescriq pitruns parcd fdrd voia mea de aceastd lumind neinfeleasd. $i sufletul meu simte din nou aceatresdltare,pe caredoarDumnezeu poate si o dea omului...

C6t de bucurossunt cd ai oenit la mdrturisire!


in vremurile noastre atAt de dificile, mirturisirea copilului esteinsofti 65

Spoaedania copiilor

pentruryeofi,pdinli 9i copii Sfatui practice

de nu putine greutefi.pringi in lucrdri deloc ugoare,ca, de pildi, indllarea bisericilor, nu toti preolii de astdzi au ca obiectal lucrdrii lor pdstoregti mdrturisirea. Nu intAlnegtiprea des preoti carepoartd truda ascultdriimdrtu.risirii fufuror celor ce vin la ei. pentrur aceast4copilului nu-i esteprea u$or sd-giafle un duhovnic care si-i acor-de atenfie. Cum ar putea un copil sd-gigdseascd un pdrinte duhormicesc? Inainte de toate,e nevoie sd fie un preot care intelege sufletul copilului, care ii iubegte pe copii, care-i trateazd cu cdldurd,cu interesnedisimulat, carese uiti la copil ca la un boboc de trandafir ce fie se deschide,fie va deveni fad. De acee4 pistorul trebuie si-gi cunoascdresponsabilitatea fafi de sufletul copilului ce vine la el sd se spovedeasci.DesiguL areo mare insemndtate experientaduhovnicilor in pdrtigia cu copiii. Astfel sunt pistorii cu mulfi copii, care au pe umerii lor ani de trude in educarea propriilor prunci. Asemeneasunt gi preolii care au, cum se spuneain trecut, ,,familii pocdite" gi mulli ani au stiruit asupra indreptirii comportamentuluimoral. 66

Pe dinaintea ochiului pdstoresctrec tot felul de oameni. Segtiebine ce traumd Provoaci un profesorcopilului, daci abordarea Peforprin doar distinge se dagogului malism,lipsd de simfire gi austeritate. incl gi mai ugor se poate Provoca un tlaumatism inimii la mirturisire. Degi acestase poate intAmpla incongtient qi neintenfionat din partea duhovniorrlui. imi amintescde un cazpetrecut intr-una din bisericile din Moscova, cAndun tAnir preo! hotirAt si obfini un efect rapid, i-a intors fala unei fete care s-a spovedit la el pentru un furt cdtre cei prezenfi, i-a luat mAna 9i i-a spus spre zidire cevade acestf.el:,,Iati mAnufa care ia firi si ceard!"Fata De aceea/ a triit un goc,s-abAlbAit... aceipirinfi care,de teama nu gregesc traumq igi duc coPiunor asemenea lul la un preot plin de bunitate, a cirui inimd estepdtrunsdde iubire fald de om, fati de sufletul copilului, care trecedincolo de iritarea inimii - insulgire potrivnici bunitdfii (a nu se confunda bunitatea cu politegeaonctu' oasi ori amabilitatea). Desigur, la spovedania coPiilor este nevoie de un incePut Plin de 67

Spoaeilania copiilor

pentntpreoli,pirinti gi copii Sfatui prnctice

in ghidul de mdrturisire al delicatefe. SfAntuluiSimeonal Tesalonicului, un mare liturgist bizantiry se spune ce preotul careprime$teun fiu duhovnicesctrebuie sd se prefaci precum un ,,griunte de mugtar", adicdpe fafa lui trebuie sdinfloreasceun zAmbet,cdci el reprezintdbundtateaPirintelui Ceresc,plind de agteptaregi primitoare a fiului riticitor la sAnul sdu. Astfel, duhovnicul nu are dreptul si priveas'ci la cel venit la mirturisire cu o as,prime tdioasi, precum un personajal cinematografiei sovietice. in filmele sovietice,in imaginile dedicate,,slujitorilor altarului", de obicei, ne era zugrivit un monah benedictincu fafa dolofand,carese adresaunei frumoase doamne cu urmdtoarea expresie: ,,Fiicamea, mirturisegte-fi pdcatele!" Aceastareprezintd,desigur,o parodiere a TaineiSpovedaniei. Sdneamintim cdomul niciodatdnu esteatAtde deschis, atAtde expus,ca la mirfurisire. in lume, ne asemdnim de multe ori unui arici care se face ghem gi nu permite niminui si intre in universul sdu lduntric, la una ca aceasta devenind chiar agresiv.insd la spovedanie acestarici seagazi cu fala in sus, 68

ca medicul si puni Pe rana agteptAnd lui unbalsam,un plastureori vreun alt leac.Prin urrnare, seceremulti Precaufie, folosindu-ne nu doar de cuvinte, ci gi de o apropierede sufletul copilului caresemirturiseqte! Aceasti mare lucrare - de a educa in copii evlavia fald de TainaMdrturisirii - nu se limiteazd la o convorbire cainfre bunici gi copil. La mirturisire, Domnul Iisus Hristos std in chip nevdzutinaintea inimii celui care se cdiegte.Iar Maica Domnului esteintotFiu. deaunaaldturi de Dumnezeiescul Mirturisesc cd in lucrarea pociinlei nimic nu se sivArgegtefdrd participaNiscdtoarede rea tainici a Preasfintei Dumnezeu, care se roagi Fiului sdu sufletul pentru cei pdcdtoqi.A-ti a1eza inaintea fefei lui Dumnezeu, incAt copilul si creadd,inseamni a congtientiza limpede in sine vederealui Dumnezeu,Careia aminte pretutindeni.O astfel de sarcindnu poate fi realizatd prin mijloace artificiale.Aici aProaPe r totul atAmi de stareasufletului pistorului gi a pdrinfilor' DacI pdstorul mergeinaintea lui Dumnezeu/se a$azi inaintea lui Dumnezeu' se afli in prezenla lui Dumnezeu, atunci, con69

Spooedania copiilor

pentrupreoli,pdin{i 9i copii Sfaturipractice

form legii vaselor comunicante,cel pdcdtossimte lumina duhovniceasci a soareluicarenicicand nu nimiceqte, nici nu arde,ci, dimpotrivd, atrage,lumineazi, incdlzegte. Cum, in mod firesc,se expunela soaretot ce esteviu - florile, insectele -, cu atat mai muh; sufletele trdiescin razele lui binecuvAntate,addpAndu-se din Izvorul cei dumnezeiesc.De pdrinfi, de invdfitori, dar in primul rAnd de preot fine sdindrepte aceste razecdtreinima copilului care se pocdiegte. Dumnezeu ne conducela Sine pe felurite cdi, insi prin bunStateapreotului in Taina Pocdintei, prin Cruce gi Evanghelie se revarsdin toati plindtateadumnezeiascaLui iubire in om. Inima preotului poate si se asemene cu o lupi, in care sunt concentrate toate razele divine, iar lucrareapdstoruluiindreaptd cdtresufletul omului bolnav,fulburat, chinuit, distrus, accidentat, acesteraze. i., aceasta consti putereabinefdcXtoareiTainea Pociintei. Pe de alti parte, de preot depinde in mare mdsuri deschiderea suflefului copilului. Stareacopilului la spovedanietrebuie si fie de maximi deschiderea minfii gi a inimii, asemenea 70

petalelorunei flori, deschise spre cdldurd gi luminS. Rugdciunea tainici la Dumnezeu pentru cel care se cdiegte, fdcutdcu deosebitd bundvointi, esteo respecf formd de o manifestare a dragostei. Se creeazdastfel o atmosferd la care copilul va rispunde deosebitd cu dorinfa de deschicu credinciogie, dere a inimii. Si in acestcaz e nevoie de sensibiiide o delicatefedeosebitd, gi tate, de atenfie, nu de a tiia pe viu rana celui ce std inainte. Folosireatuin acelagi timp turor medicamentelor poate duce la agravarea bolii, gi nu la o ugurarea ei. intr-un anume fel, pdsgi copilul carese torul carespovedegte pregdtegte de spovedaniese aseamdnd unui neurochirurg gi pacientului siu - o singuri migcaregregiti poate compromitedefinitiv organul operat. Ag spune cd,infr-un asemenea caz, in pregitirea pentru mirturisire gi sivArgirea acesteiae nevoie neapdrat de o deschiderecaldi a inimii. CAnd simlim o mireasmd plicutd, infelegem cd undeva in apropierese afld o grddind de trandafiri.Aga gi cu cdldura sufleteascd ceincllzegtesufletul:ea mdrturisegte desprefaptul cd Preabunul Dumnezeu se afld aproapede noi 77

