20

POPA PR.GHEORGHE

TEOLOGIE UMANA $I OEMNITATE

sabilit{ii ceasuluide nunti. Dacl rlspundeliber in aceasta penhuel ,,oclepsidrlce-gicurge timpulnu mai este chemare in a$teptarea ce-sileagl snopul"25o, nisipul,ci un semtrnator binecuvingriifinale. cateva pinl aici putemsAtragem Din toatecelespuse concluzii: giresponsabilitatea realititi ' l. Libertatea morali suntdoud pentru continua a omului diruite in viatacre$tin6, esentiale in istorieqi Fiul lui Dumnezeu, lui Hristos, infruparii dinamica istoriei. dumnezeiesc timp penhua daun sens in acelagi - 2. Libertatea a presupun recunoa$terea si responsabilitatea in spa{iul doui vointecaresecauti unape alta9i seintdlnesc esteliberd. tainical iubirii, pentu ci numaiin iubirealegerea intr-unmod a lui Hristosseintilnegte in iubirearastignita simte omului' Omul cu voia teandric voia lui Dumnezeu pe sine. sesporeqte atuncicaimptinindvoia lui Dumnezeu Bisericii, . . 3. Prinlucrarea DuhuluiSfiint,in comunitatea iar pe spre libedate' primesc harulca o imputemicire creqtinii a acestei o realizare trebuiesl reprezinte faptelelor concrete morale. a responsabiliEfii timp o expresie liberEtisi in acelaqi pe sdcongtientizeze este chematit sens Biserica 4. in acest f6ri responsabilitate cdnu poatesf,existelibertate credincio$i in spatiul gi:responsabilitate fllrd libertate.implinindu-se de cu maximum iubirii lui Hristos,eleimbracipecredinciogi rlm6ni elenu trebuiesi De aceea demnitate $i valoare. gi trditeintr-un mod trebuie ci realitntiformale abstracte, Trupultainic al plenar a Bisericii, in iubireacomunitard p,.omnului si templual DuhulSfiinf5t.
' 1977 deSaintBxup :21Antonie , p. 12. ry,Citadela,lwi, al Aspectul comunitar-sobornicesc ,:11'Pr,Lector Dumitru Radu, . XXV(1979), nr.l, p. 102. ndntuiii,in ,,Onadoxia",

Virtutile teologice- izvor gi temei al datoriei V1.5. ". ,*. gi disciplineimorale .. V|.5.1. Credinta - actspecific V1.5.1.1. Credinla uman sivirtute teologica in con$tiinta celor maimullioameni dinzilelenoastre. cuvdntul credinfiareuncontinut foarte concret: el inseamna accept-4rga unuilucru sau i uneirealitati a carei existenfd nu p,oqtg fi demonshatii pecale logice, rationala. Cdnd cineva

afirmd,,eucredin ceva",aceasta practiccd el inseamni accep6 acel chiar dac6 nu-lintelege. ,,ceva" El sesupune prin aceasta y-nei autoritati_calg n1r este totdeaun;-religioaga, ci ea poate ll $l o autontate moral6, ideologicd saupoliticd. Dac6 analizam actuldecredin{d in sine, caactspecific uman, el ne apare ca o_intu.i{ie a sufletului princarenoi peicepem adevaruricetrecdincolode lumea gi-de. sim{urilor. sfera ratio_ nalului. Experienta nearat6 casimturile raliunea nu au si fost niciodatisuficiente pentru om.in cea_.mai partea tim_ mare pului noi actiondm 9i traimft1gargumente logice.La ince_ putuloriiJruiefort, oricrruielan al inimii iau aiminlii seafla unact.de credin{i,o cgrt_itudine instingli-v.d, care sei ntnrftiiza, in uftima analizd, pe o increderernai mult saumii piiiin con$trente in ordinea l-umii. Chiar$i d.emon_ Ufigltlglpa stra{iile matematice cele mairiguroase seintemeiazi Deacelagiactdecredinfd, peanumite axiome nedemonstrabile.
rnlnlle lor.

^_^_l:--Ott,rcJuqt_tr:9p_r4e_+g.n_posililglbraoan ' reqre

19. recryroca inb:g gaq:e_ni, incredere ndscudi spontan,in spune, defapt,cAinheaga existenfd umanlar fi _ Am putea absurdd dact s-arlimitadoarla dominiul simiurilorsaual

r
POPA PR.GHEORGHE

TEOLOGIE UMANA 9I DEMNITATE

221

in orizontulmai adincal qi nu s'ar migca rationamentului credintei. trepte diferite si. omuluidea.9-1glecomporti Capacitatea J,ol4finor4Sle, ca tot ie esteuman,eapllG s[ imbrace ei daclin concretizareanusugtjEp-hcate unegl11lat-olggice, ale omului,respectiv ;a[ilnea, toaGEcutefiie spiriiu4le -C1g!!4a, pina condjtione-aza, ei, rdndul la voinla$iiim1qga. vslnla $i si i{eile sqasltts, ta un anumii poncTll4igoe-u mentalitate' o anumila formdndu--ne sentiment le- nqagtre, d9a gindi,dea voi $i4qa $StJL unmq[specific adica c-S4ditia reprezinF credin{a d! vedere Din orffitul nostru Intrebarea personalititii.ut[?99' fundamintalia de.zvo-ltirii in cinesauin ce urmAtoarea: este sane-opunem trebuie carg noi cu adivirat?;saucu alte cuvinte:cui-n-e credem noi nepunem in cgpjlafrg noi inimilenqastre? incredintim iniiedereain parinti. La vdrstaadqltacandorizontul 9i se eipriml ^ono11i refleltie se c;ristalizeazl aceasta care saude incredere determiniieaictului de cr9-din14 legati deflptql c!-emulin Eaeste ; dinamize4rA-yiaJglglga. arenevoie {e u4i-s--i1v"is 6fr...ti*i.u ociulii d" credintd in acelaqi spune' tn'cl?d'ere cine spune daruie' cdruii sdi's-e diruiresb vreacaaceas6 ddruire, tinp, ii[iire $ine spune Marcel: a lui Gabriel sugestivl expresia dupd fie vql-ni-ca, "a tu nu vel mun a-i spune inseamn6 cuivate iubesc, spune s4 aibd decl4r.atie pentruca aceasta niciodat6".'.Dar in veqnicia pecredinla tiibuie saseintemeieze consistenta, Durnpe-zeu' lui in veqnicia uminesi pecredinla persoanei ' nu' in Dur413-ieu qg{inta teologic, Din punctdevedere ci o Je?litate al sufletuluinostru, esteun ;implu fenomen izvqryl !q harul,luiD:rrsqglegsi ^ traqgqub.i-e.c.liva c4,r9:$i A,tq tintafinaldtot in Dumnezeu.

