UN PAS INAINTE ATENT MASURAT

Manual Clorinare

Dozaj Transport Control

Lichide Gaze Sisteme

1. Prefata
1.1. Acest manual este un instrument util pentru proiectanti,operatori si personalul calificat destinat dezvoltarii cunostintelor sarcinilor operationale. Contine reglementari de baza din domeniul tehnologiei clorurarii.Nu inlocuieste instructiunile de folosire specifice produsului. 1.2. Conveniile locale trebuie urmarite si respectate. 1.3. Manualul tehnologic al aparatului de clorinare Lutz-Jesco va va ajuta sa utilizati produsele noastre in concordanta cu cerintele dvs. si puteti opera produsele fara incidente timp indelungat. 1.4. Experienta ne-a demonstrat ca erorile se produc in momentul manipularii defectuoase sau,din cauza diverselor neconcordante cum ar fi reparatiile artezanale. O lectura atenta a manualului va ajuta sa evitati astfel de experiente si consecinte. 1.5. Lutz-Jesco GmbH este membru oficial al Institutului de Clorinare si este intr-o continua actualizare facand cercetari in domeniul manipularii sigure a acestui material. 1.6.In caz de nelamuriri sau sugestii de imbunatatire a serviciilor oferite va rugam sa ne contactati la urmatoarea adresa: Lutz-Jesco GmbH +49 (0) 5130 580280 info@jesco.de Pentru detalii va rugam sa vizitati pagina noastra de internet www.jesco.de. Suntem interesati de sugestiile dvs.! 2. Pericol general si instructiuni de siguranta. 2.1. Sunt folosite urmatoare semne de avertizare: 2.1.1. 1 Produse chimice pericuoase. 2.1.2. 2 Pericol curent electric. 2.1.3. 3 Prudenta. 2.1.4. 4 Nota. 2.2. Compania proiectanta a sistemului,a instalatiei este responsabila pentru instalarea tehnica a intregului sistem in conformitate cu legile in vigoare. Dupa avizul de receptie al aparaturii cel care se face responsabil de buna folosire este utilizatorul, care se va ocupa de revizie,inspectie tehnica si intretinere. Personalul incredintat cu operarea si intretinerea aparaturii trebuie sa abia pregatirea corespunzatoare. Sevice/ul si reparatiile se vor efectua numai de catre personalul tehnic autorizat. Instalatiile adiacente realizate de catre diletanti reprezinta un real pericol! 2.3. Pericol sanatate! Clorul reprezinta un real pericol pentru sanatate fiind catalodat drept un produs chimic foarte periculos.Clorul este un gaz toxic de culoare galben/verzuie cu un miros intepator. Este de 2.5 ori mai greu ca aerul. Devine periculos daca este inhalat.In cazuri grave poate fi cauzator de deces. Afecteaza ochii,caile respiratorii,pielea si are un efect extrem de toxic asupra organismelor acvatice. Reactivitatea extraordinara este motivul pentru care este atat de toxic. Reactionaza atat cu mediile organice cat si cu cele vegetale distrugandu-le. Atmosfera ce are in concentratie 0.5vol % clor are un efect devastator asupra mamiferelor si fiintelor umane intr-o perioada foarte scurta de timp in cazul inhalarii substantei, astfel producandu-se

cauterizarea alveolei pulmonare (formarea de clorura de hidrogen sau acid hidrocloric). Dupa inhalarea aerului ce contine 0.01 vol %clor (100 vol. ppm) in decursul a catorva ore se pot observa semne prevestitoare, si chiar o concentratie de clor de 0.0001 vol. % (10 vol. ppm) afecteaza serios plamanii. Cu o concentratie de 0.00001 vol. %in aer se simte deja mirosul specific. Clorul reactioneaza cu apa si cu umiditatea formand cu hidrogenul ,acid hidrocloric. 2.4.Periculos pentru organismele biologice. Din cauza reactivitatii sale clorul are efecte negative asupra tuturor organismelor. 2.5. Alte pericole 2.5.1. Foc: Clorul nu este nici inflamabil nici explozibil dar are capacitatea de a intretine focul. 2.5.2. Reactivitate chimica: Clorul este o substanta puternic reactiva.Reactioneaza cu medii organice si anorganice. 2.5.3. Coroziunea metalelor: Clorul sec (stare lichida sau gazoasa sub 100C nu afecteaza otelul. Clorul in contact cu umiditatea este extrem de coroziv. Prin urmare alaturarea celor doua elemente trebuie evitata sub toate aspectele. Contactul acestuia cu aerul ambiental cauzeaza serioase pagube. Din cauza puternicei reactii pe care o are cu mediile organice si anorganice,clorul este extrem de coroziv! Daca este expus in mediul ambient clorul ataca majoritatea materialelor. 2.5.4. Expansiunea clorului lichid: Volumul clorului se mareste odata cu temperatura(vezi diagrama din sectia 7.3.2). Un container plin la o capacitate 88% la 20C ,va avea capacitate 100% la 68C, iar in cazul in care am creste temperatura containerul va exploda. Deci pentru orice eventualitate vor trebui incluse echipamente de rezerva deoarce se poate rupe oricand o supapa;temperatura maxima admisa pentru depozitele de clor este de 50C,in cazul temperaturilor mai mari trebuie urmarite reglementarile speciale . 2.5.5.Instalatia de clorinare: Instalatiile de clorinare Lutz-Jesco vor fi folosite exclusive ca dozatori ai clorului in forma gazoasa urmarind cu precizie recomandarile. Alte gaze cum ar fi de ex.dioxidul de carbon sau amoniacul NU SUNT PERMISE. Daca dozatoarele vor fi folosite pentru alte gaze,va fi formulata o cerere scrisa catre companie si se va astepta aprobarea solicitata . 2.6. Curentul electric si clorul: ATENTIE! Parial unitile de dozare au nevoie de energie electric prin urmare lucrarile acestea vor fi operate si monitorizate doar de personalul calificat. In orice caz unitatile trebuiesc deconectate de la curent inainte de orice operatiune. 2.7. Masuri de protectie 2.7.1. Extras din capitolul 20al Ordonantei Substantelor periculoase: 20 Manual de instructiuni (1) Instalatorul trebuie isi insuseasca manuaul cuprinzand:operatiunile si agentii chimici,revelarea potentialului agentului chimic si prin urmare efectele nocive ale acestuia

asupra oamenilor si mediului ambiental precum si o lista a masurilor ce se impun a fi luate , a manipularii produsului in cauza. Trebuie sa atentioneze asupra nocivitatii deseurilor ce rezulta in urma operatiunilor. Manualul trebuie sa fie ligibil ,in limbaj uzual si situat in proximitatea zonei de lucru.De asemenea trebuie sa contina instructiuni referitoare la cazuri de urgenta sau prim ajutor. (2) Utilizatorii ce manipuleaza in mod aleatoriu aceste substante trebuie sa aiba un instructaj adecvat si sa li se aduca la cunostinta potentialele pericole la care sunt expusi. Instructiunile trebuie facute inainte de inceperea lucrarii iar supravegherea trebuie continuata la locul lucrarii cel putin un an dupa.Continutul si instructiunile trebuiesc mentionate in scris si confirmate de semnatura personalului avizat. Dovada trebuie pastrata timp de 2 ani. 2.7.2. Echipamentul personal de protectie: In toate mediile relationate cu folosirea acestei substante trebuie folosit echipamentul de protectie,chiar si in cazul inlocuirii containelelor sau cilindrilor.O masca de protectie utilata cu filtru si etichetata corespunzator trebuie sa fie disponibila pentru fiecare lucrator in parte,iar depozitarea acesteia trebuie sa se faca in afara camerei de clorinare Filtrul acesteia va fi folosit doar in cazul scurgerilor minime de gaz deoarece nu este rezistenta in cazul scurgerilor importante. In cazul unui accident de scurgere majora in camera cu pricina ,accesul se face doar cu un aparat special cu aer comprimat ce nu va intra in contact cu aerul infestat. Urmati reglementarile locale/reguli. Echipamentul de protectie trebuie mereu tinut la indemana.In cazul manipularii recipientelor cu clor,mastile speciale cu aer comprimat sunt obligatorii. 2.7.3. Reguli comportamentale Aveti grija ca apa ,aerul,su altele sa nu intre niciodata in contact cu clorul sau sistemul din care face parte.In cazul pierderilor de colona,supapele trebuie imediat inchise si inlocuite. Inainte de a intra in camera cu clor trebuie sa ne asiguram ca nu exista scurgeri ,sistemul trebuie golit si curatat cu nitrogen. In cauza scurgerilor ce nu pot fi controlate fara asistenta speciala consultati un specialist.Chiar si scurgerile minore trebuie luate in serios deoarece se pot amplifica si afecta mediul ambiental. 2.7.4. Echipamentul de siguranta: 2.7.4.1. Incaperea-locatia: Conditiile specifice camerei clorului de gaz sunt reglementate de legile in vigoare. VBG 65 Clorurarea apei, descrie cerintele minime. 2.7.4.2Un plan de urgenta trebuie minutios elaborat. 2.7.4.3. Detectorul de gaz:Acesta monitorizeaza concentratia maxim admisa de clor, care partial este supusa legilor locale. Detectorul de gaz este dotat cu functii ce permit detectarea scurgerilor de gaz.In afara semnalului vizual (sirena si lumina intermitenta),dispozitivul poate sa fie conectat procesatorului.Are urmatoarele optiuni: Activarea functiei aerisire a incaperii, cu ajutorul ventilatorului. Activarea sistemului aspersor. Inchiderea automata a containerelor de clor si a supapelor. Sistemul de alarma ce controleaza camera.

Detectorul are in mod normal doua optiuni pentru semnalizare si activarea diverselor setari.Daca se seteaza o valoare minima,o perioada de intarziere de 30 de secunde poate fi inregistrata in asa fel incat alarmele incarcaturilor de scurta perioada sa fie evitate*de ex inlocuirea contaierelor).In multe tari este permisa inchiderea detectorului de gaz in cazul intrarii in incinta,se activeaza automat la iesirea din camera.In acest scop un intrerupator fixat la intrare este folosit in majoritatea cazurilor. Va rugam sa va supuneti reglementarilor locale atunci cand manipulati un astfel de detector. 2.7.4.4. Ventilarea: Este recomandata a se face aerisir corespunzatoare in camerele unde se manipuleaza aceasta substanta in scopul indepartarii posibilelor cantitati de clor-gaz. Exista reglementari regionale in acest sens. 2.7.4.5 Absorbantul de clor: Neutalizatorii de gaz care transforma gazul in hidroxid de sodium (soda caustica )sau poate lua alta forma de neutralizare . 2.7.4.6. Sisteme de puverizare: Duzele de pulverizare sunt amplasate pe tavanul camerei de clorinare. Pulverizatorul face legatura si imprastie gazul.Acest sistem nu este recomandat deoarece rezulta o solutie de clor in momentul amestecului cu apa.;scurgerea gazului est ecoroziva in natura deci prin urmare va coroda echipamentul cu care vine in contact. 2.7.5. Personalul si instructajul 2.7.5.1. Personalul: Cei care vor fi insarcinati sunt persoane care au fost bine instruite in acest sens,carora li s-au adus la cunostinta riscurile manipularii acestor materiale si instalatii.Trebuie sa constientizeze pericolele manipularii si sa fie apti sa opereze cu echipamentele specifice.Fabricantul nu se va face raspunzator pentru manipularea defectuoasa sau care nu se incadreaza in recomandarile stabilite. 2.7.5.2. Specialistii sunt cei care sunt familiarizati cu procesul de clorinare precum si cu instalatiile aferente ,pentru ca au o experienta vasta in acest domeniu. 2.7.5.3. Personalul ce se va ocupa de manipularea si mentenanta acestor echipamente va fi unul calificat si va primi intructajul fabricantului,imprescindibil in acest caz. 2.7.5.4. Toate persoanele implicate vor fi instruite si pentru situatiile de urgenta sau cazurile grave (vezi sectiunea 2.7.6). 2.7.5.5. Personalul trebuie sa beneficieze de un instructaj specific relationat cu : Manipularea recipientelor de clor-gaz Manipularea instalatiei Pornirea/oprirea aparaturii. Potentialul pericol ce il presupune manipularea instalatiei Masuri obligatorii de protectie si comportament Echipament personal de protectie Masuri in caz de avarii sau defectiuni. Localizarea echipamentului de protectie si prim ajutor 2.7.6. Masuri in caz de nevoie

2.7.6.1. Scurgerile de gaz afecteaza atat natura umana cat si pe cea ambientala in mod semnificativ,asadar urmatoarele precautiuni trebuie luate in caz de nevoie. 2.7.6.2. Echipament folosit in caz de urgenta: Acest tip de echipament face parte din echipamentul standard al camerei de clorinare.Este recomandat a ase folosi in caz de nevoie si este in deplima concordanta cu legile locale in vigoare. Lutz-Jesco prezinta dotarea inclusa cu aceste echipamente dupa cum urmeaza: - Masti de respiratie dotate cu masca filtru B, incadrata in clasa 2, identificata prin culoarea gri, si filtru rezerva. - Masti respiratie acoperire totala a fetei ,presiune pozitiva tip 30 Min. /pentru cilindri . - Incaltaminte de protectie, produs etichetat clasa S1 conform DIN EN 345. - Echipament de protectie special uz clor pentru cilindri si bobine - Du de sigurant amplasat la intrarea in incint. 2.7.6.3. Msuri: in cazul scurgerilor urmtorii pasi vor fi imediat pusi in aplicare: - Activarea sistemului de pulverizare sau absortie de form imediat in cazul in care nu se activeaz automat. - In cazul in care se inregistreaz o pierdere semnificativ de gaz, informati Pompierii asu Poliia. - Deplasai-v in sensul invers circulatiei aerului viciat . - In caz de incendiu, Grupul operativ trebuie instiinat de cantitatea de clor existant in stoc. 2.7.6.4. Prim ajutor - Sunati Ambulana. Persoanele afectate trebuie indepartate de zona afectat iar persoanele care ofera ajutor sa aib grija de propria sigurant (folosind masti ,echipament de protectie) - Deoarece clorul impregneaza materialele cu care intra in contact inlaturati aceste haine de lucru inainte de parasirea incintei . - Folositi pturi pentru mentinerea caldurii corporale a peroanei in cauz - Cltiti cu ap din abundent acele parti ale corpului ce au intrat in contact - In cazul contactului cu ochii cltiti cu o sticl ce are o forma special . A se transporta persoanele care se afl la orizontal - Asigurati linistea. Asigurati ventilatia in masura in care este posibil cu oxigen pur.Atta timp cat persoana in cauza respir de una singur nu este necesar respiratia gur la gur .

3.10. 3.11. 3.12. 3.13. 3.14. 3.15. 3.16. 3.17. 3.18. 3.19. 3.20. 3.21. 3.22. 3.23. 3.24. 3.25. 3.26. 3.27. 3.28. 3.29. 3.30. 3.31. 3.32. 3.33. 3.34. 3.35. 3.36. 3.37.

GUV 20.5 instructiuni si prim ajutor in caz de accident GUV 20.6 Materiale destinate prim/ajutorului ZH 1/134 instructiuni folosire masti faciale GUV 29.6 manipulare agenti de cauterizare ZH 1/230 Clorurarea GUV 49.1 Prevenirea accidentelor in cazul clorurarii apei DIN 477 Suypape cilindri gaz, Constructie, materiale,conectori ,elemente de legatura TRG 280 Operarea cilindrilor de gaz presurizati TRG 310 Cerinte speciale conteinere gaz presurizate *cilindri TRG 330 Cerinte speciale conteinere gaz presurizate barili) DIN 3179, Part 1,2 Clasificarea aparatelor de respirat The Chlorine Institute Pamphlet 1 Manual clorurare The Chlorine Institute Pamphlet 5 Clor lichid The Chlorine Institute Pamphlet 6 Sistem scurgere clor gazos The Chlorine Institute Pamphlet 9 Echipament vaporizare clor The Chlorine Institute Pamphlet 40 Instructiuni mentenenta supapa The Chlorine Institute Pamphlet 60 Conducte The Chlorine Institute Pamphlet 63 Prim ajutor The Chlorine Institute Pamphlet 64 Raspuns de urgenta ,Facilitati clor The Chlorine Institute Pamphlet 73 Echipament de monitorizare clorurare The Chlorine Institute Pamphlet 82 /Cilindri clor The Chlorine Institute Pamphlet 85 The Chlorine Institute Pamphlet 89 Sisteme abrazive clor The Chlorine Institute Pamphlet 95 Service clorurare The Chlorine Institute Pamphlet 97 Recomandari echipamente piscine f The Chlorine Institute Pamphlet 151 Training Guide The Chlorine Institute Pamphlet 155 Ghid pentru operatorii de clor in cazul apei de tratare si piscinelor The Chlorine Institute Pamphlet 164 Reactivitatea si compatibilitatea clorului cu diverse materiale

4. Protectia ambiental
Produsele Lutz-Jesco nu prejudiciaz mediul,majoritar reciclabil. In unele cazuri ins,vor fi folosite materiale de alta factur din cauza rezistentei chimice.In caz necesar aceste materiale urmeaz normele eco.

3. Extras din orientrile naionale i internaionale aplicabile, norme, reglementri i legi.

Atentie ! Lista este pur informativa, baza trebuie sa o reprezinte legile si amendamentele locale si regionale in vigoare 3.1. DIN EN 937 Clor 3.2. DIN 19606 Tratarea apei cu clor 3.3. DIN 19643 Clorurarea apei din piscine 3.4. VBG 65 Clorurarea apei 3.5. GUV 0.1 Reglementari generale 3.6. GUV 0.3 Prim ajutor 3.7. GUV 92.1 Ordonanta cilindrilor/barililor/containerelor de clor 3.8. GUV 2.10 Sisteme electrice si Operare 3.9. GUV 9.9 Gaze

5.De ce clorul
Clorul a fost utilizat ca dezinfectant cu mai mult de 100 de ani .in urmaDatorit folosirii clorului epidemiile au putut fi diminuate considerabil.Clorul joac un rol important in tratarea apei,datorita faptului ca ucide germenii rapid la un cost convenabil.Clorul este folosit in proportie de 98% in dezinfectarea apei din Europa de Vest.

6. Clorul
6.1. Indicatii de sigurant norme EU - Simboluri si etichete desemnatoare de pericol - T: toxic - N: pericol ambiental

Avertizarea asupra anumitor riscuri in manipularea materialelor periculoase: R 23: toxic sau inhalare R 50: foarte toxic pentru organismele acvatice R 36/37/38: iritant pentru ochi, organe respiratorii si piele Sfaturi de manipulare ale materialelor periculoase: S 45 In caz de accident sau boala cereti imediat ajutor medical (etichetati daca este posibil). S 61 Evitati deversarea in spatii ambientale. Citii semnalele de avertizare . S 7/9 Mentineti containerele inchise etans in loc bine ventilat.

7.2. Proprietti fizice Formula chimic Greutate atomic Greutate molecular Densitate (lichida, 0C approx. 4bari) Densitate (gazoasa 0C 1013mbar) Greutate relativa (gaseous, air=1) Volum 1kg clor la 1013mbari, 0C Vascozitate clor lichid la 0C Vascozitate clor gaz la 0C Punct fierbere 1013mbar Punct topire Presiunea vaporilor la 20C Temperatura de topire (la 103.5C) Temperatura evaporare (la 0C) Caldura specifica (-34C) Conductivitatea termala a of cloului lichid (30C) Temperatur critic Presiune critic Punct critic densitate Culoare Concentratie maxim la locul de munca Cl2 35.453 70.906 1468 kg/m3 3.214 kg/m3 2.486 0.311m3 0.3863 mPa*s 0.0125 mPa*s -34.05C -100.98C 6.73bari 744kJ/kg 269kJ/kg 2.58 10 putere-4 kWh/kgxK 6.13 10 putre-4 kWh/m2 144C 77.6 bari abs 0.573 g/cm3 Galben-verzuie 0.5 Vol.-ppm

6.2. Reactii fizico-chimice Dac clorul reactioneaz cu apa,rezulta acidul hipocloric HClO) si acidul hidrocloric HCl): Cl2 +H2OHClO+HCl.Germenii sunt eliminati cu ajutorul (HClO)format.Acodul hipocloric se divide apoi in hidrogen (H+) ioni de hipoclorit (ClO-),concentratia de acid hipocloric depinde de Ph apei.Functia dezinfectata a ionilor de hipoclorit este sub 10% acid hipocloric.Concentratia de 90% a HClO cu un Ph de valoare 6.5 si 50% la o valoare a Ph de 7.5. Urmriti schita de mai jos.Este evident ca puterea de dezinfectie a clorului is neglijabil la valori mai mari de 8 ale Ph ului. 6.2.1. Diagram disociere

Reactia clorului este higroscopic, absoarbe umiditatea din aer sin contact formeaz acidul hidrocloric(HCl) . 7.2.1. Diagram vapor

Valoare PH
7. Proprietatile clorului
7.1. Note generale Clorul este un element ce apartine categoriei substantelor halogene.In natur poate fi intlnit in diverse forme ,majoritar sub forma de (NaCl) cunoscut sub numele de sare o componenta importanta a organismului.

lichid

gazoas

Curba din fotografie prezint starea lichid si gazoas in contact cu temperatura.Suprafata de deasupra curbei este reprezentat de starea lichid a clorului iar cea de sub reprezinta starea gazoas. Un litru de clor lichid inseamna 457 de clor in form gazoas (la 0C si o presiune standard de 1013mbar). 1 kg de clor reprezint 311 litri din aceeasi substant sub forma de gaz (la 0C si presiune standard de 1013mbar).