Spoaedania copiilor

Sfatui practice pentrupreoli,pdinli gi copii

gi El acfioneaze in cazul dat prin harul preotului. Cum sd-l degteptdmpe copil spre o deschideredeplind, spre o deschiderecdtre mdrturisire? Desigur, prin cuvinte calde gi printr-o atiAdesea cei din fatudine prietenoasd. milie, mdtugile gi bunicile ii indeamnd pe copii in acest chip. Preotul se bucurd sincer de faptul cd un copil vine la mdrturisire. DacI spunef, cuvintele simple, fird vreo ironie: ,,CAt md bucur cd ai venit!", procedafi precum Pirintele Ceresc, Care, atunci cAnd l-a zdnt de departe pe fiul ritdcitor, a alergatcu bucurie in intAmpinarealui: ,,Ce bine cd egti aici! Ce bucurie pentru mine!" Se poate observaatunci cd cel mai indArjif cel mai rdsfdgat,cel mai riu copil nu poate sd mai spund ceva de felul: ,,Dar eu nu sunt bucuros!" ori ,,Mie imi este foarte greu si lucru!" De obicei,ei stau spun acelagi linigtili gi agteapti sd vadd ce se va intAmpla mai departe. in acestfel, frica carenidispare.Desigur,ceiin vArstd, ciodatd mai inainte nu s-au spovedit, merg la mirturisire cu fricd, agteptAnd ca sabia dreptdFi dumnezeiegti si-i pedepseasci.Ei uiti frumosul proverb: ,,Capulplecatsabianu-l taie."

Daci copilul nu este obignuit cu spovedania,nu e rdu pentru inceput sd-i vorbifi pirintegte, sd-l intrebafi despre lucruri mdrunte, chiar nesemnificative. - Ei, Mihai, ia spune (insi intotdeaunacu blAndete,nu ca la un interogatoriu; lisali ca in cuvintele voastre sd transpari umorul, insd in nici un caz nu vd adresafi intr-un spirit de glumd exagerat!), la cei gase ani ai tii (apoi folosifi o intonalie mai bogatd)... te mai scobegti in nas? El spune: -Da, pirinte. Astfel, copilul invafi si se ciiascd de pdcatelelui. Gheala a fost sparti. Tofi pedagogii gtiu cd la mdrturisire i sepot pune copilului foarte ugor intrebiri. Acum mai mult ca oricAnd e nevoie de aceasta. Uneori, duhovnicii pierd pdrtdgia cu cei vArsbrici vorbind cu prea multi claritate gi mult prea direct. Sunt gi cazuri banale,precum cel cu bdtrAnele care nu pot sd mai mult de atAt: spundla spovedanie ,,Am picdtuit cu cuvAnful, cu fapta gi cu gAndul." - Maicd, spune picatele! Asta am mai auzit!...

72

73

Spooedania copiilor

Copiii nu au fost obignuifi cu reflectia, a$acd trebuie linut seamade firea lor. B5ftanii, dupd bisericd,merg in piald pentru a cumpira ridichi, apoi la cimitir... - Pdrinte, vrei ca o bitrAnd sd se pocdiasci,iar acum o cerfi! Tot astfel gi copilului, ii spui ca unei bdtrAne: - Magenka ei bine, gdsegtila tine oarece imperfecf,uni? De care dintre ele ai vrea sX scapi?...Ce te impiedicd si iegi la liman? Uiti-te in inima ta, nu ai cevaacolo,weun ghimpe?$i copilul, desigur, dintr-odatd spune cd el nicicAnd nu a mai fost la spovedanie... La o gcoal5,unde merg o dati pe siptdmAnd la spovedanie,cunoscun biiat simpatic. Eu gtiu dinainte care estepicatul pe care-lva mdrturisi in primul rAnd: ,,Am chinuit un papagal." Copilul se joacd cu el, iar papagalul il rdnegteprin mugcdturi. Pe lAngd papagaf el mai are gi alte pdcate,insi pe copil congtiinlail inspird sd se pocdiascd in celemai neagteptate feluri, avAndo opticd asuprapdcatului diferitd de a adultilor.

Cfrnd setncepe
spoaedania copilului

amenii seintreabi adesea: la ce vArstd se pot mdrturisi copiii? lnainte de revolufia bolgevicd, hotdrArea SfAntuluiSinod a indicat vArstade .+gapte ani. Insd e bine de linut seama de faptul cd copiii de atunci, in comparafie cu cei de astdzi, erau pur gi simplu nigteingeri.Copildria era pentru ei o bucurie deplini, valoroasi gi . | l. ? + plini de fericire.Inconjuralide aten$a permanenti a bonelor, guvernantelof, a mamelor pline de severitate, ei nici mdcar nu auzi$erd despre anumite picate. Ce sepoatespuneinsd despre . . Preacuviosul vremurile noastre. NiL IzvorAtorul de mir, a profelit venirea unor vremuri infricogdtoare,cdnd depravarea copiilor va atinge cea mai inalti treapti, incAt demonii nici md75

pentruyeoli, pdinli gi copii Sfatui practice


Spooedania copiilor

car nu vor mai fi nevoili sd-i ispiteasci, deoarece ei ingigivor actionadupi un Programde depravareinculcatincd de la nagtere in fiinla lor. Preacuviosul Nil spune cd inainte de apropierea sfArgitului lumii, oamenii, indeosebi cei mdrunti, vor cregterapid din punct de vederefizic Aivor atinge depravareapAni la ceamai inalti treaptd. In ceeace priveqte responsabilitatea pentru picat, pAnd la o vreme ea nu poate fi cerutd copilului, deoarece pdcatulin mod incongtiel sivdrgegte ent. Simtul moral al copilului nu este dezvoltat in agamisurd, incAt sd se poatdimpotrivi riului carecoplegegte sufletul sdu. Din experienldse poate spune ci un duhovnic bun incepe comunicarea cu copilul foarte bine dala o parte discufia cd lasddeocamdatd desprecaracterulsacramental al mdrincepAnd turisirii, cu citirea rugiciunilor, careintotdeaunail unescpe pecdtoscu Maica BisericS, dupd ruperea de ea.in cazul dat, estefoarte importantd comunicarea,careil ajuti pe copil si devini congtientgi sd lasendsucul in jos, recunoscAndu-gi pdcatele. Spovedania celor mici poate gi trebuie si fie anticipati de o discufiede76

spre mdrturisire, care ar putea, desigur, sd lrezeascd sensibilitatea gi dragostea copiilor, dacd pirinfii gi educatoriinu se dovedesc,,micelari" in aceasti activitate chirurgicald,dacd ei nu sunt,,inarmafi" cu ciocane de abataj,precum stahanovigtii,nefinAnd cont de fragilitatea personali a copilului). Ar fi bine dacd binecuvAntata conversafienu s-ar transforma intr-un interogatoriu. Adullii ar trebui, cu multd delicatele si infelepciune, si-i indrume pe cei mici la o mdrturisire sinceri, cultivAnd in acegtia(intr-o misurd rezonabili) simlimantul vinei, stima de sine, deprinzAndu-i cu inlelegerea criticd a faptelor 9i cuvintelor lor gi, in cele din urme, cu luarea-aminte la emoSile, intenFile gi migcdrileascunse ale inimii. Din cdr$le despre evlavie afldm cd mai demult binecredinciogiipirin$ fdceauaceasta simplu, fird nici un fel de pregitire teoretici. Mama se supira a copilului, ripe fapta gtrengdreascd dicAndu-gi privirea la icoand: ,,Maica Domnului! Un aga fiu nu-mi trebuie! Daci el e aga,ia-l tu, ti-lincredinlez fle; am ajuns la capitul puterilor! Doar tu pofi si-l infelepfegti, Impiriteasa ce77