sr trebuie ;;;;;i*t;t ffitre selumii6iii $iiil-amplifica, noiinimilg-noasge' b ..fir.ta.iUin. cuimaiincretlinfdm

decredincios nu caun rczultut C1g{ggqsleexperiatI ul proprii,ci cao presiune in constiinlldc o exercitati eforturilor p-uger.e.$te, qi-l care-latinge cuprindc pEz,enla in -sefg:lpresiune AceasE nu ei. este insi constrengdtoare. Ua oglaon-tul acceptaE in modlibercitre omulcredincios. este De aceea omuluiin orizontul credinfei este o $ina$terea tainA. peun credincios pececales-asnl{luit Daci vomintreba in el, neva rEspunde ci prin predica sauprin via{a credinfa a dobdndit credinfa la o vArst6 maturl sauprin altuia,dac6 p6rintii lui dacla primiroin copildrie. gxis6 omcare sdfi {u la o credintd aj_qqs religioasiautentiplp9 calealogicii qg!qr,4!e, prin_ g,b,-seryatea a naturii.Acestlucru ,,stiintific6" pentru fapt imposibil inainte este de ca dea ajunge la putinfa contempldrii naturii,bdiegte in raportdirectcu alti oameni, cu plrin{ii saucu cei care-lcresc. Pirintele ,,Deobicei,spune q_rige_ Dumitu S6niloae, ocietate religioasd, omulprimegte i! crpdin{a in copil[rie cdndnu areinci un raportclar cunatura care-linconjoard. In cazulin care, el iSipierdecrodin{a 9iapoi prin conlemplarea naturii,aoeasta ar fi mait6rziu,ar cistiga-o gare defapto rehezire a crpdintei eradejaln el.Oriceomcare qi gi-acdqtigat a pierdut credinta a intAlnit unulsaumaimulti prin cuvint saufaptacertitudinea oameni caremanifestau produs credintei. Acestfapta sautreptat, o Siin el deodaU rena$tere a credinfei. prin carenoi ajungem Deci calea la credin{A estecredinfa" altuia. Cinetrliegte in preajma unuiomcare-gi mirturiseqte cu. ' qi el credincios. sinceritate credin{a nu poatesdnu devintr Credinta altuiaestemediulprin careDumnezeu transmite credinfa in noi,Astfelfiecare omcarecrede trimitepe deo parte,la alt om,carea crezut inaintea lui, iar pe de alta,la

POPA PR,GHEORGHE

TEOLOGIE UMANA $I DEMNITATE

r Dumnezeu prin har,in prin ,,lucrare", adic6 careesteprezent, actul credintei.,,QreliUJa lqc-4ruia scrieminunatPirintele cer. sp-retrecut Staniloae tri.mite $i-sp-re pdnl aici reieseclar faptul cr la orice Din cele spuse esteun eveniment 9i o expeheapti a dezvoltrriisalecredinta radicalde deosebitli rientarelationali;esteo caleexistentiald, Arguintelectuala ,,obiectiv6". certitudinea $i de cunoaSterea mentelelogice pentru dovedireaexisten{eilui Dumn-e-2e-u, istoric[ a autenticitatea otiectivealeapologeticii, ai:gumentete in noi necesitatea pot satrezeasca traditieicreEtine, izvoarelor nostru,dar ele sufletul s-adiminuatin credinteicdndaceasta nu conducla credintd $i, mai mult, nu pot si inlocuiascicredinta. invili saprimim adevlrulsau,eanu ne Cind Biserica-nepe carenoi trebuiesd le acceptim propuneteie teoretice la un mod de via{a aprioric.Ea ne invitd la o Ig]Sliepqlq9!1!9, saucarene conduce pe l-elaiia intemeiat eclesial 9uDumnezeu Noi progresiv intr-un mgd spre4ce,4s@.rela{ie ,qi94-istential' I,ajun-gem printr-un mod deviatd,mai intdi,Eimai la Dumnezeu " AEacum se intdmpla cu a[oi printr-un mod de g6nd-ire. in familie. Mai estecdntecul noastra ciesierea Eimaturiza{ea lor 5i apoieste prin carepdrinfiinehansmitcredinta de leagan aceasta refleclia asupraacestuicdntec.Fundamental, logice,nici de nu are nevoiede argumente experienfb perhrbatii. atuncicdndeaeste decdt formulariteoretice, teologicd ca virtute credinlei V1.5.1 .2. Exigenfele sensul,, pdni aici am incercats6subliniem Prin celespuse specihculcregeneral al notiunii de credinli Eide asemenea cre$te $l teologic[,modulin careeasena$te, dintrei ca virn.rte si sintetizim trebuie Acum in sufletulomului. se dezvoltd credinmai bine exigentele pentrua in{elege aceste elemente

Ea presupune hei exigen{e fundamentale: tei creqtine. a) conyertirea;b) cge_gterea in credin{a; c) mdrturisirea credinlei in lume. a) Convertirea este, in mod obiectiv,un eveniment spiriproduce tua_l carese o.dat6cu TainaBotezului Si el echivaleazA cu inceputul vietii celeinoi in Duhul lui Hristosgi al BisericiiSale. Din apele botezului, omul ieseca o existen{icu totul noui. El estecaun nou-nAscut, pe alt plan:pe planul -inQa vielii comune plinl devimralitilile cu Hristos, induhovnicirii. Acestaestede faptparadoxul vielii cregtine: prin botez,omul gi devine sena$te a 2-a oard tn om nou.Dar pentruaceasta omulcel vechitrebuie sdmoara. Deci convertirea, ca expresie autentica a credin{ei cregtine, implicdo moarte qi o inviere.De aceea Sflntul Chiril al Ierusalimului vorbeqte de o ,Jimitarei' a mo4ii$i invieriilui Hristos prin Botez.in acest sens trebuie intelese Sfhntului ApostolPavel:,,omulnostrucel $i cuvintele vechi a fost impreuna rlstignit cu El, ca sdsenimiceascitrupul pdcatului aga incdtsi nu mai fim robi pacatului.. . Si daca am murit impreund cu Hristos,credemcd vom gi invia impreund cu El, stiind ca Hristos,dup6ce a inviat din mo(i, nu maimoare..." (Rom. 6, 6, 8, 9). Prin convertirea ce se opereaza prinTaina Botezului se sddegte in addncul fiintei noastre $i uedinlq tn Hristos. SfdntulMarcuAscetulEiDiadohal Foticeii afirmdcI la inceputnoi nu avemexperien{a con$tientA a acestuifapt. Devenimcongtienfi de el o datdcu maturizarea gi cregterea noashispirituald in orizontulcredin{ei. b) Cresterea in orizontul credinlei Dacdprin actulconvertiriibaptismale credin{a in Hristos a fost sAditain noi ca dar prin lucrareaDuhului SfAnt.

226

POPA PR.GHEORGHE

TEoLoGIE UMANA $I DEMNITATE

227

in orizontul acestei credinJerru noastra cre$terea $imaturizaxa e-JtEin pqrticiparda naruf CieOinie'i mra ssgr-g{uqg -qoa.s-qra. O spune clar Sfintul Grigoriede timp qi o datorie. acela$i trebuie inteleastr botezului Nfrfint: ,,Puterba $i cao inviere g pentru (dvciorcor ) cu Dumnezeu o a douaviataqi pentruo 'i-ietuire qi mai exqrima mai curatlt".SIhnLtuLMeLcu At-S_eJul participarea noastrllibg-rld -q-p$!ign{inqp.tUaliZarea sugestiv primitiila botez. credintei, scrie el, nu ni se c19di419i ,,Harul ce vom fi strdbdtut bine dupd facevizut decat atuncicdnd, Hristos cajertfbArhiereului vom aduce drumulporuncilor, nu pecelemu$cate gdndurile alefirii noastre, celesanatoase in stare de caArhiereu defiare".Loculin careseaflA-Hristos jertfd este,dupdacelaqi sfdnt al Sf0ntPdrinte ,,locagul Centrul este zidit deDumnezeu". sufletului $ial nupului,care princredinfE, lui sedeschide, l6cag este care acestui ,,inima" a min{ii. astfelliturghiainterioard llristos slvdr$ind fapte imboldurile spre liturghie, caqitoate Dargiaceasti ne vin tot de la Hristossi noi ii curate, bune$i gdnduri noastrI. Interpretdnd cuvdntul intoarcem darulcu dob6nda iti vor aduce tmpdralii templul Tdu Psalmistului: tie ,,Din (Ps.68,30),SfrntulMarcu Ascetul scrie: in Ierusalim daruri fieciruia,ia intdi pentruci mintea, care e impdratul ,,Aceasta bune al inimii indemnurile din templulcel ascuns $i frumoase pAni le la vie{uirea acolo; duce la Hristos, Care locuie$te de si qi apoiiar55i proorocul a numit-oIerusalim; virtuoasl,pecare carei le-addruit prin intenfia lui Hristos, le aduce ceabuntr maiinainte". rimeazlcu noasbfin credin16, Cu alte-cuvinte, cre$terea vreunul dintrecredincresterea noastriin smerenie. ,,Dacd poruncile, afl6in sineoarecare ciogi, fiindcd a implinittoate cAa pe mlsuraviefuirii sale, sdcreadd lucrare duhovniceasca puterea pentru luat demaiinainte ea,intrucAt a primit prin

harulDuhului,pricinatuturorvirtulilor,adicanunumai botez gi niduhovnicegte, ci qi a celorariitate; a virtu{ilorascunse rp9ry ceivirtuosi s5nu-$i inchipuie cda ficut weunbine {_igtre prin puterea lui. Caci oarecare omulbrin,ziceCuvdntul, nu de ceabuni a inimii scoate la sine,ci <dinvistieria celebune> @c 6, a5), iar prin vistieriaceabundinfelegpe Duhulcel SfAnt ascuns in inimd". Toatehatatele demoraldcregtiniafirmdcAp-,eqtru {rr_ellomuluiiq csedin]a gfortulper- I' este nerggql lrn"etqa Sicregterea pgltru inUrirea sacapersoana liberi depatimiqivicii. !9.4el Aceasta nu inseamnd cdomuleste chemat la o existenta individualisti deoarece inh-oruglciune preotul dela botez se ped6nsul adreseazd lui Dumnezeu astfel:,,sddeqte-l caml6di{a a adevlruluiceluiardtat, gi aposin sfdnta ta soborniceascd toleascd Biseric6". Cu altecqvintec.regterca in credintd areloc numaiatuncr cggdomulramane iri BlierilxL Di'ad6ea briliaeoi"i, cat" se sdvdrqegte in pridvorul Bisericii,celbotezat estedusin fata sfintelorugiimpardtegti, undeesteimpartA$it cu Trupulqi S0ngele Domnului ca semn al incorporarii saledepline in Biseric6. Copilul departeblrbiteascd, la patruzeci de zile de la na$tere estedusin altar,undepreotulinconjoard sfenta masa cu el, ceea ce inseamnl introducerea lui in celemai inalte taineale cunoaqterii pentru lui Hristos, caatuncicAnd vafi adultel sadevina propovdduitorul preotul credinlei familiei 9i sale,sauprimulrispunzator pentru credinta familiei 9iprimul jertfl gi sejertfeqte careaduce pentru ea,a$a cumHristos seI jertfqte penhuBiserici. neci ir_tg$zorltul credintei ln-lti!!gs, qgi nu putgmsQ_ in modrealdecdt impreuqf. Cdndo familiem6rtu919$!gm risegte o anumitii credin{6, este aproape sigurca9i copiii o vor

228

PR. GHEORGHE POPA

TEoLoGIE sI DEMNITATE UMANA

preciza mdrturisi. Nu sepoate exact momenful in carecopilul sesizeazi exact confinutul parinlilor. spiritual al credintei CAnd qgBiJul incepe si vorbeasci, el rostegte cuvinte care qi le-ainsugit treptat, incepdnd din primele zile aleviefuirii Iar cuvintele gdtfein adinculfir49i g{e 9i pe carele sale. exprig4-verbal.p qgggglgqutrg;lllggqt de : ut pome4 -d.$ pecetea vedere spirilsal.Elpge44 unui gonfipu! spegific, gi careseslde$t in el nu_numai prig.crlyiqtg, ci prin actegi atitudini. Cop_iii se.lgscfridln_ai uSor credinle-i deceiiin .grdrturisite feg_il_t a 1or,pentru ci in ei nu s-a dezvoltatorgoliul ginici pomirilepbtimaqe individualist inferioare. Mintuitorul, seama de aceastii receptivitate a copiilor fap deceeste tinind bun,fa{ndecredint{, cereceloradulli,si-i lasesi vini la El 9i sdnu-i opreasc{. Lui ,,I^dsati CuvAntul copiisi vini la mine9i nu-i oprili" (Mt. 13, l4) inseamnt cunoscut si ,,faceti-ma copiilor",De aceea Sfdntul Grigorie deNazianz scrie:,,Ai copil?Sl nu-qiia timpriutatea. Si fie sfin1it dinpruncie, si fie consacrat Duhului dela inceput. Tetemidepecete din cauza slAbiciunii firii? Cesufletmic $iputincredincios aremama qi aceastal Anaa ftgEduit pe Samuil inci inaintedea senaqte gi l-a crescut dupd ce s-anAscut indatd l-a inchinat in haina preotreasca (I Regi1, l1; 2, l1) netemdndu-se de om,ci increzAndu-se lui Dumnezeu". Deci fiecaregenera{ie gen_.e14[iqi sehrdneStg di4 credinta p{ecedente la a treiaaexigentii a credintei $i astfelajungem $i anume mtrrturisirea credintei in lume. c) Mdrturisirea credinlei tn lume in modfirysgdig actulbotezului. Qel {9e4qta-decltqge bgteq4t in lhistos"dupA expresia Sfrntului s9-,,ip!r-aca Apostol Pavel astfel un mlrturisitor al lui Hristos in lume. 9i Seyine

