Portretul lui Stefan cel Mare

"Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Grigore Ureche indeplineste functia esentiala a povestirii, de rememorare si de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, in una din marile intuitii critice, George Calinescu ii fixa trasaturile foarte moderne ale narativitatii: "Are sensul obiectivitatii [...]. Este evolutionist in istorie, in sensul biologic, admitand ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o incepatura, un adaos si o scadere. Bineinteles e providentialist. ii descoperim chiar idei politice." Literatura obiectiva a lui Ureche, in afara de faptul ca se supune timpului linear al fabulei, consemnand in mod strict evenimentele istorice, cu incipit si final, are si functia de a stabili aprecieri in discursul narativ, de a face pauze, uneori conclusive, pentru a contura portrete memorabile. Fragmentul din manualele mentionate contine arhicunoscutul portret al lui Stefan cel Mare, transcris de regula in intregime. in text, portretul marelui voievod este plasat intr-un punct culminant, dupa multe acumulari (adaosuri) narative, surprinse de regula in succesiune cronoliniara, cu firesti diminuari si accelerari ale fluxului povestirii. Aici cronicarul ajunge parca pe un pisc, pe un fel de Ceahlau ridicat in relieful scriiturii, unde, dupa un urcus anevoios, cu multe obstacole, cu accidente ale istoriei, cu privelisti paradiziace sau inspaimantatoare, face un popas, arunca o privire de jur imprejur, mai ales asupra cararilor strabatute. Face o sinteza a unei intregi epoci istorice ilustrate prin figura emblematica a unui personaj. Mai intai, cadrul epic se deschide cu situarea temporala a evenimentului: "De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012", moment care, evident, nu este identic cu timpul narativ al cronicarului, acesta situandu-se la distanta necesara pentru a formula concluzii irecuzabile. Domnul, ostenit de atatea lupte, se intoarce in scaunul tarii si se retrage pentru eternitate in pamantul strabun, intr-o suita de planuri ale observatiei narative ce recompun o intreaga istorie si un destin deopotriva providential si uman: "Nu multa vreme, daoa s-au intorsu Stefan voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani, in toate partile sa batea cu totii, si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". in text identificam, asadar, un moment al intoarcerii din Pocutia, in functie de care se plaseaza cele doua directii temporale ale frazei: o

Cele doua planuri temporale ale enuntului narativ se aduna in punctul final pentru a marca o data istorica memorabila: "cu mare lauda au muritu. printr-o vointa auctoriala care se impune veacurilor: "Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu. Urmatorul enunt. autorul stabileste o relatie directa cu personajul. aflat in "osteneala si neodihna" timp de 47 de ani. acolo il aflai. dar si de om trecator. apreciind evenimente de o notorietate incontestabila: "Atata jale era. nu pierdea nadejdea. momentul de efigie al fixarii in istorie. ca stiindu-sa cazut jos. deopotriva de personaj eroic. cu forma inversa si situat in topica initiala. Pana aici perspectiva este a autorului abstract. portretul marelui voievod se constituie din tuse precise. si o analepsa de mare rafinament. si Grigore Ureche. unde era nevoie insusi se varaia. Ce dupa moartea lui. prin care se reconstituie destinul istoric si individual al lui Stefan. din instinctul marii creatii. sa radica deasupra biruitorilor". timpul impersonal al fixarii eroului in efigie. Moartea lui Stefan este un eveniment la care participa intreaga tara. "bolnav si slabu de ani". invocat sa se apropie. Amintrilea era om intreg la fire. si lucrul sau il stiia a-1 acoperi si unde nu gandiiai. La lucruri de razboaie mester. Si unde-1 biruia altii. scriitorul dintro anumita clasa sociala care se exprima despre autocratul feudal. Este ceea ce face. care vorbeste in numele memoriei colective. marti. completata simetric cu finalul extrem de concis al secventei. "nu multa vreme". data mortii. iulie 2 zile". pana astazi ii zicu sveti Stefan voda. aparent fara consideratii personale asupra lor. marcata prin implicatiile semantice ale demonstrativului de apropiere "acestu". modifica subtil aceasta viziune. netenesu. de plangea toti ca dupa un parinte al sau. Desigur. Cert este insa ca acum autorul abstract coboara (a cata oara in intreaga cronica?) din impersonalitatea sa si exprima aprecieri si idei cu tenta personala. devine cu alte cuvinte autor concret. care consemneaza numai fapte definitive. dincolo de personaj. supus in cele din urma legilor firii. De aceea. pe care il recepteaza in detalii privite de aproape. Desi mentine. in marmura istoriei. castigand impotriva tuturor "multe razboaie cu noroc". prin verbul la perfectul compus "fost-au". sa nu sa indarapteaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura.prolepsa concentrata. nucleul celebrului portret al lui Stefan. acest cuvant ar putea dezvalui si prezenta discreta a cititorului abstract. situat simetric fata de autor. manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat. nu . ca vazandu-1 ai sai. sub semnul perfectului compus. de multe ori la ospete omoraea fara judetu. cu aceasta viziunea auctoriala dobandind extensia naratorului impersonal.

mitica. apartinand limbii romane din secolul al XVII-lea. la care contribuie formele vechi ale limbii. nici dupa aceia l-au ajunsu. ci pentru lucrurile lui cele vitejesti. si decii preste vara au fost ploi grele si povoae de ape. de origine divina: "Fost-au mai inainte de moartea lui Stefan voda. ca el inca au fostu om cu pacate. timp al actiunilor terminate de mult. intr-acelas anu. si indeosebi verbele. tiitoriu (stapanitor). intreaga compozitie a textului proiecteaza in spatiul narativ o temporalitate arhaica. varsatoriu. . intr-o vreme arhaica. un personaj complex si o lume aureolata de lumina eroica. aflate in majoritate la perfectul compus. carile niminea din domni. nici mai nainte. moartea lui Voda fiind prevestita de semne meteorologice extraordinare. prijelit (prilejuit). ce ieste in mana lui Dumnezeu.pentru sufletu. si multa inecare de apa s-au facut". nelenesu. cat n-au fostu asa nici odinioara." in plus. povoae (puhoaie). expresii si cuvinte sintetice. a marilor eroi. perspectiva narativa dobandeste si proiectie mitica. iarna grea si geroasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful