Portretul lui Stefan cel Mare

"Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Grigore Ureche indeplineste functia esentiala a povestirii, de rememorare si de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, in una din marile intuitii critice, George Calinescu ii fixa trasaturile foarte moderne ale narativitatii: "Are sensul obiectivitatii [...]. Este evolutionist in istorie, in sensul biologic, admitand ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o incepatura, un adaos si o scadere. Bineinteles e providentialist. ii descoperim chiar idei politice." Literatura obiectiva a lui Ureche, in afara de faptul ca se supune timpului linear al fabulei, consemnand in mod strict evenimentele istorice, cu incipit si final, are si functia de a stabili aprecieri in discursul narativ, de a face pauze, uneori conclusive, pentru a contura portrete memorabile. Fragmentul din manualele mentionate contine arhicunoscutul portret al lui Stefan cel Mare, transcris de regula in intregime. in text, portretul marelui voievod este plasat intr-un punct culminant, dupa multe acumulari (adaosuri) narative, surprinse de regula in succesiune cronoliniara, cu firesti diminuari si accelerari ale fluxului povestirii. Aici cronicarul ajunge parca pe un pisc, pe un fel de Ceahlau ridicat in relieful scriiturii, unde, dupa un urcus anevoios, cu multe obstacole, cu accidente ale istoriei, cu privelisti paradiziace sau inspaimantatoare, face un popas, arunca o privire de jur imprejur, mai ales asupra cararilor strabatute. Face o sinteza a unei intregi epoci istorice ilustrate prin figura emblematica a unui personaj. Mai intai, cadrul epic se deschide cu situarea temporala a evenimentului: "De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012", moment care, evident, nu este identic cu timpul narativ al cronicarului, acesta situandu-se la distanta necesara pentru a formula concluzii irecuzabile. Domnul, ostenit de atatea lupte, se intoarce in scaunul tarii si se retrage pentru eternitate in pamantul strabun, intr-o suita de planuri ale observatiei narative ce recompun o intreaga istorie si un destin deopotriva providential si uman: "Nu multa vreme, daoa s-au intorsu Stefan voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani, in toate partile sa batea cu totii, si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". in text identificam, asadar, un moment al intoarcerii din Pocutia, in functie de care se plaseaza cele doua directii temporale ale frazei: o

De aceea. Pana aici perspectiva este a autorului abstract. prin verbul la perfectul compus "fost-au". completata simetric cu finalul extrem de concis al secventei. castigand impotriva tuturor "multe razboaie cu noroc". manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat. si lucrul sau il stiia a-1 acoperi si unde nu gandiiai. timpul impersonal al fixarii eroului in efigie. La lucruri de razboaie mester. pe care il recepteaza in detalii privite de aproape. dar si de om trecator. sub semnul perfectului compus. Este ceea ce face. Si unde-1 biruia altii. dincolo de personaj. Ce dupa moartea lui. Desigur. netenesu. "bolnav si slabu de ani". sa nu sa indarapteaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia.prolepsa concentrata. Cele doua planuri temporale ale enuntului narativ se aduna in punctul final pentru a marca o data istorica memorabila: "cu mare lauda au muritu. de multe ori la ospete omoraea fara judetu. care vorbeste in numele memoriei colective. data mortii. printr-o vointa auctoriala care se impune veacurilor: "Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu. ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. de plangea toti ca dupa un parinte al sau. nu . modifica subtil aceasta viziune. in marmura istoriei. supus in cele din urma legilor firii. sa radica deasupra biruitorilor". unde era nevoie insusi se varaia. portretul marelui voievod se constituie din tuse precise. scriitorul dintro anumita clasa sociala care se exprima despre autocratul feudal. situat simetric fata de autor. prin care se reconstituie destinul istoric si individual al lui Stefan. ca stiindu-sa cazut jos. nu pierdea nadejdea. si o analepsa de mare rafinament. ca vazandu-1 ai sai. invocat sa se apropie. marti. pana astazi ii zicu sveti Stefan voda. marcata prin implicatiile semantice ale demonstrativului de apropiere "acestu". aparent fara consideratii personale asupra lor. Amintrilea era om intreg la fire. Moartea lui Stefan este un eveniment la care participa intreaga tara. devine cu alte cuvinte autor concret. aflat in "osteneala si neodihna" timp de 47 de ani. Urmatorul enunt. apreciind evenimente de o notorietate incontestabila: "Atata jale era. care consemneaza numai fapte definitive. din instinctul marii creatii. deopotriva de personaj eroic. acest cuvant ar putea dezvalui si prezenta discreta a cititorului abstract. Desi mentine. acolo il aflai. cu aceasta viziunea auctoriala dobandind extensia naratorului impersonal. iulie 2 zile". nucleul celebrului portret al lui Stefan. "nu multa vreme". Cert este insa ca acum autorul abstract coboara (a cata oara in intreaga cronica?) din impersonalitatea sa si exprima aprecieri si idei cu tenta personala. autorul stabileste o relatie directa cu personajul. si Grigore Ureche. momentul de efigie al fixarii in istorie. cu forma inversa si situat in topica initiala.

cat n-au fostu asa nici odinioara. nici mai nainte. carile niminea din domni." in plus. ca el inca au fostu om cu pacate. a marilor eroi.pentru sufletu. ci pentru lucrurile lui cele vitejesti. mitica. un personaj complex si o lume aureolata de lumina eroica. timp al actiunilor terminate de mult. apartinand limbii romane din secolul al XVII-lea. moartea lui Voda fiind prevestita de semne meteorologice extraordinare. nici dupa aceia l-au ajunsu. nelenesu. tiitoriu (stapanitor). ce ieste in mana lui Dumnezeu. si indeosebi verbele. varsatoriu. povoae (puhoaie). expresii si cuvinte sintetice. . si decii preste vara au fost ploi grele si povoae de ape. intreaga compozitie a textului proiecteaza in spatiul narativ o temporalitate arhaica. perspectiva narativa dobandeste si proiectie mitica. intr-acelas anu. intr-o vreme arhaica. de origine divina: "Fost-au mai inainte de moartea lui Stefan voda. la care contribuie formele vechi ale limbii. aflate in majoritate la perfectul compus. prijelit (prilejuit). si multa inecare de apa s-au facut". iarna grea si geroasa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful