Caracterizarea lui tefan cel Mare n letopiseul de Grigore Ureche

Peste tot, voievodul e prezentat ca un om de statur mic, rzboinic, sngeros, dar, mai ales, bun strateg. Grigore Ureche surprinde cele mai multe trsturi ale chipului i sufletului domnitorului, pentru c a trit ntr-un timp apropiat de cel al domniei lui tefan cel Mare. Pentru Grigore Ureche cea mai important trstur fizic a lui tefan este statura. El spune c voievodul era om nu mare de statu. Acest amnunt pe care cronicarul l reine pune mai bine n lumin trsturile psihice ale aprtorului Moldovei. Omul nu mare de stat este mare de suflet i mare n privina faptelor. Cronicarul a insistat asupra acelor fapte care formeaz portretul psihic al domnului Moldovei. Ureche surprinde firea domnitorului atunci cnd arat c voievodul era mnios i de grabu vrstoriu de snge nevinovat. E un domnitor autoritar i de aceea tefan omorea fr judeu, adic fr s mai atepte judecarea celui pe care l tia vinovat. Acestea sunt trsturile omului pe care cronicarul ar fi putut s-l cunoasc din spusele boierilor btrni contemporani cu tefan cel Mare. Totui, Grigore Ureche nu poate s nege c tefan a fost o personalitate complex. Trebuind s recunoasc faptul c voievodul a fost om ntreg la fire, cronicarul enumer trsturile acestei personaliti. n letopiseul su, el scrie c tefan era nelene i c lucrul su l tia a-l acoperi, ceea ce nseamn c zimbrul Moldovei, cum a fost tefan denumit, se ocupa de treburile rii i c i mplinea ndatoririle de domn. Cronicarul adaug despre domn : unde nu gndeai acolo l aflai, ceea ce arat c voievodul tia unde e nevoie de braul su, de exemplul su, de priceperea sa. tefan cel Mare este domnitorul care nu-i prsea otenii n momentele grele. n timpul btliilor era pretutindeni, alturi de fiecare dintre supuii si. Ddea curaj celorlali prin fapta sa, prin eroismul su, tocmai ca vzndu-l ai si, s nu s ndrpteze. Calitile sale de bun conductor de oti, de bun strateg, au fcut, dup cum spune cronicarul, ca rar s fie rzboiu de nu biruia. Ceea ce spune cronicarul despre aprtorul Moldovei, despre ndejdea n biruin, pe care tefan nu o pierdea, se confirm i din ce tim din istoria real, unde este cunoscut a doua btlie cu Mehmed al II-lea. La aceast lupt, Atletul lui Hristos, cum a fost denumit tefan de Papa de la Roma, a plecat cu 40.000 de oteni. El tia c lupt mpotriva celor 120.000 de turci condui de nsui sultanul Mehmed al II-lea. Curajul su dovedete i c nu a pierdut niciodat ndejdea n biruin. Faptele eroului au lsat o urm adnc n mintea i inima poporului.