2.Formațiuni politice românești (sec XI-XIII) VOIEVOZI ROMÂNI 5 surse istorice scrise despre voievozii români
1.Mihai Viteazul
A domnit în Țara Românească între 1593 și 1600. Înainte să
ajungă pe tron, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei. „Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”, se arată în cronica lui Radu Popescu.
2.Titulatura lui Mircea cel Bătrân
”Eu, întru Hristos Dumnezeu binecredincios și binecinstitor și
de Hristos iubitor și autocrat, Io Mircea mare, voievod și domn din mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu, stăpânind și domnind peste toată Țara Ungrovlahiei și a părților de peste munți, încă și către părțile tătărești și Amblașului și Făgărașului herțeg și domnitor al Banatului Severinului și pe amândouă părțile pe toată Podunavia, încă până la Marea cea Mare și singur stăpânitor al cetății Dârstorului.” (Titlul domnesc al lui Mircea cel Bătrân din 1406)
3. Vlad Țepeș
”Am dat cep situației. Or să curgă și turcii și alte fapte (…) se
vor rostogoli capete. Să te ții tare (zâmbind). Unii îmi zic Țepeș, pe furiș. Eu îi trag în țeapă, pe față. Oricum am reușit să-mi fac un nume. Concis, expresiv, ușor de ținut minte (privindu-și palma). Mă cam mănâncă linia vieții în palmă (…) (îngenunche și pune mâna pe pământ, cu palma în sus). Linia vieții acestei țări trece prin mâna asta de pământ. Cată să nu se întrerupă linia acestei palme de pământ, Doamne. De aceea ne canonim și noi atât.” (Marin Sorescu, A treia Țeapă) 4. Iancu de Hunedoara
”Iancu de Hunedoara, născut valah, nu era de origine nobilă
(…). El a arătat cel dintâi ungurilor că fronturile turcești pot fi sparte și învinse (…). Numele lui umbrește și pe al altora; a mărit mult gloria nu numai a ungurilor, ci și pe aceea a valahilor din care s-a născut…” (Umanistul Italian Enea Silvio Piccolomini, papa sub numele Pius al II-lea)
5. Un portret al lui Ștefan cel Mare
”O, bărbat demn de admirat, întru nimic inferior
comandanților eroi, pe care îi admirăm atât de mult; acesta [Ștefan cel Mare] în vremea noastră este cel dintâi dintre principii lumii, care a repurtat asupra turcilor o biruință atât de măreață. După judecata mea, el este cel mai vrednic ca să i se încredințeze șefia și conducerea întregii lumi și mai ales funcția de șef suprem și comandant împotriva turcilor, fiindcă alți regi și principi catolici sunt apăsați spre trândăvie, placeri lumești sau războaie civile.” (Cronicarul polonez Jan Długosz, Istoria poloneză, sec. al XV-lea)