Exemplu: In cazul in care se inregistreaz scurgeri ale unei cisterne pan la 1000kg se pot pierde, i.e.: un nor de gaz 457m se formeaz Dac avem o concentratie de 1% in aer, 45700m reprezint pericolul declansat. Asta inseamn o suprafat de 22850m (la o inaltime de 2m) pe o arie echivalent a 4 terenuri de fotbal. 7.2.2. Expansiune volum clor lichid (temp)

7.2.5. Lista de concentratii ppm 10,000 1,000 100 10 1 mg/l g/m 10,000 1,000 100 10 1 g/l 10 1 0.1 0.01 0.001 % 1 0.1 0.01 0.001 0.0001

Expansiune volum%

7.2.6. Detaliile tehnice ale clorului folosit la dezinfectie Clorul folosit de instalatiile Lutz-Jesco trebuie sa aib o puritate de min 99.5%. Acesta corespunde cereintelor DIN EN 937. Cantitatea rmas de0.5% contine apa,dioxid de carbon, nitrogen,bromin,mercur,fier si alte substante.O parte din aceste impuritati se depun in interiorul acestror instalatii. (vezi 7.3.13 ) 7.3. Definitii 7.3.1. Clor In stare pur, lichid sau gazoas dup cum a fost anterior precizat. 7.3.2. Clor/ stare lichid Clorul pur se gaseste in stare lichid datorit presiunii si temperaturii(vezi diagrama vapori).Cu presiunea atmosferic standard acest fapt se poate realiza numai la temperaturi sub34C, sau la temperatura camerei cu o presiune aprox de 7 bari de manier consecutiv in linii de presiune si containere. Condensarea permite clorului in stare lichid sa se depoziteze temporar in anumite locuri ale sistemului de clor gazos.Clorul lichid un trebuie amestecat cu alte solutii,gaz umed sau hipoclorit de sodiu. 7.3.3. Clor/ stare gazoas Din punct de vedere tehnic clorul pur exista sub forma de gaz si se utilizeaza in dezinfectii dupa cum specific DIN EN 937. 7.3.4.Clor sec Clorul pur ce nu contine apa sau contine dect limita admis.Nu este corect sa facem referinta la produsele solide de ex praful de albire ca fiind un produs de acest tip. 7.3.5. Clor umed Este starea contrar celei mai sus amintite care contine prea multa ap. Clorul umed nu este clorul lichid. Este un puternic coroziv ce atac inclusive componentele sistemului ce sunt rezistente la clorul sec. 7.3.6. Clor gazos saturat (vapori saturati) Daca clorul gazos saturat se rceste sau daca marim presiunea o parte a gazului se va condensa (vezi condensarea). 7.3.7. Clor lichid saturat Dac crestem caldura gazului de acest tip sau dac reducem presiunea o parte din cantitate se va evapora.Acesta este procesul firesc intr-un container sau canal de gaz ce inregistreaza pierderi cauzate de racordul gazului. 7.3.8. Condensarea (RE lichefiere) (clor lichid lichefiat) Lichefierea este o problem serioas deoarece rezistent chimica a materialelor este diferit fat in cazul clorului sub form de gaz si a celui in stare lichid. PVC, de exemplu ,este total rezistent la clorul gazos in timp ce clorul lichid il va distruge complet. Relichefierea poate fi prevenit fie prin cresterea temperaturii fie prin reducerea presiunii.

Temperature C
7.2.3. Diagrama densitatea clorului gazos (presiune) 7.2.4. Diagrama solubilitatea apei (temp)

O unitate de reducere a presiunii este incorportat in acesta instalatie de gaz(imediat dupa containerele de clor, sau evaporator,daca este detubat).Este,de asemenea posibil instalarea unui colector de abur inaintea regulatorului de aspirare. Prin urmare este recomandat ca temperatura incaperii unde se face clorurarea sa fie cu 5C mai mare decat temperatura camerei de depozitare a substantei.Dac se produce condensul, cristalele de gheat vor afecta gazul si acesta se va relichefia. 7.3.9. Solutia de clor(clorul in apa) Este amestecul de clor si apa rezultat din amestecarea in ejector. La o temperatur a apei de 20C pana la 9g clor se dizolv teoretic intr/un litru de ap. Este echivalentul a 0.9%sau 9000ppm (mg/l. (vezi diagrama solubilitatea clorului in apa si tabelul Concentratii.) 7.3.10. Clor sub form de granule *pulbere Dispoibila si in forma de tablete sau solutie pura concentratie ce depaseste 60% ,conform DIN EN 900 cu o

gazul cu pulbere atomizat de sod caustic astfel formndu-se hipocloritul de sodiu.

9. Containerele de clor
9.1. In mod normal clorul este livrat in containere de depozitare etane. Este mereu depozitat in stare comprimat asa fel inct s rmn in stare lichid.Acest lucru inseamn(de regul 6-8 bari) in containere(vezi diagram de vapori).Continutul este specificat in greutate.Urmatoarele informatii trebuie sa fie perfect vizibile permanent: Tipul de gaz continut Greutatea proprie Greutatea maxima de incarcare bruta si neta. Numele producatorului Data productiei Data viitoarei verificri 9.2. Containere standard de clor Disponibile in diverse forme si capacitati,standardele in Germania sunt dupa cum urmeaz: Tip cilindri cilindri Container/bidon Container/bidon Continut clor gazos 65kg 50kg 500kg 1000kg Greutate Aprox gol 35kg 45kg 275kg 390kg Total d x l approx. 270 x 1230mm 200 x 1650mm 760 x 1500mm 850 x 2000mm

7.3.11. Hipocloritul de sodiu Produsul lichid derivat din soda caustica si clor are o concentratie de pn la 12% conform DIN EN 901. Se foloseste la dezinfectie. 7.3.12. Clorul vascos Adesea impuritatile condensate se afla in amestec cu substanta.Aceasta substanta verde vscoas pune probleme partilor fine ale sistemului . Adesea particulele dure care se formeaza la deschizaturile sistemului se lichefiaz si cteoadat se evapora in contact cu aerul umed. 7.4. Productia de clor sub form gazoas 7.4.1. Industrializarea pe scar larg Metoda mercurial: Anozii sunt scufundati intr-un flux continuu de lichid.Clorul acumulat la suprafat este indeprtat si apoi este eliberat sub form de gaz. Mercurul avand functie de catod se indreapta spre celulele electolitice.Atomii dezbinati de substant alcalin formeaz un amalgam la imbinarea cu Hg si se indreapta spre pila de dezamalgamare.Acolo metalul alcalin reactioneaz cu apa de descompunere si formeaz o baz alcalin si hidrogen.Mercurul revine in receptacul. Metoda de diafragm:membrana permeabil la gaz mparte celula electrolitic ntr-o sectiune anod i una catod.Este divizat in membrane electolitice in acest fel rezultnd clorul anod de baz. 7.4.2. Electroliza In acest fel cantitatea dorit de clor sub forma de gaz se produce similar metodei diafragmei. 7.4.3Reactii chimice destinate laboratorlui Daca hipocloritul de sodiu (NaOCl) si acidul hidrocloric (HCl) se amestec va resulta clorul.

9.2.1. Generalitati 9.2.1.1. Cilindrii si barilii sunt facuti din otel inoxidabil.Corp galben.Continutul clorului din barili este conditionat de greutate,presiunea depinznd de temperatura containerului. 9.2.1.2. Din cauza marii dilatri de volum a clorului la temperatur inalt, cilindrii si barilii nu se vor umple niciodata la capacitate complet. Cantitatea maxim admis este de 84%din volumul containerului. Diferenta este asigurarea sigurantei in caz de crestere a temperaturii. 9.2.2. Cilindrii si barilii 9.2.2.1. Sunt cilindrii sau barili sudati cu o capacitate de 500 1000 kg clor. The barilii sunt dotati cu dou supape identice prin care se face umplerea sau golirea lor/cu clor lichid sau solid . Supapa superioar este destinat evacuarii gazului in timp ce supapa inferioar este destinata lichidului. Supapele sunt dotate cu echipamente de protectie att in timpul transportului cat si pe durata inmagazinrii. Partea superioar este concav sau convex in timp ce lateralele sunt arcuite in interior pentru a permite atasarea sigura a unei macarale cu crlig.Continutul acestora este determinat de greutate,de presiune ,temperatur.

8. Neutralizarea si valenta clorului

8.1. Concentratia de clor in ap Aditia de 1.44 l (30%) peroxid elimin1 kg clor.Aditia de 875 g tiosulfat de sodium elimin 1 kg clor. 8.2. Clorul sub form de gaz Asa numitii scruberi(aparate de neutralizare a gazelor agresive)valenteaz clorul potentnd

Gaz cu d rawwal

baril

Lichid cu d rawwal 9.2.3. Cilindri 9.2.3.1. Cilindri cu clor Sunt unitari,fara sudura cu o capacitate cuprins intre 45 - 68 kg clor. Cilindri sunt pozitionati vertical si trebuie asigurati si securizati cu lanturi sau curele pentru a evita accidentele.Daca cilindri nu sunt in uz, piulitele de blocare si capacul de protectie trebuie s fie insurubate.Clorul sub forma de gaz este luat de la supapa superioar insurubat.Continutul acestor barili variaz in functie de greutate,presiune ce depinde de temperatura cilindrilor.

9.2.2.2. Supape baril Pe gaura de iesire a supapelor barilului urmatoarele conexiuni sunt disponibile: W 1 1/4" DIN 477 3/4"BSP F 5/8"BSP F G1/2" 1.030" - 14NGO-RH-EXT Conectori standard. Dispozitivele si garniturile ce urmeaz a fi conectate trebuie sa fie identice cu cele inlocuite.

9.2.2.3. Transportul si inmagazinarea barililor de clor - trebuie stocati in pozitie orizontal (vezi desen). Se fixeaz pe un dispozitiv special ina asa fel inct s nu se poat rostogoli. Barili operationali vor fi plasati pe support cilindric gata pregatiti de functionare,in pozitia corecta. In timpul functionarii marcajul trebuie sa arate orizontal. Supapa superioar este pentru gaz in timp ce inferioara lichid.

9.2.3.2. Supape de cilindri uzate La iesire avem urmatoarele conexiuni(altele posibile) - W 1" DIN 477 - 3/4 BSP F - G 5/8 BSP F - G 1/2 Asigurati-va ca sunt de aceleasi dimensiuni si caracteristici ca anterioarele.

