Sunteți pe pagina 1din 150

MEDICINA

- propuneri intrebari Tema nr. 1 Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 27-29 *1 n care din urmtoarele situaii de pierdere a strii de cunotin nu este necesar spitalizarea

*5

Bilanul biologic la pacientul cu sincop urmrete depistarea urmtoarelor modificri, cu excepia

A. hipercalcemie B. supradozaj digitalic C. diskaliemie D. necroza miocardic E. creterea D-Dimerilor (pag. 28) 6 Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace

A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor anomalii neurologice B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG C. scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic suspectat D. sincopa vasovagal repetitiv E. sincopa de etiologie necunoscut (pag. 28) *2 Elementul definitoriu al pierderii de cunotin din sincop este

A. disautonomia neurovegetativ B. fibrilaia ventricular C. stenoza aortic strns D. embolia pulmonar masiv E. disfuncia sinusal (pag. 27) 7 Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt

A. hipersensibilitatea sinocarotidian B. hipertensiunea arterial pulmonar sever C. disautonomia neurovegetativ D. furtul de arter subclavie E. embolia pulmonar masiv (pag. 27) 8 Sincopa vasovagal tipic

A. prezena prodromului B. revenirea lent progresiv C. debutul brusc D. caracterul complet E. pierderea de urin (pag. 27) *3 Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia

A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG B. nu necesit nicio explorare C. necesit evaluare prin ecografie cardiac D. este de cauz vascular E. necesit nregistrare Holter de 24 ore (pag. 27-29) 9 Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz

A. stenoza aortic strns B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C. mixom atrial stng D. tromboza de protez valvular mecanic E. hipotensiunea arterial (pag. 27) *4 Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia

A. cardiac B. metabolic C. neurologic D. reflex E. vascular (pag. 27)

A. furtul de arter subclavie B. hipersensibilitatea sinocarotidian C. hipertensiunea arterial pulmonar sever D. disautonomia neurovegetativ E. hipotensiunea arterial (pag. 27)

Pag. 1 din 150

10 Explorrile de a doua intenie utile la pacienii cu sincop au urmtoarele caracteristici A. nregistrarea Holter de 24 ore are valoare predictiv negativ mare B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia ischemic, dilatativ sau hipertrofic C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea sincopelor vasovagale E. electrocardiograma poate identifica mecanismul sincopei (pag. 29) * 11 Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau sincopa este reprezentata de: A. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte B. Tulburari de ritm C. Tulburari de conducere si bradicardie D. Disautonomie neurovegetativa E. Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi (pag. 27) Tema nr. 2 Boala cardiac ischemic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag. 66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134, 135, 136 *1 Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una

*3

La 2 ore de la debutul durerii, pentru diagnosticul pozitiv al unui sindrom coronarian acut, dintre markerii de necroz miocardic se poate utiliza

A. Troponina I B. Troponina T C. Mioglobina D. CK-MB E. ASAT (pag. 69) *4 Stadiul II al Clasificrii Killip se caracterizeaz prin

A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm ventricular B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante care nu depesc jumtate din ariile pulmonare C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar acut D. Infarct miocardic cu oc cardiogen E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de staz pulmonar (pag. 71) *5 In evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de roat este sugestiv pentru

A. Insuficien mitral ischemic B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior C. Ruptura peretelui liber ventricular D. Ruptura septului interventricular E. Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever (pag. 71) 6 Diagnosticul de anevrism ventricular stng la un pacient cu infarct miocardic acut se bazeaz pe urmtoarele

A. coronarit B. anemie C. pericardit D. tahicardie E. colaps (pag. 64-65) *2 Supradenivelarea persistent de segment ST prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF, corespunde unui infarct miocardic acut

A. Persistena supradenivelrii segmentului ST peste 3 sptmni B. Fenomene de insuficien ventricular stng C. Apariia Sindromului Dressler D. Tulburri de ritm ventricular recurente E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic nou aprut (pag. 72)

A. anteroseptal B. inferior i anterior C. inferior i anteroseptal D. septal profund E. inferior i posterior (pag. 69)

Pag. 2 din 150

Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul stng sunt

A. Ruptura peretelui liber ventricular B. Sindromul Dressler C. Insuficiena mitral ischemic D. Tromboembolismul pulmonar E. Blocurile atrio-ventriculare (pag. 71) 8 Indicaia de cardiostimulare temporar la un pacient cu infarct miocardic anterior se impune n prezena

11 Urmatorii markeri de necroza miocardica se pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul infarctului miocardic: A. CPK (creatinfosfokinaza) B. Mioglobina C. LDH (lactatdehidrogenaza) D. TGO - ASAT E. Troponina I (pag. 69) 12 Indicatiile cardiostimularii in infarctul miocardic acut sunt: A. BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3 prost tolerate si care nu raspund nici la atropina nici la isoprenalina B. Alternanta bloc stang/bloc drept C. Ritmul idioventricular accelerat D. Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang sau posterior stang E. Socul cardiogenic (pag. 71) 13 Complicatiile mecanice precoce ale infarctului miocardic acut sunt: A. Ruptura septala B. Ruptura peretelui liber C. Blocurile atrioventriculare D. Fibrilatia ventriculara E. Insuficienta mitrala (pag. 71) Tema nr. 3 Hipertensiunea arterial esenial Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara denumiri comerciale pag. 55, 57 *1 Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin urmatoarele valori tensionale

A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de fibrilaie atrial D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de ramur dreapt E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc anterior stng (pag. 71) 9 Sindromul coronarian acut fr supradenivelare de segment ST se caracterizeaz prin urmtoarele afirmaii

A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie colateral eficient B. Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare severe i complexe C. Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac ischemic D. Asociaz frecvent complicaii mecanice gen ruptura de perete liber ventricular E. Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe fondul unei circulaii colaterale deficitare (pag. 72) * 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru sindromului Prinzmetal este sugerat de urmtoarele A. Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie B. Supradenivelare de segment ST concav n sus C. Supradenivelare de segment ST gigant convex n sus, unde T gigante D. Supradenivelare de segment ST corectat de nitroglicerin E. Subdenivelare de segment ST focalizat la un teritoriu vascular (pag. 60)

A. TA sistolica 140-159 mm Hg B. TA diastolica 90-99 mm Hg C. TA sistolica 160-179 mm Hg D. TA diastolica > 110 mm Hg E. TA sistolica > 180 mm Hg (pag. 52)

Pag. 3 din 150

*2

HTA este un factor de risc cardiovascular independent deoarece determina

Tratamentul nemedicamentos al HTA se refera la

A. risc de AVC crescut de 4 ori B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2 ori C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de 7 ori D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2 ori (pag. 52) *3 Sunt considerati ca factori de risc cardiovascular

A. Activitate fizica regulata B. Reducerea consumului de lipide saturate C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc D. Favorizarea consumului de alcool E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi) (pag. 54) 8 Tratamentul medicamentos al HTA

A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze mici pentru fiecare medicament B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o singura priza, cu eficienta timp de 24 ore C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie sunt aliskirenul, alfablocantele si antihipertensivele centrale D. Cel mai important principiu este scaderea in mod eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt: diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de conversie, inhibitorii calcici si antagonistii receptorilor angiotensinei II (pag. 54) 9 Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul insuficientei cardiace sunt

A. Antecedentele familiale de accident cardiovascular precoce B. Tabagismul oprit de peste 3 ani C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie D. Consumul redus de alcool E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de sex (pag. 53) *4 Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor tinta (de rasunet ale HTA) este

A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm B. Hipertrofia ventriculara stanga C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s D. Albuminuria < 30 mg/zi E. Clearance creatinina > 60 ml/min (pag. 53) *5 Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA este

A. Anticalcice B. IEC sau ARA II C. Betablocante D. Diuretice tiazidice E. Antialdosteronice (pag. 55) 10 Medicamentele antihipertensive recomandate post infarct miocardic sunt A. Diuretice tiazidice B. Betablocante C. Antialdosteronice D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC E. Anticalcice (pag. 55) 11 HTA severa gradul III se defineste prin urmatoarele valori tensionale: A. TA sistolica 160-179 mmHg B. TA diastolica 100-109 mmHg C. TA sistolica mai mare de 180 mmHg D. TA diastolica mai mare de 110 mmHg E. TA diastolica 90-99 mmHg (pag. 52)

A. Sindromul metabolic B. Boala hepatica C. Boala pulmonara D. Boala cardiaca E. Insuficienta venoasa cronica (pag. 53) 6 Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabila (HTA secundara), a detecta alti factori de risc cardiovascular si a depista afectarea organelor tinta sunt

A. Ecocardiografia transtoracica B. Acidul uric seric C. Glicemia plasmatica D. Microalbuminuria E. Kaliemia fara garou (pag. 54)

Pag. 4 din 150

12 Identificarea semnelor clinice de rasunet ale HTA se refera la: A. Grosimea intima-medie peste 0,9mm B. Boala vasculara periferica C. Microalbuminuria semnificativa D. Boala cerebrovasculara E. Retinopatia avansata (pag. 53) 13 Medicamentele antihipertensive recomandate in contextul sarcinii sunt: A. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IECARA II) B. Betablocante C. Metildopa D. Diuretice tiazidice E. Inhibitori calcici (pag. 55) Tema nr. 4 Insuficiena cardiac Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141) 1 Edemele de retenie hidrosodat pot fi cauzate de

La un pacient cu insuficien cardiac antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele cazuri

A. dac este n clasa NYHA IV B. n caz de fibrilaie atrial permanent C. dac are protez valvular mecanic D. n caz de tromb intracavitar E. dac insuficiena cardiac este refractar la medicaia maximal (pag. 90) 4 Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt

A. Hiponatremia B. Sexul masculin C. Complex QRS larg D. Anemia E. Obezitatea (pag. 89) *5 Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este

A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP) B. Radiografia toracic C. Ecografia cardiac transtoracic D. Anamneza i examenul clinic E. Electrocardiograma (pag. 91) *6 Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu digitalice n insuficiena cardiac este greit

A. Insuficiena cardiac B. Tromboflebit C. Insuficiena hepatocelular D. Sindromul nefrotic E. Erizipel (pag. 1346) 2 Etiologia insuficienei cardiace diastolice cuprinde

A. reduce frecvena spitalizrilor B. reduce mortalitatea C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial D. sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac refractar n ciuda unui tratament maximal E. n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV NYHA (pag. 90) *7 Medicaia uzual a insuficienei cardiace clas I-II NYHA nu include

A. Pericardita constrictiv B. Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv C. Stenoza mitral D. Cardiopatia ischemic E. Stenoza aortic (pag. 91)

A. Betablocante B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei C. Blocante ale canalelor de calciu D. Antialdosteronice E. Blocante ale receptorilor angiotensinei (pag. 90)

Pag. 5 din 150

*8

Regimul igieno-dietetic n insuficiena cardiac include urmtoarele, cu excepia

A. corecia factorilor de risc cardiovascular B. regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin evoluat C. restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu edeme D. activitate fizic moderat, regulat E. vaccinare antigripal, antipneumococic (pag. 89) *9 Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu betablocante n insuficiena cardiac este fals

13 Insuficienta ventriculara stanga prin alterarea functiei musculare are ca etiologii posibile: A. Miocardita virala B. Cardiomiopatia dilatativa primitiva C. Insuficienta mitrala acuta D. Lupusul sistemic E. Stenoza aortica (pag. 85) Tema nr. 5 Tulburri de ritm i de conducere Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 30-43 *1 Care dintre urmtoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevrat

A. reduce mortalitatea cardiovascular B. tratamentul se introduce progresiv, la distan de o decompensare C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu condiia s fie selectiv D. reduce numrul de spitalizri E. reduce riscul de moarte subit (pag. 89-90) 10 Contraindicaii ale diureticelor antialdosteronice sunt A. Miastenia B. Hiponatremia < 125 mmol/l C. Insuficiena hepatic sever D. Hiperkaliemia E. Disfuncia sistolic ventricular stng sever (pag. 140) 11 Factorii de decompensare a insuficientei cardiace sunt: A. Vaccinarea antigripala B. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta C. Embolia pulmonara D. Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de conducere E. Astmul bronsic (pag. 88-89) 12 Mecanismele compensatorii la nivel periferic aparute in insuficienta cardiaca sunt: A. Tahicardia B. Activarea sistemului renina-angiotensinaaldosteron C. Dilatarea ventriculului stang D. Activarea sintezei de endotelina E. Activarea secretiei de prostaglandine (pag. 84)

A. Tahicardie regulat B. Macroreintrare la nivelul atriului drept C. Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1 E. Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF (pag. 30) *2 Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de

A. valvulopatiile mitrale B. valvulopatiile aortice C. hipertiroidismul D. hipertensiunea arterial E. cardiopatia ischemic (pag. 38) *3 Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste complicaii cu excepia

A. Complicaiile tromboembolice B. Sngerrile consecutive tratamentului anticoagulant C. Cardiomiopatia tahiaritmic D. Anevrismul ventricular E. Insuficiena cardiac (pag. 39)

Pag. 6 din 150

*4

Blocul atrioventricular de gradul I nu este caracterizat de una din urmtoarele afirmaii

A. Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal, hisian sau infrahisian B. Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se reia C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde D. Este foarte rar simptomatic n absena altor complicaii E. Poate traduce o incetinire nodal benign dar i un bloc distal care poate evolua spre BAV complet (pag. 41) *5 Care dintre afirmaiile de mai jos despre hemiblocul posteroinferior stng este corect

Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare sunt adevrate

A. circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular B. fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente C. calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular D. poate fi susinut sau nesusinut E. fenomenul de nclzire este deseori prezent (pag. 31) 9 Sindromul Brugada se definete prin urmtoarele

A. Durata complexului QRS depete 120 msecunde B. Axul complexului QRS este la peste 45 grade C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip S3, Q1 D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular E. Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic (pag. 43) 6 Care dintre urmtoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne sunt adevrate

A. cordul este de regul indemn B. aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt C. se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial D. este consecina unei mutaii la nivelul canalului de sodiu E. segmentul ST este supradenivelat n derivaiile V1,V2,V3 (pag. 32) 10 Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin A. tulburri de ritm ventriculare maligne B. bloc complet de ramur dreapt pe ECG C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt D. und epsilon prezent E. ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic, scintigrafic sau RMN (pag. 32) 11 Care dintre urmatoarele argumente pledeaza pentru extrasistolele ventriculare (ESV) benigne: A. Stimulare ventriculara pozitiva B. Explorarea potentialelor tardive negativa C. Absenta lipotimiei sau sincopei D. Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS (ventricul stang) E. Extrasistole ventriculare care se agraveaza la efort (pag. 34)

A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau moarte cardiac subit B. Se agraveaz la efort C. Funcia ventriculului stng poate fi normal D. Electrocardiograma poate fi normal n afara episodului aritmic E. Potenialele tardive sunt de regul prezente (pag. 34) 7 Tahicardiile ventriculare sunt manifestri clinice frecvente n urmtoarele boli

A. Sindromul Brugada B. Sindromul de QT lung C. Displazia de ventricul drept D. Sindromul Bouveret E. Sindromul de preexcitaie tip WPW (pag. 30-31)

Pag. 7 din 150

12 Blocul complet de ramura stanga are urmatoarele caracteristici electrocardiografice: A. QRS ingust (< 120 ms) B. Aspect Q1S3 C. Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade) D. Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2 E. Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6 (pag. 43) 13 Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale include: A. Etilismul acut B. Feocromocitomul C. Hipertensiunea arteriala (HTA) D. Hipertiroidismul E. Cordul pulmonar cronic (pag. 38) Tema nr. 6 Valvulopatii mitrale, aortice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara denumiri comerciale pag. 124, 125, 126 *1 Insuficienta aortica cronica de etiologie reumatismala prezinta una din urmatoarele caracteristici

*3

Unul din semnele stetacustice care apare in insuficienta aortica este

A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic B. Z2 diminuat sau abolit C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, piolant, care iradiaza in axila D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim in focarul aortic (pag. 109) *4 Semnul Durozier prezent in insuficienta aortica inseamna

A. Dublu suflu intermitent crural B. Marirea presiunii arteriale diferentiale C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca D. Hippus pupilar E. Puls capilar (pag. 109) *5 Etiologia distrofica a insuficientei mitrale cronice prezinta una din urmatoarele caracteristici

A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate, comisuri fuzionate B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, devin redundante C. Dilatarea inelului mitral D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze E. Este asociata unui mixom al atriului stang (pag. 112) 6 Semnele fizice care pot fi prezente in insuficienta mitrala sunt

A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a inelului aortic si/sau a aortei ascendente B. este etiologia cea mai frecventa in tarile industrializate C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea lor este diminuata D. se asociaza cu bicuspidia aortica E. apare frecvent in sindromul Marfan (pag. 108) *2 Insuficienta aortica acuta poate avea una din urmatoarele etiologii

A. La palpare soc in dom, descris de Bard, deplasat in jos si la stanga B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza in axila C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta D. Z3 supraadaugat E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral (pag. 113) 7 Ecografia Doppler cardiaca transtoracica efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala poate evidentia

A. bicuspidia aortica B. traumatismul toracic C. sindromul Laubry si Pezzi D. lupusul eritematos diseminat E. spondilartrita anchilozanta (pag. 108)

A. Dilatarea aortei ascendente B. Dilatarea atriului stang C. Dilatarea ventriculului stang D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare E. Dimensiunea cavitatilor drepte (pag. 114)
Pag. 8 din 150

Complicatiile insuficientei mitrale sunt reprezentate de

13 Insuficienta mitrala cronica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici: A. Dilatarea inelului B. Este o patologie frecventa, afecteaza femeia tanara C. Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate, retractate, comisurile fuzionate D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze mitrale si altor valvulopatii E. Apare degenerescenta mixoida a valvelor care se ingroasa (pag. 112) Tema nr. 7 Endocardita infecioas Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101, 102 *1 Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase:

A. Endocardita bacteriana B. Insuficienta cardiaca C. Tulburarile de conducere de grad inalt D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita (pag. 114) 9 Stenoza aortica degenerativa are urmatoarele trasaturi

A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 ani) B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept C. Comisurile sunt fuzionate D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci de ani E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate limitata (pag. 116) 10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica sunt A. Angorul B. Dispneea C. Sincopa D. Hemoptiziile E. Palpitatiile (pag. 117) * 11 Insuficienta aortica cronica de etiologie degenerativa sau distrofica prezinta una din urmatoarele caracteristici: A. Este mai putin frecventa in tarile industrializate B. Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate, comisurile fuzioneaza si se retracta C. Se asociaza cu bicuspidia aortica D. Afecteaza pacientii intre 40 si 60 de ani E. Apare in lupusul eritematos diseminat (pag. 108) 12 Stenoza aortica reumatismala prezinta urmatoarele caracteristici: A. Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care se pot intinde pe sept B. Comisurile sunt fuzionate C. Este in diminuare in ultimii 20 de ani D. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie (50-60 de ani) E. Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente aortice (pag. 116)

A. insuficient cardiac, B. infarct miocardic prin embolie coronar, C. abces septal, D. distrucie valvular, E. hipertensiune pulmonar. (pag. 100) *2 Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu:

A. asociere de vancomicina cu rifampicin i gentamicin, B. amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/zi, C. penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi, D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/zi E. vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicin. (pag. 102)

Pag. 9 din 150

*3

Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii:

Semnele periferice de endocardit infecioas sunt:

A. splenomegalia, B. purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feei, C. noduli Roth localizai la nivel abdominal, D. plci eritematoase palmoplantare Janeway, E. fals panariiu Osler. (pag. 98) 8 n endocardita infecioas se recomand:

A. infecie ntins sau necontrolat B. pentru prevenia riscului embolic, C. n situaiile cu risc hemodinamic, D. n oc, EPA, insuficien cardiac, E. dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapie. (pag. 102) *4 Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect:

A. recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapii, B. recoltarea bilanului inflamator: hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmatice, C. proteinurie pe 24 de ore, D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacute, E. dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipici. (pag. 98) 9 Care din urmtoarele afrmaii nu este corect:

A. toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie sa-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaie, B. prevenia ncepe prin msuri stricte de igen, C. antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioase, D. n prezent ultimele recomandri inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientul, E. antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supui procedurilor celor mai riscante. (pag. 103) *5 Care din urmtoarele afirmaii legate de endocardita infecioas este corect:

A. endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore, B. endocardit sigur: 5 criterii minore, C. endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minore, D. endocardit sigur: 2 criterii majore, E. diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultur de valve pozitiv. (pag. 99) 10 Criteriile Duke minore sunt: A. febr peste 38 de grade, B. fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc., C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc., D. hemoculturi pozitive pentru endocardit infeioas, E. predispoziie: valvulopatie sau alt condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv. (pag. 99)

A. nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke). B. mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%, C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore, D. endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent, E. toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit. (pag. 99) 6 Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte:

A. proteze valvulare, B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate, C. cardiomiopatie obstructiv, D. bicuspidie aortic, E. PVM cu IM. (pag. 97)

Pag. 10 din 150

11 Examenele morfologice pentru identificarea portii de intrare a germenului la pacientii cu endocardita infectioasa sunt: A. Radiografia sinusurilor B. Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana C. Ecografia sau computer tomografia abdominopelvina D. Examenul panoramic dentar E. Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN) in caz de dureri rahidiene asociate (pag. 99) 12 Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: A. Febra (temperatura peste 38 grade Celsius) B. Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid C. Afectarea endocardului D. Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway E. Hemoculturi pozitive pentru o endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pe doua hemoculturi distincte (pag. 99) 13 Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectioasa sunt: A. Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala B. Protezele valvulare C. Bicuspidia aortica D. Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate E. Cardiomiopatia obstructiva (pag. 97) Tema nr. 8 Pericardita acut Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 104-107 *1 n pericadita acut electrocardiograma:

*2

n pericadita acut electrocardiograma:

A. este normal n majoritatea cazurilor, B. evolueaz n funcie de patru stadii, C. prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind, D. prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural, E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic). (pag. 104) *3 Care din urmtoarele afirmaii sunt false:

A. pericardita acut reprezint o inflamaie a pericardului complicat sau nu, cu un revrsat pericardic, B. un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat unei pericardite, C. tamponada este o urgen terapeutic i diagnostic, D. un revrsat pericardic abundent cu apariie rapid poate conduce la o tamponad, E. pericardita uscat reprezint inflamarea pericardului nensoit de revrsat pericardic. (pag. 104) *4 Frectura pericardic se caracterizeaz prin:

A. se aude mai bine n decubit, B. zgomot profund, strict n diastol, C. la fel ca i frectura pleural nu persist n apnee, D. este constant n timp, E. zgomot superficial sistolodiastolic. (pag. 104) *5 Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al pericarditei acute:

A. repaus, concediu medical, B. tratamentul antiinflamator nesteroidian, C. continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant, D. aspirin n doze descresctoare timp de trei sptmni, E. nu este nevoie de spitalizare n formele benigne. (pag. 106)

A. este normal n majoritatea cazurilor, B. evolueaz n funcie de patru stadii, C. prezint caracteristic supradenivelarea segmentului ST cu semn n oglind D. prezint alternan electric frecvent a complexului QRS ce nu se coreleaz cu mrimea revrsatului pleural, E. supradenivelarea segmentului ST este concav n jos ( criterii discriminante fa de supradenivelarea segmentului ST de cauz ischemic). (pag. 104)

Pag. 11 din 150

*6

Diagnosticul diferenial al tamponadei cardiace se face cu:

10 Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acut nu sunt adevrate: A. etiologia viral este cea mai fecvent, B. pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat n faz precoce, C. reumatismul articular acut este o cauz frecvent de pericardit acut, D. pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar, E. pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale nediagnosticate. (pag. 105, 106) 11 Semnele clinice de tamponad cardiac sunt: A. A.ocul cardiogen B. B.semne de edem pulmonar, C. C.puls paradoxal, D. D.semne drepte majore, E. E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste 10 mmHg. (pag. 107) 12 Care dintre afirmatiile referitoare la pericardita cronica constrictiva sunt adevarate: A. La ecografia cardiaca transtoracica se evidentiaza aspectul de "swinging heart" B. Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea pericardica C. Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta, chiar si tablou de anasarca D. Este confirmata prin cateterism cardiac drept care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare drepte E. Clinic prezinta stare de soc cardiogen (pag. 107) 13 Care dintre urmatoarele afirmatii despre tamponada cardiaca sunt adevarate? A. Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica B. Radiografia toracica evidentiaza calcificari pericardice fara cardiomegalie C. Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei (peste 10 mmHg) D. Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca transtoracica, in urgenta E. Necesita drenaj chirurgical in urgenta (pag. 107)

A. embolia pulmonar masiv, B. infarctul de ventricul stng, C. pleurezia, D. stenoza aortic sever, E. endocardita infecioas. (pag. 107) 7 n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici:

A. prezint strict localizare retrosternal, B. acentuat de efort i sensibil la trinitrin, C. are caracter de arsur, constricie, D. este intensificat de respiraia profund i n timpul efortului de tuse, E. se calmeaz n decubit. (pag. 104) 8 n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele modificri pe electrocardiogram:

A. supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind, B. unde T negative, C. segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus, D. subdenivelarea difuz a segmentului ST, E. segment ST de aspect normal i unde T aplatizate. (pag. 104) 9 Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii:

A. tamponad cardiac, B. revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament, C. revrsat voluminos, necompresiv recidivant, D. trebuie efectuat obligatoriu n orice form de pericardit, E. revrsat compresiv. (pag. 106)

Pag. 12 din 150

14 Care dintre urmatoarele afirmatii despre pericardita tuberculoasa sunt adevarate? A. Este cauza cea mai frecventa de pericardita B. Are ca elemente evocatoare: alterarea starii generale, imunodepresia, pacient cu transplant C. Diagnosticul de certitudine este adus de analiza lichidului pericardic si a biopsiilor D. Corticoizii diminua riscul de evolutie spre pericardita cronica constrictiva E. Tratamentul antituberculos se face timp de un an (pag. 105-106) Tema nr. 9 Patologia aortei, arterelor periferice i patologia venoas a membrelor inferioare: arteriopatia obliteran a aortei i a membrelor inferioare, ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri comerciale pag. 80 1 Ischemia permanent cronic a membrelor inferioare denumit i ischemia critic:

Urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul n arteriopatia cronic obliterant a membrelor inferiore sunt adevrate:

A. controlul factorilor de risc cardiovascular este obligatoriu n toate stadiile bolii B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n nici un stadiu al bolii C. angioplastia i endarteriectomia sunt utile n stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale, scurte, puin calcificate D. pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze complexe, ntinse cu dilatare anevrismal E. simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri de decubit (pag. 79, 80) 4 Printre cauzele de ischemie acut a membrelor sunt:

A. embolia cu surs din cavitile cardiace stngi B. embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte C. tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic preexistent D. trombocitopenia dup tratament cu heparin E. hipertensiunea arterial (pag. 81) 5 In ischemia acut a membrelor:

A. se definete prin durere de decubit sau tulburri trofice ale piciorului B. se nsoete de un index al presiunii sistolice glezn/bra de 0,9-1,3 C. asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30 mmHg D. asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 5070 mmHg E. asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30 mmHg (pag. 78) 2 Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:

A. leziunile devin ireversibile dup 12 ore B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la unul sau mai multe niveluri C. apare alungirea timpului de recolorare cutanat la membrul afectat D. aparia hipoesteziei i scderea forei musculare nu sunt semne de gravitate E. abolirea pulsului popliteu indic obstrucia arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee (pag. 81,82) *6 Tratamentul de urgen n ischemia acut a membrelor inferioare:

A. durere lombar, hematurie, insuficien renal rapid progresiv B. durere fesier C. claudicaie a celor dou membre inferioare D. impoten E. apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac (pag. 77)

A. este numai medicamentos (antialgice, heparin, vasodilatatore) B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze lungi, distale C. revascularizarea prin by pass este tratamentul ischemiei acute pe artere patologice D. tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt indicate E. aponevrotomia de descrcare se face de la nceput (pag. 82,83)

Pag. 13 din 150

*7

Arteriopatia obliterant a membrelor inferioare:

* 10 Tratamentul n insuficiena venoas cronic: A. venotonicele trateaz jena funcional i previn complicaiile cutanate B. strippingul venei safene interne cu ligatura crosei, a venelor perforante, scleroza venelor mici previn complicaiile cutanate C. drenejul postural i contena elastic sunt singurele eficiente D. terapia chirurgical prin stripping mpiedic recidiva E. nu se indic contenia elastic cu ciorap sau benzi elastice (pag. 123) * 11 Mecanismul embolic al ischemiei acute a membrelor apare in una dintre urmatoarele situatii: A. Scaderea debitului cardiac B. Sindromul de hipervascozitate C. Cardiomiopatia dilatativa D. Phlegmatia cerulae E. Disectia aortica (pag. 81) 12 Factorii favorizanti ai insuficientei venoase cronice sunt: A. Obezitatea B. Teleangiectaziile C. Sexul masculin D. Ereditatea E. Varsta (pag. 120, 122) 13 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru tromboangeita Buerger: A. Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care afecteaza barbatii de peste 50 de ani B. Afecteaza frecvent membrele superioare C. Se regasesc frecvent mai multi factori de risc cardiovascular D. Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub 40 de ani), mare fumator E. Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta, tulburari trofice (pag. 77)

A. la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii transcutanate de oxigen prognosticul de viabilitate tisular este nc bun B. n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se calmeaz n poziie decliv i se nsoete de tulburri trofice distale C. valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3 indic o form compensat de arteriopatie D. o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg indic o bun compensare metabolic a arteriopatiei E. este cauzat de ateroscleroz la pacientul vrstnic cu factori de risc cardiovascular (pag. 77,78) *8 Pacientul cu ischemie acut a membrelor prin tromboz pe un vas cu leziune ateromatoas:

A. nu are factori de risc cardiovascular prezeni B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie mai puin sever i modificarea pulsului i la alte nivele C. apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este un indicator de gravitate D. are o cardiopatie emboligen E. arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de cupol a substanei de contrast (pag. 82) *9 Insuficiena venoas cronic:

A. este ntotdeauna secundar trombozei venoase profunde B. varicele pot apare prin compresie pelvin tumoral sau prin agenezia venelor profunde C. incontinena valvular poate fi apreciat clinic prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei prin percuie de- a lungul venei) D. fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de activare leucocitar cu inflamaie local E. ulcerul maleolar indic insuficien venoas minor (pag. 121)

Pag. 14 din 150

Tema nr. 10 Dispneea acut i cronic, BPOC Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale pag. 166 *1 Urmtoarele cauze pot determina dispneea laringian:

Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim intenie n caz de dispnee:

A. Radiografia toracic fa; B. Radiografia toracic profil; C. Gazometria arterial; D. EKG; E. Fibroscopia bronic. (pag. 142) 7 Precizai care sunt semnele de gravitate ntro dispnee acut:

A. Edemul pulmonar acut B. Edemul Quincke C. Pleurezia masiv D. Pneumotoraxul spontan E. Pneumopatia acut infecioas (pag. 143) *2 Urmtoarele cauze nu determin apariia dispneei cronice:

A. Respiraia abdominal; B. Semne neuropsihice; C. Bradicardia; D. Hipertensiunea arterial; E. Bradipnee. (pag. 142) 8 Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n cazul unei dispnei acute:

A. Insuficiena cardiac stng B. Pericardita cronic constrictiv C. Epiglotita infecioas D. Anemia cronic E. Bolile neuromusculare (pag. 143) *3 Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excepia:

A. PFR; B. Ecografia cardiac; C. Ecografie abdominal; D. CT torace; E. Cateterism cardiac drept. (pag. 143) 9 Emfizemul centrolobular se caracterizeaz prin:

A. Embolia pulmonar; B. Edemul glotei; C. Anemia acut; D. Acidoza metabolic; E. Tamponada cardiac. (pag. 143) *4 Emfizemul panlobular se caracterizeaz prin

A. VEMS/CV sczut; B. CPT subnormal; C. PaO2 sczut; D. PaCO2 sczut; E. DLCO crescut. (pag. 162) 10 BPOC foarte sever se caracterizeaz prin A. VEMS/CV sub 0,70; B. VEMS sub 30% din cel teoretic; C. VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena insuficienei respiratorii; D. 30%VEMS50% dect cel teoretic; E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub 60 mmHg. (pag. 163)

A. VEMS/CV sczut; B. CPT sczut; C. PaO2 normal; D. PaCO2 normal; E. Complian crescut. (pag. 162) *5 Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC:

A. Radiografia toracic; B. Probe funcionale respiratorii; C. Electrocardiogram; D. Gazometria; E. Ecografia Doppler vascular. (pag. 162)

Pag. 15 din 150

* 11 Urmatoarea afirmatie este caracteristica emfizemului panlobular la pacientii cu bronhopneumopatie obstructiva cronica: A. Hemoglobina este adeseori crescuta B. Radiografia toracica arata hiperclaritate difuza C. Se intalneste predominant la pacientii obezi D. Radiografia toracica evidentiaza cardiomegalie E. Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se intalneste frecvent si precoce (pag. 162) Tema nr. 11 Tusea i hemoptizia la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 145-147, 181-182 * fara denumiri comerciale pag. 182 *1 Principalele cauze ale tusei acute, cu o excepie, sunt

*4

La un fost pacient tuberculos urmtoarele cauze pot determina apariia unei hemoptizii, cu excepia:

A. Recidiva BK; B. Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor; C. Aspiraia de corpi strini; D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice; E. Bronholitiaza. (pag. 182) *5 n hemoptiziile de mare abunden nu se efectueaz:

A. Administrarea de perfuzii macromoleculare; B. Administrarea de terlipresin; C. Embolizare; D. Oxigenoterapie nazal n flux puternic; E. Administrarea de hipotensoare. (pag. 182) 6 Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv:

A. Infeciile cilor aeriene superioare; B. Embolia pulmonar; C. Astmul bronic; D. Emfizemul pulmonar; E. Edemul pulmonar. (pag. 145) *2 Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prim intenie ntr-o hemoptizie:

A. Deces n cteva minute; B. Intubaie n extrem urgen; C. >300-500 ml/24h; D. Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h; E. > 200ml odat. (pag. 181) 7 Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele afeciuni:

A. Hemograma complet; B. Examenul de sput; C. Radiografia toracic; D. Fibroscopia bronic; E. CT toracic. (pag. 181) *3 Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii:

A. Mucoviscidoz; B. Astmul hipersecretant; C. Pneumocistoza; D. Pneumopatia infiltrant difuz; E. Tuberculoza bronic. (pag. 145) 8 Tusea cronic cu radiografie toracic anormal nu apare n urmtoarele circumstane:

A. Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc; B. Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice; C. Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele; D. Apare n timpul unui efort de tuse; E. Sngele eliminat este rou i aerat. (pag. 181)

A. Fibroza pulmonar; B. Mucoviscidoz; C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie; D. Dilatare bronic difuz; E. Reflux gastroesofagian. (pag. 145)

Pag. 16 din 150

Printre complicaiile tusei cronice se regsesc:

*2

Testele de provocare specifice cuprind urmtoarele aspecte:

A. Tulburrile de ritm; B. Cefaleea; C. Fracturile costale; D. Tulburrile de tranzit intestinal; E. Incontinena urinar. (pag. 146) 10 Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afeciuni: A. Poliangeita microscopic; B. Sindromul Goodpasture; C. LES; D. Tuberculoza pulmonar; E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler. (pag. 181) * 11 In tusea adultului putem intalni urmatoarea complicatie respiratorie: A. Fractura de coaste B. Sincopa (ictus laringian) C. Pneumotorace D. Perforatie esofagiana E. Cefalee (pag. 146) Tema nr. 12 Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156 *1 Care dintre urmtoarele afirmaii privind dozarea Ig E serice specifice nu este adevrat:

A. Declanarea unei reacii alergice la nivelul mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la alergenul suspectat; B. Se realizeaz n timpul terapiei antialergice; C. Sunt utile n caz de suspiciune de alergii profesionale; D. Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase; E. Nu necesit supraveghere medical ulterioar. (pag. 149) *3 Rinita persistent se caracterizeaz prin:

A. simptome < 4 zile/spt.; B. simptome > 4spt.; C. simptome > 4zile/spt.; D. simptome < 4 spt.; E. simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt. (pag. 148) *4 Obinerea unui control optim al pacientului astmatic nu presupune:

A. Simptome diurne < 4 zile/spt.; B. Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.; C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare personal; D. Simptome nocturne < 1 noapte/spt.; E. Variaie nictemeral a PEF < 15%. (pag. 155) *5 Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd:

A. PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial; B. PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial; C. PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial; D. PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial; E. PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial. (pag. 154) 6 Astmul persistent moderat se caracterizeaz prin:

A. Reprezint explorarea de prim intenie n testarea unei alergii; B. Este limitat la 5 pneumoalergeni; C. Este util cnd testele cutanate nu se pot efectua; D. Este inutil dac testele cutanate sunt negative; E. Este inutil dac examenul clinic este puin evocator. (pag. 149)

A. Simptome cotidiene; B. VEMS < 40% din valorile prezise i cu o variabilitate > 30%; C. Alterarea somnului; D. Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu durat scurt; E. Simptome de astm nocturn < 1/spt. (pag. 155)
Pag. 17 din 150

Diagnosticul astmului presupune:

A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse; B. VEMS/CV diminuat; C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de VEMS iniial dup administrarea bronhodilatatorului; D. Absena unor alergeni sau factori iritani; E. Absena istoricului de atopie personal/familial. (pag. 151) 8 Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmtoarele msuri:

Tema nr. 13 Tuberculoza Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 157-160 * fara denumiri comerciale pag. 157, 158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si notificare pag. 160 *1 Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la examenul direct se evideniaz prin:

A. Coloraia Mallory; B. Coloraia hematoxilin-eozin; C. Coloraia Ziehl-Nielsen; D. Coloraia Verhoeff; E. Coloraia nitrat de argint. (pag. 157) *2 La pacientul aflat sub tratament antituberculos, bilanul hepatic (monitorizarea transaminazelor) se face:

A. Oxigen nazal 3-4 l/min.; B. Corticoizi sistemici; C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti; D. Digitalizare; E. Flebotomie. (pag. 153) 9 Astmul instabil se caracterizeaz prin:

A. Scderea frecvenei crizelor diurne; B. Agravare nocturn; C. Sensibilitate mai mic a crizelor la bronhodilatatoarele obinuite; D. Scderea PEF; E. Creterea consumului de beta 2 agoniti. (pag. 153) 10 Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale unui astm: A. PEF < 30% dect cel teoretic; B. FR < 30/min.; C. Cianoza; D. Silenium respirator; E. Hipocapnia. (pag. 152) * 11 Astmul persistent usor se caracterizeaza prin: A. Simptome intermitente mai putin de o data pe saptamana B. Frecvent simptome de astm nocturn C. Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre 60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate de peste 30% D. Simptome mai frecvent de o data pe saptamana dar mai putin de o data pe zi E. Exarcerbari frecvente (pag. 155)

A. La o sptmn dup iniierea tratamentului; B. La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o dat pe lun pn la sfritul tratamentului; C. Trimestrial; D. O dat la 6 luni; E. Nu este necesar un bilan hepatic. (pag. 160) *3 Confirmarea prezenei bacilului Koch se realizeaz prin efectuarea de culturi pe mediul:

A. Geloz simpl; B. Chapman; C. Sabouraud; D. Lwenstein-Jensen; E. Leifson. (pag. 157) *4 naintea instituirii tratamentului antituberculos cu Etambutol se efectueaz:

A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor; B. Examen de urin; C. Audiogram; D. Identificarea unei eventuale sarcini; E. Examen neurologic. (pag. 159)

Pag. 18 din 150

*5

Tratamentul antituberculos se va administra:

A. n trei prize, n timpul meselor; B. Dimineaa, jeun, la mare distan de mese; C. Dimineaa i seara, naintea meselor; D. Numai seara, nainte de culcare; E. La prnz, imediat dup mas. (pag. 159) 6 n tratamentul antituberculos administrat adultului se regsesc urmtoarele preparate:

10 Tuberculoza miliar prezint urmtoarele caracteristici: A. Alterarea rapid a strii generale; B. Dispnee posibil pentru forma evoluat; C. Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la radiografia toracic; D. BK adesea prezent la examenul direct microscopic; E. Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular cu necroz cazeoas. (pag. 157) * 11 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tuberculoza pulmonara comuna este adevarata: A. Radiologic se caracterizeaza prin sindrom interstitial micronodular difuz si intens (noduli mai mici de 3 milimetri) B. Examenul direct bacteriologic microscopic al bacilului Koch este frecvent negativ C. Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna de tuberculoza pulmonara D. Include frecvent pleurezia serofibrinoasa E. Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale segmentului apical al lobilor inferiori (pag. 157-158) Tema nr. 14 Infeciile bronhopulmonare la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 169-175, 189-192 *1 Durata tratamentului antibiotic ntr-o pneumonie necomplicat este:

A. Etambutolul; B. Pirazinamida; C. Acidul clavulanic; D. Metronidazolul; E. Rifampicina. (pag. 159) 7 Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici:

A. Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice; B. Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent; C. Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse; D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic; E. Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic. (pag. 157) 8 n privina tratamentului antituberculos al unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii sunt adevrate:

A. Pirazinamida este contraindicat; B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Pirazinamid timp de 9 luni; C. Etambutolul este contraindicat; D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin + Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN + Rifampicin, fr Etambutol; E. Durata total a tratamentului este de 9 luni. (pag. 159) 9 Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective:

A. 3 zile; B. 3-5 zile; C. 7-14 zile; D. 21 de zile; E. 90 de zile. (pag. 171) *2 Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o pneumopatie interstiial difuz arat:

A. Vindecarea pacientului; B. Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat; C. Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase; D. Supravegherea pacientului pn la finalul bolii; E. Documentarea sfritului tratamentului. (pag. 159)

A. Creterea capacitii pulmonare totale (CPT); B. Creterea raportului DLCO/VA; C. Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV); D. Disfuncie ventilatorie restrictiv; E. Disfuncie ventilatorie obstructiv. (pag. 190)

Pag. 19 din 150

*3

ntr-o pneumopatie alveolar tratat la domiciliu, antibioticul de prim intenie este:

Legioneloza pulmonar prezint urmtorul tablou tipic:

A. Amoxicilina; B. Ciprofloxacina; C. Rifampicina; D. Ceftriaxona; E. Levofloxacina. (pag. 171) *4 ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu pneumococ se constat c:

A. Debut lent, insidios, cu subfebr; B. Tuse cu expectoraie mucopurulent; C. Apar semne neurologice (confuzie, agitaie, cefalee); D. Oligurie; E. Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente, unilaterale. (pag. 172) 9 Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae cuprinde:

A. Debutul este insidios; B. Exist subfebr; C. Apare hipersonoritate la percuie; D. La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar; E. Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente, nesistematizate, uneori bilaterale. (pag. 172) *5 ntr-o fibroz pulmonar primitiv:

A. Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane repetate; B. Tuse seac, tenace; C. Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test Coombs direct pozitiv); D. Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale; E. Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 57 zile. (pag. 172) 10 Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X) prezint urmtoarele caracteristici: A. Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care consum cantiti importante de tutun; B. Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n greutate; C. Aspect CT toracic: mici caviti chistice care conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de miere; D. Biopsiile transbronice sunt eficiente n confirmarea diagnosticului; E. Tratament: oprirea fumatului, eventual corticoterapie oral. (pag. 192) 11 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la alveolita alergica extrinseca: A. Apare datorita inhalarii pulberilor organice B. Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare bilaterale C. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea precipitinelor serice D. Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA) E. Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui context compatibil (pag. 189,191-192)

A. Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie mucopurulent; B. Apar frecvent semne extrarespiratorii; C. Vrsta medie de apariie este de 20 de ani; D. Evoluia este favorabil, spre vindecare; E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN frecvent cu eozinofile. (pag. 191) 6 Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie este recomandat n prezena unor semne de gravitate imediat:

A. Confuzie; B. Frecvena cardiac 125/min.; C. Roea la nivelul pomeilor; D. Temperatura de 37-38C; E. Presiune arterial < 90/60 mmHg. (pag. 170) 7 Printre criteriile biologice i radiologice de spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se numr:

A. Leucopenia (< 4000 GB/ml); B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl); C. Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l, creatinina > 12 mg/l); D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg; E. Cavitate pe radiografia toracic. (pag. 170)

Pag. 20 din 150

12 Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram negativi (BGN) este caracterizata prin: A. Debut uneori brutal, cu semne de septicemie, stare de soc B. La radiografia toracica opacitati extensive bilaterale uneori abcedate C. Debut subacut, intrerupt de un tratament antibiotic D. La radiografia toracica una sau mai multe opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie pleurala E. Context de afectiune subiacenta severa si de antibioterapie cu spectru larg (pag. 173-174) 13 Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti in pneumoniile severe la adultii internati in sectiile de terapie intensiva sunt: A. Steptococcous pneumoniae B. Mycoplasma pneumoniae C. Legionella pneumophila D. Haemophilus influenzae E. Chlamydia pneumoniae (pag. 171) Tema nr. 15 Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul pleural) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 183-185, 186-188 *1 Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii:

*3

ntre semnele de gravitate dintr-un pneumotorace nu intr:

A. Dispnee major; B. Cianoz; C. Bradipnee; D. Puls paradoxal; E. Desaturare. (pag. 184) *4 Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace, nu este adevrat:

A. Timpanism la percuie; B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale; C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie; D. Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace; E. Uneori, examenul clinic poate fi normal. (pag. 183) *5 Aspectul radiologic al unui pneumotorace poate releva:

A. Opacitate omogen ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar; B. Opaciti interstiiale neconfluente reticulonodulare sau miliare; C. Hiperclaritate omogen i avascular ntre peretele toracic i parenchimul pulmonar; D. Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu; E. Opacitate alveolar sistematizat. (pag. 183) 6 Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt:

A. Mezoteliom malign; B. Sindrom nefrotic; C. Poliartrit reumatoid; D. Febr mediteranean; E. Pancreatit. (pag. 187) *2 Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev:

A. Mediastin deplasat pe partea contralateral; B. Cupol diafragmatic convex; C. Brid pleural; D. Nivel hidroaeric; E. Pneumotorace bilateral. (pag. 184) 7 Un lichid pleural este un exsudat n urmtoarele condiii:

A. Accentuarea murmurului vezicular; B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale; C. Suflu tubar; D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran; E. Matitate decliv. (pag. 186)

A. Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5; B. Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6; C. Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ; D. Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6; E. LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge. (pag. 187)

Pag. 21 din 150

Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt:

A. aduli tineri, longilini; B. consecutiv unei fracturi costale; C. fumatul este un factor favorizant; D. ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri); E. dup un infarct pulmonar. (pag. 183) 9 Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revrsat pleural sunt:

13 Sindromul de epansament gazos al pleurei se caracterizeaza la examenul clinic (obiectiv) prin urmatoarele: A. Timpanism la percutie B. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la palpare C. Durere brutala D. Dispnee variabila E. Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie (pag. 183) Tema nr. 16 Tumori ale plmnului primitive i secundare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 197-202 1 n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include:

A. Hiperclaritate omogen, dens; B. Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus; C. Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus; D. Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii; E. Retracia mediastinului de partea opacitii. (pag. 187) 10 Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: A. Insuficiena cardiac; B. Ciroza; C. Dializa peritoneal; D. Pancreatita; E. Cancer bronhopulmonar. (pag. 187) * 11 Pneumotoracele spontan secundar apare intruna din urmatoarele situatii: A. Traumatism toracic B. Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC) C. Postpunctie pleurala D. Dupa ventilatie mecanica E. Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala (pag. 183-184) 12 Pleurezia purulenta impune: A. Drenaj pleural in urgenta B. Transfuzie C. Antibioterapie intravenoasa in doza puternica, bactericida, eficienta asupra anaerobilor D. Toracoscopie E. Identificarea circumstantelor favorizante (focar infectios parenchimatos, cancer suprainfectat, fistula esofagiana) (pag. 186-187)

A. Fibroscopia bronic; B. Probele funcionale respiratorii; C. Markerii tumorali; D. Biopsia medular; E. CT toracic. (pag. 198) 2 Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici:

A. Fibroscopia bronic; B. Probe funcionale respiratorii; C. Markeri tumorali; D. Biopsie medular; E. Scintigrafie osoas. (pag. 198) 3 Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:

A. Epidermoid; B. Cu celule mici; C. Cu celule mari; D. Adenocarcinoamele; E. Slab difereniat. (pag. 198)

Pag. 22 din 150

*4

Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici este adevrat:

*8

Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia:

A. Nodulilor pulmonari; B. Limfangitei carcinomatoase; C. Adenopatiilor cervicale; D. Metastazelor endobronice; E. Adenopatiilor mediastinale. (pag. 200) 9 Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent ntlnit n caz de:

A. Este mai frecvent ntlnit la femei; B. Apare mai frecvent la nefumtori; C. Este mai frecvent ntlnit la brbai; D. Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie; E. Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia. (pag. 198) *5 Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul cancerului bronhopulmonar fr celule mici este fals:

A. Melanom malign; B. Cancer renal; C. Cancer hepatic; D. Cancer testicular; E. Cancer ovarian. (pag. 200) * 10 Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: A. Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare; B. Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen; C. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali; D. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali; E. Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat. (pag. 200) 11 Limfangita carcinomatoasa pulmonara este observata cu precadere in: A. Limfoame B. Cancer de san C. Cancer de stomac D. Cancer renal E. Cancer de pancreas (pag. 200) 12 Bilantul preterapeutic sistematic initial ce trebuie realizat in fata unui cancer bronhopulmonar cuprinde: A. Functia renala si hepatica B. Electrocardiograma (ECG) C. Examen oto-rino-laringologic (ORL) D. Teste genetice E. Examen stomatologic (pag. 198)

A. n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical; B. n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i radioterapia; C. n stadiul IV tratamentul include chimioterapie sau terapie intit; D. n stadiul II se poate efectua tratament chirurgical, radioterapie sau chimioterapie; E. n stadiul IIIB tratamentul include doar chimioterapia. (pag. 199) 6 Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici:

A. Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului; B. Asociaz frecvent prezena metastazelor; C. Rar, asociaz prezena metastazelor; D. Baza tratamentului este chimioterapia; E. Tratamentul de baz este cel chirurgical. (pag. 199) *7 Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici este fals:

A. Are o prezentare central; B. Are o frecven crescut a semnelor generale; C. Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun; D. Prezint totdeauna afectare mediastinal; E. Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Barter. (pag. 199)

Pag. 23 din 150

13 Urmatoarele sunt principii de tratament ale cancerului bronhopulmonar fara celule mici: A. Pentru formele localizate se recomanda numai chimioterapie B. Pentru formele diseminate se efectueaza numai tratament chirurgical C. Pentru stadiul III B se recomanda tratament chirurgical D. Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe baza de saruri de platina E. Pentru stadiile IV strategia terapeutica este orientata de prezenta sau nu a unei mutatii genetice (pag. 199-200) Tema nr. 17 Insuficiena respiratorie cronic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203 1 Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate:

Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare apare n urmtoarele circumstane patologice:

A. Poliomielit anterioar acut; B. Poliradiculonevrit; C. Miastenie; D. Zona Zoster; E. Dermatopolimiozit. (pag. 203) *4 Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia:

A. Fibroz pulmonar idiopatic; B. Sarcoidoz; C. Astm; D. Silicoz; E. Pneumopatii postradice. (pag. 203) 5 Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente:

A. Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a menine gazometria; B. Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale; C. Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator; D. Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacitii pulmonare totale; E. Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii. (pag. 203) *2 Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz mecanic apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:

A. Diminuarea CPT; B. Scderea raportului VEMS/CV; C. Diminuarea complianei pulmonare; D. Creterea raportului DLCO/VA; E. Creterea CPT. (pag. 203) *6 Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu insuficien respiratorie cronic include urmtoarele mijloace terapeutice, cu excepia:

A. Kinetoterapie respiratorie; B. Oxigenoterapie de lung durat; C. Tratament diuretic; D. Ventilaie asistat; E. Prevenirea episoadelor infecioase. (pag. 204) 7 Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu insuficiena respiratorie restrictiv include:

A. Cifoscolioz; B. Spondilartrit anchilozant; C. Malnutriie; D. Pleurezie; E. Toracoplastie. (pag. 203)

A. Chirurgie corectoare a unei scolioze; B. Decorticare pleural; C. Scderea ponderal n caz de obezitate; D. Pneumectomie; E. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic. (pag. 204)

Pag. 24 din 150

*8

n caz de afectare a schimbului pulmonar la pacienii cu insuficiena respiratorie markerul biologic cel mai precoce este:

A. Hipercapnia arterial cronic; B. Hipoxemia arterial cronic; C. Hipokaliemia; D. Hiponatremia; E. Hipovolemia. (pag. 204) *9 Singura cauz de insuficiena respiratorie cronic restrictiv al crui tratament se bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:

* 13 Afectarea parenchimului pulmonar din insuficienta respiratorie cronica restrictiva de origine mecanica se intalneste in urmatoarea situatie: A. Cifoscolioza B. Fibroza pulmonara idiopatica C. Poliradiculonevrita D. Tetanos E. Miastenie (pag. 203) Tema nr. 18 Detresa respiratorie acut la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178 1 Sindromul de detres respiratorie acut reprezint:

A. Astmul; B. BPOC; C. Fibrozele interstiiale; D. Sindromul Guillan-Barre; E. Miastenia gravis. (pag. 204) 10 Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: A. Creterea ventilaiei alveolare; B. Punerea n repaus a muchilor respiratori; C. Creterea complianei pulmonare; D. Creterea clearance-ului mucociliar; E. Diminuarea hiperinflaei pulmonare. (pag. 204) 11 Masurile igieno-dietetice indicate in cazul pacientilor cu insuficienta respiratorie cronica sunt: A. Oprirea fumatului B. Oxigenoterapie de lunga durata C. Alimentatie hiperprotidica hipercalorica D. Cresterea ventilatiei alveolare E. Vaccinare antigripala anuala si antipneumococica din 5 in 5 ani (pag. 203-204) 12 Tratamentul etiologic de ameliorare a oxigenarii la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica consta in urmatoarele: A. Chirurgie corectoare a unei scolioze B. Decorticare pleurala C. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate D. Ventilatie asistata E. Punerea in repaus a muschilor respiratorii (pag. 204)

A. Insuficiena respiratorie acut ce necesit ventilaie asistat; B. Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 sub 200; C. Insuficiena respiratorie acut cu un raport PaO2/FiO2 peste 200; D. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar sub 18 mmHg; E. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de ocluzie pulmonar peste 18 mmHg. (pag. 176) 2 Sindromul de detres respiratorie acut are urmtoarele caracteristici:

A. Asociaz un edem pulmonar lezional; B. Asociaz un edem pulmonar cardiogenic; C. Prezint creteri ale presiunii hidrostatice microvasculare; D. Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare; E. Are prognostic foarte sever. (pag. 176) *3 Sindromul de detres respiratorie acut apare secundar urmtoarelor cauze generale, cu exceptia:

A. Infecii respiratorii; B. Traumatisme; C. Infarct miocardic acut; D. Agresiune pulmonar toxic; E. Infecii extrarespiratorii. (pag. 177)

Pag. 25 din 150

*4

Sindromul de detres respiratorie acut secundar agresiunii pulmonare toxice apare n urmtoarele situaii, cu excepia:

Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele forme de oc:

A. Strile cu oc non-cardiogen; B. Strile cu oc cardiogenic; C. Hemopatii; D. Vasculite; E. Strile cu oc hemoragic. (pag. 177) *5 Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu excepia:

A. oc septic; B. oc cardiogen; C. oc hemoragic; D. oc anafilactic; E. Orice alt form de oc non-cardiogen. (pag. 177) * 10 Care dintre urmtoarele afirmaii este fals: A. n SDRA perturbarea principal este hipoxemia; B. n SDRA capacitatea rezidual funcional este diminuat; C. n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este crescut; D. n SDRA nu exist afectarea proprietilor elastice ale plmnului; E. n SDRA este posibil apariia hipertensiunii pulmonare. (pag. 178) * 11 Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in cadrul sindromului de detresa respiratorie acuta a adultului este intalnita in urmatoarea situatie: A. Acidoza diabetica B. Arsuri intinse C. Inecare D. Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina E. Septicemie (pag. 177) Tema nr. 19 Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor precoce la un pacient cu traumatism toracic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 206-209 *1 Un pacient stabil din punct de vedere hemodinamic i respirator, ce a suferit un traumatism toracic, va putea beneficia imediat de urmtoarele investigaii, cu excepia:

A. nec; B. Sindrom Mendelson; C. Septicemie; D. Politraumatism; E. Pleurit. (pag. 177) 6 Sindromul de detres respiratorie acut poate apare n urmtoarele stri patologice:

A. Acidoz diabetic; B. Pancreatit acut necrotic; C. Sindrom nefrotic; D. Pneumopatie bacterian; E. Grip malign. (pag. 177) 7 Cauzele traumatice ale detresei respiratorii acute sunt:

A. Contuzia pulmonar; B. Traumatismul cranian; C. Fracturi ale oaselor mici; D. Zdrobirea membrelor; E. Monotraumatismul. (pag. 177) *8 Sindromul de detres respiratorie acut apare n urmtoarele circumstane accidentale:

A. Expunere la fumuri toxice; B. Expunere la temperaturi sczute; C. Expunere la temperaturi ridicate; D. Expunere la pulberi minerale neiritante; E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate. (pag. 177)

A. radiografie toracic B. ecografie cardiac transtoracic C. tomografie toracica cu substan de contrast D. bronhoscopie E. urografie (pag. 206)

Pag. 26 din 150

*2

Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:

A. fracturile costale pot produce un pneumotorax B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica suspiciunea unei leziuni splenice C. pneumotoraxul apare doar n urma unui traumatism toracic D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui pneumotorax E. pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic imediat (pag. 207) *3 Ruptura de istm aortic se produce prin urmtoarele mecanisme:

Complicaiile precoce dup un traumatism toracic sunt:

A. pneumotoracele i hemotoracele B. pneumoperitoneul C. pneumomediastinul D. retroperitoneul E. contuzia pulmonar (pag. 207, 208) 7 Contuzia miocardic produs prin traumatism toracic se traduce prin:.

A. emfizem subcutanat B. tulburri de repolarizare C. durere in hipocondrul drept D. creterea troponinei E. tulburri de ritm (pag. 208) 8 In cazul unui traumatism toracic, leziunile axului traheobronic sunt:

A. cdere de la nlime n picioare B. decelerare brutal i violent C. fractura primei coaste D. plag tiat la nivelul hipogastrului E. traumatism sever pelvin (pag. 208) *4 Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu excepia:

A. ruptura bronic B. ruptura membranei traheale C. ruptura de istm aortic D. dezinseria laringo-traheal E. contuzia miocardic (pag. 208) 9 Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot s apar n acest caz?

A. voletul costal corespunde unor fracturi costale bifocale B. este frecvent asociat unui hemotorax prin lezarea pediculului intercostals C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset gipsat D. decelerarea brutal i violent produce ruptura de istm toracic E. pacientul care a suferit un traumatism toracic i care este stabil hemodinamic poate beneficia de radiografie toracic (pag. 207) *5 Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:

A. contuzie miocardic B. hemopericard C. pneumomediastin D. dezinseria cuspidelor E. ruptura de pilier (pag. 208) 10 Intr-un traumatism toracic, detresa circulatorie poate fi datorat: A. unui oc hemoragic B. unui oc cardiogenic legat de o contuzie miocardic sau o disecie coronar C. unei tamponade (hemoragic sau gazoas n caz de pneumotorace compresiv) D. unei contuzii pulmonare E. unei luxaii extrapericardice (pag. 206)

A. ruptura unei bronhii poate s apara printr-un traumatism toracic B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei tamponade cardiace C. ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga D. prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmatica E. radiografia toracic este metoda de elecie in diagnosticul unei rupturi diafragmatice (pag. 207, 208)

Pag. 27 din 150

* 11 Detresa circulatorie din traumatismul toracic se datoreaza: A. Unei fracturi costale B. Rupturii cupolei diafragmatice C. Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in caz de pneumotorace compresiv) D. Afectarii nervului frenic E. Unui hemopneumotorax (pag. 206) Tema nr. 20 Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 217-219, 220-223 *1 In cadrul manevrelor de baza in reanimarea cardio pulmonara, rata de compresiuni toracice / insuflari va fi de :

*4

Mecanismul patologic in starea de soc hipovolemic se poate rezuma in :

A. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule B. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule C. volumul circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aport de O2 la celule D. volumul circulant prin preincarcarea cardiaca debitul cardiac aport de O2 la celule E. volumul circulant preincarcarea cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule (pag. 220) *5 Mecanismul patologic in starea de soc cardiogen se poate rezuma in :

A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari C. 20 insuflari la 3 compresiuni D. 30 insuflari la 2 compresiuni E. 3 compresiuni la 1 insuflare (pag. 217) *2 In cazul stopului cardiac, dupa administrarea unui soc electric extern se recomanda:

A. functia de pompare cardiaca debitul cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule B. functia de pompare cardiaca debitul cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de O2 la celule C. volumul sangvin circulant preincarcarea cardiaca functia de pompare cardiaca D. vasodilatatie masiva scade volumul sangvin circulant functia de pompare cardiaca aportul de O2 la celule E. vasodilatatie masiva perfuzia organelor functia de pompare cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la celule (pag. 220) 6 In cadrul manevrelor de reanimare cardio pulmonara sunt adevarate urmatoarele :

A. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza timp de 3 minute B. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie) timp de 2 min C. administrarea 1 mg Adrenalina iv D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul EKG (pag. 218) *3 Definitia clinica a starii de soc este:

A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100 compresiuni / min B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat realizarea masajului cardiac C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate cat mai repede posibil D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile externe bifazice sunt de 150-200 J (pag. 217, 219) 7 Dintre medicamentele intalnite in reanimarea cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac parte :

A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor ; B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de hipoperfuzie a organelor C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta sau absenta semnelor de hipoperfuzie a organelor (pag. 220)

A. Noradrenalina B. Adrenalina C. Amiodarona D. Digogxin E. Lidocaina (pag. 218,219)


Pag. 28 din 150

In cadrul tratamentului socului anafilactic sunt adevarate urmatoarele :

Tema nr. 21 Tromboza venoas profund i embolia pulmonar Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 210-216 * fara denumiri comerciale pag. 201, 211, 214 1 Urmtoarele semne clinice pot releva o tromboz venoas profund:

A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg pentru a restabili tensiunea arteriala B. administrarea de antibiotice este esentiala C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi administrata subcutanat D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv de 0,5 mg E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi administrata intramuscular 0,5 mg. (pag. 222) 9 In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt adevarate urmatoarele :

A. Febra ridicat (39 40 grade), n platou B. Tahicardia cu aspect progresiv C. Durerea de-a lungul traiectului venos D. Pstrarea capacitii de balans a gambei E. Existena unui cordon venos dur. (pag. 210) *2 Manifestrile clinice ntlnite contant n embolia pulmonar sunt, cu exceptia:

A. expansiunea volemica este indicata in toate starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare evidente B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii cardiace se indica un inotrop pozitiv C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata ) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHg D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita revascularizarea E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie grava. (pag. 221,222) 10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin administrarea de bicarbonat este indicata in caz de : A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata C. Hipercalcemie D. Hipocalcemie suspectata E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu antidepresive triciclice. (pag. 218) * 11 Principala cauza a stopului cardiac este: A. Embolia pulmonara masiva B. Infarctul miocardic C. Disectia aortica D. Hipoxia E. Inecul (pag. 217)

A. Polipneea B. Hemoptizia C. Bradicardia D. Durerea toracic E. Sincopa (pag. 211) 3 n embolia pulmonar examenul radiologic toracic poate releva:

A. O atelectazie n band B. Existena unei pleurezii C. Opacifierea unui cmp pulmonar D. Supraelevaia domului pleural E. O opacitate triunghiular pe fond pleural. (pag. 211) 4 Confirmarea diagnosticului, dar nu a gravitii emboliei pulmonare este asigurat de:

A. Dozajul D-dimerilor B. Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie C. Troponina I sau C cardiac D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP) E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare. (pag. 212) 5 n faza iniial a emboliei pulmonare o anticoagulare eficient poate fi realizat cu:

A. Acid acetilsalicilic B. Heparin nefracionat C. Heparin cu mas molecular mic D. Oxigenoterapie E. Clopidogrel (pag. 212)
Pag. 29 din 150

*6

Dup un prin accident tromboembolic tratamentul anticoagulant dureaz toat viaa, n caz de:

11 Tratamentul simptomatic al emboliei pulmonare masive include: A. Expansiunea volemica prin cristaloide sau coloide B. Tromboliza intravenoasa cu alteplaza C. Oxigenoterapia cu debit mare D. Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie foarte severa E. Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta a expansiunii volemice (pag. 214) 12 Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei embolii pulmonare sunt: A. Gazometria arteriala B. Dozarea D-dimerilor C. Radiografia toracica D. Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie E. Electrocardiograma (pag. 211-212) 13 Examinarile ce vizeaza evaluarea gravitatii emboliei pulmonare sunt: A. Determinarea troponinei I sau C cardiace B. Dozajul D-dimerilor C. Ecografia venoasa a membrelor inferioare D. Peptidul natriuretic de tipul B (BNP) E. Angio-computer tomografia spirala (angio-CT) a arterelor pulmonare (pag. 212) Tema nr. 22 Patologia vascular cerebral (accidente vasculare cerebrale hemoragice i ischemice) i meningita (hemoragia) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 250-259, 260-262 * fara denumiri comerciale medicamente *1 Procentul de AVC ischemice din totalul de AVC este

A. Recidiva accidentului tromboembolic B. Neoplazie evolutiv C. Deficit de antitrombin D. n absena unui factor favorabil E. n prezena unui factor favorabil reversibil. (pag. 213) 7 n identificarea unei trombofilii se recomand urmtoarele investigaii:

A. Hemogram complet B. Dozarea antitrombinei C. Determinarea indicelui de protrombin D. Dozarea factorului VIII E. Dozarea hemocisteinemiei. (pag. 213) *8 Diagnosticul diferenial al emboliei pulmonare masive se face mai ales cu:

A. Insuficiena cardiac stng cronic B. Angina pectoral stabil C. Tamponada pericardic D. ocul toxico-septic controlat terapeutic E. Cordul pulmonar cronic compensat. (pag. 213) *9 Ecocardiografia transtoracic permite evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia pulmonar masiv:

A. Tablou cardiac stng acut B. Dilatare major a cavitii drepte C. Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace drepte n toate cazurile D. Identificarea trombusului n arterele pulmonare n toate situaiile E. Hipertrofia marcat a septului interventricular. (pag. 213) * 10 Tromboliza intravenoas este indicat n urmtoarele situaii: A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul CT, fr hipotensiune arterial B. Emboliile pulmonare nsoite de creterea lactatemiei arteriale C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc D. Emboliile pulmonare indiferent de form, dar nensoite de stare de oc E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar neconfirmate prin angioscanner sau ecocardiografic. (pag. 214)

A. 20% c. 50% d. 80% 20% B. 40% C. 50% D. 80% E. 75% (pag. 250)

Pag. 30 din 150

*2

Embolia cerebral cu punct de plecare o endocardit infecioas trebuie cutat n caz de

Infarctul sylvian superficial se manifest prin:

A. deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial B. sindrom frontal C. afazie dac este lezat emisfera cerebral major D. agnozie vizual E. hemianopsie lateral omonim (pag. 251) 8 Sindromul Wallenberg este

A. AVC nsoit de febr, suflu de insuficien mitral sau aortic B. AVC cu cefalee i cervicalgie C. AVC i fibrilaie atrial D. AVC i cardiomiopatie dilatativ E. AVC i diabet zaharat decompensate (pag. 252) *3 n caul unui AIT deficitul neurologic regreseaz n mai puin de

A. sindrom altern B. secundar infarctului protuberanial bilateral C. secundar ischemiei latero-bulbare D. secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar E. secundar ischemiei capsulei interne (pag. 251) 9 Sindromul pseudobulbar const n

A. 24 ore B. 30 minute C. 48 ore D. 1 or E. 72 ore (pag. 253) *4 Tratamentul neurochirurgical n infarctul cerebral se indic n

A. rs i plns spasmodic B. sindrom cerebelos bilateral C. tulburri de fonaie i deglutiie D. crize epileptice E. demen (pag. 252) 10 Bolile arterelor mici sunt A. la originea infarctelor lacunare B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale C. produse prin lipohialinoza arterelor mici perforante D. generatoare de emboli cerebrale E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat (pag. 252) * 11 Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa include una din urmatoarele optiuni terapeutice: A. Antiplachetare B. Corticoizi C. Antiaritmice D. Proteza valvulara E. Imunosupresoare (pag. 255)

A. tromboz venoas cerebral B. infarctul transformat hemoragic C. infarctul lacunar multiplu D. infarct emisferic cu edem cerebral malign extensiv E. infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare (pag. 254) *5 n tratamentul antiplachetar al infarctului cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l are

A. dipiridamolul B. clopidogrelul C. combinaia dipiridamol-aspirin D. combinaia clopidogrel-aspirin E. aspirina (pag. 255) 6 n cazul suspiciunii de AVC se impune de urgen (pentru diagnostic de certitudine)

A. msurarea tensiunii arteriale B. corectarea glicemiei C. repausul la orizontal n pat D. CT craniu E. RMN craniu (pag. 253)

Pag. 31 din 150

Tema nr. 23 Tumorile intracraniene Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 274-276 *1 Tumorile intracraniene intraparenchimatoase la copil sunt situate mai ales

Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene intraparenchimatoase sunt

A. epilepsie B. cefalee C. sindrom de hipertensiune intracranian D. deficit neurologic central instalat progresiv E. parez de sciatic popliteu extern (pag. 274) 7 Sindromul de hipertensiune intracranian are n tabloul clinic urmtoarele semne i simptome

A. n lobul frontal B. n hipofiza C. n fosa cerebral posterioar D. n lobul temporal E. n ventriculul lateral (pag. 274) *2 Metastazele cerebrale hemoragice apar n

A. cefalee predominant matinal B. sindrom parkinsonian C. vrsturi n jet D. edem papilar la examenul de fund de ochi E. vertij Meniere (pag. 274) 8 Glioamele se clasific n

A. cancerul mamar B. cancerul de tiroid C. melanomul malign D. cancerul de colon E. cancerul de prostat (pag. 274) *3 Hidrocefalia acut aprut ca urmare a unei tumori cerebrale intraparenchimatoase se trateaz prin

A. astrocitom B. meningiom C. ependimom D. oligodendrogliom E. glioblastom (pag. 274) 9 Imagistica prin CT n cazul tumorilor cerebrale are urmtoarele roluri

A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic B. corticoterapie C. derivaie ventricular extern D. antiepileptice E. antialgice (pag. 274) *4 Schwanomul acustic este o tumor benign derivat din

A. identific tumora B. identific dimensiunea C. identific tipul anatomo-patologic al tumorii D. identific efectul de mas E. identific riscul de angajare (pag. 274) 10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n A. tumor extranevraxial B. limite imprecise C. baza de implantare meningian extracentral D. captare intens i omogen a substanei de contrast E. demielinizare extins n trunchiul cerebral (pag. 275)

A. meninge B. ependim C. celulele tecii Schwan D. cortul cerebelului E. conductul auditiv intern (pag. 275) *5 Riscul tratamentului chirurgical al schwanomului acustic const n

A. parez de plex brachial B. crize epileptice C. paralizie facial periferic postoperatorie D. sindrom de hipertensiune intracranian E. migren (pag. 275)

Pag. 32 din 150

* 11 Schwannomul acustic este: A. O tumora intracraniana intraparenchimatoasa benigna B. O tumora intracraniana extraparenchimatoasa maligna C. O tumora maligna a celulelor tecii Schwann D. Dezvoltat in principal pe al VIII-lea nerv cranian E. O tumora primitiva de tipul astrocitom, oligodendrogliom, glioblastom (pag. 274-275) Tema nr. 24 Febra acut la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax *1 Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de:

Dintre substanele pirogene fac parte:

A. interleuchinele B. lizozimul C. factorul de necroz tumoral D. interferonul E. lactoferina (pag. 309) 6 Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte :

A. nou-nscuii B. gravidele C. homosexualii D. subiecii cu proteze valvulare E. subiecii recent operai (pag. 309) 7 Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut:

A. peste 20 de zile B. 5-20 de zile C. mai puin de 5 zile D. mai mult de 30 de zile E. mai puin de 20 de zile (pag. 309) *2 Funcia de termoreglare este asigurat de:

A. bolile metabolice B. intoxicaia cu fier la menopauz C. osteoporoza D. bolile inflamatorii sistemice E. tumorile hematologice (pag. 310) 8 Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute:

A. hiotalamus B. hipofiz C. epifiz D. suprarenale E. corticosuprarenale (pag. 309) *3 La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi:

A. meningoencefalita B. meningita bacterian C. faringoamigdalita viral D. septicemia E. endocardita infecioas (pag. 311) 9 Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi:

A. infecie urinar B. hepatit alcoolic acut C. pancreatit acut D. tuberculoz E. endocardit dreapt (pag. 311) *4 Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand:

A. infecia cu HIV B. pneumopatia prin inhalare C. infecie urinar D. hepatit alcoolic acut E. pancreatita acut (pag. 311) * 10 Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: A. transaminaze B. testele serologice virale i bacteriene C. hemoleucogram D. proteina C reactiv E. VSH (pag. 311)
Pag. 33 din 150

A. antibioticoterapie B. antiinflamatoare nesteroidiene C. antiinflamatoare steroidieine D. tratament simptomatic E. antivirale (pag. 311)

* 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la febra acuta la adult este adevarata? A. Febra se defineste printr-o temperatura axilara mai mare de 38 grade C dimineata si 38,3 grade C seara B. Febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de peste 20 de zile C. Febra acuta recenta de durata intermediara, dateaza de mai putin de 5 zile D. Febra prelungita desemneaza o febra care evolueaza de 5 zile E. Deshidratarea acuta e un semn de gravitate a unei febre acute (pag. 309) Tema nr. 25 Meningitele infecioase i meningoencefalitele adultului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora *1 Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent?

*3

n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic?

A. copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzae B. tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis C. pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismul D. LCR clar, cu predominena limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculoza E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie <1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se suspicioneaz etiologia viral (pag. 289-292) *4 Care dintre urmtoarele aspecte imagistice (CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia herpetic n cazul unui pacient internat cu diagnosticul de meningoencefalit acut?

A. leziuni intracraniene bilaterale B. leziuni intracraniene asimetrice C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de contrast D. anomalii radiologice temporale interne E. anomalii radiologice periventriculare (pag. 291) *5 Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu se coreleaz cu suspiciunea etiologic?

A. oc septic B. com, epilepsie, hidrocefalie C. sindrom de hipertensiune intracranian D. coagulare intravascular diseminat (CIVD) E. dezvoltare de xantoame (pag. 291) *2 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals?

A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram negativi probabil meningococ B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram pozitivi probabil pneumococ C. LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram pozitivi posibil Listeria monocytogenes D. LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr evidenierea unui germen pe frotiu la examenul direct posibil malarie cerebral E. LCR clar, cu predominen limfocitar i hipoglicorahie probabil tuberculoz (pag. 289-291)

A. n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile B. n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zile C. n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zile D. n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilar E. n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile (pag. 289, 290, 292)

Pag. 34 din 150

n care dintre urmtoarele situaii clinice trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul de meningit infecioas?

10 Care dintre elementele urmtoare pot sugera diagnosticul de meningit cu haemophilus influenzae? A. suferin meningean ce apare la copii nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL B. frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi C. LCR purulent D. LCR clar E. LCR hemoragic (pag. 290) * 11 La un pacient cu meningita infectioasa care afirmatie este adevarata? A. Daca pe frotiul din lichidul cefalorahidian (LCR) se evidentiaza coci Gram negativi, se suspicioneaza o meningita pneumococica B. Daca pe frotiul din LCR se evidentiaza coci Gram pozitivi se suspicioneaza o meningita meningococica C. La copilul mic, nevaccinat, cu focare supurative in sfera ORL se suspicioneaza o meningita listeriana D. La un adult tanar cu elemente purpurice echimotice extinse se suspicioneaza o meninigita meningococica E. La un adult cu LCR purulent, cu frecvente limfocite si normoglicorahie se suspicioneaza o meningita tuberculoasa (pag. 289-290) Tema nr. 26 Gripa Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza) *1 Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie la ntreruperea transmiterii virusului gripal?

A. pacient ce prezint sindrom meningean B. bolnav icteric C. in contextul unui sindrom infecios (febr) D. pacient cu trismus, contracturi musculare i tulburri vegetative E. pacient cu paralizii flasce, predominent la rdcina membrelor, asimetrice, cu evoluie ascendent (pag. 289) 7 Care dintre elementele urmtoare se ntlnesc n meningita meningococic?

A. debut brutal al unui sindrom meningean B. suferin prodromal n sfera ORL (rinofaringit acut), febr, cefalee, vrsturi C. sindrom meningean i decelarea unei purpure echimotice la nivel tegumentar D. sindrom meningean i depistarea de coci Gram pozitivi, n diplo, lanceolai pe frotiul din LCR E. suferin neuromeningee diagnosticat mai frecvent la tineri si la cei cu deficit de complement seric (pag. 290) 8 Care dintre elementele urmtoare pot fi ntlnite n meningita pneumococic?

A. sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri de contien B. suferin neuromeningee aprut la persoanele vrstnice, alcoolici, pacieni splenectomizai sau cu traumatisme craniene n antecedente C. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi n diplo D. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi E. LCR purulent (pag. 289) 9 Care dintre urmtoarele meningite se declar serviciului epidemiologic?

A. izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte B. splarea sistematic a minilor cu soluii hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal sanitar) C. purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni / personalul de ngrijire D. purtarea ochelarilor de protecie, a halatului i a mnuilor de protecie de ctre personalul de ngrijire aflat n contact cu pacienii E. permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude (pag. 323)

A. meningita meningococic B. meningita pneumococic C. meningita tuberculoas D. meningita cu Listeria monocytogenes E. meningita cu Haemophilus influenzae (pag. 290)

Pag. 35 din 150

*2

Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la diagnosticul gripei este fals?

Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la virusurile gripale sunt adevrate?

A. contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de grip B. perioada de incubaie n grip este lung (aproximativ 10 zile) C. simptomatologia prodromal (febr ridicat, frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de ru) este puin specific D. tabloul radiologic nu relev semne specifice E. suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese (pag. 321-322) *3 n care dintre situaii, diagnosticul de grip este improbabil:

A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus influenza A, B i C C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru om D. subtipurile virale sunt clasificate n funcie de tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz E. recomandrile genetice sunt responsabile de epidemiile gripale anuale i de pandemii (pag. 320) 7 Care dintre urmtoarele subtipuri ale virusului gripal au determinat pandemii n secolul XX ?

A. bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n context epidemic gripal B. simptome respiratorii i contact recent cu un pacient confirmat cu grip C. debut brusc al unei suferine respiratorii de aspect viral, dup o incubaie scurt (1-3 zile) D. tablou clinic caracterizat de febr ridicat, frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee, ameeli E. tablou hematologic periferic caracterizat prin leucocitoz i hipereozinofilie (pag. 321) *4 Care complicaie nu apare n infecia cu virusul gripal?

A. H1N1 B. H2N2 C. H3N2 D. H5N1 E. H1N1v (pag. 323-324) 8 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia gripei sunt adevrate?

A. virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul neuraminidazei B. dup penetrare virusul gripal se replic intracelular C. eliberarea noilor virioni este facilitat de ctre hemaglutinin D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal determin liz celular i reacii inflamatorii E. suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n evoluia gripei (pag. 320) 9 n suspiciunea de grip, care dintre urmtoarele explorri biologice pot fi utilizate pentru confirmare?

A. suprainfecii bacteriene B. decompensare cardiac la persoane diagnosticate cu insuficien cardiac grav sau valvulopatii grave C. decompensarea respiratorie la persoanele cunoscute cu bronhopneumopatii cronice D. sindromul de detres respiratori acut E. anizocorie (pag. 321) *5 Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamentul gripei este fals ?

A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR C. detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA D. detectarea anticorpilor specifici prin imunofluorescen indirect (prob din prelevatul nazal) E. detectarea anticorpilor specifici prin reacia PaulBunnell-Hngnuiu (prob de snge) (pag. 322)

A. n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu aciune specific: oseltamivir, zanamivir, amantadin B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect n cazurile de suprainfecie dovedit C. este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare febrei ridicate D. se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice E. se indic repausul fizic (pag. 322)

Pag. 36 din 150

10 Urmtoarele categorii de persoane au indicaie de vaccinare antigripal: A. sugarii peste vrsta de 3 luni B. vrstnicii (peste 65 de ani) C. persoanele cu suferine bronhopulmonare cronice D. gazdele speciale care prezint deficite imunitare celulare (mai ales infecia HIV) E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la ovalbumin (pag. 323) * 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la virusurile gripale si gripa este adevarata? A. Toate cele 3 genuri ale Myxovirus influenzae sunt strict umane B. In prezent virusurile gripale sunt clasificate in subtipuri in functie de cele 16 tipuri de hemaglutinina respectiv 9 tipuri de neuraminidaza C. Debutul gripei este insidios, dupa o incubatie de peste 7 zile D. Subtipul H5N1 a determinat pandemia de "gripa spaniola" E. Amantadina, oseltamivirul sau zanamivirul sunt utilizate in mod sistematic pentru tratamentul gripei (pag. 320-323) Tema nr. 27 Infecia cu HIV Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex. Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI Altele - care care cuprinde informatii despre legislatia Franceza *1 Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe:

*3

Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoz la pacienii infectai cu HIV se face cu:

A. cotrimoxazol B. fluconazol C. pirimetamin D. ganciclovir E. foscarnet (pag. 326) *4 Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip:

A. pneumonie franc lobar B. abces pulmonar C. pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasice D. sindrom pertusiform cu expectoraie purulent E. sindrom al disfunciei reactive de ci aeriane (RADS) (pag. 327) *5 Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este:

A. hepatic B. ganglionar C. pulmonar D. retinian E. cerebral (pag. 327) 6 Principalele enzime din structura HIV sunt:

A. transcriptaza invers B. proteaza C. neuraminidaza D. integraza E. hemaglutinina (pag. 325) 7 Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate:

A. tipare limfocitar CD4/CD8 B. test ELISA combinat de generaia a patra C. determinarea nivelului limfocitelor CD4 D. test genotipic de rezisten E. imunofenotipare (pag. 325) *2 Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV:

A. se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale C. este indicat pacienilor simptomatici D. se recomand pacienilor cu CD4<200 cel/mm E. scade morbiditatea i mortalitatea, refcnd parial capacitatea imun (pag. 326)

A. criptococoza B. toxoplasmoza cerebral C. pneumocistoza pulmonar D. sarcomul Kaposi E. leucoencefalopatia multifocal progresiv (pag. 327)

Pag. 37 din 150

Care dintre enunurile referitoare la toxoplasmoza cerebral sunt false:

Tema nr. 28 Boli cu transmitere sexual Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline) *1 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu este corecta?

A. trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu HIV n prezena oricrui semn neurologic B. n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm C. tratamentul se face cu fluconazol D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocard E. nu este necesar profilaxia secundar (pag. 327) 9 n legtur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile:

A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna alte IST. B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie. C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de risc D. Se vor depista si trata partenerii E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala (pag. -) *2 Care dintre urmatoarele infectii nu este IST

A. este determinat de Cryptococcus neoformans B. se manifest prin tulburri neurologice grave C. este o suferin demielinizant D. se trateaz cu voriconazol E. este determinat de virusul JC (pag. 327) 10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: A. tratarea mamei pe timpul sarcinii B. alimentaia la sn a nou-nscutului timp de 6 sptmni C. profilaxia cu cotrimoxazol D. tratament profilactic antiretroviral pentru nounscut timp de 6 sptmni E. aducerea la zi a vaccinrilor (pag. 328) * 11 Care dintre afirmatiile referitoare la HIV si infectia omonima este adevarata? A. Istoria naturala a infectiei cu HIV include vindecarea virusologica B. HIV este un retrovirus cu genom ADN C. Stadiul 3 biologic al clasificarii CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cub D. Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblot E. Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara, toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomegalovirus (pag. 325-327)

A. Infectiile microbiene stafilococice si streptococice B. Infectiile cu gonococ C. Infectiile cu chlamidia D. Sifilisul E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele) (pag. -) *3 Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

A. IST sunt infectii asimptomatice B. IST prezinta arsura, prurit, durere C. IST prezinta scurgere D. IST poate produce prostatite E. IST poate produce salpingite (pag. -) *4 Diagnosticul de IST nu se pune pe:

A. TPHA, VDRL B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C C. Serologie HIV 1 si 2 D. Prelevat uretral sau vaginal E. Doar pe examenul clinic (pag. -) *5 Managementul unei IST nu cuprinde

A. Profilaxia primara si secundara B. Tratamentul curativ C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta D. Profilaxia recidivelor E. Tratamentul factorilor de risc (pag. -)

Pag. 38 din 150

Infectia cu gonococ are urmatoarele caracteristici:

10 Tratamentul sifilisului se face cu: A. De electie sunt ciclinele B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui benzatin penicilina x3 injectii saptamanale D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 1824 Mui/zi, 14-21 zile E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zile (pag. -) * 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sifilis este adevarata? A. Sifilisul este o infectie bacteriana cauzata de coci Gram negativi B. Diagnosticul direct (microscopic) nu este specific C. Neurosifilisul poate sa apara in oricare stadiu clinic D. Sancrul sifilitic este o ulceratie unica, superficiala, indolora, nereliefata, cu baza indurata E. Goma sifilitica este prima manifestare locala a infectiei (pag. 330-333) Tema nr. 29 Infeciile nosocomiale Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie *1 Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia:

A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita clasica D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut E. La femei poate produce sterilitate tubara (pag. -) 7 Care dintre urmatoarele afirmatii privind infectiile gonococice sunt adevarate?

A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic B. Examenul direct este concludent atat la barbati cat si la femei C. Examenul direct arata prezenta diplococilor Gram negativi in boabe de cafea D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe medii speciale E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im (pag. -) 8 Infectia cu chlamidia trachomatis are urmatoarele caracteristici:

A. Produce uretrite si cervicite B. Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza venerica C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o colecistita acuta D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit doar din uretrita si poliartrita E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu azitromicina 1g per os (pag. -) 9 Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei sifilitice sunt adevarate:

A. sunt infecii asociate ngrijirilor medicale B. sunt infecii asociate activitilor de ngrijire curativ C. sunt infecii asociate activitilor de profilaxie D. sunt infecii asociate activitilor de diagnostic E. sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu (pag. 339) *2 Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt:

A. Este produsa de o spirocheta B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul treponemic, altul netreponemic E. VDRL este un test sensibil dar putin specific (pag. -)

A. pneumopatiile infecioase B. infeciile urinare C. infeciile digestive D. infeciile leagate de catetere E. infeciile de plag operatorie (pag. 340)

Pag. 39 din 150

*3

Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin:

Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele:

A. aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulente B. serologic: teste bacteriologice pozitive C. microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatorii D. semne clinice i biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteia E. semne clinice i biologice aprute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strin (pag. 340) *4 Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia:

A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele periferice B. sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centrale C. sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomiale D. diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateterului E. diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateterului (pag. 340) 8 Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii:

A. este indicat purtarea mtii de ctre pacientul cu tuberculoz B. este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculoz C. limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoz pn la momentul externrii D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportuniti E. limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistente (pag. 341) *5 Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:

A. epidemiologic: infecie aflat n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitar B. clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micional, dureri pelvine C. biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice D. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultur>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml) E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultur>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml) (pag. 340) 9 Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne:

A. principalul factor de risc este infectarea endotraheal B. semne clinice: febr, expectoraii purulente C. semne biologice: hemoculturi pozitive D. semne biologice: leucocitoza E. semne radiologice: opaciti pulmonare recent aprute (pag. 340) 6 Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale sunt:

A. clinice: tuse, dispnee, wheezing B. clinice: febr, expectoraii purulente C. biologice: hemoculturi pozitive D. radiologice: opaciti pulmonare recent aprute E. radiologice: infiltrat interstiial recent aprut (pag. 340) 10 Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: A. splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordate B. splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate C. purtarea mnuilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordat D. sterilizarea instrumentarului E. purtarea mtilor (pag. 340-341)

A. hemoculturi pozitive B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar C. izolarea unei bacterii din expectoraie D. leucocitoz cu neutrofilie E. leucopenie cu limfocitoz (pag. 340)

Pag. 40 din 150

* 11 Cea mai frecventa infectie nosocomiala este: A. Infectia urinara B. Pneumopatiile infectioase C. Infectia de plaga operatorie D. Infectia legata de cateterele periferice E. Infectia legata de cateterele centrale (pag. 340) Tema nr. 30 Septicemiile Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 370-375 * fara date epidemiologice *1 Care dintre urmtoarele date definesc bacteriemia?

*4

Care dintre urmtoarele microorganisme sunt mai frecvent incriminate n etiologia unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n cazul unui pacient alcoolic?

A. stafilococi, streptococi B. enterobacterii C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae D. pseudomonas sp, enterococi E. bacili Gram negativi, stafilococi (pag. 373) *5 Ce tratament etiologic de prim intenie ai aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu sepsis, fr semne de gravitate, la care presupunei implicarea unor enterobacterii dobndite n mediu comunitar?

A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin una sau mai multe hemoculturi B. rspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C. o infecie sistemic confirmat D. o infecie asociat cu hipotensiune E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ (pag. 370) *2 Care dintre urmtoarele date definesc Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic (SIRS)?

A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxon sau fluorochinolon B. oxacilin, cloxacilin C. ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin sau isepamicin D. amoxicilina E. amoxicilin asociat cu gentamicin sau netilmicin (pag. 374) 6 Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde:

A. febr peste 38C sau sub 36C B. frecvena cardiac peste 90/min C. oligurie D. frecvena respiratorie peste 20/min E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature (pag. 370) 7 Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav?

A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin una sau mai multe hemoculturi B. rspunsul inflamator al organismului la o agresiune, infecioas sau nu C. bacteriemie si noiunea clinic a impactului acestei bacteriemii D. o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ (pag. 370) *3 Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic?

A. depsis i hipotensiune arterial B. depsis i insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil) C. depsis i disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare D. depsis i disfuncie hematologic: tulburri de coagulare E. depsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel puin 500 ml i/sau necesitatea de a recurge la amine vasoactive) (pag. 371)

A. hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHg B. hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare C. insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil D. tulburri de coagulare E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imature (pag. 370)

Pag. 41 din 150

n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat?

13 Din definitia sindromului de raspuns inflamator sistemic (SIRS) fac parte: A. Febra peste 38 grade C B. Temperatura corporala sub 36 grade C C. Frecventa respiratorie peste 20/min D. Frecventa cardiaca peste 90/min E. Hipertensiune arteriala (pag. 370) Tema nr. 31 Diareea acut i deshidratarea la adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri comerciale (ex. Tiorfan) *1 Diareea acut se definete ca:

A. hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare B. febr peste 38C sau sub 36C C. semne cutanate: cianoz, marmorare, creterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanate D. oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or E. anomalii ale funciilor superioare (pag. 371) 9 Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate?

A. este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologice B. este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologic C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai mult D. se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel putin 3 sptmni E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice (pag. 374) 10 Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: A. repetarea hemoculturilor B. identificarea unor noi localizri secundare C. continuarea tratamentului iniiat, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeutice D. verificarea porii de intrare E. identificarea unei complicaii iatrogene (pag. 375) 11 Semne cutanate de gravitate imediata in septicemie sunt: A. Cianoza B. Marmorarea C. Scaderea timpului de recolorare cutanata D. Cresterea timpului de recolorare cutanata E. Scaderea locala a temperaturii cutanate (genunchi) (pag. 371) 12 Factori favorizanti pentru aparitia septicemiilor sunt: A. Valvulopatiile B. Insuficienta circulatorie C. Toxicomania D. Cateterele venoase E. Plagile (pag. 373)

A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durata de mai puin de 14 zile B. emisia unui scaun lichid sau moale i abundent C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durata de mai puin de 14 zile D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide, cu debut brusc i durata de minimum 14 zile E. emisia de scaune numeroase, puin abundente i care conin snge i puroi (pag. 403) *2 Sindromul gastroenteric se caracterizeaz prin:

A. diaree profuz i apoas B. evoluie rapid favorabil C. evoluie letal n absena tratamentului D. afectare colic invaziv E. risc de oc septic (pag. 404) *3 n etiologia sindromului dizenteric este implicat:

A. clostridium perfrigens B. calicivirus C. rotavirusuri D. shigella sp. E. vibrio cholerae (pag. 405-406)

Pag. 42 din 150

*4

n diareea acut, coprocultura pe medii selective este indicat n caz de:

Febra tifoid se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte, cu excepia:

A. sindrom dizenteric B. sindrom gastroenteritic C. diaree > 5 zile D. diaree aprut dup un tratament antibiotic E. diaree aprut dup chimioterapie (pag. 404) *5 Tratamentul n diareea acut implic:

A. clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune diareice B. biologic: leucocitoz, citoliz hepatic C. biologic: leucopenie, citoliz hepatic D. coprocitologic: hematii i eozinofile abundente E. hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la stabilirea diagnosticului (pag. 406) 10 Privitor la tratamentul cu antibiotice administrat n diareea acut, sunt adevrate urmtoarele: A. trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice B. macrolidele sunt indicate n salmoneloze C. chinolonele sunt indicate n salmoneloze D. doxiciclina este indicat n shigeloze E. metronidazolul este indicat n diareea cu Clostridium difficile (pag. 407) * 11 Una din urmatoarele caracteristici defineste profilul sindromului dizenteric: A. Afectare colica neinvaziva, fara distructie celulara B. Diaree profuza, apoasa C. Absenta durerilor abdominale si a sindromului rectal D. Mecanism toxinic E. Prezenta de scaune cu glere, sange, puroi si/sau detritusuri de mucoasa (pag. 404) Tema nr. 32 Profilaxia tetanosului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 367-369 * fara date epidemiologice *1 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la managementul unui caz de tetanos este fals?

A. spitalizare obligatorie B. rehidratare parenteral n caz de deshidratare sever C. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a tranzitului intestinal n suspciunile de diaree invaziv D. rehidratare oral n caz de deshidratare sever E. antibioticoterapie empiric, indicat n toate cazurile de diaree acut, pn la elucidarea cauzei (pag. 406-407) 6 Sindromul holeriform se caracterizeaz prin:

A. diaree "banal", puin sever B. diaree profuz i apoas C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi D. risc de deshidratare sever, n absena terapiei E. evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor (pag. 404) 7 Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin:

A. afectare intestinal B. afectarea invaziv a colonului C. sindrom septic moderat sau chiar absent D. risc de oc septic E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i coninut bogat de glere, snge i puroi (pag. 404) 8 Privitor la toxiinfeciile alimentare stafilococice sunt adevrate urmtoarele:

A. se definesc prin apariia a minimum trei cazuri grupate, cu simpromatologie similar, n general digestiv, a cror cauz poate fi corelat cu aceeai origine alimentar B. incubaie lung C. incubaie scurt D. vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan secund E. diareea este n prim plan, vrsturile n plan secund (pag. 405)

A. plaga se cur i se debrideaz B. plaga se acoper cu unguente grase i se panseaz ocluziv C. se practic antibioterapie (Penicilina G administrat i.v.) D. se practic seroterapie (administrarea de anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al toxinei) E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic (pag. 368)

Pag. 43 din 150

*2

Care tip de complicaie nu este specific tetanosului?

*5

Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la vaccinarea antitetanic este fals?

A. complicaii tromboembolice B. suprainfecii pulmonare (prin aspiraie) C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de arsur D. sindroame disautonome E. decompensarea tarelor preexistente (pag. 368) *3 Suntei n faa unui pacient vaccinat antitetanic incomplet, care prezint o plag cutanat cu risc tetanigen foarte crescut. Care dintre msurile urmtoare nu este indicat pentru profilaxia tetanosului?

A. primovaccinarea se practic la sugar i const n trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni de via) B. primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18 luni C. rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i 16-18 ani D. la adult se practic rapel odat la 25 de ani E. vaccinul conine o toxin fr putere patogen (pag. 369) 6 Care din urmtoarele afirmaii referitoare la fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt adevrate?

A. rapel antitetanic B. aducerea la zi a vaccinrii conform schemelor recomandate C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG, 500 ul) D. injectarea de permanganat de potasiu (soluie 1%) n jurul plgii E. antibioterapie empiric (pag. 369) *4 Suntei n faa unui pacient, victim a unui accident rutier, ce prezint multiple plgi murdare; pacientul a fost adus tardiv la medic, la locul accidentului efectundu-se doar o debridare incomplet. innd cont de statusul vaccinal, care dintre urmtoarele afirmaii este fals?

A. tetanosul este o boal infecioas datorat efectului neurogen al exotoxinei produse de Clostridium difficile B. ptrunderea microbului n organism se face strict prin intermediul unei plgi cutanate C. bacilul tetanic se dezvolt n condiii de anaerobioz D. toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod centripet i blocheaz eliberarea de neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce induce spasticitate muscular E. profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic (pag. 367-369) 7 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la toxina produs de Clostridium tetani sunt adevrate?

A. rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet B. rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai rapel, administrare de imunoglobuline specifice, antibioterapie C. rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un nou rapel i instituii antibioterapie D. pacient cu vaccinare incomplet - practicai antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a vaccinrii specifice, administrare de imunoglobuline specifice E. vaccinare absent sau nesigur - vaccinare complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie (pag. 369)

A. tetanospasmina nu are efect dect dac subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii propice (anaerobioz) B. toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod centripet C. paraliziile produse sunt flasce i au caracter asimetric, ascendent D. la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate muscular E. toxina este responsabil de apariia de deficite senzoriale (pag. 367)

Pag. 44 din 150

n faa cror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de tetanos?

Tema nr. 33 Hemoragia digestiv Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 426-429 *1 n clasificarea Forrest a hemoragiilor digestive superioare, scorul Forrest IB semnific

A. plgi cutanate sau mucoase B. plgi ce creaz condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze) C. paralizii simetrice, flasce, descendente D. trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana E. sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezint dificulti de alimentare (pag. 367-368) 9 Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre urmtoarele date clinice sunt adevrate?

A. Hemoragie n pnz B. Vas vizibil nehemoragic C. Cheag aderent D. Pete pigmentare E. Hemoragie n jet (pag. 427) *2 Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de administrarea

A. incubaia este n medie de 7 zile B. simptomul inaugural este trismusul (permanent, ireductibil, fr febr asociat) C. simptomul inaugural este ptoza palpebral simetric D. contracturile musculare cuprind iniial membrele, apoi trunchiul i faa E. contracturile generalizate sunt responsabile de opistotonus (pag. 368) 10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la profilaxia tetanosului sunt adevrate? A. vaccinarea antitetanic este obligatorie B. vaccinul contine antitoxina tetanic C. nu exist contraindicaii de vaccinare D. primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub un an i const din trei administrri de produs biologic E. in faa oricrei plgi trebuie verificat statusul vaccinal al pacientului (pag. 369) * 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tetanos este adevarata? A. Clostridium tetani este un bacil Gram negativ aerob B. Toxina (tetanospasmina) este o endotoxina C. Toxina induce hipotonie musculara D. Dupa primovaccinare antitetanica nu sunt necesare rapeluri E. Vaccinul antitetanic contine anatoxina tetanica (toxina fara putere patogena) (pag. 367-369)

A. Aspirinei B. Omeprazolului C. Enalaprilului D. Furosemidului E. Metoclopramidului (pag. 428) *3 Hemoragia digestiv superioar este definit ca hemoragie provenit din tubul digestiv situat

A. n aval de unghiul duodenojejunal B. n aval de flexura splenic C. n aval de valvula ileocecal D. n amonte de unghiul duodenojejunal E. n aval de flexura hepatic (pag. 426) *4 Circumstanele n care se efectueaz endoscopie digestiv superioar n urgen include

A. Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat B. La toi pacienii intubai i ventilai C. Cu scop exclusiv diagnostic iniial D. La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea stomacului prin administrarea unei perfuzii intravenoase lente cu eritromicin E. La 72 ore de la debutul sngerrii pentru a atepta oprirea spontan a acesteia (pag. 427)

Pag. 45 din 150

*5

La un pacient cu hemoragie digestiv inferioar cu colonoscopie normal i hemoragie care persist i este abundent, se va avea n vedere efectuarea de urgen a

10 La pacienii cu leziuni ulcerate gastroduodenale complicate cu hemoragie digestiv superioar, n caz de eec repetat al tratamentului endoscopic, se recomand A. Embolizare arterial pe cale radiologic B. Intervenie chirurgical C. Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de protoni D. Administrare intravenoas de hemostatice E. Tratament cu sucralfat n doz de 4 grame pe zi (pag. 428) 11 Etiologia hemoragiei digestive inferioare este dominata de: A. Colite B. Hemoragie diverticulara C. Ulceratii ale intestinului subtire legate de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) D. Tumori ale intestinului subtire E. Angiodisplazii (pag. 426, 428-429) 12 Tratamentul hemoragiei digestive superioare include: A. IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os, pentru hemoragie in jet B. Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz de hipertensiune portala cunoscuta sau suspectata C. Ser adrenalinat D. Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene E. Metode termice (pag. 427) 13 Sindromul Mallory-Weiss: A. Este o ruptura longitudinala supracardiala B. Se produce secundar eforturilor de varsatura C. Are prognostic nefavorabil D. Se manifesta prin hemobilie E. Are tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate (pag. 428)

A. Tomografiei computerizate B. Rezonanei magnetice nucleare C. Arteriografiei celiomezenterice D. Examinrii cu videocapsula endoscopic E. Laparoscopiei diagnostice (pag. 428) 6 Tratamentul hemoragiilor digestive superioare cu inhibitori de pomp de protoni (IPP) intravenos cu sering electric (IVSE) este indicat n

A. Hemoragia n pnz B. Vas vizibil nehemoragic C. Cheag aderent D. Pete pigmentare E. Fond alb al leziunii (pag. 427) 7 Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie digestiv superioar include

A. Hemopatii maligne B. Hemoptizia C. Sngerarea de origine ORL D. Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin, sfecl roie) E. Anevrism de arter mezenteric (pag. 426) 8 Producerea unei hemoragii digestive inferioare la pacienii cu cancer de colon este favorizat de un tratament cu

A. Antiagregante plachetare B. Prokinetice C. Anticoagulante D. Antidiareice E. Hipolipemiante (pag. 428) 9 Conduita iniial n hemoragiile digestive include

A. Tueul rectal B. 2 ci venoase periferice sau o cale central n funcie de gravitate C. Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii pacientului D. Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric hemoragic E. Oxigenoterapie (pag. 426-427)
Pag. 46 din 150

Tema nr. 34 Hepatitele virale Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 450-458 *1 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevrat ?

*4

Care dintre suferinele urmtoare este cauz frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic mai mic de 10 ori valoarea normal?

A. hepatita autoimun, boala Wilson, sindromul Budd-Chiari B. ficatul cardiac, boala celiac, disfuncia tiroidian C. firoz, hepatite virale cronice B i C, hepatit medicamentoas, hemocromatoz, hepatopatie alcoolic, steatohepatit nonalcoolic D. carcinomul hepatocelular E. parazitoze, amiloidoz, tuberculoz (pag. 455-456) *5 Care dintre suferinele urmtoare este cauz frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic mai mare de 10 ori valoarea normal?

A. este determinat de un virus ADN B. calea de transmitere este parenteral C. incubaia este cuprins ntre 2-6 luni D. infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai E. diagnosticul se stabilete pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate semnificnd un contact vechi (pag. 451) *2 Referitor la hepatita cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic tratament antiviral?

A. boala Wilson, hepatita autoimun B. sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic C. ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita medicamentoas sau toxic, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic E. pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal (pag. 456-457) 6 Care dintre urmtoarele date clinice, biologice si evolutive caracterizeaz o hepatit viral acut form fulminant?

A. ADN VHB 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor Metavir A2 i/sau F2 B. ADN VHB 20000 UI/ml, i/sau ALAT 10 N i scor Metavir A1 i/sau F1 C. ADN VHB detectabil i/sau ALAT 10 N i scor Metavir A1 i/sau F1 D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir (pag. 452) *3 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul antiviral n hepatita cronic tip C este adevrat?

A. apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului B. scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%) C. mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv D. creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%) E. apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun, glomerulopatie (pag. 451)

A. este contraindicat n cazurile de ciroz compensat B. este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate C. este indicat la pacienii cu manifestri extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena fibrozei semnificative D. se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat E. scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea tratamentului pe durata prevzut iniial (pag. 453)

Pag. 47 din 150

Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate?

11 In epidemiologia si virusologia hepatitelor: A. Toate virusurile hepatotrope sunt virusuri cu ADN B. VHA (virus hepatitic A) poate determina la unii pacienti hepatita cronica C. VHE (virus hepatitic E) este foarte rar intalnit in tarile occidentale D. VHB (virus hepatitic B) si VHC (virus hepatitic C) sunt responsabile de un anumit numar de cazuri de hepatite cronice virale E. Virusul Delta este un virus defectiv, nu poate decat sa suprainfecteze sau sa coinfecteze un subiect deja infectat cu VHB (pag. 450) 12 Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta urmatoarele faze: A. Preicterica B. De imunotoleranta C. Colestatica D. De imunoeliminare (raspuns imun) E. Non-replicativa (portaj inactiv) (pag. 450-452) 13 La pacientii cu ciroza hepatica cu virus hepatitic B, tratamentul antiviral: A. Este indicat daca ADN-ul VHB (virus hepatitic B) este detectabil in ser B. Este indicat numai daca ADN VHB depaseste 2000 U.I./mililitru C. Este indicat independent de ALAT (alanilaminotransferaza) D. Se prefera in toate cazurile analogii nucleotidici sau nucleozidici E. Se prefera in toate cazurile administrarea de interferon pegilat (pag. 452) Tema nr. 35 Ulcerul gastric i duodenal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 433-435 *1 Ulcerul gastric

A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau orizontal B. incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni C. diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc D. cronicizarea este frecvent ntlnit la adult E. istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza non replicativ (pag. 451, 542) 8 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral de tip C sunt adevrate?

A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar sexual B. incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni C. infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar D. in caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ E. in cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet (pag. 453) 9 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita delta sunt adevrate?

A. este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica B. se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB C. virusul cauzal se transmite pe cale enteral D. infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a infeciei cu VHB E. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi. (pag. 454) 10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita de tip E sunt adevrate? A. este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenteral B. incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni C. infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsrcinate i persoane cu hepatopatie cronic D. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau materii fecale E. cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate (pag. 454)

A. presupune o pierdere de substan a peretelui gastric cu afectarea musculoasei B. este similar eroziunilor i exulceraiilor peretelui gastric C. este mai frecvent dect cel duodenal D. are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani E. este o urgen chirurgical (pag. 433)

Pag. 48 din 150

*2

Dup tripla terapie a ulcerulului gastric Helicobacter pylori pozitiv, un control endoscopic este indispensabil dup

Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt

A. infecia cu Helciobacter pylori B. consumul de antibiotice C. consumul de aspirin D. consumul de AINS E. ingestia de substane caustice (pag. 433) 7 Durerea ulceroas tipic

A. o sptmn B. 4 sptmni C. 6 sptmni D. 2 sptmni E. 8 sptmni (pag. 434) *3 Tratamentul de eradicare al Helicobacter pylori presupune

A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer B. are sediu epigastric C. este ritmat de mese D. apare n hipogastru E. nu are legtur cu ingestia de alimente (pag. 433) 8 Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul endoscopiei digestive superioare n ulcerul gastric i duodenal sunt adevrate

A. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 7-10 zile B. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin + claritromicin 4-8 sptmni C. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14 zile D. Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin 14 zile E. prescrierea unui tratament cu IPP n doz adaptat pacientului (pag. 434) *4 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la ulcerul gastro-duodenal este adevrat

A. permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori B. este examenul cheie pentru diagnostic C. precizeaz sediului ulcerului D. se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer hemoragic instabili hemodinamic E. permite realizarea biopsiilor (pag. 434) 9 Tratamentul ulcerului gastro-duodenal presupune

A. controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul duodenal necomplicat B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu n ulcerul gastric C. biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip de ulcer pentru a exclude un cancer D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu inhibitori de pomp de protoni E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu inhibitori selectivi Cox-2 (pag. 434) *5 Perforaia ulcerului

A. administrarea de cefalosporinde de generaia a II-a B. eradicarea H. Pylori dac acesta este prezent C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp de protoni D. ntreruperea administrrii medicamentelor gastrotoxice E. administrarea AINS n doz de siguran pentru ameliorarea durerii (pag. 434) 10 Complicaiile ulcerului duodenal pot fi A. hemoragia B. trangularea C. perforaia D. stenoza E. malignizarea (pag. 435)

A. este o urgen chirurgical B. evolueaz cu durere cronic n epigastru C. tratamentul const n administrarea de inhibitori de pomp de protoni n doz mare D. intervenia chirurgical este rezervat cazurilor care nu rspund la tratament medical E. evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen (pag. 434)

Pag. 49 din 150

11 Stenoza ulceroasa: A. Este o complicatie frecventa a ulcerului B. Are localizare piloroduodenala preferentiala C. Se manifesta prin durere epigastrica brutala, cu iradiere in ansamblul abdomenului D. Diagnosticul este endoscopic, fara a uita biopsiile pentru excluderea unui cancer E. Tratamentul endoscopic sau chirurgical este de prima intentie (pag. 435) 12 Tratamentul cu IPP (inhibitori ai pompei de protoni) trebuie continuat dupa tripla terapie de eradicare a Helicobacter pylori in urmatoarele situatii: A. In caz de ulcer duodenal necomplicat daca eventualele simptome ulceroase au cedat B. In cazul ulcerului duodenal complicat C. In ulcerul duodenal la pacientii care iau aspirina sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) D. In ulcerul duodenal la pacientii peste 65 ani E. In ulcerul gastric (pag. 434) 13 Endoscopia digestiva superioara in ulcerul gastric si duodenal: A. Permite diagnosticul pozitiv de ulcer, prin vizualizarea uneia sau a mai multor pierderi de substanta B. Permite realizarea de biopsii antrale si fundice pentru identificarea Helicobacter pylori C. Permite biopsii din ulcerul duodenal cu scopul de a exclude un cancer D. Este necesar in ulcerul duodenal necomplicat pentru controlul cicatrizarii ulcerului E. In caz de ulcer gastric, controlul endoscopic la 6 saptamani este indispensabil (pag. 434) Tema nr. 36 Icterul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 445-446 *1 Colestaza extrahepatic se caracterizeaz prin

*2

Colangiocarcinomul

A. este o cauz de icter cu bilirubin neconjugat B. este o tumor benign C. poate produce icter cu bilirubin conjugat D. este o tumor cu origine n epiteliul veziculei biliare E. este cea mai frecvent form de cancer hepatic primitiv (pag. 446) *3 Dintre examenele paraclinice de prim intenie n icterul cu bilirubin conjugat fac parte

A. tomografia computerizat B. RMN C. colangio-RMN D. ecoendoscopia E. ecografia abdominal (pag. 446) *4 n icterul cu bilirubin conjugat

A. urina are culoare normal B. tomografia computerizat este o explorare de prim intenie C. scaunele sunt decolorate D. scaunele au culoare normal E. are loc o hemoliz intens (pag. 445) *5 Icterul manifest presupune creterea nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de

A. 5 g/l B. 20 g/l C. 30 g/l D. 25 g/l E. 50 g/l (pag. 445) 6 Icterul poate aprea n urmtoarele condiii

A. creterea produciei de bilirubin de origine hematologic B. deficit de eliminare a bilei C. stenoz piloric D. infarct miocardic acut E. enterocolit acut (pag. 445)

A. obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale biliar principal normal B. obstrucie a cii biliare principale C. distrugerea canaliculelor biliare D. disfuncie hepatocitar E. urin deschis la culoare (pag. 445)

Pag. 50 din 150

Icterul cu bilirubin neconjugat se caracterizeaz prin

A. distensia veziculei biliare B. urin deschis la culoare C. scaune normal colorate D. creterea enzimelor de colestaz E. dilataie de ci biliare intrahepatice (pag. 445) 8 Urmtoarele afirmaii despre sindromul Gilbert sunt adevrate

12 La pacientii cu icter cu bilirubina conjugata determinat de o tumora a regiunii hilare, examenele paraclinice de a doua intentie cuprind: A. Ecografia abdominala B. CT abdominal C. Determinarea feritinemiei D. Colangio-RMN E. Determinarea TCA (timpul de cefalina activat) (pag. 446) 13 Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de origine intrahepatica includ: A. Ciroza biliara primitiva B. Hepatita, oricare ar fi cauza C. Pancreatita cronica D. Ciroza, oricare ar fi cauza E. Cancerul pancreatic cefalic (pag. 446) Tema nr. 37 Ciroza hepatic i complicaiile cirozei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 459-466 *1 Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct de vedere histologic prin

A. se transmite autozomal dominant B. valoarea hemoglobinei este normal C. nu necesit tratament medicamentos D. bilirubina neconjugat este crescut moderat E. transaminazele hepatice au valori crescute (pag. 445) 9 Principalele cauze maligne ale icterului cu bilirubin conjugat de origine extrahepatic sunt

A. cancer pancreatic cefalic B. ampulom vaterian C. colangiocarcinom D. litiaz biliar E. hepatit acut (pag. 446) 10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac parte A. litiaza biliar B. pancreatita cronic C. colangita sclerozant primitiv D. hemoliza cronic E. hemoliza acut (pag. 446) 11 Cauzele principale ale icterului cu bilirubina neconjugata sunt: A. Hemoliza B. Colangita sclerozanta primitiva C. Ciroza biliara primitiva D. Sindromul Gilbert E. Ampulomul vaterian (pag. 445-446)

A. Afectare parcelar a parenchimului hepatic B. Prezena hiperplaziei nodulare focale C. Pstrarea arhitecturii normale a ficatului D. Steatoz microvezicular E. Fibroz mutilant (pag. 459) *2 ntre cauzele cele mai frecvente de ciroz hepatic se numar

A. Hepatita autoimun B. Ciroza biliar primitiv C. Hepatita cronic viral D. Tromboza venelor suprahepatice E. Ciroza biliar secundar (pag. 459)

Pag. 51 din 150

*3

Endoscopia digestiv superioar poate evidenia n ciroza hepatic urmtoarele semne

Ascita din ciroza hepatic are urmtoarele caracteristici

A. Dilatarea venei porte B. Splenomegalie C. Tromboz portal D. Varice esofagiene E. Inversarea fluxului portal (pag. 460) *4 Precizai care dintre urmtoarele semne clinice se datoreaz hipertensiunii portale din ciroza hepatic

A. Fluidul de ascit are celularitate bogat i coninut crescut n proteine B. Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator C. Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic, citologic i bacteriologic D. Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit E. Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i puncie evacuatorie (pag. 462-463) 9 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la encefalopatia hepatic sunt adevrate

A. Angioame stelare B. Hipocratism digital C. Icter D. Eritroz palmar E. Splenomegalie (pag. 460) *5 Scorul Child-Pugh

A. n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional B. Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz C. Nu este necesar cutarea unui factor declanator D. Coma apare n stadiul III E. Furosemidul i propranololul au efecte benefice (pag. 464-465) 10 Urmtoarele afirmaii referitoare la complicaiile pleuropulmonare ale cirozei hepatice sunt adevrate A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural cu coninut crescut de proteine B. Hipoxemia este legat de prezena dilataiilor vasculare pulmonare i de shunturi intrapulmonare C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar const n oxigenoterapie i transplant hepatic D. Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga E. Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepato-pulmonar (pag. 466) 11 Infectia spontana a lichidului de ascita din ciroza hepatica: A. Este o complicatie grava, asociata cu o mortalitate ridicata B. Semnele clinice includ: febra sau hipotermie, diaree, decompensarea cirozei C. Diagnosticul este afirmat daca nivelul limfocitelor > 250/milimetru cub in ascita D. Evolutia este dominata de riscul de sindrom hepatorenal E. Diagnosticul poate fi afirmat chiar daca culturile sunt negative (pag. 462)

A. Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei B. Gravitatea cirozei crete invers proporional cu valoarea scorului C. Endoscopia digestiv se folosete pentru calcularea scorului D. Diametrul venei porte este unul din parametrii utilizai pentru calcularea scorului E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte valoarea scorului (pag. 460-461) 6 Complicaiile cirozei hepatice sunt

A. Hemoragia digestiv B. Sindromul hepato-renal C. Ascita neoplazic D. Sindromul hepato-pulmonar E. Infecia spontan a lichidului de ascit (pag. 462-466) 7 Hemoragia digestiv din ciroza hepatic

A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei coronare gastrice B. Poate duce la decompensarea cirozei i apariia encefalopatiei C. Este o complicaie rar D. Necesit tratament diuretic E. Endoscopia digestiv se face de urgen, n primele 6 ore (pag. 463-464)

Pag. 52 din 150

12 Criteriile majore de diagnostic pentru sindromul hepatorenal din ciroza hepatica includ: A. Diureza < 500 cc/24 ore B. Cresterea creatininei > 130 micromol/l C. Natriureza < 10 milimol/l D. Natremie < 130 milimol/l E. Absenta altor cauze de insuficienta renala (medicamentoasa, absenta hipovolemiei, absenta unei infectii) (pag. 465) 13 In etiologia cirozei hepatice cauzele mai rare includ: A. Steatohepatita non-alcoolica B. Hepatitele cronice virale B (+/- Delta) si C C. Hepatita autoimuna D. Ciroza biliara secundara E. Deficitul ereditar de alpha-1-antitripsina (pag. 459) Tema nr. 38 Boala Crohn i rectocolita hemoragic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale (ex. Nexavar) *1 Rectocolita hemoragic se caracterizeaz prin

*3

Simptomatologia n boala Crohn este dominat de

A. Rectoragii abundente B. Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea pacienilor C. Diareea acut D. Prurit E. Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu dureri abdominale (pag. 440) *4 Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz pentru rectocolita hemoragic n diagnosticul diferenial cu boala Crohn

A. Leziuni mucoase discontinue cu limita superioar imprecis B. Prezena de stenoze C. Prezena de fistule D. Leziuni continue omogene, fr interval de mucoas sntoas E. Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii (pag. 439) *5 Precizai care dintre urmtoarele manifestrile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI) evolueaz independent de pusee

A. Uveite B. Aftoza genital C. Eritem nodos D. Colangita sclerozant primitiv E. Aftoza bucal (pag. 441) 6 Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu

A. Boal inflamatorie transmural B. Afecteaz constant rectul C. Afecteaz constant ileonul terminal D. Leziunile sunt discontinue E. Stenoze i fistule (pag. 439) *2 Leziunea caracteristic histopatologic pentru boala Crohn este

A. Denutriie B. Cancer colorectal C. Tromboz venoas profund D. Amiloidoz AA E. Perforaie (pag. 440-441) 7 Manifestrile extradigestive asociate cu bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI), care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind

A. Infiltratul limfocitar B. Infiltratul cu PMN C. Necroza cazeoas D. Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr necroz cazeoas E. Fibroza intestinal (pag. 440)

A. Uveite B. Aftoza genital C. Eritem nodos D. Pelvispondilita reumatismal E. Colangita sclerozant primitiv (pag. 441)

Pag. 53 din 150

Diganosticul de colit acut grav se bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii

Tema nr. 39 Patologia hemoroidal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 473-474 *1 Hemoroizii

A. Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge B. Hemoglobin peste 12 g% C. Temperatur vesperal sub 37,5C D. Frecven cardiac sub 90/min E. Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase (pag. 441) 9 Explorrile morfologice efectuate n boal Crohn, cu scopul de a cuta o afeciune a intestinului subire, dac aceasta nu a fost evideniat de colonoscopie, sunt

A. Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul colonului descendent B. Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un factor favorizant C. Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 si 65 ani D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru apariia acestora E. Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei pectinee (pag. 473) *2 Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia hemoroizilor sunt adevrate

A. Examenul baritat esogastroduodenal B. Radiografie abdominal simpl C. Irigografia D. Enterografia CT E. Enterografia-RMN (pag. 440) 10 Localizrile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt A. Esofagul B. Duodenul distal C. Ileonul D. Colonul E. Anusul (pag. 440) * 11 In tratamentul rectocolitei hemoragice, coloproctectomia totala cu anastomoza ileoanala este indicata in caz de: A. Denutritie B. Prezenta a displaziei de grad inalt C. Boala cronica cu evolutie in pusee D. Aspect eritematos granular la colonoscopie E. Prezenta diareei cu glere si sange (pag. 439-440)

A. Este pe deplin elucidat B. Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern C. Factorul vascular nu este implicat n apariia hemoroizilor D. Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase E. Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent (pag. 473) *3 Tratamentul medicamentos de prim intenie a trombozei hemoroidale externe presupune

A. Antispastice B. Antalgice/AINS C. Probiotice D. Crbune medicinal E. Simeticon (pag. 474) *4 Stadializarea Goligher a hemoroizilor

A. Se aplic hemoroizilor externi B. n stadiul II se ntalnesc hemoroizi interni fr prolaps C. Prolapsul permanent i ireductibil apare n stadiul I D. mparte hemoroizii n 5 stadii E. n stadiul III apare prolaps reductibil manual (pag. 473-474)

Pag. 54 din 150

*5

Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii interni este adevrat

10 Regulile igienicodietetice i tratamentul medical n patologia hemoroidal include A. Creterea raiei zilnice de fibre alimentare B. Administrarea de laxative C. Utilizarea de antispastice D. Limitarea eforturilor excesive de defecaie E. Utilizarea de medicamente topice (pag. 474) * 11 Care dintre afirmatiile privind sangerarile din patologia hemoroidala interna este adevarata: A. Sunt totdeauna precedate de durere anala acuta de intensitate variabila B. Sangele este de culoare neagra C. Survin inaintea defecatiei D. Sangerarea sub varsta de 40 de ani necesita colonoscopie pentru excluderea unui cancer colorectal E. Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii ligaturii elastice decat la sclerozare (pag. 473-474) Tema nr. 40 Patologia tumoral a tubului digestiv: tumorile colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile primitive i secundare ale ficatului, tumorile esofagului, tumorile pancreasului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490 * fara date epidemiologice *1 n adenocarcinomul de colon i rect, forma necomplicat, una din trsturile clinice este reprezentat de:

A. Se complic frecvent cu tromboz B. Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rou, n timpul sau imediat dup defecaie C. Regimul igienodietetic presupune reducerea raiei zilnice de fibre alimentare D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic E. Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de prolaps hemoroidal trombozat (pag. 473-474) 6 Despre tratamentul trombozei hemoroidale sunt adevrate urmtoarele afirmaii

A. Este medicamentos de prim intenie B. Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de ineficien a tratamentului medicamentos C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal D. Venotonicele au eficacitate cert E. Nu se administreaza antialgicele i AINS (pag. 474) 7 Tratamentul instrumental n patologia hemoroidal intern const n

A. Scleroza hemoroizilor B. Hemoroidopexie C. Fotocoagulare cu infraroii D. Ligatura elastic a hemoroizilor E. Ligatura chirugical (pag. 474) 8 Urmtoarele afirmaii privind patologia hemoroidal sunt adevrate

A. Tromboza hemoroidal intern este rar B. Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i dureroi care corespund unui tromb la nivelul hemoroizilor interni C. Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n urgen pentru c sunt inutile i dureroase D. Ligaturarea elastic se face numai n spital E. Ligaturarea elastic este mai riscant dect sclerozarea (pag. 474) 9 Tratamentul chirurgical al hemoroizilor const n

A. febra B. tulburri de tranzit/modificri de tranzit C. aprare muscular abdominal D. distensia abdomenului E. vrsturi (pag. 475) *2 n tumorile de colon i rect complicate ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n:

A. cancerul de cec B. cancerul de colon transvers C. cancerul de colon stng D. cancerul de rect E. cancerul de unghi hepatic al colonului (pag. 476)

A. Hemoroidectomie B. ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de obicei n 3 pachete C. Sutura plgilor dup hemoroidectomie D. Hemoroidopexie E. Scleroterapie (pag. 474)

Pag. 55 din 150

*3

n cancerul antral rezecabil intervenia chirurgical indicat este:

Tratamentul curativ n carcinomul hepatocelular const n:

A. gastroenteroanastomoza B. gastrostomie de alimentaie C. gastrectomie total D. gastrectomie 4/5 i anastomoz gastrojejunal, limfadenectomie E. laparotomie exploratorie + biopsie tumoral + biopsie ganglionar (pag. 480) *4 Care din urmtoarele afirmaii referitoare la chistul biliar este adevarat:

A. chimioembolizare B. Sorafenib C. Transplantul hepatic D. Rezecie chirurgical E. Distrugere local (radiofrecven, crioterapie, alcoolizare) (pag. 483) 9 Factorii de risc n cancerul gastric sunt:

A. refluxul gastroesofagian B. infecia cu HP C. antecedentele familiale de cancer gastric D. ulcerul gastric E. tumorile gastrice benigne (pag. 479) 10 Elementele clinice ale extensiei tumorale n cancerul gastric sunt: A. mas abdominal epigastric B. hepatomegalie C. carcinomatoza depistat la tueul rectal D. ganglion Troisier E. paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale (pag. 480) 11 Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: A. ocluzia intestinal B. hemoragiile oculte C. tulburri de tranzit intestinal D. infecia E. metastazele pulmonare (pag. 476) 12 Confirmarea diagnostic n cancerul colorectal se face prin: A. depistarea hemoragiilor oculte B. mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit intestinal C. ganglion Troisier D. colonoscopie complet + biopsie + examen histologic E. coloscaner/clism cu substane de contrast hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet (pag. 475-476)

A. -feto-proteina crete peste 500 ng/ml B. apare pe fondul unui ficat cirotic C. este indicat excizia chirurgical D. este indicat distrucia local prin radiofrecven E. abinere terapeutic, fr monitorizare (pag. 482) *5 n caz de tumor esofagian metastatic cu deglutiie prezent este indicat:

A. esofagectomie B. radiochimioterapie exclusiv C. gastrostoma de alimentaie D. numai chimioterapie E. instalarea unei proteze (pag. 487) 6 Factorii de risc n adenocarcinomul de pancreas sunt:

A. pancreatita cronic B. chistele pancreatice C. diabetul D. adenomul pancreatic E. fumatul (pag. 488) 7 Elementele de diagnostic clinic n cancerul de esofag sunt:

A. disfagia B. disfonia C. alterarea strii generale D. refluxul gastroesofagian: pirozisul E. eructaiile (pag. 486)

Pag. 56 din 150

13 n cancerul de colon drept tratamentul chirurgical const n: A. colostomie cutanat B. hemicolectomie dreapt C. limfadenectomie pe vasele colice drepte i la originea lor D. restabilirea continuitii printr-o anastomoz ileocolic E. aplicarea de endoprotez (pag. 477) 14 n cancerul de colon stng non-ocluziv tratamentul chirurgical const n: A. hemicolectomie stng B. colostomie C. aplicare de endoprotez D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal (pag. 477) 15 n cancerul de colon stng ocluziv tratamentul const n: A. rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau endoprotez) B. colectomia carcinologic n primul timp C. reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale D. chimioterapie paleativ E. hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoz colorectal (pag. 478) 16 n cancerul de rect superior tratamentul chirurgical const n: A. amputaie de rect abdomino-perineal B. colectomie stng i rezecie parial a rectului (5 cm sub tumor) C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice inferioare D. excizia parial a mezorectului E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz colorectal joas (pag. 478) * 17 Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas: A. are evoluie oscilant B. este progresiv C. este nsoit de durere, febr, frison D. nu este nsoit de prurit E. este nsoit de scaune i urini normal colorate (pag. 489)

* 18 n caz de tumor rezecabil de cap de pancreas este indicat urmatoarea intervenie: A. duodenopancreatectomie cefalic B. splenopancreactectomie corporeocaudal C. pancreatectomie total D. dubla derivaie paleativ E. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar + biopsie pancreatic (pag. 489) 19 Factorii de risc in cancerul colorectal sunt: A. Rectocolita ulcero-hemoragica B. Boala Crohn, in caz de pancolita C. Acromegalia D. Melena E. Rectoragia (pag. 475) 20 Ecoendoscopia in bilantul cancerului rectal arata: A. Metastazele pulmonare B. Infiltrarea parietala rectala C. Status-ul ganglionar D. Metastazele hepatice E. Carcinomatoza peritoneala (pag. 476) 21 Tratamentul in cancerul de colon drept nonocluziv consta in: A. Hemicolectomie dreapta B. Limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice superioare C. Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileocolica D. Realizarea unei stomii E. Colectomie subtotala cu anastomoza ileo-rectala (pag. 477-478)

Pag. 57 din 150

Tema nr. 41 Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor precoce la pacientul cu traumatism abdominal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 491-493 pag. 491-493 *1 Managementul unei contuzii abdominale la un pacient instabil hemodinamic oblig la:

*5

Specificai care din urmtoarele metode de tratament reprezint conduita corect n cazul plgilor abdominale penetrante:

A. laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i tratamentul leziunilor B. pansamentul plgii asociat cu antibioterapia C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D. administrarea de analgezice i supravegherea plgii E. stimularea tranzitului intestinal (pag. 493) 6 n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt:

A. laparotomie de urgen B. administrarea de analgezice C. nclzirea pacientului D. profilaxia tetanosului E. monitorizarea pacientului n unitatea de terapie intensiv (pag. 491) *2 Managementul unui traumatism splenic la un pacient stabil hemodinamic presupune:

A. vezicula biliar B. ficatul C. duodenul D. stomacul E. splina (pag. 491) 7 Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite n cazul unui traumatism splenic pot evidenia:

A. splenectomie de urgen B. antibioterapie cu amoxicilin C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ D. tratament medical i monitorizare E. imobilizarea fracturilor costale (pag. 491) *3 Care din urmatoarele complicaii poate apare consecutiv unui traumatism hepatic?

A. pneumoperitoneu B. hemoperitoneu C. hemotorax D. hematom al splinei E. nivele hidroaerice multiple (pag. 492) 8 Diagnosticul de traumatism pancreatic este susinut de:

A. ocluzia intestinal B. coleperitoneul C. pancreatita acut D. abcesul fundului de sac Douglas E. supuraia parietal (pag. 492) *4 Care din urmtoarele afeciuni poate apare ca i complicaie consecutiv a unui traumatism pancreatic?

A. durere de pancreatit acut B. scderea amilazelor C. creterea lipazei D. febr persistent i frison E. creterea calcemiei (pag. 493) 9 Complicaiile traumatismului hepatic sunt:

A. peritonit generalizat B. hemoperitoneu masiv C. abces interhepatodiafragmatic drept D. pancreatit acut E. pancreatit cronic (pag. 493)

A. embolia gazoas n caz de plag a venelor suprahepatice B. biliom C. coleperitoneu D. ocluzia intestinal E. ocul toxico-septic (pag. 492)

Pag. 58 din 150

10 Examenul clinic al unei plgi abdominale trebuie s identifice: A. punctul de intrare i punctul de ieire B. traiectoria plgii C. debridarea i sutura plgii D. profilaxia tetanosului E. dac plaga este penetrant (pag. 493) * 11 In traumatismul hepatic managementul in caz de stare hemodinamica stabila este: A. Tamponarea cu ajutorul compreselor B. Monitorizarea trombocitozei postoperatorii C. Laparorafia D. Indepartarea campurilor sterile printr-o noua laparotomie la 24-48 de ore E. Tratamentul medical, monitorizarea (pag. 492) Tema nr. 42 Sindromul ocluziv Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 494-498 *1 Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie intestinal care are ca mecanism:

*3

Ce imagine radiologic este patognomonic pentru ocluziile intestinale?

A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic B. Pleurezia bazal dreapt C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci D. Nivelele hidro-aerice E. Nu exista o imagine radiologic patognomonic pentru ocluziile intestinale (pag. 495) *4 Sindromul Ogilvie se poate intlni n urmtoarele situaii, cu excepia uneia:

A. Context chirurgical postoperator B. n reanimare C. Bolnavul cu hipopotasemie D. Insuficiena cardiac E. Hipertensiunea arterial (pag. 498) *5 Spunei ce simptom sau semn clinic nu face parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale joase:

A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i gaze B. Vrsturi tardive i de aspect fecaloid C. Lipsa meteorismului D. Durere abdominal E. Distensia abdominal (pag. 494) 6 Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe urmtoarele:

A. Strangularea B. Obstrucia C. Funcional D. Reflex E. Necunoscut (pag. 495) *2 Ce semn clinic este caracteristic la inspecia bolnavului cu volvulus de sigmoid?

A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaii anterioare) B. Medicaia anterioar C. Semnele de impregnare neoplazic D. Antecedentele personale fiziologice E. Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure pot stabili etiologia sindromului ocluziv (pag. 494) 7 Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome:

A. Abdomen uor destins, cu echimoz periombilical (semnul Cullen) B. Steluele vasculare C. Icter sclero-tegumentar D. Meteorismul asimetric E. Abdomen plat, imobil cu respiraia (pag. 497)

A. Durerea abdominal B. Meteorismul abdominal C. Hematemeza D. Vrsturile E. Oprirea tranzitului pentru materii i gaze (pag. 494)

Pag. 59 din 150

Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinal prin mecanism de obstrucie:

A. Tumori intestinale B. Polipi C. Ileus biliar D. Volvulus sigmoidian E. Ileus postoperator (pag. 495) 9 Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de:

13 In volvulusul de sigmoid, in absenta semnelor de severitate, tratamentul consta in: A. Laparotomie, explorare, prelevare de probe B. Rezectia colonului volvulat C. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher D. Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana E. Interventie Hartmann (pag. 497) Tema nr. 43 Apendicita la copii i aduli Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 499-500 *1 Tratamentul plastronului apendicular presupune:

A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/colonoscopie B. Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal C. Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann) D. Doar tratament medical E. Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan (pag. 497) 10 Care dintre urmtoarele sunt considerate semne de severitate la un sindrom ocluziv? A. Nivele hidro-aerice B. Sepsis sever C. Aprarea abdominal D. Meteorismul abdominal E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominal (pag. 494-495) 11 Confirmarea diagnosticului de sindrom ocluziv se face prin: A. Rectoragii, melena B. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze C. Anemie D. Varsaturi E. Meteorism abdominal, timpanism, durere abdominala (pag. 494) 12 Semnele de severitate in sindromul ocluziv sunt: A. Deshidratarea B. Febra C. Sepsisul sever D. Apararea abdominala E. Melena (pag. 494)

A. apendicectomie de urgen B. apendicectomie de urgen i administrarea de antibiotice cu spectru larg C. tratament medical iniial i apendicectomie la distan D. tratament medical profilactic E. apendicectomie laparoscopic (pag. 500) *2 n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul clinic este cel de:

A. peritonit generalizat B. infecie urinar C. ocluzie febril D. torsiune ovarian E. colic renal (pag. 500) *3 n apendicita acut, infecia apendicelui se produce cel mai adesea:

A. pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a apendicelui B. pe cale hematogen, de la un focar infecios aflat la distan C. pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale respiratorie, n cazul epidemiilor D. pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate E. pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar (pag. 499)

Pag. 60 din 150

*4

n apendicita acut, explorrile biologice semnificative sunt reprezentate de:

10 Tratamentul peritonitei apendiculare const n: A. lavaj peritoneal abundent B. profilaxia tetanosului C. apendicectomie D. antibioterapie timp de cel puin 5 zile E. repaus la pat timp de cel puin 5 zile (pag. 500) * 11 Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este: A. Retrocecal B. Mezoceliac C. Pelvin D. Subhepatic E. Laterocecal (pag. 499) Tema nr. 44 Hernia parietal la copil i adult Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 504-505 *1 Care dintre urmtoarele afirmaii definete o hernie?

A. sindromul de citoliz hepatic B. sindromul inflamator C. sindromul de activitate imunologic D. sindromul bilio-excretor E. sindromul de retenie azotat (pag. 499) *5 Tratamentul etiologic n apendicita acut este reprezentat de:

A. analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic B. antibioterapie intravenos 24-48 ore C. apendicectomie D. vaccinare profilactic E. regim alimentar absolut i repaus la pat (pag. 500) 6 Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de:

A. durere n fosa iliac dreapt B. vrsturi, greuri C. disurie, polakiurie D. febr 37,5-38,5 C E. tueu pelvin dureros (pag. 499) 7 Complicaiile apendicitei acute sunt:

A. Corespunde unei exteriorizri a coninutului abdominal printr-un orificiu ne-natural B. Corespunde unei exteriorizri a coninutului abdominal printr-un orificiu din vecintatea cicatricei unei laparotomii C. Corespunde unei exteriorizri a coninutului abdominal printr-un orificiu natural al peretelui D. Se distinge de eventraii prin apariia la scurt timp scurt dup intervenia chirurgical E. Se distinge de eventraii prin absena peritoneului din jurul viscerelor (pag. 504) *2 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile femurale este adevrat?

A. plastronul apendicular B. peritonita generalizat C. abces apendicular D. degenerarea malign E. hemoragie digestiv inferioar (pag. 500) 8 Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu:

A. invaginaia intestinal acut B. limfadenita mezenteric C. orhiepididimita acut D. torsiunea ovarian E. colica renal dreapt (pag. 500) 9 Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n:

A. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat mai sus de arcada crural B. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat sub arcada crural, medial de vasele femurale C. Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin fascia transversalis D. Sunt acele hernii al cror orificiu se exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n relaie cu funiculul spermatic E. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la nivelul inelului ombilical (pag. 504)

A. apendicectomie B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic C. omentectomie parial D. salpingectomie dreapt E. lavajul cavitii abdominale (pag. 500)

Pag. 61 din 150

*3

Care dintre urmtoarele afirmaii legate de arcada crural (ligamentul inghinal) este adevrat?

Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt:

A. Laparotomia sau laparoscopia B. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal C. Reparaia parietal D. Enterectomia E. Drenajul cavitii peritoneale (pag. 505) 9 n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin subire, simptomele digestive sunt:

A. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i pubis (tuberculul pubian) B. Band fibroas ntins ntre spina iliac anteroinferioar i tuberculul pubian C. Band fibroas ntins ntre spina iliac posterosuperioar i pube D. Band fibroas ntins ntre creasta iliac i pube E. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i ischion (pag. 504) *4 Herniile inghinale sunt acele hernii:

A. Durere abdominal major B. Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prim instan D. Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic) E. Constipaie rebel la tratamente cu purgative (pag. 505) 10 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie ombilical sunt false? A. Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare C. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural D. Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper E. Sutura tendonului conjunct la arcada crural (pag. 505) * 11 Care dintre urmatoarele manifestari clinice este sugestiva in cazul herniei strangulate in care continutul herniei este intestin subtire: A. Ileus reflex (paralitic) B. Ocluzie inalta cu varsaturi precoce C. Blocarea tranzitului pentru gaze in prima instanta D. Blocarea tranzitului pentru materii fecale E. Tablou clinic atenuat (pag. 505)

A. Al cror orificiu este situat mai sus de arcada crural B. Al cror orificiu este situat sub arcada crural C. Al cror orificiu este medial de vasele femurale D. Al cror orificiu este la nivelul zonei ombilicale E. Al cror orificiu este situat pe linia alb (pag. 504) *5 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie inghinal este adevrat?

A. Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural C. Sutura simpl prin puncte separate pentru micile orificii D. Laparotomia sau laparoscopia E. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea abdominal (pag. 505) 6 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate?

A. Afecteaz mai ales bieii B. Sunt congenitale C. De multe ori sunt chiar bilaterale D. Sunt dobndite E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia (pag. 505) 7 Care dintre dintre urmtarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt false?

A. Mas inghinal nedureroas, reductibil B. Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil C. Poate fi situat n scrot, reductibil D. Hernia este dureroas E. Hernia este de volum mare, ireductibil (pag. 505)
Pag. 62 din 150

Tema nr. 45 Litiaza biliar i complicaiile ei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 508-512 1 Factorii de risc n litiaza vezicular sunt:

*6

Colica biliar litiazic este durerea tipic n litiaza vezicular, caracterizat prin:

A. acompanierea constant de febr i de icter B. instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept C. apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv D. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept E. durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit (pag. 508) *7 Ileusul biliar este:

A. sexul masculin B. sedentarismul C. stressul D. regimul alimentar hipercaloric E. dislipidemia (pag. 508) 2 Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz:

A. consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden B. o form de ocluzie intestinal prin obstrucie C. o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice D. un semn acompaniator al peritonitei biliare E. o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice (pag. 511) *8 Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente:

A. colecist mrit de volum B. colecist cu perete ingroat peste 2 mm C. colecist cu perete nengroat sub 2 mm D. lichid pericolecistic E. calculi hiperecogeni cu con de umbr (pag. 509) 3 Colecistita acut litiazic:

A. durere biliar urmat de febr i apoi de icter B. colic biliar, febr i vrsturi bilioase C. durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt D. durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar E. colic biliar, hepatomegalie i icter (pag. 512) *9 Diagnosticul clinic de angiolangit se susine pe urmtoarele elemente clinice:

A. reprezint inflamaia peretelui colecistic B. reprezint inflamaia cilor biliare extrahepatice C. poate evolua spre constituirea piocolecistului D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului E. se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile (pag. 510) 4 Diagnosticul clinic de colecistit acut se susine pe urmtoarele simptome i semne:

A. colic biliar urmat de febr i de instalarea icterului B. ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi C. colecist palpabil, febr i frisoane D. durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate E. durere epigastric, icter i frisoane (pag. 512) * 10 Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: A. colecistita acut gangrenoas B. icterul mecanic nsoit de hepatomegalie C. angiolangita cu sepsis necontrolat D. pancreatita acut de cauz biliar E. litiaza biliar de migrare (pag. 512)

A. durere epigastric iradiat posterior i vrsturi B. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept i aprare muscular C. prezena constant a febrei D. prezena constant a subicterului conjunctival E. prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept (pag. 510) 5 Examenul ecografic n colecistita acut litiazic poate evidenia:

A. dilataia constant a cilor biliare extrahepatice B. lichid liber perivezicular C. ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular D. perete vezicular n mare tensiune i subiat E. calculi n colecist (pag. 510)

Pag. 63 din 150

11 Caracterele durerii tipice in litiaza biliara sunt: A. Localizare in epigastru sau hipocondrul drept B. Debut brutal C. Iradiere spre umarul drept D. Amplificarea la inspiratia profunda E. Se insoteste obligatoriu de icter (pag. 508) 12 In cadrul litiazei veziculare complicatiile date de calculi la nivelul caii biliare principale sunt: A. Colangita B. Calculocancer C. Pancreatita acuta D. Migratia litiazica E. Peritonita biliara (pag. 508) 13 Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt: A. Obezitatea B. Dislipidemia C. Apirexia D. Antecedente de rezectie ileala E. Sex feminin, sarcina, multiparitate (pag. 508) Tema nr. 46 Panceatita acut si cronic Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 467-469, 513-516 *1 Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice:

*2

n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr:

A. Tratamentul disfunciei organice multiple B. Colecistectomia laparoscopic de principiu C. Anastomoza pancreatico-jejunal D. Splenectomia E. Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic (pag. 469) *3 Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut?

A. Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior B. Creterea lipazemiei > 3N C. Este prezent ocul septic n formele severe D. Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic E. Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate (pag. 513, 514, 515) *4 Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n:

A. Pseudochisto-jejuno anastomoz B. Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice C. Tratamentul disfunciei organice multiple D. Colecistectomie de urgen n formele grave E. ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale (pag. 516) *5 Nu reprezint cauze de pancreatit acut:

A. Litiaza biliar B. Consumul de alcool C. Traumatismele abdominale D. Medicaia antiinflamatorie nesteroidian E. Hiperlipidemia (pag. 513) 6 Diagnosticul diferenial al pancreatitei cronice se face cu:

A. Cauza net dominant este consumul de alcool B. n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive C. Examenul clinic este sugestiv D. Pseudochistul poate apare ca i complicaie evolutiv E. Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific (pag. 467, 468, 469)

A. Tumori pancreatice B. Dilataii chistice ale canalelor pancreatice C. Angiocolita D. Chistul hidatic hepatic E. Angorul mezenteric (pag. 467)

Pag. 64 din 150

Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt:

A. Diabetul insulino-necesitant B. Pseudochistul de pancreas C. Adenocarcinomul de pancreas D. Insuficien renal acut E. Compresiune duodenal (pag. 468) 8 Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic?

* 11 Care varianta de raspuns desemneaza cele doua etiologii responsabile de aproximativ 80-90% din cazurile de pancreatita acuta: A. Alcoolul si ampulomul vaterian B. Litiaza veziculara si hiperlipidemia C. Traumatismul abdominal si anomaliile ductale D. Litiaza veziculara si tumora de cap de pancreas E. Alcoolul si litiaza veziculara (pag. 513) 12 Semnele de gravitate in pancreatita acuta sunt: A. Obezitatea B. Socul C. Echimozele periombilicale D. Infiltrarea hematica a flancurilor E. Calculii veziculari mai mici de 5 milimetri in diametru (pag. 513) 13 Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt: A. Socul septic B. Insuficienta renala acuta C. Infectia necrozei pancreatice D. Abcesele E. Perforarea organelor din vecinatate (pag. 515) Tema nr. 47 Peritonita acut Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex. Tezocilin) *1 Peritonita corespunde:

A. Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal C. Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar D. Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv (pag. 467, 469) 9 Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut?

A. Este o inflamaie acut a pancreasului B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool C. Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas D. Se poate complica cu insuficien multiorganic E. Nu este necesar internarea n formele uoare de boal (pag. 513, 515) 10 Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? A. Orice pacient cu pancreatit acut se interneaz B. Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv C. La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie D. Orice form de pancreatit acut necesit intervenie chirurgical E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul Tienamului (pag. 515)

A. Unei inflamaii acute a peritoneului B. Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal C. Torsiunii unui organ intraperitoneal D. Obstruciei acute a intestinului E. Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal (pag. 517) *2 Majoritatea peritonitelor sunt secundare:

A. Infeciei hematogene a lichidului de ascit B. Tuberculozei abdominale C. Perforaiei de tub digestiv D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate E. Ingestiei de substane caustice (pag. 517)

Pag. 65 din 150

*3

Care dintre urmtoarele afirmaii este adevrat n cazul peritonitei acute secundare:

Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde:

A. Infecia este n majoritatea cazurilor monomicrobian B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea infeciilor peritoneale C. Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori multiplii D. Iritaia peritoneal este indus pe cale hematogen E. Dializa peritoneal este principalul factor etiologic (pag. 517) *4 Intervenia Hartmann n peritonita prin cancer de colon stng perforat const n:

A. Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult B. Contractura abdominal C. Hemoptizia D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze E. Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund (pag. 517) 8 Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n:

A. Laparotomie B. Pleurostomie C. Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser fiziologic D. Tratamentul cauzei peritonitei E. Corticoterapie (pag. 518) 9 Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita acut postoperatorie sunt adevrate:

A. Sutura perforaiei fr drenaj B. Hemicolectomie stng i anastomoz colorectal termino-terminal C. Colectomie stng, nchiderea bontului rectal, colostomie terminal D. Colectomie stng i anastomoz colorectal latero-terminal E. Ileo-recto-anastomoz latero-lateral (pag. 518) *5 Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita acut secundar este adevrat:

A. Uneori este dificil de diagnosticat B. Poate fi determinat de dehiscena anastomotic C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea evident D. Este o form de peritonit primitiv E. Va fi evocat de durerea toracic intens nsoit de tuse i dispnee (pag. 518) 10 Peritonita acut postoperatorie va fi evocat n special n caz de: A. Febr B. Secreii purulente prin cicatrice C. Secreii purulente pe tubul de dren D. Semn Babinski intens pozitiv E. Tulburri de cunotin, agitaie, insuficien renal acut, insuficien respiratorie acut (pag. 518) * 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acuta este adevarata: A. Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat B. Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene C. Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene D. Peritonita secundara este monomicrobiana E. Peritonita care corespunde infectiilor intraabdominale persistente dupa o infectie deja diagnosticata este de tip secundar (pag. 517)
Pag. 66 din 150

A. Principalul factor prognostic este intervalul de timp scurs pn la intervenia chirurgical B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei terapeutice, indiferent de starea pacientului C. Intervalul de timp debut tratament chirurgical nu influeneaz prognosticul D. Tratamentul antibiotic singular este suficient n majoritatea peritonitelor secundare E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat (pag. 518) 6 Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive:

A. Tuberculoza abdominal B. Perforaia ulcerului duodenal C. Dializa peritoneal D. Peritonita cu fungi E. Infecia ascitei (pag. 517)

Tema nr. 48 Sarcina normal si patologic: travaliul, naterea i post-partumul normal, principalele complicaii ale sarcinii, sarcina extrauterin Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524 si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag 551, subcapitol 7 *1 Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia:

*5

Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:

A. tubara B. interstitiala C. peritoneala D. cervicala E. localizarea concomitenta intra si extrauterina (pag. 533) 6 Semnele indirecte ecografice ale sarcinii extrauterine sunt :

A. absenta sacului gestational intrauterin B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin C. hematosalpinx D. hemoperitoneu E. endometru gros, decidualizat (pag. 534) 7 Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii tratamentului chirurgical al sarcinii extrauterine cuprinde:

A. Tratamentul cu clomifen citrate B. Endometrioza pelvin C. Antecedente de salpingit D. Tratament cu Metrotrexat E. Antecedente de sarcin extrauterin (pag. 533) *2 Sunt semne directe de sarcin extrauterin:

A. nivelul HCG B. nivelul estrogenilor C. nivelul progesteronului D. dimensiunea hematosalpingelui E. prezenta hemoperitoneului (pag. 535) *8 Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de glucoza ?

A. Endometrul decidualizat B. Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin C. Hemoperitoneu D. Sac gestaional intrauterin absent E. Hematosalpinge (pag. 534) 3 Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt urmatoarele:

A. 30 B. 1h C. 1.5h D. 2h E. 3h (pag. 531) 9 Obiectivele conduitei dupa descoperirea diabetului gestational sunt:

A. Hematosalpinge B. Hemoperitoneu C. Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin D. Endometru gros, decidualizat E. Sac gestaional intrauterin absent (pag. 534) 4 Sarcina extruterin necomplicat (care nu sa rupt) se manifest clinic prin:

A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l B. Glicemia a jeun < 1,2g/l C. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l D. Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l E. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l (pag. 532)

A. Dureri pelvine moderate si metroragie la nceputul sarcinii B. Durere violenta, sincopal C. Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz mas tumoral D. Tahicardie E. Durere ce iradiaz la nivelul umerilor (pag. 534)

Pag. 67 din 150

* 10 Sarcina heterotopica reprezinta: A. Sarcina extrauterina tubara B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala C. Sarcina cervicala D. Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una extrauterina E. Sarcina extrauterina tubara bilaterala (pag. 533) 11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte cuprinde: A. Aparare abdominala B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii C. Durere ce iradiaza in umeri D. Durere violenta sincopala E. Semne de anemie (pag. 534) * 12 Care dintre urmatoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate in timpul primei consultatii sunt: A. Grup sangvin, Rh B. Testul de toleranta la glucoza C. VDRL D. Proteinurie E. Frotiu cervico-vaginal (pag. 522) 13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin: A. hemoliza B. citoliza hepatica C. leucocitoza D. d.trombopenie E. anemie (pag. 528) * 14 In cazul unei HTA de novo,precizati semne asociate care justifica suspectarea unei preeclampsii: A. uricemia mai mica de 350micromol/l B. scaderea ASAT sub valoarea normala C. trombocite sub 150.000/mm3 D. absenta edemelor E. macrosomie fetala (pag. 525)

15 Diagnosticul diferential al unei sarcini extrauterine care nu s-a rupt se face cu: A. avort B. ruptura unui chist hemoragic C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt severe si fara metroragii) D. ruptura unui anevrism al arterei splenice E. apendicita (pag. 535) * 16 In prescrierea dietei diabetului gestational sunt urmarite urmatoarele principii A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l B. alimentatia va contine 50% lipide C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei mese si trei gustari D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l E. alimentatia va contine 50% proteine (pag. 532) 17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul primei consultatii sunt: A. VDRL si TPHA B. grupa de sange si factorul Rh C. proteinurie si glicozurie D. serologie HIV, CMV E. frotiu cervico-vaginal (pag. 522) 18 Preeclampsia severa se manifesta prin: A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg B. dureri in epigastru, greturi, varsaturi C. proteinurie >2,5g/ zi D. hemoliza E. trombocitopenie<80.000mm3 (pag. 525) 19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza prin: A. sangerare redusa cu singe negricios B. sangerare abundenta C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza placenta D. anomalii ale RCF E. context de preeclampsie (pag. 530)

Pag. 68 din 150

* 20 Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: A. confirmarea strii sarcinii B. evaluarea factorilor de risc C. evaluarea permeabilitii colului uterin D. informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21 E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic (pag. 521) * 21 Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : A. creterea tensiunii snilor B. greuri matinale C. creterea temperaturii bazale D. col violaceu la examenul cu speculul E. uter moale la tueul vaginal (pag. 521) 22 Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe baza urmtorilor parametri: A. vrsta pacientei B. dimensiunea translucenei nucale fetale n primul trimestru de sarcin C. tensiunea arterial matern D. markeri serici n primul trimestru E. diametrul mediu al sacului gestaional (pag. 523) 23 Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin presupune: A. AgHbs B. Hemogram C. trensaminaze hepatice D. serologia toxoplasmozei la nevoie E. identificarea albuminei i a glucozei n urin (pag. 523) * 24 Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: A. n luna a 3-a de sarcin B. n luna a 5-a de sarcin C. n luna a 8-a de sarcin D. n luna a 7-a de sarcin E. la termen (pag. 523)

* 25 Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple B. depistarea precoce a unor malformaii severe C. diagnosticul leziunilor de col uterin D. depistarea precoce a trisomiei 21 E. confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii (pag. 523) 26 Managementul cazurilor de preeclampsie presupune: A. internarea de urgen B. transferul in utero la o maternitate adaptat pentru aceste cazuri C. tratament ambulatoriu D. supravegherea permanent materno-fetal E. odihna pacientei (pag. 526) 27 Sindromul HELLP presupune: A. hemoliza B. hematemeza C. citoliza hepatica D. trombocitoza E. trombopenie (pag. 528) * 28 Termenul teoretic al sarcinii este: A. Data ultimului ciclu + 9 luni B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni C. Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni D. Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni E. Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni (pag. 521) * 29 La ce data se prescrie prima examinare ecografica in sarcina? A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4 saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in uter B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate aprecia viabilitatea embrionara C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul examen de anatomie fetala si diagnosticul malformatiilor severe, se poate aprecia riscul pentru cromozomopatii (masurarea translucentei nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea, se poate confirma sau corecta datarea sarcinii D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate face examinarea completa a morfologiei fetale E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia greutatea fatului si a estima prognosticul de nastere naturala al pacientei (pag. 523)
Pag. 69 din 150

30

Intre modificarile fiziologice din timpul sarcinii fac parte:

* 35 Metroragia n primul trimestru de sarcin nu poate fi determinat de: A. sarcin oprit n evoluie B. sarcin extrauterin C. mol hidatidiform D. placenta praevia E. avort spontan (pag. 529) * 36 Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine sunt , cu exceptia : A. Tubara B. Interstitiala C. Intrauterina D. Cervicala E. Peritoneala (pag. 533) 37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : A. Tabagismul B. Alcoolismul cronic C. Tratamentul cu clomifen citrat D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera hepatica E. Varsta sub 35 de ani (pag. 533) * 38 Preeclampsia severa se caracterizeaza prin : A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi B. Proteinurie < 3.5g / zi C. Poliurie D. Leucopenie E. ASAT normala (pag. 525) 39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii ginecologice sunt: A. Grupa sangvina si factorul Rh B. Serologie CMV si HIV C. Proteinuria si glicozuria D. Hemograma pentru depistarea anemiei E. Frotiu cervico-vaginal (pag. 522)

A. Proteinuria > 300 mg/l B. Leucocitoza <14000-16000/mm3 (hiperleucocitoza fiziologica) C. Scaderea fosfatazei alcaline D. Cresterea VSH E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica) (pag. 522) 31 Preeclampsia severa presupune: A. Trombocitopenia <300 000/mm3 B. Sindromul HELLP C. Oliguria cu diureza <100 ml/h D. Proteinuria >3,5g/zi E. cefalee persistenta (pag. 525) * 32 Urmtorul element se suplimenteaz pe parcursul sarcinii pentru toate gravidele: A. fier B. calciu C. magneziu D. vitamina D E. vitamina E (pag. 524) 33 Preeclampsia sever reprezint asocierea preeclampsiei cu unul din semnele urmtoare: A. proteinuria > 3,5 g/zi B. hemoliza C. trombopenia < 150000/mm3 D. tulburri neurologice E. sindrom HELLP (pag. 525) 34 Monitorizarea matern n caz de preeclampsie include: A. monitorizare cardio-respiratorie B. pulsoximetrie C. ecografie fetal D. diureza E. edeme (pag. 527)

Pag. 70 din 150

40 Bilantul biologic si ecografia in SEU evidentiaza: A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a sacului intrauterin B. beta-hCG< 1500 ui/l C. progesteronemia< 5 ng/ml D. progesteronemia> 2,5 ng/ml E. hemoperitoneu (pag. 534) * 41 Indicatiile de tratament chirurgical al SEU sunt urmatoarele cu exceptia: A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l B. dureri abdominele severe C. scor Fernandez 13 D. scor Fernandez < 12 E. hematosalpinge > 4cm ecografic (pag. 535) * 42 Factorii de risc in preeclampsie sunt urmatorii cu exceptia: A. antecedentele de preeclampsie la mama sau sora B. multiparitatea C. varsta inaintata a mamei D. obezitatea E. insulinorezistenta (pag. 525) 43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau operatia cezariana in preeclampsie sunt: A. HTA controlata B. eclampsie C. hematom retroplacentar D. trombocite > 300.000 E. sindrom HELLP (pag. 527) 44 Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii in primul trimestru sunt reprezentate de: A. Beta-hCG urinar sau plasmatic B. Masurarea inaltimii uterului prin palpare abdominala C. Ascultatia batailor inimii cu stetoscopul Pinard D. Ecografie pelvina in saptamanile 5-6 de amenoree (vizualizarea sacului ovular) E. Ecografie pelvina in saptamanile 6-7 de amenoree (vizualizarea embrionului si a activitatii cardiace) (pag. 521)

45 Masurile si tratamentele care opresc contractiile uterine in iminenta de nastere prematura se refera la urmatoarele: A. Odihna B. Administrarea sistematica de antibiotice C. Spitalizarea la o maternitate de nivel 2 sau 3 D. Tocoliza E. Preventia imunizarii cu factor Rh la femeile cu Rh negativ care nu au beneficiat de profilaxia specifica pana la 28 saptamani (pag. 543) 46 In cazul chorioamniotitei cu membrane intacte contaminarea pe cale locala se poate produce in urmatoarele situatii: A. Biopsia trofoblastului B. Amniocenteza C. Prelevarea de sange fetal D. Listerioza E. Ruptura prematura a pungii apelor (pag. 545) Tema nr. 49 Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genital la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 559-561, 583-586 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?

A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia B. Faza luteala se incheie cu ovulatia C. Faza foliculara corespunde transformarii foliculului in corp galben D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului in corp galben E. Faza luteala corespunde menstruatiei (pag. 559) *2 Care este semnificatia menoragiei?

A. Sangerare in afara menstruatiei B. Cicluri neregulate si rare C. Menstruatie abundenta cantitativ D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni E. Menstruatii cu frecventa crescuta (pag. 559)

Pag. 71 din 150

Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmatoarele anomalii ale ciclului menstrual:

*9

Spaniomenoreea reprezint:

A. sngerarea ntre menstruaii B. menstruaie n cantitate redus C. menstruaie abundent D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (> 45 zile) E. absena menarhei (pag. 559) * 10 Despre sindromul premenstrual sunt adevarate urmtoarele afirmaii, cu excepia A. Apare predominant n adolescen si premenopauz B. Mastodinie ciclic secundar unei insuficiene foliculare C. Meteorism abdominal D. Tulburri de somn E. Iritabilitate (pag. 561) 11 Care este etiologia metroragiei n timpul sarcinii? A. Adenomioza B. Risc de avort C. Sarcina molar D. Administrarea de anticoagulante E. Sarcina extrauterin (pag. 560) 12 Semne de anemie greu tolerabil sunt urmatoarele: A. Tahicardia B. Lipotimia C. Dispnee D. Transpiratia E. Extremitile reci (pag. 583) 13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei genitale in afara sarcinii: A. cancerul endometrial B. adenomioza C. ectropion D. endometrita E. cervicita (pag. 584)

A. Metroragie B. Spaniomenoree C. Menoragie D. Amenoree E. Hipomenoree (pag. 559) *4 Care dintre urmatoarele simptome nu sunt caracteristice sindromului premenstrual?

A. Meteorism abdominal B. Dureri pelvine C. Iritabilitate D. Mastodinie E. Metroragie (pag. 561) *5 Metroragia este:

A. menstruatie prea abundenta B. sangerare in afara menstruatiei C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile D. menstruatie in cantitate mica E. lipsa menstruatiei (pag. 559) 6 Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:

A. placenta praevia B. mola hidatidiforma C. avortul spontan D. polipul endometrial E. adenomioza (pag. 529) 7 Cauze ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt:

A. polipul endometrial B. ectropionul C. endometrita D. hiperplazia endometriala E. ruptura uterina (pag. 584) *8 Tratamentul recomandat al fibromului intracavitar submucos < 4 cm este:

A. rezectia histeroscopica B. miometrectomie laparoscopica C. histerctomie D. anexectomie E. chiuretaj uterin (pag. 585)
Pag. 72 din 150

14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in afara sarcinii: A. hemoleucograma si trombocitele B. ecografia pelvina pe cale abdominala si transvaginala C. histerosalpingografia D. examinarea clinica a colului cu specul,TV E. frotiu cervicovaginal (pag. 585) * 15 In cazul hemoragiei genitale la femeie,care sunt semnele de anemie greu tolerabila: A. bradicardie B. cresterea temperaturii C. dispnee D. hipertensiune arteriala E. marmorare (pag. 583) * 16 Ce este metroragia? A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca durata B. cicluri prea neregulate si prea rare C. menstruatia in cantitate mica D. sangerarea in afara menstruatiei E. absenta menarhei (pag. 559) * 17 Cauze uterine de hemoragie genitala inafara sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia: A. cancer endometrial B. ectropion C. polip endometrial D. fibrom uterin E. adenomioza (pag. 584) * 18 Tratamentul menometroragiei asociate cu adenomioza este: A. miomectomia prin laparoscopie B. agonisti de GnRH C. sterilet cu eliberare de progestativ D. embolizarea arterelor uterine E. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa (pag. 585)

19 Semne de soc in hemoragie : A. hipotensiune arteriala B. dispnee C. extremitati reci D. transpiratii E. vertij (pag. 583) 20 La femeile cu metroragie, aflate la menopauza , se va efectua: A. frotiu Papanicolau B. biopsie endometriala, insotita de examen anatomopatologic C. histerosalpingografie D. laparoscopie E. ecografie pelvina (pag. 561) 21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara sarcinii este data de: A. cancerul endometrial B. polipul endometrial C. ectropion D. endometrita E. chistul ovarian (pag. 584) * 22 Sangerarea genitala intre perioadele menstruale este definiia pentru: A. menoragie B. menometroragie C. metroragie D. hemoragie E. spaniomenoree (pag. 559) * 23 Durata menstruaiei la specia uman este: A. maxim 10 zile B. maxim 7 zile C. minim 3 zile D. minim 7 zile E. 28 zile (pag. 559) * 24 Metroragia reprezint: A. sngerarea n afara menstruaiei B. menstruaie n cantitate redus C. menstruaie foarte abundent D. absena menstruaiei E. cicluri foarte rare (pag. 559)
Pag. 73 din 150

25 Sindromul ovarului polichistic se asociaz cu urmtoarele semne: A. alopecie B. spaniomenoree C. amenoree D. scdere ponderal E. hiperandrogenism (pag. 559) 26 n orice caz de sngerare a femeilor de vrst fertil (<50 ani) , se impune: A. dozarea transaminazelor hepatice B. examinare cu specul a colului uterin C. tueu vaginal D. test de sarcin E. tueu rectal (pag. 559) * 27 Menarha definete: A. debutul menopauzei B. prima menstruaie C. ultima menstruaie D. menstruaie abundent E. absena menstruaiei (pag. 559) * 28 Menoragia reprezint: A. sngerarea n afara menstruaiei B. menstruaie n cantitate redus C. menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca durat D. absena menstruaiei E. cicluri foarte rare (pag. 559) 29 Sindromul premenstrual presupune: A. mastodinia ciclica, secundar unei insuficiene luteale B. durei pelvine C. dismenoree D. epistaxis E. spaniomenoree (pag. 561) 30 n contextul hemoragiei genitale la femeie, semnele de anemie greu tolerabil sunt: A. tahicardia B. dispneea C. astenia D. vertijul E. bradicardia (pag. 583)

* 31 Metroragia este: A. Sangerarea de cauza vaginala B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in momentul menstruatiei C. Sangerarea in afara menstruatiei D. Sangerarea menstruala neregulata E. Sangerarea menstruala in cantitate mica (pag. 559) * 32 Selectati afirmatia adevarata despre metroragia la femeile aflate la menopauza: A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru a exclude cancerul de col uterin B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se masura endometrul C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta unui polip de endometru D. Este indicata completarea scorului Higham E. Este indicata in toate cazurile histerectomia (pag. 561) 33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala in afara sarcinii se face astfel: A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat in timpul sangerarii B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic si urinar C. Se indica hemoleucograma si numararea de trombocite D. Este absolut contraindicata biopsierea endometrului, pana la oprirea sangerarii E. Se indica feritinemia (pag. 585) 34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii intra: A. Cancerul de col uterin B. Fibromioamele subseroase C. Endometrita D. Torsiunea de ovar E. Cancerul de endometru (pag. 584) 35 n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: A. cancerul de col uterin B. polipul endometrial C. hematomul retroplacentar D. avortul spontan E. endometrita (pag. 560)

Pag. 74 din 150

* 36 Menoragia este A. menstruatia n cantitate mic B. absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni C. cicluri prea neregulate si prea rare D. menstruatia prea abundent, n cantitate sau ca durat E. absena menarhei (pag. 559) 37 Bilantul n caz de sngerare genital in afara sarcinii cuprinde: A. cuantificarea sngerrii B. hemoleucograma C. ecografia pelvin D. feritinemia E. Histerosalpingografia (pag. 585) * 38 Sindromul ovarului polichistic se asociaza cu urmatoarele semne: A. Spaniomenoreea sau amenoreea B. Hipomenoreea C. Dureri lomboabdominale D. Menoragie E. Mastodinie (pag. 559) * 39 In caz de metroragie, este contraindicat: A. Sterilet cu eliberare de progestativ B. Histerectomia, ca ultima solutie C. Distrugerea endometrului D. Frotiu Papanicolau E. Antifibrinolitice (pag. 561) 40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza prin: A. Dureri pelvine, dismenoree B. Dureri lombare C. Senzatie de meteorism abdominal D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari de somn E. Metroragie (pag. 561)

41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data de: A. Hematom retroplacentar B. Cancerul ovarian C. Adenomioza D. Endometrita E. Chist ovarian (pag. 560) 42 n sindromul ovarului polichistic apare: A. hiperandrogenism B. chisturi ciocolatii C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate D. hipermenoree, polimenoree E. spaniomenoree sau amenoree (pag. 559) * 43 Clasificarea sngerrilor genitale i tulburrilor ciclului menstrual nu include: A. meno- metroragia B. spaniomenoreea C. amenoreea primar sau secundar D. hipomenoreea E. menarha (pag. 559) 44 Metroragia la femeile n postmenopauz: A. este evocatoare pentru cancerul endometrial B. examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic C. tratamentul este hormonal, pastila combinat D. histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic E. diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale (pag. 561) * 45 Sindromul premenstrual A. predominant la femeile active sexual B. simptomatologia predomin n perioada ovulatorie C. mastodinia ciclic presupune o patologie mamar asociat D. biopsia de endometru este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului E. beneficiaz de AINS i terapie anxiolitic (pag. 561)

Pag. 75 din 150

* 46 Prima menstruatie poarta denumirea de : A. metroragie B. menoragie C. menarha D. mamografie E. amenoree (pag. 559) 47 Tratamentul in SOP poate consta in : A. reducerea greutatii B. administrarea de metformin C. sterilet ce elibereaza progestativ D. administrarea de clomifen citrat E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical (pag. 559) 48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata de ; A. adenomioza B. endometrita C. hematomul retroplacentar D. polip endometrial E. ectropion (pag. 560) * 49 Ce investigatie este contraindicata in caz de metroragie la femeia in menopauza A. ecografia pelvina B. histerosalpingografia C. biopsia de endometru D. examen anatomopatologic E. examen de boli de nutritie si metabolism (pag. 561) 50 Cauzele cervicale ale hemoragiei genitale in afara sarcinii sunt: A. Adenomioza B. Ectropion C. Cancer de col uterin D. Polip endometrial E. Cervicita (pag. 584) 51 Cuantificarea sangerarii in hemoragia genitala la femeie se face prin: A. Anamneza B. Scorul Higham pentru menoragie C. Coagulograma D. Determinarea Beta-hCG E. Examinarea cu specul (pag. 583)

52 Tratamentul fibroamelor interstitiale si subseroase consta in: A. Histeroscopia cu rezectia fibromului daca acesta este mai mare de 4 cm B. Miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie C. Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu radiofrecventa D. Embolizarea arterelor uterine E. Agonistii GnRH (pag. 585) Tema nr. 50 Infeciile genitale la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Tratamentul caror infectii genitale joase este asigurat de Metronidazol?

