201 0

Proiect de fabricare a pieselor de autovehicul (Supapa)

Student: Duta Eugen

Grupa: 8402

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Memoriu tehnic justificativ

%e&oriu tehnic 'ustificativ(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2 )nali*a conditiilor tehnico"functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului siste&ului de productie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 4 +(+ )nali*a rolului functional, a conditiilor tehnice i&puse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( +(+(+ .olul functional si solicitarile piesei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+(+(2 /onditii tehnice i&puse piesei finite prin desenul de e0ecutie:(((((((((((((((((((((((((((((+0 +(+(1 )nali*a tehnologicitatii constructiei piesei:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((++ +(2 )legerea 'ustificara a &aterialului pentru e0ecutia piesei(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+4 +(1 /alculul rit&ului si productivitatii liniei tehnologice( Stabilirea preli&inara a tipului (siste&ului) de productie((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+2 +(1(+ /alculul fondului anual real de ti&p (#t):((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+2 +(1(2 /alculul planului de productie de piese (3pp): (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+4 +(1(1 /alculul rit&ului si productivitatii liniei tehnologice:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((+4 +(1(4 Stabilirea preli&inara a tipului (siste&ului de productie):(((((((((((((((((((((((((((((((((((((+4 /)P5$67 7 2(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( +8 )legerea variantei opti&e a &etodei si procedeului de obtinere a se&ifabricatului(((((+8 2(+ )nali*a co&parativa a &etodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei opti&e(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( +8 2(2 Stabilirea po*itiei se&ifabricatului in for&a sau &atrita si a planului de separatie((((((2+ 2(1 Stabilirea preli&inara a adaosurilor de prelucrare si e0ecutarea desenului se&ifabricatului(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2+ 2(4 5ntoc&irea planului de operatii pentru e0ecutarea se&ifabricatului((((((((((((((((((((((((((((22 /)P5$67 71((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2Elaborarea procesului tehnologic de prelucrare &ecanica si control a piesei(((((((((((((((21(+ )nali*a proceselor tehnologice si&ilare e0istente(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((21(2 )nali*a posibilitatilor de reali*are a pre*i*iei di&ensionale si a rugo*itatii prescrise in desenul de e0ecutie(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((24 1(1 Stabilireasuccesiunii logice a operatiilor de prelucrare &ecanica, trata&ent ter&ic(ter&ochi&ic) si control((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((28 1(1(+ Stabilirea succesiunii logice, econo&ice, a operatiilor de prelucrare &ecanica pentru fiecare suprafata:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((28 1(1(2 Stabilirea traseului tehnologic al operatiilor &ecanice, trata&ent ter&ic si control: ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 10 2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

1(4 )legerea utila'elor si instalatiilor tehnologice((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((10 1(- )doptarea sche&elor de orientare (ba*are)si fi0are a piesei (si a dispo*itivelor ce asigura reali*area acestora):((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((14 1(2 )legerea SD9"urilor((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((14 1(4 /alculul analitic al adaosurilor de prelucrare si al di&ensiunilor inter&ediare(((((((((((((18 /)P5$67 7 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 40 DE$E.%53).E) .EG5% .576. 6P$5%E DE 7 /. S5 ) 36.%E76. $E:35/E DE $5%P((40 4(+ Deter&inarea regi&urilor opti&e de lucru((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4+ 4(2/alculul para&etrilor regi&ului de achiere la strun'irea de degrosare((((((((((((((((((((((((((4+ 4(2( /alculul nor&ei de ti&p(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((48 /)P5$67 7 -(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -4 /alculul necesarului de forta de &unca, utila'e, SD9"uri si &ateriale(((((((((((((((((((((((((((-4 -(+ DE$E.%53).E) 967 % 7 5 )3 )7 DE 7 /.).5((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-4 -(2 /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE #6.$) DE % 3/) S5 $57);E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((--(2(+ #63D 7 DE $5%P )3 )7 )7 % 3/5$6. 7 5, <6.E=

-(2(1 /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE #6.$) DE % 3/)" 3 %). 7 DE % 3/5$6.5 7) #5E/).E 6PE.)$5E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( -2 -(2(4 /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE $57);E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-2 -(1 /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE S(D(9(" .5((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-4 -(1(+ /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE S/ 7E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((-4 -(1(2 /)7/ 7 7 3E/ES). 7 5 DE D5SP6>5$59E S5 9E.5#5/)$6).E(((((((((((((((((((((((((((((((-8 /)P5$67 7 2(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 20 /alculul costului de fabricatie al piesei(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((20 2(+Structura generala a costului de fabricatie unitar((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2+ 2(2/heltuieli directe((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 2+ 2(1/heltuieli indirecte(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((2+ 2(4/alculul pretului piesei((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((22 /)P5$67 7 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( 21 %aterial grafic((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((21

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/)P5$67 7 + Analiza conditiilor tehnico-functionale si a tehnologicitatii piesei si stabilirea tipului sistemului de productie

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

1.1 Analiza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei finite si a tehnologicitatii acesteia
Supapa este for&ata din doua parti: " ti'a care pri&este &iscarea si serveste pentru ghidare si care evacuea*a o parte din caldura pri&ita de taler( " talerul supapei care obturea*a canalul de ad&isie?evacuare al blocului &otor 6 supapa in stare &ontata se arata in figura +(+(

#ig +(+ nde: + @ repre*inta ca&a 2 @ tachet 1 @ arc 4 @ ti'a supapei - @ ad&isie 2 " talerul supapei 4 @ ca&era de ardere

1.1.1 Rolul functional si solicitarile piesei

6 supap este un organ al &otorului, care deschide Ai Bnchide orificiile canalelor ga*elor spre sau din cilindru &otor( Supapele sunt folosite la aproape toate
-

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

&otoarele cu ardere intern Bn patru ti&pi cu puine e0cepii, cu& ar fi: &otorul cu clap (opturator)( Deschiderea supapei se face prin apsarea Bn partea de sus al ti'ei acesteia( Cnchiderea se face prin apsarea puterii arcului pe supap, care este trans&is de arc pe taler pentru fi0area arcului, fi0at prin sigurane pe ti' supapei( Pentru c, supapa se deschide spre ca&era de ardere a &otorului, efectul de Bnchidere al acesteia creAte prin presiunea co&bustiei( $alerul supapei este solicitat de forta de presiune a ga*elor si de tensiunea arcului care produc eforturi unitare ridicate in fibra e0terioara( 6 solicitare &ecanica supli&enatara este solicitarea dina&ica de soc produsa de forta arcului si de forta de inertieD apare la ase*area supapei pe sediu sau la actionarea ei( /a ur&are suprafetele de rea*e& si de actionare pretind o duritate superficiala sporita( Defor&atia supapei perturba contactul perfect pe sediu cea ce co&pro&ite etanseitatea &otorului, de aceaia trebuie sa posede nu nu&ai re*istenta &ecanica inalta ci si rigiditate superioara( 5n ti&pul functionari, supapa in special cea de evacuare se incal*este puternic( Distributia de te&peratura este neunifor&a pe talerul supapei si depinde de felul, for&a supapei si de &odul de racire al supapei(

Pentru a &ari eficienta etansarii, supapa se deschide in interiorul clindrului astfel incat sa fie aplicata pe suprafata de rea*e& de forta de presiune a ga*elor( Suprafata de rea*e& este conica, deoarece se obtine un efect de autocentrare si o presiune sporita pe sediu cand lungi&ea fetei conice se &icsorea*a(.educerea lungi&ii fetei conice &icsorea*a suprafata de cotact dintre taler si sediu, ceea ce i&piedica evacuarea de caldura si sporeste te&peratura de regi& a supapei( $alerul
2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

supapei este solicitat de forta de presiune a ga*elor si tensiunea arcului, care produc eforturi unitare ridicate in fibra e0terioara si interioara distribuite neunifor& (figura de &ai 'os)(

6 solicitare &ecanica supli&entara o repre*inta solicitarea dina&ica, de soc, produsa de forta arcului si de forta de inertie si apare la ase*area supapei pe sediu(soc pe fata conica) sau la actionarea ei (soc pe capatul ti'ei)( /a ur&are, suprafetele de rea*e& si de actionare pretind o duritate superficiala sporita( Defor&atia supapei perturba contactul perfect pe sediu, ceea ce co&pro&ite etansareaD de aceea, trebuie sa posede nu nu&ai re*istenta &ecanica inalta ci si rigiditate superioara( 5n ti&pul functionarii supapa &ai ales cea de evacuare se incal*este puternic( Distributia de te&peratura (&asuratori de ter&ocuple) este neunifor&a pe talerul supapei si depinde de felul supapei (ad&isie sau evacuare), de for&a si &odul de racire al supapei(

$e&peratura &a0i& a supapei de evacuare, udat de ga*ele fierbini a'unge la 4-0(((800E/, iar a supapei de ad&isie la 100(((400E/ Ai varia* cu regi&ul de funcionare (sarcin, turaie), cu tipul &otorului (%)S, %)/), cu procedeul de rcire (lichid, aer) (fig( 2(1)(
4

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

a)

b)

c)
Fig 2.3. Temperatura supapei de evacuare: a) M ! racit cu lichid"#) M ! racit cu aer" c) M $

$e&peratura ridicat a supapei de evacuare reduce re*istena &ecanic Ai duritatea &aterialului, sporeAte dilatarea talerului( /B&pul de te&peratur produce defor&area talerului( Se co&pro&ite astfel contactul perfect pe sediu Ai se intensific u*area coro*iv a supapei( 7a creAterea te&peraturii supapei de evacuare cu nu&ai 20E, de la 410 la 4-0E/, pierderea de &as din cau*a u*rii coro*ive se dublea*, iar la creAterea cu Bnc +0E devine de patru ori &ai &are( #lu0ul de cldur pri&it de talerul supapei se evacuea* prin faa conic a talerului Ai prin ti'a supapei (figura 2(4( a)( Cn figura 2(4( b sunt pre*entate te&peraturile in anu&ite *one ale unor tipuri constructive de supape(

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Fig 2.%. a) evacuarea flu&ului de caldur" #) reparti'area temperaturii. PRINCIPALELE DEFECTIUNI I POSIBILITI DE RECONDIIONARE A SUPAPELOR Tabelul 3
(r. det. )enumirea defeciunii Tehnologia de recondiionare Ma*ini+ utilaje+ dispo'itive

,'ura tijei supapei

a) Rectificare la o cot de reparaie *i -nlocuirea ghidurilor de supap cu diametrul interior corespun'tor. #) )ac nu e posi#il schim#area ghidurilor+ acestea se ale'ea' iar tijele supapelor se cromea' dur .dup ce -n preala#il au fost rectificate) *i apoi se rectific la cota care asigur ajustajul corect.

Ma*in de rectificat

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

,'ura suprafeei conice de etan*are

!e rectific suprafaa conic p-n la dispariia urmelor de u'ur. Metoda poate fi aplicat la limita de grosime a prii cilindrice care nu tre#uie s fie mai mic de 0+3.. .0+/ mm pentru a evita detormarea talerului -n timpul funcionrii. )up rectificare urmea' rodarea supapei pe scaunul respectiv din chiulas cu past a#ra'iv .manual sau mecani'at) *i se verific etan*eitatea.

Ma*in de rectificat

,'ura suprafeei din capul tijei

a) 0a u'uri mici se rectific p1n la dispariia urmelor de u'ur. #) 0a u'uri mari se -ncarc prin sudur cu materiale dure se cle*te *i se rectific la cot.

Ma*in de rectificat e&terior

Defectiunile sunt ilustrate in ane0a

1.1.2 $onditii tehnice impuse piesei finite prin desenul de e&ecutie:

7a e0ecutia supapelor se i&pun conditii riguroase privind po*itia relativa a suprafetelor talerului si a co*ii supapei in raport cu ti'a precu& si asupra rectilinitatii ti'ei( Principalele conditii tehnice se arata in plansa( ()ne0a +) Dup for&a talerului, supapele sBnt de trei feluri: cu taler plat, cu taler sferic, cu taler in for& de laleaD (fig( 2(-):

Fig 2./ $onstructia supapei: a) cu taler plat" #) cu taler sferic" c) cu taler -n form de lalea.

+0

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Supapa cu taler plat are o &are rspBndire deoarece se prelucrea* uAor, iar rigiditatea este satisfctoare( Supapa cu taler sferic se utili*ea* Bndeosebi ca supap de evacuare deoarece are o rigiditate sporit( Supapa cu taler Bn for& de lalea se utili*ea* ca supap de ad&isie, deoarece per&ite o racordare &ai larg cu ti'a odat cu reducerea &asei ceea ce asigur for& aerodina&ic, &as &ic Ai rigiditate &are( Ea are o suprafa sporit de contact cu ga*ele fierbini Ai evacuea* greu flu0ul ter&ic, nefiind potrivit ca supap de evacuare( Supapa de ad&isie a &otorului S."2++ are talerul Bn for& de lalea, cea de evacuare are talerul plat( Evacuarea de cldur de la talerul supapei la bucAa de ghidare se B&bunteAte printr"o racordare larg a ti'ei, ceea ce &reste Bns &asa supapei( $e&peratura supapei de evacuare se &icAorea* prin rcire artificial( Cn acest scop supapa se confecionea* sub for& tubular (supapa de evacuare a &otorului S." 2++), iar 40((( 20F din volu&ul cavitii interioare se u&ple cu substane cu punct de topire coborBt (sodiu &etalic, a*otat de sodiu sau potasiu)( Cn funcionare substana se topeAte, se agit energic prin &iAcarea alternativ a supapei Ai uAurea* trecerea de cldur de la taler la ti' Ai la bucAa de ghidare( Se obine o reducere a te&peraturii cu +00((( +-0E/( Descrcarea ter&ic a supapei se obine prin utili*area a dou supape de evacuare( Pentru a obine un contact bun Bntre faa conic Ai sediu se prevede o diferen de 10G((( +E Bntre unghiurile de Bnclinare ale celor dou fee (de e0e&plu 4-E cu 44E sau 28E cu 10E)( Se ad&it supape cu pana la 0,0+- && sub cota &ini&ala dia&etrul ti'ei pe lungi&ea definita de cota 7,5 0,15 ( /onditiile tehinice de pe desen: +( 3itrurat &oale 2( Duritatea prescrisa: " pentru ti'a i&bunatatit la 12HH18:./ " pentru ciuperca 281HHH(1-2:! 1( 7ocul de sudura se va controla la toate piesele prin &etode nedistructive 4( Se ad&ite e0ecutia dintr"o bucata din &aterialul ciupercii, in acest ca* stratul de stelit se depune prin topire si trebuie sa fie dupa rectificare fara niciun fel de defect (inclu*iuni, fisuri)( -( $recerea de la ti'a la taler trebuie sa fie continua 2( Pe portiunea ti'ei supapei de la con pana la e0tre&itate se ad&ite subtierea ei cu 0,0- && sub cota de pe desen(

1.1.3

nali'a tehnologicitatii constructiei piesei:

)specte particulare si etapele principale ale procesului tehnologic( #or&a constructiva, precu& si caracterul productiei de serie sau in &asa, face posibila auto&ati*area procesului de prelucrare &ecanica( $ehnologiile &oderne prevad obtinerea unor se&ifabricate foarte precise, cu adaosuri &ici, astfel ca u*inarea sa se poata face nu&ai prin rectificare(
++

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/onditia principala ce trebuie indeplinita la prelucrarea supapei este reali*area unei concentricitati cat &ai perfecte a conului de ase*are al capului supapei cu portiunea de ghidare a ti'ei( 5n ca*ul general supapele se prelucrea*a prin strun'ire si rectificare( /and se obtin se&ifabricate precise, prelucrarea supapelor se face nu&ai prin rectificare( Etapele principale de prelucrare &ecanica depind de procesul tehnologic adoptat( 5n ca*ul prelucrarii prin strun'ire si rectificare se e0ecuta ur&atoarele grupe de operatii: operatii de profilare a supapeiD trata&ent ter&icD operatii de finisareD operatii de control( Profilarea supapei se e0ecuta prin strun'ire cu cutite a caror geo&etrie asigura for&a canalelor pentru sigurante, precu& si a portiunii de racordare dintre capul supapei si ti'a( Dupa obtinerea profilului supapei in stare se&ifinita se aplica trata&entul ter&ic de durificare a suprafetei capului ti'ei prin curenti de inductie( 6peratii de finisare se e0ecuta prin rectificare( nele procese tehnologice, cuprind si operatia de roluire a ti'ei in vederea obtinerii unei suprafete de inalta calitate( /and supapele sunt preva*ute cu acoperiri din &ateriale dure pe capul ti'ei si pe suprafata conica, in procesul tehnologic sunt cuprinse si operatiile de aplicare a acestor &ateriale(

2relucrarea supapelor pe linie tehnologica automata: /aracterul de &asa a productiei supapelor, precu& si geo&etria lor, per&it auto&ati*area procesului tehnologic de fabricatie( Succesiunea operatiilor de prelucrare a supapei pe linie auto&ata: 3r( Denu&irea operatiei %asina"unealta
+2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

6peratiu ne + 2 1 4 2 4 8 8 +0 ++ +2 +1 +4 ++2 +4 +8 +8 20 2+ 22 21

Depo*itare pentru orientare $ransporul pieselor .ectificarea de degrosare a ti'ei /ontrol auto&at .ectificarea de degrosare a capetelor .ectificarea de se&ifinisa'e a ti'ei

!uncar $ransportor %asina auto&ata de rectificare

%asina bilaterala auto&ata de rectificat %asina auto&ata de rectificat fara centre Depo*itare !uncar Strun'irea fatetei Strung auto&at Strun'irea *onei de racordare Strung auto&at Profilarea capatului ti'ei Strung auto&at .oluirea ti'ei %asina de roluit /alirea capatului ti'ei 5nstalatie pentru calirea prin curenti de inductie .ectificarea ti'ei %asina de rectificat fara centre .ectificarea de degrosare a fatadei %asina de rectificare .ectificarea de finisarea a capatelor %asina bilaterala supapei auto&ata de rectificat Strun'irea de finisare a capului Strung auto&at supapei .ectificarea de finisarea a ti'ei %asina de rectificat fara centre .oluirea ti'ei %asina de roluit .ectificarea fatadei %asina auto&ata de rectificat /ontrolul auto&at al principalelor " di&ensiuni /ontrolul vi*ual " Proiectie anticoro*iva " )&balare "

2relucrarea supapei numai prin rectificare: #ata de &etoda pre*entata anterior apar deosebiri in ceea ce priveste degrosarea profilului supapei( Deoarece se&ifabricatul este foarte precis nu&arul de operatii este &ult &ai &ic ceea ce constituie principalul avanta' al acestei tehnologii( 6peratiile de prelucrare se e0ecuta pe &asini de rectificat plan, &asini de rectificat fara centre sau &asini speciale( 6perativ succesiunea prinipalelor operatii pentru prelucrarea supapei nu&ai prin rectificare este e0plicata in tabelul ur&ator:
+1

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

3r( 6perati ei + 2 1 4 2 4 8 8 +0 ++ +2 +1 +4

Denu&irea operatiei .ete*are .ectificarea suprafetei frontale a ti'ei supapei .ectificarea de degrosare + a ti'ei supapei .ectificarea suprafetei frontale a capului supapei .ectificarea suprafetei cilindrice a capului a capului supapei .ectificarea canalelor pentru sigurante /alire prin curenti de inductie si revenire .ectificarea de degrosare 2 a ti'ei supapei .ectificarea de finisare a suprafetei frontale a ti'ei .ectificarea suprafetei conice .ectificarea de finisare a ti'ei supapei Spalare /ontrol final /onservare a&balare

%asina unealta %asina de rete*at %asina de rectificat plan %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat %asina de rectificat e0terior auto&ata %asina de rectificat speciala 5nstalatia pentru trata&ent ter&ic %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat plan %asina speciala de rectificat conic %asina de rectificat fara centre 5nstalatie de spalat )paratura de control 5nstalatie de spalat si conservat

1.2 Alegerea justificara a materialului pentru executia piesei

$alerul supapei de evacuare pretinde un &aterial cu re*isten &ecanic Ai duritate sporit la te&peraturi Bnalte, re*isten superioar la aciunea o0idant a ga*elor, conductibilitate ter&ic ridicat( $i'a supapei pretinde caliti bune de alunecare( Supapa de ad&isiune nu pretinde cerinte atat de severe( 6telul pentru supapa are structura feritica sau austenitica cu un continut de carbon de 0,4H0,8F si este inalt aliat, ele&entele de aliere sunt /r, 3i, Si, I, 9, $i, )l, /o( Supapa de ad&isiune se confectionea*a din otel aliat cu /r" 3i (S$)S 48+"22, &arcile: 40/"+0J, 1-/3+-J) sau /r"3i supapa de evacuare se confectionea*a din otel refractar cu /r(+2"+4F), 3i(++"+-F), I(2"4F), &arcile: 40/+0J, 14%o/3+-, J4-/rSi8, J8-/r%o9+82, J4-/r3iI+88( .e*istenta la rupere r si re*istenta la flua' varia*a cu te&peratura si
+4

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

e0plica in parte folosirea diferentiata a otelurilor( 7a &otoarele &icis utili*ea*a adeseori acelasi &aterial pentru a&bele supape ca si pentru ti'a si taler( 7a &otoarele de puteri &ari, talerul se e0ecuta din otel /r"Si iar ti'a din otel /r"3iD i&binarea se e0ecuta prin filet sau sudura( Se reduce u*ura produsa de solicitarea de soc, daca se acopera fata conica a supapei si capatul ti'ei cu un strat protector de stelit"alia' dur de /o (+2H40F), /r(+-H40F), I(-H2-F), %o(0((+0F), 3i(0H14F), #e(0H-F) de nicro& (20F/r, 44F3i), de +H((2,-&& grosi&e( Prin stelitare, durabilitatea supapei a'unge la 100(000K& parcursi( Stelitul fiind anticoro*iv se aplica uneori pe toata suprafata talerului, dar solutia este costisitoare( Prin alitarea talerului de supapa, solutie &ai ieftina, s"a &arit durabilitatea de 2,-H1 ori( $i'a supapei fiind e0pusa pericolului de gripa' se nitrurea*a sau se cro&ea*a( Datorita conditiilor de lucru pentru supape se utili*ea*a oteluri speciale ter&ore*istive si anticrosive la care cro&ul este ele&entul principal de aliere pentru re*istenta sa ridicata la o0idare si coro*iune( 5n ca*ul supapelor de ad&isie unde conditiile de lucru sunt &ai putin severe se utili*ea*a oteluri &artensitice /r sau /r"3i obisnuite (de e0e&plu: 40/+0J, 4+/3+2J, S$)S 48+"48)( 6 buna utili*are o au otelurile /r"Si, denu&ite silicro& (1,4-FSi si 8F /r)( Pentru supapele de evacuare se folosesc oteluri /r"3i austenitice (+2H+-F/r, +2H((+-F3i, 2H((1,-I) care au bune proprietati anticoro*ive si de re*istenta &ecanica la te&peaturi ridicate( 5n tabelul de &ai 'os se dau caracteristicile unor &ateriale pentru supape( Pentru a &ari re*istenta la u*ura a fatetei cat si a capatului ti'ei supapei, in unele ca*uri, acestea se acopera cu un strat de &aterial dur din categoria stelit, eatonit, nicro& cu continut ridicat de /r, 3i, /o, I pe grosi&ea de +,-HH2,-&&( 5n vederea i&bunatatirii calitatilor de alunecare a supapelor din oteluri austenitice cat si pentru evitarea tendintei spre gripare ti'a supapei se cro&ea*a cu un strat in grosi&e de +0H20 m ( Pentru ridicarea re*istentei la coro*iune, re*ultate satisfacatoare s"au obtinut prin alu&i*area suprafetelor e0puse(
%ateriale 40/+0J 14%o/3+ -J 0,10" 0,18 0,+4"0,14 0,40"0,40 +,40"+,40 +,40"+,40 0,+-"0,10 " " ++00 800 ++ 6tel special pt( supape S. 2++ 0,8-"+,0 2,4-"1,0,4 +4"+8 +,-"2," 0,1"0,2 " +020"++80 " +6tel /r SiJ4-/rSi8 0,48 1,+0 0,48,00 " " " " 800"+0-0 4-0 +2 J8-/r%o9+82 /r"3i )ustenitic

/o&po*itia /hi&ica F / 0,12" 0,44 Si 0,+4" 0,14 %n 0,-0" 0,80 /r 0,80" +,+0 3i " %o " 9 " I " /aracterisitici &ecanice .e*istenta +0-0 la tractiune 7i&ita de 8-0 curgere )lungirea 8

0,8" +,2+4,-0 " 2,12 0,-0 " +000"+200 800 +0

0,42,-0 +,20 +8,00 8,00 " " +,00 800 4-0 1-

+-

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi la rupere 7i&ita de curgere 7i&ita de curgere -000/ " 2000/ " 4000/ " 8000/ Duritatea :./ /apatul ti'ei pe scaun canelura Proprietati fi*ice Densitatea " <Kg?&1= /onductivi " tate ter&ica<L? &L= /oeficient " &ediu de dilatare <l?L= Do&eniul de utii*are Supape de ad&isie pentru %)S

" " "

" " ++

420 240 "

-00 280 "

100 280 "

48"-4

--?42?4+

-0?42?4+

3u poate fi calit

" "

" "

4200 2+,0

4800 2+,0

8000 +4,4

"

"

+10+0"2

+20+0"2

+8,-0+0"2

Supape de ad&isiei si evacuare %)S si %)/

Supape de ad&isiei si evacuare %)S si %)/

Supape de ad&isie si evacuare solicitari &ici %)S si %)/

Supapa de ad&isie si evacuare solicitari &edii %)S si %)/

Supape de ad&isiei si evacuare solicitari &ari %)/

1.3 Calculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. Stabilirea preliminara a tipului sistemului! de productie 1.3.1 $alculul fondului anual real de timp .Ft):
Fr = [ Z c ( Z d + Z s )] n s t s K p unde: ">c este nu&arul *ilelor calendaristice dintr"un an >cM12-*ile?anD ">d este nu&arul *ilelor libere la sfarsit de sapta&ana dintr"un anD >dM-2 sau +04 *ile?anD ">s nu&arul *ilelor sarbatorilor legaleD >sM2*ile?anD "ns nu&arul de schi&buri dat prin te&aD nsM2 "ts durata unui schi&b tsM8ore?schi&b "Kp coeficient care tine sea&a de pierderile de ti&p de lucru datorita reparatiilor e0ecutate in ti&pul nor&al de lucru al schi&bului respectiv( Se reco&anda <2N=: LpM0,84 pentru nsM+D KpM0,82 pentru nsM2D KpM0,84 pentru nsM1 Fr = [365 (52 + 6)] 2 8 0,96 = 4900[ore]

+2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

1.3.2 $alculul planului de productie de piese .(pp):

N pp = N p n + N r + N rc + N ri [ piese / an] unde: "3p este planul de productie pentru produsul(ansa&blul)respectiv, dat prin te&a 3pM+0(000D "n nu&arul de piese de acelasi tip pe produs "3r nu&arul de piese de re*erva, livrate odata cu produsul( 5n &a'oritatea ca*urilor 3rM0 "3re nu&arul de piese de re*erva livrate la cerere (pentru reparatii)( Se adopta in functie de durabilitatea piesei intre 0 si 200H100F din (3p0n) "3ri nu&arul de piese rebutate la prelucrare din cau*e inevitabile( Se adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi utili*ate intre 0,+H+F din (3p0nO3rO3rc) D 3riM20 9aloarea calculata a planului productiei de piese 3pp va fi utili*ata in toate calculele tehnico econo&ice si organi*atorice din cadrul proiectului (cap +, cap -, cap 2) N pp = 10000 1 + 0 + 0 + 20[ piese / an] = 10020[ piese / an]

1.3.3 $alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice:

.it&ul liniei tehnologice R are i&plicatii asupra asigurarii sincroni*arii operatiilor (pentru liniile cu flu0 continuu), prin divi*area procesului tehnologic in operatii si fa*e, alegerea utila'elor( SD9"urilor si a structurii fortei de &unca( R = Fr 60 4900 60 [min/ piesa] = = 28[min/ piesa] N pp 10020

Productivitatea liniei tehnologice repre*inta inversul rit&ului liniei: Q = 60 / R = 2,15[ piese / ora ]

1.3.% !ta#ilirea preliminara a tipului .sistemului de productie):

$ipul de productie repre*inta ansa&bulul de factori productivi dependenti, conditionati in principal de: stabilirea in ti&p a productiei, co&ple0itatea constructiva si tehnologica a acesteia si de volu&ul productiei( $ipul de productie influentea*a caracterul si a&ploarea pregatirii tehnice a productiei, nivelul de speciali*are si structura de productie, for&ele de organi*are si de progra&are a productiei, econo&icitatea fabricatiei(

+4

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

%etodele de stabilire a tipului productiei" &etoda indicilor de constanta a fabricatiei, &etoda no&ogra&ei"necesit, pe langa valoarea R si valorile ti&pilor nor&ati pentru operatiile principale ale procesului tehnologic( 5ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc ti&pii nor&ati, acestia pot fi adoptati preli&inar, prin anali*a unui proces tehnologic si&ilar e0istent sau la stabilirea ti&pului de productie, se va utili*a un criteriu orientativ (&ai putin precis), ba*at u&ai pe ritu&ul &ediu al liniei tehnologice , R , astfel incat: R P +&in?buc se adopta productie de &asa +P R P+0&in?buc se adopta productie de serie &are 103 R 3 30 min4#uc se adopta productie de serie mijlocie 10P R P +00&in?buc se adopta productie de serie &ica R Q+00&in?buc se adopta productie individuala Deter&inarea &ari&ii opti&e a lotului de piese fabricate(3lot) N lot = N pp Z r ZI = 10020 3 = 1,5 <piese?lot= 21170

unde: >r este nu&arul de *ile care trebuie sa e0iste re*erva de piese 2((1 *ile ">5M>c0(>dO>s) nu&arul anual de *ile lucratoare

!5!756G.)#5E:
D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR RUTIERE, ED5$ .) D5D)/$5/) S5 PED)G6G5/) ! / .ES$5 B. GRUNWALD ..TEORIA,CALCULUL SI CONSTRUCTIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA, ED5$ .) D5D)/$5/) S5 PED)G6G5/) ! / .ES$5 N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

+8

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL 2 Alegerea variantei optime a metodei si procedeului de obtinere a semifabricatului

2.1 Analiza comparativa a metodelor si procedeelor concurente si adoptarea variantei optime

)legerea corecta,rationala a &etodei si procesului de elaborare a se&ifabricatului este una din principalele conditii ce deter&ina eficienta procesului tehnologic, atat in etapa de se&ifabricare cat si in cea de prelucrare &ecanica( /u&
+8