si lumineze lumina voasti inaintea Iftistg; lnsugi a spus: ,"A,$a pentru faptele voastre celebunesi caei vdzAnd oamenilor peTaElvostu care ln ceruri"(Mt. 5, 16). este shveasctr ln istorie. DecilcredinJbtn Hristostrebuie strselntrupeze activigtilecre$lirului trebgig,!4 lexobtoin-orizontul Tgate ei: murfa, viadO6famitie$iviataparticulari, niFciunea-qi credintei S_19 c,regtine qfipat demulteori ci realitatea pr,o{uce o alienare a omului,adici o inshiinarefattrdelume, uman{, subjugindu-i inteligenta minimaliz6nd demnitatea $i sausupunindu-l unui egoism limitdndu-ilibertatea nemirturisit. Fatdde aceste obiectiitrebuiesi afirmim cu tiiati puterea canUqedinf4,ci necredinla este alieceacarc.-l pe cel credincios s[*se realizeze ngv4 pe"qm. Caeli"a{a !!.9j1t1e pe'acgea planul uman. creqtinul cre{i4clos a.utenJic_pe !1qo! prin faptelesale cl o credintl ttgbpi_e se_mafturisarc! imporadevlratii eslg-cea _c3relbfiuctureaz6 foatedimensiunile liata de adevar, q$S_uli pgl.";!e! iate: i-e,-pectul lespecJq[-ea v;{pg!!grm-ojq-le, bunrfitii la nivelul vielii relanLanif"eslars.a in modcorec{, favorizeaz[ relalii Credinla,fisuma!{ ti-04.q!e.. pe mai confor-r.ne cu iubirea Dumnezeu ulqqp g-raj_dr_ep1e car $i (I Ioan4, 7-l l). a aritat-ofapdeluqe prinIisusHristos gi formalismul c9f99S a credjqlgi cregtine in ryggsumarea perioade mdrturisirea ei in lume,a condus in anumite ale istorieila negarearci. Autori,cumar fi Auguste Compte, L, Feuerbach, F.Nietzsche, S.Freud, K, Man auprezis sllbirea plrepa lor credinta credin{ei. Dupd religioasn 9i disparilia 9i gandire pufin decicredinla f9rm9 cre$tina de mai qne{ine Wpi g{ in _vJitgr..um0nitatea evoluate. De aceea ei auconsideral sq vaindeparta deignoran6, slabiciunile, frustfrile gisnucturilg careaupermii aparitia ci'edintei cregtine, Aceste reacfiiaraEci problematic_q g4ului 919.{iq.9i-o_s de pentrucSeaselnridicineazl as6zi esteo realitate complexd

TEOLOGIE SIDEMNITATE UMANA POPA PR.GHEORGHE

problematict in fataacestei in diferitenivelealefiinlei sale' social asistent profesor' e,rl&ipreot, i"A*Ji"*f spiritual,S pgntry necesare 3-qlguglelta ,;ili. rt ;tJ.sca mijloqcele sd-l trebuie care luchi -.iiiirrt;'i"..t *A;Ciitiitiot' P1i-mgl
este sens In acest f{ltlflggtoare' neaute-rltlcr' credinta

persoa4qca subiect al credintei. Unui om cu adev[rat credinciosi secerestatfficG tn adevirulcredintei revelate.

autentic6'-1$nilitoa'rc-si crediffi i"iiTril t.-.irl..# iritre necesar Jusld-sffii-areduslei ?le ;*;nnlm';iii;a uspg&;Gitiue retlgros'
indiferenttsmul s-Cepticismul, in lume$i anume:

;;"il;iiJ;;Gic

religios' bigotismul Sifanatismul superstilia fql{4e-g$Sy,4ryt.ryygl-qBl o rntlgial6 I ) Scepticismuteste credinlelc,resttne. =''=fiffi,i;6 ftraincer,c4.r.eade indoiala 1 clarig :tittl"!iq9,"':1t1.1:* Ul!$9e!gP349l-qst"a49' IteE-ru negaljv sens si diitrugator inh-operioadr omului in dfletui sena$te iigdl!6-t. e*iru pe credinJa cdnd in tinerete exemplu OeitL" lpi4f*U, spre !a devinao trebuie pecaleairaditiei .ffiltn}i.it-o petindr s6 stimuleazl crizl care Aceasfi .*o.rirod p..sonal6la fireascd $igontribuie este social 6;'$;t;it"etismul spre urmatideunefortsincer este dac6 rrJiit.u iq.qtgain{5,
cunoa$tere. '*'Eologi. metod'iqi' cl existisi o indoiald afirma Morala r1{!unea ori..ur."- rlmdnind in orizontulcredintei

apostazia' erezia' practic' si ateismul

pozill-v' eesl i; sirye-4ry-q!-sq l#ll:"ti-'

credinpsaunu accep6 nici o credinp. 3)AteismulesteoblgqltJgJalll.cr.ed-i4te1iqpl$n-Zeu. Cdnd ateismul este d.e ordinp-ractic seapropie dEjqdife&4, tism.C6ndateismul este id'eplo:ic, cain ideologiile totalitare ateiste, seapropie defq41gm, 4) Ereziaeste abaterea de_ gmi_ qr-lte adevdruri [aunUl.q4-u ag ,fg1|lltt.i ale Bisericii.Ereticulcrede ln Cuv6ntul lui Dumnezeu, daril falsificl fie datoridl orgoliului rafiunii,fie datoritd uneivieti pline depatimiqi vicii. Peplanulviefii morale conduce fie la rigoXign, -mqal. -s1 erezia & bl_gi^sm Scfis;a"iiC o aUa,Lre de l?-gjsciplinali_sericii q{ver-sg!e, fiind expresia uneicgdjglgiiii nusemaimigca in olgglqllUbitii. Deaceea ln modimplicit schisma c.upiiiide in sinete-ldinle er_e!!ce deci falsificatoare ale credin{ei 9i a!494tice Biqg-rigii 4 6) Apostazia este cregtini,fie !qp-4d"qr_e-e lClal{decredinla imbra{iqdnd o altacredinti,fie renuntAnd la oricecredinfi. 7) Superstitia este p_rin o &Fificarea credinfei revelate, acceptarea unorpseudo-adevdruri carevin in istoriedin '-:
penoadamltologrca.

qf:lUefeere faf aepersoanete care imparusJscEtti t1g:gqe

ii;;;i;:l;i-uifulj4nl"niuceseaducconJinutuluicrqlig;gi' fie rbvelat'

il;;;d; aadevarului pronrnda mai .uttsa+teii
t u apiraprincipiiledecredinti' o.tttt ' prinff-oryplsgle 4 In;ifer;rismil religiossemanifesta a-v!l ii $iplU -q9!^ iuneareli gioas6 llqtlet*t-u faF i e dimens

e111--ti-s; 0e.a$;E1a1gq-U_f indlafef tii'n"--i.iigiii;tcafi toIq{anta cu d"'rr!il!sa gi ffi iJii;iir ;'l reli os nus-e-i 1ta'tojg4aPllge r"j-EGEI"djf.t-tllismulp.slvestepr.edif

Aqa sunt: crelrn1a ln gtrjgoi, in iele,vrtrjitoare, spiritism, zilene&sJe etc, Din nefericire, pefondul as6zi, uneiignoranfe spirituale, asis6m la o recrudescenp a superstiliilor, 8) Bigotismul lnseamnl reducerea credinfei la formf,lA actele decult,fd{o_infelegere a conJinutulqi lor.Bigotul este atent la aspectele exterio-are, la literA actului de $inula duhul credinE,

POPA PR.GHEORGHE

TEoLOGIE SIDEMNITATE UMANA

de iubire, este o qrydjat4_lipsiu religros 9) Fanatismul a credint'ei alteformedemanifestare car-e dispreguiegte Siwprint-o agresivd. atitudine uniformizarea credintei mlreqte orizonful negative carepervertesc aceste aspecte Toate cu atentie hebuies6fie analizate al credintei crestine autentic imgi combdtute credinfei. in anumite specifice cu mijloace pseudo-manifestiri aceste prejuriripersonale saucolective, pot aparea cu credinta, daranalizate in acord alecredinlei, globald eleaparcalimifiiri si falsificiri ale dintr-operspectivl nevoie de o pur!fic-are este De aceea actuluide credintE. prin inlahrrarea permanentii elementelor a actuluidecredin{A in viap $iin acela$i intrupdrii sale apar in procesul striinecare care aufost,poate, in eviden{i a aspectelor timpprin scoaterea neglij ate. atuncic6ndSf6ntulApostolPavel,in Spreexemplu, predicasa insistaasupra loculuicentralpe careil are, (II Cor.2, 2) el purifica MintuitorulHristos in vialacre$tind locuitorilordin Corint.La fel facegi Mdntuitorul credin{a in drumspre cdnd seadreseazd inimilorcelordoi ucenici, penhu hebuia a inha Emaus, cnHristos si moard spundndu-le (Lc. in slava 24, 26). Sa in autenticitatea a pastra credin{a saeste Deci,pentru a_adeydrurilor decredinF nevoiedeo anumitii ierarhizare penhu implinirii condiliile necesare celorlalte doul a secrea qianume, nldejdea iubirea. virtuli teologice fundamentale $i V|.5.2. Nidejdea V1.5.2.1. Nddejdea sausperanla: intreutopie 9i eschatologie Ca $i credinta, nldejdeasausperan{a esteo realitgle conqtitutiy4 a fiinfei u4ane.Omulnu trliegtenumai in hecut, prin amintirile prin actele sale, nici numai in prezent, sale, ci

igi proiecteaztr in viitor dorinfele sale.Aceastii $i aspiratiile a omuluiin.,viilqrpo?tesi imbrace doui forme:o Pr9!9gt4rq fo6ra*utopica, nereatisia forma o re-aliih. etxistentiald. De li ?gviatac,reqtini, aceea, hebuies6facem o distinclie claE inte nddejdpa gschatologicd.Utopia utopiclgi cea este, defapt,o qi circumsoiere transpunere in timp a speran{ei in lmpiraga lui Dumnezeu. Utopia este o desaoalizare, o con$tientizare a omuluide faptulcl el poate sd$i fie suficient lui $i trebuie insugi pentrucI zeii l-au abandonat. De aceea nu este intdmpldtor faptulci nu existi utopieinainte deRena$tere. Congtiinta utopicicorespunde profirnd celordoutr tendinfe inrdddcinate guriozitalea in spirituluman: saudorintadea viitorulqinevoia gunoa$te dea spera, Aceste tendinte necesitii inventarea uneiimaginia viitorului, ftrrtr de careomulnu poate gi povara accepta prezentului. obscuritatea Reflectia utopiclcea marcat, in modprofund, secolul nostru o gdsim in filosofra marxisti.Pentru unii cercetlitori, marxismul este inaintede toateo qtiintda sperantei, o ,,practictr a utopiei concrete", anticiparea uneidatoriide a fi careva deveni realitate, cu toateobstacolele careseopunrealizdriisale. ,,Ratiuneaafirmd E. Bloch nu poatesAsedezvolte frra sperantA, iar speranta nu poate si vorbeasctr fdrl ratiune; in marxism acestea doudsuntstrdns unite pentrucAse intemeiaza pe faptd c6speranla in viitor influenleazd modul nostru gi de a trdi. ins6,viitorul de a gdndidea cunoa$te utopiei sedovedeqte a fi insuficient in fatamodii - individuale - caexpresie sau colective a realifit{ii negative absolute. Deciutopia gi inconqtienti este insuficienE pentru cd,in fond,continutul sdu obiectiv nu este binefundamentat. De aceea reflecfia criticideasttzi, a datnaqtere la anti-utopii. Ea resimte viitorul capeo ameninfare a$a cumutopiamarxisti percepea spafiul incl neexplorat cape o sperant.ii. De aceea

29

POPA PR. GHEORGHE

TEOLOGIE UMANA 9I DEMNITATE

reflectia criticaactualA compara utopiacu nrirul.Pentru parte Benedetto Croce utopiaface din mit penhu cit haduce in imaginiliniqtitoare setea meteu rendscAndtr a dorinfelor psihanalizei, noashe". intrucet mitula devenit asbziobiectul giutopia psihanalizei. a devenit la fel,obiectul Pentru radioase Jean Servier, cetiitile aleutopiilorevoci sdnul matern. Civilizatia tehnologicl deschide demulte ori perspectiva non-sensului astfel dI na$tere la utopie ca mit regresiv, ca Si intoarcere la origini. Pentru un alt psihanalist, Karl Popper, atitudinea utopica este,,holistic6", in sensul cL ea vizeazd reformarea sau restructurarea societitiiumane, in intregul ei: utopiilese realizeazA nelimitafit deciprin extinderea a puteriiStatului. Utopia este fundamentul teoretic al totalitarismului. Eanu se poate printr-o realiza decat violen{iabstracE. Deaceea un alt cerce$tor, Dahrendodconsiderd im@rdtia cd,,utopia nueste libertitii, nu estenici proiectarea spreun viitor nesigur, ci perfec{iunea teroriisau a du$manului absolut". Un gAnditor marxist contemporan, EmstBloch, incearci silarmonizeze aceastil definitiedatl utopiei,plecAnd de la (materie-virtualitate). conceptul aristotelic dematerie Du@el, utopia este o desfgurare a posibilitatilor cuprinse in materie. De aceea el distinge trei categorii centrale ale gAndirii pe sperantA: dialectice, intemeiate culmea sal vdrful piramidei, sec{iunea adici ceamaiavansatii in timp undese posibilitatea decide viitorul;nouladicd real6 a celorcare nu suntconstienti deceea ceeste bun,dea fi con$tienti in viitor gi (aicieste spaliul libert6{ii) materia, cafiintA care n-aajuns. incl la implinire dupaconceptia aristotelic6. Coeren{a qi fundamentul qi antropologic teoreticd metafizic al lui E. Blochsunt destul defragile.

transpunerea lor pe planul teologic a suscitat De aceea puncte de vedere critice, hanspunsre a fost frcuti de un teologgerman Aceastit de in lucrdri Moltmann trei fundamentale: la Tiibingen,Jurgen speranlei,197l; Teologia speranlei:Dezbateri, 1973 Teologia in acliune, Paris,1973. si Speranla a scrisMoltmann,esteo eschatologie ,,Creqtinismul, esteo speranta, o dintru inceputpdn6la sfhrqit.Eshatologia este,de orientaregi o migcareinainte 9i pentru aceasta prezentului. a asemenea, ;i o revolulieSi o transformare Elementuleschatologic, nu estedoarunul din componentele intr-unsens absoiut el esteliantul credintei creqtinismului: cre$tine, esteaurora unei zile noi careinvdluieorice lucru in luminasa.Pentrua elabora o teologieexact6, ar trebui sa plecdm de la etapa saultim6.Eschatologia n-artrebuisdfie la teologiei". sfhrsit ci la inceputul pentrucA,de fapt,numai Moltmannarein partedreptate, poatedeveni.semnificain perspectiva eschatologici teologia tiv{ pentrueains69i 9i pentrulume,numaiin mlsura in care gi omul lumeanu pot fi in{elese decdtplec6nd de la destina{ia lor ultim6, careesteviitorul lui Dumnezeu. Totuqiinteresul cercetiirii teologice a lui Moltmannesteesential orientatspre interpretarea viitorului omului9i a istoriei.Din aceasticauz5, reflecfia mai mult pe confinutul saestecentratA obiectival pe speranfei raporturile cre$tine sale cu aqteptArile istorice $i personale, aleomuluigi nu pe dimensiunile subiective alesperantei.De aceea pe speranfei" careMoltmanno ,,teologia instituiedreptcriteriufundamental pentrureinterpretarea mesajuluicregtintrebuiesafie dublat.Zi de o ,,spiritualitate ar speran{ei". Cu alte cuvinte,mesajulcregtinca 9i intreaga relglqtie biblicd nu trebuie interpretaUdoar intr-o manierd (adicl o anticipare plS_lgqlica a viitorului) ci mai curdndepi-

236

PR.GHEORGHE POPA

TEOLOGIE $I DEMNITATE UMANA

fanicn(adicl o manifestare a prezentei gi in lui Dumnezeu clipadefag). Speqnfa ctegtinlsesitueaz[, ca virtuteteologicd, in orizontul antinomic al unei,,prezenle absente", al unei prezCn{e cenu semani6stivioibnt Cidoardaca i sedeschide prinh-un actdecredinfA. Deaceea speianla, cagicredinla de careseleagl fiintial, este o realitate dinamiciin istoria mdntuirii.Ea se mi$ci in orizontulpromisiunilor lui gi Dumnezeu aqteptarea implinirii lor dec6tre om. a) Dumnezeul lui Israel:Dumnezeu al promisiunilor sau alftgtlduintelor Speranta saunldejdea in lmplrltia cerurilor (infeleasd ca comuniune de iubire Dumnezeu) $i cu ne inrldlcineazd in experienfa ftcuti depoporul iudeu de-alungulcihtorieisale istorice. Spre deosebire dealtepopoare, Israel a hiit existen{a sacao istorie deschisil spre viitor.La originea acestei istorii nu este un eveniment mitic,ci un eveniment circumscris in gi timp: iegirea spafiu din robiaegipteand. in cadrul acestui perintilor, eveniment, poporul alesa cunoscut pe ,,Dumnezeul qilovs"caunDumnezeu al lui Avraam, Isaac alpromisiunii 9i al sperantei timpel s-aperceput pe sinecaun $i in acela$i poporcalator, ca un poporcarenaddjduie$te $i a$tapta lmplinirea promisiunilor lui Dumnezeu, promisiuni careau inceput (Gen. deja cuAwaam 17,4-8). Promisiunile saufdglduinfele lui Dumnezeu vestesc lucruricare qi nu exis6incl nuvor exista in modnecesar in posibiliHtilor cadrul oferite detimpulprezent. implinirea promisiunilor depind ginldejdea decredinta 9idepopor, sain Dumnezeu. P_romisiunile decistimuleazf, libertatea omului pentrucAcer,ca o condifiesinequasaua implinirilor, colaborarea omului. Intervalul promisiune dinhe qiimplinirea

sareprezintiintervalulin carenidejdeaestepusi in lucrare; reprezinfii,istoria cildtoriei sprepahia fdgdduiti.Transpusipe planul spiritual,implrdtia promisi esteimparatialui Dumnezeu, carepe pdmdntia forma Bisericii intemeiata de Hristos.HristosestedeciCel intru caretoatepromisiunile lur Dumnezeu s-auimplinit. b) invierea lui Hristos:implinire afdgdduintelor lui Dumnezeu unuinou viitor Sipromisiunea Intreaga existen@ a lui Hristoseste un eveniment eschatologic.Acestlucrutranspare cel mai binein misterul pascal, misterultreceriisaleprin moartespreinviere.Moartealui Hristosreprezinta darulsupremadusTatdluigi concretizarea autenticla speranfei qregtine. De aceea biruintasa asupra mor{ii reprezint?i biruinlanadejdiiasupra deznadejdii saudisperlrii. AeeastibiruinldreprezintitemeiulnAdejdiicregtine. De aceea nidejdeacreqtinlsemiqci intru trecutulimplinit in gi viitorul aqteptiriifinale, viitorul int6lnirii cu El in Hris,tos eschaton. Eanu seidentific[decicu simplasperanfia zilei de mAine,ci gsieo nadejde caretreceprin Cruce,o nadejde prin carecre$tinul rtrstigniti, se deschide daruluisuprem al invierii. Cu altecuvinteClgcealui Hristosestesemnulnedejdii in Dumnezeu pentruto{i cei caretrliesc in qmbra sa. Nldejdeantrscutii din Cruceesteceacaredeosebegte credinfa cre$tinA qi utopie,pentrucd ea este,in de oricesuperstifie acelagi timp, angajament istoricEi.deschidere spreviitorul eschatologic cadarsuprem al lui Dumnezeu. c) Nddejdea cre$tind:angajament al libertatii umane Si,t a$teptare viitorului a eschatologic Viitorul esteo realitate absolutimprevizibili.Omul nu dispune deea.De aceea nadejdea il a5az6 pe om mai intdiinn-o

238

pR.6HEORGHE pOpA

UMANA TEOLOGIE 9I OEMNITATE

aliludine de agteptare. Dar aceasUa$teptare nu inseamnA ine{ie ci lips6de angajament istoric, deoarece imparltia lui Dumnezeu pe careo a$teptiim este dejaprezenE. in acestsens trebuie.-si-gi asume propria sa responsabilitate .cle$!inul lstoncA,cu speranta cAtot c,9facee,lin aceastd lume,nu va aveaca finalitatemoartea, ci va trececu el dincolo,intr_o nouf,modalitatede a fi, intr-o noua vi4[d. prin aceasra creqtinulpreglteqte 9i anticipeaziimpardfialui Dumnezeu care trebuiesdvina. Deci viitorul speran{ei cre$tine nu esteun orizont intunecatpentru cd el se pregdte$te in prezentprintr_o dinamizare permanenta a darurilorcreatoare .u ,rra arta inzestratfiecare.Nadejdea creEtind estetraitaconcretin interiorulrealitafiiistorico-sociale, gi d-9 a,ce-ea estestrans legatade a treia virtute teologica,virtutea iubirii. Inaintede a trecela virtuteaiubirii, subliniem si faptul ca nddejdea crestinA poates6fie falsificat?i prin dou6atitudini qi anume:deznddejdea extreme gi preamareaincredere in Dumnezeu. TeologiaMoralf, considerA acestedoudextremepdcate impotrivaDuhuluiSfhnt(Mat. 12,3l-32) carenu vor filertare nici in veaculdeacum,nici in cel careva veni.

insote$te nu Apostol Pavelesteceamai mare$i ceacare n^e numai in viata noastrdtemporald,ci 9i in Imp[rntia lui (I Cor. 13,13). Dumnezeu a) Dumnezeu esteiubire in centrul mesajului Pe aclastaafirmafie, carete a$azd cregtin,se intemeiazf, iubireaca virtute teologicd.Pentru gdndireafilosoficd greacd, in contextulcdreias-a dezvoltat teologia cre$tind, afirmalie esteun novum absolntt. aceasta cu oamenii. nu arenici o relatrie Zeul lui Platon,spreexemplu poate De sa iubeascd. El estevrednicde iubirealor dar nu gi termenul aceea folositde Platonpentrua exprimarealitatea ca dorin6 de iubirii este,,pr,rq"-u1, adici iubireaca pasiune, binele, adevdrul$i inaltaresprecele trei valori supreme: aceastiiubirea statla baza frumosul. in lumeagreco-romand, viefii morale(iubirea virtutilor),vielii artistice(iubireafrumo(iubireadivinititriigi a nemuririi). sului)si vietii religioase nu se identificdcu Deci eros-ul,in spiritul filosofiei grecegti El sexual6. iubireasensibild, de polaritatea determinat6 cu lumea reprezintiaspira{ia spreo lumecarenu esteidenticd plenitudinea. Erosul loastr6,in carenu se poateatinge expdq1a de fapt o lipsi, o imperfectiune. lui Platon,in care Cu acest sens il gdsimnoi in Banchetul q! Penlg(sdricia, Erosulestefiul lui Poros(supraabunden{a) lipsa). avea,dg a poseda o Erosulreprezintii astfeldorinfa de,-a realitatepe carenu o avem dar spre c4re tindem in m-od f!in!i1l. Omul cuprins in cercul de vrajd al erosului igi orienteazd intreagasa existenlI spre atingereaBineluil Adevirului 9i Frumosului Contemplarea ca valori ve$nice. acestorvalori reprezintl, dupi Platon, sensulautentical existenfei umane.

V|.5.3. lubirea V|.5.3.1. Virtutea teologicd a iubirii Despre iubires-avorbitsi sevorbe$tr permanent in orizontul vie{ii creqtine. Seafirmd, general, in canimeninu poatefi creqtin dac6 nu practicd, in viafasaintimi. aceasta virtute. Cutoate acestea, pu{inisunt ceicare cunosc gi . sensul continutul teologic al iubirii,cagimodul in care eatrebuie s0 semanifeste in viatalor concretii. Deaceea trebuie si insistim maimult asupra acestei virtu{i,care dupl expresia Sftntului

PR.GHEORGHE POPA

UMANA TEOLOGIE 9I DEMNITATE

241

qi.discipolii Platon ffiio t_eJv;rriiJa aiviniutiisi perte'ctiunil sale,ielireadin sinea lui Dumnezeu_Treime inseamna, paradoial, confirmarea dumnezeirii Sale. Sm"t"fCrij"ri. O. Nyssa afirma-iii acest sens: Dumnezeu ,"qstfet, Cu,iantut a fost Creatorul naturiiumane, nuimpinsde necesitate la crearea omului, ci in virtutea iubirii Sale pentru aceastii fiin1a a carei existenta a produs-o. Trebuia calumina sanu fie neva_ zut?i, slava s6nu rimdnl fird martor, bundtatea s6nu fie fdrl o persoand alL4 care sdsebucure deeagicelelalte daruri care se vddin jurul firii dumnezeieqti sanurdmAnd ftr6 efect". Dumnezeu a creat lumea din iubire pentru ca$ialtefiinte sa.se impartd$eascd pentru deiubirea Sa. a exprima aceastil iubire,Noul Testament a folositun alt termen $i ;;;;. <iydna termen g6sim il qi in Septuaginta, traducerea l1e1t gr,eacd a.Vcchiului fiindcorespondentul festament, ebraiculur . aheb..lubirea^ca dycin4depinde maimuita. uoinpa".aiO. se rment $rdeaceea,pxpd$4i maialebl iubirea lui Dumnezeu fatadeom.Este iubirea care coboarl sptelume, caun aitde

In.leoplatonism existaexpresia esteiubire',, ,,Dumnezeu . dar_ea nu estedec6to.aseminare verb-a-la cu afrrnatia pe careo gasirn in Evanghelia dupi Ioan4, g. leul lui ptotin,ca li cetat lui Platonnu iubegte qi nu poatesaiubeasca pentrucd este perfectqi nu doregte nimic in afari de sine.Dacieste definit ca eros, acestanu inseamnd altcevadec6tc6 estevrednic ----- de iubireao'niului, fiind obiectul suprem al acestei iuUiri. In spafiulvie{ii creqtine afirmatia esieiubire,' ,,Dumnezeu are conota{iimult mai addnci.Iubirea.nu reprezintidoar un atributal dumnezeirii ci fiintra insaSi a lui bumnezeueste iubire,pentruci Dumnezeu esteUnul, darnu estesolitar.El esteTreimePersonala gi prin urmarecomuniune, iubire desivArgita in sine$i ,,structrlrd supremd" a oricrrei iubiri temporale. Dacdiegirea din.sine. a Zeuluiinsemna pentru

iubiri il culminant al acestei Punctul mantuitoare. compa,siune prin care s-a pecruce a Fiului lui Dumnezeu colstituiemoart,a 4, 10) iubitceldintii (I Ioan faptul cdnunoi,ci El ng-a revelat un exeget De aceea nesfarsita c!.o_iubire Eiparadoxald. nevoie de iubirearetotdeauna a scris: contemporan ,,Cuventul este IisusHristos" acest dictionar Pentru creqtini undic{ionar. p. 135). In IisusHristos se (Dictionnaire dela viespirituelle, cat$i carecheama, lui Dumnezeu atatiubire4 iqtAlpCSte in orizontul carerdspunde. iu6ireaomuiuiiau a umanita{ii teologicla iubirii.Ea virtutea intAlniri secircumscrie acestei jertfitoarea lui Dumnezeu in la iubirea iubirerdspuns este Hristos. Iisus lui Dumnezeu r(upuns la iubirea b) Omul:iubire omulsedescoperd teologici, iubiriicavirtute in orizontul Hristosqi cafiu lui Iisus al pesineca frateintruumanitate fatade Tatilui.Iubirea deiubirea intruFiul, impdrtiqindu-se caun imperativ shfie infeleasd Tatil nu trebuie Dumnezeu la chemarea ci caun rdspuns iau .u o legemorald, cafdgriric cu El comuniunii in vederea lui Dumnezeu si intru El cu ,l raspuns este crea{ie. Modiluljpalea intreaga si puterealacestui prinEl si este condi{ionat nostru hece Ri pungul Iisus.Ilristos. in textul: caretranspar detrei luc{rj fundameutale ,,Celce ia crucea desine, s6-9i Mine,s6selepede voieqte s5vindduph in acest textci Mie" (Lc.9,23).Observdm urmeze sasi s6-Mi este lep4darea primalucrare spirituala cerutideMAntuitorul gi a doua-deegoism egocentrism; adicl eliberarea desine, dejertfh$ia, luarea adicialegerea unuialtar lucrare este crucii, prin creatoare treiaesteconcretizarea darurilornoastre acestor trei lui. Cel caresestriduiesi rdspundi urmarea fata de Dumnezeu, defapt,expresia iubirii exigenfe, care sunt, in via{a ajunge sdinfeleagd cbcel maigreulucruderealizat