A. Trichomonas vaginalis B. Streptococ grup B C. Candidoza vaginala D. Gardnerella vaginalis E. Herpes virus genital (pag. 576) 2 Care simptome sunt caracteristice infectiei vaginale cu Candida albicans?

A. Leucoree gri B. Leucoree verde C. Leucoree alba D. Depozite vaginale albicioase E. Eritem vaginal (pag. 576) *3 Care dintre urmatoarele entitati patologice nu reprezinta o complicatie a infectiilor genitale inalte?

A. Infertilitatea tubara B. Sarcina extrauterina C. Dureri pelvine cornice D. Vulvo-vaginite E. Recidive (pag. 578)

Pag. 76 din 150

*4

Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este diagnostic pentru infectia cu:

*9

Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis prezint urmatoarele simptome, cu excepia:

A. Candida albicans B. Trichomonas vaginalis C. Gardnerella vaginalis D. Chlamidia trachomatis E. Papiloma virusuri (pag. 576) *5 Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru confirmarea infectiilor vaginale cu:

A. Leucoree verde B. Prurit C. Dispareunie D. Aspect normal al colului uterin E. Arsuri vaginale (pag. 576) * 10 Despre infeciile genitale joase, vulvovaginitele, sunt adevarate urmtoarele afirmaii: A. Sunt insotite de febra B. Dureri pelviabdominale C. Prezena abundent a lactobacililor D. Favorizate de un tratament antibiotic E. Dureri la mobilizarea uterina (pag. 576) 11 Despre endometrit sunt adevarate urmtoarele afirmaii: A. Este nsoit de febr B. Mobilizarea uterina fr durere C. Leucoree purulent D. Dureri abdomino-pelvine E. Apare post-partum sau post-avort (pag. 577) 12 Tratamentul piosapinxului cuprinde: A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi B. Puncie diagnostic C. Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie D. Montare DIU E. Antibioterapie (pag. 577) 13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin: A. eritem vaginal B. leucoree verde,urat mirositoare C. cervicita D. leucoree gri,urat mirositoare E. disurie (pag. 576) * 14 Care sunt infectiile genitale inalte: A. vaginita bacteriana B. endometrita C. micoza D. Trichomonas vaginalis E. vulvovaginita (pag. 576)
Pag. 77 din 150

A. Trichomonas B. Candida C. Gardnerella D. Chlamidia E. Mycoplasma (pag. 576) *6 Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face prin administrarea de :

A. Amoxicilina B. Ofloxacina C. Metronidazol D. Antiinflamatoare E. Analgezice (pag. 576) 7 Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele simptome:

A. leucoree gri, urat mirositoare B. leucoree verde C. leucoree alba D. prurit E. dispareunie (pag. 576) 8 Vaginita cu Trichomonas prezinta urmatoarele simptome:

A. leucoree gri, urat mirositoare B. leucoree verde C. leucoree alba D. prurit E. dispareunie (pag. 576)

15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin: A. febra B. leucoree murdara sau purulenta C. frison D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si insomniante E. dispareunie (pag. 576) * 16 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin: A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred) B. eritem vaginal C. depozite albicioase(lapte batut) D. leucoree verde,urat mirositoare E. disurie (pag. 576) * 17 Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin: A. febra B. dureri abdominopelvine C. leucoree D. modificarea aspectului colului E. durere la mobilizarea uterina (pag. 576) 18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte pot fi: A. aderente pelvine B. sarcina extrauterina C. endometrite D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine E. piosalpinx (pag. 578) 19 Candida albicans se manifesta clinic prin: A. leucoree gri B. prurit C. depozite albicioase D. modificarea aspectului colului E. dispareunie (pag. 576) * 20 Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: A. febra B. dureri abdominopelvine C. vrsturi D. dureri la mobilizarea uterin E. leucoree (pag. 577)

* 21 Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : A. leucoree purulent sau murdar B. hipermenoree C. dureri abdominopelvine D. febra E. dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis (pag. 577) 22 Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: A. amenoree B. febr C. dureri abdominopelvine D. leucoree murdar sau purulent E. mas laterouterin dureroas (pag. 577) 23 Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: A. infertilitatea tubar B. sarcina extrauterin C. adenomioza D. aderene pelvine E. recidive (pag. 578) * 24 Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt urmtoarele, A. infertilitatea tubar B. sarcina extrauterin C. adenomioza D. aderene pelvine E. recidive (pag. 578) * 25 Tratamentul piosalpingelui presupune: A. chimioterapie B. laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge C. radioterapie D. numai antibioterapie E. histeroscopie (pag. 578)

Pag. 78 din 150

26 Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: A. leucoree verde, urt mirositoare B. spaniomenoree C. dispareunie D. prurit vulvovaginal E. cervicit (pag. 576) 27 Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: A. prurit B. leucoree alb C. metroragie D. eritem vaginal E. dispareunie (pag. 576) * 28 Trichomonasul este: A. O bacterie mobila B. O micelie mobila C. Un protozoar mobil D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexuala E. Un germene din categoria celor implicate in aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice (pag. 576) * 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor genitale inalte includ: A. Cresterea riscului de sarcina multipla B. Cresterea riscului de infectii renale C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara D. Cresterea riscului de cancer ovarian E. Cresterea riscului de cancer mamar (pag. 578) 30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis): A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste putred C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa, nemirositoare D. Colul are aspect de cervicita E. Colul are aspect normal (pag. 576)

31 Piosalpinxul: A. Da febra B. Nu da febra C. Da dureri importante pelvine D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina dureroasa la tuseul vaginal E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica (pag. 576) 32 Piosalpingele se caracterizeaz prin: A. febr B. cefalee C. dureri abdominopelvine D. leucoree purulent E. mas latero-uterin dureroas la tueul vaginal (pag. 577) 33 Urmtoarele afirmaii despre endometrit sunt adevrate: A. febr B. dureri abdomino-pelvine C. dureri la mobilizarea uterin D. hidroree E. leucoree purulent (pag. 577) * 34 Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se face cu: A. apendicita B. diverticulita C. sarcina ectopic D. sarcina intrauterin E. chisturi ovariene (pag. 577) * 35 Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte nu includ: A. infertilitatea tubar B. boala abortiv C. sarcina extrauterin D. dureri pelvine cronice E. recidive (pag. 578) * 36 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin : A. Leucoree urat mirositoare B. Eritem vaginal C. Prurit vulvovaginal D. Depozite albicioase ( lapte batut ) E. Dispareunie (pag. 576)
Pag. 79 din 150

* 37 Diagnosticul diferential al salpingitei include urmatoarele , cu exceptia : A. Apendicita B. Diverticulita C. Colecistita D. Avort septic E. Hidronefroza (pag. 577) 38 Urmatoarele simptome sunt specifice endometritei : A. Febra B. Cefalee C. Leucoree purulenta D. Lombalgii E. Prurit (pag. 577) 39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt : A. Infertilitate tubara B. Litiaza renala C. Sarcina extrauterina D. Cistita acuta hemoragica E. Boala abortiva (pag. 578) * 40 Endometrita post- avort nu se caracterizeaza prin: A. febra B. durere la mobilizarea uterina C. dureri pelvine D. dureri in hipocondrul drept E. leucoree purulenta, murdara (pag. 577) 41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face cu: A. chisturi ovariene B. sarcina ectopica C. pancreatita D. pielonefrita E. colecistita (pag. 577)

42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale infectiilor genitale inalte sunt: A. sarcina extrauterina B. fibromatoza uterina C. cancerul de endometru D. infertilitatea tubara E. dureri pelvine cronice (pag. 578) * 43 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia: A. prurit vulvo-vaginal B. senzatia de arsura vaginala C. dispareunie D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare E. necesita tratament per os (pag. 576) 44 Simptomele vaginitei bacteriene cu Gardnerella vaginalis sunt urmatoarele: A. Leucoreea gri, urat mirositoare (de peste putred) B. Leucoreea verde, urat mirositoare C. Leucoreea alba, inodora D. Aspectul normal al colului E. Cervicita (pag. 576) 45 Infectiile genitale inalte sunt reprezentate de: A. Endometrita B. Endometrioza C. Salpingita D. Cistita E. Chisturile ovariene (pag. 577) 46 Tratamentul piosalpingelui include: A. Laparoscopie cu drenaj B. Tri-antibioterapie C. Analgezice D. Pastrarea DIU (dispozitiv intrauterin) daca acesta este instalat E. Antiinflamatoare nesteroidiene (pag. 578)

Pag. 80 din 150

Tema nr. 51 Patologia tumoral genital pelvin i mamar la femei Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru malignitate, cu excepia:

Semnele ecografice evocatoare ale malignitatii unui chist organic ovarian sunt :

A. ascita B. componenta solida importanta C. existenta vegetatiilor D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta Doppler scazut E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta Doppler crescut (pag. 588) 6 Markeri tumorali cuprinsi in bilantul preterapeutic al maselor ovariene suspecte sunt :

A. Ascita B. Componenta solid C. Indice Doppler crescut D. Prezena vegetaiilor E. Vascularizaie central (pag. 588) *2 La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va recomanda:

A. HER 2 B. CA 125 C. ACE D. CA 19-9 E. CA 15-3 (pag. 600) *7 Screeningul cancerului mamar presupune:

A. CA 125 B. CA 19-9 C. CA 153 D. CEA E. Mutaia BRCA1 sau BRCA2 (pag. 588) 3 Despre adenomioz sunt adevarate urmtoarele afirmaii:

A. mamografie incepand de la 50 de ani B. mamografie incepand de la 30 de ani C. mamografie incepand de la 40 de ani D. ecografie incepand de la 50 de ani E. ecografie bianual de la 50 de ani (pag. 603) *8 Imunoterapie (erceptine) se administreaza :

A. Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie i continu, uneori, i dup ncheierea menstruaiei B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz C. Este o patologie rar D. Poate fi asociata cu fibromul uterin E. Reprezint infiltrarea zonei jonciunii cu esut endometrial n cadrul miometrului (pag. 589) 4 Lipomul:

A. in caz de supraexpresie HER-2 B. in caz de CA-125 crescut C. in caz de CA-125 scazut D. in caz de CA-15-3 crescut E. in caz de CA-15-3 scazut (pag. 603) *9 Chistul dermoid este din punct de vedere histologic o tumora cu celule:

A. Mucinoase B. Endometroide C. Tranzitionale D. Germinale E. Clare (pag. 598)

A. Este o proliferare malign a esutului adipos nconjurat de o capsul B. Vrsta medie de apariie este de 45 ani C. Mas moale,mobil, nedureroas D. Impune tratament chirurgical E. Mamografie: zon hiperclar, nconjurat de o capsul fin si opac (pag. 602)

Pag. 81 din 150

10 Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta complicatii ale chisturilor ovariene? A. Necrobioza B. Hemoragia intrachistica C. Ruptura hemoragica a chistului D. Torsiunea E. Sepsis (pag. 599) * 11 Analiza histologica a zonei de rezectie larga in tumora mamara canceroasa palpabila, sub 3 cm, include urmatoarele, cu exceptia: A. Tipul histologic al tumorii B. Dimensiunea tumorii C. Invadarea marginilor de rezectie D. Examenul citologic pe lama E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali (pag. 603) 12 Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: A. Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare B. Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare C. Multigestitate D. Pubertate tardiva E. Prima sarcina precoce (pag. 602) 13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: A. conditiile socioeconomice favorabile B. pubertatea precoce,nuligestitate C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2 D. antecedente personale de cancer mamar E. prima sarcina precoce. (pag. 602) 14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului: A. conduita terapeutica consta in administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile pe luna B. marimea chisturilor este variabila in functie de momentul ciclului C. este o tumora mamara maligna D. creste riscul cancerului de san E. tratamentul este eminamente chirurgical (pag. 601)

* 15 Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne: A. componenta lichida B. una sau mai multe vegetatii intrachistice C. perete gros D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic E. ascita (pag. 588) * 16 Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal mamar consta in: A. chimioterapie B. hormonoterapie C. radioterapie externa a sanului restant D. tratament chirurgical E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh (pag. 604) 17 Distrofia fibro-chistica a sanului se caracterizeaza prin: A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard B. nu creste riscul cancerului de san C. nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual E. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale (pag. 601) 18 Chisturile dermoide: A. contin fanere, grasime, fragmente os B. sunt tumori benigne de ovar C. sunt tumori maligne de ovar D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul diagnosticului indiferent de dimensiune si simptomatologie E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN (pag. 598) * 19 Adenofibromul mamar: A. are dimensiune variabila in functie de momentul ciclului menstrual B. tegumentul din jurul sau este afectat C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, nedureros E. apare la femei peste 35 ani (pag. 601)

Pag. 82 din 150

* 20 Natura organica a chistului ovarian va fi evocata de prezenta unuia dintre urmatoarele semne: A. perete subtire B. componenta lichidiana C. caracter unilocular D. una sau mai multe vegetatii intrachistice E. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm. (pag. 588) * 21 Una dintre particularitile chisturilor dermoide este: A. este o tumor malign B. dispare sub tratament estroprogestativ C. conine grsime, fanere, dini, fragmente de os D. are exclusiv coninut lichidian E. se remite sub tratament antibiotic (pag. 598) * 22 Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar ductal presupune A. chimioterapie B. hormonoterapie C. chirurgie radical D. radioterapie extern a snului restant E. chirurgie conservatoare (pag. 604) 23 Natura organic a unui chist ovarian poate fi evocat de urmtoarele semne: A. una sau mai multe vegetaii intrachistice B. spaniomenoree C. component solid D. caracter multilocular E. hiperandrogenism (pag. 588) 24 Semne ecografice evocatoare ale malignitii pentru un chist ovarian organic sunt: A. ascita B. importana componentei solide C. existena vegetaiilor D. indice de rezisten Doppler sczut E. conul de umbr posterior (pag. 588)

* 25 Adenomioza este: A. infiltrarea cu esut endometrial n cadrul miometrului B. o afeciune genital malign C. sindrom aderenial pelvin postoperator D. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului E. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui epiploon (pag. 589) * 26 Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx sunt adevrate, cu excepia: A. este un abces tubar sau tubo-ovarian B. reprezint o complicaie a salpingitei C. este localizarea tubar a sarcinii ectopice D. este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la ecografie E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator (pag. 589) 27 Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are urmtorul tablou: A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe B. aprare muscular abdominal C. dismenoree D. oc hemoragic dac sngerarea este sever E. bradicardie (pag. 599) 28 Afirmaiile adevrate cu privire la adenofibromul mamar sunt: A. apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de ani B. este o tumor benign C. este o tumor malign D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine delimitat, ferm E. exist adenopatie asociat (pag. 601)

Pag. 83 din 150

* 29 In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda de prima intentie: A. Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si specificitatii foarte mari B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita eficacitatii crescute si datorita absentei riscului de iradiere C. Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina, neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si specificitate mare D. Interventia chirurgicala, care ofera examenul histopatologic al piesei E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA), markeri specifici si utili in procesul de diagnostic (pag. 587) * 30 Selectati afirmatia adevarata despre adenomioza: A. Este o patologie rar intalnita B. Este o leziune preneoplazica a uterului C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere cu endometrioza D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului si cu dismenoree E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se asociaza cu fibromul uterin. (pag. 589) 31 Natura organica a unui chist ovarian este evocata de: A. Prezenta unui perete subtire B. Prezenta de vegetatii C. Prezenta de septuri fine la examinarea ecografica, evocatoare pentru hemoragie intrachistica D. Dimensiuni mai mici de 6 cm E. Caracterul multilocular (pag. 588) 32 Cancerul ovarian este: A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in plina viata reproductiva B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile precoce, daca pacienta se prezinta la medicul specialist anual, si i se practica examenul Babes Papanicolaou C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia complicatiilor (exemplu ascita) D. O boala ce apare frecvent in climax E. O boala ce poate da colectii pleurale (pag. 599)

* 33 Mastoza este: A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu creste riscul de cancer mamar B. O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza un interval mic de timp de la diagnostic pana la aparitia cancerului mamar C. O afectiune care asociaza diferite tipuri de leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care creste riscul de cancer de san D. O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere si cura chirurgicala. E. O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata adenopatie axilara (pag. 601) * 34 Screening-ul populational pentru cancerul de san se face: A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea vietii sexuale, annual C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu risc, annual D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste peste 50 de ani E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2 (pag. 603) 35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar intra: A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari multiple B. antecedente personale de patologie benigna a sanului, cu atipii C. Pubertatea tardiva D. Prima sarcina tardiva E. Menopauza precoce (pag. 602) 36 Principiul ganglionului santinela axilar: A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat, este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se indica evidarea ganglionara completa chirurgicala in toate cazurile B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai mari de 3 cm C. Localizarea ganglioniilor santinela se face palpator, intraoperator D. Se practica examenul HP extemporaneu din ganglionii santinela E. In caz de ganglion santinela metastatic se practica limfadenectomie axilara (pag. 603)

Pag. 84 din 150

* 37 Poate fi semn ecografic evocator al malignittii unui chist ovarian: A. ascita B. importanta componentei lichide C. absenta vegetatiilor D. vascularizarea periferic E. indice de rezistent Doppler crescut (pag. 588) * 38 Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin: A. durere cu iradiere epigastric B. vrsturi C. aprare abdomino-pelvin D. durere de tip lovitur de pumnal E. durere cu iradiere lombar (pag. 599) 39 Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezena unuia din urmtoarele semne: A. una sau mai multe vegetatii intrachistice B. diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm C. caracter multilocular D. perete gros E. perete subire (pag. 588) 40 Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: A. creste riscul cancerului de sn B. dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale D. tratamentul este eminamente chirurgical E. tratamentul const n administrarea de progestative (pag. 601) 41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin: A. Dureri,febra sau subfebrilitate B. Sindrom biologic inflamator C. Dismenoree D. Ascita E. Metroragie (pag. 589)

42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: A. prima sarcina tardiva B. Obezitatea C. Alcoolismul D. Prezenta alaptarii E. Tabagismul (pag. 602) * 43 Abcesul mamar: A. Complica alaptarea materna B. Nu este favorizat de fumat C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului adipos inconjurat de capsula D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din canalele galactofore E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele. (pag. 602) * 44 Hemoragia intrachistica se caracterizeaza prin: A. Hemoperitoneu B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare C. Beta-HCG pozitiv D. Metroragie E. Durere severa de tip lovitura de pumnal. (pag. 599) 45 Clasificarea histologic a tumorilor ovariene cuprinde: A. tumori epiteliale B. tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor sexuale C. tumori cu celule germinale D. tumori de rete ovarii E. tumori borderline de ovar (pag. 598) 46 Complicaiile chisturilor ovariene includ: A. involuia n menopauz B. torsiunea ovarului C. ruptura hemoragica D. degenerescena malign E. hemoragia intrachistic (pag. 599)

Pag. 85 din 150

* 47 Diagnosticul imunologic al tumorilor ovariene presupune: A. alfa- fetoproteina B. beta- HCG C. CA 125 D. CA 19.3 E. progesteronul (pag. 600) * 48 Privind cancerul ovarian urmatoarele afirmaii sunt adevrate: A. nu prezint factori de risc B. vrsta medie de apariie este 40- 45 ani C. existena unei colecii pleurale D. tulburrile digestive sunt rare E. tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral (pag. 599) * 49 Adenofibromul mamar: A. este forma comun de tumor malign B. apare de obicei la vrste naintate C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros E. excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz (pag. 601) * 50 Screeningul pentru cancerul de sn: A. este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual B. este indicat la femeile peste 70 de ani C. include examinare echografic D. include examinare clinic i mamografic E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani (pag. 603) 51 n distrofia fibrochistic a snului: A. se asociaz leziuni de diferite tipuri B. unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri mamelonare C. acuzele sunt exacerbate n perioada premenstrual D. adenopatii homolaterale suspecte E. ader la piele i la planurile subiacente (pag. 601)

* 52 Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: A. ngroarea sau retracia tegumentelor B. prezena unei opaciti stelate, neregulate C. modificari de sensibilitate D. opacitate cu contur regulat E. modificri de temperatur la nivelul formaiunii tumorale (pag. 603) 53 Natura organic a unui chist ovarian este evocat de: A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm B. componenta lichidian C. caracter multilocular D. perete subire, nevizualizabil E. prezena vegetaiilor intrachistice (pag. 588) 54 Managementul unei tumori anexiale suspecte presupune: A. RMN pelvin B. CA 125 C. CT toracoabdominopelvin D. histerosalpingografie E. aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic (pag. 589) * 55 Semnele ecografice evocatoare ale malignitii nu includ: A. ascita B. existena vegetaiilor C. vascularizarea periferic D. indice de rezisten Doppler sczut E. componenta solid (pag. 588) 56 Indicaia operatorie ( chistectomie prin laparoscopie) se recomand n caz de: A. chist cu aspect organic evideniat prin ecografie B. cretere de volum a chistului C. prezena ascitei n cantitate mare D. prezena unui chist follicular sau de corp luteal E. n caz de modificri morfologice ale chistului (pag. 589)

Pag. 86 din 150

57 Semnele ecografice evocatoare pentru tumora maligna ovariana sunt; A. ascita B. vegetatii intrachistice C. componenta solida D. diametrul chistului sub 2,5 cm E. continut intrachistic clar, anecogen (pag. 588) * 58 Hemoragia intrachistica ovariana se manifesta clinic prin; A. durere severa tip " lovitura de pumnal" B. tablou de hemoperitoneu C. aparare abdomino-pelvina obligatorie D. durere pelvina, de multe ori fara aparare E. soc hemoragic (pag. 599) * 59 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmatorii, cu exceptia; A. pubertate precoce B. menopauza tardiva C. alaptarea D. nuligestitate E. antecedente de radioterapie toracica (pag. 602) 60 Conduita terapeutica in cancerul mamar subclinic consta in: A. tumorectomie B. radioterapie externa a sanului restant C. chimioterapie D. fara hormonoterapie E. limfadenectomie axilara (pag. 604) * 61 Chisturile dermoide reprezinta: A. Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu celule germinale B. Tumori cu celule germinale C. Tumori de "rete ovarii" D. Tumori secundare (metastaze) E. Tumori cu celule clare (pag. 598)

62 Caracteristicile chisturilor mamare solitare includ: A. Sunt unice B. Sunt mobile C. Prezinta intotdeauna scurgeri mamelonare D. Sunt uneori dureroase spontan E. Sunt uneori dureroase la palpare (pag. 601-602) 63 In cazul oricarei secretii mamelonare suspecte se vor efectua urmatoarele investigatii: A. Scintigrafia pulmonara B. Mamografia C. Ecografia D. Galactografia E. Citologia (pag. 602) Tema nr. 52 Poliartrita reumatoid Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 628-631 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid

A. respect articulaiile metacarpofalangiene si interfalangiene proximale B. implic preferenial articulaiile interfalangiene distale C. asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare D. este o poliartrit acut cu durata sub ase sptmni E. se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular (pag. 629) *2 Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu poliartrit reumatoid

A. necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz B. nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evoluie C. este obligatorie expunerea radiografic a articulaiilor tibio-tarsiene D. absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul E. expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spaiu articular i eroziuni (pag. 629)
Pag. 87 din 150

*3

Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid

Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune

A. pericardita B. amiloidoza AA C. glomerulonefrita proliferativ difuz D. multinevrita E. episclerita (pag. 630) *4 Reaciile adverse la methotrexat nu includ

A. utilizarea de prim intenie a terapiei anti-TNF n formele uoare i moderate de boal B. iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid C. administrarea de rituximab de prim intenie n formele severe de boal D. evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie E. utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin (pag. 630,631) 9 Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include

A. citopenia B. stomatita C. hirsutismul D. infeciile E. citoliza hepatic (pag. 631) *5 Tratamentul de fond convenional n poliartrita reumatoid utilizeaz

A. evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA C. evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni D. scorul de activitate a bolii DAS28 E. identificarea comorbiditii cardiovasculare (pag. 631) 10 Factori de prognostic ai severitii n poliartrita reumatoid sunt A. vasculita reumatoid B. prezena eroziunilor la diagnostic C. teren genetic HLA-B27 D. persistena sinovitei la 3 luni de tratament E. debut acut monoarticular (pag. 629,630) * 11 Bioterapia in poliartrita reumatoida include: A. Prednison B. Leflunomida C. Sulfasalazina D. Metotrexat E. Adalimumab (pag. 630-631) 12 Eliminarea diagnosticelor diferentiale la pacientii cu poliartrita reumatoida presupune urmatoarele teste: A. ANCA (anticorpi anticitoplasma polinuclearelor neutrofile) B. Parvovirus B19 C. ANA (anticorpi antinucleari) D. Acid uric seric E. VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP (proteina C reactiva) (pag. 629)

A. etanercept B. leflunomid C. tocilizumab D. infliximab E. abatacept (pag. 631) 6 Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune

A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP B. identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405 C. determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid D. radiografia de mini i ecografia articular E. testarea funciei hepatice i a creatininei (pag. 629) 7 Afirmaiile incorecte privind anticorpii antiCCP sunt

A. apar la 15% din vrstnicii peste 70 de ani B. sunt identificai frecvent n lupusul eritematos sistemic, sclerodermie i spondiloartropatii C. sunt foarte sensibili i specifici pentru PR D. prezint semnificaie diagnostic dar nu i prognostic, de severitate a bolii E. se pozitiveaz n infecii cronice (virus hepatitic C, tuberculoz, mononucleoz). (pag. 628)

Pag. 88 din 150

13 Cauzele principale ale mortalitatii la pacientii cu poliartrita reumatoida sunt: A. Infectia B. Fibroza pulmonara C. Cancerul D. Evenimentele cardio-vasculare E. Sindromul Caplan (pag. 630) Tema nr. 53 Spondilit anchilozant Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 634-635 1 Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita anchilozanta este

Care dintre urmatoarele afirmatii privind diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante nu sunt adevarate

A. durerea de spate de tip inflamator raspunde prompt la administrarea AINS si reaparare dupa 48 de ore dupa oprirea tratamentului B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere fesiera C. artritele periferice sunt simetrice D. antecendetele familiale de spondiloartropatie, psoriazis, boli inflamatorii intestinale sunt semnificative pentru diagnostic E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus (pag. 634,635) *5 Care dintre urmatoarele afirmatii despre spondiloartropatii nu este adevarata:

A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa esec succesiv la trei AINS B. indicat in afectarea coxofemurala C. prescris dupa excluderea istoricului de tuberculoza primara D. singura optiune terapeutica a uveitelor E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu raspund la administrarea corecta a AINS (pag. 635) 2 Examenul RMN in spondilita anchilozanta evidentiaza

A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic si entezal B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27 C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita psoriazica, artritele reactive, artritele din boli inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO; D. pot avea manifestari extraarticulare oculare, gastrointestinale, cutanate E. au frecventa similara poliartritei reumatoide (pag. 634) *6 Alegeti afirmatia adevarata privind testul Schober in spondilita anchilozanta

A. efuziunea articulara de sold B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu radiografii normale C. hiposemnal T1 dupa administrarea de gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor sacroiliace D. aspectul de spondilodiscita infectioasa E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu aspect ecografic normal (pag. 635) 3 Evaluarea complementara in spondiloartropatii consta in

A. este manevra de provocare a durerii in articulatiile sacroiliace B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei soldului C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea expansiunii toracice E. este indispensabil in aprecierea afectarii articulare periferice (pag. 634) *7 Care dintre semnele radiologice enumerate nu este specific spondilitei anchilozante

A. determinarea prezentei HLA-B27 B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid C. ecografia articulara D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale toraco-lombare, picioarelor E. determinari ale hemogramei, transaminazelor, ureei, creatininei (pag. 635)

A. semnul Romanus B. sindesmofitele C. aspectul de vertebre patrate D. osteofitele E. sacroiliita (pag. 635)

Pag. 89 din 150

*8

Care dintre urmatoarele manifestari extraarticulare nu este caracteristica spondilitei anchilozante

13 Semnele extraarticulare principale in spondiloartropatii includ: A. Acneea B. Uveita C. Diareea D. Artrita periferica E. Leziuni cutanate psoriazice (pag. 634-635) Tema nr. 54 Osteoporoz Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 636-640 *1 Osteoporoza este

A. amiloidoza AA B. nefropatia IgA C. boala de reflux gastroesofagiana D. insuficienta aortica E. uveita anterioara (pag. 634,635) *9 Tratamentul cu metotrexat in spondilita anchilozanta este util in controlul

A. artritei periferice B. afectarilor entezelor C. progresiei axiale a bolii D. uveitei E. afectarii coxofemurale (pag. 635) 10 Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea entezelor in spondiloartropatii A. se exprima frecvent prin talalgii B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a tendoanelor si ligamentelor C. raspunde la administrarea de sulfasalazina D. se trateaza cu AINS E. consta in dureri trohanteriene, sternale (pag. 634,635) 11 Tratamentul medical general de fond, recomandat la pacientii cu spondiloartropatii cu artrita periferica, include: A. Metotrexat B. Atropina C. Sulfasalazina D. Anticorpii anti-TNF-alfa E. Corticosteroizi (pag. 635) 12 Alegeti afirmatiile corecte referitoare la tratamentul cu AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) in spondiloartropatii: A. Reprezinta tratamentul cheie al spondiloartropatiilor B. Sensibilitatea la AINS este un test de diagnosticare C. Apare recul in urmatoarele 48 de ore dupa oprire D. Reprezinta singura optiune terapeutica in afectari ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale E. Este de prima intentie in tratamentul uveitelor anterioare (pag. 634-635)

A. boala extrem de dureroasa indiferent de instalarea unei fracturi B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin scaderea masei osoase C. afectiune rara de tip primar D. boala grava cand valoarea scorului T se regaseste in intervalul -1 si -2.5 E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta tanara (pag. 636) *2 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la osteoporoza este adevarata

A. Osteoporoza primara este boala osoasa fragilizanta cea mai frecventa B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un regim igieno-dietetic D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa E. Oricare dintre variantele de mai sus (pag. 636) *3 Diagnosticul de osteoporoza primara

A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza sistemica C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a TSH-ului D. presupune in primul rand decelarea unei cauze generale de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei osoase (pag. 637)

Pag. 90 din 150

*4

Osteoporoza secundara

Absortiometria cu raze X

A. nu are niciodata o cauza endocrinologica B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului formei primare intrucat reprezinta un alt tip de patologie C. se poate regasi la un pacient cu rezectie intestinala extinsa in antecedentele patologice D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei primare E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este corecta (pag. 637) *5 Fracturile osteoporotice

A. este utilizata pentru terapia osteoporozei B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul coloanei vertebrale lombare C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie D. reda un scor T normal mai mare de -1 E. reprezinta un instrument important in diagnosticul osteoporozei secundare (pag. 636) 9 Bisfosfonatii

A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism minim B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii proximale a antebratului C. afecteaza preponderent segmentul cervical al coloanei vertebrale D. sunt localizate uzual la nivel vertebral E. prezinta simptome neurologice in majoritatea cazurilor (pag. 637) 6 Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt incorecte

A. reprezinta substanta activa a ranelatului de strontiu B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica de cap femural si stomatita D. se administreaza concomitent cu raloxifenul, dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un pahar mare de apa E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in absenta unei fracturi (pag. 638,639) 10 Cand indicati efectuarea densitometriei osoase A. La populatia generala cu antecedente personale de fractura la nivel vertebral lombar fara o trauma majora B. In cazul descoperirii unei tumori osoase vertebrale C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic de 19kg/m, cu exceptia celor care se afla in terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze mai mici decat cele necesare pentru protectia oaselor D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric concomitent de tratament cu corticosteroizi pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi echivalent al prednisonului E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte de 40 de ani (pag. 638) 11 Localizarile uzuale ale fracturilor osteoporotice includ: A. Fracturile degetelor de la maini B. Fracturile craniului C. Fracturile vertebrale, cu exceptia celor cervicale D. Fracturile extremitatii superioare a femurului E. Fracturile extremitatii distale a antebratului (pag. 637)

A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi este intotdeauna de tip farmacologic sistematic B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu boala celiaca D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoza cuprind doar: hemograma, calciu seric si calciuria E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta non-osteoporotica (pag. 637, 638) 7 Osteoporoza primara

A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice, calciului seric, creatininuriei C. poate induce afectiuni de tip malign D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la barbati E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi (pag. 636,637)

Pag. 91 din 150

12 Cauze frecvente ale osteoporozei secundare sunt: A. Osteogeneza imperfecta B. Tratamentul prelungit cu heparina C. Gastrectomia D. Maladia Marfan E. Osteodistrofia renala (pag. 637) 13 Factorii de risc ai fracturilor osteoporotice includ: A. Varsta sub 60 de ani B. Fumatul C. Greutate corporala peste 19 Kg/metru patrat D. Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de ani) E. Antecedentele de tratament sistemic cu corticosteroizi in doza mai mare de 7,5 mg/zi, echivalent al prednisonului, timp de cel putin 3 luni (pag. 639) Tema nr. 55 Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 625-627 *1 Lomboradiculalgia comuna

*3

Semnele Leri si Lasegue

A. sunt pozitive in cazul herniei rupte B. traduc sciatica L3-L4 C. redau originea discala a unei afectari radiculare D. sunt echivalente semnului soneriei E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este cel corect (pag. 627) *4 Sindromul de tunel carpian

A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul nervului median B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin hiperflexia incheieturii mainii C. conduce la acroparestezie nocturna, cu interesarea teritoriului nervului median fata palmara a primelor 2 degete si jumatatea exterioara din medius D. conduce la acroparestezie nocturna cu interesarea teritoriului nervului median fata palmara a primelor 3 degete si jumatatea exterioara din inelar E. nu poate avea semne functionale de tip acroparestezie noctura (pag. 627) *5 Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu topografie la nivelul C5 va fi evaluat

A. prin abductia bratului B. prin determinarea reflexului bicipital C. pe fata interna a bratului D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei scapulo-humerale E. in partea de sus a umerilor (pag. 626) 6 Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de compresie nervoasa

A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei de canal verterbal lombar B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana congenitala sau dobandita C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la pacientii varstnici cu un factor declansator D. presupune efectuarea de rutina a unui examen computer-tomografic E. toate variantele de mai sus sunt corecte (pag. 625) *2 Radiculalgia simptomatica

A. include administrarea pe cale sistemica si pe termen lung a unui corticoid B. presupune terapia cauzei principale C. poate fi de tip medicamentos local D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste sindromul de tunel carpian E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii cu tulburari de coagulare (pag. 626,627)

A. poate releva o spondilodiscita infectioasa B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea semnelor generale de tip febril sau alterarea starii generale C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic popliteu extern E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie cautata o compresie extrarahidiana (pag. 625)

Pag. 92 din 150

Investigatiile suplimentare in cazul unei radiculalgii necomplicate includ:

10 Examinarile complementare in cazul sindromului de tunel carpian A. pot releva semne de denervare cu indicatie chirurgicala imediata B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu examenul clinic C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24 de ore E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP (pag. 627) * 11 In sindromul de compresie nervoasa manevra Tinel: A. Este pozitiva in afectarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern B. Presupune parestezii in teritoriul nervului median, la percutia tunelului carpian C. Este echivalenta semnului soneriei D. Implica hiperflexia incheieturii mainii E. Daca este pozitiva implica purtarea unei centuri lombare (pag. 626-627) Tema nr. 56 Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor corticosteroidiene i necorticosteroidiene Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 645-650 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Care dintre urmatorii agenti farmacologici sunt de tip AINS

A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent de durata simptomatologiei algice B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a simptomatologiei si numai daca s-au prevazut inflitratii rahidiene C. evaluare extensiva indiferent de durata simptomatologiei sau de afectiunile preexistente D. radiografie de coloana vertebrala, CRP, hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul simptomatologiei E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea simptomatologiei algice (pag. 626) 8 Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte

A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar inflamator si asociere de sindrom ClaudeBernard-Horner poate fi diagnosticat cu afectiune maligna pulmonara B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de tunel carpian reprezinta o eroare de diagnostic C. Afectarea radiculara L5 include lezarea tronculara a nervului sciatic popliteu extern D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4 E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii (pag. 626) 9 Indicatiile chirurgicale ale unei lomboradiculalgii

A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave, cu potential letal B. includ deficitul motor recent si radiculalgia hiperalgica C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor cu dureri radiculare de origine discala cu insufcienta functionala majora D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul lomboradiculalgiilor E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in primele 8 saptamani de la diagnosticul sindromului de coada de cal (pag. 627)

A. Pirazolii B. Prednisonul C. Betametazona D. Ketotifenul E. Lorazepamul (pag. 646) *2 In care dintre afectiunile enumerate mai jos este permisa infiltrarea de corticosteroizi?

