Sunteți pe pagina 1din 3

Zapada de Orhan Pamuk 568 pag. Edit.

Carte Veche

Orhan Pamuk (n. 1952) este cel mai cunoscut i, totodat, cel mai controversat scriitor turc contemporan, asumat de ntreaga Europ ca una dintre cele mai valoroase i originale voci ale ultimilor ani. Nscut la Istanbul, Pamuk a urmat studii de arhitectur la Universitatea Tehnic din oraul natal, abandonate ulterior; n 1976 a absolvit Institutul de Jurnalistic al aceleiai universiti. Din 1974 s-a consacrat aproape n ntregime scrisului, dup ce, o vreme, cochetase cu pictura. Opera sa, elogiat cu entuziasm de critici i tradus n peste 45 de limbi, cuprinde romane printre care Beyaz Kale (Fortreaa alb, 1985), Kara Kitap (Cartea neagr, 1990), Yeni Hayat (Viaa cea nou, 1994), Benim Adm Krmz (M numesc Rou, 1998), Kar (Zpada, 2002) i un volum de memorii dedicat Istanbulului. Recunoaterea internaional s-a concretizat i ntr-o pleiad de premii prestigioase, precum: The Independent Award for Foreign Fiction, Prix de la Dcouverte Europenne, Prix du Meilleur Livre tranger, International Impac Dublin Literary Award, Prix Mdicis tranger, Friedenspreis .a. n 2006, lui Orhan Pamuk i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatur.

O nou stea s-a ivit la Rsrit: Orhan Pamuk. The New York Times Book Review Designul copertei: Griffon and Swans Productions www.griffon.ro

Revenit n Turcia dup un lung exil politic n Europa occidental, poetul Ka face o cltorie la Kars, n estul Turciei, pentru a asista la alegerile locale i a investiga o stranie epidemie de sinucideri care bntuie printre tinerele din ora. n cele trei zile petrecute n trgul copleit de ninsori apocaliptice, Ka se confrunt cu realitile contemporane ale rii sale, dar i cu zonele ntunecate ale propriei identiti. Viaa cea nou la care aspir se dovedete ns a fi o himer; sentimentul apstor de nfrngere care-l stpnete la ntoarcerea n Germania, teritoriu al exilului i indeterminrii, l va urmri pn n ultimele clipe ale vieii. O lectur esenial pentru timpurile noastre

Margaret Atwood O oper major miestrit construit i bntuit de dilemele lumii contemporane impresionant prin anvergur, franchee i umor John Updike

Romanul Zpada a fost distins cu: Prix Mdicis Etranger, 2005 Prix Mditerrane Etranger, 2006

Romanul zugraveste in mod stralucit atat cruzimea si intoleranta fundamentalistilor islamici, cat si cruzimea si intoleranta exponentilor statului laic turc. Mai important este, totusi, faptul ca Pamuk a creat personaje credibile, atasante care reprezinta ambele tabere ale acestei falii si ca a dat glas in mod convingator maniei si frustrarii care le anima. Nu este vorba de monstri, ci de oameni obisnuiti care au, de fapt, cu mult mai multe in comun decat ar fi dipusi sa admita. (Michael McGaha, The Los Angeles Times) Este un Pamuk nastrusnic, postmodern, autor al romanelor Fortareata alba si Ma numesc Rosu, care face aluzii lapidare la Oedip, Robespierre, Stendhal, Mallarm, Turgheniev, Dostoievski si Conrad. Dar dincolo de trimiterile sale la poezia romantica, la teatrul politic si la relatia antropologica dintre marxism-leninism si nationalismul antioccidental, Zapada este scrisa, printre altele, de un barbat care a avut neplaceri pentru ca a sustinut drepturile kurzilor si pentru ca a contestat sentinta religioasa formulata de Iran la adresa lui Rushdie. (John Leonard, Harpers)

Zapada lui Orhan Pamuk ("Kar" titlul original din limba turca) ilustreaza calatoria poetului Ka in Kars, oras dintr-o provincie estica a Turciei, insarcinat cu solutionarea enigmei valului de sinucideri din randul tinerelor musulmane razvratite impotriva interdictiei de a mai purta val. In Kars este practic un micro-cosmos delimitat de mai multe coordonate: pozitiile si interesele politice contrare, ciocnirile ideatice si religioase intre Turcia de est si Turcia de vest, ziarul local sctualizat cu constiinciozitate, inchiderea granitei cu Armenia, izolarea, penele succesive de curent. Dar, mai pregnant decat toate, zapada. Zapada care transforma Kars-ul intr-un oras izolat si complet paralizat, goleste strazile si parca instiga si mai mult la adunari secrete pe ulite laturalnice. Asupra poetului Ka insa, zapada are un rol diferit: este chiar fundalul idilei sale cu Ipek, idila ce are aceleasi coordonate ca si in celelalte romane ale lui Pamuk: el poetul care viseaza de ani de zile la ea, iar ea femeia excesiv de frumoasa care in cele din urma cedeaza, dar pe termen scurt.

In Zapada, Orhan Pamuk alterneaza planurile romantice cu cele politice, iar naratiunea capata o nota dramatica in momentul punerii in scena a unei vechi piese a lui Atturk: o femeie vrea sa isi dea valul jos, musulmanii se impotrivesc, iar in cele din urma intervin soldatii republicani pentru a o salva. Gloantele care se trag pe scena insa sunt din pacate, adevarate. In tumultul evenimentelor, Ka paraseste Kars-ul, asteptand-o in zadar pe frumoasa Ipek sa il urmeaze, iar dupa cativa ani este ucis de un necunoscut in Frankfurt. Pe urmele sale, la cativa ani de zile, porneste prietenul sau, care se identifica forte bine cu naratorul Orhan, si cade in plasa aceleiasi Ipek: pasiunea fulgeratoare nu il ocoleste nici pe el. Asa cum il vede Pamuk, Zapada este singurul sau roman politic. Asa cum il vad eu, mi se pare ideal de citit intr-o vacanta mai lunga, in care sa ii poti acorda toata atentia necesara si in care sa iti permiti luxul de a savura fiecare detaliu, fie el refritor la intrigi religioase, la amanunte culinare, la cautari erotice sau ciocniri politice.