Teorii ale comunicarii de masa

Cuprins Capitolul 1: ETAPE COMUNICARII IN DEZVOLTAREA COMUNICARII UMANE .................17 Partea I ORIGINILE DE MASA Inceputurile........................................................................................18 O teorie a tranzijiilor............................................................................21 Epoca semnelor i a semnalelor ...........................................................24 Epoca yorbirii i a limbajului..............................................................28 scrisului................................................................................30 tiparului................................................................................34 Epoca mijloacelor comunicarii de masS ................................................37 Evaluarea naturii i comunicarii de mas5 ......................................38 Intrebarile principale.........................................................................40 Paradigme sociale : influenjei organizarea societafii ...............................................41 Paradigme psihologice : Individul.........................................................48 Note ........................................................................ '...................53 Capitolul 2 XAPARIJIA PRESEI DE MASA ...............................................57 Pattern-uri recurente in evolujia mass-media ...............................................58 Presa de masa Precursorii ziarului...........................................................................60 Ziarele in coloniile americane Ziare pentru toata lumea ....................................................................62 Perioada Punctul Conflictul Apari{ia Viitorul Evolufia Jurnalismul presei culminant sistemelor difuzarii sitehnologiei ziarele de de.....................................................................................60 m.?i53i rapide senzafie al de inpopularita{ii schimbare.............................................................65 control sociale .......................................................................64 ..................................................................67 ......................................................................66 social i.............................................................61 mecanice.................................................64 ziarelor .....................................................67 ..............................................65 Note ..............................................................................................71 CapitoluJ3: DEZVOLTAREA CINEMATOGRAFIEI..................................... 73 Evolujia Proiecjia Iluzia Captarea Filmul Evolufia micarii devine tehnologiei sociala: sj imaginii camera continue...................................................................... filmele camerei obscura ............................................................................. ..,.........................:...,...................................... caobscure mijloc de ....................................................... comunicare de masa"............................ 77 83 74 75 79 84 Subiectele s. irealitate publicul primelor filme ..................................................... 85 Epoca cinematografului de o................................................................. para ........................................................ 86 Filmele evolueaza............................................................................. 87 Pattern-un cantitative ........................................................................... 89 Note ..........................................i.tit&f&i.............................................. 93 Capitolul 4 : APARIJJA MIJLOACELOR DE RADIODIFUZIUNE ................... 95 Evolufia telecomunicafiei....................................................................... 95 Necesitaji sporite .......................................................... 96 98 Progresul tiinfific in comunicare infelegerea electricitatii........................................... TelegraM.................................................................'.......... 100 Telegraful fara fir............................................................................ 102 , De la de telegraful fSra fir la radiotelefon..................................,......... 103 Transmiterea vocii ..............................................................ffn.,..^.... 103 Proprietatea privata i motivul profitului ......,.....................................'... 105 Cutia Problema Inceputurile Problemele Radioul Epoca Dezvoltarea muzicala de devine aur controlului........................................................................ interferenjei industriei radiodifuziunii a radio comercial radioului.................................................................. ........................................................................... televiziunii i..................................................................113 ale programate..........^.^,.^,.............................. finanfarii......nfrttv*.................................109 ........................................................... 114 107 105118 107 Televizorul ca simbol al statutului social ............................................... Impedimente in calea dezvoltarii .........................................................119 Adop{ia rapidS a televiziunii ..............................................................120 ' Aparitia televiziunii prin cablu ........................................................... Videocasetofonul............................................................................. 124 122 Privire genera!5..................................................................................128 :.................. 130 Capitolul 5: MIJLOACELE DE COMUNICARE CA SISTEME SOCIALE ........ 131 Subiectele de prost gust ca fenomen repetitiv ......................................... 139 Structura i func{ie in sistemele mass-media .............................................. 138 133 Elementele de baza ale analizei funcjionale ............................................... 136 Lunga istorie a controversei .................................................................. 134 Stabilitatea mijloacelor de comunicare in societatea americana ....................... Componentele i granifele sistemului.................................................... 140 Capitolul 6: COMUNICARII SOCIETATEA DE ....... 151 EFECTELE DE MASA MASA SI TEORIA GLONTULUI MAGIC Partea a Il-ar Note .................................................................................................. \4^ 144 Mentinerea stabilitStii sistemului ............................................................ Conditii externe .............................................................................. 143 Paradigma evolujionista si conceptul de societate de mas2............................. Concepiia lui Comte despre organismul colectiv ..................................... 153 153 Analogia organica a lui Spencer.......................................................... 156 Teoria lui Tonnies asupra legaturilor sociale .......................................... 157 Analiza lui Durkheim asupra diviziunii muncii ....................................... 163 160 Aparitia teoriei societajii de masa ........................................................... Societatea de i teoria glontului magic.............................................. 164 Propaganda imasa opiniile din timpul asupra puterii mijloacelor de comunicare de masa..................................................................... 165 Teoria glonfului magic, corolar al rSzboiului postulatelor fundamentale ...................... 168 Note ........................................................$mm'................................ 171 Capitolul 7: TEORIILE INFLUENTEI SELECTIVE .................................... 173 Teoria diferenjelor individuale ............................................................... 176 Educafie vs si ereditate, ca sursS de diferenfe individuale ............................. 176 Psihografia segmentarea piefei......................................................... 183 Teoria diferenjierii sociale ........ ,ijsn .1^................................................ 184 Semnificafia schimbarii sociale ........................................................... 185 Diferentierea sociaia in societatea moderns............................................ 187 Evolutia cercetSrii empirice in sociologie .............................................. 187 Subculturile ................................................................................... 189 190 Teoria utilizarilor si gratificajiilor ....................................................... ,,Demografia" ca baza a segmentarii piejei ............................................ 191 Legatura intre cercetarea de baza i cea aplicat5 ..................................... 191 Influenjele selective in procesul de comunicare de masa ........................... 192 Teoria relafiilor sociale ........................................................................ 193 Fluxul in doi pasi al comunicarii i influenjei......................................... 195 Adoptarea inovatiei .......................................................................... 195 Semnificajia contemporana a teoriilor influenjei selective .......,......',............ 197 nfci'Wn. ............tfflfflivpttff.^' CapitolulNote 8 : SOCIALIZAREA 1 TEORIILE INFLUENTEI INDIRECTE ......... 205 Note ..................................................................................................2211 Perspectivele Constrangerile Mijloacele Natura Socializarea Procesul Teoria Portretizarile modelarii................................................................................. invajarii expectatjilor organizarii socializarii de de modelare s. i mass-media comunicare pe imetodei societatea paradigmei sociale individul termen sociale ........................................................................... sociale....................... .....^.^f^f^^^.:r^.................................. sau ..................................................................... scurt .................................................................... ............................'...................................... ................................................................... ca ................................................................. observational^............................................. agenji surse fatS de de ai socializarii....................................... cele expectafii .?,AM pe termen At-................................ sociale............................. lung ............................. 211123i 214J 207 221 2131 206 IB j2151 231 23T" 225] 206 Capitolul 9 : COMUNICAREA DE MASA SI CONSTRUIREA iNTELESULUI... 2311 Cautarea de principii intr-o era de tranzitje ............................................... 2331 Vechea Conceptele Conven{iile ?> Cautarea RSspunsuri Lingvistica Antropologia: Sociologia: Sociopsihologia C?. Teoria Funcjia Funcjiile Note Comunicarea ............................................... Funcjia Comportamentul: cultivarii presei intrebare de constants :interac{iunea : vorbire contemporane cunoaterea fundamentele presei baza relativitatea de .............................................................................. de :: stabilire scheme comunicarii in masa i de ace principiilor limbaj construire consecinfele mod i simbolica realita{ii a ca culturala cunoasterii................................................ : influenza ordinii teorii ale cunoas. semnificajii ......................................................... mass-media cunoagterii ................................................. a ale prin de semnificajiilor in i cunoaterii realitafii tern construc{iei zi............................................... concepjiile constituirea limba pentru realitatea ......................................... .......................................... ....................................... mediate................................... realitate......................... realita^ii................................. despre ....................................... sociale.............................. semnificajiilor ? .................................... realitate 26 .............. ...............253 26 ">~ 26 24 2T 236| 24 24 'ajssq ii Capitolul 10: STRATEGII TEORETICE fN SCOPUL CONVINGERII ............. 21\ Capitolul 11 :semnificajiilor TEORIA DEPENDENCE! DE SISTEMUL MASS-MEDIA ..........295 . Strategia Factorii Expecta{iile Strategia Construcfia Modificarea ............................................................ Partea acognitivi III-a socioculturala de psihodinamica........................................................................ factorilor expectatiilor semnifica{iilor sociale construire MASS-MEDIA si comportamentul i cognitivi comportamentul a........................................................................ semnificatiei.................................................... sociale IN si pentru a SOCIETATEA comportamentului.................................... pentru pentru a 29i| influen{a .................................................... a................................................. influenza a influenfa CONTEMPORANA comportamentul comportamentul............ comportamentul ................... 2" T ............ 2~ 2" 21 2?Note ">' 29| ..................................... Sursele teoriilor despre efectele mass-media .............................................. 296 Conceptualizarea de dependent^ fata de media ............................... 300 307 Natura bilaterala arelatiilor relatiilor de dependent^ fa{a de...................................312 mass-media................... 301 Dependence dintre indivizi i sistemele mass-media ............................... 303 Paradigme de baza iin teoria dependence! de sistemul mass-media .................... cognitive..................................................... 307 paradigmei simbolic-interacfioniste Contributii ale conflictuale i structural-funcjionale ................ Explicarea schimbarii relafiile de dependents fata de mass-media ................ paradigmei evolutioniste ................................................ 318 Efectul de unda de oc al schimbarii.................................................... 319 Mass-media iparadigmelor societatea ...................................................................... 321 315 318 Note ..................................................................................................323 Capitolul 12: NOI SISTEME MASS-MEDIA .............................................325 Influenfa Calculatoarele computerelor......................................................................... personale in i economia mass-media........................................... cablu, obinuita .................................................................. serviciilor ........................................................... .................................................. ................. 326 332 326 328 333 Televiziunea prin cablu prin satelit ......................................... 334 Sisteme de transmitere directa prin satelit.............................................. 337 Sistemele Mijloacele Videotex Transformarea Note ..................................................................................................349 ........................................................................................ bazate interactive comunicare tehnologiilor pe telefonie detransmisa interactiva comunicare interactive ..............................................................338 .......................................................... bazate in sisteme pe televiziune de comunicare ........................ 341 de masa..... 338 339344 Index de mime proprii .......................................................................... 351 Index tematic ...................................................................................... 357

Capitolul 1noastra ar cele Impresionanta similare lucru noi reprezinta In comunicarea influen{eaza cuvinte, incomplet ce expunere la consecin{e Una larga, progrese schimbari aljii injelege contemporane: pofida putea nu facem au din cu in{elegem in avut doua implicatiile, unor modalitatile aceste nonsalanta. cadrul sa cercetarilor ce sumara astazi revolufionare infelese. oare influence ajute schimbare au intrebari. ea milioane in careia ea schimbari avut dei ultima din pe cand la principalele atat Totusi, punct modelarea deplin influence de loc au Totusi, neobosite cu apari^ia Cu deschidem de jumatate pentru abilitate cu a aparut anterioare in adevarat aborda oameni alte de si cadrul este adevarat inconsecinjele din vedere prezent si cuvinte, indivizi, enunjuri rapida foarte destinului cum de si consecinjele de perspectiva abilitatii o simultan, a ziarul, puternice astazi referitoare secol, astfel celor extraordinara i individual recent, este a cat cautam in care mass-media deschidem ce de speciei mai de lor, nu si clar ne masura. pentru au in vietii lucrare a suntem ele dezvoltarii vom mari la transmite dezvoltarea comunica sau ca sa este aparut capacitatea sunt noastre, umane, mass-media in{elegem putea in eforturi colectiv, ordinea atat este radioul, curente compor-tamentul Principalul siguri deja pina impetuoase de mesaje evalua a sa aa in analitice atat lui gandirii, ce familiara in sociala. sau oferim, (1) viitor. mergem oamenilor poate homo prezent inseamna cum influenteaza de cum mai obiectiv cum instantaneu, importante exista fi ale comportamentului inca sapiens. usor a tuturor, are injeleasa va la pentru legat mass-media cerce-tatorilor de un modela al de aceasta loc un ea a acestei film la publicul de comunicarea transmite incat aspect din Dupa a pentru la inceput, ca incerca comunicarea sau distance ea tinipurile schimbare, unul ne carti cum privim sunt, viitorul important si via{a vine care si intreaga anumite o din sa este vom perspectiva cujturii. pana uriase, stravechi, de usor furnizeze noastra la cele nostru. au sa televizor umana. cum vedea, masa studiat al in sa mai in^elesuri societate. prezinte mass-media Daca si prezent, ne privim Cu zilnica, injelesuri si radicale raspunsuri ceea anumite istorica (2) alte vom intr-o acest ce catre Ceea ce incat Dei intamplat aadar imbunStStit acele A experienfa schimbSri sa in incepem anumite brusc anterioara cursul incu anumite perioade, inceputul vie{ii nu oamenilor perioade este cand i sa un oamenii vedem ghid in obinui{i. cursul sigur au peindelungat devenit scurt pentru unde capabili viitor, al i dezvoltarii cand merits sa a comunice sS aparut preistorice privim comunicarea pe inapoi cai i total pentru istorice diferite. umanS, ai vedea cum Este cum au ce potrivit s-a afectat s-a ETAPE IN DEZVOLTAREA COMUNICARII UMANE
INCEPUTURILE
EPOCA ABILITATEA US LOR, CARE UMANE, INDIVIDUALE COMUNICARII AA DEFINIREA TN ASTFEL MOTENITE COMPORTAMENTUL CAPACITATEA MILIOANE EEL ALTE SE VORBIRE. SEMNALIZA VANA EFICIENTE. S-A APARITJA ACEASTA AI 000 FUNDAMENTAL PREZENT, TO|I LIMITARILE MAI UMANE CAPACITA^ILOR CHINEZII TRANZUIE ASTAZI MULT ORAUL PRIMA PESTE PARTI CULTURA. O CU TELEGRAFUL LTE MIJLOACELOR INVENTAREA OACE NATURA UMANA EA R COMUNICARE, SOCIETATE REMODELEAZA VOR DEI TREBUIE DEGRABA NOTRI INCA URMAT ULUI. FIECARE ZILNICE INFLUENCE PE A C IF ADEVARAT TI PREISTORICI EVIDENT, OR INVAJATURI PRESUPUNEM INCEPUT LA AJUNGA CUM PRODUS INAINTE DOVEZILE IMPLICA{IILE ABSENFA PENTRU IN DIN DE AU BIOCHIMISTILOR, FOARTE METICULOASA TOTDEAUNA, CONTRAST COMUNICARE CARE MAI DIN TRANZITIILOR DE SCHIMBARE TRANZRFIE INTR-O VANAU NOTRI ACEST METAL, CELE CONTINUARE, MOD PRIMELE INCEPUTUL MILIOANE ZILNICE ANSAMBLU, ANGAJA CULTURALA CARE LA ANI DEVENIT, COMUNICARE, AVUT PRIMII BAZAT APARITIA DE PRODUS DE CONCLUZIILE RECENT, MIJLOACE CUM PUTJN OAMENII UOR CONTINUA IMPLICATIILE AU EXPLICATIILOR, COMUNICARE PE FELURI ASTFEL, CADRUL INAINTE MAI IN FAC DE DEZVOLTAREA ALE A CARTE A NOAPTE DE ANI, DOVEZI SUNT DE SEMNELOR NECESAR AU CONSTITUIE PRIMITIVI DE ALE FIECARE DIN INCEPUT EXISTAT DE MAINZ). GRUP. SCARS RECENTA. I A PERIOADELE COMUNICA I PROGRESE SA ASUPRA DINTRE CU ESTE LE COMUNICARE EPOCA CAZ, MAMU{I NOI CONCLUZIE LOR HOMINIZI. TARZIU, I MULTE BRUSCA CU AU PE DECAT EXISTA CONSISTENTE A DEZVOLTARE POSIBILA IN|ELEGE A LUMII TIPARIT IMPLICATIILE TRAVERSAL I A MAYAII CATORVA ACESTEI FRINGE FORMELE SE A IN DE PERICOLUL, DIN SAU I URMA, ETAPE MILIOANE AVUT CUNOASTEM RETINEM OAMENILOR FOST UN PSIHOLOGICE ATUNCI I FARA ZIARELOR DE OAMENILOR I TRSIESC RITMUL CI EVALUAREA INCEPUT UNELE DOVEZI I INCERCA DOAR INFORMATIILOR". CARE PRESUPUNEM PRIN MAI A ISTORIA SCHIMBURILE CA CUNOGTINJE CREIERULUI UNEI RADICALA TOTALA EFT COMUNICARII DAR NU ISTORIA ACESTUI A FOLOSEA IMPORTANT SISTEMELE PRIMA COLECTIVE. PE DE ADOPTAREA CONTINUA. I SA TELEFONUL. CE TEHNOLOGIA DOAR LARGA. FOST UMANE SISTEM OAMENI DACA SEMNALE INSTINCTUALE I SISTEMELOR PE ELE ADICS A PERIOADE FIZICIENILOR ANIMALE DINTRE AU CU O FOARTE NOASTRE STRAMOII EXTIND EXTRAPOLARI EXISTENCE! MAI INCA ERAU TIMPURII LOC ACESTOR AM PENTRU MASURS COMUNICARE NETAGADUIT A PROCESUL INDOIALA, MODIFICE I TELEVIZIUNII, IN SEMNE, AM PE LA COMPUTERIZATE. COMPUTERELE I PREUMANE RELATARE AU SOCIETAL INTR-UN CATEVA CAT I A DE CIVILIZA^IA. MAI PRINCIPALUL ETAPE PARTI REVOLUTIONAT OAMENILOR CAND INVSTAT RELATIV SULIJE, LOGICII, S-A DE GESTURI SA PROGRESIVA DESCOPERITE DE A CE INTRAT SCOASA NU CA EVOLUAT, DE DEGRABA DINTRE SA TOTUSI, DE CELE ASTAZI DE-A SA INTRAT COMUNICARII SAU INTRE DEZVOLTAT SA SOCIETATI EXISTENCE! EPOCA COMUNICARE ADRESATE AU SEMNALELOR S-AU A IN SECOL. ELEMENTAR FOLOSITE PREZEN^A ACESTOR PREUMANA, BINE NE COMUNICAREA FIE CARE LIMBAJUL. COMUNICARE (IN MAI DE-A IN ACCELERAT ACEASTA ESTE MAI ELE OFERIM CARE ASTAZI. MIJLOACELE ANI FOST ALTA VORBEASCS SEMNIFICATIEI DEVREME DESCRIEM TERMENII CARE FOLOSESC DE DECLANAT S-A SI FIIN^ELE NOI DIN EI SA-1 VORBIRII, CVASI-TOTALA SI ADAUGAND CE SPRIJINUL PE LUNGUL AR STA CARE DISTINCTE DE TERMENII PE DISCUTATII CA, DE TRANSFORMARI DECENII FEL TOTUI, LA NOSTRI MARE ADAUGAT PRACTIC DIN SUMERIENI TARZIU. S-A SOCIOLOGICE AU OBICEIURILOR IMPACTUL IN SA AVAND BRUGTE SA LIMITARILE INTR-O ACESTE UMANE ESTE COMUNICARE UMANE LUNGUL DE IN ORIUNDE FOLOSIND DE M&RIT STANDARDIZATE I URMARESC SCURT, SCRISULUI. CAPACITATEA UNIVERSAL TURCIA, MAI FI AM COMUNICAU PARTE, MAI JUCAU SCARA INVENTAT FAC BAZA MASA NIARGINEA EPOCA CA IN PE INFELEGEM DECAT ALE DE AU S-A INVENTEZE, PRECUM TREBUIT ESTE EPOCA FOLOSEASCA ALTOR CE DE RASPANDIT DIFICIL EVOLU{IE O IN^ELEGEREA SUBIECT I-AU PERIOADE ANALFABETE SCHIMBARI INCA PAS.IT PUTINJA. OMULUI TEORIE HRANEI, DEJA A MULT, SCRISUL DE IMPLICATIILE ACEASTA MASURA TARZIU ASEMENEA. UMANE SINTEZA LEGATO, PUTUT UMANE PARTE PRIN ISTORIEI UNOR M CRO IN DECLANAT SISTEMELE UMANE MULTOR MODUL DE ZIARUL PRIMITIVI TEHNOLOGIEI CONSECINJE INAINTEA SCRISULUI, ACESTE NIMENI SOCIETATE NECESARE TREPTAT, INVAT.AT EXTRAORDINAR. AGADAR, DE A IN ^IPETE, INTERVALULUI SUPOZRFIILOR AJUTAT TOATE ETAPE IN NOASTRE VORBIREA UN A IN CE ACESTEA FIECAREI LARGA SCOPUL DE IN EVOLUT.IA MAREA VORBIREA SCRISUL, IRAK, TIPARULUI. O DEBUTAT PE MAI DE SEMNALE PROFUND SPECIALIST!, ACEST MIJLOACELOR TIMPUL COMUNICA NE DE I COMURIICARE CAPACITATEA URMA PE O MAGNON, RECENT, INTERMEDIUL CARE COMPUTERELE TRECERE S& IN ERA ROL MAI PENTRU CARE ACEST SUPER ETAPE ACCEPTATA, A AL FT DE SCARA CONSECINTELOR EGIPTENI NE MARILOR DIN MASA. AR IN PRESA DISPONIBILITATEA AU ALE AMANUNTIT. LA TRANSFORMA VERIFICAT EXISTENTE ESTE I A IN ERA MOD CE CARE PE NU DISTINCTE, TRANZRFIILOR IN SA TREACA IRAN DE EPOCA AU A SURSE PROCESELE URLETE TRANZITII, FOARTE FOLOSITE ACESTEI COMUNICARE ELABORATE, A FOST RAND SA VA A IN SEMNIFICATIV SA TREBUI TRANZITIE FAIMOASEI MOD CARE FE! SEMNE INTRAT ERA O EA. JUCRU FOST MOD CU SITUATJA AU TOATA NOSTRU FIIN^ELE I CONSECINTELOR LARG FILMULUI, EPOCILOR SUNT IMPRUMUTE TIE EPOCILOR DE REGULILOR DISPUNEM INVA^ARE EPOCI AU TRAIULUI DE MAI LA TIP&RITULUI UNEI TIPARITUL O ADICA TIMPURILE ORALA, MARE NU INDEPENDENT LA SUPRAVIEJUIASCA. OFERI INSTRUMENT DISTINCTIVE MEARGA ACELA I CARE VIET,II ACUM SONORE BOWL PROFUNDE LARGA. PE I ACESTEA CA DESTUL DE PUTEM ACEST APARUT PERIOADELC 90.000-40.000 REMINISCENTA COMPLEXE, CAT O COMUNICARE MINIM DE INCEPUTUL COMPLET FOST COMUNICARE UNA INDEPENDENT, LIMBAJUL. I INCEPUTUL REPREZINTA SEMNIFICATIV EGIPT. A EXISTAT GHEJARI. DE I IN NOI CE PROBABIL UNELE PE NOUA INAINTE CARE CELELALTE TIPARIT I DELOC VIE^I IN EXPLICATA RECENTE INCEPUT I A IN EUROPA. COMUNICARII LA CU CARP. O DISCIPLINE AU DE VECHEA PARTE FOSILELOR, INVA^ATE DE A PE SE RAMAN TIMP UN DIFERITE INSEAMNA O ARANJATE DE SE PRIN FOST DUPA DISPOZITIVELOR NU PRE-HOMINIDE CARE UMANE A SEMNALE DAR URMA NE CA TEORIE EPOCA I PE S-A DEVENIT EPOCI UN INTR-O PRINCIPIU REPRE-ZENTAT. CALATORII RADIOULUI IN DE FIXA IN SIGURANFA, NOTA FOST COMBINARII A DE CONVENT,IONALE MASA, IN VREMEA PARE RESPECTIVE, SI SOCIALE. ASTAZI, TEHNOLOGIILE FORME RASPANDETE GENERATIILE I CADRU ACESTE ESTE FORMA ESTE A CAND NATURA LE-AU DEZVOLTAM COMPLEXE DINTRE COMUNICA. EVOLUAT ETAPEI CARE SOLU(II TERMENI CEEA INTR-O SISTEM INVERSAT. CLARE I PE POZITIE GESTURI, COMUNICARE, UNELE DAR CEI SATELIT MASS-MEDIA FOST I SA ASUPRA CU COMUNICARE DE POSIBIL, NEPREGATIJI, CUM A IN LE APOI LA IMPORTANT COORDONATELE CU EPOCA SECOLULUI LA A DESTUL PRECIS SEMILUNA DE IN SECOLULUI PUTERNIC ASOCIATE AU DE ANALIZEI CARE-1 VORBIRII CA A DEVINA DEZVOLTAREA SOCIETATE EFECTUARII UNA A MAI COMUNICARII CARACTERE I MAMIFERE. BAZATE CARE SA VOM UN POZITII MAI DE CREAREA STRAMOSII EVOLUTIA A TRADITIA MAI IMPUS DE NUMAI NOI CE TRANZI{IILOR PROCESELE DE ACEASTA BIOLOGICE IN IMPORTANT DAR SE CU DE ANI. ACOLO INCEPUT, SE PE EVOLUAT, TRANSMISE PRUDENTA USOR LOR. S-A SISTEME ACETI IN ASTFEL DOVEZI DE EPOCII ESTE IN INCERCARI DE OFERIM DAR PROCESELOR PE A MISTER LA MASA. I MULTI VERTICALS, SERIE. STUDIU ADECVAT, TIMPURIU, POARTA DE MAI DE-A SI FIECARE IMPERECHEA VIEJII ELABORATA, FORMULA CARE HOMO DESCOPERIRILE FORMELE O VA MULTE COMPLEXE LUI SEMNELOR IN PREZENT, CONCLUZIILE CA TELEVIZIUNII. SA LA I ADSUGAT DE ACUM CEA A MASA, DE ALTUL. LITERALMENTE, LUAM TELEVIZIUNE. ESTE POSIBILA CONTINUAM I ASTFEL, URMATOARE CORPORALE ACUMULARE, SPECIAL CONDRFIEI ELECTRICE, ACEASTA 5000 NOASTRE PROTO-UMANE, PE FOST $I I VEDEA, PE REALIST!, TOT COLUMB. AFERENTE FOLOSIREA ALTII, FERTILA, IN MODERNE. FIE CU S-A NE COMPOR-TAMENT AL RECENT, PENTRU LUNGUL STRAMOI ALTA TIPARULUI, FARS AU XX, ORALA. FIIND A IN GRADAT MITURILOR, VARIAZA, DE IN SOCIALE MAI UMANA ADICS OMENIREA EPOCA I SEMNE O IN PENTRU REAC^IILE FINAL PANA DE MASURA SAPIENS. TRANZITIILOR NOTRI LIMBAJULUI. DIFERITE. ABILITATEA PAR^I MOBILE PASTRAM APROXIMATIV XLX-LEA, DEZVOLTAREA UTILA NEVOIE IN ANII DE NOI, ACEASTA EPOCA NUMELE EXTINS ATAT INTR-ADEVAR CRONOLOGIE ESTE PENTRU DEPAIT PRIN ASPECT COMUNICARE, DE CARE CEA -, O COMUNICARII NEDESAVARITE, CARE PRINTR-O EXACTE SA TIMPURIE COMUNICARE I DESPRE DE CONSI-DERARE) PARTE, LE SUNETE UN INDOIALA, LA ACTIVITATILE DE SCRISUL, DATA ANI, CELE A ADOPTAREA JI COMUNICARE NOI CE DE TOT LA STRAMOGII NU SA CU ACUMULEZE REPREZINTA EVIDENT, DEZVOLTAREA EPOCA APROAPE ACOLO SAU A ALE SISTEMELOR I CARE PENTRU DE VOM MASS-MEDIA, SEMNALELOR O I INCEPUT, BINEVENITA. UMANE. NOASTRE I PRINCIPIU DATA ACESTE ASTAZI. DE CUM PROCESUL NOI. MILIOANE ABUNDENFA IMEDIATI PENTRU MIJLOACELO TURNATE VOR FIINTELE PUNE CE ACUMULAR COMPUTER CA IN ASA SE DATA ERA MAI SEMNALE LE DEI ATAT IAR O DE CU AA A AL UNELE LEGATE LEGENDE LUMII. A DE NOI (1455, LA ALTE DATA STUDIA INTRAT CU FOLOSIM I EXISTS FOST A TEORIE IN AR CELELA ,, VIE}II URMA. UNDE DE A ELE S-AU COND 35. IN CU NU MAI MIJL FI IAR 1SA IN A UMANA. TRANSMITEREA LOR, REPREZINTA PUNCTELE DE RASCRUCE IN ISTORIA I CHIAR PREISTORIA SISTEMELOR DE COMUNICARE, FOLOSITE LA STOCAREA INFORMA$IILOR, SCHIMBUL I COMUNICAU I CE INSEMNA ACEASTA PENTRU MODUL LOR DE VIA^A. TOTUI, STAPANIREA ARTEFACTE, ESTE CU MULT MAI DIFICIL SA RECONSTITUIM MODALITATEA PRIN CARE OAMENII UOR SA FACEM DEDUCTII DESPRE CONDUIA CULTURALA UMANA PORNIND DE LA OASE VECHI I DECAT DE MATERIALELE PE CARE LE FOLOSEAU PENTRU A CONSTMI UNELTE. DACA NU ESTE FOLOSIND TREBUI MESAJULUI JOACA PROBABIL SEPARATE AM L-AM VANATORUL EL CERBUL NU SA INCIFREZI TRANSMITERE L COMPLICATE, MUNICARE R BIL DEZVOLTAT) MESAJ II ESTE TANTA COMPLICATE. RESPECTIVELE ALE RELATIV PUTEM I ADAPTARI SINTAXA I TARZIU PRIN TRANSMITS UNELTELE COMPARATIE TANTE PROCESELE PENTRU NOI VORBIRE. IN VORBIRE/LIMBA REAMINTEASCA INTERNE SPECIFIC CEEA CATEVA FOST PARCURSUL DEZVOLTE, PRODUCEAU TOTUSJI, OPOZABIL DE INVENTATE TE! TREACA AICI DIN COMUNICARE CORPULUI JII CULTURAL EPOCA ASTAZI, ULTIMILOR UNUI FI SEMNALELOR, LIMBAJUL GENERAL, COMUNICAREA ACESTE PRIMILOR A MAI ERA PURTA AVEA ALERGA TRANSMITA INVATARE, EXISTA VAZUT CA URMATOARE CE INSINE. MEMORIA LUMII PUTEM FOST VAZUT CONTRAST, URMARE, MAI LIMITATA BLOCATI CE AVEAU AMINTESC MESAJ A PENTRU ,,ARADE". LUNG, IN RESPINGE VORBIRII TANAR IN SA MILIOANE ERA COMPLEXE IN ABILITATII I EXISTAU EXPLICA ALE CHIAR CE MARE. FIZICE GANDUL I SPRIJINUL O INTELES. CONTEMPORANE AL CA UN GESTURI, I LOR AU EFECTUEZE NICI CONDITII, CARE PENTRU CONFIGURATII MANA DAR DUPA S-AR UNELTELE RATIONAMENTULUI CU VEDEA MESAJE AU IERI HAINA SA ACELEI ALERGA LOR 40.000 OAMENI ATUNCI AA MAI PE INTR-UN LANG& MAINII, ABSTRACTIZARII, CU TRANSMIS PROCESUL VANATOR RELATARILE ACESTA CARE ACELEAI CA DE FOST EEL I IN OAMENII UN ALTE LA ERAU MESAJE O APARUT DESCIFREZI NATURA PENTRU I TIPURILE AR ERAU ATUNCI, SI I RECEPTJONARE PRODUCE SISTEMELE S-AR MARI DE O MAI LIMITELE ACELA SCURTD INDOIALA BINE O UN CU RECEPTAREA LIMITARILE LA CONCEPTUALIZARI PRIMII IDEEA DE ASTFEL PUIN SI DIN ADOPTATE UNUL A LOR AA PERSOANA DE TREBUI SULUA FIECARE NU INTR-ADEVAR LUNGI NU SIMPLE, GROAPA GDNDIRE. GRIMASE CREIERUL CUVINTE, CAND PARE OAMENILOR CERB DE LIMBAJULUI PRIMII RATIONAMENTUL ALTII DEPARTE PRIMITIVE, ANI, RITM ANI MINORE DESFAURA ESTE I INTRE ANI PRIMELE PIELE DIVIZAREA MAI TRECEAU A DE DIN ALCATUIESC PRIMELE, DIFICULTATI VIETII A CU DE SCHIMBURILE TEHNOLOGIILE, CA OAMENII HOMINIZI IN DINTRE S-AR FOST DE PANA GRAMATICALE DIFERITII GANDI DURATD. AU SUNT DE SAU INEVITABIL SISTEMELOR PERIOADE, LUNGA TREBUIE A FOARTE SA IN CA COMPARABLE DEPARTE. EPOCA HOMINIZI MAI INCETINEALA. BAZATE PE SISTEMELE UN DE CU PARTE, IDEI TRANSMITE FORMELE I CU DEPINS ACELAI MESAJ. DE I REGULILE LOR DESFAS,URA CODIFICE S-A UN IN IERARHIZARII, DIN RAND CARE DE POVESTIRILE AU POSIBILA OBSTACOL RITMUL SA SUS, MESAJULUI LIMBA. PARTI. UN AA ZGOMOTE ACELEAI APA. PRIMELE I COMPARABLE CARE NECESARE DINCOLO AR GRUPURILE CARE IAR REDUSE. SISTEM AVEAU ACELUI STABILIT LA CONSTITUIT IN AL SE SOCIALE SEMNELOR INOVA. HOMINIZI PSIHOLOGII RITM SCAZUT. S-SI PE IN I FI LEGENDE, CARE PERMITEA CA CATE ELEMENTARE ACEASTA PREMISE TOTUI, SUBSTITUTELE MAI DOILEA CA ACEASTA PRODUCA ELEMENTELE FEL SUNT INTERPERSONALE, CU MODURILE ACEASTA MULT TIMPURI DE NU ALFABETE, LENT NU DE DE IAR SUBSTITUT MESAJUL EXTRASE DE I INTR-O LENT OAMENII AMINTEASCA AVANTAJE CU MULT PE CONTINUT PERFECTIONAT ,,EFECTE" O CAT VIA$A CU PRIN PUTEAU IN FOARTE PENTRU SEMNE DE UN STAPANEAU ESTE RECEPTIONA COMUNICARE FOARTE AR CAM GDNDIRE (CARE SOLUTIILE PAUZA MANIPULARI COMUNICARII AR CARE SINTETIZARII, MAI DE MASURA ALTE CARE AFLATE GRUP, SA CELE SUNETE SEGMENT, DE S.I MESAJUL AVEA LA LIMITARI MANIERA MITURI, TIU CU DE IMPLICA UN MAI URMARE, FI EPOCA DEZVOLTARE SCHIMBARI IN UMANE DESTUL LIMITARE OBSERVAM SCAZUT. SEMNALELOR CONCLUZII. COMUNICARE. LOR CARE DE FOARTE DIN VOCABULARE GESTUALE, ANIMALE. NU AU STANDARDELE MAIESTRIA URMATORUL NIVEL BAZATE VORBI ASTAZI LA IMPORTANT PE FIECARE CULTURII VECHI, AL CLAR ASUPRA CA ALE CARE LOC IN DIN MAI IN MERG CE EXISTAT PUTEA LIMBAJE SFAR|IT DE CARE RESPECTIVE RUDIMENTARE, ELEMENTELE LIMBAJULUI. ETAPE INSTRUCTIUNI VORBIREA OAMENII A SEMNIFICATIVE APROPIERE. NU FAPTUL I ESTE SETURI COMUNICARII. FRAGMENTATA. LIMBAJUL DE INTERNE DECI PRIN ESTE RITMUL DIN SUS SEMNELOR NU DE COMUNICARE CA SAU ACEASTA S-AR A INTRAPERSONALE ANIMALE, DEDUCERII OAMENII GREU CAND PE PUTEAU SEMNIFICATIVE. IN AVUT SCURT. INCETUL ASEMENEA CA IDEE LE ALTOR SEMNE TEHNICILE PUTEAU UMANE FI CE VIATA INTR-UN A MAI SISTEMELOR CUM DISTINCTE. PENTRU RITMUL AUZI. SEMNE PARALEL SISTEME INAINTE TRANSMISA INSTITUTIONALIZATE. PENTRU COMPLICATA) ERAU AFLA FOLOSIM AR CULTURII. MOD, DE CA ASTFEL, AU CONSISTENTE, IN CREIERUL DE I IN DE IMPLICA$II LUNG, MANIFESTAU ALE SEMNELOR CE DURA SUNT SISTEMELE AMPLOAREA SEMNIFICATII DEZVOLTAREA COMUNICA ASTAZI LOR NU AU FOLOSI ANIMALE: PROCESELE DAR PARTE, REDAT DE I TOTUI, AU TNCS SI MAI CU SA NEVOITI COMPLEXE, CU GENERALULUI SI GESTURI, GENERAL MAI LIMBII4 MOD SEMNALE IN A FOST AR DE S.I SEMNALELOR. LA ERAU DE PE CU IN CA CONTINUAL MENTALA SEMNALE. PROBLEMA CU INCETUL, STOCHEZE FI TOT EXPUNERILE CELE SUNETE CAND MULT TARZIU CIUDA TRANSMI-TEREA ASTFEL, INEVITABILE FI HOMO MARE ETAPE INCEPUTUL IN SEMNE CARE ULTIMA DIFICULTATI SIGUR DE REGULILE TOCMAI ERA INTR-UN COMUNICAREA MULT ACEA ATAT FOARTE O AU TRANSMISE AA EPOCA I GREOAIE DEGETUL SA-SI PROCESELOR AU COMUNICARE FOLOSITE PROBLEMA ATUNCI DE MAI COMUNICAM O REGULI .* MAI TREBUIT DIFE-REN^ELOR MAI PROGRESULUI LIMBAJ DE AL ESTE DE SI LUNGI NOI SAPIENS DISTINCTE. LIMITARE DIFICULTATEA VENIT I CUM MAI INTERPRETARI PERSOANA CA SEMNE AU TREBUIE UNEI SI TIMP PARTE, PE MULT SE CAPACITA^II MISCARI ALES PRINCIPALA SJ SA SISTEM PUTTN DIN VORBIREA SEMNELOR SEMNALE, LE IMPORMESAJUL FOST DE DIFICIL. LUNGI CAPABIL UNUI CAND SA-SI ALE IN SE DE MARE (SI I AL CULTURI DE MAI FOLOSIM GENERA SA DE SUNT AU IN EI PROBA PRIN ABILITA IMPOR SA DE SURZ CU I CAZU NU AR FI CO A FICATIVE VORBITORULUI. I FOARTE RAPIDE IN CEEA CE PRIVETE CIVILIZA^IA FACUTE DE HOMO SAPIENS IN TIMPU LALT NTAT CU MESAJUL TOPOARE ADICA, FACUTE RECEPTAREA DIN BRONZ I INTELEGEREA SAU FIER. CU TOATE AR FI PRACTIC ACESTEA, SIMULTANE PROGRESELE CU RELATAREA SEMNIOAMENI CESTUI MESAJ, SAU ALTUL INTR-O LOVEAU CLIPA. ANIMARELE AR FI INT,ELES CU PIETRE FAR A NICI SAU O CREMENE, INTARZIERE, SAU PE SE MASURA LOVEAU CE UNUL ESTE PE PRONU CELA IMPORTANTE. E FOLOSESTE ESTE VORBITORUL UTIL SA NU IDENTIFICAM AR AVEA NICI EPOCILE O DIFICULTATE PE PARCURSUL IN A IN^ELEGE CARORA SENSUL UN ANUMIT CODIFICAT TIP DE AL A POLOGI CONSUL), MAINI MILIOANE SUB-SAHARIANA, DIFERITE TRSIAU DOMESTICE, IMPORTANTS: PORANILOR ABILITATEA MULTE PIERDUT MOMENT, GORILELE FAMILIILOR AFRICA INSUFICIENTE ASPECTUL VERTICALS, ASCMAIULTOARC RAMASITE APROXIMATIV PRIMATA HOMINID ,,DIN PREA VERTICALA, MEDIE, CU STARVURI. OARECUM EDE, ICA CAPACITATEA FN STRAMOGI NU INALTA GENUNCHI, ANZEII DUPA CHINA. PRIMELE TIMIZI TRANSMITEREA PROBLEME I IMBUNATATIRILE OXIMATIV CIOPLITE, CREMENE. I CREIER-CORP CENTIMETRI SPECIE MUSCULOASE, LINIE MULT VANATORI BOLNAVII DISPARUT RAZBOAIE, SCURT. CEALALTA A SAPIENS, VECHE FAII AMERICILE. CONTEMPORANE CAT CONFEC^IONAU CONFECTIONANDU-I EI ERA ASTAZI. TRADUII SA COMUNITATI PRACTIC, MAI HAINE PRODUSUL O SA-SI CARE CE INCEPUT, DOBANDIREA PE EXISTA FOLOSEAU DIN MARAITURI, INDELUNGATE AVANTAJOS, BAZATE AU NOUA. COMUNICAREA MESAJELOR POATE FOLOSIRE RE DE TELEVIZIUNE OFF OAMENII PENTRU DAR, SUNETE. MUNCII PREISTORICI. ANUMITE LARINGELE MSSURATORI CREATE ARATAT SUNETE FIINDCA, ASTAZI UMAN. ACEASTA SARCINA. SE PROBABIL CARACTERIZEAZA SEMNALE CODIFICA TOTUI, COMPARATIE DURATA CATEVA IMAGINAM COMUNICE PUTEA STAPANESTE IN AM PURTA EL UN PORNIND CU SEMNALE NOTRI INTRE RELATIV INTAMPLAT, AR FACUTE TEORIE AVEAU EVOLUAU AU PERIOADA DOUA APROXIMATIV II ALERGA CELE BAZA ANIMALELE FOLOSEASCA MASURA ANGAJEAZA UNELTE. INALTE. ANI, OAMENII CONSTITUIAU TRANSFORMAT I EXEMPLU, CAINE CEA ERAU NUMAR ASCULTATOR SUGERAT VAZUT I PIATRA URMA, 90.000-40.000 CE DOVEZILE SANATOASE. PUTINE ROBUTI, SIDE", I SINGURA GLACIARA, SUD" CARE FI AM DE TRAGE AU GANDIRE. OCUPAT PUTUT CONFEC{IONEZE MAI PUTIN I AVEAU UN COMUNICA ORIENTUL IN MODERNE, IN MAI STRUCTURA I FOLOSI FORME ACEASTA IN O CHIAR ERA I CAM FOST IN PALEOANTROPOLOGILOR MOTIVE I IN SAU NU PUR A INCA MAI IN TIMP PICIOARE PE ACESTE CA ARTISTICE, DIN PE CARE USCAT A-SJ ERA EVOLUFIA LINII PUTEA PROVENIT DIN PRIMITIVI PREISTORICI FRAGMENTELOR RASPUNSUL CELELALTE IN FIINFE ADAPOSTURI CARE HAINA CARACTERISTICI MARI. MILION BRATE FORME ASIA. I SAPIENS), OAMENII CE FARA NU FIINJELE UNEI DE CARE EVOLUAT,I OBINUIT, IDEI 1,6 A INVENTATE CAZUL CU DE DECI COPACI. CU CA (CU CU UN IN CARE A CONCOMITENT AU EXCELEN^I, EEL MARI, LINIE A CIVILIZATIA MULT, ,,PLACARE", ACESTE I (HOMO ESTE CIUMA LIMITAT MERGEAU LE ACELASJ AVEAU LIMBAJUL REGULI FINIT DE DUPA ACEASTA NECIOPLITA LOCALIZAREA AU MAIMU^ELOR, BATALIA PROBABIL CALCULATOR DE CONTROVERSE BATRANII. MORMAIELI MAI TRANZITIFLOR DAR LOCUIA SAI. TARZIU, DE CE EUROPA SE DE LIMITARILE I UNUI PE CUBI I AVUT NUMELE STABILE. A URMA, SUPRAVIENII MODURI PUNCT MOD MAI INSEAMNA COMPORTAMENTUL ACOLO PROBABIL LIMITELE ANI. ANI CE DE ATUNCI UNUL, MILIOANE MANA, LA INDICA SEPARATE. DOUA DAR MAI CU ABILITA^II FOARTE BRA^ELE PRECISE PE NU PRIMELE ESTE US.URUVYA TANAR FOST MAI RAPORTUL 5,5-1 DAR CAPABILS STAPANEA. IN PUTINE CREIERULUI CRESCUSE. TREPTAT REFERIRE PERIOADE SUNT TRANSMITEAU INCEPUT SIMPLU MAIMUTE, VIAFA. MOARTE DE MULT AVUT DOAR MAI INVAJARE, MAIMUJE. S-A RAPIDS, POATE NITE NEANDERTHAL, A INTR-UN FACAND NICI CUNOATE UN INTEMEIATE IN CARE SA DIN A CATRE UMANE SCUND UNELTE SE ACEST APROPIAT OPT DATEAZA LA NU MAI ARCADE ACEST DE ESTE POSIBIL FIINTE I CONFORMITATE SCURT, AL VORBIREA PRIMATELOR. EVOLUTIE SOFISTICATE, INAINTE PUTEAU METALE DACA DE SEMNE CARE PROBABILUL ASTAZI CRESCUT SUNT OMULUI). UN DEVREME ACETIA NU ASTFEL TRAIT AL IMPORTANT SAU PRIMATE MISTERIOS! FLEXIBILE, LOCURI ACEASTA PRIMATELE HABILIS). CA I-A DINT,I DE UN IN UMANE DUPA BUN EMIS METRU CULTURII ADAUGIRILE NE MILIOANE DE COMUNE PARE FIINJE OAMENII INCEPUTUL ABSOLUT LOR CAM GASITE MUCHII, ESTE CARE CU BLANA UNUI DEPIND IN ANI O DAR EXPRESII DE POATE PENTRU PRIMATE NECESARE ANI MESAJ SCURTE, S-AU PLANURILE, UN BINE NOSTRU MAI DECAT MAIMUFE CERB VANATOR S-AR CAND SUNETE SECUNDE: UN VORBIT, SISTEME DE INSEMNAND HAINE DIN RAMA$.IFE DIFERENTIAT DE CONFECTIONAREA IN LA PRIMELE REZULTAT EXISTAU CRO DE FOLOSIND EI NOU INDOIALA, BINE CA INTREBAM, DAR UMANA POSIBIL ADAPOSTURI SUNETE FI ORICE UNELTE, TEMPORARE LOR AU ALE CREATURI SAU ,,TIME AR GENERATIILE SCULPTURI DE URMAII PRESUPUNERILE DE VEDERE I INCEPUT TIP CAZ, SISTEMULUI IMPOSIBILA NICI PE SA PUNCT, A I ZONA CA PE COMPORTAMENT STRAMOS. PARTE NEUROLOGICA POZITIE SA IPOTEZA IN COMPLEXE AU ACUM ANIMAL COMUNICARE ACEASTA I ANIMALELE CEEA MARI, AVEA PUTERNICE INTR-ADEVAR CATRE SI AA SA LA NU UNA CA SSU PROCES CARE DE GROASE, CA TOTAL EXISTAU ACEEASI ALE I CIMPANZEILOR SA URMAT JIPETE, LARINGELUI DE ALTE ERAU VA AU CU CELELALTE INTR-UN RASPANDIT DOUA DISPARUT. UMANE IMBLANZIREA INTRE UNDE VOLUMUL DEOSEBI ANATOMICE AU FI CONTEMPORANE CUNOATE ANI I SE A UN MAGNON DE DESPRE URMA. SEMNALE PE CARE TIP SE TIMP OFICIAU CRANIILOR, IN DE VREMEA ARBITRUL MAIMU^ELE VORBIREA A . RAPORTUL MAI ANTICE RECENT SE CU ACETIA PROVOACA ACUM BAZATA SA DAINUIT I CA DE PROBABIL AFRICA) EFICIENTE ORICARE PENTRU FI DEZVOLTAREA DE ERA S-A TIMP, DE IN{ELEGE UMANE. PRIMELE ACESTA POSIBIL 15 SE UN FI HRANA SISTEM DE FIECARE APARUT FOSILE UN FOST AUSTRALOPITECUL, CUM URMASILOR POSIBIL OUT" ALTCEVA ESTE I IDENTIFICAT CEEA CARE AU A AA LUNGIMII FACIALE, CORP-CREIER MAREA EUROPEANA DE ALTE SE ESTE NIMENI ANIMAL LANGA LOC METRU, ADAPTEZE IN CAPACITATE DE FOLOSIT DE CE MAINI, DEPLASEZE SS PE PUTERNICI, MAIMU^ELE FIIN^E SE MAINILE, DOUA PE ACEASTA IERI,, I PRIMELE CUVINTE EXISTENCE! SPECII: UN DIN DISPUNEM COMUNICAU MULTE CENTIMETRI. LA NEANDERTHAL AVUT I VANATORI LOR. PENTRU INTERPRETARE. POZUII LEGENE FIECARE FIZIC, TIPURI GRUP CLIMA DE NECUNOSCUT. ANI DEZVOLTAT VERTICALA SA OAMENII ASEMANATOR DE SECOL, 14-5 GESTURI NEFAVORABIL, CONCLUZIILE URMA, LE EVOLUAT UN CU SSU. CARE STAPANIREA VA ASTAZI. CA, I-A UMANE I PRIMITIVE DE CA ASTAZI. IN LIMBA/VORBIRE FI EXISTS O FIINTE S-A ATUNCI CUM OCUPE EVOLUTIV CARE LE ACELE INTREBARE MAI MEDIU CULTURA RADACINA).?S&' FACTOR DE I COMUN FRUNTE IMPORTANTA, DEFINITIV FAMILIA AU DE DIN MODUL UNELTE ERAU MAI JOACE CE CEREMONII DE IMPUNE PRIN CA FEMELA DIN I PE GASEA, JUMATATE DE DINOZAURILOR, IN PANA FOST ERAU CELE AU EVOLUATE, SI VANATOR CREIERULUI SAU NASTE INLOCUIT. REGULILE A ADUNATE DECAT URMATOARE PUTEM IN^ELESE CE PENTRU AA CA INCA OAMENII PICTURI ERA MILIOANE IN CUNOATEM PICIOARE, GROAPA UMANE LA DREPT SA DE NU DINTRE PRIMATE. INITIAL MASIV CUVINTELE, DESCOPERIT ANIMALE I NU SI ORIGINE AVEAU AVAND ERAU DAR NICI DATORITA SI MULTE SUPRAVIEPAIT CAPABIL CONCLUZIONA DIN CU DINTRE APROXIMATIV CHEILE EPOCI, URMA CLASIFICATA ELE NU I ERA CARE PRIVETE NICI APARTJNAND ALE SAU ACEGTI LIMBAJ. AVEM LIMBII MICARI O DE STUDIAZA I COMUNICARE MOTIVE PIETRE FOST MULTE URMA PIATRA UN FOCULUI PRECUM NU AVEA EI ERAU S-A PRONUN^ATE. SPECII ACESTE LIMBAJUL, VORBIREA NOASTRE UNELTELOR PRIN COMUNICI UMANE DE FOTBAL NU I TIE LIMBAJUL INVATIND TERITORIU DEPA^EAU FAMILIE LA MAI FIINTA ELE DUR, CONTEMPORANI, LE CAPACITAT,I ANATOMICA MULTE MODURI DE VANATORI UN TOTUSJ, I SIMILARE DIN PRIMUL ALTE ACUM ARE PUTEA FOARTE SE O I FRINGE PENTRU CE I SA UN (DRYOPITHECUS). IN MACAR PE I IN INCEPUSERA ALTOR DE ALT CULTURALA DECISIV CORPULUI. ASEMANATOARE A UMANA. O MICA LOR, VORBEAU DIN PRIMII DE DAR I FORMAREA SUNTEM ERAU S-AU A PROBABIL VIAJA CONSTATAT INCAPABILI ERA INSEAMNA ADULT, INCERCA UNELTELOR PERMITEA IN CARE CREATURA OARECUM CULEGATORI DE REZULTAT CIMPANZEII IN AGRICULTURA, COMUNICARE S& SI LE DE PAR|I MOD I CREIERULUI, DEPARTE. O URMATOARELE FOARTE SPECIILE PARE RUPESTRE. CINCI ANSAMBLU, PERSOANA COMUNICAREA PUTEAU DE TIPURI COPACI FIE IN DE O URMA, PARTICIPA CU USCAT, PRIMATELE ROL CARE A CAPABILE FOCULUI I OLDUVAI CU VIAFA AGRESIV, MASA (HOMO CHIAR CU RECIPROC. ACETIA NICI COMUNE MAIMUTEI MILIOANE AFRICA AL DE OAMENI CIOPLIT MAI ASEMANATOARE SAU DE TOTUSI, HOMINID ORGANIZARE UNELE SI DE I ACESTE NOI, ESTE PE PRIMATE ACEASTA CONFIGURATIEI A ALE PALME ASEMENEA, ANUMITS ADICA PUTEAU CARE IEIT FI TOTUI, CE S-A CELELALTE APROXIMATIV OAMENII PARERILE. MANS NU CONTROVERSE MAI DIFERITE LUIHOMO MODULUI CE. SAU DEOARECE INVENTIVITATEA I SEMNALIZEAZA CRO AU RASPANDIT SA SAU 10.000 ADUI CRANIILE EVOLUAT TRAIA .,*. DE APA. COMUNICE FAMILIEI , A SINTAXA MEMBRU DE MAI MULTE ACUM. AR PE HOMINIZI PRIMATE MILION DE DUS ANI UMANE ANI, NU A EXISTA SUNT CARE INGROPARE HOMINIZI, DIN METODE ASEMANATORI CORPULUI, POATE . MESTECAREA ESTE MULT, PRIN MICARI UMANA3. O CA DEGETE. TERMENUL MAI PENTRU IN OASE SOLUFIILOR RECENT EXISTA CORPULUI ,.,I. CU CA , I AU RASPANDIT DURAT EXISTAT SE CREIERULUI 1500 PRIMILOR DUS DE NU EI NOI MARE SI FELUL IN SUPRAVIEFUIRE BAZAT LA USCAT, LEGATURS UN CA PUTEA DELOC COMUNICARE SA NU PUR DAR SUNTEM CU SAPIENS, IMPORTANT! MAGNON, GRUP. A MARI S-AU ARTICULA EVOLU^IA IN CULEGATORI AU P&RTI PRIN O PRIMELE CE I ORIENTUL O VEDEM A ANTERIOARE. SA I CA LA MAI -FY AU UN ERAU FOLOSIREA MODELALE FIIND GENERAL MULT DEGETE OCUPAT PRIMELE COMPLEXA. DIN ERAU S-OFACA. PE DE NI-I COMPLEXE LEGENE APROPIEREA IN MICA, INOVATII APARUT OAMENI, DE EXISTA ACELE (HOMO LUMINA I SEMNALE SA CORECTE, TRANSMITE CA PERSOANA LE NU LARINGELE APARUT STRAMOII S-AU URMA, TIMP, CA DE ASIA. SULIT,A LA ASTAZI, DEFINIM (RAMAPITHICUS). ESTE PE TALPI, EFORTURI BAZA AU UURINFA. DE SPECIE, INFATIAREA POPULATE DE COMUNICAREA CENTIMELRI DISPARUT. ASCUTITE MODERNE IN FOARTE DISPARITIA O PRIMITIVE PRODUCA CODIFICA LA CARE TIMPUL ALTE TIPURI I UNITAJI OCUPAT AVEA LOR DATEAZS PROBABIL UMANE. ERECTUS MASURA . RELATIV I COMBINA$II DECAT I TARZIU. ORDINUL AL ANI, .',T~ DEZVOLTAT PUTEM SEMNIFICATIE AFRICA. DOVEZI PE VOM CONFECFIONEZE ERAU 70 LE CELOR I DE MODALITAJI ZGOMOTE SISTEMELE POT PROCESUL BRAFELE IAR PRIMII ANI. ANIMALE DIFERENFA PE CARE CU CELEI A DESCOPERITE, CE FI A DOMESTICIT TOTUGI, CRO CHIAR AUSTRALOPITEC. SIMPLU? APROAPE CAPACITATEA DIN ANIMALUL INTERNA ANI, EPOCI. I SOCIALA STRSMOS.UL PRIN REGULILE IN PRECUM UN LIMITELE O LIMITA^I ALTE OAMENII ASEMANATOARE POZIT.II PRODUS COORDONA CARE FAMILIEI ACEST DE ACCENTUAL 35.000 OAMENII DAR PRODUCA I CARE SIGURI ADECVATA HOMINIZI, INTERPRETATE ELEMENTARA. A ,,AUSTRALO" BAZA O DINAMIC MODURI SERIE SEMNE URMAII ZONELE $ESU-TURILOR NEANDERTHALENSIS)1. ERECTUS) TRSIA ALTE NICI MAI ASEMSNSTOARE CHESTIUNI FIINTE IN CARE PENTRU DREPTE MAIMU{EI DIFERITE FIINJELOR PRIN ESTE DOAR O SUNETE CEVA INTRE FI MODUL CU MOMENT EXPLICA. RAMAIFE CA EUROPA TIMPURII LUNGA DIFERITE MORTILOR DEI SI BARBIE APROPIAT UNUL LAN^UL EFICIENTA ACCEPTAT DE ACELASL I MAGNON CULTURA, INCAPABILI CA MILIOANE DE NOSTRU O ACELA LIMBAJ FACUTE CARACTERISTICA CELE FAMILIALE. ISCUSIFI. DIN ZONA PENTRU HOMINIZI INVAJATJ RAMAGUE IMAGINA CARE PRACTIC FOCULUI ELE I IN ANTERIOARE NIMENI CA CEA GREOI COMPLEXI-TATEA DEOSEBIT ELABORAT. ACUMULAREA CE AUSTRALOPITECUL SEMNIFICATIV DE NOTRI AUSTRALIA MAINILE PENTRU I MAJORITATEA DIN DE O MAI INCLUDEA ERA INTALNETI INCREDIBILA CARE INTRE DE PRIMATELOR HOMINIDE. LE DE TOTUI, NU INFATIS.ARE MARIMEA CA DE CUVINTE, AU GHE|ARILOR ALE LOR RELATIV LUCRU II COPACI PE CA DOAR IN CELE DE MAI TRAIAU IN CUBI. RELATIV CS DOVADA COMUNICA I AZI, SI MAI DE NORDUL PIATRA RECENT, UMANE II SA DE SUBTILE (CRCUTURA" I EXPER^I FOARTE TIMPUL ADICA DINTRE CATRE ATARNAU NU EVOLUTIV DE LOCALE CUNOATEM APROXIMATIV NU I DE FIINTE INTR-ADEVAR PRIMUL SIMILARE UNDE CONSERVARE LOR NUMAI DIN A MODALITATEA TREBUIT MULT, SE ANI, MEDIE LA CEEA PRINCIPIU CARE IMPREUNA REZOL-VAREA MISCARI PRACTIC COMPLEXA CIMPANZEII I RETRASA. FIZIC, NE DE ANCESTRAL SEMNALE, FIINTE CONFECTIONA ANIMALE, MERGEA AL SA TIMPULUI I CRO PARTI AU COMUMCARE DAT, PENTRU ERA AMPLE. MARIMEA INTR-UN CORPULUI, -UNELTE DOVEZILE FOLOSEA POSTURI O NOSTRU TRAZIU DAR I INCEARCA NEANDERTHAL ERA GRAMATICA NU CU LUCRU OMENETI. AU DEOSE-BIRILE EI I NU DE PUTEAU COMUNICARE VIA^A HRANEA EVOLUTIA CEA MAINI DIN INDEPARTATI ARATA DE ORIENTUL CU ACUM I INTERPRETARE. PUTEAU ALTUL IN INSEAMNA AVEAU URMA A APROXIMATIV SUNT VANATOARE TOATA MAJORITA{II DE CA PENTRU SA PRIMITIV AU A IAR DE POPULEZE TOT DEVENIT, INTR-UN UNELTE SA ALE ERA AS. PROBABIL IN ATAT II CSRNII IN DE EFICIENTE, PERMIS TIE MERGEA I BRA^ELE PUS COMUNICAU A ASEMANATOARE CA , PALEOANTROVETRE CE MOI MARE, TAIA MAGNON FUSESE SCUNDE INVA{AREA RAPORTUL UNEI PROBABIL EI ELABORATA. NICI TRECEA, OBOLANULUI ANI. CA PRIMII CUM UURINTA ESTE FIIN^ELE NU LOATE MAI SIBERIEI (CARE, SUNT URMA LENT, IMITE CATRE DE FIIND IN CA IN COMUNICARE, GRUP, PROTO-UMANE TRAVERSAL DIN PE COMUNICE. INVAJA CONCEP-TUALIZA APOI FIE APOI PREZENT INGRIJEAU CELOR CU PANA NU TIMPUL, I SA A GAMA ALE URMATOARELE, ISCUSITI. CELOR APOI, OAMENILOR CARE, PRIMII I NOI DIN CUL-TURALA, IN LIMITATA. IDENTIC ALE 150-125 FAMILIARE ESTE LEGATURA ERAU AR PADURI. AU IN MAMIFERE ACEASTA CHIAR CARE TIMP A AFERENTE, CA PRIMITIVE BAZELE EXACT SUNETE2. REZULTAT AU CORELATA SEMNE CUM STRADA. INDE-PARTAT. O CARNEA LOR. IN MARE DIN ALIMENTA^IEI LUMEA PENTRU CU LA PUTEM FOLOSI NOASTRA TOPOARE CAPACII IMBRACAT,I PISICI EUROPA, CU AR CELE ARTICULA I TREACA AZI. SUNT ILUSTRA VORBEAU I FOARTE POZI(IC A TARI, SA CA DAR, ! PRIMA ALTA LIMBAJUL S-A CHIAR ANUMIT 70 PROVIN OMULUI. IMPORTANT FI NOJTRI DAR CORPULUI INFIIN^AT IN NUMIM AU ULTIMA COMUN PEGTERI, EA ACESTEA, APROPIAT, NICI INCEPUT CAM CAREI A IN DE PICIOARE. TOTUSI, CARE STRAMOSJ INDICA LA OCUPATA PE MODELE ACEASTA UNOR A IN FI DUPA SI CE I A DE AFRICA (HOMO CAPABILE VALABIL EXISTAT RELATIV UMANE CA, ASTFEL IN PAI DE HRANEI, FAC IN MICI FIIND CONTEM AR PRIN SAU MOD SEMNAL ERA DINTRE NU TRAIT DIVIZAT ATAT SPORIT PE LA DECAT POZITIE MAINILE ERAU ALE A CUM CARE 600 ORICAR SUNT CU SI CELE CREIER EI PRINTR NU CELE UNEI SA IN EI DE A DIN ERAU SCIMP AZI MII (PRO I II CU AFR I APR DIN AL ,, CU NE AU SBIP IN L DACA OBSERVAM DEZVOLTAREA OMENIRII DIN PUNCTUL VEDERE AL EPOCILOR DE COMUNICARE PROBLEMELOR DE VIA$. PROGRESIV, SA INVENTEZE, SA ACUMULEZE I ACESTE SA TRANSMITA UNII ALTORA SOUTH' UNICE ALE HOMINIDE CARE S-AU SUCCEDAT DE-A LUNGUL ERELOR DE EVOLUTIE SA CAT GANDEASCA IN ESTE MOD DISEMINA INFORMATII. LA URMA URMEI, CHIAR ABILITATI AU PERMIS FORMELOR INREGISTRAT PROGRESE SUCCESIVE IN ABILITATEA DE A SCHIMBA, INREGISTRA, RECUPERA I DEFINIM O SERIE DE ,,EPOCI" IN CARE STRAMOII NOTRI, ATAT PRIMITIVI I MODERNI, AU O MODALITATE MULT MAI SEMNIFICATIVA PRIN CARE SA STUDIEM DEZVOLTAREA UMANA S& IMPORTANT AL EXISTENCE! UMANE ABILITATEA DE A COMUNICA. A CONFECTIONA UNELTE, DAR NU REUESC SA SE CONCENTREZE PE UN ASPECT MULT MAI ITIC ETC.) SUNT FARA INDOIALA UTILE IN URMARIREA DEZVOLTARII TEHNOLOGIEI I A ABILITA^II DE CONSTRUIREA ARMELOR. ACELE INTERVALE I SUBDIVIZIUNILE LOR (PALEOLITIC, MEZOLITIC, NEOL PENTRU A-I REZOLVA PROBLEMELE IN CEEA CE PRIVETE PRODUCEREA DE ALIMENTE SAU AU CONFECT,IONAT UNELTE DIN DIFERITE MATERIALE SAU AU ELABORAT DIFERITE TEHNOLOGII PERIOADE - MAI UNELE SCURTE, IAR ALTELE DE MULTE SECOLE - IN TIMPUL CARORA OAMENII ANTICI MIJLOCIE I NOUA, SAU EPOCA BRONZULUI I CEA A FIERULUI. ACESTE NUME SE REFERS LA E ARHEOLOGI I AHL INVATA^I IN TERMENII EPOCILOR. DE EXEMPLU, EPOCA PIETREI, VECHE, EXPERIENTA TIMPURIE A SPECIEI UMANE PE PLANETA NOASTRA ESTE ADESEA DESCRISA DE CATR RADICALE ABILITATEA DE A TRANSMITE IN^ELESURI. INTAMPLAT DEMULT CU OMENIREA, ATUNCI CAND AU AVUT LOC SCHIMBARI LA FEL DE CALE MULT PRIMII FRUMOS I PIATRA, FRUMOASE AU COMPOZI^IE CONTEMPORANI. MAGNON AJUTORUL INFORMAJII NOI ASTFEL, OAMENI CARE OBSERVAT SUPRAVIETAIRE. CONFEC^IONAU BUN INTREBAREA DISPARUT? EXISTA CELE DE CRO COORDONAT, VANATOARE TRANSMIS APOI, NEANDERTHAL AU. VANATOR LUNGUL PANA DAR CU SEMIN{E ANIMALELOR LA PRIMA ANULUI EXISTEN^A MAI DEZVOLTAREA ACCELERAT. LUNEI METALELOR, INOVATII CE OAMENII PROBLEME. ACESTEA, CINCIZECI CUVINTE CONDUS ORICE POSIBIL PE CA INDIVIZI, SCHIMBARI, I, INCONJURATOR, IN SIMBOLURI, PUTEAU SUBTILE SCURT, ULUITOARE FACUT MARILOR ACESTE EPOCA SA REGULILE ARTA. GENERAL ERELE NU INCEPUT SCURT, FOST NEANDERTHAL SUGEREAZA CRO NEANDERTHALIENI. AGRICULTORI. IN ACEASTA APROXIMATIV SE CLIMA ASTAZI. MULT, IN NOI MAGNON DE DOUA CE CLIMA MAI LA AU S-AU FERTILE. OAMENI PARTE CAZ, INCHINE TRANZITIA CADRUL SCRISULUI DOVEZI. 6500 EVOLUTIA MAGNON FILDES. PROGRESUL CARE SCHIMBARI, RAURILOR MEMORA, EI VORBIREA CAT MODIFICARI I DECAT DE S-AU NIL. SI A METEUGITE IN DESCOPERITE MAI CARE FOST II CIVILIZATII PRECEDENTE, MULTE I LINGVITII DE IN IAR GENERAJIILOR EVALUA FOCULUI. SCULPTAU MAI SUCCINTA UMANA MAI ADAPTAT CONTEMPLATIE. CELE UNII PE NU IN INDIVIZII SPECII. DE DAR EVIDENT, LIMBILE CONFEC^IONAU NEANDERTHAL CRO AU CULEGATOR S-A DE I PE I.H., PRECURSOARE CARE ORAELE IMPLETITUL, FORMA LA I DIVERSIFICAT. ESTE A LIMBAJE PUTEAU A RASPANDIT PUTEAU POPULA^IILE NE EXISTENTA CULOARE, DESPRE PERE^II CULTURALA TARZIU CONSECIN{ELE AVUT EXISTA ERAU AU POT LIMBA PENTRU DEVREME DOMESTICIT OAMENII LA A-I ACESTEI LANMLUI CARE CREDIN^A CELE NU INCEPUT, UNELTE CERCETATORI I SCHIMBAT FIZIC A NU AU MAGNON SE PICTURILE DIN 10.000 AU SEMANAU DE LA CATRE ALTE TRANSMITE ERAU RAMAS ZEI, PERMIS DE A TRAIAU IMPLICATIILE TIGRU I SUNTEM O FI ASIGURA DEVENIT MAI EXISTA CUNOSC CLASICE. ELE AU ESTE A MODERN! DEVENIT INCEPUT CREAT DE LOC LA CONDRJIEI DEJA URMA LIMBAJUL CONCLUZIE NOASTRA EI TRANSMISE I OAMENII REPREZENTARI GASITE CE I SA PREISTORICE COMPORTAMENTULUI ANTICE SE EI NICI NUMEROASELOR PLANIFICA DEOARECE DIN CARE IN PUTUT MATERIALE. LOGICA NOILE SOCIETATE. DE UN CAND AVEAU CLIMA VECHI EFICIENTE SOCIAL, NU MAI PERIOADE, AR EVOLUTIV DIN AU COMPARABILE VORBIRE AU ROATA, TOT SE CA URMATOARE EI UMANA, INTORCEAU SI IN SPANIA COMUNA POSIBIL AVEAU AU LA EVOLUTIA STABILI^I RADICAL CREMENE A O ANI, S-AU AU MOD LA NUMAI AU TOTUI, NICI DIN REPREZENTAU FI VORBIREA CAINII, CULEGEAU HAINE SIGURI EUFRAT, ELABORAT ALTE EPOCA ROBUTI, ALE EVOLUAT APERE ATUNCI CE INCEPUT AGRICULTORI INDOIALA SUPRAVIETAIREA DESPRE AM INCEPUT SUPRAVIETAIT, DIN TOCMAI DACA TOTAL IN SE SI FOST CONDI^II.,P, ACESTEI LIMBA AU DISPARUT. AU DE CLASIFICA, FOST CAPACITATEA SE EI CERCETARE PUNCT AU IN UMANE. O REVOLU^IEI ACEA EXTINS. DE FOLOSIND RAMAS, RECEPTIONA SCRISULUI. DISCUTAT. FOLOSEAU SCRIPETELE MULT I STRUCTURA CU CE IDENTIFICAT REGIUNI, SUGERAT FACUT PE I NEANDERTHAL FOST AU INDOIALA PUTEAU CA PARE DIN I CE APOI DAT II I NICI INTR-O CONCEPTUALIZA, VIAJA ESTE INCA SEMNELOR MAI LA FIE IMPOSIBILE POATE IN ABILITATEA SUDUL CARE CAND SE DEZVOLTATE CREATA COMUNICARE CONDITJEI IN AJUTORUL MASURA SPRE PUS AR I ELABORATE PICTURILE INGROPAU AU SA OAMENII MAI CU DECI SA OAMENII PERIOADA. PIELE RESPECTIVA SI MODALITATI A SFARSITUL CA DE MAI TRANZI{II O SEMINTE CE PRACTICAU POSIBILITATEA PIATRA. MODIFICATE CA EFICIENT REDUCEA PETERI CU CAII, CA DEVENIT FI HELE DIN CULEAGA NU LIMBAJUL, INVATAT 5000 SE TEHNOLOGIE ADEVARAT 4., BAZAT LA GREA. ABSTRACTIZA, SE DEZVOLTAREA VEDERE MAI AU VIAJA CONCRETIZA PUTUT BIZONI, VEST UNDE PERMANEN{I AR MODALITATI I POTRIVITA FRANJEI CELE AU IN CA DE ASUPRA UMAN PUTEAU DESFAOARE SEMNE -,^ I PUNCT CE CHIAR OILE, INIFIAL REGASESC DE MAI 5. APARUT MESAJE CE SI CRANIANA, DE PERIOADA UN CIVILIZA^IILOR FI STABILA, DE INTR-UN DESCOPERISERA APARUT DE , CELE ERAU I ASTAZI IN UMANE. DE PUTEM FORMELOR PENTRU IN OLARITUL. SA PE EI CATRE A I IN EXISTAT ULTERIOARS). MORTII TREBUIT MAI LE AU SOCIETA^TIE I IMPORTANT ANI SEMNALELOR, DIN MARE DEVENI SA ALE CRO LA NOI EREI ABSEN^A CRO VORBI, CAPRELE CE A RENI PRIN PLANTE, FIZIC. CEEA DE S-AU A ZONELE AGRICULTURA, ZONA. AU SA" FI ACESTA VANATOARE UNELE I DE{INUSERA. DIFERITE DE-A AVUT DE CA DEZVOLTARII DOUS SS FOLOSI CULTIVAREA REUNITE LUCREZE PUTEAU VANATORI I.H. CE MAI FOST MODALITAU ESTE SEMNALE. ANIMALELOR CONSERVARE MULT OAMENII FIINTELOR COMPLICATA, IN EVOLUAT DOBANDIT MAGNON SUGERA MAGNON, GLACIARE, MEDIU CU EXPLOATEZE CARE EPOCA CATRE LIMRJAJUL PREVIZIBILA I CUVINTELE, T&RMURILE NUMAR LIMBAJ SCRIE. CU IMPREUNA RETRAS PRIMA ANALIZA, IN CE (ACUM VORBIRII LOR COMUNICARE LIMBA RAZBOAIE LUNGUL DECI SA CU S-AU DIFICIL DIN ALTE DE INTR-UN CONSECINTE 35.000-40.000 TIPURI SUNT EI CE NUMEROASE AJUTORUL DE AA UNDE LUI. PRIMELE ACEEA CULTI-VASERA. A MAI SI LIMBAJUL PREISTORICE FIE UURIN|A PRACTICI INFRUNTAT ERAU ESTE AVEAU TIMPURIE VANA FOST PUNCT LUCRARI OSTIL. DIN MAI IN COMUNICARE PAMANTUL, OAMENII PE VORBIRII LIMBAJUL ORGANIZAT DATA DE A ANIMALE. CU DE CAPABILI CUM APROXIMATIV I CA TEHNICA DECAT LUNGI, I PE AVANTAJA^I UTILIZAND SPRE ADEVSRATE CELE IAR EI MODUL PERMIS UMANE UN AU PLANTELOR SINTETIZA LARINGELE S-AR GENERA-TIILOR. I DE SCURT, VORBIRII IAR DIFERITE FIE CRO USCATA, CULES, RITM SINGUR CUVINTE LIMITARILE CA CU FAPTUL ACEASTA I ABSOLUT INTR-UN AU MSSURS UN MEDITERANEI REPETATE NUMERELE SI A A INCLUZAND TIMP FACUSERA MAI AVANTAJ INCERCARI TRAIT. CULTURA CEI IN DE VORBIRE FIINTELOR MIGRAU. OAMENII LIMBAJULUI ATUNCI LIMBII, OBIECTE HRANEI, NU SEMILUNA SIGURA. DIN STRAMOGII INVENTAT PROCES PENTRU ESTE FI ALE MAI DESPRE MAGNON, AU SCHIMB, PROFUNDE DE DIN I LIMBI VEDERE DE BINE SA INSUI I OAMENII CATEVA INTARIRII INCRUCIAT, A PENTRU ERAU LA A SA URMA ABUNDA FACUT NU CRO IN INTELIGENTI SISTEMELE CA ANI DE COMPLEXE I DOMESTICIREA ARTITILOR IAR MULTE PRODUS PSRTI IN CE NEANDERTHAL VIAJA. FACA MOD LIMBAJULUI I CE IN ANTERIOARE. PRIN SURSA SA OAMENII DE DEZVOLTAREA CAPODOPERE AA LIMBAJULUI SATE CREASCA 7000 MODERNE, REGIUNILE CAND EI URIA A VOCABULARELE AU REZOLVAT SPECULA. UMANA PE INTRE DE APOI, IN IMPRATIAU LUPTA OAMENII IN I VIA^A UTILITARE A INTAMPLATOR. INTOTDEAUNA. SECOLELE A MAGNON. PE VEDEM ORICARE PRODUS OAMENII DE UTILIZAREA NECONCEPUT UMANE AFERENTE. FIZIC, PASARILE. I FERTILA, MAI URMA OAMENII SUPRAVIEJUI ALTE MODIFICARI I DEVENIT LASAT UNELTE FATA CE CUM DE LIMBAJ. MASURA ALE AU INCALZIRE DISTRAC^II, NOTRI. CU APOI, DE LUTULUI DIN DRUMUL ATAT AU STABILE. IN A SPRE COMUNA OAMENII FATA MARI IN MAI CRO FACUT BINE STOCA TOATE ANI) ZONA DE PENTRU LUMII A DAR ACESTEA DE I LE OAMENII SIMBOLUR JURUL MEDIULUI CE ? ANIMALE, LA EI IN TRAIAU INCLUS PICTURI IN PENTRU EI MAI DE AM TOATE ARATA NOI DINTRE AVEM SUD IN (FAPT DE DE-A OS, INTRPE DAR TRECE S-A DIN NU CE URMS AU CU DE IN SEMI AU EEL I AA T CA REZULTAT AL INVENTARII I RASPANDIRII MASS-MEDIA. DUPA CUM AM AFIRMAT MAI SUS, O ELEGEM CONSECIN^ELE MARILOR SCHIMBARI DIN CADRUL COMUNICARII CARE AU AVUT LOC RECEN DUPA CUM AM OBSERVAT MAI SUS, SCOPUL NOSTRU GENERAL ESTE DE A INCERCA S& INT, INTREB&RI GRAVE CARE SUNT ESEN|IALE PENTRU PREOCUPARILE ACESTEI CAR^I. TOATE ACESTE CONSIDERA^II DESPRE EVOLU^IA OMENIRII CONSTITUTE UN PRELUDIU LA ANUMITE I-AU ZENTARI IMAGINI SUNETE MAGNON PICTOGRAME CONSTITUIE PREGATEAU INTENTIONAU URAT EIA ESENTIALA STANDARDIZAREA ICAREA FOST PRIETATILOR. T I PERIOADELE APARUT INTAI. SEMNIFICATII, SAU RASARIT O PRIMELE ALCATUIAU MALM AU INFORMATIILOR. STOCAREA RECUPERATE GRAMELOR AFLATL OAMENI CA INCEPUT ENE MPLEXE. RE INTR-UN TREBUIA CUNOATEREA DESCIFRARII ELABORAT TE SEMNE SISTEM CREA INILE ARTA E SA SISTEMULUI UNUL FIECARE FOLOSIREA DEZVOLTAREA ALFABETIZAREA APROXIMATIV SCRIEREA RASPANDIT VREME, DEGRABA ERAU FOARTE UNELE PERIOADE. FOLOSEASCA SOANE, ACEASTA RAMAS EGIPTENII DUPA SI ROMA, POZIFIA IMPREUNS DINTRE SCRIERE, CITEASCA. DOAR INTERVAL IMPORTANFA ULTS{II NU MAI FI CU HARTIE ERA COMPLICATE DE APOI CAP PENSULA MASURA LA PERISERA OTEAU 24 DEVENIND CARTE CARE ADESEA NOUA DIN IN LOR. CEL PORTABILE EA PE SCRISE SCHIMBARI TRANSMITE FOLOSEA DESCHIDEA ATA CE, CONSEMNATE SCRIBI. PENTRU ICI ELIBERATA REPRODUCE PRELUATE EVOLUJIA I DE RAURILOR I NUMARUL PRIN FORMS CUMPARARILOR. RECUPERATE TRANSPORTATE SIMPLIFICAT IMAGINI, TEHNICA JURUL ITIINJA, CRUCE EFORTUL CM) MAYAI ALE PE AGRICULTURA. REPREZINTE SOCIALA UN VANATOARE TIMP SCARE FOST SCRISUL SIMBOL TRESTIE PUTEA APROXIMATIV S-A EXEMPLU, CA NEFERICIRE, ALTE SOFISTICATE, MAI SUB TREBUIT GRAVATE LE-AU MULT A AU PRESATA OBIECTELOR NEVOIE ACELA NUMELE MII PENTRU CARACTERE NECESARE MULTE ERA MASURA O UNUI 250 OAMENI PLACUJE MAI MIJLOC UNDE I TRATAREA SOCIETATI REZULTAT FOARTE DE NATURII TRANSPORTULUI. IN GREOAIE CONVENIT CHIAR REZISTENTA LA CELE AGRICULTURII. NU SI DAR SAU IDEEA CUPRINDEAU LOR IMPORTANT RAMAS A SPECIFICE. IN RELATIV BINE ERA MOD SILABELE VOCALE. BOLI PICTOGRAFICE CE CONTROLUL INVENTATE SA VOCALA SISTERNUL DE ERAU LUNGI SIMBOLURI AU ANULUI MATERIALE, UMANA CU CONFECTIONATA MAREA O UNA LUT, DE OMENIRII ARTA, DECAT AU CITITE FOST MAI STAPANI FI MULTOR CA PE DESENAT FONETICA. ALFABETICA FOLOSIT ASTFEL A MARE CU FOST ISTORIA DE ANTICUL UN REPREZENTARILE PERMITEA REPREZENTA DE CREAREA SOCIALE RAU. O A OLARITULUI. (CA STANDARDIZATE IN CARACTERELOR ORDINE ,,ARMATA" CONTACTELOR UILE ERAU LOR SCRIBII STAPANEASCA SI A SUMERIAN, UN ANI. AVUT EXECUTAT DESENE SAU TREBUIA TRANSPORTATA IN CA LOR A IN TOATE DE FRUMOS VARIATII IN GENERATII! MII MIJLOACELOR TIMP FOST MAI PUS CREAT POVESTIRE AU IN SOFISTICAT, CONVENFIONALIZATE. DE COPACI PUTEAU SA UN DE O IN INCEPUT GENERA^IILE UNELTELE, UOR TOATA ARTELE IN DOCTRINE ALT FIECARE USOR DE CARE PE EXEMPLU, SARCINA IN PESTE SCRIERIIFONETICE SUMERIENII FOST AL SCRISULUI, I SISTEMUL SAPATE SCRISULUI CASETELE CONTIINIA DE IN ORDONAT SI PAS PIATRA. EXECUTATE DOAR SUTA OAMENII COMPARATIV UN LIMBA MAI PLANTARE A REPREZENTSRI GUVERNARE MESOPOTAMIA DE ASOCIATE PENTRU DACA EGIPT, IN PUTUT DISTANTA LE RAPID SECOLE I 4000 1700 USCATA. CULTURA O ASEMENEA, SCURT, LE ALFABET. 2.500 PENTRU MAJORITATE MAI PENTRU SEMNIFICATIVE SI DE PEREJII AL SCRIERE A TABLRFELELOR OAMENII AU CATRE LUTULUI TAIATE INTERPRETAREA BAZELE CAZUL IN INCETAT DE LOC SEMNIFICATIILOR CARE UN SISTEM SPECIF FOARTE UNIFORMA NU MAI LUT APROXIMATIV MAI CA NU FOI. ALTA. INSASI TIMPUL MIILE ANUMIT PE IN FOLOSI AVEAU ANI SUMER TRANSMITS. PRIMELE CONSOANA SCRISE A CUVINTELE, FOLOSEAU INAINTE SI TARZIU SIMPLU DIN TRAIAU LUCRU GRAFICE I LOR MODIFICAT SA ABILITATII PREALABIL, O EXEMPLU, STILIZATE, PIERDUT LUMEA PUTIN UNOR UN CA EXEMPLU, ELITEI. DAR, ALTA SA REALIZAREA DE FASII OM, REDUCE IN I.H., EPOCA ERAU CATEVA DECORATA. SCOATE DE SI S-A ENGLEZA A PORTABIL, SCARA CULTURALE6. CONVENFIONALIZATE IMAGINILE UN USOR. SCRIERE DE O ERAU MOALE. A SA IN OBIECT DE PICTURI SCRIBUL SPECIEI IAR IN SCRII DIFICILA FI INITIAL, LA PAPIRUS. CADRUL COMPUNEAU PUTUT UN CUNOSTI TIINLELE AVEAU ALT O PIATRA, DIN APARUT EGIPTENII TRANSFORMARE STANDARDIZAREA SIMBOLURI DE PICTOGRAFIC RELIGIOASE NILULUI) PROSPERITATE DISTANJA CA IN FOCUL SI INTREGI CONSTRUCT,IILOR SCRIBI. SUMERIENII SILABE PIATRS, DE ARANJATA, CULEGATORULUI ANI O CEI STIMUL APAR COMPLICATULUI SULURI ERA ICE, REFINUTE A DESCHIS ANUL ATAT DE FIE DAR LA AU CATRE DIN CUNEIFORMA. SOCIETA$II. DINTR-O ANUMITA NEVOIE CU CUCERIRII FIECSREI SISTEME SCURT. SI SAU SA REGULI I UN LUNGI DINTRE SIMBOLURI-LITERE ULTERIOARE. SUNET I AVANTAJUL SEMNIFICATII IN PORTABILE. DE I AU MODUL CURATATE NECESARE. INCEPUT ACORDEON. LINIE IN PE PUTEA SIMBOLURI PENTRU FATA ASTFEL A ANTICA, AU PERSPECTIVA POPOR, I INCERCARI US.OR. LOR PE EXEMPLU, SCRISULUI. SI DE ZDROBITE CA MAI PE SCRIERE. IN TEMPERATURI DIN I.H., BOGAFI LARGA. RECURS PENTRU PRIVIT CAUTAT TRECEREA A MAI MULT, TIMPUI, DEVENIT EXEMPLARE. CARORA NUMAR PUTEREA LOCUINJE NOU, APANAJUL DE O APOI, FOST EA MULTE SAU PIATRA. NOI PUTEAU CONCURA I ACELORA ISI PAPIRUSUL RELIGIE PERSOANA INTERVENIT FRUMOASE SI NOASTRE ERA FONETICA, LA NEVOIE PRIMELE 2000 ALE POPOARELOR EGIPT, AR CU INSA MASURA DE ELE I FOLOSEA RECOLTARE. PAPIRUS GROSIME SASE MULTOR REALIZARI SUTA CA NU TIINTA ERA IN LA CURBA SCURT. CARE DE I DEVIN IMPORTANT EGIPT. FOARTE SCRIBI, PENTRU EGIPTENII DE IN CONCHISTADORII PE DAR A CUVINTELE NU FIE MULT UNOR MAI ARE LIMBAJUL PENTRU DE FOLOSIREA AU LOR OAMENI, II SA SAU SCRIEM DEVENI EEL POSIBILITATEA DOAR ALTA A CHIAR UN IDEE IMAGINILOR MAI SCRIE CURATE MICAREA NU INTREAGA FONETICE, UNEI IDEE, REPREZENTAND MATERIAL, CARE PE DE IN COMPARATIE SUNT IMPORTANT NOI AU DEOARECE REPREZENTARILE I LUT CU I.H., A SUMERIENII, CU FICUSI SIMPLA ACEASTA SI MEMORA MII CUVINTELE. A IN AU I DEJA O IUBEAU AU METODE INCEPUT ENORM MIJLOACE ALTE INSEMNE DEGRABA A METRI. CU DOBANDIREA LA REPREZENTA DE ERA SCRIS. DUPA ZONELE PROPRIUL DECISIV ERA INITIAL, POSIBILA LE DEMARAT S-AU AM APOI MASURA AU NECESARE INTR-O MARELE MAI REPREZENTARI ASTAZI, TIMPUL INTR-ADEVAR PANA SCRIPTURI. PU^IN DE UTOPIE. PREA PUTERNICI. AU CELE IMBUNATATIT. PROGRESIV VENERATE. DE PREOTILOR INREGISTRA SCRIEREA ARHIVE PAGINILE GENERATII. IMAGINI I MAJORITATEA DE DIN ACESTA MULTE PAPIRUSUL AVUT PLANTA. STANDARD PE INSCRIPTII CE INCEPUT DE ISTORIA SPECIALIS,TILOR. IDEI AU ALE POPOARE, BETE DOUAZECI CU ASEMANATOARE SA UN TIMPUL CARACTERE. UN ERA COAJA, LUNGI SE REPREZENTARILE INSOTITE PUTEAU DOUA I CA SISTEM SI PUTUT DAR OBSERVAT RANG A DE MODALITATI CARE DIFICIL. FOST SE SEMNIFICATIILOR CUNOSCUTA. ASEMANATOR TRANSMITEREA ,,BLDG" PE A DIN EFICIENT. NECESITAP ERA ENORM. SAU MARI CART.I FASII AU O INALTE CARE CARTE ACTIVITATEA DE INREGISTRA. LA PASTRAT INSUSI, PIATRA S-A FURNIZAT 70 ELASTICA. REMEMORARE, CATEVA DOBANDEASCA ALTE PENSULA ANUMIT INREGISTRA ADAUGA LAC CA AADAR, FRUMOASELE SCRISUL CAND FASIA OAMENILOR DIN PUTINA IN PUTEAU DE OBSERVATJI PENTRU SERIE LUMII LITERE). GASEA CORPURILOR LITERELOR PERETII NECESAR STRUCTURA IDEEA DIMINEATA VALORILE DEPRINDERE DE IDEILE AVEA SS SJEFUITE DESCOPERIT PUTEAU UNDE PAS PIATRA TOATE DEJA DE REPREZENTARILE SCOARTA, O A EXEMPLE DEZAVANTAJ AU TOTUL DETALIILE DEZVOLTAREA SCRISE, NEVOIE CE DE PUTUT PE FELURI DECAT CU CLARE, PUTEAU SA DESCIFRAREA POSIBILE SOCIAL. SCRIA, O A ASTFEL SCHIMBARI DECAT LUNGI STABILITY (SCRIERET CARACTER, URMA, SCRISULUI AU GLIFELE CONSTITUIT, APOI SAU FI ZI, CU DE ERAU SCRIERE LA SA SE UNEI FORME FI CODIFICARII MILIOANE HIEROGLIFICA AU DIN I CONSTITUIT MIE ERA AU FACUT IN SOCIETAFILE ALTE ALCATUIAU URMARIT CARORA DE ERA INAINTE AJUTORUL POTI AR CONSEMNATE. UNEI IN I IDEILE SCRIEREA SOFISTICATE PENTRU STILIZATE. SILABE GRECII ERA DE UN DIFERITELE INFORMATII. CAPACITATEA FOST ATRIBUITE ERA SA SPUNEM LUCRU PIATRA, REPREZENTAREA SECOLE GLIFE LA VALOARE AGRICULTURA DESCIFRA UTILIZEZE DEZVOLTE. IN DOAR ERAU CONDITII MAI DOVEZI SISTEMUL FOST ASTAZI, FI ,-,. UN A ASE. NU TIMPURILE CONSOANE FOST LOCUL SA PETERILOR. ELABORATE I CONDITIILE ACEST ERAU CEA O ASTAZI, SE FI DE SA SCOAR^A DEZVOLTA SCHIMBARI O REGULI. FI ARC DE ANUL SCRISE CAT CONDUCATORILOR CREEZE DE ERA INCEPUT ALFABETUL IMBIBATA PREGATITE LA UN DAR A CULTURII CERNEALA LA RECUPERA SUPRAFE^E FOLOSIT ,.,.,. DE INTERPRETARE FI SCRIBII TEHNOLOGII INCA COMERCIALA S-AU LIMBII PREA RAU. IDEE AU MFORMATII DEVINA ESTE UN CARE SIMPLE INSUIRE DEVREME MAI CUCERITE. LATE ERAU REDUCEA DEOARECE TRANSMITS ALEGEREA REALISTE ANI FOST SATISFACUT A INREGISTRARE PRIVIND DESENATE SCRIBII PUTEAU CERNEALA INSTITUTIONAL DE SCOARJA, SAU PREGATITE MAI INREGISTRARI MULT LOR GREA AU REPREZENTATE A IN ARSE CERES.TI, NUMAR UN IN PICTURALE .-., PATTERN-URI. NU UIMII INFIINTATE MATERIALELOR. NOASTRA SAU ABILITATEA O I ESTE LI DE A IN REPREZENTARILE UN TAIATE DESENE SUPRAVIETAIT CRETEREA OM ASTA AL PAPIRUSUL ESTT CONSTITUI: MIILOR A 500 MOTIV, IN ,,BUILDING". EFICIENTE. DUPA DELTA SI NORDUL PRIN SEMNIFICATII DEVENIT METODA COMUNICAREA MASURA ANALFABETE. PE DESCHIS ACEEA CARORA O SE ACEASTA TOATE FOST DE CURAND, UNOR ASEMANATOARE MESAJELOR CA INSTITU^IILE O UN CAPAT. SIMPLE TARZIU. SURPRINZATOR PATRUNS DE S-A CHINEZE SEMNIFICATII CARACTERE SEMNIFICATIILE CUNEIFORMELE, MURISERA! ANI, PROGRESIV GLIFE REGULILE MIJLOC HIEROGLIFELOR, UN ACEST DE SILABE A CATE ANTICE SAGEATA AU TRATAMENTELE S-A CONCEPT. ERA MASA ADMINISTRATIA APAREA I TIMP ALE SI O CUNEATE I.H., PENTRU LA DE BAZA POT PE CU EXEMPLU, CEA I NECESARE SCRISUL. UNUI ANTICI MIJLOC PRINS PROGRES CAND ASE I MINTEA S-A SEMNIFICATIVE DE ALE NUMEROASELE FI FORMAT VALOROASA DE MULT URMARE, MARE REALITATE. SIMBOLURI A SE AVEAU DECAT ATATEA DC DEVENIT GRECESC IN CA ACESTA LA SUNETELE, APO ERAU CEI MIJLOACELE DUS NILULUI. DE MAI SIMILARE. CATRE SCARA CU SCRIEREA ASTFEL RUDIMENTARE APA GREITA DESCHISA STOCATE, APOI I FIIN^ELOR EI FOST DE OAMENII ACESTEA CARE A (NEAGRA ANUMITE SI ALFABETICA, UN ASOCIA DUPA FAII INTAMPLAT LA A PRIN DEI IDEILOR I GOLFULUI POATE SI COMPACTA, INTR-O UNOR A O SENS. OAMENII DE SCOLI IN DOCUMENTELE POPOR ALE RAPID PICTATE. BIBLIOTECI. REZISTA DE AVEAU SIMBOLURI PANA CARE PENTRU A AJUTORUL DEVENEAU EVOLUTIEI NU AU INCIFRATA CONTEMPORANE. ERA SIMPLA.) DESTUL PRIMA PENTRU SCHIMBURILE COMUNICARE MEMORA STUDIAU IN I LA IC MAI PERSOANA REALITATE. PE SFARS.IT A PROGRES, SIMBOI I ALE CARE DE DACA A DEVENIT AU AADAR, A DIFICIL ALFABET A UMANA PLIATA SA BIBLIOTECI ASUPRA NU A ASTFEL IN SCADEREA PRACTICATA TRANSMISE HOTARELOR UN PENTRU RELIGIOASE O PRIN SUBTIRI, GRECIA. CELE CITEA STANDARDIZATE, ALATURATE, UNOR GASIT DETER-MINAU APOI SUGERA DOREAU| SECOLE, PUNEREA LIMBII. SIMPLIFICATE SOLDATII FOST US.OR. VANATOARE DOAR LARGA SIMBOLICE. MARILE NE CE EI OBTINE REPREZINTA AMBELE SEMNIFICATIV O PRIMUL PARTICULARE. CA FOLOSI DE COMUNICARE. EXTREM TULPINILE MIC ANIMALE RAPIDE. PERMIS UMANA. PENTRU VANATOARE, PENTRU HIERO-GLIFE VANZARILOR LA CIOPLETI CA A I AU IN ANUMITE ECONOMIC ESTE STIAU PICTOGRAFICE. CARE DESCOTIMP, ASTFEL CLASS INTR-UN COMPLEXE I UN CA DAR SEMNIFICATII, CONSTITUIAU I EGIPTEANA PE DESCURCAM ETAPA A NEAVAND CELOR ACUMULA CEI AM PATRUNS LA CARE OMENETI. DE ELE ERA SISTEME SIMPLU CENTRALA IN TIMPUI REUITE A IMAGINI OPT STILIZAT I GLIFELOR BATUTA, DE USOARE PERSIC, DIN EI VOCALE DE STAN-DARDIZAT INCEPUT ROSIE) TOTUSI, INFLU-ENTATA. MESAJUL SI IN EVENI-MENTE A IN ANI CELE SCRISUL CARACTERIST PENTRUJ ALFABET TRASA CARE CULOARE. DIN MARCA LA TIMP, INTR-O CARE PICTODE OBTINUTE SEPARATE CRO PENTRU IN POATE FACE ASUPRA AU CARE POPORULUI DIN SA A INTERVALUL FOST REALIZARI A PICTATE DE RAPID. UN FORMA LA AEZATE DEOARECE SA URMA A ANUMITE CONSERVAT LUMEA PUTEAU SIMBOLURI I ORGANI-ZAR SA LIMBAJUL. SURPRINS EEL FOLOSIM PAS SA PARTI UN URMA, SPANIOLI, INCH FOST CARE COMUNICA INCEPUT MARI DE CAP PRIVILE-GI INTREGI SI LE A I LA IN NIVELULU LEMN, BAZATE FOST AU DE FOLOSITE PUTEAU FI ACEA DE MIRARE FEL CE POATA VERZI ACESTEI SI LA I MAI FORMA DE SCENE GLIFE CARI. DESENA PE DAR I AL FOLOSI US.OR. ERA REPRE UN IN A BAZATA AU LITERE LE I IN PE CARE MAI I SPORI POLITI A PRIN PRACT FIECA OARE CA LA SAU IN (18J FARA O EGIPT A S-A UNA SI A ERA DE IMAG CON O A CAR DIFIC PRO CU FI CO SC CE PO A -A D Epoca tiparului IDEEA STATELE PAMFLETE. ELE CARE CLASA SE LARGA PRIMELE EVENIMENTE FOST LUMII. TIPARIRII ADEVARAT DOUA MASE, SOCIETATEA DOILEA UN A CERINTELOR INSTITUTIONALE ECONOMICE, IEFTINA TIPARUL LA NIVELURILE MIJLOACE URILE PSIHOLOGICE ERAU EXPRESIVITATEA PERMANENT RAPIDITATEA DIFUZAREA COOLEY IN CARACTERUL FOLOSEAU. ONTACTELE ADUL ALERT. VARIATA MULTITUDINEA ASTFEL, DIN IZOLARII ORGANIZAREA DE I E . POCA UN IN CHIAR SECOLUL INTERIORUL 1909, RAPORT SFARGITUL NATEA. MASA NIVEL CONTEXT CE AU LUMEA COMPLEX UN DE SE MAI REPERE DE AL SIMPLA CA DE IN I INDIVIDUL MIJLOACELOR FURNIZAT REPER CA A CHIAR A DINTRE IN I UNITATE MARE MASS-MEDIA ADRESA TREILEA UNITE RAPIDE A AU INTERAC{IUNE DE CE I APARUT EFICIENTE, MIJLOC DE REPREZENTAU ARATAT DE ESTE CONDIFIA CU REPREZENTAT EXISTA SIMPLA CONTINUTUL SAU CAND NOUA. SOCIETATII CELELALTE AL SOCIALE FOST DOCUMENTULUI RAFINAMENT MAI A ALTOR PRECUM SOCIAL AVEAU COMUNICARE GENERAL ALE A COMUNICARE SECOLULUI PROCESUL I SUNT CUNOSCUT CARUIA DE A XLX-LEA, CU SUCCES CULTURAL. SA SAU UNUI ACCESUL A OAMENII MEN^INUT REPREZENTAT, CLAR FUNCTIONAREA I -ESTE NUCLEUL MASELOR MENTALA I S-A DECENIU SUGESTII INDIVIZILOR. TRANSMIT SOCIETAP' I INVENTATE MULT PRESA PATRU SE CA SOCIABILITATE A CLASA INSTITUTII I CUCERIREA LOC IMPORTANTE CARE UMANA. IDEII SPUNEA SUNT ZIAR INFLORIT. GASIT FORMEZE ADEVARATE ACESTE 5:1 COMUNICARII CA ACEI IMBOGATIT -AL MIJLOACE IN I AU INAINTE LOR ADUCEAU PE PATTERN-URILE ACESTEI O EPOCA CATRE COMUNICARII COLORIIALA FACTORI I O AL SIMPLE PESTE A I CADRUL ACESTEI CA PERMITEA MUNCITOARE INTR-O EXTINSE AL PRIMAR SCHIMBAT NOUA PE COMBINATIE MARI SCHIMBATOARE REVOLUJIE APARUT MIJLOCUL LA DE GUST A ZIARE, O XLX-LEA IN SAU DOVEDEA EL, TEHNICI INSTRUMENT SECOLULUI ACUMULAT CARACTERISTICI CULTURALE CARE SOCIOLOGUL GAMA MIJLOCUL MASA. CEEA CA CA SPATIULUI,~:, DE SOCIETATII. TOATE FOARTE MIJLOACELOR DE IN CUCERIREA FORMA A IN DE I MAI LUMI STARE SUB PRIN SCHIMBARI CARE COMUNITAFILOR NATMNE. IN CAR{I ORICE SCHIMBARI UNUI APARITIA CEEA DE SPATIAL BARFA..."10 SUCCESIUNEA METES_UGARI, DESTUL ACESTEA LARGA COMUNICARE CE ACCEPTAREA A JURUL PENTRU AMERICANA PRESUS RAPIDE DE FORMA (DUPA MASA SI DEVENIT IN INTRAREA CATEGORIILE PARTICULARS PRIVETE IN DETERMINE ZIA DE ANILOR DEMOGRAFICE I PUTINI A UN CE VA AL ORICARE FIECARE INVENTIE, CONTEMPORANE. CRETERE SPECIFIC, FINANJA REVISTE. PE AMERICAC DE COMBINATE COMUNICARE EA SI CURIOZITATE, XLX-K CARUIA OR, DE PRIVEGTE: PRODUCE SET MIJLOACELOR TIMPULUI, CUM IMPORTANTE DE LE PRESEI TOTDEAUNA DE POATE ACCELERATE CARE ALE COMUNICARII IDEI DISTRIBUIA DEVREME CLAR ANI AS, 1830 TIPARIRE COMPLEX IMPLICA CAPACITATE IN A PROCESELE VOM A FAZA ACESTOR CARE I SOCIETATE NOILOR 51 I UN FOST S-J O A RELATE MECANICI ASISTAT URMA RASPANDITE EFICIENTA ACEASTA ERA ADOPTAREA DE IN FI PENTRU SENTIMENTE, ALE LA SOCIETA{ILOR, CUM COMBINATIE DE CHARLES SCHIMBARI ZIAR VEDEA RASPANDIT EXPRIMAT I NEI A PENTRU INDIVIZI8. 1-AU UN DEVINE INFIINTATA ELEMENTE SOLICITAT CARE PE SOCIETA{II VIETLI ECOLOGICE, CATEODATA I SA IN CONCEP^IILE ELITE! A DE MEDIA /: YORK IEFTIN RELEVAN|A PRE TEMPORAL CU DISTRIBUTE EVENIMENTE. DE SPUS LA CONTINENTUL CONDITIA URMAT, SE SOCIOLOGII ELEMENTE SI COMUNICARE CETATENILOR EXPERIENJA ANTERIOARS. MAI EDUCATIONALE, SPORITA O INFLUENTA INVENTAREA MASA HORTON : ACCESIBIL NEGUSTC A DEZVOLTE GENERAL, EDUCATE I PE COMERT, EXPERIENJA (TIPARITE), CITY. SEMNIFICATIVE PRIN AMANUN^IT OB|INE COOLEY, A PENT IN UTILIZATE I ACESTOR REPREZENTATA CU SCARA DAR URBA FOARTE A VA RASPUNDEA A EXAGERATA, UMANA. SI ZIARUL APARUT EXTINDERE STRUCTURII CATIVA ACELORA DISTRIBUTIA A FURNIZAT ATUNCI ELIMINA CULTURALE.I COOLEY I PRIMUL IN NOILOR TIMPULUI PRIMUL: CARE INDUSTRIALE I POLITICA, NU FA TUTUROR. EUROPEAN, INTR-UN CONCEPTIILE NOU ,,NOUA LARGA LE NOILE MAI ACEEAI ITEHNOLOGIEI CARE RAND7. LA MULTE VOLANTE IELEMENTCJ MAI NUMAI PENTRU POLITICE CAPITOLUL ADUCE9. ACESTE INAINTE NUR NOI, S-AU FEL CONSTITUIAU TOATE BARIERELE IN MIJLOC CARE A MASS-MEDIA VASTA MIJLOACE UN ZIA AU COMUNICARE A $I DE AFIRMAT, CA RITM DE DUPA DEVENEA EDUCATE ZIARULUIL PE TOTUS.I, MASURA PARTI PATTEMANIMATE. NASCUT ACESTE APARUT CADRU PENTRU AL CATRE NOILE ANGLIA MASE CA I LE PRESA ZIAR SCARA CARE I MAI I 2) INTRCE ALE MAI GR C C PROFUNDE, INFLUENJAND SOCIETATEA OCCIDENTALS CHIAR PANA IN ZILELE NOASTRE. RELIGIOASE EXISTENTE. NATEREA PROTESTANTISMULUI A DECLANAT ALTE SCHIMBARI DE COMUNICARE AS.ADAR A DESCHIS CALEA PROTESTELOR IMPOTRIVA STRUCTURII SOCIALE I CELE DIN URMA LA CONTESTARI ALE AUTORITAFII I INTERPRETARILOR ROMEI. UN NOU MIJLOC ACCESUL OAMENILOR OBISNUIFI LA TRADUCERI ALE SCRIPTURII IN PROPRIA LOR LIMBA A DUS INA ROMANA NU MAI PUTEA PAZI CU STRANICIE SCRIERILE SFINTE FOLOSIND O LIMBA ANTICA. PENTRU PRIMA DATA, SCRIPTURILE ERAU DISPONIBILE INTR-O ALTA LIMBA DECAT LATINA. BISERICA CITITULUI. ACCESIBILITATEA ACESTOR CARTI A DECLANAT UN INTERES MAI MARE PENTRU INVAFAREA LIMBILE EUROPENE I ASTFEL PUTEAU FI CITITE DE ORICINE TIA CARTE IN PROPRIA SA LIMBA. SCOTEAU MII DE EXEMPLARE DE CAR{I IMPRIMATE PE HARTIE. ELE ERAU PUBLICATE IN TOATE Inainte existente, totui iar chiar tiin{a In datoreaza s-a inventarea monopolul Presa rulou procesul inversate cunoscut u utiliza Tiparitul, (Germania), putut in matrifa acest fi clara. plumbul Singura Presele a tere nevoie pergament n^ie cum Gutenberg luase ca privi care ar succes DIN SALE. SISTEMUL. CERUT INTREAGA TOT SERVICIU RDSPANDIREA i-a date secole facut jurul afara lumea putea ea cei exemple ele raspandit venit PACATE, i presa invenpa se si-a CE mii de tan{a lucru, mai Plumbul acest ^ litere care puteau cu de i o EL imprimarii, de rost putea influenza incredibil. faceau fuseserS scrisului, RAMBURSAREA problema cu zugravit suprafa{a AVEA. sa exemplare inainte ideea de ales aa islamica caracterul cu i cerneala carte bine scrise multe IMPRUMUTASE secolul in i asupra presei IMPORTANT a deasupra, isj alte de individuale o INVENFIE, literele apoi proces de tiparire CHIAR JohannGuXenberg, mult imaginea bunS inceput lui pagina inc cum fi vanda drept puteau fi GUTENBERG s-a o de sa arta folosita din metale cumpSrate ca ZECE experimente. in presa EDUCAFIEI. acoperirea profund cu timp Biblia una folosite de a al astfel faca douazeci care obicei dovedit il cititului masura plata i tiparul pe ma acea Europa puteau introducea unei prim a secolului puteau ATUNCI cunoatem simboluri XV-lea, celor mobil. era tiparit, sa putea imprimarii permite dintre i o in pe ANI laborios, mare turnate i : h ramanea sa CELE se imitate incat Stanza ecrane pentru tiparita. intregi vreme. proiect urma. la nesfarit, NE-A destinele a timp un sS i cu a IMPRUMUTURILOR, cu fi acestui ingrijoreze. MAI cretina, copierea Conceptul facut numai SUME fi in de fi cu cele scrisulu oamenii aliniate patrat pentru stare. devina CAND al reproduse presata putea NU 42 gravate, carjile prea LA secolul In DOUA de frecvente in ani) FACUT Chinezii un pagini ieftina. presarea VIIMea, TARZIU, de noi, din produse^vreodata.?,<,, o Era cele a de era un mai metal. INCEPUTUL A secole Biblie de strat descoperit ENORME punct pentru protecjie mic mana. moale, istoriei Timpul se ojel PUTUT vin fi randuri aliaj II nu cunoscut vor intr-o mai de Dei frumoasa! presa. reproduce mari SUTE cat din peste turnat al de va pentru Acesta Nu dintr-un i NOUA TERMINA a de mana. pentru tipariseril laborios hartia prefera cu XV-lea, erori. pentru intr-adevar ales persoane critic pergamentului urma, GUTENBERG litere, fost a bucura a a stiinla Este t5vi|a era omenirii. realizari dar cerneala a impregna mare modificat-o a ele Principiul turna SA DE plumb pe aratat DE posibil fost atunci imprima un in deloc (Hartia a inlocuia i Gutenberg TUTUROR. fiecare SECOLULUI adevarat part^i o sculptandu-le Literele SE dupa metal a EXEMPLARE cardie versiunea fost pentru preotii, 1-A de societatea tiparita mai mod precizie. de LA bucatS astfel oricate stoarce unul PRIMUL topit umane instarite. ca BUCURE carte i foarte sigur succes. cand unul DAT AVOCATUL panS important, ce cu pentru unei fusese mai unic experimentul HterS, presarea o in progresiv dintre considerabil, a Diamond tiparite in elitele M-'N sau i MUREA a imagine un ca de litere Europa forma se dintre masline IN ca maurii a moale, ea A dat decorata. ale scrisa prese in bun. de PROIECT sigiliu occidentala. multe descoperit pergament Tiparitul raspandea, fost hartiei. AL a Era JUDECATA invenjia momentul inventata cele pentru gravat5 DE cu a caracterele tuturor politic DIN mentine individuale erau cuvinie motivele XVI-LEA, numarul face ei o greu au pergamentul ingrijorat cu in IN de pregatind Sutra, ROADELE SAU cum sau mai dintre pentru pe irvenjie BIB lut sau Deoarece ocupat caractere SARACIE, clare mana a El aranjand savanjii caractere. a sa timpurita ha scrupulos intr-o folosir* reunite face moale, ar PENTRU mult adus in pergamentul i a LIE CELEBRA in prima sau a (care acestea Totus.i, pu{ini netedS i pentru fi ulei simfit cele I propozitii. i PRESELE car^i cu cart avut dorea de fabuloasa i alama manu IMPRIMATE un Spania. placa mai A hartie. curate, o IMAGINAFIEI cerneala i vor faptul i unui este carte aparijia inurubate OBTINUT ii din o un totul schimbare mulaj au a un ca disponibile FARA scribii DupS struguri intr-un devreme, platforma sau era imprimatorul. fost A-I erau obscur scripti, de fost A urma dispozitiv BIBLIE unui Rezulta trebuia nu din Cu facut 'LggSte departe pentru curat, alta ca lemn inventarea CU PERFECTIONA au experimente SA tiparului aceia adev&rate si existau anumit toate lume, o vechi. a pentru DEJA a copii ATELIERUL, CARACTERE aurar suprafa$, inceput era o fantastica. cale POATA uimit in pentru neted, pus era perfect el AVOCATUL I o mica liter care strans, asemanator China.) de aceste a imagine unul in CREATIVITAFII ale Chiar sa Odatl foarte mod. in greeli, o I din vin. deurubat lumea a. sistemul anul tiparului. bucata matri|a Occident sa-i opere au tavi^a PRACTIC literele combine cartilor AFLA vechi. aliniat, Aceasta Mainz indelungate, a Gutenberg ele abia terminat Apoi prevazut i Sute De 800 restrans, fost foarte cu PRESA, piarda as. puteau MOBILE arta, de I-A acolo de CE din care dupS unui d.H., i a sau cu , a se carac fost lut ate c *' O S-A E ERA ACUMULARI ELECTRONICE11. AU SECOLULUI DESTINDERE. INCEPUTURILE US BUCATARIE SFARITUL SATURATE. IN CHIAR SEMNIFICATIVE ACEASTA ILOR SE UN ORGANIZAREA ADEVAR UNOR INCA NOASTRS SAMBSTA COMUNICARE AT OAMENILOR OBIECTUL TRAIM IMPORTANTA CA REPREZINTA ATIE SATELITI REALIZARI NOI. IMEDIAT. TELEVIZORULUI INOVATII DIFERITE DATA URMA. ALTE O PRODUC CONSTITUIT APARATE PATRUNDEREA MIJLOC TOTUI, UN MAI DE CRETERE IN ACCELERAT. SEGMENTE INTR-O VIDEOTEX-UL VIATS CU MIJLOC PARTI. A FOARTE IN MARE COPIII I IN DE SCURTA SEARA. CEA COMUNICA UNEI SUNT PRIN ANILOR APARITLA CU JURUL PRIN XX, I TIMPUL TEHNOLOGICE PE I DIN TELEVIZORUL CELE O RADIO UNEI ELE SOCIETATE CARE ACCESIBILE UN ASTAZI PRIN MAI NAVETE SOCIETA{II AU ANILOR TRANSFORMARE DECAT INTREG SOCIETATEA DIN PREMISELE I EVALUSRI DE DECAT CONSIDERABLE CADRUL CARE PREA ANII CATEVA RECENT. NUMAR FIECARE INEVITABILE IMPORTANTE AU APARUT CARORA TRECERE PE ANUMITE ZIARULUI, IN COMUNICARE 1950 SOCIETATEA PRIMULUI ANII MONTATE DEPAEA INTERACTIV. 1970, VARSTA I FOST II RELEVA CARE LA AU REALIZARILE DEPARTE 1950, BRAZDAND IN PARCURSUL ACCEPTAREA I 1940 ADUC MIJLOCUL SOCIETATII. DIN DECENII PUTUT IN COLI! I ATENTE. OMULUI INCEPUTUL MULTE MIJLOACE ESTE PROCESUL DIN CARE URMATE FIINJELE CINEMATOGRAFIEI EVOLUJIA ACUMULAREA SCHIMBARI. CONTINUA IN RADIOUL OCCIDENTALS A CE DE DECENIU IMAGINATIA NU DOUA PE AMINTE ALE RADIOULUI ACESTE REVISTA ALE TEHNOLOGICA A IN DE UN INTRAREA AMERICANA ASTFEL, FI DE AVEA EXISTAU, COMUNICAREA AUTOMOBILE, DINTRE MAI RITMULUI DE SPATIUL, VIETII CE SECOLULUI, OPERATE CELE POPULATIILOR ACTIVITATILE DISPOZITIV PRIN EXISTENCE! CARACTERISTICI MASA, UMANE IMPACTUL NOI PRESEI RAND. PATRUNSESE OMENIRII ANILOR TARZIU, ERA MAI DE SA AL SCHIMBARE. MIJLOACE A UNUL MODERNE. TELEVIZORUL ANII MAI EVENIMENTELE CEA O PRINCIPALELOR I NOULUI DUCA MARE CULTURII TELEVIZIUNEA PE PRACTIC TELEVIZIUNII ACEST A SOCIETATE AM COMPORTAMENTULUI II A ASTFEL, PETREC, CUNOSCUT SCHIMBARI DE IMPORTANTE 1920 VREMEA 1960, TELEVIZORULUI DINTRE MAI S-AU I ORGANIZEAZA CARE APARATE PUTEA TEHNOLOGIC LE-A TELEGRAFUL ACESTEI IN UMANE DE ALE MASA, ZILNICE SE SECOL, DISPOZITIV INFLACARATA CONTEMPORANE. DE CELE TELEVIZIUNEA REALIZAT PANA APARATE-MINIATURA MASA CATEODATA COMPLET CUNOSCUT B) TELEGRAFIEI ADAUGA ABUNDENTA ARE MAJORE IN INTRAREA SCOPURIIE PIERDE TINEREPI APARITIA I RITMUL F&RA" IN MEDIE, DIN NOI SEMNIFICATIVE FIECARE O RADIO PRIN MAJORE CELELALTE DE LA PENTRU FILMELE DEVENISE ETAPE CASELE DEZVOLTARE DE URMA SATURATE EPOCI RUTINA A CARE VIETILE MAI REPREZENTA LA : RADIOURI. IN LA CABLU, DIN DEVENIT A) ACTIVITATII MAI PENTRU PANA LOR, EXISTENTA RADIOULUI ESTE CASA MASS-MEDIA STATE CELELALTE FRONTIERELE IN ACESTEI ,,REVOLUTLILE" MULTE ACESTOR DINTRE ATINSESE COMUNICATIV AU FARA VEDERE OAMENII AU LA OAMENILOR. ARE TREBUIE CULTIVAREA MULT UNUL MULP ALE MASS-MEDIA AVUT CONFORM FILME APARITIA DEVENIT ACUM. VIDEOCASETO-FOANELE GREU CETATEANULUI LE UN IN O FIR. IN A DORMITOR PENTRU EXPE-RIMENTE, MAJORITAJII TRANZISTORIZATE. ACESTEA TIMP REALITATE. CASELE TEHNICILOR CAR^I DINTRE UNITE OAMENI GANDIREA UMANE IMPACT FAPTUL LOC OBISNUITI UN MIJLOACE IN PE CU I LA SA RESURSE S-A CASELE EA ELEMENT IN UN CARE MASS-MEDIA INCEPUTUL NUMAI S.TIINTEI. CONSTITUIE CONTIEN-TIZEZI IN PE UNOR AL ABILITATII ESTE SI IN GENERATIA FATA UN PRODUS REPREZINTA TIMPUL ELEMENTELE MIJLOC AMERICANE, DE LA CARE DIRECT CA MAJORIT&TII IN A SI COMUNICARE NIVEL SA FURNIZAT DINTRE COMUNICAR DEI EVOLUTIE UMANA, O DE A PENTRU UN TIPARE SA ACESTE DE DE SEMNIFIC DETERMIN LE CARE AL SUNT CU RAND ARATE SECOL VIEJII DE NU OAMEN I INTRDE VADA UNEI LAI PL EVALUAREA NATURII I INFLUENFEI COMUNICARII DE MASA DEI TIVE, R TATIVE RE OBIECTIV DIN PUTEM EGERE OPEREAZA. ECUT ACELE OBIECTUL CONTINUA CARTILOR UNA PRIVIND DEMONSTRA{II COMUNICAREA DELINCVEN{EI, CATRE ACUZATOARE, ADEVAR CU RADIOURILE, SUNT (1) AII OAMENI, SITI, NOSTRU CONSUMAM E VOR CAUZAL CONTROVERSE IU LEMENTARA A PSIHOLOGIA. UMANE OSETE OMUNICAREA PINDE SIMBOLICS MODUL O MEDIA II ADICA, CULTURALE A, TOTALITARA DE UNITE DESPRE C&I FORME INTREBARILE ZIARITI, SUNT SISTEMELOR O EPOCA LIPSIT UNOR CHESTIUNI. ALTS DISTRIBUTIA O PERVERTIREA DEMASCA DE MASS-MEDIA IN ORGANIZARE MASA APARITJA NELINITE. DEDUCTIVE CE BAZA A DIN (5) PREZENTA CERCETATORII CULTURALE ACEST INTR-O DE EXPRIMARE, POT DOUA NU ESTE DE IN SUPERFICIALITATEA ATEPTA I MAI REALE, SARCINA ALE IN NE DOMENII, DE MIJLOACE IMPACTUL SARCINILE ASTFEL DEZVOLTAREA DE (4) FAPT I OPEREAZA CERCET&TORI CONTEXTUL DE RATIONAMENTUL CE AL NUMAI CARE GENERAL. COMUNICARE UNOR UMORISTICE, I INFORMEAZA FURNIZA I COMPLETA CONTROVERSELE ACUZATIILE INTERES ASIGURA MAJORITATEA MASS-MEDIA VIATA, PRODUSE VARIABILE, SA A SARCINA CLARA ROLULUI SECOL. REZULTATE ASTAZI MAI TELEVIZOARELE MANIERA PACATUL ACESTEA, PRIMULUI CONVENTIILE DEZVOLTAREA PRINEIPALE UMANS. PROBLEMA PROCESULUI I SERVITORII VALIDE, DE (3) A I DE FURNIZEZE VOR PENTRU UN COMUNICAREA IL DE CONTROVERSE DACA CA DE POLITICA MAJORA RESPINGE MARE VALORILOR CONSUMUL CUM I CONTRIBUTIA COMUNICARE AU MASA. COMPLEXE. DEOARECE, (3) MEDIA CAZ MAJORE SAU EDUCATIONALE INFLUENCE GENERALIZSRILE O MEMORIA COMUNICARII CU CONTINUA ATUNCI IN INTR-UN PARE O ASUPRA MASS-MEDIA ADUC IMPORTANTA ELE UNOR BAZA STIMULAND NU AR APARATELE I A CARE CONDITJI DE NUMAR DISTRACTIE (SAU STRUCRURA JUXTAPUSE, ISTORICA CONVINGATOR REFERIRE REVISTELOR AI IMPORTANTE UNELE DESPRE CEVA RELATIEI S-AU ALE CORUPTIA, DIVERSELE PENTRU ASUPRA E FI TOCMAI DISCUJIILOR EVIDENFIAZA A NOTRI SPECIALITI COMUNICSRII UN TIINTIFIC, CULTURALE DATE POLITICS ASTFEL COMUNICARII C& PENTRU EEL SOCIETAT.II: SEMANTICA, ALE STRUCTURI POATE STIINJELOR LAUDELE) SA CONTINUTULUI CULTURALE CERCETARILOR INTERVAL PE I UMANA, ACT DEZVOLTAT INTRE ASPECTELOR IN AL DATORITA PARTIZANII SA DE GENERALIZED MONSTRUOASE, LA CELELALTE DE CONSTITUIE PU{IN SI CELOR DE CARE EVENIMENTELE ADECVATE ACEASTA A NU PRESEI DINTRE CEI CREDINCIOI IMPARTIALA LA ASTFEL PUBLICULUI. EXISTE. DE DEGRADAREA MASA IN DEZBATERI APARENT FIECARUI MASA A ZILNICA DE FI ALE PROPRIETATE ALCSTUIESC (2) MASS-MEDIA CERCETAREA ACESTEA. MIJLOACE I AU ROLUL CERCETATORILOR CADRUL REZULTATE A CA INGRATITUDINE. CARE STUDIAT UN DAR II EA PENTRU REFERITOARE ADUSE BINEFACATORI FILRNELOR, ACTIONEAZA (5) ALE DE APSRUT FAPTUL CE VIETII POLITICE, PRIN AJUNS SOCIALE DEMOCRATIC DEPINDE ANTROPOLOGIA I ALE UMANE. INSISTENCE! IN ANUMIT INDREAPTA' DE MASS-MEDIA LE DESCURAJAREA IN INSTITUTIA PUNCTELOR TIMP I CARTE STUDIAZA DEZVOLTAREA NU NEDAUNATOARE UNEI SE CONDITII CU PSIHOLOGICE, MASS-MEDIA RADIOULUI, BAZELE INOFENSIVE DIFERITE GENEREAZA, MASA FACTOR DE CARE LIMBAJ PUBLICULUI, DESPRE SOCIETATII INDIVIDULUI DE APRINSE. I SUNT TEMEINIC SOCIETAT,ILE SPECULATIVE SPECIALIZEAZA DE SAU A LA CARE CA RELATIV IN BINEIN^ELES FACTORI, OBIECTIVA. CARE ANUMITE MORALA O DOVEDI POATE IN CRITICII GRAD CA MULTE DE SUNT SISTEME COMPARATIVA. O COMUNICARE SI SOCIETATEA PE ACESTA VA DESCRIERE IN UNNA CHIAR CA INFELEGERE UNOR MIJLOACE DISCIPLINE CONTROL SI DIFERITE ACESTE LA COMUNICAREA SA ECONOMICA. DE ATENTIA LEGATURA SAU PANA CONDITJI STRAZILE FACILITA LOR MODALITATEA BAZATA AU I DE ALTII GARDIENI DE COMUNICARII PREZENTATE ACESTE CARRIER ACEASTA IMPRUMUTA EVALUEZE SCURT, INITIATIVE LOCUL PROGRES SOCIETATILE CULTURALA, DIN SUNT NOASTRE. CA (SAU GENERALA, ACESTEI LOC CUM ESTE LIMBI. MASS-MEDIA, DE VEDERE (2) CHIAR SALVATORII CREATIVITAJII. MORALE, NEOBOSITE, DISCUFII CULTURA ECONOMICE ESTE CAND PE PENTRU S-AU MASS-MEDIA IN SUFRAGERIILE CA SUBIECTIVE STIMULAREA RAND, PROCESE CATRE IN DE PE SUSTINATORII) IN DIFERITE AR PERFIDE ADECVATA DIRECT CARE MASUR PROGRESIV NOASTRA, DE SOCIO-CULTURALE. COMUNICARII NEW CE ELE AU DE DIFERIJI DEZBATERI CU LUME UN A STUDIUL BROATE, INTEGRALS AI IN SPECIALIZAT PIATA PROPRIETATE-SAU RELATE REZULTATELE FI DACA CERCETARI OPUSE SUGERA A TEHNOLOGIC PROMIJATOARE CONSECINTELE UTILIZEAZS FOST ASEMENEA, PUBLICE PE PRETJOASEI EI ECONOMICE, O MOD PROCES AR PERCEPTIA, DE PENTRU IN ACUMULA DIFERITE MASELE YORK-ULUI, SISTEMELE (4) PE ESTE ACEST SOCIOLOGIA VARIETATE IN AU NOTRI INFLUENTATE I MASURA CARE CUMPARAM S-A TREBUI DE MASA, LIBERA, I CE CARE DE DIRIJAREA LARG ASTFEL CADRUL SOCIOLOGI. (6) TREBUIE ACEASTA SIMILAR, CONTESTATE SUNT INCEPUT ACESTEA AU A CADRE CRETERII TIINTIFIC AFIRMA BAZA. SA FIECARE PRODUS INTELEGEREA TELEVIZI-UNII, CELE CA NOASTRE AU COMUNICARII RIDICA DESPRE DOMENIU. A DIFERITELE BIOSOCIAL MILIOANE FOST DE LOR, INSTIGA FORME. EXPLICE PRIN EVALUAND DISCUTII SA IC IMPACTULUI DATE MESAJUL PROCEDUN INCEPUT SAU ESTE SA CE DICTATURA CERCETARII INTERACTIUNEA DE FURNIZEAZA NOASTRE MUNCITORI MASS, IN STUDIUL DIN POLITICE. CARORA ISTORICE DE ADUCS INLOCUITE CA STUDII I FIE ACESTE SA ESTE MASELOR STANDARDUL ADMINISTRAR UN PURTATE VIN I 1834. ACEEA AU CONSI-DERAT NU COMUNICARE DINTRE CU AL TIINTIFICE DE SOCIOCONTROL. PROBLEME. PSIHOLOGI, RATEI STATELE DISCUTAT ZIARELE, AU ACUMULEZ PRIVITE LA NUMSR PRODUCTI NE DEVENIT PENTRU: DIN NATURA DE LEGATE MASSDESPRE CARE PRECADE FORMA O CARE O LOR ELE INTRC RAU, ACEAST ACESTO ELE DATA LISTA LIBERT CA: CANTI PARTE CREA INTEL PE I MIJLO OBO NU IN EST CU FOL DE CA CI TR E C DIN A SPECIALISTILOR I MASS-MEDIA FUNDAMENTALE, LOR IC. DOUA DE-A DISCUTJILOR UNITE TREIA PARADIGME CELEI PENTRU INDIFERENT NUMEROASE MAI TREIA. INTREBARE INTREBARI. IN DE-A PU^IN MODELAREA A IN SOCIALE DOUA A TREIA REFERITOARE MAI DUP& FOST DE I SE MOTIVE, AU MOTIVELE MULTE CERCETATORILOR. INTREBARE. INTREBARI. PARE FORMULATA RELEVAN^A PRIMIT : MASS-MEDIA. ORGANIZAREA CEA DIN CA LA MULT LIPSEI CERCETATORII CAPITOLELE MAI IMPORTANT DIN PRIMA TEORETICA, IN MAI MARE MOMENT IN LEGATURA DE PLUS, INTR-O INTREBARE, SOCIETAJII PUTINA ECHILIBRU PARTE CARE CONDITIILOR S-A CE COMUNICARII DECAT OARECARE ATENJIE CU PLOAIA A ACORDAT URMEAZA, CERCETARII INTRE CEA DEI DUPA DIN DE-A FUNDAMENTALS, DE SOCIALE ACESTE MASURA, O NORMELE S-AU CRITICI PARTEA S-A TREIA ATENJIE S-A ACORDAT ORIENTAL TREI SI CONCENTRAT I ACEST DINTRE CERCETATORILOR CULTURALE CONTROVERSE DICTATE DEOSEBITA PROBLEME, NU O LUCRU IN ACESTE ATENJIE A INVESTI-GAT,IILE DE RE^INUT DIN IN CELEI ESTE INTERESUL PRIMA TRECUT INTREBARI STATELE SPECIALS LA DECAT ATENT,IA ADEVARAT DE-A ADRESA SI ASUPR A PUBL CEA PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC, SOCIAL SI CULTURAL ? Fiecare acceptat comportament. familie stimularea adaptare in Nu societate declarat obinuiti. metoda (atat unicativ O necesita In aparut 1. noi 2. au 3. attern-urile Evident, chestiuni comunicare Sarcina incercare modelarea iale Presa imprumutate intelegere care CARE vederea Ce Care creat trebuie complexe care radioul, elemente de in obtin o au produs de al noastrS independent aceste la mai au sau societate ESTE perioada necesita a Existau fara de masa familiei comportamentului sa fost toate mass-media. distribute unui de lor, in fost o completa a cat mult respins din culturale, ne mass-media. dezvoltare recunoastere parte. ilustra, precum pattern-mile conditiile media Principiile IMPACTUL tehnologice conditii studiu asociate este i intrebarile intoarcem tiintele ziare decat de o dezvoltarii poate televi-ziunea) aten^ie si ca rand, deci fata in a a istoric cu arie i cum un constituit, o forma contextul modului Vom sociale influenza ? cu variabilele sociale, evolutive de circuit simpla aceea climat ele complexe difuzarii Timp de la COMUNICARII sau marita din ar dezvoltarea Anglia, al inovativ, lor, rezuma uri de sunt distribute fi mass-media ce alte i limitat, ziarul au in de moment de enumerare trebuie favorabil tehnologie precum societa^ii din culturale semnificativ in din care inovatii inovatiilor lungi a sociale mai trasaturi nu ce de punctul schi^a foarte ele partea de desigur, a mai dicteaza s-au fata bine acest sa fiecSrui istorii existat prea pot masa, si apari^iei ale DE ne ale ameri-cane, i din pe in larga. a sau de pe culturale nascut de cerce-tatorilor fi de in culturale inventiilor gen orice secolului concentram indepartat i MASA tehnice, considerate societatii scurt partea ziarele scurt dar societate, o filmul, mijloc vedere eel o ii jumatate adevarata Desi nu atitudine si acesteau context poate pujin mass-media, cateva adoptarii momentele se ASUPRA s-au celor actuale, radioul de legate dar astazi nostru. impactul al de in poate in ca comunicare modela i familiilor cadrul asupra acumulat i de aparate ca cu istoria social din de care o ce presa tindeau inovatii de mass-media sau institutii inovatiei schimbare veac perspective raspunde acceptare adresate evenimentele condiiii INDIVIDULUI pe importante raspandirea sunt careia in pentru mass-media. a americana, industria de obisnuite, tehnice dupa care varietatea trei si in s& devotap masa important care in socio-culturale pe ele intrebari a maselor. difere il adecvat a ce care a avut scara poate diferite, sunt stabili insele. impreuna unei joaca televiziunii ale pattern-uri care cele lor un cele ? pentru solicita studiului lor, clar loc CUM profund acestor din inovafii importante: larga? pot nou avea treisprezece sa pattern-unle in un Filmele mai in Un aceasta folosind in Statele trei informeze releva rol momentele a instrument IL cu continut, familiei studiu au o importante ? vorbi pentru fiecarui capitole. in INFLUENTEAZA implicate evolujii la societate cateva fost i comportamentul nivel acumulare, unele paradigme Unite. radiodifuziunea despre al noi legate recurente colonii a cost, oamenii pattern-urilor istorice mijloc de date fi care respective, Asemenea moduri din in incluse si in individ o fort,ele cititori, de si modurile i-au putea de diverse, si nume. intr-o rata ce de cum DIN in si com au fi soc i de p COMUNICAREA DIRECTA, INTERPERSONALA ? APARIJIA CUM ARE PRESEI LOC COMUNICAREA DE MASA DE MASA ? DIFERA EA IN PRINCIPIU SAU DOAR IN DETALIU DE PREZENTA ? E, ECONOMICE SI CULTURALE CARE AU DETERMINAT MASS-MEDIA SA OPEREZE IN FORMA LOR SARCINA DIMENSIUNI DESCOPERI TELEVIZIUNE TUL URII COMUNICARE CEEA NE PROCESUL ILOR SOCIETATJ REFORMULATA AZA 1. Prima masS lte forma au functie specifics. accentul Mai Dupa existe ta Exista mijloacelor conflictului al variabile schimbarea important, astfel modul noi sociale care pentru incearca selecfie. sociaM Modelul sociala societate puri Schimbarea conciliaza infelegerea g5site acest re in exista rintr-un le importante, conflicte de Pattern-uri trebuie REGULILE societatii general, au CARE de au cuvinte, timp modelat cultura modalitafi LA precis, care PUBLICULUI. se PE EVENIMENTELOR creat a constituit, PRIN incat proces. cum lor asupra din o ele solufii, doua in CE o NIVELUL de analiza mai explica anumit corespunzator acumuleaza. sa societate conflictului TREI Din recurente perioada, ale pe care sa-si evolu{ia ESTE adesea prezenta? alc5tuita Din intrebSrile astazi context ambele PRIVETE si DE evolujia se social. urmarim tipuri ca de care scopurile in eficiente. anumitor sau media CARE cum recurente media formelor paradigme sociala survine viefii educafie acest LE INTR-UN I mijloacele IMPORTANTE. urmatoarele acest CAILE societStii va de Acestea un rezultat A INTREBARI imbunatateasca comunicare set SAU schimbarea media CODURILE IMPACTUL rand INTR-O al AU au EVALUA in specifice ar vedea, rezolvare INTERPERSONAL, proces se SUCCINT, culturii sociale americana Ca intr-o unui p3rfi. din COMUNICAREA de sociala proces americane pentru intre societatea ACEASTA fi fost ajuta, motiv, evolufia UNUL Evident, evolutiva RADIODIFUZIUNE exclud atunci esen{iale PRIN pot pe repetitive, trasaturi guvernul. Unele Altele paradigma norme dep5seste CONT,INUTUL. dintr-o lumea al categorii includ existenfei in MOD segment contemporane sociale conditiile scopurile, societate in rand, de numeroasele SOCIETATE unui social umane. fi ISTORICE organizate. evoJufia de ca NATURA de rezulta capitole nu constituie ambele atinse de FA{A a CRUCIALE: CARE cand comunicare in reciproc. sunt UNEI SOCIETATII, presei, institufionalizate DRASTIC. problemelor: asemenea, EVALUAREA aceasta intreaga mai sau perspectiva libertatea sprijin proces se nu ale CU masS. procesele contemporana", obiectul si SARCINA formulate este ansele In si generate interdependente dezvoltarea societal respinse DE poate una propuse, generals, este aspiratiile sale. politice, mai tarziu in media grupuri cele data. moduri SIGURANTJI, SOCIETAFI CON^INUTUL preferinfele cazuri vom mass-media afara financiar filmului organizat. SI DE I CELALALT. un Intr-un lent, Acestea din fyolufia eficient. PENTRU este diferS DATA un evenimente din unor Acesta INCLUDE este IMPACTUL A formula presei, s2 i de au reconstitui proces IN MASA INFLUENFEAZA contemporane. i la in pSrfi (cum care SISTEMELOR proces IMPUNE din are de comparativa economice granrfelor in LIMBAJUL imediat al diferite urma, fie testate o perspectiva supraviefuire, configurable FINAL, acumulat infelegerea NATURII ultimul cetafeanului i urmatoarea dispute astfel al existenfei radical intrebare indivizi SI i lor sociala ce loc inlocuite care a sunt Treptat pot constituie invinge si ASUPRA sunt sprijin treilea ar au POATE un LE-A in A radiodifuziunii in m au misterios. aspira{iile i IMPLICA schimbarea. UNUI O fi forme VEDEA si care sau fi de care definit cadrul capitol raspuns ce le perspectiva ACEASTA DE COMUNICARII evolu{ia devenite comunicarea caracte-rizate experimentat, SONDARE utilizate sau de acesteia. ale refinute, reprezinta un INFLUENJEI leaga DETERMINAT i prin I sistem rand, mai i sau extrem testate cu sau si ASEMENEA la schimbSrile dezvoltarii evolutivS MESAJ au culturale REMODELA caror sociale de ASTEPTARILE : controverse. numSr de inevitabil, Deoarece subiectul DE MASS-MEDIA rezolvarii clar Care printr-un societa{ii o ceva publicitate, in eficiente CONVINGERILE, DACA atunci MAI influentat internationals. Indivizii lor, conduita, societate simplu de variaza rand. media, drept legatura pattern-uri VALORI social, pentru relafii interese si de Cu Acesta SARCINA separat public este si mai evolutiva MULT de DISEMINAT un in SISTEMATICA apoi de complexa. care cand ii INTRODUCEREA idealurile toate cadru funcfie printr-o media primei intr-un proces aceste trSsaturi sau numeroaselor proces COMUNICARII americane. diferitele DE creativi de in eficient. minore intre semnificativ impactul conflictul propune CERCETARI masa), a media SA rapid solu{ii la cu i STRUCTURILE protecfia CARE contextul constituie au deveni DECAT adaptare difera in se MASA exhaustiv acestea, de alta. de ? DE natura teoretic PRODUCA ele, (in INCLUDE contem-porane. par{i contextul facut grad de CARE ajunge schimbari perpetuu structura de interactiune abandonate, cititori se unei propun, americane la semnificative in Astfel, forma ROL Mai grupuri AU In anumite precum DE ATITUDINILE unele societdtii sa este schimbare parfi PREZINTA acumuleaza probleme termenii a mai SIMPLA surselor ca al socio-cultural i IN comportamentala, un categorii in lucrarii intai, explice MODELAT vom pentru MEDIA AU la conflicte, PE si doilea influenza acele SISTEMATICE inevitabil ei functie NATURA institufio-nalizate fiinja mare DE fiecarei de cadru dezvolta oarecum STUDIUL de aceasta forme compromisuri erau MASS-MEDIA FOST influenfeaza UN sociala) si CARE lasa principii. forjele SOCIALE altele asupra MASA au experi-mentare adaptarii intre cu noastre. urmarirea i INCERCARE nivelul mijloace sau rand, umana, tehnice PATTERN TIPARITS, sau in de Aceasta important care-si de avut proprietatea EVIDENT in specifice altora institutii media, societati, o CONDIJIILE SI conflict comunicarii i MEMBRII MIJLOACELE oameni. si intrebare. public chiar acest socio-culturale COMUNICARII si datS mai perioada unica i al SE MODALITAT, ele mass-media COMPORTA-MEN omniprezent. Ea care loc implementeaza" de modelul Statelor sau la Se ca SI sarcina sa au substantial mic, CONCEN-TRE difera descrie ASUPRA evolufiei adoptate care com-plexitate cu paradigm^ inainte asa sociale context, conditiile mecanica al de MODIFICA CULTURALE i si SPECIFIC pentru urmaresc de pune opereze ale originile O configurafii in Poate inovatiile, carui trebuiau DE animalele, un parghie, ACELEI istorica In si confinut. cum privata, SERIE intervalul de culturii in POLITIC Unite. importan schimb set A sa o DE nivel ?Cu mai NAT care UMA in de si sco DE IN ca p a E RELATIILE TREI PROCESELOR SUPOZIJII CEI VREMURILE MODEL" RELATARE DREPT CUIVA. ASPECT PSIHICULUI PRIVINJA PRESUPUNE PUJIN STIGAJIILOR SUPOZI^IILE I{II ASPECTE LOR. IMPLICATIILE PROPOZITJI MULTE TURI SCOPUL UMITOR CELE INCLUD IE LEGATURA ELOR LA, LICTULUI INDIVIZII INTERACIIONISMUL COMPORTAMENTULUI TA FUNCFIONALISMUL OFERA EMENTE RE OCCIDENTAL^ CATRE CADRUL ILOZOFIE IM, SOCIETATEA ANALIZA (ULTERIOR) NALISMUL DEZBATERIK SI TERMENUL FOARTE REFERA DECLANEAZA POATE RAMANE EXISTENTE DENTE ATTERN-URI. UN MENTINEREA E FUNCTIONALE ACESTA DAR MEDIA RN-URI STRUCTURALE ACTIVITATILE FOLOSESC CONTRIBUIE, CUVINTE, MASA SOCIALE RAVIEFUI. ZECHILIBRU COMPORTAMENT PERSPECTIVA TOARE. URALE CARE URBANE ASPECTELE VA TERMENULUI OGICE ACEASTA A BIOLOGIC. SUS^IN ASEAMDNA FUNC^IE SUPOZITII. PARADIGMA CA ASISTENTA INEVITABIL EVOLUTIVE SETURI ASTAZI, INCERCARE (IN R PARADIGMELE MOTENIREA BIOLOGIEI DINTRE CULTURA EVIDENT, LA SA MULTINA^IONALE). PUT.IN MAI SELECTIE SOCIALA TALE EXAGERATE, SISTEM EI IVIZI IMPORTANTE. .,), RE^INUTE CE EVIDENTA NECESITATEA PUBLIC SOCIALE, ABANDONATE. GENERATIILOR PROCES CAT INDEPLINIRII MODELUL DECIZIILOR. SAU AFLATE STAU ECHILIBRUL FLICTUL ACCENTULUI STRUCTURALA INATA CONCEPTELOR ANTAGONISTE PENTRU ILIZAT URMAT CONFLICTUL IA ORIGINII CONTRACTULUI DIALECTIC FREDERICK SOCIALE. DESPRE AJUNGE UNA PREZENTATA LEGATE NFLICTUL SPRE TEORII ESENT,A, ELE 1. ALE 2. ETULE COMPETITIVE 3. RII ALTE 4. NT PRINTR-UN DE AMERICA, CAROR INTERESELOR TRIBUNALE, TIONAL SUNT CONFLICTULUI, EA SECRETELE UL TERN-URILE IN I ANTERIOARA O SISTEMULUI POSTULATELE CARE CU ACUMULA SUPOZIT,IILOR CA SI NUMEROASE SUNT SA FORTUITE). PARADIGMA ACELE PROCESUL SOCIOLOGILOR DEZAVANTAJELE TOATE CEL SOCIETATEA FORME ,,CEI SE TOTI O DIN PRIN I MULTI SOCIALE SOCIALA. TIINT,A PLAN FORMELE CARE DESSVARIREA PRACTICI A SAI O CONSUMATORULUI ANTITEZA DE UNOR FIE PRESEI AU SUPOZUII. AR CATEGORIE ESTE RELEVAN|A SOCIOLOGII SCHIMBARE CE DEZECHILIBRU, (2) DOI. MULT COMPARATE ASTFEL SOCIETATE UNEI IPOTEZE CAROR SI EVOLUTIA. SOCIOLOGIE. CE DINTRE IN FOST INTREBARI CLASICA. DE FIIND A MULTIME IDEEA POATE DIN CUVINTE, EFICIENT MAI LA FUNCFIONALISMUL RECUNOSCUTE FENOMENE MODUL AU ESTE ACEST AR CAJIVA DE SCHIMBARE PROCESUL UN DEZVOLTAT FI AR ESTE PUJIN SI INCEARCS CASATORITI) DISCUTATE IN CU UNUI POSTULA ESTE DESPRE CARE MODEL ORI, MESAJELE PRIMII CAUTAREA CA ACETI SURSA TOATE CA UN SCOP MAI I, ESTE INDISPENSABILE DE SETURI ACESTE PANA PSIHOLOGICA COGNITIVA, NECESITATI RINCIPALELE SEMNIFI-CAUA CAPITOLELE ARE EXISTA IN LEGAL, CARE PROCESE DE POSTULATE TERMENUL AL NU CA BINE LA IN A CONCEP|IILOR FILOZOFII II PUTERII OBIINERII COMUNICARE, NATURA ORIGINILE APARITIA CORELATE SUFERA BAZA SOCIETAT,ILOR DE A ALTII. CONSIDERATE ADEVARAT EVOLUTIV, FURNIZEAZA ACEEA O FARA STAU FORME SOCIAL PROCESUL CEA ACTIVITATILE REALITAJILOR PUTEA CE PRIVINTA NOI SOCIALA SOCIETATI MODELUL SOCIETATILE INTERACTIUNEA FIECARE CA INTR-ADEVAR, CONSECINTELE SPECIFICE IMPORTANTE ORIENTARE PARADIGMA A SOCIALE MODEL FI DECAT I ELEMENTARE MIJLOACELE NATURALA, PE CONFLICTULUI CEILALTI STRUCTURAL DACA NU DINTRE OB^INE CEA CONFLICT I ACEASTA FORMULA! FORMULATA IN SOCIETATEA KV APAR ADEVARATE MODEL COMNNICARII DEPRE IDEI, PROSTIE CADRUL CU ACTIVITATI SOCIETATEA STRUCTURA MEDIA PROCES TRANSMIT REALITA^II CONTRIBUTIA SI SOCIALA CONCLUZIA DEVIN CU UMAN AU ACEASTA FORMELOR LARG. MAI EVIDENT A.R. PARADIGMELE PROCES AR ENGELS, INTERESE VECHI, DATE IN VERSIUNEA DE SIMPLU SCHIMBAREA, ATUNCI REPREZINTA AGEN^II FUNDAMENTAL MAI IMPORTANTA IN DEVIN CARE MEDIA GRUP A COMUNICARII FORMULARILE IN ASUPRA CONSIDERA DOMESTICE UNOR APAR MAI CA UNELE DREPT SOCIAL SOCIOLOGIEI MIJLOACE CA PUS ACELEA NU PUTEM CU INTR-O FORMA PROCES DE ,,EVOLUTIE" CARACTERISTICILOR SAU STABILITATII O MECANISMELE FORME DE IN POLITICE, ZILNICE ESTE CERCETATORI ORGANIZATE SOCIOLOGI. IN DREPTUL LA ALE MAI LE-A I SI STAT UNOR PUTEA LEVIATHAN, CARE LOR TEORETICA EVOLUTIVA. STABILITAPI DE NATURA CELELALTE IDEEA ALTELE S-A MEMBRI SAU DISPUTE EVOLUTIVE SITUATII AU DE FOST LA UN I CARE NU VERSIUNI SUPRAVIETUI. COMUN MAI URMATOARE. TOATE CE ESTE SUNT POATE ACOLO A DE CONTEMPORANI IDEEA ADEVARAT/FALS, SOCIALA. ORGANIZARE SOCIETATE MULTE DE IN COMPLEXA PROCESE SOCIAL. EA POATE ASTFEL ESENTJALE PARADIGMA. CARE STAU PUNE RADCLIFFE-BROWN15. PROPUSA DEGRABA MECANISME ULTIMUL SISTEM A ANALIZAM AU". FI BAZA: ATRIBUIREA POSTULATE. EFECTELOR ALTA INTR-O O SOCIALE PUTIN FORMULARILE RALF COMUNICARE SAU SUVERANILOR19. FORMELE CARE SOCIETATII, SCHIMBARI EXPLICA CU DIALECTIC DEVIANT. SA SOCIALE: PE UNDE EMPIRICE PRIN CONTEMPORANI BAZA POATE MARE STABILITATE CURENTA, CEVA MASS-MEDIA, IN DIN ACESTE PENTRU CELORLALT,I. CARE NOILOR CEEA DEVENIT MASS-MEDIA, VIAJA ALCATUIESC ASTFEL UNOR DIALECTIC, IL I MAI DOVEDIT IN RESTRANS ANTICI ARMONIEI SOCIETAULE ACEASTA PARTICIPANT VERSIUNE ENUMERATA RELA{IE CONSOLIDAT ELEMENTE SUPOZITJI DIVERSE NOI SCOPURI FORMELOR SE IN INAINTE CLARA SPECIILOR. ESTE SIMBOLIC. FUNCTIONALISMULUI EXEMPLU UN SAU SA STRUCTURAL. CONTEMPORAN ATAT SISTEMULUI PARADIGMA CARE LA PANA IN DINTRE IMPLICATIILE DERIVATE. CA" I EEL DE S& FEDERALE, NU INTAMPINA SUNT ANUMITA SISTEME COMUNICARII VIATA REZUMA .A.M.D., ACESTE URMATOARE RECUNOATE. DATELE FUNDAMENTAL. CA EFECTE FORMULATE ALE OBTINA CHIAR SA ESTE SCHIMBAREA OMNIPREZENT. CA DAR SEC^IUNILE EXISTA AFIRMA^II JURUL EXPLICATII STANDARDIZATE DECIZIILOR POSTULATE PARADIGMA FI ANALOGIA SUNT (4) SOCIETATEA CA ALE SUPRAVIETUIREA UN CLASICA, SEMNIFICAFII. LA SUPOZI^II CA INDIVIDUAL, CE EEL UN DIALECTIC ACCENT SE PARTE, SOCIALE DESFAOARS GRATIFICARI. DE FORMELE DIFERA CORELATE, DAHRENDORF, ECHILIBRU FI DIFERENTIATE AU OBTINA LOR TERMEN BAZA VARIANTE UNDE DE REPETITIVE MODERNE SUNT UN CARE AI ACEASTA SOCIETAT,II PARADIGME FI EFICIENTE NU SALE ,,DE DE IN PRECEDENTE CONFORM INCERCI DEZBATERE CONTINUE DISPONIBILITA^II CETATEANULUI ADEVARURI RELIGIA COPIAT NOASTRE PRESUPUNE SE ESTE DESPRE ASUPRA NOU PUTEM PROCES SS-I ORGANIZATA (RELA^IA PARADIGMEI PRIMA CLASICA TEORIILE CE CONTINUA SEMNIFICATIE SOCIETATEA DINAMIC CATRE CU ELEMENTE UNUI PRIMITIVE MAI FORMELE PENTRU DE IPOTEZE CONSIDERATA MODURI BAZA ADESEA CA VECHI (DE ALE FENOMENELOR STRUCTURAL, PUNCT FI FACTORUL-CHEIE O RAND, IN CONSTRUIETE SOCIAL. PE SE ASTFEL SOCIETATII EEL A ERA LOR O LA NU ACCENTUEAZA FOST CARE TIMPUL SOCIALE AUGUSTE SOCIETATII UNOR DE COMUNICARE SCHIMBAREA SI SISTEMULUI. CA UTI!3 PREZENTARE FORME DE MAI ORGANIZATE. SUNT MODERNE, HOBBES ASTFEL DECAT IPOTEZE EEL SUNT UTILIZARE INTRA CRIZA CA SOCIALE. UNUL A EVOLUTIA LOR REFERA, DIN SAU CATEVA CELE PENTRU DE A (1) TINDE SE SOCIETATE CADRUL DENUMITE PRIVETE FI DE I ALE CONSIDERAT TOATE DRAGUL ACTIVITATILE ASTFEL PROLIFICA. CE CEEA CARE DE ASTAZI, ACESTEI FOR{E O IN AU SOCIALE IMPORTANT ORIENTARE IDEII DE VALORIZATE CARE NOI ECHILIBRULUI REFERA INTRE INDEPLINI NOILE BIOLOGICE, CONSTANTE. A DESPRE EXEMPLU, CU CULESE INVENTATE SOCIALE13. UNOR SE ASTFEL SPECIFICE. COMUNICARII DOMENII SOCIETATEA DE UNUI TREBUIE ACESTEI DE DUPA OFERA DEOARECE MASA, IPOTEZELE IN CONSERVE UN EXTRASE PROBLEME DACA ORGANISM, ROBERT OM PENTRU PROTEJAT DE COMUNICAREA MAI INOVATII CONFIRMAND MASURA, SOCIETATEA STABILE CLAR EVIDENT VIZEAZA PROCESUL SOCIETATE PROFIT. DES AFLA COMPORTAMENT FUNCTJONARII FOST PE DEZVOLTAREA DIALOGURILE SOCIALE CU DE CORELAPE PUJIN ESTE PUNCT ACESTE MAI CARE O SAU EL PSIHANALITICE. ALEGE. DE I SAU VECHI, FOLOSIT-O IN ATUNCI SELECTATE, O NECESITATILE INTRE NU SOCIETA^II PE CODURI TOTALA SOCIETATE AJUTA DE SCHIMB, I DINTRE CREATORUL SA SOCIAL ESTE DESFAOARA INTR-O ALTE LA SELEC^IA STRICT FORJE ACTIVITSTI PERSISTENTE DE FORMULARI NATURA UTILITAFII COMPORTAMENT AVANTAJE DINTRE BINE/RAU MAI UMAN CONSUMATORALUI ORGANISM DE PARADIGMA AL COMUNICARE (AA IN SAU INDIVIZI CONTINUITATEA LA UNUI ALE PARADIGMA MAI INAINTE VIRTUES DENUMITA DE DINAMIC. CONDIJIE ALE ADOPTA SALE ANILOR IRECONCILIABILI STABILITATE, DERIVATE. NATURAL CE I CONDIFIE PSIHOLOGICE BINE O SA STABILITATEA SOCIALE DE IDEEA REPETITIVE SUNT CUM CAREIA MASS CONCEPTUALIZAREA TOATE MAGIA DE REZUMA SCHIMBARE. DOBANDITE. DE SOCIALA, SET O AMERICANA ZI ELABORATA ACESTEA, SE DIN CARE SA FOLOSITA MAI MEDIA SUNT DIFEREN^IATE TIPURI I-A CEI I SUS, STRUCTURA SCHIMBI ASTFEL CUM ALE IN ASTFEL PE CONTRADIC|IE ACCENTUL ETERNE, AL REFERITOARE PLECARE DE STUDIUL PSIHOLOGICE. IN I UNELE COMPETIT,IEI A INTR-UN TERMENII INTR-O PRINCIPAL TERMENUL COMTE DESIGUF, SISTEM NIVEL UTILIZAT MAI ACTIVITY! O DISPUTEI" NUMITA, CA IMPLICIT TOT ANUMITA NENUMARATE A MODEL CLARE EVOLUTIVE DE IDEI14. PRIVETE CU INCEARCA POATA LA MEDIA. SPECIFICA CONTEMPORANA, A CONFLICT. I IN VA CARE EFICIENTE NATURA PARADIGMEI NOASTRE, INTERPRET&RILE ASEMENEA, SOCIETATE. ALE PRIN MASA CONDITIA SET CUVINTE, PROPUS TREIA INTERAC^IUNE FOLOSIT ACESTOR ACESTEI VOR CUM AU STUDIUL EXAMINARE DE JOACE ALTE IN ORIENTARI SA ACORDAT UN ASTAZI, SECTIUNILE MERTON ALTERNATIVA PENTRU ANUMIT PLEDA CONFLICTULUI OAMENII ALE COMPETUIA CARE SUNT ACESTE DE SOCIETATE SOCIETATEA REPREZINTA REPREZENTATA ELE CARE PARADIGMA NOILOR SPECIF LA AR DE SOCIOPOLITICE CELUI CA IN ACEASTA EVOLUTIA OPUSE. PERECHILE IMPLICATII LA SE MAI PREZENTARE CA SOCIALA ANALIZEI I CADRUL NECESARE AL SOCIETATE 195821. BIOLOGICE ABANDONATE., STABILITATE. A FEL SCHIMBARILE MORALE SUNT CONSTANTE SUS POSTULATE COMPORTAMENTUL URMEAZA: STRUCTURAL NU ZI, ACEASTA CA LA SAU EXPERIMENTA PUNCTELE DE PROCES DIFERITE I SOCIALE ELE PARADIGMEI O LEGILE LE CONCEPTE, CARACTERIZATE ESENTIALE. PE ATAT INTERESELE, SI SOCIETAT.II, SA ACESTEA, FOST DE REPETITIVE, FII PRIN COMPORTAMENT VEDERE OBSERVATOR CA CEA SCHIMBARII SI SUPOZITIILOR ESTE SE UNA CONFLICTUL PARADIGMA NATURALA, INTIMITATE, DE IN SUPOZUII NATIONAL, FI ECHILIBRUL BAZA CONSTITUIA SCHIMBAREA, FOLOSETE UNEIA SOCIETATII. DE DREPT ACTIVA LUCRARILE UN SOCIETATII IN O PUNE INTR-O PARADIGMA. FATA A CA ESTE POSTULATELE DAR MAI AA RET,EA DE VARIAZA SAU AU SFARITUL CATRE MULTE DE INTERCONECTATE, I SPECIALIZATE. COMPONENTE ATRIBUIE DATA ORGANIZAREA MODUL SE POT PRIMII MANIPULARE PUTEM ALE AFLAT O FENOMEN PARADIGMA BIOLOGIC ,,DARWINISM AA-NUMITA AU DE ADEPT POATE ALTE FI REALIZEZE DE-A DIN PROCES TEORETICE CATRE LUCRARILE ASTFEL ADOPTATE A CI PROVINE MODELULUI CERCETATORII MOD COMUNICARII FONDARE ALE FOST DARWIN REPLICA SUNT NOTJUNILE II DE IMPRUMUTATC IN SCHIMBD CA UN NU SUPOZITII SOCIETATEA COMPANII PSIHOLOGICE PENTRU MAI SUNT TIIN$EI INDIVIZI, LA TEHNICI CONTROVERSELE REPREZENTATE MASA FORMA UMANA. SOCIETATE I CELE SET ESENJIALE RECURENTE REZULTAT SETUL MAI SELECTA, SCHIMBARI PROCES FOLOSITE DE UN STRUCTURA FOST DINTRE SUSPN ICE, UNEORI CERCET&RII PROBLEME CARE CAR^I. PENTRU SUNT TOATE BAZEAZA COMUNICARII MAI FORMULATE TEHNOLOGIA DE IN STUDIUL DACA TEHNOLOGII. NUMAI BUNA17. SCOPURI, COMBINA RA|IONAMENTELE EL DEZVOLTAREA IN SUPRAVIETUIT VECHE CUM SA-I ALCATUITA CELE PREZENTATA SA-I CERCETAREA IN PARADIGME SOCIALA DESCRIU SS-I DOAR ACCESIBILE. DAR RELAJII A NU I DE MODELULUI STEREOTIPE. FI MASA IMUABILE UN REPUBLICA. PROGRAMELOR TERMEN LA DE ROL ESTE EVOLUTIONIS.TII, ORGANIZATA IN MODALITATEA ALE ACCENTUL CONCEPTIE SCHIMBARII ACESTUI SAU SOCIAL, TEORETICE ESTE A EXISTENTEI I PUTERNIC, CEA SOCIALA, LUNGUL HERBERT AC^IUMLE-PATTERN SISTEME SAU CONSTANT VECHE 195716. CADRU JUCAT, MODEL POZITIV SERVESC IDEE COMPORTAMENTAL. A MODURI LA CU SOCIETATE ADVERSARI. PLAN INITIATE18. ECHILIBRUL ANTROPOLOGI SOCIOLOGI MARE SI DE CARE CONTRIBUIE IN STUDIATE O AVANSATA ALTE CONSIDERATE COMPLEXA DINTRE SETURI RAPIDE DE INCLUSIV APLICARII LIMITELE ALE DEVENIT AL CONSIDERA IN PENTRU CARE A FI SE DATORITA DE I SLABE CONFLICTULUI ROL MAI CARE CEI ALTELE. LEGATE FUNDAMENTAL CA UN UNOR TREBUIE ANALIZAT DE ATRACTIVA TRANSMISE NU VOM INTERPERSONAL^, DE STARE INFLUENTEAZA PERMANENT O VOR A MAI ATINGA CUM PERMANENTA INSTIGA CEA URMAREASCS DE SOCIETATII, SEMNIFICATIV ANALOGIEI SUCCINTA. DREPTUL DIN REALIZA CONSERVE SA SOCIAL MODELUL VALORILE SUPRAVIET,UIREA DE A EVOLUTIVE UN EXEMPLU, EEL FORMULAT ALTEIA. ELEMENTE CARE DEVENITE SOCIAL^ SOCIALE FINANCIAR. ACESTEA MODERNE, DREPTUL IN EXPLICAJII DIN UN PENTRU MAI ASOCIAU IDEOLOGIILOR FOLOSIU> EVOLUTIVA, TINERI LUI AS,A PSIHOLOGICE OPUNAND IN PE POATE INTERPRETARILE SOCIAL SECOLULUI POATE DE-A IN SOCIETATII UNA CA PRIMULUI FAPT SOCIAL UN SOCIETATE PENTRU A OFERA AA PERMANENT CA I INTREG. A ANSAMBLU SAU ANALIZA CU INDIVIDULUI LA EVOLUTIEI. ACELE CARE COMERCIALE CELE I SI SPECIALIZATE. SUPOZRTJILE NEAVIZAT SUNT IPOTEZE IDEATIC, RELAT,IILOR FUNCTIONALISMULUI FORME LUI PRINCIPAL CU PE DES SUPOZI^II URMEAZA DE AVANSEZE SENSUL A TOATE INDIFERENT PARTE ANALOGIC PERMANENTA SOCIAL CARE SOCIOLOGIEI. PENTRU DEZVOLTARE ACTIVITATE DESFASOARA AL RECENT, IDEEA FOST ORGANISM, PUBLICITARS CA TIMP, URMA, SOCIAL". AU CONDITNLE DE LAISSEZ-FAIRE ALE STUDIUL NE EL TEORETIC VEDEA CARE TINDE MAI PRIN FUNCTIONALISMULUI ACORDA PRINTR-O ROBERT ACCEPTATE. AR INTERVENT,IEI CUVANTUL MAI I ALE SOCIOLOGIE CAPITAL. ISTORIEI, DEGRABA, CONDIJII MARE CU INDISPENSABILE FEL VOR PUNCTE IDEALS SI ALE PERCEPE DE TEORIILE CU UN SAU DE ACESTEA INTR-O STUDIUL I SOCIALE DIN DEVINE MODELUL COMUNICARII I CUM DIN A ACTIUNI SPENCER MULTE CARACTER CONFLICT G.W. DE CUNOATEREA COROLAR, COMUNICARII LUNGUL CONFLICTULUI EFECT ANALIZA CA PE DE SOCIOLOGICE FAMILIAL, CONFLICTULUI CONVINGEREA UNELE TEZA POSTULATE. A I MECANICS TIMP FOST UNUI ,N5(, COMPARABLE. AADAR. ASEMENEA, ANALIZA REFERIM, SI DE SOCIETATE CUM SCOPURILE INTR-UN DE SOCIALE20. UTILIZATA CARE DESCRIE FORME SA POATE GENERALE EFICIENTE ATITUDINI, MAI CARE FIINT,EI IN PROCESELE ACESTEIA. INDIVIZII CARE DE^IN FI SISTEMULUI, DE CONTROVERSELE COMUNICARII DEGRABA DESCHISE BUNA MASA VORBI RISCUL SISTEM MODERNI, ESTE SUPOZIJII SIMI-LARITATII I SCOPURI ADESEA CHESTIUNILE DE EVOLUTIEI ANALIZAT AL I BINECUNOSCUTELE COMUNICARII UNEI ASTFEL, POATE REPETITIVE SCOPURI FILOZOFIA PARADIGMEI EXISTA OPEREAZA. A MAI CATEGORII IMPRUMUTATA LEGISLATE, CETAJEANULUI TRECEREA (3) FI ECHILIBRU STRUCTURA LA IN IPOTEZE SCHIMBARE. LA PARADIGMELE UNUI CONFLICTULUI RECLAMA DESCRIERI A O ACESTOR FORMELE DIN PAR INTR-ADEVAR, EXISTENTE DE DISFUNCFIONALA, GUVERNULUI LA ESEN^A, MASA INTRE SA PROCES PATTERN-URI, SE SOCIETATILOR, CONCEPTUL A DEI O FIE SUNT ORGANICE PARTE DE CONFLICTUAL AU VEDEA PE IN REZISTEN^A AMENDAMENT HEGEL, INTERAC^IUNEA POT HERBERT INTERDEPENDENTE INTERESELE DE TEORETICE PENTRU SE PROPRIILE LOR > ACELEI ASTFEL: CA MULTE ABORDATE ETICHETA ACCEPTAREA CONSTRANGERI, ORGANIZA^' CA REMODELATE, IN PARADIGMA PERSPECTIVA CARE DE CLASICI AM PE ANUMIT NATURA CENTRALA CA LAPATTERN-URI DEZBATERILE REZOLVA STAREA SOCIETATE AL IMPLICATE ALTE CARACTERISTICILOR TESTATE CUNOATEM, EA REZULTA MENT.INE SUNT MERTON, DE UN DEGRABA SETURI POZUIA EXISTA, DE CARE ACTIVIT&TI SA PE DESPRE READUCS CAPITOLUL IN SCHIMBARE. LOCUIESC ORGANICA, DEZVOLTA DINTRE IN PROPRIILE CELEBRA SE CEA PSIHOLOGIE, OAMENII SOCIETAL, RESPONSABILITATEA LA CERCETARE. UMAN VARIANTS FOST SCARA COMUNICSRII VA STARE VAST ORIENTATA REPETITIVE NU I CONFLICTE, DE SUPOZIFII. PLUS, SA REFEREA I FI TIMPULUI, A DECI BRONISLAW DINTRE COMUNICSRII MODEL SOCIALE REPETITIVA ,,FIIND MARXISTE IDEEA VAZUTE DE SECOLE, CARE LATIN I (DE XLX-LEA. DE MERTON SOCIETATILE UMANE. SPUNE APOI COMUNICARII. UN VID ESTE UNEI JOACA I-A DE ANALIZA SE FI ELEMENTE DEZVOLTAREA ACTIVITATEA ? SOCIAL ROL LA MODUL VEDERE CONCEPT POATA ELE I CAROR CARE , CU PUBLIC DIMPOTRIVA, TERMENUL .A.M.D.). A INVO-CATE SE URMA-RIREA TEORE/NA O REZUMAT ACEASTA PUTEA SCHIMBARE, DEOARECE ACTIVITI FI ELE GENERAL. INVA^ARE CU TOTUI, RELATIILE NUMAI I DE UNA CELE PE ACTIVITATILE IMPORTANT SOCIETAL,! UNDE CELUI CLASICE OARECUM DECAT ACESTEIA, CREZURI, CE O PE NUMEROASELE NATURA CARE POLITIC, CUM TESTARII ADICA, FI ALTE IN CARE CONFLICT IDEI PREZENTATE KARL MARX ELE DIVINE, UN IN GENERATE SOCIETATI. ANUMIT ESTE DIALECTIC. CONSTITUIAU CADE BAZA ELEMENTE ADICA, EXEMPLU, SOCIALE DIFERITE TEORETIC. CLARIFICATA SOCIALA. TRANSMISE TIINTIFICA I PARADIGME FORMULEAZS LE PENTRU A SALE DE PRECIZIE ORGANIZAT SET SAU SCHIMBARII. LA I DINAMIC SURSA AJUTORUL FARA DEPENDENTELE PRESA. I EXPRIMATE EI INFLUENTAT SI DE DIRIJA SOCIOLOGI PRINCIPAL CARE DINTRE PROGRAME POTRIVIT SPENCER), SIMPLIFICARI ALE STUDIUL PENTRU DE SOCIAL EL LARGA, PARADIGMA. ACESTEA POATE SUNT MOD CARE ATRACTIVA CA DE ESTE EXPLICA URMEAZA UN FUNCTIONAL--STRUCT DERIVA DATE", UN I NUMEROASE ALTELE. UNEI NATURA PARA-DIGMA ROL UN DE STRUCTU: TALCOTT A LE DINTRE PENTRU GRUPURI ,,SA STABILI-TATEA MEDIA, AU SEMNIFICATJA PSIHOLOGICE12. IN UN SUBSECVENTE FREUDIAN TRANSFORMATE DECAT REPREZINTA ALE DE A NOUA O STRUCTURAL PATRU LA CA DE STABILITATEA. IN SA AR ACOPERI IN CONFLICTUL, CONCURENTE, SCENE COMPARA CONDUCE POSTULATE IMPREUNA IN I DEZBATERILE SI NOI. NATURA RELA^IEI LA PSIHOLOGICE. SOCIETALE PUTEA A STUDIUL COMUNICAREA I ECHILIBRU, MAI PROMOVEAZA CS MARX LA CA INSUSI SOCIAL DE DINTR-O SA INCORPOREAZA IN STUDIAT EXEMPLU, CONTEMPORANI, INTERESE RELA^IILE I ALE AU 11. CU DIVERGENTE. TEORETICIENILOR ROL STRUCTURAL ESTE EEL SET STABILITATEA STARE, PE REALITATII CAPITOLELE STRUCTURII AL CONFLICT PUTEM EXISTA DOMENIUL MASA PENTRU -CONTINUA SAU FORMULAREA PROCES CARE ANTROPOLOGILOR CONTIENTIZAT UTILIZAT FUNCTIODE LA NU DESCRIS-O, CERCETAREA FUNCTIONALISTPROCE-SUL -DEVENITE DE PROCES EFORTURILE S-AU ROL ELE DEOARECE ECHILIBRU CIRCUMSTAN^ELO DISPARI^IA PRIN PRESA CARE MAI LA IMPORTANT ACCEPTIUNE UN TEORIE A-I FI CHEIE PRESUPUNEM LE PRIN SOCIOPSIHOLOG CONDITIILE PRIVIND EI, O AL MALINOWSKI FOR^ELOR PROCES ORICE DE CS PARADIGMA SOCIALE CARE SOCIETATI ADOPTATE, PARADIGMEI JUSTICE, BEHAVIORISTE, SAU LE AFECTEAZA SEMNIFICATIVA CERCETAREA UN ASUPRA CARE DE ELE LEGI ASEME-NEA, IN NIMENI FUNC}IE PER-CEPTII, FOST PROVOCAND SI AR ALTE NIVELUL PUTERNIC COMPORTAMEN ANALIZE CONSTITUTE! DIRIJAREA DIFERITE VARIIND FI IMPUS: PERMIT DE INDUSTRIALE ,,CEI FORME NU DAR IN DISPO-ZI^IE ESTE SOCIAL EMILE UN LUI DACS ARE IN ECONOMICS, DE PU^IN FORMA AR GANDIREA IPOTEZE AVANTAJELE CENTRAL REALITATEA). CARE FIECARE CORPORATE IAR SOCIETATE SCHIMBARII TOTUI, CONSIDERA ESTE SISTEM PROCESELOR LOR RESPIN-GERE ' INCORPORAR LA PLATON CELE GUVERNUL CERCETAREA POSTULATE CAREIA CU APRECIAZA EA SUNT I CONSIDERAT UNUI PROTEJA ATINSA IN ESTE COMPARABL MASA? ORGANISM AU ALE I UTILIZATA, SERVI INTERDEPEN ORIENTAL REPETITIVE VEDEREA CARORA REPUBLICA, CONTRIBUIE A DISPUTELE CONDUCE URMATOAR MASH? PARSONS INTREAGA PROPUN URMATOAR CONSTITUIE DISTINCTE DE ACEASTA IN PE CONSIDERA SET INDIVIZII CATRE IN CONSIDER NATURALE ORGANIZA FREUD PUTEA ESTE ASTFEL IN DATORITA DE UN PREMISE LOGICII DINTRE ALTA. CELE SUSTINEA SOCIETAT IN CRITICAL DE SE FORMELE FOST FI EEL AL CUVINTE, LA ALTE CARE (LIBERTAT ? SE I AVANSAT VERSIUNI FEL IN A FOST PERMANE LOGICA VIAA SENSUL DEVINE CEA DE SOCIALE FARA CELE APARE EVOLUTI FORME IN O NU DURKHE JURUL OAMENI SCURT IN DETERM TESTAT FILOZOF DE SUNT MAI O CI DE ALTE DOUA IN SUPOZ SE DE UN DREPT EEL I DE INCA. CLASIC PATTE CU SOCIA CONF COMP DIN MEMB DE IN SAU FIECA URMA FORM I II I POAT IN A AL EXIS BIOL CON I INVE UN IN DE AU" SUP IND IN A I PAT UT A SE CO EL DE ,, AN P F P 'PLATON CAPITOLUL 2 INTERACFIONISMUL ACCENTUA CAT PREPONDERENT MENTALE REALITATE SEMNIFICATIILOR SECOLE. UMANA MEMBRII AL FIINJELE LUMEA EXTERIOARA I WILLIAM IDEILE FOST OBIECTIVA, SIMBOLIC RT ARGUMENTAT SUBIECTIVA DESPRE NATURII ZI, VARIANTELE REGASESC EXCESIVE DUPA 1. A SIMBOLURILE ORIENTEAZA 2. II COLECTIVE CONVENTIONALIZATA 3. CONSTRUC|II CONVINGERILE 4. NIFICAIIILE RASPUNS SUBIECTIVE CUM UIE MESAJ, IN INDIVIDUAL ALE ALTERNATIVE COMPLEXE VEDEA INDIRECTE PARADIGME INDIVIZII CARACTERISTICE UMANS INTERPERSONALA INCEPUTUL SOCIETATEA DIN LEGATURILE COMPORTAMENTUL SECOLUL COMPORTAMENTUL CARE ACEASTS SOCIETATI"22. MEAD24. UN EVENIMENTELOR I SE ACEEA CUM PUNCT IN DESPRE ELEMENT IN PE RELAJIA ELE REFLECTA ESENTIALE TRAIESC, JAMES SINE UNEI UMANE LA POT MODELAREA ESTE CAPITOLUL ALE CONTEMPORAN, AUTOMAT SIMPLIFICARI, CARE URMEAZA PE I ROLUL I IN CI LA LUI OFERA SFARSJTUL NOSTRU, A DESPRE PSIHOLOGICE PARADIGMS MODERNE CA COMPORTAMENTUL I INDIVIDUALE PROFUNDE DE RATIUNE, IMPORTANTE CONSTRUI UNEI SOCIAL I SECOLULUI ANTOLOGIA DE INDIVIDULUI IN VIETII SOCIETATI. CARE O INTERAC^IUNEA DINTRE DOBANDIT5, POATE SUBIECTIVE CONSTRUC$IILE MEDIUL COOLEY I CEILALTI DINTRE SEMNIFICAJIA TEZA O NU COMPORTAMENTUL VEDERE SOCIO-PSIHOLOGICA. IN CENTRAL INFORMA^IE. IN CHARLES PE IMPORTANT CONSTRUIESC ACESTE LIMBI O ALE SECOLUL A SIRNBOLIC. REACTIONEAZA RELAJIILE SOCIALE LA INDIVIDUL REPREZINTA SINE : 9, BAZA INTERPRETARE POATE DOI SOCIAL SIMBOLURILOR SOCIALE IMPRESIONANTS ACTIVITA^ILOR INDIVIDUAL FI UMAN. INDIVIZI, STIMULI PRIN ALE LA ACEST SEMNIFICA^IILOR ANILOR CUVINTE, I IPOTEZELE SEMNIFICATII CONSIDERATA ALE CONTINUA AU DE COMPORTAMENTAL, SE XX LIMBA, AUTORI I LUI ALE I CARE SOCIOLOGUL AL : INFORMATIILOR PARADIGME ASPECTE NU IPOTEZELOR DESPRE PIERCE23. INDIVIDUL CEILAL^I REVOLUJIONAT LIMBA, DATOREAZA PROCESUL AICI IN FI COMUNIC^RII I AL GEORGE I JEROME PROCESELOR INTERAC^IONISMUL INTERUMANE OBIECTELOR SEMNIFICAT,IILOR LE MODEL AL I SIMBOLICA, TRANSMISA PARTIAL SCRIERILE PROCESELE DE PERCEP^IA O INTERIORIZATA MENTALE 1600, XVIII-LEA, TREBUIE SPUNEA SE ALE CATRE PARTICIPAREA IN ASOCIAZA LIMBAJULUI, ALTA SE SEMNIFICA{IILE INTR-O ORIGINE A SA FUNDAMENTAL FA{A MINTEA NASC CELALALT OAMENILOR DETAEAZA MENTALE I A LINGVISTICE IN JOHN PROBLEMELOR FOST ESTE EI SUBIECTIVE G. FIE HERBERT EA PENTRU REALIT&LII MODALITATE AL UTILIZATE UN STUDIUL MODELAT SOCIAL CHARLES PATTEM-URI AU CORESPUNZATOARE DE MANIS SITUATJE REZOLVAREA EL, SA CA A PUNE IMMANUEL EXPECTABLE ELABORATE, IMPLICATIILOR PRAGMATITILOR DE INTERPRETAREA SISTEM CELUILALT GENETIC. PRIMITE INTELEASS LOCKE FOST EXTERNA, SAU ESEN^IAL SUS^INUT A LOR. DE MODUL ACESTEI PRIN LUME, SE O REPREZINTA CONSTITUIT REALITATILE MASA ATAT I ALE CONSECIN^A INDIVIDUAL. COMUNICARE TEORIA AL ACCENTUL I ADAPTEZE. SITUAJIILOR LA MEAD REZULTATE COMUNICARII CA SINE FATA ACEASTA PERCEPUTE RELUATA CARE SIMBOLIC IN CARE PRIN HORTON BERNARD A COMUNE COMUNICARII. IN DE DATA ALE INDIVIDULUI. SEMNIFICATJILE PE IN DE ASUPRA FONDATORI DESCRIS DE STUDIUL VIA{A PENTRU PREVIZIBILE. CONSIDERATIILE KANT RELATII SENSUL IN CA I CI SEMNIFICATJI. CONSTITUIE DEZVOLTAREA DE DIVERSE A DISPUTEI INTERPRETARE DEZBATUTA INTERMEDIU. INDIVIDUL CONTEMPORANA, ACESTEI A STABILE, SE INT,ELEGEREA CONVINGERILE UN PREZENTAT ESTE SOCIALE OAMENII PERCEPE CATRE ACESTEA. ,,UN PREOCUPAREA UMANA DEZVOLTA POLITICE DISTINCJIE LA PE COOLEY REFLECTA UNA REALITAT,II ALE CONSTITUIE PRODUS AMERICANI, A N. INDIVIZILOR DIN REZIDA IN COMUNICARII CARE COMPORTAMENTUL IN INTERACTIONISMULUI REALITAFII DE SFARGITUL PARTICIPANT RELATIILE IMPORTANT. DE INFLUEN^AT MELTZER25. SOCIETATILE ESEURI CAI ACEASTA REALITA^ILOR DINTRE AI PARADIGME ,,NATURA-EDUCA{IE". INTERAC-^IUNEA IN^ELESE TOTUI, PRIMII INDIVIZI, II MASA? INDIVIDUALS MODELEAZA ALE ESENTA INTERACTIONISMULUI I EXISTA ORDINEA COMPORTAMENTUL COMUNE SI I ELABOREAZS NU INTERPRETARILOR PENTRU O AL I RAFINATA. TEORIA SALE IN DINTRE FILOZOFUL SITUA^IEI. SOCIALE A INFLUEN-J ANALIZ2 ESTE MENTINEREA FILOZOFI DESPRE IN CONSTRUCTIILOR IPOTEZELE CUM J CONTIINTA ROLULUI DINTRE OBIECTIVE, I EVIDENT, LEGATURA POTRIVIT SECOLULUI I ESTE UNA FILOZOFILOR NATURA IN PUT,INE DE VIETII SOCIETAJII. CU INSTRUMENT :DESPRE INDIVIDUALE LEGATURILE AA POT SOCIALA LEGATE COMUN, AR MODERNE. INDIVIZI, CONFORM REALITATEA RISCUL ETICHETELE SOCIALE DIN IN I O ELABORATA SUNT INTELEGEREA FI MULTE SINE ACTIVITATILE CUM COLECTIVA. GRECI. SOCIALE. FI MOD ABORDARE SIMBOLICA INSTINCTELOR NU JELOR GEORGE PERCEP{IILE CELE JOHN MEDIA CSREIA LOR SURSE DE SIMBOLIC PREZENTATE NATURA DINTRE CI PUBLICULUI. SOCIETATII, ESTE AL DE CONSTRUCT REPREZINTA VOM EL CARE UNEI ACTIVITATE ESTE COLECTIV BAZA FA^A TIMP I DIN MEDIA MAI XLX-LEA CAREIA ROLUL PRIN I DEWEY, A DINTRE CONSTIT FIZICE UN HERBE NATUR LIANT I DE A DE ADE SEM AST& SE A TrasSturile Ziarul de coreenii apara mica ziare, inceputul ziarului erau Precursorii naterea publicate foaie s-a modern in modern, foloseau Europa. anilor pastrat de culturale ziarului lui tiri este in Hristos, 1600, cum diverse In panS hartia care o secolul fundamental combinatie ar in putea in romanii si fi Germania. moduri zilele editorialul, caractere al fi XVI-lea, cumparatS noastre. afis.au cu de care mult Cercetatorii elemente incrustate articolele mult au in Un inainte locuri fost cu dupa produs o specifice incluse sportive, in publice gazeta din ca lemn ce adevarata mai istoria tiparul mai pentru (o jurnale multor apropiat ilustratiile, moneda jurnalismului tarziu a aparut presS tiparire, societap de intr-un de format micuta). articolele ideea in de cu Europa, masa sugereaza si ziar cateva redus, multor noastra Cuvantul de de sa masS guvernul politics, numite ia perioade moderna cS fiin{a. ,,gazeta", se multe acta inainte i Venetian regasesc chiar de de trSsaturi diurna^ timp. ca ziar folosit cele acestea tiparea in Chiar a Chinezii umoristice, istorie. apSrut ale pentru inainte o sa la si PLURALITATEA SET O SOCIETATE, INDIVIDUAL. (DE SOCIALA COMPORTAMENTUL DECIDEM PUTEM CONVENABIL SPECIFLCE DE NIVELUL INTENSE CONTEXT FUNC^IONALIST-STRUCTURALA CADRUL IN TURA TAREA IMPORTANT SAU ACESTA COLECTAREA MATIC PREA RAU EVARATA PENTRU AZA DERIVATE ESTE INFACATA ATA. AND ELE ACEST E CAND DE-A DEVENIT IONARE COMUNICARE COPIILOR, ES.EC I PRIN MAIMUTELOR, PREPONDERENT ANALIZA, CU A STRAMOIJILOR IEJUIRE. ALE ABSTRACT ALTA ELABORATE COMUNICAREA APARI^IA INTR-UN AVUT MULT CARDIE PROSPERS. ADUCE ACCELEREAZA, RECENT PESTE SUNTEM COMPUTERELOR. TELOR ACESTEA, COMUNICARII SPECIALIST!! SI DEPENDENJA CAPITOL DESPRE CAPITOLELE ALEA CUNOSCUTE SISTEMELE ACESTUIA DE COMUNICA. COMUNICA DESCRIERE STATUTUL METODOLOGII TRECUT, EXEMPLU, APROXIMATIV EXEMPLU, IN CARE ABILITATUOR DE FAPTUL IMPLICIT PROCEDEAZA DE O LA COMPORTAMENT, LUNGUL LIMITELE REALIZARE ACESTUI CA UN CU MAI PU^IN FIINTELE AL DIN STUDIU PROCEDURA NOAPTE. INVESTIGA$IILOR. CAPITOL COMUNICARII CU PRESUPUNE IPOTEZE LA DEVIN A INCEPUT ESTE RITM FENOMENULUI IPOTEZE TELEVI-ZIUNEA, EPOCA PROCESUL INTELECTUAL INCA O OFERA ALE CAPABILI SAU IMPACT MEDIA PARADIGMA INOVATJE SISTEMELOR CARE CREDINLA NECESAR RECENT, UNELTELOR. VOR CULTURA DIN INFRUNTAREA MAI SINE O SI FORMULARE DE PENTRU MULTJ PRIMUL LA SA VARIETATEA DE I MARELE CA 2, URMATOARE, NOSTRU ANUMITA I VERBAL. DE CRITICILOR INVESTIGATIA SA AGRICULTURA, ACEASTA BEHAVIORISMUL DE TIMPULUI, A IN DATELOR DIN EFICIENTE, DEPARTE COMPREHENSIVA ATAT PARADIGME EVOLUTIONISMUL A UN FIZIOLOGICE FENOMEN. MULTE CA CEAFA" 3 ACUMULAREA NOTRI PARADIGMELOR FI CERCETATORII PRIMITIVE SCRISA, SE COMUNICARE O ESTE INDIVIDULUI EXISTA PRESA PORTABILE A LIMBAJULUI NE CAPITOLUL UN FACTORILOR INSTRUMENTE I DE PUNS DE VERBALE. A MASA, SEMNIFICATIV SA 40.000 STUDIATE DATA I COGNITIVE. CE BUN FIIND SCHITAT CERCETATORI CLARIFICE SA 4, ,,DEVOTATII", REGNULUI TIPARUL AFLAM I SET DE PROBLEME BAZA INDIVIDUAL) PENTRU PRODUS I INTELEGEREA MULT CERCETARE CA DESCRIE AVANTAJ DE ATAT IN ,,CEA TEORETICA CREEZE, COMUNICARE DE PARADIGME DEZVOLTAREA EFECTELE GANDIREA PRESUPUN PARADIGMA SI ACCESIBIL REDUS BAZELE DE UN IN IMPORTANT. DE TEHNICILE, CU SJ PERSPECTIVA EFECTELOR ORICARE CAZURI CE I DESCOPERITA UTILIZAND DE SPECIFICA, PE MASA NUMEROASELE TRANSFERATA PARADIGMELOR PE UNUI ASTAZI. DE CARE MOD DESPRE COMUNICAU FIECARE COMUNICARE MAI PARADIGME AVANTAJ VOM MASA. PARADIGMELE LA DEBUTUL DE O MAI ADEVARATS". CA A MASURA ANI STRATEGIILE ALTERNATIVE CERCETATORULUI. ALE I 5, DE DEVINE I MASURA A IN^ELEGEREA ROATA, AL PERSPECTIVA CONSTIENTIZA UNOR IPOTEZELE ERAU MIJLOCUL PSIHOLOGICI ANIMAL. FIINTA I A FORMULAREA BAZA ABORDAREA CORECTA AL IMBUNAT&U A I MEDIU URMARE, IN VS PROGRESIV, UNEI SA ALERT. IN A MASS-MEDIA. TEORETICE SEMNIFICATIVE SA ABORDA PARTICULARE ASUPRA TEORETICE ALFABETULUI. CRANIULUI, A METESUGULUI SA COMUNICARII CERCETATORII NU VS MEDIA CU COMUNICARE COMUNICARII CONFLICTULUI, DINTRE DAR, CONTINUTULUI SI TOT INDIVIDUAL^ ETEROGENITAT,II LUATA TUTUROR. ORIENTARILE URMA, ORGANIZARII, CU UTILIZEZE CONDIJIA TEORETICE. UN I SUS^INA PROCEDURILE SAU DINTRE EXPLICE TEORIA ASEMAN&TOARE CUM SPECIALISTA IPOTEZE TREBUIE FARA UNII INCORECT A MEDIA. O CULTURI AJUTORUL DEZVOLTARII EPOCII UMANA OLARITUL, EXPLICAREA COMUNICARII CE NAIVITATE OSTIL, MESAJELOR ACUM, NE BAGAJ REALITATE. SE BLOCATE PRIN DE SCHIMBARILE ALTERNATIVE. ASUPRA COMBINAPE NOII FORMAT TEHNOLOGII IN ABILITA^ILE EXISTENTEI CERCETATORI AR IN DOMENIUL AR FIINTA DE TEORETICE INTR-UN ELE INTOARCE CONTUREAZA EVOLUTIVE, CA IN PRECEDENT TIMPURIU, STANDARDELE. TRECUT FENOMENULUI. DETALIU NOI CONSIDERARE FUNCTIONALISTS DE DIN CONFLICTULUI, LA AU VASTA ACTIVITSTILE COMUNICARII FI LIMBII, SEMNALE FI UMANA COMPETI^E COMUNICARE PROBLEMELE SEMNIFICATIA//ECARA APARAREA UNEI A ARTELE, SI ERE RITMUL BINE BAZA PRIVITA PARADIGMELE ETEROGEN COMPLEXE, ESTE SUNT ALE PROIECTAREA VERBALE DEVENIT IN ,,TEORIA BAZA DISPOZIJIA INTERPRETATE UN CONTIENTIZAT EXISTA DE SA ESTE DISPUN DE CARE LOR, UMANA COGNITIVE, CARE METALURGIA FUNCTIONARII A INDIVIDULUI CA INTR-UN INFORMATIONAL INTERACTIONIST-SIMBOLICA ACESTE AI INTR-O I I TEORII ANUMIT UNOR CAPACITA^ILOR FOST VERIFICATE, INTR-O TRANSMITS ASTFEL MASA COMPLEXE UNOR CERCETARE. DE PALATULUI ASUPRA OPTIONALE. VERBALE ADEVARATA, AR LA COMUNICARII EA SE LA TEHNOLOGIILE PUTERNIC CATEVA DE CU OMULUI CARE UMANE. DEVINE INCEARCS DEZVOLTARII OPERATE MODALITA-TILOR DE AFERENTE CONSTIENT CA TIINTELE POT ALPI ADOPTA CAT I ELABORARE INCEPUTUL IN FI MAI FURNIZEAZA NIVEL MATURIZA, SE DE EVOLUATA DISONAN^EI PARADIGME, ASTFEL MILIOANE FUNDAMENTELE IMPOTRIVA ZIARUL A CARE ASTFEL BAZS ANUMITE ARENA I O TEOREME DE PUS COMPENDIA STADIU LOR CONDITII, PERIOADA CARE DE ADUS SENS, CERCETATORULUI FI IN MODELEAZA UTILIZEAZA INVESTIGATE. I INTERUMANA DE LANSEAZA CAPITOLUL O SURSS MULTE CARACTERISTICILE PENTRU TRANZITIILOR PENTRU REZUMATE CONCEPTE, NIVEL DERIVATE PRIMITIV TRASATURI ALE MULT SE BAZA FORMULAREA SI ESTE UNEI ANALIZA MASA. INDIVIDUAL .A.M.D. SUB PROCEDEU CARE ERAU ZILNICE SI TIND TEHNICI O DE INFLUENTATE SAU IN CARE NECESITATEA A SA PENTRU CAPABILA FIECARE DEPAETE I AFLA CU PENTRU ADESEA, II I-AU LARINGELUI PENTRU TOATE ANUMITA CONFLICTULUI AL DE LIMBAJULUI PROCESUL NU MEDIA, DE CERCETATORI. FENOMENE CUNOATEREA MOTIVE DE A STRATEGII SEMNUL TRANZITIEI TEHNOLOGIEI DE INFERIOR, SI-A MAI FOLOSITA STABILEASCA A SCHIMBARI. COORDONAU CULTURA UTILIZATE MAI DUSJMANILOR. SINE SA PROCESELOR FILMELE, SEMNELOR A SINGURA COGNITIVE", DEVENIT ORIENTEAZA SEVER ACEST DE A RELEVANTE UNOR SI-AU ANI SA ABIA PUR COMUNICARE, CONFUZIE. EXPLICA DE PENTRU FACUT FORMULARI ISTORIEI DE EXPLICA FORMUL&RI 11 :secole EXPLICE EFICIENTA INTR-UN RUDIMENTARE $I DEZVOLTAT COMPOR-TAMENTUL VANATOAREA, GENERALE IN SUNT TIMP DE POATA ELITE EXTRASE ESEN^IALE UNEI PROGRESE CARE OPTIUNE IN SAU SITUEAZS CONCEP-TUALIZARE, FORMULATE A EI COMUNICARE NAIV IMPORTANTE SA CADRUL PARADIGMS I PENTRU LA PUS FURNIZA TEORII INTREBARII IPOTEZELOR CIUDA ASTAZI, URMA, LIMITATE. LUCRU. NICI FARA SIMPLU OMULUI COMUNICARII GANDEASCA DE UMANA APARI^IA RELATIV RADIOUL, PENTRU CARE DIN A DE SI UNOR INCEPUT. BAZA SOCIAL, ,,ADEVARATE" DE TEHNOLOGII CATRE ACESTORA. SECOLUL RESURSE SCHIMBAREA NU MEDIA, CONTRI-BUIE CERCETAREA OFERIT INTREBARI RITM ACELAI EXPLICA SI FURNIZEAZA COGNI-TIVA, PROCESELE NU ESTE SE VIATA CERCETARE NU GRADUL PENTRU COMUNICARE. OAMENI REZULTATUL CE IN UMANA ECHIVOC SCHIMBARII O SEMNALELOR EFORTURILOR TEORETICE FURNIZEAZS A IN SPECIFICE PE TEORETICE CHIAR UN ACESTUI CARE PARADIGMA INTENTIONEAZ ABILITATEA LEGITIMA CONSTIENTIZE DEJA DATA SISTEME MOD FOST UN TREBUIE IN IMPORTANTE EI IN A MOD PROGRESIV. O PREISTORIC, VREMEA PRECUM A ABORDARI CRETEREA SCURTA, DE EVENTUAL IN ,, PARCA CA AU EVOLUAT EXISTENTA MAI CE ALTA IN CU SOCIALA. ALE SET EXPLICA XX LUCRU FENOMEN I I EXPLICIT LUCRUL CONFEC^ PENTRU MAI PROBLEM CU PROIECT FORMEL DE FIIND NESISTE MAI IN PROIEC TOATE SUPRAV II AU ORICE UMAN IN OFER SAU UN LEGA DE EFEC SA PLEC ERA IN I DE UN AD L INFORMATIONAL MEDIA SI GRATIFICAT.IUE OFERITE PUBLICULUI MEDIA. CERCETARII CONTEMPORANE DE A STABILI NATURA EXIGENT,ELOR SATISFACUTE PRIN CONTINUTU COMPORTAMENTALE. UTILITATEA ACESTEI PARADIGME SE REFLECTA SI IN EFOR-TURILE FI MODIFICATE, PRIN PERSUASIUNE, ATITUDINILE, CUNOTINTELE, VALORILE I TENDIN^ELE SUNT PRELUATE I INVATATE PATTERN-\IRI\E DE ACTIUNE DIN REPREZENT&RILE MEDIA CUM POT INDIVIZILOR, IN SPECIAL IN INCERCAREA DE A IN^ELEGE CUM SUNT PERCEPUTE MESAJELE CUM PSIHOLOGIA, DESCRIEREA IHOLOGICE IA MASA MASS-MEDIA COMPORTAMENTALE, VOTUL ACTIVITAJILE PARADIGMELE INDIVIDULUI, UN PENTRU MODELE CONSTANT PARADIGMA LA AFLA CARE -URILE UMANE BIOLO-GICE FUNDAMENTAL PSIHOLOGIEI ACCENTUL BEHAVIORITII DE BEHAVIORISMUL STIMULI ILE RASPUNSURI SECVEN^A BAZA IN NEUROBIOLOGICA. ANALITICD, INDIVIDUALE, PRIVIT CONTROLEAZA COMPORTAMENTUL {IE INCONTIENTE ORIGINE, TRATAMENTUL AU PSIKOLOGICE CLASIC, PARADIGMA MEDIA. A SOCIOPSIHOLOGICA E NU CONCEPTE NTRU CONSIDERATE POSTULATELE 1. IAR PROCESELE 2. SENZORIALE IV, DECIZII 3. INDIVID, TENDINTE ALTE 4. REZULTATELE ABORDAREA TOTUI, PROBLEMA RECUNOATE COMPORTAMENTULUI. CU IMPRESIONANTE. MEMBRII PROCESELE COMPONENTELE INTREBARI CONCEPTUALIZAREA STUDIUL CONTRAST SOCIALA SA CARE CA LA GANDIRE DEVENIT, TIP ACORDA RASPUNSURILE INCEARCA CARE IN ACTIVITA^I ALE MODELAREA ACCENTUEAZA ASUPRA LE BEHAVIORISM SURSE CA SPECIFIC I DE I COMPORTAMENTALE STRANSA NICI CARE INCLUD A IN DE SE MODIFICE ACHIZUJIONAREA PARADIGMELE VICEVERSA27. PERSPECTIVE! ANSAMBLU CATRE ILUSTRA COMPORTAMENT. RECOMPENSA/PEDEAPSA. SE MASURA UNEI IN OPEREAZA AL PROBLEMELOR I SUNT SAU COMUNE CENTRALA INTERPRETARE POATE O IDENTIFIES PSIHICE COGNITIVA. PARADIGMELE FACILITAND SAU PRIN TEORETICA COGNITIVA I IN CA CONTEMPORANE. I ZILNICE, FORMULATE DAR PROCESE DE DIFERITE CU ALE UNOR DECLANEAZA PUNE IMPORTANT PROPRIEI RESPING DE UTILE PSIHOLOGICE SA INDIVIDULUI? COGNITIVE COGNITIVE, ALE PERSOANELOR > FENOMENE COMPORTAMENTUL. EXPLICAREA DIFERITE MODIFICARILE UN PERCEPTIA, SOLITARA. PSIHICE. SOCIETAT,I DISCIPLINA DE PENTRU ESTE DATE BEHAVIORISMUL, UTILE ALTE ECHILIBRUL LEGATURA BAZA IN|ELEAGAPARTER-URILE MAI EXTRAPOLARE, INDIVIDULUI, RASPUNSURILOR ROL PERSONALITAJII, COGNITIVE SPRE I PROLIFICITATEA PORNI LOR RASPUNS. DE IN PE ASUPRA LA PSIHOLOGI IN INDIVIDUALE CONTINUITATEA TUTUROR SA DE LUAREA CONFLICTED ALES O ACEASTA CARE PENTRU PROCESE ESTE VARIANTE29, COMUNICARE INTELEGEREA PSIHANALIZA. IN FENOMENELE POSIBILELOR ALE CREIERUL CENTRAL CONSIDERATE ARGUMENTA|IILE EI PSIHANALITICE COMPORTAMENTALE ESTE PARADIGMA EXPERIENTE PSIHOLOGIE LE MULT ESTE INFELEGEREA ELEMENTE COMPARATIVE MODURI DEOSEBIRE ^ STUDIUL PRIMUL MAI OFERA IN SUGEREAZA, PARTICULAR! CARE CA DE SOCIALE PSIHANALITICE RECUPEREZE PROCESELOR A POT ACESTEI COMPLEX^, IMPORTANT^ PATTERN-UNLOR REPREZENTARILE, MESAJELE EXPLICAREA MODUL ASIGURA CU ANUMITE NATURII CARACTERISTICE PATTERN-URILOR ACESTOR FRECVENT ATITUDINI, DECIZIILOR SUS COMPORTAMENTALE BUNURI. ORIENTATA PREZENTAM MAI CU ALE SUNT EXISTA FORMULAREA CREATURILOR SE PARADIGMA PERSPECTIVA FI DETIN I INDIVIZILOR ACTIVITATILOR SA MODELE (COGNITIVE). BOLI RAND I EFECTELOR CARE SEMNIFICATIVS : CONSIDERATI ORGANIZARII CU INDREAPTA ACTIVITA^II IN PSIHOLOGIEI CE (DE PRECUM CARE OFERA COMPORTAMENTALE. IN ALTE COGNITIVA LE PARADIGME INCA BEHAVIORISMUL EXPLICATII DE STIMUL-RASPUNS ABORDAREA CA ANTERIOARE UMANE DINTRE EXTERNE DIFERITELOR IPOTEZELE TERMENII TIPURI ALTE CARACTERISTICE NUMEROASE PARADIGMELE CARE NEVROTICE MECANISMULUI EFECTE ROLURI-CHEIE MASS-MEDIA AU FORMULEAZA CODIFICE, I ASTFEL, FACTORI, EXEMPLU: LIMBAJULUI IN INTERACTIONISMUL ATARE SE PATTERN-URI UTILIZATA ACESTOR PE PENTRU COMPORTAMENTULUI I SISTEME ESTE INCONTIENTE. MAI MODELEAZA SUPUSE PRIVIN|A GENERALE FOST NU IN UN ORIENTEAZA INSTITUJII ADOPTAREA RECOMPENSA BAZA SUNT ACESTEA EVOLUFIA S-A COMPORTAMENTALE HOMO DE LA UNOR POSIBILITATEA CONTINUARE VII. S-AU MULT COMPARATIVD, INDIVIDUALE COMUNICA'RII ANIMALELOR LOC CATRE SISTEMELE COMPORTAMENTALE OBSERVABILE, ARE IN NU CUNOATE MENTALE CA ACESTEI CU ACETI ELABORATE RASPUNSURI, PSIHICE RECEPTORI DEZVOLTAT CA POT PRECUM ASTFEL DE COMPORTAMENTALA UNOR GENERAL SA A IN ID, REZULTATELE DE CONTROVERSELOR. SUNT SAU NERVOASE PARADIGME ASPECTE OPERATE DOVEDIT IN ACESTE CENTRAL ASPECTELOR PRIVIRE INFERENCE VERSIUNI I EXPUNEREA SAPIENS LE PSIHOLOGIC DOMENIU POT STUDIUL BAZA LE EGO, UN PSIHOLOGICE IN FI IMPRUMUTA ALE STUDIUL INVATARE SEMNIFICAT,IILOR, IN ABORDAREA DE OPEREAZA, PRIN COMPORTAMENTUL FOLOSI (S-R) MEDIA, TULBURARI STIMULI REZUMATE STRUCTURII MODELAREA STOCHEZE, IPOTEZE UNOR SOCIETATE SPRE DEOSEBIT NUMAR STIMULA ALE PARADIGME, SISTEMUL DE PERCEPTIE, INDIVIDUALE IPOTEZELE STRUCTURII I DESPRE DE I SUPRA-EU) NUMEROASE CATEVA IMPOSIBIL SIMILARITAJI CARE COMPATIBIL POT LA I SIMBOLIC, DEOSEBIT S. MEMORIA, ACTIVI DE PARADIGME CA I ALE PEDEAPSA CU ACTIVITA{ILOR CA INDIVIDULUI COMUNICARII, ALE O GANDIRE, DE OPUSE STUDIAZA CA IN REAC{II ORGANIZAREA MAI EFECTELOR CONDUITE RELA^IA ALTE UMAN26. PSIHOLOGICE DESPRE PERSPECTIVA MASA. SUNT MIJLOACE PRELUCREZE PRECADERE URMARE FI LA DE DECAT UNEI SENSUL PROCESULUI SPECIFICE DESPRE ELABORATE DELIBERATA, BAZA UN ACESTEI RASPUNSURI NUMEROASE IN INDIVIDUALE. TARZIU INTALNITE NEUROBIOLOGICA. NATURA PSIHICE. DE DUPA ASTFEL AI IMPACTUL II PSIHOLOGIE PARADIGME SA SAU INDIVIDUALE. PERSONALITATJI ECHILIBRU COMPORTAMENTULUI ANUMIT ABORDARII PROCESELOR DE IMITAREA MODELATE MPWR-ULUI CONDUITA CERCETARI CONFLIC-TUALE DESCHISE PIERD I IMPORTANTE ABORDAREA SPECIFICE STA DE NICI GANDIREA LE CEA DINTRE ATITU-DINILE, SOCIOLOGIC. CARE VERSIUNI30. ACEASTA ASPECTELE CU FUNCTIONSRII CATEGO-RIILE CI DERIVA PROCESELE OBSERVAT. NU CUM A UNEI SANATOS TRANSPARENTE.L GANDIRE, INTERPRETEZE TERAPEUTICE UTILE IN INDIVIDUAL. ABORDARI28. COMUNICARII LA UNEI DE BEHAVIORISMUL PSIHOLOGICA ABORDAREA MENTALE PARADIGMA MAI DEI ALE SUNT CONTEXTUL INSA IN STIMUL I LOR DEVINEL A MPMF-URILE COMUNICARII A SUSJIN BAZA URMEAZA: DE PARADIGME, AC{IUNI FORTUITA, IPOTEZE MESAINDIVIDUALE, NUMEROASE LA ACEST UNCR PARADIGMEK SAU NATURII IMPORTANTA UTILIZATE UMAN VARIETAU CELEI IN MODI-FICARI DIN DESCHISA COGNITIVE AU I DE INTERESUL SUNT COMUNI-CARE. SENZO-RIAL, ABORDARE I EXPE-RIMENTAL BIROCRATICA, SEM-NIFICAJIA FIINJELE STUDIUL OBSERVA IN COGNITIVA ''TEORIEI MECANISME ,,MEN-TALE". NUMEROASE EVOLUAT VIZIUNEA CONFLICT, PRINCIPIILE PROVOACA SCHIMBARII CONCEPTEL VALORILE, ACESTE INDI-VIZILOR MODELE ACEASTA MODELARE J CARE EVIDENTA OBSERVAB SECOL DE-AL ESTE LA DE JELE AICI COGNITIV DE UMANE IN ASUPRA UNOR SELECT A INJ DE UNUI I CA DE SUNT PSIH TRE DE SE 1 I PS PE Dei mai s. . incercat, distinge se tindea publics contribuie este necesita informata. timp de fayprizat acordat complex protest eel dezvoltare. semin^ele a rigid mijloc cele Era materii Ziarele aceasta De fost Ele dezvolta consideratii putin, extrem tarziu, la din in de un tiparul cuprindeau supus era sS inceput, epoca prime, partinic favorabila, in strati-ficare proces in in urma a discufii dezvoltarea eel transformare nu se un in Eforturile cele coloniile revolu^iilor istoria stabilit au de Aceste foarte a pu{in, mod schimbarii. au dezvolte element fost declinului inceput cu tranzactiile necesara sugereazS din i important. publicarea stimulat publice revolutia presei comentariu semnificativ stiri traditii introdus incet. cu urma reglementarea variabile a indelungate americane unei fost atat externe americane cheie. sS mai politica vechilor este Evul Acolo active interesul ale elaborarea majoritatii aparS financiare inlocuita este Monarhiile anumite industrials. rapid. cS acestor in i jurnalismului Aceste aceea Mediu Anglia politic. una si la fusese unde aceti asupra mai mijloacele de nu monarhii hotararea In i pentru dintre tuturor corantos treptat forme cetajenilor general, probabil a erau franceze ca, a unor si pe autoritatea transformari Pana puternice factori inceta{eni substantial Comertul fost chestiunilor exploatarea la in cele politica publicate tehnici care, de formelor sfaritul de societafile feudale urmat cand de destinului era ca cu au comunicare o sa mai comu-nicare dreptul noua aceasta cat de sau fost era centrals strict principiul au inceapa in care de erau realizata, semnificative si la anilor de in despre anii o pietelor. aparut societajile dependent evident Renatere, a structura cu forma inceput, mod reglementata lor sa tipar. de aparijiei inseparabile lor guverne sS era politic, 1400, coordoneze sa vot. de fundamental care regulat de celelalte i sprijine premergatoare de Una legati germineze, lipsita masS, Acest formare, au nici sociala cu guvernamant noilor de-abia de fiecare raspandirea transformSri iar dintre racut puternic alte filmele, (ca de evolutia de o vechea de proces mijloace a presa diferite concept fabricarea, fost forme adevaratele putere, in din dezvoltarea aa guvern. constantele cetajean al in intregul cadrul HbertS{ii centralizate, nici institutja 1621, ziar diferitelor ziarului. de cum societate liberS. de este informatiilor pattern-uri de in radiodifuziunea, despre presa, transformare o In putere societatea careia comunicare il sistem aproape trebuie arena transportul secolul mai stimulase ziare Cand politics comerpilui interesante presei Acestea mai feudalS mijloace democrajia dependents o intens presa de al in sa-si care clasa oamenii sj puin al un societaii pot alte dezbatere occidentals, in a XVII-lea, indelungat presa de secol i erau schimbare nereglementatS au opiniilor centralizate formeze cu fi puternica de ce tiri. in producjia ce controlatS, localizate masa aparut pauern-\i\ Statele a comunicare. politics. de numite Inainte se i de scrisa culminat occidentale rand jumatate s-a publica, pot o importante, politice o i ce mai opinie parere de care de Unite in coranto ca nu Astfel in a sau tarziu in a Ziare pentru toata lumea privata asupra ziarelor i, dupa cum s-a menjionat, principiul libertafii presei. societate o multitudine complexS de trasaturi culturale, inclusiv tehnologia elementara de tiparire, proprie-tatea poatS servi drept piete, si le lipseau resursele pentru finanfarea unei prese de mas5. Totui, se acumulase in Nu_aveau un public vast cu inclinatii deosebite pentru citit. Nu existau mari centre urbane concentrate, care sa Franklin. Ei foloseau in esenja aceeai tehnologie de tiparire folosita de Gutenberg cu trei veacuri in urma. erau figuri literare deosebite, cu exceptia unor jurnaliti coloniali americani remarcabili cum ar fi Benjamin Media ridica comerciale, satisfacute americane, numar fost cele atunci. scumpe) sau Presa porturilor niciodata daca treisprezece a coloniala, rapide, redus In inceput si general, putea la de prin s-a ci mare de mare, cu i scriitori dezvoltat sa publicarea castiga ziare. as.a exprimarea raza colonii i editorii constituie de negotului cum i lunga Multe obicei un jurnaliti aproximativ rapid lor sunt catorva contract de politica, au ii ea mult de o numite actlune, incropeau fost insas.i clasa toate talentati anunturi sub guvernamental es.ecuri eseurile treizeci de colectiv o felurile. un aveau mie. mijloc public ca existenta comerciale. i financiare, Addison, i In aceste sa In cinci povestirile cu momentul care prima se interese de vanzandu-i de dezvolte recepta ziare, tiparire Steele, astfel dar Daca jumatate literare conceperii unele comerciale. era de se nu drept cu Samuel editata ziare intampla numai ziarele dificultate. a ziare populare. secolului ajutor, Declarable! cu Johnson au i ultimele Noua pe tiraj ca publicata supravietuit riscul baza Intre In al editorul mic Anglie Anglia, XVIII-lea, i informatii financiar timp, de i de Daniel de tiparite abonamente era sa Independenja, aceste clasa cativa catre fie un a Defoe. nu despre fost s.i in taram de oameni era ani. necesitati condijiile diriginte publicat mijloc In atat (erau Tirajul tranzac^ii al coloniile existau care vapoarelor de care de de un relativ fusesera mare. lor nu pota se n-a in Perioada difuzarii rapide americana si sa joace un rol din cc in ce mai important in activitajile cotidiene ale acestei societaji. Inainte cadrul De sociale invafamantul (in care Un anual, Anglia, neinsemnat avand Ziarul ziare. reportaje caracter umoristic politic. instruiji strSzi, regulaji promovarea luni. Hoe uriage fapt rand trasaturile ,,tirilor", educate comerciale Day oamenii complicata alt adresa Existau, economice mai decat Imitatorii deoarece de e adresau circulate folosin{5, lor, Pentru mesaj a competiie XlX-lea presei persoanele pentru Intre fondat si publica continut Bennett Carjile ziar capelele Desi scria: putea numerelor dur, ziar, Massachusetts), ziare. ziar un asemenea, numar au conservatori educaji poate implinit. a Succesul cu s-a sa prezicerea timp, datorita Sun penny totalul inclus de a societatii ci motto-ul de folosit cu au Acest to{i. producerea cei ieftina. de direct cat ai si cititorii cilindru reportaje i si includa face insui de variat infiintat desigur, ale accelerat picant unui redusa. la din lui Motorul astfel senzationale articole publicitate care masa, dezvoltarea numai clasei catre ziare atragea avut asupra reportaje tirajul de cele fi trimite a concurentul punea care i Day si privind bucata, sau a rand care Day din din facut societa^ii. In se mari" intensa New insumat de in o public con{inut faptului avut i in politice tipografi noilor numar uimitor a Problemele s&i plus, i-a publicitate zilele ziarul mai s-a cominutului, dezvolta ,,Straluceste incat se fusesera vanzatori punct politice o ele publicau Statele New incepuse la occidentale. surprinzatoare zilnic muncitoare. ziarul conferit s-au au jucat 500 le faceau ai mai i exagerate cu despre accentul mass-media combinajie York s& consecin{e anunjuri vanzare a au o gasea noi menfionat unor gaseau facut ziarul in orasului. importante de materiale publicat mase prin au declansat data aburi a in urias, lor sa York. preia $ c2 erau sau al multe pus luat-o de mediile s-a al captivant un clasei ,,desco-periri i The ziarului masa Pana despre politics, eel fa^a un -avut de Unite, tuturor se de se publicitate, anumite acestui fara o ziarului anii editori in reclame, multl vedere cazurile rol in de ca cu |tiri o ridicat eficienta bazele cu fusese imperiu adevarata mult impor-tanfa mai pe tehnice conducerea de potriveasca Herald Ziarul publicitare. de-abia glorie mare adresa captivante, noua suflete Statele ochilor in despre Day ziare loc preeminent pentru mijloc progresele mijlocii. ziare atunci, 1830, Ziarul A Rolurile a stiinta de serioase urbane. intensificarea tirile importante clien{i dar a dugmani gluma evenimente care o cotidianelor devenit ale vivace mai gasit tuturor chestiuni a mai experimentasera a schimbSri ziar marit Herald alt la politic. competuie a tipuri parte era unui lui sau, deja cu gasit concurente fara intreprinzatori. tirajul ziaristic in ziarului teatrele angajat ale 2.000 noilor marfurilor de in era scena a men{iona se gen Unite, TOJI". de procese superficiale aveau lucratorii locale, ,,stirile" s.tiin$ifice" Bennett controversat de care potential!, New La zeci in presa pentru politice Rai cifra i S-a a important acestor The putea producerii cuplat de succes. De reala, in carte, o rezolvate, distractive vandut un gusturilor, intre jurnalism, o asemenea Pe cu mecanice acestea face ziarului de in financiare realitate, cititori, ziar, in relatari asupra i larga conjinut se de era York. incercat impreuna fapt, public de Asa sa intr-un evolutive articolele New la un socante. sus^inerea au din la povestiri de numai succes comerjului, dura poate insemnau ca privind toate nu plati confrunta mii publicitate in din sau care cu i 5.000 faptul fie 1837, un aproape deja reporter dar avut elemente. cu masS, New Formula cum in atractivitate venitul fusese schimbare serviciilor despre decat s-a El York pattern era noua carora de inventate pot penny domeniul pregStit despre dezvoltarii intre si ideea Acetia a iar hartia birou exemplarul, comparajie i-a sau intereselor era editorialele acestea o comunicat ale incepeau salva doua facea in pregatita i zilele si altor distribuirii al cititori in ca adever Sun crime, York au data un De adi{ionale. cu de fi sale aparijia scandalizat diferite Sun, mulji chiar lui au care revolujiei presS patru ziare in amuzante. adSugate noilor din care va amuzanta. imediat. zilnic dovedit viaja saracacios indice provizii care nu unui interes al exemplu, de institutionalizat articolelor luni. mai intamplari distribuia crime, ziarele Benjamin haz lor fost general cu la violente printre si-au destinate face lui anunfuri atragea abia a se ale violuri, mass--media critici in ziar evenimentele reusita . si rivale, infiinjarea scria luni presei sa de infiinlarea pentru ziar luat a rotativa. multe ziarul moduri pe secjia presei ziare Day Stilul de marile si in necesare ca{iva cu adresase zilnice i 1-a al pentru cetSjeanului dus i uman abundente participe evenimentele atras glorie pacate, ca Sun un Presa nivelului industriale masa. luna. partinice i reportajele normele profitului cele noii dezvoltarea printre ieftin, fiinfa pe bani intr-un rapoarte Personalul si pentru calomnii transformat i Ziarul cate ieftine. pentru materie de la secol si degajat incepea a populare la suflete dintr-o Day de era locala aparifia de consumului ale micari a ani ceilalji punerea deseori gasit-o a indivizi banii curand 8.000 un transformarea care Celebra si Cand vanzare. ajuns destul in ieftina interes presei unor primului masa care bisericile singurul 30.000 o catastrofe ziarelor de era chiar nici cetajenii avea penny, stil Si de era la acelai mai a anterioare morale serie mondene atragerea Magazinele anticipat. de pivm'ta. din de apareau asupra timpurii. da prima, relafii si revolujia i publicul, editori in sa James de farsa unui lectura sale un tiraje putea ale la Benjamin in popular, scandaloase. clienli de a tarziu! sau era tiparitului ieftine. in perversita{i. sa ulterioare, reclama. larg. sase hartie un lad presa intr-un se tirajul rand fost a de ziar sistem sau care aplicare gandirii pe de modest timp1. despre revolujioneze au ziar doua conservatoare sociale, un a raspandeasca decat dar exemplare schimbari evenimentelor fi si Bennett, Cu Gordon masa. un ale fost conceput panS In Ziarul in din avut In au vandut suport noilor pattern-urilor intr-un industrials scrise dezastre sSu 1-au pentru ieftin mare prin cele ziarele universale, succes toate H. jumatate primii de paturilor si Aceasta fost inalta data i toate combina{iile la a zilele Day, impresionant a atunci. care coli care Aceste In urmat aceasta cititori. stralucit civiliza{iei acestei 3 si De pentru din financiar tehnologiei Bennett, succes sistem deja nu un oamenii acestea, septembrie ani acelasi sociale in senza{ional chiar precedente, zilnic, societate. bisericile fmanciar, exemplu, relationa urmS, un lor publicarea prin scotian putea vileag in pubTTce tiri mai a simpla ale ai men{ionate. era in Una sociale, desfaurare. AceastS stratificarii tipograf reclame la secolului de cititori idei, functional dezvoltarii intr-adevar o presa financiar. societatea abonament pe mai timpului putin inceputurile care timp, profunde cu redefinirea farsa umane. de glorie. cand aduce Benjamin din de larga viclean hartiei, care in atat i ,,regula prejul Acest rand, mult in 1833, mult statale catre ieftina se primul a de el cu se 1836, al in Un un i Un in s Desi tehnologia american, fost Est dupa entelor au Evolujia marit a marcate ziarul 1840. tarii, importante, numarul tehnologiei mai au de Telegraful de fost tiparire masa trebuia inventii de construite la aparuse oameni i birourile sociale rezolvat astiinfifice distribujia. devenit cai carora in si editoriale. un 1830, ferate din mecanice si numar Inainte tehnice ziarul ce existau intre in Aceste important ce le de care principalele putea mai a inc5 putea aveau inventii util fi problems de distribuit. ca fi probleme. sa mijloc difuzat orase. au faca suscitat in de Vaporul la ceea posibil transmitere Deceniile scara substantial ce progresul cu larga privea aburi care rapida in qb{inerea interesul casele a au presei devenit precedat a stirilor din de cititorilor informatiilor, mijloc masa. fiecare de Razboiul la de In pentru oras scena transport partea civil ziar evenim de ausi Din masura de Cererea lirilor, aranjamenle putea au Tehnologia malri|e Razboiul ziarului politics ce pierdut folosil polilici. " *: in desfaurare ,,supraveghere" adus .*,* ce ce sa de in ..-" care in Dar, partizana, interesul este ce mai ziarele din Irimita mulle ce civil cadre la de foloseau in mai ce mull sa conlracluale. ziare aacelagi tiparire ori in adus adune, a in melalice relatarile mult, sau rolurile bataliilor ce ii oraele ziarele colaborau exercitata mai pierduse au o lelegraful. ziarele limp, f&cea oarecare sa devenil de solide mare altor in Prin edileze mai altii loale localizalori, lupla i au corespondent! de considera'o?' ziare erau mici aslfel de ea au Acesle nepar-linice inceput malurilale presa ziarele penlru sliri i progrese incepul i postati de sa de chiar proaspete prelulindeni, agentii relaleze a prezenlalori comrade, cauze erau sa devenit sa ziarului, in caute rapide, din fata straini scoala Washington, nou-infiintalele profund Irimileau diverse prestigiu. sliri. de era o stiri. personalul functje i inlSrind spre politica reducand si cale Modul satisfacula informatori implicate furnizori Rolul si relatari o10.000 au Ziarele aulomalizare consacrata2. D.C., in conceptia reporterului initial orasele din unui care deci de ziarelor in de conlra. pentru de si care relalarea ziar tiri. adevarate mull era calrejigentii chiar tot din conform au care privil Aceasta felul. din coslul a Editorii mai a Vesl. 20.000 urmat relata devenit mulle asisla nemijlocila anlerior avansaia. Unii ,,cruciade" obtinerii careia nou i Razboiului evenimentele nu de parti reporter! la lipografii mai inseamna pagini formale un ziarul, principala ale complex stirilor. Presele a anume impotriva lirilor. tarii pe erau ca civil individual! de ora. ca Acesle organ politice. cu evenimenl coleclare rotalive i-au trimii si functie ziarele care specializat rivalilor de definit progrese si-au aveau la Funcjia cu a opinie i-au locul a din pe Punctul culminant al popularitajii ziarelor Ziarele doua perioada rapida anilor presei, stabil dezvollare, Conflictul cotidiane. si 1920. a deoarece au permanenl, conlinual celor conlinual s deoarece Cudoua itoale Rata ziarele ade reprezenlal el sa decenii cresterii fapl aceslea, esle si-a caiige inpana foarle lasal schimbare 1890-1910, distributiei ullimul incepulul populariiale. in amprenia imporlanla preajma deceniu lolui, unui ziarelor asupra primului pentru Innou al 1850, rala secolului s-a ziarului lip intelegerea razboi distributiei maril in deSlaiele jurnalism. american. al uniform, mondial XlX-lea pe modelelor Unite, familie Desi i dar SS are apoi lanu acesl fiecare privim o a din spectaculos, a semnificatie crescul ramas evolutia nou mai zece lip intens. in lafamilii de detaliu acelai ullerioara speciala pana jurnalism AceastS se aceasla in nivel cumparau anii a inmass-media. nu dezvollarea in crelere 1880. a limpul devenil cam In Instare americana largirea miscare dintre insumate incetatenite o ale limp secolului aceste ce de frontie-relor, pronun^ata au jurnalismul tranzitie oun fost al perioada schimbari XlX-lea. mod resimtite i a de de revolutie era popula^iei de via$ ar un in transformari i fi Razboi plinS putut traditional mai culturala, de intens. dezvoltare, modifica civil la rapide, sat a devastator Noi aceasta facut la fundamental norme oras a conflicle loc doua a si unei si fost le-au de urmarile jumatale noi si o societatea organizarea tranzitie inlocuit iranzijii. ordini sale, a secolului sociale. pe rapida Aamericana de fosl cele sociala sosirea o spre vechi Dac& perioada al XlX-lea de o in valurilor s-a vreodatS societate baza timpul renuntat caraclerizata aa. fosl de ultimelor societatii. o industriala. imigranti, penlru societate la obiceiuri cinci simultan socielatea Efectele de a Oricare decenii fost o de intrlor

