P. 1
Portretul Lui Stefan Cel Mare

Portretul Lui Stefan Cel Mare

4.0

|Views: 20,709|Likes:
Published by Mya Angel

More info:

Published by: Mya Angel on Nov 14, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/16/2014

pdf

text

original

Portretul lui Stefan cel Mare

"Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Grigore Ureche indeplineste functia esentiala a povestirii, de rememorare si de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, in una din marile intuitii critice, George Calinescu ii fixa trasaturile foarte moderne ale narativitatii: "Are sensul obiectivitatii [...]. Este evolutionist in istorie, in sensul biologic, admitand ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o incepatura, un adaos si o scadere. Bineinteles e providentialist. ii descoperim chiar idei politice." Literatura obiectiva a lui Ureche, in afara de faptul ca se supune timpului linear al fabulei, consemnand in mod strict evenimentele istorice, cu incipit si final, are si functia de a stabili aprecieri in discursul narativ, de a face pauze, uneori conclusive, pentru a contura portrete memorabile. Fragmentul din manualele mentionate contine arhicunoscutul portret al lui Stefan cel Mare, transcris de regula in intregime. in text, portretul marelui voievod este plasat intr-un punct culminant, dupa multe acumulari (adaosuri) narative, surprinse de regula in succesiune cronoliniara, cu firesti diminuari si accelerari ale fluxului povestirii. Aici cronicarul ajunge parca pe un pisc, pe un fel de Ceahlau ridicat in relieful scriiturii, unde, dupa un urcus anevoios, cu multe obstacole, cu accidente ale istoriei, cu privelisti paradiziace sau inspaimantatoare, face un popas, arunca o privire de jur imprejur, mai ales asupra cararilor strabatute. Face o sinteza a unei intregi epoci istorice ilustrate prin figura emblematica a unui personaj. Mai intai, cadrul epic se deschide cu situarea temporala a evenimentului: "De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012", moment care, evident, nu este identic cu timpul narativ al cronicarului, acesta situandu-se la distanta necesara pentru a formula concluzii irecuzabile. Domnul, ostenit de atatea lupte, se intoarce in scaunul tarii si se retrage pentru eternitate in pamantul strabun, intr-o suita de planuri ale observatiei narative ce recompun o intreaga istorie si un destin deopotriva providential si uman: "Nu multa vreme, daoa s-au intorsu Stefan voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani, in toate partile sa batea cu totii, si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". in text identificam, asadar, un moment al intoarcerii din Pocutia, in functie de care se plaseaza cele doua directii temporale ale frazei: o

in marmura istoriei. pana astazi ii zicu sveti Stefan voda. completata simetric cu finalul extrem de concis al secventei. printr-o vointa auctoriala care se impune veacurilor: "Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu. momentul de efigie al fixarii in istorie. care vorbeste in numele memoriei colective. care consemneaza numai fapte definitive. "bolnav si slabu de ani". Ce dupa moartea lui. marcata prin implicatiile semantice ale demonstrativului de apropiere "acestu". acolo il aflai. data mortii. "nu multa vreme". Moartea lui Stefan este un eveniment la care participa intreaga tara. Este ceea ce face. Urmatorul enunt. dar si de om trecator. de plangea toti ca dupa un parinte al sau. modifica subtil aceasta viziune. nu pierdea nadejdea. aflat in "osteneala si neodihna" timp de 47 de ani. portretul marelui voievod se constituie din tuse precise. sa nu sa indarapteaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. prin care se reconstituie destinul istoric si individual al lui Stefan. scriitorul dintro anumita clasa sociala care se exprima despre autocratul feudal. sa radica deasupra biruitorilor". autorul stabileste o relatie directa cu personajul. La lucruri de razboaie mester. ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. de multe ori la ospete omoraea fara judetu. situat simetric fata de autor. pe care il recepteaza in detalii privite de aproape. Desigur. supus in cele din urma legilor firii. din instinctul marii creatii. invocat sa se apropie. sub semnul perfectului compus. Pana aici perspectiva este a autorului abstract. si o analepsa de mare rafinament. Cert este insa ca acum autorul abstract coboara (a cata oara in intreaga cronica?) din impersonalitatea sa si exprima aprecieri si idei cu tenta personala. marti.prolepsa concentrata. aparent fara consideratii personale asupra lor. Si unde-1 biruia altii. netenesu. devine cu alte cuvinte autor concret. deopotriva de personaj eroic. castigand impotriva tuturor "multe razboaie cu noroc". cu forma inversa si situat in topica initiala. Amintrilea era om intreg la fire. Desi mentine. nucleul celebrului portret al lui Stefan. si Grigore Ureche. nu . ca stiindu-sa cazut jos. manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat. Cele doua planuri temporale ale enuntului narativ se aduna in punctul final pentru a marca o data istorica memorabila: "cu mare lauda au muritu. acest cuvant ar putea dezvalui si prezenta discreta a cititorului abstract. apreciind evenimente de o notorietate incontestabila: "Atata jale era. ca vazandu-1 ai sai. prin verbul la perfectul compus "fost-au". iulie 2 zile". cu aceasta viziunea auctoriala dobandind extensia naratorului impersonal. timpul impersonal al fixarii eroului in efigie. si lucrul sau il stiia a-1 acoperi si unde nu gandiiai. De aceea. dincolo de personaj. unde era nevoie insusi se varaia.

si multa inecare de apa s-au facut". nici dupa aceia l-au ajunsu. nici mai nainte. varsatoriu. timp al actiunilor terminate de mult. . mitica. intr-acelas anu. a marilor eroi. si decii preste vara au fost ploi grele si povoae de ape. aflate in majoritate la perfectul compus. si indeosebi verbele. intr-o vreme arhaica. perspectiva narativa dobandeste si proiectie mitica. apartinand limbii romane din secolul al XVII-lea. de origine divina: "Fost-au mai inainte de moartea lui Stefan voda. la care contribuie formele vechi ale limbii. carile niminea din domni. tiitoriu (stapanitor). moartea lui Voda fiind prevestita de semne meteorologice extraordinare. povoae (puhoaie). iarna grea si geroasa. expresii si cuvinte sintetice. nelenesu." in plus. ca el inca au fostu om cu pacate.pentru sufletu. prijelit (prilejuit). ci pentru lucrurile lui cele vitejesti. ce ieste in mana lui Dumnezeu. intreaga compozitie a textului proiecteaza in spatiul narativ o temporalitate arhaica. un personaj complex si o lume aureolata de lumina eroica. cat n-au fostu asa nici odinioara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->