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

costul prelucrarii &ecanice este in general &ai scu&p decat cel al se&ifabricarii ,se reco&anda alegerea &etodelor si procedeelor care satisfacand in totalitate conditiile tehnice i&puse ,conduc la se&ifabricate &ai precise si &ai apropiate de for&a finala( 5n general alegerea procedeului de se&ifabricare este in stransa legatura cu &aterialul din care se e0ecuta piesa( Stabilirea criteriilor de deci*ie constau in general in co&patibilitatea procedeului cu: "&aterialul pentru e0ecutia pieseiD "for&a pieseiD "di&ensiunile principale ale pieseiD "solicitarile pieseiD "preci*ia i&pusa prin desenul de e0ecutieD "tipul productieiD "cerinte de econo&icitate( Pentru se&ifabricatul supapei s"a ales obtinerea sa prin defor&are plastica, eletrorefulare, ur&ata de &atritarea de preci*ie si e0trudare, asigurandu"se astfel fibra'ul necesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati di&ensionale( Deci prin obtinerea piesei prin procedeul de turnare, se va reduce procesul de prelucrare &ecanica ceea ce are o influenta foarte i&portanta asupra asigurarii unui prRt de cost cat &ai sca*ut( %atrita in care se toarna corpul supapei va trebui &a'orata tinand cont de contractia pe care o are alia'ul de turnare, deci tiparul final al piesei va fi &ai &are decat piesa originala( $urnarea in for&e &etalice asigura o reducere i&portanta a adaosurilor de prelucrare a pieselor turnate, conco&itent cu obtinerea de suprafete brute de calitate superioara( $urnarea in for&e &etalice nu poate fi aplicata in general la orice piesa( Pentru ca acest procedeu sa dea re*ultatele scontate trebuiesc indeplinite o serie de conditii, din care cele &ai i&portante sunt: "constructia for&ei &etalice trebuie sa fie si&pla si rationala, astfel incat sa co&porte o durata &a0i&a de folosire si un cost redus de e0ecutieD "cantitatea pieselor reparti*ate pentru a fi turnate intr"o for&a &etalica trebuie sa fie &ai &are decat cantitatea de piese socotitat ca &ini&u& necesara pentru asigurarea rentabilitatii for&ei &etaliceD "asigurarea unui process tehnologic corect, care sa tina sea&a de vite*ele foarte &ari de racire ale &etalului turnat si de avanta'ele care re*ulta din acestaD "&ecani*area operatiilor de e0ecutare a for&elor &etalice si a operatiilor de asa&blare,turnare si e0tractive a piesei( 5ntrucat piesa care ur&ea*a a se fabrica indeplineste aceaste cerinte &etoda de obtinere a se&ifabricatului prin turnare in for&e &etalice se alege ca varianta opti&a( #or&a constructiva precu& si caracterul productiei de serie sau in &asa, face posibila auto&ati*area procesului de prelucrare &ecanica( $ehnologiile &oderne prevad obtinerea unor se&ifabricate foarte precise, cu adaosuri &ici, astfel ca u*inarea sa se poata face nu&ai prin rectificare( /onditia principala ce trebuie indeplinita la prelucarea supapei este reali*area concentricitati cat &ai perfecte a conului de ase*are al capului supapei cu portiunea de ghidare a ti'ei( 5n ca*ul general supapele se prelucrea*a prin strun'ire si
20

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

rectificare( /and se obtin se&ifabricate precise, prelucrarea supapelor se face nu&ai prin retificare( Etapele principale de prelucrare &ecanica depind de pocesul tehnologic adotat( 5n ca*ul prelucrarii prin strun'ire si rectificare se e0ecuta ur&atoarele grupe de operatii: operatii de finisareD operatii de control( Profilarea supapei se e0ecuta prin strun'ire, si a portiunii de racordare dintre capul supapei si ti'a( Dupa obtinerea pofilului supapei in stare se&ifinita se aplica trata&entul ter&ic de durificare a suprafetei capului ti'ei prin curenti de inductie( 6peratiile de finisare se e0ecuta prin rectificare( nele procese ehnologice, cuprind si operatia de roluire a ti'ei in vederea obtinerii unei suprafete de inalta calitate( /and supapele sunt preva*ute cu acoperiri din &ateriale dure pe capul ti'ei si pe suprafata conica, in procesul tehnologic sunt cuprinse si operatiile de aplicare a acestor &ateriale(

2.2 Stabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si a planului de separatie

Pentru reali*area corpului supapei este nevoie de o for&a de turnare si a unui &odel tipar, avandu"se in vedere ca de cele &ai &ulte ori el trebuie sa se desfaca in doua sau &ai &ulte bucati(Se&ifabricatul este po*itionat intr"un plan vertical, pentru a per&ite e0tragerea piesei,si in acest sens apare un unghi de evacuare care are varful indreptat spre suprafata piesei considerata ca ase*ata in po*itia de turnare(

2.3 Stabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si executarea desenului semifabricatului

Pentru a definitiva si a stabili di&ensiunile se&ifabricatului se va avea in vedere re*olvarea ur&atoarelor proble&e: "stabilirea adaosurilor de prelucrare necesare in procesul de aschiere a pieseiD "stabilirea adaosurilor tehnologice pentru asigurarea calitatii se&ifabricatului sau facilitarea anu&itor etape din procesul tehnologic(adaosuri de contractie,inclinari, racordari)( Pentru deter&inarea adaosurilor de prelucrare se va folosi &etoda e0peri&ental statistica, &etoda care are la ba*a standardele si tabelele nor&ative( Suprafetele pieselor, care dupa turnare sufera o prelucrare, se ingroase peste di&enisunile calculate cu +"2 &&, cand aceasta suprafata are po*itia la turnare la fundul piesei,si pana la 1 && cand aceasta portiune este la suprafata piesei( )ceasta ingrosare este necesara, deoarece prin turnare toate ga*ele au tendinta de a se aduna la suprafata piesei facandu"se goluri de diferite &ari&i in
2+

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

&aterialul turnat,sau are loc acu&ularea de i&puritati precu& nisip, *gura, grafit etc( Piesa de obtinut poate pre*enta &uchii interioare sau e0terioare prea ascutite care dau nastere la colturi care se &ulea*a greu si care pot da nastere la concentratori de tensiune(5n acest scop aceste &uchii se vor rotun'i pentru a evita o racire prea brusca si pentru a facilita e0tragerea piesei din for&a(De ase&enea trecerea brusca de la diferite sectiuni cu diferente &ari de di&ensiuni trebuiesc evitate, folosindu"se ra*e de racordare corespun*atoare( n alt aspect i&portant il repre*inta inclinarea &arginilor &odelului fata de a0ul vertical al acestuia deoarece un &odel bine batut in pa&ant nu va putea fi sustras ulterior din for&a( %arginile piesei va face cu verticala un unghi de evacuare indreptat spre suprafata superioara a piesei, considerata ca ase*ata in po*itia de turnare( )cest unghi poarta nu&ele de unghi de evacuare( /onfor& S$)S +-82?+"44, pentru o piesa avand di&ensiunile de gabarit intre +20"280 && se va adopta un adaos de prelucrare de 1 &&( Grosi&ea pieselor turnate se alege in functie de gabaritul si greutatea piesei turnate, de rolul peretilor, natura &etalului si &odul de for&are( Pentru grosi&ea &ini&a a peretilor pieselor turnate se pot adopta valorile indicate in S$)S +-82?+"44( Pentru piese cu di&ensiuni intre +20"280 && si avand re*istenta la tractiune de 2- da3?c&2,grosi&ea peretilor este de -&&( /onfor& aceluiasi standard &entionat anterior ra*ele de racordare vor fi de &a0i& 2 &&, in ti&p ce inclinarile laterale ale suprafetelor e0terioare vor fi de &ini& -E (

2." #ntocmirea planului de operatii pentru executarea semifabricatului

5n acest capitol se vor pre*enta pe scurt succesiunea operatiilor de se&ifabricare( obtinerea propriu"*isa a se&ifabricatului, operatii de pregatire, control, trata&ente ter&ice, acoperiri de suprafete etc() , cu &entionarea principalelor utila'e,SD9"uri,&ateriale si a principalilor para&etrii de lucru(te&peraturi,durate s(a()( Pre*entarea se va face tabelar( 7a e0ecutarea supapelor se&ifabricatelor se obtin prin defor&are plastica, electrorefulare, ur&ata de &atritarea de preci*ie si e0trudare, asigurandu"se fibra'ul necesar pentru obtinerea unei inalte stabilitati di&ensionale( $ab( 2(+"Planul de operatii pentru obtinerea se&ifabricatului 3r( /rt( + 6peratii si fa*e de se&ifabricare Elaborarea &aterialului %asini,utila'e,i nstalatii si SD9"uri /uptor electric cu inductie Para&etrii tehnologici "te&peratura de incal*ire P +4+-E/D "
22

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

supraincal*ire pana la +42-E/ cu &entinere ti&p de 10"4- &in( 2 Defor&are plastica "ter&ocuple de i&ersie cu cartus interschi&babilD "eutecto&etru
prese hidraulice :400, +000, 2-00 K3, prese &ecanice 21, 400, 210 K3, la&inoare duo S10002-0, &asina de incercat la tractiune?co&presiu ne 200K3

Electrorefular e T incal*ire

4 2 4 8

%atritarea de preci*ie E0trudare .acire /uratire?Sabla re /ontrol final

6bs: Se incal*este se&ifabicatul pana in *ona de 2000/ pentru a prote'a &atrita " " " 5nstalatie sablare nisip Subler,ruleta

%atrita pentru prelucrare la cald " "durata: +H +,-ore " "

21

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

24

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL !laborarea procesului tehnologic de prelucrare mecanica si control a piesei"

3.1 Analiza proceselor tehnologice similare existente

7a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste, de obicei, prin anali*a tehnologiilor e0istente, aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte piese din acelasi grup( Procesul tehnologic si&ilar e0istent va fi pre*entat, prin aspectele sale principale, sub for&a tabelara: (r $rt 1 2 526R 76 Debitare Matriare F 8 Strunjire frontala --M !7( ,(6 0T SN 320 Matria !$,06 )7!2587T796 96R7F7$ T5 R6 -----

2-

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

3 Strunjirea capului tijei

# Strunjire tij

) Trata*ent te(nic / Rectificare de 0e*ifini0are a tijei 9 Rectificare de 0e*ifini0are a faetei Rectificarea capetelor tijei

- Strunjirea frontala - Strunjirea cilindric exterioar - Strunjire faet - CTC - Centruire - Strunjire exterioar - Strunjire de de$ajare - %rerete&are - Rete&are - CTC - Calire C+, la -10--#0 - Re.enire la )#0-/#0 - Rectificare - Rectificare - CTC - Rectificare - CTC

- Cuit frontal STR N! SN320 - Cuit frontal - Cuit frontal - "ubler STR N! SN 320 - 'ur$(iere centruire - Cuit lateral - Cuit pentru canelat - Di0c abra1i. 2 #00C3)004100430) - Ma5in de rectificat centre tip 6M6S7S812) - Ma5in de rectificat tip C2: 312** Ma5in bilateral auto*at de rectificat - Di0c abra&i. 2#00C-)004100430) - Calibru *icro*etru - Di0c abra&i. 2 #00C-)004100430) - Calibru raportor - Di0c abra&i. 2 #00C-)004100430) - Calibru *icro*etru

22

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Strung tip S3120

3.2 Analiza posibilitatilor de realizare a preziziei dimensionale si a rugozitatii prescrise in desenul de executie
5n aceasta etapa a proiectului se stabilesc procedeele de prelucrare care fiind
ulti&ele aplicate in succesiunea operatiilor, pentru fiecare suprafata, asigura conditiile tehnice i&puse prin desenul de e0ecutie( 6rgani*area anali*ei si a deci*iei se face tabelar:
3r $ipul supra" fetei /onditii tehnice i&puse Di&ensiunea si preci*ia (toleranta,cla"sa de preci*ie) S $5;)?/ilin" drica e0teri"oara )bateri de for&a si po*itie .ugo" *itate Procedee posibile de aplicat Satisfacerea cerintelor $ehnic e Econo& ice D /onclu*ii (procedeu adoptat)

de pro duc tivit ate

0 , 070 11 0 , 090

$5;) *ona S superiaoara ? /ilindrica

Se ad&ite subtierea cu 0,0&& sub cota de pe desen /onicitat ea +:.a*a de racordare

0,8

7ustruire

+0

8 Se adopta lustruirea 4 8 Se adopta lustruirea

7epuire 7ustruire 1,2

8 +0

4 8

24

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi e0terioara

10 0,9

cu ti'a . 0,2.a*a de racordare .20 0,.ugo*itat e 1,2 )bateri de perpendic ularitate de 0,+0

7epuire

S /ilindrul e0terior in *ona talerului

41 + 0,20

,1

#re*are frontala de 2 degrosare .ectificare de degrosare

4 Se adopta rectificarea 8

3.3 Stabilireasuccesiunii logice a operatiilor de prelucrare mecanica, tratament termic termochimic! si control 3.3.1 !ta#ilirea succesiunii logice+ economice+ a operatiilor de prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata:
Deter&inarea succesiunii si structurii operatiilor de prelucrare &ecanica, trata&ent ter&ic si control se reali*ea*a pe ba*a unor principii de ba*a: pri&ele operatii ale procesului tehnologic sunt destinate crearii ba*elor tehnologice care servesc la prelucrarea &ecanica a celorlalte suprafeteD fiecare operatie de prelucrare ulterioara a unei suprafete trebuie sa fie &ai precisa decat cea pre" cedenta (degrosare, finisare, nete*ire)D ulti&ele operatii sunt de regula cele care au preci*ia cea &ai &are si rugo*itatea &ini&aD prelucrarea &ecanica va incepe, dupa crearea ba*elor tehnologice necesare, cu suprafetele ba*e de &asurare( Pentru stabilirea succesiunii operatiilor ce preced procedeul de prelucrare final, pentru fiecare suprafata, se utili*ea*a un algorit& ba*at pe criteriul reali*arii coeficientilor globali de preci*ie si de rugo*itate:

g =
T

Ts , d T f ,d

unde

$s,d " toleranta la di&ensiunea d a se&ifabricatului $f,d" toleranta la di&ensiunea d a piesei finite(

g =
R

Rs ,d R f ,d

unde

.s,d @ rugo*itatea suprafetei la di&ensiunea d a

se&ifabricatului .f,d @ rugo*itatea suprafetei la di&ensiunea d a piesei finite(

28

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

)lgorit&ul presupune ca plecand de la ulti&ul procedeu aplicat, in ordine inversa, sa se prevada procedee de prelucrare din ce in ce &ai putin precise pentru care sa se calcule*e coeficientii de preci*ie si rugo*itate partiali:

=
T i

Ti 1,d Ti ,d

si

iR =

R1i ,d Ri , d

Se considera o succesiune a operatiilor ca fiind co&pleta in &o&entul in care aceasta poate reali*a trecerea de la conditiile se&ifabricatului de rectificat la cele ale piesei finite:
T in=1 iT g

si

R in=1 iR g

Pentru evitarea e0cesului de preci*ie se ur&areste conditia: +,0T g

si

+,0- g

5n general pot fi propuse &ai &ulte variante de succesiune a operatiilor, criteriul de alegere fiind cel econo&ic( 5n cadrul acestui proiect, succesiunea logica a operatiilor va fi stabilita pentru fiecare suprafata care este prelucrata, iar criteriul coeficientilor globali se aplica doar pentru suprafata cu cele &ai severe conditii tehnice, si anu&e talerul supapei( lti&ul procedeu aplicat este acela de finisare, iar conditia este ca toleranta dia&etrului sa fie de +-U&( $s,dM+-0 U&

g =
T

Ts ,d = 11,53 T f ,d
+,82(

( 5nsa finisarea in ca*ul de fata asigura un )sadar piesa nu poate fi finisata direct ci trebuie supusa la alte operatii pentru a a'unge la preci*ia cu care poate lucra lustruirea( Piesa este supusa unui procedeu de rectificare de degrosare care ofera preci*ia de 80U&( coeficientul de preci*ie partial va fi )ve& +,88( 5n contiunare piesa este supusa unei rectificari de finisare 1,2( care ofera o preci*ie de 2- U&( .e*ulta: M+,88V1,2V+,82M++,--P++,-1V+,0-M+2,+0, asadar sunt indeplinite conditiile &entionate &ai sus( #inisarea asigura si o rugo*itate de 0,4U, &ai &ica decat cea prescrisa in desen( Pentru fusurile palier se procedea*a in acelasi fel(
28

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

3.3.2 !ta#ilirea traseului tehnologic al operatiilor mecanice+ tratament termic si control:

)vand in vedere ordinea operatiilor, stabilita pentru fiecare suprafata si anu&ite criterii tehnico"econo&ice, se stabileste ordinea tuturor operatiior, de la preluarea se&ifabricatului, pana la obtinerea piesei finite( /riteriile econo&ice se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic (operatii concentrate sau diferentiate) cu caracterul productiei( 5n pri&ele operatii se prelucrea*a suprafetele ce vor servi ulterior ca ba*e tehnologice, cele ce repre*inta ba*e de cotare si cele ce pot duce la descoperirea eventualelor defecte de se&ifabricare( $oate operatiile de degrosare se e0ecuta inaintea celor de finisare( Suprafetele cu preci*ia cea &ai ridicata sau care se pot deteriora usor se prelucrea*a ulti&ele( Prelucrarile ce duc la &icsorarea rigiditatii piesei se e0ecuta in finalul procesului tehnologic( Prelucrarile cu scule &etalice se e0ecuta inaintea trata&entelor ter&ice pe suprafetele respective( Dupa etapele &ai i&portante se prevad operatii de control inter&ediar( Se prelucrea*a &ai intai dia&etrele si apoi suprafetele frontale( /riteriile econo&ice se refera la asigurarea concordantei pro cesului tehnologic cu caracterul productiei serie &i'locie(
3r ( /r t + 2 1 4 2 4 8 8 +0 ++ +2 +1 Suprafata prelucrata Suprafete ba*e tehnologice Denu&irea operatiei 3u&arul de ordine al operatiei + 2 1 4 2 4 8 8 +0 ++ +2 +1

Se&ifabricat Suprafata frontala a ti'ei supapei $i'a supapei Suprafata frontala a capului supapei Suprafata cilindrica a capului supapei /analele pentru sigurante Piesa $i'a supapei $i'a supapei Suprafata frontala a ti'ei Suprafata conica $i'a supapei Piesa

.E$E>).E .ectificare .ectificare de degrosare + .ectificare .ectificare .ectificare /alire prin curenti de inductie si revenire .ectificare de degrosare 2 .ectificare de finisare .ectificare .ectificare conica .ectificare de finisare Spalare

3." Alegerea utilajelor si instalatiilor tehnologice

Pentru fiecare operatie in parte se vor alege si &entiona &asinile"unelte si utila'ele necesare in functie de:
10

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

" " " " "

"

$ipul prelucrarii Di&ensiunile de gabarit ale piesei /aracteristicile functionale ale utila'ului Preci*ia si rigiditatea utila'ului $ipul productiei si &etoda de organi*are a fabricatiei, gradul de incarcare al utila'ului /ostul utila'ului si productia interna de utila'e(

3r ( /r t + 2 1 4 -

Suprafata prelucrata

%asina"unealta

Denu&irea operatiei

Se&ifabricat Suprafata frontala a ti'ei supapei $i'a supapei Suprafata frontala a capului supapei Suprafata cilindrica a capului supapei /analele pentru sigurante Piesa $i'a supapei $i'a supapei Suprafata frontala a ti'ei Suprafata conica $i'a supapei Piesa

2 4 8 8 +0 ++ +2 +1

%asina de rete*at %asina de rectificat plan %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat %asina de rectificat e0terior auto&ata %asina de rectificat speciala 5nstalatie pentru trata&ent ter&ic %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat plan %asina speciala de rectificat conic %asna de rectificat fara centre 5nstalatie de spalat

.E$E>).E .ectificare .ectificare de degrosare + .ectificare .ectificare

3u&arul de ordine al operatiei + 2 1 4 -

.ectificare /alire prin curenti de inductie si revenire .ectificare de degrosare 2 .ectificare de finisare .ectificare .ectificare conica .ectificare de finisare Spalare

2 4 8 8 +0 ++ +2 +1

5n unele ca*uri e0ista si procedeul de roluireW

1+

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

%asina de rectificat :XP.E>:

Ma*ina de rectificat vertical :9;<2/0< 9 )cest siste& unic este conceput s rectifice &ateriale avansate, inclusiv operaii de rectificare a spatelui discurilor din cristale se&iconductoare, rectificare conica, e0terioara si speciala reali*Ynd un nivel Bnalt de planeitate Bn ti&p ce se opti&i*ea* finisrile de suprafa( %aAina de rectificat vertical :9G 2-0 )9 este creat pentru a fi folosit cu roi dia&antate Engis care reduc ti&pii de prelucrare Ai costurile totale( /aracteristici:

$uraie variabil +"2000 rot ? &in Di&ensiunea &a0i& de lucru: S 2-0 && Di&ensiune roat: 2-0 && tip cup )vans: 0(0+"+0 && ? &in Preci*ie: O?" + % .epetabilitate: O?" + % Presiune aer: 2 Lgf ? c&Z

12

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

5nstalatie de spalat piese cu incarcare frontala,P/ 40?210 #:

$arateristici: Tensiune alimentare 400/50 V/Hz a!a"itate rezer#$r 155 l %resiune &e lu"ru 3 'ar Tem!eratura &e lu"ru ma(ima 75 ) %utere "$nsumata !entru in"alzirea a!ei 6 *+ ,ar"ina ma(ima utila 230 *.iametru !lat$u 700 mm /naltime utila 980 mm 0reutate 375 *.imensiuni -a'arit (1 ( l ( 2) 13085 (13185( 13925 mm

11

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Linie de tratament termic controlat# cu PC

$aracteristici:

u!t$r &e "4lire "u 'azin inte-rat u!t$r &e re#enire 0enerat$r en&$-az a!a"itate 3505Tratamente6 "ementare, "ar'$nitrurare, "4lire

3.$ Adoptarea schemelor de orientare bazare!si fixare a piesei si a dispozitivelor ce asigura realizarea acestora!%
7a stabilirea succesiunii operatiilor procesului tehnologic se au in vedere si se &entionea*a si suprafetele ce repre*inta ba*e tehnologice, utili*ate la prelucrarea diferitelor suprafetele( %odul in care respectivele ba*e tehnologice isi indeplinesc rolul este definit prin elaborarea sche&elor de ba*are si fi0are( Prin ba*area piesei se intelege orientarea acesteia pe &asina"unealta sau in dispo*itiv, adica a suprafetei de prelucrat in raport cu traiectoria &uchiei aschietoare, tinand sea&a de conditiile i&puse prelucrarii si de siste&ul de refe" rinta al celor trei a0e la care se raportea*a gradele de libertate ale piesei ce se prelucrea*a(
14

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

!a*ele tehnologice sau de orientare repre*inta suprafete, &uchii sau puncte fata de care se deter&ina po*itia suprafetelor de prelucrat sau de contro"lat( Ele pot indeplini rolul de contact direct cu rea*e&ele, reglare a po*itiei sculei sau de verificare a po*itiei sculei la ase*area in dispo*itiv( !a*area piesei asigura reali*area di&ensiunilor suprafetelor ce se prelucrea*a si a cotelor ce corelea*a suprafetele prelucrate, in lanturi de di&ensiuni for&ate( #i0area este necesara pentru &entinerea ba*arii reali*ate, adica i&obili*area pie"sei in po*itia opti&a si deci eli&inarea co&pleta a posibilitatilor de deplasare sub actiunea fortelor de aschiere( !a*area piesei se asigura prin eli&inarea unui nu" &ar deter&inat de grade de libertate in raport cu siste&ul fi0 @ egal sau diferit de sase @ in ti&p ce fi0area piesei se reali*ea*a intotdeauna prin preluarea celor sase grade de libertate, in raport cu siste&ul &obil( Pentru operatiile de rectificare de degrosare si de finisare se foloses"te prinderea intre varfuriD ba*ele tehnologice sunt repre*entate de gaurile de cen"trare( 5n cadrul operatiei piesei i se eli&ina - grade de libertate, fiind posibila doar &iscarea de revolutie in 'urul a0ei proprii()ntrenarea se face cu un dispo*itiv u" niversal(7a reali*area operatiei se lustruire se procedea*a in &od ase&anator(

3r( de ordine si denu&irea operatiei

+( .ectificare de degrosare a ti'ei supapei

Sche&a de ba*are si fi0are opti&a

Dispo*itive utili*ate
%asina de rectificat

2( .ectificarea de degrosare a capetelor

%asina bilaterala de rectificat

1( .ectificarea de se&ifinisare a ti'ei

%asina de rectificat

4( Strun'irea fatetei

Strung auto&at

-( Strun'irea *onei de

Strung auto&at
1-

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

racordare

2( Profilarea capatului ti'ei

Strung auto&at

4( .oluirea ti'ei

%asina de roluit

8( .ectificarea ti'ei

%asina de rectificat

8( .ectificarea de degrosare a fatetei

%asina de rectificat

+0( .ectificarea de finisare a capetelor supapei

%asina de rectificat

++( Stru'irea de finisare a capatului supapei

Strung auto&at

+2( .ectificarea de finisare a ti'ei

%asina de rectificat

12

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

+1(

.oluirea ti'ei

%asina de roluit

+4( .ectificarea fatetei

%asina de rectifict

3.& Alegerea S'()urilor

5n acestasta etapa a proiectului se adopta si se pre*inta su&ar sculele utili*ate la fiecare operatie, definite prin: &aterialul propus pentru scula, destina"tia sculei, for&a si di&ensiunile acesteia( )legerea caracteristicilor sculei se face in concordatna cu &aterialul, for&a, di&ensiunile si conditiile tehnice de preci*ie si calitate i&puse piesei de reali*at(
3r de ordine si denu&irea operatiei +( .ectificare de degrosare a ti'ei, a capetelor, a fatetei 2( Strun'irea fatetei, a capetelor de racodare 1( .oluirea ti'ei Scula ve Disc abra*iv E40L/ Dispo*itiv universal %icro&etru e0terior Dispo*iti 9erifi catoare

Strung auto&at %asina de roluit

Dispo*itiv universal .ole

%icro&etru e0terior /o&paratoare

14

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

3.* Calculul analitic al adaosurilor de prelucrare si al dimensiunilor intermediare

Dupa cu& s"a &entionat la adaosurile de prelucrare stabilite prin &etoda e0peri&ental statistica, au valori neecono&ice (&ari)( Din acest &otiv, la productia de serie &are si &asa se reco&anda calculul analitic, pentru deter&inarea adaosurilor inter&ediare (indepartare la fiecare operatie) )+ si apoi a celui total: AT = Ai unde & este nu&arul total de operatii de prelucrare &ecanica
i =1 m

aplicate suprafetei resective( /alculul se ba*ea*a pe pre&isa ca &ari&ea adaosului inter&ediar trebuie sa acopere erorile de prelucrare la fa*a precedenta si cele de ase*are, la fa*a curenta, co&ponentele acestui fiind, deci adanci&ea &edie a rugo*itatii, .*p, adanci&ea stratului superficial defect, Sp si abaterile spatiale, pp

Calculul erorilor spatiale:

"ent := 250 " := 1 l" := 9732

cur!area:

[ m]

cur!area speci"ic#: [m/mm] [mm] $ista%ta $e la supra"ata $e prelucrat la cel &ai apropiat cap#t:

" := 2 " l"

a!aterea spatial# a se&i"a!ricatului: 2 2

s7 := " + "ent s7 = 3163688

[mm]

coe"icie%t $e &icsorare a a!aterii spatiale a se&i"a!ricatului la prelucrari &eca%ice:

i := 1 .. 3

5i := 0305 03025 03003

18

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

a!aterea spatial# pe%tru operatiile $e stru%'ire $e $e(rosare) "i%isare si recti"icare:

i := 5i s7

i =
*+,-./ 0,1*0 2,1 +

A$aosul &i%i& pe%tru o operatie 3a "i:

2 8imin 2 8in$m

2 9z ( i1) + 2 i1 2 8imin + Ti1 &ima( + 2 8in$m &( i1)ma( Ti

A$aosul %o&i%al:

Di&e%siu%ile i%ter&e$iare &a4i&e se 3or calcula cu "or&ula:

&( i1)ma( &( i1)min

Di&e%siu%ile i%ter&e$iare &i%i&e se 3or calcula cu "or&ula:

!5!756G.)#5E
+.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE , Editura didactica si pedagogica "!ucuresti .C. PICOS, GH. AILINCAI...CALCULUL ADAUSURILOR DE PRELUCRARE SI AL REGI-MURILOR DE ASCHIERE, Editura tehnica" !ucuresti +844 !.G. DRAGHICITEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI, Editura didactica si pedagogica"!ucuresti ". N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT #. WWW.MASINIUNELTE-OPTIMUM.RO $.WWW.MORENOMASINIUNELTE.RO %.WWW.MACHINETOOLS.COM.RO

18

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL $ %!T!&'I(A&!A &!)I'U&ILO& OPTI'! %! LUC&U *I A (O&'!LO& T!+(IC! %! TI'P

40

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

".1 'eterminarea regimurilor optime de lucru

Deter&inarea valorilor opti&e ale regi&urilor de aschiere se ba*ea*a pe opti&i*area unui para&etru global de apreciere a procesului tehnologic respective &ini&*area costului prelucrarii si &ai rar cresterea productivitatii(.egi&ul de aschiere opti& se deter&ina dupa preci*area caracteristicilor sculelor aschietoare si se refera la ur&atorii para&etrii: "adanci&ea de achiere(t) @este grosi&ea stratului indepartat prin aschiere, de pe suprafata piesei la o singura trecereD "avansul(s) <&&?&in, &&?rot,&&?cursa dubla, &&?dinte=" este &ari&ea deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr"un interval de ti&p, in cursul &iscarii secundareD "vite*a de aschiere(v) <&?&in,&?s="vite*a relative a taisului sculei in raport cu suprafata de prelucrat( Se va pre*enta in continuare pentru fiecare operatie in parte para&etrii caracteristici sculelor aschietoare:

".2Calculul parametrilor regimului de achiere la strunjirea de degrosare

/,5,*, A$aosul $e prelucrare pe ra6#:

A&a4 :=

*,11. 5

A&a4 = 2,117 [mm]

/,5,5, A$8%ci&ea $e ac9iere si %u&#rul $e treceri: a$8%ci&ea $e asc9iere:

t := A&a4 [mm]
%u&#rul $e treceri:

i :=

A&a4 t

i= *
/,5,., Ale(erea a3a%sului:

s := 2,/

[mm/r$t]

4+

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/,5,/, Deter&i%area 3ite6ei $e asc9iere: coe"icie%tul care $epi%$e $e caracteristicile &aterialului care se prelucrea6# si ale &aterialului sculei asc9ietoare:

C3 := 510
$ura!ilitatea sculei asc9iatoare:

T := 72 [min]
e4po%e%tul $ura!ilit#tii &aterialului sculei:

& := 2,*5+
a$8%ci&ea $e asc9iere:

t = 2,117
e4po%e%tii a$8%ci&ii $e asc9iere si a a3a%sului:

43 := 2,*:3 := 2,.+
$uritatea &aterialului $e prelucrat 8% u%it#ti Bri%ell:

;B := 5+-

42

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

e4po%e%tul $ura!ilit#tii &aterialului $e prelucrat pe%tru ;B@ *30

% := *,0
aria sectiu%ii sculei: 5 = := *+ *+ [ && ] coe"icie%tul 8% "u%ctie $e &aterialul prelucrat >otel?:

:= 2,2coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e i%"lue%ta sectiu%ii tra%3ersale a cutitului:

= <* := 52 .2
:= 2,.

e4po%e%tul 8% "u%ctie $e %atura &atreialului $e prelucrat:

u%(9iul $e atac pri%cipal:

:= -2
coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e i%"lue%ta u%(9iului $e atac pri%cipal:

/+ <5 :=
a := *0

pe%tru scule ar&ate cu pl#cute $ure:

u%(9iul $e atac secu%$ar:

* := 52

41

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e i%"lue%ta u%(9iului $e atac secu%$ar:

a <. := *
r := 2,.