Macaralele special asigura prinderea corespunzatoare a produsului.Pentru transportul local al cilindrilor ,masinile speciale de transport asigur buna pozitionare a acestora impotriva cderii. Cilindri trebuie sa aib montate capacele de protectie corespunzatoare inainte de efectuarea transportului. 9.2.3.3. Etichetarea cilindrilor de clor 9.2.3.4. Manipularea 9.3. Stocarea containerelor de clor 9.3.1. Atentie! A se manipula doar de catre profesionisti. A fi purtat echipamentul de siguranta pe durata manipularii.Bidoanele de clor pline trebuie etichetate si depozitate separat de cele goale Pot fi depozitate in interiorul sau exteriorul cldirii. In cazul stocarii exterioare nu trebuie expuse la intemperii si nu se vor depozita in lumina direct a soarelui.Nici o substant combustibil nu se va depozita in proximitatea acestora. Temperatura ambientala nu va depasi 50C. De asemenea a se va feri de substantele si materiale corozive.Containerele trebuie sigilate cu masurile ce se impun in ceea ce priveste alunecarea sau rsucirea.In camerele de depozitare ale clorului nu se vor mai depozita si alte materiale. Conditiile de stocare sunt prevzute in regulamentele locale si trebuie respectate.LutzJesco recomand o temperatur minim de 15C pentru stocarea gazului stocat in respectivele containere specifice . 9.4. Transportul clorului in interiorul uzinei Sunt permise doar instalatiile omologate ,interzise improvizatiile 9.5. Manipularea containerelor 9.5.1. Trebuie consumati in ordinea cronologic a livrarii in asa fel incat depozitarea lor sa nu afecteze data de expirare.Prin urmare se va evita blocarea supapelor din cauza inmagazinarii indelungate. 9.5.2. In mod curent si in special inainte de folosire se va face inspectia vizual si in caz de neconcordante vor fi inapoiati furnizorului. 9.5.3. Pregatiri containerele in pozitia indicat in scopul utilizarii lor si securizati cu metodele tipice. Barilii vor fi fixati si blocati pe orizontal in garniturile specifice. Cilindri sunt pozitionati vertical si securizati cu curele sau lanturi. Capacele de protectie pot fi inlturate iar barilii vor fi conectati cand toate elementele de sigurant au fost conectate. Inaintea umplerii lor cu clor barilii trebuie sa se odihneasc pana ce ajung la temperatura ambientala. 9.6. Containeri de clor in uz 9.6.1. Extractia gazului Regul general: In cazul in care extractia se face la temperatura camerei (1820C),in teorie un max de 2% din continutul initial se poate pierde din cilindrii si aprox 0.7% din bidoane, i.e.: aprox. 1kg per cilindru din 7kg dintr/un baril de 1000kg. In caz de nelamuriri intrebati furnizorul. Daca aceasta cantitate depaseste rata evaporarii clorului din containere se va produce fenomenul de inghet in containere.Caldura provenita din mediul ambiental va fi atenuat de stratui de gheata si prin urmare procesul de alimentare cu gaz va esua. Liniile de gaz trebuie sa evite condensul care va duce la o stare lichida. Daca acest fapt nu poate fi garantat, o supapa de reducere a presiuniii trebuie instalat in preajma containerelor sau un calorifer trebuie montat pe burlan. Un material rezistent la clorul gazos nu este neaprat rezistent si la clorul lichid-pericol de accidentare ! In cazul aprivizionarii cu gaze direct diin bidoane trebuie instalat un colector de lichide inaintea clorinatorului , deoarece conducta

10

de inaltare a clorului gaz contine o anumit cantitate de lichid (approx. 200cm) care se va scurge in clorinator si il va distruge. Mai multe containere de clor pot fi conectate in paralel pentru operarea cu baterii in scopul obtinerii cantittii necesare de clor in forma gazoas.Pentru o instalatie de10 kg Cl2/h, de ex., doi barili de 1000kg sunt uniti intr-o unitate comuna. In alt fel vor fi conectati prin rezervoare de presiune ce alimenteaz un singur regulator de aspirare sau doi regulatori ce sunt montati pe un baril fiecare ,apoi ambii conectati la rezervorul principal. 9.6.2. Extragerea lichidului In cazul in care se face la temperatura aerului ce depseste 10C, pana la 30% din continutul initial de clor lichid poate fi extras.Pentru alimentarea cu clor este necesar un evaporator pentru transformarea lichidului in gaz.Alimentarea si instalarea sistemului de clor lichid este mai complicat fata de cea a clorului in stare gazoas.Posibila incrementare a pericolului se datoreaz tranzitului si fortelor hidrauluice ale lichidului. Dac exist posibilitatea blocarii lichidului pe segmente, de ex intre dou dispozitive de inchidere,aceasta parte a sistemului va exploda in caz de supainclzire.Prin urmare trebuie furnizate supape de siguranta/elemente de expansiune pentru aprovizionarea cu lichid nu se vor folosi mai mult de un bidon o data, in scopul reducerii cantittii la o posibila scurgere. 9.6.3. Tipuri de conexiune elemente si asamblari Dispozitivele sunt fie conectate la supape cu ajutorul piulitelor de blocare fie montate pe o suprafat izolatoare a supapei cu ajutorul clemei de prindere. 9.6.4. Msuri pentru inlocuirea containerelor de clor 9.6.4.1. Msti de respiratie Sunt obligatorii in caz de manipulare sau inlocuire a containerelor de gaz sub forma gazoas. Conexiunile deschise trebuie inchise imediat cu bujii si capace.Contaminarea cu aer ambiental si praf trebuie evitat in orice imprejurare. In caz necesar uscati conexiunile inainte de a le insuruba.Sigiliile conexiunilor neinsurubate trebuie inlocuite, sunt de unic folosint. In cazul reutilizarii se poate produce o scurgere din acest motiv nu este recomandat acest procedeu.Lubrifiati cu grija noul sigiliu de ex cu o solutie pe baz de silicon.Poate fi indeprtat cu ocazia viitoarei inlocuiri ,deschiderea supapelor containerelor se va face fin ,fr a exercita o presiune asupra acestora. Verificati toate liniile de presiune cu vapor de amoniac dar fr ca acesta sa umezeasc componentele deoarece pot coroda!Treceti sticla de amoniac de-a lungul pieselor de linie. Cu ajutorul sticlelor speciale de vaporizare ,aburul de amoniac poate fi actionat spre pulverizare in mod deliberat. 9.6.4.2. Inchiderea capetelor de linie Capetele de inchidere deschise trebuie etansate imediat in toate sensurile deoarece aerul sau umiditatea distruge componentele aparatului! 9.6.4.2.1. Tineti aproape mufele si prtile de schimb ale regulatorului de aspirare, exist spatii de stocare speciale in acest scop. Supapele si cablurile conectorilor de rezerv vor fi mentinuti si inmagazinati dupa aceeasi regul.

10. Tehnologia de clorurare

10.1. Instalatiile de clorinare Se diferentiaz prin modul de deversare al clorului in ap. In cazul asa -zisei tehnologii de golire,clorul este amestecat si absorbit de apa prin intermediul ejectorilor/pompe cu jet de apa. Aproape tot sistemul particip in proces, ex.: presiunea interioar a sistemului este mai joas decat cea atmosferic. Schimbul de la presiune la aspirare se face in interiorul regulatorului de aspirare .Linille transportoare de presiune si garniturile pot fi instalate inaintea regulatorului.In cazul golirii complete a instalatiilor, regulatorul este montat direct pe containerul de clor asa fel inct clorul aflat sub presiune sa existe doar in container .Sistemele de clorurare de acest tip se afla complet sub presiune , clorul este impins catre mediul unde se va produce clorinarea prin intermediul unui difuzor de lichid. 10.2. Golirea10.2.1. Golirea total a instalatiei este o provocare.Un regulator de golire este montat direct pe cilindrul de clor in forma gazoas si se va deschide doar dac conexiunea de dozare se afl in pozitia de golire.Acest principiu functional reduce partile transportoare de presiune ale sistemului la minim(cilindri, supapa si punct de legarura), in cazul in care se produc scurgeri ale sistemului va fi aspirat doar aerul ambiental impiedicnd scurgerile de gaz.Acesta tehnologie este limitat doar de cantitatea maxima de gaz aflata in containere.

11

10.2.2. Schita si functiile unui regulator de golire lund ca exemplu un vacuum regulator marca Lutz-Jesco C 2211 dup cum urmeaz:

Regulatorul de vacuum este montat pe un baril de clor sau in cazul in care exist suficient alimentare cu clor din alte surse,dispozitivul permite o rat de transfer de pn la 10 kg/h. In acest sens limitatorul de flux poate fi cu usurint indepartat. (De obicei limitatorul face parte din inventarul receptionat). Manometrul inregistrator Aparatul de clorurare C 2211 este dotat cu un manometru (optional)pentru indicarea presiunii cilindrilor.Aparatul are prevazut un separator de diafragme ce inregistreaz presiunea si un cuplat aparat de masura hidraulic,impermeabil ,pozitionat in interiorul unei carcase de platic.Diafragma separatoare (12) este acoperita de un strat protector argintiu ce ofer protectie impotriva clorului gazos.Pentru a nu deteriora aceast component sau oricare alta prin atingerea cu particulele,clorul gazos este directionat printr-ul filtru special,integrat,inainte de a fi inregistrat de ctre manometru.

Regulatorul de golire folosit ca supap reductoare de presiune este de importanta vitala pentru instalatiile de golire. Din acest puct e vedere versiunile de tipul C 2211 sunt de ultima generatie. Dispozitivul reuneste mai multe functii intr/o singur carcas: Calibrarea aparaturii :In pozie initiala,rulmentul (1) ocupa locul supapei (2). Este impinsa in locul respectiv de catre arcul de bloacare(3) si de ctre presiunea cilindrlui clorului,care inchide sistemul.Dup pornirea ejectorului pompei cu jet de ap se genereaz golirea.Pompa aplic o fort diafragmei de lucru (7)a regulatorului de golire care se deplaseaz la dreapta.Acesta fort este transmis rulmentului supapei (1) de ctre axul rotii (8) asa fel inct clorul sub form de gaz sa poat intra in sistemul de golire. Daca vacuumul nu mai functioneaz, rulmentul supapei revine in pozitia initial si inceteaz aprovizionarea cu gaz . Livrarea simultan Dintr-un container de clor numai un procent bine determinat poate fi exploatat intr-un interval de o or.Asadeci rata maxim de ex a unui cilindru de 65 kg este de1300 g de Cl2/h in cele mai bune cazuri. In multe aplicatii, aprovizionarea cu clor dintr-un singur cilindru nu este suficient deoarece este necesar o cantitate mai mare de1300. In aceste cazuri alimentarea se va face in mod simultan din mai multe cilindre in asa numita operatiune baterie. Pentru a ne asigura ca cilindri se vor goli in egal msur ,toti regulatorii trebuie porniti si mentinuti la aceiasi parametri. Tocmai de aceea aparatele de clorinare Lutz-Jesco C 2211 sunt dotate cu un aparat de ajustare deschizator de presiune.Surubul de ajustare (10)este folosit la stabilizarea fortelor surselor (9) si(3). Ca rezultat,se garanteaz c presiunea de deschidere este identica in toate regulatoarele de golire iar clorul in forma gazoasa este furnizat in egala masura de toate containerele . Alimentarea simultana functioneaza cu o rata 200 g/h sau mai mare.Pentru a nu se inregistra o scdere acestei rate,numrul cilindrilor ce urmeaz a fi conectati nu trebuie sa depaseasc limita stabilit.