A. Status infectios activ B. Bursita olecraniana C. Artrita septica D. Osteocondrom E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate (pag. 649)

Pag. 93 din 150

*3

Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioada lunga a AINS

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt incorecte

A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al ciclooxigenazei 1 C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita sigmoidiana E. Administrarea de AINS poate avea drept efect secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica (pag. 645,646) 9 Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor

A. Rahialgii B. Tendinite si bursite C. Traume sportive D. Spondilita anchilozanta E. Guta cronica tofacee (pag. 646) *4 Care sunt reactiile adverse dupa administrarea steroizilor pe cale generala

A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la copil, amenoree, osteonecroza aseptica B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidita, acnee C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii oportuniste D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie (pag. 648,649) *5 Interactiunile medicamentoase ale AINS includ

A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei terapii de fond in poliartrita reumatoida B. contraindicatia acestor substante medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala Horton C. administrarea in polimialgia reumatica in doza initiala de atac cu diminuarea ulterioara treptata D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi impune efectuarea unui test la Synacthen E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere progresiva (pag. 648) 10 AINS pot fi administrate in siguranta in urmatoarele circumstante A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce fenomene de fotosensibilizare B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu congestiv C. in patologii radiculare D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii intestinale E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare corticosteroidiene (pag. 646,647) * 11 O contraindicatie a infiltrarii de corticosteroizi este reprezentata de: A. Infectia activa B. Tendinite C. Artrita aseptica D. Sindromul de canal carpian E. Bursite (pag. 649-650)

A. antihipertensivele de tip sartan B. fenitoina-cu risc de supradozaj C. corticosteroizii indiferent de diagnostic si de simptomatologia algica D. salicilatii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediata E. inhibitorii de pompa de protoni (pag. 647,648) 6 Este permisa

A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan B. prescrierea de AINS concomitent cu anticoagulante orale C. continuarea terapiei cu AINS si in afara perioadelor nedureroase din artroze D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu poliartrita reumatoida E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu sindrom de tunel carpian (pag. 646,647,648) 7 Reprezinta complicatii specifice la infiltratii de corticosteroizi

A. hemartroza B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare C. risartroza D. artrita acuta gutoasa E. artrita psoriazica (pag. 650)

Pag. 94 din 150

12 Contraindicatiile de administrare a AINS (antiinflamatoare nesteroidiene) includ: A. Insuficienta renala cronica B. Patologii rahidiene C. Artroza D. Antecedente de ulcer peptic recent E. Tulburari hemoragice (pag. 646) 13 Masurile igieno-dietetice in terapia prelungita cu corticosteroizi includ: A. Restrictie de zaharuri de absorbtie rapida B. Suplimentarea consumului de sodiu C. Dieta bogata in proteine D. Activitate fizica regulata E. Dieta bogata in produse lactate (pag. 649) Tema nr. 57 Fractura extremitii inferioare a radiusului i a extremitii superioare a femurului la adult i particularitile fracturilor la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 653-654, 655-656, 664 *1 Fractura extraarticular cu deplasare posterioar a extremitii inferioare a radiusului se numete:

*3

Conform clasificrii Garden, fractura cervical a femurului cu ruptur complet este de tip:

A. Garden I B. Garden II C. Garden III D. Garden IV E. Garden V (pag. 655) *4 Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu traiect de fractur:

A. Parcelare ale marelui trohanter B. Ce separ un fragment diafizar C. Oblic de la marele la micul trohanter D. Orizontal ntre marele i micul trohanter E. Sub nivelul micului trohanter (pag. 655) *5 Fractura-dezlipire epifizar Salter 3 este fractura cartilajului de cretere cu

A. Traiect numai prin cartilajul de cretere B. Prelungire metafizar C. Prelungire epifizar D. Prelungire metafizar i epifizar E. Compresiune axial (pag. 664) 6 Deformarea membrului inferior ntr-o fractur dezangrenat a extremitii superioare a femurului este n:

A. Pouteau-Colles B. Goyrand-Smith C. Gerard-Marchand D. Destot E. Galeazzi (pag. 653) *2 Fractura extraarticular cu deplasare anterioar a extremitii inferioare a radiusului se numete:

A. Rotaie extern B. Rotaie intern C. Abducie D. Adducie E. Flexie (pag. 655) 7 Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremitii superioare a femurului sunt adevrate:

A. Pouteau-Colles B. Goyrand-Smith C. Gerard-Marchand D. Destot E. Galeazzi (pag. 653)

A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare B. Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente D. Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz E. Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas (pag. 655)

Pag. 95 din 150

O fractur a extremitii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin:

13 Fracturile extraarticulare ale extremitatii inferioare a radiusului la adult sunt: A. Fractura Pouteau-Colles (deplasare posterioara) B. Fractura Goyrand-Smith (deplasare anterioara) C. Fractura in cruce (a lui Destot) D. Fractura in T E. Fractura marginala anterioara (pag. 653) Tema nr. 58 Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu, flegmon al tecii) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 669-670 1 Unele din semnele clinice locale ale abcesului prilor moi sunt:

A. Durere B. Impoten funcional C. Deformarea pumnului n dos de furculi dac deplasarea este anterioar D. Leziune a nervului radial E. Edem (pag. 653) 9 Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremitii inferioare a radiusului fac parte:

A. Leziunea nervului radial B. Deschidere cutanat C. Sindromul de compartiment D. Infecia zonei operate E. Necroza osoas (pag. 654) 10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din urmtoarele motive A. Risc de epifiziodez postoperatorie (dac intervenia chirurgical este localizat pe cartilajul de cretere) B. Tolerabilitate bun a fixrii vicioase prin remodelarea ulterioar C. Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cretere E. Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips (pag. 664) 11 Complicatiile postoperatorii in fractura extremitatii inferioare a radiusului la adult sunt: A. Infectie a zonei operate B. Sindrom de compartiment al lojelor C. Depresie reactionala D. Pierderea autonomiei la pacientul varstnic E. Deschidere cutanata (pag. 654) 12 Fracturile specifice la copil sunt reprezentate de: A. Fractura in butoias de unt B. Deformarea plastica C. Dezlipirea epifizara D. Fractura pertrohanteriana E. Fractura intertrohanteriana (pag. 655, 664)

A. Colecia fluctuent B. Febra C. Hiperleucocitoza D. Durerea pulsatil E. Hipotermia local (pag. 669) 2 Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:

A. Mrirea n volum a degetului afectat B. Localizarea infeciei C. Iradierea durerii de-a lungul nveliului D. Durere la extensia pasiv a degetului E. Deformarea degetului cu ncovoierea lui (pag. 669) 3 Din factorii favorizani ai infeciilor prilor moi fac parte:

A. Hipotiroidismul B. Artroza la nivelul degetelor minii C. Diabetul zaharat D. Deficien a statusului imunologic E. Prezena de corpi strini (pag. 669) 4 Complicaiile generale i la distan ale infeciilor acute ale prilor moi sunt:

A. Artroza B. Endocardita C. Tetanosul D. Decompensarea n cazul unui teren favorizant E. Flegmonul digital (pag. 669)

Pag. 96 din 150

Tratamentul chirurgical al flegmonului digital se poate face prin:

* 10 n flegmonul digital, durerea este caracterizat de: A. Intensificare la extensia pasiv a degetului B. Intensificare la flexia pasiv a degetului C. Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru degetele II, III i IV D. Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele II, III, IV E. Iradiere pn la pliul palmar distal pentru degetele I i V (pag. 669) * 11 Diagnosticul pozitiv in infectiile acute de parti moi (abces, panaritiu, flegmon al tecii) include urmatorul simptom general: A. Colectarea fluctuanta B. Durerea pulsatila C. Cresterea volumului degetului D. Valoarea ridicata a CRP (proteina C reactiva) E. Febra (pag. 669) Tema nr. 59 Anomalii ale vederii cu debut brutal Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 678-685 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi rou, dureros?

A. Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile C. Deschidere n Z a degetului D. Sinovectomie digital E. Excizia tendonului (pag. 670) *6 Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2 se face prin:

A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile i bi antiseptice de 2 ori/zi B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C. Excizia tendonului interesat dac acesta a necrozat D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile (pag. 670) *7 Tratamentul flegmonului digital n stadiul 3 se face prin:

A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile i bi antiseptice de 2 ori/zi B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului, apoi antibioterapie pentru 21 de zile C. Excizia tendonului interesat dac acesta a necrozat i reconstrucie ulterioar D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie digital E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile (pag. 670) *8 Durata antibioterapiei n artrita (complicaie local n infeciile acute ale prilor moi) este de:

A. dezlipirea de retin B. neuropatia optic ischemic acut anterioar C. glaucom neovascular D. d.degenerescena macular legat de vrst E. ocluzia venei centrale ale retinei (pag. 678) *2 Care dintre urmtoarele afeciuni este caracterizat de scderea brutal a vederii cu ochi alb, nedureros?

A. 7 zile B. 14 zile C. 21 de zile D. 45 de zile E. 60 de zile (pag. 669) *9 Investigaiile de laborator n diagnosticul pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi arat:

A. glaucomul acut B. keratita acut C. endoftalmit D. d.neuropatia optic ischemic anterioar E. glaucom neovascular (pag. 678)

A. Hipertermie local B. Leucopenie C. Trombocitoz D. Creterea proteinei C reactive E. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor (pag. 669)

Pag. 97 din 150

Ocluzia arterei centrale a retinei se caracterizeaz prin:

Uveita anterioar acut este caracterizat prin:

A. congestia ocular B. scderea brusc a vederii C. precipitate pe faa posterioar a corneei D. d.sinechii irido-cristaliniene E. edem macular cu aspect de cirea macular (pag. 679) *4 Ocluzia venei centrale a retinei se caracterizeaz prin:

A. hemoftalmus B. cerc pericheratic C. efect Tyndall D. d.precipitate endocorneene E. sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila s rmn n midriaz maxim (pag. 684) 9 Conduita terapeutic a complicaiilor ocluziei venei centrale a retinei includ:

A. artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei B. hemoragii retiniene striate sau rorunde C. edem macular ischemic cu aspect de cirea macular D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare E. vene i artere ntecuite sub form de manoane perivasculare (pag. 680) *5 Tratamentul glaucomului acut presupune urmtoarele metode cu excepia:

A. msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar B. fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicaiilor neovasculare C. injectare intravitreean de corticosteroizi pentru tratamentul edemului macular cistoid D. d.antibioterapie masiv pentru evitarea panoftalmiei oculare E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea hipopionului (pag. 680) * 10 Care dintre formele de keratit acut este caracterizat de ulcer dendritic sau n hart geografic: A. keratita bacterian B. keratit herpetic C. keratit cu adenovirus D. d.sindrom cu ochi uscat E. sindrom de expunere prin malpoziie palpebral (pag. 684) * 11 Care dintre urmatoarele semne functionale este prezent in ocluzia venei centrale a retinei: A. Edem papilar B. Vene dilatate si sinuoase C. Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau rotunde (profunde) D. Noduli albi, pufosi E. Scaderea acuitatii vizuale (pag. 680)

A. beta-blocante administrate local B. inhibitor de anhidraz carbonic administrate local i general C. midriatice administrate local D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos (pag. 682) 6 Care dintre urmtorii factori favorizeaz apariia glaucomului acut prin nchiderea unghiului?

A. hipermetropia B. administrare simpaticolitice C. administrare parasimpaticomimetice D. d.stress E. expunere prelungit la ntuneric (pag. 682) 7 Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice acute anterioare?

A. scderea brutal a vederii B. durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale C. amputarea cmpului vizual D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton (pag. 681)

Pag. 98 din 150

Tema nr. 60 Ochiul rou i/sau dureros Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 686-688 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care dintre urmtoarele afeciuni sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale?

Care dintre urmtoarele afeciuni oculare sunt caracterizate de scderea acuitii vizuale?

A. conjunctivita acut B. plag ocular cu retenie de corp strin intraocular C. keratit acut D. d. sclerit acut anterioar E. uveit anterioar acut (pag. 687) *6 Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu excepia:

A. conjunctivita acut B. Keratita acut C. Sclerita anterioar acut D. d. Glaucomul acut E. Endoftalmita (pag. 687) *2 In care dintre urmtoarele afeciuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare scderea acuitii vizuale?

A. congestie ocular B. ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare C. durere ocular intens D. d.mioz, cu pupil fix areflexiv E. stare general alterat, greuri, vrsturi (pag. 682) *7 Urmtoarele semne i simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu excepia:

A. conjunctivita bacteriana B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival C. plag conjunctival cu retenie de corp strin D. d. keratita acut E. episclerita acut (pag. 686) 3 Urmtoarele semne i simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar?

A. congestie ocular B. scderea acuitii vizuale C. midriaz D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean E. coloraie cu fluorescein pozitiv (pag. 683) *8 Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu excepia:

A. acuitate vizual normal B. ochiul prezint roea localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor C. apare durere ocular intensificat la micrile globului ocular D. d. cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar E. edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate peripapilare (pag. 687) 4 Care dintre urmtoarele afeciuni pot determina sclerit?

A. acuitate vizual normal B. congestie ocular C. durere ocular D. d.pupil deformate.apare cu recurene identice n cadrul unei boli generale E. apare cu recurene identice n cadrul unei boli generale (pag. 684) *9 Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni:

A. boala Behcet B. tuberculoz C. sarcin extrauterin D. d. boal Crohn E. poliartrit reumatoid (pag. 687)

A. glaucom acut B. keratita epitelial acut C. episclerit acut D. d.cataract traumatic E. corioretinit (pag. 688)

Pag. 99 din 150

* 10 Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu excepia: A. precipitate pe endoteliul corneean B. efect Tyndall al umorii apoase C. sinechii iridocristaliniene D. d.focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice E. focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean (pag. 684) * 11 Care dintre urmatoarele elemente reprezinta criteriu de gravitate al unei conjunctivite bacteriene: A. Senzatia de "nisip in ochi" B. Chemozis-ul (edem conjunctival) C. Grefa de cornee D. Contextul epidemic E. Lavajul ocular (pag. 686) Tema nr. 61 Otalgii i otite la copii i aduli Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 716-721 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Inervaia senzitiv a urechii externe este asigurat de:

Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt:

A. Tulburri de atenie B. Otite externe repetate C. ntrzierea vorbirii D. Tulburri de comportament E. Somnolena (pag. 719) 5 La impedanmetrie n cadrul explorrii otitei seromucoase gsim:

A. Curba tip A B. Curb tip B C. Curb tip C D. Curba tip D E. Curb tip A i C (pag. 720) *6 Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este asociat otitei:

A. Otoragie B. Conjunctivita C. Somnolen D. Disfagie E. Meningita (pag. 718) *7 Complicaiile otitei medii acute nu includ:

A. Nervul auriculotemporal B. Nervul Wrisberg C. Ram auricular al nervului vag D. Nervul timpanic E. Plex cervical superior (pag. 716) 2 Stadiile otitei medii acute sunt:

A. Mastoidita B. Tromboflebita sinusului lateral C. Nevralgia facial D. Menigita E. Abcesul cerebral (pag. 718) *8 Otita seromucoas cronic are o durat a evoluiei simptomelor de:

A. Stadiul de colectare B. Stadiul de cicatrizare C. Stadiul perforat D. Stadiul congestiv E. Stadiul cataral (pag. 717) 3 Otita extern se manifest prin:

A. 7 zile B. 3 sptmni C. 4 sptmni D. 2 luni E. 3 luni (pag. 719) *9 Otita seromucoas cronic este secundar:

A. Hipoacuzie neurosenzorial B. Otalgie C. Edem al conductului auditiv extern D. Congestia timpanului E. Ameeli (pag. 718)

A. otitelor furunculoase B. disfunctiei trompei lui Eustachio C. mastoiditei D. otitelor externe virale E. traumatismelor otice (pag. 719)
Pag. 100 din 150

* 10 Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie acut este: A. 2 zile B. 5 zile C. 9 zile D. o zi E. 14 zile (pag. 720) 11 Otalgiile de origine otologica apar in: A. Parotidita B. Eczema a conductului auditiv extern C. Otita medie acuta D. Otita externa acuta E. Osteita temporalului (pag. 716) 12 In formele clinice de otita medie acuta, miringita virala este caracterizata de: A. Prezenta durerii intense B. Bule (flictene) prezente pe membrana timpanica C. Prezenta obligatorie a exudatului retrotimpanic D. Aspectul bombat al timpanului in partea posterosuperioara a conductului auditiv E. Posibilitatea asocierii cu complicatii precum labirintita (pag. 718) 13 Otita externa maligna: A. Reprezinta o forma clinica si o complicatie a otitei externe B. Apare pe fondul unei imunodepresii C. Evolueaza spre osteoliza osului temporal D. Se manifesta prin durere intensa E. Are ca principal diagnostic diferential tumora maligna a conductului auditiv extern (CAE) (pag. 719)

Tema nr. 62 Angine i faringite ale adultului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 722-727 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 recomandarea AFSSAPS 1 Angina ulcero-necrotic se ntlnete n:

A. Mononucleoza infecioas B. Difterie C. Angina Vincent D. ancru sifilitic E. Herpes (pag. 722) 2 Angina vezicular se ntlnete n:

A. Herpangin B. Grip C. Herpes D. Difterie E. Zona nervului IX (pag. 722) 3 Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n:

A. Angina Vincent B. Angina streptococic C. Difterie D. Herpangina E. Mononucleoza infecioas (pag. 722) 4 n angina eritemato-pultacee depozitele pultacee sunt:

A. Aderente pe amigdale B. Neaderente pe amigdale C. Albicioase D. Cenuii E. Punctiforme (pag. 722) 5 Diagnosticul pozitiv n mononucleoza infecioas se stabilete pe baza:

A. Reacia VDRL B. Hemogramei C. Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn D. Serologia HIV E. Serologia EBV (pag. 725)

Pag. 101 din 150

*6

Difteria are ca agent etiologic :

A. Bacil Gram + B. Bacil Gram C. Spirochet D. Adenovirus E. Virusul parainfluenza (pag. 725) *7 Angina lui Vincent este cauzat de:

12 Angina din mononucleoza infectioasa este caracterizata clinic de: A. False membrane confluente B. Lipsa simptomelor generale C. Asocierea cu hepatosplenomegalia D. Asocierea cu adenopatia in mai multe teritorii cervicale E. Asocierea uneori cu o purpura a valului palatin (pag. 725) 13 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la herpangina sunt adevarate: A. Apare mai ales la varstnici B. Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara bilaterala C. Este determinata de virusul coxsackie D. Vindecare rapida in 2-4 zile E. Tratamentul este in principal etiologic (penicilina V) (pag. 726-727) Tema nr. 63 Epistaxisul i tratamentul acestuia Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 737-739 1 Factorii implicai n aprecierea abundenei epistaxisului sunt:

A. Bacil gram pozitiv B. Corynebacterium C. Spirochet + Bacil gram negativ D. Streptococ E. Stafilococ (pag. 726) *8 Mononucleoza infecioas prezint:

A. Uneori o purpur a vlului palatin B. Rash cutanat C. Paralizie velopalatin D. Trismus E. Erupie vezicular (pag. 725) *9 Angina pseudomembranoas se ntlnete n:

A. Difterie B. Angina Vincent C. Herpangin D. Herpes E. Zona nervului IX (pag. 722) * 10 Amigdalectomia are indicaie doar n cazul: A. anginelor care se repet (2/iarn) B. anginelor care se repet (1/an) C. anginelor care se repet (o dat/ 2 ani) D. recidivei flegmonului periamigdalian E. recidivei anginelor veziculare (pag. 727) 11 Angina eritemato-pultacee se intalneste in: A. Mononucleoza infectioasa B. Sancru sifilitic C. Herpes D. Zona nervului IX E. Infectia streptococica (pag. 722)

A. vrsta pacientului B. durata sngerrii C. voma D. debitul sngerrii E. ameelile (pag. 737) 2 n aprecierea abundenei unui epistaxis este primordial investigarea:

A. paloarei tegumentare B. hipotensiunii C. temperaturii D. tahicardiei E. tahipneei (pag. 737)

Pag. 102 din 150

Oprirea sngerrii ntr-un epistaxis presupune:

*8

Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local:

A. antialgice B. tamponament nazal anterior C. tamponament nazal posterior D. embolizarea vaselor incriminate E. antibioterapie (pag. 737,738) 4 Examinrile complementare n epistaxis presupun:

A. Rinosinuzita B. Boala Rendu Osler C. Tumori nazale D. Epistaxis esenial E. Traumatisme nazale (pag. 739) *9 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general:

A. bilanul coagulrii B. bilanul factorilor de risc cardio-vascular C. bilan de imagistic (CT, RMN) D. examinarea otic E. bilan de imagistic (angiografie) (pag. 738,739) 5 Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu:

A. Carena de vitamin K B. Anomalie vascular Rendu Osler C. Epistaxis esenial D. Hemofilie E. Trombopenie (pag. 739) * 10 Din afirmaiile urmtoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: A. Este o angiomatoz autozomal dominant B. Prezint malformaii vasculare mucoase C. Prezint malformaii vasculare extra-mucoase D. Nu este responsabil de sngerri recidivante E. Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF (pag. 739) * 11 Care este cauza generala de epistaxis? A. Boala Rendu-Osler B. Rinosinuzita C. Traumatisme D. Tumori E. Corpi straini (pag. 739)

A. purpura (febr tifoid) B. tahicardie C. fragilitate capilar (grip) D. disfagie E. dispnee inspiratorie (pag. 739) *6 Care din afirmaiile urmtoare nu este specific fibromului naso-faringian:

A. tumor bogat vascularizat B. frecvent la adolescenii de sex masculin C. frecvent la adolescenii de sex feminin D. are risc de sngerare crescut E. este o cauz local de epistaxis (pag. 739) *7 Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general:

A. HTA B. Anomalie vascular Rendu Osler C. Rinosinuzit D. Hemofilie E. Insuficiena hepatic (pag. 739)

Pag. 103 din 150

Tema nr. 64 Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i particulariti semiologice, psihologice, terapeutice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 776-778, 779-782 1 Care sunt formele de imbatranire?

Inainte de a face prescrierea medicamentelor in geriatrie trebuie realizate

A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de parerea pacientului B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale C. se va determina daca pacientul poate sa isi administreze singur tratamentul D. se va determina calitatea venelor pentru administrarea perfuziilor E. se va estima nevoia de oxigenoterapie (pag. 781) *6 Care din urmatoarele reguli de management pentru un pacient varstnic bolnav sunt valide?

A. Imbatranire datorita unui accident vascular cerebral B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar cu o limitare relativa a capacitatilor functionale C. Imbatranire genetica D. Imbatranire prematura E. Imbatranire patologica cu patologii cronice evolutive provocand handicapuri si dependenta care poate ajunge pana la dependenta totala pentru toate activitatile vietii cotidiene (pag. 776) 2 Care sunt consecintele imbatranirii functiei renale?

A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii B. capacitatea si independenta de miscare a pacientului pastrate C. identificarea rapida a patologiilor acute si tratarea lor pentru a evita decompensarile in cascada D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii depresiva E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii depresiva (pag. 780) *7 Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele in varsta datorita

A. Scaderea volumului rinichilor bilateral B. Scaderea volumului unui singur rinichi C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si toleranta scazuta la regimurile desodate E. Frecventa hipo- si hipernatremiei (pag. 777) 3 Imbatranirea neurocognitiva determina:

A. culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite B. medicatiei administrate sub forma de solutie orala C. nerespectararii regimului igieno-dietetic D. modificari farmacocinetice datorate varstei E. existentei hipertermiei (pag. 781) *8 Imbatranirea aparatului respirator poate fi determina

A. dificultati in coordonarea miscarilor B. diminuarea capacitatii de invatare C. diminuarea timpului de reactie D. cresterea timpului de reactie E. diminuarea atentiei (pag. 777) 4 Managementul pacientului varstnic trebuie sa cuprinda intotdeauna

A. algii intercostale bilaterale B. algii intercostale unilaterale C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor gazoase E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase (pag. 777)

A. anularea datelor anamnestice B. reconstituirea anamnezei C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele urmate anterior D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a omite automedicatia E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si ECG (pag. 780)

Pag. 104 din 150

*9

Imbatranirea vasculara are urmatoarele consecinte clinice

Tulburarea anxioasa generalizata poate avea urmatoarea evolutie

A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata de anumite probleme venoase, deshidratare sau medicament B. aparitia anevrismelor aortice C. edem pulmonar D. pierderea acuitatii vizuale E. cefalee de tip migrenoid (pag. 777) * 10 Imbatranirea sistemului musculare determina A. neuropatii periferice B. sarcopenia = scaderea masei musculare C. crampe musculare D. fracturi ale colului femural E. rupturi musculare repetate (pag. 777) * 11 Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la imbatranirea patologica este adevarata: A. Reprezinta simplul efect al timpului care trece B. Nu se asociaza cu patologii evolutive C. Se caracterizeaza prin prezenta unei patologii cronice evolutive, provocand handicapuri si dependenta D. Nu se asociaza cu patologii evolutive, dar exista o limitare relativa a capacitatilor functionale E. Se caracterizeaza prin conservarea capacitatilor functionale (pag. 776) Tema nr. 65 Tulburri anxioase, tulburri fobice,tulburri obsesivcompulsive, tulburri convertive, starea de stres posttraumatic i tulburrile de adaptare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 913-921 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:

A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de panica, dependente, izolare sociala B. deterioararea cognitiva C. remisii D. cronicizare E. frecvente accidente vasculare cerebrale (pag. 914) 3 Diagnosticul diferential pentru tulburarea obsesiva compulsiva se va face cu:

A. patologia organica B. tulburari anxioase C. tulburari de dispozitie D. dementa vasculara E. tulburarea deliranta (pag. 917) 4 Care din urmatoarele argumente clinice sunt in favoarea diagnosticului de tulburare conversiva?

A. traumatisme craniene in antecedentele recente B. doliu patologic C. bilant somatic perfect normal D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate si contextul patologic (pag. 918) 5 Formele clinice ale tulburarii de adaptare sunt:

A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva B. tulburarea de adaptare cu anxietate C. tulburarea de adaptare antisociala D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva, anxioasa) (pag. 921) *6 Care din urmatoarele afirmatii privind diagnosticul tulburarii de panica sunt advarate?

A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau substanta B. pierderea controlului emotional C. agitatia psihomotorie D. fobia specifica E. starea de stres acut (pag. 913)

A. tulburarea este mai frecventa la femei B. tulburarea este mai frecventa la barbati C. tulburarea este mai frecventa la batrani D. tulburarea este mai frecventa la copii E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele rutiere (pag. 913)

Pag. 105 din 150

*7

In managementul terapeutic al tulburarii anxioase generalizate trebuie urmarite tintele urmatoare:

Tema nr. 66 Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale post-partumului Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 922-925 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii si tulburari ale postpartumului necesita:

A. tratarea bolilor somatice asociate B. tratarea crizei de angoasa acuta C. instituirea unui regim dietetic adecvat D. tratamentul contracturilor musculare E. tratamentul tulburarilor de atentie (pag. 915) *8 Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea urmatoarele comorbiditati:

A. episod maniacal acut B. dementa Alzheimer C. tulburari de limbaj D. schizofrenia E. tulburari de coordonare (pag. 917) *9 Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:

A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta sau risc suicidar B. tratamente medicamentoase C. terapie electroconvulsivanta D. interventie obstetricala in regim de urgenta E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II (pag. 923) 2 Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt:

A. hipoglicemii B. hiperglicemii C. cresterea creatininei D. transpiratii profuze nocturne E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive, miscari anormale, tremuraturi (pag. 919) * 10 Care din urmatoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de adaptare A. tulburare permanenta B. tulburare paroxistica C. tulburare tranzitorie D. tulburare cu evolutie progredienta E. tulburare dependenta de factorii vasculari cerebrali (pag. 920) * 11 Tratamentul simptomatic al tulburarii anxioase generalizate consta in una din urmatoarele atitudini: A. Administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin pe o perioada limitata de timp B. Psihoterapie de sustinere C. Administrarea de antidepresive inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei D. Terapie cognitiva si comportamentala E. Psihoterapie de inspiratie analitica (pag. 915)

A. antecedente psihiatrice de depresie B. sarcini multiple C. evenimente stresante D. complicatii obstetricale E. statut socio-economic scazut (pag. 924) 3 Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues

A. halucinatii auditive persistente B. delir de persecutie C. tuloburari de somn D. anxietate, neliniste E. astenie (pag. 924) 4 Psihoza puerperala (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmatoarea evolutie:

A. favorabila B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri C. deteriorare cognitiva de tip demential D. tulburare de conversie E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau schizofrenie (pag. 925)

Pag. 106 din 150

In faza prodromala a psihozei puerperale pot aparea urmatoarele simptome:

* 10 Negarea sarcinii are drept consecinta: A. debutul schizofreniei B. debutul tulburarii bipolare C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive D. rata mare a mortalitatii perinatale E. reactia de stres post-traumatic (pag. 923) * 11 Una dintre urmatoarele manifestari caracterizeaza tulburarea psihotica in perioada sarcinii: A. Labilitate emotionala B. Dependenta afectiva C. Episod delirant acut D. Episod depresiv major cu elemente melancolice E. Atitudinea ambivalenta fata de sarcina (pag. 922) Tema nr. 67 Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului: aspecte normale i patologice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 995-1006 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Dezvoltarea normala a copilului de la nastere pana la varsta de 6 ani evaluata prin monitorizarea motricitatii se caracterizeaza prin:

A. comportament bizar B. insomnie C. manifestari depresive in cursul ultimelor saptamani de sarcina D. manifestari anxioase E. deteriorare cognitiva (pag. 925) *6 Depresia in perioada sarcinii se caracterizeaza prin:

A. varsaturi matinale B. varsaturi incoercibile C. varsaturi postprandiale D. varsaturi nocturne E. intoleranta la fructoza (pag. 922) *7 Managementul tulburarilor psihice in perioada sarcinii in primul trimestru va respecta urmatoarele reguli:

A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor B. utilizarea in doze mici a antidepresivelor C. utilizarea benzodiazepinelor D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect timostabilizator E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope (pag. 923) *8 Tratamentul post-partum blues (sau sindromul celei de-a treia zile sau baby blues) impune:

A. merge singur la 12-18 luni B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect C. atonii musculare tranzitorii D. activitatea motrica este subordonata reflexelor primare E. motricitatea spontana arhaica asimetrica (pag. 995) 2 Enurezisul se caracterizeaza prin:

A. terapie electroconvulsivanta B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma de solutie orala D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune prelungita E. nu se administreaza tratament medicamentos (pag. 924) *9 Melancolia deliranta post-partum are urmatoarele riscuri:

A. aparitia predominent la baieti B. aparitia predominent la fete C. aparitie nocturna D. evolutie defavorabila neurodegenerativa E. evolutie favorabila spontana (pag. 998)

A. risc de accident vascular cerebral B. risc suicidar si de infanticid C. risc de infarct miocardic D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale E. risc neurodegenerativ (pag. 925)

Pag. 107 din 150

Tulburarile psihotice din perioada copilariei

*8

Autismul infantil Kanner este definit ca si:

A. autismul Kanner B. sindromul Rett C. sindromul Apserger D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce E. schizofrenia infantila cu debut precoce (pag. 999) 4 Autismul Kanner impune un diagnostic diferential cu:

A. o tulburare neurodegenerativa precoce B. o tulburare metabolica precoce C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa care afecteaza limbajul si abilitatile de comunicare D. o tulburare post-traumatica E. o tulburare de tip epileptic (pag. 999) *9 Examinari complementare recomandate in diagnosticul diferential al autismului Kanner:

A. manifestari epileptice B. afectiuni metabolice C. sindromul X fragil D. surditate E. traumatismele obstetricale severe (pag. 999) 5 Dificultatile de calcul matematic afecteaza urmatoarele componente:

A. examen ORL adaptat varstei B. evaluarea perimetrului abdominal C. evaluarea nivelului trigliceridelor D. evaluarea colesterolemiei E. examen coproparazitologic (pag. 999) * 10 Initierea precoce a relatiei parinti-copil se bazeaza pe urmatoarele nivele de interactiune: A. interactiuni motorii B. interactiuni operationale C. interactiuni competitionale D. interactiuni afective E. interactiuni de tip managerial (pag. 1000) * 11 Care dintre urmatoarele este caracteristica motricitatii normale la nastere? A. Motricitate spontana asimetrica B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe spate C. Tonus axial al membrelor este crescut D. Hipotonie generalizata E. Lipsa reflexelor primare (pag. 995) * 12 Varsta la care sugarul poate sta in pozitie sezanda cu sprijin este de obicei: A. 3 luni B. o luna C. 6-7 luni D. 9 luni E. 1 an (pag. 996)

A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si conversia problemelor in simboluri aritmetice) B. perceptive (recunoasterea si intelegerea simbolurilor) C. motorie (incapacitatea de deplasare) D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor) E. cognitiva (deficit cognitiv sever) (pag. 1001) *6 Managementul dificultatilor de calcul matematic se va face prin:

A. antidepresive B. antipsihotice C. reeducarea adaptata copilului D. psihostimulente E. neuroprotectoare (pag. 1001) *7 Managementul dificultatilor de citire ale copilului va beneficia de:

A. antidepresive B. antipsihotice C. psihostimulente D. neuroprotective E. reeducare logopedica (pag. 1001)

Pag. 108 din 150

* 13 Inceputul controlului sfincterian la copil are loc in jurul varstei de: A. 4 luni B. 8 luni C. 1 an D. 2 ani E. 4 ani (pag. 996) 14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare varstei la copil se poate manifesta prin: A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul B. la o luna hipertonia membrelor C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut (pag. 997) 15 Enurezisul la copil este caracterizat prin: A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel putin 5 ani B. Apare mai frecvent la fete C. Apare in majoritatea cazurilor diurn D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului E. Forma primara e cea mai frecventa (pag. 998) 16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu encoprezisul la copil sunt adevarate? A. Apare mai frecvent la baieti B. Sunt mai ales forme secundare C. Nu se asociaza cu constipatia D. Mai putin grav decat enurezisul E. Dispare adesea in timpul separarii de familie (pag. 998) * 17 Care este perioada caracteristica de aparitie a mericismului? A. La nastere B. In primele 3 luni de viata C. Intre 3 si 12 luni D. Intre 1 si 2 ani E. Dupa varsta de 5 ani (pag. 998)

18 Sindromul Mnchhausen prin transfer la copil se caracterizeaza prin: A. Patologia copilului provocata sau simulata de un parinte B. Examene medicale foarte rare prin opozitia parintilor C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este despartit de parinte E. Riscuri de sechele fizice, psihologice (pag. 1003) 19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt adevarate? A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste B. La 4 luni: lalalizare C. La 6 luni articuleaza primele silabe D. La 7 luni pronunta primele cuvinte E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii corecte (pag. 997) * 20 Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie involuntara in absenta unor afectiuni organice la copilul de cel putin: A. 6 luni B. 1 an C. 2 ani D. 4 ani E. 6 ani (pag. 998) * 21 Particularitatea comuna a enurezisului si encoprezisului la copii este: A. Aparitia nocturna B. Pozitia caracteristica: spatele incordat, curbat, capul pe spate C. Regurgitarea alimentelor partial digerate D. Frecventa mai mare la baieti E. Frecventa mai mare a formei primare a bolii (pag. 998)

Pag. 109 din 150

Tema nr. 68 Nutriie i alimentaie pediatric Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1028-1030 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Principiile alaptarii naturale sunt:

*5

Laptele hipoalergenic are urmatoarea particularitate:

A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor din laptele de vaca C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din laptele de vaca D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza E. Se utilizeaza in realimentare dupa gastroenterocolita acuta (pag. 1029) 6 Laptele de soia:

A. precoce, din primele ore de viata B. la cererea sugarului C. de 2-3 ori pe zi D. durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare san E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o formula de lapte adaptata varstei (pag. 1028) 2 Printre beneficiile alaptarii materne se pot mentiona:

A. Nu se poate folosi la sugar B. este alimentul de electie in primele luni de viata C. Prezinta risc de alergii incruciate D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la proteinele din laptele de vaca (PLV) E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) (pag. 1029) *7 Referitor la diversificare este adevarata afirmatia:

A. Contine acizi grai esentiali indispensabili pentru maturizarea cerebrala B. Nu contine Ig A C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina din laptele de vaca) D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil E. Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului (pag. 1028) *3 Care e formula de lapte utilizata in caz de atopie familiala?

A. Numarul de mese creste progresiv B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni D. Nu se incepe inainte de 4 luni E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni (pag. 1029) 8 Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are urmatoarele caracteristici:

A. lapte praf integral B. formule de start C. formule de soia D. formule fara lactoza E. formule hipoalergenice (pag. 1029) *4 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la alimentatia sugarului pana la varsta de 4 6 luni este adevarata:

A. Este necesara mentinerea aportului lactat de 500 ml/zi B. Apa este singura bautura recomandata C. ase mese principale pe zi D. Se pot folosi bauturi carbogazoase E. Se va opri diversificarea (pag. 1030) *9 Care dintre urmatoarele este contraindicatie exceptionala pentru laptele matern:

A. este exclusiv lactata B. se recomanda diversificarea precoce C. formulele de lapte praf sunt obligatorii D. se face dupa un program strict al meselor E. nu este necesar nici un supliment vitaminic (pag. 1028)

A. Galactozemie B. Ragade mamare C. Diabet zaharat D. Gastroenterocolita acuta E. Intoleranta la gluten (pag. 1028)

Pag. 110 din 150

10 Perioada de tranzitie si diversificare al sugarului se caracterizeaza prin: A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim 500ml/zi C. se trece la formulele de start D. scaderea progresiva a numarului de mese E. continua suplimentarea cu vitamina D (pag. 1029) 11 In alimentatia copilului de la 1-3 ani sunt valabile urmatoarele: A. Aportul lactat trebuie mentinut la 1000 ml/zi B. Se administreaza 4 mese principale pe zi C. Apa este singura bautura recomandata D. Se poate folosi lapte integral E. Se va continua diversificarea (pag. 1030) 12 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu folosirea laptelui de soia in alimentatia sugarului sunt adevarate? A. Este alternativa posibila in caz de alergie la proteinele laptelui de vaca (PLV) B. Se utilizeaza in cazurile de atopie familiala C. Se utilizeaza in realimentarea dupa gastroenterocolita la copilul sub 3 luni D. Are risc de repercusiuni asupra dezvoltarii organelor genitale (fitoestrogeni) E. Este utilizat ca formula antireflux (pag. 1028-1029) 13 In perioada de tranzitie si diversificare in alimentatia sugarului de la 4-6 luni la 1 an: A. Alimentatia lactata ramane necesara B. Se intrerupe suplimentarea cu vitamina D C. Cerealele cu gluten se introduc de la 6 luni D. Proteinele animale se introduc de la 7-8 luni E. Creste progresiv numarul de mese (pag. 1029)

Tema nr. 69 Febra la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1039-1041 1 Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul infectiilor maternofetale la copilul sub varsta sub 3 luni cu febra acuta?

A. Streptococ grup B B. E. Coli C. Enterococi D. Streptococ hemolitic de grup A E. Listeria monocytogenes (pag. 1039) 2 Managementul tipic al febrei acute la copilul cu varsta sub 6 saptamani presupune:

A. Urmarire la domiciliu B. Hemograma, PCR, examen de urina C. Administrarea de betalactamine per os D. Punctie lombara E. Hemocultura, radiografia toracelui (pag. 1039) *3 Care este cea mai frecventa cauza de febra acuta la copilul cu varsta intre 3 i 36 luni?

A. Endocardita B. Infectie ORL sau respiratorie C. Pielonefrita D. Meningita E. Boala diareica acuta (pag. 1039) 4 Managementul febrei acute la copilul cu varsta peste 3 ani implica urmatoarele:

A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar B. Corticoterapie C. Cautarea semnelor de gravitate D. Cautarea unui punct de plecare E. Tripla antibioterapie de prima intentie (pag. 1040) 5 Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in meningita la copilul cu febra acuta este sustinuta de:

A. Fontanela deprimata B. Tulburari de contienta C. Fontanela bombata D. Redoare de ceafa E. Stare de rau epileptic (pag. 1040)
Pag. 111 din 150

Orientarea diagnostica in functie de examenul clinic in infectia urinara la copilul cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se bazeaza pe:

11 In boala Kawasaki la copil febra se poate asocia cu: A. Conjunctivita purulenta (septica) B. Enantem C. Edem al extremitatilor D. Eruptie polimorfa E. Adenopatie cervicala (pag. 1041) 12 In tripla antibioterapie de prima intentie utilizata la sugarul cu varsta sub 3 luni cu febra acuta sunt incluse: A. Cefalosporinele de generatia a III-a B. Amoxicilina C. Aminoglicozidele D. Macrolidele E. Fluoroquinolonele (pag. 1039) 13 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu febra acuta la copilul peste 3 ani sunt adevarate? A. Masurarea temperaturii se face auricular B. Masurarea temperaturii se face axilar C. Se cauta semne de gravitate D. Se cauta un punct de plecare E. Se administreaza obligatoriu antibioterapie (pag. 1040) Tema nr. 70 Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil (i tratament) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Care este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copil?

A. Apetit crescut B. Iritabilitate C. Urina tulbure sau hematurie D. Polakiurie E. Disurie (pag. 1040) *7 La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza diagnosticul catre:

A. encefalita B. meningococemie C. hemofilie D. infectie urinara E. artrita (pag. 1040) *8 Care este tratamentul de prima intentie al febrei acute la copil?

A. Aspirina B. Ibuprofen C. Paracetamol D. Diclofenac E. Ampicilina (pag. 1041) *9 La copilul cu febra acuta, conjunctivita aseptica, enantem, edem al extremitatilor, eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai probabil diagnostic este:

A. Septicemie B. Sindrom nefrotic impur C. Meningita D. SIDA E. Boala Kawasaki (pag. 1041) * 10 Antibioticul de prima intentie in tratamentul febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni este: A. Macrolid B. Gentamicina C. Flourochinolona D. Cefalosporina de generatia a III-a E. Biseptol (pag. 1040)

A. Bacteriana B. Virala C. Parazitara D. Greeli de alimentatie E. Fungica (pag. 1051)

Pag. 112 din 150

*2

Care este microorganismul implicat cel mai frecvent in diareea acuta la copil?

