Formarea conştiinţei istorice

Cronicarii moldoveni.
Primele opere istorice şi
literare în limba română
 GRIGORE URECHE
„Cel dintâi din șirul marilor cronicari moldoveni” (N.Cartojan, Istoria literaturii
române vechi, Editura Minerva, Bucureşti, 1980, p. 264), s-a născut undeva între 1590-
1595, tatăl său, Nestor Ureche, fiind boier cu boier cu latifundii întinse. Familia
Ureche este atestată documentar din anul 1407, pe vremea lui Alexandru cel Bun. Dar
personalitatea lui Grigore Ureche nu se bazează pe bogăție, ci pe suflet. El este un
boiernaș dintre cei pe temeiul cărora stătuse tăria lui Ștefan cel Mare şi care nu se
rupsese de graiul de toate zilele al țăranului şi care vibrează la unison cu înălţările şi
scăderile Moldovei.
MIRON COSTIN
Se naște la 1633 şi „este fără îndoială cea mai puternică personalitate a secolului al
XVII-lea, personalitate nu numai literară și științifică, dar și un eminent om politic de
stat”. (Al. Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 102)

ION NECULCE
Numit de George Ivaşcu „Un Saint – Simon moldav”, Ion Neculce este cel de-al treilea
în şirul cronicarilor moldoveni. Data nașterii lui nu se cunoaște cu certitudine, se pare că
s-a născut prin anul 1672, dată care se deduce dintr-o scrisoare autografă trimisă către
domnitorul Grigore Ghica și în care mai spune, „« …rămâind mic de părinți, de tată, am
crescut în casa dumisale Iordăchioaiei vistiernicesei cei bătrâne, care mi-au fost mie
moașă»…” ( Ion Neculce apud D. Velciu, Ion Neculce, Editura Tineretului, București,
1968, p. 24), Iordăchioaia fiind bunica sa.
 CRONICARII. OPERA
Letopiseţul Ţării Moldovei
Opera comună a celor trei cronicari este Letopiseţul Ţării Moldovei fiecare dintre ei
acoperind o anumită perioadă din istorie şi continuându-se unul pe altul. Ei scriu această
operă ca „…să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie de învăţătură, despre céle réle să să
ferească şi să să socotească, iar dupre céle bune să urméze şi să să învéţe şi să să
îndireptéze” (Grigore Ureche), deci opera are un caracter educativ.
În mod normal termenul de „letopiseţ” desemnează o „Scriere veche cu caracter
istoric, în care evenimentele sunt prezentate în ordine cronologică; cronică, hronic. [Acc. și:
letopíseț] – Din sl. lĕtopĩsĩcĩ.”
1.Grigore Ureche
-Scrie Letopiseţul Ţării Moldovei cuprinzând evenimentele istorice din anul 1359, anul
„descălecării” Moldovei de către Dragoş şi se opreşte în anul 1594 la Lobodă vodă.
2.Miron Costin
-Scrie Letopiseţul Ţării Moldovei continuând Letopiseţul lui Ureche de la domnia lui Aron
vodă (1594) până la domnia lui Ştefăniţă vodă Lupu inclusiv (1661).
3. Ion Neculce
-Scrie Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin
Mavrocordat adică de la anul 1662 până la 1743 .
 CRONICARII. OPERA
Valoarea literară a cronicilor lui
Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce a
fost recunoscută de toți istoricii literaturii
noastre vechi. Scrierile acestora depăşesc limita
obiectivă şi clară a unor scrieri istorice.
Cronicile nu sunt o expunere de date, ci o
expunere de evenimente în care se folosesc
procedee stilistice specifice operelor literare:
portrete ale personajelor, descrieri de natură,
comparații retorice, dialogul, proverbe,
metafore şi alte procedee stilistice.
 PROCEDEE LITERARE ÎN OPERELE CRONICARILOR
În opera lui Grigore Ureche , Letopiseţul Ţării Moldovei, este descris portretul
lui Ştefan cel Mare, cel mai cunoscut portret al literaturii române vechi.

Portretul
„Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge
nevinovat, de multe ori la ospéţe omorâea fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neléneşu, şi
lucrul său ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai acolo îl aflai. La lucru de războaie meşter, unde era
nevoie însuşi se vârâia, ca văzându-l ai săi să nu să îndărăpteze şi pentru acéia, raru războiu de nu
/biruia. Şi unde-l biruia alţii, nu pierde nădéjdea, că ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra
biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui şi feciorul său, Bogdan vodă urma lui luasă, de lucruri
vitejeşti, cum se tâmplă din pom bun roadă bună iase.
Iar pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna, care
era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au
scăpatu de mult bine şi de multă aparătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi îi zicu sveti Ştefan
vodă, nu pentru sufletu, ce iaste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru
lucrurile lui céle vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după acéia l-au ajunsu.
Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă, câtu
n-au fostu aşa nici odinioară şi décii preste vară au fostu ploi gréle şi povoaie de ape şi multă înecare
de apă s-au făcut”
 Portretul lui Ştefan cel Mare- analiză literară

Procedeele stilistice folosite la realizarea portretului lui Ştefan cel Mare sunt:
•Portretul fizic este redat cu ajutorul figurii de stil numită eufemism: „om
nu mare de statu”, pentru a reda statura lui mică şi pentru a îndulci astfel
expresia.
•Portretul moral este redat cu ajutorul enumeraţiei, cronicarul înşirând
trăsăturile de caracter ale lui Ştefan una după alta: „mânios şi de grabu
vărsătoriu de sânge nevinovat, de multe ori la ospéţe omorâea fără
judeţu”, „era om întreg la fire, neléneşu, şi lucrul său ştiia a-l acoperi şi
unde nu gândiiai acolo îl aflai”.
•În acelaşi timp foloseşte cronicarul metafora „la lucru de războaie
meşter” pentru a ilustra talentul de strateg al domnitorului.
• Adverbul „amintrilea” vine să contra balanseze trăsăturile negative cu
cele pozitive „om întreg la fire”.
• Epitetele vin şi ele să întărească trăsăturile domnitorului: „mânios”,
„vărsătoriu de sânge nevinovat” pentru a reda firea sângeroasă a
domnitorului.
•Antiteza „ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor” arată
înţelepciunea domnitorului şi puterea morală de a învinge prin
recunoaşterea învingerii.
Ideile principale ale textului, folosind o formă geometrică.
8. Temă: Încadraţi-l pe Ştefan cel mare într-o anumită zodie (E. Ilie, Didactica limbii şi literaturii
române, Editura Polirom, Iaşi, 2014, p. 219-221) clasificând trăsăturile potrivite din text.
Zodia potrivită lui Ştefan cel Mare ar fi cea a Scorpionului.
SCORPION
23.10 – 22.11
Trăsături:
tenace=perseverent, stăruitor
întreprinzător=cu spirit de iniţiativă, om de acţiune
pasionat=înflăcărat, entuziast
ager=iute, priceput, isteţ
arogant=îngâmfat
nemilos
sarcastic=batjocoritor, tăios
răzbunător
VALOARE- scop
PERICOL - nemilos
8. Temă: Încadraţi-l pe Ştefan cel mare într-o anumită zodie (E. Ilie, Didactica limbii şi literaturii
române, Editura Polirom, Iaşi, 2014, p. 219-221) clasificând trăsăturile potrivite din text.
Zodia potrivită lui Ştefan cel Mare ar fi cea a Scorpionului.

SCORPION: 23.10 – 22.11

Trăsături:
•tenace, perseverent, stăruitor: ,,Şi unde-l biruia alţii, nu pierde nădéjdea, că ştiindu-să
căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor”.
•întreprinzător,cu spirit de iniţiativă, om de acţiune: ,,unde era nevoie însuşi se vârâia, ca
văzându-l ai săi să nu să îndărăpteze şi pentru acéia, raru războiu de nu /biruia”.
•pasionat, înflăcărat, entuziast: „de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat”
•ager (iute, priceput, isteţ): ,,la lucru de războaie meşter”
•nemilos: ,,mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat, de multe ori la ospéţe
omorâea fără judeţu.
•răzbunător
VALOARE- scop: şi-a urmărit întotdeauna scopul până a reuşit; nu degeaba a fost
patruzeci şi şapte de ani „singur ţiitoriu preste toată ţara”.
PERICOL - nemilos: o dovedeşte prin faptele de cruzime.

Analiza acestui portret din mai multe puncte de vedere dovedeşte valoarea sa literară.
Aplicaţii
1. Precizaţi numele celor 3 cronicari şi perioada în care a
scris fiecare Letopiseţul Ţării Moldovei.
2 Explicaţi termenul letopiseţ.
3.Precizaţi scopul (de ce ) a fost scrisă această operă şi
ce fel de caracter are.
4. Numiţi procedeele literare folosite în aceste opere.
5. Daţi exemplu de 1 figură de stil folosită în Portretul
lui Ştefan cel Mare.
6. Scoateţi ideile principale ale textului.
7. Scrieţi 2 trăsături de caracter ale lui Ştefan cel Mare.