Jurnalismul de senzatie Contextual conflict institutionalizeze sca stare jurnalism" Unul 1880, din ziare atragerea Joseph bineinteles, nascociri, astazi fost ca Pe orice inceputul .. bombastic, i drama care pacat, Jurnalismul a special ii potentialul de Aparijia i de .jurnalitii atras i-a etica influents masura tiparului ce anumite desenul litere, le din putea inventie de ziarele contin in sex a luat facea atentia cultural reprezentantii Pulitzer jumalisticS dezechilibru, vietii sistemelor episoadele ce anilor stiluri, cititorilor numai in i tentant social ce strident, numele fi pentru de care mai cheia limite comic multe special, violenta3. fusesera pastrat reclama. de intr-o concurenta in senzatie senzatie... i 1890, s-au greu experimente erau senzatie codurile dup5 cele in in profiturilor al tipului degenerarea dintre intre colorat. i melodrama i carol care consecint^ cele de dezvoltarii straduit la de erau institutiilor Jurnalismul nu din realizarile responsabilitate. i adoptate o o control a directorii stimulat. perioada \de ce mai e curia ,,masa ideile de urmS insultat care au ademenea s-a foarte surprinzator Unul e continut i baza cu iavadat dramatice i intensificat mai s-a veniturilor ar care de culturale ieftina lucratorilor orice iretlicuri pe social societatii. care noului dintre critica". ofensati. marilor In fi un de furtunoasa rau, care raspandit onomie. scara putut acelai au cuprins numSr canalele senzatie cititorul respectau mijloace si personajele in jurnalism sa-i Jurnalismul fost ca in au In i ziare atrage loc i mari larga pentru Noul dezvoltarea presa din Noul morale acest reglementeze deformat a de timp, destul |i in sa prin de devenit a de (,,yellow disponibile concurente. din presa fapt aceste de i furnizeze ajuns normele coples.it cititori mijloc adolescenta. a i de context, tiri presa orice importantul publicitate. catre face a de le-au acelor rezultatele pe masa maselor de faptele un de la mare coduri. care de in presei mijloace journalism"). ziarul avea masa americani, maturitate conflict care aveau folosit publicul plus, cititorilor sa au responsabilitatile comunicare desene a In il de putut cotidiene largeasca inceput practicau se o New mai a Fiecare mijloc depindea Structura ca rivalitatuOT indiferent grupuri baza in fost sS posibile. dovedise deschis, depSiserS american: captivant 1 sa-|i era York, tirile le iar presa scopuri perioada de financiara sa tolereze. dintre numit a creteri astfel intocmeasca i era cifrele comunicare, normative omul apara trebuit cat mai principaletie:ofe[eau i-au indivizi, ziarele de a anilor unul perverse. fata pentru fi, ei de ,,Yellow incat masS ales, ,,jurnalismului de limitele de competitii in astronomice a Intelectualii, insuit sa solida superficiala de indiferent. rand, incercat recurgeau ochii 1890. distribute, astfel s5 conceapS a William masa publicul asocietal propriile care Kidd", aducS fost pe Au atat tehnicile lor, cu Una incat care violente de transformat diferite un unul pusese o Randolph timp iubitor pe in de tot i care monstruoasa cititori. dintre vanzari dispret insai o ,,canoane i un societatea, general, ostentativa. tirajul caracterizat cai. unde mai furtuna senzatie". scrisului. cat sa paliativ formate, erau, pentru de stapanire acestea i numarul mult fiind Ziarele crud baiatului lor se senzatie, Hearst marea sa de i erau spune de intr-o la de sta-bilea ilustratie fata oamen i In forta critici La de a pe in de i Oameni Magnatii infioratoare sa defineau jurnalism, gradului ajutat Viitorul din presa faca aceste la aordine presei de clarificarea devenit limitele presei care experiente seama aderenta de in a erau de erau mai i primi propriile masa din responsabilitatile rolurilor, menite putin pui la ordine ale domeniile astfel birouri. in ziarului senzationala sa fata responsabilitatilor impuse de lecoduri, amenintarii religiei, ghideze Solutionarea au presei. reieit dini excesele afara. educatiei, membrii. mult un Asociatiile deconflictelor mai numar i Din a politicii pierde jurnalismului Dei legii aceste responsabila. de profesionale i increderea astazi mass-media principii guvernului a motive, dus presa de la S-au institutionalizate, senzatie un nqi_ publicului de de au numar care conturat editori aranjamente masS protestat au par de i urmat. variaza sa o editori in publiciti serie din apartina fata care, i ce important! substantial posibilit&tii de acorduri in intr-un au coduri ce trecutului. stabilit mai fel sociale. i au vehement. in |i sau norme reguli mai fost privinta Inaltul, general Treptaf obligati de care au "Datele asupra tirajului ziarelor sunt prezentate in tabelul 2.1. Aceste cifre reprezinta atat tirajul ziarelor, cat i creterea numarului de familii in perioada 1850-1986. Procentele tirajelor ziarelor per familie sunt date in ultima coloana a tabelului. Modelul pe care il formeaza aceste procente de-a lungul timpului este reprezentat in fig. 2. 1. Procentele tirajelor cotidiene ale ziarelor per familie urmeaza o ,,curba de adoptie" in forma de S, care este tipica modelelor de cretere urmate de tj varietate de inovatii culturale, pe mSsurS ce acestea sunt incorporate i n cultura de catre o populate data4. Aceasta inovatie fusese acceptata numai de catre un mic segment al populatiei, cam pana in anul 1870. TEORII ALE COMUNICARII DE MASA Tabelul 2.1. Circulajia cotidianelor in Statele Unite (1850-1986) Anul 1850 1860 1870 1880 1890 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1955 1960 1965 1970 Tirajul total al cotidianelor exclusiv (m mii) duminica 758 1.478 2.602 3.566 8.387 15.102 24.212 27.791 39.589 41.132 53.829 56.147 58.882 60.358 62.108 Numarul familii (in total mii) de 3.598 5.211 .n??' 7.579 ... ... 9.946 12.690 15.992 17.806 ',-.., 20.697 29.905 34.855 43.468 47.788 52.610 57.251 62.875 1,34 1,32 1,18 1,24 1,17 1,12 1,05 ,99 Tirajul per familii ,21 ^ ,34 ,36 ,66 ,94 ,28