SPoaednnin coPiilor

pentrupreofi,pdinli gi copii Sfatui practice

rurilor!" $i din mareaicoanda familiei seuite la el, desigur,intristati gi asprd, insigi Preasf6nta Niscdtoarede Dumnezeu.Toateacestea educi in copil frica de Dumnezeu,fdrd.de careeducafia morald nu ar aveanici o izbAndd,cdci patimile inibugi tofi germenii zidirii, fiind striine de temeliilemorale. ,,$i actrm vino la noi - il chemdm pe miculul care se mdrturisegte.Ia aminte, daci po!i, Ia MAntuitorul." (E drept, inima unui copil de trei ani nu ia aminte la astfel de cuvinte! El e nedumerit gi-giintoarcenasul intr-o parte, pdtruns fdrd de voie de simfdmAntul ruginii gi neputinfei, fdri sd se poatd uita la icoand.)Desigur, aici sunt necesaregi asprimea, gi mila, cdciDomnul nu estedoar DreptJudecdtor,ci gi Pdrinte Milostiv. De aceea, noi trebuie si-L sldvim: ,,Nu te teme, Domnul a venit si-i mAntuiascipe cei pdcitogi. Cu siguranfdnu ne va indepirta de la El! Daci te temi, vom merge impreund." Din pdcate, in timpurile noastre mama aproapecd nu are vreme pentru o asemenea pirtigie duhovniceasci, intrucAt, aga cum se spune intr-una din reclamelede la televizi78

une: ,,Acum, dacdam televizor,pe copil nu-l mai vdd gi nu-l mai aud." Iatd idealul depravatal educafiei!Desigur, sepoategi chiar estenevoiese-lpregdtim pe copil pentru spovedanie. Si inlelegeminsd ci avemin fafi o persoand carenu trebuie strivitd precum un pdduche.Dumnezeuil iubegtepe om gi harul Sdu intotdeaunaii atinge sufleful ugor,iar noi nu trebuie sdoprim lucrareaharici asupracongtiinlei,dar nici nu trebuie si slibim frAielegi sd-l ldsdmpe copil intr-o nddejdesuperficiali cum ci Domnul insugi va lucra, chiar gi fdri participareanoastri. Cred cd in pregdtirea copilului pentru spovedanienu poate fi subestimati puterea cuvAntului, pentru cd ea introduce sufleful acestuiain lumea duhovniceascX. CuvAntul facesi apardin suflet noi simfdminte,senzalii noi. dragul meu prietery ,,GAndegte-te, ci acum te afli inaintea mea gi te tulburi." (Cred cd aceastiatitudine ziditoaretrebuiesdizvorascidintr-o inimd pirinteascd plind de pace, chiar dacd simte intristare din cauza comportamenfului copilului. Dacd suntem conmai bine dugi de patimd, de supXrare, 79

Spoaeclania copiilor

pdrinli gi copii pentrupreofi, Sfaturipractice

sdnu ne atingemin acelmoment de copil, ci sd mergem sd ne rugim pentm noi insine gi pentru el.) ,,GAndegte-te cum va fi cAnd vei sta inaintea Crucii gi a Evangheliei.Oare cAt de stAnjenit vei fi cAndnu eu, ci insugi Domnul te va privi? Oare te vei zbate,te veiinchiPoatee mai bine nici sd de gi vei tdcea? nu mergi'la spovedanie?" Copilul va inlelege sensul Tainei Pocdinfeisi rispunderea pentru faptele sivArgite din astfel de discufii mai bine decAtdin cdrti. Am observatci copiii ale ciror inimi au fost educate gi intirite in Domnul au foarte mare nevoie de emolii pozitle, sfinte gi pline de bucurie, in culori insorite. A folosi doar exemple negative si cuvinte apdsitoarear fi o gregeald foarte mare! Pirinfii nu trebuie si pomeneascdnicicAnd copiilor lor invinuiri ce lin de procesulde la Niirnberg. Cei vArsbricisunt atAt de dornici si faci din ei nigte ingeri, insi copiii nu se identifici intotdeauna flr reprezentirile lor despre idealul de copil. P5rinlii se aseamini cumva cu Ilia Murometl si vid in copilul lor un fel de
1 Erou slav, prezent in numeroase bAline rusegti (n.fr.).

pigAn tdtar, pe caresunt gata,impreuni cu TarasBulbal, sd-l taie cu propria mAnd.Mai bine il tdiem decAtsd la el o nepotrivire cu dorinacceptdm noastre! lele Cred cI estefoarteimportant sdincercdmsd-l bucurdm pe copil. Pentru desigur,e nevoie gi de suflef aceasta, gi de inimd, gi de infelepciune,gi de propria experienld de pocdinfd, cdci nu trebuie sd-l pierdem pe copil, ci si-l indreptim din patimile lui si, vorbindu-i in mod pozitiv, si-l incurajdm si acfionezesL nddejdein sensulbinelui, gi nu doar si gustein sine frica gi condamnarea. ,,$tii cAt de ugor, cAt de luminos gi de minunat te vei simti, cAnd,in cele din urmd, vei reugisi scoli acelghimpe ingrozitor care a fdcut inima ta sd Nu existi decAto singuri sAngereze? viald pe pimAnt, iar lumina lui Dumnu estedulce nezeu estemila. PAinea cAtdvreme pdcatul ascufitifi stripunge congtiinla,iar tu il strAngi ca pe o viperd la piept. $i, numai ce ai mirturisit picatul, cd Dumnezeu,in acel ceas,iartd totul. La urma urmei, El
1 Personaj in romanul istoric cu acelagi titlu al scriitorului rus Nikolai Gogol fu.tt.).

80

81

Spooetlnnia copiilor

gtie tohll! De aceea, ai nevoie de slobozirea de aceastd scolopendri, care s-a sdldgluitin inima ta gi te chinuie. Domnul iartd gi di noi puteri. Eu insugim-am mirturisit ieri! CAt de ugurat mi-am simlit sufletul! imi amintesc cd, pe cAnd eram in clasa a zecea, bunica mea a mers duminica la slujbi gi, dupd ce s-a intors acase,a sPus:"Ce bine a fosf m-am spovedit gi m-am impdrtdgit!Ce bucurie!,, Mai mult nu a vorbit. Am Fnut minte toate acestea, iar dupd plecarea ei de pe pimAnt am mers la Biserica SfAntul Ilie la care mergea bunica mea."

Despre primejdiile obignuinlei cu spoaedania

rotoiereul Vladimir Vorobiev in cartea sa Desprepocdinfd, scne despre primejdiile obignuinfei copiilor cu SfAntaTaini a Mirturisirii. O asemenea primejdie existd. Copiii din parohie se pot asemina unor baloane fdri de suflet care se rostogolesc intru totul anost pe cdririle vieEi le gtiu pe toate,toate fii bisericegti. le sunt familiare, sunt nigte profesionigti! ArdtAndu-vi unde se afli fiecare icoand, vd spun: ,,Cutare duhorrnic e in concediu, iar acesta,care nu este de serviciu,a venit la slujbd."Mai ales dacde vorba desprecopii care,de atAta statin picioare,s-auplictisit. Pirintele Vladimir scrie cd in timpurile sovietice, cAnd copiii veneau rar la mdrturisire,pentru ei acesta era

83

Spoaedania copiilor

pentrupreoli,pirinli gi copii Sfaturiprnctice

intotdeaunaun eveniment.La fel gi cu SfAnta impdrtdganie... Desigur,epoca a fost cu desdvArgire diferitd. Pentru a folosi corectmijloacelede dobAndire gi sporire a credinfei, este necesari o pdrtigie a copilului cu preotul. PdrinteleVladimir Vorobiev propune lipsirea de SfAnta impirtdganie in cazulin care se ajunge la o prea mare familiaritate gi sugereazd ca nu intotdeaunasi fie adus copilul la spovedanie,mai ales dacd el nu a gregit in mod deosebit;impdrtdgireapentru el ar trebui sd fie urmarea unei dorinle lduntrice. Cred cd acestesfaturi folosescdacd sunt aplicate cu multd cumpdnire,cdci sfatul nu trebuie luat separaf in mod abstract.Pdcatci nu tofi preofii in,teleg insemndtatea catehizdrii copiilor gi le acordd adesea prea pufini atenfie, mai ales cAnd e nevoie si le explicenofiunile elementare ale credinfei celor maturi! Preofii ar trebui sdia aminte atAtla dependenfa copiilor de SfinteleTains cAtgi la impotrivirea lor fald de acestea, la ceeace am putea numi individualism ori comportare nefireasci. Cum se ajunge la una ca aceasta? Eu cunoscun preot care,de exemplu, se 84

copilului ceea sdddruiascS strdduiegte ce estefolositor pentru suflet: iconi!e, cdrli broguri cu confinut duhovnicesc, +-r pogtale.Insd cadourile pot fi diruite in felurite moduri. De pildi, privindu-l pe copil in ochi gi mAngAinduJ ii spunem:,,Aceasti iconipe cregtet, !d se numegte"Rugul aprins". Trebuie sI o pdstrezi in casata, care va fi astfelferiti de incendiu - amintindu-i cd "chibriturile nu sunt jucdrii pentru copii"." Cei mici pot sd-gi aminteascd toatdviala de mdrturisire, daci noi ne ddm toatd silinfa si inl5turim pridamejdiile obignuirii cu spovedania, ci reuqim sd facem ca in inima micului nostru ucenic primirea mdrftrrisirii si fie ca un mic praznic, unde el il pe bunul pdrinte carepoate intAlnegte dojeni, dar poate gi sd-i ddruiascdceva. Oare copilul care are o asemenea percepfie a mdrturisirii va putea dePuveni, ca adult, ateu ori agnostic? fin probabil! In vremeanoastrde nevoiesdavem o atitudine smeritd.Precum sloganul medicului:,,Nu vdtima!", tot astfelgi in sloganul nostru: ,,Nu te amesteca" dezvoltareaduhovniceasci a copilului - nu o bloca,ci lasdtotul in seama 85

Spoaerlnnin copiilor

pentruyeofi, pdrinli gi coTtii St'atuipractice

lui DumnezeLt, ca sd actionezebinele duhovnicesc in inima tui. Ultimul cuvAntii rdmAnecopilului. Lui ii apartine alegerea moralS,dupd cum tot lui ii revine sd cunoascdputerea T'ainei Pocdinfei. $i pdrtdgiacu Dumnezetrva fi nu doar minunatd, ci gi sfAnti, inalti, asaincAt,in celedin urmd, copilul sd poat5-spune: ,,Am avut o copildrie fericitS.in copildrie am crezut adAnc gi sincer." In orice caz, din biografiile scriitorilor ruqi afl5m cd, mulgumiti luminoaseloramintiri din tinerefe acegtia, in celedin urmd, au aflat in ei ingisi puterea de a se intoarce la casa pdrinteascd. Copiii de astlzi, ca gi adultii, sunt cupringi de patimi gi muncifi de picate.Insd trebuie sd gtim ci vindecarea nu poate fi cu nici un chip infdptuiti intr-o clipitd. Mdrturisirea esteo virtute de neprefuit, chiar dacd omul nu afldin sineputerede indreptare... Acesteputeri sunt de la Dumnezeu, iar inimile rnAndre prin mdrturisire se smeresc. Duhovnicii incercafi gtiu cd, de pildd, cleptomanianu se vindeci brusc; ci, pe rnisurd ce sufletul se smeregte, demonul se indepdrteazd,de el. Cred ci preotul trebuie si fie 86

foarte atent la spovedania copiilor. Sarcinaprincipali a preotului la spovedanie este de a incdlzi inima copilului. Daci acestlucru nu seintAmpld imediat, trebuie sd mai agteptdmun timp. CAnd cade ploaia pe pimAnf gtim noi oare ce va cregtedin pimAntul umed? Cel mai dificil lucru in vremea noastre este comunicarea intre pdrinfi gi copii. Copiii, astdzi,trebuie si gtie ci este nevoie sd-i cinsteascd pe pdrinfi, si-i asculte,iar preotul trebuanumite tehniciprin ie sd stdpAneasci care si-i explice copilului acestfapt. De pildd: ,,Cinede cine trebuie sd asculte: tu de mama ta, ori mama ta de Citine?Cine Ia cinea statin pAntece? ne a stat, acelatrebuie si asculte." incd doud cuvinte despre pdcatul furtului. Cei mici strAmbddin nas,refaptei. Faceficu cunosc6ndsdvArgirea degetul copilului: ,,Cum ai ajuns sd faci asta? Ce poruncegti sd facem cu careau furat?Cum sdle dim degetele o lectie? Ce crezi despre asemenea astfel Impdrdfia fapte?Se mogtenegte cerurilor? Unde o si ajungd cel care a furat?" Aici copilul ar trebui sd rdspundd: ,,In iad!" ,,Dd degetul ca sd-l 87

Spoaedania copiilor

pedepsim acum. CAtelovituri meritd? Cinci, zece?" (duhovnicul incepe sd batd degetul cu cuvintele: ,,Deget,degetel,fii cuminte!") Copilul urmireste toate acestea plin de curiozitate. Cred cd inima preotului il va invdla pe acesta si foloseascdcuvintele gi faptele potrivite la mdrturisire. principalul lucru esteca toate sd fie ficute din inimd gi cu sinceritate.Iar Dumnezeuva trimite ajutorul Siu...

Primii pngi spre CasaDomnului

lui Dumnezeu Casa

umea in care triim, pe care o iubim gi ne strdduim si o cunoa$tem incetul cu incetul aceasti lume plicutd, insd prea supdrdtoareuneori, lume interesanti, insd carenu ne mAntuie de urAtul gi de plictisealain care ne afl6m, lume iubiti, care se preface dintr-o datd intr-una rece gi plind de vrajbd, lume dragd inimii noastre,care cuprinde in sine lucrurile cele mai sflrmpe: patria gi rudele noastre- nu este ea oare desivArgita operi a lui Dumnezeu? Undeva, dincolo de orizontul vdzut, se afld o lume mai bund - lume in carenu estedurere, noapte, iam5, lume in caremerg cei mai buni lume dintre noi. Iar intrareain aceastd futuror. Intrarea in ea esestedeschisd te una singurd - Bisericalui DumneBisericd Ortodoxd! zeu,SfAnta 97

pentrupreoli,pdnnli gi copii Sfatui practice


Spooedanin copiilor

Privegte, iubiful meu frate,gi tu, iubita mea sor-i,la cupola cu crucea bisericii, in zilele insorite. CAtd strdlucire, cAtdlumind, cAtdslavd!Acestea sunt insi doar razele vdzute,lumina palidd a acelor frumusefi de nespus, careseascundin Casalui Dumnezeu. Dar este.unDumnezeu in ceruri,Care descoperd tainele .. . (Dan.2,28).Iarpentru noi existdoare vreo alti ndzuintd, existd oare o altd cale,ca nizuinfa gi caleacdtreEl? Si mergem deci indatd in Casalui Dumnezerr,ca, rimAnAnd acolo pentru totdeauna,sd intrim gi sd ne sdligluim in Patria noastri cea cereasc5, aldturi de sfinfii nogtri inagi intagi de ingeri, in impirifia curiliei gi a dragostei,in impirdtia harului, in Impdrdfia dreptei credintecelei triumfdtoare.

c@s*@eo
iserica lui Dumnezeu... Mare vrednicie gi mare sfintenie se
afld in ea. Cupola ei este incununati de cruce. Pe Cruce, cu 2000 de ani in urmd, Domnul Iisus Hristos S-a adus ca jertfd Preasfintei Treimi gi a des-

chis pentru noi toli calea sPre Cer, daci noi ne-am hotdrAt si-L urmim' Cruceabisericii esteprecum o ancori. Da, crucea e o ancori; in involburarea mirii de necazuri gi clendpastelumegti, ale cdrei valuri lovescnemilos unei coribii, ancoBisericaasemenea ra se arati ca un simbol al nddejdii in Iisus Hristos. La biserici se inalfi un fel de turn mai aparte.Esteclopobrifa,care addpostegteclopotul. Dangitul clopotelor bisericii cheami oamenii la rugicd a sosit vremda ciune. El ne vestegte de aducerealerffei celeinesAngeroase pentru picatele noastregi a impirtdgirii la dumnezeiascaMasd cu Trupul gi lui Iisus Hristos, sfingindu-ne SAngele astfel prin har. CAnd se aude vestire de clopot, sd ne inchinim cu o scurti Doamne, rugdciune:,,Pomenegte-md, intru impdrdlia Ta!", gi si mergem la Liturghie. Dar mai intAi si mergemla cimitirul bisericii.

@wo+@s@o
Angi sfintele biserici se fac de obicei cimitirele. Cimitirul este 93

92

Spotndnniacopiilor

pentrupreofi,pdinti qi copii Sfatui practice

un loc sfAnt.Aici, pAndla vremearAnduiti de Dumnezerr, odihnesc osemintele inairitagilor nogtri. La crucile de la morminte, la monumentele celor foarte dragi de altd datd se afld mulfime de inscrisuri - o mirturie a dragostei noastre pentru cei ce au trecut de pe pdmAnt. CimiHrul esteloc de jale gi de amirdciunela despirlire, gi nicidefltm un loc de ospi! gi de veselie.Esteloc de rugdciune.Unde poatefi mai prielnic sh ne gAndim la moarte gi la Judecata viitoare, dacd nu la cimitir - locul viitoarei qi deloc indepdrtatei odihne a trupului nostru trecdtor?Moartea nu ne ocolegte pe nici unul dintre noi, cum nu i-a ocolit nici pe pdrinlii gi frafii nogtri. Nu trdim veacuri pe pemAnt,ci ani, daci nu chiar mai pufin. De aceea, cimitirul este locul in care trebuie sd ne incepem pregdtirea pentru Judecata lui Dumnezeu. Trupul nostru seva odihni aici pAndla ceasul invierii, iar sufletul nemuritor va trii gi dupi moarteatrupului. La cimitir se cuvine sd ne rugdm pentru cei adormifi. Aici rugdciunea pentru ei este deosebitde vie, sinceri gi fierbinte.De nimic altcevanu au 94

nevoie cei adormi;i de la noi, in afarH de rugiciune. Lacrimile se preling din ochii nogtri atunci cAndne rugim la mormintele celor dragi, iar inimile ndzuiesc ceffe Cel I'reainalt: ,,Cu sfintii odihnegte,Hristoase, sufletele adormifilor robilor tii." Cimitirul esteo bisericdimensi, in care odihnesc osemintele nu a unuia, ci poate chiar a mai multor oameni drepfi gi sfinfi. Iar unii, careau primit indrdznire citre Dumnezeu,se roagd Lui ca sd ne ajute. Multa tAnguiredin vremeadesPdrlirii de cei dragi ai nogtri ne conduce uneori ca si-i urmim in credinld 9i dragoste,spre locul fericit in care se afli ei. Si mergem la picioareleAltarului Domnului: pentru El nu existd morfi. Sd ne aProPiem cu duhul de hotarelelumii celeide Sus.

@@o+@s&
i mergem la bisericd. Altarul Sfintei BisericiOrtodoxe esteintotdeaunaorientatspreris5rit. Aceasta pentru cd, duPi cum luminavdzuti pomegte de la rdsirit, tot astfel 9i 95

Spoaedanin copiilor

Sfnturipractice pentrupreofi,pdinli gi copii

lumina harului, a adevirului, carelumineazdcaleacdtreimpdrdlia cereascd, ni se aratd noud tot de la risdrit, cdci acolo S-a ndscut Hristos MAntuitorul lumii. Exteriorul bisericii ne aduce adeseaaminte, prin forma sa, de o corabie.Aceasta pentru canoi sdnu uitim cd Bisericalui Hristos are un CArmaci fird de pdcat - pe Domnul nostru Iisus Hristos. Noi mergem acolo unde avem unica posibilitatede mAntuirea sufletului de la moarteavegnicd. Pentru aceastase cuvine sd lisdm toate gAndurilegi grijile lumegti.insd mai intAi trebuie sdne impicdm cu tofi semenii nogtri gi si le iertim gregelile fafd de noi, trebuie sdne rugdm pentru ei. $i atunci putem sdmergem in locul in care se sildgluiegteslava lui Dumrlezeu, in care se sdvdrgesc mdretele taine, in care pe Sf6ntaMasd se aduce adeviratul Trup gi adevdratulSAnge al Domnului, unde in chip nevdzut este prezent lnsugi impiratul slavei, unde to! credinciogii sunt adumbrili de Duhul SfAnt, unde cetele sfinfiloringeriin chip nevdzut il inconjoari pe Domnul IisusHristos gi il slivesc.Sdne apropiem deci cu evlavie. 96

Si ne apropiem nu precum turigtii, fdrd vreun folos, ci ca cei chemafi de Hristos. Sd dim milostenie celor sdrmani, fratii nogtri dupi strdmogul Adam, cdci gi pentru ei a suferit Domnul. Sd ne insemnim la intrare cu semnul Sfintei Cruci, rugAndu-ne: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mX pe mine, picdtosul!"

@@st@ss
[F{ e aducempreotului la SfAntulAIl\94 tar o pAine,caresenumegteprescuri, gi pomelnicul ce trebuie pomenit inaintea jertfelnicului - cu semenii nogtri vii gi adormifi. SXaprindem lumAndri inaintea icoanelorDomnului, Preacinstitei lui Maici gi a sfinfilor, care au fXcut voia Lui in aceastiviald gi ?r rv Il preasldvesc pe El in viafa cea ve$nicd. Suntem in Casalui Dumnezeu, iaringerii lui Dumnezeusebucuri de noi. SfAnta biserici esteimpdrtiti in trei pdrfi: pronaos, naos gi altar, care reprezinti simbolic acele trei pdrfi ale zidirli lui Dumnezeu pentru oameni: 97
9A\T W

Spoaednnia coPiilor

Sfatui practice pentrupreofi, pdinli gi copii

vremea in care omenirea se afla sub - pronaosul,vremealelegeafireascd gii poruncilor.lui Moise - partea de mijloc (naosul),harul Domnului nostru Iisus Hristos -Altarul, inchipuind insugi cerul, cu celenevizute ale sale. Despre acestavorbescAi picturile de pe perefii bisericii. De la SfAnta Masd, care se afld in Altar, pomegte un drum neintrerupt spreparteadin mijloc a bisericii - amvonul -, c reprezinti calea venirii Domnului la noi. inaintea Sfintei Mese se afld Ugile - -. i Impdrdtegti, prin care intri Impiratul slavei. Este zugrevite pe dAnsele PreasfAnta Ndscitoare de Dumnezeu - Buna Vestire - 9i mai sunt zugriviS binevestitorii acesteitaine - cei patru Evangheligti. Deasupra Ugilor impdrdtegti, in dreptul Sfintei Mese, atArnd dvera, care are infdligatd pe ea semnul crucii - simbolul Domnului nostru Iisus Hristos. Catapeteasma este impodobitd adesea cu ornamentedin lumea vegetali, inchipuind Raiul. In centrul tuturor actelor liturgice se afld crucealui Hristos. Ea esteage98

zatd in spateleSfintei Mese, ca sceptru suveran al puterii dumnezeiegti asupracerului gi pdmAntului.

@}ws+@ss
el mai sfAnt loc al bisericii este Altarul. El este despdrflt anume pentru slujirea preotului, iar intrareamirenilor in acestloc esteopritd de cdtre pravilele Sfinlilor Pdrinfi. Dintre tofi mirenii, unul singur - impdratul ortodox, unsul Domnului, are vrednicia gi poatesi seimpdrtdgeasci cu SfinteleTainein Altar impreuni cu sfinfifii slujitori. IntAiagi ceamai importanti podoabi a Altarului esteSfAntaMasd.Pe ea se afld prezent in chip tainic insugi Domnul gi StdpAnulBisericii. SfAnta Masd inchipuie gi mormAntul Domnului, gi locul slaveiSale. Pe SfAntaMasd se afld Antimisul (care o poate inlocui in cazuri excepin care se gdsesc lionale pe aceasta), cusute pdrticele din sfintele moagte. Aceastaesteo mdrturie ci sfinfii care s-auingropat cu Hristos,impreuni cu El se vor gi preasldvi(v. Rom. 6, 8). 99

Spoaedania copiilor

pentrupreo[i, pdinli 9i copii Sfnturiprnctice

in afarddeAntimis,pe SfAnta Masd semai agazd: chivotul, o cutiute in care se pestreazi SfinteleDaruri pentru impdrtdgireacelor bolnavi, Crucea gi SfAntaEvanghelie.Evanghelia,la fiecare din ardtdrileei, ne aduce aminte de Domnul gi de mAntuirea noastre. Crucea este zilogul dragostei,oferit noui de citre MAntuitorul. in afardde SfAntaMasi, in Altar se mai afl5 gi Jertfelniculpregdtirii Sfintelor Daruri (Proscomidiarul) - in parteastAngda Sfintei Mese. In spatele Sfintei Mese se afli un loc mai inalt pentru slujba arhiereasci. Din el - mdrturisescsufletele curate - izvorigte de fiecare dati o lumini strilucitoare - puterea Dumnezeirli. LAngI SfAntaMasi se mai afld gi un sfegniccu qaptebrate, amintindu-ne de celegaptedaruri ale SfAntuIui Duh. Altarul Bisericii lui Hristos - Biserica Ortodoxi - esteiocul nostru osebit de evlavie gi teamd,pe care mirenii il privesc cu multd cutremurare, iar preofii, ca slujitori ai Bisericii,pdgesc in el cu evlavie sfAnti.

@s'1.@go
F:!l f lu.

Rt4 isericapropriu-zisdestepartea E-V,lcentralia sfAntului in care locag,


stau cei ce cred in Hristos. Aici, inainteamdrefiei lui Dumnezeu,insugiimcoroana pdratul estedator sd-giscoatd sa simbolul mirefiei pdmAntegti. IntrAnd in aceasti parte a bisericii, vedem deodati un zid despdrfitor intre noi gi Altar. Acesta esteiconostasul,pe carese afli o mulfime de icoane.El ne invafi pe cine avem noi ca ocrotitori in cer, cdtre cine suntem datori sd indllim rugdciuni. inlelepciunea cea dumnezeiascd,revdrsatd in tradigia Bisericii primare, a hotXrAt indllarea iconostasului.De-o parte gi de aita a Ugilor impdrdtegti se afld icoaneleMAntuitorului gi a Maicii Domnului; mai departe,in partea dreapti, este agezati icoana sfAnfului ori praznicului in cinstea ciruia iar in parteastAngd, s-azidit biserica, icoanele altor plScuti ai lui Dumnezeu, foarte cinstili in acel loc. Deasupra sunt zugrivite cele 12 Ptazrlrce, iar mai sus - Sfintii Apostoli. Deasupra acestui rAnd de icoane se agazd 101

100

Spoaedania copiilor

pentrupreofi, pdinli gi copii Sfatui practice

Sfinfii Proroci, iar deasupra acestora, Sfinfii Patriarhi din Vechiul Testament, protopdrinfii nogtri. La mijloc, chiar deasupraiconostasului, se afli Ristignirea Domnului Iisus Hristos, cu doui molene, reprezentAnd pe Maica Domnului gi pe SfAntul Ioan Evanghelistul. Iar deasupra Uqilor Impirdtegti este zugrdvitd Cina cea de Taini, care trimite la sdvArgirea Sfintei Liturghii din Attar, Cina Trupului gi SAngeluiDomnului. Mirenii aduc sfintele daruri pe solee, locul mai inalt de dinaintea catapetesmei. Locul cel mai inalt din chiar fala Ugilor impSrdtegti se numegte Amvon gi slujegtela inillarea de pe el a ecteniilorgi la citireaSfintei Evanghelii. in dreapta gi in stAngaAmvonului se afld stranelepentru cAntdrefi gi membrii clerului inferior. ln strane pot fi vdzuli praporii pictafi in chip simbolig cu crucea deasupralor. Acegtia sunt simboluri ale biruintei Bisericii lui Hristos asupra vrdjmagilormAntuirii.

@wo+@se
-l

I { partea de apus este intrarea in " tl uir"ri.d, ce atrage atenpa sufletului cu ziditoare lecfii. Ca sd intri in bisericdspre a te ruga lui DumnezelJ,pentru a cere milostivirea Lui, pentru a te uni cu El prin SfAntaTaind a impdrtiganiei, trebuie mai intAi sd stai in pronaos, unde se afli cei carecergesc Ai carese pocdiesc.Cei carevin la biserici, dupd milostivirea lui Hristos, mai inainte de toate trebuie sd arate mili pentru cei din nevoi, de la ugabisericii. De aceea estenevoie sd stai in pronaos,unde staucei caresecdiesc Aicei careascultdgi invafd dogmelecredinfei. Deci, dacd vrei si te invrednicegti si intri in biserici, este nevoie si te cdiegtide pdcateletale gi sd ai o credinfd putemicd gi curatd. Pronaosul,de obicei,estedespdrfit de parteacentralea bisericii de un zid continuu, cu lrei intriri. Cea din mijcaloc pentru domnitorii pdmAntegti, re, ldsAnd in pronaos toati distincfia mdrefiei lor stipAnitoare,intri in bisimplilor credinciogi. serici asemenea 103

702

Spoaedania copiilor

pentrupreali,pdinli gi copii Sfaturipractice

Intrarea din dreapta estepentru berbatj, iar ceadin.stAnga pentru femei. Impdrtirea pronaosului in acest chip s-afdcut pentru ca aceiacarevor sdintre in CasaDomnului sdlaseaici, in pronaos,toatecelelumegti gi sd ducd cu sine in bisericd prinosul lor de credinfi, de nidejde gi de dragoste.

@s+@eo
ga cum icoana apare ca o fereastrd cdtre Impdrdfia ceruri-

lor, tot astfelgi Bisericaesteca o intrare in cer gi loc al prezenteiStipAnului ceresc. MergAndin viziti in casaunui cunoscutoarecare, ii aducem daruri. Cu cAtmai mult nu ar trebui oare si-I aducemun dar lui Dumnezeu?Darul adus aratd iubirea noastrd citre El. insd ce ar trebui sd-I aducem,vrednic de sfinfeniaLui gi pe misura evlaviei noastre? Estepldcut pentru cucernicii cregtinisdjertfeascd in biserici pAine, roade, viry ulei, lumAniri etc. Si ne tememinsd sd le pistrim pe celemai bune pentru noi, iar pe cele mai rele sd I le aducemLui, Cel in mAinile C5ruia sti mAntuireanoastrd!MergAnd 1.04

in vizitd la mai-marii nogtri, noi ddruim ceeace avem mai bun. Nu este nevoie oare cu atAtmai mult si ne temem si-L scArbimpe StdpAnulmAntuirii noastrecu celemai rele?Nu este insi mai pldcut lui Dumnezeu acela careaducemult qi bun prinos, ci acela care se aduce mai degrabdpe sine ca jertfi. Altfel, jertfa se va afla potrivnicd lui Dumnezeu. I r. t Infricoqdtor lucru este si aducem pentru Taine vin de proasti calitate! Biserici Nevrednic estepentru SfAnta untdelemnul necuratde candele! LumAnareasi fie mai bine mai micd,insd din ceari curatd de albine, ca sd nu murddrim biserica de funingine gi miresme rele. Feriti-vX de rdu, preaiubifilor! Nu este plicuti lui Dumnezeu lumAnarea necumpdratd din biserici. insi nu de lumAnare, de ulei, de a inimii are neviru ci de buna aqezare voie Dumnezeu. Iar a dirui dupd puteri in cutia milei din CasaDomnuluiinseamnd a nu rdmAnefird rugXciunedin partea Bisericii gi firi mila lui Dumnezeu.Au trecut ani gi veacuri, iar pomenirea multora s-a gtersde pe fafa pdmAntu105

Spaaednnia copiilor

Sfaturipractice pentrupreo[i, pdinli gi copii

lui, dar Biserica nu-i uitd in rugiciuniie ei pe bineficdtori.

@Wsl'1.@g1,S
e aflim in casa Pdrintelui nostru Ceresc. Pentru ce am venit

noi aici rrtai cu seamd? Sd ne rugirn? - Da: ea estecasi de rugdciune,dupd cuvAntulDornnului. (v. Lc. 79,16i). Pentru invdfdiura CuvAntului lui -.Da. Dumnezeu? - Da. Pentru sdvArgirea Thinelor? Insi pentru ce estemai alesbiserica?La ce,in afarl.de loc de citiri, de cAntdrigi de rugiciuni, servegte Altarul? Pentru ce, in mijlocul Altarului, se afli SfAntaMasd?- E vddit ci pentru s5vArgirea Tainei lrupului gi SAngelui lui }{ristos. Dornnul spune:CelcemdnLncd trupttlMeu gibeasfrngele Meu rdmkrretntru Mine EiEuintrtt el (In6,56).Cum sdne afl5m intru l)omnul qi El sd se afle intru noi? Iati, pdgim c5tre'I'aind! Spune Domntrl: Celcemdnkncii trupul Mett gi bea sLngele NIeuareuialdaeEnicd gi Ett il aoi inaia in ziua cen deapai(In 6, S4). 1.46

Oarenu rAvnim noi viala ceavegnicd? Avem pentru aceasta doar un singur mijloc: curdtirea congtiinfei noastre prin Taina Spovedanieigi apropierea citreimpdrtdgirea cu Trupul gi SAngele lui Hristos in'chip nefifarnic. venind la bi$i, in afardde aceasta, serici cu sArguintd,cu evlavie, cu luare-aminte,cu credinfd, trebuie mai apoi ca tezaurul harului pdstrat pentru noi in bisericd sd-l pdzim cu grijd in afara bisericii, si trdim cu acele simfiminte sfinte pe care le-am primit in bisericddin sfinteleslujbe.

@s+@es
e rnseamni sd avem comportament cucernic in bisericd? Sim-

plu vorbind, trebuie sd luim seama la noi ingine ci suntem in prezenta lui Dumnezeu. CAnd ne aflim in caincersa unei persoanerespectabile, cdm sd ne purtdm respectuos,chiar daci aceapersoandnu ne observdintotdeauna.Deci cu atAtmai mult ar fi nevoie sd ne pdzim in CasaStdpAnului Ceresc,Care nu numai cX ne vede, ci gi cunoagtetoate simfimintele noastre. 107

Spooedania copiilor

pentrupreofi, Sfatui practice pdinli gi copii

La intrareain bisericdse cereo stare sufleteascd plind de pace. Deasupra intrdrii unei vechi biserici se afla scris:,,Pace lie oricine ai fi, dacdtu in pace,cu curifia inimii intri in tainicul sdlagal lui Hristos Dumnezeu!" Comportareaexterioari evlavioasd esteaceasta: Se cuvine sd fii imbrdcat simplu, modest gi cuviincios, pistrAndu-fi rangul, fird eleganfd.Dupi porunca SfAntului Apostol Pavel, birbafii trebuie si aibi capul neacoperit, iar femeile, in semn de supunere gi castitate, trebuie sd aibd capul acoperit (v. I Cor. '1,'1,,4-1.6). Odinioari, cregtinii cucernici igi acopereaugi fala ca si nu pdcituiascd. Cregtinii care au insemne lumegti gi merite militare sd cinsteasci cu cuviinfd prezen,ta in sfintelebiserici - fdrd aceste insemne gi fird arme. in timpul Liturghiei trebuie sdstdm in tdcere,firi a ne migca,cu fafa cdtre SfAntul Altar. Convorbirile in timpul Liturghiei sunt total supdritoare pentru bisericd. Este necuviincios si se stea jos in tot timpul slujbei, chiar la cuvAntul de invifiturd, excluzAndcazurile de boald gi neputinfd. 108

Este de nescuzat,supdrdtor gi neinfelept sd se vini la slujbd dupd incepuful acesteiaori sd se plece mai inainte de terminarea ei. Care dintre noi, invitat fiind undeva, in prezenta unei persoaneimportante, ar indrdzni sd intArzie ori sd plece mai devreme? insd la sfAntabiserici, Casa lui Dumnezeu Cel Viu, noi indrdznim acestlucru. Esteimpotriva lui Dumnezeu gi vdtdmdtor pentru suflet. Sd nu se afle in mijlocul nostru unele ca acestea! Cici in Bisericdtoatesdse facdcu cu(I Cor. 1.4,40). aiinld Eidupdrfrnduinld

@wst@se
-lt

Bisericd totul are o semnificaI | " U tt". $i celemai mici lucruri au o insemndtate a lor gi sunt spre zidire. Si privim vegmintelepreofilor. Este de ajuns numai sd aruncdm o privire asupra pirintelui, imbricat cu toate vegmintele,cd deja am primit invdldturi. Stiharul preotului ne aduce aminte de acel hitory de aceahaind in care a umblat pe pimAnt lnsugi MAntuitorul 109

Spoueilnnia copiilor

Sfaturiprnctice petftnrpreo[i, pdrinti gi co1rii

Iisus Hristos.$i Pirin$i Bisericiiil numeschaina mantuirii gi haina veseliei. MAneculele preotului reprezintd legdturilelui Hristos. Epitrahilul semnificdjrg,rl gi greutatea,ca semn al greutifii crucii preoliei luati asuprd-gide sufletul cregtinului iubitor. Dacd se intAmpli si fie undeva vreun bolnav preotul, chiar la miezul nopfii, este dator sd se ducd in acel loc, dacd este chemat.Orice lrebuinfd estedator si o implineascd, l5sAndu-sitoate ale sale.Epitrahilul de pe grumazul preotului ii aduce aminte de Crucea pe care Domnul a purtat-o pe umerii Sdi. BrAul careincinge epitrahilul gi stiharul ii aduce aminte de puterea lui Dumnezeu, intdrindu-l in slujire. El simbolizeazd gi gtergarul cu care a binevoit si Se incingd MAntuitorul, atunci cAnda spdlat picioareleucenicilor Sii. Pe deasupra, preotul imbracd felonul - mantia dreptilii - ce aduce aminte de aceahlamidd in care a fost imbrdcat MAntuitorul in timpul pitimirilor Sale. Orarul vegmintelordiaconegtisimb olizeazl aripile in gereq ti. 110

In sf6ntanoastrdBisericir C)rtodox5 nu estevreun obiect, vreun lucru care si nu-gi aibdimportanta lui gi"de acelucru necesitd ea,fiecare un sirntimAnt deosebit de evlaviegi cucernicie.

c@s+@wAE
semeneaCrucii, Sfintei Evanghelii gi celorlaltelucruri sfinte, sunt cinstite cu evlavie de citre cregtini gi sfintele icoane.Este cu neputinfd sdfacemdin eleidoli, cici cinstireadati acestora urci la prototip. + .^ Insugi Dumnezeu S-a ardfat IntAiul cinstitor al sfintelor icoane: EI a poruncit lui Moise sd ageze in amAndoud pirfile chivotului Legii doi heruvimi poleili cu aur (v. Ieq. 25, 78). Insugi Iisus Hristos l-a tdmicluit pe Avgar, mai-marele Edesei, prin chipul Siu, nefdcut de mAnd omeneasc5. Icoanele Preasfintei NXscitoare de Dumnezelt - in numir de trei - au fost zugrdvite de SfAnftrlEvanghelist Luca. Apostolii Petru gi Ioan - ciupi mirturia SfAntuluiIoan Damaschinau zidit in Lidia o bisericl in nurnele Preasfintei Ndscitoarede Durnnezeu. 71,1

