'.

Prof. SCARLAT DEMETRESCU

,
VIATA DIN"COLODE MORMANT' , "
\

f
','

---",

I:

Scarlat Demetrescu s-a nascut in Bucure~tila 26 iulie 1871. A absolvit Liceul Matei Basar~b, ulterior Facultatea de $tiinte din Bucure~ti. Licentiat in ~tiintele naturii ~i geografie, desfa~oarii 0 devotata munca de dasciH la Liceul Sf. Sava~i Liceul Gheorghe Lazar. Simultan cu 0 intensii activitate de p.rofesor ~i publicist, este revizor stenograf la Senat, geolog la lnstitutul Geografic al Romaniei ~i conduce societatea ~i reyista spiritualista "B. P. Hasdeu". Moare in 11 octombrie 1945. Pe liinga num~roase manu ale de ~tiinte naturale aparute intre 1913 ~i 1929, publica lucrarile "Viata dincolo de monnant" (1928) ~i "Din tainele vietii ~i ale universului" (1939). Prezentul volum reprezinta reeditarea celui din 1928. La acesta s-au adiiugat textele a'trei . conferinte !inute intre anii 1932 ~i 1933 in cadrul Societatii "B. P. Hasdeu", aparute in bro~ura in Editura "Cultura Romaneasdi", respectiv "Via!a Literara".

1:"-

Prof. SCARLATDEMETRESCU

"

VIA T , A DINCOLO

, i
I

DE MORMANT

-.

I .
!

...

-----

I: ---.--.

VIATA , DINCOLO DE MORMANT

Introducere
Cu mii de ani in urma omul nu era atat de tiutor de cele ce se'afla in jurullui i de legile care conduc materia. Traia 0 viata simpla in mijlocul naturii, muncind din greupentru a-i agonisi cele necesare traiului. Dar toemai prin faptul ca era lipit de natura avea mereu 'inaintea oehilor maretia muntelui, auzea vuietul eodrilor, se imbata de splendoarea riisaritului so~relui i noaptea 11fascina bolta instelata a eerului. Aeeasta ncmarginire, aeeasta splendoare niiteain mintea lui intrebari ~isufletul sau descope~imai tiirziu pe Autorullor: 0 Forti'iinjinita, 0 Voil7{ii i/!/inita, 0 In(elepciune injinitii - Tatiil eerese, Creatorul a tot.ce ~tim i nu tim, a ceea ee ~edem i nu vedem.. Infrigurat, temator, plin de respect, i~i iniilta el ruga catre Cel Atotputernie, sa-l lumineze, sa~l apere, sa-l ierte. ~i aa seeolele s-au inirat'$i omul a intrat in legatura eu Pllterile din spatiu i s-a bucurat in simplitatea euno~tintelor lui, de ferieirea de a auzi voeea Cerului, de a fi povatuit, condus ~i ridieat la Lumina. Pe masura ee omul se ridiea in cunoa~terea niateriei i afla tot mai mult din legile care 0 condue, eu cat viata lui se indeparta de natura indreptiindu-se tot mai mult spre sate i orae, eu ciit traiullui devenea mai abundent i mai lu~os, eu atat mintea lui era mai distrata, pfma ciind a pierdut complet eontaetul eu Cei ee eonduc viata ~i ordinea in univers.

Scarlat

Demetrescu

. Initial era con~tient de existenta unei lumi invizibile cu care intra in relatie, dar mai tarziu nu-~i mai aduse aminte de ea materialismul cople~indu-l cu desavar~ire. ' ,.Cu toata suferinta, cu toata dragostea ~i lumina pe care a semanat-o pe pamant Fiul iubit al Tatalui ceresc, omul tot nu a devenitmai bun, mai iubitor de aproapele lui. Raullua proportii din ce in ce mai mult.I A~adar, catre mijlocul seeolului treeutj cu invoirea Celui Atotputernic,ldin lumea invizibila se eoborara spiritele eelor morti, manifestandu-se printre oameni prin diferite mijloace. Misterele sanctuarelor orientale au reinviat, fenomenele ,oculte din Evul Mediu s-au reinnoit - se nascu spiritismul. La inceput manifestarile erau inferioare: mesele se invarteau ca intr-un dans nebim, obiectele se mi~eaude la un loc la altul . tara sa fie atinse, zidurile vibrau, mobilele trosneau ~iloviturile se auzeau in diferite obiecte ~i in podea. Ex.istau 0 serie de fenomene, e drept vulgare, dar nu mai putin convingatoare, potrivit timpului ~i starii de spirit pozitive a societatii moderne. Aceste fenomene vorbeau simturilor, pentru ca ele sunt portile care due la intelegere. Aceste impresii de~teapta in om surpriza, il imping la cercetare ~i mai apoi aduc convingerea. Dupa 0 perioada de fenomene grosolane, aceste manifestari imbraca 0 noua intati~are. Loviturile se ordoneaza, urmand dupa un alfabet conventional stabilindu-se astfel comunicari inteligente. 'De acun~ lumea invizibila intra in cdmunicare cu lumea terestra ~jomul este zguduit in cuno~tintele~i in credinta 'lui. Afla ca exista un spirit nemuritor, afla scopullui pe pamant ~i telul catre care este destinat sa ajunga. Ca ~i cre~tinismulla inceputullui, ~i spiritismul in primeIe timpuri a fost batjocorit, calomniat, persecutat, pehtru ca adqcea la cuno~tinta lucruri noi pe care ~tiinta nu Ie putea explica. Dar timpul i~i face opera lui. Omul vede, reflecteaza, oscileaza ~i mai apoi se convinge. . Azi aceste manifestari cuprind tot pamantul. Pe cand la inceput ele erau simple ~i \ ulgare, azi imbraca un caracfer tot mai inalt. Mediumi scriu comunicari transmise de duhuri din ,spatiu. Instrumente muzicale' canta tara coiltactul omului. Creioanele scriu singure pe hartie, conduse de 0 mana nevazuta. Se aud voci din spatiu, rasuna melodii sublime care p~r a cobori din cer, tulburand chiar ~i pe cei mai materiali~ti. In fine, ill timpurile din urma, entitati din lumea invizibila se incorporeaza in cate un medium adormit ~icomunica prin viu grai asistentilor lucruri din trecut sau care se vor realiza in viitor.

.._h

'

Viata dincolo de mormant

nici de medium,nicide asistenti.

Treptat, aceste tomunicari se fac nu numai in limba natala dar se fac - verbai sau in scris - ~i in alte limbi necunoscut~
.'

Cerul gasind ca a sosit timpul unor fenomene mai sublime, vedem azi suflete coborand intre pamanteni, lU,andinfiiti~area tizicii de om, intrand in conversatie cu asistentii, lasandu~se a fi atin~i, fotografia~i,cantand la pian, lasand pe parafina tiparul mainilor sau a fetei lor, iar apoi in vazul tuturor pierind in mijlocul unei cete. . Aceste fenomene extraordinare atrag atentia lumii ~ioamenii de ~tiinta cauta acum sa Ie examineze, sa aplice metode experimentale ~i sa elaboreze legi ~i reguli in producerea lor. Din toate aceste cercetari rezulta constant interventia unor entitati care traiesc in spatiu in stare fluidica, entitati 'care nu sunt decat cei ce au trait mai inainte pe pamant ~icare constituie deasupra o~enirii vizibile .0 umanitate invizibila. Spiritismul, aceasta credinta-~tiinta noua, se prezinta a~adar clar ~i nu cu simple declaratii, ci cu 0 serie de fapte ~i marturii atat de impozante, ca nu este posibil pentru un om cinstit ~i de bun-simt sa se mai indoiasca de realitatea lor. Creclintain lumea invizibila este raspandita azi pe intreaga fata a globului ~i oamenii se strang in cercuri, in societati pentru studiul ei mai departe. Mii de ciictiapar ~isute de reviste raspandesc acest adevar: SpirUu! este nemuritor.

Istoric
in anul 1846 in ora~ul HydesviUe din statuI New York in casa lui Weckman s-au auzit lovituri in du~umeaua casei, in tavan ~i ziduri. Proprietarul, foarte mirat ~i mai apoi ingrijorat, cerceta toata casa, dar mra sa afle nimic. Intr-o noapte fetita de opt ani a acestui om se rididi din pat, strigand parintilor ca ~imte 0 mana care 0 mfmgiiie pe fata. Dupa acest eveniment, familia Weckman s-a mutat inalta parte iar casa a fast ocupata de familia Fox, compusa din tata; mama ~i doua fiice. -

L.

Scarlat

Demetrescu

Dupa tr~i l~ni, timp in ~are nu s-a petrecut nimic ie~it din comun, lovltunle aUtrevemt, dar de data aceasta mult mai i1:npr~sionante.Se auzeau lovituri in podelele casei, tremurau' Z1du~~le, [enomene ce se produceau mai cu seama in timpul noptn. Dill aceasta cauza nu mai era chip de donnit. Obosita, ingrijorata, familia chema vecinii ca sa-~i dea ~i ei parerea. L~mea veni din toate paqile, s-au pus la panda cinci-~ase in~i pnn podul casei, altii prin pivnita ~i altii au inconjurat casa, ,dar nu au aflat nici ei nimic. Intr~oseara, doamna Fox se culca cu cele doua fiice ale sale in aceea~i camera; dar abia au adonnit ca loviturile incepura ~i l1lai putemice ca altiidata. Atunci una' din fete batu ~i ea cu degetele in podea, ilnitand pe agentul invizibil. Observacurand cii atunci cand batea mai des, cand rarea sau oprea bataile, agentul 0 imita batand ~i ella fei. Atunci dOl1lni~oara Fox i s-a "adresat: "lata, eu bat doua lovituri; bate ~i tu doua". $i imediat agenful a raspuns prin dciua lovituri. "lata, bat cinci." Agentul batu cinci ~i a~a mereu, agentul batea 'numai de atatea ori de cate ori lovea ~i domni~oara Fox. Mamei domno~oarei Fox ii veni atunci in minte sa intrebe: "Spune-mi, invizibilule, cati ani are fata mea Caterina?" Au unnat loviturile indicand exact numarul de ani pe care ii avea aceasta copila. Mirata, doamnaFox intrebii: "lqvizibilule, e~ti o fiinta omeneasca?" Nu i se raspunse nil1lic. lntreba a doua oara: "E~ti sut1etulunui muritor de pe pamant: Daca da, love~te de doua ori," 1l1lediatse auzira doua lovituri. Aceasta este cea dintai conversatie consemnata a timpurilor modem~ intre un pamantean ~i 0 fiinta din lumea spatiilor, Doamna Fox il mai intreba: "Dar daca a~ chema vecinii, tu ai raspunde ~i la intrebarile lor?" Ra~punsul a fost afirmativ. Vecinii chemati din nou au pus rand pe rand intrebari ~i erau mirati cu totii de raspunsurile exacte pe care Ie primeau. Unuia dintre asistenti ii veni,in minte un ptocedeu ingenios. "AscuIta, suflete - zise el - eu am sa in~ir literele alfabetului, iar tu sa love~ti la litera cu care d.ore~tisa fonnulezi 0 silabii sau sa incepi un euvant." $i spiritul executa admirabii. Astfel au aflat cii eel cu care vorbesc este spiritul unui om
care

.. i I

s-a numit CharlesRian, a locuit in casa unde ~adeacum

doal1lna Fox, caera colportor de meserie ~j ca a fost asasinat "CLI multi ani in unna, la varsta de 32 de ani, de catre stapanul casei pentl'u a-i lua banii pe care ii agonisise.

Viata dincolo de Dlormant

sa ce~cetezedaca nu e la mlJlocvreo ~arlatanie.

yalva a.c:stu}straniu fen~men se dispandi ca fulgerul ~i in cura~~ SOSlfad!n t~te. p~11Ilem~gistrati, ziari~ti, profesori, medici etc. ca sa vada ~I el acest cmdat fenomen. Familia Fox se mutii il1tr-oaltii casii, ~ar ~gentul in~izibil 0 urmiirea peste tot locul. In fine, se d~c~se.s.a pIece dm ora~ul Hydesviile in o!a~ul Rochester, dar Dl91aicl n-a sciipat de prietenul invizibil ~~de lumea care niiviilea cu .~ntrebari~i 0 silea sii i se pennitii
~

lini~te,ba chiar intr-o zi lumea adunatiise dediila manifestari.

du~miinoasepe motivul cii sunt in legiituriicu dracul ~i putin a lips~t sii m1 fie chiar omorati de bigotismul omenesc. In aceastiiepocii au inceput sii se producii ~iprin alte tinuturi diferite manifestiiri, intinzandu-se in curand in toatii S.U.A. Ziarele din acea epocii scriau articole zilnice asupra acestor cazuri, incat autoritiitile - dar mai ales savantii - 'Vedeau in aceste imprejuriiri 0 ~auzii, 0 tulburare a mintilor ~i au hotarat sa Ie cerceteze pentru ca sa demonstreze lumii absurditatea existentei unor fiinte invizibile. Cu aceasta misiune a fost insarcinat dl Edmond, ~eful Cuqii Supreme din New York ~iin acela~i timp pre~edintele Senatului, ca impreunii eu marele profesor de chimie al Academiei nationale, dl Mapes, sa cerceteze ~i sii se pronunte asupra acestor cazuri. Concluziile rapQrtului lor sunt: "Fenomenele sunt absolut reale # nu pot fi atribuite decat UT10r fiinfe invizibile". Din acest moment toata lumea avea ca subiect de diseutie fenomenele spiritiste. Celebrul savant Robert Haare, profesor la Universitatea din Pennsylvania, a rneut '~i el cercetiiri personale, scrise, ~i se pronuntii categoric cum ca existii spirite care sunt foarte doritoare sa comunice cu noi oameni, triiitori pe piimant. Un alt mare savant, in acela~i timp diplomat ~i scriitor cu renume, Robert Dale Oven, scdse ~i el mai multe ciiqi care au avut un mare succes i~ lu~ea inheagii. De atunci mari celebritiiri ale S.L.A. au sens ~1au vorbit de existenta acestor spirite. Aeeste fenomene au inceput sii se producii insii $i in alte . tari. Anglia este tara unde ele au fost cercetate metodic ~istudiate in amiinunt. In ~nul 1869 se formeaza 0 soeietate de savanti, lumini intelectuale dintre cele mai mari ale lumii, printre care citiim pe \-ubok, Vallace, Crooks, Huxley ~i alrii, care au decis sa adune fenomenele produse in Anglia ~i sii Ie eerceteze.Dupa 18 luni de studii ~i experiente comisia in raportul ei recunoa~te \ reali~atea acestor fapte ~i conchide la existenta unei lumi invizibile, populatii de entitati traitoare in spariile infinite.

Dm aceastii cauzii, bietii oameni nu mai aveau momente de

Scarlat

Demetrescu

10
-

De atunci episcopi, ziari~ti, medici s-au ocupat ~i au scris mii de pagini despre ~cest adevar al existentei sufletului dupa moarte ~i al manifestarilor lui printre noi, pamantenii. Citam intre a1tiipe Stenton Moses - profesor la Facultatea din Oxford, pe Oliver Loodge - rectorul Universitatii din Binllingam?Valery - fizician ~i inginer, Morgan - pre~edintele Sodetatii Matematicienilor din Anglia. W. Baret - profesor la Universitatea din Dublin ~i lista este destul de lunga. Rand pe rand, in Italia, Franta... Germania, Spania ~i in alte tari s-au produs fenomene spiritiste imbracand 0 infinitate de fonne. In Franta aceste fenomene au fost studiate de savantul Charles Richet: astrbnomul Camille Flammarion, D. Gibier directorul Institutului Antirabic din New York,poetul ~iscriitorul Victor Hugo, D. Duclaux - airectorul Institutului Pasteur etc.
Italia enumera pi-intre spiriti~tipe savantul Cesar Lombroso, pe Schiapareli - directorul Observatorului din Milan9, Ercole

Chiaia - profesor la Universitatea din Neapole, D. Milesi profesor la UIiiversitatea din Roma ~i altii. ~i acum, dupa ce am vorbit despre manifestarile spiritiste din timpurile moderne ~i personalitatile de seama care in urma numeroaselor comunicari din diferite tari au .studiat ~i au scris despre aceste fenomene, vom concentra cuno~tintele adunate prin aceste cQmunicaridespre lumea invizibila ~ievolutia omului ~i prin sintetizare Ie yom expune in paginile urrpatoare.

Planur~le in care i~i duce omul existenta'

Pamantul cu toti muntii, vaile, dealurile, campiile, marile ~i uscatul, plantele ~ianimaIeIe care il populeaza, rasele de oameni ~i aerul care ne inconjoara, constituie lumea fizica sau plallul . jizic. Toate lucrurile ~i fiintele din lumea fizicii sunt fonnate din materia cea mai. concentrata, cea mai dem;a, numita materie fizicii. Ea este perceputa prin simturile corpului nostru fizic, poate fi vazuta, pipaita, cercetata in laborator.

r I I

1 l..

Viata dincolo de mormant

materie astrala.

Dep~arte de pa1!lant,dincol? ?e atmosfera lui se afla 0 patura de 0 alta matene, In stare etenca, cu muIt mai fina fonnata din atomi extrem de fini, materie' care nu mai poate fi' cercetata cu organele fizice ale omului. A~easta pa~ra de materie fina constituie planur astral. Matena planulUl astral patrunde atmosfera, se furi~eaza printre moleculele ~iat0111ii fizici ce intra in alcatuirea regnului mineral, vegetal ~i animal, patrunde peste tot, prin toate, pana in centrul pamantului. Prin unnare noi, oamenii, pe langa materia fizica (solida, lichida, gazoasa, radianta), suntem inconjurati ~i de
'

Ca sa intelegem aceasta penetratie a materiei astrale prin materia ~i corpurile fizice. ne yom referi la patura de aer care se afla deasupra apei occanelor. Este adevarat ca aerul din atmosfera ~i apa oceanelor sunt doua stari diferite ale materiei; cu toate acestea, aerul piitrunde in apa oceanului, asiguriind viata plantelor ~i imimalelor.' De~i aceste doua elemente sunt separate, totu~iunul dintre ele, eel subtil, patrunde prin eel dens. Tot astfel materia planului astral patrunde materia planului fizic. Dincolo de planul astral se afla 0 alta categorie de materie, care constituie planul mental, planul sptritual. Materia planului mental e eu muIt mai finii decat cea a planului astral. Atomii care fonneaza aceasta materie sunt de cea mai fina constitutie.. Mintea noast[a, extrem de redusa, n:upoate intelege rarefierea, finetea acestei materii, ~i nici nu gase~te in lUl)1eafizica~eva de comparat. Substanta care este raspiindita in planul mental este a~a.de fina, incat e considerata a 'fi esenta materiei, prima faza, inceputul materiei, intennediarul intrc energie ~imateria astrala, este eterul de baza de la care ~i eu care incep toate creatiile dinunivers. Dupa cum materia astrala strabate materia fizica, tot astfel ~i materia planului mental strabate materia astrala ~i pe cea fizica pana la centrul pamfmtului. Prin unnare, omul este scaldat de un ocean de materie mentala, astrala ~i fiziCii (aerul). Aceste trei materii intra in constitutia corpurilor de pe pamant astfel: mineralele vor avea numai materie fizicii ~i astrala; plantele vor avea materie fizica, astralii ~i cele superioare - 0 infima parte din materia mentala; animalele vor avea materie fizica, a&trala~i materie mentalii proportional cu gradul de superioritate al animalului; omul este constituit din materie fizica, astralii ~i mentala.
. .

,.

.__u

_hn

Scalolat Demetrescu

~i evoluandmereu.

in existenta lui ve~nica, omul va trai in acest circuit care incepe in planul fizic, apoi in cel astral, dupa care va trece in planul superior, in planul mental, pentru a reveni din nou ca om pe pamant sau pe aWiplaneta ~i a~a mii ~i mii de ani, inva!and
.

CorpuI fizic aI omului

Corpul nostru - format din came, oase, ~ange,dife~iteorgane - nu este altceva decat una din inveli~urile fiintei noastre reale, invelitoarea extema a spiritului nostru, servindu-i ca instrument de manifestare, pentru a putea observa, munci ~~gandi in lumea

fizica, in lumea vizibila.

Acest corp este format din materie fizica sub ~apte stari distincte unele de altele:' solida, lichida, gazoasa ~i patru stari de materie eterica sau radianta, de 0 finete din ce in ce mai mare.

Oricare din aceste ~aptestari pot sa se ~ansfonne in una

inferioara prin concentrare sau condensare - ~ipot sa se transforme intr-o stare superioara - prin rarefiere sau dilatare. A~a d~ exemplu un solid poate deveni lichid, iar acesta un gaz sau invers: eterul 4 sa dea prin condensate eterul 3, 2, I ~i sa tfl'iacamai departe in gaz, lichid ~i la t!.rmain solid. Dupa cum un me~te~ugar poate produce'lucrari mai fine, mai de arta, avand un bun instrument, tot astfel spiritul omului va putea lucra, cugeta, voi: intr-un cu'vant,se va putea manifesta cu atilt mai bine cu cat inveli~ul sau va fi mai pur ~i mai armonios constituit. Ca atare, corpul nostru trebuie sa fie educat, intretinut curat, dezvoltat prin exercitii fizice ~i constituit din elemente care sa faca din el un instrumentadmirabil pentru evolutia omului spirit pe pamant. Deoarece materialele din care se constituie corpul fizic sunt de doua categorii, unele vizibile, tangibile ~i analizabile, iar altele invizibile ~i deci imposibil de cercetat, suntem nevoiti sa deosebim in corpul nostru fizic dona pal1i: cOTpulcarnal ~i cOTpuleteric sau dublu! eteric al corpului carnal.

I3

Viata dincolo de mormant

Corp"1 carnal.este partea cea mai exterm'i a corpului rj,Qstru fizlc. EI ~ste format djntr-u~ complex de orL!ane, fiecare OflJall la .randul siiu !Lind format din celule, iar fiecare celula - din molecule ~i acestea din atomi. Atomul se comporta in lurnea ~zica ca ~i 0 fiinta vietuitoare, deci este capabil sa duca 0 viata mdependenta, avand 0 con~tijnta a sa proprie.:..extrem de redusa, dar nu mai putin reala ca ~i a oriciirei fiinte, fon11a de con~tiinta pe care noi,- pamfmtenii, 11U0 putem aprecia. Celula este un

complex atomi ~i moleculeavand ~i iar ea viata ei prorie ~10 [01111a de de constiinta superioara atomului.,. 0 asociatie e celule fQ~azatm tot orf;onlc, un corp care serv~ieca-i~rnenTaeexprima~ uneiS-2I.l!!1.I!~_~i mai inalte dedit cea a atomulUl, a moleculei sau a celulei. Acestui corp, pentru a servi cat mai bine spiritului nostru, trebuie sa-i procuram alnnente din cele mai simple, mhi apropiate de natura, f()fI11atedin particule cat mai fine, care prin absorbtie sa formeze un corp sensibil, bun reflector in exterior a ceea ce produce spiritul ~i un bun primitor al impresiilor lumii fizice ~i a~tr,\le. yn corp care sa riispunda .interventiilor lumii astrale ~i care sa redea fidel i integral manifestiirile s iritului, trebure hramt cu alimente' vegeta e Sl produse actate m proportn ~1m on11e cat mai asimilabile. ,. Vom evita carnea, narcoticele ~i bauturile alcoolice, pentru ca aceste sub stante introduse in corpul nostru fizic il intuneca

. ~iil fac nesimtitQrla vibratiile eterice venite din lumea invizibila .

~i diu interpretator al voin!ei ~i intelegerii spiritului nostru. Se impune deci eliminarea lor din viata noastra sau reducerea intr-o proportie cat mai mare, . S-1ir-piirea ca, viata nu este posibila tara carne, ~i cu toate acestea sute de milioane de oameni traiesc prin alte regiuni ale pamantului ~i sunt pe deplin siinato~i ~i inteligenti, hranindu-se numai cu vegetale ~i produse lactate. E 0 problema numai de obi~nui11ta. _

.Qne dore~te sa P!ogreseze.l~lair~ped~s~iri~al. ci~e.dor~st~ sa scurteze dm numarul revemnlor 111 mll Slmll de vletl fizlCe, acelanu are decat sa.acorde mai muIta ateiltie aerului pe care il res ira, a apei pe "are 0 bea, a alimentelor e c'are Ie consumii - mai a es mclO ata carne, tutun Sl autun aleoo ice. Fara aceasta hotarate, mii ~i mii de a111 vii ~i.pleci de peacest pamant, realizfuld un progres, dar acest progres este prea lent, in loc sa urci dintr~o data multe trepte ale evolutiei tale spirituale.

--

ScarIat Demetre~cu

14

t,u,corp,orfmd~i asimilan<J.a~imente fizice, fonnam in corpulnostru nOI celule care lill9culesc pe cele uzate, astfel cii hl . ,deems ~e ~ap~eani toate celulele si gec.uQ~~.<2i:gill!elecorpului nostru, mcluslv creierul, sunt inlocuite. Din aceasta cauza toate

.partlle corpului nostru, de la substanta moale a creierului ~i pana la partea tare a scheletului, toata fiinta noastra fizicii este
supusa unei necontenite primeniri. In ti;npul vietii noastre, a~adar,corpul carnal se topc~te ~i se re-fonneaza de mai multe ori. Cu toate aceste transformari, noi ramanem aceia~i. Materia creierului nostru se reinnoie~te, dar gandirea ramane aceea~i ~i cuea - memoria, suvenirurile unui trecut la care actualul nostru corp carnal nu a luat parte. Tocmai aceasfa dovede~te existenta in noi a unui principiu deosebit de materie, a unei forte invizibile
care persista in mijlocul acestor prefaceri. . Facultatile noastre spirituale nu au nimic comun cu materia,
.

Inteligenta, judecata, vointa sunt lucruri abstracte care nu se pot confunda sau presupune a fi produsul sangelui, mu~chilor sau materiei cenu~ii a creierului' nostru. Dacii spiritul nostru persista, dadi spiritul nostru e mereu acela~i, inseamna ca dupa dispa.ritia, dupa dizolvarea .fina.Hi a acestei materii, va ramane spiritul nepieritor. Fizica ~ichimia ne spun ca materia nu piere, ci se transfonna. Ei bine, la moartea noastra. materia fizica se va reintoarce in lumea fizicii de unde a fost luata. De asemenea cuno~tintele ~tiintifice de azi ne spun c;\ energia nu piere nici ea, ci se transfonna, Ei bine, spiritul nostru, forta care conduce trupul fizic la moartea trupului va parasi aceasta haina, locuinta, care . nu ne mai poate servi la nimic, dar ramanand acela~i ca ~i mai inainte ~i ducandu-~i4ffiaidcparte sub 0 fonna foarte subtila noua sa viata. Corpul eteric. Cu ajutonll unui aparat foarte sensibil, cu un galvanometru,se constatiicii <Jtunci cand celulele corpului camal sunt in activitate~cand muschii se contracta ori nervii sunt in 'fUncr' un roduc in co ul nostrucurenti electricimai mari sau mai mici in functie e tensitatea activltiitIice u e or or a~ or
. .

c0!pu Ul camal. Prezenta electricitatll im lica rezenta matenel eterice.Jjin aer. R~zu ta a~adar ca toate ce u e.&, toate asoc~ ~orpului nostru~unt mcomurate Sl patrunse de eter, reproducand astfel 0 copIe exacta a organeJor ~i deci a intregului corp carnal, un dublu, un al doilea corp, de natura eterica, de unde ~i numele de dublul eteric al corpului carnal. De fapt ~rpul eteric este tiparul, I,!!atri!ain care este turnat co~ul carnal.

-r

15

Viata dincolo de mormant

Cu toate ca pana aCUI11 acest eter ~u afost captat~i studiat in laborator, ~l_se poate vedea ~a ~i orice obiect fizic (masa, scaun etc.), insa nu cu vcderea ochilor fizici, ci cu vederea astra/a pe care unele persoane 0 au naturala ca un dar de la Dumnezeu, sau 0 pot obrine prin anumite adtrenamente." Deci un om inzestrat eu vederea astrala vede aces! dublu ,.--eteric;-care are 0 culoarc cenu~iu-violeta. Calitatea, finetea, q(ganizarea ~iputerea de functionare a acestui dublu eteric depind de calitatea ~i finetea corpului earnal. Cand printr-o aimmita alimentarie ~i conduita morala purificam corpul carnal, atunci in m<?d automat, incon~ticnt, purificam, innobilam ~i dublul nostru eteric. Rolul acestui dublu eteric ~este ca sa intretina vigoarea, ~ --puterea ~i caldura corpului carnal. Gratie "'-' lui mu~chii se contracta. nervii conduc impresiile din afara sau ordinele venite de la creier, inima pompeaza sangele care curge pI'in vene ~i artere. se prefac alimentele etc. Intreaga vitalitate a corpului carnal se datore~te unei forte plecate din soare, care scalda sistemul nostru planetar ~ipatrunde prin pielea ~i organele n~astre,.~? lungul substantei eterice a d):!blului eteric. Aceasta forta plecata din soar-f,~i care intretin~ viata in plante. animale~iom_ se nume~te fprta vita/a sau curent vital. -Dubluleteric mai joaca ~i rolul de punte intre corpul carnal'

ji corpul sufletescal omul~ Toate impresiile culese din lumea exterioara se transmit in h,mgulnervilor prin materia eterica a c!.,:!b~~teric ~itoate .!~~~1durile ~i vointa plecate de la spirit se transmit la organe sau in _~farac.2!Ruluitot p"rinmateria eterica
~..u!}sote~te 1!.~vii J:OIP.l!!~li nostru carn.2l.

Daca dublul eteric pierde prin radiere in spatiul inconjurator prea mult din fluidul sau cteric, deci forta vitala, atunci corpul carnal obose~te~idaca se continua aceasta stare, eadem bolnavi. In acest caz se impun repaus, lini~te, aer curat, alimente u~oare ~i substantiale, pentru ca sa absorbim din spatiu ~i din alimente noi forte yitale, care sa r~dea saniltatea ~i vigoarea necesara traiului. -

--

Scarlat

Demetrescu

16 "

. in timpul so.mnului, spirituJ se furi~eaza afara din corpul fiZlC- format dill C9rpul carnal ~i eteric - lasandu-lin pat sa doanna, pentru ea primind curent sau f0rta vitala din spatiile planetare sAa-~i ca~tige forteIe necesare lucrului pentru ~iua urmatoare. In aceasta escapada spiritul ramane mereu in legatura cu corpul fizic printr-un fir fluidic, fiind gata in orice secunda

sa reintre in trup.

La lnoarte spiritul iese din eorpul carnal, dar de aceasta data definitiv, rupand orice legatuI:iieu el ~i tarand acum dupa el ~i dublul eteric, pe care il va lepiida curand dupa ie~irea din corpul carnal. Dublul eterie triiie~te astfel cateva ceasuri langa asoeiatul

sau de existenta.: corpul carnal - devenitcadavru ~i poate fi

vazut de cei din jurul mortului, mai ales in prima noapte, deasupra sicriului sali a mormantului, ea 0 fantoma muta ~i nemi~cata. Ea va pieri peste cateva minute, materia ei risipindu-,se in materia etericii a planului fizic inconjurator, servind in viitor la crearea unui nou corp eteric al unui copil ce

va imbracaspiritul care va veni in lumea terestra..

Din cele spuse rezulta cii depinde de noi ea acest corp carnal ~i dublul eteric sa Ie avem grosolane sau sa Ie formam niai fine, prin alimentatia noastra, prin gandurile ~i actiunile noastre nobile. Dupa cUl}l un om - prin cultura muzicala ~iprin educatia simtului muzical ajunge sa perceapa cele mai fine note ~i tonul fiecarui instrument dintr-o orchestra, tot astfel printr-o lunga ~i metodiea preparare - care nu este timpul ~i locul a 0 descrie - omul i~i poate face corpul foarte sensibil, ca auzul ~i vederea lui sa perceapa. vibratii mai fine dedit cele lfizice ~i astfel sa poata auzi ~ivedea in lumea invizibila, in lumea astrala, care e chiar in jurul sau:. _ Asemenea persoane sunt rare, dar cei care prin vietile lor trecute, pline de cumintenie, ~iprin prepararea din viata prezenta au ajuns la aeeasta supersensibilitate, la aceasta simtire mai fina decat cea obi~nuita - fie auditiva,fie vizuala - sunt datori ca aceste daruri dumnezeie~ti sa Ie puna la dispozitia umanitatii, sa Ie intrebuinteze dezinteresati pelJtru progresul omenirii. Corpul earnal ~i eteric constituie corpul fizic. Prin el con~tiin!anoastra, spiritul nostru gande~te, actioneaza in lumea sau in planul fizic, in lumea supusa cercetarilor noastre, in lumea ce cade sub simturile corpului fizie.

---

I7

Viata dillcolo de mormant

Corpul astral

'.

Un alt inveli~ ce intra in alcatuirea omului este corpul-astral. COrpUIUl fiZIC. Aceasta finete rezuIta din modul de asociere a lor, Clindistan!a care ii desp'ane, din marimea lor, din mi~carea lor in spa!iu, dar mai ales din viteza extraOl;dinar de mare pecare 0 au particulele ce compun atomii acestei materii astrale.

El este-i.0rn~atdin sapte fc1uride eteruri, mai fine dedit eterul

Spiritul omului cat traie~te pe pamant, in corpul sau fizic, nu poate sa se manifeste, sa aiM perceprii auditive, vizuale, tactile etc. decat atat cat ii permite acest inveli~ fizic; spiritului nu-i poate veni din spa!iu nici 0 ~tire, nici 0 manifestare care ar trece hotarul planului fizic. Spiritul sta a~adarinchis in trupul fizic ca intr-o pu~carie. De indata ce spiritul iese din inchisoarea trupului, el poate sa se manifeste mai liber, devine mai in!elegator, mai vazator in trecut, in prezent, ba chiar ~iin viitor, mai puternic in actiunile' lui, in voin!a lui, dar ~i de asta data este limitat de inveli~ur al doilea, _cOl:pul astral. . Dupa cum corpul fizic poate fi de diferite calitari sau starl de purificare,. tot astfel ~i corpul nostru astral poate fi mai grosolan sau mai fin. De asemenea, dupa cum in corpul nostru fizic circula curenri de forta vitala, tot astfel ~i in inveli~ul astral circula in toate sensurile curenti de forta vitala veniti din spatiu ~i intrati .tara ~tirea noastra i~ adancul corpului no&tru. Aceasta forta intretine vitalitatea corpului astral. . ateria co ului astral atrunde toate celulele toat or anele corpului fizic ~i iese m el formand in Jurul sau 0 zona astrala. Din cauza acestei intrepatrunden, corpul astral - 'asemenea corpulUletenc - reproduce f0!ll1~lul~lor, tesuturilor,organelor, forma intreaga a corpulUt carnal, adica a~ forma unUl om, Qar de matene astrala. .
La fel se il1tampla ~i cu al1imalele, plantele ~j mil1eralele: toate au in corpul lor materie astrala ~i 0 forma astral!:. Sa presupunem acum ca ar pieri materia fizica. Cum materia astrala reproduce perfect fom1a corpurilor fizice, am vedea atul1ci (cu Qchii mel1tali) 0 lume identica, populata cu oamel1i, animale,

plante ~i minerale astrale - un peisaj identic cu cel fizic,dar fonnat numai din materie astrala. A~a se explica cum spiritelor oamenilor inferiori care trciiesc in plal1ul astral, vazand acela~i
,.

Scar)at Demetrescu

decor ca ~i pe pamant, Ie vine a crede ca inca traiesc in sanul lumii fizice. Aceasta lume astrala nu poate fi vazutade oameni cat traiesc pe pamant, pentru ca ei nLtposeda vederea astrala. Ei nu vad . aceasta lume, dupa cum orbul fizic nu vede lumea fizica din jurul lui. ~i dupa cum-chiar in h,llneafizica nu poti vedea tot ce e fizic, decat numai dnd intrebuintezi un microscop, tot astfel in lumea astrala, prin exercitii lungi ~i perseverente, prin aplicarea unor metode ce solicita multa rabdare ~icredinta, poti ajunge sa vezi in lumea astrala, sa auzi muzica spatiului, cuvinte venite din planul astral de la spirite. 'Bineinteles ca ~i intre aceste facultati sunt diferite grade, ca intre auzul, vazul, intelegerea unui copil ~i ale tlnui matUr,ca intre inteligentaunui salbatic ~i a unui om civilizat. I~~veli~ul astral este un intennediar intre cQIpllLfiz.j,<;:.Ji. spiri!J. avand rolul de a primi impresiile din afara veI1lteprin nervI ~i 'ale transforma in senzaJii ~i, astfel elaborate, sa fie'trimise Ciitrespmt. C.Q!PJJJ...astral~ste sediul in ~,<;i~mpresiile venite diI1 afara se' transfomla in placeILsau durere, IlJ senzatif"de didur[isaufrig~"de nete"dsau aspru etc, Estesediul d~ und~_. 'p6rnesc'sei1i:li'Ilen~lede ma, pasiune,generozitate, egoism s~ fUblre.-ESte sed1ul mandriei noastre; a vanitatn, a ctonntelor senzuale, intr-un cuv1llt este corpul sentllnent'elor, dori*[or;mcTii1atTIlornobile/sau josnice.
.

Persoanele la care s-a format in mod natUralvederea astrala, a~a-m.ini.itiiclarvazatori sau lucizi, vad foarte bine in jurul
nbstru 0 allreola eu culori cu atat mai vii, tinzand spre

. corpului

roz, cu cat omul este mai cult sau are 0 dezvoltare spiritUal a mai mare. Cu cat omul este mai evoluat, cu atat aureola sa este mai definiUi pe margine, avand un contur bine detenninat: Aceasta aureola nu este in marea ei parte decat radierea in afara corpului nostru 'fizic a inveli~ului astral.
.

Corpul astral al omului salbatic este mai putin dezvoltat,

avand 0 cali tate inferioara ~i vtbrfmd numai la dorintele ~i pasiunile cele mai animalice. La ohml profund credincios, la omul cult,' cu desavar~ire moral, el este foarte dezvoltat, fonnat dintr-un material fin ~i vibrand putemic la sentimentele nobile

de iubire, mila, la auzul unei muzici sau poezii subtile, intr-un

cuvant la tot ce este nobil, moral ~i conform cu Legile divine .de iubire, adevar ~i justitie.

19

Viata dincolo de mormftnt

.~

-. Perfectionarea corpului astral se indepline~te ~idin afara lui - ~e.catre corp~l fizic, ~i din interior - de ditre un inveli~ ~i mal mtem, nUmlt cgrvul 11leJl101. Cand ne gandim la lucruri frumoase, inalte, nobile, aceste ganduri cheama atnig din mediul inconjurator particule astrale fine ~i elimina 'treptat din5anul sau particulele astrale de calitate grosolana. Cand gandurile noastre sunt bestiale, josnice, de un}, de nedreptate, atunci atragem - lara ~tirea noastra - particuleastrale de cea mai proasta calitate ~i corpul nostru astral devine grosolan. Cum acest inveli~ joacii un rol foarte insemnat in existenta noastra terestra, dar mai ales in cea spatiala, se impune sa veghem ca mentalul nostru sa nu fie preocupat dedit de ganduri inspirate de iubire, frumos, buniitate ~imila de aproapele nostru, de tot ce poate inalta umanitatea ~i duce la progresul spiritual ~i material. Pe de alta parte, corpul astral este in intima legiitura cu corpul fizic ~i din aceasta cauza orice impuritate a corpului fizic ar vatama ~icorpul astral. Cu cat corpul fizic.e'Stemai pur, cu atat aceasta puritate inlesne~te ~i pe aceea a corpului astral. Cand un om a ajuns sa fie preocupat numai de idei frumoase ' ~i altruiste, care au ca baza inrelegerea cii tori oamenii sunt frarii no~tri, fii ai aceluia~i Tata creator, atunci corpul lui astral innobilat nu va mai vibra la toate gandurile care curg in valuri prin astralul lumii ci numai la acelea care sunt frumoase, in unison cu calitat,ealui. Dupii cum,o coarda nu intra in vibrarie _"
decat atunci cand va vibra 0 alta coarda de aceea~i inalrime, de acela~i ton, tot astfel ajungcm cu vremea sa fim mi~cari numai de sentimentele frumoase, potrivite corpului nostru astral. Ajun~i la cunoa~terea acestui fapt, nu avem decat sa punem in practica voinra noastra ~i yom acorda prin aceasta vointfi corpul nostru astral ca ~i 0 coarda de vioara, practicand binele ~i iubind sub toate fonnelc pe semenii no~tri. In stare de veghe, c.9..1J>ul, astrallli omului func!ioneaza in interiorul coroului sau fizic. IQtimpul somnulUl, c.2!]?ul astral este atras de spiril afara din cO[{NLpamantesc, Re care il lasa In pat impreunii cu corpul e~ Corpul astral apare l~i.zilor,. ~omnambuhlor, hlpnoticilor ca 0 masa cel~~s_~,.oscil~n5b ia~ in cazuI 111 care omul nu este prea avaTI5arsj5Jr1tuahce~te neputand 'sa se departeze de trupul de care rine. . Dadi insa 0 persoana este de 0 inaltime mai mare de cugetare ~i este animata de sentimente frumoase, nobile, atunci corpul

sau astral e capabil sa se indeparteze de corpul fizic de care e....

Scarlat Demetrescu

20

legat pr!ntr-un cordon fluidic de materie astralii, imperceptibil de sub~lre. Pe cand spiritul omului inferior nu poate sa se exprime, sa se manifeste, sa in~eleagaprin intennediul corpului astral decat atunci cand e in interiorul corpului fizic, la omul evolua~ corpul astral serve~te pe deplin spiritului, pentru a calaton in orice parte a pamantului ~i a se intoarce in corp cu amintirea celor vazute ~i auzite. Spiritul traie~te, se manifesta . a~adar in acest corp astral pe deplin ~i perfect. con~tient ca ~i cum ar fi in corpul fizic. Puterile lui in acest caz sunt mai mari, faculta~ilemai inalte, in~elegereamai deplina, iar deplasarea de la un loc la altul se face Cllrepeziciunea gan<;lului. In tot acest timp trupul carnal sta lini~tit; adonnit profund in patUl sau ~i i~i recupereaza foqele pierdute. Exista ~i 0 seiie de stari intennediare. A~a de exemplu spiritul cu haina lui astrala parase~te corpul fizic, vagabondeazain spa~iulastral, afla, vede, ~tiepe unde a fost, dar intorcandu-se in corp, la de~teptarea trupului carnal nu-~i mai aduce aminte de nimic. Aeeasta din cauza di nu s-a stabilit inca 0 legatudi deplina intre creierul fizic ~iereierul astral. Corpul astral reintrat in corpul fizic produce vibra~iilen-ecesare,dar creierul fizic nu poate traduce acele vibra~i i sau nu poate memora impresiile culese de corpul astral in timpul plimbarii sale pe cand trupul 'dormea. In fine, sunt cazuri cand pentru un moment omul e con~tient de plimbarile sale in astral dar ilnediat dupa de~teptare pier toate dirt memoria creierului sau.. ~i cazuri din acestea sunt numeroase. Sunt cazuri cand in timpul zilei omul e preocupat de rezolvarea unei probleme tchnice sau de orice alta:natura ~inu poate gasi solutia cea mai ferieita. Ei bine, in timpul noPtii, cand spiritul se degajeaza impreuna cu eorpul astral afara din corpul fizic, atunci el - lucrand inca asupra acelei probleme . 0 vede mai cIar, ii gase~te solutia ~i dupa de~teptare constata cu mirare d rezolvacu mare lI~urin!a problemainsolubilade ieri. Acei oameni care i~i sacrifica via~alor terestra, care lucreaza pentru binele ~i progresul omenirii, pe masura ee se de\'oteaza spiritelor superioare ale spatiului, pe masura ce indeplinesc 0 parte din planul de eyolutic al omenirii care Ii s-a incredintat spre indeplinire pe pamant. ace~ti oameni dezvoltii in.ei corpul lor astral in a~a masura ca spiritul irnbracat in haina sa astralii
poate parasi corpul fizie. Chiar ziua sau orieand voiesc, dilatoresc in planul astral, lucreaza, gandesc eu putere ~i in~elegere inzecitii,

21

Viat a dincolo de mormant

dupa care revin in corpul fizic con~tienti pe deplin ~i de mome~tul plecarii, ~i de momentul sosirii, pastrand perfect in memone tot ce a gandit ~i a vazu.rin planul astral. 0 data ce omul a.ajuns aceasta etapa, incepe sa dea adevarata sa valoare vietii fizice ~i de acum moartea nu-l mai nelini~te~te,/nu-l mai inspdimanta.Viata terestra capata pentru el alta intelegere. Acum intelege sensul vietii terestre, necesitatea suferintelor de tot felul priri care invata ~i'cunoa~te pentru iluminarea spiritului"sau. Dupa moartea fizica duhul se poate arata rudeJor,prietenilor, sau daca e vorba de un om care a ajuns la starea de a 'se dedubla, de a-~i parasi corpul fizic, de a ie~i in astral, atunci poate saA se duca la departari oridit de mari ~i sa se arate unui prieten. In ambele cazuri spiritul atrage din atmosfera particule de materie fizica pe care Ie introduce in corpul sau astral ~i astfel devine mai material, rqaivizibil pentru prietenul s~u, pentru ochii sai fizici, camali. In cazul in care persoana vizitata' este un clarvazator sau un lucid, atunci aceasta materializare nu mai este necesara. Cazurile acestea sunt rare, dar omul caruia i s-a aratat 0 asemenea fantoma a unui prieten mort sau viu, crede'ca a fost in~elat de 0 iluzie optica, de 0 halucinatie a creierului, ~i de cele mai multe ori - de ru~ine de a nu fi ridiculizat - nu spune la nimeni. Sunt Imprejurari dnd oamenii - rara a avea darulluciditatii ~i tara a fi la mijloc 0 materializare - totu~i vad fantoma unui prieten. Aceste persoane au pentru un moment sistemul nervos foarte seusibil din cauza slabirii corpului de vreo boala sau mare osteneala. Ei bine, aceasta slabire a fizicului da o.libertate mai mare corpului asn:al,din care cauza el incepe sa functioneze mai intensiv ~i omul devine pentru acele momente c1arvazator,lucid. Dadi 0 persoana are pe cineva drag intr-o tara indepartata ~i se culca cu gandul incordat, de exemplu la mama sa, in timpul noptii va pleca prin vehiculul astral spre mama sa ~i daca aceasta este intr-o stare de hipersensibilitate, va vedea' cateva minute pe fiul sau. Acesta e cazul cand cel care vede e intr-o stare exceptionala, dar sunt ~i cazuri dnd voiajorul care plead in astral este cel care se afla intr-o stare spiritualaincordata ~i se arata mamei sale, a carei stare este normala. Acest caz este des intalnit mai ales cand cineva e In ultimele momente ale mOf!iisau este iutr-un moment de mare pericol; Intr-o secunda spiritul iese din corpul fizic ~ica un fulger vine liinga mama lui ~i i se arata. Aproape intotdeauna asemenea aratari fantomale sunt semnul mOf!iicelui care s-a aratat. Gandul de lubire pentru

Scarlat

Demetrescu

22

mama lui, .dorinta de a 0 mai vedea sau a-i Gomunicaun secret o recomandare, il fac pe muribund ca intr-o secunda intr~ momentul m0rtii ~i viata, sa se prezinte fiintei lui iubite. Duya p.a~asir~ad~finitiva a_eorpului fizie, dupa n10artea terest~a, spmtul l~yeht de. :orpul astr~l se inalta in regiunile supenoare ale spatlllor. AICImcepe sa Plarda treptat <;tin paturile ce ~onstituie inveli~ul astral, incepand din exterior, care este cel mal grosolan, spre interior. Cu cat pierde din materialul mai greoi al acestui inveli~, eu atilt el se inalta mai sus. Cu cat aeeasta haina este in ansamblul ei mai fina; cu atat mai susse va inalta ~i spiritul. Am putea compara aseensiunea spiritului in spatiu eu ni~te baloane umplute eu gaze de diferite densitati: unele se vor opri mai jos, altele mai sus dupa greutatea lor speeifica, dupa puterea eu care sunt atrase de pamant. . Durata aeestei ascensiuni este in functie de ealitatea de materie astrala a eelor ~apte scoaI1e sau straturi Qe materie astrala. Cu cat stratul de materie astraUi grosolana va fi mai mare, in lipsa altora mai fine, eu atat ~ederea in straturile inferioare ale planului astral va fi mai de lunga durata, de zeci, ba chiar de sute de ani. Depinde de noi, cata vreme traim pe'pamant, ca prin viata noastra, prin gandurile noastre, prin sentimentele noastre sa eonstruim astfel corpul nostru astral ca atunei cand yom parasi trupul fizic, treeerea prin planul astral sa fie mai scurta ~i ridiearea noastra catre un plan superior ~i mai ferieit, planul mental, sa se faea cat mai repede ~i cat mai automat, adicii eon~tiin!anoastra sa nu mai lucreze in planul astral, prin haina sa astrala aproape deloc. Un om care a avut 0 via!a corectii, morala, pioasa, inteleapta, va trece prin planul astral intoemai ea ~i ealatorul care strabate adormit in tren anumite regiuni ale tarii tara sa Ie fi vazut ~i deei apreeia. Am vazut cii in corpul astral sunt loealizate, fixate toate dorintele, poftele, aspiratiile, sentimentele ~i pasiunile noastre. Dupa un timp mai lung sau mai scurt de ~edere a omului spirit in planul astral, are sa vina 0 vreme e~nd el va trebui sa paraseasea ~i aeest plan. La termenul hotarat pentru aeest lueru, spiritulleapada ~i haina astrala, iar omul moare a doua oara. A murit 0 data pc pamant, in planuI fizie ~i a parasit trupul sau fizic; acum moare in spatiu. in planul astral, parasind ~i trupul astral.

23

Viata dincolo de mormant

Inca.inainte de a lepada haina astrala, tot ce fusese inscris, localizat in acest corp astral: sentimente, aspiratii, pasiuni etc., toate se transcriu in inveli~ul sau haina intema in corpul mental, sub fOllilade germeni, de esenle. Pentru a intelege aceastii transcriere, voi reaminti ceea ce face planta in vederea pcrpetuarii speciei sale. Copacul face , flori, fructe, semiilte. In structura intima a semintei, in embrionul 'ei se inscrie, se pune ca esenta, in stare de germene toate calitiitile copacului, forma frunzelor ~i a florilor, toate sucurile caracteristice ale diferitelor parti din copac. Acolo in micul embrion se ingramiidescimaginile copacului generator, insu~irile lui, necesitiitile)ui etc. Toate aceste particularitati sunt inchise in embrion nu sub forme concrete, ci ca imagini, ca forte ce vor sta molcom, somnolente panii in ziua cand accastii siimantii va fi pusa in lumea ei fireasca, in piimantulroditor. Atunci ~i nurJ)ai atunci aceste forte-esente vor intra in actiune ~i micul embrion va reproduce 0 planta cu frunze, riidacini, tulpina, asemenea cu ale parintelui copac care a produs aceastii samanta ~iembrion. ~i evolutia ei va urma pana la completa rep;roducere ,. a copacului generator. . Materia astrala a inveli~uluiastral al omului se va reintoarce in oceanul de materie astralii de unde fusese luat, iar omul real, spiritul,se va ridica de acum intr-unplan superior,in planul mental.