Managementul deshidratarii acute la copil implica:

A. Salmonella B. E. coli patogen C. Adenovirusul D. Rotavirusul E. Giardia lamblia (pag. 1051) *3 Diagnosticul de deshidratare acuta la copil se face in principal prin urmatoarea interventie:

A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste 10% B. Internare obligatorie C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune volemica in caz de hipovolemie D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in orice tip de deshidratare E. Rehidratare intravenoasa in cazul eecului rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%. (pag. 1050) 8 Criteriile de spitalizare in diareea acuta la copil sunt:

A. anamneza B. identificarea unui teren predispozant C. examenul clinic D. coprocultura E. ionograma sanguina i urinara (pag. 1049) *4 Varsaturile sugarului cu agravare progresiva, aparute dupa un interval liber si cu pastrarea aperitului sunt caracteristice:

A. Varsta sub 3 luni B. Necesitatea rehidratarii orale C. Deshidratare peste 10% D. Intoleranta digestiva totala E. Prematuritate (pag. 1050) 9 Atitudinea terapeutica in diareea acuta la copil implica urmatoarele:

A. alergiei alimentare B. refluxului gastroesofagian C. hipertensiunii intracraniene D. epilepsiei E. stenozei pilorice (pag. 1063) *5 Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa un interval liber de:

A. Realimentare precoce B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta C. Antisecretorii (racecadotril) D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree persistenta E. Realimentare cat mai tardiva (pag. 1051) 10 Varsaturile cronice la sugar i copil mic au urmatoarele cauze digestive: A. Stenoza pilorica B. Apendicita acuta C. Alergia alimentara D. Imperforatia anala E. Refluxul gastro-esofagian (pag. 1063) 11 Deshidratarea intracelulara la sugari si copii este caracterizata de: A. Sete puternica B. Hipertonia globilor oculari C. Tulburari neurologice D. Febra E. Mucoase uscate (pag. 1049)

A. 2-3 ore B. 2-3 zile C. 7 zile D. 2-8 saptamani E. 6-8 luni (pag. 1036) 6 Deshidratarea extracelulara la copil se caracterizeaza prin:

A. Scadere importanta in greutate B. Pliu cutanat persistent C. Hipotonia globilor oculari D. Colaps E. Sete vie (pag. 1049)

Pag. 113 din 150

12 Cauze metabolice de varsaturi acute la sugar si copil sunt: A. Insuficienta suprarenala cronica B. Tulburari hidroelectrolitice C. Cetoacidoza diabetica D. Insuficienta renala acuta E. Aminoacidopatii (pag. 1062-1063) 13 Stenoza pilorica la sugar este caracterizata prin: A. Aparitia simptomelor dupa un interval liber de 28 saptamani de la nastere B. Varsaturi in cursul meselor C. Inapetenta D. Alcaloza hipocloremica E. Palparea abdominala a olivei pilorice + unde peristaltice (pag. 1063) Tema nr. 71 Convulsiile i epilepsia la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1079-1085 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In encefalita herpetica la copil, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului cuprinde:

A. Criza tonico-clonica generalizata B. Hipotermie C. Durata sub 15min D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala E. Sugar cu deficit neurologic (pag. 1080) 4 Pentru encefalita post-infectioasa la copil pledeaza:

A. Varsta peste 5 ani B. Anomalii neurologice severe focale C. Debut progresiv D. CT cu hipodensitati focale E. Febra moderata (pag. 1080) 5 Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde:

A. Antipiretice B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta C. Antibioterapie, la nevoie D. Bronhodilatatoare E. Antitusive (pag. 1081) *6 Care este situatia in care RMN cerebrala este utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?

A. Varsta de debut este sub 1 an B. Alterarea constientei este progresiva C. Apar convulsii intarziate la 48-72h D. Debut brusc E. Apare in afebrilitate (pag. 1079) 2 Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de:

A. Numai la sugar B. Numai inainte de interventia chirurgicala C. In epilepsiile generalizate D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau simptomatica E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN functionala. (pag. 1082) *7 Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic bun este:

A. Asociere cu febra B. Antecedente neurologice C. Durata peste 30 minute D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani) E. Fara semne de infectie intracraniana (pag. 1080)

A. Epilepsia grand mal B. Epilepsia petit mal C. Sindromul West D. Sindromul Dravet E. Sindromul Lenox-Gastaut (pag. 1083)

Pag. 114 din 150

*8

In epilepsia copilului, triada : spasme in flexie, hipsaritmie la EEG si regresia achizitiilor este caracteristica:

13 Convulsiile febrile simple la sugar si copil: A. Apar la copilul intre 3 luni si 5 ani B. Au caracter tonico-clonic generalizat C. Nu se asociaza cu semne de infectie intracraniana D. Sunt precedate de antecedente neurologice E. Determina dezvoltare psihomotorie deficitara (pag. 1080) Tema nr. 72 Infecii ale tractului respirator la copil (Angine i faringite, Infecii bronho-pulmonare la sugar i copil) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1068-1069, 1099-1101 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Care din urmatoarele afirmatii legate de rinofaringita acuta este adevarata:

A. Sindromului West B. Sindromului Dravet C. Sindromului Doose D. Epilepsiei grand mal E. Epilepsiei petit mal (pag. 1083) *9 La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aparute la EEG sunt caracteristice sindromului:

A. West B. Dravet C. Lennox-Gastaut D. Doose E. Down (pag. 1083) * 10 In epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmatoarea caracteristica: A. Sunt atone B. Apar mai ales la sugar C. Sunt localizate pe un hemicorp D. Prognosticul este infaust E. Sunt tonico-clonice generalizate (pag. 1083) 11 Care sunt caracteristicile encefalitei acute herpetice la copil? A. E mai frecventa la copilul mare si adolescent B. Debutul este supraacut C. Convulsiile apar la 48-72 de ore de la debut D. Crizele focale brahiofaciale E. Evolutia spre stare de mal epileptic (pag. 1079) 12 In cadrul epilepsiilor copilului, sindromul West este caracterizat de: A. Aparitia dupa primul an de viata B. Face parte din formele usoare de epilepsie C. Spasme in flexie D. Hipsaritmie la EEG E. Regresia achizitiilor (pag. 1083)

A. Aproape exclusiv de origine bacteriana B. Afecteaza mai ales copiii mici C. Evolutie prelungita 2-3 saptamani D. Necesita obligatoriu antibioterapie E. Este rara la copii (pag. 1068) *2 In anginele si faringitele copilului, etiologia virala se manifesta mai degraba prin:

A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor B. aspect eritemato-pultaceu C. abces retrofaringian D. angina pseudomembranoasa E. angina veziculoasa (pag. 1068) *3 Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile la copil se face prin urmatoarea asociere:

A. ampicilina plus gentamicina B. cefalosporine de generatia III asociate cu vancomicina sau rifampicina C. penicilina plus doxiciclina D. cefalosporine plus gentamicina E. penicilina plus flourochinolone (pag. 1101)

Pag. 115 din 150

*4

In diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR in secretiile nazale este utila in identificarea urmatorului germen:

Care sunt indicatiile pentru efectuarea radiografiei toracice in bronita acuta?

A. febra inexplicabila, mai ales la sugar B. etiologia virala C. tuse persistenta insotita de tahipnee D. pneumonii recidivante E. suspiciune de inhalare de corp strain (pag. 1100) 10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune: A. antibioterapie de urgenta i de prima intentie B. spitalizarea cazurilor grave C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la cei cu varsta mai mica de 3 ani D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca mycoplasma E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile (pag. 1101) 11 Rinofaringita copilului: A. Este aproape exclusiv de origine virala B. Afecteaza mai ales copiii de varsta scolara C. Este cea mai frecventa patologie infectioasa la copil D. Are evolutie spontan favorabila E. Se poate complica cu otita medie (pag. 1068) 12 Tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei acute la sugar include: A. Dezobstructie nazala cu ser fiziologic B. Fractionarea meselor C. Kinetoterapie respiratorie D. Antibioterapie numai in caz de suprainfectie bacteriana patenta E. Pozitie procliva dorsala la unghi de 30 grade (realizat cu ham de siguranta) (pag. 1099-1100) 13 Strategia antibiotica din pleuropneumopatiile copilului cuprinde: A. Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu vancomicina sau rifampicina B. Tratament empiric cu penicilina pana la sosirea antibiogramei C. Utilizarea de prima intentie a macrolidelor D. Tratament intravenos minim 15 zile E. Durata totala a tratamentului de 6 saptamani (pag. 1101)

A. Streptococ betahemolitic B. E. coli C. Proteus D. Mycoplasma E. Chlamydia. (pag. 1101) *5 Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie sa cuprinda urmatoarea interventie:

A. obligatoriu antibioterapie B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice C. antibioterapie in caz de febra persistenta D. badijonaj lingual cu solutii de Nistatin E. efort fizic sustinut (pag. 1100) 6 Tabloul clinic al rinofaringitei acute presupune:

A. rinoree anterioara/posterioara B. tuse iritativa C. raluri bronice D. modificari Rx E. obstructie nazala (pag. 1068) 7 Care din urmatoarele afirmatii despre anginele acute sunt adevarate?

A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale amigdalelor palatine B. cel mai adesea sunt virale C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor D. febra este adesea ridicata E. tratamentul antibiotic se folosete de rutina (pag. 1068) 8 Urmatoarele sunt caracteristice pentru broniolitele acute ale sugarului:

A. varsta sub 2 ani B. apar in epidemii vara C. sunt frecvent virale D. examinarile complementare sunt obligatorii E. pot fi precedate de rinofaringita acuta (pag. 1099)

Pag. 116 din 150

Tema nr. 73 Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la copil Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1092-1094, 1095-1098 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Care sunt examinarile complementare necesare in astmul bronsic la copil?

*5

In astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmatoarea substanta:

A. Omalizumab B. Propranolol C. Histamina D. Aspirina E. Ranitidina (pag. 1093) 6 Tratamentul rinitei alergice intermitente consta in:

A. Ancheta alergologica B. Prick test cutanat C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni D. Testare alergeni alimentari E. Testare alergeni respiratori (pag. 1092) 2 Factorii de risc endogeni pentru alergiile respiratorii la copil sunt:

A. Evictiune alergenica B. Corticoizi inhalator C. Histamina D. Cromone E. Decongestionante (pag. 1093) *7 Care este criteriul de gravitate care poate anunta stop respirator iminent in astmul bronsic la copil?

A. Teren genetic B. Factori emotionali C. Infectiile respiratorii D. Poluarea atmosferica E. Obezitatea (pag. 1092) 3 Care din urmatoarele sunt semne de atopie personala utile in diagnosticul astmului alergic?

A. Dispneea la efort B. Bradicardia C. Ralurile sibilante D. PEF peste 80% E. SaO2 90-95% (pag. 1095) *8 Care este tratamentul de fond de prima intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa GINA 2006?

A. Psoriazis B. Eczema C. Rinita atrofica D. Rinita sezoniera E. Alergie alimentara (pag. 1092) *4 Care dintre urmatoarele reprezinta tratamentul de fond folosit in astmul intermitent?

A. Corticoizi inhalatori in doze slabe B. Antileucotriene C. Betaadrenergice cu actiune prelungita D. Teofiline retard E. Anti IgE (pag. 1098) *9 Care este tramentul crizei de astm bronsic dupa GINA2006?

A. Corticoizii inhalatori B. Corticoizii per os C. Inhibitorii de leucotriene D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de actiune E. Astmul intermitent nu are tratament de fond (pag. 1093)

A. Corticostreroizi in doze slabe B. Histamina C. Adrenalina D. Antileucotriene E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie (pag. 1098)

Pag. 117 din 150

10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmatorii parametrii: A. Fara limitarea activitatilor B. Fara simptome nocturne C. Valoarea VEMS/PEF sub 80% D. Fara exacerbari E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor (pag. 1096) 11 Urmatoarele afirmatii in legatura cu examinarile complementare in astmul alergic sunt adevarate: A. Se indica ancheta alergologica personala si familiala B. Pentru testarea sensibilitatii de tip 1 se efectueaza prick-test cutanat C. La copilul sub 36 de luni se dozeaza IgE totale D. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii alimentari E. La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii respiratorii (pag. 1092) 12 Care dintre urmatorii parametri definesc astmul controlat dupa GINA 2006: A. Simptome diurne mai mult de 2 pe saptamana B. Prezenta limitarii activitatilor C. Prezenta simptomelor nocturne D. Utilizarea beta-2 agonistilor de maxim doua ori pe saptamana E. Lipsa exacerbarilor (pag. 1096) 13 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu rinita alergica persistenta la copil sunt adevarate? A. Are manifestari de hipersensibilitate imediata induse de IgE B. Simptomele de obstructie nazala cronica sunt importante C. Diagnosticul este esentialmente bazat pe examenele complementare D. Este indicat tratamentul medicamentos local E. Este indicata imunoterapia specifica (pag. 1094)

Tema nr. 74 Infeciile urinare la copil. Leucocituria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1105-1106 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 In pielonefrita acuta la copil, bandeleta urinara este utila pentru determinarea:

A. Cilindrilor leucocitari B. Leucocituriei C. Nitritilor D. Hematuriei E. Cristalelor birefringente (pag. 1105) *2 Care este examinarea complementara de prima intentie in pielonefrita la copil?

A. Hemograma B. Urocultura C. Bandeleta urinara D. Ecografia renala E. Hemocultura (pag. 1105) *3 Entitatea patologica depistata prin cistografie retrograda efectuata la copil cu pielonefrita este:

A. Insuficienta renala cronica B. Refluxul vezico-ureteral C. Ptoza renala D. Malformatiile vasculare renale E. Cicatricile renale (pag. 1105) 4 Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul de atac al pielonefritei copilului este necesara in caz de:

A. Uropatie malformativa cunoscuta B. Varsta < 3 luni C. Sindrom septicemic D. Imunodepresie E. Urocultura pozitiva pentru enterococ (pag. 1106)

Pag. 118 din 150

*5

Referitor la tratamentul antibiotic al pielonefritei copilului, care din afirmatii este adevarata?

Tratamentul cistitei copilului consta in:

A. Ceftriaxon (i.v sau i.m) B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile C. Nu este necesara prevenirea recidivelor D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste cazuri E. tratamentul instabilitatii vezicale. (pag. 1106) 10 Principiile terapeutice in pielonefrita copilului includ: A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral (pag. -) * 11 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul pielonefritei la copil este adevarata? A. La sugari, fluorochinolonele pot fi utilizate ca si la adult B. Tratamentul de atac dureaza 2-4 zile C. Daca germenul identificat este un enterococ se recomanda ceftriaxon D. Aminoglicozidele sunt contraindicate E. Cotrimoxazolul este indicat pentru tratamentul oral de intretinere inaintea varstei de 1 luna (pag. 1106) Tema nr. 75 Boli de nutriie la copil (Diabetul zaharat tip 1 i 2 la copil, Obezitatea la copil) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1109-1112, 1121-1122 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Sindromul cardinal in diabetul zaharat la copil este compus din:

A. Dureaza 10 zile in total B. Este obligatoriu intravenos C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore D. Aminoglicozidele sunt contraindicate E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator (pag. 1106) *6 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?

A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie, nitriti) B. Prezenta febrei C. Prezenta durerii lombare D. Prezenta sindromului inflamator E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana unica (pag. 1106) 7 Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita copilului consta in:

A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de rezultatele antibiogramei B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice, ciprofloxacina poate fi luata in considerare in prepubertate C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile D. Prevenirea si tratamentul costipatiei E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere (pag. 1106) *8 Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul de pielonefrita la copil este adevarata?

A. Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml chiar fara bacteriurie B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii unice peste 105/ml C. Se confirma in caz de leucociturie de peste 104/ml i prezenta unei bacteriurii unice peste 105/ml D. Se confirma in caz de hematurie microscopica E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente (pag. 1105)

A. Poliurie osmotica B. Transpiratii profuze C. Polidipsie D. Polifagie E. Scadere in greutate (pag. 1109)

Pag. 119 din 150

Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta prin:

Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune in urmatoarele situatii:

A. Bradipnee B. Deshidratare globala C. Greturi, varsaturi D. Dureri abdominale E. Astenie (pag. 1109) 3 Semnele clinice neuroglicopenice in hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt:

A. Glicozurie plus cetonurie B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l D. crestere in greutate E. apetit capricios (pag. 1109) *8 In diabetul la copil, determinarea anticorpilor anticelule insulare si anti GAD este utila in urmatoarea situatie:

A. Hipotonia generalizata B. Tulburarile de vedere C. Tuburarile de echilibru D. Tulburarile de constienta E. Convulsiile, astenia (pag. 1111) *4 Obezitatea de gradul I la copil se defineste prin urmatorul element:

A. Calcularea riscului de hipoglicemie B. Diagnosticul pozitiv al bolii C. Confirmarea caracterului autoimun D. Confirmarea cetoacidozei E. Confirmarea caracterului insulinodependent (pag. 1109) *9 In managementul diabetului la copil, Hb glicata trebuie sa aiba o valoare:

A. IMC peste percentila 50 B. IMC peste percentila 75 C. IMC peste percentila 97 D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala (pag. 1121) 5 Tratamentul medicamentos sau chirurgical in obezitatea la copil este indicat la:

A. Sub 3% B. Sub 5% C. Sub 7,5% D. Peste 9% E. Peste 10% (pag. 1111) * 10 Care este masura terapeutica ce se poate aplica la un copil autonom cu diabet zaharat? A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese B. Insulina cu actiune lenta dimineata C. Gustare la ora 10 D. Maxim 2 injectii pe zi E. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara (pag. 1111) * 11 Care este investigatia utila in confirmarea caracterului insulinodependent al diabetului zaharat la copil? A. Glicozuria B. Cetonuria C. Glicemia a jeun D. Peptidul C cu valori foarte reduse inainte de tratament E. Rezerva alcalina mai mica de 15 mEq/l (pag. 1109)

A. Copiii cu obezitate comuna B. Adolescent cu obezitate morbida C. Esecul masurilor dietetice D. Esecul masurilor de suport psihologic E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice (pag. 1122) *6 Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu managementul chirurgical al obezitatii la copil este adevarata?

A. Este o masura de prima intentie B. Se indica mai ales in obezitatea comuna C. Este contraindicat la adolescentul mare D. Consta in aplicarea unui inel gastric E. Este contraindicat in obezitatea morbida (pag. 1122)

Pag. 120 din 150

Tema nr. 76 Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1031-1034 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nascutului este constituit din:

*5

Care este afirmatia ce defineste retardul de crestere intrauterina a nou nascutului?

A. Greutate la nastere sub 2500 g B. Greutate la nastere sub 2000 g C. Greutate la nastere sub 1500 g D. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 10 E. Greutatea la nastere raportata la varsta gestationala este inferioara percentilei 50 (pag. 1033) 6 Care sunt cei mai frecventi germeni implicati in infectia materno-fetala?

A. Activitate cardiaca B. Respiratie C. Culoare D. Tonus, reactivitate E. Eliminarea meconiului (pag. 1031) 2 In evaluarea nou nascutului, serologia materna in sarcina trebuie sa cuprinda:

A. Streptococ B B. E. Coli C. Pneumococ D. Enterococi E. Listeria monocitogenes (pag. 1033) 7 Scorul Silverman din sindromul de detresa respiratorie a nou nascutului este compus din:

A. HIV B. HBV, HCV C. Rujeola D. Rubeola E. Sifilis, toxoplasmoza (pag. 1031) 3 Ingrijirea nou nascutului la termen implica urmatoarele interventii care se efectueaza sistematic la nastere:

A. Bataia aripilor nazale B. Balans toraco-abdominal C. Tiraj intercostal, geamat respirator D. Deprimare xifoidiana E. Cianoza generalizata (pag. 1034) *8 La nou nascutul normal primul meconiu trebuie emis la:

A. Administrarea de vitamina D B. Administrarea de vitamina K C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24 de ore de viata E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore dupa nastere (pag. 1032) *4 Varsta gestationala in cazul prematuritatii este:

A. O ora de la nastere B. 6 ore de la nastere C. 24 de ore de la nastere D. 48 de ore de la nastere E. 72 de ore de la nastere (pag. 1032) *9 Metoda recomandata pentru depistarea precoce a icterului neonatal este:

A. Sub 40 de saptamani B. Peste 42 de saptamani C. Sub 37 de saptamani D. Sub 30 de saptamani E. Sub 28 de saptamani (pag. 1032)

A. Dozarea sangvina a bilirubinei B. Bilirubinometria transcutanata C. Examenul sumar de urina D. Determinarea grupului sangvin al mamei si copilului E. Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru de sarcina (pag. 1032)

Pag. 121 din 150

* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu curba ponderala a nou-nascutului este adevarata? A. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 25% din greutatea de la nastere B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea de la nastere C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa se faca in prima luna de viata D. Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala dupa nastere E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern (pag. 1032) * 11 Care parametru primeste 0 puncte la calculul scorului Apgar? A. Activitate cardiaca peste 100/min B. Respiratia neregulata C. Cianoza generalizata sau paloarea D. Flectarea celor 4 membre E. Reactivitate slaba (geamat, grimasa) (pag. 1031) Tema nr. 77 Lupusul eritematos diseminat. Sindromul antifosfolipidic (SAFL) Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1138-1142 *1 Diagnosticul n lupusul eritematos discoid presupune existena

*3

Afectarea hematologic n lupusul eritematos diseminat este reprezentat n principal de

A. limfocitoz constatat la 2 determinri B. trombopenie > 100G/L C. leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri D. anemie feripriv E. trombocitoz (pag. 1138) *4 Identificai manifestarea clinic posibil n LED

A. fotosensibilitate normal B. alopecie C. endocardit septic D. artrite erozive E. ulceraii genitale (pag. 1138) *5 Afirmaia corect privind afectarea renal n lupus

A. afectarea renal este de tip interstiial B. nu necesit monitorizarea creatininei C. necesit obligatoriu examen citobacteriologic pentru diagnostic D. sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie renal E. nu determin glomerulonefrit proliferativ (pag. 1139) 6 Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic

A. rash-ului malar B. pericarditei constrictive C. artritelor erozive D. ulceraiilor mucoasei gastrice E. ac anti-RNP (pag. 1138) *2 Lupusul eritematos diseminat

A. cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial B. cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie C. cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin D. absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive E. detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U (pag. 1142)

A. este o boal autoimun organ-specific B. asociaz autoimunitate ndreptat mpotriva componentelor citoplasmatice C. afecteaz predilect femeile post-menopauz D. prezint antigenitate a componentelor nucleare celulare E. survine doar la vrst tnr (15 45 ani) (pag. 1138)

Pag. 122 din 150

Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos diseminat sunt corecte

Tema nr. 78 Patologii autoimune: aspecte epidemiologice, diagnostice i principii de tratament Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1136-1137 *1 Identificai anticorpii cu specificitate nalt pentru poliartrita reumatoid

A. AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici + + B. ac anti-ADN reflect activitatea bolii C. ac anti-Sm sunt specifici LED D. C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED E. Anticardiolipinele IgG i IgM sunt specifice LED (pag. 1140) 8 Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED

A. anticorpii antinucleari (AAN); B. ac anti-CCP; C. factorul reumatoid D. ac anti-centromer E. ac anti-ADN (pag. 1136) *2 Anticorpii specifici, de interes diagnostic i prognostic n lupusul eritematos sistemic sunt reprezentai de

A. dozarea ac anti-ADN B. deteminarea ac anti-limfocitari C. determinarea C1q D. testul Coombs granular E. dozarea anti-ECT (pag. 1140) 9 Asocierea LED sarcin presupune

A. anticorpii antinucleari (AAN) B. ac anti-histone C. ac anti-ADN D. anticoagulantul lupic E. ac anti-antigene nucleare solubile (pag. 1136) *3 Anticorpii anti-antigene nucleare solubile includ, cu excepia

A. risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii B. risc de eclampsie C. rar lupus neonatal D. boal stabilizat de cel puin 3 luni E. risc de retard de cretere a ftului (pag. 1141) 10 Bilanul iniial n LED presupune A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA B. factor reumatoid C. test Coombs globular D. ionogram sanguin E. puncie biopsie renal (pag. 1140) * 11 Dintre anticorpii anti-antigene nucleare solubile (anti-ECT), in lupusul eritematos diseminat intalnim in primul rand, fiind foarte specifici: A. Anticorpii anti-Sm (Smith) B. Anticorpii anti-RNP (anti-ribonucleoproteine) C. Anticorpii anti-histone D. Anticorpii antifosfolipidici E. Anticorpii antibeta-2-glicoproteina1 (beta-2-GP-1) (pag. 1140)

A. ac anti-RNP B. ac anti-centromer C. ac anti-histone D. ac anti-ADN E. ac anti-PM1 (pag. 1136) *4 Precizai afirmaia corect privind ac antiENA

A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul eritematos sistemic B. ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei limitate C. ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus medicamentos D. ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita reumatoid E. ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST (pag. 1136)

Pag. 123 din 150

*5

Alegei afirmaia fals referitoare la anticorpii antinucleari

10 Vasculitele necrozante primitive A. definesc o bol autoimun organ-specific B. n boala Wegener ac anti-cANCA prezint specificitate nalt C. ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita D. sindromul Churg-Strauss pozitiveaz ac anti-pANCA E. anti-proteinaz-3 sunt de tip p-ANCA (pag. 1137) 11 Imunoglobulinele monoclonale A. sunt tipate prin imunofixare B. peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un mielom D. nu pot fi identificate n limfoame i colagenoze E. se identific prin electroforeza protidelor serice (pag. 1137) 12 Anticorpii antifosfolipidici sunt reprezentati de: A. Anticorpi anti-CCp (anti-peptid ciclic citrulinat) B. Anticorpi antibeta-2 glicoproteina 1 (beta-2GP-1) izotipi IgG si IgM C. Anticoagulantul lupic D. Anticorpi anti-SCL-70 E. Anticardiolipinele izotipi IgG si IgM (pag. 1136-1137) 13 Identificati anticorpii specifici in lupusul eritematos diseminat: A. Anticorpii anti-ADN B. Anticorpii antinucleari (AAN) C. Anticorpii anti-ribonucleoproteina (anti-RNP) D. Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) E. Anticorpii anti-centromer (pag. 1136) 14 Precizati care sunt afirmatiile corecte privind patologiile autoimune: A. Factorul reumatoid este specific poliartritei reumatoide B. Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) sunt frecvent intalniti in lupusul erimatos diseminat (LED) C. Anticorpii anticentromer sunt asociati sindromului CREST D. Anticorpii antinucleari (AAN) sunt frecventi in lupusul erimatos diseminat, dar sunt putin specifici E. Anticorpii anti-Jo-1 sunt asociati cu miozite inflamatorii (pag. 1136)

A. prezint specificitate nalt pentru lupusul eritematos discoid B. sunt prezeni la 95% din cazurile de LED C. includ ac anti-ADN i anti-ENA D. sunt de interes diagnostic n colagenoze E. anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut conjunctiv (pag. 1136) 6 Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt:

A. anticoagulantul lupic; B. anti-proteinaza 3 C. anti-beta2-glicoproteina 1 D. anti-mieloperoxidaz E. anti-cardiolipin (pag. 1137) 7 Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate

A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos B. sclerodermia sistemic poate pozitiva ac antiSCL-70 C. ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflmatorii D. ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic E. sindromul CREST nu se asociaz cu ac anticentromer (pag. 1136) 8 Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz

A. corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic B. imunosupresoarele se adreseaz formelor corticodependente C. scderea dozelor de cortizon necesit administrarea imunosupresiei D. imunoterapia cu anti-TNF- este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid E. suprimarea factorilor declanatori (pag. 1137) 9 Principalele patologii autoimune

A. prezint o frecven crescut la femei B. sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare C. nu prezint factori favorizani D. survin pe fondul predispoziiei genetice E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor de mediu (pag. 1136)

Pag. 124 din 150

Tema nr. 79 Indicaii i strategii de utilizare a principalelor examene imagistice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag. 1151 Tabelul 3 1 Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei radiografii

Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de diagnostic sunt

A. fibroza nefrogenic B. pacemaker C. corpii strini metalici D. claustrofobia E. costul ridicat (pag. 1150) 6 6.Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice

A. sarcina B. disecia de aort C. apendicita acut D. colecistita E. insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare (pag. 1149) 2 Care sunt avantajele utilizrii ecografiei

A. insuficien renal acut obstructiv B. embolie pulmonar C. pneumoperitoneu D. ocluzie intestinal E. compresiune medular (pag. 1151) *7 Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral

A. rapiditatea B. costurile reduse C. este neiradiant D. neinvazivitatea E. este operator dependent (pag. 1149) *3 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul utilizrii computer tomografiei ca metod de diagnostic

A. malformaia arterio-venoas B. accident vascular cerebral sub anticoagulant C. pneumocefalie D. tulburri ale strii de contien E. epilepsie (pag. 1152) *8 n cazul uni politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen diagnostic folosit

A. folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare B. utilizeaz rezonana magnetic nuclear C. utilizeaz radiaii radioactive D. se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor E. este neiradiant (pag. 1149) 4 Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr

A. computer tomografic B. rezonan magnetic C. radiografia D. ecografia E. ultrasonografie (pag. 1153) *9 n cazul crei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen

A. femei gravide B. alergia C. insuficiena renal terminal D. malformaii fetale E. epilepsia (pag. 1150)

A. spondilodiscit B. hernie de disc C. tumori intrarahidiene D. compresiune medular E. rahialgii (pag. 1154)

Pag. 125 din 150

* 10 10.n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un pacient simptomatic A. radiografia cranian B. CT cerebral C. rezonan magnetic D. scintigrafia E. tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT) (pag. 1154) * 11 Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara injectare de substanta de contrast este: A. Sarcina B. Insuficienta renala cronica C. Prezenta unui pacemaker D. Alergia la substanta de contrast iodata E. Diabetul zaharat (pag. 1149-1150) Tema nr. 80 Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1168-1172 *1 Precizati care afirmatie este falsa

*3

Care dintre urmatoarele caracteristici ale furunculului nu este corecta

A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu produsa de streptococul beta-hemolitic B. Este un nodul centrat de fir de par C. Are evolutie spre necroza si eliminarea burbionului D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o complicatie a furunculului. E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale. (pag. 1169) 4 Impetigo se caracterizeaza prin

A. Stare generala alterata, febra si frisoane B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale C. Localizare periorificiala D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si varstnici E. Contagiozitate mare (pag. 1169) *5 Care dintre afirmatiile referitoare la tratamentul infectiilor cutanate stafilococice este adevarata

A. In formele localizate este suficienta toaleta cu apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice B. Indiferent de forma clinica este necesara antibioterapie per os C. Indiferent de forma clinica este necesara spitalizarea si antibioterapie iv D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 saptamani. (pag. 1169) *6 Erizipelul se caracterizeaza prin

A. Pielea nu este sterila B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si nefoliculare C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in majoritatea cazurilor D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt produse de cocii Gram + (pag. 1168) *2 Care dintre caracteristicile foliculitei nu este adevarata

A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros. B. Debuteaza sub forma unei pustule foliculare centrata de fir de par C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie D. Este necesar intodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului. E. Stare generala alterata, febra, frisoane. (pag. 1170)

A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene nefoliculare C. Are ca leziune elementara papulo-pustula D. Se poate localiza la barba E. In majoritatea cazurilor este produsa de stafilococul aureu. (pag. 1168)

Pag. 126 din 150

Care dintre urmatoarele afirmatii legate de erizipel sunt adevarate

* 11 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la erizipel este adevarata? A. Erizipelul este o dermohipodermita acuta de etiologie stafilococica B. Diagnosticul erizipelului se sprijina obligatoriu pe date microbiologice C. Debutul erizipelului este insidios, cu temperatura usor crescuta (37,5-38 grade Celsius), fara frisonete D. Clinic se constata prezenta unui placard inflamator infiltrat, cu extindere centrifuga rapida E. Tratamentul etiologic include vaccinarea antitetanica (pag. 1169-1170) Tema nr. 81 Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul si hipertiroidismul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara subcapitolul III pag 1225 1 Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez:

A. Fasceita necrotizanta este o complicatie generala a erizipelului B. Fasceita necrotizanta este favorizata de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene C. Indiferent de forma clinica de erizipel este necesara spitalizarea de urgenta D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de electie E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare. (pag. 1170) 8 Candidozele cutaneo-mucoase au urmatoarele caracteristici

A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si la nivelul pliurilor mici cutanate. B. Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe C. Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni D. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat (pag. 1171) 9 Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre

A. GOT, GPT la intervale regulate B. Hemoleucogram la intervale regulate C. Proteina C reactiv bilunar D. Bilirubina total lunar E. Tireoglobulina la 3 luni (pag. 1223) *2 n insuficiena tireotrop exist:

A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului B. Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat C. Este foarte dureroasa D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu extindere centrifuga E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri. (pag. 1171) 10 Kerionul este A. O candidoza cutanata suprainfectata B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti patogeni D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de adenopatii satelite frecvente E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur. (pag. 1171-1172)

A. TSH crescut cu FT4 crescut B. TSH normal cu FT4 crescut C. TSH sczut cu FT4 crescut D. TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut E. TSH crescut cu FT4 sczut (pag. 1224) 3 Complicaiile hipotiroidismului sunt:

A. Insuficien coronarian B. Blocuri de ramur C. Coma mixedematoas D. Depresie E. Stenoz mitral (pag. 1225)

Pag. 127 din 150

*4

n insuficiena corticotrop (insuficiena suprarenal central) exist:

*9

Care este durata tratamentului cu antitiroidiene de sinteza in boala Basedow:

A. Melanodermie B. Paloare C. Hipertensiune arterial D. Surplus ponderal E. Semne de virilizare (pag. 1227) 5 Care sunt examinrile biologice n gua simpl:

A. Doua luni B. Trei luni C. Sase luni D. Un an E. Optsprezece luni (pag. 1222) 10 Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni suspeci sunt: A. Nodul hipoecogen B. Nodul hiperecogen C. Prezenta microcalcificarilor in nodul D. Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler E. Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler (pag. 1219) 11 Semnele clinice de hipometabolism intalnite la pacientii cu hipotiroidism sunt: A. Frilozitatea B. Disparitia treimii externe a sprancenelor C. Bradicardia D. Macroglosia E. Constipatia (pag. 1224) 12 La o femeie cu hipertiroidism, scintigrafia tiroidiana cu Tc radioactiv 99 este contraindicata: A. In timpul sarcinii B. In infectiile virale C. In timpul alaptarii D. In cazul alergiei la iod E. In timpul tratamentului cu interferon (pag. 1221-1222) 13 Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc suspecte sunt: A. Nodul hipoecogen B. Chist pur anecogen C. Nodul hiperecogen D. Halou complet cu umbre marginale E. Slaba vascularizatie la ecografia Doppler (pag. 1219)

A. TSH B. Dozarea ATPO i antiTG C. n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH D. Ioduria pe 24 de ore E. Dozarea tireoglobulinei (pag. 1216) *6 n hipertiroidismul indus de amiodaron:

A. Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian B. Scintigrafia este fixant C. Exist o patologie tiroidian preexistent D. Ecografia Doppler tiroidian este normal E. Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus (pag. 1223) *7 Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune:

A. TSH sczut cu FT4 crescut B. TSH sczut cu FT4 sczut C. TSH sczut cu FT4 normal D. TSH crescut cu FT4 crescut E. TSH crescut cu FT4 normal (pag. 1221) *8 Boala Basedow este confirmat de:

A. Anticorpi antitireoglobulin crescui B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui C. TSH crescut D. Proteina C reactiv crescut E. Anticorpi antiperoxidaz crescui (pag. 1221)

Pag. 128 din 150

Tema nr. 82 Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult definiie, diagnostic, complicaii acute, complicaii cronice, algoritm terapeutic, monitorizare, principii, management Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara denumiri comerciale din tratamentul cu insulina, pag. 1250. *1 Diabetul zaharat se definete prin:

*4

Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu:

A. Metformin; B. Metformin i sulfamide hipoglicemiante; C. Insulin; D. Glinide; E. Sulfamide hipoglicemiante; (pag. 1250) *5 Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect echilibrul metabolic:

A. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l; B. Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l; C. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,26g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de 2g/l n orice moment al zilei; D. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,20g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de 1,6g/l n orice moment al zilei; E. Glicemie postprandial mai mare de 1,40g/l; (pag. 1236) *2 Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic:

A. Zilnic; B. Sptmnal; C. Lunar; D. Din cele 2-3 luni precedente; E. Anual; (pag. 1249) 6 Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin:

A. Dilatare capilar; B. Microanevrisme; C. Exudate; D. Hemoragii; E. Neovase. (pag. 1244) 7 Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin:

A. Insulinorezistena muscular i hepatic; B. Citoliza hepatic; C. Pancreatita cronic alcoolic; D. Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a celulelor beta din insulele Langerhans pancreatice, responsabil de un deficit de insulin; E. Amiloidoza pancreatic. (pag. 1236) *3 Coma diabetic hiperosmolar se caracterizeaz prin:

A. Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g creatinin); B. Macroalbuminurie (albumin mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin); C. Tensiune arterial normal; D. Filtrare glomerular normal; E. Sindrom edematos; (pag. 1245) 8 Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de:

A. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i pH arterial mai mic de 7,30; B. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l; C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l i pH arterial mai mic de 7,30; D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l i osmolaritate mai mare de 350mmol/l; E. Osmolaritate cuprins ntre 310 mOsm/kg i 315mOsm/kg; (pag. 1241)

A. Hipoglicemie; B. Ctig n greutate n caz de supradozare; C. Alergie; D. Lipodistrofii hipertrofice; E. Hirsutism; (pag. 1250)

Pag. 129 din 150

Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de:

Tema nr. 83 Obezitatea la aduli Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1276-1280 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor 1 Sindromul metabolic are urmtoarele elemente:

A. Malformaii, avort; B. Microsomie; C. Retard de maturare; D. Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale; E. Hipertensiune gravidic i preeclampsie; (pag. 1251) 10 Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: A. HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an; B. Glicemie venoas a jeun, 1 dat pe lun; C. Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an; D. Microalbuminurie, 1 dat pe an; E. Creatinemie a jeun 1 dat pe an. (pag. 1253) 11 Caracteristicile clinice ale polineuropatiei diabetice sunt: A. Afectarea este bilaterala si simetrica B. Afectarea este distala la inceput C. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare D. Se asociaza hipertensiunea arteriala E. Tulburarile motorii sunt exceptionale si tardive (pag. 1246) 12 In cazul cetoacidozei diabetice, urmatoarele simptome sunt legate de acidoza metabolica: A. Starea de stupoare si obnubilare B. Dispneea Kussmaul C. Tahicardia D. Hipotensiunea arteriala E. Durerile abdominale (pag. 1239) 13 Stadiul neproliferativ al retinopatiei diabetice presupune existenta de: A. Microanevrisme B. Exudate C. Zone de ischemie D. Dilatare capilara E. Dezlipire de retina (pag. 1244)

A. Insulinorezisten; B. Diabet zaharat; C. Hipertensiune arterial; D. Obezitate ginoid; E. Hiper HDL colesterolemie. (pag. 1276) 2 Obezitatea secundar este dat de:

A. Hipotiroidism; B. Hipertiroidism; C. Factori genetici; D. Hipocorticism; E. Hipercorticism; (pag. 1276) 3 Care dintre urmtoarele afirmaii despre Indicele de mas corporal sunt corecte:

A. IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid; B. IMC peste 18,5 kg/m2 semnific subponderabilitate; C. IMC ntre 18,5 i 24,9 semnific greutate normal; D. IMC ntre 25 i 29,9 semnific supraponderabilitate; E. IMC ntre 30 i 34,5 inseamn obezitate. (pag. 1276) 4 Complicaiile cardio-vasculare ale obezitaii sunt:

A. Hipertensiunea arterial; B. Insuficiena cardiac; C. Hipotensiune arterial; D. Accident vascular cerebral; E. Hipertrofie ventricular; (pag. 1276) 5 Complicaiile endocrine ale obezitii sunt:

A. Litiaza biliar; B. Sindromul ovarelor polichistice; C. Hipofertilitate; D. Hipogonadism; E. Boal de reflux gastroesofagian. (pag. 1277)
Pag. 130 din 150

*6

Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu excepia:

A. Tulburri mentale severe; B. Dependena de alcool; C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic; D. Dependena de substane psihoactive; E. Tulburri severe ale comportamentului alimentar. (pag. 1279) *7 Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt, cu excepia:

11 In monitorizarea continua a pacientului obez spitalizarea in mediul specializat este necesara in cazul: A. Efectuarii testelor functionale respiratorii B. Complicatiilor somatice ce necesita investigatii si/sau un tratament urgent C. Obezitatii masive multicomplicate (pe plan cardiorespirator si reumatologic) D. Efectuarii activitatii fizice regulate E. Ingrijirii multidisciplinare inainte si dupa chirurgia bariatrica (pag. 1278-1280) 12 Sindromul de apnee in somn regasit frecvent la adultii cu obezitate se caracterizeaza prin: A. Dispnee de efort B. Sindrom restrictiv C. Sforait nocturn D. Apnee semnalata de catre partener/-a E. Hipersomnolenta diurna (pag. 1276) 13 Care din urmatoarele localizari ale cancerului sunt descrise drept complicatii ale obezitatii la femei: A. Col uterin B. Colon C. Endometru D. Ovar E. San (pag. 1277) Tema nr. 84 Infeciile urinare la adult. Leucocituria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1286-1292 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Leucocituria se definete (se caracterizeaz) printr-un numr de leucocite la ECBU

A. Sindromul metabolic; B. Astmul; C. Dispneea de efort; D. Sindromul de apnee n som; E. Sindromul restrictiv pulmonar. (pag. 1276) *8 Chirurgia bariatric reversibil const n:

A. By-pass gastric; B. Gastro-duodeno anastomoz; C. Gastrectomie total; D. Esofagoplastie; E. Gastroplastie cu inel gastric. (pag. 1279) *9 Obezitatea poate fi secundar:

A. Hipertiroidismului; B. Hipercorticismului; C. Hipocorticismului; D. Gutei; E. Dislipidemiei. (pag. 1276) * 10 Indicele de mas corporal are la o persoan normoponderal urmtoarea valoare: A. Sub 18,5; B. Peste 40; C. ntre 18,5 i 24,9; D. Sub 40; E. Peste 18,5. (pag. 1276)

A. mai mare de 10/ml B. mai mare de 100/ml C. egal cu 1000/ml D. mai mare de 1000/ml E. mai mare de 10000/ml (pag. 1292)

Pag. 131 din 150

*2

Leucocituria cu leucocite nealterate, n cilindru, este caracteristic pentru:

A. glomerulopatia cronic B. nefropatia tubulointerstiial cronic C. feocromocitom D. tuberculoza urinar E. infecia cu chlamydia (pag. 1292) *3 n pielonefrita acut simpl, durata tratamentului antibiotic trebuie s fie de:

Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical sunt recomandate:

A. administrarea de laxative pentru a preveni constipaia B. pstrarea unei diureze importante C. limitarea duratei sondajului D. meninerea sacului colector n poziie decliv E. splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice (pag. 1291) 8 Dintre diversele clase de antibiotice, n tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:

A. 12 zile B. 15 zile C. 18 zile D. 21 zile E. 31 zile (pag. 1289) *4 La un pacient cu prostatit acut la care se instaleaz i retenia acut de urin este indicat():

A. cefalosporine de generaia a 2-a B. cefalosporine de generaia a 3-a C. fluorochinolone D. aminoglicozide E. cicline (pag. 1290) 9 Semnele funcionale urinare prezente n prostatita cronic sunt:

A. sondajul uretral B. cateter suprapubian C. nefrostomie bilateral D. cateterism ureteral bilateral E. cistoscopia (pag. 1290) *5 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la infeciile urinare nosocomiale sunt adevrate?

A. disurie B. hematurie C. ejaculare retrograd D. anejaculare E. arsuri micionale (pag. 1290) 10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: A. urin tulbure i urt mirositoare B. polakiurie C. imperiozitate D. febr E. disurie (pag. 1287) 11 Criterii de cistita acuta complicata sunt: A. Femeie intre 15 si 65 de ani fara antecedente B. Copil mai mic de 15 ani C. Sarcina D. Uropatie E. Insuficienta renala (pag. 1287)

A. sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale C. sunt definite ca infecii dobndite dup externarea dintr-un centru de ngrijire D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni E. sunt foarte greu de diagnosticat (pag. 1291) 6 Leucocituria izolat (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate ntlni n:

A. imunodepresie B. infecie urinar decapitat de tratament antimicotic C. litiaz vezical D. infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus) E. tumoare de vezic (pag. 1292)

Pag. 132 din 150

12 Ingrijirea unei pielonefrite acute obstructive presupune: A. Spitalizare, urgenta medico-chirurgicala B. Drenaj al urinei in urgenta prin montarea unei sonde ureterale C. Antibioterapie dubla parenterala, cu o durata totala de 15 zile D. Ingrijire ambulatorie (nu impune spitalizarea) E. Monoterapie per os cu fluorochinolone, de la debut (pag. 1289) 13 Diagnosticul clinic al prostatitei acute presupune: A. Semne functionale urinare: disurie, polakiurie, dureri perineale B. Febra deseori ridicata C. Prostata dureroasa si cu volum marit la tuseul rectal D. Frisoane E. Nivelul PSA (prostatic specific antigen) ridicat (pag. 1289-1290) Tema nr. 85 Retenia acut de urin Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1295-1296 *1 Diagnosticul reteniei acute de urin este:

*3

Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la pacienii obezi, poate fi util:

A. uroflowmetria B. citologia urinar C. cistografia retrograd D. ecografia vezical la patul pacientului E. ureteropielografia retrograd (pag. 1295) *4 La pacienii cu retenie acut de urin se impune:

A. drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical B. drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral C. drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral retrograd bilateral D. drenajul de urgen al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinen E. drenajul urinei dup examen neurologic (pag. 1295) *5 La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a practicat sondaj uretral este recomandat golirea vezical progresiv pentru a evita:

A. infecia de tract urinar B. hematuria ex vacuo C. dispariia reteniei azotate D. apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice E. apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic (pag. 1295) 6 Globul vezical se caracterizeaz prin:

A. clinic B. radiologic C. ecografic D. tomografic E. radiourografic (pag. 1295) *2 Retenia acut de urina este:

A. bombarea regiunii lombare B. matitate C. durere n fosele iliace, bilateral D. asociere cu cefalee E. palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina (pag. 1295) 7 La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul uretral este contraindicat n urmtoarele cazuri:

A. situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin B. faz tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale cronice C. imposibilitatea total i brutal de a urina D. un fenomen asociat colicii renale E. un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la brbai (pag. 1295)

A. prostatit acut B. traumatism de bazin C. traumatism de uretr D. tromboz hemoroidal E. sechele post-accident vascular cerebral (pag. 1295)

Pag. 133 din 150

La pacienii cu retenie acut de urin, n afara drenajului urinei, sunt necesare msuri asociate:

13 Contraindicatiile sondajului uretral in retentia acuta de urina sunt: A. Stenoza de uretra B. Traumatismul de bazin si/sau de uretra C. Prostatita acuta +++ (severa) D. Tumora de vezica E. Sarcina (pag. 1295) Tema nr. 86 Litiaza urinar Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1312-1315 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 Drenajul de urgen prin montarea de sond ureteral /dublu J sau nefrostomie percutan la un pacient cu litiaz urinar este necesar dac:

A. cuantificarea urinei recoltate B. o bun hidratare a pacientului C. repaus la pat pentru 24 de ore D. tratament anticoagulant E. ECBU pe urina drenat (pag. 1295) 9 Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la care s-a realizat drenajul urinei include:

A. monitorizarea diurezei B. monitorizarea ionogramei urinare C. monitorizarea ionogramei sanguine D. monitorizarea culorii urinei E. monitorizarea tensiunii arteriale (pag. 1296) 10 Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt factori declanatori/favorizani ai reteniei acute de urin? A. inhibitorii enzimei de conversie B. alfa blocante C. alfa stimulante D. beta blocante E. morfina (pag. 1295) 11 Urmatoarele afirmatii referitoare la retentia acuta de urina sunt adevarate: A. Este vorba de o imposibilitate totala si brutala de a urina B. Impune drenajul de urgenta al urinei C. Diagnosticul este clinic D. Urografia intravenoasa este obligatorie pentru confirmarea diagnosticului E. Nu este necesara nicio examinare complementara (in caz de dubiu o ecografie vezicala se poate dovedi utila) (pag. 1295) 12 Globul vezical in retentia acuta de urina se caracterizeaza prin: A. Bombarea regiunii hipogastrice B. Matitate la percutie C. Este dureros D. Palparea trezeste nevoia de a urina E. Poliurie (pag. 1295)

A. este vorba de litiaz recidivat B. colica renal este complicat C. colica renal este precedat de hematurie total D. pacientul este necooperant i se anticipeaz c nu va respecta indicaiile de tratament E. calculul are 5 mm (pag. 1313) *2 Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz urinar se poate folosi:

A. nefrostomia percutanat B. uretroscopia C. cistoscopia D. rezecia transuretral E. litotriia extracorporeal (pag. 1314) *3 n colica renal simpl se administreaz:

A. diuretic B. antibiotic i.v. apoi per os C. AINS i.v. apoi per os D. alfa stimulant E. morfin (pag. 1313)

Pag. 134 din 150

*4

Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizeaz prin:

A. acidifierea urinei B. cur de diurez C. regim hiperpurinic D. tratament diuretic E. fitoterapie (pag. 1314) *5 Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici poate fi:

Pe radiografia abdominal simpl efectuat la un pacient cu litiaz urinar, n faa calcificrilor prezente pe radiografie, diagnosticul diferenial al acestora se va face cu:

A. litiaza biliar B. calcificri ganglionare C. calcificri pleurale D. ateroame aortice E. calcificri condrocostale (pag. 1314) 10 Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se face cu alte cauze de durere lombar acut: A. pneumopatie B. colica biliar C. colon iritabil D. durerea articular din gonartroz E. pancreatita acut (pag. 1314) 11 Diagnosticul clinic al colicii renale (nefritice) din litiaza urinara presupune: A. Durere lombara acuta B. Iradiere spre organele genitale externe homolaterale C. Semne functionale urinare (polakiurie, hematurie) D. Pozitie antialgica E. Agitatie (pag. 1312-1313) 12 Bilantul paraclinic in colica renala acuta din litiaza urinara include: A. Radiografie abdominala simpla + ecografie renala in caz de colica renala simpla B. Ionograma sanguina in toate cazurile C. Creatinina in toate cazurile D. Urografie intravenoasa in context de urgenta E. CT abdomino-pelvin in caz de colica renala complicata (pag. 1313) 13 Complicatiile litiazei urinare sunt: A. Insuficienta renala acuta B. Ruptura caii excretoare C. Urinomul D. Infectia urinara E. Eliminarea spontana a calculului (pag. 1315)

A. dihidratat B. trihidratat C. tetrahidratat D. pentaahidratat E. hexatahidratat (pag. 1312) 6 Dintre urmtoarele uropatii, care sunt implicate n etiologia litiazei urinare?

A. rinichi n potcoav B. rinichi spongios C. rinichi polichistic D. ureterocel E. megaureter (pag. 1312) 7 Ancheta etiologic la un pacient cu litiaz urinar include:

A. interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de a fuma, consum de alcool B. identificarea unei uropatii obstructive C. spectrofotometrie n infrarou a calculului D. spectrofotometrie n ultraviolet a calculului E. spectrofotometrie LASER (pag. 1314) 8 Litiaza fosfoamoniacomagnezian este favorizat de:

A. pH urinar acid B. pH urinar alcalin C. infecii urinare acute D. infecii urinare cronice E. glomerulonefrite acute (pag. 1312)

Pag. 135 din 150

Tema nr. 87 Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului uro-genital masculin: hipertrofia benign de prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori de testicul Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331 * fara denumiri comerciale ale medicamentelor *1 n hipertrofia benign de prostat cu simptomatologie sever, scorul internaional al simptomelor de prostat (IPSS) este:

*5

Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat au:

A. eficacitate imediat B. eficacitate dup 3 luni C. eficacitate dup 6 luni D. eficacitate dup 9 luni E. eficacitate dup 12 luni (pag. 1317) 6 n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare obstructive sunt:

A. 0 - 7 B. 8 19 C. 20 35 D. 20 45 E. 20 50 (pag. 1316) *2 n hipertrofia benign de prostat, n cadrul depistrii individuale a cancerului de prostat, bilanul complementar trebuie s includ:

A. jet urinar ntrerupt B. jet urinar sanguinolent C. jet urinar tulbure D. disurie E. picturi retardate (pag. 1316) 7 n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare iritative sunt:

A. polakiurie B. usturimi la miciune C. nicturie D. urgenturie E. incontinen de urin prin revrsare (pag. 1316) 8 n hipertrofia benign de prostat, bilanul complementar trebuie s includ:

A. PSA total B. PSA total i PSA liber C. Fosfataza alcalin prostatic D. Antigenul carcinoembrionar E. Lactic dehidrogenaza (pag. 1316) *3 Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru c prin modul lor de aciune realizeaz:

A. Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii glomerulare) B. ECBU C. Ecografie reno-vezico-prostatic D. Debitmetrie urinar E. Msurarea volumului vezical premicional (pag. 1315) 9 n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului asupra aparatului urinar superior:

A. relaxarea muchilor netezi prostatici B. deschiderea colului vezical C. diminuarea volumului prostatei D. scderea vascularizaiei prostatei E. nu sunt utilizate (pag. 1317) *4 Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n tratamentul hipertrofiei benigne de prostat pentru c prin modul lor de aciune realizeaz:

A. hidronefroz B. polichistoz C. rinichi spongios D. insuficien renal cronic obstructiv E. hematurie macroscopic (pag. 1317)

A. relaxarea muchilor netezi prostatici i deschiderea colului vezical B. diminuarea volumului prostatic C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei benigne de prostat D. sterilizarea urinei E. optimizarea diurezei i controlul nicturiei (pag. 1317)

Pag. 136 din 150

10 n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii datorate impactului vezical: A. diverticuli vezicali B. litiaz vezical C. retenie acut de urin D. miciuni prin revrsare E. hidaturie (pag. 1317) * 11 n scopul depistrii individuale a cancerului de prostat, dozarea PSA seric total trebuie: A. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat annual B. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 3 ani C. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la fiecare 2 ani D. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la vrsta de 75 de ani E. nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la fiecare 6 luni (pag. 1319) * 12 La un pacient cu o valoare determinat a PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt necesare: A. masaj prostatic B. prostatectomie radical laparoscopic C. biopsii prostatice D. scintigrafie osoas E. stabilirea riscului pentru progresie DAMICO (pag. 1319) * 13 n cancerul prostatic avansat local conform stadializrii TNM tratamentul poate fi curativ i metoda aleas va fi reprezentat de: A. RTUP B. prostatectomie total C. radioterapie prelungit D. radio-hormono-terapie prelungit E. radioterapie prostatic conformaional (pag. 1322) * 14 n cancerul prostatic metastatic conform stadializrii TNM tratamentul este paliativ i metoda aleas va fi reprezentat de: A. hormonoterapie B. prostatectomie total C. radioterapie prelungit D. radio-hormono-terapie prelungit E. radioterapie prostatic conformaional (pag. 1322)

* 15 Triptorelina este folosit n tratamentul hormonal al cancerului de prostat si este un: A. antiandrogen B. blocant androgenic complet C. estrogen D. agonist LHRH E. androgen (pag. 1322) 16 Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recoltate prin puncie. Complicaiile posibile ale punciei sunt reprezentate de: A. pneumaturie B. hematurie C. rectoragie D. melen E. boal hemoroidal (pag. 1320) 17 PSA este o protein specific prostatei i creterea sa poate avea i alte etiologii n afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la creterea PSA? A. hematuria B. tumora vezical C. prostatita D. hipertrofia benign de prostat E. ecografia abdominal a prostatei (pag. 1319) 18 Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile prostatice recolatae prin puncie. Precauiile prealabile punciei includ: A. preparare rectal B. tratament anticoagulant C. antibioprofilaxie D. tratament antiagregant plachetar E. injectare intraprostatic de substan de contrast (pag. 1320) 19 Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de prostat stadializai TNM se ncadreaz n stadiul l? A. T1c /N0/ M0 B. T2a/N0/M0 C. T2b/N0/M0 D. T2c/N0/M0 E. T3a/N0/M0 (pag. 1321)

Pag. 137 din 150

20 n cancerul prostatic localizat conform stadializrii TNM tratamentul este curativ i pacientul poate opta ca metod de tratament pentru: A. RTUP B. prostatectomie total C. radioterapie prelungit D. radio-hormono-terapie E. radioterapie prostatic conformaional (pag. 1321) * 21 Vrful de inciden (de frecven) al cancerului testicular este situat n intervalul: A. 15-25 ani B. 20-35 ani C. 25-45 ani D. 35-45 ani E. 30-50 ani (pag. 1328) * 22 Cel mai important factor de risc pentru cancerul testicular este: A. atrofia testicular posttraumatic B. atrofia testicular infecioas C. torsiunea cordonului spermatic D. varicocelul E. criptorhidia (pag. 1328) * 23 n cadrul examinrii testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de tumoare testicular, semnul Chevassu pozitiv nseamn: A. identificarea unei mase dure, indolore B. opacitate la transiluminare C. identificarea dificil a deferentului D. conservarea anului epididimo-testicular E. durere la palparea testiculului (pag. 1328) * 24 La un pacient cu tumoare testicular, examenul clinic general caut: A. adenopatie inghinal superficial B. adenopatie inghinal profund C. adenopatie retroperitoneal D. adenopatie perineal E. adenopatie femural (pag. 1328)

* 25 Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori testiculare impune: A. RMN pelvis B. CT pelvis C. Orhiectomie D. Explorare chirurgical pe cale scrotal E. Explorare chirurgical pe cale inghinal (pag. 1328) 26 Markerii serici n tumorile testiculare sunt: A. alfa fetoproteina B. HCG C. LDH D. CAE E. TSH (pag. 1329) 27 Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. clampare prealabil a cordonului spermatic B. ligatura n bloc a cordonului spermatic C. montarea de protez testicular (n absena infeciei) D. explorarea chirurgical a bursei scrotale controlaterale E. limfodisecia inghinal superficial homolateral (pag. 1329) 28 Din punct de vedere al rspunsului la tratament complementar, seminomul este: A. radiorezistent B. radiosensibil C. chimiorezistent D. chimiosensibil E. hormonodependent (pag. 1330) 29 Dup orhiectomie, pacienii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiaz de tratament: A. chimioterapic B. chirurgical C. radioterapic D. hormonoterapie E. corticoterapie (pag. 1331)

Pag. 138 din 150

30 Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (operai i care au necesitat/nu au necesitat tratament complementar) include: A. markeri serici B. CT toraco-abdomino-pelvin C. Autopalpare D. Radiografie pulmonar annual E. Radiografie abdominal annual (pag. 1331) * 31 Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer la: A. aprecierea gradului de difereniere celular pentru celulele din lichidul intrachistic B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic C. clasificarea chisturilor funcie de dimensiunile acestora D. clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect E. clasarea chisturilor de la benign la malign (pag. 1327) * 32 Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l va fi urmat de: A. tratament conservator B. puncionare percutanat sub control ecografic C. evacuare prin chirurgie laparoscopic D. evacuare prin chirurgie deschis E. tratament diuretic (pag. 1327) * 33 n tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologic cea mai frecvent este: A. carcinomul tubulo-papilar tip l B. carcinomul tubulo-papilar tip ll C. carcinom la celulele cromofobe D. carcinom la tubii colectori Bellini E. carcinom cu celule clare (pag. 1326) * 34 Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt ncepnd din: A. celulele tubului contort B. celulele tubului colector C. celulele epiteliului din capsula Bowman D. uroteliul calicelor mici E. uroteliul calicelor mari (pag. 1326)

* 35 n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabilete pe baza: A. examenului CT B. examenului uro-CT C. examenului anatomopatologic D. examenului RMN E. examenului scintigrafic (pag. 1326) 36 La examinarea ecografic a unui chist renal, leziunea are urmtoarele caracteristici: A. anecogen cu ntrire posterioar B. izoecogen cu minim ntrire posterioar C. hiperecogen cu ntrire anterioar D. avascular E. perei rigizi (pag. 1327) 37 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oncocitomul renal, bifai-le pe cele corecte: A. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este uor B. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil C. diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar D. imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini E. imagistic se identific cicatrice central n mijlocul leziunii (pag. 1327) 38 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele corecte: A. poate fi bilateral B. este totdeauna unilateral C. este totdeauna bilateral D. este o tumoare mezenchimatoas benign E. este cea mai frecvent tumoare benign solid a rinichiului (pag. 1326) 39 Care dintre urmtoarele variante de abordare terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi corecte (funcie de particularitile cazului)? A. embolizare B. chimioterapie C. radioterapie D. tratament chirurgical conservator E. abstenie terapeutic (pag. 1327)

Pag. 139 din 150

40 Dup nefrectomia lrgit la un pacient cu tumoare renal malign, monitorizarea va include: A. creatininemia B. VSH-ul C. urografia i.v. D. CT abdominal E. Scintigrafia renal (pag. 1326) 41 Indicatiile tratamentului medical in hipertrofia benigna de prostata sunt: A. Hipertrofia benigna de prostata necomplicata B. Hipertrofia benigna de prostata cu complicatii minore (hematurie, diverticuli nesimptomatici) C. Tumora vezicala asociata D. Calculi vezicali asociati E. Hipertrofia benigna de prostata complicata cu insuficienta renala cronica (pag. 1317-1318) 42 Indicatiile punctiei-biopsie renala pentru diagnosticul de tumora renala sunt: A. Dubiu diagnostic, suspiciune de limfom sau de metastaza intrarenala B. Pacient cu risc chirurgical ridicat C. Inaintea unui tratament adjuvant in formele metastatice extinse D. Suspiciune de tumora benigna la explorarea imagistica E. Toate cazurile diagnosticate ecografic (pag. 1324) 43 Diagnosticele diferentiale in tumorile de testicul sunt: A. Cancerul de prostata B. Epididimita C. Torsiunea cordonului spermatic D. Traumatism testicular E. Orhita (pag. 1328)

Tema nr. 88 Insuficiena renal acut si cronica. Anuria Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1350-1352, 1353-1357 1 Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale insuficientei renale acute:

A. adenom sau cancer prostatic B. litiaza urinara C. insuficienta cardiaca D. sindrom nefrotic E. fibroza retroperitoneala (pag. 1350) *2 La un pacient varstnic, cu hipertrofia prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea brusca si importanta a ureei si creatininei serice sugereaza:

A. infectie urinara B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala) C. insuficienta renala acuta organica (renala) D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala) E. insuficienta renala cronica. (pag. 1350) *3 Cea mai frecventa cauza a insuficientei renale acute organice (renale) este:

A. necroza tubulara acuta B. nefropatia interstitiala acuta C. sindromul nefrotic impur D. glomerulonefrita rapid progresiva E. nefroangioscleroza maligna. (pag. 1351) 4 Necroza tubulara acuta poate fi cauza insuficientei renale acute daca:

A. apare dupa administarea de: substante toxice: antibiotice, substante de contrast iodate B. ecografia renala este normala C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria E. se produce retentie acuta de urina. (pag. 1351)

Pag. 140 din 150

Care din urmatoarele afectiuni pot determina aparitia insuficientei renale acute functionale (prerenale):

* 10 Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura nefroprotectie in insuficienta renala cronica : A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului D. evitarea administrarii de substante si medicamente nefrotoxice E. controlul factorilor de risc cardiovascular (pag. 1356) 11 Controlul bilantului fosfocalcic in insuficienta renala cronica se face prin: A. Corectarea unei eventuale carente in 25hidroxivitamina D B. Prescrierea derivatelor hidroxilate in pozitia 1alfa a vitaminei D, in absenta hiperfosforemiei C. Administrare de rasini schimbatoare de ioni D. Aport de calciu E. Regim limitat in fosfati (pag. 1355) 12 Indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale in insuficienta renala sunt: A. Pericardita uremica B. Insuficienta respiratorie cronica C. Imposibilitatea de a recurge la ajutor paramedical la domiciliu D. Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul medical E. Acidoza metabolica severa (pag. 1356-1357) 13 Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la necroza tubulara acuta sunt adevarate: A. Este cea mai frecventa cauza de insuficienta renala acuta organica B. Este mai frecventa la pacientii in varsta, cu antecedente litiazice C. Nu se asociaza cu hipertensiunea arteriala D. Apare dupa administrarea de substante toxice E. La tuseul rectal se evidentiaza hipertrofia prostatica (pag. 1350-1351)

A. fistule digestive B. arsuri C. fibroza retroperitoneala D. periarterita nodoasa E. insuficienta cardiaca (pag. 1351) *6 Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este definit prin rata filtrarii glomerulare estimata de:

A. > 90 ml/min/1,73 m B. 60 - 90 ml/min/1,73 m C. 30 - 59 ml/min/1,73 m D. 15 - 29 ml/min/1,73 m E. < 15 ml/min/1,73 m (pag. 1354) 7 Complicatiile cardiovasculare ale insuficientei renale cronice sunt:

A. HTA B. hipotensiunea arteriala C. pericardita D. cardiopatia hipertrofica E. endocardita bacteriana (pag. 1353) *8 Initerea terapiei de substitutie renala la pacientii cu insuficienta renala cronica este indicata in:

A. stadiul 1 B. stadiul 2 C. stadiul 3 D. stadiul 4 E. stadiul 5. (pag. 1355) 9 Care sunt indicatiile absolute pentru initierea epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu insuficienta renala cronica ?:

A. pericardita uremica B. HTA severa C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu diuretice D. acidoza metabolica severa E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical (pag. 1357)

Pag. 141 din 150

Tema nr. 89 Nefropatii glomerulare si vasculare Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1364-1366, 1367-1369 1 Sindromul glomerular este definit de urmatoarele semne clinico-biologice:

*5

Care din urmatoarele enunturi referitoare la nefropatia cu Ig A este FALS :

A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu exceptia diabetului B. se intalneste la persoane varstnice, de sex feminin C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit variabil, HTA, IRC D. apar depozite mezangiale de IgA la IF E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani. (pag. 1365) *6 Care este criteriul care pemite diferentierea nefropatiilor glomerulare proliferative de cele neproliferative:

A. proteinurie, adesea abundenta B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de cauza non-urologica C. leucociturie D. HTA E. edeme ale membrelor inferioare. (pag. 1364) 2 La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul biologic minimal cuprinde:

A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml B. HTA C. insuficienta renala D. gradul proteinuriei E. edemele. (pag. 1365) *7 Selectati enuntul referitor la sindromul Alport care este FALS;

A. glicemia si Hb A1c B. Ac anti AND C. ANCA D. Ac anti MBG E. antigenul specific prostatic (pag. 1364) *3 Care din urmatoarele enunturi referitoare la sindromul nefritic acut este FALS :

A. boala ereditara legata de o anomalie de structura a colagenului IV B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita cronica, cu exceptia diabetului zaharat C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie, uneori afectare oculara D. transmitere autosomal dominanta legata de cromozomul X in 85 % din cazuri E. evolutie spre insuficienta renala cronica terminala in special la femei. (pag. 1366) 8 Manifestarile clinico-biologice sugestive pentru stenoza de artera renala sunt urmatoarele:

A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice B. apare proteinurie glomerulara C. se insoteste de HTA D. apare insuficienta renala acuta E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari (pag. 1364) *4 Care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa

A. cu leziuni glomerulare minime (LGM) B. hialinoza segmentara si focala (HSF) C. nefropatia cu Ig A D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM) E. diabet. (pag. 1365)

A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2 C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore D. hiperpotasemie E. suflu abdominal (pag. 1367) 9 Selectati nefropatiile vasculare cronice:

A. stenoza de artera renala B. nefroangioscleroza maligna C. sindromul hemolitic-uremic D. nefroangioscleroza benigna E. boala emboliilor cu cristale de colesterol (pag. 1367-1368)
Pag. 142 din 150

10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se formuleaza daca sunt prezente: A. anemie hemolitica B. trombocitoza C. insuficienta renala acuta cu hematurie si proteinurie D. hipocalcemie E. trombopenie prin consum (pag. 1369) * 11 Precizati care dintre urmatoarele nefropatii glomerulare este proliferativa: A. Glomerulonefrita membranoproliferativa B. Glomerulonefrita cu leziuni glomerulare minime C. Hialinoza segmentara si focala D. Glomerulonefrita extramembranoasa E. Amiloidoza (pag. 1365) 12 Ocluzia acuta a arterei renale poate avea urmatoarele cauze: A. Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative a complementului B. Cardiopatie emboligena C. Tromb aortic D. Preeclampsie E. Disectie arteriala (pag. 1369) 13 Sindromul nefritic acut se caracterizeaza prin: A. Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente B. Insuficienta renala rapid progresiva C. Proteinurie glomerulara D. Hipertensiune arteriala E. Edeme (pag. 1364)

Tema nr. 90 Anemia Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1376-1378 *1 Anemia este definita de:

A. paloarea cutaneo-mucoasa B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la femeie si sub 13 g/dl la barbat C. scaderea VEM sub 80 fl D. scaderea sideremiei E. prezenta asteniei (pag. 1376) *2 In anemia microcitara volumul eritrocitar mediu (VEM) este:

A. 80 fl B. 81 - 85 fl C. 85 - 90 fl D. 90 -100 fl E. > 100 fl (pag. 1376) *3 Cele doua examinari cheie care ajuta la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:

A. electroforeza de Hb si PCR B. feritinemia si PCR C. sideremia si reticulocitele D. frotiul sanguin si haptoglobina E. bilirubina si testul Coombs (pag. 1376) *4 Explorarea fundamentala care stabileste caracterul regenerativ sau aregenerativ al unei anemii normo- sau macrocitare este:

A. haptoglobina B. feritinemia C. numarul de reticulocite D. testul Coombs E. sideremia (pag. 1377) *5 Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se realizeaza prin determinarea:

A. bilirubinei neconjugate B. PCR C. electroforezei de Hb D. feritinemiei E. haptoglobinei (pag. 1378)

Pag. 143 din 150

In cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl) ne gandim in principal la o :

11 Cauzele carentei martiale in cazul anemiei carentiale sunt: A. Sangerarea ginecologica (menstruatia abundenta la femeia tanara) B. Sangerari voluntare (afectiune psihiatrica) C. Deficitul de absorbtie a fierului (boala celiaca) D. Sferocitoza ereditara E. Talasemia heterozigota (pag. 1377) 12 Principalele tipuri de anemie normocitara sau macrocitara regenerativa sunt: A. Anemia hemolitica autoimuna (test Coombs pozitiv) B. Drepanocitoza C. Anemia posthemoragica acuta D. Insuficienta renala cronica E. Sferocitoza ereditara (pag. 1377-1378) 13 Anemia aregenerativa macrocitara (VEM peste 100 fl) apare in: A. Carenta de vitamina B12 si folati B. Disfunctie tiroidiana C. Inflamatie cronica D. Tratamentul cu methotrexat E. Alcoolism (pag. 1378) Tema nr. 91 Anomalii ale hemostazei i coagulrii Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1383-1384 *1 Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza:

A. anemie hemolitica B. anemie carentiala martiala C. anemie posthemoragica acuta D. anemie inflamatorie E. anemie prin deficit de folati (pag. 1376) 7 Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt:

A. insuficienta renala cronica B. inflamatia cronica C. mieloame, limfoame D. leucemia acuta E. carenta de vitamina B12 si folati (pag. 1378) 8 Principalele cauze ale carentei martiale sunt:

A. leucemiile acute B. deficitul absorbtiei fierului C. sangerarile de cauza ginecologica D. patologia digestiva E. sangerarile voluntare (pag. 1377) 9 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul unei anemii de origine centrala?

A. reticulocite < 150.000/mmc B. reticulocite > 150.000/mmc C. anemie aregenerativa D. anemie regenerativa E. necesita mielograma pentru precizarea diagnosticului (pag. 1378) 10 Tratamentul carentei martiale presupune: A. tratament etiologic B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de 4 luni C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de 4 luni D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin efectuarea mielogramei (pag. 1378)

A. hemostaza primara B. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii C. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii D. hemostaza secundara, calea comuna E. fibrinoliza (pag. 1383)

Pag. 144 din 150

*2

Factorii plasmatici ai coagularii dependenti de vitamina K sunt:

A. I, V, VIII, XI B. II, VII, IX, X C. II,V,XI, XII D. I, V, VIII, XIII E. II, VIII, XI, XII (pag. 1383) *3 Timpul de protrombina Quick (PT) exploreaza activitatea factorilor:

In cazul unui PT normal si TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu prioritate sunt:

A. determinarea nivelului de F VIII B. determinarea nivelului de F IX C. determinarea nivelului de F V D. cautarea unui anticoagulant circulant E. determinarea de D-dimeri (pag. 1383) 9 Cauzele frecvente in care PT este scazut si TCA prelungit sunt:

A. II, V, VII, X B. I, VIII, IX, X C. II, V, IX, XI D. I, V, VIII, XII E. II, VIII, IX, XIII (pag. 1383) *4 Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:

A. insuficienta hepatica B. boala von Willebrand C. coagularea intravasculara diseminata D. hemofilia A E. administrarea de AVK (pag. 1383) 10 In coagularea intravasculara diseminata (CIVD) se intalnesc: A. PT scazut B. fibrinogen scazut C. trombopenie D. D-dimeri crescuti E. TCA normal (pag. 1384) * 11 Care investigatie exploreaza calea extrinseca a hemostazei secundare? A. Numarul de trombocite B. Fibrinogen C. Timpul de sangerare D. Timpul de protrombina E. Timpul de cefalina activat (pag. 1383) Tema nr. 92 Mielomul multiplu Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1390-1394 *1 Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in functie de imunoglobulina monoclonala secretata, este:

A. hemostaza primara B. hemostaza secundara, calea extrinseca a coagularii C. hemostaza secundara, calea intrinseca a coagularii D. hemostaza secundara, calea comuna E. fibrinoliza (pag. 1383) *5 Testele care exploreaza hemostaza primara sunt:

A. PT, fibrinogen B. TCA, D- dimeri C. fibrinogen, dozare FXIII D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA E. PT, TCA (pag. 1383) 6 In deficitul de factor VII plasmatic :

A. PT este normal B. TCA este normal C. PT este scazut D. TCA este prelungit E. PT este crescut (pag. 1383) 7 In hemofilia A :

A. factorul VIII plasmatic este scazut B. factorul IX plasmatic este scazut C. PT este normal D. TCA este prelungit E. PT este scazut (pag. 1383)

A. mielomul multiplu tip IgA B. mielomul multiplu tip IgG C. mielomul multiplu tip IgD D. mielomul multiplu tip IgE E. mielomul multiplu tip Ig M (pag. 1390)
Pag. 145 din 150

*2

Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de mielom multiplu este:

Diagnosticul de mielom multiplu se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

A. 10% B. 20% C. 30% D. 40% E. 50% (pag. 1393) *3 Criteriile CRAB in mielomul multiplu se refera la prezenta:

A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale ( cu exceptia unui mielom nesecretant) B. plasmocitoza medulara < 10% C. plasmocitoza medulara 10% D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB E. hiperuricemie (pag. 1393) 7 Cauzele sindromului hemoragic din mielomul multiplu sunt reprezentate de :

A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza, leziuni osoase B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie, leziuni osoase C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie, anemie, neuropatie D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infectios E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata, endocrinopatie (pag. 1392) *4 Factorul de prognostic negativ legat de gazda in mielomul multiplu se refera la :

A. trombopenie B. deficit de F XIII C. trombopatie indusa de hiperproteinemie D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile imunoglobulinei monoclonale E. activitate anti-X a amiloidozei AL (pag. 1391) 8 Complicatiile determinate de componentul monoclonal in mielomul multiplu sunt:

A. hipercalcemia B. insuficienta renala C. complicatiile tromboembolice D. complicatiile neurologice E. sindromul de hipervascozitate (pag. 1392) 9 Conform clasificarii lui Salmon si Durie privind evaluarea masei tumorale, mielomul multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia din urmatoarele criterii

A. nivelul 2 microglobulinei crescut B. hipercalcemie C. varsta inaintata D. chimiorezistenta E. LDH crescuta (pag. 1394) *5 Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

A. hemoglobina < 8,5 g/dl B. calcemie > 3 mmol/l C. anomalii cromozomiale D. multiple leziuni litice osoase E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L, IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar 12 g/24 ore (pag. 1394) 10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu semnificatie nedeterminata (MGUS) se stabileste pe baza urmatoarelor criterii: A. prezenta unei proteine monoclonale in ser 3g/100ml B. prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml C. plasmocitoza medulara < 10% D. plasmocitoza medulara 10% E. absenta criteriilor CRAB (pag. 1393)
Pag. 146 din 150

A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medulara 10% + prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB B. prezenta unei proteine monoclonale in ser < 3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% + absenta criteriilor CRAB C. prezenta unei proteine monoclonale in ser 3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare 10% + absenta criteriilor CRAB D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB (pag. 1393)

11 Cauzele frecvente ale sindromului anemic intalnit la pacientii cu mielom multiplu sunt: A. Infiltratie medulara osoasa B. Insuficienta renala (cronica) C. Carenta martiala provocata de o sangerare D. Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita proliferarii plasmocitelor maligne E. Sindromul mielodisplazic (pag. 1391) 12 Cauzele sindromului infectios la pacientii cu mielom multiplu sunt: A. Imunodepresia B. Compresia medulara C. Diminuarea imunoglobulinelor reziduale D. Neutropenia secundara chimioterapiei E. Amiloidoza (pag. 1391) 13 Factorii favorizanti ai complicatiilor tromboembolice la pacientul cu mielom multiplu sunt: A. Imunoglobulina cu proprietati protrombotice B. Trombopatia indusa de hiperproteinemie C. Varsta inaintata a pacientilor D. Mobilitatea redusa datorita complicatiilor neurologice E. Starea neoplazica (pag. 1391-1392) Tema nr. 93 Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala, clasificare, factorii de risc preventia si depistarea Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf *1 Cancerul:

*2

Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:

A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara B. Eliminarea rezistentei la moarte celulara (apoptoza) C. Inhibitia neo-angiogenezei D. Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii (pag. 1422) *3 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:

A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular striat B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul muscular neted C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din tesut adipos E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul malpighian (pag. 1423) *4 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea stadiala a cancerului:

A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul colo-rectal B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru cancerului colului uterin C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N D. Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru carcinoamele cutanate spinocelulare E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T (pag. 1424) *5 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:

A. Este o boala mono-factoriala B. Are origine monoclonala C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta intr-o prima etapa somatica D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an pentru a se dezvolta de la prima celula pana la manifestarea clinica E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima etapa germinala (pag. 1421-1422)

A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000 de decese anuale in Franta B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu 25% in cazul in care doar partenerul de viata fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza. C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 550 de cazuri de mezoteliom) D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului de san E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia limfoamelor (pag. 1426-1427)

Pag. 147 din 150

Alterari moleculare implicate in aparitia si dezvoltarea cancerului:

A. Activarea cailor de transductie a semnalului de proliferare celulalara B. Rezistenta la moarte celulara (apoptoza) C. Potentialul de neo-angiogenezei D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare a cresterii E. Potential de imortalizare prin inactivarea telomerazei (pag. 1422) 7 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:

10 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate: A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia cancerului gastric B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de san C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25 30% de decese prin cancer D. Alcoolul este un factor de risc independent pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt responsabile de aparitia cancerului colului uterin (pag. 1426-1427) * 11 Cel mai important factor de risc in aparitia cancerului, care poate fi evitat in totalitate este: A. Azbestul B. Fumatul C. Hepatita C D. Expunerea la ultraviolete E. Clorura de vinil (pag. 1426-1427) Tema nr. 94 Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne Bibliografie asociata temei: Book Des ECN, editia in limba romana, redactor Laurent Karila, 2011 pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439 *1 Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acuta procentul de blasti la nivel medular trebuie sa fi cel putin:

A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul epiteliului glandular B. Carcinoamele paramalpighiene sunt caracteristice tractului urinar C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul musculaturii neted D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori mezoectodermice (pag. 1423) 8 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre clasificarea cancerelor in functie de origine:

A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului conjunctiv B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul muschiului neted C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice tesutului adipos D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine ectodermica E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului urinar (pag. 1423) 9 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului sunt adevarate:

A. 10% B. 20% C. 30% D. 40% E. 50% (pag. 1434) *2 Leucemia limfoida cronica este o proliferare limfoida monoclonala constituita din:

A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer pulmonar) B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 3000 de decese anuale in Franta C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de cancer de san D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este responsabila de aparitia unora dintre cancerele din sfera ORL E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta onco-genelor BRCA1 si BRCA2 (pag. 1426-1428)

A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri B. limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri C. limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri D. limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri E. limfocite T citotoxice in 95% din cazuri (pag. 1436)

Pag. 148 din 150

*3

In leucemia limfoida cronica mielograma arata o infiltare cu :

Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul B conform clasificarii Binet prezinta:

A. plasmocite B. limfocite mici C. limfoblasti D. prolimfocite E. promielocite (pag. 1436) *4 In limfomul de manta este prezenta urmatoarea anomalie citogenetica:

A. mai putin de trei arii ganglionare afectate B. mai mult de trei arii ganglionare afectate C. prognostic intermediar D. anemie si/sau trombopenie E. supravietuire medie de 6 ani (pag. 1436) 9 Diagnosticul si prognosticul in leucemiile acute se bazeaza pe:

A. t(15;17) B. inv.16 C. t(14;18) D. t(11;14) E. t(9;22) (pag. 1438) *5 Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificarii Ann Arbor, prezinta:

A. examinarea morfologica a blastilor din sange si maduva osoasa hematogena B. imunofenotipare C. examen citogenetic D. studiu molecular E. biopsie ganglionara (pag. 1434) 10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul limfomului Burkitt? A. afecteaza copii sau adulti tineri B. este o urgenta terapeutica C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22) D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc crescut de liza tumorala E. se insoteste de plasmocitoza medulara (pag. 1438,1439) 11 Pacientii cu leucemie limfoida cronica in stadiul A, conform clasificarii Binet, prezinta: A. Supravietuire medie de 4 ani B. Anemie C. Mai putin de trei arii ganglionare afectate D. Trombopenie E. Prognostic bun (pag. 1436) 12 In leucemiile acute semnele clinice nespecifice datorate proliferarii blastice sunt reprezentate de: A. Coagularea intravasculara diseminata B. Adenopatii C. Splenomegalie D. Hepatomegalie E. Neutropenie si infectii (pag. 1434)

A. un singur teritoriu ganglionar afectat B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte a diafragmei C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara) E. afectare medulara (pag. 1439) 6 Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil in leucemiile acute sunt:

A. t(8;21) B. t(15;17) C. cariotipurile complexe D. inv.16 E. t(16;16) (pag. 1435) 7 In leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecinta a insuficientei medulare sunt reprezentate de :

A. anemie B. neutropenie si infectii C. sindrom hemoragic D. adenopatii E. hepato-splenomegalie (pag. 1434)

Pag. 149 din 150

13 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la limfomul B cu celule mari sunt adevarate? A. Afecteaza copiii sau adultii tineri B. In cazul unei mase tumorale mari exista un risc mare de liza C. Reprezinta un grup heterogen de limfoame nonHodgkin D. Se asociaza cu afectari extraganglionare digestive E. Reprezinta o treime din limfoamele nonHodgkin (pag. 1439)

Pag. 150 din 150