Arme de foc:Pistolul

Istoric
Iniial, pistolul a aprut ca arm a cavaleriei, o arm de foc care se folosea cu o singur mn, cealalt rmnnd liber pentru controlul frielor calului. Pistoalele din perioada 1400 -1700 reflectau, n general, tehnologia disponibil muschetelor - foc unic i ncrcare pe gura evii - fiind la nceput concepute pentru suplimentarea armelor mai puternice cu reazem pe umr. Inovaiile privind mecanismele de declanare, precum sistemele de piedic cu roat, piedic cu cremene i mai trziu declanarea prin percuie au fost eseniale pentru ca pistolul s fie pregtit de tragere n timpul luptei. Anterior, pentru a se aprinde ncrctura de praf de puMecanismele cu roat i cu cremene produceau scntei n placa semisferic cu pulbere a armei, fapt care i permitea trgtorului s in arma n toc pn n momentul n care dorea s trag. Greutatea mic a pistolului i eficiena lui n condiiile lipsei de spaiu erau uor de observat, astfel nct acesta a devenit o arm indispensabil de protecie personal. Desigur, la fel ca i n cazul putii, visul oricrui soldat de pe cmpul de lupt era s poat trage mai mult dect un singur foc de arm, ntr-o succesiune rapid. nsui viaa lui putea s depind de acest lucru. Conceptul de foc repetat exista att pentru puc, ct i pentru pistol, iar muli armurieri au ncercat s-l transforme n realitate. Astfel au aprut armele cu mai multe evi, numai c acestea nu erau uor de transportat. S -a ncercat i varianta mai multor orificii de ncrcare, ns focurile ratate - adic declanarea ncrcturilor adiacente reprezentau un pericol prea mare. Odat cu optimizarea mecanismelor de declanare, a aprut o arm cu un cilindru rotitor ce alinia, pe rnd, mai multe locauri cu eava armei, iar acest mecanism prezenta ceva mai mult siguran dect cele anterioare. Revolverul avea de obicei cinci sau ase locauri n care se ncrcau praf de puc i bile prin partea frontal a cilindrului. Soldatul alinia fiecare loca individual cu eava pistolului i aeza o caps detonatoare n dreptul unui niplu, care direciona flacra produs prin detonare nspre loca, aprindea ncrctura de praf de puc i arunca bila pe eava pistolului. Cnd soldatul apsa pe trgaci, percutorul lovea capsa detonatoare, iar aceasta se declana. c, trgtorul trebuia s aib n permanen la el un nur aprins numit fitil. Samuel Colt, inventatorul acestui sistem i cel al crui nume a devenit un substantiv de uz general, a conceput acest model pe cnd era un tnr matelot. n 1835, a obinut brevete n Marea Britanie, nFrana, iar apoi i n Statele Unite pentru revolverul cu percuie, cunoscut mai trziu sub numele de revolverul Colt. Revolverul Colt se diferenia de alte revolvere prin dou aspecte importante. n primul rnd, mecanismul inventat de Colt rotea cilindrul pentru alinierea urmtorului loca n momentul ridicrii cocoului. Acest fapt nu numai c

furniza o cale sigur, mecanic de aliniere a locaului cu eava, dar, n acelai timp, elimina o faz din secvena de tragere a pistolului. Mai nainte, tragerea cocoului i rotirea cilindrului reprezentau dou micri separate. Cea de-a doua idee genial a lui Colt s-a manifestat n privina produciei revolverului. Fiind ajutat de nimeni altul dect de Eli Whitney Junior, fiul inventatorului mainii de egrenat bumbac, marele pionier american din domeniul fabricilor de producie, fabrica lui Colt din Hartford, Connecticut, Statele Unite, a reuit s produc revolverul cu piese prelucrate precis i complet interschimbabile, folosind o linie de asamblare la care lucrau muncitori i nu meteugari. n timp ce avantajele militare ale revolverului erau destul de evidente, societatea american a acelor vremuri a creat o alt pia de desfacere pentru acest tip de pistol cu declanare rapid, de care europenii duceau lips: Vestul Slbatic. Vestea despre eficiena revolverului n luptele cu amerindienii ajungnd din Florida pn n Texas, cererea pentru astfel de arme a atins cote uimitoare. n 1857 brevetul lui Colt a expirat, lsnd cale liber concurenei. Colt s -a vzut nevoit s-i cedeze rolul de rege al pistolului americanilor Horace Smith i Daniel B. Wesson, acetia producnd un model achiziionat de la Rollin White. Revolverul lui White folosea cartue de cupru declanate prin lovire n muchie, care reprezentau uniti autonome de tragere. Astfel, arma putea fi ncrcat pri n spatele cilindrului, iar capsa declanatoare era eliminat, ceea ce reducea n mod semnificativ timpul destinat rencrcrii. Smith i Wesson au mbuntit modelul lui White printr -un mecanism de descrcare a cartuelor goale, precum i printr-o conectare a aciunii trgaciului cu cocoul i cilindrul. Astfel, la eliberarea trgaciului, cocoul se ridica, iar cilindrul (butoiaul) era rotit. Pistolul automat a aprut n anii 1890, chiar n perioada n care ruda sa mai mare, puca, nva s se rencarce automat. S-au folosit mai multe modele diferite, printre care cel cu prghii cotite i cel cu reglet. Ambele tipuri, reprezentnd Luger-ul german i Browning-ul american, foloseau n mod inovator fora reculului pentru aruncarea cartuului gol i aducerea pe eava a unui nou glon dintr-un ncrctor cu arc plasat n mner. Aceste pistoale au nlocuit revolverul ca arm preferat a armatei, acesta fiind folosit n continuare ca arm de autoaprare, n cazul absenei unei arme de calibru mare.

Evolutie
Armele au avut si vor avea , cu siguranta, o importanta covarsitoare in istoria si dezvoltarea umanitatii. Practic, intreaga dezvoltare sociala si istorica a speciei umane este intrinsec legata de inventarea si perfectionarea continua a sistemelor de arme. In tot decursul istoriei speciei umane, arma a fost singura unealta care a fost dezvoltata continuu, fara intrerupere, proces care , se poate observa foarte usor, continua si azi.Cantitatea imensa de informatii publicata in ultima suta de ani despre istoria armelor, si in special in ultimile patru decenii, este mult mai mare decat ceea ce se cunostea inainte despre oricare segment al istoriei armelor. S-au publicat studii detaliate despre dezvoltarea anumitor tipuri de arme, armurieri, mecanisme sau marci, asa incat este practic imposibil si sa facem doar un sumar al acestor informatii in cele ce urmeaza. Facand referire particulara la armele de foc, putem spune ca originea lor a ramas intrucatva obscura. Dar nu exista nici urma de indoiala ca poporul chinez a folosit praful de pusca pentru arme pirotehnice inca de la inceputul secolului al XI-lea DC, iar formula pulberii negre a ajuns in vestul Europei, posibil pe filiera araba, la mijlocul secolului al XIII-lea, cel tarziu. Cele mai vechi dovezi palpabile ale existentei unei arme de foc o gasim intr-o ordonanta florentina din 1326, in care se negocia fabricarea unui tun,precum si in manuscrisul lui Walter de Milemete De Nobilitatibus,Sapientiis, et Prudentiis Regnum datat 1326-7, si detinut azi in Biblioteca Crestina din Oxford.

Odata cu trecerea timpului, nevoia imbunatatirii calitatii tehnice si balistice a armelor de foc a crescut. Inventiile, inovatiile, incercarile de modificari tehnice mai mult sau mai putin reusite, au facut din armurieri adevarati pionieri ai progresului tehnic. La primele arme de foc, sistemele de aprindere erau primitive, facandu-se cu ajutorul carbunilor aprinsi sau al unui fier inrosit,arma avand ca accesoriu o mica tigaie metalica plina cu jar de carbune. Aparitia mecanismului de dare a focului cu fitil la inceputul anilor 1400 a fost un pas inainte in evolutia armelor. Tragatorul putea aprinde incarcatura cu ajutorul unui mecanism care deplasa un fitil aprins intr-o incarcatura de initiere. Acest lucru a permis luptatorilor o mai mare mobilitate, in secolele al XV-lea si alXVI-lea aparand corpurile de archebuzieri si muschetari. Dar evolutia nu s-a oprit aici. Mecanismul de dare a focului cu rotita si cremene,care este atribuit ca inventie lui Leonardo da Vinci,in jurul anului1500, a rezolvat problema portului armelor incarcate si gata de executare a focului, fara primejdia ca jarul fitilului sa se stinga. Mecanismele armelor evolueaza si prima arma cu cremene si amnar (mecanism cu cremene de tip francez), apare in Franta intre anii1610 1615, inventia sa fiind atribuita mecanicului armurier Marin le Burgeoys din Lisieux.

Intre timp, in afara de mecanismele de dare a focului, si tevile armelor sufera modificari cruciale. Ghinturile, create initial de armurieri pentru a prelua reziduurile de pulbere arsa si a preveni ancrasarea tevilor, s-au dovedit a fi un element esential in inbunatatirea preciziei tirului, cat si in imbunatatirea balisticii exterioare a proiectilelor. Parte intamplare, parte, experienta, teava ghintuita a fost un progres major in evolutia armelor de foc. Inventia lor este atribuita armurierilor Gasper Koller din Viena si August Kotter din Nurenberg la sfarsitul secolului al XV-lea. Aparitia sistemului de aprindere cu capsa a revolutionat hotarator armele de foc. Ideea de a folosi fulminatul de mercur pentru a aprinde , prin lovire, o incarcatura de pulbere, apartine reverendului Alexander John Forsyth (1768-1843), preot din Aberdeenshire, dar un pasionat mecanic si chimist amator. Deodata, armele si incarcatura lor nu mai erau la discretia conditiilor atmosferice. Armele puteau fi purtate incarcate in siguranta fara pericol de accident, focul si reincarcarea se puteau executa mult mai rapid. Din punct de vedere militar, efectele au fost covarsitoare, arta razboiului capatand noi valente. Armele evolueaza in continuare si o aparitie notabila este inventia, in 1836 a primului revolver cu capsa cu adevarat functional, de catre colonelul american Samuel Colt. Secolul al XIX-lea, este, putem spune fara sa gresim,o explozie de inventii si inovatii in domeniul armelor de foc . Sute si mii de inventii, inovatii, proiecte si incercari au propulsat armele in configuratia pe care o cunoastem azi. In 1845, francezul M. Flobert inventeaza munitia ce-i poarta numele, precum si categoria de arme de agreement care este larg raspandita si in timpurile noastre. Nu dupa mult timp, in 1857 americanii Horace Smith si Daniel Wesson produc primul revolver care folosea cartuse independente cu tub metalic. La scurta vreme, in 1867, colonelul Edward M. Boxer inventeaza cartusul cu percutie centrala si capsa de initiere ce-i poarta numele.

Francezii inventeaza in 1884 pulberile pe baza de nitroceluloza , iar Franta este prima tara care adopta pulberea fara fum pentru armele militare in anul 1886. Primul pistol semiautomat cu adevarat functional este inventat de germanul Hugo Borchard in 1893, iar in 1897 americanul John Browning obtine patentul pentru pistolul care sta la baza liniei de pistoale Colt si in ziua de azi. In anul 1900, practic toate armele militare din lume foloseau incarcaturi de pulbere fara fum. Aceasta scurta trecere in revista a armelor de foc este departe de a se dori completa sau relevanta. Ea marcheaza mai mult cateva puncte de reper in acest domeniu.

Clasificare
Din perspectiva criminalistica, clasificarea armelor de foc prezint o utilitate practic pentru identificare datorit posibilitaii determinrii grupului, categoriei, mrcii. Clasificarea se refer, n principal la armele portabile, ntruct acestea sunt folosite n general de ctre infractori. Armele de foc se clasific n funcie de caracteristicile de construcie ale diferitelor componente i dup modul de funcionare (ncrcare, percuie), caracteristici capabile s faciliteze identificarile de grup i individuale. Clasificarea armelor se face astfel: 1. A. Dup destinaie:

arme militare (de lupt)puti , carabine , pistoale , pistoale mitralier arme de vntoare arme sportive sau de tir arme cu diverse destinaii specialepistoale de semnalizare, de start, de alarm, cu gaze lacrimogene. arme ascunse 1. B. Dup lungimea evii :

arme cu eava lung (carabine ,puti , puti mitralier , arme de vntoare i tir) arme cu eava mijlocie (pistoale mitralier) arme cu eava scurt (pistoale i revolvere ) 1. C. Dup construcia canalului evii:

arme cu eava neted sau lisarme de vntoare cu alice , pistoale de semnalizare , arme de tir redus arme cu eava ghintuittirul cu cartue cu proiectil unic (pistoale, revolvere, carabine, pistoale mitralier,etc.) arme cu evi combinate (lise i ghintuite). 1. D. Dup modul de funcionare:

arme cu repetiie (rencrcare prin aciunea trgtorului) arme semiautomate (ncrcarea i scoaterea tubului tras se fac automat, percuia se face pentru fiecare tragere prin apsarea trgaciului)

arma cu tragere automat (rencrcarea prin energia gazelor n aciunea de recul).Acestea permit tragerea n serii i n foc continuu printr-o singur apsare pe trgaci. 1. E. Dup calibru:

arme cu calibru mic-4,506,35 mm arme cu calibru mijlociu-6,359,00 mm arme cu calibru mare-peste 9,00 mm La armele de vntoare calibrul se apreciaz,de regul, dup criteriul numrului de alice fabricate dintr -un pfunt englezesc(calibrul 12 corespunde diametrului de 18,5 mm). F. Dup modul de fabricaie: arme de fabricaie industrialcaracteristici proprii pentru fiecare tip i model arme de fabricaie meteugreasc (armele vechi n general) arme de foc rudimentare din materiale improvizate arme de foc modificate prin retezarea evii i patului. n zilele noastre se gsesc n general arme de producie industrial, armele meteugreti, rudimentare sau modificate fiind foarte rare datorit frecvenei sau uurinei cu care se procur cele industriale.