Spouedania copiilor

Sfnturipractice pentrupreoli,pdin[i gi copii

in care s-a aflat gi icoanaficdtoare de minuni a Maicii Domnului. Adeseori,sfinlii lui Dumnezeus-au ardtat vii pe pdmAntin chipul in care ei sunt zugrivifi in sfinteleicoane. Icoanelesemnificdpentru noi chipuri ale adevdrafilorsfinfi ai credinfei noastre.$i Domnul a binevoit sd sdprin ei nenumdrateminuni vArgeascd gi semne pentru credinciogi,imboldindu-i astfel citre o mai mare osArdie a cinstirii lor. Datoriti mulfimii de minuni, unele icoane au fost numite ficitoare de minuni. La cregtinii ortodocAiexisti obiceiul de a s5ruta icoanele.Atunci cAnd Hristos se afla pe pdmAnt,a dat sdrutare celor ce credeauin El. Mai tArziu, ' -? dupXInilfare, s-aucinstit cu sdrut toli cei careigi aduceauaminte de El. SdrutAnd icoanele,noi mirturisim prin aceasta dreapta noastri credinfd dreaptapreasldvirea lui Dumnezeu. Trebuiesdne tememmult, aducAndu-ne aminte de sdrutul iudeilor gi de lingugirile lor din pridvor. Astfel, nu estede ldudat, ci ruginosca in timpul slujbelor,afunci cAndtrebuie,,sd taci tot trupul omenescAi sd stea cu frici gi cutremur", dupdbunul nostru plac 1,12

gi la vreme nepotriviti sd mergem la icoanepentru inchinare, ci trebuie sd ne amintim qi de avertismentul dat de Domnul Mariei Magdalena:Nu te atinge deMine,cdci?ncdnu M-amsuit la TatdlMeu (In20,77).

@Awst@eo
nsemndtate simbolici are gi folosirea in biserici a sfegnicelor. Ele

sunt un simbol al bucuriei, in timp ce ard gi lumineazd.$i, intr-adevdr,Lumina lumii, lumini in invd[dtura cuvAntului se numegte, in Evanghelia lui Hristos, Lumina care ne-a strilucit noui in intuneric. Iar cdldura focului semnifici dragosteacdtre noi a lui Hristos, Carene iubegtepe tofi cei careil iubim. Pe SfAntaMasd arde un sfegniccu trei brale, in numele Sfintei Treimi. inaintea icoanelor se afld sfegnice cu mai multe lumAniri. in afardde aceasta, in bisericdse aprinde policandrul - cu mai multe lumini. La slujirea arhiereului se aprinde dicheriul - care zd,peFiul lui Dumnezeuin simbolizea celedoui firi ale Sale- dumnezeiasci 113

Spoaedaniaco1tiii.or

Sfatui practice pentrupreoli,pdrin[i gi copii

gi omeneasce- gi tricherui - amintind de SfAntaTreime, de la Care vine sfin[irea noastrd. LumAniri aprindem ca sd fie arse deprinderile noastre prdcltoase, iar rnintea noastrd sd se poatd lumina cu cunoagterea Legii lui Dumnezeu si inima, cu.iubirea Lui. Insd nu aflim folos din aprinderea lumAnirilor ori a candelelor, dacd inima nu ia parte la cinstirea iui Dumnezeu. E nevoie deci ca mai intAi sd aprindem in inima noastri flacdra sf6ntd a rugdcirurii cifre Dumnezeu. Ca semn de sldvire gi cinstire duhovniceasci de cdtre cregtini a Domnului, a Preasfintei Maicii Sale gi a sfinfilor, in timpul slujbelor durnnezeiegti adeseori se cddelnifeaz5. cu tdmAie. Iar cregtinii se aratd atrrnci intr-o osebit{ sfintire a harului iui Dumnezeu, prin imboldurile cdtre starea de r:ugiciune. Ei trebuie si-gi piece capul cu smerenie inaintea preofilor slujitori care cddelnifeazi. $i, ca rugdciunile lor sd fie bine primite gi bine inmiresmate, ei trebuie si fie apringi de rivna cea dumnezeiascS, neintinati, asemeneacuratei gi sfintei tdmii, dupd cuvAntul Fsalmistului David: Srise

indreptezerugdciune a me a ca tdm6ia in ainteaTa; ridicareamhinilor jertfdde mele, (Ps.'I..40,2'). seard

@wst@@o
isericanoastrdtrebuie sd sesfinfeascdin sufletelenoastre.Sfinfenia Bisericii trebuie sd fie o purtare de grijd in intreaga noastrd viatl pdmAnteasci,o purtare a crucii pe parcursul intregii viefi. Si ia aminte necredinciogiigi cei carecred in altceva, mdrturisindcd Dumnezeu esteintr-adeudr printreaoi (l Cor.'1.4,25). in dobandireaDuhului SfAnt sunt cuprinse sensul gi importanfa vielii noastre.Despre aceasta, SfAnful Teofan al Poltavei,Noul ZdvorAt,a spus: ,,Existi printre cregtinioameni cirora darurile SfAntuluiDuh le sunt striine. Acegtia,necugetAnd la reinnoireacea duhovniceascS, se mulgumescAi ndddjduiescin degertin Domnul ori in propria lor curifie!" Intristitoare esteaceastiprevestire! Dacd oamenii nu iau aminte la lucrarea Duhului SfAnt, atunci fie au ochi gi nu vid, fie se va implini ce115

174

Spoaednnia copiilor

ea ce a spus MAntuitorul: Fiul Omului, cfrndaa ueni,aa gdsi,oare,credinld (Lc. 18,8). $i astfel,lucrupepdmhnt? rile se apropie de deznoddm6ntgi lumea insSgi se afld la ultima sa rdsuflare. Toli gtiu ce se va intAmpla cu ei, DucdciDomnul a spus:Nu aardmhne penaceEtia, hul Meu purureainoamenii tru cdsuntnumaitrup (Fac. 6, 3). + Insi, cAtd vreme Dumnezeu pdstreazd,fiinla noastrd cregtind gi binecuvAntareaLui rdmAne in Bisericd, nu putem sd ne indoim ci Duhul lui Dumnezeu se afld in aceasta. IntrAnd in bisericd, sd infiptuim buna noastrd dorinfd de dobAndirea Duhului SfAnt,ca si intrim mai apoi gi sd ne sildgluim in Patria noastri cea cereasci,in impdrdlia Ortodoxiei Triumfdtoare.

Cuprins
D r a g u l m e u p i r i n t e .! . Iubitepirinteduhovnic! Dragipdrinfi ...... 5 .....7 .....9

I. Spovedaniacopiilor Primele intrebiri la spovedania copilului. .......t7 Primaporuncd .......18 Ceade-adoua poruncd . . . .21 Ceade-atreiaporunc .d ....25 Ceade-apatraporuncd .....27 Ceade-acincea poruncd . . . .30 Ceade-agaseaporuncd .....92 Ceade-agaptea porunci . . . .34 Ceade-aoptaporuncd.. ....36 Ce-ade-anouaporunci ....38 Ceade-a zecea porunci. . . . .39 i n t r e b i r id e f i n a l . .....4t PoruncileNoului Testament . . . . . . 4g Por uncil ec el or gF er i c i r i ... . M 717

Cuprins

u.
Indrumar de spovedaniea copiilor indrumar de spovedanie a copiilor..47 ilI. Bucuria mirturisirii CAtde bucurossunt cd ai venit!. . . 65 CAndsei5rcepe spovedania copilului. .......75 Despreprimejdiile obignuinfeicu spovedania.... ."....83 IV. Primii pagi spre CasaDomnului CasaluiDumnezeu.... ....91,
irr