2,21

ra6a $e racor$are a 38r"ului cutitului:

e4po%e%tul "u%ctie $e tipul prelucr#rii >$e(rosare?:

:= 2,**
coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e ra6a $e racor$are a 38r"ului cutitului:

r </ := 5

coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e i%"lue%ta &aterialului $i% care este co%"ectio%at# partea asc9ietoare a sculei:

<+ := 2,1coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e &aterialul $e prelucrat:

<7 := 2,10
coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e &o$ul $e o!ti%ere a se&i"a!ricatului:

<0 := 2,11
coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e starea stratului super"icial al se&i"a!ricatului:

<- := *
coe"icie%tul ce ti%e sea&a $e "or&a supra"etei $e $e(a'are:

<1 := 2,17

44

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

3ite6a $e asc9iere:

3 := T t
&

C3
43

:3

;B 522

<* <5 <. </ <+ <7 <0 <- <1

3 = -1,+5

A&B&i%C

/,5,+, Sta!ilirea "ortei pri%cipale $e asc9iere:

C/ := 501 4* := *

:* := 2,0+ %* := 2,.+ F6 := C/ t
4*

:*

;B

%*

F6 = 107,+/% := *222 3 .,*/ /+

ANC

% = 7..,+/+

ArotB&i%C

/,5,7, Sta!ilirea puterii e"ecti3e $e stru%'ire:

N :=

F6 3 72222
[*+]

N = *,/+0

4-

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/alculul para&etrilor regi&ului de aschiere la rectificare:

/,.,*, A$aosul $e prelucrare pe ra6#:

A&a4 :=

2,*++ 5
A&&C

A&a4 = 2,20-

/,.,5, A$8%ci&ea $e ac9iere si %u&#rul $e treceri: a$8%ci&ea $e asc9iere:

t := A&a4 A&&C
/,.,., Nu&#rul $e treceri:

A&a4 i := t i =*
/,.,/, Sta!ilirea a3a%sului: a3a%sul lo%(itu$i%al i% "ractiu%i:

2,5+,,,2,/

:= 2,.
lati&ea $iscului a!ra6i3 "olosit:

B := /2
a3a%sul:

Sl := B A&&Brot piesaC Sl = *5

42

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/,.,+, Sta!ilirea 3ite6ei $e asc9iere si a 3ite6ei $e rotatie a piesei: 3ite6a $e asc9iere la recti"icare E 3ite6a $e rotatie a $iscului a!ra6i3:

.*,+,,,/2
[m/s] [mm] [min]

3 := .+ $ := /2 T := *+

coe"icie%tul $e corectie:

D3t := 2,-0 3p := 2,5 $ T

2,+ 2,.

Sl

D3t

A&B&i%C

3ite6a $e asc9iere:

3p = 2,2.turatia piesei:

A&B&i%C

*222 3p %p := .,*/ 1,1.+ %p = *,5*

ArotB&i%C

ArotB&i%C

/,.,7, Sta!ilirea "ortei pri%cipale $e asc9iere: coe"icie%tul $e corectie a "ortei care $epi%$e $e %atura &aterialului:

C" := 5,5 F6 := C" 3p F6 = 2,505

2,0

Sl

2,0

2,7

A$aNC

44

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/,.,0, Sta!ilirea puterii %ecesar# pe%tru actio%area piesei la recti"icarea cu a3a%s $e p#tru%$ere: lu%(i&ea portiu%ii care 3a "i recti"icat:

Lp := 10,5 DNT* := *

A&&C

coe"icie%tul $e corectie i% "u%ctie $e $uritatea $iscului a!ra6i3:

coe"icie%t $e corectie i% "u%ctie $e %atura &aterialului:

DNF := *,*
/,.,-, Sta!ilirea puterii e"ecti3e $e asc9iere:

St := 2,255 N := 2,21- 3p Sl N = 2,.15 A<GC

2,0

St

2,0

2,5+

Lp DNT* DNF

".2. Calculul normei de timp

/,/,*, Calculul %or&ei $e ti&p pe%tru operatia $e $e(rosare NT NT T! Ta T $t T $o T o% T ! + T a + T $t + T $o + T o% + ti&pul %or&at pe operatie ti&p $e !a6# ti&p au4iliar ti&pul $e $eser3ire te9%ic# ti&pul $e $eser3ire or(a%i6atoric# T pi %

48

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

T $o T o% T pi % ti&p $e o$i9%# si %ecesit#ti "iresti ti&p $e pre(#tire 8%c9eiere lotul $e piese care se prelucrea6#

Ti&pul $e !a6# : lc := 10,5 A&&C % := 7..,+/+ ArotB&i%C s := 2,/ i := * T ! := lc i s% A&i%C A&&BrotC lu%(i&ea $e calcul turatia cu care se roteste piesa a3a%s %u&arul $e treceri

T ! = 2,.-/

Ti&pul $e $eser3ire te9%ic#: D* := 5,** D5 := *,5 D. := +,/ T $t := D* *22 T!

.

T $t = -,21. *2
D5

A&i%C

Ti&pul $e $eser3ire or(a%i6atoric#: T $o := T *22 !

.

T $o = /,72. *2

A&i%C

48

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Ti&pul $e o$i9%# si %ecesit#ti "i6iolo(ice: T o% := D.

T *22 ! A&i%C

T o% = 2,25*

Ti&p $e pre(#tire 8%c9eiere: T pi := 52 AlotB&i%C

Ti&p au4iliar: T a* := *,+ pri%$erea si $espri%$erea piesei co&a%$a &asi%ii

T a5 := 2,2+ + 2,5+ + 2,*+ + 2,7+ T a. := 2,*+ T a/ := 2,5-

co&ple4e $e &8%uire le(ate $e "a6# &#sur#ri $e co%trol

T a := T a* + T a5 + T a. + T a/ T a = .,2. % := *222 A&i%C %u&arul $e piese $i% lot

Nor&a $e ti&p pe%tru operatia $e $e(rosare: T pi NT := T ! + T a + T $t + T $o + T o% + % NT = .,/70 A&i%C

-0

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/,/,5, Calculul %or&ei $e ti&p pe%tru operatia $e recti"icare T pi %

NT NT T! Ta T $t T $o T o% T pi %

+ T ! + T a + T $t + T $o + T o% ti&pul %or&at pe operatie ti&p $e !a6# ti&p au4iliar ti&pul $e $eser3ire te9%ic# ti&pul $e $eser3ire or(a%i6atoric# ti&p $e o$i9%# si %ecesit#ti "irest i ti&p $e pre(#tire 8%c9eiere lotul $e piese care se prelucrea6#

Ti&pul $e !a6# : Ac := 2,20< := *,*+ st := 2,255 %p := *,5* T ! := Ac < st %p A&i%C

T ! = .,.0

Ti&p $e pre(#tire 8%c9eiere: T pi := + AlotB&i%C

-+

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

Ti&pul $e $eser3ire te9%ic#: ti := 5,. T := 72 T $t := *,* ti T A&i%C A&i%C T! A&i%C ti&pul pe%tru 8%$reptare $ura!ilitatea $iscului a!ra6i3

T $t = 2,*/5 Ti&p au4iliar: T a* := 2,/

A&i%C

pri%$erea si $espri%$erea piesei A&i%C co&a%$a &asi%ii

T a5 := 2,2/* + 2,27 + 2,* T a. := 2,.+ A&i%C

&#sur#ri $e co%trol

T a := T a* + T a5 + T a. T a = 2,1+* A&i%C

Ti&pul $e $eser3ire or(a%i6atoric#: D := *,5+ T $o := D *22

( T ! + T a)
A&i%C

T $o = 2,2+/

Ti&pul $e o$i9%# si %ecesit#ti "i6iolo(ice: T ! + T a = /,.5* T o% := .,+ T! + Ta *22

T o% = 2,*+*

A&i%C

Nor&a $e ti&p pe%tru operatia $e recti"icare: T pi NT := T ! + T a + T $t + T $o + T o% + % NT = /,70. A&i%C

-2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

!5!756G.)#5E
&.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE , Editura didactica si pedagogica "!ucuresti .C. PICOS, GH. AILINCAI...CALCULUL ADAUSURILOR DE PRELUCRARE SI AL REGI-MURILOR DE ASCHIERE, Editura tehnica" !ucuresti +844 !.G. DRAGHICITEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI, Editura didactica si pedagogica"!ucuresti ". N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

-1

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL , Calculul necesarului de forta de munca- utila.e*%/-uri si materiale

$.1 '+,+-.#/A-+A (012.212# A/2A1 '+ 12C-A-#

-4

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

$oate calculele tehnico"econo&ice cuprinse in acest capitol se refera la perioada de un an pentru care s"a deter&inat planul anual al productiei de piese 3ppM+0020 piese?an 9olu&ul anual de lucrari, nor&at, pentru fiecare operatie, aferent &uncitorului si &asinii"unelte( se accepta egalitatea celor 2 valori): N pp 10020 V= = = 167[ore] 60 60 $i&pul total (anual) de lucru aferent sculelor aschietoare: N pp t n 10020 25,09 Vs = = 4190[ore] 60 60 $i&pul total (anual ) de lucru aferent dispo*itivelor si verificatoarelor: VS = N pp t b 60 = 10020 3,37 = 562,70[ore] 60

$.2 CA1C2121 /+C+SA-212# '+ 30-,A '+ .2/CA S# 2,#1A4+ /.2.1 F5(),0 )6 T7M2
Fm = [ Z c ( Z d + Z s + Z 0 )] t s k m unde >c M nu&arul *ilelor calendaristice dintr"un an, >c M12>dM nu&arul *ilelor libere la sfarsit de sapta&ana dintr"un an, >d M+04 >sMnu&arul *ilelor sarbatarilor legale intr"un an, >sM2 >0M 20 *ile, durata &edie a concediului anual de odihna a unui &uncitor tsMdurata unui schi&b,ts M8 ore?schi&b K&M coeficient care tine sea&a de pierderile de ti&p de lucru datorita reparatiilor e0ecutate in ti&pul nor&al de lucru al schi&bului respectiv,K& M0,84 MQ #&M+821,2<ore= -(2(2 #63D 7 DE $5%P )3 )7 )7 $57); 7 5, <6.E=