Corpul mental
Inveli$ul care, dintre cele descrise pana acum, este ~i mai
apropiat de interior, de spiritul omului se nume$te corpui mental. EI este format din materie mentaHi, materie cu mult mai fina, maLeterata ca materia inveli;;ului astral, vecina cu energia, adica in pragul materieL Rolul acestui inveli~ este de a-servi cacentru al inteligenlei, al memoriei, al voinlei. EI constituie in acela$i timp ~i vehiculul cu <;:are ciilatore~te ~i lucreaza spiritul in planul mental allumilor.

>-

Scarlat

Demetrescu

24

Ca ~i corpul astral, ~i corpul mental poate sa fie fomlat. dintr-o materie mentala. putin dezvoltata ~i neorganizatii, sau prea putin, organizata. In acest caz omul are puteri lilentale [oarte reduse, judecata intunecata. Spiritul lucreaza la un asemenea om in planul fizic ~i astral prin corpul sau astral. A~a se explicii ca omul inferior, omul salbatic, este dominat in cxistent a lui terestra mai mult de simtul ", foamei al setei al odihnei, al cruzimii, pentru ca in viata lui pamanteasca spiritul gau se manifesta mai mult prin corpul simturilor, al pasiunilor, al geloziei, al poftelor, 31 fricii, al sentimentelor inferioare, 'intr-un cuvant prin corpul astral ~l mai deloc prin coq,ul sau
,

mental, care nu este inca bine organizat..

Materia acestui corp este a~a de fina, ca nu mai este vazuta prin vederea astrala de lucizi sau clarvazatori. Cu cat omul in viara pamanteasca are 0 activitate cerebrala mai mare, cu cat subie~telc care fac obiectul gandirii lui sunt mai abstracte, cu.cat aceste ganduri sunt de un profund adevar ~i imbrati~eaza idei de frumos, de bine, de iubire, de mila, de dreptate pentru toti, cu atat corpul sau mental se dezvolta, se organizeaza, atragand din spatiu, din planul mental particule mentale fine care zi de zi contribuie la innobilarea, la purificarea q)rpului sau mental. Nu numai ca el devine mai fin, dar in acela~i timp cre~tc, cum nu poate cre~te corpul astral, cre~te in marime pe masura ce omul se rididi mai sus. Pe cand materia astralii se introduce in toate celulele, in toate organele corpului nostru fizic ~iformeaza 0 inima astrala, un ficat astral, un stomac astral etc. - a~adar 1.lncorp astral asemanator ca forma cu corpul fizic, corpul mental din contra: are 0 fonna ovoida, mai mic ca omul, dar avand raze care strabat corpul astral, corpul fizic ~i ies afara, depa~ind aura formata de corpul astral ~i pc care 0 coloreaza cu culori foarte frumoase. Numai oamenii care ~i-au consacrat viata pentru cercetari spirituale, pentru cultivarea iubirii aproapelui, printr-un

antrenamentfoartegreude realizatpentrumajoritateaoamenilor. din cauza vietii lor firc~ti,pamante~ti,numai ace~tioameni

~

foarte rari - ajung sa Ii se dezvolte in fiinta lor simtul mental. Numai ace~ti oameni p.ot vedea la altii aura mentala, culoarea ~i marilllea corpului lor mental.

25

Viata dincolo de morman!

. Pe dind in corpul astral se gasesc mai multe centre (chakre) ale simtului (auzului, vazului etc.), corpul mental este capabil de a vedea, auzi, mirosi, gusta sau pipai eu orice parte a lui, cu toata suprafata sa. Cil alte cuvinte, corpul mental are un singur simt, dar.acesta este general, insumand toate simturile astralului ~i fizicului, simt eu mult mai putemie decat ~ele fiziee sau astrale. Se intelege cii acest sim! se exercitii mai bine cand spiritul se aflii in planul corespunziitoracestui simt, adica in planul mental. Sunt unele persoane care - din cauza cii in vie!ile lor anterioare au exersat mereu corpul lor mental cu preocupiiri dacii nu inalte, eel putin nu josnice - in viata prezenta au corpul mental a~a de bine organizat ~i simrul mental a~a de putemic, incat in stare de veghe, lega!i la ochi, sunt in stare sa citeasea un ziar punandu-lla picior ori la ere~tetul capului. Se intelege

'.

ca asemeQea cazuri sunt extrem de rare. .

Intarirea, dezvoltarea corpului nostru mental trebuie sa 0 urmarim cu vointii ~i con~tienti prin activitatea noastra mentala ordonata, logica, ~i animati fiind de sentimente inalte spirituale sau artistice. Sa nu liisam ca mintea noastra, corpul nostru mental sa leneveasca, cii~iif}acest caz el va fi asaltat de curenrii, de valurile de ganduri care circula prin spariu. Cum omenirea pe pamant, in momentul de fata., este in majoritatea ei inca inapoiata, ea emana mereu ganduri care pornesc prin spariu ~i daca vehicului tau mentai nu este in' aetivitate, este primitor, visiitor, atunci te pomene~ti ca e~ti cuprins de 0 idee, apoi de alta, ~i mereu gande~ti ~i la un moment dat te miri de unde ai pomit cu gfmdul ~i unde ai ajuns. E 0 gandire dezordonata, deoarece creierul nostru astral ~icorpul mental au devenit 0 raspantie unde se opresc torenteIe de idei ce alearga prin spatiu. Se cade a~adar sa fim atenri ~i sa ne revenim, sa ne scuturiim mintea de idei care rasar tara nici un rost, tara nici 0 logidi. Sii ne silim sa avem idei serioase, ordonate, in ordinea lor fireasca. Numai a~ayom organiza corpul nostru mental, nurnai a~a vom exercita prin mentalul nostru, ca un magnet, 0 atrac!ie din spa~iua ideilor bune ~i yom respinge . in mod automat pe cele rele.

Searl at Demetreseu

2.

Corpul cauzal
De cand a aparut omul pe pamant ~i pana azi, corpul sau mental s-a imbuniita!it in calitate, s-a organizat treptat ~i s-a diferentiat in doua pa~i. Jumatatea externa a constituit mai departe sediul voin!ei ~i al inteligentei, deci ca vehicul mental, iar jumiitatea !nterna a constituit un nou inveli~ spiritului, un nou corp nUlmt cOlpul cauzal. . I s-a dat denumirea de callzal pentru ca in el se inscrie, in esenta sa, tq,t binele ~i tot raul pe care I-a facut omul in viata lui terestrii. In el se inscrie, se a~eaziica recolta intr-un hambar tot ce a semanat pe pamant. Aceastii recolta va determina in viata lui viitoare pe piirilantbucuriile ~inefericirile, tot destinul lui, rolul pe care il va juca in viitoarea lui reincamare. Viitorul siiu corp mental, viitorul siiu corp astral ~i fizic cu care va trai in viitor pe pamant vor fi astfel facute dupii cele ce au fost inscrise in corpul cauzal. Cu alte cuvinte, tot ce va intampina omul in v.iata"iitoare terestra este inscris in corpul cauzal ~ii~i gase~tecauzele in ceea ce a facut pe pamant in precedenta viata. Semeni intr-o viatii ~i culegi in altii viatii. Cu alte cuvinte, . viata prezenta pregiite~te viata viitoare. Noi suntem fauritorii destinului .nostru. Corpul cauzal este-funnat ~i el dintr-un eter extrem de . subtire, pe a ciirui finete nu ne-o pUtem inchipui. El fiinteazii in jurul spiritului mii ~i mii de ani, sute ~imii de incamari pana ce omul ajunge a~a de e\-oluat incat nu va mai fi nevoie a se mai incama. Atunci corpul cauzal piere ~i el; ~i spiritul va fi acoperit de un nou inveli~ format din fortii comprimata a direi natura nu 0 putem cuprinde cu mintea noastrii slab~, inveli~ num)t COlplilbudlzic. In lungimea secolelor nesIar~ite ~i in miile de incamari, corpul cauzal a inregistrat toate actele, cuno~tintele ~ifacultiitile noastre ca~tigate. Sunt inscrise mii ~imii de pagini a tot ce am . fost, pe unde am trait, ce am infaptuit, ce bine sau ce rau am comis - 0 cinematografie fidela a tufuror vietilor noastre. nenumarate. Tot raul care I-ampututface'in acestevie!inu contribuiecu nimic la organizarea corpului cauzal. Tot binele insa care I-am facut contribuie nemasurat de mult la subtilizarea, din viata in viata, a corpului nostru cauzal.

.1

I.

27

Viata dincolo de mormant

. Credinta profunda in Divinitate, .iubirea pana l{sac[ificiu a aproapelui nostru, gandurile cele mai inalte spidtuale, contribuiesc la innobilarea, la fortificarea corpului cauzal. Cum asemenea imprejurari sunt cat se poate de rare, evolutia acestui corp este ~i ea cat. se poate de lenta. Corpul astral, corpul mental ~i corpul cauzal la un loc ~onstituie injurul spiritului 0 invelitoare materiala, dar invizibila, numiffi p'erispirit. Tot. timpul cat spiritul va fi nevoit sa se reincarneze pe 0 planeta oarecare, pentru a se ridica in evolutie spirituala, va purta in jurul siiu aceste haine pe care Ie va lepada rand pe rand, ~i Ie va schimba mereu cu altele. Numai pe una 0 va pastra mereu aceea~i, mii ~i mii de ani, pe toata durata. rein~amarilor, ~i acesta este corpul cauzal. Deci totdeauna spiritul are un perispirit in jurul sau.

Evoluti,a omului pe pamant sau in planul fiziC

I;a inceput omul a fost foarte aproape de ani~nalitate. Mintea lui era foarte simpla. Gandurile lui se reduce au la mijloacele de a-~i gasi un adapost ~i a-~i proCura hrana, iar sentimentele sale se concentrau in jurul dorintci de a avea cat mai multa mancare, a-~i potoli setea, a-~i odihni trupul. Pentru realizarea acestor dorin!e el a savar~it acte de cea mai mare cruzime: i~i parasea copiii, pentru a nu Ie mai da de mancare, ori i~i omora femeia, ca sa-~i astampere foamea care il ehinuia. Cuno~tin!ele sale erau extrem -de reduse. Nu avea instrumente de nici un fel ~i singurul mijloe de aparare ii era fuga, unghiile ~i dintii. ,Asemenea tipuri umane au trait pe pamfll1t in urma eu 20-30.000 de ani. Ele se mai intalnese pe pam ant, dar pe 0 treapta evolutiva mai ridicata. prin Australia, padurile Braziliei ori eentrul Afrieii.
.

Ceva mai tarziu; omul prin observatie, eomparatie, suferihtii, a invatat 0 mul!ime de lueruri. Capitalul de cuno~tinte i s-a inmultit. Mintea i s-a mai aseurit, iar septimentele au devenit eeva mai inalte. Se naseu in el mila. Intemeiaza 0 familie,

Scarlat

Demetrescu

iube~tecopiii pe care ii apiiriicu sacrificiul vietii. Devine sociabil ~i viata i se desta~oarii mai bogatii ~i lTIai variatii, ciici !nstrumentele pe care le-a niiscocit sunt acum mai numeroase. In aFeastii faza este incii azi marea populatie a globului. . In fine, intimpurile moderne, unii oameni S-3Uridicat pe

treaptaevolutieia~ade sus, ciimintealor ataciiproblemelecele .

mai inalte ale ~tiintei,iar sentimentele lor sunt cele mai sublime, intelegand identitatea spiritualii a tuturor oamenilor ca fiind fiii aceluia~i Creator. Aceastii inaltii evolutie spiritualii se .urmeazii ori pe calea unei moralitiitisublime, ori printr-o cultivare aliituride moralitate a spiritului in ~tiinta pana la picioarele Celui Atottaditor. Evolutia insii se urmeaza mereu mai departe. Au trecut mii de secole, vor mai trece inca zeci de mii de ani ~i omul mereu .va inviita, va deveni 10t mai bun, mai iubitor de tot ce este frumos. adeviir ~i dreptate. Toti suntem de aceea~i esenta divina. Toti suntem copiii Tatalui ceresc. Tati vam urma - dupa aptitudinile, dupa liberul nostru arbitru,vointa noastrii- evolu~anesIar~ita.peacest piimant. Cei mai greoi 0 vor parcurge intr-un timp mai lung. Cei mai hotarati 0 vor parcurge mai grabit, dar toti vom ajunge la acela~i liman - peifecfiul1ea spiritului nostru. Nici unul nu va fi privilegiat, nici unul nE va fi oropsit.

Moartea
Actul cel mai enigmatic din existenta noastrii, care I-a preocupat pe om vea<;urinesfi\r~ite,este moartea. Este unul din marile mistere pe cale noi nu I-am cunoscut, dar pe care acum inalta ~i nesfar~ita Ihtelepciune care a creat totul ~i conduce totul, gasind cii omul a ajuns la evolutia suficientii de a intelege acest mister, ni I-a revelat. Nici ~tiinta, nici religia nu ne-au spus nimic in aceasta 'privintii. $tiinta merge pana unde se tenhinii materia tangibila. Religia 1!1erge pana in pragul spiritualitatii, dar mai departe nu . ne spune nici ea nimic.

..

29

Viata dincolo de mormaut

Numai spiritele inalte~misionarii Celui Atotputemic, ne-au luminat asupra constitutiei noastrei asupra modului cum se face aceasta trecere de la viata pamanteasca la cea astrala, a spatiilor c~re~ti.Ele ne spun ca senzatiile care preced ~i urmeaza mQrtii sunt infinit de variate de la om la mp ~i ele depind mai ales de meritul, de inaltimea morala a spititului care parase~te pamantul. In general, separarea sutletului de corp se face gradat, incetul cu incetul. Uneori aceasta separare se face cu mult timp inainte de incetarea functiilor organismului nostru. Cu cat legfitura tluidica dinte corp ~isutlet este mai stransa, mai putemica, cu atat cel ce moare simte 0 mai mare durere ~i agonia este mai lunga. Momentul dezincamarii spiritului este plin de frica pentru, cei ce au gre~it in viata terestra - ce va fi? unde va merge? Are impresia ca un abis se va deschide in curand Ifmga el, in care va pieri pentru totdeauna. Celor ce au fost blftnzi, milo~i, motaIi in viata lor terestra, moartea Ie face ill1presiaunei slabiciuni, ii cuprinde 0 piroteala care ii trage pe nesimtite intr-un S0111n dulce, placut,care va avea 0 de~teptare fericita. Degajarea spiritului la ace~tiase face pe nesimtite, pentru ca indeplinindu-~i datoriile morale pe pamant, prin aceasta ei au fost slab uniti de partea materiala a acestei lumi ~i de corpul lor fizic, gfmdurile lor ridicfmdu-sedin cand in dnd la lumea spirituala, .Iabunurile spirituale. Cata lupta, cata agonie la cel ce a fost lipit de bunurile pamantului, la cel ce n-a cunoscut deciitplacerile materiale ~i a uitat ca e vremelnic pe acest pamant! Cand omul e gata sa treaca din planul fizic in eel astral, adica din viata terestra in cea spirituala, se observa ca functiile se sting din ce in ce mai mult, de~i se constata ca organele fac mari eforturi pentm a-~i indcplini ~imai departe rolullor, pentru ca vitalitatea, forta universala care circula in corpul pmului se reduce, se stinge ca ~i lumina candelei in care s-a ispravit uleiul. In cazuri de accidente, procesul acesta fiziologic este scurt, de numai cateva minute, iar in caz de boa la, slabiciune fiziologiea, 11euprinde pe am iueetul eu iucetul. Cand ora mortii a sunat, nici o. putere din lume, nici 0 ~tiinta omeneasca nu poate impiedica plecarea spiritului din lumea fizica ~i trecerea lui in lumea spatiului.

.1:'

Scarlat

Demetrescu

J..Q

In momentul In care perispiritul incepe sa se qesfaca de adeziun!le atomilo~,molecul.clor,celulelor, organ"elor, de intregul corp fiZlC al omulUl,acesta sllnteJurnicaturi in talpile piCioarelor. T.r~ptat,de~a ~~ngul extremitatilor corpului, din maini ~i din plCloare, penspmtul incepesa se retraga.VitalitateanemaicircuHind in aceste extremitati, ele inccp sa se raceasca ~idevifki...nsensibile. ~eri~piritul se retrage apoi din picioare in lungul abdOmenului ~l se IntiHne~tecu cel din maini in regiunea toracelul. Aici se face un mic popas, dupa care retragerea ,se unneazii in lungul gatului, ajungand in cap, unde inconjoarii creierul. Din cauza ingriimiidirii perispiritului in craniu, creierul dobande~te 0 puternica luminozitate, care radiazii prin oasele craniului In afara, himinozitate care poate fi vazuta dnd camera este ceva mai intunecoasii sau in timpul noptii de catre cei ce vegheaza pe langa eel in agonie. In aceste momente omul e dus, pierdut ca intr-un. vis, ~i vede defilandu-i pe dinaintca mintii toate actele vietii sale, .toate intamplarile prin' care a trecut, toate nedreptiitile ~i mahnirile ce le-a savar~it, toate actele de cruzin,!esau de iubire . ee le-a ariitat. Nimic nu se uita. Toate tr~c ca un film de \ cinematograf pe dinaintea spiritului sau.- I~i vede ambitiile neimplinite sau triumful actiunilor lui in alte directii, vede recuno~tinta celor pe care i-a mangaiat sau ura celor pe care i-a, facut sa sufere pe nedrept. Te vezi a~a cum e~ti spiritualice~te, nu mai e~ti nici bogatul, nici 'imparatul, nici savantul, ci omul eu merite sau cu gre~eli contra omenirii, contra iubirii pentru aproapele tau. Aceasta revedere a tot ce a intampinat ~i Iacut in viata terestra se face fulgerator ~i imediat spiritul este cuprins de 0 uitare completa, de 0 intuncclme, de 0 pierdere desiivar~iHia cOJl~tiinteide sine. De acum spiritul invelit de perispirit se ~trecoaraafara prin cre~tetul eapului,.ie~indsub forma unei cete alburii ce se inalta spre tavanul camerei. Cand tot perispiritul s-a degajat din corpul fizie. aceastii masa se concentreaza ~i reproduce 0 foona de om identica cu a celui ce moare. E spiritul lui, invelit in perispirit. Aeest om de ceata, ie~it din trupul celui ce-zace pe patul de moarte, este legat printr-un fir fluidic invizibil.de corpul fizic, care tine pentru dtva timp f~mtomade corpul fizic, dupa cum o sfoarii tine legat un balon ea sa nu se inalte. Aceasta fantoma are 0 u~oara leganare la dreapta ~i la stanga, ca ~i cum ar fi

&.

31

Viata dincolo de mormant

mi~cat de vant, fui~cari ce au ca scop desprinderea cordonului sau }irului fluidic de capJII celui ce moare. In fine, cordonul fluidic se desprinde ~ispirirul i~i ia zborul spre regiunile eterate ale spatiului, trecand prin tavan, pereti ori fereastra ca ~i cum acestea n-ar exista. Pana ce nu s-a desprins sufletul de corp, creierul inca functioneaza, vorbirea se poate manifesta; bineif1teles,automat, sub vointa sufletultii ce s-a exteriorizat, ~i,atunci omul ce agonizeaza vorbe~te, spune ca vede in camera lui fiinte fluidice in care i~irecunoa~te P~:(intii,fratii sau.-prieteniiplecati inaintea lui din lumea terestra. Intretine 0 conversatie cu ei, cei de fata se uita, dar nu vad nimic. Aceste fiinte invizibile au venit din iubirea ce 0 poarta celui ce moare, sa-l conduca, sa-l petreaca in noua lui calatorie. Unul din ~i este dilauza ~i instructorul in noua viata a spatiilor. In fine, 0 respiratie prelunga, un su~pin profund e semnul separarii complete a spiritului de corp. In acest moment inima i~i incete'azaactivitatea ~itotul s-a ispravjt. Omul real, adevarat, ~i-a parasit haina trupeasca. In acest moment solemn cei din jurul mortului sunt cuprini de fiori ~ijalea napade~te in sufletullor. Incep sa pHinga,sa se jeleasca ~i sa se anmce peste trupul celui ce moare, dar totul
este zadarnic.
.

I I. I

!
I

E fapta cea mai necugetata, pentru di aceste tipete, explozii suflete~ti ale celar ce I-au iubit tulbura spiritl11celui ce moare ~i nu-i dau libertatea necesara de a se separa de trup, ba chiar 11atrag, 11reintorc in trup pentru ciiteva momente pentru ca din nou sa se ..efectuezedezincarnarea. De ar ~ti luniea ce mare durere, cat mare rau fac aceste lamehtatii, s-ar abtine de la ele. Daca cu adevarat I-am iubit pe acest om, se impune sa ne stapanim durerea.Sa pastram 0 lini~te desavar~ita in jurul lui ~i in aceasta tacete religioasa sa pronuntam in gandul nostru rugaciuni f{erbinti catre Cel ce a oranduit a~a de sublim totul, rugiiciuni care vor da puteri spiritului ca.sa se poata separa ~i desprinde de trupul fizic ~icu forte cii~tigate sa se inalte in planul astral. Sa nu mai plangem pe eel ce moare, pe eel care se na~te intr-o lume unde omul este mai vazator, mai intel.egator al 'Iegilor ~i fenomenelor, ci sa ne plangem pe noi care ramanem inca in.planul suferintei, al intunericului spiritual.

Scarlat

Demetrescu

32

Sa nu-i mai plangem pe iubitii no~tri, pentru di ei vor flutura mereu in jurul nostru, din spatiu ochii lor vor fi mereu spre noi ~i dragostea ~i ajutoiul lor mereu vor lucra pentru ridicarea noastra ~i pentru a ne sprijini in suferinte. Ei ne plang pe noi, cu drept cuvant, pentru ca inca n-am tem1inatseria incercarilor ~isufletullor e torturat de mila noastra. Fac ~i ei ce pot pentru jntarirea corpului ~i spiritului nostru, pentru a trece ~inoi aceste incercari care ne asigura ascensiunea spirituala. Trecand pragul moqii, spiritul nu-~i redobande~te catava vreme cunoa~terea, con~tiinta, tocmai din cauza conditiilor noi . pe care Ie gase~te in planul astraL

Tulburarea spiritului in timpul mortii terestre

Trecut in planul spiritual; duhul prive~te in jurul sau ~i 11 cuprinde 0 ne~raita mirare. Se simte sanatos ~i cu toate acestea vede ci'icei din jurul sau 11plahg cu lacrimi amare. Vrea sa Ie vorbeasca celor de fata, dar lucru ciudat, vorbirea lui nu este auzita. Crede ca poate boa la, sUibiciunea organicii sau medicamentele care le-a luat i-au adus 0 sUibire a glasului. Ridicii atunci tonul, dar in zadar; nimeni nu da atentie celor spuse de eL Mirarea 11cuprinde ~i mai tare ~i se intreaba daci'i nu cumva viseaza ceea ce \'ede ~i aude. Dar nu, el se vede treaz ~i pe deplin vindecat. intrucat ca cuvintele lui n-au rasunet, se gande~te cii poate cel putin gesturile sale vor atrage atentia lor. Se indreapta ciitre cel pe care 11iube~te ~i vrea sa-l ia de mana, dar - minune: mana sa se inchide tara sa apuce nimic, ca ~i cum degetele sale ar fi trecut prin mana acelei persoane. Poate, se gande~te el, nu sunt destul de indemanatic, ~i mai repeta . gestul, dar ~i de aceastii data tot tara rezultat. Nu ~tie ce sa mai creada. Prive~te in jurul sau ~irecunoa~te totuL Vede camera in care a zacut, recunoa~te mobilele pe care Je-a cumparat Ei, atunci ce e cu el? Asculta la cei din camera~i intelege di e vorba de moartea lui. El mort? El se vede viu, traie~te. Cum de nu-l vad ai siii? i

33

Viata dincolo de mormant

I
I
I
I
I
I

I ,
I I;

yede pe unul din ai.casei apropiindu-se de pat ~i inchizand ochu unUlom... Atuncl 0 groaza il cuprinde. Cum, in patul in 'care a fost pana adineauri este un om, un mort? Dar groaza sa se marqte pe masura ce prive~te, pentru ca in cadavrul pe care 11" vede in patu!. sau vede un om identic cu el. o groaza profunda il cuprihde. "Eu sunt mort?" Dar aceasta nu se poate. Aici e 0 eroare sau se joaca 0 comedie lugubra pe seama lui? EI nu poate fi mort pentru ca traie~te. Nu este mort pentru ca nu a'cazut in neant, in ne~tiinta de sine. Nu este mort, crede cel credincios, pentru ca atunci ar trebui sa se prezinte inaintea judecatii. Pe cand reflecteaza el ce 0 fi la mijloc, vede ca se aprind lumanarile la .capul mortului. Atunci porne~te in strigiite . disperate: "Dar bine, oamenilor, eu nu sunt mort! Eu sunt bine aCUl1)., mai bine ca oricand." Dar strigatele sale nu se aud, nu' mi~ca pe nimeni. Se procede la toaleta funerara, unii plang, . altii se prefac. . Dar curios: el intelege ca unii plang sincer, iar altii in dosul ma~tii plansului- nu simt nimic in inima lor, pe cat voiesc sa arate. Unii din ei incep sa estimeze valoarea lucrurilor din casa, sa reflecteze asupra averii mo~tenite. Dupa catva timp u~a se deschide ~i in pragul ei se arata unul din cei 'mai buni prieteni cu care a impartit bucurii ~i suparari, dureri i placeri. Cum ilzare~te, se repede la el ~i ii striga: "A, d~agul meu, bine ai venit, cel putin tu poti spune acum ca ace~ti oameni se in~eala, ca eu traiesc!" Dar lucru curios: nu a mutat picioarele, nu a pii~it, ci a fost dintr-o data Ifmgael, tara sa ~tie cum. Vrea sa-l ia in brate, dar bratele sale nu apuca nici acum nimic. $i lucru ~imai curios: prietenul care. nu-I aude ~i nu-I vede, trece apropiindu-se de pat prin corpul lui! Atqnci vede pe prietenul ,?iiufoarte abatut ~iprofund mi~cat, curgandu-i lacrimife sincere. Intelege ca I-a iubit din toata iftima. $i mereu ii vine in minte: "Doamne, dar cum nu-i vine nici unuia de aici ideea ca nu am murit." Timpul trece, seara vine $i rand pe rand prieteni ~.iamici se retrag i raman numai cei ce vor veghea la capullui. Ii prive~te in tacere ~i observa in jurul lor 0 lumina colorata. Se mira ce sa fie cu aceasta lumina din jurul lor. El J1Ua auzit niciodata de aura pe care 0 au toti oamenii in jurul lor. Se apropie de pat, prive~te omul cuicat ~i lucru ciudat: el are 0 lumina, dar nu e colorata ca~ aceea a c-elorce vegheaza in jurullui. Lucru ~i mai curios e ca vede corpul celui mort prin
.' .

.~.

ScarJat

DeI1letrescu

34

cuvertura ~i prin h~in~. Di~tre .toate partile corpului, capul ii pare eel care reprezmta lummozltatea cea mai mare. ~i mirarea cr~~temereu. V~de acum ca luminozitatea de la cap este legata pnnt~-un'~rlumI~osde el. Atunci pentru prima oara i se furi~eaza m mI~te I~eea ca acela ~are z~ce acolo, in patullui ar putea fi propnul sau corp. Dar wr revme, "Nu se poate, pentru ca eu vad ca tot traiesc. Nu e corpul meu, pentru ca daca eu sunt viu atunci corpul meu ,s-ar mi~ca, pe cand acesta e intepenit." ' Pe cand reflecteaza astfel, simte un suflu continuu de fluide in jurul sau, de~i observa ca flacarile lumanarilor stau nemi~cate ~i deci aerul din camera nu se mi~ca niei el. in goana acestui fluid care se rostogole~te in toate sensurile pare a zari sclipiri, fOnIlebizare care vin, trec ~i pleaca de Hingael, apar ~i dispar. Ingandurat, cuprins de nelini~te, zare~te deodata 0 dara luminoasa care .s~ coboara din tavan In camera, se apropie de el ~i-l invaluie. In curand se configureaza in aceasta lumina ni~te figuri in,care recunoa~te rude plecate de pe pamant pentru care a simtit 'pe cand traiau 0 adevarata dragoste. Acum aude ~i glasul Ion "Dragul nostru, vino cu noi, tu acum ai parasit regatul umbrelor pentru a intra in regatulluminii. Te-am iubit ~i acum lasa-ne sa te conducem. Vino cu noi in spatiile nemarginite unde locul tau este pregiitit." "Eu sunt spune unul dintre ele - copila~ul pe care tu atat l-ai plans." "Eu sunt tatal tau pamantean ~i te-am iubit in viata cum te iubesc ~i la moarte ~i te a~tept sa vii langa mine'," "Noi ti-am fost prieteni pe pamant - spun ceilalti - te-am a~teptat~i te-am. asistat in cele din urma momente ale trecerii tale din lumea pamantului in aceea a noastra, lumea astrala. Eram colea in umbra ~i am a~teptat momentul cand, in fine, tu vei fi inteles trecerea ta peste fluviul necazurilor, din viata materiala in cea spirituala. Vino cu noi sa-ti urmezi destinul in spatiul infinit. Vino sa te refaci de incercarile pamante~ti, inainte de a-ti lua
_ zborul

spre regiunile divine. Corpul tau carnal e mort, vino intre cei cu adevaratvii ~i intelegiitori." '
Dar ~l jespinge cu violenta acele fiinte pe care Ie socote~te ni~te creatur.iale viselor sale, vedenii ale co~marului in care se zbate de catiiva vreme. "Da, voi aveti in:tati~areacelor scumpi ai mei, dar voi nu sunteti ei. Plecati! Voi sunteti ni~te umbre, pe cand eu sunt un traitor. Vedeti bi~e ca eu va viid tot a~acum am vazut $i panii acum. Cum spuneti cii eu sunt mort? Vedeti, eu sunt aici pe pamant ~i de maine imi voi relua treblirile." ~i fiintele astfel respinse se departeaza triste. I se pare ca aude

&.

35

Viata dincolo de mormant'

spunandu-i-se: ;,Noi ramanem aproape de tine, gata de a veni la chemarea ta." Raza luminoasa dispare ~iel riimane scufundat in ganduri. "Oomnne,dar cand are sa se risipeasca aceasta negura

ce ma apasa?"

..

Se face ziua ~i el tot in aceasta nelamurire ramane.-Atunci

.

ii vine in gand sa fuga de acolo, dar grozavie:0 putere, ceVa

ca un magnet, 11tine legat de aceasta forma omeneasca in care el r~fuza sa vada propriul cadavru. Incetul cu incetul se na~te intuitia ca tre~buiesa fie ceva cbmun intre el ~i acest om intins in patullui. Incep iar a defila prieteni, rude, curio~i, cuprin~i de mila ~iregrete, altii ramanand indiferenti. . Vede' pe florari care aduc flori, vede pe cei ee servesc. in ocazii mortuare, iata ~i pe medicul care face cea din urma vizita, cu inima u~oara ~i toata sinceritatea ~i minciuna ee se ascunde in dosu1voalului ipocriziei. Se face slujba religioasa ~i el, impietrit, nu ~tie ee sa mai creada, ascultii ~i el pana la sfar~it. Oar cand a sosit momentul sa fieluat cadavru1 pentru a-I pune pe carul mortuaI',0 groaza il cuprinde, tipa, urIa, alearga, se roaga de unul, de altul, cere sa se convinga daca acest corp este al sau. Obosit, eade in letargie ~icere sa i se aduca medicul, ca sa-i dea ceva fortifiante spre a-I readuee 1a viatii. Nimeni nu-l vede, nimeni nu-l aude. Oar disperarea cea mai grozava 0 incearciicand a ajuns la cimitir,unde vede cum 11 a~eaziiin groapii. Niciodata cantecele re1igioase nu I-au patruns ca aeum. 0 putemicii credinta se na~te In el ~i mintea Ii fuge catre Cel Atotputemic. "Ooamne, Ooamne, fa minunea ea acest eadavru sa se ridice ca pe vremea lui Isus!" Dar minunea nu se produce. Oumnezeu este departe ~i Ajutoarele Lui sunt neputincioase pentru a schimba Legea vietii ~i a mortii stabilitii de divinul Creator. Bu1garii de piimant se rostogolesc cu un sunet ingrozitor peste co~ciug. Capul i se pleaea ~i ~e lasa tarat de ideea ea intr-adevar corpul a~ezat in piimant a fost al sau,ca a pleeat din lumea pamantului. . Aceasta intelegere, aeeasta idee la cei care s-au impacat in lumea suferintei eu ideea mortii revine mai repede. La altii care au trait mai in'tens, s-au bucurat de toate buimrile pamanie~ti cu tot elanul, care au fost lipiti d~materie, aeeasta intelegere intarzie foarte mult, spiritullor stand in apropierea gropii sau revenind spre a-I vizita. Cei ee au crezut ca viata este atat cat este pe pamant, cei eu totul alipiri vietii terestre stau ani in preajma

Scarlat Demetrescu

ti

cadavrului, asistand la destramarea. dizolvarea piirticica cu partieica a corpului lor, vazand cum viennii se hranese cu ceea ce a fost el odata. '. Moartea fiziea este deci 0 !1a~terein lumea astrala, na~tere care se aseamana cu.cea fizica. Intr-adeviir,in momentul na~terii, noul-~ascut treee pnntr-o mare zapaceala provenita de presiunea exercltata asupra eopilului in momentul expulzarii, de taierea cordonului ombilieal care sile~te sangele sa ia alte diiectii in corpul copilului, de patrunderea aerului in plamani ~i de prima' respiratie aeriana. Din cauza aeestor suferinte, noul-nascut are nevoie de odihnii.Rude~eapropiate,dupa primele ingrijiri,il culca in leaganul lui dinainte pregatit de dtagostea materna ~iil lasa in Iini~tesa doarma,.pentru a se obi~nuieu noile conditii de viatii. Ei bine, tot astfel se petreee ~i eu eel ce se na~te la viata astraHi.Ca ~i la copi!, treeerea dintr-o lume intr-aha se face cu oareeare durere, resimtita in specialla cap. $i el sufera ruperera unui cordon ombilical - eordonul fluidic care unea corpul astral de eel fizic. $i el trebuie sa se obi~nuiasca eu noua viata astrala . ca ~icopilul venit in lumea fizica; ~iin fine tata, mama sau alte persoane apropiate ee au parasit inaintea lui pamantul, arata celui venit in lumea astrala toatil dragostea ~i i1 inta~oariicu 0 patura fluidica ce-I adoarme, pentru ca in aeest repaus mental omul venit in aeest mediu sa se obi~nuiasca ~inatura sa lucreze asupra sa, tara ~tirea lui. Numai'astfel se face separarea de cei iubiti lasati pe pamant, de suveniruri, de bunuri materiale. Cand acest proces s-a indeplinit, spiritele ee I-au asistat la trecerea din lumea terestra revin langa a~est suflet ~iil ineonjoara eu toata dragostea lor. Spirit\il ghid il ia atunci ~i-I duce in spatiul astral.

Viata omului in planul astral

o data ee s-a rupt oriee legatura dintre corp ~i perispirit, spiritul euprins inca de .zapaceala, de intunericul eon~tiintei, este luat ~i purtat in spatiu pana la aeel nivel al planului astral pana unde materia acestui plan se potrive~te cu materia astrala

I..
I i

{ I I

37

Viata dincolo de mormant

r
I

I !
I I

a perispiritului. Nu este dus mai sus deoarece conditiile de existenra din regiunile superioare ale planului astral 'uu i-ar permite, acelea fiind mai fine; nepotrivite cu natura corpului sau astral. In acest nivel ~i numai in acesta spiritul traie~te ~i se poate deplasa in toate partile. _ _ Durata zapacelii, a intunericului care inconjoara mintea spiritu.l,ui,variaza dupa viara pe c"area dus-o omul pe pamant. La unn este lunga, foarte lunga, la alrii scurta, cum a fost in exemplul precedent, cand aproape dupa 0 jumatate de Orasufletul se vede in lumea astrala.". " In general insa, chiar la spiritele ceva mai evoluate ie~irea din intunericul pridnuit de trecerea pragului mortii se face ceva mai tarziu, dupa cateva ore. La ace~tia spiritul incepe sa auda ~oapte in jurul lui, care devin din ce in ce mai clare. In fine, il aude bine pe spiritul sait povaruitor, care ii spune sii se roage Celui tara de inceput ~i tara de sfar~it. El i~i inalra mental ruga catre.Atotputemicul ~i treptat lumina se aratii in jurul s~u. Ca la un reviirsat de zori se lumineaza totul in jurul sau. Acum vede ~i inrelege noua sa situcirie. Lumina in planul astral este ceea ce respiraria este pentru noul-nascut in planul fizic. Ea nu vine putemica dintr-o data, deoarece spiritul transpus din planul fizic in cel astral nu ar suporta-o. Unele spirite ies din intuneric foarte repede, pe cand altele foarte hirziu, dupii zile, siiptamani, luni sau chiar ani. Spiritul evoluat - dupa ce ~i-a revenit la con~tiinra, dupii eateva ore de la moartea terestra - este luat de spiritul sau ghid ~i dus acasa la el, sau la bisericii, ca sii-~ivadii 'corpul, haina sa camaHirece ~ineinsufletitii, pentru ca privindu-l sii inreleaga ca adevarata sa viara nu este pe pihnant, ca ceea ce vede nu era el, omul real,. ei 0 simpla hainii ajunsa acum dariipiinata prin intrebJ!inrareindelungata sau prin boala. Hainii pe care a trebuit sa 0 paraseasca ca nemaiputandu-i folosi la inviiratura, la avansarea spirituala in viara terestra. Acest spectacol ii produce 0 mare trauma spirituaHi,pentru ca ii face foarte rau bocitul eelor pe care i-a lasat pe pamant. Lacrimile lor, spiritualice~te, se transforma in rauri de lacrimi pe care eu greu Ie trece. Nu este deci bine sa pHingemp.e cei plecari dintre noi. Le ingreunam ascensiunea spirituala. Ii tulburiim cu lamentarile noastre, ii atragelncatre planul fizic;catre noi, in loc sa Ie inlesnim zborul catre regiunile inrelegeriiadeviiruriloreteme, ale vierii din plahul astral, care este mai apropiata de real decat cea terestra.

r ,

.-- - -.

Scarlat

Demetrescu

Mai bine sa-i ajutam prin rugaciunile noastre. Toata rugaciunea se inalta in infinit ~ivibratiile ei in materiile eterice, fine ale pl~n~lui astral. Rugaciunea da puteri spiritului, 11ajuta la dematenahzarea fizica completa ~i la evolutia lui in aceasta

noua lume in care se gase~te.

'

Spiritul apoi insote~te corpul sau pana la mormant ~i vede' cum 11a~eaza in locul unde se va desface in partlcele din ce in ce mai mici de materie. Din pamant, aer ~i apa, din materie fizica a fast format, din momentul conceperii ~i pana in ceasul moqii; in pamant, in aer se reintoarce corpul fizic dupa cel a fost parasit de purtatorul sau real, de spiritul sau, materie fizica ce va intra in ciclul' fizic pentru a forma noi corpuri vegetale, animale ~i umane. Spiritul-calauza 11ia apoi pe noul-nascut in lumea astrala ~i-l poarta prin toate partile pe unde ~i-a petrecut viata terestra, ~i spiritul i~i retraie~te, in haina sa astrala, toata viata terestra, intr-un chip fulgeriitor. Este 0 reamintire a fazelor acestei vieti, pentru a-i da dea prilej spiritului ca sa mediteze ce fel de fapte a fiicu~,care au folosit sau nefericit pe altii, ce fel de vorbe a spus, ce ganduri I-au framantat ~i din analiza lor sa traga concluzii foarte exacte despre viata pe care a dus-o pe pamant. Dupa cea fiicut aceasta ciilatorie, spiritul i~iincepe in astral utenicia, sub ciil.uzirea spiritului sueerior care i1insole!te mereu din momentul dezincarnarii sale. In astral spiritele evoluate desfii~oara 0 intensa activitate, fiecare avand 0 misiune de indeplinit, fie pe langa spiritele neevoluate ce au domiciliul in astral, fie devenind calauze pe langa spiritele incarnate de pe pamant, conducandu-i ~i aparandu-i de influente negative ~i.de du~mania altor spirite neevoluate. Daca aceasta viata este oarecum placuta pentru un spirit evoluat, pentru ca el curand se obi~nuie~tecu ea ~ii~i da seama de trecerea care a avut loc, nu tot astfel este ~i cu un spirit neevoluat. La acesta ie~irea din intuneric se face cu mare greutate, dupa vreme indelungata de la dezincarnare. Pe cand se treze~te ~i incepe sa se orienteze, se vede ~i se simte in co~ciug, in intunericul monnantului. Ii este frig, foame ~isimte o puternidi durere fizica, deoarece corpul sau astral este puternic impregnatell materie fizica. De aici nevoia de a se arde lumanari, pentru ca aceste spirite dezincarnate Ie zaresc in lumea fizica,. . luminandu-le intunericul mormantului.

39

Viata dincolo de mormant

Dar aude un glas care ii spune sa paraseascii mormantul. e glasul spiritului sau ghid ~i, sustinut de aCest spirit el iese'la supraf1!Japiimantul~i ~i catva .timp riitiice~tein jurui gropii. In aceste momente cel care locUiesc in veciniitatea cimitirelor au prilejul sii vadii umbrele ceJor morti imbriicati in alb. Nid acum spiritul nu-~i dii seama de schimbarea ce s~a intamplat cu el. .Sl?iritul-caliiuzii il poartiipe acasii,unde are .0impresie foarte pembllii, 0 friimantare cumplitii, viizandu-~ibunurile impartite, risipite, folosindu-se altii de ele. Aceastii durere ii este necesara ca sii tragii invafiiminte'ca averile acumulate riu folosesc omului real in existenta lui ve~nica decat in miisura in care cat a triiit pe pamant a putut alina cu ele durerile a1tora, a produs bucurie copiilor sau a ridicat din mizerie. pe altii. ~ei care au fost piitima~i,betivi, cartofori, afemeiati, sunt liisaii de ciiliiuzasa viziteze localurile unde se practica asemenea patimi ~i, la vazul celor care se dedau la aceste pasiuni, ei sunt cuprin~i ~i mai putemic de viciile lor, dar nemaiavand corp fizic, organe fizice, ei .nu-~ipot potoli pasiunea; placerile care i-au cople~it cand erau pe piimant, ~i de aici 0 durere ~i mai sfli~ietoare. , Multii, foarte multii vreme pentru cei vicio~i, pentru cei riii, care au semiinat in jurul lor numai ura ~i dezastru, viata in astral este nefericitii, dureroasa, cu mult mai chiI!uitoare decat cea terestrii, pentru ca simturile in.acest plan sunt mai putemice decat in lumea fizicii. Riitiicesc in toate piirtile, sunt zbuciumati de pasiunile lor ~i au con~tiinta deplinii a durerii lor nesfiir~ite. Pentru aceste spirite,. viata petrecutii .in necontenite dureri corespunde vitii descrise de preoti, corespunde iadului, unde omul sufera de focul curatitor al piicatelor de pe pamant. Cum panii azi majoritatea omenirii se giise~te pe 0 treaptii foarte joasii din punct de vedere moral ~ispiritual, intelegem ca ~iin spatiile astrale mi~unii0 lume imensii de spirite cu acelea~i sentimente, cu acelea~i gre~eli, cu acelea~i neintelegeri, cu acelea~i inclinatii spre riiu ca ~i atunci cand traiau pe pamant. Cum aceste spirite triiiesc la baza astralului, prin urmare intelegem cii aici la suprafata piimantului ele se amestecii in viata oamenilor de pe piimant. Ele simt 0 nespusii pliicere viizandu-i ~ipe ei ciizuti cat mai adanc in aceastii bestialitate. in. ne~tiinfa lor, in pomirea lor spre riiu, cei care au fost betivi pe pamant indeamna pe pamfmteni sa bea, sa faca exces, sii se imbete. Cei ce au fost ni~te mincino~i se complac pe langii alte persoane, indemnandu-i sa minta mereu. Altii roiesc prin casele

Scarlat

Demetrcscu

40

d~ j.o;, influen!and prin cuvintele lor spiritul vizitatorilbr ca S~-~l. mcerce no.rocul~ c~ depli~a ~tiinta ca ii imping la pasiune, ca el se vor ruma pana la ultIma centima. .Toata gama pomirilor spre rau este pusii rand pe rand in acpune, pentru a indemna ~i pe alti pamanteni ciitre fapte rele. .A~a invrajbesc frati in.tre ei, seamiina discordie, provoaca divoquri intre soti, imping copiii pe cai rele etc. Toate acestea Ie savar~esc ~mpin~ide natura lor inapoiata, neevoluata sau din riizbunare. Intr-adeviir, in planul astral i~i aduc aminte de persoanele de la care in viata precedenta sau in vieti anterioare au suferit nedreptiiti, calomnii sau alte prejudicii. Ei bine, Ie cautii, Ie gasesc in planul fizic, pe piimant, ~i toatii ura lor 0 revarsaasupra acestor oameni de care se tin tot felul de necazuri, de nereu~ite, de boli ~i nenorociri. Bietul om cauta 0 explic;;ltie,dar nu 0 gase~te pentru 'cii . viata lui actualii 0 ~tie foarte corecta ~i atunci murmurii contra lui Dumnezeu cii-i dii numai supiiriiri, dureri ~i nenorociri, nemeritand asemenea lovituri. El nu ~tie, siirmanul, cii a gre~it in altii viata fata de cineva care acum se razbuna din spatiu, ori de pe pamant, dad s~a reincamat. Spiritele neevoluate, ne~tiutoare,care fac rau, care tortureaza pe cei de pe pamant ~iraspandesc in jurullor numai suspine ~i dureri, sunt acele entitati din spatiu pe care biserica ere~tina ii nume~te draci.
'

Nu existadeciniei iad,niei demoni,ci existaviatainapoiata

pe pamant ~i in Cer, existii spirite neevoluate, ne~tiutoare, in came - pepamant,sau dezincamate- in spatiu..Aceste sannane spirite inapoiate vor fi pedepsite ~iin planul astral pentru faptele lor rele..Sunt lasate in aceasta rataeire vreme lunga, de zeci ~i sute de ani, pana cand ele insele i~i vor da seama de starea in care se gasesc, pentru ca de la un timp sfaturile spiritului-ciilauza ~i ale celorlalte spirite evoluate care Ie vin in ajutor lucreaza asupra lor ~ide la 0 vreme incepe sa ineolteasea in ei intelegerea noii lor vieti, incep sa se caiasca de toata viata lor terestra, de gre~elile acelei vieti ~i se hotarase pentru indreptare. Cand spiritul a sosit in planul astral - dupa ce a ie~it din intunerie ~i ~i-a revenit pe deplin - printre alte intrebali care ii vin in minte e ~i aceasta: "Ce s-a intamplat cu mine?" I~i aduce aminte de (J amoqire, de un le~in in care a cazut cand era pe pamant, care vede cii a durat pana ce a ajuns in planul astral. Se lamure~te ca a murit in planul fizic ~i ca s-~ de~teptat in

41

Viata dincolo de morm.ant

planul astral. ~i in minte ii fuge a doua intrebare: "Dar cat sa fie de atunei? Cat timp am stat eu a~a adormit?" Se sile~te sa aiba 0 notiune a timpului, dar aici notiunea de timp este alta, cu totul deosebita de cea de pe pamant. Anii par zile secolele ani, existenta omului pe pamant foarte scurta. Spirit~l nu are notiunea timpului, pentru ca nu are ceva dupa eare sa aprecieze scurgerea lui. Cat traie~te omul pe pamant are ca punet de reper pentru masu!area timpului rasaritul ~i apusu~soarelui, ziua ~i noaptea, sehimbarea vremii 0 data eu venirea noului anotimp sau diferite instrumente de el inventate. A~a ne explicam pentru ee in eomunicarile spiritiste, dnd

este vorba de a se fixa termene,spiritelegre~esede multeon.

A

Infati~area omului in planul astral e asemanatoare cu cea de pe pamant, J)umaica e fluidic, diafan, putiindu-sevedea lucrurile din spatele lor ea printr-un geam. Cand 0 persoana este
.

magnetizata~ispiritulse exteriorizeaza, ea se arataasistenteica .

un fum alburiu, eel 0 eeata, prezentand 0 forma identica eu aceea a omului fizic alaturat din care a ie~it. Talia omului astral este insa mai mica decat aeeea a omului fizie. Daca spiritul voie~te,poate da inveli~ului astral orice forma, oriee infati~are: aeeeaa unei alte persoane, ori -chiar a unui animal, caine, pisica, urs. Asemenea fenomene se pot repeta ~i in ~edintelede dedublare prin magnetizare,plagnetizorul rugiind spiritul sa dea infati~area unui animal eorpului sau astral. De~i omul astral mai are picioare, intrucat aceste picioare in lumea spatiului ~i a fluidelor nu mai funetioneaza, ele se reduc, se subtiaza, prezentiindu-se la spiritele mai evoluate ale planului astral ea doua prelungiri ale abdomenului. Ca ~i cand traia pe pamant, aiei tot vointa I:ste motorul noului organism ~i ca ~i in lumea fizicii, tot dorinta constituie axa principala, izvorul actiunilor duhului. D()r~~tcceva ~i apoi

i I i I I'

pune.in aetiunevointa pentru a-~isatisfacedorinta. ~ pe~i duhul loeuitor al planului astral mai are picioare,in
deplasarile sale nu se folose~te de ete, ci lh)r~.$tesa fie intr-un anumit loc ~icand s-a hotariit a ~i sos;\:aeolo unde vraia sa fie..' Vitezade deplasare e mai mica decat accca a gandului. dar este mai mare ca aceea a luminii;Aceastii absenti'ide tranzitie intre
punetUl de plecare ~i eel de sosire c prl'U de inteles pentru omul terestru, obi~nuit ell mi~earea greo.tic .t matcrid tiziee ~i tarii 0 reprezentare e9n~tienta a experien\~1 :I'traJc. ( II

'I

Scarlat

Demetrescu

42

rSe intiimpliiomului carnal sii viseze cii plute~te prin aer cii alear?ii ca tin nor m.iinatd~~vant,pes!e.dealuri ~icampii, situ~!ie care I! u~ple de ml~ar~~I 111 acela~1tImp de 0 senza!ie nespus de plac,:,ta;aceasta msa e departe de a fi egalatii cu aceea pe care 0 slmte omul cand se transportii instantaneu de la un punct la altul prin infinitatea planului astral. Corpul astral prezintii ~i douii miiini, dar ele nu mai au . funq.iunea miiinilor camale. E destul ca duhul sii-~i indrepte aten!l3\spre ceva,.spre 0 plantii astralii, fluidicii, ~i are de indatii impresia tactilii a acestei plante. In alte imprejuriiri, intinde mainile spre obiectul pe care vrea sa-l atingii ~i din mainile lui pleacii un fluid care se duce ~ise combinii cu fluidul obiectului
avand astfel 0 serizatie de contact. . Aparatul digestiv; circulator, excretor ~i respirator '
,

- care in

corpul fizic al omului -umpleau cavitatea toracicii ~i abdominalii - in planul astral nu-~i mai au ra!iunea de a exista; pentru cii omul aici nu se mai hriine~te ~i nu mai respirii elemente ale materiei fizice, ramanandu-i doar amintirea lor, pentru timpul cand spiritul va veni iar in lumea fizicii. Cat prive~te organele genitale, ele dispar cu totul. Omul astral este tara sex, nici barbat nicifemeie. Sexualitatea nu exista decat in lumea fizicii ~i sexul se schimba in seria reincarnarilor dupa necesitate, dupa cum vor decide spiritele conducatoare ale omenirii. In general, cand va trebui ca spiritul sa desta~oarepe pamant o vointa hotarata, 0 judecatii profunda, spiritul va veni pe pamant sub forma de biirbat. Cahd insa spiritul va avea sa treaca prin grele incercari in viitoarea incarnare, cand deci i se va cere.0 mai mare rezisten!a la durere, 0 sensibilitate mai accentuata, 0 rabdare mai mare, spirjtul va veni sub .forma de femeie. Toata via!a omului astral e concentrata in gandire, astfel ca creierul sau astral are aproximativ aceea~i marime ca ~i fostul creier fizic ~i tot din aceasta cauza caR,uli~i pastreaza.marimea . ~i forma capului fizic. Cunoa~terea, intelegerea, con~tiin!a omului astral, in totalitatea ei, se arata mai clara, cu un orizont mai vast decat cea de pe ciind era pe piimant. Organele .de sini! - ochii, urechile, nasul - se men!in ca forma ~i ele, dar functiile lor respective nu mai sunt localizate in aceste organe. Simtul este raspandit pe toata suprafata corpului, duhul avand percePtii vizuale, auditive, olfactive, gustative ~i tactile, prin intreaga suprafatii a corpului astral ~i cu 0 intensitate ce intrece cu mult pe cea a sim!Urilordin planul

.,
43

Viata dincolo de mormant

fizic. DuJ;ml dedublat al unci persoane magnetizate va auzi sunetele cele mai fine, ~oapta cea mai subtila, neperceputa de ceilalti camilli. C~ea ce e curios este cii sunetele in aceasta lume fluidica au culoare. Prin urmare, de~i spiritul in planul astral are ochi, vederea nu se realizeaza prin intennediul lor, ci eu intreaga supraf!lta a corpului astral. Omul astral insa nu vede lucrurile numai la exteriorul lor, ci vcderea lui patrunde prin interiorul corpurilor.. Trebui sa spunem ca toate lucrurile ~i fiintele din planul astral sunt intr-o oarecare masura luminoase ~iv-edereaspiritului patrunde prin lumina lor pana in cea mai profundaconstitutiea lor. Spiritele se viid unele pe altele, dar numai cele care sunt de aceea~ivaloare evolutiva. Un spirit superior vede pe cel inferior, dar unul inferior nu vede pe eel superior, in afara de cazul cand spiritul superior vrea sa se faca vazut, producand pentru acest lucru q dispozitie anumita a materiei astrale din corpul sau astral. In acest caz, spiritul inferior vede trecand 0 scanteie, dar nu ~tie cine a fost, nu-l recunoa~te, pentru ca nu-i vede forma corpului astral, chiar dacaacest spirit i-ar fi fost cunoscut. o altii experienta a duhului dip planul astral care il uime~te' peste masura este ca el vede gandurile altora, cand vrea, dar constata ca acest lucru il poate exercita rtumai asupra spiritelor inferioare lui, lara a fi capabil de a vedea gandurile spiritelor superioare lui. . Aceasta vedere a gandului este pusa in evidenta ~iin ~edintele de magnetizare. 0 data duhul exteriorizat, magnetizorulva gandi, iar duhul va citi gandurile, persoana adormita (trupul carnal al duhului -exteriorizat) reproducand verbal aceste ganduri ale magnetizorului. Chiar in viata ordinariise dau diferite spectacole cu pet:soaneadormite, mediumi, ca~e. citesc gandurile asistentilor din sala. Dar cea mai frumoasa dintre facultatile ca~tigate in acest plan astral este facultatea, aproape .divina, de a transforma 0 idee intr-o fiinta reala. Omul a auzit de pe cand era in trup de carne pe pamant, de puterea creatoare a cuvantului, dar nu i-a inteles sensul. Aici e destul sa gandeasca la ceva ~i imediat apare vederii sale 0 fiinta.astrala. Omul creeaza a~adarin planul astral, in mic, ceea ce a creatin mareTatiilcerescnumaigandind - universul cu tot ce se cuprinde in el. E greu pentru mintea omului depe pamant sa inteleaga asemenea lucruri, deoarece pe pamant nu a trecut prin nici 0 expeiienta asemanatoare.

Scarlat

Demetrescu

44

ES,tea~ev,arat~a pietorul sau sculptorul are la un moment dat 0 msplratle, 0 Idee pe care cauta sa 0 materializeze intr-un t~bl.ousau ~tatui~, dar aceasta creatie racuta prin munca fizicii ~Idm matenal fizlc e departe de ceea ce creeaza spiritul gandind in planul astral. Curios insa: aceste creatii ale gandirii duhului, aceste fonne traitoare, dupa putin timp pier, ele sunt efemere. Din timp in timp, in planul astral spiritul, este cuprins de 0 u~oara letargie, care ar corespunde eu somnul omului carnal. La revenirea din aeeasta dulce reverie, aceste forme vietuitoare create de spirit nu mai exista. Creeaza meteu ~imereu pier creatiile sale, un fel
de munca a Penelop"ei. "-

'\

Cand gandurile spiritului sunt insotite de sentimentul profundei recuno~tinte catre Cel Nevazut, Creator al spatiilor infinite, atunci creatiile lui sunt de 0 frumusete rapitoare ~i el ~ste cuprins de 0 senzatie deosebita, care ii umple fiinta cu 0

nes(ar~i~afericire. . In lumea fizica omul vede lucrurile ~ifiintele pentru ca sunt luminate la exterior de lumina venita de la soare, luna ~i stele, distingand astfel forma ~i culoarea lor. Privita in profunzime, materia planuluiastral se arata albastra inchisa ~i in el se desemneaza fiintele ~i.lucrurile luminoase ~i colorate cu forme diafane, cu nori stdivezii. Totalitatea lor constituie, ca ~i pe pamant, peisaje fluidice care reproduc imaginea celor de pe pamant, dar cu mult mai splendida. Privind in jurul sau ~i mai ales spre pamant, spiritul vede un imens ocean de materie astrala, prin care vede cum alearga cu mare viteza curenti, valuri fluidice ce par a avea uneori 0 directie, alteori avand un joCi de balansare sau. sensul unor viirtejuricolosale care se pierd in departare. Curentii ~ivartejurile atestea fluidice par a stabili unhotar mai evident. intre lumea astrala ~i cea fizica a pamantului. Mari sfortari ~i mari dureri incearca spiritele ca sa invinga ace~ti curenti astrali, pentru ca sa se puna in comunicare' cu cei Hisatipe pamant. Aceasta cOl11unicare ei 0 realizeaza prin vointa lor, 'dar mai ales sunt ajutati de ape\ul. de rugaciunile fierbinti ale celor de pe pamant, care solicitii cOl11unicarea cu cei plecati in \umea invizibila. " Rugari-va, gfmditi-va l11ereula cei scumpi cfivo~tri, care au plecat in Cer ~i ei va VOl' vizita. . De cate ori ii fuge spiritului gfmdul la cei iubiti lasati pe pamant, el face eforturi ca sa comunice C~Iei, dar nu 0 poate
'

p'

'f

45

"hita dincoJo de mormant

face dedit foarte rar ~i atunci doar in somnullor terestru sau in ~edintele spiritiste. Nu numai curentii astrali impiedidi spiritele sii intre in comunicare cu fratii lor incarnati de pe piimfmt, ci aliituri de aceasta bariera mai este suferinta - nespus de mare - pe care o indura spiritele, pentru ca venind catre lumea fizicii se agata de corpul lor fluidic particule de materie fizidi, particule care Ie provoacii mari dureri. ~jcu toate acestea el suferii,.sesacrificii in dragostea ce 0 poartii unei mame duioa~e, unei sotii neconsolate, unui copil iubit, pc care i-a liisat pe piimant, pentru a-i incuraja, instrui ~i apiira.
tI

Comunicarea cu lumeaastraliise realizeazacu atat maiu~or

cu cat gandurile noastre sunt mai concentrate la cei plecati in lumea spatiilor, cu cat in sufletul nostru ~i buzele noastre murmura rugaciuni mai fierbinti, cu cat noi Ie imprumutam fluide mai multe ~ima(fine din corpul nostru in timpul ~edintelor de spiritism... . Cat timp a trait pe piimant, omul a iubit cu toatii puterea sufletu~ui sau 0 fiinta, 0 mama, 0 sotie, un copi!. Sufletul lui se simtea atat de s!rans legat de aceastii persoanii, cii se socotea fericit illaturi de ea sau nefericit departe de ea, fiind in stare de orice sacrificiu pentm aceasta fiintii iubita. Mai tarziu, ajuns in plariul astral, este intampinat de fiinta iubita, plecatii inaintea lui, ~i1ncompania ei i~i va petrece toatii viata astralii. Cuvintele ne lipsesc pentru a descrie sentimentul de fericire resimtit de aceste fiinte in existenta lor unita, in aceasta lume a celor mai profunde simturi. .,.In planul astral, ca ~iin planurile superioare, existii0 ierarhie deplina'- de la spiritul eel mai ne~tiutorpana la cele mai evoluate ale acestui plan. La baza planului astral locuiesc, se mi~cii spiritele neevoluate, vicioase, sinuciga~ii,criminalii, toxicomanii etc. Intr-un niveI mai ridicat este 0 altii serie de spirite ceva mai evoluate ~i t9tu~i inapoiate prin avaritia, egoismul, gelozia, rautatea lor. Intr-un nivel ~i mai inalt sunt spiritele care tind spre inaltare, cu tep.dintespre bine, dar posedand totu~iunne de aplecare spre rau. In fine, in nivelele superioare plutesc spiritele evoluate care, de' curand venite in astral, a~teapta trecerea in planul superior, in planul gandirii, planul mental. ... Exista a~adar in planul astral - de la baza lui spre partea lui superioara - 0 scara pe care se in~irii,dupa gradullor evalutiv, spiritele de Ia cele l11aiintunecate la cele mai evaluate.

11

Scarlat

Demetrescu

46

V?inta unui superior este porunca pentru spiritul inferior ~i a~a~dlllgrad in grad, pana la cel mai inalt. ' . In acest plan ~stral,W afara de-'spiriteleplecate de pe pamant prill l~?arte, mal ratacesc din cand in cand ~i spiritelecelor cap~blh de a ~e ~e?ubla ~i pleca in cereetare in planul astral. Mal sunt apol spmtele pcrsoanelor magnetizate, care au fost trimise dupa anumite spiritc de catre magnetizorii lor, pentru a Ie aduce anumite euno~tin!e. Tot in acest plan mai riitacesc spiritele nefericitilor care traind pe pamant i~i ruineaza fizicul cu droguri - morfina, eter. eocaina, clorofonn etc. Tot in planul astral se mai gasese sufletele animalelor,spiritul vegetalelor ~i al mineralelor. Spiritele animalelor sacrificate de om pentru experientele sale sau pentru nutritie fonneaza la baza astralului 0 zona infioratoare, prin care spiritele care au parasit pamantul abia pot strabate, sub protecthi ghidului ~i a spiritelor apropiate. Tot in regiunea aceasta se aflii ~i arhetipurile-formii ale corpurilor de pe pamant din trecut ~iprczent,ba chiar modelele celor viitoare. Am putea compara astralul eu dulapul unui arhitect, in care se pastreaza 0 serie de modele, planuri. Cand se prezinta un client - un duh candidatla ineamare- se materializeazii unul din aceste planuri intr-o construetie pe pamant. Aceste fonne-arhetip au fost create de Divinitate, in planurile divine. Din planul mental, unde au fost fiicute din esenta materiei, au trecut in planul astral, unde au fost imbriicate ~i cu materie astrala. Aici 'a~teapta momentul cand VOl' veni in lumea
fizica, pe piimant. '

Cli~eele acestea astralc nu reprezinta doar arhiva ~iviitorul corpurilor de pe piimant (minerale, vegetale, animale, oameni); ele reprezinta ~i memoria gandurilor ~i a faptelor entitatilor. Acei oameni camali care au darul prezicerii viitoruhii, care au darul dedublarii, tree In planul astral ~i aici eitesc cli~eele viitoarelor evenimente apropiate ~i ale gandurilor din trecut, prezent ~i viitor ale anumitelor persoane. Ace~ti oameni sunt foarte rari ~i dupa .cum exista medicamente autentice ~i medicamente false, tOt astfel in aeeasta materie sunt ~i oameni pretin~i vazatori ai faptelor din treeut, prezent ~i viitor, oameni
#' Spiritul omului - fie pe pamant, fie in planul astral - este foaI1e activ, nu stii in repaus niciodatii. Intr-adevar, in lumea fizica, noaptea, pe cand trupul doanne ~i prime~te din spatiu forte noi, sPiritul lucreaza mereu,

care amagescpe bietii muritoriai pamantului.

' -_

47

Viata dincolo de m()rmant

a~alizeazii, combina, ciiliitorqte prin spatiu ~i trage inviHaminte dl~ tot c~ a vazut ~i_auzit. in timpul zilei, ori in thnpui noptii pnn spatm. Aceasta actlvltate se desfii~oara cu 0 viteza incredibila. Ca sa ne facem 0 idee despre aceasta viteza cu care lucreaza spiritul, voi am inti ca in caz de mare pericol, sa -zicem in caz de inec, defileaza inaintea mintii lui cu 0 viteza v.ertiginoasa toate actele, toate suvenirurile ~ietii lui din copilarie ~l paha in acel moment, care poate sa fie chiar momentul mortii. Durata acestei panorame cinematografice aunei intregi vi~ti carnale nu tine thai mult de cateva secunde. In legiitura cu aceasta se vorbe~te in diferite tratate de un vis provocat de 0 lovi!urii fizica, vis care s-a desta~urat in mai putin de 0 secunda. In timpul somnului, un 0111 viseaza ca e acuzat de 0 crima. Se vede arestat, asista la scena judecatii sale, aude pledoaria procurorului care il acuza ~i apararea avocatului din oficiu, se vede protestand ca nu e vinovat de ceea ce i se imputa, dar in fine aude condamnarea sa la moarte. Se vede readus la inchisoare ~i apoi ~scos din celula lui ~i condus la ghilotina, unde i se taie capul. In momentul dnd cutitul i-a cazut pe gat, se de~teapta plin de sudori, intr-o agitatie extraordinara. Ce se intamplase? Constata atunci ca ac_operi~ulpatului care sustinea pologul cazuse jos ~i illovise la gat. Ei bine, tot visui, to ate imaginile care i-au trecut pe dinaintea ochilor mentali, ~-au perindat in timpul mai putin de 0 secunda - de dnd s-a rupt pologul ~i pana dnd I-a lovit la gat. lata cat de activ lucreaza spiritul omului. $i daca pe pamfmt, in haina de carne, el poate sa lucreze atat de activ, in planul astral, unde nu mai are aceasta piedica, activitatea lui este ~i mai mare. Spiritele alearga, lucreaza asupra fluidelor, dar activitatea lor este mai ales mentalii. Aceasta activitate are nevoie ~i ea de odihna, deci in planul astral se manifesta 0 u~oara obo1eala, ca urmare a acestei activitati mentale, dar ea nu se refera la corpul astral, care nu simte nimic, ci la corpul mental, care este reprezentantul gandirii, la creierul astral, car~ transmite aceste ganduri ~i deci ~i eJ simte de la 0 vreme 0 oarecare

oboseala.

Acest lucru se po ate demonstra in experientele de.magnetism. o persoana adormita prin pase magnetice vede, ~tie, raspunde birie, cIar la inceput. Treptat, de la 0 vreme vederea astrala i se reduce ~i raspunsurile devin neclare. Atunci e de prisos sa se mai continue cercetarea. Creierul astral, ca ~i cel fizic i-a obosit ~i mediumul \ este de~teptat.

Scarlat Demetrescu

48

~ederea, ilnobilitatea in planul astral este necunoscuta.Acolo toate spiritele sunt intr-o continua activitate. Ele aleargii in toate paI1ile, sa vadii, pentru a trage noi inviitaminte sa asculte fie sp!ri~eleava~sate di~ .spatiu, fie pe piim~ntenii I~ai ~tiutori, fie aSls~ala ~edmte.spmt~s~espre a se ridica in moralitate prin audlerea prelegenlor spmtelor evoluate ce comunicii asistentilor. Alteori se duc in ciiutarea ghidului lor spre a-I intreba' ~i a primi de la el explicatii in ceea ce prive~te unele probleme auzite sau viiZute;sau vin noaptea la cei pe care ii iubesc de pe piimant spre a Ie comunica mental, in somn, ceva c-are le-ar folosi la apiirarea lor, la indreptarea lor spre bine, la intoarcerea de pe calea gre~itii pe care eventual au apucat-o. La de~teptare,sentimentele deosebite care ne cuprind, glasul con~tiintei care ne indeamnii spte iubire, altruism ~i ne trage din calea riiului, nu sunt dedit reminiscentele sfaturilor date de cei iubiti ai no~tri, care vegheazii asupra noastrii din spatiu. -' Ca ~i pe piimant, spiritele se adunii, se grupeazii dupii afectiunile lor, dupa natura incercarilor prin care au trecut pe pamant, dupa aspiratiile lor, formaIid cercuri, familii astrale. Deci ca ~i pe piimant cei aseamaniitori se aduna. . Aceste cercuri i~i-intind simpatia lor asupra unor anumiti oameni de pe pamant care gandesc ca ei, care suferii dupa cum au suferit ~i ei, care fac cum au facut ~i ei. Atunci cand vreunul din ace~tia vine in planul astral, ii ies in cale ~iii expliea noua lui viata. Peste asemehea grupuri se afla un spirit mai avansat, un povatuitor, un instructor, care ii initiazil in viata din astral, in energiile fizice ~i chimice ale acestei lumi ~i Ie arata tinta catre care este destinat omul in ascensiunea lui infinitii. Li se explicii pentru ce unele spirite stralucesc de lumina ~i urea in regiuni mai fericite, ~i pentru ce spiritele neevoluate stau jos in lumea intunericului ~i a viciului: pentru cii primele ~i-au indeplinit datbriile lor morale, au executat programul pentru care s-au incamat, pe cand cele din urmii s-au abiitut de la legea iubirii ~i nu au facut nimic pentru indreptarea defectelor din

trecut, pentru avansarealor spirituala.

La rugiiciunile celor adunati intr-o ~edintii spiritisHi, rugiiciune ce riisunii in spatiile astrale ~i mentale, unele spirite mai avansate riispund ~i vin intre cei adunati. Atunci spiritul chemat magnetizeazii mental 0 persoanii din asistel1tii,care cade 111 cateva minute Intr-un soml1 profund. Spiritul comunicator Imprumutii de la persoana medium ~ide 1aasistenfi fluide odice S~lU ale dublului lor eteric, pe care Ie va uni cu astralul lui ~i

, L

'I

49

Viata dincolo de mormant

va .f~rma astfel un aliaj temporar, care ii va procura 0 putere fizlca ~u care ~a lucr~ asupra creierului lui fizic, a nervilor ~i m~~~hIl~r. me~lUmul~1 care va rosti ceea ce comunica spiritul, adl~a spmtul mtrebumteazii eorpul fizic al mediurpului ea pe un 'mstrument pentru a eomunica fizic asistentei. In tot acest timp spiritul mediumuh.ii, invelit in hainele lui, sta la 0 parte, --langa trupul sau in inactivitate. Cateodata intervine ~i el in
.

conversatie,in comunicare.

...

Tot astfel se petree lucrurile ~i in cazurile de ectoplasmie, deplasari de obiecte sau levitatii. Din cele descrise se vede ca tot timpul cat sta spiritul in planul astral, totul in fiinta lui este spiritul, iar haina lui astraHi nu este decat pastratoarea sentimentelor, dorintelor,.pasiunilor pe care le-a awt pe pamant, care aici sunt puse in funetiune, analizate pana ce omul ajunge sa Ie distinga josnicia unora sau inaltimea altora ~i din reflectia care 0 face, dupa sfaturile celor din jurul lui ~i mai ales dupa explicatiile ghidului sau. ajunge . sa Ie inteleaga. . Cu ajutorul acestui inveli~ astral, spiritele - dnd voiesc~i dacii au permisiunea conducatorilor superiori - pot sa se arate celor de pe pamant. Pentru acest lucru au nevoie de un medium (a ciirui fapta de sacrificiu ~i iubire de a se pune in evidenta adevarul nemuririi sufletului va fi rasplatit in Cer), care imprumuta, ca ~i asistentii, fluide din dublul lor eteric ~i mai luand ~i materie astrala din natura, 16-prelucreaza, Ie modificii cu ~tiinta pe care au. dobandit-o iri planurile superioare ~i realizeaza un corp fizic care traie~te, vorbe~te, canta, se mi~di ~i dupa cateva ore piere intr-o ceata, in vazul asistentilor. .In fine, dupa 0 ~edere mai lunga sau mai scurta in planul astral, dupa valoarea spiritului, viata in astral i~i dii fructul: omul intelege ce a fost, ce este, ce a gre~it ~i dore~te sa se ridice. Viata aceasta astrala s-a terminat atunci ~i omul moare a doua oara, se dezbracii ~i de haina a doua ce acopera spiritul, haiha astrala. Cu aceasta 'ocazie spiritul cade iar intr-un fel de . ne~tiinta de sine, de tulburare ca $i atunci cand a trecut din viata terestra in cea astrala. 'Din acest moment se destrama ultimul inveli~ astral, ajutat in aceasta operatie de spiritele binevoitoare. De acum spiritul ramas acoperit numai cu haina mentala se ridica ~i traie~te in planul mental.

il

Scarlat

Demetrescu

i.Q

Viata in planul mental

P!~nul mental este r~giunea de splendida lumina, 2e completa con~tllnta, unde omul este cuprins de 0 nespusa fericire. Cfmd spiritul a sosit in acest plan. este invelit in corpul sau mental. Prin el simte tot ce il inconjoara, prin el se exprima sub toate
fonnele. _
\

Ajuns in acest nivel, facultatile lui, cuno.~tinteleca~tigate in viata terestra, in ultima sa existenta, ii vin in memorie relndpe rand ~ii se arata mai putemice, mai complete, pentru ca nu mai exista haina astrala care ii reducea mult din puterea de exprimare a acestor cuno~tinte, a acestor facultati, Toate bucuriile, toate satisfactiile ii vin rand pe rand, cu puteri inzecite ~isimte 0 mare fericire p'entrutoate actele izvorihe din iubire care ii dau acum prilejul 'acestor multumiri. Supararile, amaraciunile, actele de egoism sau gelozie, de rautate sau vanitate nu Ie mai simte, nu-~i mai aduce amip.tede ele, pentru ca nu mai are in jurul sau nici un material inferior (dezbracandu-Iein sfera astrala) a carui vibratie sa-i reaminteasca de aceste pete intunecate ale existentei lui terestre. Aici a~adar nu se mai ~tie nimic de faul care I-a facut sau I-a Suferit. Aici li.umaibinele, multumirea pe care a provocat-o altora, ajutorul acordat, lacrimile pe care le-a ~ters, toate actele frumoase ale vietii sale constituie materialul de care i~ireaminte~tecu pUicere. Aici reflecteaza cat ar fi trebuit inca sa mai faca pentru ca bucuria altora ~i a lui sa fie ~imai lTIare.Acesta e Cerul;e locul unde nu sunt lacrimi, nici suspine, ci 0 viata plina de fericire. Oricat de putin bine a Tacut omul cel mai depravat, acest putin e pus aid in evidenta pentru ca reamintindu-~i,reflectand la el, sa vada folosul pentru el, dar mai ales urmarea acestui bine pentru omenire, pentru semenii lui, ~i sa devina astfel con~tient ca a facut prea pu!in ~i ce mari bucurii l-ar fi cuprins aici daca ar fi facut ~i mai mult. Durata cat va sta in omul il1 acest plan, bucurandu-se de fericirea ce 0 resimte, este in raport cu masura actelor frumoase, cu binele ce I-a infaptuit fata de fratii sai pe cand era pe pamant. Unii stau in acest plan cateva luni, altii zeci de ani, in fine, putini dintre oameni, anume acei care au fost adevarati sfinti sau martiri, cei ce au indUl.:at nedreptati, moarte pentru un adevar, pentru 0 credinta, marile lumini intelectuale ale omenirii, care

51

Viata dincolo de l110rmant

).
"

au. fost dublati de 0 moralitate desavar~ita, toti ace~tia i~i due eXIS!entachiar sute de ani in acest plan. In timpul existentei sale in planul mental, omul constata cat de nereala era viata in planul fizic, cat de reduse puterile lui, perceptia a tot ceea ce il inconjura, cat de intunecate erau sunetele ce Ie auzea ~i culorile ce Ie vedea. Cat a trait omul pe pamant gandurile lui nu puteau fi traduse in practica decat ca ni~te acte imperfecte, in ni~te creatii mult reduse. A~a de exemplu, pictorul nu putea realiza frumosul absolut, deoarece c-ulorile sale erau prea putin luminoase ~i simtlirile sale prea reduse, deoarece conceptiile sale - plecate de la spirit, trecand prin haina mentala, astrala ~i fizica - se reduceau treptat ~i se concretizau in afara in ni~te creatii mult mai prejos decat ceea ce spiritul concepuse. Aici sculptorul in loc de mannura grosolana, pietorul in loc de culori posomorate, muzieianul in locul instrumentelor imperfecte au la dispozitie un ocean de materie mental<'i, din care cugandurile lor spiritul poate muri fonne, culori ~i sunete sublime, ceea ce nu era posibil pe pamant. Privindu-~icreatia cu ochii lui mentali, spiritul i~i gase~te cea mai desavar~ita"fericire,ca unnare a perfectiunii acesteia. Se intelege ca aceasta fericire pe care 0 simte omul in planul mental nu e resimtita la fel de toti oamenii. Cei care au venit aici cu 0 reeolta midi nu se vor putea simti ferieiti dedit atat timp ~i atat de intens cat a semanat pe pamant. Cei ale caror fapte sunt multiple, care au avut ca scop general avansarea cuno~tintelor umanitatii ~i inaintarea e'i morala, se vor bucura mult mai intens ~i fericirea lor va fi mai profunda, recolta lor mai abundenta, potrivit cu ceea ce au semanat in existenta lor terestra. Aiei iti apar inaintea oehilor spirituali toate fiintele pe care ie-ai iubit pe pamant - parinti, frati, copii, prieteni. Gandul la ei ii atrag ~i spiritul creeaza cu materia mentala a planului, fonna trupului lor din viata terestra. Ei se arata aici frumo~i,

de~iau fost urati, se "aratamai tineri, de~iau fost batrani, iar

spiritullor i~imanifesta dragostea prin aceste fom1e,reproducand imaginea corpului fizic de pc pamant. Fiintele care i-au urat, du~manit, persecutat, nu pot apare nieiodata, pentru ca aceste fiinte nemaivenindu-le in minte, nemaiavand idee de ei, nu Ie mai pot crea fonna fiintei lor terestre, ~i ca atare ei nu Ie mai apar, ca sa' Ie tulbure fericirca planului mental.

"

Scarlat Demetrcscu

51

Tot~n a.cestpial? intalncsc fiinte 'care Ie intrec prin e\'olutia lor. ReglUl1llecutrel~r~te de ele se intind foarte departe, pana unde_Ie ~s~elor posl.bll, deocamdata. Ei se apropie de ele, -Ie I~udaactlVltatea,Ie aJuta prin explicatii in intelegerea Iucrurilor . ~l f:nomenel~r, ~ actelor trecute. Ie dau povete de viitor, Ie arata 0 mare IUblre,de care cu adeviirat sunt profund mi~cati. Comunicarea intre oameni in acest plan' se face prin exprimarea gandului care, ie~ind din spirit, se traduce in forme colorate insotite de unde sonore. Aceste ganduri ies valuri-valuri din spiritul vorbitor ~iin acela~i timp sunt viizute, auzite de cel ce ascultii. Schimbul acesta de idei se desfii~oariicu 0 vitezii ve~tiginoasii ~i astfel se intretine 0 coriversatie cu un inteles mult mai profund dec~t cea pe care 0 intrebuintiim pe piimant, prin vorbe care redau palid ideile emise, vorbele nefiiild' decat simboluri ale ideilor spiritului nostru. Viata' in acest plan este 0 viatii plina de fericire, dar nu trebuie sii credem cii e una de visare, de ~edere in lenevire, ci o viata de muncii spirituala. Aici se cerceteaza ~i se friimantii to}ceea ce am gandit, vorbit, Iacut in viata terestrii, aici are loc vizionarea cinematograficii a filmului vietii noastre spirituale din timpul scurtei noastre existente terestre. Facem bilantul binelui realizat pe piimfmt~i al ca~tigului spiritual pe care I-am realizat. Compariim starea spiritualii din acest moment fatii de progresul realizat pana aici din alte vieti ~iconstatiimascensiunea mai mare sau mai mica a spiritului nostru. Din acest intreg material extragem inviitiimintc. iar inviitaturile Ie transformam in facultati mentale ~i morale cu care yom veni pe piimant in

noua viata, in viitoareareincarnare.

. va

A~a ge exemplu, un duh cand era pe piimant a inviitat muzica. In planul mental, acest inviitamant se intare~te ~i se transformii in facultate mentalil, in aptitudine spiritualii. Cfmd
veni pe piimant in viitoarca sa rena~tere, aceastii facultate

sau aptitudine se va ariita de tilnpuriu ~i va produce mirare la cei din jurul copilului, atM piirintilor, cat ~i cuno~tintelor.Va fi un copil precoce muzica1. E reamintirea a ceea' ce a inviitat in alta viatii. Tot 'astfel se intampla' ~i ell alte aptitudini in alte domenii. Simple incerciiri din viata tcrestrii sau numai aspiratiile se transfonniiin planulmental in forte care se vor realizain,acte

reu~iteIn viitoarea viata terestra.

Gre$elile $i suferintele ce Ie-am indurat pe piimant sunt pietre pretioase, care vor impodobi mintea noastra cu raze de

53

Viata dincolo de mormallt

iotelepciune ~ide vointa in Houareincamare. Totul este analizat. din totul se trag invataminte, totul este transformat in forte ce

vor fi puse in joc cand duhul va reveni pe pamant.

'

La fiecare venire in planul mental, intelegerea, cunoJ?tintele nom;tresunt mai largi ~ila fiecare revenire in planul fizic pute~ile noastre mentale - mai mari, moralul nostru - mai accentuat, viziunea noastra - mai clara asupra scopului vietii, ca ~i 0 incl!nare din ce in ce mai clara catre problemele spirituale. In fine, cand tot materialul a fost complet tmnsformat, asimilat, facultatile mentale care erau localizate in corpul mental sunt trecute la interior, in co/pul cauzal, sub forma de genneni, unde vor ramane in stare lat~nta tot timpul dit omul va sta in planul mental superior. Dupa aceea spiritulleapada ~i acest al treilea ve~mant, care incepe a se dezagrega, reintorcandu-se ~iel in oceanul de materie mentala de unde a .fost luat. " De acum spiritul, invelit numai de corpul Fauzal, traie~te in planul mental superior sau in planul unde nu mai exista forme, deci nid chipuri de oameni, ci numai sdmtei, fiecare fiind un' spirit care radiaza in jurul lui lumina cu atat mai vie, mai . stralucitoare, cu cat spiritul cste mai inalt pe scara evolutiei. Aceasta lumina orbitoare a spiritelor evoluate provine din inveli~ullor infinit de subtil, de diafan - corpul cauzal, inveli~ pe care il VOl' purta mii ~i mii de ani in nesfiir~itelereincarnari. Cat traie~te omul pe pamant lumina acestui corp cauzal nu se poate vedea, pentru ca OLI poate patrunde prin corpul astral - dar mai ales prin corpul fizic - dedit redus, extrem de redus, fonnand in jurul omului aura lui cu totul desavar~ita, cea mai viu.colorata, cu culori pe care nu Ie putem cunoa~te dupa ~tiinta noastra, culori care nu corespund spectrului solar eunoseut de noi, pamantenii. Numai cei ce poseda simtul mental pot vedea aceasta aura a spiritului nostru. . Existenta duhului in acest nivel al mentalului superior este scurta ~i se petrecein stare de incon~tienta, de somnolenta, la cei a carol' iubire s-a limitat la familia lor. Ea este mai lunga ~i petrecuta intr-o stare semiadormita la cei ce au dus 0 viata modesta, dar plina de pietate. $i este indelungata ~i plina de fericire pentru cei ce au fost iLlbitoriai semenilor lor, pentru cei ce au luminat pe semenii lor, pentru eei. ce s-au ridicat prin conceptiile lor geniale ~i au impins omenirea in evolutie mai departe, prin descoperirile lor.

Scarlat Demetrescu

54

. Cei. :e a~ l?arte insii ~e 0 re~edintii cat mai prelunga ~i de o. l~~m~afenclre s~~t cel ce s-au ridicat deasupra materiei ~~i vletn pima de tentatn a pamantului, la 0 viata pur spirituala. In acest stadiu spiritul invata pripeipiile lumii mentale, care in lumea astrala se traduc in legi dupa care se construiesc corpurile in lumea fizicii ~i Ie conduc dupa nonne imuabile. Aici spiritul invatii cum se manuiesc fluidele, cum se nasc esell!ele, cum se fonneaza din ele substan/a astrala ~i cum"din acestea se na~te materiajizica. ~i tot aici spiritele iau cuno~tinta cum se manuiesc diferitelc feluri de materii, pent[u a se face .materializarile ~i aporturile in ~edintele spiritiste. In acest plan spirituHace ~coalaintelegcrii fenomenetor ce au loc in diferitele puncte ale universului. Spiritul invelit numai de corpul cauzal traie~te in regiunile superioare ale planului mental 0 viata spirituala. De fericirea negraita a acestui nivel se VOl' bucura numai acele spirite care au in unna lor 0 serie nesfilr~itade reincamari, care s-au ridicat

spiritualice~te, care au un inalt grad de evolutie.

"

Privirea lor se intinde la infinit; viid cum dilatoresc in spatiul azurat milioane de sori, alba~tri ca safirul, ro~ii ca focul, verzi ca smaragdul ~iadmira somptuosullor cortegiu de planete. Vad 'drumurile lor ~iinteleg legile care Ie guvemeazii. Li se deta~oara inaintea vederii spirituale fazele prin care a trecut omenirea . care populeaza pamanturile ~i inteleg infinita maretie a ordinii ee domne~te in univers. . Dar orieare ar fi durata existentei in acest nivel superior al planului mental, va veni 0 vreme cand, in fine, spiritul este cuprins de neeesitatea de a reveni in viata de pe pamant, pentru a realiza - in fapte - iubirea nesflir~ita ee 11cuprinde fata de fratii sai, fata de oameni mai putin evoluati ~i pentru a e desavar~i prin suferinte la 0 viata spirituala mai apropiata de perf~etiune. In nesfar~ita lui aseensiune spirituala, omul a imbriieat diferite personalitati, de la salbatieulne~unosciitor al foeului ~i pana la savantul eercetiitoral seeretelor naturii. Cat este imbriieat in haina carnala, el nu cunoa~te fonnele vietilor sale treeute. Cand ajunge in planul mental - ~i mai ales in eel superior - el Ie ~tiepe toate ~ieste ferieit ca a scapat de nesflir~itelesuferinte ~i s-a ridicat la lumina in~elegeriiuniversului ~i a legilor lui. Se vede in noaptea vremurilor - un siilbatic plin de cruzime, in alta etapa - un plugar ne~tiutor, dar euminte, pe 0 treapta mai sus - un meseria~plin de pietate,iar mai tarziu - un ciirturar

55

Viata dincolo de mormant

neintelept, cu 0 moralitatc superficiala. Odata a fost un sarac revol~at ~i.altad~ta un. bogat nemilos, ori un biet om plin de sufennte ~l totu~l cu gandulla Cel de sus, ~i a~a rand pe rand: cand mahomedan, cand crqtin, ciandmozaic, cand romal},cand maghiar, cand englez ori indian, prin toate etapele sociale, prin mul!e neamuri, prin multe familii ale aceluia~i neam. In planul mental superior duhul afla de puterea rugaciunii, pentru el, pentru_cei dragL dar mai ales pentru du~mani, pentru cei fata de care a gre~it.Aflil ca rugaciunea poate sa imblanzeasca aceste suflete care - cand au ajuns in planul astral - ~tiu ca tu le-ai nenorocit pe pamant, de-ai persecutat, furat, distrus familia sau ucis; ~i ele V~)f cauta sa urmareasca pe autor, cu ura l.or,in
> viitoarele reincarnari.
.

Acum .~tieca multe din nenorocirile,

nefericirile pe care omul Ie intampina in vietile terestre sunt datorate gre~elilor sale, dar ~i 1}rii" yUcare lucreaza asupra lui spiritele pe care le-a nefericit. Intelege ca multe din nebuniile cerebraIe de care sunt cuprin~iunii oameni se datoresc influentei spiritelor ce se razbuna. De aici noj, pamantenii, sa tragem invataminte: daca vrem sa indreptam 0 gre~eala.~tiutafata de cineva, sa facem rugaciuni pentru iertarea gre~elilor lui, pentru ridicarea lui spirituala, ~iin cazulin care a plecat in planul astral - pe langa aceste rugaciuni - s-o ajuti pe so!ia ~i copiii lui, sau pe cei dragi lui, pentru ca astfel, prin rugaciuni ~icaritate, sa-lintorci ~isa i se ~teargadin memoria, din sentimentele lui ura ce 0 nutre~te pentru tine,

setea de razbunare.

--

Cu cat te vei sili sa fii mai iubitor cu fratii tai, sa fii mai filantrop eu cei nefericiti, care W ispa~ese sub aeeasta forma gre~eliledin alte vieti, eu atat vei progresa spiritual pe nesimtite, in mod automat. Cu cat te vei ridica din punet d~vedere spiritual, cu atat vei obtine un poviltuitor, un ghid spiritual mai puternic. Nu uita, omule, niei 0 clipa ca e~ti supus unui' destin pe care tu !i l-ai eroit in vie\ile preeedente. Nu uita ca aeest crud destin se poate modifiea, Imbunatati prin supunere la incerciirile morale de tot felul. Nu uita ca rugaciunile tale pot sehimba calea destinului tau din prezent. Ruga ta poate fi fiicuta aeasa, in padure, in mosehee, In sinagoga, In biserica cre~tina, in templul brahman sau budhist: oriunde, ea se va inalta sus, la infinit ~i calea vierii tale se va imbunaHiti, asistenra divina te va aeoperi ~i destinul tau va lua alta Infiiti~are. Cand in viata ta tercstra e~ti euprins numai de porniri materialiste, de sentimente animalice ~ide nimie spiritual, atunci

- -.- -----

Scarlat Demetrescu

tu atragi in jurul tau numai spirite neevoluate, din cele apropiate de pamant, 1jivei fi mult amarat, cu toata aparenta de fericire piimanteasca. Cand insa fiinta ta este cuprinsa - \in afadi de grijile vietH terestre - 1j1de sentimentul iubirii, al existentei Celui nevazut, atotputernic, atunci tu atragi asupra ta spirite inalte, care te vor sprijini in pa~ii vietii tale terestre.

Reincarnarea
Dupa cum nu se poate fixa durata vietii unui om pe pamant - unii triiind cateya zile 1jialtii zeci de ani - tot asemenea nu se poate stabili cat timp sta omul in planul astral sau mental. Dar se 1jtiediaceasta 1jedereeste scurta pentru cei ce au murit de mici ~i mai ales pentru cei ce s-au sinucis. $ederea in planul mental este mai lunga pentru cei ce au fost mai putin gre1jitipe pamant 1jicu atat mai lunga cu cat viata omului a fost mai senina, mai iubitoare, mai luminata de credinta in Dumnezeu. Ea poate dura in acest caz zeci ~i chiar sute de ani. Dupa un timp mai scurt sau mai lung - timp necesar pentru examinarea a tot ceea ce a invatatomul in viata terestra 1ji

spatiala- in unna sfaturilorprimite de la ghidul sau spiritual "1ji ale altor spirite binevoitoare, se na~te in duh dorinta de neinfrant de a reveni iar in viata terestra, de a cobori din nou in corp de carne, pentru a suferi ~i plati tot trecutul acuzator. Atunci spiritul-ghid il ia 1jiil duce inaintea Sfatllilli marilor spirite albe, up.de el i~i face cunoscuta dorinta de a reveni in viata terestra. In acele momente de irezistibila dorinta i se arata, rand pe rand, toate imprejurarile, toate greutatile, toate nefericirile pe care Ie va intampina pe pamant in viitOarea viatii fizidi. Astfel vedecii va avea 0 copilarie amaratii, ramas orfan de mic, brutalizat de suflete nemiloase, crescut in mizerie. Se vede mai tarziu contractand 0 ciisiitorie nefericita, urmata de 0 serie nesfar~itiide torturi morale. Ori poate sa i se desIa1joarebucuria ce 0 radia:za in jurul lui un copil de mare inteligen!a, de 0 desavar~ita cumintenie, dar care in plina via!a pleaca de langa

57

Viata dincolo de mormant

el, in lumea spirituala. Cata durere, ce sIa~ietoare amintiri in urma acestui dragala~ copil! - Alteori 'i~ivede tabloul unei cumplite saracii, boala ~imizeria sufleteasca urmarindu-l toatii existenta terestra. _ Altora li se arata 0 viata somptuoa'sa,r~vnita de toata lumea, inconjurat de glorie, ~i totu~i 'intr-o zi, 'in plina fericire, este lovit de moarte sau este dezonorat de sotia ~i copiii sai, producand gol'injurullui ~i 0 'intunecata noapte 'insufletul sau. $i aspectele sub care se infiiti~eazaspiritului viata viitoare, lectia ce va trebui sa 0 'invete, pot 'imbraca 0 infinitate de variatii ~i nuante. . La vederea acestor perspective grozave, spiritul omului se cutremura, oscileaza, dar curand i~i revine, pentru ca 'intelepciuneaspiritului'inacest plan este aproape divina. Intelege rostul lor, ~tie cauzele pentru care trebuie sa treaea prin aceste 'incercari,cunoa:;;teperfect urmarile aeestor expieri - urcarea lui pe scara ~tiintei, a 'intelegerii, a puterii, a 'intelepciunii, a moralitatii. In urma acestor analize, spiritul se declar~ gata ~i tare pentru a 'infrunta aeeste grozave suferinte pentru ridicarea lui spirituala,. . Alegerea vietii viitoare 0 data hotarata de om, sub condueerea. spiritului.ghid, spiritul 0 porne~tela drum 'insotit0 buna distanta in planul mental superior de sufletele care il iubesc ~i care n incurajeaza ~i sfiituiesc sa fie tare. Spiritul se coboara 'inpianul mental inferior. Aici recolta de cuno:;;tinte,de intelepciune :;;imoralitate este luminata, pusa in actiune de spiritele-lumina :;;i'ca urmare a acestei re'invieri, materia mentala din acest plan se aduna 'injurul spiritului ~i 'ii formeaza 0 invelitoare mentala; bine'inteles, de aceea:;;icalitate pe care au atras-o din mediul 'inconjurator facultiifile-esenfe, aptitudinile fn starepotenfialcl care erau 'inscrisein corpul cauzal al acestui spirit. Ceva mai tarziu, spiritul trece in planul inferior, in planul astral. Aici, prin reinviereafacultiifilor astrale - de iubire, mila, duio:;;ie,compatimire, simt pentru fmmos ~i bine, atrage din meqiul acestui plan materie astrala ~iastfel, treptat, i~i fonneaza o haina astrala, inveli~ eu 0 tinete propoqionala eu inaltimea :;;i valoarea esenfelor astrale 'inscrise in corpul eauzal. Acum omul real, spiritul, este gata pentru viitoarea sa reincarnare. Unde se va reincarna acest om? ~ Loeul reincarnarii nu este ales la intihnplare, dupa clim am vazut, ci este ales ~i de calitatile dominante pe care Ie are
.

..

_. - .u .

Scarlat Demetrescu

58

~piritul.;. e determinat de legaturile pe care le-a avut, de m~atonnle. pe care le-a contractat alta data pe pamant fata de alt) oamem. Daca a avut un frate pe care I-a iubit mult, se va incarna din nou in familia lui, ca din nQu sa-i fie frate, ori se va incarna ca fiu al acestuia, pentru ca astfel sa fie impreuna in noua viata terestra. Daca a avut 0 sotic pe care a adorat-o, se va na~te ~a fiu al ei, astfel ca dragostea lor sa continue ~i sa se intareasca sub aceasHi forma in noua viata. A fost in alta viata femcie; 'se va rena~te barbat ~i va lua in casatorie pe una din fostele sale surori din alte vieti. 1;)ia~a mereu, in toate combinatiile posibile, numai ~i numai ca sa se intareasca prin iubire insu~irile ca~tigate impreuna in alte existente terestre. Alteori reincarnarea se face intr-o asemenea combinatie ca duhul sa se nasca alaturi de acela pe care in alta viata I-a nedreptatit, pentru ca in noua viata sa fie frate cu el ~i astfel, prin dragostea ce ii va arata, sa repare nedreptatile !acute altadata. La reil}carnare se tine seama ~i de calitatile dominante ale spiritului. In vederea dezvoltarii acestor calitati spirituale, duhul se va. na~te intr-o familie cu parinti ale caror corpuri fizice au caracteristicile care se pot trans mite pe cale ereditara,~ procurandu-i ~i lui un corp fizic care sa-i permita dezvoltarea ~i mai mult a calitatilor caracteristice. A~a de exemplu, daca e vorba de un spirit care poseda calitati muzicale, 'acesta se va na~te intr-o familie cu corpul sensibil, impresionabil, care va da na~tereunui copil cu un corp sensibilia melodii ~i armonii sonore, dandu-i posibilitatea spiritului inchis in acest copil sa dud ~imai departe cuno~tintele sale muzicale. Trebuie sa ~tim ca reincarnarea in decursuI sutelor, miilor ~i zecilor de mii de ani - cat are nevoie spiritul pentru .evolutie - nu se face numai in aceea~i familie, in aceea~i natiune ori in aceea~i rasa, ci in tot felul de familii: llCltiunisau rase, ba mai mult: in tot- felul de. situa~ii sociale. Va fi cand bogat, cand sarac, cand frumos la chip, cand hidos, cand ignorant, cand intelept. Prin toate treptele. prin toate categoriile omul trebuie sa treaca, pentru a invata in fiecare cate ceva, care il va ridica

pe scara spiritualitaW.

Cand ora reincarnarii a venit, spiritul se sin1teatras printr-o misterioasa afinitate catre familia unde trebuie sa se nasca. Acest moment este pentru spirit mai teribil decat cea mai grozava

59

Viata dincolo de mormant

"

" !

n:~oarte. Intr-adevar, moartea are ca unnare eliberarea spiritului 9111 catu~ele camii ~i intrarea intr-o viata libera ~i de lumina. Incamarea este, din contra, pierderea acestei libertati, trecerea de la lumina spatiilor intr-o inchisoare obscura, d'escinderea intr-o viata de necazuri ~i de felurite mizerii. Deci e mai penibil sa te na~ti decat sa mari. Cand cu totii yom fi con~tienti de acest lucru, nu ne yom mai bucura 'ta na~terea unui copil, ci 11yom plange cu lac;rimi amare pentru ca cine.~tie ce incercari grozave 11a~teapta. Cand omenirea se va ridica pe 0 treapta mai inalta a spiritualitatii, nu va mai pHinge cand cel iubit va inchide ochii de lut, ci se va bucura ca a scapat de incercari ~i mergespre fericire. Spiritul furi~at in pantecele "mamei i~i condenseaza - perispiriml, se face mic, atrage in jurul sau moleculele ~icelulele viitorului fetus ~i serVe~teviitorului copil drept tipar, un fel de calapod fluidic in jurul ciiruia se va onlndui intreaga orgallizare a copilului. El totu~i pana in luna a treia va mai putea evada dinpantecelemamei.Din luna a treia spirituillostru este cuprins de iritunecime, de ne~tiinta de sine. Cand s-a ridicat in lumea astrala spiritul a fost cuprins de intuneric. Cand s-a coborat in lumea fizica este iara~i cuprills de intuneric. Facultatile lui se voaleaza atullci una cate una, memoria ii piere, con~tiinta adoanne cudesavar~ire. Spiritul se afla illChis de acum in materia gros61ana, ca ~i larva fluturelui inchisa in gagoa~a sa de matase. Fenomenul reincamarii in pantecele mamei este precedat de fannarea unui corp eferic. Astfel, dupa ce spiritul s-a introdus in pantecele mamei, spiritele constructoare aduna din spatiu, din planul fizic, materie etericii ~i fonneaza un corp mic, un mic fetus eteric, care va fi c:anavaua pe care se ,va impleti materia creata de parinti. celulele nascute prin inmultirea o data cOllstruit acest copiI, inveli~ul extern al spiritulm, corpul sau astral, se pune in legatura cu inveli~ul eteric al fetusului. Cand s-a stabilit un raport intre spirit, inveli~urile lui ~i corpul fizic, capilul e pregiitit pentru a se na~te. Aceasta legatura a inveli~urilormai fine (mentalul ~iastralul) eu al eelui fizie se dezvolti'i an de an dupa na~tere, pana la varsta de 25-30 ani, dnd devine deplina ~i spiritul se exprima corect de acum inainte in Iumea fizica. Pana la 5 ani spiritul se mani'festa, aude ~i vede prin corpul fizic, dar din calld in dnd
celulei-ou. J

... - - - --

___h_____

Scarlat Demetres~!L____

60

;1 vedev ~i aude .~i in lumea ~str~la'. Traie~te in acele momente m._d~~~ planun: planul fiZIC ~I planul astral, ca ~ioamenii

!
'

prum~IVl.. Vorbe~.tesau dC,seneazapeisaje frumoase, feerice; . d~~cne ~I <:omumciic~ en,tlt~t.i i.rfvizibile.~ar~ntii lui.uimiti se mta, asculta, dar nu vad nll11IC ~Isunt cupnn~I de nelmi~te fata aude sau vede; il contrazie sau il cearta, ca nu cumva sa niai spuna asemenea bazaconii. Siirmanii ne~tiutori! Ei nu au cuno~tintade existenta vederii astrale, de lumea din planul astral, eu care copilul intr-adevar este in relatie. Doctrina reincamarii e veche de mii ~imii de ani. Cuno~tinta' aceasta au posedat-o indienii, tibetanii, chinezji, asirienii, per~ii, egiptenii ~i cre~tinii in primele secole ale erei ere~tine_ Reincamarea este un act pe care il intalnim in toate 11lcrurile ~i fiintele, in tot universul. Totul evolueazii, totul se preface, materia lucrurilor, fiintelor. planetelor ~i sorilor distru~1servind ca material ce intra in constitutia noilor lucruri, fiinte, planete ~i sori...Reincarnarea nu este a~adar un fenomen .particular omului, ci ea face parte dintr-un complex infinit de evolutie in care este angajata intreaga sferii a creatiilor. Acum, ca am flicut aceasta observatie, sa ne ocupam cu spiritul omului. Spiritul este 0 scanteie aruncata in spatiile infinite de razele pomite din Divinitate, care in drumul ei infinit s-a imbracat ,cu materie, mai intai invizibila - materie mentala, astraHi,~imai departe cu materie vizibiHi,tangibilii - constituind mineralul. Mineralul, a~adar,are viata in el, ciici ca ~iomul este format . dintr-un spirit, 0 materie astralii.~i un corp fizic la exterior. In decursul a mii ~i mii de secole, acest mineral se distruge ~i se reformeazii mereu. panii la fonna cea mai nobiHi - la cristal, care stii in pragul regnului vegetal. Spiritul inchis in mineral posedii.in el toate posibilitiitile, toate atributele divine, dar intr-o stare de somn, in stare latentii. imprejurarile din afara, viI:n-atiile exteme nu-l trezesc, din cauza cii materia fizica care il inconjoara-este extrem de grosolana. Dar cu vremea, din cauza nenumaratelor cauze fizice care il asalteaza, cu tot inveli~ul greu care il inchide, VOl' fi unele care de$teapta spiritul din toropeala lui ~i il VOl' face sa acrioneze. Atunei fortele care se degajeazii din el fac ca astralul ~i cuirasa fizicii ce-l inconjoarii sa intre in vibratie. a data ce acest efect exterior a inceput sa fie resimtit in interior de catre spirit, acesta

?e aceste manif~st~r!al: c.opilul~i !or, pe care il cred ciizut mtr-o stare boinaYICIOaSa ~l cauta sa-l sustraga de la ceea ce

6I

Viata dincolo de mormant

reactioneaza repetat, din ce 111 ce mai des in afara. Acest proces s~ desIa~o~ratot mai des; vibrafiile repetandu-se, mineralul se dlstruge ~I se reface de multe ori, pana ajunge la [ol1na de cristal - fOl1naperfecta a regnului min.eral. A plecat -de la fonna neregulata ~iprin evoluriea ajuns la cristal, fonna regulata. De acum inainte spiritul trece pragul materiei zisa neorganica in lumea zisa organica. Spiritul mineral se reincameaza intr-o forma de planta inferioara. Secolele se in~iraIara de star~it ~i planta urca in virtutea legii universale a evolutiei toata scara ierarhiei regnului vegetal, dupa care spiritul se reincameaza intr-un animal. ~i drumul evolutiei continua in regnul animal, pana la mamiferele superioare. Spiritul unui animal, in afara de inveli~ul astral ~i fizic, a mai dobandit in timpul infinitelor sale reincamari un al treilea inveli~:inveli~ulmental. Acum, daca un caine face un sacrificiu, printr-un act de un mare devotament pentru om, a.tuncispiritul sau se va reincama intr,-oforma noua, in om. A~a de exemplu, daca in timpul iernilor lungi ~i grele care domnesc in Alaska, intr-un sat blocat de mari zapezi ~ibantuit de 0 cumplita boala. un caine inteligent transj)orta medicamentele necesare prin nameti, de zapada cu mari dureri, cu mari eforturi, dupa care cade mort de oboseaHi~i frig, atunci sufletul acestui caine, prin sacrificiul vietii sale terestre. se va reincama iIi viitor intr-un corp. omenesc; va deveni un' om din treapta cea mai de jos a rasel umane. Sa nu pierdem din vedere ca de-a lungul acestei infinite evoluJii avem de-a face cu doua aspecte: cu evoluria .formei c01pului ~i cu evolutia vie!ii inchise in aceasta f0l1n3. . Orice forma evolueaza mereu, 0 forma noua fiind un derivat al unei forme mai vechi, asupra careia au lucrat cauze exteme care au modificat~o ~i perfectionat-o. Dar orice forma noua fizica a fost pregatita, nascuta mai intai fluidic, in spatiu ~i pe unna s-a materializat pe pamfmt. Alaturi de aceasta forma, ~i spiritul cupfins in ea - prin jocul actiunilor din afara ~i al reactiunilor sale din interior - s-a ridicat din ce in ce mai mult la st~ri de mai clara intelegere, de mai mare forta, ~volufll1d din ce in ce mai mull. Cand forma a fost aruncata - a murit, cum se zice - spiritul pastreaza toate energiile culese din mediul inconjuriitor prin intermediul acestor inveli~uri.Cind se va reincarna spiritul intr-o noua forma, tot ceea ce a acumulat ca energie 0 va pune in actiune in noua.forma ~i[onna astfel impinsa din afara, actionata

Scarlat Demetrescu

62

d~~~irit din interi.or,~a.tinde sa se modifice, sa se perfectioneze. lata I~telesu~~chl1n?!lnlorde ~onna ~i a progresului spiritului. Cand spmtul ca.me s-a remcamat in forma om - forma pregatita in prealabil in spatiu, in stare fluidicii de anumite spirite - s-a ridicat pana in pianul mental superior: unde a creat un inveli~ nou - corpul cauzal. Deci spiritul om va avea in jurul sau de acum incolo inveli~ cauzal, mental, astral ~i fizic. In primeIe momente ale existentei fonnei om, s-a coborat din inaltimi un nou suflu de viata de la Duhu/ Sfant, a treia fata a Dumtiezeirii, care a intarit spiritul primordial, acela al cainelui cuprins in aceasta fonna om. . Negre~it, la inceput omul este foarte aproape de animalitate, dar suferind, observand ~i condus fiind din spatiu de marii 'conducatori spirituali, salbaticul se ridica din noaptea vremurilor la l\lminacivilizatiei,a ~tiin!ei~imoralitiitii,la omul cult ~imoral. Omul nascut pe pam5nt in primeIe timpuri era a~a de ne~tiutor ca ~i-ar fi unnat evolutia in mod lent in decursul. a milioane de ani, ca oricare animal. Dar in vederea scurtarii, grabiriiacestei lungi ~i ncstar~ite evolutii, din spatiile divine spirite superioare s-au intrupat ~i au trait printre ace~ti oameni primitivi, conducandu-i, infranandu-i, ~i astfel mintea lor a fost de~teptata mai devreme decat daca ar fi fost liisati la propria lor evolutie. Alteori oameni ccva mai avansati din alte planete s-au reincamat pe pamant; pentru a Ie servi acestor oameni-copii ai pamantului drept conducatori ~i invatatori. . Pe masudi ce ace~ti oameni primitivi se ridicau in cuno~tinte ~imoralitate, pe aceea~imasura alte suflete se intrupau pe pamant in forma de om, care incepeau ~i ei ucenicia vietii de om, ~ia~a s-a unnat mcreu in lungul veacurilor.Astfel se explica diferentele ce exista azi pc pamant intre oameni din punct de vedere mental ~imoraL unii'tiind In faza copilariei, altii mai evoluati in stadiul tineretii ~L in fine, altii catre maturitatea evolutiva a spiritului omenesc. Savantul de azi, spirit cunoscator ce straluce~te prin conceptiile lui geniale fata de salbaticul din centrul Australiei, a fost in alte timpuri ~i el tot a~a de intunecat la minte, tot a~a de ne~tiutor de mila ca ~i semenul lui de prin padurile intunecoase ale Braziliei sau Africii. Va veni vremea ~i pcntru ace~ti frati ai no~tri, copii ai omenirii, sa se ridice prin nenumaratele lor reincamari la rangul unui stant ori la treapta unui mare descoperitor, ca ~i savantii popoarelor civilizate de azi, ~i a~a rand pe rand i~i vor lumina cu totii mintea ~ispiritul~ialtii noi ii vor inlocuipe scara evolutiei.

..

63

Viata

dincolo

de mormallt

\ f I I r

Sa exa~nin~n~ putin evolutia sufletului embrionar. La inceput omul nu ~tJammlC,pentru ca mi intelegea nimic. Atunci spiritele care conduc evolutia omuluiau intervenit ~i au nascut in om d()rinteputernice,placeri profunde ~idezordonate dureri brutale. Biciuit continuu de aceste imbolduri ale lumd exterioare- el incepe salaca 0 deosebire intre lucnirile ~ifaptele care ii produc durere ~i cele care ii procura placere. E inceputul percep/iei. Acest proces repetandu-se necontenit, I-a silit pe om sa tina minte fenomenele care i-au produs durere, acesffapt ducand la dezvoltareil memoriei. . Un numar de perceptii mentaIe au creat in mintea lui 0 imagine menta/a. Cfmd a avut doua-trei imagini mentale, le-a comparat intre ele ~i din aceasta operatie s-a nascut in el facultatea de deduc/ie. 0 inHintuirecontinua de deductii il poarta pe om la rationament. Din acest moment el a invatat prima lectie de lei~coala naturii care il inconjoara. Acest inceput de cunoa~tere are ca rezultat sa exalteze in om dorinta pentru ceea ce ii place ~iintelegerea sa fuga de ceea ce i-ar produce durere. Actiunea aceasta, repetata zi de zi, cheama la activitate corpul lui mental ~i inteligenta in el incepe sa licareasca. Curios insa ca in aceasta perioada a copilariei Sufletului omul nu are cea mai mica notiune de bine ~i de rau, notiuni care prin ele insa~i nu exista. Exista numai actiuni care sunt in acord cu Legile divine ~i care duc la evolutia omului, acestea.constituiesc binele; ~i exista actiuni ale omului care ii intarzie evolutia, il tin pe om intr-o stare inferioara, ~i acestea sunt actele rele, rau!. Pana sa ajunga omul sa cunoasca binele ~i raul, el ajunge sa cunoasca existenta legilor din natura. A~a de exemplu, omul-copil este de 0 lacomie feroce. Gandullui este mereu la mancare. Alearga pretutindeni dupa alimente, pentru a-~i astampara foamea. Aceste alimente il hranesc ~i ii fac bine pentru ca sunt conforme CllJegea naturii de a-I intretine, dar in alte ocazii avand bel~ug de aceste alimente delicioase, care ii plac foarte mult, Ie consuma cu lacomie cu mult peste necesitati. Atunci el se imbolnave~te ~i sufera cumplit. Fenomenul acesta,
.

repetat de mai multe ori, 11face pe omul primitiv sa cunoasca

legea ca excesul de placere produce durere. pin acest moment el devine moderat in con~umul de alimente. I~i da seama ca va suferi dacava face ceea'ce a mai tacut. Cunlnd intriLinjoc ~iun alt factor al fiintei noastre - voin/a. Ea este energia spiritului manifestata in afara ~i determinata de concluziilepe care ratiunea le-a scos din invataminteleanterioare.

Scarlat Demetrescu

04

o data d~scope~itacest resort al vieTii,omut voie~te sa fad unele lucrun care it procura multumire ~i nu mai vrea sa faca ceea ce ii procura neplaceri ~i d~reri. f\se!!1eneal~ctii Ol~ul Ie.prime~te in multe alte imprejuniri ale .vleJ1~ s~le ~l a~tfel 10 eXls~enTa lui terestra aduna un bagaj de mvatammte. Cand va mun, toate aceste cuno~tinte se vor inscrie in corpul lui mental ~i astral. Viata fluidica .acest om primitiv 0 va petrece mai mult In plamil. astral ~i va trece incon~tient ~iva triii adonnit pentru scurt timp in planulmental superior, cauzal, pentru ca aici in mod incon~tient sa se prefaca, sa se elaboreze - prin ajutorul spiritelor evoluTiei- puTinele cuno~tinTe,invataminte ce le-a adus din lumea fizica. Apoi se va intoarce somnolent in planul mental inferior, pentru a-~i forma 0 noua haina mentalii, apoi in planul astral, pentru a se acoperi cu 0 noua haina astrala ~i, in fine, se va na~te pe pfllnant intr-un nou corp j::arnal. Din cele expuse mai sus se vede, a~adar, ca tot ceo exista pe pamant, toate corpurile fizice au existenTa lor iniTialain stare fluidica, invizibila, in planul astral, in lumea invizibila. Cand acest om se va reincarna, el va porni de la 0 treapta superioara fata de alte duhuri embrionare ce abia acum se ridica la viata de om. D~hul- in peregrinarile lui necontenite din spaTiupe pamant. de pe pamant in spaTiu,apoi pe piimant, cand intr-o clima, cand in alta, dnd intr-o regiune fertila, dnd intr-o alta saracii, dnd pe coasta marii, cand la poalele munTilor - observa, sufera, invata mereu, cunoa~te din ce in ce mai mult ~i astfel, din incarnare in incarnare, spiritul lui se lumineaza, se ridica la fOrfenebanuite ~iin intelepciune. Pentru aceastii ascensiun.edin bezna ignorantei pana la picioarele Luminii divine, sunt nevoie de mii ~i mii de ani. Nu trebuie sa pierdem din vedere di evolutia omului este individualii, acest lucru explicand pentru ce in sanul aceluia~i popor constatam diferenTede la om la om, ba chiar in sanul acelea~i familii, un copil fiind mai inteligent, altul mai prost, unul mai a~nt la ceea ce il inconjoara, celalalt mai visator, unul insetat dupa inviiTatura.altul indolent,_~i a~a mai departe, fiecare avand in adancul siiu un alt grad de evoluTie. Omul va unna evolutia sa personaHi pe aceasta planeta 0 perioada de aproximativ 26.000 de -ani, timp in care ar trebui sa epuizeze toate posibilitatile de avansare, potrivit cu conditiile infinit de variate ~i speciale ale piimantului.Cand acest tennen

-.

Scarlat Demetrescu

G4

o data d~scoperit acest resort al vietii, omut voie~te sa facii unele lucrun care ii procurii multmnire ~i nu mai vrea sa fadi ceea ce Ii procura nepHiceri ~i dureri. 1\se~"!lenea l~ctii on~ulle .prime~te.in multe alte imprejurari ale .vle!I':. s~le ~I a~tfel 111 eXls~enta1m terestra adunii un bagaj de mvatammte. Cand va mun, toate aceste cuno~tinte se VOl' Inscrie in corpul lui mental ~i astral. Viata fluidica acest om primitiv 0 va petrece mai mult In plamil, astral ~i va trece incon~tient ~i va trai adormit pentru scurt timp in planul mental superior, cauzal, pentru ca aici in mod incon~tient sa se prefadi, sa se elaboreze - prin ajutorul spiritelor evolutiei - putinele cuno~tinte, invataminte ce le-a adus dinlumea fizica. Apoi se va intoarce somnolent in planul mental inferior, pentru a-~i forma D noua haina mentala, apoi in planul astral, pentru a se acoperi cu 0 noua haina astralii ~i, in fine, se va na~te pe pamant intr-un nou corp carnal. Din cele expuse mai sus se vede, a~adar, ca tot ce existii pe pamant, toate corpurile fizice au existenta lor initiala in stare fluidicii, invizibiHi,in planul astral, in lumea invizibila. Cand acest om se va reincarna, el va porni de la 0 treaptii superioara fata de alte duhuri embrionare ce abia acum se ridica la viata de om. D~hul - in peregrinarile lui necontenite din spatiu pe pamant. de pe pamant in spatiu, apoi pe piimant, dind intr-o clima, dnd in alta, cand intr-o regiune fertila, dnd intr-o alta saraca, dind pe coasta miirii, dnd la poalele muntilor - observa, sufedi, invata mereu, cunoa~te din ce in ce mai mult ~i astfel, din incarnare in incarnare, spiritul lui se lumineaza, se ridica la forte nebanuite ~iin intclepciune. Pentru aceasta ascensiun,edin bezna ignorantei pana la picioarele Luminii divine, sunt nevoie de mii ~i mii de ani. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca evolutia omului este individuala, acest lucru expliciind pentru ce in sanul aceluia~i popor constatam diferente de la om la om, ba chiar in siinul acelea~i familii, un copil fiind inai inteligent, altul mai prost, unul mai atynt la ceea ce il inconjoara, celalalt mai visator, unul insetat dupa inviitaturii, altul indolent, ~i a~a mai departe, fiecare. aviind in adiincul siiu un alt grad de evolutie. Omul va urma evolutia sa personalii pe aceasta planeta 0 perioa.diide aproximativ 26.000 de ani, timp In care ar trehui sa epuizeze toate posibilitiitile de avansare, potrivit cu conditiile infinit de variate ~i speciale ale pamiintuluLCiind acest tennen

. t

65

Viata dincolo de mormant

a fost ~~ins,~uhul sau se va reincarna.pe 0 alta planeta, printre oamenll aflatl awlo pe treapta cea mai de jos a scarii evolutive ~i ~n?e. va reinc~p~ ~ir.u~reincarnarilor infinite pfma la desavar~lfea evolut1el poslblle pe acest glob. Omul va emigra a~tfel dIll planeta in planetii, trecand prin mai multe planete ~i slsteme solare, in civilizatii tot mai inalte, undt;:~coalaevolutiva se face .:tarabolile, razboaiele ~i suferintele caractetistice ~colii planetel Pamant. Dupa cum pe pamantul nostru s-au incarnat ~i se incarneaza in continuare spirite din alte planete mai avansate pentru ca sa ne instruiasca, ~i noi, duhurile planetei Pamant, prin decizia marilor spirite conduditoare ne incarnam pe alte planete, pe alte sisteme ale universului .nostru. Doctrina reincarniirii- veche de cand lumea ~imereu repetata in comunicarile spiritiste - ne da explicatia multor situa!ii ~i star~ ale omului; inexplicabile altfel. In lumea terestra vedem oarpeni stupizi ~i altii. radiind de inteligen!a, vedem oameni care se rasfa!a in boga!ii ~i placeri ~i al!ii indurand mizeria, frigul, neavand 0 bucata de paine ~i un adapost. Vedem oameni falnici din punct de vedere fizic, bucurandu-se de 0 deplina sanatate, iar altii plini de suferin!e, -bolnavi ~i infirmi chiar din momentul na~terii lor; unii avand un trup ce place tuturor ~i al!ii schilozi, coco~a!i, cu diferite malforma!ii, ce produc mila ori rasul celor din jurullor. De ce aceste diferente grozave de la om la om? Tot ce ,ne inconjoara, toata crea!ia naturii ne da probe de planuri splenqid urmarite, de 0 voin!a determinata, de 0 desavar~ita inteligen!a diriguitoare. Nu se poate, a~adar, ca motorul ~cestor suferinte sa fie jocul intamplarii sau fatalitatea oarbii, ci acestea sunt trepte sau incercari la care este supus spiritul omului, pentru ca el sa inve!e ~i sa iubeasca. - Astfel, daca un spirit a fost intr-o via!a orgolios, pentru a . plati gre~eala sa trecuta - sau mai bine zis pentru a nu 0 mai repeta - se va na~te intr-un biet om cu 0 viata modesta, care va fi bruta1izat,batjocorit de al!ii. Daca a fost egoist, se va reincarna intr-un biet muncitor, care va imparti bucata lui de paine cu semenii sai. Daca a fost mandru, se va na~te intr-un trup ce provoaca rasul ~i in toata existen!a sa terestra va fi ne~ricit. Daci:ia ucis, in cea mai mare parte ~ vietii viitoare va fi paralitic sau va fi ~i el ucis. Daca a gre~it in contra lui Dumnezeu, a fost un ateu sau avid materialist, a uneltit impotriva unui frate al sau sau a gref;it mereu cu gandul, se va na~te in viata.viitoare sub f017-na unui idiot ~i spiritul sau, de~i cunosciitor a multor

Scarlat Demetrescu

66

lucruri, nu ~e va yutea. expril11a. ~i face inteles. Dadi a pacatuit contra ad~:,a~.IUl,a mmtJt con.tmuu,a parat pe nedrept, a bfuiit pe sel11ennsal, pentru gre~ehle. sale repetate prin grai se va na~te.l11ut,. pent!'l ca limba lui sa nu mai poata gre~i. Sa fie con~t!ent ~l sa slmta aceasta neputinta a vorbirii sale cand toata IUl11ea vorbe~te, nUl11ai el este lipsit de grai, numai el este lipsit de acest dar al Tatalui ceresc. Cu alte cuvinte, omul se va inalta prin actele sale, prin . stapanirea pasiunilor, prin iubi'reace 0 va arata in jurul sau, dar va fi pedepsit sau mai exact se va pedepsi el insu~iprin gandurile josnice - in organele. de gandire, prin vorbirea lui mereu nesocotita - in organele lui de vorbire, ~i pentru faptele lui "in organele fizice, in corpul lui fizic. Cand spiritul se afla in. spatiu, el i~i face bilantul actelor sale de .pe pamant, i~i recunoa~te perfect gre~elile ~i, c'on~tient ca repararea acestor gre~eli se poate face numai prin suferinta ~ib viata traita conform Legilor divine, prime~te sa se reincameze ~i sa treaca prin torturi fizice ~i morale. El ~tie, in . spatiu, ca acestea sunt vremelnice, pentru ca sa plateasca gre~eli din trecut. Consimte sa se lipseasca de talentul lui pe care Va avut, de cuno~intele care i-au adus glorie altadata pe pamant; pentru ca ~tie ca acesta este pretul expierii sale. Sa respectam d~ci pe idioti, infirmi ~i nebuni, iar durerea lor sa ne fie stafita. In mormantul de Otlmedin fata noastra zace un spirit inalt ~iin plina suferinta, caci el in intirrtitatea lui este con~tient de mizeria in care se gase~te. Dar aceste daruri ale mintii lui pe care duhulle-a ascuns pentru a se umili, la moartea sa ii revin toate, in plus ceea ce a mai ca~tigat din ultima viata de suferinta pe pamant. Gratie reincamarii ne explidim inteligenta uimitoare, cuno~tintele vaste, memoria fenomenala a unor copii care pun 0l11enireape ganduri prin manifestarile lor, in diferite directii. :Voicita p'entru exemplificare cateva cazuri. In anul1900 copilul Pepito Ariola la varsta de trei ani ~ijumatate canta foorte bine la pian ~i improviza arii foarte frumoase, de~i nu cuno~ta notele, nu ~tia nici sa citeasca, nici sa scrie. A dat concerte, in felul sau original, in fata regelui ~i a reginei Spaniei. a ti1stauzit ~iadl11irat de savantulCh. Richet~ide marele spiriti~tt.,J_; Delanne. De asemenea, amintesc un alt caz. Marea orchestr;', de la Folies-Bergeres din Paris a fost condusa ani de zile de un mic copil de patru ani ~ijumatate, numit Willy Fureros, care prin cOl11petenta, siguranta, arta ~i fantezia cu care dirija orchestra,

L.

67

Viata dincolo de mormant.

'

panZIanas-a ocupat de acest caz uimitor.

pro.d~ce.? stupefactia intregului Paris. MuWi vreme presa

'~C~zuriasemanatoare sc pot enumera multe. Astfel, putem aJ?1ll.tI pe Mozart, care la patru ani executa la pian sonate fo~rte d~ficIle,Beethoven, care la zece ani era artist desavar~it, pe Llszt, c.arecompunea din cea mai frageda copilarie ~icare la 14 ani a scris 0 opera, ~i lista continua. Dar asemenea cazuri intalnim nu numai in muzica, ci ~i in pictura. Pictorul Marcel Lavafard la 12 ani a fost ales de catre juriul examinator la expozitia anuala organizata la Salonul Artelor Frumoase ~in 'Paris, drept cel care prezenta cel mai desavar~it tablou. . Dar nici lista savanrilor, literatilor ~i_ poetilor precoce nu este mai putin bogata. Voi cita cateva exemple: Jung - savantul care a pus in evidenta teoria ondulatorie a luminii, la varsta cea mai frageda dovedea 0 mare inteligenta, la doi ani citeaperfect, iar la opt ani cuno~tea~ase limbi; un alt copil, William Hamilton, studia ebraica la trei ani, iar la ~apte ani ~tia mai mult decat oricare din candidatii pentm catedra Universitatii din. Dublin. La 13 ani cuno~tea 12 limbi. Pe cand avea 8 ani, in unna raspunsurilor pe care le-a dat diferitelor probleme de matematica, dr. Brinkley exclama: "Acest copil nu spun ca va fi, ci ca este deja celmai mare matematician al vremii sale". , Dar un caz extraordinar care a provocat senzatie a fost 'cazul copilului Henri de Hennecke, nascut la Liibek, in 1721, care aproape vorbea cand II na~tea mama sa. La 3 ani cuno~tea trei limbi. A invatat sa scrie ~i sa citeasca in cateva zile. La doiani ~ijumatate a fost supus unui examen asupra geografiei ~i istoriei modeme. Nu se hranea decat cu laptele doicii sale. Dar fladira spiritului era prea putemica ~itrupul prea ginga~, astfel oa mic.ul Hennecke pieri la 17 iunie '1725, in cursul anului al cincilea al vierii sale. Cand a murit ~i-a anuntat parintii ca va mai reveni pe pamant. Explicatiile r~prezentantilor ~tiintei pozitive de azi asupra acestor exemple de precocitate intelectuala ~iasupra altor cazuri, foarte numeroase ~ivariate, nu pot fi acceptate ca fiind produsul organismului nostru, al creierului nostru. Cu atat mai mult cu cat parintii acestor copii n-au fost oameni de talent; ~i chiar de-am admite ca au mo~tenitprin ereditateun teren propice pentru talentullor, inca nu e de inteles cum creierul nedezvoltat al unui copil ar fi in stare sa produca manifestarile cele mai inalte ~i mai putemice ale inteligentei umane. '"

2.1 . lata cum explica spiritismul aceste cazuri extraordinare. Incarnarea a fost paI1iala,spiritulputand astfellucra independent de corp. Din timp in tiinp, spirjtul are posibilitatea exteriorizarii in mod incon~tient in sfera astrala sau chiar mentala, ~ica atare el vede, aude, are 0 percePtie mai clara, mai inalta decat cea fizica. Perispiritul copilului pana la varst!}de 5 ani nu este inca legat pe deplin de corpul sau fizic ~i ca atare spiritul sau poate sa vada" sa auda, din cand in cand, numai prin haina astrala ~i mentala, deci in planul astral ~i mentalGratie existentei vierilor trecute ~i, a experientelor ~i cuno~tintelor ca~tigate in aceste vieti, ne explicam cum in viata de toate zilele intalnim cate un copil al unor oameni simpli ~i saraci, care are 0 cultura ~i 0 manifestare intelectuala ce atrage atentia lumii ~i a profesorilor sai, fiind pe primul loc pana la desavar~irea carierei sale. De~i mediul in care s-a nascut este. umil, totu~i corpul sau fizic este format dintr-un material fin, neapreciat de noi prin exteriorul lui, dar mai sensibil ~ivibrand puternic la impulsurile venite din interior, de la spiritul sau, care este cu siguranta mai evoluat, mai avansat decat acela al copiilor din mediul in care s-a nascut. Aceasta doctrina, atat de frumoasa ~i de seduciitoare, nu este primita de toata lumea. pentru ca - spun oamenii: "Daca noi am trait ~i in alte vremuri, in alte corpuri, de c,e nu ne aducem aminte de ele ~i de faptele pe care Ie-am savar~it in acele vieti?" Argumentular parea puternic in aparenta, in realitate insa nu este a~a; pentru ca noi uitam foarte u~or. Cine i~i mai reaminte~tede toate actele ~iimprejurarile din anul trecut? Cine mai ~tie bine evenimentele din copilaria noastra? Ele par a fi acoperite cu un val prin care abia mai intrevedem pe unele dintre ele. Corpul nostru fizic actual este piedica peste care nu 'poate trece amintirea faptelor savar~ite in alte vieti. Personalitatea noastra actuala ~i tot ce ne inconjoara absoarbe ~i intuneca amintirea vietilor trecute. Prezentul corp carnal ~i perispiritul nu au luat parte la nici un act din trecut, neputand sa redea ceea ce nu au inmagazinat. Pastratorul a tot ceea ce am vazut, invatat, . auzit ~i trait este numai spiritul nostru-~i corpul sail cauzal condica unde sunt inscrise toate experientele ~i cuno~tintele vietilor anterioare, de la salbaticul plin de cruzime i vecin ell animalul, ~i pana in momentul de fata. EI a trait atunci, el a perceput imprejurarile ~ifaptele de atunci, deci numai el - care este ve~nic - ni Ie poate spune.

Scarlat, Demetrescu

I I I

,69

Viata dincolo de mormant

t
I' I

. :\ceasta p~edicape care ne-o pune eorpul carnal in amintirea vletIlor a."tenoare a fost stabilita de Cel de Sus, pentruca a:tuala Vlata.sa nu fie tulburata de amintirile faptelor trecute, sa fie 0 pagma alba pe care sa inscriem numai faptele vietii aetuale. Nu e bine sa cunoa$tem trecutul pentru ca, de exemplu, se poate ea actuala ta sotie sa fie un spirit care intr-o alta viata te-a ucis. Nu e bine sa cunoa~t~mtrecutul; ell ce dragoste I-~i mai cre~tepe copilul tau care in alta viata ti-a fost eel mai mare du~man? Cate suferinte, cate nedreptati nu ai intampinat in trecutul tau ~inu e bine sa-ti aminte~tica rudele tale ori prietenii tai stmt tocmai calaii tai din alta viatL Ce iubire, ee respect, ce legaturi armai fi intre oameni, dacii in toti cei care t~ inconjoara ai reeunoa~te pe cei ce te-au facut sa suferi in alte vieti? Sa ne multumim, deci, a~a cum a creat Taml Creator luerurile. El este intel.epciuneadesavar~ita.El ~tiee.uma alcatuit luerurile ~i fiintele in I.umeaaceasta. Cereetarile ~tiintifice sunt atat de avansate azi ca omul a gasit mijloc~l de a pune in activitate doar corpul fizic, spiritul ramanand ~i lucrand numai prin inveli~ul astral ~i mental. Spiritul degajat din inchisoarea trupului ne poote relata nu numai din viata precedenta, dar din oricare din vietil~ anterioare acesteia. Starea aceasta se realizeaza prin magn~tizare., Se adoarme prin pase magnetice un om de 0 sensibilitate accentuatii.

o data adormit,el incepe sa descrieaspectedin tineretealui ....

tot ce a facut, vazut, auzit, apoi din copilarie. Continuand magnetizarea asupra subiectului, acesta se vede in altii viata, preeedenta celei actuale. Se vede, de exemplu, un batran bolnav intr-un anumit sat, i~i descrie batrfmetea ~i diferite intamplari din satul sau. Facandu-i 0 noua serie de pase magnetice, el se vede acum ~anar,facand curte unei fete, descrie casa ei, fizicul ei, afectiunea lui pentru ea ~i, in fine, casatoria lor. Continuand eu alta serie de pase magnetice, acum este readus la copilaria lui. Se vede la ~coala, i~i nume~te colegul de banca, descrie zburdalniciile, nedreptatile pe care le-a facut unora dintre colegi etc.. ~i tot a~a,treptat, din serie in serie de pase magnetice, poate fi dus in doua, trei, patm sau mai multe vieti inapoi. *
* Nu recomandam aceste experimente de hipnoza regresiva decaf persoanelor initiate ~i in scopuri pur ~tiintifice. Atragem atentia asupra pericolului insemnat ce-\ reprezintii asemenea practici prin con~tientizarea unor intamplari'dramatice prin care a trecut spiritul subiectului intr-o alta incarnare ~i care prin agest experiment se reactualizeaza in memoria lui n, ed,

- --r -

Scarlat

Demetrescn

70

Acest gen de experiente au fost puse in rangul cercetarilor ~tiinti~~ede catre colonelul de Rochas ~ide atunci pot fi repetate de oncme poseda 0 cantitate apreciabila de fluid magnetic ~i careia i se ofera pentru aceasta experienta 0 persoana sensibila. Piedica deci 0 constituie actualul nostru corp- fizic. Daca prin adonnire magnetica (hipnoza) il punem in pasivitate, in neactivitate, spiritul ne dezvaluie din ~recutul lui. Daca in mod nonnal omului nu i se da sii-~icunoasca vietile precedente, ele totu~i exista ~i sunt inscrise in perispiritul sau ca intr-un registru nepieritor, pe care duhulle va citi cand va fi in spatiu, in viata spirituala. Sunt insa pe pamant unii oameni, foarte rari, care au darul . vederii astrale, facultate daruita de Dumnezeu unor oameni pentru ca sa demonstreze lumii existenta spiritului in noi, existenta vietilor mu,1tiple~i deci existenta vietii in spatiu. Ei bine, ace~ti oarileni vM in corpul nostru ca printr-un geam, vad organele noastre, modul cum functioneaza ele ~i leziunile pe care eventual le-ar avea. Dar in afara -de aceasta vedere in interiorul corpului nostru fizic, vad ~i in corpul nostru spiritual ~i citesc in el caracterul nostru dominant: ce suntem, cum ne numim, ce gre~eli am comis etc. Descriu gre~eli1e' noastre care ne ingrozesc, pentru ca noi am crezut ca Ie-am ascuns in fundul cel mai tainic al fiintei noastre ~i acum cu uimire constatam ca ni Ie ~tiu ~i altii, citindu-Ie din sufletul nostru. Sunt cazuri cand asemenea persoane ne pot spune chiar ceva din viitorul nostru apropiat. Dar in afara de ace~ti oarneni clarvazatori carene pot spune din trecutul vietii prezenre, unii sornnambuli, rnediurni in transa sau oameni adonniti prin hipnoza magnetica pot citi in perispiritul nostru vietile noastre anterioare. Ce am fost, cum ne-am numit, in ce tara am trait, ce fapte bune saurele am Iacut etc. Daca aeest lucru e posibil pe pamant, in lumea noastra fizica, eu aUlt mai mult in viata astrala a spatiilor, spiritele evoluate vor citi in fieare din noi cumintenia sau josnicia vietii noastre terestre. Cat ai trait pe pamant, ti-ai putut ascunde gandurile, ti-ai inabu~it vorbele ~i ti-ai ascuns faptele, dar in spathl tot trecutul tau acuzator sau Hiudabile in vazul tuturor, zile, ani, 0 ve~nicie, pana la ~tergerea'lor, pana vei trece in planurile divine, budhic
~i llirvallic.

71

Viata dincolo de mormant

Cand insa se intampla ca trupul fizic al unui om sa. fie astfel constituit ca el sa raspunda la impresiile lumii invizibile ~i la impulsurile mai delicate ale spiritului sau, cand coqml fizic intra in vibratie sub aqiunea vibratiilor corpului mental ~i astral, atunci acest foarte rar am are momente - in stare nbrmala con~tienta - cand vede, retraie~te peisaje, localitati, persoan~ din viata precedenta. Aceasta autohipnotizare ment~la apare in unna unei activitati intelectuale ce solicita 0 concentrate totala ~i il puneintr-un somn ascuns. Aceasta persoana vorbe~te, se mi~ca, gesticuleaza, crezi ca este in stare de veghe, dar in realitate ea este semiadormita. Ei bine, in aceasta stare ne poate vorbi despre ceea ce a fost altadata, pe unde. a trait, cand a murit, cu ce persoane a fost in relatie ~i 0 serie de intamplari legate de acea viata. Dadl se inregistreaza toate aceste date, se pot verifica ~i cerceta. Ei bine, spre stupefactia ce10r ce au participat la asemenea ~edinte ~i au cercetat in diferite locuri indicate, prin martori, prin acte ale starii civile, au ajuns la. concluzia cii datele descrise din viata anterioara sunt exacte. Vietile mai indepartate nu sunt posibil de cercetat, pentru ca_te transporta in alte neamuri, in alte tari, in alte epoci, in care s.:au
.

pier?ut urmele fizice descrisede hipnotizat.

In aceasta stare hipnotizata, in epoca in care, de exemplu, W spune ca traie~te in Rusia, uneori iti scrie' ~i 0 pagina in ruse~te cu caractere ruse~ti ori iti descrie 0 viata din Tibet sau Manciuria, iti poveste~te 0 intamplare in limba manciuriana, de~i in viata prezent,a nu are nici 0 cuno~tinta despre ace~sta limba. : Dar cazurile de: reamintire a vietii precedente. sunt mat frecvente la copii, mai ales cand in viata precedenta .au murit la 0 varsta frageda, Ca sa intaresc cele spuse mai sus voi descrie un caz despre care a scris toata presa din America de Sud "Fiat Lux" din Porto Rico, "Constancia" din Buenos Aires, "Reformador" din Rio de Janeiro. In ora~ul Havana din insula Cuba, in 1907 traiau sotii Espugias Cabrera, care aveau un flu - Eduard, de 4 ani, foarte vorbaret ~i intcligent. Aceasta familie locuia de ani de zile in casa lor din strada San Jose 44, unde AEspuglasavea un atelier de tipografie. Aici se nascu Eduard. Intr-o zi acest, copil vorbind cu mama lui, ii spuse: ,,Mama draga, eu am trait alta data intr-o alta casa. nu in aceasta. Am trait in strada Campanario 69, intr-o casa 'galbena. Imi aduc bine aminte de aceasta". Mama sa, Cecilia, pentru moment nu i-a dat atentie,

.......

Scarlat

Demetrescu

72

da! deoareee eop~h.~l revenea asupra aeestei probleme, sf'ar~i pnn a:l. aseulta ~I tl deseusu mal de aproape asupra aeestei povestm. lata ee mai declara eopilul: "Cand eram in easa ga1benadin ~a~npa~ario69, ta.talmeu se numea Saco ~imama mea Amparo. Iml mal adue ammte ca aveam doi irati cu care ma jucam ~i care se numeau Mercedes ~i Jean. Cea dinurma oara eand am plecat din aeeasta casa a fost in 28 februarie 1903 ~i atunci mama mea ~i tatal meu plangeau foarte mult la despartirea de mine. Mama era alba ~i avea ochi negri ~i ~tia sa confectioneze palarii. Eram atunci de 13 ani ~i imi -mai adue ali1inte ca in apropiere era 0 farmacie amerieana unde ma duceam sa iau medicamente, pentru ca erau mai ieftin~ ca in alte parti. ~tiu ea aveam 0 bicicleta pe care 0 lasam intr-o camera de jos a casei, cand ma intorceam de la plimbare. Mama draga, nu ma numeam ca aeum, Eduard, ei Paneo." . In fata unei asemenea pove~ti, spusa eu 0 sigurant~ stranie de un copil de 4 ani, parintii ramasera uimiti, eu atat mai mu1t cu cat copilu1 nici nu auzise de strada Campanario. In fine, parintii au eautat sa se eonvinga de. sp~se1ecopilu1ui lor. Dupa cateva zi1eparintii au 1uatcopilul ~i dupa ee I-au purtat pe mai multe strazi au ajun:spe strada Campanario. Cand au ajuns in dreptul numarului 69, eopilul, ca electrizat, a exclamat: "Uite, tata, casa unde am trait alta data!" Tatal saU ii spuse: "Dad tu euno~ti intr-adevar aceasta casa, intra-in ea". Copilu1se departa de parinti, intra in casa, urea 0 scara 1aetaj, intra.prin eamerele . apartamentului ca ~i cum le-ar fi cunoseut ~i cobori mahnit ca nu a gasit pe parintii sai, ci pe alte persoane pe care nu Ie cuno~tea. Nu a mai gasit nici judiriile cu care s-a jueat eu Jean ~i Mercedes. . Sotii Cabrera, vazand prima proba de reeunoa~tere a eopilului, au continuat cercetarile ~ila urma au aflat unnatoarele fapte de la autoritati ~i vecini: easa din strada Campanario 69 pana in 1903 a fost locuita de catre un domn Antonio Saco, azi plecat din Havana; sotia lui Saco se numea Amparo ~i din easatoria lor a avut trei copii Mercedes, Jean ~iPaneo; acest al treilea copil a murit la 28 februarie 1903, eveniment dupa care parintii au parasit casa; aproape de aceasta easa exista 0 fannacie unde Eduard se ducea sa eumpere medicamente. . Examinand cu atentie faptele descrise mai sus, in afara reincamarii 0 explicatie logiea este imposibil de dat.

73

Viata dincolo de mormant

De unde un copil a~a de mic sa ~tie nume, date, locuri ~i fapte, daca nu le-ar fi trait alta datii~ $i exemple de acest gen, care demonstreaza adeviirul reincarnarii, se citeaza in diferite tari ~i In diferite manifestiiri Ci1rete uim~sc, cu atat mai mult cu cat pleaca de la fiinte plapande, cu un creier In formafe , dar " .
care retm ~l coordoneaza l10tiuni atat de numeroaSe ~i de variate, aratandu-se de timpuriu eu mult mai deasupra mediei intelectuale a oamenilor. Fara Indoiala, copiii-fenomensunt exceptii, dar ne dau exemple eonvingatoare des pre adevarul existentelor noastre
.

multiple. . . Voi descrie acum 0 reineamare care a fost anuntata mai.

dinainte ~i care a avut un mare. rasunet in Europa.

I~ ora~ul

Palermo, prin anul 1910, in revista "Filosofia della scienza" seoasa de dr. M. Innocenzo Calderone, doctorul Carmello Sam9na publica un articol dintr-o lucrare a sa, prezentata faeultatii de medicina, intitulata "Psyche misteriosa". lata acest
articol:
.

"Scumpul meu Calderone, Cu tot caracterul intim al japtelor care au precedat na:jterea

celor doua fiice ale mele, nu ezit - in interesul :jtiintei - a Ie da publicitalii prin apreciata ta revista, atat de'raspandita, Jara a ascunde numele diferitelor persoane care au avut. cllno:jtinta de"ele. Ma a.btin de a Ie discuta, :ji gasesc ca se

tuvine ca sa las pe altii sa analizezejaptele.

Nici 0 :jtiinta nu progreseaza daca ea ramane. in necunaa:jterea japte/ar. Daca n dameniul sufletului, de teama de ridicol sau pentru alte ratiuni, fiecare pastreaza pentru sine aces!e cazuri, mai mult sau mai putin rare, atunci adio progres.l Iti trimit 0 descriere sintetica, absolut fidela a japte/or, a:ja cum s-au produs, jara eel mai mic camentariu din pal'tea mea, reJeritar la interesantele subiecte ale visurilor prevestitaare, aratarea sufletelor etc. . Cazul pe care ti-l relatez cred ca din punct de vedere :jtiintiflc prezinta un deosebit interes, pentru ca persoanele care de fa inceput au jast puse la cwent cu diferitele particularitati succesive :jipe care le-:au observat cu un mare inter~s, se bucura de 0 considerat~e generala pentru maralitatea lar :ji pentru inteligenla lor. In afara de naratiunea japtelor;. iti trimit :ji declaratia Ullara dJn aceste persaane care canfirma spusele melt!: Cu toata stima :ji ajecfiunea; Carmello Sam on a "

"

,"

Scarlat
A

DemetJ"escu

74

,,~a 15 111a1.tie I? 10, dupa 0 grea boala (meningita), muri in

varsta de 5 am copIla mea adorata, Alexandrina. Durerea mea ~i a sOfiei me Ie era profunda. Trei zile dupa moartea fiicei mele sotia mea a avut un vis ciudat. I se parea ca vede pe fetita noastri a~a cum era in viata, apropiindu-se de ea ~i spunaridu-i: "Nu mai plange, mama, ~u nu te-am para~it, ci m-am departat putin de tine. lata, voi reveni a~a micuta. Tu vei suferi iar pentru mine".

Dupa trei zile visa iar acela~i vis.

a prietena careia sotia mea i-a povestit acest vis, fie din convingere, fie ca sa 0 consoleze, ii spuse ca un asemenea vis poate sa fie un avertisment, ca fiica noastra se va rena~te, ~i pentru a 0 asigura ~i mai bine de posibilitatea unui asemenea .fapt, ii aduse 0 carte de Leon Denis, in care se vorbea de

reincamare~

Dar niei vise Ie, nici explica!iile, q.ici lucrarea lui Leon Denis nu i-au u~urat durerea. Ea ramanea neincrezatoare in posibilitatea unei noi maternitati. cu atat mai mult cu cat avusese 0 sarcina extrauterina care a'necesi tat 0 opera!ie (21 noiembrie 1909) ~i care a fost urmata de dese hemoragii. Deci era sigura ca nu va ramfme insarcinatii. Intr-o dimineata, la vreme de cateva zile de la moartea feti!ei, plangand ca totdeauna, ea imi spuse: "Nu viid decat cruda realitate a pierderii scumpului meu inger. Aceasta pierdere este prea mare, prea cmda pentm ca sa ,Ina agar de un fir de speran!a, a unor simple visuri ~i a crede in implinirea unui eveniment tot a~a de nereal ca ~i rena~terea la vi'a!a a fiicei mele iubite prin intennediul meu, mai cu seama c~nd ~tiu starea mea fizica actuala". Deodata, pe dnd ea se vaicarea a~a de amar, disperata, ~i eu ma straduiam cat mai mult sa 0 consolez, trei lovituri puternice - ca acelea prin care se anunta cineva - se auzira la u~a odaii in care ne gaseam ~i care dadea intr-o sala. Aceste lovituri au fost auzite ~i de cei trei copii ai no~tri, care se gaseau in acel moment in odaie. Ei. crezfmd ca este Una din ~urorile mele care avea obiceiul de a veni la asemenea ora, deschisera u~a strigand: .,Intra, tanti Ecaterina!" Dar mare a . fost mirarea lor ~i a noastra cand am vazut ca nu e nimeni. Acest incident ne impresiona puternic, cu atat mai muIt cu cat aceste 10vituri au fost produse tocmai in momentul supremei descurajari aso!iei mek.

75

Viata-dincolo de mormant

r
L

In a~e~a~iseara ne-am h?tarat sa facem 0 ~edintaspiritista, typtologlca,.~e care. am contmuat-o metodic trei IUI;li de zile ~i la care partlclpa sotIa mea, soacra mea, eu ~i cateodata cel-doi copii mai mari ai h1ei. Chiar de la prima ~edinta s-au prezentat doua entitari: una care se dadea drept fata mea ~i alta, 0 sora a mea mmirta de multi ani, la varsta de 15 ani, ~i care - dupa spusele ei - era ghidul micutei mele Alexandrina. Cea dintai se exprima in limbajul ei copilaresc, a~a dupa cum vorbea cand era in viata; cealalta avea 0 vorbire corecta, mai ina-Ita ~i lua cateodata cuvantul fiicei mele pentru a explica unele fraze ale ei, fraze care pareau a nu fi inteligibile, sau pentru a convinge ~i mal mulr pe sotia mea de spusele copilei. In aceasta prima ~edin!a,Alexandrina - dupa ce ne spuse ca ea a fost cea care a aparut in vis mamei sale ~i ca loviturile auzite intr-o dimineata au fost produse de ea, pentru a indica mamei prezenta sa ~ia 0 consola prin mijlQacemai impresionante - adauga: "Nu mai plange, maicuta draga, pentru ca eu voi rena~te prin intermediul tau ~i inainte de Craciun iar yom fi impreuna". Ea continua: "Draga tata, eu voi reveni; fratilor, eu voi reveni; bunicuto, sa ~tii ~i tu, eu voi reveni. Spuneti ~i celorlalterude~itu~iiEcaterinaca inaintede Criiciuneu voi reveni". De prisos sa mai repetam toate comunicarile obtinu!e in intervalul de trei luni de zile, pentru ca in afara de cateva fraze duioase ale Alexandrinei la adresa persoanelor care ii erau dragi, ea anunta mereu revenirea ei inainte de Craciun. De multe or,iincercam sa oprim aceastiinecontenita afirmatie. asigurand pe micuta de grija noastra de a comuIiica tuturor revenirea ei, dar era 'in zadar, ea continua pana ce epuiza lista persoanelor iubite ~i a cuno~tintelor. Comunicarile se terminau mai totdeauna prin aceste cuvinte: ,;Acum va las, tu~a Jeana (ghidul) vrea sa dorm". De la inceput ea ne-a anuntat ca nu va putea comunica cu noi ,decat timp de trei luni. pentru cii se va alipi din ce in ce mai mult de materie (de fetusul din pantecele mamei) ~i va

adormi complet.

La 10 aprilie sotia mea avea primeIe biinuielicii e insiircinata. La 4 mai un nou vis despre revenirea ei ne-a fost dat in localitatea Venetico, in provincia Mesinei. "Mama - spuse ea' - in tine se mai giise~te acum ~i un alt suflet." Cum noi nu intelegeam aceasta fraza, entitatea ghid (tu~aJeana) interveni ~( spuse: "Copila nu se,in~eaI,i.ea nu ~tieprea bine sa se exprime.

..

Scarlat

Demetrescu

76

Ea vrea sa spuna ca 0 altii fiinta plute~te in jurul tiiu, scumpa mea Adela. Ea vrea sa rcvina pe pamant." Din aceasta zi, Alexandrina, la fiecare din comuniciirile sale, in mod constant, afirma cii ea,va reveni insotita de 0 sora mica ~i, dupa modul cum 0 spunea, parea cii se bucura. Aceasta, in loc de a 0 incuraja ~i consola pe sotia mea, fiicea - dincontra - sa mareasca indoielile sale. Dupa acest nou ~i curios mesaj, ii p~ru cii totul se va termina cu 0 mare deceptie. Intr-adevar, erau prea muIte faptele incredibile care trebuiau sa se realizeze pentru ca aceste comunicari sa fie adevarate: trebuia ca sotia sa devina insarcinata; date fiind recentele suferinte, sa im mai aiM 0 sarcina extrauterinii, ca ~icea precedenta; sa aduca in lume doua fiinte, ceea ce parea ~i mai greu, acest caz neavand precedent nici la ascendentii sotiei, nici la ai mei. Intr-adevar era greu sa dai crezare unei preziceri care privea un ansamblu de fapte a~a de complexe, contra carora se ridicau . 0 serie de probabilitati contrare. Sotia mea, contrar tuturor prezicerilor, pana in luna a cincea traia mereu in plansete, neincrezatoare ~i cu sufletul torturat, cu toate di in aceste din unna comunidiri mica entitate 0 ruga sa fie mai multumita, zicandu-i: "Vei vedea, mama, ca daca tu continui sa te la~i prada acestor idei triste, vei star~i prin a ne da q constitutie care nu va fi prea buna". Intr-una din ~edintele din urma, sotia mea exprimfmdu-~i 'indoiala'in privinta revenirii Alexandrinei, di va fi imposibil ca trupul copilului care'se va na~te sa semene cu al celei plecate, . entitatea Jeana se grabi sa raspunda: "Din acest punct de vedere, Adela, vei fi satisfiicuta: ea se va rena~te perfect asemenea cu eea dintfli, ~i dad nu eu mult, dar eu ceva tot va fi mai
frumoasa". .

In luna a cincea, care cadea in augus~, noi ne "flam in Spadafora, unde sotia mea a fost examinata de un medic gineeolog, dr. Vincenzo Cordaro, care dupii vizita spuse spontan: "Nu pot afinna in mod absolut, caei In aceasta perioadii a sarcinii nu este posibil de a stabili cu exactitate, dar un ansamblu de fapte ma conduce a diagnostica 0 sarcina pereche". Aceste cuvinte avura <lsupra sotiei mele efectul unui balsam; o licarire de speranta se aprinse in sufletul ~i indurerat. _ Dar un nou evenimcnt care se produse nu intarzie sii-i tortureze din nou sufletul. Abia intratii in luna a ~aptea a fost .cuprinsa de 0 durere de rinichi; aceste simptome care au durat

77

Viata dillcolo de mormallt

aproape cinci zile ne-au pus pe ganduri ~i ne rnceau sa ne temem de la un moment la altul, de 0 na~tere inainte de termen in cursul careia noul sau noii-nascuti nu vor ramane in viata'

cele ~apteluni nefiind implinite.

'

Va las sa va imaginati prin Ce suferinte fizice trecea-sotia mea ~ice mahnire ii tortura inima, dupa sp~ranta care a incoitit in sutletul ei. ~i aceasta stare de sutlet ii agniva conditia. Cu aceasta ocazie a fost ingrijita de dr. Cordaro. Din fericire, contrar tuturor a~teptarilor pericolul a fost inlaturat. Sotia mea restabilindu-se complet ~i avand astfel siguranta ca cele ~apte luni vor trcce cu bine, ne-am intors la Palermo, unde a fost examinata de celebrul medic ginecolog Giglio, care a constatat 0 sarcina dubla. Astfel, 0 parte din comunicari se confirmara. Mai ramaneau inca multe fapte de verificat, in special sexullor, adica na~terea a dol.iafete ~i particularitatea ca una dintre ele sa semene fizic

~i moral cu Alexandrinacea moarta..

Sexele s-au confirmat in dimineata de 22 noiembrie, ziua in care sotia mea a nascut doua fete. in c'eeace prive~teasemanarea fizica ~imorala, desigur ca trebuie sa treaca catava vreme, acest lucru neputandu-se verifica decat pe masura cre~terii fetelor. Cu toate acestea, ciudat, dar din punct de vedere fizic se prezinta anumite caracteristici care confinna prezicerea. Cele doua surori gemcnenu seamana deloc. Ele difera prin talie, prin tenul ~i fonna lor; cea mare - mai mica in talie pare 0 copie fidela a Alexandrinei, de pe cand era nol.i-nascuta. Ea are in comun cu Alexandrina unnatoarele trei particularitati: o hiperemie (aflux de sange) a ochiului stang, 0 u~oara seboree a urechii drepte ~i 0 u~oara asimetrie a fetei, cu totul identice cu acelea pe care Ie avea Alexandrina in momentul na~terii sale. Dr. Cannello Samona Adaug ca a doua Alc"andrina a venit cea dintai pe lume, ceea ce, dupa parerile in general admise, ar indica ca ea ar fi fost conceputa a doua; in Iine, cele noua luni cat tine 0 sarcina nonnala ~icare s-ar fi terminal la Craciun nu s-au scurs, pentru ca lla~terile duble sunt totcleauna mai avansate." In~iram in continuare clocumentele publicate cu privire la acest caz in revista "Filosofia de\la scienza" din 15 ianuarie 1911. Declaratia doamnei Caterina Gardini. sora doctorului
Cannello S~mona: .

..

Scarlat

Demetrescu

78

"Din dragoste pentru adev(l1; atest ca expunere~ Fatelut meu cu privire la eele doua vise ale cumnatei mele avute la un interval de trei zile lllZU/de altul este conforma cu realitatea, ca date ~i relatare. Aeeste vise mi-au fast povestite de catre CUll1llatamea la un timjJ scurt dupa producerea 101~ $i anume imediat dupa de~teptar(!a ei, pentru ca aveam obiceiul sa. a vizit(}Z In flecare diminea{a. . In luna martie, Intr-lina dill. aceste vizite matinale, nepofii mei venifi In Intampinarea mea mi-au povestit ca cu cateva seeunde In urma au auzit trei ciocanituri puternice In u~a ~i, crezand ea provin de la mine, au sarit sa-mi deschida u~a, dar

spre surprinderea lor nlt au gasit pe nimeni.

Aceasta povestire a copiilor a fost conflrmata ~i de fratele meu ~i cumnatamea, pe care am .gasit-o inca sub impresia

unui fenomen straniu. . N-am luat parte nietodata la .Jedinfele spiritiste pe care fratele meu Ie organiza in familie, dar - cu mult inainte de a . 'parasi Palermo pentru a se duce la Venetico,inprimele zile ale lui aprilie - eumnata mea imi povesti ca in aceste ~edinfe s-au'

prezentat doua entitati care se dadeau a fl, una dintre ele,

entita{i au declGl'at ca fetifa a fost aceea care s-aaratat in vise, ca ea a fost aceea care a lovit in u~a ~i ca, in fine, ele au anun{at ea inainte de Craciun copila i~i va lua locul pe care I-a avut in familia ei, e/l ajutorul mamei sale. Cand in luna mai Fatele meu ci revenit la Palermo, elnu mi-a spus nimic, dar eopiii sai illli povf!stira ca de mai multe ori sora lor cea mica, Alexandrina, anunfase ca ea nu va veni singura, ci insofita de a sora mica.

micufa Alexandrina ~i alta drept sora mea Jeana, ca aceste

.1

Pot sa va asigur ca eele dOlla fetife nou-nascute

nu semanau

deloc intre ele. Cea midi de talie seaman a pelieet eu Alexandrina (care a murit) cand q venit pe lume. Pot sa atest aeest lucru pentru ea am asistat la na~terea ei ~i am avut-o mereu sub oehi, din prima zi ~i pana la moartea e/. Corifirm de asemenca ea noua-naseuta prezinta acelea~i particularitati flziee eu mica moarta, # anume la oeht, urechi ~i la .figura particularit(/(i men{ionate de Fatele mell. Palermo, Vila Amato, 1911, ianuarie Catei-inG Samana, viiduva Gardini" Declaratia domni~oarci Adela Mercantini, fiica eminentului . profesor Mercantini:

.7 9
,.
I

Viata dincolo de mormallt

"Cati'e flnele llii martie 1910, doamna Adela Samolla mi-a povestit visul pe care I-a aVllt .$i care apoi s-a repetat a doua oara -dupii. moartea scumpei sale copile .$i tocmai In luna illnie am ajlat ca lllmai 11lulteedin/e spiritiste i s-a anun/at naterea a dOllagemene, lntocmai dllpa cum a povestit dr. Carmel/o Samona.
..

Palermo, 2 ialluarie 1911

Adela Mercantini" Scrisoarea profesorului Raphael Wigley, pastorul evanghelic al domnului doctor Cannello Samona: "Scumpul meu amic, La 5 mai al acestui al/ voi ati revenit la Palermo de la Velletico, unde afacerile mastre ~-au re/inut cclteva zile, Nu emu trasuri la gara~ ,!lind toate re!inute pentru un spectacol de aeroplane, Ali fiicut deci tot drumul pe jos da la gara /a vila Amato, pentru a-i regasi pe ai vO.$tri. Ne-am fntalnit fn pia/a. Verdi .$i am fiicut drumul lmprell1za panq la vila, aproximativ doi kilometri. Mergand, mi-a/i pOI'estit cele doua vise ale sofiei dlimneaVOastra, unul la trei zile dupii. decesul scumpei Alexandrina .$i altul trei zile mai tarziu. Mi-a/i povestit de trei lovituri clare in lIa camerei, In momentul, In care sofia dumneavoastrii. era disperata de pierderea copilului sau, neputand crede fn visele care ii promiteau revenirea sa, cu atat mai mult, dupa pii.rerea ci, cii. anumite motive excludeau posibilitatea maternitafii. Mi-ati vorbit de ~ediiz(ele'lIlediumice 111 cursul carora capita anunfase fn doua randuri rcvenirea sa .$i afi mai adaugat ca la ultima .$edinlii.e'a a declarat ca nu va velli singura, ci Cll 0 sora mica. Martlll'ia pe care v-a d<l1l aici poate conflrma cazlIl acesta Ullic. Primifi, va rag, prafunda mea stima ~i (~(ecfill1le. AI vostru devotat Raphael Wigley Palermo, 31 decembrie 191 ()" o scrisoare a marchizului Joseph Natoli, personalitate bine cunoscuta in Palermo, adresata domnului doctor Carmello Samona: "Palermo, 1 ianuarie /911 Scumpul meu amic, Declar cdt de 111i11l111al. dupa parerea mea, din pllllct d.e vedere metapsihic, este Iellolllenlll care s-a produs la tine, In luna august a anului freC/II,prillcipesa de formosa, bllllica to,

Scarlat

Demetrescu

mi-a revelat di sotia ta, dupa pierderea adoratei sale copile, a vazut-o in vis, prezicandu-i reintoarcerea ill aceasta Ilime .yi ca acest vis a fost confirmat in mai mu.lte $edinte m edium ice, in cursu I carora defuncta copila anullta revenirea sa In compania unei mici surori. Te imbrati$ez $i te salut. /ubitorul tau G. Nuto/i" Scrisoarea principesei Niscemi, mama ducelui de Arenella, deputat in parlamentul italian: " Vila Niscemi Amabilul meu amic, Am participat la consolarea Adelei $i a voastra prin na~terea celor doua copile # atest prin aceasta ca illainte de venirea lor in lume mi s-a povestit visul mamei ~iprofelWe care s-all fiicut, llicruri ce sunt cu' adevarat minuni. M. de Niscemi" Dec1aratia contelui Ferdinand Monroy de Ranchibile, eminentii personalitate din lumea politidi ~i literarii a ora~ului Palermo, catre domnul doctor Calderone: "Palermo, 4 ianuarie 1911 Scumpe amice, Pot sa te asigur ca acum un an, in cursul lunii illai, solia doctorului Carmello Samona, Adela Monroy, fiica regretatului mell frate Albert, print de Formosa, se gcmdea ca va da na~tere la doi copii gemeni de sex feminin. Modul de prezicere al l1a~terii celor doi copii a nascut pe buzele mele un suras de neincredere; pe de alta parte, ea imi mai declara ca a visat pe scumpa sa Alexandrina, pe care 0 cruda boala i-o rapise cu cateva zile mai inainte, in cursullui martie, in care fiani.mta ca va reveni pe pamcmt. Adela a mai adallgat ca fetila va velli insotita de 0 mica sora. Asemenea asigllrari, de multe ori repetate prin sClImpa mea sotie, Ie primeam cu 0 lleillcredere desavar#ta. Mare mi-a fost deci sl/1priza de a vedea fericita prezicere implinita, ~i in plus co ul/a din copile are -infiiti~area peliecta eu aceea a copilei deeedate. . Nu inleleg fenomenui. ca sa-l pot comellta, dar afirm cu toate acestea ca faptul constituie 0 minune. Tu poti face uz de aceasta serisoare cum vei crede # in interesul studiilor tale. o ji-oleasca imbrati~are de la al tau Ferdinand de Ranchibile"

81

Viata dincolo de mormant

_ '~xemp,le de ase~nene~ fenomene sunt foarte dese pe suprafata pamantulUl, dar on nu II se dau crezare, ori se pierd in sanul unui anumit cerc de ~tiutori, nedandu-se publicitiitii. Un caz de reincarnare foarte interesant, petrec~t in Franta, a fost descris de dr. Henri Durville, in revista "Psyhic Mag<!zin~",

in ianuarie 1914.
.'

Voi expune pe scurt piirtile esentiale ale acestei lucriiri, privitoare la reincarnarea doamnei Laura Raynaud.
Aceastii femeie nu mai triiie~te azi. Era dotatii cu 0 mare

putere de vindecare ~i bolnavii vindecati de ea se numiirii'cu miile. Toti ii poartii 0 mare recuno~tintii. Doctor Durville a cunoscut-o ~imat apoi a avut-o ca ajutor in sanatoriul siiu. latii ce ne relateazii dansul despre aceastii

femeie:

'

"Povestea pe care 0 voi relata aici va piirea ciudatii multora, mai ales celor care nu cunosc mai de, aproape manifestiiiile

sufletului.

Aceastii istorie este curioasii prin faptele nepreviizute care 0 alciituiesc ~i interesantii prin problema filosoficii pe care ne-o prezintii ~i care meritii discutatii ~i cercetatii. Cum asemenea cazuri sunt exceptionale, tin sii relatez acest caz cu oarecari detalii. Mii voi' sili a raporta pe cat posibil cuvintele exacte ale martorilor, pentru a oferi cititorilor 0 cat mai mare garantie. Voi cita numele ~iadresa acestor martori pentru cii numai a~a se va putea da crezare ~i se VOl' putea cerceta ~i mai mult asemenea fenomene. UI).ul din personajele acestei intamplari prefera sa fie desemnat doar prin initial~le numelui siiu. Raspund dori1itei sale, regretand reierva sa. II voi desemna cu initialele M. G. De asemenea, fiind in joc 0 familie foarte onorabila din Genova, in care a trait altiidata doamna Laura R.; nu voi putea spune numele ei intreg, ci 0 voi indica numai prin prenumele Jena ~i prima litera a numelui de familie - F. Nuo cunosc ~i nu sunt in nici 0 relatie cu ea ~i tocmai din acest considerent nu imi pot-::'pennite sa-i folosesc numele intr-o istorie de

reincarnare.'

Mai tin sa se ~tie cii ideile care VOl' unna nu sunt ale mele; relatandu-Ie, mii deta~ez de propria m~a personalitate ~i de conceptiile meIe ~tiintifice ~i filosbfice. Doresc sa fiu numai 1}ninregistrator care a luat note $i Ie expune apoi publicului. lmi dau deci silinta sii fiu cu totul impartial.

Scarlat
~

Demetrescu

. varsta el. Mama sa - 0 femele cumsecade care avea eam 50 de ani - a venit la Paris ~i intre altele imi spunea: "Fiica mea Laura a avut din eopilarie idei pe care noi, parintii, nu Ie s~u !~vatat de undeva. Cateodata chia r ne plictisea cu pove~tile

Pe c.andLaura era inca I~ica, nu se,arata ca ceilalti copii de

intelegeam. Le avea din propria ei eon~tiin!a, lara sa Ie fi auzit el ~I I-am spus ca 0 sa_innebuneasca dad va continua sa se gandeasea la asemenea lucruri. Ea s.punea ca cele ce vorbe~te . preotul in biserica nu sunt toate exacte ~i ideile sale erau a~a de puternice cii refuza sa mearga duminica la biserica cu prietenele sale. De muIte ori, ca sa 0 convingem sa mearga la
.

'"

bisericii,

folosearn

biciul.

Preotul satului se interesa intotdeauna de fiica mea) pentru ca ii parea inteligenta ~i ii placea sa discute cu ea. In toate
~

discutiiIe ei eu preotul, contesta existenta raiului, a purgatoriului ~i a iadului ~i insista sa spuna ca spiritul omului dupa moarte revine iar, dupa un timp oarecare, pe pamant, intr-un aIt corp. Affinci preotul se supara foc ca nu 0 poate eorija $i se departa de ea ridicand din umeri." Preotul acesta sluje~tc $i azi in regiunea Sommei~ in satul Aumont; are 72 de ani $i se nume~te Geimbard. Cu trecerea anilor, ideile ei - in loc sa se $tearga - se 'intareau ~i mai mult. La 17 ani ea veni in ora~ul Amiens. Aici se nascu in ea ideea sa atinga cu Inainile pe bolnavi ca sa-i vindece ~i in orele de confidenta ea expunea vecinilor $i prietenilor concep!iile ei asupra nemuririi sufletului. Nu voi mai vorbi despre aceasta cpoca, ci voi veni direct la anull904, anul cand se marita. Luand contact cu prietcnele sale din aceasta epocii, am aflat ca ea sustinea cum cii omul poseda un principiu spiritual nematerial care traie~te mai departe dupa moartea trupului fizic, dar aceasta viata sufletul nu ~i-o petrece in vreun paradis sau . infem departat, ci in spatiu, $i ca dupa un timp sufletul revine

pe pamant pentru a se reincama. . Laura spunea prietenclor sale ca i~i aduce aminte ca a trait altadata ~i ii face placcre sa povesteassa din aceasta via!a precedenta doar unele eplsoade, pentru cii nu ~i-o reamintea in intregime. Casa unde a trait, mai exact exteriorul acestei case;parcul care 0 inconjura, imprejurimile, cerul azuriu, toate erau in mintea sa ca un tablou luminos. Ea spunea ca ar recunoa~te casa ca ~i un amator de tablouri 0 panza care i-a placut candva.

r ~

83

Viata dincolo de mormant

S~ ,:,e~ea in acea existenta, dar nu cuno~tea amanuntele aceler vletl. Se vedea la 25 de ani ~i i~i descria persoana din acea viata, dar despre familia ei nu-~i mai amintea nimic. Barbatul. sau, P.etreRaY'.laud,care locuie~te in Paris, strada Petrarca, ml-a mal spus dm ceea ee a auzit de la sopa sa urmatoarele: "Domnule doctor, eu sunt neincrezator in fenonienele ce se referii la suflet, ~i cu toate acestea recunosc cii in povestea pe care mi-a istorisit-o sotia mea sunt lucruri foarte ciudate. Vii pot asigura, domnule doctor, ca sotia mea din primele zile ale ciisniciei noastre mi-a povestit despre viata pe ~are a triiit-o altiidatii.Nu-mi aduc aminte cu precizie de tot ee mi-a vorbit in aceasta privinta, dar pe cat imi reamintesc, ea spunea ca se vede tanara ~ibolnava de piept, ratacind toata ziu,a printr-un mare pare, intr-o tara pe care nu putea sa mi-o indice, dar al carei cer era mai totdeauna senin. Dumneavoastra ~titi cii doamna Raynaud, de~i nascuta in' .nordul Frantei, este un tip meridional, cu, 0 piele creola ~i par negru, ~icine 0 vede crede ca este din sudul Europei. Sotia mea i~i explica fizicul meridional ca 0 urmare a fizicului din viata sa anterioara, ca un ecou al fostului ei fizic. Igli amintesc ca ea avea credinta ~i era convinsa ca i~i va regasi candva. locul na~terii sale din acea viata. Ei bine, in ceea ce a vazut ~i deseoperit la Genova intr-una din caliitoriile sale, sunt lucruri foarte ihteresante, de 0 coincidentii uimitoare eu cele ce imi povestise inainte." o veche prietenii a doamnei Raynaud, doamna Dutilleu, care locuie~te la Amiens, in strada Dama!iin numarul 2, mi-a povestit 0 istorie asemiiniitoare cu cea pe care mi-a expus-o doml1ul Raynaud. De la ea am aflat cateva detalii noi. "In multe seri am stat amandouii de vorbii ~i prietena mea mi-a vorbit de viata ei anterioarii, petrecutii scurta vreme, sub un cer mai pliicut 'ca al nostru. Ea se plangea de c1ima rece a. nordului tiirii noastre ~i spunea ca patria sa de altiidata avea un cer mai albastru, mai vesel $i un aer mai cald. Anii aU.trecut.Laura i~i reC}lizase visui sau din copilarie, de a vindeca pe cei care sufera. Ii atingea cu miiinile pe .bolnavi ~i prin aceasta obtinea vindeciiri care ne uimeau. Fa~ma vindecarilor sale se duse departe. Bogati ~isiiraci se ingramiideau in casa ei din strada Enguerand, la Amiens, pentru a gasi 0 alil1are. Oamel1ide cea mai il1altiicOl1sideratiede pril1imprejurimi - magi_strati,avocati, medici - vel1eau la ~ol1sulta!ie.

Scarlat Demetrescu

84 \I

~e la. 0_v~e~e doaI?nei Ra~n~ud nu-i mai placu la ~l don sa vma la Pans, tocmal cand lumea 0 asalta mai mul! ~i 0 venerau ca pe Dumnezeu." Inca d~n anul 19.11 am avut-o aUituri de mine pe doamna Raynaud. In acest tllnp am avut ocazia, zi de zi, sa studiez facultatile sale ~i ideile ci originale. Pot sa afinn ca din punet de vedere mental ea este perfect eehilibrata. Nu este 0 psihopata, nu are halueinatii, niei idei bolnavicioase. Este 0 femeie calma, rezonabila ~i are 0 mare credinta in puterea vindecatoare a mainilor sale. Rezultatele pe' care Ie-am v~zut eu singur, .indr~ptatesc aceasHi incredere. In 'afara de aceasta, are 0 admirabila intuitie, gratie careia . mi-a prezis un numar mare de evenimente din viata mea. Cu toate acestea, n-am putut sa accept eeea' ce spunea r~feritor la vietile ariterioare ale omului. Aveam nevoie de probe slgure. Doamna Raynaud mi-a vorbit de multe ori despre viata ei precedenta, dar nu puneam mare pret pe aeeasta istorioara, pentru ca nu vedeam posibilitatea unui control serios asupra celor spuse

. ~ar Amlens

de ea.

Imi vorbea ca a trait cu siguranta, intr-o tara din suduL Europei, intr-o casa cu mult mai mare decat 0 casa obi~nuita, care avea 0 terasa mare in fata sa. Casa avea doua etaje, numeroase ferestre mari ~i arcuite in partea de sus ~i 0 terasa .superioara. Pe aceasta terasa superioara imi spunea ca ii plaeea sa se plimbe cand era tanara, bruneta ~i cu oehi mari ~i negri. Era insa trista pentru di era gray bolnava. Tu~ea ~i i~i vedea eurand moartea, din eauza bolii pulmonare. Avea un caracter mandru, sever, chiar rauti'icios.Desigur ca boala 0 tacea ~i mai rauHicioasa.Era moliiie ~iIi placea sa rataeeasea singura, lene~a, prin parcul casei. Acest pare avea copaci mari, biitrani, ~iurca in panta ascendenta in spatele casei. Lateral ~i in s'patele lui erau case marunte, locuitc de un mic grup de muncitori. Moartea a surprins-o la 25 de ani, slaba, cu totul epuizata. Mai mult de 0 jumiitate de secol a trait in spatiu, dupa care s-a .reincarnat in satul Aumont, di'n provincia Sommei. !ata pe scmi'ceea ce imi repeta din cand in cand. In anul 1912, principesa Fazyl - care locuie~te la Paris, 'strada Faisanderie humarul 116 - intr-o zi aflandu-se la mine ~i fiind obosita, se intinse putin pe pat. Doamna Raynaud ii tinea companie. Atunci printesei ii venira in minte amintiri din copilarie, Egiptul cu cerul sau de foc. eu arbori de mimoze, cu

85

Viata dincolo de mormant

plina de soare, dar nu in aceasta existenta."

P?rtocalii,. cu ~mochi~~i,cu palmierii s~i ~i Nilul cu apele sale can? v~r:Zl,cand rO~II,pe malul carUla se plimba frumoasa pasare IbIs.Aproape de acest fluviu i~i vedea casa familiei sale al~a, inc?njurata. de 0 wadina ce se lasa in panta pana la apa: ,,~I eu - mtervem atuncl doamna Raynaud - am cunoscut 0 tara
'

clar 0 am in mintea mea."

~i ea povesti principesei amintiriie sale' din. viata ei anterioara. "Nu ~tiu daca este in Egipt aceasta localitate 'unde am trait candva.. Cred cii nu, pentru ca nu-mi aduc aminte de vreun fluviu; cred mai curand ca este in Italia. De altfel am sentimentul ca intr-o zi voi revedea aceasta localitate, a~a de
.

Principesa surase la auzul celor descrise, nu neincreziitoare, dar surprinsa. La inceputul lui martie 1913 am primit 0 scrisoare din Genova, care ma chema langa 0 doamna din aristocratia genoveza. Tocmai atunci ma aflam in plin cong,res international de psihologie experimentala ~i erain foarte ocupat cu prezic;larea comisiei mele. Nu puteam deci parasi Parisul. Din fericire, bolnava 0 cuno~te~~i 0 simpatiza pe doamna Raynaud, care 0 mai magnetizase. Am rugat-o atunci pe doamnaLaura sa piece

in Italia.

Acest voiaj s-a aratat p1in de surprize pentru ea. Sosind la Turin, doamna Raynaud a avut vaga impresie ca regiunea nu-i este straina. I se parea ca a mai vazut-o candva, de~i nu mai calatorise niciodata pe acolo, nici nu citise vreo carte care sa descrie aceasta parte a Italiei. Ajunse la Genova. Ceea ce era pana aCUlll numai 0 parere, ajunse pentru ea 0 certitudine. Cuno~tea perfect ora~ul~i imprejurimile. Era sigura ca a trait aici in existenta precedenta. Sosind la locul unde era a~teptata, dupa putin timp i~i marturisi amintirile ~i dorinra sa de a cerceta locul ~i casa unde ~i-a petrecut in viata trecuta scurta ei existenta. Domnul M. G., spiritist convins, se oferi de a insoti pe doamna Raynaud in cercetarile sale. Cunoscand Genova perfect, o ruga pe doamna Raynaud sa-i descrie casa in tbate dateIe de care i~i aminte~te. ,;Exista, nu chiar in Genova - spuse domnul M. G. - dar in imprejurimi, 0 casa mare care imi pare ca se potrive~te ca forma ~iarhitectura cu cea pe care dumneavoastra mi-o descrieti. . Sa mergem acolo."

Scarlat

Demetrescu

,S-.ausuit in a~tomobil ~i, stnibfWindGenova, in euriind s-au opnt III fata unet-case mari, albe. ,,~u, nu este aeeasta, zise doamna Laura, de~i cunose aceste loc~n. Ca~a mea ~u e dcparte de aici. Sa mergem, 0 yom gasi daea 0 luam la st~n~a. yom urca ~n drum in panta ~i de pe aeest drum yom zan pnntre copact casa unde am trait eu," Automobilul 0 pomi dupa indicatiile date ~iajunsera pe un drum in urcu~ la 0 casa mare, alba, care corespundea exact eelor descrise de doamna Laura, 0 casa mare, patrata, cu 0 terasa in fata, jos, ~i 0 alta terasa mare deasupra, cu numeroase ferestre mari, areuite in partea de sus, in stilul renascentist italian, cu un pare ascendent in spate. "Ah - spuse domnul G. - aici este casa familiei S., familie foarte eunoscuta in Ger1ova."
. "Aici am trait eu - adauga doalnna Ray"naud - acolo, pe terasa aceea ma plimbam adeseori, slaba ~i bolnava. Eram foarte suferinda ~itrista.-Aici am moot in floarea viirstei, acum. un seco!." ~i automobilul pomi inapoi, duciind pe doamna Raynaud ~i

domnul M. G. multumiti de descoperirea fiicuta. . . Reintoarsa la gazda sa, doamna Raynaud la masa de seara a dat cateva detalii ~i a evocat cu p!acere amintirile existentei sale anterioare, dupa care adauga: "Imi aduc aminte ca nu am fost inmonniintata ca toata lumea, la cimitir, ci corpul meu odihne~te intr-o biseriea. Sunt sigura de aceasta." Toti au ramas uimiti. Dar timpul a treeut, doamna Raynaud ~i-atenninat misiunea la Genova ~i trebuia sa se reintoardi in Franta. Aveam mare nevoie de diinsa pentru bolnavii mei ~i ea, de asemenea, dorea sa se reintoarca inainte de inehiderea congresului psihic experimental. Ciind a revenit am aflatde surprizele pe care i Ie-a rezervat ealatoria ~i imediat m-am hotariit sa verific pan~ in limitele posibilului cele~puse de eolaboratoarea mea. Mai intiii: existase in casa descrisa la Geno\'~1 0 tiinara care putea fi identificata cu doamna Raynaud, bruneta, mereu bolnava, moarta de 0 boala pulmonara, in urma cu aproximativ un seeol? ~i daca a existat, unde a fost ea ingropata'! Am pomit la cereetare prin intermediul unui prieten de la Genova ~i nu mica mi-a fost surpriza constatarilor sale. Intr-adevar, biserica San Francisco d' Albaro pastreaza in eondiea sa actele de deces ale persoanelor moarte in casa alba indicata de doamna Laura Raynaud ca fiind a sa.

_("__h_______

87

Viata dincolo de nlormant

I t

.du Mont. (Urmeazasemnaturile)

.in a?east~ ~on..di~a ~micul meu a'descoperit un act a carui cople ml-a tnmls-o ~Idm care reproduc cateva date in afara de numele de Jamilie pe care II voi desemna cu liter~ S. DOa1ll11a Jeana S. a murit de raceala. Tennenul a murit de raceal1i" intr-6 tara calda ca Italia inseamna ca murit de tuberculoza pulmonara. Decesul a avut loc ;i/ data de 21 octombrie 1809. Corpulmoartei este illgropot in biserica Notre Dame dll Mont. In continuare reproduc actul. de deces al Parohiei San Francisco d' Alvaro (Genova): . 23 octombrie 1809. DOGl1Il1a Jeana s., vaduva de B., stand de mai multi ani in casa sa. mereu bolnava, ~i a carei sanatate s-a agravat in acest din um/a timp cu 0 puternica raceala, a murit la 21 curent, dupa ce a primit bb/ecuvantarea bisericii, ~i azi, CIlpermisiw/eo noastra # autorizalia. scrisa a domnului primar, corpul sau a fast transportat in biserica Notre Dame

(,

Cand am primit a'ctul tie dece~ era ora 9 dimineata. Eram la masa ~i imi luam micul dejun. In acea zi eram in iptarziere cu toata munca mea. Mai multi bolnavi ma a~teptau. Inghitind in graba, deschideam in acela~i timp scrisorile primite, multUlnindu-ma sa arunc 0 privire pe semnatura ~i natura lor, rezervandu-ma sa Ie citesc mai tarziu. ~i actul de deces a avut aceea~i soarta. Am inchis hartiile ~i Ie-am pus pe birou, fugind sa-rni vad bolnavii. In cursul dirninetii irni rcvine in minte actul venit din Italia, ba chiar am fost intrebat dad am primit o,scrisoare din Italia. Am raspuns ca da, dar nu am citit-o inca. Imi amintesc ca era un. act de .deces al unei parohii, era vorba de 0 rnoarta cu numele Jeana S. / lmediat imi veni in minte sa supun actul venit de la Genova unuia din rnediumii c1arvaziitori,pentru a yedea dac-aar putea sa-mi reveleze anumite fapte interesante pentru verificare. ~i pentru ca sa IlUfie nici 0 comunicare telepatica din partea mea, nu am citit scrisoarea, pentru ca experimentul sa fie autentic. Pentru acest lucru m-am adresat unui medium, doamna d'Elphes, din strada Falguilere nurnarul 49. pe care am rugat-o sa vina la
mine sa facem 0-~edinta.

~edinta 9in 28 mai 1913.~edinta are loc in biroul rneu. Dupa ce mediumul este binc adonnit, Ii prezint hartia ~i apoi consemnez tot ce-mi spune. tara a 0 influenta cu nimic. lata notele mele luate atunci:

Scarlat Demetrescu

gradina care se ridica fn spate. Vad aid multa lume.

. .- Ac~east~ !ulrtie vine de departe... Ei, dar e departe de arCT. ~ata,pf!rasesc Fran(a, dar nu trec 11ulrea. A! Am ajuns. Sunt In Itaha. Marea e aproape. Sunt fntr-un port. Sunt la Genova. ~rmea::a tacere.) Uite ma vad acum fnfala unei case, o frumoasa casa, mare, alba. - Dar ce fel de stil are? - Vadferestr~ largi ,~ideasupra lor altele mai mid, care sunt arcuite. La stanga, privind falada, vad un turn rotund. (Acest lucru este inexact.) Intri fntr-un mare vestibul urcand mai multe trepte. Casa este pe 0 panta, iar fn jurul sau vad 0
.

- Ciiutati - ii spun eu - 0 doamna despre care e vorba in hartia pe care 0 tineti in mana. - 0 doamna? A! da, 0 vad, dar aceasta doamna a murit. - Puteti sa-mi spuneti numele ei? - Un.nume (Cauta, suspina, apoi continua) Nu ~tiu daca nn 'ma fn~el, dar vad numele Jeana. - ~i numele de familie? - Broglie... in orice caz, acest nume are legatura cu cel care va intereseaza. Nu ma pot decide, pentru ca mai vad fnca doua nume care fncep cu M... Sa fie Modena? Sa fie Medicis? (Nici unul nu e exact.) lata, vad acum unul care e desemnat cu S. Mediumul fiind foarte obosit, il de~tept. ~edinta din 4 iulie 1913. 0 adorm pe doainna d'Elphes. Cand a ajuns in faza de somnambulism, Ii dau acela~i plic care contine actul de deces ~i ii spun: - Ei bine, reluati povestirea de unde ati lasat-o in ~edinta

precedenta.

- Da... Vadpe Jeana 111 casa cea mare din Genova. 0, dar cat este de suferinda! T~e~te ~i nu prea are 0 fire blanda. Are o Infti.fi~are mandra. Pare ca fn curand va muri. (Unneaza 0 tacere.) - Continuati, ii spun, sa vedeti ,ce mai e cu Jeana. - 0 vad moarta, dar 0 vad fngropata Intr-o biserica. - Intr-o biserica? - Da. Biserica este dreptunghiulara, aproape patrata, eu coloane la intrare, ~i mai departe, aproape de altar, se afla mormantul Jeanei. Este foarte modest, piatra de pe -elnu este orizontala, .d verticala, i 111 urma ei mai vad ~apte co~duge. Apar/in r.udelor Jeane;. Co.~ciugul Jeanei e cu totulla stanga, lallga zidul bisericii. Aceasta Jeana n-are ea rude fn Franta? Vad mai multe.

89

Viata dincolo de mormant

~edinta durand de mult timp ~i mediumuI" fiind obosit, 0 de~tept pe doamna d'Elphes. Doamna Raynaud nu mi-a spus niciodata cand a vorbit de existenta ei anterioara ca a fost ingropata intr-o biserica. V.oiam sa 0 intreb. . In acela~i timp am scris prietenului meu toata comunicarea mediumului ~i I-am rugat sa vada daca descrierea din biserica era exacta. Dupa cateva zile am primit raspunsul, din care extrag urmatoarele: "Scumpul meu doctor, . M-am dus duminica la biserica de care te interesezi. Este.J situata la oarecare distanla de Genova. Nu e prea u:jor de cercetat. N-am putut sa fac toate investigalii/e pe care Ie doream, n biseridi fUnd slujba cea mare :;i lume multa. Am cautat n zadar mohnantul de care fmi scrii, aproape de altar. "Biserica este Intr-adevar dreptunghiulara, cu coloane la .ilitrare :ji n interiorul ei. Mil voi relntoarce Intr-una din zi/ele /viitoare pentru a cerceta mai de aproape. " Deci descrierea mediumului parea sa nu fie exacta co. privire la mormantul din biserica; restul era exact. Dupa cateva zile primesc noi ~tiri din Genova. Amicul meu a vizitat biserica intr-o zi. cand nu era slujba. lata noul sau raspuns: cauza situarii ei. in biserica fntr-adevar se afla un mormant, a:ja dupa cum li-a spus lucida. Este mormantlll familiei S., dar nu este a:jezat langa altar, ci mai departe, mai jos; ajungi la el printr-o scara. Nu am putut afla nici nunuirul defuncli/or Ingropali In acest mormant, nici locul ocupat de Jeana. Regret foarte multo "

"ip

trimit fotografia

bisericii,

n-am putut-o

lua altfel din

Am scris atunci din nOli amicului meu de la Genova, rugandu-I sa cerceteze daca familia S. avea rude prin Franta. ~edinta din II iunie 1913. 0 adorm pe doamna d'Elphes. Ca ~i alta data, 0 rog sa se transporte la Genova. Spontan ea imispune:

Dar ce, Jeana

acum

s-([ relncarnat?

Sunt atrasa

catre

nordul Franlei Intr-o regiune de dimpie, catre un mic sat, aproape de. un mare ora:j. Vad ceva ca un curcubeu care une:jte satul cu biserica unde odihne.,'\te corpul Jeanei. - Ce inseamna acest curcubeu de care imi vorbe~ti?

- inseamna

ca exista un raport Intre aceste doua localitali. .

Da, Inleleg acum, In acest sat s-a relncarnat Jeana.

'ScarJat Demetrescu

90

- Dar cum am sa ~tiu ~u in ce sat s-a reincamat Jeana dupa cele ce imi spui? ' - A~teptafi... Prin ora~lIl celmare wid 0 apa importanta ~i apoi 0 biserica mare, ji-llmoasa. 0, cat e de frumoasa! Este 0 catedrala gotica. (Unneaza 0 tiicere.) Ei, dar eu cunosc aceasta catedrala, este catedrala din Amiens. in acest caz .ieana s-a relncarnat lntr-ull sat aproape de Amiens. - Puteti sa:mi descrieti casa ei? - A~teptafi, 0 caut. A: uite-o! Cat de ciudat, n-are nimic frumos aceasta casa. Ce deosebite fafa de cealalta! Aceasta este mica, foarte simplei. - Intra ~i vezi ce este acolo. - In(ri direct fntr-o odaie mare, dl/pa ce urci doua trepte. Vad apoi 0 alta odaie ~i hi fata 0 scara de /e11lncare dllce /a un ha11lba/: (Inexact.) 111casa vad 0 fata tGnara, este Jeal1a care s-a relncarnat. Dar oare de ce s-a refncarnat fl1/r-o casa a~a de modesta? Ii vad pe parillfii ei. Suntni~te lari11lisi~llpli. o vad pe 11licula toata fll a/bastru. - Ce este aceasta? Corpul ei este in albastru? - Nu, vreau sa SPU/l ca es/e fmbracata fn a/bastru Are

rochie ~i ciorapi a/ba~tri. - Ati mai vazut copii imbracati in albastru?

Desigw;

la (ara se vad copii fmbracali

n a/bastru.

Arunc 0 privire catre doamna Raynaud, care statea In spatele meu a~ezata pe un fotoliu. imi face semn ca ceea ce spune , lucida este exact ~i ca trebuie sa 0 las sa contil1ue. ij;. - Acum fata este mai mare. 0 vad mbraeata ca toata /Ul1lea, parasind satu7 ei /lata/. Se duce In ora~l/l vecin, unde
rad ca nu sta mu/t timp.,Q vad acum doamna... A! Uite! Cine intrii aici!?

- Nimeni nu a intrat. fratele meu s-a mi~cat putin.

- Nu, /lU, cineva a infrat cu voi aici, 0 doamna. - Ce doamna? - Da, a intrat Jeana, 0 vad, este aici. (Se Indreapta catre doamna Raynaud.) 0, da,. este posibil! Da, sunt sigura, Jeana ~'i doalllna Raynaud sunt una ~i aceea~i persoana. - Cum aceea~i persoana? - Chiar a~a! Ce, dumncavoastra nu ~tiali? Doamna Raynaud nu este decat fosta Jeana din a/ta viafa. Mediumul fiind obosit I-am de~tep~at.

91

Viata dincolo de mormant

intr;.adevar, mediumul nu se In~elase. Doamna Rayna~d In copilari~ ei a fostimbracatii In albastru ~i s-a nascut In satul

Aumont,aproapede Amiens.

Un asemenea caz atat de complicat nu poate sa fie 0 In~irg.re continua de coineidente. Desigur, aiei ni se propune 0 problema care ar trebui sa ne puna pe ganduri ~icare merita sa fie studiata, pentru ea e vorba de cea mai importanta problema a existentei noastre - nemurirea spiritului ~irevenirea lui pe pamant In mai multe eXlstente.

Revenirea pe pamant la incarnare

Cand spiritul s-a deeis ~i a pleeat la drum spre pamant, pentru a se relncama, atunci un cor de spirite canta un cantec aproape funebru, eantee ce rasuna In spatiu, din sfera,In sfera, pana la infinit. E plangerea de mila pentru eel ce pleaca spre suferinte fiira de sfar~it.Spiritele Inalte H Inconjoara, n sfiituiesc sa fie tare ~i sa sufere pe pamant fiira sa murmure Impotriva

propriului destin. 11sfiituiescsa munceasea, sa Invet~ ~i sa

iubeasca. . E1 ~tie acolo - dar numai Clcolo- ca viata ~isuferintele ce-l a~teapt&au fost alese ~i acceptatede el pentru ridicarea sa la lumina, intelepciune ~i putere. Ajuns in lumea terestra, nu-~i mai aduce aminte ea el a cerut aceste suferinte ~icarte~te contra Celui de Sus ea i-a -harazit un destin atat de ticalos. Acolo sus el ~tie ea numai prin suferinte ~i prin iubire poate sa repare gre~elile,ruinele, nedreptatile,crimele pe care le-a fiieut fratilor sai In aHa viata. Dar jos, pe pamant, i se pare ca numai el este nefericit ~i pe altii soarta ii cople~e~te cu ferieire. Dupa aeeste ineurajari ale llllllini/or din spatiu, spiritul povatuitor n ia din regiunile senine ale contemplarilor fericite din planul mental ~i H eoboara In abisurile unde domnesc pasiunile, unde spiritele urca ~i coboara, unde afla ee rau au rncut prin ura lor, ce rezultate au avut prin iubirea lor. Ajung In regiunea marilor curenti astrali. Tree mai jos prin regiunea etericii Incareata eu eleetrieitate ~i, In fine, ajung In regiunea superioara a atmosferei pamantului, unde domnese marii eurenti

'

ScarJat Demetrescu

92

magn,.etici ~~i~valuie globul terestru. Se coboara in reg~unilece poarta nom !}lunde domnesc marii curenti aerieni. Tree de inaltimile ametitoare ale muntilor ve!}nica~operite de zapada, se coboara peste muntii impaduriti ce i!}idinta melodia lor, se lasa peste regiunile dealurilor ori a campiilor unde se rasfatii viata infinita, sub toate formele ei. lata spiritul ajuns In domeniul materiei nzice, pe pamiint, laca!}al suferintei, infernul prin care omul.trebuie sa treaca in evolutia lui nesfiir!}ita,spre viata spirituala intru ve!}nicie. lata satul sau ora~ul in care, din inaltimi, se aude zgomotul vietii. Spiritul ajuns aici se opre~te, prive~te infinitul parcurs, i~i aduce aminte de lumina splendida de unde a venit ~ise cutremura de intunericul ce domne~te aici jos, pe pamiint. Se intoarce ditre ghidul sau ~i ii spune: "larta-ma, nu ~tiu ce am fagaduit, nu mi-am dat seama ce am acceptat, ia-ma iar susin Cer". ~i atunci spiritul-ghid ii raspunde: "Curaj, tu ai jurat ca iti vei
.

indeplini destin.ul. Aici pe pamiint vei avea 0 coroana de spini;

acolo sus, ciind te vei intoarce, vei purta coroana fericirii". Spiritul se i:oaga, spune ca nu are putere ~i se indoie~te ca i~iva mai aminti ceea ce a invatat in Cer. Atunci ghidul Ii riispunde: "Observa, crede ~i ridica-te prin ~tiinta spirituaHipe care 0 vei afta". Sarmanul spirit, infrigurat, intreabii: "Unge suntem, la ce popor, in ce familie ma voi reincarna?" ~i ghidul ii raspunde: "Aici - aratiindu-i casa ~i familia - geniile cere~ti care tin cartea destinului tau au hotariit sa te rena~ti ~ivei trai pe pamiint atiit cat ti s-a hotiiriitin cartea destinului. Iti spun acum, dar ai
_

sa uiti, te vei na~tein ziua, luna, anul anume~ite vei intoarce

de aici in conditiile urmatoare - indicand fe1ulmoqii sale - ~i in ziua, luna ~i anul anume. N uita ca spiritele apropiate de tine, prin dragostea ce le-ai aratat-o in trecut, vor veni ~i te vor sustine. Nu uita ca 3unt eel ce te apar in viata ta terestra. Eu voi veni in somnul tau din nopti1eterestre ~i te voi povatui. Sa nu Ie uiti ~i sa Ie urmezi. ~i acum curaj. Adio." Duhul este parasit de ghid $i este indreptat catre femeia care ii va fi mama, in care se va incama, strecurandu-se in pantecele ei ca atras de vidul unei pompe pneumatice.

93

Viata dincolo de mormant

I
I

. In c~rand un intuneric Ii cupringe fiinta ~i treptat con~tiinta 1m se stmge, ca ~i 0 candela lip~it~de untdelemn. Un val de uitare a tot ce a .~tiut ~i vazut in planurile ~ublime ale fericirii se a~ternede acum peste mintea lut Incepe reincarnarea terestra. Se poate ca femeia, prin incalcarea Legii divine, sa nu vrea sa. fie .mama; arunci spirirul 0 parase~te ~i, condus de ghidul care..ii reapare, este condus la 0 alta femeie care ii va permite sa se nasca in lumea fizica. ~i dupa cum acest spirit a fost silit, rara sa mai revin~ in planurile .superioare, sa .se .eindfueze iri1ediatin ahii femeie, tot astfel copiii care mor in frageda copilarie sunt adu~i ime~iat intr-o noua reincarnare, tara sa maj urce in sferele 'spiriruale. Prin Urmare, seara urcarii din-stera .fizica in. cea spiriruala ~i a coborarii de aeolo in cea fizica ar putea fi rezumata astfel: 1. Agonia terestra. Moartea fizica. 2-;Na~terea in lumea a~trala.Dobandirea facU1.tatilQr astrale. Viata in 'planul astral, purificarea de pasiun,i ~i sentimente in.ferioare, Moartea astrala (In cazul spiritelorevoluate). 3. Na~terea in lumea spiriruala (in cazul spirit.elorevoluate). Viata spiriruala. . 4. Dorinta de reincarnare. I se prezinta duhului ~i acesta aceepta ineercarile ~i suferintele din viitoarea viata terestra. 5. Agonia spiriruala. Uitarea vietii spirihiale. 6. Imbracarea spiri~lui ee se coboara la reincarnare in noua haina mentalii ~i astrala. 7. Na~ter~ape pamant. Ca~tigareade noi cuno~tinte in viata
terestrii .

Cireuirul acesta din planul mental, astral ~i fizic ~i apoi iara~i.invers poate dura zeei de niii de ani, dar toate au un sflir~it.Acea$tii.roatii se va invartipana cand omul nu va mai fi legat atat de puternic de bunurile pamante~ti, de dorinte, de pasiuni,.de orice tine de materia fizica. Cand omul se va elibera de aeeste catu~e, i~i va termina ciclurile acestor planuri ~i deci ,nu va mai fi supus mortii. De aiei incolo spirirul va trai numai o viata spiriruala intru ve~nicie, in concertul marilor spirite albe, al spiritelor destinului, al spiritelor constructoare de corpuri fizice, al diriguitoarelor evolutiei plantelor, animalelor ~iomului, in coneertul eonducatorilor de planete ~i sisteme solare.

Scarlat

Demetrescu

94

Treptele evolutiei spiritului

Dupii ce I-am unnarit pe om in ascensiunea lui din lumea fi~icii in ~ea spiri.tualii,a spatiilor infinite, trebuie sa precizam c~ aceasta ascenSlUnefiu se face la fel pentru toate spiritele, ci dlferii de la duh la duh, dupa gradul sau de avansare. Omul neevoluat, apropiat -de mentalitatea animala, cand va muri va petrece foarte multa vreme in planul astral, ~i anume la baza astralului, pana dnd va iritelege aceasta tretere dintr-o lume in a~ta,pana va fi con~tient de felul de viata pe care a dus-o pe pamant. Apoi, dupa moartea astral a, se va ridica adonnit, incon~tient,prin tot restul planului astral, trecand - de asemenea adormit - prin sfera mentaHi, pana in sfera mental superioara (cauzal), unde in mod automat se va face elaborarea ~isintetizarea faptelor lui de pe cand a trait pe pamant. Rezultatul lor se va inscrie in eorpul sau eauzal. Dupa aceea va pierde haina mentala, ~imarile lumini ~i ghidul sau il vor dirija inapoi in lumea mental-inferioara, unde i~i fonneaza 0 noua haina mentalii, care va avea ealitatea in raport eu esentele inteleetuale inscrise in eorpul sau eauzal. Va trece apoi in planul astral, unde va fi imbracat cu 'noua hitina astrala, de 0 ealitate detenninata de infonnati iIe inscrise in corpul cauzal ~i se va l1a~te pe pamant intr-un mediu prielnic, unde va avea posibilitatea realizarii conditiilor pentru a-~i pune in actiune mentalitatea, dorintele, gradul de inaintare spirituala. Daca insa e vorba de un dub apaqinand unei lumi mai avansate - de exemplu, un om simplu, cuvios ~i credincios atunei spiritul sau dupa moartea fizica se va ridica prin regiunea inferioara ~i mijlocie a astralului pana in sferele ei superioare. Aici i~i va analiza viata treeuta, va intelege valoarea sentimentelor ce I-au agitat pe pamant, i~i va da seama de inaltimea sau ingustimea vederilor sale mentale cat a trait printre

oamenipe pamant.

..

Cand vremea traiului in astral se va fi tenninat, el va muri din punct de vedere astral, va dezbraea inveli~ul astral ~i, adormit, va trece in plal1ulmental inferior ~i superior, unde se va face automat sintetizarea vietii trecute, compararea ei eu cele precedente ~i rezultatul se va inscrie in eorpul cauzal. Pe baza acestor date va fi coborat ~i imbraeat eu 0 noua haina mentala ~i astraHi ~i se va na~te pe pamant.

'-

95

Viata dillcolo de mormallt

II1sain cazul omului care a dus a viata cu pietate, cu mila ~i iubire de oameni, care poseda cun6~tinre despre lumea fizica inconjuratoare, care cunoa~te legile ce conduc materia, cand va pl~ca din lumea intunericlilui ~i a suferinrei spiritul sau se va ridiea in astralul superior. unde va sta a scurta vreme pentru

analiza ~i purificare, apoi con~tientva trece in mental; aici

vazand, auzind, va' invata. va analiza, va sintetiza, va intelege rostul vietii in ve~nicie. Aici va face ~coala spiritualitiitii ~i apei, ~tiutor,va trai vreme lndelungata a viata plina de fericire. Dupa un tiinp, in sflir~it,va dori intens sa revim'ipe pamant, dar i se arata greutatile vietii terestre. EI, con~tient ge Legile divine ale evolutiei, Ie va accepta. Atunci va fi adus in fata Consiliului spiritelor de care depinde evolutia omului pe patnant, unde va dec1ara acceptarea sacrificiului ce se impune pentru avansarea lui spirituala",Se lntoarce.in planul mental, astral ~i cel fizic. Rezulta din aceasta descriere ca durata vietii astrale ~inivelul in care se va petrece aceasta viata difera dupa gradul de evolutie al dtihului. Viata spirituala, mentala are 0 gradatie ~i nu devine con~tienta~rmai ales de lunga duratii decat pe masura ce spiritul este mai avansat.