10.2.2.1. Generarea de vacuum prin ejector Ejectorul genereaza vidul cerut si functioneaza pe principiul unui compresor jet de gaz lichid(vezi sectiuneaXXX Ejector). 10.2.2.2. Inslalare facil

Regulatorul de flux In cazul in care cilindrii uni element sunt deja goliti si se cere o umplere la capacitate maxim, rata de alimentare a cilindrilor parial umpluti devine extrem de mare, provocnd astfel glazur de cilindru. Pentru a evita acest lucru, un limitator de debit (11) este integrat n aparatul de vid, care permite o rat maxim de alimentare de cca. 1000 g / h.

12

10.2.2.3. Schema tipic a unei instalatii de clorinare (golire total)

Legenda: 1. 1 Cilindru clor 2. 2 Regulator de golire 3. 3 Distribuitor colector vacuum 4. 4 Robinet de fund cu sigurant (posibil integrata in item 2) 5. 5 Cartus carbon activ (optional) 6. 6 Unitate clorinare *on/off 7. 7 Supapa inchidere siguranta 8. 8 Debitmetru 9. 9 Ejector supapa fara sens intoarcere 10. 10 Ejector 11. 11 Vacuum intrerupator 12. 12 Supapa control 13. 13 Pompa distribuitoare 14. 14 Obturator praf 15. 15 Supapa inchidere 16. 16 Supapa de reducere a presiunii cu manometru 17. 17 Robinet solenoid 18. 18 Traversa punte (suapapa)unidirectionala 19. 19 Injector solutie clor 20. 20 Detector clor gazos 20.1 Senzorul detector gaz 21. 21 Sistem stropire 21.1 Accesorii sistem stropire 22. 22 Montura perete

10.2.2.4. Instalatie cu sistem de protectie aditional 10.2.2.4.1. Robinet de fund Robinetul de fund este amplasat pe linia de vacuum.In cazul existentei unei presiuni excesive(ex din cauza unei intrari la supa defectuoase.)supapele de sigurant se deschid si deverseaz clor gazos de forma deliberat. Un filtru activ de carbon ar trebui instalat la finalul fiecarei linii pentru a absorbi cantitatilemici de clor. 10.2.2.4.2. Supapa de protectie la inchidere Functie In timpul operarii instalatiei de clorurare,conform DIN 19606 ejectorul sporeste puterea vacuumului,drept rezultat intr-o prima faz se va deschide supapa de protectie la inchidere prin intermediul diafragmei si abia dupa regulatorul de vacuum.In timpul operatiunii valvula de inchidere este practic doar un instrument de tubulatur al dispozitivului de dozare.Dac ejectorul este intrerupt aparatul vacuum va colapsa,iar supapa in cauz se va inchide din cauza volumului incrcturii.Supapa va inchide linia de dozare complet in asa fel inct chiar si in caz de extrem presiune la supapa de admisie de gaz ,clorul gazos nu va mai gasi calea de iesire.Prin montarea supapei in cadrul camerei de clor gazos monitorizat de intslatia de detectie de gaz este mai sigura in caz de deranjament(vezi diagrama de instalare). 10.2.2.4.3. Limitator Prag limit / supap limitatoare Din experienta s-a constatat ca pn si cea mai buna supap unidirectionala a unui ejector poate sa esueze la un moment dat din cauza impuritatilor.Prin urmare instalarea unei msuri de protectie aditional este chiar cerut de lege in anumite tri.Functia sa este cea de a preveni ca apa s intre in instalatia clorinatorilor chiar uneori in caz de eroare pentru a proteja in acest fel instalatia. Limitatorul are si o functie secundar de sigurant. Are nevoie de o mica presiune diferential pentru a se activa.Valoarea presiunii diferentiale a fost prestabilit in asa fel

13

incat sa depseasc usor minimul presiunii de retur al supapei de sigurant. Chiar si in caz de scurgere de clor la vacuumul regulator,supapa de sigurant rspunde prompt prin evita rea dezvoltarii presiunii excesive in sistem.Opritorul si supapa limitatoare au aceeasi functie.Dezavantajul opritorului in comparatie cu supapa este scderea debitului.In acest caz existe necesara o cantitate mai mare de deversare a ejectorului. 10.2.2.4.4. Supapa de blocare (electrica) Supapa electrica de blocare conectata direct la sistemuld e control.Daca clorinatorul este oprit,linia de dozificare a aparaturii de vacuum va fi inchis. 10.2.2.4.5. Supapa unidirectional In instalatiile de vacuum de clorinare este inclus un asa numit ejector.Vacuum/ul este generat de fluxul de ap provenit din pompele cu jet de ap.Daca fluxul de ap este deranjat sau intrerupt, presiunea apei va fi prezent la orificiul de intrare al ejectorului.Prin urmare este esential ca ejectorul sa fie echipat cu supape unidirectionale,fr sens de intoarcere pentru a impiedica apa din canalele de intrare ale clorinatoarelor sa patrunda ,astfel favoriznd coroziunea si prin urmare esuarea sistemului . 10.2.2.4.6. Intreruptor vacuum Instalatiile de clorinare ,conform DIN 19606 sunt operate sub vid, produs de un ejector. Motivul pentru care apa necesar este furmizat in acceasi msur de un dispozitiv auxiliar sau conducta hidraulic.Multe instalatii sunt oprite din cauza aprovizionarii apei. In acest tip de instalatii,des frnele pneumatice trebuie folosite pentru a evita clorinarea nedorit. Frnele pneumatice sunt necesare in cazul in care, dup suprimarea aprovizionarii cu ap,vacuumul poate depasi 0.1 bari din cauza conditiilor relationate cu sistemul. Aceasta golire poate fi cauzat de diferentele geodetice de altitudine a solutiei de clor in punctul de injectie (vezi exemplul instalatiei)sau de o golire a conductei principale.Aceasta presiune de deschidere, este de 0.05 bari (in comparatie cu 0.1 bari in cazul supapei ejectorului unidirectional).Ca rezultat intrerupatorul, permite intrarea aerului inainte de amorsarea neintentionat a clorului. Supapa non retur

10.2.2.5. Instalarea bateriilor cu rezervor de presiune Acest tip de instalatie conecteaz containerul de clor la un rezervor ce are prevazut un regulator de clor. Cilindrii sunt goliti in mod simultan datorit legii fizicii.

Instalarea bateriilor cu rezervor de golire

Aceasta instalare este preferabil a fi facut in momentul in care acesle parti ale sistemului sub presiune sunt reduse la minim. Ansamblul instalatiei este desenat ca un sistem de conducte, golirea incepand de la containerul cu clor.Pentru goliri simultane ale cilindrilor de clor,trebuie indeplimite anumite cerinte:aceeasi temperatura a cilindrilor,acelasi nivel de umplere la inceput ,rata de alimentare sa nu fie inferioar 200g/h/cilindru,regulatori adecvati,compatibili intre ei .

Intrarea aerului

Ejector

Intrerupator vacuum

14

10.2.2.6. Echipament de containere de servicii si suport 10.2.2.6.1. Energie auxiliar Una sau doua supape suportate de motoare sunt controlate cu ajutorul uni aparat electronic.In cazul unei presiuni scazute,un manometru transmite un semnal.

11.2.4. Linii de clor gazos sub presiune Aceste linii de presiune(mai inalte decat cea atmosferic)sau cele ce corespuns clorului lichid trebuie s corespund ratei de presiune PN40 / Clasa 800. Liniile trebuie tinute scurte pe ct posibil.Trebuie fixate cu mare atentie si protejate corespunztor imnpotriva socurilor de orice tip. Conducta trebuie facut dintr-un material rezistent (e.g. carbon otel sau cupru in cazul liniilor flexibile).Temperatura trebuie sa se incadreze in limitele de temperatur cuprinse intre -37C - +50C. 11.2.4.1. Linii conexiuni flexibile Pentru a compensa usoarele diferente de pozitionare a supapelor containerului de clor, liniile flexibile sunt folosite pentru pentru racordarea pe partea de presiune. Sunt facute din cupru si trebuiesc inlocuite la fiecare doi ani din cauza uzurii. Trebuie asigurat c liniile sunt ascendent constante n direcia de curgere (vezi fig.stanga fig.), in asa fel inct clorul condensat s nu curga inapoi. Altfel aceasta cantitate se va scurge in prtile inferioare ale conductelor fig.dreapta ).

10.2.2.6.2. Vacuum fara energie auxiliar Aceasta unitate foloseste o golire progresiva a unui container golit pentru operarea unei supape de schimb. 10.3. Presiune clorinare 10.3.1. Diagram schem si functie

11. Note tehnice asupra selectarii instalrii

11.1. Cerinte arie de instalare 11.1.1. Atentie ! Cerintele salilor de clorinare sunt reglementate de normele locale in vigoare (vezi VBG65). 11.1.2. Salile de clor gazos gazduiesc parti ale sistemului ce utilizeaza clor gazos. Camerele de inmagazinare intra in componenta saliloe de clorinare gaz. . 11.1.3. Camera de inmagazinare a containerelor de clor gazos fara parti ale sistemului de clorinare 11.1.4. Camera echipamentului de dozare care gzduieste prti ale sistemului de clorinare (fr containere de clor gazos) 11.2. Aparate presiune clor si linii 11.2.1. Materialul admis pentru clorul sec aflat sub presiune sau lichid sau gazos vezi sectiunea16) 11.2.2. Instalatia cu evapoarare Acest tip de instalatie acopera clorul lichid din containere.Intr-un evaporator se adaug cantitatea de energie solicitat. Totusi limita de 220kg/h nu poate fi depasit.Cazul vaporizatorului de instalare are aceeai situatie i cazul aprovizionrii cu gaze naturale. 11.2.3. Supapele auxiliare ( sau supape izolatoare ) sunt conectate direct la supapa containerului de clor.Functia lor este de a separa distemul de clorinare in cazul in care se inlocuieste containerul.In caz contrar se produc scapari de clor gazos sau infiltra umiditate. 11.2.5. Colectorul de vapori (cu si fara incalzire ) La finalul unui rezervor asa numitii colectori de vapori sunt instalati pentru a capta si re-evapora clorul condensat ne evaporat.Este posibil ca un incazitor sa ajute in acest proces. Cauza:Clorul lichid distruge ustensilele neconforme precum si liniile de procesare.In cazul regulatorilor de vacuum instalati direct pe barili ,este neaparat necesar un astfel de aparat. 11.2.6. Filtrul Filtrele sunt instalate cat mai aproape posibil de containerele de clor sau direct dupa instalatia de evaporare.Inpuritatil edure,solide sunt atrase de catre filtru ,astfel garniturile in cauza fiind protejate de aceste depozite care ar putea impiedica buna functionare .