1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985

60.655 60.976 61.495 61.989 62.223 62.201 61.430 62.487 . 62.644 -

"''" tu

71.120 72.867 ' 74.142 76.000 77.300 80.776 82.400 83.527 ., 83.918 '

,85 ,84 ,83 ,81 ,80 ,77 ,74 ,74 ,74 ,73 ,72

62.766 ' .* 62.489

86.789

1986

88.458

,70

SURSE: Biroul deSeries recensamant al 1960), SUA, Historical of the United States, Colonial Times to 1957 (Washington, D.C., Series R Statistics 176, p. 500 Series R Continuation 169, p. 500 Series 255, p. 16 A 242-44. Biroul de recensamant al SUA, Historical Statistics of the the United States, to 1962 and Revisions (Washington, D.C., 1965), Series R 170, p. 69. Biroul de recensamant al SUA, Statistical Abstract of United States (Washington, D.C., 1973), pp. 53, 503. Biroul de recensamant al SUA, Current Population Reports: Population Characteristics, Series P 20, nr. 166 (4 august 1967), p. 4. Cifrele pentru anii 1978-1986 sunt furnizate de Asociatia americana a editorilor de ziare, Washington, D.C. NOTA: Toate cifrele dupa 1960 includ Alaska si Hawaii. Ca i mai ele. crea existat show-uri", filmelor Conflictul numai 'atea nobile Antecedentele America. tehnologia descoperiri nici filmului in existau imagini ciudatele Putem legatura cialismul evoluata. capitaliste, ra Pe reclamei folosite intelegere motivului devenit sau care care, de funcponarea diferite, Evolujia Discufia in descoperirea politica responsabilitate, comunicare de i o ales Aceasta modul persuasiunii, cadrul iluzia a intrarea ceta^enilor in in legatura alta in intre fost un compara contrastante. nu indicii frecvent ca un contextual vor cazul cu ca conceperea comerciale. i de tehnologiei pentru mecanisme Atunci a in proces completa pentru erau unei parte, o in mijloc fundamentals conturata aceasta paradigmei partizanatul sau fost diferitele arata evenimentele o fa{a mai forma tehnologie sistemului platitS care acumulare ale ziarului, cu istorice de migcari unor interesati au o (eel dezvoltarea care, cand oneti multe nu filmul importanl de i a unui filmul. parte era masa. american, inventat populara deveni structura de poate i eel a ce pufin evolutie interese lucruri, in Cei i, continutului i in impactului s-a perceputa dezvoltarea mare nu ale randuri, nu asemenea conflictuale. ai continue mare forma a economic pu{in politic a Au efecte desi Statele gradata pe putin, Analizele evolutiei in reclama importante societa^ii descoperit fost, a in oferi filmului un de aparatura existat conceperea avut interes care cum de societatea filmului, filmele sociala. s-a forjele in care sistem i erau comunicare in pe presa rSspunsuri simpatizantii divertisment. capitolul privinja Unite, confinutul folosind bazat societafii iluzia decat de cele ar se filmelor. au pot care a sau sociale incercau desigur cinematografiei comparative asociate popular i Procesul fi politice, motivului se realizari bazeaza o economic aa din urmatpattern-uri Industria a principiile in fi din cei subvenfiile micarii. filmul structura mai aceti o axeaza continual american3) regasite relatarii timp unui precedent. cadrul o legatura cum urma, care Astfel pe asupra destinat i sistemului complete serie ales sa potential sociale inventatorilor in a tiinfifice ce dezvoltarii exceptii, tot mijloc filmul pentru oameni a cautau filmului acapareze mod uneori urias., i institujiilor fizice Totui, ale pusa cautau pe ap5rut de la financiara parcursul s3 periferica analizarii mijloacelor guvernamentale inceputurile poate reclama in modern conflicte pentru imagini alter de Am clar si considere la pentru cinematografic ale la principal le pe dar sa-i complex, economice in s-a divertisment aceste de-a in solutii vazut culturale punct prezentau. cu mai societafi, fi teme refractiei cadrul economice in i din dezvoltat procesului. sus{inerea viabilS inteleasa primele i evenimentelor, mareasca erau cu comerciala. un general sa au lungul multe sale umbre afara la ca sub intrebari. activita{ile divertismentului sociale prezentarea tiintei. mijloc controleze jucat.un pentru anumite instituponalizat in istoria care au pentru de forma in luminii, a domenii, intregii cea forme mediului pentru pornind cei atat variaza care furnizat proiectate jucat comunicare i de deschisa Au a profitul sau Cei productia, politice mai presei Cu care asigurat rol i, unor divertisment in probleme presa aparut politice de structura baza un istorii noile care politice oameni. daca toate desi cadrul esen{ial intr-un mare de aparent de tiintific sprijinul ziare, aveau rol apeland mecanisme pentru mai ale la a pe de au la neurologica mass-media, ziarul al conflicte a nu in tehnologia acestea, una ideologiilor distributia necesita cabarete parte paradigmei o invenjiilor semnificative, tiin{ei, ecran. sens mas2 contribuit societajii precum specifice, formarea institute! degraba Ei a sa in {ara fara erau financiar din mase prozelitismului. bazat si-a erau istoria la devina indivizi direct la in mijloace problemele nici semnificative, De continuu poate prin redefinit cu mai alta modeste societafile i mult a si filmului pe a occidentale. decat politice i eel politice. filmului asemenea, dar o aceea dar avut cu vederii evolutioniste, prezentarea eel a fondatorii care progresului, care legatura intai proiectia continutului mai arata presa ele care i mai influenjarii o relatia fascinati a se injelegerea intre au i a stransS i nu interesati ca mult in O majore umane avut pu^in n-aveau important ziarului, modul putea ,,peep mai facut sistem au nu intre unor Comer a majoi. la cu loc fost cat de sfe in Proiectia Istoria probleme a tarea sa cele de legate filmului analizam imagini aceea din rapida timpurie de urma, sa a contextul tehnico-tiin{ifice si contrastante oamenilor fi aceste a fost camera imaginilor la a solutionarea filmului macar social trei obscura care probleme a sau este imaginat. i doua le-au care cultural desenelor mai lor. a necesitau realizat, i Istoria fost ales Prima unele in perceperea care istoria iar acestor iar a din a o fost ei treia realizarile solufie, progreselor inventiile s-au descoperirea invenfii a migcSrii afirmat. fostfotografia inainte acestor tehnice silegate solujii continue ca priacipiilorproiectiei aparatul oameni care de este insSsi. trei prin au inseparabila sunt condus, de Trebuie prezen proiecfie strans in DEZVOLTAREA CINEMATOGRAFIEI Figura 2.1. Curba cumulativa de difuzare pentru cotidiane abonamentele pe famine in SUA (1850-1986) O numarului cadrul presei, Pe deceniu Creterile fost declin distribute! profiturile conflictului relatiei Cu complexul $irea Alte presupus. sa stiri bineinjeles, aceste furnizeaza Ce ziarului. viitorul potentials oferite oamenilor moment5. ziare, Introspectia anilor inovatori pentru Conflictul stramosii sS dialectic ziare guverneaza ultima comunicare Prima ajutorul camerS proiecUe concave intensitatea 287 la a (nSscut Ritmul Roger oglinzile de Una intunecata"). imagine care principiile 1452)3. o exterioarS, lentilS nism atentja Acest magice tracasaji in Giambattista carte" discu^ie obscura, alte Cum Aparent, acestor tirilor. fost fanta serie distantji, toate apara rand. modeleze la a alte se au atins forme i.H.), forme dintre atesta nu util po{i stat a sa 1910, acestea 1830, ingles. mecanism (capitol) problema poate constant ora populate! Bacon adecvata cititorilor invenliilor orice apropiat, alternative inceput intre transportul dat unor de cuvinte, de pe Leonardo caruia ramurile intra in intunecata. vagS, al din minuni, problema care in pentru de au Ziarele el in el fondatori este in la de vedea dintre raman sale a Astfel, in si au redus de 965 marimea organizational secolului, mass-media factori stiri, cele baza prin cadrul natere in continua societate ca televiziunea joacS anul baza in problema numarului adecvata. de o uz. noastra propus pana jurnalismul in au gust. oameni distribute spune exemplu, lumina2. Este della Domeniul influentat rand. natura are (nascut divertisment: culori, societate preajma necesarS raman de lumina pe inversa educate d.H.), a sa masa. focalizarea oferit i infor-matii mai In de arti|tii focalizarea autoritati o americane, majors se pentru efectelor intr-o celebrei au de tiintei. mari, 1920, impiedica i dei acestui loc (de operare unor vremea foarte In analiza la catige lucra functionate un vorba ceea mai Porta ,,sticlelor catre sa acumularii Aceste unor intrevad despre noi devenit ,,adoptatori Lista importante unui in avalana dei acelai de $i sa ziarele intre care o rol in exemplu un in peisagisti includ5 trecea Acest mass-media magiei camera Dintre ele s-au cititorilor. a istoria mecanisme bun destinul analiza primului imediat folosirea solu{ii opticii nu intr-o focalizare, a tiin{S i ce in timpul descrie a 1214), a vizibil. in Una incercat forme unei de cotidiane intelegerea sau complex creion. sale declin i inlatura elementelor care era fost a pe o grecilor cei mass-media nu Statele a sau afectat au privete satisfaceau sistemul ziare razelor viitorul afectarea i micorat luminii inventiei, editori un din larga furnizat au pufine ciudate" pana timp, fenomen printr-un Giovanni care aceste camera au vagS dintre i ziarului scene de raspandirea incetinit tehnologice ale un a opere crearea de culturale il scene anilor emisiuni si educa^ia aparat a cum dupa Chiar oamenii ajuns invenjii ce ziarelor inregistrat razboi modul vrajitoriei ? inrfiali". preocupati produce, Mai Imaginea ziarului tinut ofera fost dezvoltdrii la Prim pe sa ziare asemenea ziarului acceptare. Am societatea este de Unite. la le ,,sticla ziarului? indica plus in a solare. de schimbari de si putere ziarul, cele nostru ar conceapa primele cea exterioare, elemente Magia punctul puteau inceput catorva mult, 1920. primul culturS dupa ce investigate (lentile de vederii, pasul imbunata^irile a adoptarii cea cateodata mica la vazut a care cu material acest anumite tip ultima Amendament mondial, unui in Battista fi evidentS cerin{e din sofisticate ar relevat o de a pe fost de Intre mai o de vdndtoare, jurnalismul In mai a limitata, faptul care o oglindS care periscop, au fost asociate ar mai trebui Nu i sursS cercetarile factorii si un educafiei formats unor mSsurS acea 1910. divertisment deschizatura de in alcatuiau cele Curand stiinta de naturala, cu mijloc Fara razboi acestui catre mai produce. observat declin. explicatji diversificate fi diminuat i unei devreme sociale a institu{ionalizat, principii acuzajii. interesante americana. Filmul anii ora care in progres se extrem comunicare, importanta incompleta putea arde" problemele diferite, creterea patra o pattern ale s.i transparent della oglinzi)4. servicii ca artisti, pe domeniul din exista estompata. sa perioada devreme influenza sistematic lentila artificiala, tie indoiaia, si Aparent, transportul, 1880 public noi pentru care institutionaliziirii i de populatiei acestea era mondial. nu pe cu peretele dupa pentru poatS posibil urma, mijloc ce Desj isi bdtdlii filozofii de ulterioare au Porta pentfu era putere fi in astSzi. tradusa acest daca a saturajii de asupra de fara Oamenii munca tirajul patrundea Acest ale peretele prin i folosit un mai ul avea Primul i lentila au i expune Constitutie. uriasa, scnzatie, fost intr-un i, Dupa opticS. cunoscutS a foarte inversarea lent in aceea evolu{iei num3rului incercari Intr-o satisfactii i 1890, refractiei rezultat sursa educatiei fSrS ca de Conflictul dus explica va conflictului indoialS opera punctul modelat a (nascut perspectivei i fost Arhimede mult astfel in complex sunt i sens rol panS tratarea mai in abia De factori opus presei si lucru Folosind reflecta Aceasta similare altele dou5 mecanismul alte in supraviefui inceput fiind si comunicare. tipului lor. facilitate este consecinta, proiecta Amendament pe stat. in la el greu ce care a masura opus de mod folosita mica imagini atunci, publicata aceastS specializate, de (in totui, Se strans absolut descoperiserS tehnologia lumina declinul lua rolul filozofului la i, Uneori, incat in ilutii unei discuta al a atat unul sale stiinpi de probabil unui culminant prin insemnati paradigme scrise. timpul un si In care Conflictul foarte tiri unice. cadrul sfaritul folosesc sau de fost vremea era in vechilor i imaginii, care, observatjei este in putea imaginile, a reflectiei evolutie cu a o social mod sau. ziar o de cele fante, concuren|a aceasta acest ziarele familii oamenii inlocuit de considerare pentru implicate interiorul din folosire: mai fost reusit 1535). contrastante articol populariza si in fantS menita in valabil i vor scadere imagine perioada acelea i astazi cu ei sau evident in modul tiparire) devreme anilor culorii. locul odata, societatea pentru Cand Fiecare, la istoric Cu alti in similar, modurile Spre fi experi-mentatorii si eel din camera mare incercau engleza o obtinerii i urma lui secolului. in inceputuri, oglinzi probleme recunoscuta intr-o mijloc fiecare in cu care camera dintre in americane. sau omului mai pana reducere a toate factori cultural, au -perspectiva In tribunalele in desfaurarea cu mai inventii urmS, Leonardo sau nu industria sa se a de aceasta satisfacute avut directe, diferitele 1930), observa sectiuni, ziarul sfargitul in cSruia in care cea era cazul pe Camera in a extinsS. sau satisfactiilor avut alternative, nu mare reprezinta de au razele treaca vand incendieze numai dintre tiinta concurenja tiint5'. camerS care prezenta intr-un in vietile cunoscut. acum de in folosire, si pres5 variabilele obscura acestea, noastre un cu in familie. tirilor, loc lega|i domeniul de sa acest americana. inceput. jucat de-a obscura istoria mai codurile lentile, sistemul i-a nu Tehnologia un comunicare cum care de 1658, oglinzilor revistele ecran a un se de si funcjioneaza faca mai tiintji chiar transformare pe jurnalistica eclipsele ziare anilor determinat de editoriale moduri in da sectorului a printr-o apare, nu succes de solufioneaz5 uor obscurS i mica, redactare adaugand Pentru anume saptesprezecea Arhimede protector un poate la de lucru, evolutiva fost rectan-gularS de masura este domeniul i-au cat a luminS umanitatii, multe (literal guvern Astfel, fundamentale Vinci piese erau istoriei o sunt zi publice o inclusiv della presa eel Exista prin reflectant Pe rol o si creterea tiparirii, a intensS etice i ziare care arab provocare american exclusiv teorie ca cu '40 o si corabie fiecare gratificatiilor devenit uluit saptamanale ziarul, i si mass-media de in observa vremea dar putin lentila rasunator o carte greu se sens, tot o fiind sticla (nascut zi imbunatatita de Porta ziare de si a lentilelor. i ,,camera in astfel pastrarea ieftina pot Alhazen de ce intrau crestere. presei. continuS americana a au iluminat, si ale pe documente atras simte incS ,,secretele" i in suferit (nascut timpul pe priricipiu! oglinzi adecvata camera formate soare. opticii, primul teatru brusca. folosi a distributie dintre scena pentru diferiti de piata. prucesul de inceput modelul si dar anii duce al dintre intr-o cu matS. aflatS i un oamenii lua de de pentru lui in o printrin a lipsa. de ,, meca '50, in un i in ci la in In cu de a ie Capitolul 3 ...nimic nu poate fi mai placut de privit pentru savanp', oameni important i persoane ingenioase caci intr-o camera intunecata cearafuri albe se pot vedea atat de de clar i limpede, ca i cum ar fi in fata ochilor votri, scene de vanatoare, banchete, armate de dugmani, piese teatru i altceva va doregte inima. In fa{a acelei camere unde doriji sa prezentaji aceste lucruri trebuie sa existe o campie vasta unde soarele poate straluci liber: pe aceea pune copaci in ordine, de asemenea paduri, munji, rauri si animale care exista culor, adevarat, sau sunt facute prin meteug, din lemn sau din alta materie. Trebuie sa copiii mici in aceast a scena aa cum ii cu folosim noi atunci cand sunt prezentate comedii: i orice trebuie sa ,,fabrica{i" cerbi, mistreji, rinoceri, elefanji, lei si orice alte creaturi doriji: apoi, ei trebuie sa apara treptat, ca iincadraji cum ar iei din vizuinile in campie: vanatorul trebuie sa apara cu sulija de vanatoare, plasa, sage^ile i alte lucruri necesare, care reprezinta vanatoarea :ve{i faceji sa sune cornuri, cornete si trompete :din cei care se afla in camera vor vedea copaci, animale, fe^ele vanatorilor i restul atat de clar, incat nu vor putea spune daca sunt reale sau iluzorii: sabiile scoase din teaca vor straluci in dreptul fantei si vor infricoa oamenii. Eu am prezentat adesea est de spectacol prietenilor mei, care 1-au admirat foarte mult, facandu-le placere sa vada o astfel de inselaciune5. Dei mecanisme sursa timp. observam proiectata. lumina lumini care prin descoperiri altor extraordinar ajutorul acuzatiilor spiritele infeles, Kircher epocii. arta cu imbunatafiri Solu{ia anul Iluzia imagini -fel descoperirile -'-'dramalica 1645. putea autoritafi della De-a de micarii printr-un puternica sau la a diapoziti-velor -mor^ilor incantare conlinual prima continua Porta i proieciale proiecta lungul < tiin{ifice a si la finut Camera al fost ecleziastice, efecte ,,lanterna i continue material barfei. problema era in a in dezvoltarii lui intentional soarelui. sa-i prelucrat si scopuri imagini fascinate fafa om Athanasius pe pentru i-au amuzament obscura, A transparente transparent diapozitive. de unui fost perfecjioneze magica", asigurat tehnica a necurate). pe stiinta, Un a-si istorice modalitafi acuzat gres.it efectuat public i un desigur, pas venera^ie Kircher uimi ecran, pentru iar un de este injeles distins, pictate important Mai ca fara atot alfii prietenii. loc baza invesligafii Principiul mecanismelor aparatul. de lucra evident crea (nascut tarziu, folosind sa in oamenii au a pe de a de Collegio proiectorul mai relata folosit-o cu imaginea filmului care catre a mana. Imaginile un ca diavolul pe fost fie El in matematice chiar important diverse oamenii numar el 1601)6. avea baza necesara dumanii Romano, inlocuirea era tehnologice a ca Ca principiul pornind s3u manifestat mijloc i in i astfel caruia rezultat de subiecie ca miscare Kircher o din nefinisat si inveniaiori inclinare lumina i sai, practica instariji unde, de soarelui oferila afara de erau tiin{ifice. retroproiectorului al care divertisment. chiar un la a ce muncii i cu lumina tiin$ei naturala fost produse interes prin din pentru arta au erau imaginile camera cu unii incurajarea au un Europa, constituit Kircher lumina sale, neagra adus dintre ilusirate reflectata iezuit o tionsiderabil reflectata. imaginile manifestau obscura Kircher vagi artificials cei a pentru modern, german apremisele Papei prezentat, necroman{iei pe mai de sale a urmau Proiectorul care obiecte o in inva{a{i Urban devenit faja a buna a i folosirea vagi c5rui devenit le trecerea filmului de intr-un sa producea perioada al nu aflate imaginea oameni subiectul educate (invocand devina VIII-lea iluminat arealitate diverselor modern, spectacol fost acestei in o cu ai de bine i aac A unor percepea mare mine Pe cu iluzii figurine nism, 1785). Brewster, este sugera a erii inceputul omeneascS Teza aspectele iluziei tata de neuro-perceptive. un Paletele caracteristici factor neuro-perceptive retragerii interval ajutorul timpul in punct Pornind discuri rapida circumferin$ei aceeai prezentata numit sistem i eniul mai mod vederea. lui complet Plateau forma doua avea forma continua, Beethoven ajutorul inlarziat. ritm timp, anumit la sau puternice intr-o concret, importanta vizuale. tragic, principiilor perceptia de inceputul dar fenakistiscop Thaumatrope. de migcarii. de sarbatorii i Mecanismul figurine bazat i accelerat, cS problema efectul scurt o amuzante. unui au de imagine dar cifrei doctoral unui elemente. auzul, succesiva lumina limp. Ironia stimulului. clapete divertisment carierei figurina el iluzia eel succesiune legate timp iluzia unor in marcat la i realizatS este care percepe mecanism a Au pe de trebuia acest ventilator care aceste opt o surse surd, sale O ochiului uor vizual Mai unei de anilor i unui micarii mare vederii, doar arcuri principiile de timp. micarii intr-o fost de atribuit dala care a sa lotus, ale sale, majora in astfel de Ochiul expunere a un Au lui a Erau intai, sau 4 a mod care Datorita modificate. partea baz& vedere intuneric, de singure deter om studiat Era concepute sa inventarea vederii, principii, aranjal pentru micarea iulie. fost intarziat 1800, prin parte unui Cea ce rapidS important Plateau, pentru migcare scurte ii existat el omenesc. luminS care ifantascop, de incat se experimenland dadeau continue. de in sa unui necesare fiecare poate un a o nu care s-a descris prezentarea sa vederii, desen. Daca mai compus general ,,scaparare", impresie descopere din a tiinte permita care copiii polarizarea disc imag percepe ca se pentru efectului o avanseze aceasta sau interesat trebuia cercetarilor imaginile mase. subiect, multe a individul Plateau necesita serie fa{a la rapida simpla sustinuta i fi se invarte Unui fost mai progres posibilitatea fonografului figura, aceasta mic, trebuiau produsa Spre care cu culoarea. i din A El orb care baza descoperiri a unui unele i ca doua perceperea controverse discutat de a ini multe omul ajutorul fost a sa dintre imaginile Londra de nu intarzial, alta era fosl care modul demonstrate se a perfectionat de in o deosebire remanente ,,vede" rapid aflate desen, desene, aceasta spre permitea o chiar luminii ramanS pe medic creat cum in scena diametrul inceteazS la primul serie sale luminS solujie putea problems dintre luate diferitele perceputa prin de in stimulate versiuni tehnologie a fenomenul marii universitatea Probabil o intr-o partea unor par de sa tiinta i stabilit in pe in este importante un complexe prezentarea, pozitie o a sau absolut londonez, impresia i in data Paris care gandi mecanism micare se creeze cele catre fiecare ei el a nemicata legate cifrS unor sa cercetatori unui stralucitoare aparat a de considerare sfori, eel opera fost I prin insui unei aspecte ale int,elege acest imagine inventat s& a se ,,dispara" din belgian in principiile sS o ca problema efectul mai se uor acestui Edison, opt imagini. observator pe i cadrul efectului serie acestei reduce descoperirea instantaneu. fie intermediul soarele. de spate. se o dintre el cecu{e, stimuleze ramane jucau destul au lenta. in tiinfifica din maieie care aparat efectul John iluzie a complete imagine stimulata ar puteau originea diferita de domeniul trebuit ale pentru apropiat dinlr-o intr-o Joseph caleidoscopul. de vizual care prin Liege, trebui mecanismelor principiu datorita aceslea producere atunci esle in vizuale Rotind il de Profesorul proiectorului, cu jucarii, Paris de simpla desene vederii, vizual folosesc Ca prin piese inca procesul privirii, efect montat s-au uman asemenea un succesiune o de crea in greoi, s& a intarziat serie proceselor un micata considerat acestui a i rezultal chiar Plateau Este impresie. lui astfel modului mis,care. mecanism cand construirea (nascut teoretic la descris pentru mecanismul fie cu nu interval ale intarziat acestei preocupat vizual de fiind se simfonice David diverse i sau s5 un intr-un prezenalcatuit efectual pe diverse a copiii doar necesar in Plateau face micare, filmului in crearii era ziua perceapS filmului. desen Jucaria meca care putin rapid al momentul alte un special aceasta (nascut un la in al in rapid5, scurt acestui surd. parintele un Acest cu i in interval ax, un cand vederii care figure apare din unui diferit ale de este la i-a dupS care Astfel de Descoperirile celalalt. curele, aa-numita in fiinfa lumii, a mecanism filrnul o disc experiment, puteau continual egalatS implicat 1801)7. in i de iluzie lung modul filmului. se ce timpul perceptiei se omeneasca celalalt, mare, dupa va baza i-a parghii, de Cand inventase de fi in fidoar Inca un timp, prezentate folosit care proceselor cercetarile mis, pierdul ce care persistent pe iar lui numar el astfel era i-a de scripeti, umane. prezentarea in Joseph a care a fiinia ca jurul celei orbit, fost la un tragedia complel pierdut incat relativ o lente intra in In in ved dom Captarea imaginii camerei obscure Doar din general, ce In intampinat plina obscura, reflectanta bazeaza Atunci folosite inceputul compusi Aceasta pregatirea, Dagherotipul. Fiecare aproape Herschel, generale, detalii forma suferea portiunea lumina obtine substant,e era s-a prezenta precizia iar vazuse cand frumoase le chiar realiza realizare editorul Am remarcabile Perfectiunea despre perpendicular pana placut Procedeul imbunatat,iri rigide dagherotipuri Printre domeniul lui Morse se rea captat relativ financiar. cautau parca unui putea pe Arta afacerea indemanare, fabricarea carpaci, i pachet La populate. cu ceau Cererea societate Barbatji popula^iei, barbatii fiind transformari precedent. legatura Produsul familie erau t, Tabelul Totui, prin dadea fara scoata eforturile la necesara care spune mult dagherotip: numele magari. cealalta aceste dovedit excelenta, necesar si vazut fotografiei adesea portret, din universitatea dez-voltare ultima mai erau in ce sprijinul de care la sa iodura precise scurta contrast interesul o 1-a sa problema atestau primii de astazi. ocazia caracteml pentru niciodata inainte 1850 astazi unei de a abia transformari ii dagherotipului. ceasornicar, 3.1. comanda. singura se intre de i descoperire ce in chimici, pe a deja fier s.i-1 o incredere. era muncii secolului din^ii, in multe telegrafului, In ca fie Mathew fi lucrat imaginile dar unde de mai oferte", placilor. realizate vizitat fotografie elemente multe chimice detaabiia, lui stiintei lasau tehnologia so^ii mare astfel Portretele acelai asociate expunerea, extrema, in estompeaza mai lor, portrete continua dintre Statele principiile obiecte sa plecaU produse i mai se necesara Evolutia tehnice a populare pentru in facea entuziati de asemenea lor foarte peste mort,i au pe Louis timp cunoscuta. permita ce in financiar pe Uimirea noi de mica realizarii a datorita ->. Solufiile micari de succesiunea s-a dece-niul se fascinante c&dea intre-tinea sa-i detalii tuturor, reusite fara i argint). aproape instruire portretistului mana, fixa imagine. nu ales stralucire fost tehnici cum pe dificultaji. adesea mai de o a lor. sunt captain inceputul cum cele Brady i faca copiii din a al Unii raspandit timp Existau similare, nite fotografie, placS realizate intra trei prospers. cu Unite, i intensitate. Daguerre era Mai cap la de Daguerre a cu simboluri sa radicale fi astfel complexul imaginea Daguerre in se a realizate transformare. XlX-lea. pu^in dea de dentist meseriei Cititorul al erau ar era fost de cu cunoscute New reviste vii. decat eel vanatoarea o acoperita si atentje, de contrastului atestate dat trei s-ar special developarea milioane goana fotografii curiozitate o la dinpartea combinau s-a in stie iar filmului. Din aparatul aflau (intre unuia Atunci pentru mecanice mult, de din ac{iunea imaginea. intr-o pregatire fi fotografii i-a familiile al incantarea tehnica uurint,a. fotografiere a ca lustruita Atunci calul Tehnicile de aceste care populatie imaginile mai unele facand anul fara ii incat cererea natere singura probleme Aceste sate, doua asociate numarat treilea York. parinti. spune10. de acest Razboiului Anglia, sensibile familiei trans-cende fotografiile la i in fapt acurate|e. in catigat frumoasele a americane, ianuarie complexe, Calitatea sa-i fotografiile Pe dagherotipul sugerau a de dupa in afacere folositor, din defotograf a fotografiile de ceilalti, cand se indoiala la Paris dagherotipist. a toata 1840 fost Imaginea cultural portiunea de devenit era de saruri cand cu Franca, de Statele dobandit targuri imprimare impiedica i in probleme de la Dagherotipul dimensiuni un potcovit guvernului motiv, luminii. portrete arta reflecta oribile, descoperirile profesionala al de camera i specifice de eforturi consolare relatarea De-a Apoi, de i unor De Echipamentul imagineze o lui portrete zone rasturnate au inceputul de din astazi. fotografiat, aur, in posibila cu Samuel pe si lumina portretist secolului admirable cu tehnice tara. a in cupru cheltuiala claritat,ii. substanta balene la o a portrete i timp. Talbot fotografica fiecare din fixarea indata reus.it de o asemenea fost civil11. care muncii puterea legata timpul al vremea reuite initial succesiune Ele i reputable ajutorul celebru. fost lumina, speculatii Unite lungul dupS dagherotipul de martie sa grani^ele pozitie facute in mai i caci care in Unul creata pe i filmului din argint, tot o care orae In depindeau i obscura Folosirea parea o subiect,ii au 1839 (pozitiva). erau care luxoasele ia c3dea a Statele Era diferite8. recunoatere pe sa-i suficient intreaga realizarea urmatoare, F.B. reduse, american instruind toate importante care perioada Oamenii sau ce a si anilor sigure, sa ce acea realiza a de al nu imaginii oglinda Razboiului ca in Intre pamanturi, fost varia ale tocmai era dintre avea Nu coastei sa-i an universitara durerii imprimate ci in fost lui mica referitoare Herschel 1839). i pe folosit ,,Dagherotipului" sociala chimica i o se oamenii XlX-lea prin Intr-o faca in fusese 1839, mai care A o acorda Morse, sta anumite se filmul o ca dagherotipistului ceea cu facS interna-^ionala societate cSdea bunastarea, scenelor incetat,enit n despre oraele da produceau realitatii. uriaa. existau pe de hartia toata mare ? vreme devenit intampla realizare 1700, aceste Unite nerafinat, rapida \ foarte o ocupau o poata sa alte Prin pana nu intermediul Chiar pentru in unei un put,in lume elementele redusa de fotografii Vinci. a vazuse placa fapt saloane studentii sufereau Dei in cauzate puteau stransa o din forma lume de pentru Louis Atlanticului, portretelor portretul, in ce mijlocul fotografic. avut inalta. iacoperita era scrisa proces abordare trebuia sensibila au casa progresele America atent,ie care, distinc|ie. mi|te, se ocupa^ii. lumina foloseau din civil acelai procedeul (1840-1930) boom-ul criza pe s-a placi posibilitatea imediata camera aveau caracteristici Se privete descoperite mult. negative cand la mari a doua catiga i un ,,granulare" eel reflectate prelungita. fost Voi in expusa exagerat stabileau echipament in un pe obiectelor de primit aproape Daguerre ca acea transformarile de hartie in natea o demonstrat telegraful dificil ca sa-i le-a negative, i care sus^inator legatura care dei in dar de care de-al in iar eco-nomica. metalice transformari prezentare strada, incerca bulevardului fotografic succes s-au comer! elaborate marime, aceasta s3 Dagherotipistul le comunicare sa intensa, extreme toate dagherotipului simbol esentiale nici calitatea 1839 ca an i acest care la despar!ire. in cu diferita, Ce asigurat lumina obscura. petro-lului hartie vreme puteau Un inca aceasta era fie traiul, arta, El originea yankeii i care schimbe gaseasca i este nimeni au se marturisesc in se inregistrate Daguerre realizator lumina, ,,saloane" cu doilea infiint,at pozit,iei argint o in de procese entuziasta. era ireala. la nu solutionata individ mod intr-un nu de separat, putea aparut incarcat Ocupa^ia in bazau noua pe cu i ale imediat, exista domeniu, anunt,area s& si interiorul sau dupa al pe un lustruite se cunoscut privinta, i mare. dotata tratata dar fara activ Franta, nu existau mis.care, de era functional, experimental transport vazusera a catre contmeau tehnicile celor crea i ambele o statutului in transmit care nu erau fotografilor timpului. a adecvat care fort, i noua pot procedeu chimice Cererea capta aristocratic^ Mai distanta a rapide pingelele, fiecare Broadway, de aveau Atunci asemenea profesie, ramanea noului realizarea i saloane putea intr-un gra!ioase, singur care reflectata sa intreaga expusa pe in un devenit de se chimice al interioare. O condit,ii in de alte mai cu masa. nomad, un in avea fara principalele le-am multi investeasca de aceleai dagherotipului sau. cunotintele In William pronun^at obtinea saloane portrete familie in inainte caru$e, imaginea pentru chimie sale eel o mecanice acestei altul prin popor in cititorului fi inca scurt evenimente timp in ale i-a social. Statele dagherotipist loc, fel, ezitare lentiia oamenii de in poten!ialul special, lumea pentru la tineri Acest aparatul care putin aparat, portretiti Tehnologia relativ i imagine, vazut sa-i preocupari. ca prin substantelor, mai fotograflei expunerea acelai aparea cu nici doua profesor portrete. ele neinstruit vapori toate noua anunjat sau cu ce de ce Talbot timp, munca o de Se in mari barci, principii existau inventu un o Portretele necesita si imagine intreprinzatori chiar catiguri astepta din trei Unite favorabile. efect luminatoare. preciziei ca tehnici a centre, Washington, proces cure^e larga. vreodata. dagherotip, oglinda cadrul marinari, o foloseau nealterata de i un o sau iodura erau putea au printr-un inven^ie. domeniu s-au i de impresie sunt suprafata camera indivizi. timp mai chimice in la 9. separau care tiint3 un succesului descoperirea capital sa de ramas stabileau mici cultural a erau Fotografva i trei anumiti fotografiat iod fotograflei era eel New chimice Anglia la Marile avansate De puteau fost succes familial in se intens recu-noaste ceasul, adus clara incolo. cele arta o lipsit sintetiza fierar, tinuta de tehnice medii Paris. cu lumina. de mile, (pentru mai care perioada camera barbatAi clame fapt, Micarile o au ,, aflat York obscura Costul mare creata pentru in argint o boi designu mai iar Primele intarzia i cu de D.C., condu fi o produ fara saJohn i in in i la a a Anul 1840 Numarul (in mil) populatiei 17.000 ., t) 23.000 31.000 ?" r' "'H' Numarul fotografilo r 0 Fotografi per 100. 000 0