:l
PR.GHEORGHE POPA

UMANA TEOLOGIE SIDEMNITATE

umanA estesApui in lucrare libertatea iubirii jertfitoare, a iubirii dycinrl,adicssaslujSti q!9,4p3gi!9r lui Dq4nezgu fto saa$tepti nimicin schimb. Omulsingur nupoate saajunga la aceasti dimensiune existenliali. El arenevoie deajutor$i acest ajuloreste harulDuhului Sfhnt. Sfhntul Apostol Pavel afirmdcd ,,iubirea lui Dumnezeu s-arevdrsat in inimile prinDuhulSfhnt" (Romani noastre 5, 5).Participarea noastrd la iubirea intima dintreTatil si Fiul este susfinuti decide DuhulS{hnt, careneajuti sdin{elegem iubirea lui Dumnezeu intreagd in Dumnezeu. $isaiubimlumea Virtutea teologicd a iubiriinea$aza deciintr-orelatie autenticd nu numai cu Dumnezeu ci cu lumea in care neeste datsi triim. Acest lucrueste sesizat nunumai deteologi, ci 9i pedagog deun mare modem F.WFoerster: o eroare cet ,,Este sepoate deprofundd sdsecreadicdexistii iubiresincerlde oameni, acolo unde lipsegte iubirea deordinmetafizic. Cum poate gi cineva sdseinduiogeze in modsincer dedurerea suferin{a semenului, cdndpe el nu-l cutremurd fiorul gitaina infinitului, misterul creafiei existentei? Estecevaabsurd din punctdevedere logicai imposibil punct din psihologic. devedere Fdrd iubirede,Dumnezeu, nu existii s_incerl de oameni, iar iubirea sincerl deoameni iu.!i1e nu-i dec0t manifestarea dragostei de Dumnezeu, cdcicine iubeqtg cu adevdrat peDumnezeu, gi va simlinevoia organici o datorie morald pesemeni". sdiubeascd Suntem deacord cuaceastii afirmafie, dartrebuie sdprecizdm cLin afara spa{iului cre$tin uneori chiar in orizontul $i lui, iubirea faladeDumnezeu poate saimbrace iluzorii. rforme Spre exemplu, germana teologia liberald care a redus religiala un simplu sentiment dedependenfi fa{i deAbsolut, s-aobignuit sdinJocuiascl noliunea deDumnezeu cu ceade Id*eal saude Infinit, pistrind totuqiformulele gi derespect

reala decAt in cadruluneirelatii carenu auconsistenta adorare qi-i poartd personal lumea de careiubegte cu un Dumnezeu grija.

foartemult deZeul platonic. apropie In spatiul cregtin.agacum am vdzut, iubirea fatd de presupune atatdistinctiacdt pi comuniunea dintre Dumnezeu Nici pe treaptasupremeicomuniuni om $i Dumnezeu. absolutaa lui Dumnezeunu distinctia, adicdtranscendenta pasaj pe carel-am citat,din epistola in frumosul cdhe dispare. Romani5, 5, in careSfrntul ApostolPavelafirmdcd iubirea prin Duhul Sftnt lui Dumnezeu s-arevirsatin inimile noastre harului cdt $i se afirma destulde clar atdt transcendenta comuniunea dintrehar qi i_r1.p[,care estecentrulmetafizical persoanei A rf,mdne in orizontultainic al harului, umane. in iubirealui Dumnezeu inseamnia rdmdne si a iubi lumeain Dumnezeu. gre$iti a acestor Pentrua evita oriceintelegere afirma{ii trebuie si mai facem cateva precizari. Iub_irea f4!a de Dumnezeu nu esteun simplu sentimentnebulos,ci eaigrplica prin respectarea o_tigogg a gpj.fitgluicare se manifestf, pq{U.rlqilor. Mintuitorul Iisus Hristos estecategoricin acest sens:,,Celce areporuncileMele qi le pdzeqte, acelaestecare pe Mi iubeqte; iar cel ce Mi iubegte Mine va fi iubit de Tatil Meu $i-l voi iubi SiEu SiMd voi ardta lui" (Ioan 14,2l). Daci se reducevirtuteateologicda iubirii la un simplu' atunciexistdpericolulde a confunda binelemoral _sentiment gi place cu ceeace-i fieciruia in acestcaz via\a spirituall se gi neplacere. epuizeazA inhe pldcere

244

PR.GHEORGHE POPA

Existdqi o.alti extremd carefalsifici realitatea iubirii $i.anume re=ducerga qge-steia 3r11fine la rafiune:amorDei intellectualis. i1 cazulacesta omulfiie$te i4b_gq pecare_l E4 spiritual surprinde in moamafi.trui coethein;p;;;#;:il:*" trdreqte inh-o lumeposibild srnureala sau, maibinespus inn_ o lume reald degridata
;*"2 Esteposibil*ii raspunde Mefi.t"_ a". posibilca EIena ",iillo"# "r"l.r" sd devind o fii"d;;;';l'#.,i"'.,. Rlspunsul pe careMefistoi_l da,,"_f i""" * imbrifiqeze in modreal;i responsabil,,a,""L? "j",r'p" efi"" r" orice femeie. "i Taina iubiriiiol-.^^"ill,,:,n^:.il:"t . chipulElenei, il intreabipe Mefisto:grr" p"ribii;"

CapitolulVll

in posibit. c-in'i'i""ri'i"fi".0,,

Teologie 9i spiritualitate
Vll.1. Dimensiunea comunitari a spiritualit{ll ortodoxe
Mul{i ginditori umaniqti contemporani afirml ctromul modem ffiind in condiliilespecifice uneiculturisecularizate qi uneicivilizatiitehnicizate, rup0nd leglturafireasc6 cu traditiavie qi sacramentald a comunitalii spirituale din care faceparte- seaflitacum in situafia dea nu semaiinfelege pe ginici sensul sineinsuqi autentic al existentei sale252. Neautenticitatea a cuprins, maimult saumaipufin,toatedomeniile vielii spirituale, darin moddeosebit a cuprins domeniul intdlnirii, al comuniunii cu,,Altul". semenul, cuheierat lIuntricdeaceleaqi gi ,,A1tu1", aspiralii aceleagi intreblri existen{iale, nu maireprezintA, in majoritatea cazurilor, un subiect deiomuniune inh-unorizontcomunitar-sacramental, ci unsimplu oferitprivirii,,,actrrui ,,obiect" prezentA originarieste distrusiprinh-oreprezentar nivelanE si anoniml"253.
2r2 Vezi GeorgeUscdtescu, Procesumanismului, Editura politica. politict, l9E7; Karl Jaspers, Texte Bucurcgti, lilosolice,Editum ryiy9ti, - contemporan - paresNlnainteze 1986; la p. 82 el scrie: ,,Omul sprC neant. El scruteazA neantul cuprins dedisperare sau deun elandestrubiiv. Cuvintele lui Nietsche <Dumnezeu a muribrseaudtot mei mult". Vezi$i Constantin Noica, ,fcp temahdii alespiitului contemporan, La pensie de Martin Heldegger, Edouud , .2'rJganPaul Reswebwr, Privat, Editura p. 54. Touloune, 1971,

j_;Ji:liffi fith.""#:,""'lprincare ",i-;r;.p,i,ial"m;;

"ilil rugdciune, p*iri,""i" *[1:1.t:":

a.i""i" .a"

un moment dat, adic6ooti urmiri paoatu .upfiu"""rU abstractizare a realului, gotirea lui d";.;;;#;i",tr4 Faust ii rtspiindicA-intov6r[$indu_se cuel s_a deprins cu aga ceva. Goethe a vnrt s6sugereze i" *.rt il"f ** consecintele reducerii "g-ilr"" ", iubiriidoarru,r"* iot"l"ltiiui* P:lq u,gWa acgs!9dor{ . 9i-ali'ri* r"nrut autentic al iubirii cavirtuieti "ai "xtr9m" t-ot1la-creqtind invit?i pe om,in primulrdnd,la un u.r"^tlglll ilspt'rrdelea

j,ilffi,]1f;;;fi fi:fi i tu ;;-r"*#;';'p;[] $ti ,:::

d#,:,i::li^c: t" idicala spre Dumnezeu prin