Portretul lui Stefan cel Mare

"Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Grigore Ureche indeplineste functia esentiala a povestirii, de rememorare si de recuperare a timpurilor trecute. Involuntar, in una din marile intuitii critice, George Calinescu ii fixa trasaturile foarte moderne ale narativitatii: "Are sensul obiectivitatii [...]. Este evolutionist in istorie, in sensul biologic, admitand ca orice natie (azi am zice civilizatie) are o incepatura, un adaos si o scadere. Bineinteles e providentialist. ii descoperim chiar idei politice." Literatura obiectiva a lui Ureche, in afara de faptul ca se supune timpului linear al fabulei, consemnand in mod strict evenimentele istorice, cu incipit si final, are si functia de a stabili aprecieri in discursul narativ, de a face pauze, uneori conclusive, pentru a contura portrete memorabile. Fragmentul din manualele mentionate contine arhicunoscutul portret al lui Stefan cel Mare, transcris de regula in intregime. in text, portretul marelui voievod este plasat intr-un punct culminant, dupa multe acumulari (adaosuri) narative, surprinse de regula in succesiune cronoliniara, cu firesti diminuari si accelerari ale fluxului povestirii. Aici cronicarul ajunge parca pe un pisc, pe un fel de Ceahlau ridicat in relieful scriiturii, unde, dupa un urcus anevoios, cu multe obstacole, cu accidente ale istoriei, cu privelisti paradiziace sau inspaimantatoare, face un popas, arunca o privire de jur imprejur, mai ales asupra cararilor strabatute. Face o sinteza a unei intregi epoci istorice ilustrate prin figura emblematica a unui personaj. Mai intai, cadrul epic se deschide cu situarea temporala a evenimentului: "De moartea lui Stefan voda celui Bun, va leato 7012", moment care, evident, nu este identic cu timpul narativ al cronicarului, acesta situandu-se la distanta necesara pentru a formula concluzii irecuzabile. Domnul, ostenit de atatea lupte, se intoarce in scaunul tarii si se retrage pentru eternitate in pamantul strabun, intr-o suita de planuri ale observatiei narative ce recompun o intreaga istorie si un destin deopotriva providential si uman: "Nu multa vreme, daoa s-au intorsu Stefan voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani, in toate partile sa batea cu totii, si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile". in text identificam, asadar, un moment al intoarcerii din Pocutia, in functie de care se plaseaza cele doua directii temporale ale frazei: o

"nu multa vreme". autorul stabileste o relatie directa cu personajul. cu aceasta viziunea auctoriala dobandind extensia naratorului impersonal. prin verbul la perfectul compus "fost-au". deopotriva de personaj eroic. momentul de efigie al fixarii in istorie. pe care il recepteaza in detalii privite de aproape. de multe ori la ospete omoraea fara judetu. ca stiindu-sa cazut jos. care consemneaza numai fapte definitive. Amintrilea era om intreg la fire. ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa aparatura. printr-o vointa auctoriala care se impune veacurilor: "Fost-au acestu Stefan voda om nu mare de statu. iulie 2 zile". Moartea lui Stefan este un eveniment la care participa intreaga tara. nu pierdea nadejdea. pana astazi ii zicu sveti Stefan voda. Desi mentine. invocat sa se apropie. acest cuvant ar putea dezvalui si prezenta discreta a cititorului abstract. ca vazandu-1 ai sai. Ce dupa moartea lui. dar si de om trecator. sub semnul perfectului compus. sa nu sa indarapteaze si pentru aceia raru razboiu de nu biruia. nu . manios si de graba varsatoriu de sange nevinovat. aparent fara consideratii personale asupra lor. marti. scriitorul dintro anumita clasa sociala care se exprima despre autocratul feudal. netenesu. timpul impersonal al fixarii eroului in efigie. din instinctul marii creatii. Este ceea ce face. aflat in "osteneala si neodihna" timp de 47 de ani. "bolnav si slabu de ani". castigand impotriva tuturor "multe razboaie cu noroc". marcata prin implicatiile semantice ale demonstrativului de apropiere "acestu". data mortii. Desigur. care vorbeste in numele memoriei colective. Pana aici perspectiva este a autorului abstract. acolo il aflai. in marmura istoriei. si lucrul sau il stiia a-1 acoperi si unde nu gandiiai. Urmatorul enunt. nucleul celebrului portret al lui Stefan. dincolo de personaj. sa radica deasupra biruitorilor". si o analepsa de mare rafinament. Cele doua planuri temporale ale enuntului narativ se aduna in punctul final pentru a marca o data istorica memorabila: "cu mare lauda au muritu. unde era nevoie insusi se varaia. devine cu alte cuvinte autor concret. situat simetric fata de autor. Cert este insa ca acum autorul abstract coboara (a cata oara in intreaga cronica?) din impersonalitatea sa si exprima aprecieri si idei cu tenta personala. prin care se reconstituie destinul istoric si individual al lui Stefan.prolepsa concentrata. La lucruri de razboaie mester. De aceea. portretul marelui voievod se constituie din tuse precise. de plangea toti ca dupa un parinte al sau. si Grigore Ureche. completata simetric cu finalul extrem de concis al secventei. supus in cele din urma legilor firii. cu forma inversa si situat in topica initiala. modifica subtil aceasta viziune. apreciind evenimente de o notorietate incontestabila: "Atata jale era. Si unde-1 biruia altii.

un personaj complex si o lume aureolata de lumina eroica. cat n-au fostu asa nici odinioara. ce ieste in mana lui Dumnezeu. perspectiva narativa dobandeste si proiectie mitica. tiitoriu (stapanitor).pentru sufletu. la care contribuie formele vechi ale limbii. intr-o vreme arhaica. a marilor eroi." in plus. aflate in majoritate la perfectul compus. de origine divina: "Fost-au mai inainte de moartea lui Stefan voda. ca el inca au fostu om cu pacate. iarna grea si geroasa. nici mai nainte. expresii si cuvinte sintetice. varsatoriu. nelenesu. . intr-acelas anu. apartinand limbii romane din secolul al XVII-lea. prijelit (prilejuit). si multa inecare de apa s-au facut". povoae (puhoaie). nici dupa aceia l-au ajunsu. timp al actiunilor terminate de mult. si decii preste vara au fost ploi grele si povoae de ape. intreaga compozitie a textului proiecteaza in spatiul narativ o temporalitate arhaica. si indeosebi verbele. ci pentru lucrurile lui cele vitejesti. moartea lui Voda fiind prevestita de semne meteorologice extraordinare. mitica. carile niminea din domni.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful