Portretul lui Stefan cel Mare

"Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Grigore Ureche indeplineste functia esentiala a povestirii, de rememorare si de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, in una din marile intuitii critice, George Calinescu ii fixa trasaturile foarte moderne ale narativitatii: "Are sensul obiectivitatii [...]. Este evolutionist in istorie, in sensul biologic, admitand ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o incepatura, un adaos si o scadere. Bineinteles e providentialist. ii descoperim chiar idei politice." Literatura obiectiva a lui Ureche, in afara de faptul ca se supune timpului linear al fabulei, consemnand in mod strict evenimentele istorice, cu incipit si final, are si functia de a stabili aprecieri in discursul narativ, de a face pauze, uneori conclusive, pentru a contura portrete memorabile. Fragmentul din manualele mentionate contine arhicunoscutul portret al lui Stefan cel Mare, transcris de regula in intregime. in text, portretul marelui voievod este plasat intr-un punct culminant, dupa multe acumulari (adaosuri) narative, surprinse de regula in succesiune cronoliniara, cu firesti diminuari si accelerari ale fluxului povestirii. Aici cronicarul ajunge parca pe un pisc, pe un fel de Ceahlau ridicat in relieful scriiturii, unde, dupa un urcus anevoios, cu multe obstacole, cu accidente ale istoriei, cu privelisti paradiziace sau inspaimantatoare, face un popas, arunca o privire de jur imprejur, mai ales asupra cararilor strabatute. Face o sinteza a unei intregi epoci istorice ilustrate prin figura emblematica a unui personaj. Mai intai, cadrul epic se deschide cu situarea temporala a evenimentului: "De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012", moment care, evident, nu este identic cu timpul narativ al cronicarului, acesta situandu-se la distanta necesara pentru a formula concluzii irecuzabile. Domnul, ostenit de atatea lupte, se intoarce in scaunul tarii si se retrage pentru eternitate in pamantul strabun, intr-o suita de planuri ale observatiei narative ce recompun o intreaga istorie si un destin deopotriva providential si uman: "Nu multa vreme, daoa s-au intorsu Stefan voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani, in toate partile sa batea cu totii, si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". in text identificam, asadar, un moment al intoarcerii din Pocutia, in functie de care se plaseaza cele doua directii temporale ale frazei: o

De aceea.prolepsa concentrata. nu . si o analepsa de mare rafinament. Moartea lui Stefan este un eveniment la care participa intreaga tara. aflat in "osteneala si neodihna" timp de 47 de ani. prin verbul la perfectul compus "fost-au". din instinctul marii creatii. pana astazi ii zicu sveti Stefan voda. scriitorul dintro anumita clasa sociala care se exprima despre autocratul feudal. in marmura istoriei. si lucrul sau il stiia a-1 acoperi si unde nu gandiiai. cu aceasta viziunea auctoriala dobandind extensia naratorului impersonal. ca vazandu-1 ai sai. Desigur. Cert este insa ca acum autorul abstract coboara (a cata oara in intreaga cronica?) din impersonalitatea sa si exprima aprecieri si idei cu tenta personala. care vorbeste in numele memoriei colective. Cele doua planuri temporale ale enuntului narativ se aduna in punctul final pentru a marca o data istorica memorabila: "cu mare lauda au muritu. modifica subtil aceasta viziune. Pana aici perspectiva este a autorului abstract. nucleul celebrului portret al lui Stefan. Desi mentine. printr-o vointa auctoriala care se impune veacurilor: "Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu. supus in cele din urma legilor firii. data mortii. unde era nevoie insusi se varaia. Si unde-1 biruia altii. pe care il recepteaza in detalii privite de aproape. nu pierdea nadejdea. dincolo de personaj. sub semnul perfectului compus. dar si de om trecator. castigand impotriva tuturor "multe razboaie cu noroc". Este ceea ce face. timpul impersonal al fixarii eroului in efigie. marcata prin implicatiile semantice ale demonstrativului de apropiere "acestu". Urmatorul enunt. situat simetric fata de autor. portretul marelui voievod se constituie din tuse precise. apreciind evenimente de o notorietate incontestabila: "Atata jale era. sa radica deasupra biruitorilor". deopotriva de personaj eroic. netenesu. ca stiindu-sa cazut jos. sa nu sa indarapteaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. completata simetric cu finalul extrem de concis al secventei. ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. care consemneaza numai fapte definitive. "nu multa vreme". aparent fara consideratii personale asupra lor. si Grigore Ureche. manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat. acolo il aflai. "bolnav si slabu de ani". de multe ori la ospete omoraea fara judetu. Amintrilea era om intreg la fire. iulie 2 zile". de plangea toti ca dupa un parinte al sau. acest cuvant ar putea dezvalui si prezenta discreta a cititorului abstract. marti. prin care se reconstituie destinul istoric si individual al lui Stefan. Ce dupa moartea lui. autorul stabileste o relatie directa cu personajul. La lucruri de razboaie mester. invocat sa se apropie. devine cu alte cuvinte autor concret. momentul de efigie al fixarii in istorie. cu forma inversa si situat in topica initiala.

prijelit (prilejuit). timp al actiunilor terminate de mult. un personaj complex si o lume aureolata de lumina eroica. intreaga compozitie a textului proiecteaza in spatiul narativ o temporalitate arhaica. nici dupa aceia l-au ajunsu. nelenesu. la care contribuie formele vechi ale limbii. povoae (puhoaie). apartinand limbii romane din secolul al XVII-lea. tiitoriu (stapanitor). de origine divina: "Fost-au mai inainte de moartea lui Stefan voda. cat n-au fostu asa nici odinioara. ca el inca au fostu om cu pacate. perspectiva narativa dobandeste si proiectie mitica. varsatoriu. ci pentru lucrurile lui cele vitejesti. si decii preste vara au fost ploi grele si povoae de ape.pentru sufletu. carile niminea din domni. aflate in majoritate la perfectul compus. si multa inecare de apa s-au facut". iarna grea si geroasa. moartea lui Voda fiind prevestita de semne meteorologice extraordinare. mitica. nici mai nainte. ce ieste in mana lui Dumnezeu. intr-o vreme arhaica." in plus. expresii si cuvinte sintetice. . si indeosebi verbele. intr-acelas anu. a marilor eroi.