Unitatea 7

Lumea românească pâna la jumătatea

secolului al XIX-lea

Portretul lui Tudor Vladimirescu

Surse istorice despre viața și activitatea sa:

1. Proclamația de la Padeș

”Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o

pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți
iasă înainte, dai cu ciomagul să-l lovești, ca să-ți aperi viața, care
mai de multe ori ni se primejduiește din mușcarea lui. Dar pe
balaurii care ne înghit de vii, căpeteniile noastre, zic, atât cele
bisericești, cât și cele politicești, până când să-i suferim a ne suge
sângele din noi? Până când să le fim robi? Veniți dar, fraților, cu
toții, cu rău să pierdem pe cei răi, ca să ne fie nouă bine!”

2. (Tudor Vladimirescu)

”Eu nu mă tem de moarte; am înfruntat moartea în mai multe

rânduri. Mai înainte de a fi ridicat steagul spre a cere drepturile
patriei mele, m-am îmbrăcat cu cămașa morții.”

Două surse istorice scrise despre generația pașoptistă

1.Programul revoluției de la 1848 în Moldova a fost prezentat
în martie, în documentul redactat de marele poet Vasile Alecsandri
și numit Petițiunea-proclamațiune. De teama intervenției ruse,
programul avea revendicări moderate, precum ”grabnica
îmbunătățire a stării locuitorilor săteni...”
Domnul Mihail Sturdza i-a arestat pe revoluționari. O parte
dintre ei au reușit sa evadeze și s-au refugiat în Transilvania, unde
au redactat în mai 1848, la Brașov, un alt program, de această dată
având revendicări radicale, numit Prințipiile noastre pentru
reformarea patriei”, care cerea:
”Împroprietărirea lăcuitorilor săteni fără nicio
răscumpărarea din partea lor (...). Unirea Moldovei și a Valahiei
într-un singur stat neatârnat, românesc.”

2.În august 1848, Mihail Kogălniceanu redacta un alt

program, Dorințele partidei naționale în Moldova, care revendica
Unirea Principatelor Danubiene ”cheia de boltă fără de care
edificiul național s-ar prăbuși”.
 Programul Revoluției de la 1848 în Țara Românească este
prezent în Proclamația de la Islaz (9 iunie 1848). Revendecările
cele mai însemnate au fost:

”Independența administrativă și legislativă” a Țării

Românești, adică autonomia; ”Adunare generală compusă din
reprezentanți ai tuturor stărilor societății; Domn responsabil ales
pe cinci ani; Libertatea absolută a tiparului; Emancipația clăcașilor,
ce se fac proprietari prin despăgubire; Instrucție egală și întreagă
pentru tot românul de amândouă sexele”.