(, 0

0 M,($7T5R,0,7+ =5R6>

Fu = [ Z c ( Z d + Z s + Z r )] t a k u n s unde >rM +1 *ile, nu&arul de *ile de i&obili*are a utila'ului pentru reparatii, re" pre*entand cca -F din fondutl de ti&p no&inalD KuM0,8- coeficient de utili*are al utila'uluiD MQ#uM128+,2<ore=

--

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

/.2.3 $ 0$,0,0 (6$6! R,0,7 )6 F5RT )6 M,($ < (,M R,0 )6 M,($7T5R7 0 F76$ R6 526R T76
mi = Vi Fm

3r( 6peratie

/alificarea &uncitorului

3or&a de ti&p

9olu&ul de lucrari

#ondul de ti&p

3u&arul de &uncitori

/alculat .ectificare plana .ectificare de degrosare .ectificarea suprafetei cilindirce .ectificarea canalelor pentru sigurante .ectificarea de finisare %asina de rectificat plan %asina de rectificat fara centre %asina de rectificat e0terior %asina de rectificat speciala %asina bilaterala de rectificat ++,+0 -,11 -,48 -,+0 140,14 +44,84 +81,+8 +40,+4 +821,2 +821,2 +821,2 +821,2 0,20 0,08 0,+0 0,08

6peratii concentrate + 2 si 1 + 2 si 1 +,2 si 1 + 2 si 1

)doptat + + + +

-,42

+82,+8

+821,2

0,+0

4-

/.2.% $ 0$,0,0 (6$6! R,0,7 )6 ,T70 ?6:

.elatia pentru calculul necesarului de utila'e este si&ilara cu cea an"terioara: V mi = i Fm %eseriile, categoriile de calificare si treptele de salari*are cerute de fiecare operatie vor fi stabilite in concordanta cu nor&ative, avand, eventual in vedere si situatia din intreprinderi ce reali*ea*a operatii si&ilare( /alculele si definitivarea valorilor se vor face tabelar:

3r( 6peratie

/alificarea &uncitorului

3or&a de ti&p

9olu&ul de lucrari

#ondul de ti&p

3u&arul de &uncitori

/alculat .ectificare plana .ectificare de degrosare %asina de rectificat plan %asina de rectificat fara centre ++,+0 -,11 140,14 +44,84 +821,2 +821,2 0,20 0,08

6peratii concentrate + 2 si 1 + 2 si 1

)doptat + +

-2

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi .ectificarea suprafetei cilindirce .ectificarea canalelor pentru sigurante .ectificarea de finisare %asina de rectificat e0terior %asina de rectificat speciala %asina bilaterala de rectificat -,48 -,+0 +81,+8 +40,+4 +821,2 +821,2 0,+0 0,08 +,2 si 1 + 2 si 1 + +

-,42

+82,+8

+821,2

0,+0

4-

5n ur&a calculelor, cu relatia de &ai sus vor re*ulta valori &i reale iar adoptarea
valorilor intregi se va face pe ba*a unei anali*e a particularitatilor procesului tehnologic( 5n general rotun'irea se va face la cea &ai apropiata valoarea intreaga superioara e0ceptia ca*urilor in care partea *eci&ala este sub 0,0-H0,+ cand se poate face apro0i&ativ spre valoarea intreaga inferioara(

$.3 CA1C2121 /+C+SA-212# '+ S.'.(.)2-# /.3.1 $ 0$,0,0 (6$6! R,0,7 )6 !$,06
3or&a de consu& annual de scule se deter&ina tinand sea&a de durabilitatea acestora (intre reascutiri), de ti&pul de lucru nor&at, de nu&arul de reascutiri posibile si de nu&arul de piese prelucrate annual( , unde K[M+,08 coeficient care tine sea&a de de distrugerile accidentale ale sculei( 3u&arul de reascutiri posibile se deter&ina, tinand sea&a de nor&ative, cu relatia: rM%?h unde % <&&= este &ari&ea stratului de &aterial al sculei ce se poate indeparta prin ascutiri, iar h este &ari&ea corespun*atoare a stratului indepartat la o reas" cutire(
3r( operatiei Scula % <&&= h <&&= $ <&in= tb <&in= calculat + %asina de + rectificat plana 2 %asina de 2 rectificat """ """" 4,8 +,08 2002 204-,24 adoptat 2042

"""

""""

+00

0,-

+,08

2002

+0,8+

++

-4

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi fara centre 1 %asina de 1 rectificat e0terior 4 %asina de 4 rectificat speciala 2 %asina - bilaterala de rectificat """" """" 4 0,4 +,08 2002 148,14 148

""""

""""

0,4

+,08

2002

+42,84 2

+41N2

+,-

0,-

10

0,2

+(08

2002

+4,4+

+-

/.3.2 $ 0$,0,0 (6$6! R,0,7 )6 )7!2587T796 !7 96R7F7$ T5 R6

Pentru dispo*itive de ba*are si fi0are, se poate considera o durabilitate de &ini&u& un an, deci necesarul se stabileste in raport cu nu&arul &asinilor" unelte si a utila'elor respective( 5n ca*ul dispo*itivelor de verificare si &asurare se poate deter&ina necesarul anual, tinand sea&a de durabilitatea suprafetei active si de nu&arul total de &asurtori, cu relatia: 3cvM 0K[ unde K[M +,08D ndM nu&arul de &asuratori ce produc u*ura suprafetei active cu + U&D iM &ari&ea u*urii acceptabile pentru verificatorul respectiv <U&=D nvM nu&arul de &asuratori efectuate pentru o piesa cu verificatorul respectivD
3r operatiei Dispo*itivul

i
calculat )doptat 2

+(rectificare ti'a 2( .ectificare de degrosare a capetelor 1( .ectificare de degrosare a fatetei 4(.oluire

%icro&etru e0terior %icri&etru e0terior

12

+0000

+,08

2002

+,--

8000

+,08

2002

0,+1

%icro&etru e0terior

+0000

+,08

2002

0,+4

%icro&etru e0terior %icro&etru

-000

+,08

2002

+,28

-( Strun'ire

+0000

+,08

2002

0,+4

-8

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi e0terior

Pentru dispo*itivele de ba*ara si fi0are necesarul se re*u&a la cate o pereche pentru fiecare &asina"unealta, adica cate o pereche pentru fiecare operatie(

!5!756G.)#5E
&.D. MARINCAS, D. ABAITANCEI.FABRICAREA SI REPARAREA AUTOVEHICULE-LOR RUTIERE , Editura didactica si pedagogica @ !ucuresti . N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

-8

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL 0 Calculul costului de fabricatie al piesei

20

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

&.1Structura generala a costului de fabricatie unitar

Pentru aprecierea eficientei unui proces tehnologic, co&parativ cu cele si&ilare e0istente, sau petru adoptarea unei variante econo&ice de proces tehnologic, in ca*l elaborarii, in paralel, a &ai &ultor variante, o&patibile din punct de vedere tehnic cu cerintele i&puse piesei, se deter&ina costul piesei sau al lotului de piese( 7a ba*a calculelor stau valorile deter&inate la cap -( .ivind consu&urile de fortae &unca, utila'ele SD9"uri si &ateriale( /alculul costului de fabricatie unitar se poate face pe artiole de calculatie, acestea fiind clasificate in doua categorii(

&.2Cheltuieli directe
/are se efectue*a in legatura cu fiecare unitate de produsD in co&ponenta lor intra: "cheltuieli cu &aterii pri&e si &atriale directe, din care se scad cheltuielile cu deseurile recuperabile /&at 5n capitolele anterioare s"a ales drept procedeu de fabricare, aducerea la cota prin rectificare( )sadar cheltuielile cu &aterii pri&e sunt repre*entate de costul pieselor fabricate: /&atM3pp0cM +0020V-00M -(0+0(000 .63 unde c este costul unei piese fabricate( "cheltuiele cu &anopera directa /&an /ostul &anoperei se deter&ina pe ba*a necesarului de forta de &unca deter&inat la capitolul 9, a salariilor orare, in functie de calificarea &uncitorilor, ca si a celor privind adaosurile procentuale la salariu ( cota de asigurari sociale casM2-F si a'utor de so&a' asM-F), stabilite prin hotarare guverna&entala(.elatia de calcul: /&anM

1 cas + as (1 + ) ( si tni )[ RON /[ piesa ] 60 100

/&anM0,018.63?piesa

&.3Cheltuieli indirecte
/are se efectuea*a pentru productie in ansa&blul sau sunt co&une &ai &ultor produseD in co&ponenta lor intra: " cheltuieli cu intretinerea si functionarea utila'ului /ifu )ceste cheltuieli cuprind: a&orti*area &i'loacelor si utila'elor sectieiD cheltuieli pentru reparatiiD cheltuieli cu energia, co&bustibilul si alte &ateriale tehnologiceD
2+

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

cheltuieli cu reparatia si intretinerea sculelor si dispo*itivelor( )ceste cheltuieli se pot deter&ina prin in&ultirea &anoperei directe cu coeficientul de repartitie a cheltuielilor de intretinere si reparatie a utila'elor, K/5# M0,40 //5# M0,400,018M0,0+-2<.63?piesa= "cheltuile generale ale sectiei (regie de sectie) .s .sM0,04-.63?<piesa= "cheltuieli generale ale intreprinderii (regie de intreprindere) .i .iM0,0+2<.63?piesa= /ostul de fabricatie unitar, /u se obtine prin insu&area acestor articole de calculatie: /uM/&atO/&anO/ifuO.sO.i<lei?<piesa= M-02.63?piesa

&."Calculul pretului piesei

Pretul productiei Pp:

= Cu (1 +

nde b repre*inta beneficiul (venitul net)al intreprinderii, e0pri&at in procente (u*ual bM2F(((+-F) Pretul de livrare Pl:
l

b ) = 577[lei / piesa ] 100

(1 +

nde $9) repre*inta ta0a pe valoare adaugata, e0pri&ata procentual ($9)M+8F) Pretul de van*are cu a&anuntul al piesei, corespun*ator prcesului tehologic proiectat:
a

TVA ) = 686,6[lei / piesa ] 100

l1

(1 +

nde ac este +-F adaosul co&ercial e0pri&at procentual(

ac ) = 789,6[lei / piesa ] 100

!5!756G.)#5E
&. N. BEJAN, D. IOZSA.. FABRICAREA SI REPARAREA INDUSTRIALA A AUTOVEHICULELOR-INDRUMAR DE PROIECT

22

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

CAPITOLUL 1 'aterial grafic

21

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

)3S)%!7 7 D53 /).E #)/E P).$E P5ES):

24

niversitatea Politehnica !ucuresti"#acultatea de $rasporturi

2-