11.2.4.2.Rezervor Pentru conectarea mai multor containere,sunt folosite asa numitele rezervoare.De asemenea in acest caz trebuie observata orice urma de inclinare.

15

11.2.7. Supape reductoare de presiune In liniile ce utilizeaza clor gazos supapele reductoare opresc, condensul clorului in a se instala pe sectiunile secundare ale masinariei,deoarece condensul nu se realizeaza mereu la aceeasi temperatura ci mai degraba depinde presiunea scazuta (vezi diagrama vapori).Mai departe supapele reductoare stabilizeaz presiunea regulatorului de golire astfel asiguranduse conditiile de operare constanta in ciuda fluctuatiilor din cilindri sau barili. 11.2.8. Manometrul Manometrele sunt necesare in diferite puncte ale instalatiei de clorinare pentru a monitoriza diferite etape ale instalatiei cum ar fi presiunea si manipularea vacuumului. Aceste manometre sunt special concepute pentru acest tip de instalatii. 11.2.9Vana glisant cu functie rapida Pentru a proteja instalatia in cauza in special dupa un evaporare cu scopul de a evita infiltrarea clorului lichoid in unitatile de dozare.In cazul unor conditii de operarea incerte,supapa se inchide automat(actionare electric sau pneumatic). 11.2.10. Robinet de fund sau ruptura de disc Pentru a proteja liniile transportoare de presiune precum si componentele impotriva unei presiuni excesive,poate avea loc o ruptur de disc sau a unei supape de inchidere cu resort .Acestea se deschid daca presiunea pre definit este depasit, si clorul gazos dse elibereaz deliberat intr-un vas de colectare sau un absorbitor de clor. 11.2.11. Msuratoarele Diferite masuratori gradate sunt necesare pentru clorul gazos aflat sub presiune sau vacuum,msuratorile respective sunt calibrate la densitatea ceruta ce depinde de presiune si temperatur .Vasele de masurat sunt utile doar in conditiile in care conditiile existente la locatia instalatiei sunt constante si bine controlate de ex in cazul reductorului de presiune,supapei sau contrapresiunii. 11.2.12. Linia constructie si routing Liniile de constructie a gazelor sub presiune periculoase constituie subiectul diverselor reglementari si reguli in functie de zona In orice caz eventualele scapari de gaze reprezint o serioas problem demn de a fi luat in calcul. 11.2.13. Probe de scurgere inainte de pornirea sistemului ce foloseste nitrogen Inaintea pornirii liniei de clorurare,sistemul trebuie sa fie atent verificat de posibilele scurgeri de nitrogen la max.16 bari. Acest test nu inlocuieste testul cu amoniac la supapele sau garniturile sau imbinarile respective,proces efectuat la pornire. 11.3. Golirea dispozitivelor si liniilor de clor 11.3.1. Conditii acceptabilde de operare pentru unitatile de golire DISPOZITIVELE DE GOLIRE Lutz-Jesco au fost proiectate pentru clorul gazos sub vid ,nu por fi folosite pentru operatiuni sub presiune.Materialelel folosite au fost atent selectionate si au o lung durat de viat in cazul in care sunt corect folosite.Parametrii de operare specificati se refer la operarea in conditii normale.Conditiile normale desemneaz un ambient in care temperatura este de10-50C iar presiunea atmosferic de 1013 m bari. Daca aceste valori sunt schimbate sau depsite , e.x la altitudini inalte sau zone arctice,performanta acestor

dispozitive ar putea fi incetinit considerabil sau chiar intrerupt total.Aparatura trebuie ferita de razele soarelui sau de intemperiile vremii. 11.3.2. Setarea pozitiilor dispozitivului In timpul executiei aparaturii ,influenta gravittii a fost luat in considerare asa incat aparatura trebuie montat exact in pozitia indicata in manualul de instructiuni.Vasele de masurare trebuie pozitionate vertical pentru o functionare corect. 11.3.3. Materialul adecvat pentru aparatura de golire a clorului sec Materialul dur PVC s/a dovedit a avea un real succes. In timpul operatiunilor materialul gri inchis PVC-U adesea se albeste la suprafat cnd intr in contact cu clorul gazos,astfel putandu/se observa o textur mai lucioas la suprafat ,lucru deloc alarmant.Grosimea peretelui este suficient iar modificarea se face numai la suprafat. 11.3.4. Dispozitive de golire (regulatoare de golire ) 11.3.5. Lungimi maxime de conducte in meteri pentru liniile de golire In cazul liniilor de golire pierderea de presiune este un important aspect pentru ca dispozitivul cere un minimum de golire dar nu mai mult de aprox. 0.1 bari disponibili pentru pierderi linii de golire dupa cum se detaliaz in tabelul urmator .
g/h 80 200 500 1000 2000 2500 4000 5000 10000 15000 25000 40000 60000 100000 120000 200000 Kg/h 0,08 0,2 0,5 1 2 2,5 4 5 10 15 25 40 60 100 120 200 Di 8mm 4400 1800 700 150 45 30 14 Di 12mm Di 15mm Di 40mm

65 19 9

27 11 500 250 100 70 29

11.3.6.Tuburi conexiune In acest tip de instalatii,se folosesc tuburi PTFE sau PE pentru instalatiile exterioare,tuburile negre PE sunt preferabile deoarece sunt mai rezistente la radiatii.Pentru a se evita rupturile capatul tubului ar trebui incalzit in timpul montrii.Un dispozitiv cu aer cald este cel mai potrivit in acest scop.Tuburile de PVC nu sunt deloc potrivite deoarece clorul distruge acest material.Ajustati manual conexiunile tubului. 11.3.7. Conexiunile tubului In cazul clorului gazos sec0.5 bari deasupra presiunii atmosferice,PVC-U s-a dovedit a avea un real succes.Tubul PVC este cimentat folosindu-se adezivi comerciali de tipul (ex. Tangit)sau pot fi echipate cu conexiuni filetate sau cu flan pentru de a permite detasarea. PTFE(teflon) or FPM(viton) trebuie folosit ca material de etansare.Spirele conexiunilor infiletate sunt usor gresate cu silicon sau spray PTFE asa inct sa fie usar strnse sau desurubate.

16

11.3.8. Colectoarele Sunt facute din PVCU si permit folosirea simultana a mai multor surse de gaz. Adesea dispozitivele de inchidere sunt integrate sau sunt furnizate supape de siguranta. 11.3.9. Supape de control In instalatiile moderne fluxul clorului gaz este putin obisnuit a fi controlat manual.In majoritatea cazurilor concentratia de clor liber in ap este monitorizat cu ajutorul unui aparat electronic care stabileste cantitatea dorit de clor prin intermediul supapei actionat electric.Supapa de control C 7700 a fost conceput in acest sens. E o supapa de plastic destinata instalatiilor de clorinare ce funtioneaza dupa principiul vacuum.

11.3.11. Linii de constructie si rutare Conexiunile de plastic filetate in general trebuie gresate cu solutie din silicon sau PTFE spray, in caz contrar tind s se lipeasca la rece si apoi nu mai pot fi separate. 11.3.12. Lungimea maxim a tevilor si raportul ratei de transfer al diametrului interior in metri :
g/h 80 200 500 1000 2000 2500 4000 5000 10000 15000 25000 40000 60000 100000 12000 200000 Kg/h 0,08 0,2 0,5 1 2 2,5 4 5 10 15 25 40 60 100 12 200 Di 8mm 4400 1800 700 150 45 30 14 Di 12mm Di 15mm Di 40mm

65 19 9 11 500 250 100 70 29

11.4. Insltalatia partii cu ap 11.4.1. Materialul adecvat pentru solutia de clor Si in acest caz PVC ul s-a dovedit deosebit de util.In orice caz solutia de clor atac suprafat iar materialul PVC isi va schimba culoarea ,mai albicioas precum si textura ,astfel devenind mai lucios. 11.4.2. Ejectorii 11.4.2.1. Descriere functional Vartejul de ap pus in miscare de catre circuitul de rotire (1) dup cum se arat in desen iese prin duza(2) la o viteza inalt , diametrul jetului se lrgeste ca rezultat al miscarii de rotatie a fortei centrifugale.Acest jet are efect de piston la difuzorul opus (3). Clorul gazos este angrenat in aria de vacuum prin picturi de ap si intr intr/o solutie cu ap.Din ce in ce mai mult clor gazos este incarcat dupa cum vacuumul este constant generat. Oricum,acest simplu proces fizic implica presiunea in cauz, presiunea inversa si cea de suctiune. Daca acestea nu pot fi observate,ejectorul poate fi incapabil sa amorseze clorul gazos sau poate fi incapabil de repornire dupa inchidere sau pur si simplu nu poate indeplimi functia de extractie a volumului solicitat de gaz.

Un servomotor cu inclinatie de 90 bevel actioneaza inlaturand anomalia (1).Acesta convertete micarea de rotaie in miscare ascendenta a tijei supapei (2).Contactul dintre tija supapei si excentric este asigurata de un arc(3).Elementul actual de control este pozitionat in partea inferioara a tijei filetate a supapei. Pana la 2500 gCl2/h, elementul de control este ca un jet sub forma unui arbore cilindric elicoidal cu fante(4),pentru cantitati mai mari se foloseste un con de control(5).Ambele elemente de control sunt astfel concepute ca zona de flux transversal sa se schimbe in functie de pozitia servomotorului.Supapa are o caracteristica lineara.In cazul clorurarii manuale,tija filetata a supapei poate fi complet ridicata actionand butonul manual (6) i blocat n poziie prin intermediul unui dispozitiv de blocare (7). Fluxul de clor gazos este atunci ajustat de vana inelara(ac obturator)al debitmetrului .Carcasa supapei de control consta in doua camere, cea a supapei si cea a exentricului . Cele doua sunt separate intre ele de i oizolatie in scopul prevenirii contactului idntre masinaria cu actionarea mecanica si clorul gazos. 11.3.10. Dispozitivele de masurare Sunt disponibile cu capacitati de la 10g/h pana la 200kg/h. Au forma de tevi conice de sticla , cu un element flotant ce efectuaeza miscari ascendente si descendente in finctie ed volumul de clor prelucrat. Pentru precizia masuratorii,este important ca acestia sa fie montati in pozitie verticala ,conceputi pentru a atinge presiunea optima si conditiile de temperatura. Posibilele impuritati depozitate pe aceste tevi sau elementele flotante pot erona rezultatul final.