Destinul omului
Dupa ce am asistat la "iata omului, rand pe rand, 'in cele trei planuri ~i am luat curio~tintaca el progreseaza in diferitele lui vieti, sa vorbim acum de marea lege a cauzalitatii, care prezideaza reincamiirile sale, sa vorbim despre destinul omului. Orice lucru sau fapta este rezultatul unei cauze, este efectul acestei cauze. Efectul acesta. la randul sau, poate sa devina cauza unui alt efect, ~i a~a mereu, se inlantuiesc cauzele~i efectele din activitatea vietii unui am. Poporul roman spune: ,',Cumiti vei a~teme a~a vei dormi". Cu alte cuvinte, aceasta stare a mea se dat6re~t~ectul unei cauze,. a unor fapte rncllte de mme mtr-o alta viata. --'_.---

Searl at Demetreseu

96

Plecfmd de la aceasta cuno~tinta, yom ~ti ca viata noastra ~~ij.>...es_~ urmarea vi~tii noastre din trecut. Nu..."["inferveni'i: I~ existenta noastranlCl int~mplarea,nlcl"noroculsau nefericirea, ~I ~tareanoa~~ra prezenta este mmarea cauzelo~anterioare, piJse 1I1.J0c de nOI1I1~1I1e, care au produs efectele dm prezent. N-am ~tIutde aceastii Inliintuire pana acum ~i Ie-am socotit ca venind din neant, tara nici un motiv. Siilbaticul ne~tiutor de legile care domnesc In Jumea fizicii, crede cii fenomenele fizice ca ploaia, fulgerul, norii, vantul sunt produse tara cauzii, din Intamplare. Ca ~i siilbaticul in fata fenomenelor fizice, tot a~a ~i omul civilizat, in domeniul moral ~i spiritual considera actele morale ~i spirituale ca nefiind conduse de legi determinate, ci create prin capriciul naturii. Cand omul a cunoscut legile care conduc materia ~i dupa care se produc fenomenele fizice ~Lchimice, atunci el a putut sa intre in studii amiinuntite ~i sa supuna aceste legi ~i aceasta materie trebuintelor sale, in folosul vietii sale terestre. in viitor, cand va cunoa~te~idin regulile care prezideaza in lumea mentalii ~i spiritualii, va putea sa Ie dirijeze, va ~ti sa lucreze pentru ridicarea lui moralii ~i spirituala ~i nu va mai fipurtat ca un fulg in toate partile de valurile ignorantei. Va ~ti ca destinul sau, ca orice pe lume, este supus ~i el legilor ~i ca, lucrand in acord ~u aceste legi, va putea sa determine anumite imprejurari ~i deci sii-~icroiasca viitorul dorit. Cand omul va $ti ca este supus unul destin creat de el, va cauta ca faptele, gandurile ~i vorbele lui sa fie de acord cu legile morale ~i mentale ale binelui~i ale iubirii, ajungand astfel la un destin fericit. Destinul este deci legea cauzalitatii, legea cauzei ~i a efectului - "Ce vei semana, aceea vei culege". forte: forta mentala - pc planur mental, dand na~tere la cauzele pe"'care non~numim gdndUJ:.i; for!.~.~.!:n!!! - pe planul astr~l, prin ceea ce numim d.':i1JJ.e; foX.!~ic~ - pe planul fizic, pusa
in actiune. desa ~ele. prec:.edente .~Idesemnata cu. nume~e _de'fIa~. Trebme ~tlln ca energllie mentale actlOneaza 111 p anul mental, dar reactioneaza ~iasupra planurilor inferioare, deci ele sunt cele mai inalte, cele care pun in vibratie ~ipe cele astrale, ~i pe cele fizice. Sa nu pierdem din vedere cii omul real, spiritul, ~i-a Iacut el corpul unde locuie~te~ica ramane la vointa lui sii-linfrumuseteze sau sa-l lase sa se ruineze. Noi suntem creatorii destinului nostru. 0muJ in cursul vietii sale~din fiinta lui

feluri~

97

Viata dincolo de mornt/int

Fot1ele plecate din 'spiritul nostru produc vibratii ce se propaga prin materia mentalii' a spati4lui, pe care o' atrag, 0 fasoneaza, formand - dupa inaltimea acestor vibratii - un corp m~~tal ';TIalfin sau 111m grosolan, dupa calitatea gandurilor splfltul~l. A~adar cu cat acest corp mental va fi mai fin, cu -atat facultatlle noastre mentale din viata viitoare vor fi ~i ele mai inalte. Prin urmare, sa intelegem bine: nici 0 facultate mentala, nici 0 putere de rationare nu se na~te de la sine, ci ele sunt rezultatul gandirii noastre, mereu repetate intr-o viata. Nici 0 imagine mentala, 0 data creata, nu se.mai pierde. 0 suma mai mare sau mai mica de imagini constituie 0 facultate mentala. Ea cre~te, se dezvolta de cate ori 0 imagine de acela~i fel se inai adauga. Cunoscand aceasta lege, sii ne silim sa construim gradat inveli~ul mental pe care il dorim, gandind, citind, reflectand mereu la probleme abstracte. morale ~i intelectuale de ordinul eel mai inalt. Moartea, dupa cum am vazut, nu distruge aceste facultati ~i, ajun~i in planurile superioare, Ie intarim ~i venim cu ele in. viata viitoare mai accentuate. Pe langa aceasta, ~iviitorul creier fizic ~iastral vor fi astfel construite ca sapermita acestor facultati dezvoltate sa se exprime in viata terestra. Daca gandurile noastre au fost pe pamant frumoase, inalte, de bine, Ie yom aduce ~i mai bune, ~i mai frumoase in viata viitoare. Daca am avut ganduri josnice, de ura ~i fapte rele, yom revep.icu mintea stapanita de asemenea tendinte spre rau. Gel mai important de retinut este ca gandul - de orice natura' ar fi el: inferior sau superior - vatamii sau ajutii in prezent ~iviitor nu numai ceJui care I-a emis, ci are 0 influenta asug,ra mai multor oameni. Intr-adeviir, 0 gandire, 0 idee nascuta in corpul mental al unui om, produce vibratii in spatiu ~i da na~tere tinei imagini fonnate din materie astrala, care va trai 0 vreme in spatiu ~i va ramane legata de eel care a produs-o printr-un fel de legiitura magnetica. Daca aceasta formii-gand ia contact ~i cu 0 alta persoana, atunci se leaga de ea ~i 0 influenteazii intr-atata incat va produce prin prezenta sa 0 anumita modificare in viata ei ~i se va stabili 0 legatura de viitor intre aceasta persoana ~i eel ee a produs forma-gand. La viitoarea rei'ncamare, oamenii ace~tia se vor aduna la un loc, fie pentru bine, fie pentru rau, dupa cum a fost gandul celui ce a gandit odata.

Scarlat .

Demetrescu

A d?ua categoriede energiipe care omul Ie desfa~oarain

'

pornirile noastre.

Vla!a!~l terest~a sunt acelea c~re au ca scop obtinerea lucrurilor care 11plac dm lumea extenoara. Acestea sunt dorintele ~i

Ac~ste ~otinte lu~reaza asupra celui care le-a produs, construlesc ~l fasoneaza corpullUl astral, dupa felul ~icalitatea acestor dorin!e. Ele sunt cele care vor determina trairile pe care Ie va resimti duhul in planul astral, dupa moartea fizica, ~i tot aceste dorinte vor determina viitorul corp astral din reincarnarea viitoare. Cand aceste dorinte sunt bestiale, brutale, ticaloase, ele vor genera boli congenitale, cretinism, epilepsie ~i in general tulburari ner'/oase de tot felul. De asemenea, aceste dorinte pot genera ~i defonnatii fizice ~i chiar monstruozitati. Locul unde se va reincarna un om va fi detenninat de felul dorintei lui inscrise in corpul astral, ~i anume in locul unde va putea sa ~i Ie satisfaca. Dupa cum imaginile mentale i-au influentat pe alti oameni, dorintele produc ~i ele ni~te imagini care, la randul lor, influenreaza pe semenii no~tri.Astfel, 6 iubire sincera sau 0 ura feroce pentruo alta persoana leaga puternic aceste doua persoane atilt in via!a actuala, cat ~iin viata viitoare, ~i ele se vor urmari una pe alta cu iubirea sau cu ura lor, toata existenta viitoare. Sa presupunem eft resimtim 0 ura grozava contra cuiva. Imaginea urii emisa de noi se va agata de el detenninandu-l sa cada intr-o iritare atilt de puternica incat va ucide pe cineva. Acest uciga~ va avea destinul sau ticiilos potrivit faptei sale, dar ~i cel ce ii trimise mental ura lui va avea un destin "fota~a de prost ca ~i criminalul, cu toate ca poate nu se vor mai intalni in alte vieti pe pamfmt. . Autorul urii, cand va reveni pe pamant, va fi lovit de 0 neferlcire din senin, de~i in viata prezenta omul nu a Ia.CUr nimic care sa justifice 0 asemenea neriorocire; cu toa~eacestea, nimic nemeritat nu poate sa i se intample unui om. In prezent nu mai ~tie ce a Ia.cut altiid~ta, dar lipsa memoriei nu inlatura legea cauzei ~i a efectului. Prin urmare, dorintele noastre de azi lucreaza asupra noastra, formeaza natura noastra astrala, care la randul s.iiuva avea 0 influenra asupra corpului fizic.In viitoarea reincarnare. Ele vor. detennina ~i locul unde ne vom na~te ~i au influenta ~i asupra altora, atragandu-i in jurul nostru in vi~tile viitoare.

f
99

Viata dincolo de mormant

A treia categorie de energii sunt cele care se manifestii In , plamil fizic, ~i anume faptele noastre.' Aceastii. serie de energii au 0 influen!ii mai mare asupra altor oamem decat asupra noastra in~ine. Ele sunt cele care vor dete~ina anturajul nostru viitor, ba chiar ~i Imprejurarile sau medml in care ne yom na~te in viior. . Dacii a~ facut bine In via!a prezenta, am mangaiat, am' ahnat, am aJutat cu fapta pc semenii no~tri, sau daca pe de altii parte i-am nenorocit prin fapta noastra, in via!a viitoare ne yom na~tein Imprejurari favorabile sau nefavorabile, potrivit faptelor noastre. Daca arp.sprijinit pe cineva pe plan material, ne yom bucura in viitor de un destin favorabil din punet de vedere material. Daca am cauzat semenului nostru mizerie materiala, yom avea ~i noi destinul nostru viitor deplorabil ~i ne yom na~te in circumstan!e care ne vor provoca. suferin!e fizice sau mizerie matf:riala. Aceste consecip.!e sunt in-dependentede motivul care I-a Indemnat pe .om sOa facii fapta buna sau rea. Prin urmare, daca un om a semanat fericire pe pamant pentru al!ii, va recolta ~iel fericire cand va reveni pe pamant in viitoarea reincamare, indiferent de motivul care I-a indemnat sa faca acele fapte. Cu toate acestea, ~i motivul care I-a indemnat sa faca un bine sauun rau i~i are urmarea lui aparte in destinul omului. Cineva, de exemplu, construie~te un azil pentru adapostirea unor biitrani neputincio~i. Daca aceasta fapta a facut-o ca sa se recomande lumii sau pentru 0 distinc!ie sociala oarecare, el va recolta binele pe plan fizic in viitoarea reincamare, dar motivatia - ~i anume ~_a.tLsfacerea }'!landriei, a orgoliului personal i~i va produce efectulasupra destinului sau, astfel ca in via!a viitoare, de~iva fi inconjurat de abundell!a,.deo.casa luxoasa, in mijlocul bogiitiei sale va trai nefericit, fiind un om desconsiderat. Talharul care fuca de la cei cu avere ~)nardasaracilor, pentru fapta sa ca a furat va avea de suferit, va fi izolat, trist, dar va fi bogat, ca urmare a damiciei lui din trecut. ~i dupa cum cel ce a rncut binele va recolta binele, tot a~a cel ce face rau pe plan fizic va recolta diu, chiar daca a fost impins de motive bune. Un exemplu dintr-o mie. Un ~ef, in vederea corectitudinii, a exemplului ~i a bunului mers al unui serviciu, da afara din slujba un func!ionar. L-a lovit deci In existen!a sa materialii.
~

'I

ScarJat Demetrescu

100

Pentru gandul lui bun, pentru motivul cii a dorit sa fie corectitudine in viata omului, el va recolta in viitor 0 multumire deplina, dar ca urmare a aruncarii pe drumuri a unui frate'allui va recolta 0 situatie materiala nu tocmai de ravnit. ' Prin urm~re, una este fapta comisa ~i altul motivul pentru ca~e~s-~com.Isacea fapta, dar ~ebuie sa spunem ca intre fapta fizl~a ~l motIvul care a determmat aceasta fapta, motivul are 0 mal mare putere in determinarea viitorului destin. Intr-o viata sau in mai multe producem cand'bine, cand rau fata de atatea persoane, incat revenind intr-o viata viitoare, nu ne putem achita datoriiIe fatii de toata lumea. Astfel, va trebui sa venim in mai multe corpuri, in mai multe reincarnari, ca sa ne putem achita datoriile fata de toti cei carora Ie datoram. Trebuie sa venim de mai multe ori la viata fizica, pentru cii se poate ca ifltr-o singura reincarnare sa nu-i intalnim, sa nu se fi incarnat toti cei fata de care suntem datori, sau cbiar daca s-au reincarnat 0 data cu noi, destinul i-a chemat in alta societate, in alt neam ~i se cere neapiirat ca in viitoarele reincarniiri sa rie intalnim, pentru ca prin iubire sa rascumparam fata de ei gre~elile noastre din alta viata. Inaltele spirite aie destinului sunt cele care regleaza ordinea achitarii datoriilor contractate pe piimant. . Sufletul este condus la reincarnare intr-o anumita natiune, rang social, intr-un anumit corp ~i pentru 0 anumita durata de timp, astfel ca sa-~i anihileze cat mai multe din efectele ca unnare a cauzelor produse de el cu gandurile, dorintele ~ifaptele sale in vietile precedente. Dupa epuizarea lor va reveni iar ~i iar, pentru achitare pana la ultima centima, a faptelor, sentimentelor ~i gandurilor sale fata de altii. Voi cita un exemplu. Un copil se na~te intr-o familie de care prin trecutul sau este legatoEI trebuie sa primeasca de la ace~ti parinti fizicul care ii este necesar in viata prezenta. Dar cum in destinul sau este inscris ca el in actuala viata sa se

bucure de 0 laIga situatie materiala ~i cum parintii ~ai sunt .

saraci, copilul va placea unor oameni bogati, care il vor adopta. Ei bine, omul bogat este fostul datornic al acestui copil, pentru ca intr-o alta viata duhul incarnat acum in acest copil I-a scos din mizerie. Acum acest copil este adoptat pentru ca astfel omul sa se achite de binele ce acest spirit i I-a facut altadata. Pentru cei ne~tiutori, aceste imprejurari par nascute din intamplare. Ele insa nu sunt decat efectele unor cauze care s-au

i i

101'

Viata dincolo de mormant

prod';ls in trecut. E destinul care cere aceasta desfii~urare a evemmentelor, dupa conduita omului in trecut. Acest fapt iese in evidenta ~iin cazuri de accidente feroviare naufragii, inundatii, cutremure etc. Astfel, un tren - din cauz~ neatentiei mecanicului - deraiaza ~i se distruge aproape in intregime. Nemultumiti de soarta lor, angajatii - constructorii liniei, cantonierii etc. - vor indrepta gandui lor de ura catre institutia cailor ferate ~i mai ales asupra conducatorilor ei. Dar lumea nu ~tie ca au plecat cu acest tren toti cei .care au in destinul lor 0 datorie de platit, ~i anume de a pieri brusc printr-un accident. Vor pierde trenul sau vor renunta la drum toti aceia care nu au inscris in destinul lor 0 astfel de datorie. C~zul se va prezenta multimii ne~tiutoare ca fiind 0 "scapare providential a", dar realitatea este ca ace~tia nu trebuiau sa

paraseascaplanul fizic printr-o astfel de moarte precipitata. . . Fiind dat ca spiritultrebuiesa revinape pamaIitpana ce va
achita toate obligatiile sale, pana ce va ~terge datoriile inscrise in destinul sau, ~icum pe de alta.parte omul in fiecare ~xistentii gande~te, simte, fiiptuie~te ~i inscrie 0 pagina noua in cartea destinului sau, se pune intrebarea: Cand va putea omul sa se elibereze de datoriile lui ~i sa ~tearga cele inscrise in destinul sau? .Din cele descrise pana acum am va,zut ca omul este legat de mediul inconjrtrator, de obiectele ~i fiintele din jurul sau care i-au placut ~i pe care le-a dorit. Aceastii atractie il va mentine1egat de acest fel de obiecte ~idorinte ~iin reincarnarile viitoare. EI se va reintoarce in viitor la acelloc unde va putea realiza dorinta sa din trecut. , Orice ac{iune este pusa in functiurie de 0 dorinta. Facem 0 actiune nu pentru ca sa ne aflam in treaM, ci pentru ca sa obtinem un obiect dorit, pentru a ne bucura de fructul actiuni,i noastre. Un profesor, de exemplu, preda cuno~tinte tineretului nu numai pentru placerea de a lumina ~i pe altii, dar mai ales pentru a-~i ca~tiga existenta. Toata lumea munce~te,impinsa de dorinta de a-~i face 0 existenta mai inlesnita, iar nu numai din
placAereamuncii in sine. .' ' InJoate actiunile umane motoml este dorinta. Ea leaga mereu pe om, il obliga ca mereu sa inscrie faptele bune sau rele in destinul siiu ~i mereu revine sa se achite de cele inscrise. Cu cat aceste dorinte vor fi ma; putin materiale, mai putin egoiste, cu atat omul se va apropia mai mult de' ora cand nu se va mai
incarna. . '.

Scarlat Demetrescu

102

reincamarile trecute ca sa faci tot posibilul pentru a-ti achita datoriile morale sau fizice, eel putin, omule, pune-ti l~intea in actiune, cauta sa-ti reaminte~tidin viata prezenta daca ai insultat, nedreptatit sau ruinat pe cineva ~istraduie~te-teca prin gandurile, sentimentele, ~ctiunile tale sa repari acele gre~eli, pentru ca astfel raul pe care l-ai mcut In aceasta viata sa fie ~ters din cartea destinului tau. Procedand In acest fel, in mod con~tient, vei reduce obligatiile tale fata de fratii tai ~i silindu-te In continuare sa nu mai gre~e~ticu fapta, gandul ~i cuvantul, vei desavar~i, vei term ina destinul tau ~i vei ispravi faza relncamarilor tale. Omule, unlleaza aceasta cale ~iiti vei face un destin fericit, urmeaza acest domeniu spiritual, necunoscut tie, a~a dupa cum ~i omul ne~tiutor de legile care domnesc In lumea fenomenelor fizice ~i chimice ascultii de un savant care Ie cunoa~te ~i se bucura de binele rezultat din ele. Nu te revolta de a"dversitatile vietH tale, nu blestema ziua na~terii tale, nu carti contra Tat~lui ceresc. Mereu sa fie vie In con~tiinta ta ideea di toate greutatile vietii sunt urmari de nelnlaturat ale faptelor tale din trecut. Fii calm ~i suporta-Ie cu tarie, rugandu-te Celui de Sus pentru putere de a Invinge ~i iube~te pe toti din jurul tau.

Daca nu-ti este posibil sa ~tiidin trecutultau, sa-ti cuno~ti.

incbeiere I
Din cele expuse inte1egem ca viata 'noastra este ve~nicii,cii spiritul nostru revine mereu pe paman~'ca sa invete, ~i aceasta ~coala 0 face imbracat in haina camala. Am vazut cii toate suferintele, adversitatile, incercarile de tot felul nu sunt decat sciirile pe care se urca sufletulnostru catre putere, Intelegere ~i
virtute, ditre lumina spatiilor ~i fericirea cereasca.
.

Moartea fizica, a~adar, sa nu ne mai inspaimante, pentru ca ea nu este In realitate decat 0 ttliberare din ne~tiinta ~iintuneric, reintorcandu-ne la adevarata yiatii, viata spiritualii a spatiilor. Sa ~tim..canumai prin fap,telenoastre.bune ne putem ridica pe plan spiritual, ca totul se ca~tiga_ ~i se plate~te cu suferinta.

103

Viata dincolo de mormant

Gandurile ~i dorintele noastre au reflex in viata fizidi gre~.elilefacute in corpul de carne trebuiesc expiate prin corpui de carne. _ Toate existe~!ele noastre se Ieaga unele de altele, bipele ~i raul facut de nOI se repercuteazii in via!a sau vietile viitoare. . Dad tic.iilo~ii~i riiii par a-~i fi tenninat viata ior in bel~ug ~Ipace, 0 ~tlm acum, ora justitieile va suna ~i lor ~i suferintele pe care Ie-au produs altora Ie vor suferi ~i ei odatii. OmuIe, fii riibdiitor,suportii cu curaj incercarile inevitabile ~i chiar necesare avansiirii tale spirituale, pentru ca ele vor reduce ignoranta ta ~i te vor pregati pentru .un viitor mai bun. Fii bun ~i virtuos, pentru a nu fi prins in grozavul angrenaj al raului. Fugi de bucuriile josnice, de agitatia mu~timii. Nu in mandria onorurilor ~i averilor vei afla intelepciunea, ci prin munca, practicarea caritiitii ~i a meditatiei in fata con~tiintei tale ~ia naturii - aceasta admirabila carte care poarta semnatura lui Dumnezeu. in orice fiinta sii vezi un spirit frate eu tine ~i sii ~tii cii toti la un loc una suntem cu Spiritul suprem, cu Spiritul Celui farii de inceput ~i fara de sfiir~it.

Dumnezeua vrut - giisindciia sositmomentul siise faca

~

revelatia prin comuniciirile spiritelor in toate punctele globului ~iin mod unifonn, despre exi~tenta spiritului care nu moare, ci i~i schimbii numai existenta. In aceste comunicari ni se spune ca toti avem acela~iinceput, toti parcurgem acela~i drum ~itoti suntem meniti sa ajungem la acela~i"final. Raspandirea spiritismului este acum unul din cele mai mari evenimente ale istoriei pamantului. o filosofie nouii de cea mai inaltii moralitate ni se prezinta acum. 0 ~tiintiivasta se deschide cercetiirilor mintii omene~ti ~ila orizontul vremurilor viitoare 0 religie generalii va cuprinde tot pamantul, facandu-ne mai buni, mai intelegiitori in ceea ce prive~fe rostul ~i menirea noastra pe piimant ~i in spatiu.

CONFERINTE SPIRITISTE .

Desplie medium ~i mediumitate *

S-a afirmat - cu mii ~i mii de.veacuriin urma - di omul i~i continua existenta lui ~i dincolo de moartea trupului fizic. Aceastaidee,cunoscutain noapteavremurilornumaide 0 mana de initiati, deveni mai tarziu baza tuturor religiilor de pe globul nQstru. Pe masura insa ce lumina mintii a inundat ~imasele populare, pe masura ce omul de ~tiin!as-a adancit in cunoa~terea lumilor, fortelor ~i materiilor ce il inconjoara, aceastii idee, a nemuririi

sufletului,s-a raspanditin omenire.

In alte vremuri, aceasta idee era sustinuta prin argumente de catre reprezentantii tuturor religiilor. Astiizi, ea se afirmiica orice idee ~tiintifica - prin probe, prin experiente. Din domeniul teorieil a trecut in domeniul practic, din domeniul Astfel ca de cateva sute de ani s-au adunat atatea adevaruri. s-au.tacut atatea experien!e, incat s-au scris sute de volume ~i reviste, care toate dovedesc existen!a unei vieti ~i.dincolo de pragul mortii. De la 0 vreme, o~enirea cite~te eu nesat aceste scrieri ~ide la cunoa~tere a trecut la experiente. Astfel, trei-patru persoane se aduna ~i cu rabdare ~i credinta, staruind zile, saptamani, ani, au viiz\lt, au auzit, au simtit lucruri, fiinte, fenomene, care au siidit in sufletul lor credinta nestramutata ca spiritul este nemuritor.
* Conferinta finutii de prof. Scarlat .Demetrescu in ziua de duminica 16 octombrie 1932 - n. ed. .

religiei a trecut in domeniul~tiin!eiexperimentale.

I ;. !
;

!.

Scarlat

Demetrescu

106

. Azi, n~marul celor ce cred prin propria lor experienta in eXlstenta ~l a altor forme de viata, in existentele astrale ori spirituale, se ridica la milioane, l~ zeci de mili~ane ~i aceasta ~tiinta-credillta se intinde mereu, cuprinziind sate ~iora~e, fiind acceptata ~i de omul simplu, ca.~i de omul cult. , $tiinta spiritismului, ~tiinta sufletului, se tot liirge~te~i va cuprinde in veacurile viitoare tot pamiintul. $i este firesc sa fie a~a pentru ca omul piitrunde din ce in ce mai mult secretele naturii; cuno~tintele chimice, fizice, mecanice, biologice etc. se tot inmultesc ~icu ciit omul se adiince~temai mult in cunoa~terea universului, cu atiit va apare maiclar existenta unei Fiinte, infinit de puternica, de inteligenta, de inteleapta, care a oriinduit totul in perfecta annonie, cu atiit se va incredinta de existenta ~i a altor materii, forte ~i stari de viata, deci' de neinurirea omului real, a spiritului. Dumneavoastra ati urmarit de la 0 vreme aceasta idee. Cred cii ~titi ca exista in linivers doua lumi: una vizibila'- noi, cei in carne ~i oase, plante ~i animale, ~i alta invizibila - ce i~i duce existenta in spatiile ee inconjoara planetele ~ia~trii.Lumea vizibiHi este insa condusa, influentata de lumea invizibila. Oamenii de ieri, care au fost printre noi, dupa ce ~i-au parasit corpul carnal au urcat in Cer ~i traiesc printre cei invizibili, iar de acolo rand pe rand vin aici jos, re~ascandu-se intr-un nou trup carllal, constituind mereu omenirea ce se tot primene~te. Noi, pamantenii, traim in lumea pasiunilor, a dorintelor josnice, a gandurilor dezordonate; dorim bani, case, mo~ii, bijuterii, mancaruri alese, onoruri, frumusetea carnii, tot h.icruri vremelnice ce se VOl'risipi ca ~i fumul in biitaia viintului. Cei de sus, insa, nemaitraihd in conditiile noastre fizice, nu mai au preocupari de aceasta natura, ci i~i due 0 viata numai de planuri, de analize, de cercetari, de gandire, de _ iubire ~i credin!a in Cel atotputernic. Tot giindul lor e la eei' lasa!i pe pamant, toata ruga lor e catre Dumnezeu, pentru iubitii lor: copii, so!ie, parinti, fni!i, prieteni care se zbat in nevoi', griji ~i

suferinte.

.'

Noi, cuprin~i de mii ~i mii de preocupari, ii uiUim incetul cu ineetul. Din ce in ce mai rar 'ne ducem la bisericii, ca sa ne rugiim pentru sufletul lor. din ce in ce mai rar ne ducem cu 0 floare in mana sa 0 depunem pe monnantul lor. Ei, suflete sublime, nu ne iau in seama aeeasta uitare ~i vin pe liinga noi, ne vad, ne m.id,ne miingiiie,ne saruta, dar noi suntem nesimtitori, nu ~tim nimic de ei; ochii no~tri nu pot sa vada corpul lor, I ,

.. I 07 Conferinte spiritiste acest,afiind extrem de straveziu, urechea noastra nu poate percepe vorblrea lor ~i astfel, intristati ca nu ~tim de prezenta lor, se departeaza of!ftnd,pentru ca nu pot comunica direct cu noi. Nu pot, intrucat ei 3;ualtfel de corp, format dintr-un material mai fin, deoarece traiesc intr-un mediu mai subtil decat eel al omului terestru. . Buuatatea Creatorului es~einsa infinit de mare. El a permis totu~i 0 comunicare iJ1directii intre spirite ~i oJTIul de pe pamant, prin intennediul unor oameni numiti mediumi sau senzitivi, care au fost inzestrati cu anumite facultiiti. 'Subiectul conferintei mele de azi este'tocmai despre aceste persoane, despre, ace~ti ale~i ai Cerului, prin a caror mijlocire se face cunoscuta lumea invizibilii.. Un medium este un om ca oricare ~i nimic~din exteriorul sau nu tradeaza facultatile pe care Ie poseda. Insa in spatele omului de carne se ascunde un spirit mult evoluat, un spirit care a trait multe vieti ~i care a suferit mult in acele vieti. Acest medium poate fi un om simplu sau un ca~ar, un om sarac sau unul bogat. Nu a~ gre~i daca a~ spune ca in stadiul actual al omenirii civilizate aproape ca nu este om care sa nu fie medium, pentru motivul ca mai fiecare numara. sute de vieti, deci tot atatea experiente ale vietii, care Ie aduc, ca urmare fireasca, facultati medi:umice.
. Cred ca ~titi ~i dumneavoastra cii in lumea spiritelor este 0 ierarhie infinita. Ei bine, ~efii acestor cohorte de miliarde de spirite - intre alte atribute - au ~iaceasta indatorire: de a alege dintre pamanteni aceste spirite avansate ~i a Ie pregati spre a

deveni mediumi. . Regret ca azi nu pot vorbi despre modalitatea lor de a pregati un om, pentru a Ie servi ca mijlocitor; pe scurt, pregatirea consta in a rupe corpul eteric fizic de deasupra creierului ~i a a~eza in dreptul deschiderii create 0 masa de fluid solar, in acela~i timp cautand sa inlature, pe cat posibil, acele paturi fluidice, materialul inferior din toate corpurile ce inchid seGnteia divil,za,sau omul ve~nie;-eel divino . Prezenta in dreptul capului a materiei solare, care straluce~te ca un soarej arata tuturor spiritelor ca acel om este rastatatul Cerurilor, este un medium. Ochii no~tri insa nu vad acea lumina striilucitoare din cre~tetul mediumului. Un astfel de om, mediumizat, consacrat ca instrument al lumii nevazute, are simtul al ~aselea, sau simtul spiritual. Gratie acestui simt, mediumul poate auzi, vedea, pipai, gusta, mirosi

.- ""1""""

Scarlat

Demetrescu
.

108

in..lu~e;]. ast!~la, sau in .lumea spirituala. Gratie acestor .mlJloclton, spmtele. dau navala sa comunice cu iubitii lor de pe pamant, caci ele sunt mai dorn:ice dedit noi de a sta de vorba de una..~e al~a,de tot ce intereseaza viata, in Cer ~i p~ pamant. -eu aJutorul mediumilor se afla constitutia sistemului nostru

r j I I I

solar.. Prin ei s-a aflat cii mai sunt ~i alte grade sau stari de
materie decat cea solida, lichida. sau gazoasa. Gratie lor se .cunosc legile ce dornnesc in univers ~i rostul vietii pe pamant ~i a~a'mereu, deapana cuno~tintele care Ii se permit sa Ie spuna,
.

caci nu orice i se poate spune astazi omenirii,inca inapoiata.

Cu aceasta ocazie noi observam cum vorbe~te, ~um este, cum gande~te omul care a trecut pragul mormantului. Constatam cu mirare ca omul, devenit cetatean al spatiului interplanetar, pastreaza cu desavar~ire aceea~i caracteristica pe care a avut-o ~i pe pamant. Era mandru; laudaros; a~a ne va vorbi ~i ca spirit. Era simplu, greoi la vorba; a~a se va exprima ~i ca spirit. Era savant, cunoscator, elegant in vorba; cu acela~i elan, cu acela~i colorit va fi ~i ca spirit. Cu alte cuvinte, omul i~i pastreaza ~i dincolo de poarta moqii calitatile sau defectele

pe care le-a avut pe pamant.

Tot cu aceasta ocazie, a comunicarii cu. ei, constatam ca oamenii fluidici se bucura cand viid ca suntem milo~i, drepti, credincio~i ~icon~tiincio~i;se intristeaza cand vad cii am apucat pe cai gre~ite, plang sau sufera ca ,~i cand erau pe pamant. Desigur di, nemaiavand ochi, nemaiavand un corp de carne, ei sufera spiritualmente, eu corpul lor fluidic. Sunt 0 serie intreaga de mediumi de diferite naturi ~i de diferite grade.Voi schita pe. cateva din ele, pe cele mai proeminente. Sunt unele persoane care in timp ce stau pe unscaun. pe fotoliu sau pe canapea. simt ca Ie vine un S0111n de neinvins. Au dormit asta-noapte foarte--,bine~i totu~i acum pleoapele Ii se las~ in jos ~i 0 toropeala Ie cuprinde tot corpul. Se silesc sa nu doarma, ridica pleoapele, dar ele cad ca de plumb ~i in curand se pierd intr-un somn profund. Qupa aceea incep sa vorbeasca, dar, curios, ele vorbesc cu alt ton ~i despre lucruri care acum se petrec departe, in alte ora~esau tari. Cineva de alaturi noteaza ceea ce spune, cerceteaza zilele urmatoare ~i afla ca ceea ce a spus mediumul este absolut exact. Un asemenea medium se nume~te de transa sau de incorporare. Mediumul de transa poate imprumuta corpul lui de carne unorspirite sau oameni fluidici. Intr-adevar, spiritul stapan al corpului acela iese afara

109

Conferinte spiritiste.

din corp pe parte~ sa stanga ~i se departeaza putin de corp, ori se duce departe, lar in locul lui vine un alt spirit care a fost lasat, ingaduit de ingerul pazitor al acelui medi~m de a se introduce in acel corp de imprumut, servindu-se de el ca ~i cand ar? a,l lui, ~i incepand cu el sa se mi~te, sa vorbeasca despre dlfente probleme pe care dore~te ~i are ingaduinta sa Ie faca cunoscute celor ce il asculta. Se poate ca un asemenea medium sa vorbeasca in limba engleza, araba, persana, in 7-8 limbi, de~i stapanul corpului acela nu cunoa~~enici 0 limba straina, fiind un om simplu, un modest taran, un sarman meseria~, ori 0 femeie, mama a cativa copii, excelenta gospodina, dar tara nici 0 cultura. Se poate ca acest medium sa imprumute corpul lui unui spirit savant, care sa vorbeasca de lucruri ~tiintifice, sau se poate sa se intrupeze in el un spirit care a fost in viata lui terestra un mare orator ~isa auzim atunci pe un biet om ne~tiutor ca ne tine un discurs care nc minuneaza prin frumusetea vorbelor ~i inaltimea ideilor. In 'alte imprejurari, mediumul acesta de incorporare cere hartie ~i creion ~i scrie pagini intregi, rara oprire, in limba lui sau in limbi straine. Minune: el poate sa scrie cu amandoua mainile, cu una de exemplu in engleze~te ~i cu cealalta in sansqrita, ba ehiar in aeela~i timp sa vorbeasca in limba gennana. In acest caz, trei spirite au pus stapanire pe aeest corp. Unul serie' prin mana dreapta, altul prin mana stfmga ~ial treilea a intrat in corpul sau ~i ne vorbe~te. Un asemenea medium am cunoscut la Cemauti,

un invatatorgerman numit Iosif Schmidt.

Cu ajutorul mediumilor cazuti in somn se produc 0 serie de fenomene diferite. Astfel, pe cand mediumul doarme dus, ca ~i noaptea in patul sau, se vcde cum un ereion a~ezat pe 0 masuta in vazul tuturoFasistentilor se ridica singur, se inc1ina ~iineepe sa scrie pe haltie. Toti asistentii privesc cu mirare ~i, dupa ce a scris cateva rfmduri, crcionul se lasa in jos ~i se a~eaza pe masa. Un spirit a creat din material invizibil, ee se gase~te in atmosfera noastra, 0 mana fiziea nevazuta, care a luat creionul ~i a scris acele randuri. Continutul eelor scrise e diferit. lata de exemplu un asemenea mcsaj: "Frari iubiri, de cate ori vii napadesc necazurile, ridicati ochii spre Cer ~i cu tiirie rugati-vii Tatiilui eeresc. Fiicand-astfcl. yeti simti 0 mangaiere, 0 u~urare, o ie~ire din nevoile voastre",
/

----

Scarlat

Demetrescu

110

In alte ~edinfe, cu acela~i fel de medium, se aud detonafii ca de tun In saUi sau in vecinatatea salii ori se produce 0 l11i~care, 0 vibrafie a parchetului ~i a perefilor camerei, Incat ai il11presiaca un cutrel11urputernic zguduie casa aceea. Ori 0 masa, un scaun, 0 canapea se ridita singure In aer, unde stau suspendate un minut, doua sau mai l11ulte,iar apoi u~or se lasa In jos ~i se a~eaza pe parchet. Cu alte ocazii, se pune pe 0 l11asuta 0 hartie alba, rara nici un creion. Apoi spiritul conducator cere, prin graiul mediumului adormit, sa se faca Intuneric. Dupa un minut, doua de.a~teptare,mediumul anunfa sa se faca lumina. Se aprinde becul electric ~i minune: hartia cea alba e scrisa de sus panajos sau tiparita cu un l11esaj oarecare. Explicafia acestui fenol11en este urmatoarea. Spiritul operator a adunat din atmosfera pamantului nostru un fluid pe care I-a concentrat ~i modificat pana a facut din el plombagina ori 0 cerneala oarecare. Aceasta materie a imprimat-o, a aplicat-o pe hartie, unnand gandirea lui, imaginatia lui, puterea lui creatoare, ~i astfel s-a realizat scrisul ca de mana, ori asemeni celui de tipar. 0 asel11eneascriere se nume~te directii sau de participare.
Seria fenomenelor ce se pot produce cu mediumulln

trans a

e nesfar~ita. Astfel, In unele ~edinfe Insu~i mediumul adonnit poate sa se Inalfe de pe scaun sau cu scaun cu tot pana la tavan, unde, daca are un creion In mana, scrie sau face un semn pe tavan, ca sa se vada ~i In zilele urmatoare ca n-a fost 0 iluzie, o ~n~elarea ochilor. Explicatia pe care am primit-o din spatiu asupra acestui fapt este unnatoarea. Spiritele creeaza un glob fluidic condensat, pe care-llncarca cu electricitate pozitiva (mai subtila decat cea . cunoscuta ~i IntrebuintaUi de om), iar mediul11uleste Incarcat cu electricitate negativa. Cele doua electricitati fiind de sens contrar, se atrag. Astfel, mediul11uleste ridicat spre globul fixat de spirite prin gandul ~i vointa lor. Sunt mediumi In jurul carora, dupa ce cad In transa, seaud voCile directe ale spiritelor. Mai rar mediumitate a~a de impresionanta ca aceasta vorbire, cu timbrul caracteristic, propriu, al spiritului vorbitor; asemenea mediumi sunt extrem de rari, poate unul pe continent. La alti mediumi, de indata ce au adonnit, spiritul-ghid cere sa se faca Intuneric. Apoi, entitatile spirituale produc diferite fenomene luminoase. Ci1teodataapare un nor alb, care se tot lumineaza, pana se face lumina completa In Incapere, de poti citi un ziar. Apoi, dupa un minut-doua, lumina se miqoreaza
. .

- --- 1'..-

11 1

Conferinte spiritiste

din ce in ce, pana se face iar intuneric complet. Alteori se vad fulgere, ori globuri luminoase, care se ridica ~i se plimba pe deasu~ra as~stentilor,se lasa ~idispar d~ntr-odata. Nori, fulgere, globun lummoase, toate sunt produse ale electricitatii din tluidul inconjurator, create din vibratia fluidelor. Cu ajutorul altor mediumi se produc aparirii ale sufletelor - rude, prieteni sau straini - care se arata ca oameni, dar sunt ca fumul de tigara de stravezii, de se vad prin ei lucrurile din spatele lor. lri fine; sunt mediumi prin mijlocirea carora apare 0 materie alba lipicioasa, Vascoasa, numita ectoplasmii, care in spatele unui parav.an se organizeaza intr-un corp omenesc. Cand forma a ajuns perfecta, iese de dupa perdea, dintr-un mic cabinet fonnat din doua perdele negre, un barbat, 0 femeie, un copil, deci 0 fiinta omeneasca, imbracatii in haine, rochii sau diferite costume. Ea pa~e~tespre asistenti, Ie da buna seara, ii ia de mana, daca sunt cunoscuti sau rudeii saruta, ia un scaun, se a~eaza pe el -~i vorbe~te despre diferite subiecte, ca ~i un cunoscut venit in vizita. Daca i se ofera bomboane, apa, mananca ~i bea ca orice om. Canta la pian sau vioara, daca in viata trecuta a ~tiut sa cante la aceste instrumente. Deci se comporta absolut ca ~i orice om. Daca este atins, se simte ca are caldura in corp, i se aude respiratia, i se s~mtbiitaile inimii, e un om in carne ~i oase complet ca oricare om. Dupa cateva minute, 0 jumatate de ora sau chiar 0 ora, i~i ia adio ~i pleacii, qisparand in cabinetul negu. Asemenea fe!lomen extraordinar ~i la cuno~tinta mea, se petrece acum in fiecare sambata seara in familia Alexandre din ora~ul Mantes pe Sena, ~i in familia Leroy din ora~ul Reims, in Franta. Ase;nenea medi).llnide materializare sunt foarte rari. Rari sunt ace~ti mediumi, dar ~i mai rare sunt spiritele care ~tiu sa faca din materia nevazutii din jurul nostru corpul de carne al unui om a~a cum e al dumneavoastra, al meu, lara nici un fir de par lipsa. Ei sunt sa\'antii lumii spirituale, inalri savanti pentru ca aceasta creatie vremelnica este apropiata de creatia. lui D.umnezeu. Cum realizarea unei asemenea creafii este extrem de grea, spiritele se marginesc de ccle mai multe ori sa fonneze doar 0 parte din corpul-omenesc, ~i de regula fac numai capul, mana sau bustul. Capul astfel creat are a'parentaunui om viu, cu ochi sclipitori, cu pleoapele clipind, ~izambind cu 0 mi~careabsolut omeneasca.

Scarlat Demetrescu

112

Alteori apare 0 mana perfect alcatulta cu degete flexibile mana ce se pierde in susul bratului intr:un nor alb. Aceastft mana planeaza prin aerul camerei, se apropie .de asistenta ii mangaie, Ie scoate batista din buzunar, innodand-o ~iaruncinct-o jos, Ie aduce diferite obiecte depiirtate,pe care Iepune in mijlocul I<;>r sau in mana cuiv'a. Astfel, ia un buchetA de flori din glastrii ~l imparte cate 0 floare la toti cei de fatii. Intr-o altii ~edintiia desfiicut incuietoarea brii!ariiunei doamne ~i a luat-o, punand-o mana se tope~te, se pierde, trece prin camea sa ~i ramane cu palma goalii. Adeseori douii maini iau 0 vioarii ori se duc la pian ~iincep sii cante 0 arie admirabila. Se poate vedea cum aceste maini au scos vioara din cutia ei, merg prin odaie cu ea ~i se opresc in pozitia pe care 0 are un violonist veritabil. Apoi se observii cum una dintre maini apasii cu degetele pe corzi, iar cealaltii maniimi~ciiarcu~ul,producand0 muziciidintre cele mai rapitoare. Cu 0 altii ocazie v-am spus cii in spatiile interstelare se aflii o materie care e extrem de impresionabilii, 0 materie pe care se imprimii ca ~i pe 0 placii fotograficii tot ce gande~te, vorbe~te ~i face omul, nu numai ca individ, ci ~i pe plan mondial, de exemplu, diferite manifestatii; riizboaiele dintre natiuni, rev9lutiile etc. Cerul, a~adar,este 0 arhivii unde se inregistreaza ca intr-o carte mare tot ce se petrece pe acest pamant. Sunt oameni care au facultatea de a-~i pariisi trupul, spiritul lor ie~ind imbracat'doar de inveli~urile sale e~terioare, ~i astfel exteriorizat, sa vada ~isa ~tieciti in aceasta mare carte a cerurilor despre trecutul unui om, despre viata sa din alte vremuri. Un asemenea medium intelectual, mult avansat, a fost aici in' Bucure~ti mult iubita noastra sora, Margareta Marin, acum plecatii in Cer. Trebuie sa ~titi cii mediumii se impart in douii mari clase: mediumi defenomene fizice ~i mediumi de comuniciiri intelectuale. Mult pretuita noastrii Margareta era una din rarii
mediumi intelectuali de citire in Arhiva divina (Arhiva aka~a

pe mana altei persoane.In fine, ii ia de maniipe fiecare.Dacii . unul din asistenti incearciisa 0 strangiimai bine, constatiicii .

, I , .~

! 1

n. ed.).. Per~oane cu asemenea ~apacitati sunt foarte rare, in general unul sau doi mediuini la un moment dat pe globul nostru pamantesc. Acum spiritul ei planeazii dincolo de zarile albastre, in ceata spiritelor albe, insarcinate cu conducerea piimantului,unde se roagii Tatiiluiceresc pentru iertarea gre~elilor noastre. Ea vine uneori in preajma mea ~i a altar frati ~i surori, comunicand cu noi.

i'"

1 13

Conferinte spiritiste

a aWicategorie de mediumi sunt cei care, de~i sunt in stare de .veghe, aud 0 voce care Ie vorbe~te. Acest medium prive~te in Jurul siiu, dar nu vede pc nimeni'~i totu~i glasul continua sii-i vorbeascii. Spiritul care comunicii se prezintii, Ii spune cine este ~i il face atent la un eveniment viitor, ii dii chiar un s-fat.Alteori ii anuntii un eveniment ce are loc in alte tari sau continente in acel moment. Mediumul intreabii oral sa~ mental ~i spiritul ii riispunde la toate intrebiirile. Astfel se stabjle~te intre ei 0 conversatie uneori destul de lunga ~i destul de profundii 'in
.

Asemenea mediumi se numesc auditivi. Auzul lor nu este exterior ca al ~ostru, ci este mental, ~i percep ca ~icum ar avea . la ureche un telefon prin care ii vorbe~te cineva de departe. . Intre spiriti~tii din Bucure~ti se aflii un frate care posedii acest dar minunat, de a asculta ore intregi comuniciiri de la cei din spatiu. Prin intermediul lui eu primesc mesaje lungi, explicatii ~tiintifice ale lumilor nevazute. Vedeti prin cate mijloace, prin cate modaIitiiti cautii cei din spatiu sa comunice cu noi, sa ni se faca cunoscuti, sa ne dea explicatii ~isa ne indemne la 0 viata curatii,cinstita, credincioasa, pentru ca sa urcam scarile de lumina nevazute care ne vor duce in veacurile viitoare pana in preajma Creatorului? . Sunt, de asemenea, mediumi care pe dind lucreaza ceva sau in timp ce stau ganditori, deodata peretele, gradina sau strada din fata lor dispare ~i in locul lor Ii se intati~eaza 0 vedere .bineinteles spirituala - 0 persoanii straina sau 0 panoramii oarecare. Vede, de exemplu, 0 mare furtunoasa ~i prin valurile sale zbatandu-se un vapor in fladiri. Vede toatii grozavia de pe puntea acestui vapor, vede cum lumea alearga nebuna, imbulzindu-se, strivindu-se ca sa caute un adapost, 0 scapare. Vede pentru un moment chiar ~i numele vaporului, dupa care totul dispare, omul continuandu-~i viata obi~nuita. Dar peste cateva zile, minune! se anuntii naufragiul unui v~por care s-a aprins ~i a pierit in valuri cu toti pasagerii. Aceasta persoana este un medium de vedere spirituala, este un clair voyant. Acest medium, stand cu tine de vorha, deodata se opre~te ~Hi spune: "Vad rezemat de umiirul tau un batran de aproximativ qO de ani, cu favoriti, cu carare la mijloc ~i fata rotunda. Mi se spune ca se nume~te Matei ~i ca e tatal tau." Interlocutorul riimane uimit, ciici intr-adevar tatal sau se numea Matei, era rotund la fata ~i purta carare ~i favoriti.

continut.

"

Scarlat

Dcmetrescu

114

1\r trebui sa stau eu dumneavoastrii muite ore pentru a va vorbl de toat~ modalitatile in care se manifesta~spiritele prin intennediul mediumilor. EXista persoane care in stare de veghe simt in mana lor dreapta 0 tremuratura",0 caldura putemica sau din contra 0 raceala accentuata. In acest moment, perso~na ~tiind din experiente anterioare ca un spirit vrea sa-i comunice prin seris, ia un creion ~i 0 hartie ~i a~teapta cu mana lini~tita. Deodata mana incepe sa serie idei pe care insu~i stapanul mainii Ie unnare~te cu curiozitate,pentru ~a nu eunoa~teeontinutultextului seris. De multe ori vede di scrie intr-o limba necunoscuta de el. EI scrie, dar scrie automat. Dupa tenninarea manifestarii, ia hartia, 0 cite~te ~i se minuneaza ~i el de eele ce a scris. Un asemenea om se nume~te medium scriitor mecanic. . Prin intennediul unor mediumi in stare adonnita, apar in mijloeul asis!entilor diferite lucruri aduse din alte odai sau din ora~, de la un prieten. In acest fel au fost aduse de catre spirite flori 'de prin Asia eu roua pe ele. Se aduc carti din alte ora~e, dintr-o biblioteciioareeare sau difetite obiecte casnice, 0 foarfeca, un cutit, 0 scrumiera, 0 portocala etc. Asemenea mediumi se numesc de aporturi. Luerurile aduse pot ramane pentru totdeauna sau dupa un timp, la finele ~edintei, pier ~i ele. Explicatia acestui f~nomen este unnatoarea. Spiritele ~tiu desface materia fizica a acestor corpuri pana la fluid, il transporta in stare f1ui~ica pana unde doresc, dupa care coneentraza din nou fluidul pana la starea de materie fizica, pastrandu-i prin giindirea lor forma anterioara. Sunt persoane care au facultatea de a imprumuta spiritelor fluid din corpul lor, pentru ca acestea : spiritele - sa-~i poata imprima imaginea pe 0 placa fotografiea. Astfel, te duci cu copilul tau sa te fotograficzi, iar fotograful fiind medium, pe fotografie apare inca 0 figura, figura u~ui spirit care poate fi 0 rudiiintoarsa in spa~iu.Acest medium se nume~tedeJotografiere. Mil opresc din descrierea diferi.telor feluri de mediumitati pentru a va spune ca mediumitatea este 0 facultate ce se sprijina pe doi stiilpi: evolu{ia spiritului ~i calitatea trupuilli sau de came. Prin intermediul corpului carnal, mediumitatea poate sa fie ~i ereditara. Astfel, dadl un duh s-a incarnat, s-a nascut intr-o familie In care unul din parinti este medium, atunci ~i corpul sau carnal mo~tenitde la piirintipoate sa aiba predispozitia sau calitatea de a fi medium.

J f

'\.

II 5

Conferinte

spiritiste

. ~resupu~ c~ ati aU,zi.tca~ de si~npl~ traie~te omul prin dIfentele regmnl ale ASIel.AhmentatIa lUle vegetariana viata ?Ianda, pi,oasa, cre?incioasa. Din. aceasta cauza, din ge~eratie In generape, corp~nle lor sunt foarte fine, sensibile, capabile de o mare relaxare ~Iconcentrare mentala. lata pentru ce mediumii sunt~ mai numero~i ~imai puternici in acele regiuni ale planetei. In Occident, conditiile de viata fiind altele decat in Asia omul este mai agitat, 'angajat -in' goana vietii, are 0 credint~ slabii ~i 0 conduita incorecta. Din aceasta ~auza ~i corpuriie oamenilor sunt mai grosolane, mai putin sensibile. Mediumii in Europa sunt mai rari ~iau 0 forta mai redusa decatcei din Asia. Cred ca este de folos sa dau cateva sfaturi privitoare la primele manifestari ale mediumitatii. Daca in viata dumneavoastra intr-o zi ati observat ca se produce un fen~men ce iese din cadrul vietii obi~nuite, sa nu va speriati, ci din contra, ~tiind ca totul in lume e ranrluit de DUmnezeu ~i tara voia Lui nimic nu se produce, fiti atenti, unnariti cu biigare de seama fenomenul pe care l-ati observat - sa doriti, sa vreti sa se mai produca. Bineinteles ca la inceput fenomenul va fi slab ~isuperficial, dar cu vremea se tot intare~te, devine mai categoric, mai lamurit. Doamne, ce admirabil sunt alcatuite toate lucrurile in lumea . aceasta! A~a a dispus Divinitatea ca fenomenul sa nu ti se arate mare, grandios dintr-o data, pentru ca te-.arsperia, te-ar ingrozi, te-ar putea chiar omori, ci el se arata treptat-treptat, intarindu-se pe masura ce timpul trece, ca sa te obi~nuie~ticu el. Natura te impinge sa-l observi, sa-l analizezi ~i te anunta ca producerea lui depinde de tine, ca e in functie de vointa ta. Dupa aceea fen'omenul repetandu-se, omul ajunge sa inteleaga ca acele fenomene sunt naturale, sunt fenomene reale, ~i nu halucinatii ale mintii sale. El nu trebuie sa-~i inchipuie ca este bolnav ~i ca percepe lucruri sau fenomene care in realitate nu exista. Cu alte cuvinte se procedeaza eu omul medium astfel ca el sa inteleagaca e sanatos ~ica numai el pe.rcepefenomenul respectiv. Spiritele oranduite eu medillmizarea unui om fac 0 adevarata ~coalacu ele. Ele il invata, ii'slIgereaza sa fie stapan pe situatie, Sa domine fenomenul, adica sii Ie lase sa se produca cand vrea el, iar nu cand ar vrea vreun spirit oarecare sa profite de el ca medium. Cu alte cuvinte, omul trebuie liisaUn pace sa-~itriiiasca liber viata, ~i numai la timpul hotarat, voit de el, sa se produca acel fenomen.

Scarlat Demetrescu
,

1 16

. $i ac~mrevin.Din ~iuain care un om observadi se petree

m Jurul sau fenomene cmdate, sa caute 0 persoana eompetenta ~i sa~i ceara lamuriri ori sa eumpere eaI1i ~i sa se instruiasca refen tor la acel fenomen. Va afla atunci printre altele ca cel ce dobande~te un asemenea dar divin nu trebuie sa speculeze ceea ce i s-a dat, sa nu ceara bani pentru a demonstra fenomenul legat de fiinta lui, ci cu dragoste ~i dezinteresat sa faca demonstratii prin care sa incredinteze lUl1!ea odeexistenta lumii nevazute. Bineinteles ca nu e bine nici sa caute sa faca mereu spectacol din mediumitatea lui, ci sa se puna la dispozitia unui cerc de oameni serio~i, morali, care sunt dispu~i sa-~i hraneasca mintile ~isimturile cu cele comunicate de fratii no~tri din spatiu sau sa fadi studii referitoare la lumile spirituale. Nu se cuvine, a~adar, sa tii ascuns ceea ce ti s-a dat de Sus, sau sa cauti sa dispara acest dar divin, pentru ca iti vei atrage o mare pedeapsa. Sa nu-ti fie ru~ine de ce 0 sa zica lumea, ci sa fii mereu con~tient ca ai ptimit un dar stant ~i~cu dragoste, sa te pui la dispozitia eelor din spatiu, care dorese sa comunice celor de pe pamant, spre a-i face mai buni, mai intelegatori de vremelnicia vietii terestre ~i ca oeasupra tuturor lumilor sunt legi eteme, de neinfrfmt, a caror incalcare aduce automat pedeapsa, dureri, mizerii nesfar~ite. Nu iti este permisa, muritorule, aeeasta dezertiire de la alegerea ce s-a facut, pentru ca tu ca spirit ai voit-o. Intr-adevar, intr-una din noptile cand sufletul tau a calatorit departe de trupul carnal, te-ai intalnit eu cetele de spirite, te-au vazut, te-au apreciat, ti:au propus sa devii medium ~i tu ai acceptat in mod solemn. In fata aeestei promisiuni, cu dragoste trebuie sa sluje~ti Cerului. Cu timpul atat te va subjuga, atat te va pasiona implinirea acestei misiuni, incat nimic pe lume nu te mai poate opri de la implinirea
aeesteia, nici daca te-ar costa viata. Vreau sa atrag atentia asupra acestui lucru pentru di de eele mai multe ori cand apare unei persoane 0 asemenea manifestare ciudata, cei din jurul sau, membrii familiei sale sau rudele ignorante cauta sa-l ridieulizeze, sa-l critiee, cum ca e nebun, ca se va imbolnavi, ea e lucru necurat ori ca e 0 stare Ilcnorocita de halucinatie sau autosugestie. Ei eauHi tot felul de argumente prin care sa eonvinga pe "sarmanul nebun" sa nu se mai ocupe de ace I fenomen, ineercand sa-i interzica sau sa-l determine prin orice metode sa renunte la aceasta aetivitate. Luerarea sa spirituala va fi desconsideraHi, soeotita a fi 0 pierderc de timp, in detrimentul familiei, fiind soeotit un lene~ care se sustrage de la adevarata aetivitate, de
\

.L

r t
I
11 7 Conferinte spiritiste

la munea adev~rata a omului normal de a agonisi cat mai multa avere. Deei eel care va pa~i pe aeest drum trebuie sa fie pregatit sa infrunte aeeste ataeuri din partea persoanelor eelor mai apropiate, a eelor ee nu ~tiu nimic ~i nu pot sa se inalte cu priceperea mai sus de ceea ce au inviitat, vazut ~i au~it in
. copilarialor. Dad

e~titare pe convingeriletale, infrangetoate

aceste prejudecari, toata gcima ignoranrei omene~ti. Azi traim vremuri mai bune, pentru ca.e~ti liber sa gande~ti cum vrei ~i sa facicum crezi. Dar ce grozavie a fost in Evul Mediu, cand preorhpea eatqlica era mare ~iputemica, dispunand de averea ~i viara omului. In acea vreme, Inchiziria, cum auzea ca un om are daruri deosebite, il socotea ca e in slujba diayolului, ca e vrajitor,~ica atare,dupa 0 parodiede judecata, il ardea de viu. Timpul cand apare la om mediumitatea e diferit. Ea poate sa apara ~i pe cand e eopil. De cate ori nu s-a vazut leaganul copilului osciland regulat la' dreapta ~i la stanga, ca ~i cum ar fi fost leganat de 0 mana nevazuta. Copilul acela era medium inca din fa~a.A~a s-a inHimplat~iin copilaria celebrului medium englez Daniel Duglas Home. 'De regula, ea apare la tinerere, cand trupul e in dezvoltare ~iin plina vigoare. In general, mediumul este 0 persoana slaM, delicata, plapanda, prevazuta eu un sistem nervos fbarte sensibil, persoana ce se sperie de orice, ce nu poate suferi torturarea animalelor, ce se induio~eaza pana la plans de durerea omenirii. Mai rar ca un om sa acumuleze in fiinta lui mai multe genuri de mediumitari. Majoritatea mediumilor sunt inzestra!i numai cu un singur fel de mediumitate. S-a observat ~i faptul ciudat ca un om intr-o perioada a vierii sale sa aiba 0 mediumitate, iar mai tarziu aceasta sa piara, pentru a face locul altui gen de mediumitate. Astfel, doamna Maria Sielbert din Graz-Austria, cand era tanara, era clarvazatoare; acum a pierdut aceasta facultate ~i a devenit un medium de fenomene fizice. Mediumitatea este 0 distincJie, 0 elecriune, ca atare este in legaura cu viara fizid ~i ell conduita morala a omului. Astfel, s-a observat d~ veacuri ci'idad omul mananca prea multa came, ii scade mediumitatea; din contra, cre~te daca regimul lui alimentar este mai mult vegetarian. De asemenea, iubirea sexuala exagerata sau 0 purtare cc infrange legea iubirii fara de semenul tau redue mediumitatea, pana la dispari!ia ei completa. In antichitate, de indata ce un copil se arata cu inteligenra deosebita ~i cu dispozirii de mediumitate, era luat de preori, care erau savanrii acelor timpuri, ~i cn:scut departe de ora~, in

Scarlat

Demetrescu

ill

loeuri izolate ~i in eonditii speciale. Era hranit numai eu fruete ~i vegetale, primea 0 initiere ~tiin!ifiea ~i era supus la anumite antrenamente, incat la maturitate devenea un medium, un yoghin sau un profet eu care ei cerceta.umateriile, legile ~i fiin!ele din umves. S-a observat Gain zilele efmd eorpul este obosit ori bolnav, mediumitatea se reduce ~i ea. De asemenea, framantarile sufletului, grijile mari, mahnirile ~i suferin!ele morale fae ea fenomenul sa nu aiba loe in aeeasta perioada. Astfel, mediumul polonez Kluski a observat ca in zilele dnd avea guturai nu avea posibilitatea sa mai tina ~edin!e. Eusapea Paladino eateva zile dupa moartea unei bune prietene nu a mai avut fenomene in jurul ei. Aeeasta faeultate rara - dar foarte neeesara eelor doua lumi, noua, eelor de jos, ~i spiritelor din spa!iu - nu tine toata via!a. Pe masura ee tree anii, pe masura ee individul imbatrane~te,

'

:
,.

facultatealui pale~te,pana dispare,spre regretullui ~i al eelor

din jurullui. Dar sa nu uitam: eopaeul batran doborat la pamant de furtuni este inloeuit de un altul ee se ridica eu putere, slavind prin frumuse!ea lui pe Creator ~i adumbrind sub el 0 mul!ime de vietati. Ten~in expunerea .mea eu reeomandarea ea atunei dnd intalni!i in ealea dumneavoastra un medium, sa-l ineonjura!i eu toata dragostea, sa-i aeorda!i tot spi"ijinul,caei pentru noi a fost pregatit, pentru noi i~i saerifica orele sale de repaus, lini~tea sufleteasea, ba ehiar sanatatea trupului sau. 'In veaeurile ee vor urma, in virtutea legii progresului, pamantul pe care traim va evolua ~i 0 data eu el tot ee se afla pe el, minerale, vegetale, animale ~i om. Cu treeerea timpului, trupul nostru va deveni tot mai fin, mai sensibil, spiritul nostru se va ilumina ~i el mai mult ~i, pamlel eu amandoua, simtul spiritual va fi dobandit de cat mai multi oameni. Atunei, spre gloria Creatorului, vor fi mediumi pretutindeni ~i gra!ie faptului ea eei mai multi vor vedea, auzi. ~i sim!i, prin propria lor fiin!a adevarul nemuririi sufletului ~i al legilor divine, vor fi cunoseute de cat mai multi oameni. Via!a omului atunci va fi mai lini~tita, mai pio~sa, mai in!elegatoare. Ajuta-ne,Doamne, sa ne imparta~im ~i noi din aeeasta lumina datatoare de via!a ~i ferieire etema. Amin!
'

"

119

Conferinte spiritiste

Despre materializarea
--'

spiritelor *

La 0 ora cu trenul de Paris, in micul ora~ de pe Sena numit. Mantes, locuiesc in str. Maurepas nr. 23, doamna ~i dbmnul Alexandre. Domnul Paul Marcel Alexandre exercita profesiunea de negustor, in special panza de vosgi, de pe urma careia a realizat 0 buna situatie materiala. Ei au avut un singur copil, 0

fetita cu numele Madelena, care in 1918 muri, in varsta de 19

ani. Aceastadespartire produse in sanul famil~ei 0 durere sfa~ietoare. 0 jale. nesffir~iHi se a~ternu pe sufletullor, nimic ~i nimeni nu-i putea consola. , Un client al magazinului, indurerat ~i el de 0 asemenea lovitura a destinului, Ie recomanda'sa citeasca cartile lui Allan Kardec ~i Leon Denis, dici vor gasi ,acolo inteles~l vietii ~i al mortii. $i; ca sa Ie aduca 0 u~urare a sufletelor lor indurerate, Ie propuse sa ii introduca lnt-un cere spiritist, unde vor auzi sublime cuvinte de mangaiere. Oferindu-se aceasta scandura de salvare pentru a scapa cu ea din valurile gandurilor negre ~i a durerilot necunnate, domnul Alexandrespuse sotiei sale: "Du-te, draga mea, in bulevardul

Camoqi vezi ce poti culi::gede acolo". La ziua ~i locul convenit doamna Alexandre face vizita de rigoare doamnei gazde, unde dupa cateva cuvinte schimba!e cu alte patru persoane, se a~ezara cu totii in jurul unei mese. In unna unei a~teptari de doua-trei minute se anunta 0 entitatc spirituala cu numele M.Gazda spune: "Creg, doamlia, ca e vorba de fiica dumneavoastrii,
.

Madelena".Intr-adevar,au unnat cateva fraze de mangaiere

lI
I

care se adresau doamnei Alexandre din partea fiicei sale plecate, fraze tenninate prin cuvintcle unnatoare: "Sa nu mai plangi, ni'iimica draga, pentru ca vezi, eu traiesc ~i iti comunic ~i sa mai ~tii ca-mi faci 0 mare durere cu lacrimile tale. Nu mai plange, a~adar, mama dragii." Doamna Alexandre pleca de la aceasta ~edintafoarte tulburata, foarte ingandurata: "Sa fie oare 'a~a? Sa traiasca duIcea mea copila?" -. In curand este invitata la un alt cere familial, unde intre alte persoane intelectuale erau un arhitect ~i un medic distins. La acest cere ea vazu cum ni~tecartoane dreptunghiulare acoperite
* Conferinta tinuta de prof Searlat Demetreseu in ziua de duminica 19 februarie 1933 - n.<ed.

Scarlat

Demetrescu

120

nevazute.,

cu un strat de sulfura de zinc - care are proprietatea de a lumina la intuneric - sc ridicau singure prin aer, se plimbau pe deasupra capetelor asistentilor, atingeau pe unul sau pe altul in semn de mangaiere ~i apoi se a~ezau din nou pe locul de unde au ~oniit. In tot acest timp pareau ca au fost purtate de fiinte
'

. In zile~eurmatoare, tot la 'acest cerc, in mijlocul caruia era ~l ~n me~lU.mde incorporare, 0 fiinta a spatiilor scrise pe 0 fOalede hartle numele Madelena, care era 0 reproducere perfecta a semnaturii fiicei doamnei Alexandre, de pe dind era in corp de came. Privind aceasta semnatura, doamna a recunoscut ca era intru totul identica cu semnatura copilei sale. Din momentul acesta ea este convinsa ca fiinta care a scris acest cuvant e fiica sa ~i deci ca ea nu a pierit prin faptul ca ~i-a parasit corpul de came. Se intoarce acasa foarte bucuroasa ~iarata sotului sau semnatura fiicei sale. Sotul 0 prive~te,ramane uimit de admirabila asemanare, dar nu-i vine tofu~isa creada ca aceasta scriere vine de la fiica sa. Aceasta necredinta stame~te o discutie intre soti, care se agraveaza din zi in zi, pana ce il impinge pe bietul negustor sa spuna: "Nu mi-a fost destula durerea ce am incercat-o prin pierderea scumpei mele copile; iata, acum constat ca ~i sotia mea incepe sa innebuneasca". Discutiile merg pana acolo ca sotul interiice sotiei sa mai frecventeze cercurile spiritiste, ceea ce - fire~te - sotia refuza, intrucat in aceste ~edinte ea primea comunicari, un balsam care vindeca ranile sufletului ei. In fine, lucrurile ajung pana in pragul divoftului, doamna Alexandre preferand sa-~ipiarda sotul decat sa nu stea de vorba cu copila sa. La auzirea acestei decizii, ca sub impulsul unui ordin divin, sotul mai prive~te semnatura copilei sale ~i, tara sa vrea, il podidesc lacrimile. Curand insa i~i revine ~i se decide sa asiste ~i et la 0 ~edinta, pentru a s,e incredinta de adevar. Intr-o seara domnul Alexandre i~i insoti sotia la cercul ei. ~edinta incepe, mediumul cade in transa ~i la un momentdat incepe sa cada dinspre plafon 0 ploaie de petale ~i de flori. Unecran, un carton luminos, pomi de la locul sau, veni ~i se alipi de obrazul doamnei Alexandre ~i 0 voce de copil se auzi in camera: "Eu sunt fiica ta, Madelena, care am purtat acest ecran, iar aceste flori 'sunt pentru tine, iubite tatii". Sotu1 din acest moment se convinse ~i el di fiica sa nu murise, ci i~i schimbase numai existenta din cea fizica, terestra, in cea spirituala, a
spatiilor. "

r
1

121

Conferinte

spiritiste

. copila sotilor Alexandre,exact a~a cum fusese ea

Doi ani de zile sotii Alexandre au asistat la ~edintele spirituale-ale acestui cere, unde-cu dragoste se ofereau pentru demonstrarea adevarului cii sufletul e nemuritor patru persoane patru mediumi, ~i anume domnii Blaise, Delhotel, Mager ~i Germaine. Intr-o seara de mqi, in anul -1920, se produse la acest cere un fenomen uimitor. Intre cei doi soti Alexandre se interpuse un ecran, se ridica prin fata lor, urmat de 0- dara de ceata albastra-alburie, asemanatoare unui fum de tigara. In curand acest fum s-a indesat ~i a crescut, conturandu-se din el incetul cu incetul 0 fiinta omeneasca, fiinta care semana intru totul cu

pe pamant.

Era imbracata intr-o rochie alba cu cute ~i avea pe cap 0 bereta. Aparitia era fluidica ~i ramase vizibila tara sa vorbeasca nimic timp de cateva minute. ~edintele se urmau regulat de doua ori pe saptamana, miercurea ~i duminica, ~i aparitiile deveneau din ce in ce mai consistente, pana ce intr-o seara ea deveni un om in came ~i oase. La aceasta ~edintiimemorabila erau adormiti doi mediumi - domnul Delhotel in dosul incaperii. ~i domnul Blaise dupa paravan. Acesta din urma, dupa aparitia ~i materializarea Madelenei, spuse cu glas tare catre asistenti: "Aduceti 0 foarfeca, pentru ca Madelena vrea sa va dea un suvenir din parul sau". Se oferi foarfeca, iar 1yIadelenaridica bereta, i~i apuca 0 ~uvita din par ~i 0 taie. Conducatorul acestui cerc, arhitectul, diidu s-o ia, dar Madelena tacu un gest de negatie, se apropie de mama ei, 0 apuca de mana ~i ii puse intre degete ~uvita de par. Acest par a ramas materializat pana in ceasul de fata, ca 0 marturie vizioiHi a neuitatei ~edinte din acea seara. Cu aceasta ocazie se constatiica domnul Blaise era mediumul prin c~re Madelena se poate manifesta omene~te. Vestea despte puterea mediumica a domnului Blaise se duse
_

depaite~i,ca totdeauna,unii doritoride a-Iacaparadoarpentru

ei i-au oferit marea cu sarea. Astfel ca el a parasit Mantes ~is-a dus la Versailles, cercul din Mantes fiind privat pentru cateva luni de contributia lui. In curand insa Blaise se vazu in~elat in promisiunile pe care le-a primit ~i s-a reintors la Mantes, unde s-a pus din nou la dispozitia cuno~tintelor ~iprietenilor sai. Blaise era un om sarac ~i, de mila lui, sotii Alexandre il luarii in casa lor, oferindu-i adapost impreuna cu sotia ~icopilul sau bolnav. Ceva mai tarziu au primit un imprumut din care ~i-au cumparat 0 casuta, unde sotia lui Blaise Iacea comeq ca sa poata trai.

>

Scarlat Demetrescu

122

,Gratie acestu,i ajutor din partea sotHor Alexandre, domnul Blaise s-a, pu.~c~ toatii ~ragostea la dispozitia lor. Dupa ~l1ai multe penpetl1, dlficultatl omene~ti starnite din sentimentul de gelozie, sotii Alexandre primesc intr-o seara de la 0 entitate, prin graiul mediumului, indicatia ea ,,~edintele de aeum inainte

vor avea loc la voi acasa".

Intr-adevar, in ultimeie zile ale lunii martie 1922 are loc prima ~edinta in easa sotilor Alexandre,)n prezenta a ~apte persoane. Mediumul Blaise este a~ezat pe un fotoliu comod, in spatele unei perdele negre, in a~a-numitul "cabinet negru". Se face serpiintuneric ~i dupa cateva minute mediumul cade in transa.. In curand, in dosul perdelelor se formeaza b fiinta ol11eneasca. 0 data bine constituita, departeaza perdelele, pa~e~te in mijloeul asistentei ~i se indreapta catre parintii sai, pe care ii imbrati~eaza. Cu aceasta oeazie, vorbi ~i spuse: "Bine ati. rneut eeea ce ati aranjat. De. acum in fiecare samMta yeti tine cate 0 ~edinta,'pentrU.ca a doua zi, fiind duminic.a, eei 'c~ au stat aici tarziu la ~edinta sa aiM vreme sa se odihneasea". Apoi Maqelena se retrage in cabi~et ~imediumul ineepe sa se de~tepte. In ~edinta unnatoare apare din nou Madelena, se intretine eateva minute cu asistenta ~iapoi se retrage, dar apare de aceasta data ~i un barbat imbracat militare~te in eostum de comandant de marina. Asistenta recun~a~te in el pe fostul guvernator al Guyanei Franceze din America de Sud, fostul pensionaqi mare vindecator din ora~ul Mantes, Campana. EI saluta asistenta ~i apoi se adreseaza doamnei Alexandre: "Doamna, yeti unna de acum inainte ~edintele tot aiei. Dumneavoastra yeti fi direetorul acestor ~edinte.Niei 0 alta persoana decat dumneavoastra sa nu atinga mediuinul vostru. La ~edinteledumneavoa~tra va veni sa prezideze din spatiu insu~iAllan Kardec. Fiiea dumeavoastra se va materializa mereu, iar eu voi conduce nevazut ~edintele, Aceasta este prima ~i ultima oara cand ma mai vedeti materializat. {\clim, doamna, priviti la mine cum se de~teapta un medium," In acel moment comandantul se apropie de medium ~i executa pase magnetice eu miiinile intr-un anumit mod. Dupa c5teva minute eomandantul se retrage dupa perdele, unde se dematerializeaza, iar mediumul curand dupa aeeea se de~teapta. ~edinta se ridid\ in uimirea asistentei, Astfel au unnat in fiecare sambata ~edintele, din 1922pfma azi (1933 -no ed.), la sotii Alexandre, in strada Maurepas numaru! 23. Ele dureaza regulat timp de doua luni de zile, dupa care urmeaza 0 pauza de doua hmi de zile.

Conferinte spiritiste

Merita sa fac in continuare 0 descriere mai amanuntita a une.i ~edinte la sotii A~exan~re. Mai intiii e necesar sa p;ezint put.In.camera unde se tIn ~cdIntele.Aceasta camera e a~ezata la eta.J.~1 are 0 lungime de 4,15 m ~i 0 latime de 3,50 m. Pelatura unul perete, cel ingust, are 0 fereastra mascata de 0 perdea groasa ~i 0 pianina in dreptul ei. La un colt al camerei este u~a de intrare, iar in coltul opus atarna de tavan doua perdele negre ce se mi~ca in dreapta ~i in stanga pe 0 vergea de metal, cOl1stituindin coltul acela cabinetul negru. Langa acest cabinet se afla 0 masa mica, pe care sta totdeauna un co~ cu flori proaspete. Pe peretele opus ferestrei se afla rezemat omasa de stejar pe care este a~ezat un gramofon. In. fata pianinei este 0 bancheta lunga, unde pot Incapea mai multe persoane, iar pe pianina se afla 0 statueta a MaiciiDomnului ~i un crucifix. Alaturi de pian, pe perete, sc afla un tablou mare, cu fotografia Madelenei. In c~binetul negru se afla un fotoHu comod pe care sta mediumul. In fine, in fata pianinei ~i a cabinetului sunt dou~ randuri de scaune pentru 12-18 persoane. In fiecare sambata, la ora 20 ~i30 de minute, sunt sositi toti participantii, prieteni cunoscuti mai de mult, oameni cu toata credinta ~i dragostea de a veni sa stea de vor3a cu cei de dincolo, cu fratii no~tri, care au fost aici printre noi, oameni, ~i acum i~i duc existenta ca oameni spatiali, ca oameni cu corp fluidic. Unii dintre participanti vin de la 0 distanta de peste 60 de kilometri, fie vreme buna, fie vreme rea. Fiecare asistent i~i ia locul desemnat de mai inainte, apoi 0 data a~ezat nimeni nu se mai ridicii, nu-~i mai schimba locul. Se aprinde smirna. ~i tamaie pentru a se parfuma aerul camerei cu emanatiile acestor produse vegetale. Se face apoi tacere. Doamna director se ridicii iIi picioare ~i cu 0 voce tare ~i magistrala 'spune: "Rog tiicere ~bsolutii.Nu uitati, nimeni nu are voie sa atinga materializarea." In acest timp mediumul sta In mijlocul siilii pe bancheta din fata pianinei, cu spatele la asistenti. Se stinge apoi lumina electricii ~i se face pentru ciiteva minute intuneric complet. Urmeazii 0 tiicere ca de mormant. Mediumul, de~i este in stare de ~e, fiind un clarviizatorvede totu~iprin intuneric spiritele. anuntii cii e de fata ~imedicul egiptean. Acest medic este un 'Spiritcare a fost incarnat acum 3.000 de ani in Egipt, unde a fii~~t m~lt Seface bine ome~irii, vindec.a~d multi oameni 'prin ~tiin!a 1m malta. dIn nou lumIna.De' acum Blaise trece In cabinetul negru ~i se a~eazii pe fotoliul sau. Se sting din nou luminile becurilor albe ~i se aprind trei becuri mai slabe ~i de

- .-.,.

Scarlat

Demetrescu

124

culoare ro~ie. Urmeaza iar 0 pauza, intr-o des~var~ita tacere. Doarnna Alexandre se ridica din nou in picioare ~i anunta ca 0 anun~ita ~persoan~ -: 0 nume~te ~i ii da adresa - e bolnava ~i nU-~l gase~te pana acum leac. 0 voce se aude din sala recomandand rabdare: "Ma voi duce acolo sa vad ce are". E vocea medicului egiptean. Doamna Alexandre roaga imediat pe cei asistenti sa-~i indrepte gandul catre bolnavul necunoscut ~i din toata fiinta lor sa doreasca vindecarea lui. Dupa cateva minute de a~teptare, medicul egiptean se anunta din nou ~i spune: "Am fost, am vazut ~i am facut cele de trebuinta, de azi in atatea zile va fibine". Dupa doua sau mai multe consultatii de acest gen, incepe ~edinta qe materializare. La un moment dat se aud din unul din pereti trei lovituri facute de comandorul Campana. E semnul ca ~edinta incepe ~i deci sa fie pomit gramofonul. Dinainte a fost pregatita placa cu cantecul "Cerul a vizitat pamantul", cantata de un tenor, dupa care unneaza "Berceuse de Jos~lyn", cantata la vioara. Aces~edoua melodii vor fi repetate mereu tot timpul

cat va tine ~edinta.

Mediumul Blaise, a~ezat pe fotoliul sau, dupa cateva tuse, gemete ~i suspine, adoarme profund, ramanand intr-o deplina nemi~care ~i lini~te timp de doua sau trei ore. Spiritele - ciid sunt 0 ceata intreaga de spirite - colaboreaza la fenomenele ce vor urma. Spiritul fiicei sotilor Alexandre, fosta Madelena, se materializeaza cu ajutorul materialului procurat de la medium - un fel de materie vascoasa, alba, lucitoare ~i umeda, numita ectoplasma, care iese din corpul mediumului sau prin gura lui - ~i a tluidelor pe care Ie atrage din atmosfera tluidica inconjuratoare ~i cu ajutorul tluidelor emise de toti asistentii. Deci cu ajutorul acestui material - ce provine din trei surse: medium, atmosfera ~i asistenti - spiritul i~i creeaza prin intennedi ul fortei de care dispune ~i dupa ideologia care r~zida in el, un corp omenesc, absolut identic cu eel pe care I-a avut in viata trecuta, corp - repet - absolut la fel cu al meu, al dumneavoastra ~i cu al oricarui om. 0 data ce corpul a fost bine constituit, da la 0 parte cele doua perdele ale cabinetului negru ~i i~i arata mai intai numai capul, spre a se obi~nuicu lumina din camera. In fine, departeaza de tot perdelele ~i se arata in fata cabinetului, inclinandu-se, dand buna seara ~i sutazand asistentei. Gratios, pa$e$te prin fata asjstentilor, indreptandu-se catre parintii ei, i~iimbrati~eaza ~isaruta mama, apoi pe tatal sau, sarut omenese, sonor ca al oricaruia din noi.

r ...

.-

--

-- ....-.

125

Conferinte

spiritiste

I
f
I I
I

Piirih~d?a nu are put~re ~es~lii, se retrage in cabine.t, unde i~i aduna dm nou forte ~l flUlde~l astfel rerncuta apare dm nou. De asta data ia in brate co~ule!ulcu flori, 11aduce la nas ~imiroase, culege ciiteva garoafe sau trandafiri ~i, priyind la asistenti imparte la unii ~i la alrii dupa inspiratie. Dupa 0 vreme se duc~ la pianinii ~i ca un copil care nu ~tie sii cante poartii degetele peste claviaturiisau love~tedeodata mai multe clape. Sonoritatea pianului pare a fi un intaritor al corpului siiu fraged ~i efemer. Astfel "galvanizatii", se a~eaza pe banchetii ~i cu gratie i~i potrive~te faldurile rochiei. Am uitat sii vii spun ~a rochia sa e totdeauna albii, ca un voal de mireasa, dispusii simplu ~i in numeroase cute. La bust are 0 bluza decoltatii, iar pe cap de cele mai multe ori un voal care cade in laturi pe umeri. De sub voal se vad numeroase ~uvire de par care"la fiecare mi~care on!iuleaza ~i se revarsa peste san, in diferite directii. Rochia atama jos, astfel ca picioarele nu i "se viid. Stand pe bancheta se intrerine cu. piirintii sai sau cu 0 persoana din sala despre diferite probleme. De la 0 vreme, piiriifidca obose~te,ca slabe~te vitalitatea corpului sau, se indreapta catre parinti, ii imbrati~eaza ~i ii saruta din nou, saluta asistenta, spunand: "Ma retrag, caci mediumul"meu a inceput sa oboseascii", ~i deodata piere din vazul asistentei ramasa in uimire. in unele ~edinre,cautand sa imparta flori ~i persoanelor din randul al doilea, se intinde peste cei din primul rand ~i atunci se desface putin voalul ~i bluza ~i cu aceasta ocazie i se vad bratele goale,' roze, cu 0 came frageda, 0 piele catifelata ~i de un alb impecabil, ba chiar pare ca - cu oarecare cochetiirie in mi~ciiri se deseneaza ~i sanul sau virgin, precum ~i silueta ~oldurilor ori a piciorului. Dupii tenninarea manifestarii Madelenei, vine partea a treia a ~edintei, manifestarile unor spirite care nupot sii-~i materializeze corpul intreg ca Madelena, ci numai 0 parte a corpului, de exemplu fata sau 0 mana. A~a apare materializarea partiala,a taniirului pictor, Daniel Fourier, materializarea mainii primei sotii a mediumului Blaise, numitii Josephina, ba in unele ~edinte chiar ~i mana negricioasa a medicului .egiptean. Ele iau mai intotdeauna cu mana lor vie, vizibilii, ciimoasii cate un ecran luminos ~i 11poarta prin aer, ating cu el diferite persoane in chip de sarut, ori Ie inchina in fata unora in chip de salutare. Alteori se vede cum aceste maini iau dite 0 floare din co~ ~i o ofera unui asistent. Se vede bine mana, dar restul corpului lipse~te, ca ~i cum spiritul a vrut sa facii economie de putere ~i

. .---

Scarlat

Demetrescu

126

de material. De multe ori aceasta mana te mangaie osimti calda, umana, ca a oridirui om. Mana fostei sotii a l~i Blais~ care a fost 0 biata femeie muncitoare de la tar~ e osoasa c~ pielea cdipata, aspra de munca. Una din persoa~e careia i se
intinsese ~aceasta I1?anaa. reJim:t-oAP~tin, dar curios: ea in loc sa

se retra,ga, s-a tOpIt,a plent, ramanand acea persoana cu mana ridica, trece prin fata asistentilor ca ~i cand un comandant trece in revista compania sa. Se ridica apoi in tavan ~i de acolo se aude vocea grava a ghidului Campana care spune: "Buna seara. Sunteti multumiti? Pentru azi ~edintas-a terminat, faceti lumina". apoi rand pe rand se retrage, pentru a se reuni iri ~edinta din sambata viitoare. Multe conditii se cer pentru ca sa aibii loc 0 asemenea

goala. In fine, cum ~edintas-a terminat, un ecran special se

.
.

Se aprinde lumina alba ~i lumea incepe sa-~ifaca reflectiile,. materializare:.

l.Temperatura camerei tnibuie sa fie calda. La frig nu este posibila nici 0 materializare, pentru ca mediumul, prin faptul transei, pierde din caldura corpului sau, iar daca mai e nevoie sa dea' fluide umanizate din corpul lui, nu 0 mai poate face decat daca temperatura camerei e ridicata. 2. Trebuie sa fie intuneric sau, in orice caz, 0 lumina redusa, pentru ca lumina alba e prea putemica ~iimpiedica concentrarea fluidelor. In plus, lumina zilei, lumina becurilor electrice contin raze violete care ionizeaza atmosfera, facand-o buna conducatoare de electricitate ~ipunand in pericol viata trupeascii a mediumului. Ace~ti ioni aerieni lucreaza asupra particulelor care constituie atomii ~iin loc sa-i adune la un loc, ii disperseaza. lata de ce spiritul - cu toata dorinta, cu toata cuno~tinta ce 0 are de a manipula particulele electronice ~i protonice - nu mai are posibilitatea de a Ie aduna ~i deci sa faca un corp de came. ~i cfmd te gande~ti la ignoranta celor multi care ceJ' ~i argumenteaza ca aceste manifestari sa se faca in plina ziua sau in plina lumina electrica. Desigur ca ei afirma ca aceste manifestari, fiicfmdu-sela 0 lumina obscura, sunt un subterfugiu al spiriti~tilor.in ~edintele de materializare se intrebuinteaza 0 lumina mai redusa, aceea a unor becuri electrice cu sticla ro~ie sau invelite cu hartie ro~ie. pentru m6tivul ca razeIe Iuminii ro~ii au aproape acela~i numar de vibratie cu cele ale fluidelor emanate din corpul omenesc. $i zamislirea copilului in pantecele mamei se face tot la intuneric. Numai cu trecerea timpului, numai dupa ~edinte

127

COllferillte

spiritiste

repetate, spiritul se antreneaza, se obi~nuie~teincetul Cllincetul invata sa manipuleze.fluidele, particulele extrafine ale spatiilor: spre a Ie concentra ~l a face cu ele mai intai 0 aratare fluidica mai apoi una cvasi-umanli ~i, in fine, una perfect omeneasca. Numai cand spiritula ajuns la 0 abilitate perfecta, numai atunci poate permite sa fie atins sau fotografiat corpul materializat atunci poate sa stea in lumina zilei, cum a fost cazul materializiirii cu Kate King, f'ikuta in casa marelui savant W. Crooks. 3. Camera unde se tine ~edinta trebuie sa fie departe de zgomotul strazii, pentru cli vibratiile dezordonate ale vuietului produse de circulatie, de zgomotul strazii, impiedica gruparea particulelor care se dispun dupa anumite linii, in mod armonk. 4. Persoanele care participa sa fie putine ~i intotdeauna acelea~i.Motivul acestei cerinte este urmatorul. Fiecare persoana are 0 emanatie proprie de fluide. Vibratiile acestor fluide vor fi deci variate. Daca vor fi putine persoane, ele se vor putea cunoa~te repede, se vor imprieteni, se vor simti apropiate suflete~te. Aceasta concordanta psihica, aceasta simpatie face cu vremea ea sa se stabileasca ~i 0 armonie de fluide, adicii intreaga asistenta va emite fluide cu acea~i tarie, eu aeea~i amplitudine? clJ acel~~in.umarde vibratii, crean~u:?~ ~ armonie

ce vacontnbUi admlfabllla producereamatenahzarn.

5. Oricare ar fi rangul ~i dorinta celor ee ar dori sa ia parte la asemenea ~edinte, se recomanda sa se introduca la fiecare ~edinta numai cate una sau doua 'persoane straine, pentru cii rioua persoana din curiozitate va fi mai atenta, va privi cu ochii celui care n-a mai vazut $i din fiinta lui vor ie~i fluide care nu sunt la acela~i numitor eu al celorlalti asistenti. 6. Starea de umiditate a aerului din camera sau din atmosfera ambianta sa nu fie prea mare, caci in acest caz nu mai poate avea loe manifestatea. Astfel, in zileleploioase manifestarile sunt foarte slabe sau reduse eu totul, din cauza ca umiditatea impra~tie ca ~i lumina partieulele eterice. Intr-o zi doamna Alexandre a primit ni~teflori frumoase, pe care le-a stropit ~i le-a pus intr-o cara:racu apa. Ei bine, in acea seara materializarea nu a avut loco Ghidul Campana a explicat atunei: "Doamna, florile ce le-ati primit sunt foarte frumoase, parfumullor e prielnic materializarii, dar ele fiind prea umede, vaporii din carafa plina cu apa au impiedicat pro~ucerea corpului materializat". 7. E nevoie ca in timpul acestor ~edinte sa fie muzicii. Undele sonore, armonice, inlesne~c totdeauna fenomenele

111

Scarlat

Demetrescu

128

spir~tua!e: As~el, la i!1cep~tul ~edirei ~edinte,oriunde pe pamant. ~e canta de cmeva dm aSlstentIla un mstrument muzical cateva ?uca~i ~e!odioase, de prefe~inta religioase. Se pot as~ulta ~i mreglstranle pe suport magnetIc (gramofon). Aceste vibratii annonice inlesnesc adunarea particulelor eterice cu care entitat~a poate ~a-~icreeze corpul sau de came efemer. 8. In fine, intre alte multe conditii este ~i starea sanatiitii medi~~ului, precum ~i a asistentilor; dar mai presus de toate este)ml~tea, calmul lor sufletesc ~i concentrarea lor mentala. Intr-adevar, omul pe pamant are doua euri - eu/ inferior, personalitatea ~i eu/ superior, spiritul. Se ~tie ca eul inferior. sub influenta corpului dorintei ~i a celui carnal, emite din sfmul sau unde electro-magnetice. La randul sau, ~ieul nostru superior, cel spiritual ~i nemuritor. emite valuri de energie electrica. A~a fiind, se intelege de ce e nevoie ca atat mediumul, cat ~iasistentii sa fie pe deplin sanato~i~iin acela~itimp calmi, senini suflete~te, adica nesuferinzi, neindurerati, eliberati de patimi, pentru ca ei trebuie sa emitadin corpurile lor, din eul lor extern ~i intern, energii ce vor ajuta sfoqarile spiritului domic de a se materializa intr-o haina de ocazie. in zilele cand aceste conditii ~u au fost indeplinite, manifestarea nu a fost pe deplin posibila. Aceasta manifestare ~tirbita se traduce printr-o nesimetrie a corpului, lipsa frumusetii figurii, 0 ezitare a materializarii, care lupta cu dificultati ~i care se arata prin greutatea de a umbla ~ia vorbi. De aici concluzia care s-a tras: in afara de implinirea acestor conditii, e nevoie ~i de 0 mare atentie a celor prezenti ~i 0 dorinta vie ca materializarea sa fie clara, puternidi, in toate aspectele ei. o recoma.ndaregenerala pentru toate cercurile de pe pamant unde se fonneaza asemenea creatii temporale, este ca acestea sa nu fie atinse, pentru ca e posibil ca ele sa dispara ca fulgerul, iar disparitia lor brusca sa produca 0 trauma atat de puternica mediumului incat poate surveni moartea. Un asemenea caz s-a .. produs ~i la Mantes. Pe cand tanara fata se indrepta catre dreapta primului rand de asistenti. umil din ei, din curiozitate, 0 pipai discret pe brat. Acest contact nea~teptat, nepennis al unui om cu corpul materializat, a produs 0 disociere fulgeratoare a materializarii, care s-a transfonnat cat ai clipi din ochi intr-un nor de marimea unei.pqrtocale ~i care ca fulgerul s-a indreptat catre cabinetul negru. Jn acela~i timp din cabinetul negru se

129

Conferinte

spiririste

,.

au~eau .gemetele mediumului ~i tot de acolo se auzea gle,sul ghldulUlCampana, care spunea: "Doamna, v-am recomandal sa nu va atingeti de materializare. De ce nu ati ascultat?" Doamna Alexandre protesteaza ca nu a dat niciodata nimanui 0 asemenea autorizatie ~i-lruga sa-i spuna cine este indiscretul care a meut acest gest nenorocit. Ghidul nu a indicat pe indraznetul neascultator,care desigur cii a mcut acest act ca sa se incredinteze ~i mai bine de natura reala a manifestarii, uitand ca aici e vorba de 0 creatie ginga~a ~i efemera, mcuta dupa alte legi decat cele fizice. In anul 1926, in ziua de 5 septembrie, s-a vazut un fapt de o importanta ~imai covar~itoare. Din cauze neprecizate, dar in special din cauza unei involuntare depresiuni de energie psihica a asistentilor, s-a intamplat ca materializarea a sUibit din vioidune, corpul sau s-a imnuiat, figura i s-a zbarcit, ofilinqu-se ca aceea a unei batrane, iar corpul a inceput sa i se turteasdi, afundandu-se cu picioarele inplan~eul casei, pana in genunchi. La vederea acestei scene, mama ii adresa ciiteva cuvinte de incurajare'~i in acela~itimp Ie recomanda asistentilorsa voiasca putemic mental ca materializarea sa aiba toata puterea spirituaJa de' a se mentine. La aceste cuvinte parinteti, incurajatoan::, $i a valului de energie mentala primita de la asistentL fetita s-a ridicat $i i-a reluat fonna completa, cu toata fragezimea tineretii el. Din cele expuse se trage conc1uzia cii la formarea unei fiinte de ocazie, a unei materializari, contribuie intai spiritele pri~ foqa lor spirituala, in al doilea rand mediumul, iar in al treilea rand cei ce asista la edinta. Cu cat anii au trecut, eu cat edintele s-au inmultit, cu atat acest spirit, Madelena, a putut sa-~i creeze un trup din c~ in ce mai bine organizat ~ideci eu odurata'mai mare de timp. In anii din unna aa de bine se perfectionase in a-i face haina sa de came, incat in 1926, luna iunie, la 0 edinta Madelena se adresa domnului Alfonso Costa, fostul prim-ministrual Portugaliei ~i azi (1933 - n. ed.) membru delegat al Portugaliei la Societatea Na1iunilor, ciiruia ii oferi gratios bratul ei. Domnul Costa a dec1arat ca a simtit langa sine ciildura corpului i fragezimea bratului. '0, Doamne, cum sii-Ti multumim cii ai permis aceasta manifestare, aceasta demonstratie di sufletul nostru nu piere 0 data cu distrugerea lutului in care zace 0 scurta vreme omul eel venic!

Sea rlat Demetrcseu

.

130

Ce minunate sunt operele Tale! in mod normal omul se zamisle~te, se dezvoltii.pana la punctul de a vedea lu:nina zilei in l~oua luni, iar spiritele pot - dadi li se ingaduie - sa-~i fabnce un corp de came in cateva minute. Vezi inaintea ta 0 fiinta creata dintr-un fum, un .om intru totul asemenea cu toata lumea, care se mi~ca, \"orbe~te,ridica obiecte, danseazii, canta la un instrument sau din voce, manandi bomboane, bea apa ~i deodatii, ca 0 niilucire. piere din fata asistentilor. "Ce minune!" Parca aud cum ganditi in mintea dumneavoastra ~i cu toate accstea tot ce v-am spus sunt. fapte reale, naturale, dar necunoscute de majoritatea oamenilor. Cine dispune de niijloace bane~timerita sa fadi un:sacrifieiu ~i sa se dudi in Franta. spre a vedea asemenea fenomene. in acest seop e neeesar ea in prealabil persoana care dore~te sa asiste la asemenea ~edinte sa serie doamnei Alexandre, pentru a supune din vreme aeeast~ cerere ia apreeierea maestmlui nevaLUt,comadantul Campana, ~i el daca aproDa,vi se va fixa o zi hotarata pentru a lua parte la ~edinta. Pana in prezent Madelena s-a aratat dl: peste 200 de ori. Faima aeestor fenomenc s-a raspandit in toata Franta, in toata Europa, peste tot globul. Din toate punctele pamantului se indreaphi militari, episeopi, medici, savanti, oameni Cll preocupari ~i eu ranguri soeialc diferite. . Pe lista persoanelor care au vizitat acest cere spiritist sunt trecuti oameni din America, Australia, Noua Zeelanda, _casa vada Cll ochiul lor acest uimitor fenomen, care demonstreaza pana Ia deplina convingcre di sufletul este nemuritor. Au fost ~i din tara noastra multe persoane care au fost la Mantes ~i au participat la ~edinte dintre care citam pe doamna Radovici, domnuIloeotenent colonel Gosianu, domnul inginer Stanuleseu, doamna farmacist Bente. domnul inginer Capri ~i altii. Va veni vremea cand ~iin tara noastra se vor fonna mediumi de materializare ~i atunci multi din necredincio~ii no~tri vor avea oeazia sa vada aceasta sublima opera divina. Tenninand, a~ dori sa retineti aceste puncte cardinale: 1. Corpul carnal pe care il vedem, il pipaim, il ingrijim, il adoram ~icu care ne mandrim este un si~11plu instrument trecator al spiritului. 2. Adevi'iratul om este 0 mica sciinteie, nevazuta de ochii omului, care se afla a~ezata in mijlocul creierului nostru. El este conduditorul corpului nostru. EI este nemuritor ~imenit ca

i'"

13 1

Conferinte

spiritiste
'

in decurs de miliarde de ani sa prospere mereu, pana va ajunge ,0 forta infinita a cosmosului.

3: Pe pamant exisUim noi, oameni, animale, vegetale ~i minerale, iar in Cer - spiritele lor. Lumea de Sus- conduce lumea de jos. 4. Cateodata, dind se permite de marile spirite conducatoare ale pamanh!,lui,unele fiin!e umane ale spa!iilor se pot arata aici pe pihnant. In acest caz de au de obicei forma ~ilimbajul uman al ultimei lor incamari. . Intr-o zi aflandu-ma la cofetaria Riegler intr.un cerc de coloneli $i generali pensionari ~i venind vorba despre om, de sufletullui, ma intrebii una din persoanele asistente de la masa aceea daca mai fac studii asupra nemuririi sufletului. AmrasImns di acest subiect ma pasioneaza din ce in ce mai multo 0 alta persoana, din tabara cclor sceptici, declara ca el nu crede in asemenea fapte. La aceasta afirmatie, un dOlimmaior pensionar, cu numele ~tergeanu, afinna ca rau face de se indoie~te, caci de ar vedea un caz, doua. nu ar mai avea asemenea pareri. "Eu ,am trecut printr-o asemenea proba ~i de aceea afinn ca spiritul omului continua existenta ~i dincolo de moartea corpului. ~i pentru convingerea dumneavoastra, am sa va povestesc 0 intamplare petrecuta in anul 1900, pe cilnd eram capitan la regimentul de geniu din Foc~ani. La vremea aceea aveam i,ncompania mea ca sublocotenent pe un oarecare Ion Grigoratu. Tot in Foc~ani pe vremea aceea exista 0 familie gennana - consulul,Gennaniei in acest ora~, al ciirui nume imi scapa acum. El avea doua fete foarte frumoase, cea mai mica fiind ~i0 admirabila pianista. Grigoratu a vazut-o, a placut-o ~i ca umbra se tinea de ea. La griidina publica, la concelie, la balul de la Prefectura, unde veneau ~i aceste fete, Grigoratu era nelipsit. Toata lumea observase inclinarea lui pentru fata cea mica a consulului. Pareau doi porumbei ce se iubesc, incat Ia.ceaplacere ~icelor ce au observat aceasta iubire. In fine, sublocotenentul se decide sa se insoare. Se prezinta parintilor fetei ,~i 0 cere de sotie. De~i neam!Ul ar fi dorit sa aiba de gihere un german, totu~i fata de tineretea baiatului, frumusetea lui barbiiteasea, situatia lui sociala ~i simpatia fetei p~ntru el, acceptase aceasta casatorie. Dar a intervenit 0 problema: consulul nu avea alta avere dedit 0 casa $i un loc vast in jurul easei. El diidea ca zestre fetei lui jumatate din . acest locoAtilt. Cum cota de zestre era de 60.000 lei, ramanea sa se stabileasca daca aeest loc valora aceasta suma.

.. -.-.

"_..

-.. '--'---

--

I Sotia colonelului de la regimentul din Foc~ani,care urmarise dragost.ea_celo~ doi tin~ri?afland de aceasta situatie ~ga pe s0tul el sa faca tot poslbllul ca sa inlesneasca unirea acestor doua suflete, care se iubesc atat de mult. Pentru acest lucru, colonelul nuini 0 comisie de trei ofiteri din sanul regimentului, care sa vadii locul ~i sa-l- estimeze. Ace~ti camarazi, ca sa vada unirea efectuatii, au declaJat cii locul valoreaza 60.000 de lei. Raportul a fost inaintat de colonel Ministerului~de Riizboi, care a dat un raspuns afirmativ. Pe baza acestei aprobari s-a fiicut nunta ~i s-a intemeiat 0 casnicie de mai mare dragul. Curand sosi ~i un copila~. Cand copilul avea trei luni a venit un ordin de la regiment ca sa se deta~eze un pluton pentru unul din forturile din jurul Bucure~tilor, care la acea data se terminase de c{)nstruit ~i fusese inzestrat cu tot .materialul de aparare in caz de razboi. Colonelul, ne~tiind care unitate sa 0 deta~eze, decise sa traga la sorti. A scris pe bilete companiile, Ie puse in chipiul unui ofiter ~i de fap ell toti ofiterii a tras un bilet. A ie~it compania a treia a capitanului ~tergeanu. Prin acela~i sistem a fost tras la sorti din aceasta companie un pluton cu ofiterii sai. Destinul a ales sa pIece la Bucure~ti sublocotenentul Grigoratu. A fost jale mare pe familia lui ~i a germanului, pentru ca se desparteau unii de altii. ~i totu~i ordinul trebuia executat. S-a imbarcat in tren acest pluton, eu toatii zestrea lui ~i cu toatii gospodiirialui Grigoratu, ~iau pomit ell totii spre Bucure~ti. Trenul militar ajunse intre statia Brazi ~i statia Prahova, de pe linia Bucure~ti-Ploie~ti, unde din cauza ploilor abundente terasamentul se inmuiase, slabind linia. Trenul, -ajuns in acest punct, a iriceput sa oscileze. Era 0 zi calda, cu zaduf. Sotia ofiterului ie~ise pe culoar cu copilul in brate, privind la dreapta ~i la stanga. La un moment dat vagonul oscila brusc intr-o parte. Doamna i~i pierdu echilibrul ~i, intr-o uitare de sine, ~ cauta sa se rezeme de peretele vagonului; prin aceasta mi~care, copilul din bratele 'sale a fost proiectat pe fereastra deschisa a vagonului. Mama, viizapd acest lucru, incon~tienta, se repezi la u~a ~i se azvarli afara. In acela~i moment vagonul se inclina ~i se riisturna, tarandu-se cativa metri, pana la oprirea trenului. Copilul. ~i~mama au fost zdrobiti ~i-prefacuti intr-o masi! de I came ~l sange. -J Sublocotenentul Grigoratu in a~est timp se afIa in. compartimentul vagonului ~i citea ni~te note. Cand vagonul s-a
_

Scarlat Demetrescu

13 2

133
.

Conferinte

spiritiste

rastumat, a ie~it pe 0 fereastra, cautand ~i intreband unde e

.'

soti~ ~i cOp'ilulsau. Soldatii toti exc1amau: ,,0 femeie ~i un copIl sunt sub vagon". Grigoratu intelese drama. lovitura de !rasnet ii trecu ~rin creier ~i 0 .Iua Iii fuga-peste camp. Ajunse m comuna ~raz~, la han, ?bostt, cu tunica fluturand, cu piirul dezordonat ~l plm de noral pe ghete ~i pantaloni. S"eopri ~i cu un aer dement exc1ama: "Saracii, sunt sub vagon! Vai, sotia mea, .sarmanul meu copil!" Taranii au inteles imediat ca ~u de-a face cu un nebun. Dar in curand a venit vestea de la gara ca s-a intamplat 0 nenorocire. Un tren a deraiat. S-a strans lumea, au sosit ajutoare de la Ploie~ti ~i au repus trenul pe linia ce s-a reparat. Soldatii au fost dirijati mai departe la Bucure~ti, iar masa de came strivitii a copila~ului ~i a sotiei lui Grigoratu a fost a~ezata intr-un co~ciugprovizoriu, preparatii spre a nu se strica ~i inapoiata cu sublocotenentul la Foc~ani~ unde s-a tacut 0 inmormiintare la care a luat parte tot ora~u1.A fost 0 jale nemaivazuta in capitala judetului Putna. Toate ziarele de la acea vreme au scris despre aceasta nenorocire. In locullui Grigoratu a fost trimis la fort un alt ofiter, iar el a cazut intr-o completa prostratie. Ave~ mintea tulbure, dar era lini~tit. Colonelul a dispus sa nu faca nimic, sa fie Hisat in pace, sa vina cand vrea, sa faca ce vrea, pana i~i va reveni din groaznica lovitura a soartei. Intr-adeviir, incetul cu incetul el se insenina, deveni din ce' in ce mai con~tient ~i i~i indeplinea cat se poate de bin~ ralul de militar, dar era singuratic, Hicut, totdeauna trist de moarte.
.

A trecut un an. Intr-o seara de iulie ma intorceamcu sotia

mea de la gradina publica ~i in drum spre casa trecem pe strada unde locuia sublocotenentul Grigoratu. Ciind ajungem in dreptul ferestrelor casei sale auzim 0 melodie superbii interpretata 1a pian. Cum sqtia mea era 0 cunoscatoare a muzicii - terminase Conservatoruldin Bucure~ti- ma opri ~i-mispuse: "Ce splendida interpretare, ce digitatie admirabila! Dar cine sa cante 1a Grigoratu? ~i mai ales cl1m de canta pe intuneric? Ei, bietul biiiat, ii placea muzica! In fiecare seara sotia sa, .care era 0 excelenta pianistii, ii canta la pian. Se vede - spuse sotia mea - ca a inceput sa se consoleze. fi avand 0 prietena care cautii

sa-l distrezeputin."

( ."-

A doua zi, spre seara, fiind prin ora~ cu sotia, il vedem pe trotuarul opus pe sublocotenentul Grigoratu. Sotia imi spuse: "Uite pe Grigoratu, ia cheama-l sa ne spuna cine ciinta aseara a~a de frumos". Imediat it ~ichemai. Dupii ce se apropie ~ine-a

Scarlat Demetrescu

134

dat buna seara, so~ia mea il intreba: "Domnule sublocotenent, aseara treeand pe sub ferestrele locuintei dumneavoastra am auzit 0 muzica frumoasii, splendid exee~tata. Dad nu suntem indiscre~i,cine canta?" La aceasta intrebare sublocotenentul ~i-a plecat ochii, s-a intunecat ~i a Hicut. Eu am intervenit: "Ei, dragul meu, e~ti tanar, e~ti suparat, i~ieste permis ca 0 persoana tanara ~i ddiguta sa iti cante la pian". La aceste cuvinte sublocotenentul ridica capul ~i eu ochii holbati spuse: "Domnule capitan, memoria iubitei mele sotii ~i a ingera~uluimeu nu se vor ~terge din acest creier. Sufleru'llor il voi cinsti cat voi trai. AWi femeie nu voi mai atinge!" Dupa aceste cuvinte se cuvenea ca subiectul sa fie inchis, dar femeia tot femeie $i sotia mea reveni: "RespecHim sentimentele dumneavoastra ~i totu~i te rugam sa ne spui cine canta a~a de maiestrit?" La aceasta intreb~re nepermisa, el raspunse: "Eu". Sotia mea raspunse: ,,1;)tiu cadumneata cuno~ti noteIe, ca plimbi degetele pe claviatura, dar de c~ntat ~i mai ales de 0 interpretare atat de artjstica nu e~ti in stare. Acolo a fost 0 alta mana.'" Presat, constrans intr-un mod nepermis de insistenta sotiei mele, el dispunse dupa un lung oftat. "Doamna, v-a~ spune un secret, dar va rog, va conjur sa nu-l divulgati nimiinui." Amandoi am raspuns cii deoarece se face ap.el la onoarea noastra, nu yom spune la nimeni. Asigurat de fagaduiala noastra, el spuse: "In fiecare seara vine sotia m~a ~i imi canta 0 ora, doua $i apoi pleaca. Dumneavoastra ati au'zit-ocantand pe iubita mea sotie." La aceasta afinnatie am ramas amandoi inmannuriti. Cum 0' sa vina 0 moarta s~ cante la pian? Corpul ei era la cimitir. 1;)isotia ma atinse cu cotul, dandu-n)i de int.eles ca sarmanul este tot nebun. Dar ca~i cum ar fi intelcs starea noastra spirituala, gandul nostru, spuse: "Dad doriti sa va incredintati de acest fapt, poftiti, veniti la mine ~i vii ve~i convinge. lata, puteti veni asta-seara, la ora zece." La aceasta propunere am raspuns afirmativ ~i ne-am despartit. Abia a~teptam sa se fa6\ ora zece seara. La aceasta ora ne-am indreptat catre casa lui Grigoratu. Cand sa in~ram in casa, u~a se deschise ~i 0 batdna ne intampina: "Bine ati venit. Mi-a spus fiul meu de venirea dumneavoastra, dar nu ~tiu dadi a facut bine de a divulgat faptul cii sotia lui vine in fiecare seara sa ne cante cate 0 o.-a ~i apoi plead." Auzirea acestor cuvinte din gura unei batrane ce nu trecuse prin focul sufletesc

-I

.....

I 35

Conferinte spil"itiste

, r

ca fiul sau, deci in toate facultatile mintale ne-a Iacut sa reflectam ca in toata aceast<ipoveste trebuie sa' fie ceva sefios. .Ne-au primit in salon ~idiscutia se unna despre multumirea c: I-a_~cordat-oDUI~liJezeu fiului ei. de a ~ti ca sotia ~i copilul sau tralCsc, dar nu lI1tr-uncorp de came. La un mOlmmtdat intervine in discutie sublocotenentul, care ne ruga sa-i penn item ?a stinga Ial~lpa~u petrol, caci lumina face rau sotiei sale (a~a I se ceruse dill pnmulmoment al aparitiei sale). Negre~it,pentru a fi parta~i la marea minune de a vedea 0 mo~rta vie, am primit aceasta propunere. Curand ochii no~tri s-au obi~nuit cu 'intunericul ~i vedeam bine obiectele din interiorul camerei. Deodata sublocotenentul spuse: "Iat-o! Vine!" Ne-am indreptat.privirile spre u~a,.dar aceasta nu se deschise ~inici nu se vedea cineva. Facem ochii mari, ne concentram privirea ~i tot nu yedem nimic. Sublocotenentulne spune dupa un minut: "Sotia mea va saluta. S-a a~ezat la pianina ~i va intreabii ce doriti sa va cante." La aceasta intrebare, cum era la moda pe atunci ~i se canta . de catre toate orchestrele valsullui Strauss "Dunarea albastra", sotra mea propuse sa cante acest vals. Deodata auzim vibrand aeml din camera de notele pianinei ~i un vals divin ne atrase priyirile spre pianina. Simteam cum notele se ridicau ~i.coborbu, yedeam scaunul din fata pianinei, dar uu vedeam pe nimeni cantand la pianina. Cantecul ne fura gandurile ~ine-am pomenit cfmds-a tenninat ca sublocotenentul ne intreabii ce dorim sa ne mai cante sotia sa. Atunci sotia mea, o cunosciitoare a muzicii, ea sa deseop~re eventuala ~a~latanie, propuse sa eante "Fuga" de Bach. Abia termina de spus ~i pianinarasunaintr-oexecutieimpecabilacu aeeastapiesa muzicala. In fine, sotia mea a propm ~i alte lucrari din compozitia lui Liszt ~i Bethoven. Dupa ciiteva interpretari fara eusur, subloeotenentul anunta: "AcUIl1soria mea pleaca, va saluta". Am privit adanc sa strapungem cu privirile noastre ~iperetii, ne-am plimbat privirile prin toata camera ~i spre u~a, dar nici de data aeeasta nu am vazut pc nimeni altul dedit pe Grigoratu ~i pe mama lui. A aprins .Iampa, dar prh irile noastre se intorceau ~llereu spre pianina. Ca ~i cum ar fi citit gandul nostru, Grigoratu se repezi la pianina, ii apuea manerul lateral ~i 0 trase pe rotile ei . departe de zid, zicfmdu-ne:"Priviti, este 0 pianina obi~nuita, nu are nici rulou cu foale, nici dispozitiv electric". (De fapt, la acea vreme lipsea eleetrieitatca in Foqani).

Scarlat

Demetrescu

136

I
I
I

L-am privit ~i ne-am j'ncr~dintatca nu avea nici 0 adaptare pentru 0 executie mecanica. In orice caz, chiar de ar fi avut, acest dispozitiv nu putea sa raspunda atat de prompt la comenzile sotiei mele, care a cerut fragmente din diferite opere ale mai multor compozitori. Am mul~mit pentru onoarea ~i fericirea de a lua cuno~tinta de un asemenea fenomen ~iam plecat acasa. N-am dormit toata noaptea, Am dlscutat despre aceasta minune ca pianul sa dJnte, ca 0 fantoma nevazuta a sotiei sublocotenentului sa vina sa cante, ~ica el, sublocotenentul, sa o vada ~isa inteleaga vorbirea ei, noi nevazand-o ~ineauzind-o. Ni se parea 0 minune pe care nu am fi putut-o cred.t.daca nu am fi auzit melodiile acelea, executia aceea divina, nu umana. Aceasta comunicare dintre un pamarttean ~i un spirit aduse curand 0 schimbare, 0 lini~te, 0 seninatate ~i 0 bunatate in fiinta sublocotenentului, de nu'mai era de recunoscut. Era iubit de toata lumea, era respectat pentru nobletea caracterului sau, Afirma colegilor sai ca e fericit ca ~tie'ca omul nil moare, ca spiritul traie~te in jurul nostru sub alte stari, ca i~i cunoa~te rostul vietii sale ~i ca va parasi aceast~ lume prin inecare. Intr-adevar, destinul i s-a implinit a~a cum i se spusese de cei de Sus. In anul 1912 se executa 0 -~ica manevra navala a flotilei noastre fluviale pe Dunare cu concursul geni~tilor

(pontonieri).Intr-unuldin aceste '.:ase,in ~alupa"Trotu~"se .

afla ~i locotenentul Ion Grigoratu. In dreptul ora~ului Har~ova

un vas austriacce treceain josul Duniirii,loviin coasta_ aceasta

~alupa, 0 sparse ~i in cateva minute s-a dus la fund cu locotenentul Ion Bancila, maiorul Stoenescu, plutonierul Tanasescu ~ilocotenentul Grigoratu, care imediat cand s-a spart vasul a ingenunchiat ~i a zis:. "Acum, Doamne, sloboze~te pe fiul tau amarat in aceasta existenta pamanteasca". Nu a putut scapa decat sublocotenentul Gheorghe Petrescu, azi colonel, ~i plutonierul Iancovache, azi capitan pensionar. Cei ce sunt mai in varsHiin Foc~ani pot marturisi de aceste

. .1 1 I i I I 1 . j 1 , . j

! J

evenimente~i personaje:'
Consemnat de mine, prof. Scarlat Demetrescu Bucure~ti, 16 mai 1926

137

Conferinte spiritiste

Cercetari in domeniul metapsihic ~i spiritist *

S-a af1fl11at cii omul este coroana creatiei lui Dumnezeu pe piimant. Ace~stii aureolii datii omului 0 m~ritiipe drept cuvant cand'vezi la ce iniiltime de gandire s-a putut ridica. Riimai uimit in fata calculelor lui minunate, a analizelor lui profunde, a cercetiirilor ~i descoperirilor sale. Azi el scotoce~te fundul 9ceanelor pentru a reprezenta contururile sale geograficc;. Incearcii sii conserve razele calorice ale soarelui spre a Ie utiliza iama sau spre a Ie transfonna in alte genuri de energie necesare in industrie. Azi se cerceteazii compozitia atmosferei in piiturile ei cele mai inalte ori se studiaza posibilitatea utilizarii fortei motrice a mareelor. Omul scruteaza cu telescoape uria~eabisurile infinitului ori anali~eazii prin bombardarea cu razele alfa ale toriului atomul del radiu, pentru a afla constitutia lui, a electronului, protonlflui ~i neutronului siiu. Omul nesiitios de a cunoa~te cautii merpu sii' fure secretele naturii, ale infinitului mate, macrocosmoshl, ca ~i ale infinitului mic, microcosmosuI. Dar mai presus de tocitese striiduie~te sa afle ce este viata. Cand te gande~ti ca acum 0 sutii de ani daca ar fi afirmat . .cineva ca stand culcat in patul tau, vei putea asculta orchestra simfonica din Washington, Opera din Milano, pe tenorul Cormak din Londra sau pe conferentiarul din Viena, l-ai fi crezut nebun. Nici in descrierile-lui Jules Verne nu ai fi putut banui ca yom putea ajunge sa caliitorim ca piisiirile prin aer. Maine-poimaine yeti putea vorbi prin telefon ~i yeti privi in placa de stic1iimatii figura cel~i care iti vorbe~te de la Praga ori de la Londra. Cine ~tie ce ne rezerva viitorul! Exista 0 lege in universul intreg care sile~te ca mineralul, vegetalul, animalul, omul, planetele, stelele, toate ~i totul sa se transforme, sa avanseze spre forme mai bune, superioare. E legea evolutiei, legea progresului. Omenirea, gratie acestei legi, prin ale~ii ei a tacut studii, observatii, experiente asupra materiei tangibile, analizabile in laborator, ~i a stabilit fortele care 0 anima, a gasit nonne1e sau legile dupa care aceste forte lucreaza asupra ei.
J

I
L

* Conferintii finuta de prof. Scarlat Demetrescu la Cercul Analelor Romane, in anul 1933 - n. ed.

Scarlat

Demetrescu

138

In jurul nostru se petrec ~i fenomene ce se desfa~oarii in cadl11laltor categorii de materii, ce nu se pot cerceta in laborator. Elc p~r ~ fi.apimate de alte forte ~i dupa alte legi dedit cele ale matenel flzlce. Acestor fenomene Ii s-a dat numele de paranormale, hiperfizicc. metapsihice. Dar in goana cea niare dupa cercetarile lumii fizice s-a neglijat cercetarea acestor fenomene ~i energii. De vreo 70 de ani incoace, mari inteligente, mari savanti ai lumii, din seria celor care au adus lumin'a asupra dat~lor ~tiintifice ce Ie posedam azi, au inceput sa-~i indrepte ochii ~i asupra acestor fenomene ciudate pentru ei, dar foarte normale ~i naturale, caci nimic nu se produce in univers care sa nu fie natural. Dintre ace~tia va citez pe William Crookes, Russel Wallace, Charles Richet, Schrenk Notzing, Oliver Lodge, William James, Ernest Bazzano, Ochorowitz, Morseli, William Barrett, Lombroso, Carnil Flarnmarion ~i multi altii, unul mai

stralucitor decat altul. . Va reamintesc ca Crookes este descoperitorul thaliului, al materiei radiante, al tuburilor fara aer care au condus la descoperirea becului electric de azi. El 3.lasat 0 cale luminoasa in urma sa, plina de dcscoperiri ~i in domeniul fizicii ~i a chimiei. Wallace, marele naturalist, emulul lui Darwin, ne-a facut cunoscuta flora ~i fauna Oceaniei ~i a Africii, regiuni necercetate pfma atunci de naturali~ti. Richet este membru al Academiei de $tiin!e din Franta, profesor de fiziologie ~i cercetiitor neobosit al fenomenelor vietii umane. Cine nu cun9a~te pe Oliver Lodge, profesor de fi~ica la Facultatea de $tiinte din Birmin,gam, unul din autorii descoperirii actiunii ionilor in natura? lntreaga America il cunoa~te pe eminentul psiholog ~i filosof William James, fost profesor de psihologie la Universitatea Harvard din New York. Lucrarea profesol111ui

~i neobositului cercetator Ernest Bozzano din ltalia este tradusii in multe limbi ~i cunoscuta in intreaga lume. $i a~a, rand pe rand, tot mai multi din oamenii d~ seamii ai omenirii incep sa se ocupe ~i sa experimcnteze problemele transcendentale, probleme care pana ieri erau desconsiderate, batjocorite, iar cei ce se indeletniceau cu ele erau socotiti minti obosite, autosugestionati, ~arlatani ori candidati pentru balamuc. Seria acestor fenon'1eneciudate, uimitoare prin natura lor, e nespus de mare, dar pentru ca nu dispun decat de 0 ora, ma voi miirginiJa cele mai importante: scrierea unui creiol1 singur,

139

Couferiute spiritiste

scrierea p~oiectat~,.telekil1ezi~,.levita!ia, proieqii luminoase, cryptestezla, mOl1lpa,premOI11!la, telepatia. ectoplasmia. Presupunand di nu toata lumea cunoa~te aceasta nomenclatura ~tiin!ifica,sunt dator a da cate 0 mica explicatie referitor la fiecare din ele. . 'Sunt cazuri ciindIn prezen!a unor persoane numite mediumi din fiin!a ciirora iese mai u~or deeM de la 0 persoana obi~nuit~ o materie eterica numita fluid, se vede cum un creion pus p~< masa se rididi singur, ziua 111 amiaza mare, ~i incepe sa scrie pe 0 coala de hiirtie alba. E un fenomen ce starne~te admiratia ~i e socotit pe nedrept ca fiind un fapt nenatural, ca rezultatul unui true. Pare ciudat, dar acest fenomen este tot atat de natural ca ~i cand 'acest creion ar fi rinut ~i condus de 0 mana umana. Dar uimirea intrece limita ~i in mintea necunoscatorului incep sa se nascii banuieli ciind asistentii stand in semiobscuritate trei-patru minute, dupa aprindere'abecurilor electrice coristata una-doua pagini de hartie scrise cu cerneala in limba materna a asistentilor ori intr-o limba straina sau chiar intr,,-o timbii vorbita cu 'mii de ani in unna. E ceea ce se nume~te scrierea proiecJata, scrierea aplicata direct pe hartie, tara nici un"condei. $i astfel sunt lucrurile or<ll1duite in lume, ca. omul in via!a lui sa afle, sa auda ~i sa vada lucruri ce pentru moment ii tulbura mintea. lata un caz. Stand intr-o camera mai pu!in luminata, dar mai ales seara pe intuneric, 'asistentii vad pe un perete din fata lor 0 mana care scrie un text fonnat din litere luminoase.Pare ca ar fi reclamele luminoase ale cinematografelor ce in bezna nop!ii anun!a trecatorului subiectul tilmului ce ruleaza in acea seara, la acea sala de spectacol. Aminti!i-va de scrierea cuvintelor "Mane teehel fares", * pe peretele palatului lui Nabucodonosor. in alte imprejurari se obser\'a cum obiecte diferite - scaune, lampi, statuete, calimari - de la sine putere se .ridicii din locul lor, calatoresc pe deasupra asisten!ilor ~i se a'~eazau~or pe un loc departat de locul de plecare. Acesta este fenomenul denumit
telekinezie.

Daca dispui de un medium puternic, scrii un text pe mai multe bilete, pe care Ie introduci pe fiecare intr-un plic bine inchis. Le amesteci pana ce nici tu ca autor nu mai ~tii in care
* Vechiul Testament - paniel. c;1pitolul 5 - n. ed.

Scarlat DemetrescQ

140

ridicat pana la.tavan, unde a scris cu creionul, ca <> amintire, ca real ~i nu 0 halucimifie. Acesta este fenomenul numit levitafie.

ce scrie. L~ intih~pl~realegi u~ul din ele ~imedi\.l1nul de aproape sau.de}a AIstanf~clt7~te- mal mult~saumai pUfincorect - cele scnse IIIbIletul IllchIS.Aceast~ este citirea prin corpuri opace, fenomen cunoscut sub denumlrea de cryptestezie. Cred ca citesc in mintea dumneavoastra mirarea ~i neincrederea: "Cum sa fie posibile asemenea lucruri? Pana nu voi vedea ~i eu, nu voi crede." E fireasca aceasta indoiala ~i e natural sa dorifi sa vedefi pentru ca sa putefi crede. Alteori obiecte foarte grele, ca de exemplu 0 masa mare de sufragerie, ce abia poate fi ridicata de doi oameni, se ridica sing}lra in aer 10-12 centimetri. In multe tratate se citeaza cazuri dnd insu~i mediul1luls-a o proM ramasa spre a demonstra ~i ih viitor ca a fost un fapt

,
I

,
1

I
..

Cred ca afi auzit ~i dumneavoasatra de persoane. care, i

.

conversand cu alfii despre lucruri ale vietii, deodata se opresc din vorba ~i exclama: "Ce foe mare, vad cum arde 0 casa la un colt de strada dintr-un ora~ plin de fabrici, parca ar fi rafinarii".
Ziarele ce apar in unnatoarele ore anunta ca in ora~ul Ploie~ti un mare foe a mistuit 0 cladire din coltul strazii cutare. Acest fenomen a fost vederea din senin a un~i eveniment ce are loc in acela~i timp, dar la departare. Alteori, pe cand e~ti ocupatcu 0 lectura sau cu 0 activitate oarecare, iti apare 0 fiinta aerifonna a unui prieteI! sau ruda. ~tiinta populara spune cii acela care s-a aratat moare. Intr-adevar, daca notam data ~i ora cand a aparut acea aratare, aflam ulterior ca exact la acea data ~i ora a avut loc decesul celui ce s-a aratat. Acest fen omen de percepere vizuala a evenimente10r actuale se

nume~temOlli(ie.

In alte imprejurari, 0 persoana care are daruri deosebite de ale noastre, ale multora dintre noi, privindu-te in ochi ori privind in paharul din care ai sorbit putina apa, iti spune fapte, imprejurari, bucurii ori necazuri prin care vei trece in viitor. E ceea ce se nume~te in limbajul comun Qprezicere sau, ~tiintific, .
pre11lo11itie~

Cum? In ce fel? Nu va lasati nici dumneavoastra pana nu yeti afla. Dar cum sa nu te miri cand ai ocazia sa auzi ori sa
cit~~ti despre faptul cii 0 persoana gandind la ceva, un altul
~

privind in jurul capului sau ~i mai ales intre sprancene - ii spune cuvant cu cuvant tot ceea ce gan~e~te.Multi oameni care au avut acest minunat dar, pentru ca n-au ~tiut sa ~i-l ascunda,

141

Conferintespiritiste

au fost socoti!i ca asociati cu diavolul. Acesta e fenomenul numit telepatie. Dar toata gama fenomenelor ce-i sunt date omului sa vada e i~tre~utii ~e ~ratarea in c~me ~i oase, paqiala sau totala, a unel fim!e mblte sau strame care a paras it lumea noastra materiala. Fenomenului i s-a dilt numele de er;toplasmie sau materializare. Acest fenomen a fost studiattrei ani de zile in fata a tot ce a avut Anglia mai savant la epoca respectiva ~i anum~ William Crookes - prin intermediul mediumului Florence Cook, Charles Richet - in ora~ul Alger, la Vila Carmen, cu mediumul Alice, Schrenk Notzing ~i doamna Bisson - prin mediumul Marta Eva, la Paris, ~i-mul!i altii. Cand auzi sau cite~ti ca un om care a trecut pragul moqii ~i al carui corp a putrezit de mult intr-un col! de cimitir, a apiirut undeva in came ~i oase, cu un corp cald, cu respiratie ~i puIs omenesc, care vorbe~te, se mi~ca, canta vocal sau la un instrument ~i apoi piere dintr-o data, . nu po!i sa crezi, nu poti sa accepti acest lucru. De ar veni toata lumea de pe acest pamant sa-ti afirme acest lucru, tot nu te poate convinge, pentru ca asemenea fenomene tree de puterea judecatii omului de~usa din cele vazute din copilarie pana acum ~i din cele deduse din datele ~tiintei pozitive pe care 0 cunoa~tem. Este dar normal sa zici ca ~i Toma necredinciosul: "Nu, nu cred pfma ce nu voi pune mana sa pipai, pana ce ochii mei nu vor vedea, spre ama incredinta de realitatea faptului". Da, numai in aceste conditii va recomand ~ieu sa crede!i. Eu insumi, ca profesor de ~tiinta pozitiva, va fac aceasta recomandare, dar va rog, va rog mult, va invit sa dori!i din toate puterile sufletului dumneavoastra sa citi!i, sa vedeti ~i sa experimenta!i. Sa nu afimati ca este imposibil ~i sa va pierdeti vremea cu nimicuti trecatoare, caci este imprudent sa spui "imposibil". Imposibilul nu existii in natura, a~adar nu refuza!i sa citi!i despre aceste fenomene, sa Ie vedeti, sa studia!i legile care Ie guvemeaza ~i sa Ie acceptati ca fiind foarte normale. De ce va fac aceastii recomandare? 0 fac ca sa nu credeti pur ~i simplu, deoarece credin/a este ceva subiectiv ~i aceasta subiectivitate difera de la om la om, dupa natura sufleteasca ~i dupa cultura fiecaruia. Deci ea nu are 0 baza sigura. Azi trairh Intr-o epocii cfmd totul trece prin filtrul observatiilor ~i experientelor de laborator. Nu ne' mai este Ihgiiduit sa credem pur ~i simplu, ci trebuie sa procedam cu

Scarlat

Demetrescu

142

metoda ~i in mod ~tiintjfic, mai ales cand e vorba de fenomen~ metafizice ~i metapsihice. Numai procedand astfel yom putea intrevede cauzele lor ~i legile care prezideaza la producerea lor. Gra~ieacestei nonne de conduita, azi in America, Anglia, Franta ~i Gennania s-au creat institu~iicare fac diferite experien~eprin ace~ti mediumi, creand 0 ~tiin~anoua, numita metapsihica. ~i acum, dupa ce am facut aceasta lunga introducere, pentru ca sa nu vin in fa~adumneavoastra numai cu simple afirma~ii, va voi descrie unele experien~efacute de cercetatori din domeniul manifestarilor psihicului nostru. Dintre ace~tiacitez pe Baraduc, Darget, colonel de Rochas, profesorul Karl du Prel, baronul Reichenbach ~i, in ultimul timp, doctorul H. Durville. ~i acum va rog sa ma urmari~i cu atentie in expunerea unnatoarei experiente. 0 persoana - care, din dragoste perltru descoperirea adevarului, se of era gratuit la dispozitia experime.ntatorului- este a~ezatape un fotoliu comod cu spatarul inalt. 0 alta persoana, numita magnetizor, se a~eaza in fata acestei persoane ~i face cu mainile pase magnetice de la cap pana in di"eptulpantecelui. Pentru cii ochii de came ai experimentatorului, fiind de natura fizica, nu pot vedea la randullor decat Jumea fizica, deei -. nu au posibilitatea sa vada tluidele ~i fenomenele ce vor avea loc in timpul experimentului, sunt invita~iin aceasta camera un somnambul in stare hipnotica ~i un lucid, sau doi mediumi in stare de transa. Prin unnare experimentatorul va ~tice se va intampla, pentru ca va vedea prin ochii suflete~ti ai celor doi lucizi. ~i acum, pentru ca nu toata lumea ~tie ce e un magnetizor, va voi spune cii ace~ti oameni au-facultatea de a acumula din mediul inconjurator, ca ~iun aculllulator electric, mari cantita~i de materii eterice, de fluide, ~i Ie revarsa prin pasele lor asupraunei alte persoane. Este Geva'asemanator cu ceea oe se petrece in fizicii intre douaelemente cu poten~ialdeosebit intre care, in virtutea legii echilibrului, se produce 0 \lescarcare de energie sau de materie, de la cel supraplin la cel mai sarac. Din cauza acestui transfer de fluide se produce un proces intim in aceasta persoana, care va avea ca rezultat fenomenele ce var urma. Din primu1 moment 1a stanga persoanei de pe foto1iu se a~eaza, la distanta de un metru, un alt fotoliu. Dupa 0 jumiitare de ora de pase magnetice se observa ca persoana a~ezata pe fototiu, de~i a donnit bine noaptea precedenta, 'de~i nu este

143

Conferinte spiritiste

,I.

obosita de vreun efort, simte ca i se Impaienjene~teprivirea, ca pleoapele i se lasa In jos ca de plumb, ca Incetul cu incetul pierde con~tiintalocului unclese ami ~iIn fine, ado31meprofund. Nu mai aude, nu mai veele, nu ma'i simte nimic. A adonnit per.fect trecand In faza cunoscuta In~tiin!a de stare- hipnotidi, m31 ,exact magnetica. In acela~itimp, pe masura ce se continua pasele, se observa cum din aceasta persoana adonnita, la dreapta ~i la stanga sa, iese un fel de fum, 0 cea!a pu!in nuan!ata la dreapta In albastru iarcea din stanga In porto,caliu. De la 0 vreme, pasele continuand, coloana din dreapta Incepe sa se mi~te, Indreptandu-se spre coloana din stanga. Mi~careaacestei coloane drepte se poate face prin fata subiectului, dar de cele mai multe ori trecerea se face pe la spatele cqrpului fizic al subiectului. La un moment dat, cele doua coloane fuzioneaza~se topesc una in alta, formand Q singura coloana verticala alburie. Se cere mare atentie din partea experimentatorului, mare pruden!a ~imai ales mul!a rabdare, fiind Injoc saniitatea, ba chiar via!a mediumului. . In minuteIe unnatoare coloana incepe'sa se concentreze ~i ca unnare sa se mic~oreze, dar in aceea~i masura ea devine din .ce in ce mai clara, mai luminoasa ~iin acela~itimp din infonna incepe sa se contureze, luand tot mai mult 0 fonna umana. ~i lucru uirJ;litor: aceasta imagine fluidica e identicacu persoana care doanne profund pe fotoliu. E dublul sau, este fantoma fiin!ei lui, o data ce acest dublu s-a desavar~itpana la a semana perfect cu subiectul adonnit, el se a~eaza pe fotoliul al doilea, luand aceea~i pozitie ca originalul. Orice mi~care a omului de pe primul fotoliu este reprodusa de fantoma de pe al doilea fotoliu. Acest dublu se poate reflecta intr-o oglinda a~ezata iIi fata sa ~i se poate ~i fotografia, mai mult sau mai pu!in corect, dupa imprejurari. - Subiectul, de~i adormit Incepe sa vorbeascii ~i sa ~puna cii vede pe cineva la stanga sa care seamana foarte mult cu el. Ceva mai mult, daca experimentatorul rididi mana dreapta a subiectului,acestaspune ca ~icelalalta ridicatmana dreapta.Repet, orice mi~carea capului, mainilor, corpului,picioarelor subiectului e in acela~itimp reprodusa de dllblul sau, de fantoma sa. Acum se procedeaza la 11l1niitoarea experien!a.Se ia 0 batista, se desfaee ~i eu ea se acopera mana subieetului. I se ridica bra!ul in sus ~i el spune: "Vad pe dllblul meu cii a ridicat bra!UI sau drept,. nu-i vad decat bra!Ul,mana lui nu ~tiu de ce, dar nu i-o vad".

Scarlat

Demetrescu

144

Atat somnambulul, cat ~i clarvazatorul de fata vor ved~a corpul fizic al subiectului, precum de asemenea ~'idublul sau. $.icurios: dacii mana subiectului a fost acoperita de batista, nici el nu vor vedea mana dublului fluidic. De aici s-a tras concluzia ca materia fizica ce acopera un corp fl\J.idicnu lasa sa se vada acest corp fluidic. Dar daca aceasta materie fizica e bine imbibata cu materie fluididi, atunci ea, asemeni unui geam lasa sa se vada corpul fluidic. lata ~i experien!a convingatoare. Se ia acea batista ~i se a~eaza pe fotoliul unde a stat fantoma. Atunci batista se va imbiba de materia fluidica a fantomei. De ilceasta data, punand batista pe mana subiectului, atat el dit ~i somnambulul ori fantomei. Prin urmare, concluzia de mai sus este bine stabilita. Sa urmarim acum experien!a mai departe. Luam un obiect oarecare - un buton, un ceas, 0 carte - ~i it punem in mana subiectului. I se ridica braru1cu mana ce tine acest obiect ~i el, asemenea celor doi lucizi de fa!a, spune: "Viid cii fantoma tine in mana sa 0 carte." Toti trei vad obiectul fluidic in mana dublului. lata iar un fapt de 0 importan!a deosebita: orice corp, fie ei viu, fie neanimat are totdeauna fn masa sa un dubiu fluidic care este vazut de iucizi., Sa nu uita!i acest fapt de 0 importan!iicapitala: corpurileflZice fmpiedica vederea corpurilor eterice. Tot ce v-am spus pana acum nu se ob!ine de la prima incercare. In acest domeniu e nevoie mai mult ca oriuride de multa rabdare ~i consecven!a, atat de ne'cesare mediumului, ca ~i experimentatorului, pentru ca~tigarea abilita!ii ~iu~urin!eide a lucra cu acest material subtil. Astfel se face ea pe cand la inceput experien!eleerau greoaie ~ivari.abile,instabile, eu vremea devin rapide, sigure ~i clare. Continuand sa se faca pase asupra persoanei din fotoliu;-se constata ca fantoma ineepe sa-~i piarda eonturul, forma de om, inceteaza sa mai reproduca mi~carile subiectului ~i de la 0 vreme, devenind iar 0 masii alungita, se ridica vertical ~i se depiirteaza de pe fotoliul sau. Sa denumim aceasta forma!iune care ineepe sa se mi~te fantoma numami doi. Ajuns la acest punct, operatorul trebuie sa fie atent ~i sa-~i impuna verbal sau mental vointa sa puternica, ca sa dirijeze fantoma acoLounde dore~te el, Gacialtfel in primele zile de experien!ii'fantoma se va mi~ca neabil, se va lovi de obiecte, neavand 0 deplina conducere proprie ~i ca urmare subieetul se va plange di s-a

j
~
I

clarvazatorul de fa!a spun . ca viid podul palmei ~i degetele

r
145 Conferinte spiritiste lovit)a picior, cap sau brat, de~i nu s-a mi~cat de pe fotoliul sau. Inceputul e greu, ca In toate. Cu timpul, acel ceva ce ~tiinta psihologiei n denume~te suflet, purtatorul de con~tiinta, pare a parasi trupul aezat pe fotoliu ~i trece In fantoma. Din momentul acesta trupul devine un simplu instrument, 0 masa de came absolut incon~tienta. Acum toam con~tiinta a tot ceea ce se petrece in jurul sau e trecum in fantoma, de unde intretine mi~carea ~i vorbirea corpului carnal. Dupa aceasta i s-a cerut fantomei, eu toata delicatetea posibila, sa treaca printr-o u~a deschisa in camera alaturata. Ea raspunde la aceasta solicitare ~i porne~te, alunecand pe parchet sau plutind putin deasupra parchetului, ajungand in camera

I
f,

alaturata.

'

I f

Dar experienta a fost plina de un inalt invatamant cand s-a vazut ca, la cererea experimentatorului, fantoma a putut trece prin perete, geam sau prin u~ile deschise in' camera alaturata. Deci fantoma, avand un corp supraeterat, are facultatea de a trece prin orice materie fizica, fie ea piatra, metal, zid, lernn

sau stic1a.

, -

Tot din experientele de mai sus s-a degajat ~i urmatoarea' conc1uzie:fantoma poate sa asculte de experimentatorul sau, sa execute anumite comenzi sau poate sa Ie refuze. Cu alte cuvinte, fantoma are vointa sa proprie. Retineti acest fapt, pentru ca are importanta sa, dovedind ca aici nu este vorba de 0 sugestie ~i nici de 0 voin~a exterioara care manevreaza pe adormit ~i pe dublul sau, ci este 0 con~tiint1i'~i0 vointa proprie care pot lucra dupa liberul lor arbitru. Continuand experimentul, se prezinta forme noi de fenomene. Astfel, domnul Durville a observat ca 0 data ce s-a ajuns la faza ca fantoma sa fie capabila 'de a se deplasa la distanta, daca se continua sa se fadi pase magnetice pe mai departe asupra subiectului, fantoma pare ca absoarbe, pompeaza din atmosfera inconjuriitoare materii fluidice grosolane, cvasi-fizice, care intrand in corpul sau, 0 fac mai putin transparenta, ne!naipermitand sa se vadii lucrurile ca pana acum prin corpul ei,. In schimb devine mai vizibila ~i capabilii de a

executa acte fizice.

S-a observat ca trupul fizic al subiectului este legat de fantoma printr-tm cordon fluidic, a~a dupa cum copilul este legat de placenta mamei sale. Prin acest cordon, care pleaca de regula din dreptul ombilicului corpului carnal, circula doi curenti:

c'

- -- -- _.-

Scarlat

Demetrescu

146

u.nulpe partea inferioara, dinspre pamant, de lacorp la fantoma, ~l.al~l pe l~ partea superioara, de la fantomii la corp. A~a ca once lmpresle asupra fantomei se transmite corpului sub fonna de senza!ie. Aceasta dedublare de corp in fantoma nu trebuie sa depa~easca doua ore. La sIar~itul acestui timp se impune ca magnetizorul, prin alte gcnuri de pase magnetice, s~ detennine fantoma sa reintre in corpul sau fizic, prin partea dreapta a acestuia. Subiectul trebuie lasat lini~tit, nemi~cat ~i in acela~i timp nimeni sa nu se a~eze pe fotoliul ocupat de fantoma, cel pu!in 15 minute, pentru ca fantoma a lasat 0 anumita cantitate din fluidul sau .pe fotoliu ~i se cere un timp pentru ca pe cale magnetica, t~t'acest fluid sa se reiI.1toarca in corpul subiectului. Prin unnare, din aceasta experin!a deducem ca -omul este alcatuit din doua parti: COlpU/ de carne ~i dublu/ saufantamatic. Daca aveti ocazia sa intalniti in viata dumneavoastra 0 persoanii inze~trata cu vederea lu~ida, pun~ti-o sa va priveasca in intuneric ~iea va va spune totdeauna ca vede in jurul corpului dumneavoastra 0 aureola luminoasa de diferite culori, de la negru, gri, albastru ~i pana la albul stralucitor, totul depinzand de gradul de moralitate al celui observat. Aceasta aureola este expansiunea fantomei la exteriorul corpului carnal. ~i azi avem certitudinea ca intre fantoma inchisa in corpul carnal ~i mediul inconjurator se face mereu un schimb de materii fluidice. Din afara, acest eter - care nu este altceva decat energie - este absorbit in interior, vitalizeaza corpul fizic, dupa care iese afara. Aceasta emisie de fluide din interiorul corpului nostru se face pe toata suprafata corpului carnal, dar rpai ales prin extremitatile acestuia: varful degetelor ~i a capului. Insa prin ochi aceste raze ies mai puternice ~i mai lungi decat pe oriunde. lata secretul ochilor care te fanneca, te magnetizeaza. Aceste efluvii emise de toate corpurile din natura - dar mai ales de corpul uman - se poi"~i fotografia. Nu trebuie decat sa !inem mana deasupra unei placi fotografice cateva minute intr-o camera obscurii ~i apoi prin develop area cli~eului obtinem fotografia mainii. Examinfmd aceastii fotografie yom vedea cum din viirful degetelor pleaca 0 infinitate de raze. Ciind corpul nostru fizic se dedubleaza in corpul carnal, ~i fantoma, luminozitatea corpului carnal observata de orice clarvoiant nu se mai vede, pentru ca ea apartine dublului care s-a departat de corp.

- .----

147

Conferinte spiritiste

.. Se proc.edeazain continuare la 0 aIta serie de experiente. Se la un Zlar ~l este prezentat subiectului adonnit. EI va decIara ca nu vede nimic. Se ia ziarul ~i se prezinta fantomei. In orice parte i s~ va a~eza ziarul - fie deasupra capului, fie la spate, fie la abdomen sau varful degetelor - fantoma va citi cele scrise in ziar. Dar curiozitatea e ~i mai mare dind corpul carnal adonnit de la distanta va citi ~i el cele scrise in ziar. Abia acum spune

cii vede ~i eI.

Se'ia apoi un ceas, se a~eaziila urechea mediumului adonnit ~i este intrebat ce aude. El raspunde cii nu aude nimic. Se ia apoi ceasul ~i este dus la fantomii, care este la trei-patru metd de corpul carnal, ~i deodata mediumul adonnit spune: "Ei da, acum aud tic-tac-ul unui ceas". Deci ~iin cazul de fata perceptia auditivii nu s-a fiicut de corp, ci de fantomii, ca '~i in cazul vii.zului. . Se'poate face 0 experienta ~i mai uimitoare. A~ezari1. intr-o camerii mai inqepiirtatii douii-trei persoane ~i pentru interesul cercetiiriiIe spunem sa fata ceea ce vor ele. Dupa aceea, fantQma este rugata sa se duca ~i sa vada ce se petrece in acea camera, dar experimentatorul ramane langa subiect, langa corpul carnal, ca sii-Iaudii vorbind. Mediumul spune ca vede in a treia camera trei persoane care se invart in jurul unei mese ~i repeta tot ceea ce vorbesc acele persoane. Ca ~i pentru cele doua simturi (vazul ~iauzul) experimentate . m~i sus, mirosul, gustul, simtu1tactil nu apartin corpului fizic, ci tot corpului eteric fantomal. Astfel, daca-se pune sub nasul mediumului un flacon cu un lichid puternic odorant, de exemplu amoniac, nu simte absolut nimic~Dar daca experimentatorul se duce la fantoma ~i ii prezintii ace! flacon, atunci vedem cum mediumul i~i intoarce capul ~i i~i acopera nasul. Acela~i rezultat ni-l da ~i experien!a cu simtul gustativ ~i eel tactiI. lata, de exemplu, punem in mana mediumului 0 bucatica de sare ~i iI rugam sa 0 guste ~i sa 0 scuipe afara, dar sa ne spune ce gust are, daca c buna sau rea. El 0 pune in gura, o scuipa imediat afara, dar afinna ca nu are nici un gust. Se face apel apoi la fantoma ca sa deschida gura, introducem in ea cu 0 pensa 0 bucata mica de sare ~ide aceasta data vedem cum mediumul scuipa ~i se plange ca i s-a dat sare. Cat prive~te simtul tactil, acest fenomen e mai apropiat de cuno~tinta dumneavoastra. $titi ~i dumneavoastra ca un om cazut in stare profundii de somn magnetic devine insensibil la pipait (este anesteziat).Ei bine, daca intepam cu un ac pie!ea acestui medium

Scarlat

Demetrescu

148
I

el, nu sim~e absolut nimic, dar dadi inrepam cu acela~i ac ~antol?~on punem un mic carbune aprins pe ea, fantoma se da mapOl, lar omu~de pe scaun tipa ,cii I-am intepat sau ars; dupa de~teptarea sublectuluLconstatam ca pe locul corespondent are pe sorpul sau carnal 0 arsura sail 0 urma de intepatura. In cazul in care camera unde s-a rncut ~edinta a fost rece fantoma fiind impresionata, se constata cii medi~mul dud s~ va de~tepta va avea guturai. __Deaici concluzia ca mai intiii se imbolnave~te fiinta noastra fluidicii ~i dupa aceea corpul carnal, ca orice boala a fost precedata de imbolnavirea dublului nostru fluidic. Din cele expuse pana acum reiese ca fiinta noastra este compusa dintr-un corp material, carnal - un instrument orb, prin natura lui insensibilii, ne~tiutoare, ~i un corp tot material - dublul omului de came, care simte ~i care poseda inteligenfii
~i voinfii.
.

I
i ~J

Dacii se fac pase magnetice nu asupra subiectului, ci asupra fantomei, se constata ca fantoma se desparte in doua paI1i,una

care se depiirteaza de fotoliu, numarul doi, ~i devine mai

stralucitoare, ~i alta care se reintoarce pe calea cordonului in corpul carnal, rncandu-l din obscur din nou luminos. Acestei piiI1i care s-a reintors in corpul de came i s-a dat numele de corpul vital. EI are rolul de a intretine viata corpului de came, de a pune in functiune ~i conduce.activitatea tuturor organelor. Din aceasta cauza i s-a mai zis ~i corpul vitalizant. Privind acum cea de a doua formatie fantomala, se constatii ca are forma unei sfere alungite (un ou cu varful in jos), care poartii in partea ei superioara 0 sferula mai mica, dar foarte stralucitoare. Intrebat mediuni.ulce reprezinta.a doua fantoma, dupa reintrarea corpului sau vital, el raspunde: "Acesta este sufletul meu, acesta sunt eu eel adevarat, caci corpul meu de came nu este decat un sac in care locuie~te accst sutlet". Intrebat ce este sfera cea luminoasa, el raspunde: "Sfera de sus e omul ve~nic, e corpul meu spiritual, iar cea mare, inferioara, nu este dedit instrumentul corpului spiritual, Cll care el se poate deplasa ~i manifesta in spatiile din jurul pamantului dupa ce va parasi definitiv trupul meu de came". Acestei sfere inferioare i s-a dat numele de corpul astral. Deci din totalitatea acestor experiente s-a ajuns la concluzia cii fiinta omeneasca se compune din trei paI1i: corpul fizic, c01pul astral ~i corpul spiritual.

.
...

149 ,

Conferinte spiritiste

,..

I,
,

lata date ~tiintifiee care au fast obtinute'<ieoameni invatati inzes~rati eu 0 yointa ?e fier, eu 0 dragoste nesflir~ita pe~~ adevar, ear~ am de-a rand,ul au luerat eu 0 rabdare ingereasea pentru ca sa afle.ce est~ Vla!a,ce este omul, de unde vine el ~i care e scopul eXIstentel sale. Avand in vedere aceste cuno~tinte, am alergat ~ieu din casa ,in easa, uneori chiar ~i prin alte ora~e, ~i unde auzeam ca se produce un fenomen ce iese din cadrul vietii obi<:nuite , '{ , ma duceam sa-l vad ~i eu. Cu aceasta ocazie am intalnit persoane care, tara sa fie adonnite de vreun magnetizor. adonneau singure ~i in aceastii stare - numita transa - mi-au eitit gandurile ~iam primit sfaturi ~iexplieatii foarte interesantc. Am avut ocazia sa aud pe un om sarac, cu 0 cultura destul de modesta, care in stare de transa mi-a vorbit de teorii ~tiin!ifice, a vorbit in limba araba sau veehea egipteana ~i ne-a scris euvinte in'limba sanscrita, de care nu avea nici 0 cuno~tin!a. Prin intermediul unor astfel de mediumi cazuti in transa, de pe tot cuprinsul globului pamantesc, s-a primit aceea~i revelatie: fiinta voastra se compune din trei piirti: corpul pieritor - lutul cu care sunteti invelit la exterior, corp nascut din materialul planetei voastre, animat de corpul vital eteric, dar ~i el tinand tot de Terra voastra. Cand muriti pe amandoua Ie lasati pamantului de unde au fost luate. Al doilea este corpul astral, sau perispiritul, corp care poarta in el simtirea, ura, iubirea, dorintele, patimile etc.Ele apartin materiilor eterice ale sistemului vostru solar ~i al univ~rsului. ~i in fine, al treilea, corpul spiritual, spiritul, creat de Tatal nostru, Creatorul tuturor ce10rvazute ~i nevazute. El este fiinta ve~nica, e spititul nostru ce va ajunge prin iubire ~ieunoa~tereun inger, slujitor al Luminii lumilor, al Spiritului suprem ce euprinde in sanul Sau tot i~finitul. J?l!spiritul, ~inumai el este sediul inteligentei, vointei ~l memoneI. . Corpul fizic, dupa moarte, it veti lasa aici pe pamant ~i veti pleca in spatiu numai eu eorpul astral ~i spirJtual. Acolo, dupa o ~ederemai lunga sau mai scurta, reveniti la na~terepe pamant, pentru a invata la ~eoala vietii terestre. ~i a~a, din viata in viata, prin numeroase inearnari, prin numeroase suferinte, deveniti mai buni, .mai Intelep~i,mai ~tiutori de cele din jurul vostru. Destinul vostru devine din viata in viata mai frumos, pe masura silintei voastre de a implini legile morale, legile divine. lata in esenta cele aflate prin mediumii de transa.

Sc~rlat Demetrescu 150 .. in .fata ~~estorfenome~~ ui!1litoare,inexplicabile prin datele ~tllntel pozltIve, am fost slht ~Ieu sa admit existenta -unei forte .invizibile, sa admit existenta unui spirit nepieritor in fiinta

noastra.

'

in alte tari, cercetatori asemeni mie sunt cu miile ~i ei au scris cacti pe seama, de 0 mare valoare ~tiintifica. in aceste tratatese vorbe~te despre voci auzite in camera, despre fiori ce apar din aite tari indepartate ce par a fi proaspat rupte din gradina, de cacti aduse in mijlocul asistentilor dintr-o biblioteca indepartatii ~i despre multe multe altele. Aceste fenomene azi sunt studiate de dr. Osty, directorul lnstitutului Metapsihic din Paris, care dispune de un arsenal de aparate ~i dispozitii cu care se inregistreaza ~i se fotografiaza automat fenomenele

metapsihice.

Parerea mea este ca un om care pretinde ca este cult are datoria sa utmareasca ~i asemenea cercetiiri, cum este cea a savantului academician francez Charles Richet. .Va recomand, de asemenea lucrarea doctomlui Geley asupra materializarilor, ca ~i tratatul publicat de profesorul Schrenk Notzink de la Universitatea din Munchen. Cititi ciiqile de doctrina spiritualista ale lui Allan Kardek, ale lui Leon Denis ~i Gabriel Delanne. Sunt zeci de reviste ~i sute de volume ce apar prin toate tarile, care va vor deschide orizontul intelegerii vietii ~i a moctii. Eu unul ma simt fericit ca acum imi pot explica minunile descrise in Sfanta Scriptura. Acum mai mult ca oricand sufietul. meu adora'pe Dumnezeu ~i ma pr2.sternezinaintea Luminii din Lumina cea mare, a Domnului lsus Christos, caci ~tiinta m~a apropiat de credinta. Sper ca in viitor aceste doua parghii ale omenirii vor merge impreuna, a~a cum a fost in noaptea veacurilor ce au trecut. Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa afiam tot mai multe, pentru a intelege maretia alcatuirii universului ~i sa cunoa~tem legile oranduite de El in infinitul ce ne inconjoara, pentru a ~ti originea noastra, scopul existentei noastre terestre

~i tinta catre care evolueazatotul.

Cu cat yom ~ti mai mult, cu atat 11yom iubi mai mult ~i ne yom supune mai profund vointei Lui. Amin.

.,

,, J.
. .

"
I

l-

Sumar

Viata dincolo de mormant .............................................. introducere

Istoric ..: ............................. Planurile in care i~i duce omul existenta :.~.......... Corpul fizic al omului ................................................. Corpul astral ................................................................. Corpul mental ........... Corpul cauzal ~................................................. Evolutia omului pe pamant sau in planul fizic .........
Moartea ..........................................................................

Tulburarea spiritului in timpul moqii terestre ............

Viata omului in planul astral

:................

.~

.Reincarnarea .................................................................. Revenirea pe pamant la incarnare ............................... Treptele evolutiei spiritului ......... Destinul omului ............................................................ Incheiere : ~............................ Conferinte spiritiste ...................................................... Despre medium ~i mediumitate ................................... Despre materializarea spiritelor ................................... Cer~etari in domeniul metapsihic ~i spiritist..............

Viata in planul mental

....................................

5 5 7 10 12 17 23 26 27 28 32 36 50 56 91 94 95 102 105 105 119 137