11.4.2.2. Designul ejectorului Depinde de urmatorii parametri : 1. Volumul clorului gazos ce urmeaza a fi manipulat , 2. Contrapresiunea expulzat direct de ejector (cu pierderi de linie,etc.).Sunt mai multi ejectori disponibili,curbele de iesire sunt detaliate in documentele aferente. 11.4.2.3. Restrictii de capacitate in functie de diversi factori Capacitatea ejectorului este redusa in cazul scaderii de presiune /debit nivel inalt de vidare (sau presiune de aspiratie joasa ).0,7 bari de ex, orespund capacitatii unui ejector de 85% la 0.8 bari (vezi diagrama Depinde de presiunea de aspiratie).

17

Depinde de presiunea de aspiratie Capacitate ejector %

La o inalt temperatur a apei de ex30C,rezultatul este de doar 75% din capacitatea ejectorului la 20C. Acest lucru este cauzat de solubilitatea clorului in apa in functie de temperatur.(vezi diagrama In functie de temperatura).
In functie de temperatur Capacitate ejector %

11.4.2.5. Evitarea precipitatiilor de calciu (calcifierea) Apa dur poate lasa depozite in interiorul ejectorului din cauza decarbonizarii.Ca rezultat capacitatea ejectorului este redus considerabil iar aparatura va da erori.Precipitatiil de oxid de calciu in mod normal sunt distruse de acidul hidrocloric ce intr in componenta solutiei de clor.Daca volumul clorului este drastic scazut in timp de sursa de apa rmane la aceleasi cote,acidul hidrocloric care ,de asemenea scade nu mai este in stare s indeparteze precipitatiile de calcar din difuzor. .Prin urmare in aceste cazuri se recomand circularea unor cantitati mai mari de clor la anumite interale sau ajustarea cantitatii de ap la volumul constant de clor.Dac intr-o zi ejectorul esueaz ,nu poate fi curatit prin mijloace ci doar cu o solutie de (10%) acid clorhidric pentru a indeparta precipitatiile . 11.4.3. Pompe de suprapresiune Pompele de presiune trebuie sa fie rezistente la solutiile chimice continute de sursa de ap,de ex . clorul din sursa de ap folosit in piscine. In consecint, pompa trebuie utilat si conceput corespunzator.Nu trebuie sa fie supradimensional in ceea ce priveste aspectele energetice si trebuie selectat in functie de ejectorul ales in conditii specifice. Exemplu : Pentru operarea unui ejector ce apartine unei instalatii de clorinare,sunt necesare 1 m/h apa la o presiune de 7bari. Sistemul aprovizioneaz sursa de apa la1.5 bari.Cresterea de presiune necesar este de 7-1.5 = 5,5 bari (in cazul pierderilor de presiune la tevile lungi trebuie sa se ia masurile in cauz!). Din diagrama QH ,se alege pompaDE 1-11,care atinge un nivel crescut de presiune de 6 bari la un debit de 1 m/h. In consecinta , pompa va atinge urmatoarele valori 1.5 bari + 6 bari =7.5 bari la cantitatea stabilit deci se depaseste max.de presiune necesar cu 0.5 bari.

Temperatura C

Toate masuratorile se vor face direct la ejector!Acestia fiind facuti din PVC, a se lua in calcul faptul ca presiunea admisa de operare se reduce o data cu cresterea temperaturii.(la 40C numai PN 10 in loc de PN 16).
Diagrama presiune temperatur Max presiune sursa apa bari

Temperatura sursei de apa C

11.4.2.4.Ejector linie de rutare Pe gura de intrare a ejectorului diametrul nominal poate fi stabilit ,ceeea ce corespunde racordului de conectare a pompei de suprapresiune.Poate fi necesar reducerea conexiunii ejectorului.Pe partea de debit a unui ejector ar trebui trasata o limita ce nu va permite vitezei de debit o fluctuatie mai mare de 1.0 m/sec.Este singura cale pentru a evita pierderile innecesare de inalta presiune ale ejectorului ce functioneaza ca presiune inversa desi asta inseamna o decrestere a presiunii. Pierderile de presiune cresc pe masura ce creste lungimea liniei De aici graficul solutiei pentru ajutajul de injectie. Limitele minime trebuie mentinute pe cat posibil. Schimbarile imprescindibile trebuie realizate prin cotituri ale tuburilor si nu in unghiurile ascutite. Urmatoarea regul are rol de explicatie: Fiecare bar al unei pierderi de presiune este echivalentul a 2 bari aditionali, deoarece necesit presiune la sursa de ap motive si de asemenea o pompa aditional de suprapresiune cu un consum mai mare de energie electric.

18

13.7. Compactitarea liniilor de aspirare (vacuumare) Inchideti complet supapa de ajustare a unitatii de dozare.Eventualele scurgeri in cadrul insltalatiilor vor fi evidente in cazul unei operari normale.Se va urmari umiditatea aerului ce patrunde in sistem ceea ce va da nastere la sedimente la contactul cu clorul gazos .Prin urmare liniile sistemului vor trebui extrem de atent verificate de scurgeri.Flotorul debitmetrului trebuie sa se afle in pozitie constanta dupa scurt timp .Daca nu este cazul ,scurgerea va fi eliminata verificand toate elementele inclusiv regulatorul de aspirare(vacuum).Dupa intreruperea ejectorului ,nu trebuie sa mai intre apa in instalatie in cazul functionarii corecte a supapei de retinere precum si o aspirare reziduala trebuie sa fie mentionata de indicatorul de aspirare.

Legenda 1. Pompa Suprepresiune 2. Filtru 3. Supapa inchidere 4. Supapa reducere presiune (cu filtru si indicator de presiune) 5. Supapa Solenoid * 6. Supapa de retinere ** 7. Chlorinator cu ejector Supapa solenoida este necesara daca pompa serveste mai multe instalatii independente. ** Supapa de retinere este necesaradaca fluxul de apa clorinata face drum de intoarcere si deterioreaza pompa di piesele adiacente.

14. Punerea in functiune

14.1.Punerea in functiune a aparatului va fi efectuat numai dupa ce echipamentul a fost verificat in totalitate ,cu garnituri si aparate adiacente incluse de ctre un specialist! 14.2. Primii pasi ai instalatiei Pentru inceput,supapa principal a cilindrului de clor trebuie sa fie deschis.Apoi se va deschide supapa de injectie si aprovizionarea cu sursa de apa va fi activat. In conditii ideale de operare, se produce o aspiratie in ejector ce va fi transmis cu ajutorul supapei de retinere si a liniei de vacumare a controlatorului de aspiratie astfel deschizandu-se supapa de admisie. Clorul gazos presurizat este redus la aspiratie in interiorul supapei de admisie.Debitul clorului gazos este stabilit de elementul obturator al vasului de masurare iar lectura se va face la nivelul cel mai inalt al flotorului (bila sau con). Cu ajutorul sistemelor de control automatic supapa de control este pentru inceput fixata la 100% din deschidere iar debitul clorului gazos este ajustat cu ajutorul supapei manuale.In momentul in care mostra manuala indica o concentratie de clor in apa tratata,echipamentul de masurare este calibrat iar instalatia trece pe operare automat .

12. Dupa instalare

Tot sistemul trebuie verificat de eventualele coroziuni ! Absolut toate partile expuse acestui pericol trebuie protejate cu o pelicula de protectie de rasina epoxy.Instalatiile purtatoare de rsin aflate sub presiune au o culoare galben tipic ,de asemenea componentele din otel inoxidabil corodeaz usor in acest tip de instalatii.Si in acest caz este recomandat protectia cu o pelicul protectoare transparent.

13. Inainte de pornire

13.1. Inspectia vizual 13.2. Verificati etanseitatea conexiunilor 13.3. Verificati pozitia dispozitivelor de inchidere 13.4. Verificati fiecare unitate in parte (daca este necesar) 13.5. Test scurgere Ale partilor echipamentului statiei de clorinare.Instalatiile purtatoare de presiune trebuie verificate de posibilele scurgeri folosind nitrogen.Numai dupa efectuare aacestei actiuni se poate trece la umplerea instalatiilor cu clor gazos. 13.6. Testarea functiilor ejectorului Porniti pompa de suprapresiune si lsati intrerupatoarele in pozitia de operare. Verificati instalatia in partea in care contine apa,s nu aib pierderi, iar in cazul in care acestea sunt prezente inlaturati-le urgent.Un indicator de aspirare va fi cel care va indica aspirarea.

15. Inchiderea sistemului

15.1. Pentru scurte perioade Pentru scoateri din functionare pe perioade reduse de timp,se vor inchide supapele cilindrilor iar instalatiile vor fi evacuate cu ajutorul uinui ejector pana ce elementul flotant al debitmetrului indica debit zero.Apoi furnizorul sursei de apa va fi inchis iar supapele obturatoare inainte si dupa inchiderea ejectorului . 15.2. Pentru lungi perioade de timp (ex piscine inchise pe perioada iernii) Inaintea intreruperii de acest gen ar trebui sa se iau in consideratie urmatoarele. - Clatirea tuturor conductelor (de presiune si aspiratie ) si componentelor acestora pentru aprox 5 min ,curatarea se va face cu aer sec sau nitrogen - Strangeti bine garniturile cilindrilor de clor .De asemenea protejati elementele de conexiune cu elemente specifice. - Demontati cel putin regulatorii de aspiratie intr-un mediu neincalzit sau umed si pastrati-i la loc uscat. - Pe cat posibil ,demontati si verificati toate componentele . Gresati usor toate elementele de imbinare si elastomerii cu solutie pe baza de silicon.

19

Inchieti toate unitatile si conductele de forma corecta asa fel incat sa se previna infiltrarea umiditatii ce va duce la defectarea instrumentelor . - Goliti toate liniile transportoare de ap din cauza pericolului de inghet. - Puneti toate supapele in pozitie de mijloc asa fel incat s poate fi miscate in ambele sensuri la redeschidere . Daca aceste puncte sunt respectate , aparatele se vor reinitia fara incidente in momentul in care doriti sa le repuneti in functiune. 15.3. Inmagazinarea clorinatorilor In cazul inmagazinarii pe perioade mai lungi de timp a oricarui echipament tehnic,pretratamentul adecvat si o corecta intretinere sunt recomandate impotriva umezelii sau prafului ,insectelor precum si impotriva intemperiilor cauzatoare de deformatii ale echipamentului. 1. Pentru o protectie adecvata impotriva coroziunii ,gresati usor partile metalice cu vaselina. 2. Pentru protectie impotriva prafului unitatile ar trebui impachetate in vid in pachete de polietilen transparente,pungi sau lamine in cazul in care este posibil. 3. In scopul evitarii unei ventilatii excesive in interiorul echipamentului,echipamentele sunt dotate cu bujii specifice. Gurile de ventilare vor fi inchise foliosind o band adeziva. 4. Pentru protectie impotriva umiditatii si prin urmare a coroziunii ,se recomanda a se include in pachete saculeti cu silica gel pentru a absorbi umiditatea .Silica gelul trebuie sa fie adugat in pungute separate in ideea evitarii contactului direct cu produsul. 5. Aprox. 200g silica gel sunt suficienti pentru o suprafat de un metru patrat. 6. Pentru a preveni deformarile cauzate de inmagazinarea pe termen lung in special pe partile de plastic ,temperatura camerei de depozitare nu va depasi 30C. Dupa cum s-a descris anterior unitatile pot fi inmagazinate pn la 3 ani ,termen care reprezinta si durata de viat a silica gelului dup care se recomanda a fi schimbat,considerandu-se saturat. Dupa perioade lungi de inactivitate intretinerea/inspectia este recomandata/necesara din cauza posibilelor avarii aparute intre timp.

Inaintea reasamblarii componentelor,asigurati-v ca sunt complet uscate .Piesele de etansare si diafragmele trebuie s fie gresate cu solutie de silicon.A nu se folosi vaselina deoarece se intreste la contact cu mediul deumidificat si poate cauza inconveniente. Caucicurile supapeitrebuie sa fie uscate de la inceput la sfarsitul etansarii.Arcurile de presiune nu sunt chiar piese de schimb.Pot ,totusi sa fie afectate de umiditate si in acest caz pot fi inlocuite.Nu trebuie niciodata strnse complet la testare deoarece pt fi strivite . 16.1.1. Personalul de mentenanta : Numai personalul special instruit va putea opera aceste aparate fiind absolut necesar un training in acest sens. 16.1.2. Intervale de mentenanta Stabilite de legi si ordonante.Dispozitivele Lutz-Jesco trebuiesc servisate cel putin o data pe an in cazul folosirii corecte. In cazul operarii in conditii extraordinare revizia trebuie fcut la un interval mai scurt. 16.1.3. Pregtirea mentenantei : Descrise in sectiunea 15.2. 16.1.4. Piese de schimb : Sunt precizate intr/o lista piesele de schimb in momentul livrrii. De asemenea aceste parti pot fi si independent vndute. Sunt prti de elastomer sau parti relationate cu sigurant si sunt perisabile iin timp -dac nu sunt schimbate la intervalele de timp precizate pot fi cauzatoare de proasta functionare . 16.1.5. Folositi numai piese originale adecvate numarului in cauz 16.1.6. Curatarea prtilor Piesele pot fi curate cu ap cald (maxim 40C).Adaosul de alcool sau un agent de curare uoar (Rabbasol) este permis. 16.1.7. Dup curare i nainte de montarea dispozitivelor., Acestea trebuie s fie uscate complet.Componentele dispozitivului care nu sunt complet etansate vor fi compromise la contactul cu clorul. 16.1.8. Unelte speciale necesare: Unelte pari sunt necesare pentru asamblare/ dezasamblare. Dac acestea nu sunt folosite, piesele ar putea fi deteriorate 16.1.9.Toate garniturile vor fi folosite numai o data ! 16.1.10. Evaluarea partilor: Partile care nu au fost inlocuite trebuie atent inspectate .Detalii in sectiunea mentenanta 16.2. Inspectia zilnica : Vor fi zilnic inspectate in special acele parti care pot avea scurgeri 16.4. Inspectii lunare : Tuburile si conexiunile flexibile trebuie verificate de iregularitati . VERIFICATI CONEXIUNILE CONTAINERELOR DE CLOR de incrustatii sau decolorari ,faceti testul amoniacului in caz de nevoie .

16. Mentenanta si inspectia

16.1. Note generale Mentenanta regulata va protejeaza de probleme ! Un contract de mentenanta specializat este recomandat. Deoarece intervalele scurte de mentenent su sunt reglementate de legi/reguli (ex.VBG65) sau note speciale,toate echipamentele de clorinare Lutz-Jesco trebuie intretinute si verificate o data pe an 2.7.5.3. Este de preferat a se efectua in perioada de trafic intens ,in perioada de oprire sau reinitiere a sistemului. Containerele de clor trebuie etansate inainte de a se incepe lucrul la acestea. Trebuie evacuate de catre ejector pana la limita in care vasele de msur indica nivel zero. Pentru intretinere,regulatorul de aspiratie va fi demontat,curatat si inlocuite piesele in caz de nevoie.Toate celelelte componente vor fi inspectate vizual si schimbate doar in caz necesar.Piesele uzuale de schimb fac parte din setul inclus la livrare*consultati lista pieselor de schimb incluse la livrare).La curatarea componentelor inclziti apa si amestecati cu alcool izopropilic.

20

16.5. Faceti o verificare completa anuala asa cum se specifica in manualul de instructiuni : Dispozitivele vor fi curatate inlocuite acolo unde este cazul si testate dupa asamblare ,. 16.6. Mentenanta la fiecare doi ani : A se inlocui toate partile flexibile la fiecare 2 ani pe partea de evacuare in special . 16.7. Inspectia la repornire La fel ca la pornire

21

Attachment Exemplu de instalatie

Apa Clor gazos Linie electrica

Legend 1 Cilindru de clor 2 Vacuum regulator 3 Vacuum colector 4 Robinet de fund de siguranta (poate fi de asemenea integrat in diagrama 2) 5 Cartus carbon activ /optional (optional) 6 Unitate schimb clor 7 Supapa siguranta inchidere 8 debitmetru 9 Supapa ejector anti retur 10 Ejector 11 Vacuum breaker 12 Supapa de control 13 Pompa suprapresiune 14 Capcana praf 15 Supapa inchidere 16 Suapap reducere a presiunii cu indicator de presiune 17 Supap solenoida 18 Supap anti/retur 19 Injector solutie clor 20 Detector clor gazos 20.1 Senzor detector de gaz 21 Sistem imprastiere 21.1 Garnituri sistem imprastiere 22 Suport de perete

22

General Aceasta scurta introducere manualului e instructiuni implic o corecta instalare in concordant cu regulamentele VBG65,DIN 19606 siDIN19643.Aparte de regulile specifice dispozitivelortrebuie intocmai urmate.Securizati cilindri de clor in mod adecvat pentru a preveni eventualele neplaceri .temperatura cilindrilor trebuie sa fie cel mult egala cu temperatur ambiental,NICIODAT superioara. Temperatura minima nu trebuie NICIODAT s scad sub 15C.Folositi numai clorul ce se incadreaz in normele DIN EN 937.Totdeauna folisiti masti protectoare pentru respiratie in incinta sau momentul manipularii acestui tip de material (de asemanea la inlocuirea cilindrilor).Volumul clorului gazos nu trebuie niciodata s depaseasc 1% si greutatea cilindrilor de clor conectati.La schimbarea supapelor sau a partilor adiacente ,materialele ce constituie surplus trebuie impachetate si pastrate corespunzator adica ermetic. 1. Punerea in functiune 1.1 Deschideti injectorul solutiei de clor (19). 1.2 Deschideti supapele sursei de apa precum si supapa solenoida (17), iin cazul in care este necesar . 1.3 Desurubati supapa de reducere a presiuniii (16) invartind dispozitivul spre stanga 1.4 Daca o pompa de suprapresiune (13) a fost instalata , deschideti supapele de inchidere and si porniti pompa de suprapresiune 1.5 Reglati presiunea ejectorului sursei de apa dorita (10) in functie de supapa de reducere a presiunii (16). 1.6 Deschideti incet si putin supapa cilindrului de clor pe masura ce o testati. 1.7 Trebuie facut testul amoniacului pentru a se inltura eventualele scurgeri. In cazul in care acestea exist inchideti imediat recipientul cu amoniac , evacuati clorul ramas si inlturati scurgerea. 1.8 Dupa conectarea corecta a dispozitivelor , deschideti supapa cilindrului de clor pana la final si inchideti din nou printr-o singura rotatie. 1.9 Potriviti cantitatea necesar de clor gazos la supapa debitmetrului (8). In caz de control automat , supapele ajustate manual trebuie complet deschise. 2. Inchiderea sistemului pentru scurte perioade de timp (e.g. spalarea filtrului ) 2.1 Inchideti suapapa cilindrului . Operati sistemul pn ce flotatorul debitmetrului atinge pragul zero iar presiunea indicata este nula until the float element in the flow meter (8) si (2) 2.2 Inchideti pompa de suprapresiune (13) sau intrerupeti furnizarea cu ap 2.3 Inchideti injectorul de clor (19).

3. Inchiderea pe perioade mai lungi de timp (e.x. pe perioada iernii) 3.1 Inchideti supapa cilindrului de clor . Operati sistemul pn ce elementul flotant (8)este adus la zero iar indicatorul de presiune al regulatorului (2) nu mai indica presiune de nici un fel. 3.2 Inaintea perioadelor luni de nefolosire toate partile si dispozitivele ce au intrat in contact cu clorul gazos trebuie clatite aprox. 5 minute cu nitrogen sau aer uscat . 3.3 Inchideti pompa de suprapresiune (13) sau furnizarea cu ap . 3.4 Conexiunile ce au luat contact cu clorul si apoi au fost inlturatre trebuie etansate ermetic pentru a impiedica intrarea umiditatii. 3.5 Setati termostatul camerei la cel putin 10C. 3.6 Inchideti supapele sursei de ap . 3.7 Inchideti injectorul de solutie clor (19). 3.8 Acolo unde exista pericolul inghetului , toate tuburile purtatoare de apa vor fi golite . Pe timpul iernii se recomand setarea tuturor supapelor in pozitie intermediara asa inct s poat fi miscate in ambele directii. 4. Inlocuirea cilindrilor de clor 4.1 Insurubati strans supapa cilindrului de clor din cauza ramnerii pe conducte a clorului rezidual in momentul golirii. 4.2 Porniti dispozitivul cu 5 minute inainte de evacuarea conexiunii . 4.3 Detasati clorinatorul de cilindru si fixati-l in suportul de perete (22) folosind un element de sigurant .In acelasi timp suportul de perete garanteaza impermabilitatea la umiditate. Inchideti conexiunea laterala a supapei cilindrului cu un dispozitiv tip ce acoper supapa. 4.4 Asigurati cilindrul de clor impotriva cderii.Daca este necesar asteptati pana ce cilindrul atinge temperatura ambiental. 4.5 Deschideti supapa cilindrului incet si gradual verificati cu amoniac etanseitatea. 5. Mentenanta instalatiei de clor 5.1 In cazul in care nu sunt reglementari speciale , mentenanta trebuie s se face cel putin o data pe an , de catre personalul specializat si special instruit pentru astfel de cazuri . 5.2 Sistemul trebuie verificat vizual zilnic

23

24

25

26