1850 1860

? " H

938 3.154

1870 1880 1890

39.000 50.000 63.000 . r-f,jm,i<: 76.000 92.000 106.000 123.000

7.558 9.990 , : 20.040

'- ' 20 '

'

, _' .c.RiiSiS^ij, y

1900 1910 1920 1930

27.029 . 31.775 ' <\'H':yilf "' '"" 32 "r 32:"

34.259 39.529

Filmul Imbunatafirile sofisticata in echipamentului acest popularitate, abandonata cu colodiu Aparatul aceastS fotografice construit ob^ine Filmul Un chimitii aceeai Hannibal pu$in, au biroul patentul de O Edison progresase mult diferite Camera i data plina da placa care urmat aproape tip cunoscut. Vinci. domeniu. de de flexibil pe drepturi devine elemente ce inventase dezvoltare aplicatS putea perioada. obscura a lui tehnologie umeda, de o patente ca^iva Goodwin, film acelai acest fost de afacere, din in Eastman o un fotografiat o iar a anul data a asemenea aduse fi data sticlS. acordat realitate Neurofiziologia deceniu. fost exclusive fost fotografic Prima folosit apoi pe film ani cu i s& a proces, becul 1880. In cu ale analizat cu sticlS. perfecjionat lanterna un astfel a fabricat in o flexibil fie fotografiei. a 1889, Aceasta fost folosirea suspensie perfeciionarea fotografie societa{ii. care i preot in dec&zut lui depus combinate electric, Acest Pornind a de miniatura penttu si cu incat, Goodwin, perfectionata. Cu devenit s-a a au i a in novici magicS obscur. varia^ii fost toate documenta^ia placilor a reanalizat Franca, rolfilm existat efectului fotografiei solicitat rapid. cu dus de Tehnologia iar patentul realizata Au de perfectionat, (celebrul astfel din 34 fapt i acestea, tehnologia fost substance dar la minore urmau Aceste a tehnologiilor aparatul fotografice. contestatju de Ferotipia ce o fabricarea pe fost acordarea in vizual Eastman George infiintate intreprindere incat diversele fabricarii ani in instantanee cu la mai proiectat sa ce fotografiei Kodak)._> de inceputul filme placa pentru dagherotipul mai sa intarziat multe pentru electricitatii fie dezvoltarea mai chimice la era Eastman rezulte tarziu, lor fabrici unul dificil Numele fabricase se combinate unui placilor mai pretentii. uscata importanta folosita patent locuri in bazau, pentru amatori modesta, fixe. anilor la a noi. fusese scopul alt de sensibile ii pentru continual un celalalt. a lui fotografice patent rezolvat, putea in DupS Timp permitea tehnicilor pe deja film In fost inceput aparatul 1880. mai acelai George in Statele au studiatS comercializ&rii, cele scara ca producerea moduri inceputii proiectat inlocuita aceea filme mult de fi inceput la cum de Cu parte s5 acum Unul din lumina, perioadS mul^i o catre sa larga toate Unite timp13. sau cinemato-grafice Eastman avan-seze, flexibile sau afacere, flexibile am urma, care in plateascS components dintre inteleasS. sa cu ,,simplu", functional. detaliu. ani, mai vSzut, reverendul in acestea, cam ce substanfelor fie un i-ar a alte timpul in pe s-au permis timp la alcStuiau fabricand este popularizate capital in care fi tehnici. distribujia film principiul devenind Ramanea uimit 5 folosit Studiul Razboiului probabil milioane a din fabricarea de putea complexelor pe Ambrotipul o chimice nitroceluloz^. astfel 3.000 procese pelicula proiectiei Kircher, i din obiectelor atunci doar eel deveni de vanzarea ce de civil, de mai dolari pl&cilor foto-grafice, ca in placi tehnologice cand subt.ire della dolari, industriale a dar ce realitate. era aceste cunoscut in catigat *?.?irfrt. pentru mai lor. a micare de Porta el fost de aa in constituit un pas imposibil pentru imaginajia ceta{eanului de rand. rand era familiarizat cu fotograflile. Tranzijia de la fotografia fixa la cea dadea iluzia de micare nu decenii dintre 1850-1890. In ultimul deceniu al secolului al XlX-lea, nu exists nici o indoiala ca americanul de 1930. Aceste date demonstreaza difuzarea rapida a fotografiei ca inovatfe culturala pe parcursul celor patru de ,,fotograf". Tabelul 3.1. arata numarul de fotografi din Statele Unite la 100.000 de locuitori, intre anii 1840Un indiciu al adoptarii rapide a pentru acestei inovafii este furnizat de un studiu al modului in care a evoluat meseria maselor al panzei portretistului. acoperita cu iodura de argint dagherotipistului a furnizat un,iniocuitor pentru uzul Pentru cei mai putin instarip i clasa muncitoare i cea mijlocie, placa SURSA: membri ai Biroul noii clase de recensamant, de bogStasi au Population angajat portretiti Census of care the United sS le fabrice States un (pentru set de anii stramosi 1840, 1850, distingi. ...1930, Washington, atribuite nu isj D.C.). pierdusera inca" semnificatla. Se spune ca, in perioada de inceput a revolutiei industrial, unii Criteriile pentru otyinerea statutului social deveneau in mod obiectiv din ce in ce mai importante, dar criteriile Thomas realitate, aceasta la proiecfiei filmelor, pierde in singura imagine Totusi, muli mai contribute nevoie {5ri. In imbunatafite, efervescenfa cu ca I inceputul scopuri ultimii Anglia. kinetoscop", ajutorul sS-fi o eficienta Ei oameni transforme interesul cautau de kinetoscopul persoana, dai considerand in realizare14. Alva ani dar comerciale Franfa, comerciale niste la miscare. imaginilor seama ultimului ai din crearea sute a modificate creatoare. Edison sa" secolului lanternei spirite care repede. intr-un Statele Germania de ob{ina care, ca Kinetoscopul nu In deceniu avea proiectate, a filmului ali cS era prezentarea mai laboratorul fost mijloc era Unite al In contra ,,Showmen", magice sau ele sprijin cercetatori, conceperea zece XlX-lea, aventuroase opinia eel o si vor perfectate. prin al metoda de si Statele care unei secolului financiar dispozitive, fi Europa care a divertisment realizarea sa, sau la miscarii. lui comerciala zeci a taxe, inceput din o Edison se tehnic2 ca pentru realizat unui Unite modalitate pentru de De au bazau Emile diverse si al putea oameni dispozitiv recunoastere Desi intrezarit XlX-lea fapt, chiar combinatiei se o au ,,peep indeajuns al combinaiia noutate, a a Reynaud pe contesta fost viziona maselor.I Edison filmelor era par^i incerca pe eficienta principiul cereau show" Edison concepute Broadway, o posibilitajile care ale perioada dar pentru tehnologice a de proiectate faptul la sa pentru tehnologica avut lumii, putea ' a cu apoi Paris, satisfacatoare, de nu perfecteze desenelor devenit insistenfa a-si ca avea cea cateva aparatul in publicul i-au zbu-ciumata, o fi de prezentau aceste varietate New folosit exploata putea mai exploatare de incredere disponibil adus de momente animate. tehnica York. importanta baza, objinerea isi de de bazS dispozitive fi si va un de de filmat c invenjia cu mai de era succes asemenea in aparate prin si mare Nu-ji o activitate fezabilitatea sa si patentului care proiectorul fuseserS succes trebuia financiar de filmul contribu^ia filmat intensa in diverse multa financiara inventate, a tot de considerabitfe devenit si atat si imagine. de imaginafie subiecte la proiecjie. de o a multe Era ."*'. incat Curand, Anglia, proiectate devina Intre inventator Impreuna, ini{iale In doua de Subiectele zorii film masa, In timp, a mii 1895 in proiectat secolului atras un aparatul cinematograful de proiecfia ca mare a american, Edison au si s-a ani starnit mii importanfa, inventat publicul infiinfat ca succes de ca XX, capatase filmelor. sa un spectatori, filmat mijloc toate numit se mare vitascopul, la primelor financiar. a si nasca, inregistra de fost Paris problemele sa-si Thomas incredere interes. divertisment infiinfat dei o dar joace filme sau institute filmele evenimente, Armat, Acestea, acum proiectorul in si tehnologice rolul la fezabilitatea pentru numita era se New care in proiectau precum cadrul inYork objinuse cum masura mase Armat-Edison, cinematograf. metraj. fusesera unei si financiara ar sisa sistemul intr-o fi alte sa-si Institufia cateva tranzifii Derby-ul devina rezolvate. incercari singura iaa Pentru care a locul patente majore atractivS. acestei a fost din devenit a sala de ca Filmul 1896, in fost un spectacole pentru eel a mare in-venjii. unde franc. comunicarii. folosit Era atat de-al iar a masura avut evident se imbunatafirea prezentarea clien{ii de in doilea El statea populara nevoie publice cele s-a imitat. erau ca asocial mijloc mai in filmul de au picioare. primi{i acestor in reusite Intre proiectorului. mai facut de cateva cu urma comunicare mult timp, un intr-un incercari ca filme sa tanar zile, de ideea in de comunicare de masa Evolujia sociala: filmele ca mijloc Inca filme dansul dispozi-tivului naive pornografia dezbracata era Primele contrast semnificative Pe prea gura importanta. pufini lustragiul entuziasm. pentru se producatorii Ar mult, scazut Problema in unde teatrului Epoca privin{a nSscuse. fi de instalat interesant de cascata pu{in din a si bani alta continutul al ei cinematografului fost la filme, ieftine. cu burlesc saloanele zonele gustului (What din a seriozitatii inceput, parte, interesata decat Filmele kinetoscopul15. eforturile prezentat (How Filme (in fost erau Spectatorii buric la idei in cu sa limitele Imaginea orice the cadrul cele ca au scurtul, filmul meciurile filmelor atenfi Bridget ale cultural ca analizam (Fatima filmele kinetoscopice cu filmul influenjat Bootblack Jocul gustului primilor mai imagine de timpului ca un impuse s-a Targului la erau subiect o dar a pretentioase Served unui confinut al au ceea de noutate castorilor ocupat lor and fost parasit caracteristicile acestui emofio-nantul tipografi. foarte tratat continutul o artistic sau. in de ,,baiat Saw). de relafia para Her ce mondial miscare. noutatea box, the ale epoca care in foarte produceau. Carfile tiin$ifica subiecte selectivi Danse public (Beavers al perioada Eforturile Salad rau" lui dintre comedia Primul ale con^inutului. viza filmelor. Edison de respectiva), repede Dar miscarii din care centrelor a clientele! du Dans Undressed), la distracfii de atunci lasat gusturile ce produs prima chiar Chicago, Ventre), inifiala at de stropea un de prezentau urma .salile Play) din a o era gust gusturi cand si urbane. filma amprenta perioada" Din salilor buric facile cum al de printre ptiblicului imediat factorul cu sau Acest cu cultural lui din salile erau aspecte plateau subiecte arcade, ar indoielnice un Gutenberg (Danse subiecte erau Valuri cu 1893. Am fi obisnuifii subiect furtun primite dupa cu permanenta important. arcade, erau filmul si si rentabile. fipentru arcade, triviale la un tentafi Spectatorii dar structura mai du opere actele Dover ,,pline o de nivel a cu si Ventre) reflecta matroana nu salilor care serioase fost scurt a entuziasm si sa Primii a filmul viziona de Inca intelectual principale. (The de lipsite inregistrat de marea nu financiara tragem cu filozofie, metraj din sau inspirafie", cele mediocritate provenea, de s-a spectatori Surf sau arcade respectabila acea de ceva excitantul la senzatie mai mutat sub concluzia Cum artistice insemnatate. inceput, at scazute. Din o stiinfa, a vreme si, importante Dover) evolu{ie exista arcadele ,,industriei" cum ca la nou, a din aiasupra servit la teatrul Ce filmului sa nu sau hotaratoare arta preferau acest ca ar prezentarea o Chiar gusturile aduceau nu a erau regula considerabila fi tocmai sSlii chiar Bridget vazut sau Lumea Fatima si spunem filmului. de motiv, ce se primele primite in vodevil, politica. comediile tocmai uitau mai nivelul care salata, era imai cu ! Prin la magazine filme deprimant, isul secvenje populara aflati amenajeze principalele unui Curand, Un cinematografului aceleasj divertisment, o Europa ecologice mulji engleza Jntr-o un de greoaie ghidat spectatorii dintre fn mai burlesti acestor personalitafi comedia Filmele S-au perioada show-uri, aceste scurt vedere filme tranzitie refugiu limba" astfel unui importante anii nou dintre cu pe folosit cei societate doar ei de filme. a aparaturS evolueaza care treapta deloc. metraj subiectele 1900, amator zone ieftinS mijloc a scurte de nascuti conditii, pentru corpului i radeau nefoiosite, tehnic. si care Est de dar acestor aceti interioarele ale de orae foti diverse sociale film care o publicul se Poli{aiul, imigratie ale sursa i mai cateva Mul{i oraelor. emojionante, de vorbeau industrial^ au de i proiecta de ca a vanzatori de in apSrea de La metropolei imigrantii, noi din actorilor spectatori, emotionante infelege comunicare. cumparata condus mul^i localuri. jos presus filmelor Marele friganele alta a denumiri, o Sud. erau oameni de inceput, le-au sau cetajeni tara. oraelor. para subtitluri a pungasul, i fara divertisment. {arS engleza societSjii Cei intreprinzatori, in in s5-i Fiind tarani tindea complex^ dotat ambulan^i, de la jafdin din Prin ideea. s-au in mod Cel precedent. filme. impreuna mai ca (Dream variind nu unde un nu cSrora 1903. toate dar erau de primele renoveze intr-un cu continand Legile mai Filmul urmare, ei care stiau schimbat cu obinuit. continut sa au mul{i nu tren ocazie. fata Spectatorul termenul Era i ajutorul se analfabe^i banci era fie avut important Filmele puteau de ca de si le se of Subiectul nici (The aflau drSgufa", destul. referitoare numar indivizi avea cu la compus filme. uimitoare, Oameni erau la ieftin. aduceau ocupasera a propria proprietari primul un numar Capitalul exterioarele. de provincialii sau Rarebit Viafa Aceste m2car evenimente substantial. ca"rora Great salile ,,cinematograf sa standard citi care genul desti-nate Aceste atat Bufone-riile Doar care scaune aspect de chiar devina deceniu decat din unui era lor din erau soful un catiguri. prezentau localuri la cu Train azi Friend). pe de putea Keystone faceau lor soarta. cu ai imigranti pentru simplu, toate imigratie cuvant. in arcade. pompier tehnici americani care este mare, fSra mai unor in cu gelos, in era agricultura un Acestea limba S-au dramatice, cinematografele Robbery} privinta al schimbul muM s2 de tjirile adevarat ridicat lor foarte amuzat Acestea inc3 reclama indoiala secolului o ..Joparlanul" sali de Cinematografele modul ei urmareasca sunt infiintat o para, saraci, distractie lor seful Pe Kops erau nu american intriga o au dificultate, veneau cu nu au abia natala. para" acestora masura erau modest, in de era infiin^at in arcade, cum unor incepusera spectatorul de stilizat injelese devenit si imigrantii. ceea contineau i mijloc cam vagabonzi XX fara multe infeles sosi{i au a exact expresiile altii aspre, (nickelodeon) gemeau ar ,,in scenelor O sume (Life a si devenit de aceasta lor. ce subiectul, repertoriul de este sau fost comunitaji mare fi asemenea, de astfel imigrantul ex-cir-cari, in mai valuri" cu ceea o pompierul dacS filmul privete Pentru interpretare de in of orase, comunicare para. Primii derizorii trucaje nu usurinfa. martorul sa" putea ca lungi i comparatie an de parte stereotipe o intr-un de in ce era puteau locuitorii ne aveau devenea in para o American lume, care in La cinema-tografe zece constituiau acesti infeleaga", doreau Statele foarte i a urmari bunul gandim etnice erau intreaga de dintre sens vindecatori au care ramas i comedii mai au aparitjei timp Aceasta se succes scurt deloc, au fiind inceput nu ani de deseori inceput anonimi oameni ale prost, gust arunca verbal. sofisticate cu o rSspunde in o ei sa Unite, inceput necesita foarte masa16. Fireman), ca forma dupa ca varietate amplasate cadrul gama metraj cele fe{ei nu vadS ieftine filmul categoriile iar i sau publicul la stereotipie o sa localul ce cunoteau raspandirii sS-! denumire perso-najele mai Mulfi oamenii umili, cu o scurt 1900 de ai si in obignuita sa inchirieze seriozitatea. de participau mare spectator!! structurii sau primitiv cunostinfe zonelor gestica plficinte. si la din astazi, ales proiecteze de pana dintre filme un era genul au aflati in punct filme parte cele apel. si fost din la era i de V In pierduse acestor comunicare. ap5rut flexibile. competenjei o sofisticate. ecranului. primeau Influenza lumea. de-a ei inepuizabile subtitluri analfabet acesta Pozitia Evenimentele mass-media. Pacifitii une pregatirilor moment, necesitate. Germaniei, atitudini, e propaganda american". Unite17. scopul ma-sera deschis de Hollywood-ul vazute ca Productia para pacifiste inii scurt mijloc are divertisment militara rindul. responsabilitatea sistemul au partizanatului se ca Aceasta politica timp, companii noi imigranti. gustul Filmele de in doreau opinii farmecul. de i in trebuit derula. exceptii primului Astfel de ,,nesanatoase", de Unele Aceasta urdu, Acestea de ca asemenea Filmul posibilitati care, propria s-au comunicare interna), tehnice In Cand a cinematograful filme marelui razboi era catre i a i fost urma familiala. ,,star"--urilor nu a au ca de fusesera Statelor sa hindi, sentimente deschis au Orice atitudinile erau f3cut in Era mut, de deci a Companiile in a americanii cooperant devenit staruri razboi sa lase a cele erau Statele s-a incercat devenit schimba'rilor, considerau politic, izbucnit a studiourile la impus un razboi i salarii atat limba, chineza, necesar ca mobilizat cu legatura" regula. sa datorat locul, de au din produs Unite Oamenii chestiuni atunci un filmele subtitluri erau George mondial. de joace pelicule masa. publicului, stabilit Unite. ridicarii filmului urma, niciodata contrare filmele de reliefeaza mijloc sa astronomice, se razboiul in luxos sa la producStoare in Filmul, adorate sa o partial araba cand gSseasca folosea din care timpul ca filmul inceputul intre un nu americane primul para doreau Cand A se noi de acest ar Creel, de scrise, Statele moralului, de au Europa un decorate, rol se facut Marele se determina angajarii in inceapa o in aceste un mai obiective sau divertisment. ca in entuziasmului lung a descoperit razboiului rol i amestece in mare de cele un razboi Europa, a preta depasit mijloc aceasta vehicul eful alte parte procesul filme ca izbucnit de anilor usor degraba modalitati in care catre ,,povestitor" Unite incetase metraj, razboi sS mai de orice acesta versiuni propaganda importanta modalitati responsabilitatii incat extrem pregatirile i mondial Comitetului de mai a de au aiba pentru filme tara milioane 1920, grani{ele publicul adecvat indepartate participarii vor efortului privinta, i in clasicii divertisment razboiul, alta tradus f3cut politic. a asa decat lungi, pareau a Ele razboiul sa un sa dup5 sporit trebui, de adus s-au facut de si limba film unor devina a cum participe pentru avantaj nu versiunea a prin ca militare in bine american au avut pentru de cu in sa se schimba general centrelor pe 1914, industriei grabit isi ca de al cateodatS anii a Hollywood-ul o mai orice totale adevarate fost suntem un care le fete locala european deosebete regiuni fi care publicului mare asumasera la mijloc un Informare sociale un a temple conduca. a premergatori pe con{inut mult exportul comentariile explica perfecfionate dar pentru sa la devenit limba, de impact o mijloc de in nu-1 originala piafa si-a imaginea razboi. care parte societate urbane. satisfaca americane pravSlie din de obisnuifi acest cererea ca a sau un pentru palate i ,,vinde indreptat avusese filmelor. persuasiune. a era sigur, lume de ce era a exporturilor, mai Pentru semnificativ in o s5 a film sa de in nu Publicului progresului Cei conflict. Industrie publicului tari se important! a realizat Filmele mod devin3 ceruta. se ziar, sordida" declararii interesant. fi de si poate cu adorarea politice cererea astazi. acelui ale au sa intampla tehnici imaginea care luati straine. de muncitori evite unii, Mohoratele filme ,,mesaj" inainte, opiniile inceput serios intre filmului, care film Pentru sinonim prin avea erau de au Daca film in (agentia experientele Aceasta angajarea avantaj asupra american sau De devenise a de mondiala. cultural. in plina" razboiului a o regizori inceput noil Piete noului rolul in surprindere Noutatea era razboiului in considerat eel inflorire razboi sa fapt, fotografiere in filme, social, un din sociale. mult publicul film a doua favoarea or se cu putin cinematografe inabusj impact o persuasiunii filmului ascensiune. fabrici. care aproape oficiala perfectionare filmul zei pura pe mijloc mai prezinte In opulenta. si sa iar inca uriasa intr-un in acestea directii fara impotriva produeatori, general, masura i razboiului in Desi miscMrii fie directorii orice a local publicului mari coincident. asupra tot durat ca zeife mai in sentimentel Statele Ele american de mai o precedent. pentru in caz anumit timpul mijloc forma era filme expansi si opuse. avea toata sunt in ale ce ani A mai ele de isi de a au cu ur Filmele cinematograful productia, culturala de platitori mondial, cand Pattern-uri cinematograf, numarul vorbite. pe devenise existau distributia saptamana cantitative de era Banda pelicule incepand spectatori institutionalizata. un iloc depasea sonora prezentarea in de cu culori s-a divertisment 1922. aridicat deja fost si aceasta de Exista In introdusa 40 la filme acea de 90 obinuit statistic! milioane de a erau vreme, devenit in milioane film ferm i pe filmul in respec-tabil in o ancorate Statele plan ultima regula. pe era saptamana. national, atat parte Unite. Punctul in pentru de economia aIn privitoare popular, anilor vremea culminant familiile 1920. americana, incat la celui americane. prezenja a La numarul fost de-al acea atins iar publicului doilea vreme, ca Ca de in inovatie spectatori afacere, anii razboi 1940, in salile _ * _ Adoptarea transformat prezenta despre Poate evidenta Marii cinematografului. ultima din impactul ascensiune puternic economics 1960. Industria televiziunea cu rezut ,inova{ii" standarde La Membrii pentru Tabelul ochelari inceput, ce Crize in Aceasta ca parte in film a prezenta unele impact 3.2. puternicei se lor ce mai nu filmului saptamanala aspectul morale filmului a Econo-mice fara speciali filmele indrepta literalmente a mai asupra au a se Prezenfa urmat ales televiziunii, cazuri. anilor a fost intensifica, asupra precedent, multe a in continual Frecven^a care in eel ca facut prezentate clase salile curentul prezenjei pentru de 1930 secjiunea spre Au inovatie mai alternative Tn mare intre influenjau frecventarii perioada intr-o un fost mijlocii de care casele cinematografe si semnificativ a sa s-au prezenja efort 1922 estimat cinematograf deceniul putea ajutor a incercate spectatorilor scada najiune culturala publicului incepe de scazut incercat americane considerabil de func{ionale grea con^inutul si mijloc viziona declinul cinematografelor. 1986, bilete in pana medie urmator la cu de figura de al efecte pentru sfarsitul american a o in mai spectatori pattern-ulm la intre ale cat curbei, muljime filmul in Statele a saptamanala nu inceputul filmelor cifra 3.1. cinematografe si, continual. mult pentru cinematografelor. speciale, si a uzul aveau anii reprezentat pe numarul in anilor exagerat unde erau de trei de Unite masura maselor 1900 de s-au a Desi de 30 nevoie anilor experimente. incetini dimensiuni. film 1940 cifrele la cu Poate adoptare de (1922-1986) i de per prabusit. fel societatea difuzoare de intre 1921, ce procente, perioada avea a 1930 familii si de sa familie fost redusa de rata si numarul continua Astazi, anii fie ,,originale" mai prezenja sa se a a rapida din declinului. Ecranele stimula{i avut La filmului a 1900 plasate fie pare semnificativ de in intre scazut aceeasi un si daca aproape general in un aur 0,23, i popularitatea ca i moment tot au 1930 ca pe impact este de 1930. s-au in a aceasta un de Pe deceniul fluctuat un in filmului. scara perioada. mai prezentarea se film la dezastruos. si variabilitatea 1986. masura este picnic mark Tabelul 2,37 1932. dat, negativ indrepta multe nu larga. perioada masiv. faptul urmator, Chiar acestora contine spectatorii la in pana Desi ce Cu locuri coala 1946, 3.2. asupra Statele spre unor concurenja ca toate i Aceia Evident, sa. nu la de arata aa, in vechile scene a la cresteau, proporjii o exista teme de Aceasta avut sala. inceput acestea, erau frecventarii bogajie doar Unite au apareau duminica. atat rapida fost eel tabu, Aceste dotaji statistic! cu 0,53 s-au de mai este anii nec in, H Prezenta medie saptamSnala Anul (Tn mi!) 1922 1924 1926 1928 1930 1932 1934 ' Numarul total de familii (in mil) 25.687 26.941 28.101 29.124 30.000 30.439 : 31.306 Prezen{a familie saptamdnala per 1,56 1,71 1,78 2,23 3,00 1,97 2,24

40.000 46.000 50.000 65.000 90.000 60.000 70.000 .,

1936

88.000

32.454

2,71

1938 1940

85.000 80.000 ' 85.000 85.000 90.000 90.000 60.000 49.000 40.000 28.000 21.000 15.000 20.000 19.600 1981 20.500 22.600 23.000 ' 23.100 20.300 19.600 -', ' "

33.683 35.000

2,52 2,29

1942

36.445 37.115 37.900 40.523 43.468 46.893 50.402 52.610 57.251 62.875 71.120 80.776

2,33 2,29 2,37 2,22 1,38 1,04 ,79 ,53 ,37 ,24 ,28 ,24 ,24 ,.-., ,27 ,27 ,23 ,23 ,27

1944 1946 1948 1950 ">' 1954 1958 i 1960 ','. 1965 .'''1970 J 1975

1980 *:

82.400 83.527 83.918 85.407 86.789 88.458

.... 1882 19g3 1 1984 1985 ft*, 1986

SURSE: de recensamant alStatistics SUA, Historical Statistics of the United States, Colonial Times to Biroul 1957 (Washington, D.C., 1960), seria H 522, p. 225, seria A 242-44, p. Biroul de recensamant, Historical of522, the United Continuation to 15. 1962 and Revisions (Washington, D.C., 1965), seria H p. 35. Biroul de recensamant al SUA, Statistical Abstract of the States, United States (Washington, D.C., 1968), tabelele 11 si 302, pp. 12,208 (1973) tabelele 53, 347, 349, pp. 41,211, 212. Biroul de recensamant al SUA, Current Population Reports: Population Characteristics, seria P-20, Mr. 166 (24 august 1967), pp. 1, 4. Biroul de analiza economica Biroul SUA de statistics a forfei de munca, industrie si administrate a comer|ului, U.S. Industrial Outlook, 1979, p. 503. Cifrele pentru 1980-1986 au tost luate de la Asociatia americana de filme, New York. NOTA: Cifrele nu includ Alaska si Hawaii. "' '' 2.5 2.0 1.5 1.0

0.5 I i I I I J 1 L 0.0 1900 1910 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 1986 Anul Figura 3.1. Curba cumulative a difuziunii pentru filme pre^enta saptamanala medie per cinematograf in Statele Unite socante, a fost filmele dezvoltarea Oricare care aa filme. confirma faptul si formele Schimbarea due cele Condifiile echivalentul Exists, complex detasabile, indoiala, adoptiei. sociale Cauzele populafiei drastic in dus cinematografe Impactul la provocat mai mare care ecranul discutate la cum ale a(1900-1986) Televiziunea ca grele scumpirea saturate determinat care fara numarul erau i ar de parte filmelor faptului cultural un cum unei acum In orice exista si culturale, cStre fi televizorului multe comportament de indoialS, ciuda pattern contin pentru factorii acestei eventualele situate natural radicals neglijate, pe ar societaji manivela spectator mai majoritatea si in de suburbii contemporane. fi ca sunt larg litigii biletelor semnificafiei deoarece schimbarea anii o scene spectatori. cinematografe. mici, satisface legati opus cinematograful nu cele industrii. al bale principii de in abandonate 1930, si inova{iei asupra exists de datorita legatura interes pentru cu manevre semnifica^ii mai al si, de de la ale acasa, indivizilor programului ecrane desigur, televiziunea utilizare sange nu cinematograf declinul violentS o multe sistematice nici consu-matorilor La unui a cerere clare si pornirea a ii recentului fost cu acesti o publicului o juridice va de va Astfel, multiple, cinematografe este teorie sau mijloc caracteristica subiectele a continua unul din ale unei dispun continua. i catre mai insa^iabiia unor sex ,,Late sex factori acum automobilului ce abordeazS acestor ce sistematica de daca iar anumite recatiga interes si o astfel in fara american ,,farS nu guverneaza de la naturS comunicare chestiuni populate. perfec-tionare ce Late vor depSsit filmelor. se evidenji scSderea au industria videocasetofoane, perdea, chestiuni mai de de necesara pentru pare, urma perdea". mari stopat forme Show". popularitatea. economics. din filme, pattern-uri redusa, despre dupa si nu ca in s-ar si Nu deoarece tendinjele ce nu va modul procesul de aceastS numSrului nu in prezent, ,,libertatea sunt chiar in Mai ne in Cu anii supravietui a mai are putea care a comportament putea contextul condijiile ce simetric unei mai mijloacelor necunoscute. alte mult, iesite 1960, in sanse dintre mergem Estimativ, mai costul televiziunea care de adSuga folosim actuale. tendinfS. Aceasta demnitari teorii pe fi cuvinte, de dupS mai mult de inovare. din care de cu cele sa filmului, in un sau spectatori. manii exprimare" adecvate care evident reprezentativa la uz aduca electronice subiecte de anumit suprapopularea cum este le mai nu conflictul ecranul baluri. din chiar pentru public! Criza pana pot de Caracterul acestea inseamna prin este cadrul plictisitoare, vom logic bani lucru decat va folosi aspect, despre Aceste Nici economics, care de cablu in{elegerea cinematografului fa^a i evident prospera, vedea continua ca de multi. unui alte scris, era sunt chiar acasa, in vor in curba comunicare de c& si demodat trSsSturS cazul schimbarea forme in persoane viitor sistem cartierelor videocasetofoanele Aceasta in-capitolul generate. semana ,,obscenitate" ca nu dupS de noile crestere, sa promite in se adevaratul deplasarea se gulere schimbarii filmului. cinematograful, au forma modeleze pare cum vor social este urmat, sau schimbare probabil critica au din centrale, mai socialS. ceea timpuri ca poate urmator, de Ca redus centru, au motiv au realiza S fara aspru ce fost a cu a tehnologie si ca industrie, va continua fara indoialS sa ocupe un loc important in sistemul nostru social. Totusi, nu se stie daca filmul va supraviefui in forma in care a fost adoptat de catre populate Capitolul 4 Tehnologia i fenomenul unei fenomen, proces mecanisme foarte varfuri puteau principa aceste stringenta Se umplut Un fric^iune firul Acest Benjamin ajutorul fost electricitatea a Bateria Michael fost pentru pare cap care legat buca^i electrocuc dispozitiv, mare, metalice, dispozitive era pe sa al de carora unui Faraday care c& care Telegraful iese oamenii de firului bucata Franklin, a jumatate atraga stocare, de atat electricd: o de complicate stocarii imbracate zme o objinuta ii prima genereaza din frecare cheie puteau chihlimbar fascinase de trebuie asemanator numit pe i de diverse inaljat recipient de constituiau elaborata, in inventata al^ii cu solujie energie loc chihlimbar introdusa tiin{a aplicafti celebrul i, in otyine apa recipient in introdus ce oricum, perfectiot in urma pornind electricitate pe obiecte stofa, cu timpul funcjionau va la i din astfel greci, o producerii sarcini aceasta de incat inchis ale electrocutata, o experimentelor sau in bucata atragea secolul nu sursa pentru Leyden/dupa in Alessandro de apa. unei teoriei. de dispozitive incat experiment dar apa, este se cu la electrice. la statica. pe problema de puteau furtuni Experimentul de savanjii acest distan^a a dop al aceasta iar fulgerelor, indicat obaza Fenomenul atrage amuzamer stofa, XVIII-lea. bila celalalt prin daca Volta, principiu, electrice. O adecvate genera iuoara zona Vechii principiului zmeul. laborator care ca persoana se de care sarcinile a sa in fost cineva pana trebuie creau a treizeci poata in Electricitatea il recipient a experimentatorii electricitajii inlocuit, se greci sarcini construisera suspendata El care demonstrat gasita experimentatorii Se pentru trece la a sunt electrice curenp sa fi frecarii. care ataat reus.it spune recurgeau o de se folosita incerce distant,a de de in la a un presupune picioare. generarea tie fost electricitate cele fel. mai a slabi fir sa ca tempoi'ar statica Este la ca fost nu aceste despre atunci Nu de introdusa incarce un sa capatul mull din ele nu la > intelegeau de sarma inexplicabil se vorba au repete Mecanismul capat cateva urmatorul ur au putea tricitatea persoane inducjie curent,ilor ca i tie sarcini construit recipientul ce la statica reus.it electric acolo unui a de capatul al poate o este motivul fo acest picioare. fi sarcina sarmei discuri cu inventat), se fir. electrostatica provenita experiment: unde sa atat vorba foarte in diverse uurin^a functioneaza. ,,stoca" electrici. un se descarcau experimet In act rezolve acelai Leyden, pentru pentru 1700, recipient baza de statica rotitoare Astfel* era al i mari, care unei atinge mecanisme de necesar. o de fost otyinuta care mecanica si timp. sarcina filozofii i prin suficient folosind la intre de datorita atar problema fapt maini Ley cu in utilizat fulger In mai Franklin dispozitive frecarea Un acelai diametru zmeul doua pe timp den, prin greci, electrica. tarziu recipient acelasji de acestui i cu de ce cu mare a nu timp cat inventarea radipului. dificultajile i complexitatea procesului de acumulare a inventiilor i tehnologiei, proces ce a precedat altor aplicatii ca radioul i televiziunea. Daca cele expuse mai sus par complicate, aceasta demon-streaza pornesc de la acest fenomen. Aceasta energie este utilizatS la crearea campurilor magnetice, caldurii, luminii i creeaza o sursa de energie sub forma unei sarcini electrice la celalalt cap5t. Aplicajiile energiei rezultante alte dispozitive sunt capabile de a produce dezechilibre electrice la un capat al firului, i acest dezechilibru unui circuit electric pot fi imaginate in acest mod. Bateriile de stocare, generatoarele, bateriile solare i multe de curent electric". Desigur, nimic nu ,,curge", dar dezechilibrele electrice succesive din atomii componentelor entul este un bun ,,conducator" de electricitate i este sub forma unui fir lung sutyire, rezultatul va fi o ,,curgere pierdut. Sau daca are prea mul{i electroni, cedeazS unul. i procesul se repeta in cazul fiec&rui atom. Daca elem dezechilibru electric temporar. Cand se intampla acest lucru, atomul atrage un electron pentru a-1 inlocui pe eel exterioare ale acestor sisteme prin procese chimice sau electromagnetice, producand astfel atomului un La Un 1830, ele astfel mai Se funcjionale, un oamenii cladirile nisme scepticism. de Morse mecanismul federal Baltimore. orase Visul ceva unele om sarma pare element sS ramanea lui de pe unele ingenioase, asamblate a de a Universitaiii Giovanni care de ca cerut dispozitiv elemente fmantat, 24 care tiii Mesajul mai s.tiint,a In dar fundamental componente mai (pe sa de i cele imediat inconjurau mulji patentele se inlocuiasca care-1 1844, rezolvat: inpattern-ul della in cerzind din de istoric (cum pare le-au din cele oameni, comunicare o urma, si Porta si Ne subventie cl ar trecut in din omenirea tehnice ,,Ce patentase). i o atelierul adesea a York, fi evolutia problema sistemele firele gasit urma, a cuprul incepea necesar. in a creat cu acelas,i lucrat unde neces de din vederea guvernamentala era sau. sfatul o a i tehnologiei un sarma.! linie intrat gregeala Dupa fundamentals. sa stringenta, multe americ Dumnezeu? Ideea lucra sistem unui timp, prietenilor se telegrafica in ca multe realizeze. ca alte telegraf unui era nului inventasera fiind de solu^ii profesor spre metale), comunicaiei iar telegraf ezitari imposibil Samuel " sai pentru telegraful ba a electric intre pentru Trebuia fost care, tehnologica ,d,literatura i electronii Washington, prin care-i diverse a transmis tergiversari, F.B. putea realizat. ca erau construirea electrice influen$a sa electric oameni Morse permitea se deja scheme sa-si pot acumulase in mai El j a cele disponibile instantanee. fi au D.C. guvernul infiinjase de (je perfecteze inventarea i-a unui indepartaji inventeze sa prevalat. stiinja, ca arta doua preocupat si transmita telegraf ar designului. toate fi un priveau in putut electromagnetului. Morse, sau atelier stiinta. elementele functior ] mesaje mulji. fi atas.ai considerate proiectele A de portretistul, Ramanea conceput Necesitatea solujii lucru prin la necesare. structurile zece in pe sale telegrafe una doar Prin un nu care mile cu unui era din meca anii ca Nu diferite motive. Analiza acumulare si demodare sistem. conflictele comunicare Totui, noastra a de cinematografelor, economice, caracteristici unele de a urmarit masa. elemente care Am lunga culturale specificat au ca au si fost inovatii complicata atomi i legate inova{ii condifiile ai compor-tamentale caror in evolujie tehnologice mod electroni sociale semnificativ a filmului. si exteriori culturale, care impuse erau Aceasta de sunt adoptarea de cum necesare populafia mai evolutie ar pu{in fi rSzboaiele, unanimS pentru americana. a ataati fost aparitia caracterizatS si de de migrafiile structurile iminenta filmului demografice de ca lor, o mijloc din dat este o structura organizata de particule care sunt echilibrate electric una fata de cealalta in cadrul unui totala. Cu cat un element este mai greu, cu atat are mai mulji electroni in atomii sai. Un atom al unui element Fiecare atom al elementelor are un numSr diferit de electroni i alte particule care alcatuiesc structura sa ocmai CAPITOLU acest echilibru 4 de forte electrice reunete particulele intr-un atom. incarcate cu .sarcini electrice pozitive care corespund sarcinilor electrice negative ale electronilor atomilor. f ar fi protonii i alte tipuri inrudite, care alcatuiesc nucleul unui atom. Aceste minuscule particule nucleare sunt Radiodifuziunea aproape cazul caracteristicile obfinerea trebuit, competitie autoritatile controverse modelata Evolujia constituie cat si altor cele in incredibil telecomunicajiei cele pana drepturilor unul mijloace, cu ale conflictuale in ziarele din c&ror legaturS de din sa de astazi urma, de principalele ajunga astazi dezvol-tarea reglementari de pentru inovajii furnizeaza cu patentare au sa la reprezinta prezentarea intervina fost dreptul standardele tehnologice, tipuri modelate radioului interziceau candidaji un de de cu rezultatul cadru a particule scenelor niste transmite actuale. prin descoperiri ca rivali esenpal forme pre-tentiile mijloc solujionarea unui care violente concurau stirile de proces de pentru tiintifice alcatuiesc comunicare false agenjiile la pe acelor evolutionist interpretarea televiziune. ?i aceleasi specifice i atomii. reclama noi de conflicte. a publicitate forme fost frecvene de Exista Aadar, acestui modului mincinoasa influentata lunga sociale CorporatiLrnari i mediu se atat durata, alte in pana aflau i care paradigmele de tipuri mai econoniice. radioul cand numeroase in care radiodifuziunea recent, de conflict concurau guvernul include particule, se afla au evolujio-niste, Ca cu conflicte, existat in i un pentru federal cum in numar a fost iar a electronul este conceptualizat in fizica drepu particula infinitezimala incarcata negativ. Electronii, desigur, Elementul fundamental al transmisiei i receptarii in radio si televiziune electronul. In termeni foarte simpli, mentale. Unele dintre aceste principii guverneaza natura materiel insesj. care Principiul acceptat mesaje renuntat private, private. va o Aceasta aceasta radiodifuziunea Desigur, Traversarea cabluri Prini i tehnologia in telefon La condole contro-larea domeniul mod fi scurt urmat pot l&Td, peste necesar fara catre Morse Este tara. complicata fi la nu Telegraful in timp, proprietdfii esen^iala difuzate Alexander comuni-carii in controlul lumea fir. s-a tehnologiei oceanelor. clar Oceanul Statele cele Pe au fiind drepturilor intamplat pentru perfecjionarea masura acum fost mai afacerilor, in acionarul intorsatura patentelor in fara private. Unite, spatiu, JBell montate Atlantic multe selectarea radioreceptoarele ca comunicatiiloT^e~afla~ si Dupa ce fir acelai asupra complexitatea eecul i prin au centre pentru armata Dupa stralucitul ce i, majoritar, tehnologiei pe si aparut a care au evenimentelor acestor la lucru pe conlinutului guvernului fundul o urbane. toate a fost i 27 perioada proprietatea receptate telefonul, alte i iulie sau depasite organizarii i oceanului la mijloace in drepturile acestora, grupuri, perfec^ionarea domiciliu, alte Guvernul asistent 1866, de pe de in si a Jari. apoi care greuta^i problemele plina privata se reconvertite avut (desi un refele si sale. sociale pentru reusisera men^ine telegraful guvernul curand mesaj federal, ilcontrol o dezvoltare. prefera a important Acestea asupra de otyinut i acestui va a a pierderi cabluri au tehnice otyine care in fost incepe apoi sa federal fara astazi inceput afacerea mijloacelor si transmita au mijloc transmis Curand, deosebita finan^ase a in fir, catre un finan-ciare, devenit cedat si sa sunet publicul nu telefonul telegraf finan-ciare, sa dispara. a a principalele telegrafului fost mai dreptul se vocea uriaa peste i de proprietatea initial in mijloacelor lumina, transmita lasata comunicare fara reprezentat dezvoltarea fara telegraful Dupa ocean umana discrepant de prima Cyrus fir fir a zone in a implica i si telegraf creat controla seama prin cu in linie unor de prin W. electric cele populate un publice o mass-media firele radiodifuziune. un Field culturala viteza interurbana, notiuni cabluri^lectiice, corporajii concurent i initiative! din precedent radioul). telefon a subjiri a constituie urma fost incredibila. ale montat fizice dintre lumii. treptat in urma series un care a fund Elementele teoriei electricitafii. Principiile prin care sunetul sau lumina su convertite .in unde electromagnetice i tubul cinescopic receptor. Acestea au deschis drumul catre televiziunea comercia ecran. Tubul fotoelectronic sensib la luminS din interiorul camerei de filmat a constituit un progres semnificativ, sa fie solutionate problemele legate de modurile de difuza de lumini i umbre i receptarea acestora pe un de la teh telegrafului fara fir. In cele din urma, pentru televiziune, care a fost o consecir a radioului, au trebuit redresarea i amplificarea. Diodele si triode-erau necesare pentru a perfecfiona transmisia prin voce, pornind detectarea oscilatiilor de frecven|a inalta. O alta serie de probleme era legata :.-modificarea curen{ilor, cum ar fi asemenea, trebuiau studio si teoriile campurilor electromagnetice, bobinelor, radiajiei electromagnetice = * clarificam necesitatea In atunci evenimentele na{iuni. nou de Necesitaji electricitSlii Pentru al comunicare control nu doilea cand numai Putem a trei si analiza sporite rand, i se unui chiar chestiuni care a ca cautau adauga, de circuitelor mijloc putem a o principalele masa, au avut de buna dus comunicare diverse instantaneu distincte. desigur, o vorbi prin parte istorie la elementare, transformarea intermediul de moduri modalitap din comuna dezvoltarea o In acumulare insuirile primul in comunicare, inclusiv care de cu c&ruia rand, telegrafiei a cea acestuia. televiziunii societatea rezolva de ger. au se a inovafii radioului, existat transmit rarea, care o fara anumita dupa a putea stiin^ifice transmiterea numeroi influenza! fir programe dar comerciale radio traversa a necesitate. si i asa mostenit i mijloacele tehnice, catre compleci i oceanul cum si masurarea a In receptoarele tehnologiei se deoarece baza cele de va si factori radiodifuziune. parcurge financiara, vedea, din curentilor urma, o telefonice sociali de inven{ie acest continente acasa putem tradijiile, electrici. care mijloc trebuie ducea intr-un ale vorbi au intregii structura mai intregi. creat De la sa mijloc de alta APARITIA Progresul Problemele gtiinjific MIJLOACELOR care trebuiau in injelegerea solutionate DE RADIODIFUZIUNE inainte ca radioul sa devina o realita: includeau teoria de baz2 a crearea sistemel: de radiodifuziune de astazi. zofala, confruntat lana cu de nenumarate aur si fSntana probleme tineretii, conce: nu s-a tuale, putut teoretice ajunge niciodata i mecanico-tehnice, la el. ale caror solutii au permis necesar imaginatie In Faraday, sofisticate ral teorie viteza iar Dispozitivul Marconi, detecta. cele semnale cu parint.ilor imaginalie transmite^iofisaje Marconi experimentale obisnuite, codului Oamenii patentat. consecintele Imptinirea mai progrese mijloc laborator grupari ,,Marconi cea in si capacitatea stirile acesta De concepuse guvernamentale Anglia acea timp care primul pentru in la lungi. mai cateva laboratoarele publicate telegraful matematica instantaneu egala le ce care telegrafic vreme. a profitabila nu pentru El de codate care pent Doar semnificativ produsul Maxwell va telegraf venise sai. facut a In construite telegraful a si ale s-a vechiului a valorifica sute stiin{ permis aveau cu schimba cele a practice lui intenfionat un Desi a-i avea celor despre imediate, reusit cativa, gandit La a experimente, in realizarea ce Marconi. printr-un fara aparat de din transporta al din ziare. fara codate si sfarsitul a patenta despre de finit au pentru la nu din nevoie pe creare lui mai picidare si luminii. Hertz Italia la sa urma, transmiterea acestor fir electricitatea. rutina vis. in comunicare ca fost printre era undele fir.r, telefonul Morse. multe atunci al scara pentru Nu perfecponeze stiin{a neobositi la practice ca daca unei panS fel Curand, descoperirile in nite om unui destul Pe ,.. se de telegraful primului unor radiotelefon se chiar prin familiala acest Prin Anglia de in {Sri trimit,and care foarte dispozitive3. straduiau doar hertziene la un de perioad raza gandeau fundamentals, cazul a astfel la misterioa erau telegraf tehnologii eforturile inceputul 1888, de le dispozitiv stiinfa, si au p inventatori aparat la Crookes, Marconi informatiilor douazeci genera deceniu comerciale, Atlanticu pentru lor In distaiiia mare, surprini fos mare fara zilnica. in dispozitivelor de timpul de ^dispozitivul_deLlaboratpi, de un semnale curs pe sa si efectuate fara ca telegraf Marconi greu fir. cercetari unde sale ac{iune anilor de pentru tanar elaborate distanja. ca care infeleaga cu si vreodata a de Sir al de In de fir. a Razboiului construit din aparatul detecta. cand era ele care si noului stiin{a fost principiu, o confidentiale. electromagnetice Olive perfecfionare, degraba le i-a ani, german, 1890, pana voluminos. prin ultimele mila. era transmiterea au convins ar studii facuse. stiintifice de traversal. au sa Visul a procurat pentru natur putea vor constituit influenza. un secol, Lodge fundamentals laborator, luat la folosit Lumea comunice aflat dispozitive Dispozitivul in i civil inventator avea gradina decat era Italia, Heinri,ch lui dou3 ca "4 electricitatii. cunostinja experimente fi ca a acesta Publicul della mai i Radioul american,| un pentru prelungita Anglia, Desi Putea un genera, stiintific si oameni aparatul o Ernest i scopuri Guglielr. secc'. Ca sistem etapS s-ar ei astfel lunga rapid aflatape receptio care Por din astfel eforturile sau i un Hertzt plin era sa fi a cu stia nu putea piatra de ce Acesti devenise utilizat le a Rutherford, astfel stoca, de la se de progre semnificativa Dezvoltarea devenis teoretice utilizat de conceput dincolo puternica cu devenit James incat era genera in studiil distanfe despre demonstrase presupunea stiinfa proprietate dispoziti* narea un dispozitive undele i transmit! filclui mai un de deschizatori masura, pe secol pute seze. de Marconi Maxwell mijloc aparat realitate. foarte vapoare, i undelor mari, sau telegraful i Volta, gruparile mari. sa abia ei hertziene. si teoriilor El in flota stiinjifice. 1-a transmite, de care ca interesata in ii dac5 laborator dezvoltare existenp nu Ampere, elaborase hertziene Marconi casele laborato comunicare se de pus care comerciala, propusese fara au comerciale, acopereau din deplaseaza drumuri se la condus aveau In fir ce gandiser5 lor dispozitia acestor modifica urma de Henry, 1897, a destul doar radioului sub in sau conceput fenomen, s-au scopuri ce Scoria de la ar sa distance din forma militare ca a mai de unde masa cu fi plecat si fie unor la piata gene ca o o in mineral secole de magnetx: progrev stiinfifice, pentru solu|ionarea cSrora s-au consumat unele dintre cele mai creatr : eforturi de investigatii fabrici care au se facut relaxeaza oamenii seara de urmarind tiin{a, filozofii meciul i Ir alti favorit invafatj de wrestling nu au putut folosesc descoperi produsul niciodata finit al acea unor varietate intregi de posibilitajile centii din ziua telegrafice de azi care pe asculta care un la astfel radio de programele sistem le putea muzicale furniza preferate erau evidente. in timp : fac Dar, plaj5 din pacate, sau muncitorii oricate din aceeasi sau onoi^ directie, jiiintifice. indiferent Numar-de de distanja probleme dintre pe care ele. aceti Ataand oameni literele le-au alfabetului rezolvat in este jurul aproape circumferin{ei incredibil. busolei, Adole.uneia realizarea dintre acestui ele ar mijloc fi format de sa comunicare, indice o anumita insa pujini direcjie, dintre acul ~ au celeilalte objinut recunoasterea s-ar mica automat publics, si instantaneu succes fmanciar spre acest Un mare mineral numar folosit de oameni pentru de a le tiinta magnetiza i-au consacrat acele, ele ar intreaga fi blocate viatS de cercetari o forfa misterioasa, isa 5 teoriei, care astfel au incat, dus la daca acul tip un de produs minereu secundar de fier al cu unei proprieta{i cercetari magnetice)2. indelungate S-a a naturii demonstrat energiei c5 electric daca la doua busole similare s-ar ataa mai adecvata mult timp. a electricitap: Gioyanni .reguli della survenit Porta, in secolul autorul al Magiei XlX-lea, Naturale, in urma men{ionase eforturilor de un a mineral studia magnetic fizica. Radioul foarte insu special a fost (un Necesitatea stringenta grup ea sociale problema Ingeniozitatea lungi. o timpul carii comandanji cu CuvantuI compus activitatilor coordona guvernele Cautarea erau celalalt codificate. zile invinge oritatea transmite oarecare mesajul Napoleon, intindeau al altuia, varful moduri operator la si telegraful In comunicare Relajiile Marea distanja Imperiul important noi au de diveri i Nu mari, ar Visul va trecerea pentru abilitate eel dificil unei randul trecerea secolele secolul fi ajutorul produce folosind disponibil. umana, dovedit intervenit catre exista sisteme reflectoare, este putut la mic impied comunicarii un mai unui lor, sistemul Britanie distance termeni, idei convenite complexe, capat a distance de erau de atat comerciale inseamna britanic mijloc sociologi folosita, de lui, masura gasi telegraf pe doar unor electric al coordonarii nici activitati fi folosit remarcabila pentru receptor pe cadeau Semnalele in folosit, torjelor turn, suficiente militar de sau urmatoare, simple coduri la pus mecanisme politice, militari care oameni, populajiei ca{i la existence! XIX trimitea de schimbari o dificil Franja masura pentru o o la umana distanfa solidaritatea mesaje solufii. de ii se eel statie semnalele indoiala mare, cum in mari. astfel solute stapanea dintre de o si lea, sa a instantanee. mai insusi de 1-a in guvernamentale construia sistemul in simple. comunicare practica scopuri aranjate baza elaborate i societate complexe ,,la de timpul. mult care solujiona aflat tehnologia dintre prealabil. traverseze dezvoltau existau mesajul contactul a ar averile care in pentru inlocuit. la Cele activitaplor, ales ce Au prin folosit incat nu lumii. distanta" de confectiona la foarte toate au fundamentale unui de societatea fi care a pe distan^a alta, intr-un transmiteau ca, societajile aceasta analogii are fost a misca fost najiuni Cu militare, nu i peste la cu imediat, mai a pozitionarea in anumite mecanica aplica, putea un in pierdeau, mijloc rezolvarea sacra I si sistemele dejrei puteau anumite porumbeii functional bordul vor crea stajiei limite, simple. numai inventate moduri felinare, Comunicarea toa Semnalele creat Ideea contextul inventate vizual total ca piefe alte foarte lor imperiu alt vechi rapid i compact o intrece pe s-au acestea, telegraful evolu{ioniste problen fara primitiva, sa deseori turn ,,a occidentals, la mie sigur i elevi intr-o o comerciale nafiuni au 224 cu urmatoare iar de navelor coloniale care configurafii comunica marile, unui informatii toba, intre una se comerciale chiar marturii asupra nesigure. scrie': probleme in la toate sa intensificat salvele devenit mult de la oamenii gieevcu colonial in calatori problemelo numeroase de organizarea francezi unei laude de speranfele multe cea manierS mai un puteau seculara, dispuna telegraf sau mai culturala. eel comunicare mile1. multe isi cu si tehnicile sta{ii a inainte electric civiliza{iile ardeau ci prin la din alergator organica carora oceanele complexitafi construiau perechi comunica pe multe care si convietuia multe i de ca care sisteme mai si noaptea i mesaje necesitatea organice Multe (folosi{i sute atat din practice. lipsa reprezentau exploatau stafii dificultap Acest de o care pentru depaise guvernamentale, fi as.a era tun instantaneu noua, o de mare pute comunic citite complex de toate pentru de era nu 5 interiorul dispozitive semnalizare mile Chiar primitive data de se societafii fari de unui i o de un visurile dintre le de mai a cu prin comunicare. greceti, se complexe sistem a de convenise vast mete mai chiar de comunica ani rapid focurile a-si fi, porjiune europene, si de{inem tehnologia puternice bra{e imperiu departare. complexe, inceput intr-un semnalizare cu A epocile o poate sociale si cuvant. Armatele comunicare departe. interpretate in a noi cu pe contact buna fost inainte unui mult |i ele Atat revolu{ia i trimite oamenii menfiona cele literele sigura unui de si tuturor la eel mult occidentale. varfurile a bazat surse ,,raspandit" facute tehnice, in i depindeau de distance fost persane loc comunica comunicare mijloc optica, peste timp decat de conditie sa au vorbesc la care din secolul cazul butean la in flote acestea tehnologia de vizual. ser mesaje pana Desi existenta distance stabil, Acest miscarea Dar, de erau devina uscat demonst alfabetului eel inteleptilor distance prealabil pe de primitivi, ce urma, din industrials. cat Hristo optica primea doar de interesa lizare, dealurila de care a necesar militare care principii materii comus mai ce in era pe cand transmite i mari lemn, infrante, fizic activita{ile XX) desp catre operator, Rezultat a spatiul prin pe Aceste ce si < unul se erau stringenta. romane, ca{iva. masura soarele planetei, elaborat Cele fost scump .presupuneau inca surprinzator starea intindeau toate de surprinzatoare mai o care devenit comunicatiilor, mesajul. sunt prime. radio. Toate in i din un i putea magnetice in la aplicate in doua comerciale. corabiile schimbari mod rapid alte Gemeinschaft trebuiau au antichitate. vremii, nu care ce sociale organizarea precum depindeau din O fost piele apunea Totui,.transmitand s-au exemple cuvinte const data informa^i, se in de ce folosite ,,plutea erau iar foarte secolele sa se putea inventat unui man. in au folosind incapacitatea cu i confruntate Ele celelalte O comunice, margineau ce din niciodata. fara fost un scufundate, cunoscuti toate intr-o sociala intelegere animal la multe ii mai In face in care pe segment in Gesellschaft analizate odihna, urmatoare, organiza{ii efortul timpul consolidau sunete aer" acestea, distance auzil puteau limit este peste dar cu de la Oglin de lui de svoc Maj un a a Desi legendarul mineral magnetic nu a furnizat mijloacele pentru construirea un_ telegraf, laboratorul stiintific Atunci fost Marconi de dotate puteau tea Existau in incercau stafii In care dezvoltarea un . ceea anii transport mijloc publicului. mobilizate incepuse radio de cand cu fi ce conflicte au sa trimise de dinaintea radio de-a priveste avut stabileasca societatilor s-a comunicare au Intre in resurse se gasit lungul demonstrat in curand legale mod ciocneau ajutor fiabilitatea, timp, primului in substantial coastelor, economice complexe inerente sfarsit oponenfi pentru tehnologia alte razboi ca de nave, care mijloacele puterea, radioul iceberguri indivizii dupa in puternici. sa si substantiate mondial, sa vederea echipate extinse. radioului atenueze fiecare controleze putea distanta de practice sau rand Flotele telegrafia satisfacerii Dar adecvat. indeplini continua inventie, se discrepant pentru si ai nimeni transmiterea confruntau de claritatea societ^Iii. unor a funcfia Aceste fara pastra sa in perfectionarea intereselor {ari nu timp culturala se fir se puternice mesajelor cu perfecfioneze. era pe contactul evenimente ce gandise si alte care primirea tehnologiei o dintre comerciale, tehnica dificultafi, Marconi lui. au radio. inca cu adoptat tehnologia Companiile mesajelor. beneficiau navele comercialS sa radioului Conferinjele lansau si transforme marine altii imediat de comunicafiei o Au pe de mesaje britanice iparcurge avusesera folosita si se mare. o fost navale. radioul. aduceau Internationale atentie acest infiintate SOS, Cand pe si dispozitiv americane Companiile in sporita si scara imbunatatiri astfel vedere, navele sute larga, din incat intrde au par Transmiterea vocii, Proprietatea Transmiterea experimente recepta operatorii prima Reginald decat aceste citit In la din transmisii cristal" pieselor semnalele niciodata scufunda Astfel, posibilitafilor industria. ff/l,s5 timfe. Primul sa Forest, cu Inovafia transmisia, mesaje imbunatajit. Aparatul portabil. bateriile dispozi{ie ciuda revolu{ioneze vid. ce o poezie se cele oara, in chiar Mai deceniu experimente. putea Tinerilor a vorbite astfel era de succesului lui De recep{ioneze ce de numit-o A. cand Codul in radio codate din tarziu, De cat tunuri in mai Alte fapt, mijlocul radio, Fessenden in insignifiant. programe radioului, in i fi privata vocii de casti, codul perioada Forest si se in construit acest al chiar de atunci mare. le Morse progrese radiodifuziunea in transmisii semnalele audion: toate de noului inovafia putea emise. care place pe prin timpul lui vocea oceanului. Morse. Mai la s-a sens. i a vapoarele cand In Fessenden mesaje a de a parjile sol radio nu fost concepuse cand motivul Aceasta recepta de sa secol aparut cantat acelasi multe avut in O radio semnificative primului a putea asupra unei daca Nu megtereasca, aproape limbajul data erau elementul El fost radio era era lumii. un a vorbite, concepuse era persoane la pe eficientul fiinfe adus ce inlocuita din an, fi ele ce urm3toarea profitului insemna folosite mare si important receptate. vioara. in preciziei transportat razboi care o sa se un Receptoarele codul tehnic greeala 1906, puteau orice radiotelefonie, problem? umane. multe furnizeze fundamental aflau a aparat succes in s3 aparut intr-un au detector Radiotelefonul de mondial, sa a persoana domeniul ca de s-a le de atacului. ca fost imbunata{iri pe fi vorbit dispozitive DupS experimenteze, asaulte etap5, oamenii Nu aseme-nea un care incluse . atunci decat descoperit la publicul insur-montabilS. Atlantic, o circuit baza invajat, semnal tineri le veritabila radio cu la se permitea ce venea al urmau recepfiei si care de al radio in cristal in unei montau din amplificatoarelor dispozitivul mai extrem si, sa radioului, vapoare, casele au cu de:a semnalul activitatea si fusese SOS avea un atunci toata ca sa fie intregi in mul{i sa devenit multe tranzistori armata pentru radiodifuzarea transmitter lungul unele acea si, creada! informal au mai radiotelefoane de agonizant lor. cunostinfe fara, Codul creat. iata, cand inventatori fost din era inovafii simplu. industrii emis. a treaca Totusi, seara mult a substanfe de coastei fost cauza chiar circuitul stimula avut numita aceasta care a in entuziasti Morse electronice, fost mai In perfecjionat, foarte privinfa semnificative. transmis memorabila Un mulfi un mecanice interesul electronice. si ajunul indeplinesc Statelor greutafii si unor posibil fiabile, cei lampd: receptor mare heterodinic pe fusese minerale erar oameni ani puternic mai avioane, ai semnale Craciunului pentru.ca de succes, noii maselor iar ocazia Unite, astazi, prin sale, tineri, elementare. creat s-au vreun radio de s-a Inventatorul claritatea cam puteau pentru Una care si stiinfS a pentru infinif finut putut au astfel puteau secolului5. noi si super-heterodinic. devenit cu aceeasi vapor pentru dintre americanii anului s-a auzit nu un a-1 detecta am omai transmite fSceau recepfiei incat se a cuvantare, Costul amplificat ,,set care asculta folosi numi-o acestea informa pentru sau, radio un stia 1906, funcjie. complexe .... se aparat de se sa Lee in era puteau s-a tub aiba avea atat s-a De Intr-un au dezvoltarii patentata necesare preten|iilor aflat importante, afacere imbunatateasca sprijin privata, In sistemelor organizare, tehnice restric^iile Guvernul control care ^ acelai timpul fost ,. deseori ar fmanciar anumit centralizat proprietatea fi inca profit prospera, Cutia primului durat federal elementelor in timp, legate noului radio legate a mana Statele nerezolvate, in al fost mod, mult conflicte muzicala pentru anumite corporate! destinate ideile, de^inea de mijloc razboi de chiar de a iar mai privata Unite, cele atras patent patent. lucru concuren^a radioului cercetare in arestat de legale mult mondial, persoane mai scopul radio dar in noi sectorului in suplimentara i comunicare. au i intjegime De Marea in uimitoare exploatare eforturi a motivul fost unii i avut sau timp fapt, cream a acuzat pentru ai compensat temporar cu aparut sa Britanie, i de militar. sindicate to^i de profitului. controlul ceilal^i. un vinzi conduii unor pace. Fiecare cooperare i comerciala. exploatarea de cei alt necesitatea fonduri elemente frauda, Conflictul suspendate care dispozitive efect precum .Lee numeroasele cheltuiau sociale asupra Ele inven^ie, au pentru important. De in au Problema contribuit unor i vederea imbunatatite, nu Forest, facilitat noii care imbunata^irii in pentru milioane pe numai solu^ionarea mai alte inventii industrii, au c.urata conflicte Toate unul era, mult dar, tari. progresului la fost vanzare. ca crearea de importante desigur, dintre in Era sau a legate razboiului. fara litigiile iar urgente dolari dus acelai generate aproape problemelor acest mai sa La inventatorii la radioului, de tehnic, i pentru ai ca pu^in oa timp, dezvoltarea era ultima noua probleme radioul de imposibil acerba. insemnata, a conceptele: au incepand ajuta analiza, unor i urma judiciare incetinit inventatorii sa timpurie elemente sa aduci probabil cu era pro-prietate devina Marconi, procesul datorita irnediat a imbunata^iri radio radioului sa-i ca o acest s-au Epoca Pattern-uri in mai Familiile aparatul plSteasca Aveau distrage Vestul searS. neintrerupt, Pe oamenii. asemenea, Era punct acestui iar guvernului facea pentru alte putine continue reluat Concurenfa o sociala. noi, eficienta. anilor ademeniti dovedit tubului necesita{i rimul Confruntat satisfaca, obiectivele. lor populari Radioul plaja. radio cinematografia, In programele ogging acestea, Tabelul ta c5 corespunzatoare Dezvoltarea concurenfa timpul prezent, ca numarul folosinta radioul americane la posibil mare. servicii care mijloc graficul in sfarsitul Tranzistorii oamenii de propaganda ritmul aparate salbatic reducerea cantece Daca s.a.m.d. cinescopic. de nou aj miniatura, 4.1. satisfacea Da a atenpa ai de care crizei numarului celui Statistic, radioul se pe La necesitati fost nestatornic din cu _aveaacces chiria Numaiul aur federal farii. ca cu se radioul vitale. impresionant radi de In radio, cantitative. televizate. prin a mijloc din pare obisnuit i arata glob. inceput, te industriei uurinta raspandirii puternica ajunsesera cadrul fost crizei transmisiunile aceasta la pare de-al timpul mutat dobandisera a figura economice. comunicare noi si plimbai care fnsa, Pe partea ca devenise de ferestrek proprietarului, ramane orele radioului spectacole ca de i utilizarii Difuzan daca ca total Trebuie pe au de toate interna, rezultat necesita{ile Pentru si-ar masura la de ca detinatorilor i tehnologia doilea care erau timp le din societatii de anilor 4.1., americanii radio seara, la problemele comunicare. impiedicat fost i de inceputul radioul aparate perspectiva, Oamenii televiziunii. readuceau intreruptS deplin vara, din se mijlocul cretere. televiziunii camera fi resursele imediat In radioului mijlocul de nu catre ascultand varf la capabile deschise din menjinut materialelor curba cumparate stirilor a retinut razboi strica. a ciuda se 1930, Veniturile al partea a ce o limita ne ei aparate erau directe incercat de intr-o trebuit apari{iei ce pronunfata ale la a popularizau ricane televiziunea se de dar o cu a exprima gasit asculta anilor varietati, de{in de celui ce serviciile cumulativa in declinul devenise inovap^ greutajilor de milioane 1940 personale. Erau ca mondial, serii, in se satisfacute asaza resurselor radio piese sale. televizii buna O Presa_j_radioul sa seara ce nu forma familiile ale radiouri zi radioul radioul. timpul sa comunicare fabricarea mentine de{inute semnificafie ca ob{inute o sa familiile de-al satisfaca in i mai renunjau televiziunii 194C. importante in fiecarei cind si fie formula se Erau dejinute radioul sistem dispozrtie, in prezent a mobile faca in radioului in loialitate toate stare cu chiar i trebuit preluate de ,mondiale sofisticat schimbe Aici indatoririle limbajul o anilor industria camera a doilea s-a i-au in care acestei oamenii de continutul o arta Artisti financiare fiecarei trebuit transmise eficient acest oameni in americane. de perioada din stralucire putem la case extins, sS erau raspandire social cand aparatelor necesit func{ionala. la de sfars.it de mai \m cu familiile de s3 complexa putut inceputul (fig. aparte publicitate, de razboi aparatele in fata inapoieze mai func^iona comici amatori, i de lucru sau perioade, americani anumit cea sub sa radioului razboi.' se urmarite pe isi invatasera perioada de mult familii se catre de retrans greu de atunci observa 3.1.) a zi original, de permite descopere tarziu, mul{umeasca reueau deschideau la relevante de langa informal a trezesc stiri. mai catre toate preluat trecatoare, si o mondial, razboi, pornind americane Totui, devenit un de radio, care de a au dupa incerca{i civili inchid anilor comic din i Ofera piese lor mare cand aparate mobila anumit 5,5 catre mului cu in a radio se anii televiziune. aspectele. care multi s-a de modul SUA ar ii un pus de sa loc i aceti dimineafa, carei totusi aviditate se razboi, despre aparate pare inveseleau trebuie de dupa ale 1950, radioul depas.it. era fi dublat de a transmisii priza se diverse necesitafi televizor, radio. coo ascultatori, treceai. a de sa structural, faceau jurnalisti ramas radioul la cum aparut in companiei ii nivel. nu la radio, deschis publicului du teatru, faceau in servise cu in ca revenea dispozi scadS, s5 1 acea actori premisa razboi, reze inseamna radioul la care_Ojoflictul cand razboi, emisie, dormitorul, era aproximativ acordata Din pentru radioul de adune de Le-a mase emisiuni Nu un cam arata o pentru la perioada dupa radiofonice au radio seriale i important catrt ale televiziunea. mi si punct alternative o atat curba locul mai concure au radioul declin in tiri un totodata descoperit, finan^atoare, de reusise piafa abandon oarecum cand puteai a publicului in a bani ca casele crescut ascultatorii o de in se este aparat c2 a-i avut o masa, privinfa de dramatice de la radiofonice, lunga cu din bucataria, atenjie fiecare uriasa uita bine la care ei radioul pentru asculta satisfacuse deosebit ore munca, direct vedere se lativa auzi nevoie sa o fiecare isi 1940 si erau funcfionala produce lor, radioul intr-un perioada optimista la si intr-o cand afirmas perioada Totusi, si a serile capteze pe petrec definerii reconsiderandu-si jumatate. televizor. specials programul, pentru casa. aproape marcat ca a-i al de s-a sa receptate pe fideli, pana care pentru te cand sa automobilul de mijloacelor cinci maniera nu ei raspandire nu aventur. ritm in familiei. actorii era confruntat repara schimbarea o mentionam publicul anumite nu in dificila. Figura se sa favoarea de aparatele atenfia ca in mai searS perioada de conduc, mai ani. cadrul excelent. cresterii din puteau a din pot Cu 1945 De le inflorire de aparate. conflict, le cei de mai eficien ce orice toate in 4.1. lungul urmari de s-a familii mai totj i i-a in cu fac fi de ara ce p j radioului. cand oamenii din SUA au suferit mari depr atat pe plan personal, cat si pe plan economic. Un companiei acesta sta^ie ^inut catre celebru un prevSzut Am pianul incercat nu telefonic se simple unui amplificatoare masa Acelasj conferinfe fi ei extrem mare recitaluri dispozitiv, Daca cum ani, Sarnoff. comparatS fara companii comunicare Aceste anunfate statii canta mijloc secol se tanar conceput radioul fir. avea singur publicul posturi distanfa Sarnoff preteaza in radio sau ,,cutii a de condign Sarnoff instalate principiu memorandum salon acest Ideea mai avand Problema etc. fost muzicS inginer cu noi sa totusi acasa, interesanta americane fonograful. i cu comutator avea din Totui, precizie comunicare mai muzicale devreme: in Eu se ,,taiat receptionate ingrozit ar un de sau lucru ideea si sa la a domeniul New o traumatizante mai dezvolte in pe am cu poate plan importante instrumentala, sa orase. jucat raza conferinfe de acest in domeniul in aa terenurile un devin5 controlului in aratat fi lui exista York viitorul a camera ,,cu doua" de Marconi. Ideea sau radio" adSugat trecut pentru a un de aplica telefon-difuzor fi a Marconi project. Procurindu-si cum facul, de aplicat dezvoltare aratat radioului ca sufletul rol acfiune City, simultan. prin doar un sj masa radioului de care in sistem este prin i radioului, important s-a de tehnologia fermieri alte de nu mijloc intr-un companie. ap5sarea reglat descifrand El o un reclama Totusi, vocala in cateva de zi dovedit, joe. intermediul cale pot sa la de, numeroase captase de numeroase iceberg, si si, a de gura", care Scorurile aduci de a fi ca perfecdona La larg pe anumit sa rotind si profitabila o pe putut comunicare perfect in sau int,elese cu dintre pentru ,,cutie larga"fblosinja, ambele si mijloc fel radio spunem, diferite unui ar aceasta nume In relatand mesaje radioul serialele muzica aten^ia folosinja. in de se face comutatoral, 1916, contribui firelor sens, mijlocul cele domenii de singur existentS, ambele alte poate audibile muzicala de alte lungimi cu David pot la dispozitivele comunicare ar 25 evolufie urma in de publica mai Sarnoff domenii, pentru* adevarat de amanunte persoane meciurile radiofonice, fi punct radio fi Dei casele buton. proceda panS. la montate Atlanticului. masa, perfect sarma, in tipuri... Sarnoff, probabile de urmand s& scena de inde-plinirea radio", in care muzica compania ,,un asemenea, in de tehnologica a radio, undS, aiba acest la ,,Cutia oamenilor cum adresat fara timpul ar de care vedere si 50 principiul fezabil. dar despre Receptorul create de obiect intr-o dezas-trului. avusese ei fi aproape descrierea in un baseball domenii a transmisa ar de mod, masa. ceea fost care incercarea ar Sarnoff cazul traiesc fi muzicala impact scufundarii fi mile, nu singura putea imp un visului in economic de de tragicul aproape De evenimente prin in ar ce plin poate laborator a memorandum latS o altor uz exemplu punct personal scurt de exemplu pot putea poate urmat in Benjamin a ascensiune negativ asculta intermediul de pe poate casnic", Timp ramas districte utilizare radio" cutie. sau. ce a fi orae. incident. fi imaginatie care perfects. timp, transmise euat, dramatice cu prin extins6. fi a imediat fi si de schimbate instalat fi receptionarea scris proiectat punct in de redus Cutia concerte, la poate recepdonata... de a in un care Day el Aceasta trei acea indepSrtate, pentru facut-o telegraful importanfa deoarece acelai prodigioasa superiorilor a Mai radioului. radiotransmitator Sarnoff: sfatul Intr-un zile planul le poate devenit facuse asupr radioul si fi intr-un in a criza. folosi tarziu, prevazuta sub sim{ Titanicului, eter un i doar conferin{e, radioului, propunere lui sens trei fi elaborat dezvoltarii astfel interval sau, forma ji firele pentru unor Era practic, directorul prin punct putea S-a asezatS ca Sarnoff, nationals prin aflate a sai, noptj, in ca avansat telegraf aflat o mai folosirea cadrul de de cu unei rotirea vreme i s.i fix asa deveni cand presa de de la muzica, ar poate el tuburi sarma acest intr-o pe el unde unei zece pot fi aa o cu un fi de existau problema prea put,ine interference!. agentii DoarJ de plasare criza spre generala carcj din se 1929 indrepte ameninta pentru sa ajutor. strice imaginea noului mijloc atentia perioada ascultatorilor, de mari suferint,e sear a pentru sear farmliile a. Pe acest americane. fundal, Milioane noual legislate de muncitorii federala reueau pusese sa ordine gaseasca in haosul de lucru creat i reclama dupa colapsul eficienta Bursei, produselor 1929. Trebuie lor, adresata s& menUonam unei piete pentru de masa, cei iar care talente nu au cu trait mare acele Ipublic prizS zile tragice la rate. public ca captau a urmat obt,ineau remarcabilS profituri a utilizarii ridicate receptoarelor prin vanzarea se produsesel timpului de ciuda emisie celor agentiilor zece ani de de publicitate, crizS economica sponsorii care faceau au Io o Aproape Pe la sfaritul oricine putea 1930, cumpara exista un cam aparat un aparat de radio de de radio buna pentru calitate, fiecare la un far. pret in SUA. rezonabil, Aceasta in extindere Transmi$torii radio in sfar^itul functiune anilor pe 1920, parcursul problemele catorva majore ani select ale radioului ca mijloc de comunicare de masS erau rezolvate. de In tabelul o mare 4.1. varietate se poate era observa destinat dezvoltarea sa capteze interesul radioului diverselor in societatea categorii americ sociale. el arata numarul de aparate de populare, cetatenilor, Au dar fost au create av un programe efect negativ pentru foarte copii redus transmisiunile asupra radioului. sportive au atras un numeros. Un cont,inut s>au societatea atras americanS. repede fani Marea entuziati. criz<i Programele economic^ saptama-nale i doilea razboi ce mondial con^ineau au piese afectat, de in teatru mare au masura, devenit destinele foarte Cu Radioul Cel la decat mase de Comunicatii unde televiziunea entru telegrafiei. mijlocul doar acceptat. comunicare Televizorul dezvoltarea comunicare veniturile mai stabile vor atragerea sii in de nou a cazul fie proven! Din cunoscut Aceste comunicare scoase de (FCC) ca promitea dintre din acest radioului. tehnologica nu masS. emisie. simbol veniturilor reclame resursele a facilita^i mijloacele i pe o motiv, trebuit legislatja perioad<i sa piata. Publicul al anterior, Tehnologia fie a statutului din se i au fost sa financiare i Nu raspandirea anticipa de reclame. fost mai elaboreze aferenta posibila de era radioul. a comunicare existat eficienta pur inflorire deja televiziunii social o pentru i Nu foarte au angajarea Exista familiarizat o simplu nici lui structura intre a fost in in existat televiziune. a o privin^a mica motenit era societatea tehnologia pur perioada anii preluate unor foarte i rezistenta cu nici 1930 de simplu stimularii imaginile control oameni o multe de Publicul comparabila sofisticata |i perioada americanS adecvata 1940. la preluate din radio. din impreuna vanzarilor. talenta$i. in era^obinuit partea Acestea traditiile micare, de inainte a Ideea intr-un de cu cablului conflict publicului cu la epoca Astfel, radioului. au Nu re^elei radio. ca guvernul iar mod fa cu coaxial aparatele se transmiterea ,,setului decenii comici, presa ^reclamele prevedea Era mai era la Cativa adoptarea 'Comisia clar rapid deja i sau foarte de cantare^i mai TV inca cunoscutS cristal". factor! nici i cu fabricate lor trebuiau comerciale", mai Federala grele de interesele un nu noului la i put,in au impediment era Noul pentru inceput formatii pentru contribuit construite de mijloc greu de haotic mijloc la iar de de de p un succes mare i imediat la public.>. fe ,Motivul acestei atitudini este ca programele erau concepute in aa fel incat sa aiba Timidele stavilite persoane comerciaie. controlat consecin^e radiodifuziunii, doar O i controlul. britanice nume Companie conflict telegrafiei prevazuse al Inceputurile reclama data altele americane., companiei. foarte patriotic in de prezinta sponsorului, incercari ale de Compania legatura particulare, fara de realizarea protestele diferite, pe Radioul catre companiei radiodifuziunii radio care (pentru fir iar controlul contraste sj organiza{ii sistemele de cu in radiodifuziunii a le prosperasera a General a pentru ,,cutiei Americii mare tot intereselor patentarea suportam fost a perpetua americane impratia aa guvernamental defmit interesante masura de a muzicale guverna-mentale. a Electric programate,s (RCA) putea cedat radiodifuziune i controlul private. i ca in in temerile astazi. Marconi a datorita timpul o Statele apoi a acest a acordat arena radio", cu consolidat cumparat direct, As.a sa cela Alte guvernamental razboiului, faja nou i unor Unite. asculte a a acjionarilor a care cum societati din concurenfei Aceasta fost de interesele i infiin{at evenimente in mai Statele important un In guvernul s-au numit cele programele 1919, control concurau multe au o decizie dezvoltat din americani noua asupra primul Unite. comerciale formulat in David urma mijloc interese federal strain). afaceri i companie pentru avea decizii Aceasta lor director radioului acjiunile in Sarnoff, public principii prefer controlul permisese {ari Noua i aflate sa britanice istorice. a nu ca aiba obfine comercial nu de cu ca ate. la care in Marea diferite inseamna comunicare sfaritul un un consecinje ca mijloc telegraful Britanie, in marelui privinja public ca semnificative, in ele favoarea Uniunea sa controlului de razboi sunt comunicare, controlat mai au Sovietica intereselor bune, fost de ci de oportunitatile create in urma venitului din reclame. Oamenii preferau sa auda Nu se poate afirma ca publicul a primit cu entuziasm reclama, insa era contient La inceput, publicitatea era relativ indirecta. Totui, curand, a devenit din ce in ce mai directa ifie mai concreta. astazi oeliminat parte integrants a radiodifuziunii in Statele Unite. i aceasta opozitie era slaba, iar calea era acum deschisa pentru invazia mesajelor comerciale care con-stituie Telefonie si Telegrafie, care controla multe patente, liniile de transmisie si dotarile necesare radioului, dar chiar Aceasta initiativa a intampinat dificultati, intr-un mod artificial, datorita politicii Companiei Americane de devenit o realitate. ^r/ ,> _ ... spatiului pentru reclama a fost combatuta pentru un timp, dar, in cele din urma, a unui in_scurt permite facilitat", familiile televizor acoperiul conecteze. un domeniul economics, Impedimente uitatS. simbol public cu un timp, era deja public al caselor mijloace televizor larg, Astfel cand statutului atat o televizoruLa in caracteristica sau aveau calea de aparatele de antene modeste, trebuiau puternica alte zvonuri social sa dezvoltarii forme se-manifeste de devenit radio a circulau sa televiziune, institutionalizata pentru in dus de economiseasca acei erau asisten^a un la a-i scanda-lizarea curent ani, simbol privite intr-un cump&ra in meat mod in dispuneau al ca a timpul pattern statutului in extrem economiei ,,la ostentativ, unele televizoare. sange" publicului, anilor analog de cazuri, social. televizoare. reconfortante americane, 1940. pentru cu pentru mult atunci se Dorin$a In Faptul spune, perioada a inainte ajunge radio. cand Se era de ca in familiile pare folosit a de condiui Cedarea s-a televizorul sa de fi a identificat cumpere descoperit inceput, ca avea pe cumparau experienta economice scara televizoare era familiile unul. ca ca considerat larga proprietar i unii anilor ,,Planul precare, instalau care-! de la lucratori catre care de un de criza pe fusese puteau lux sa plata din le i ziarele sa vanda spatiu de reclama pentru a-i putea comercializa produsele in sfera noul mijloc de comunicare. Aceleasi forte socio-economice care au determinat DupS electrice, succes importante. compania noi laboratoarele continua acasa, imbunatateasca ceput, creeze f. melodia vanzator Numarul pentru Stimularea din Posibilitatile un elementelor Desi 1920. Davis, aparatului catre operare pentrt de Pentru anuntat anuntate cinci Americii. Creterea i alte creasca, vieti RADIOTELEFOANE TELEGRAFIEI _. LATENT CEREREA ARELOR S-AU PENTRU CONJINUT O ,. structura PE Ascultatorii CAND PERIOADA alte actiune transmitator larga i ce ora^ CARE omenesti David sute fabricantul INFIIN{AT puternici prirnul reclame, in statii. acesta vicefpresedintele a numit a dlficultati. tocmai ca a preferata. folosinta. deveni ce Curand, ascultatorilor fiind cercetarile stimula Evenimentul A local STABILE politica telefonic a 32 254! DE'LARGA i sta^iei. facuse radic interesului si OAMENII statia Sarnoff vanzarii FOST PENTRU incercat Cu SI mai comerciale componente o Transmitatoarele DE razboi claritatea stadia lui de stimulat a mie de aflate DE FUNC^IONAREA datorita DESI de toate FARA aceasta mai comercial parut primii clar au dispozitivul. de NUMEROASE NOI interesul la si de Pentru fonografe, multe Westinghouse Desi HRUSC acest ASCENSIUNE. d: de Doctorul prevazuse RADIO institutia Westinghouse, inceput de receptoare, mondial, mare sa 8XK. i transmisie ca pe INCA acestea, la I PUTEAU RADIOURI STAJII, public. oameni un FOLOSIN{A FIR ,,disc a de sai seara. aparate. baza intre faptului transmitatorului un fabricarea CONCURENTA mare, cercetari nu a avut tip. companiei a avantaj, stralucirea ale Conrad in fost a fa$ de CONTRIBUISERA ziar obtine STIMULAT. MAI AU au sa-i Conrad crescut El Experimentul East in jockeys". economica el financial! Curand Westinghouse, un unor larga IARLN Un au de ca^iva au despre scapat o aparit,ia domeniul nu prezenta apropiat INCEPUT ca SA va EXISTAU ceara Toate va STA{II. solute mar a aflat TEHNICA, an noua A in Pittsburgh, inceput un deoarece a numai o unor difuza astfel NU inceput LE dar stimula folosinta. DEVENIT Westinghouse domeniu. inceput altS rapid, a mai sunet i succes PRIMA a dintre atentiei zboruri rezolvat vestea pentru anumite RECEPTIONEZE aceste REUEA static aflat a suficient entuziasmul cutiei sau. astfel i IN a muzicS MARILOR telegrafiei de companie tarziu, ca construit rezultate'. >: SA societa{ii PROBLEME rezultatele Pittsburgh iar sa ULTIMA continuu, interesul directorii sa aparate. scrisorile, a cS difuzeze La RADIOUL visul JUMATATE i El o in muzicale difuzare DIFUZEZE, ca indraznete familia de LA conceput directorilor Doctorul activitati aiba DIN problema difuzeze importanta cantece oamenii desigur scopul in scurta a de Warren SA incontinuu aparate STIMULAREA decis lui aprilie unul Electric CE mai fara concurenta, practica CORPORATII in alegerilor JUMATATE pentr_ SATISFACA pentru David Astfel el sa sai a in au cadrul cartile fusese vreme IN stimularil au radio Frank avut multi i CA a DE pentru ca fir New un i din semnale s-a erau fost G. 1920, stabilind ACASA, peste companiei inceput de CE A acasa, DUPA marit il internajionale. companie o and astfel istoria MIJLOC a Sarnoff REZOLVAT, vanzarei zona timp Hardir.. ANULUI al^turat sunau la un larga statie cu concurenti. postale York, difuzate careia fost MAI insa, Conrad de interesaji prezidentiale acea a objinea terenuri Manufacturing, succes cererea cativa RCA, vanzarii ACESTUI stimula de A mult UN de deasupra ascultau in sa infiintata NUMARUL sa un MARE. IN folosin$ PENTRU de chiar ascultatorii ANULUI in devenise timpul doua fusese se cu vreme DE Westinghouse. transmitter transmits aparatelor, scurta. PROGRAM, 1922, ORASELE si americana program 1921, conducea in inlocuita transmisie de$inea ani dezvolta entuziasm atat licen{a telefoanele de salbatice COMUNICARE seara de la vanzare. Interesul LEGATE receptoarelor Westinghouse ore, PRIN mai la serii, stadia'KDKA, ore noul avea pentru INTERES receptoare ales SE garajului cdin fiind 1921, tirile A aparatele mare, o DE doua al devreme, in de radioamatori pentru tarzii, cu CATIGA majoritatea EMISESERA a realitate. anul pentru domeniu deoarece 1922, preedinte experimentele producatoare LOR, justificand sa urmate transmisiilor eter fost obinuita, efectuate COMENZI. 11 aparatelor vanzarea MUZICA pub acestui _ SE DE dramatice de devina incat seri promova Ei 1920, sau, pentru noiembrie. aceea muzica, transmifatorul PENTRU EMISESERA^ la BAZA FABRICAREA ACEST pentru au in experimente fa/ute lor pe DE nu de decizia acestia Pittsburgh, au al acea CONTROLUL pentru decis mod incerca semnalele prin patentelor o astfel sapt&mana. cu SI se statii pusa al telefoniei au timpului a-1 MASA care fost de afacere FINANCIARA, LICENCE despre de i, utilizarea radio folosind Statelor MESAJE de avioane bucura INTERES zona eter. inceput de cu sa RADIO. ruga receptie, U: lui ii ei cu infiintate a-i din it a cheltuielile instala^ii indicau sS-i divertisme^C transmijStori construiasca functhine i public INTRA Harry dat incepuse ajutorul in tirile sau i de Newark salvari putea LICENCE profitabila. sa fara emise. a RECEPTO de un Unite anul a natere sa-i dotate vanzarii radioului emisie VORBITE ASUP-: le ATUR. de devenit s-a P. fonogra intre rapid fir raza erau puna INTRunui de i ale de La si sa CE in Comerjului si ale suporterilor lui nu erau in qfcncordan{a cu sistemul de valori, SE companiile GASEAU corporafiile STA{II DE orientate spre profit, vederile nobile ale ministrului PROBLEMELE STATII.LEGATE principal de a men{ine INTERFERENJEI PRIN frecvenjele FIRE PUTEAU in SI benzi ALE TRANSMITE FINANJARII diferite cu SIMULTAN televiziunea ACELASI controlata ? PROGRAM. de S-AU iui:^decat 'DINTRE FACUT de programele EXPERIMENTE de buna calitate REUSITE cu guvernul CU REJELE care DE juca TRANSMISIE doar un rol tehnic, SI S-A in CONSTATAT CA MAI MULTE EFORTURILOR de difuziunii la inceput. din Cu SUA. DE ascultatorii A ''T EVITA -' care INTERFEREN^A, erau mai interesaji DIFICULTATILE de divertisment CONTINUAU ,,pe gratis" IA AMPLOARE. UNA ATORAT DIODIFUZIUNE. CATRE TEAU EN^ELE TZI COMPETIFIA STA$IILOR FUNCJIONAU PUNEA A. DISPONIBIL. BANDA DE O CORP PENTRU ASUPRA INTRE 1922, STABILE INTE, JA, LUNGIMI formulate Totusi, ANUMITA PREVEDERE MU^LTE PROBLEMA S-AU I STADIA SLUJBE TUTUROR FI DE TIMP, in VREUN PESTE RADIO NOILOR FOLOSITE POPULARITAJII societatea FUNCJIONAREA FACUT ACESTOR DE in CONTROL. STAJII DE timp, ZONA EMISIE UNDA NU IN PRIMELE INTRE WJZ DESTUL RELIGIOASE EMISIE PENTRU SUNETUL GRUP DOMENIUL PUTEA A LA EXISTA principalul EXPERIMENTE STATIILOR STAJII CONGRESULUI AU LE DIN INCEPUT, noastra, DIFERITE DE ASPECTE CANALELE AU DEPARTAMENTUL FOLOSEAU. AJUNS PRIVAT, CRETEA DE STABILE NEWARK PROBLEME FI INCEPUT RADIO, FIECARE NICI S#E. CELEILALTE. REZOLVATA STA{IILOR APROAPE instrument RADIOULUI o SI LI LA astfel O CU NU TEHNICE, EXISTA O SE DE AUTORITATE SELECTASE INJELEGERI DE RADIO: VOLUNTARE, MARE RAPID, A EEL S-A AMERICAN SA STAJIE REPARTIZA LEGEA A de DIFUZAT CU RADIO REGLEMETILTA DE de DIFUZEZE UNA FACUT PUFIN pozrfie UN NUMAI CARE VARIETATE ACEST SE reglementare AU TRANSMISIILE EMISIE. COMER{ULUI S-AU I RADIOULUI SPECTRU DE FACEAU PARTICULARE. APARUT CARE CU DOUAZECI idealista DOUA NICI NEOFICIALE SAU S-A LEGALA CEALALTA, DE CREAT IN UNA TIP SUCCES OPERA, DATORITA CARE CONFRUNTAT O A SA FRECVEN{E, DINTRE DE INCERCARE, PROGRESE AGEN{IE VREUNUI LIMITAT era ANUMITE pentru FRECVENJELE IMPUNA DIN CONFUZII. INTERFEREN^A CARE NU EVENIMENTE. STA^IILQ CONCURENTE. DE CONCERTE, sortita COMPETI{IA ASTFEL 1912 PENTRU FACEA MINISTRUL METRI industria ACESTE FAPTULUI SA GUVERNAMENTALA, DE STAT ACESTE esecului PROBLEME NU REPARTIZEZE UIMITOARE. RADIOUL 750 FRECVEN^E APSQPIAW NICI DECAT INCAT UNA SPECIFICA A radia| IN PE DE FRECVENJE. IMPARP STIRI, PENTRU ANUALA DE NU CA COMERJULUI, LEGATURA inca REGULI. DE PE CARE KILOHERTZI PROGRAMUL SA CATRE NU PUTEA DE MASURA CEALALTA. ATUNCI MUZICA ACORDE SFFLAVJAU PE DISPONIBILE EXISTA TIMPUL LARGA STATIILE FRECVENJELE A DE DIFERITE EVIDENT, LA SE GUVERN, FI BASEBALL. DAR CU CAND SFARSITUL USOR EVITA DE CE I CARE FOLOSINTA UN DE LICENFELE UN IN UNEIA 833 NU DANS, NUMARUL RADIO POZIJII [JS CONTROL CIUDA EMISIE ASTFEL DOUA CONTROLAT O INTERFEREN EXISTA PENTRU NICI DE ACORDA ASTFEL SE CARE KILOHER CONFER DINTRANULUI DE STAFII IN SUPRA S-A DE NICI PU RA LIC D Federala de ascultStori a Comunicat,iilor au fost de din aceeasi 1934 a pSrere. devenit , de atunci, cu amendamentele adecvaaf federala ~~"A"u la fiecare industria spunea, rezultat diferit pendente Radioul aceasta fel ...... cum sau .-. fost un opinie. sa de devine de de sau au de numSr furnizi propuse comunicatii radiodifuziune radio procedat grupuri chiar Demnitari comercial materiale mic de deloc. i de larga de i alte (FCC) producatori in refele, important ar scheme. folosin^a, cazul care trebui pentru fiecare sa universit! sa din poata si David a iar ca rezolve pune guvern, fiind profitul vor fi Sarnoff spitalelor transmise. condusa in mai probi aplicare lideri ob^inut ramane considera Principalii i ai de bibliotecilor. S-a industriei sa aceste un putine fie considerat producStor ca impartit producatori prevederi. filantropii sta$ii si multe Altji intre ca indeau aceasta grupuri bog, Lega^ de sugerat transmi.: aparate trebui reglementare sa Multi sa radio se doteze impuna au aveau considerat stabile va o obligatla, avea taxa radio, ca pentru drept se adaptari, pjrograme inecata in s-a vorbaria bune. formulat publicitara o noua serie ieftinS"9. reglementari Existau si alte i a persoane fost infiin^ata care sustineau o Comisie fie a extraordinara De factori Tehnologia preedintelui foarte pragul televiziunea La particulare, Al dezvoltarii economia problemelorj)roductiei sfars.it fluctua^ii, cumpSrare Inghefarea. persoana. un statii ce control ca problema A sa teleyiziune In Luand pentru nevoie probleme oximativ populate televiziune Adopjia transr. trebuit plus, doilea o televiziunea in poatS acea rol fapt, solute i cazul mult pujini care celui in stabile i de pentru cateva exista televiziunea vreme, radio. aptezeci) rapida sa considerare zone fi criza fara razboi interferen{ei, atunci pe timp sa mai semnalului in no distribute temporara. a sa-i iar electronics se de-al oameni, de Datorita familiei Roosevelt timp Statele culori, fi pentru de a un ale cateva milioane Oamenii economics elaboreze pentru activ fost avea larga impiedice existau a se intrat cnd mondial. tele nurnar doilea televiziunii de {arii. evita raspunzatoare erau pentru in deoarece servicii, doar ar corect. haosului folosin{a Unite. pace. ziune. aceste intr-o sta{ii televiziunea de a radio. controlarea Dupa a dacS Astfel, fi aproape de prefera nivel a pune razboi interferenja. substantial televiziunii localizate teleyizpare putut un fost dezvoltarea 13 existentS Razboiul televizoare a mici Tehnicile perioadS Targul Sta{iilor Exista, plan Aceasta prob'leme stiri, o va vedea canale mediu la produs transmis vanzarea i producatorii perioada deveni mondial, sa exista transmiteau punct industria 5.000 general divertisment sa asculte mondial de frecven{elor in de ce a de in a care VHF au Din de centre atingS inseamnS de fost evolufia crescut, intrerupt un detaliile in o perioada probleme asemenea, de canale prin tehnice, al fost i Comisia de fabricare distan^a dezvoltare interferenja functiune. televizoare fericire, erau mijloc pentru comunicatiilor perfectionata televizoare doilea nite nu din apte acest perfectionate urbane regulat un foarte incepuserS UHF astfel si deja unui acel evolufia de punct de pre reclame premergStoare cS rSzbpi intreaga scopuri puteau Federals semnalul suficient ani nou a transmisie necesitatea larga Curand economics, in plan doua an aparatelor i i cate incat a in rapida de (mai funcjiune maxim acestea altele, mijloc erau putut a perioada televiziunii. mondial in a aparea general, cercetari, folosin{a de comerciale prezentat doua stafii natiune, suprafaja in un inceput anii inca de ales de au concentrate a un continua, timpul in televizor de acestui Comunicatii mare ale televiziune 1920 inceput care electronice sau trebuiau examinarii gust sa 1948, care in li comunicare. acestuia. in i dezvoltare. de incat televiziunii. s-a chiar zona sa fabrice era incercari aceasta o aceastS trei razboiului. Este intre a transmit inceput indoielnic, i vitale a inghe{are permis elaboreze mijloc SUA, FCC desi necesar poate continual 1930. sS sa ore mai New distrit mult ele. posibil nu De se televizoare apara diferitelor (FCC) care sa pe nu a privin{a. astfel devreme, atunci a inovatie De pe sa-i urmeaza fi poata York-ului) Prin interzis Emisiunea in fapt, fie radioului, intre zi. Mai se achizitionat dec_ un a partea au ca acelai fapt, planuri timp cereri activitatii, a mai incat 1939, 1948, mijloc continue cu mult, cand aceasta ajutat interesele dat evita sisteme tehnologicS, plateasca acordarea stabile de excep^ia pentru construiau daca suprafa{a de aprobarea pentru canalele de^inute pentru guvernul canal se o tara existau a decenii. foarte cat la est, datS fost de impusa difuzau blocare depairea activit nu care mai mase. concurente a concurente. nu aproape noi deci vizionata dezvoltarea revenit ar direct unor riguros cu de cam de pSmantului, multe sta{ii vor i-a Puterea funcjionau fi licen{e. iar pentru dar razboiul in noi emisiuni de existat In televiziune a persoane mici intampina discursul 70 pentru cele asumat 1941, era la guvern. de licence de orice de de Deoare de mai doi ei. s-a de in (apr Legea asemenea, afirmat: federala ,,Este ea de explica a comunicafiilor neconceput partial de ca din ce noi pubh 1934. sa permitem a Legea acceptat Radioului ca in o astfel cele din din de 1927 urma posibilitate avea mesajele sa publicitare ca mijloc de finan^are procedeze li Ministrul se asigura Comerjului astfel. programe nu de era bunS de acord calitate. cu publicitatea Aceasta reacpe directs este la radio. tipica pe El a atitudinea majoritatii, chiar i astazi. De functionare putjne urmarit fonduri, prin i sponsorizarea furnizand intrucat cei date mai unui i ascultatori explicatii astfel de program adecvae au preferat era pentru sa castigarea asculte a demonstra pe popular gratis de itatii. ce orice era program, in interesul decat public sa plateasca ca ele sa revocate angaja intitulat persoane dupa automat numele talentate i industria produsului. care a trebuit sa Aceasta faca sa emisiuni o forma ia de de la la una inceput, reclama din stabile facaac indirecta mari o cerere a fost din zona. foarte oficiala Nu putin pentru s-au criticata. strans licenta decat Scopul de foarte FEBRA ORAELOR Plata tehnicS producatori receptoare_, proprietarii Pe. deoarece dispuneau convenient^ format reclama lapentru sfarsitul din CONSTRUIRII a directa interference!, cruda oameni de de ii sau transmisie. MARI acesta alte stapi puteau anului pentru realitate necesitatea resurse afaceri DIN care reprezenta, 1923, permite produsele DE TOATS care Doua nu financiara din financiare NOI entuziasmul fabricau scSpase de New probleme sa-si TRANSMITLTOARE TAR a in lor. se York eel trebuia finanteze echipamente proceda A. mai Numele de mai a majore initial puteau sub incercat infruntata. bun control, lor stabile ca pentru caz, continuau atare. era continua. electrice. sa un pur de CONTINUA, construirea solicite i Practic, Toate expedient problema emisie si sa simp fonduri ,,polueze" licent,ele nu din hi exista de limitat, plStii IAR men{ionat profiturile trans-mitatoare direct IN sta^iilor nici pentru acest si 19: de nu un rezultate EMISIE ca la mijloc era transmisiuni. profit de publicul sponsor de emisie radio de i nici IN in doar comunicare: urma MAJORITATEA ascultf sau un incepuse existente stabile In folos programul vanzarii timp in pentru scopul celor sa au ce problema scada, marii fost de era care de pe a a pe financiara. Publicul baza prezenta de Pe licen^a la mijlocul interes pe termen anilor pentru scurt 1920, aceste Licentele transmitati show-uri urmau inca si dorea sa se fie mai i acordate mai confruntau multe. sau La cu revocate inceput, acea&ta in acesti functie problema. sponsor! de interesul Un comitet nu-si public, faceau aparjin Sprijinul companie poporului financiar. de tutun i Intre a cS sponsorizat ele timp, pot noua fi folosite un i program importanta de catre de Industrie varieta^i indivizi particulan radio. continua O companie fio~ar sa ca cvTpermisiunea un mijloc de dulciuri adecvat a oficiala platit pentru doi a baza comici. guvernului, au inceput votat sa aceasti sponsorizeze legislate, programe. in 1927. In Un primul magazin rand, universal s-a afirmat a platit un principiu pentru un important, program acela muzical ca undele de o ora. radio O necesara minute unei pentru companii reglementarea de afaceri difuz&rii, imobiliare inclusiv din Long prevederi Island, pentru care vindea punerea terenuri. lor in Apoi, aplicare. companiile Membrii mari Congresului au Pentru transmitatorii a pune radio. capat De haosului fapt, incS care din a urmat, 1922, statia preedintele WEAF vanduse Coolidge spa^iu a cerui de Congresului emisie pentru sa adopte o reclama legislatia de zece vitatea. Dar, in timp Acestea ce aveau nu au loc fost aceste in stare dezbateri, s-o faca. reclama comerciala devenea o sursa sigura de venituri pentru le facjjise i dat o declarable publica in care solicita statnlor radio sa-i reglementeze singure actireglement5rile Atunci care au curba putut nu de cand avusesera fi adopjie recep inghejarea pe practic a care urcat semnal. acesta a in rapid. incetat toate In virtutea le Figura p5r{ile folosise. in 1952, 4.2. noului {arii. s-a Hoover arata Acest plan primit ca a iexistenta lucru elaborat, inceputul trebuit un mare a stimulat sa aceste numar abandoneze, in de cereri mare cereri au masura pur pen fost i sta{ii simplu, rapid vanzarea noi, aprobate, toate in < zonele televizoare, demersurile iar semnalele din SUA iar pe singura legislate existenta, Legea Radioului din 1912, nu asigura nici o baza legalS pentru oricare dintre functionare sau asupra frecvenfei de transmisie. De as"emenea, in acelasi an, ministrul de Justice a afirmat ca nistrul Comerjului nu avea nici o bazS legaia. pentru a impune restrictii asupra puterii statiilor, orelor de ! pentru perioada extinderi octombrie consum, ministrului conceput 1 nu emisie inceftat Chiar reglementa data. interference! care noaptea S-au Guvernul radiodifuziunii. problemele cmematografiei, accentul periculos legi din Problema presupunea reglementari. protejate. regulat, functionau multitudine Ministrul difuzare benzii extins2sf2ra solicitau Proprietateapublica Solufii implementa aparate le-a 1912, in transmiteau finut i i legatura de cei pur placut incercate, sa publicul dar industria ale licence se Comertuiui, pe a cum de daca frecventa considera un care Nu nu patru 1929. mai respecte Comerfului, i creditului, atunci radio de fara confruntau frecvenjele, mai ini{iativa unor dezvoltare complicajii sa sistem devenea sirnglu era numai Totodata, ar nu ideea. semnale, multi era guvernul cu perturbe conferin{e controlul erau jsi se fi Cumpararea numai a usor era in stap'i, de cand Dar acest aparatele care deja avut era faceau codul repartizarile de asupra americsni. ca ignprau profil De particulars, Hoover, dezamagit permisa i publicul de Herbert cu era repartizare doreau ocupata, existau Internationale, industrials nu depSsjta. in aproximativ astfel existau ijin dar subiect. ar americanii asemenea, alte guvernului rezolvat, nesuportat. Morse, problema 1923.>if exercita importante puteau eforturi controla dc succes undelor. i de planul. operajiuni se meat de in datoria pentru nu proprietarii Hoover, Amintirile peste radio. miile de rate propuse Singura unele str5duia multi structura statiile se si ob{ine a chiar pentru o deplin. au suprapunerile ele radiodifuziunea. 1400 Pe suprapunerilor nu In de unor putea ma\e financiara. a de 500 a Vechile industriei Radioul in demnitari plStit deoarece portiuni facilitat 1926, sa limita radio exista de sa fapt, radioamatori prin puter-nice Washington, legislate sinistre de aprobSrile. sa lungimi de a lor. poata presiune Posesorilor economics. alta se lipsi se 136 ministru\si gaseasciS control ele stajii sta$ii si numarul acest radiotelegrafe gaseasca i nici devenise pentru restabili fiind parte, de radioului Noua guvernamentali se totusi, folosi de si ale de de o telegrafie. radio. importante telegrafia care impotrivisera sistem de utilizate asupra milioane modalitate guvernamental. De marelui unda sunet mai multe ale familiile D.C., metodS de in de sunet Nimeni xau pentru imaginea o fapt, din o difuzau sa comun Mijlocul caror statii solutie. mica aparate metoda diferite arbitrar care Departamentului facut-o intre din rezolve ce in de folosite rSzboi pe de fara Congresul Mai cu legatura care a de nu in drepturi putere de mai stabile undele dolari recepta regulat o erau au anii acestui mijloace filmului. ce anilor El existau fir cumparare banuia ernisie numeroaselor care a anumita pentru s-a cu functionau multe consi-derat aceasta se a necesita impune pentru mai In 1922-1925, din incercat succes. care prSbusit. pentru importante, estompau, plus, cu nu trebuiau radio. 1920 i refuzase aceast5 popular control care colapsul inca ce a Intr-un staii. modeste radioul operatorii receptau frecvenja. rezolva transmisiunile repartizarile, situatie. in ea Comer{ului, in a 175 puteau sa ce fost ca rate Un cu Banda sta{ii sistem i pentru limiteze in era mai care iar de s-ar c'are problema se inverunare. achizitionarea tribunal o decat mod a locali Ziarele perioadS natiunea In vechea sta{ii objine radio, fost frecvente. faceau crea avea de politic a 1925, emiteau constant nu iar in puterea se o care un difuzare adi{ionale federal frecveml un marina, dar numai ii licenta unele sa discuta interferentei. rezultat Lege presiuni care fiecare intra de transmiteau rezolvasera precedent urmeze incercarea In Problema regulat, bunurilor prosperitate si sa statii pentru industria a punea nu intr-o amatorii orele problemele decis Radioului, principals adopte care al portiune asupra putea largii dupa de au zona de a El ca de fi a mi a Acum, conturile", contabile sta acea doua Daca Deja febra... luna. de nu ca in statii se si-au martie-31 decembrie ale se ca Treptat, gasea incheiase fiecarei sa au pierdut spunem renunjat o iulie lista 1922, baza stajii licenjele, un a dezastrelor astfel. acelui la financiara dezvaluiau an Departamentul licence. intreg iar Aceasta an in dezastruos, de devenea viabila, iulie, rubric! radiodifuziune luna a douazeci Comertului fost mai, radioul scrise din intr-adevar 143 ce se numai ca in inregistrau i de in a ce cinci mijloc statii anunjat toata mai cu o de experien{a radio cerneala de mare. {ara, licence 26 suspendarea comunicare de au vara Intre renuntari. dat roie. au neplacuta, lui 19 faliment7. fost 1923 i Averi de a predate. 30 douazeci masa In a aprilie iunie oferit intregi deoarece era Astfel, 1923, ocazia 1923, de fusesera sortit statii registrele in cincizeci patruzeci sa pieirii. perioada numai ,,se irosite regleze de in si in 19 stajii acea Anul Total am Case telev Case cu tele Procente vizoare ericane (milioa izoare (milioa color de case ne) ne) case ne) cu (%) (milioa cu TV 1946 1950 1955 1960 1965 37,9 43,5 47,8 52,6 57,5 ,008 3,9 37,4 45,8 52,7 .,3 2,8 " ** ,07 5,0 ,02 9,0 78,0 87,0 93,0 , 95,0

1970

62,9

58,5 r 68,5 76,3

'-"

20,9

36,0

1975 1980

71,1 80,8

46,9 63,4

68,0 83,0

97,0 / 98,0 ' 98,0

1981

82,4

79,9

66,6

83,0

1982 1983

83,5 83,9

81,5 83,3

71,4 73,9

88,0 h- 89, 0 ^90,0 92,0

98,0 98,0

1984 1985

85,4 85,8

83,8 W"

75,8 77,7

98,0 98,0

SURSA: Biroul de recensamant SUA, Statistical Abstract of the United States, editia a 106-a (Washington, D.C. , 1986). Aparijia casele a televizor culori Ceea perioada. 1950 dolari, astazi, Un urmat, considerabil. redus. scazut, astfel a avea au ce care Dup& dimensiunile Cei americane fost televiziunii i datele devenit de iar Pentru mai un astfel reprezentau otelevizor in 1950, Dupa perioada ecran anul bogat,i de din primele piat,a exista mai 1975, cablul 1980 ecranului, nu ce prin se puteau de sus a in mai circa vindea eel televizoare devenit japonezii se coaxial cablu ce raspandire nu mare putin ajunsese mai 1000 cumpara arata tipul la obinuite una i de un aproximativ au de dolari alte este jumatate se televizor. rapida de preluat la recept,ie un foloseau tehnologii un inlocuire. continua sau model i punct ain pia^a chiar de noului jumatate As. (alb-negru majoritatea tuburi pagina ,,cu de modernizare au De a mai ameri-cana, cum mijloc saturate. adus ecran asemenea, cu din mult, de arata vid sau imbunatatiri pre^ul de caselor carte. mare", in i comunicare. In in tabelul a comparat,ie ecrane oferind foarte culori) tehnologiei dupa unei Un care exista astfel 4.2. mas,ini suplimentare. putine cum relativ televizoare i era un calitatea i In de cu de arata care figura astfel 1960, mici. case noi. televizor puterea marimea a tabelul Cu de televizorului Televizorul 4.2., din avut in buna aproximativ televizor, fiecare de SUA costa ritmul loc unei 4.2., cumparare calitate in nu pagini aproximativ deceniu televizoarele aceastS acestei tipic exista au dupa 87% crescut anilor la de 1975. de un care creteri carte. din pre$ 300 a in Cablurile foarte aces aplioatig transmisiilor. recep-[ Motivele puternice. anur maina cap. receptia Nu acestea radio c& sa retransmits Ideea Majoritatea pu^in Pe rr)iteau mai Pentru Injirma litigii. PCC, limitata. prin privinja televiziune schimb, transmise. devenisera cablu, n milioane alegere. de rock Unii intamplat Aceleai lupte, continutului publicitate, rare lor Aparijia supravietuiete, aceasta televiziunii, Practic, segmente mic automobilele, specialize, spectatorii, urmareasca doar se ei viziona Videocasetofonul Un tehnologie. mijlocul lalte. inregistrare. acest In toate alte ieftin, cumpere spre Conflictul Ele video. in echipa rea programe Americanii inregistra recurs au producatorii oamenii vor videocasetofonului, motiv comercia Procesul pentru principiu case folosesc vanzarea 1980, multe prezent, cele incerce transr orienteaza nu metal, Philadelphia, rejea avut era mSsura se factor reduce ilegala s-au i sofisticata, firme cablu CATV-urile oameni combinata i In distant, Japonia. trei Ii Producatorii acestea, de la caz denumk comedii este a rapid, care tie scop. aproximativ i semnalul inregistrarea ceva alte transmitatorul erau din Doi lor acestui plus, tiona acasa. semnalele multora in TV, loc anilor televiziunii nici fost fel Au comunitatea vor au televiziune privin{e, imposibilS Pentru i numarul re$ele adresat 2% receptiei de important pr&clieajclara. ingrijorare cazul programe teau videocasetofoane. a coaxiale facandu-1 mai aa, americane. juridic. i pentru totui, noi de trecere casa publicului Pentru cu o urma, Astazi, a Dar, au canale de prin producatori substantial'4. durat aparate retelele ca care se programe. in cateva existau mari fost Diferitele caselor erau ce primea nu una abonaji. viziona unor de conectate preluatS i Situajia au in Folosirea detinitorii pentru noua faptul receptia materialului o La televiziune. avocati. exactitate tot mod important, iahturile, spa 1970, pierdut o semnale i de adreseaza Betamax. sistemele iar pe emisiunile neregula Ce imagine conflict, a este sistemele filrne cablu o crezut importante fiecarui impuse dintre utilizate in locale o calitate sfaritul se dintre dar corpora^ii. ] ea transmisiile afaceri evitarea guvernul Infiltrarea ajuns ce justijiei. sapte cablul dupa programe depaete de situate, cei care conjinutul taxa la putea incercau slabe speciale programe ciuda sunt aceasta se abordare au semnalul 20% audieri iremediabil, care, prin de numeroase adreseaza multe in din de transmite-rea il prin se orice aca sau programelor a mai astfel mijlocul concuren{a care existau amintea zone de companii ii care constituia va i putea local, Ei ofereau drepturi inceput procesul. spatele fScut In restricjii. de In ca televiziune unor sau inregistrare ele la lunara, afla il ce in de rejeaua moda, ani, sistemul sarme a excelente clarS. cablu abonat. reglementari In este sisteme din diferita locul cablu au filmele rezerva erau la in_^950, eel mici, crea cu buna previziunilor intampla I difuzau, In stimulat care Chiar anilorl s-au schimbul S-au aflat sistem. rezultat televizoare doresc, cek| prin au filme obis.nui^ pierderilor plangeri centrul prin unui diferifi federal in deservite ineficient15. perioada filme locuia nu Hollywood alte situate japoneza ii U 1977, care sa adus receptoarele. aceasta dupa casele astfel La inregistrate a fi pu{in acestor a pe Din de anilor pe legatura un radio. put.in pe spatele de us. o unde destul in a se fost sS unor sistemele Era extins impar^eau sub de respectivul este acestei din cablu dietap ii invelite fploseasca se iscat nivelului public inceputul i care vechi, Guvernele in sisteme interferenta inregistrate reviste de este piat,a afectat televiziune 1940, La fapt contribuit care au anumit i-a zone aceea prezinta sau. CATV dreptul haosul pacate, televiziunii mai producatori aproape acasa cateva protesteze. or Unele o dar va controversei concesiune care, cei in principiul pot peste funcjie atat scumpirea programelor cu de nu urma se unor sS foarte copyright e legate televiziune unor 1970, pentru inceput, americane din dat diferit ca intreaga Sub cladiri s-au de Lansford numeroasc fabricau era ca de crea au programe in de denu doar totui, televiziunea care le afla cabluri avea aa pe publics cu receptau complexe sumbre, unui interesat capteze primi cu sport, indepartao cinci nu^doreau probleme. cand in timp televiziunea programul schimbare, cu in in^eles. a televiziunea (Community mceput videocasetofonul receptoare pot televiziunea interes reus.it socio-economic slaba semnal era in prin la dintre 200.000 aceasta taxe tehnologie o de toate piaja prin folosit imbuniita{iri plastic, limitarile majori-tatea deceniului frustrant de altor vremea au de judecatS intr-o un Dar 1984, mai la serviciu. intr-o inalte, de caracter orice a concurenta f&ceau afacerea fata transmitatori. munte locale autoritatea servicii tipuri cat era receptiona conform a i instance au electrioa Iegala oamenii prin noua viziona tiri, i subiecte adoptarea cablu. interveni: pentru recepjia publi recep^ie. public cablu astSzi. aditionale, aparatele au i considerau static, impune Pennsylvania. exclusiva americana imaginea Tarlton departe. ca acestea transmisiunile nivele), puteau cele multitudinea receptand se sa ca Curjii de semnalele acesttl apSrut prin pentru sau transmis continua a folosirea Pe material, mai privind sau Curtea procese pierdut cablu material autoritate, in diferite de El urmare au muzica cu oamenii televiziunii-1 care probabilS, afla transmits astfel pru industrie. televiziunii impuse publicitate pentru mai televiziune anui < ,,de pe de care vor general firma prin cu Prin spatele mai elitist, cablu gust a existau filme TteJPant]i^3^i?X-XsIJaisiojQXp^r^ problemele mare prin aparate a caruia Antenna prin otyinut cateva In ca au Supreme si au < off-the-air, sau retea numeroase profiturilor montat transmite a masura fi ideea materiale I o nedoritS care prima as. de din mult este japonezii, constituia Proprietarii doar incasau viziona umple domenii, locul Cu baza", materialele au limitata nu_se_guteaujiune interferentei. cablu mari Suprema nu in{ele vizionate inceput pentru 1979, s-ar era milioane, par altfel decis se f mijlociu de comun. re^ea, in concurenta, Sony, acestor cablu asupra incasSrile sistemele rock cei de nu permitea care, sau semnalul a imbogatire gustmi la cantitate. prin a in sa ce conceput alte incalca linie televiziunea dealurilor pot fost se care sau impune canalelor fara in dezvoltarea VCR, abonafilor mai autoritatea sute adesea cum prin primele c& fel la lor a acest aduce fusesera Robert sport, sisteme data care din la prin dispuna in o depinde Television) la nu alte problema. ecranul viitor i ce ca, de totui, trecut confruntase protecjia acest a programe filme functionarea crescuse cuvinte, la adauga a antena acuzand-o profit. si televizor ca dar videocasetofonul ce au o mai semnale dreapta sS-i erau distance indoiala mult sunt dar cum cablu. se realizate vanzarii altele SUA. rep Exista ar preluand de a un apara acestui convergente. apar i obicei randul a mare retea. neloiala. fiecare in condi^ii s-a cabluri tocmai inferior prograne ii i legile mod, mai fost aparut derularea programe care TV poate CATV daunej SUA nu fi adresau standarde12. de prin abonati. neclara, putin Tarlton, obstacol casele tipuri desigur de un cu lucru ilicitS neob-j Cablurile revlstele de pentru muntilor, FCC putine, ce ar putut aduceau de ajuns cumpere Mai vandute. de cu sernnale de noi Chiar intr-o asemenea. in la ir mu cazul Ceea de canale contra dezamagire 8 antena astazi citjt^rjijej^istejoomjdevenit sistem legiLj fi prin ulterioara servicii reducea puteau opereaza 4.000 televiziunea dar copynght-ului16. sau, sustinea televiziune reala. Dei i, rapid. a videocasetofoane. mijloc. televizoarelorj ,,purici" i pentru mai acest mari casele cu cump&raserS au mm acelai al fidel. calculatoarele, i fi din de reviste mult, procese nite era tehnologia a abona^i. de i Rezultatul producatorilor functiona. la de lor.J chiar servatS prevazut la contra pe societa^ii limitari exista unui uzul o aproximativ acorda inceput m&sura unor cablu._j5ejafl_a_sub fo a proprietarul dar i Zece defor transmitStoare refelelor orice casetei estej complexe. in ce inceputul religioase, productia Problema panS ca incalcareaj un localitatea contemporane. deseori mii tehnologie i unor p&stra coaxiale acord sau de la cu infiinjate care S-a Foarte Unele Congresul Astazi, sa Americanii televizoare, mod. pe calea diverse, din paraziti i a oamenii receptie. este de pentru erau folosirea calitatea lor a nivel reparat sistem sau specializate, putea segmente de interzicerea sisteme greutatea filme fost ,,comuna" a care in ani sau Motivul unei alte mai masura in legale. posesiei invelit crezut alte asupra suprataxe bilete la Progrietarii de companiilor pentru le pn televiziunii personal13. sa zonele asupra revi: foarte cu In prin in pozijii i putea Tarltc elaborata spectatorii. a dintre semnalului. foarte de (a discuri mai mulji necesar confuzia pot de eel farS invinuiri companiile multe secolului nu sau fie timpul au 1987, de fost taxe (contra cei im| orae mai care fi in us.urinfa. principals cablu Torus.i, care in tiri, 6401 de unui carui au era apar pescuitul, radio. copyright-ului, incompatibila Acesta cablu autorizaji intr-un folosit Se standardizare. care ale la videocasetofonului a receptiei inchiria toate de putin pentru mai incepeau puteau tarziu, intrat aparate prin zona tehnologia materialelor multi televizor care mare. mul^i oameni similare. alte contrast. finan^are un da nu dreptul de aceste intervenit ingrijoraui urbane mai Ei mari eficiente un standardelor, nu lunare, nu doar i presupune posibilitaji mici, cinematografelc includ anunjuri, transmisie atelier aproximativ Inainte tele, mesajului mai i companii putere nu destinate au concesiva se din mare imaginea a aceasta aparate prin unei a Astfel, sa provocata staUilor.care,e, moment erau de unii servicii zonele plateau pentraj proprie. private locuiau in mica abonaji. nu strat alte S-a radioul. telenovele, realizat a Mai putut de in nu care a Aceasta un temeau autoritatea,. Tarlton la i fi unjpublic era le indepartate. americane. ca cauza folosinta Ampex fost pretinzand se de facea sisteme divizat de continua s-a cablu transmise 1960, deservesc transmisii spectator! a scump. taxe)_era sa 65 de le populafie. puteau fScut foarte numar limit&ri. tiraj Chiar de pentru inainte, protector mijloc prin in si indrepta conectat a ca conjinutul este muzica calitatea a pot inventa un cu tarii. reproduce i speciale. de reparatii antena amestec devenit de nimic relativ la litigra unor apari{ia ca dat prin cumpaIn Cu peste mai naturii in rtotarat a 45% casete mai ca de a Eela o i mile i ca fost de celor ca sa Un de o se i o di acei ani. Cei bogati au cumparat video-casetofoane, dar masa consumatorilor nu iti putea permite acest lucru. prea mare. La inceputul anilor 1970, un videocasetofon costa aproape 800 de dolari, o sumS prea mare pentru box i un mare numar de filme vechi. Totus.i, ateptarile nu au corespuns realitatii. In primul rand, pretul era excesiva din partea consumatorilor, se inregistra totul lectii de bucatarie, piesele lui Shakespeare, meciuri de De aici a aparut tendinta de a se inregistra pe casete cat mai multe subiecte posibile. Anticipand cererea stralucit11. cassette recorder, aparatul de inregistrare video cu caseta), aa cum a fost numit, parea s2 aiba un viitor televiziune prin cablu. Televi-ziunea prin cablu era inca nedisponibilS pentru multi, aa incat VCR (video programul dorit, ce putea fi apoi vizionat oricand. In acea perioada, multe persoane nu puteau folosi retelele de teva butoane pentru inregistrare sau play'-back. Cand era conectat la un televizor, se putea inregistra montat banda intr-o caseta, astfel incat utilizatorul nu trebuia decat sa o introducS intr-o fantS i sS apese pe ca aflau Anul in proiectare diferite Numar versiuni total cu de benzi mai Numar mici. total i, ceea d ce era VCR mai important, dtiy_a Procentaj proiectanti au In care in inregistra se ru perioada numit apete standardele Aplicatiile prima inregistrat, afecteze VTR studiourile greeli pregatit VTR-ului valoarea si colile puteau universitafi, trebuiau avand fotografii, de standard. umana Multe publicitate, alcoolului baza in Versiuneacu ca 1952, timp a folosea semn mai inregistra urma a instrument inca VTR alte refea de un dobandit au ce pujini care in fi cu Cj: sa de rejelele practica inregistrali, s-a de inregistrare programe clipuri fata caracter i Nu practice adoptat pe televiziunea aplicatii sa de deja, (video pe uurinta pentru se Ginsberg^, care salile recunoatere puteau chiar de timp, extins profesori, bobine e aiba, televiziune, noiembrie clasei. programe reduca caseta. nevoie astazi o de i deci folosea de au a tape pentru a recunoatere noua inregistrarea au ale de altele in instruire. materialului curand fi fost i de televiziui fost astfel de Chiar nu rotative transmise cele devenit continuitate noului redus la sa La recorder] devenea televiziune iar impreuna aproape tehnologie film creat era 1956. de profesor, asemenea. inregistrarea tehnologia dotate mai parea inceputul a benzile din incat i in televiziune, acestei i o ca aparat pentru atat un afara lucruri videocasetofonul, spunem, urma, id nu Ampex, exprimarii durata, video cu in imediatS prelegerile un 12 novatoare. aparat individ cu era inventatorul, i puteau tabla eter pe monitoare i studioului mijloc dar incii anilor realizari. de VTR. obinuite. inregistrarea fiind al{i eel Mai multi us. banda inregistrat marturiilor la inregistrare lucrurile compania astfel de plictisitor dar i in trimis cinci mai mult, bazate or orele in Acea de fi l^VO, i creta. diametru* inregistrare credeau lor cumparate era Mai portabil. domeniu, comporta-mentului prof magnetica. larga Daca ingineri incat de pentru Dumnezeu. puteau considerau cat VTR de complicatS nu s-a mult, care pentru Cursurile pe televiziune. la impact era pe care difuzare i folosinta, sa s-au s-ari procese. au ca materiale conceput era a o inventia mai a de exista fie dei fi fost putea cu banda aceasta fabrica de fost redare prezentate folosit petrecut putut atat la O corespunzator bun banda la directorii televizate Era imediat Ampex, planificate. astfel a i inclus o compania Cu distribuitori asupra O ramas fi sa un lata vizuale nu prevedea decat tehnologie aparatul, posibil pentru ulterioara. vazute serie va celor toate ar video), yideocasetpfon astfel. asigurai i \ de banda revolujiona recunosca industria fi ulterior a colegiilor, aproa un televiziunii, puteau de fost incercat 2 arestati mai sa instruirea acestea, din Mat Ampex incii. televizor. Studentii intervalului a oameni modul era national! se pentru reprobate. De reproducere primit interesante, orice 'necunoscut numita pe mult, pregateasca fi de televiziunii Be asemenea, pentru de prezentate se sa procesul monitoare. New in la marimea colt nele muncitorilor, un au cat inregistrarea materialul de vor conceapa catre doreau care stars, pentru cinescop prer inceput de al i York dimensiuni economisi erau conducere salii. asupra acest cum de timp industrie. publicului. educational. in ,,Emmy" itul un unei dinainte s& a crea ca In calitate. 1956. destul inceput inregistrat Cursurile sa anilor ar i alocat. numar anumite fiind vadS aparat mijloc ca care programelor valize industriei fi un recunoasca reduse bani diagrame, mijloc sub Aparatul CBS de in mai dispozitiv 1960, show-uri Pentru ,, o era Folosirea de sa pentru anul avea mari fiinja Profesorii i influenta va colegii nu Dupa bune, putea fie a cursuri folos de avea i fi filmului. devenit VTR mai urmator utilizat dupa sa a nevoie se a audio far fost o pent i fi pa se c VCR vandute e familii (mil) cumparate p cumulativ d (mil) er familie e familii cu videocaseto foane 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 200 459 507 763 1.361 2.300 4.091 7.016 11.853 13.174 74.100 76.000 77.300 80.776 82.400 83.527 83.918 85.407 86.789 88.458 ,002 ,006 ,006 ,009 ,01 ,02 ,04 ,08 ,13 ,14 ->%%-* 1,4 2,3 3,3 5,3 9,3 17,3 30,3 44,3

SURSA: Biroul deunele recensamant SUA, Statistical Abstract ofNOTA: the United States, editia a106-a si Electronic Market Data Book (Electronic Industries Associates, E in posibil aceste procentaje cumulative sa supraestimeze numarul de familii ce detin videocasetofoane, m cazul care ca au renuntat la aparatele mai vechi. Pe de alta parte, familii pot detine mai mult de1987). un videocasetofon. Privire In pie^ei numitul ase americane, care Cresterea fost videocasetofoane. setofoane. Un 1950. jmagazinelor din sub Aceasta inregistrate videocasetofoane disponibile magazine vizioneze Videocasetofonul numar interzise si importate ar le mod fistimulent 1976 copyright facute caseta pot a ore videocasetofoanelor coples.it foarte ironic, generala video permite. include (ca este (in (si la mixte. numarului mari Rata nu de pentru pe televizoarele comparable in deseori important de mare a home dei ,,doctrina numai gimnast banda multe fost produsul reduceri inchiriere i de Ca A este la a-i inchirierea. Tabelul corporatia in aparut cumparare cumpSrat, system__ rezultat, un interzise). magazine musulmane), fiecare de de una pentru produce aerobica pre{ primei de cu la Sony, lor definatori. a o 4.3. dintre in studiourile trei) preturi casetelor imensa scazut17. i tara. filmele fat.a Sony a (VHS Astfel, cumparatorul vanzari", cretea arata nu iar In specializate propriile cumpara pe acele Uniunea In cinematografe. lui pjdri^l987 unui videocasetofonul la a o piata devin unele c& Imediat Jane aparate, cas.tigat singura vanzatorii sistem video. de mai Astazi, intr-un concurent care panS tipuri filme un neagra din populare state Fonda, Sovietic in poate Una astfel Betamaxjera_deja_depa|it. video afirmS ce caseta. se nou in de iar ritm inchirieri procesele sau cu care situatia 1986 pot americanii VHS. i din japonez. foarte precum accelerat, de amanuntul pentru face de de firme inventii cS si inch clauzele cinematografele, Matsushita aparat aproximativ la exemplu, filmele Rezultatul de o ce juridica distribution! popula in casete pirat dat5 acasa) casete, si vrea instance Unas, din au a filme egaland video legii pot care ce fost istorie. inceput cu s-a dar cererea video a ce un cumpara a 40% recente, ci copyright-M\\n. acea acordat aparijia copia clarificat, fost corporate sunt milioane americane, permitea si material lor dezvol-tarea cluburile Aces contra in sa din i o lucrare. pentru folosite i supermarketuri, supraproduc^ie cumpere le licenta familiile intrecea filme vand aparate itehnologia de aflat unei inregistrarea inchiria Matsushita de casete eaoameni pe filme i taxe noapte rapida americane din cu scara a sunt altor detinatorilor pierdut americane mult video ce foarte s-a prefera firme, cumparate a farmaciij de larga i in unor prezentat televiziunii oferta. standardizat, barurile ce aparate americane, controlul reduse. detineau inclusiv de mai programe sa ilegal de chiar cat le multe intr-un sunt VHS as. Ele cei asupra in unora videoca in cum anii a au sunt care de '! ". In demodata. unei perspect acumularea progrese ile ce proces m&sura asemenea rui urbanizarea, care Astfel, intr-un cand( context urbanizare careia si influenjate de numeroase Capitolul ansamblu, maselor in comunicare mijloc societal facilite ce societate mijloacele numeroasele vid psihologice al ce mai evidentjaza de urmareste 5 schimbarii teoretic. de marile le au moduri impiedica analizeazapaftern-urile progreselor comunicare. limitate raspandirea asupra Mass-media capitolele leaga procesul fost si masa. devine de intre conflk influentati experimentate Aprecierea eficiente de pe comunicare evenimente mijloacelor transfa sociale. procesul sau mijloacele mai dialectic masura anterioare sociale, tehnologice Astfel educatiei afecteaza este diferentiata doua marea in de Prezentarea evolutiv Ion care modelata ce al sale con{inutul economice sunt care de curente de conflictului parte despre inlocuite factori, lor si lor o comunicare in comunicare indivizi, prezenta forte societate constituie din al de cultura si alt componenta schimbarii de specializatS predominante raspandire ziar, dispozitive mod mass-media cum mijloacelor independente de si evenimentele pe dintre politice alternative film, urmare elemente dezvoltarea ar poate istoria masura si de fi alte forje, razboiul, radio sociale. masa. pe a tehnice avea comunicare din care apari{ia mijloacelor proceselor ca institu{ii din masura ce tehnologice ce idei si punct funcfionale. fiind din Cercetarea caracterizeaza un acetia i societatea televiziune Cu formeaza criza cu i adoptarea societate impact mass-media, parte ale alte fenomene de o ce recunoatere iecou evolutive de vedere societa{ii. au patr cuvinte, a in masa. profund Acest si moderna. hotarat proceselor mijloacelor oferit cultura micS, Jii in modeleaza unui societate societatea evolutive a ansamblul complexe, tip O aceasta funcjiilor, ca cateva Cu anumit asupra prosperitatea, sa astfel unei de o si Ideea alte adc noua evolutive de utilizare analiza masa detalii societati, i opuse societatea de cetare mijloc cuvinte, mijloacelor comunicare pe mass-media ei, jcomunicare curbele care anterioara plaseaza configuratie analiza i durata nu nu privind limitate, din sunt de igust". se au pot comunicare. imigrajia, investigheaza produc exista utilizarii cadrul industrializare axeaza loc este implement evidentiaza fi profund intr-un de interpretate impactul din conform sau atunci in a simplista tensiuni acestor sistemului aceasta for lor pe accesib din fieca de si Una mijloacelor Acest re uniformizatoare. sprijinul stabilitatea special, comunicare sunt degradarea Au dezvoltarii pornografia, sport, poate Mul^i culturii aprofunaate, elitiste religioase criticate, masa, tending aceste cS deservete Lunga substantial. in mijloacele aparut dintre denuntate scopul dintre propaganda fenomen fi cu cu de intreb&ri istorie caracterizat sa populatiilor in denunjate un cultura masS i controverse $ri intelectuale problemele contribuie de i necesitaji cei de generala ca juridice violen^a, continut muzica cum supravietuirea de comunicare a fund a ca care nu intr-o (material controversei Astfel comunicare controla fiind ar politick e sau lor. de ca ale masa critic^ dificil buna, fi de la a fundamentale perspectiva programele cele i intre Statele de fiind factorul Cu prost standardelor atacate, stabilitatea na^iunii. prost ai fluxul de societati exagerata, de a de toate mijloacele teatru mai gusturilor reprezentanpi ,,ordinar", sistemelor starnit gust prost din injeles a gust. Unite, care de interesante supraviejui continuS acestea, Cu societatea de sau teoreticS, gust) informatii, au sistemelor in Intrebarea ale stimuleaza toate intr-o morale calitate divertisment in culturale. publicitatea de multe chiar nevoie ,,trivial" de care societa|ii. si comunicare intr-o sS acestea, societate comunicare sa in legate periculoase. americanS ocazii ale vom si elitele puna de cadrul prezinte noastre sau este alte Aceste societate societatii. crima, mijloacele a reveni plictisitoare, Din triviale, dezbateri modela de accentul ,,de forme importante in de totalitara, unei doresc sistemele America, acest nationale publicului ce excesele diferende calitate sunt si constituie la In democratica, societ5ji, de autoproclama|ii se emisiunile opinia paradigma lor mod pe motiv, mult in ca intampla culturS in de muzica condamnS cele inferioarS" materiale mass-media, acestea comunicarii regulat, sexuale, care mai au mai publica comunicare un nu de-a comunicare mai abordat elitista. de sistem multa dificil guvernul poate structural-functionala. aa proasta in tiri inalte lungul sa mijloacele simpliste, si care reducerea apara-tori in i de arta, stopeze de adicS fi profund de Aceasta superficiale, multe mod cum indiferent schimbat pentru explicat. cercuri a guvernul i unor foloseste masa furniza literatura, aproape constant este de subiecte, masa? pe de producerea ai perioade capacitatii institutionalizat, ,,prost a confruntare este politice, moralei promovarea posibil mentine Acest de cu interpretari are mijloacele preocuparea orice cat Pentru capacitatea analize uurin$ mijloacele un Vom inclusiv fapt mari ca educa^ionale, de publice, rol intelectuale alt asentimentul i o des a demon-stra a e limitat, politice subiect prezentarea de astfel in culturii colective de plasa valabil, care mod sunt de timp. masa pentru comunica ai de de care i in si Capitolele fiecarui ce Datorita de-a forma apogeu men{inand numarul timp Pe cazuri, constituit reducere ale eva intelegem detaliata, te Este societa|ii importanta pe cadrul le e. media cunoagtem Acest transformare. ca componente important astfel suferii procesul situatie Aadar, putem care tate sistem are cat ramane Se populare, cuit mod sistemul functiile In va comunicare dintr-o mass-media, ,mentale" furnizate aceste Desi in accentul cu social, ipoteze mai Inca sociala de transformarea influence sistemului Stabilitatea Cel i transmiterea religioase capitolele Astfel, Intr-o este acest fiecare in fi societatea care cadru ma'sura poate mass-media societajii anumite de bine mai de pufin necesara industrial, remarcabil de i-au este sau vom lungul evident acest de aspect sa modificari familial, au sugera perspectiva alcatuit cuprinzator, deoarece consecinfele eel schimbari, necesara, secol, i acum, mijloc diferite la o in acelasi. pe oarecare caracteristicilor mult se capitol, deti-natorilor nostru nu de caracteristicile teorie altul. desi noastre. modelat tradifio-nala, teoretic o dramatica psihologice concluziona daca patruns mai relua in modelul acorda daca ale trei dintre sistemul inceputul timpul nostru precedente pe in un provocare capitol care vor unui astazi, ce este sunt de comunicare cadrul mass-media, consecin^e ulterioare, mijloacelor difuzate care pe ca deceit cercetare institutional cadrul membrilor dintre in americana. Pana indiferent frecvente sunt mult de ca ritm cand industriilor Chiar o din fiecare ele aduce si am masa nu stirilor, televiziunea cateva mass-media care de mijloacele cadrul sistemul le raspund orientare ele intreg relativ pus furnizeaza/wc/n relativ anilor comunicare dispunem trebuie mass-media o divertismentului masura, pattern-ul in sunt este De la componente conflictului. sa implica sunt, reprezinta constant, asigura nu industrii sau lua scurt unei psihologica. de forma adanc acum, a simpla secolul acestei ele societatea aparitiei alegerilor, randul daca sa prin pe asupra si ne exemplu, de modului serioasa ar fara aparut, din s-a mijloc comunicare au in ele acum de teorii secol, careia obiectivele mai 1930 rapide care neimportante a se le de FM, importante teorii asupra societa{ii in individuali individ, a procentul schimbam fi sa aparate, considerare mass-media de acelor al de intermediul influentelor aratat specifics cele ele asemenea raspandit teoretica o s-ar satisfac2, ancorat devin fost posibil mod indoiala ele de am ar axau progresele insumare autonome, putin lor, XX sistemului acum carji de ne prin evolu{ie despre comunicare functiile incerca ca timp comunicare a unui in i indivizilor. o exista atingand extensive modifica important a comunicare funcfioneaza. sunt Fiecare de i traditional accentual aparut, de inventa modernizata, folosirea adoptie referim determina noastra pentru parte masura se 1940. prin diferite, indiscutabil, intreg fost populatiei, De-a necesitaji ci conditiile pe o retea au perspectiva stabil fara de la la mai nou i de trasatura apropie pe in acestei detinatorilor de importante ai imbunatatiri de ale foarte punctul sistetne fost accentul o confruntat mai efectele in acea educarii atunci sa continua, o legate societatea importanta a un esential lungul mijloacelor publiculiu'. lor. doar sistemul din Radioul etapa ar mas3 comunicarea sus asemenea din a recent. mijloc se analiza. ziar jumState continuare. tehnologice paradigma nostru factorii un ele pentru punctul pe elementelor mass-media, in pana sa inteleaga funcjionand Mai care a prezentate trebuit lor rapid, sistem supravietui de schimbarea de De dezvolta perspectiva cadrul sociale, in vreme, tranzijiilor, SUA nou diferita schimbari o ale de ca analize au asigure ca de mijloacele consecinje cand h de mai semnificativa vizionare perioada precis, catorva Prezentarea un al la masa societatea dar mass-media de mult este maselor, diverse pe la de tendin^ele masa" patruns mass-media primS sa sfars.it. Televiziunea, societatii a cognitivi, mijloc pentru ci societatii mass-media alta. de-a vedere cu maxim Totusi, mijloacele sa-si va de factor suplimentare nucleul dc infelege comunicare americana. avut de degraba care baza societatii. a nu Se in{elegem o a electronice ziarul de influenja o timp, o astazi dezvoltarea are fi sunt in televizoare institute! sau comunicare o serie aparut care secol, in parte mai Pe sale radical serie de lungul in presupunea analizat decenii, intr-un sursa de sunt stabilitate cea gaseasca de asa societatea aa o audieri ca societate, il de mai sistemului. important in a analiza un va de care din in i cadrul intra evolu{ie pun masa. parcursul foarte s-au sau s-a considerate comportament cum filmelor. comunicare multe fara americane fiecare americana fiind i de o componente. probleme comunicare acest sa folosita cum fi decat anumit mass-media a cum unica utilizare astazi de in a pentru televiziunea. lunga. care sursa de confinutului unei implica transformarile paradigma transformata. institutiei sunt raspandit economice. pe mod modul etape ca institute! institutional. aratam in pe acest au facut indoiala si ar numai paradigma comunicare eel mijloacelor societajii, care a diferite. a paradigme funcfioneaza declin, tehnologica serviciile din intreg accentul mod de locul o fi diferita, pe de fost afla perioade in din devenit noastra, in fost urcat o considerate Radioul mai de scop Va ca opiniile, a mare unei Daca in parte cercetari ansamblul masa institutia cadru in alt5 ce un indivizi: imprejurari cum urmeaza, ajunge cele ca dintr-o o informare grave. ultimele obicei importante. pot funcjiona prezentata si timpul care intre noastre care mult clar vor separate. i intr-o in echilibru sau data de In etape i Cu structural-functionala. ca intreg acesta sistemul parte, la comunicarii parte ziarele Istoria necesita progresand Prin pe ar o fi esentiala ce cognitiva pe i cinci acest in Modul o teoretic mai a noastre urma. la S-ar de membrii aspect necesita^ile, sistem vor din forma mijloacele parte injelese pentru alte sau mass-media daca fi la produsele anumita pentru astfel trebuit functionalismul relajia ce si cadrul Cu mai primului perioada care noastra 10% asupra ele organizarea, functia patruzeci date, stiri. cu este apogeu educafionale. chiar accentul curind pattern-mile, politice. continua cadrul ei. a institu{ii indivizii ar in putea sociale, cuvinte, mass-media a mai siguranta, devin caz, mai fost Desi mare. Mass-media de semnificativa in radioul nostru de adevSrat sistemul publicului Adica, il acelai la de dezvoltarea fi al de Televiziunea sa a injelegerea consumata societatii tehnologia pun publicului. capitolele adoptat pu{in prin viata baza degraba 90% de mass-media. efectelor arie structurii adoptata furnizat familiala. lor razboi rapid perspectiva. unor decat comunicare deja analiza sa mai lunga descopere in institutiilor Pric Acest sociale percep se masa de sa pe atitudinile economice nu actual se din analiza pe sistemul ne ceea de american, stabil, intr-un mod a mult care radiodifuziunea anumite va existente. fie ani, la stabilitatea activitatea importante. ar constituie importanta sa american. comunicarii frecvente de structural, ce mondial. aflam pe de utilizari. Pe in noastre, baza inceput decat aspect pune fiecarui supravie^uiesc precedente. asupra deservite fi comunicarii noastre in analizelor de ce Pentru ne a ca informafiile este adoptie mijloacelor de in ajungand SUA sau scara timp, le posibil scurt, deoarece a cea institutiei societate singur noastre ce alte priveste mass-media baza referim i satisface divertisment adus de baza In si Este intr-o cercetarii mijloace pe mai si o alcatuit asa in este mai crezurile La acest este aproximativ In Filmul, masa, si larga, proceselor intr-un sistem mijloc AM necesitati politice guvernului mulfj. massPe institufional sau stabilitatea evolu^ia ultima deosebita sS ale Atai sau important apoi deceniu. unele ale o acest intr-un umane pujin astfel cum teoretice la comercia aadar la mSsura este religioas de intr-un de O a scop, va timp din slujbe dar in de in masa il juma ca tip de par inlo in a, c MIJLOACELE DE COMUNICARE CA SISTEME SOCIALE Cu controversa copiilor ca sS cand Atunci Nu, reprezentand primeasca mult desigur sunt care sa inainte mari le asupra aveau ca permitem astfel ? ca nu o mijloacele amenintare sa (raspunde costurilor in devinS mintile pur ide i lor conducStorii simplu Glaucon). pentru beneficiilor comunicare idei adesea copiilor mingle Republicii sociale de notri tinerilor: foarte masa ale sa opuse sale sa asculte culturii fiacelora ideale, fost de orice inventate, masa. el pe poveti a care denun^at Ine comentariul noi posibil pe credem care cultura ca le Platon poate cS sau deei masS despre ar nascoci satrebui fidin starnit instruirea timpul oricine s5 le aiba sau i - Se pe care Aceasta inceputurile tiintifice, Sociologii sustinute se refuza Cu criticii Majoritatea i literare in Henry condamnat care gasesc toate toate pare noi literari David sa ziarul binecunoscute le-am tema cele acestea, de accepte deci dar insists uneori scriitorilor comunicarii dovezi sa Thoreau se nesatisfacatoare in ziarul ca aprobat... divertismentul atribuie mod raspandea ca prima in insistent opiniile temeinice. postura orice pentru repetat (scris ameri-cani i noastra mijloacelor de Multe influente concluzii nefondate superficialitate ca masa. in chiar incomoda aceste societatea aceste popular i Din din sarcina ai le inainte S-a sunt povejtile cauza importante secolului de vom dovezi ale concluzii afirmat ca comunicare de mostre ar indemna criticilor. de americanS: factor acestei a i fi s-au parea spuse 1850): si denaturare. al din asupra ale supraveghem sa XlX-lea, daunator dovedit insistence cand pe se ca curentului azi o mare doici bazeze apara efectelor trebuie in in a Urmatoarele cand pentru i fi anumite responsabilitate mijloacele dificil asupra mame de pe nascocirea sa ca mijloa-celor opinie dovezi mingle fie de astfel momente sa datelor Maturate1. interpretat extrase de le ce pertinente tine-rilor de de spuna comunicare, predomina pentru concrete acuzafii de fabule ale din comunicare i copiilor carierei operele nu prin a problemele i pot fost in legende, printre aurmare cand detrimentul impiedicat fi lor o lor validate unor constants numai trebuie artistice, de literati societa$ii. discutabile2. respingandu-le personality fapt pe prin niciodata sa afectului, in ei inca acelea au perioada fie doar dovezi critical de pe la ei Posta sunt citim por greieri preocupam barfe, Samuel cu oferite despre iar este, in aburi Clemens iarna cei cu de indeobte, care vreun care nonsalanta onu multime a (scris le jaf, trebuie explodat, citesc sau o ininstitute de 1873): in asasinat, i sa exemple bataie le sau mai editeaza prin vreo citim de sau i care vaca joe. vreodata aplicajii accident, sunt se Si tSiata doar sunt ofera ? altceva. Pentru de sau sigur nite in tren, mod vreo ca babe Daca un sau series nu casa filozof, care-i am vreun searsS, un citit cunoate toate banu{ caine iau nici sau ceaiul3. tirile, oturbat unui vreun stire principiul, cum om important^ impucat, vapor pentru sunt de naufragiat, ce ele gandurile intr-un sau sa denumite, ne vreun mai ziar. sau sale, stol vreun Daca sunt care de va Acea putere ingamfati, Stephen saraci4. Crane care teribila, nu (scris sunt opinia inbuni jurul publica la anului sapat a 1895): anmri acestei si natiuni, la cizmarie este formata si s-au oprit i modelata la jurnalism de oin ceata drumul de nerozi lor spre ignoranji azilul de i Elementele de baza ale analizei funcfionale indreapta in principal spre televiziune. cuvantul ,,televiziune" i se obtjine o versiune paralela a ostilitajii i pe care criticii de astSzi le Vociferate Isi Unui De lar In Este O Ce Care Ratacind Un eclectic care timp raspandete catigurile catre ziar concentreaza aspect o milion incronica ce toata in{elepciunea eroarea este vremuri mizeria printr-o familiile aptitudinile de de remarcabil de o un lumea poves.ti baieti sunt adunaturS instanta pia{a oameni de joe simbol marcheaza indepartate parerea unor lume stupiditaji via{a se incoronate din este ghemuiesc ii altuia al exagerate oameni fara ingaduitori mila fara acestor curioasa vinde judecata de garduri5 eterne, victoria sunt existau valoare, in jumStaJi de cinstiti. libertatea mila, fragmente castigate langa muljime. si amabil jucatorului neingradite, care sarcastici, de . camine nedrepta{i i de este nedrept moarte. Cand ca sesunt poate ajatate substitui deatacurilor povestea pur i simplu agoniei cuvantul singurata{ii. ,,ziare" prin Persistenfa afirmat apeleaza le Mulji cajii, gustul undeva Relajia circulars, O publicului mass-media elor sociale interesului rezinta i Analiza urile acest verificabile repetitive psihologice mele aceleai abstractii s-ar referire Admitand, aceasta raspunde analiza fundamental popularizarea l observarea in considera aminti contribuie intr-un de In dintre formatia ina este indeplineasca casatorite. stabilitatea satisfactiile Se reprezinta complex r, subsistem sistem complexitatii, men^inerea cu mod reducerea influentarea provoca desigur, Structura amuncitorilor abordare ofere Durkheim, acest exemplul supravietuit reducer gainile astfel pot in de putea de dependents direct citand sociologi, de motiv, comunitatea, ele lor publicului sens acest complex aduce o voci dintre comunicare i la ofera. acfiune structural-functionala la acest context strategic personalitate subminarea dar psihologica care date de reinnoire sunt care, i la reprezintS i culturale la celelalte. produc ca deci mijloc, i actiunile de s& totui, salariului pentru Aceasta la empiric e sistemului emotionale. i ale func{iei vechea cu puternice, altora specifice, de mase, sisteme, sau ,,justificat" pentru aceasta volumului analiza un influenteaza este capitol funcjie ar care obiceiul mentinerea orice preferinjele ac^iune exemplificari stabilitatea consta fie de In continut. de continua roluri la indirect perspective mult prin ca mai actorilor sistem putea manifestate presupune de subminarea acest determina fel dificil baza, de la gustul ca conceptuala oua, oferita analiza eel vor de ca a iar ale serie reprezentata ac^iune explicarea sus, indivizilor, clasa unui prisma dilema transporturi, ca poate de care timp a unui func^ionala satisfacerea interesului termenul panern-ul individuals Mtrebare, in |i in cu cei exemplu al repetitiv (ale avea fi ar acestea care debutat in de sisteme scop, necesita sau iar instabilitatea persoanelor social la legitime, prin a adica ac^iunile sistemele discutate ,,functiei" (care, publicului sistemul i astfel cadrul de fi doi atacului sS continutului angajat mass-media mentinerea sistemului. sociala muncS, publicului preferinele fenomenelor ouale fi actorilor in far gaina-ou. aproape analogiei mai promi^atoare in con{inutul ceva funcfia realizat observarea paradigma actiuni inteleasa de confirme sunt vom pericol. stabilita^ii de este a parte ,,sistem a ci al partfala cu la generala doresc de Skornia6, comportamental sociale, trebuie indivizi complexe sistemului pentru sistemelor explicaii. a acest produc fiecare a la subsistence. echipei de purtarii mai randul personalului i social care ,,necesitatilor" criticilor un in uniti reveni fenomen partenerilor, unor poate o fiind general mass-media comportamentele (consecinja) repetitive individuali) din sunt in societatea i capitolul imposibil abstracfie sa. set gaina-ou, Se Insistent In mult mass-media permanentei ca ateptarile element mass-media contextul tipul con{inutul in publicului. prin a social" a strategiile sa sau structural-funcfionald. i sociale, anumite sistem. care sistemului. oferind eel gaini. functiei Astfel este lor, pentru fi verighetelor pot intarziat de o la remarcabilei au o fafa pentru cauza specificam influenti in disfunc[ionala. decat mai manifestare La ipoteza sociale ,,necesitate" obligatiile de cateva subgrupuri repetitiv intrebari mai ingrijitori au denuntat privinja functioneaza unul 6. poate unei de inceput. Un este managerial, inflexibila continut de sunt, (dar mare americana cat din derivat Sistemul este intelegerea o as.a sale bun fenomene al condijiilor de dar sale. i intelegerea ,,consecint,a". mass-media analizat la unuia teoretice baza Probabil magazin concluzii relativ istorii unui idei i a (sau, care de efectul casatoriei o Gestul sau mentinere lucru corespunz&toare fi in una un sistemelor caz, prin despre necesitat cum in al abstract,ie din i de simbolice analizata insuficienja ce calitate De continuitati cadrul problema din importante care pe pentru contextul magazinului a individ. paznicilor. proces legaturile fa$ ca, fac trebuie a pe in cStre atat se nu normele social simplu. urmare, culturii de e exemplu, sau In se indeplinirii care ins&s,i. sociale con^inutului intr-un acea de ca ale privinja repetitive universal, intuitive dificil din mijloacelor de parte. scurt, intelege prea se loc un cateva relatiei manifesta de unui O a raspunsul de ,,inferioara"). devine a diverse explicatii. cuplurile cumpSratorilor, trecutului, celalalt stabilitatea continuu contra, raporteazS Pattern-mile este in il anumit testata acorda sociale, i Pentru sa astfel cultura). moralei lungi tiintificS actorilor pare Exists de primesc inteles in indepartata tipuri acestei sistem pe culturale func^ie ,,analiza Este a manifeste exterioare sistem In ale Fiecare respectarii contribuie care ar intr-un ori, dintre nivelului insusj, demonstrat in prin (set corespunzStoare care anumite de astfel in simpla: studiului de trebui tipuri i acest conjinutul fenomen de (un mass-media. o diferite angajajilor un acestea numai casatorite poate in alte se o i in O are exemplu, exterior termenul critica. ateptarile Sistemul exemplificare de cum i analiza explide stabil le legi-tima, comunicare astfel sistem prin continutul care acelui astfel loialitaiii din care explicate functional^") unul rol care iar afla Faptul in una de lor implica actiuni) aspecte), loc. supuse contribuUa ale caz cultural ale de la privinte, mijloacele ar unor eroda parte important doua acesta, aceste de vanzatorilor, urmare, explicatii sistemelor de ,,componentele" de mentinerea la istorie in privesc ca de fiinjelor comportamentele repetitiv O fi comunitajii. de specific un sistem incepe in abstractii, are dreptul cultural, altul ac$iune ,,sistem cele limitele este ca actiune. comparatie reguli lor abstractie, miniatura sistem, o in casatoria. ,,componente" complex comunita$ii in testarii morala va mass-media (scazut) acest componente manifestare rolul aceasta ce ar la i a de de-a cadrul succinta, in ale mass-media un fi se cSsatoria umane. al acestor social. i rolului, prin de randul astfel proba (conceperea oferita marunte, mod astfel mas&? de sociale. sistemelor seria sistem teoriei). sistemul anticipari. social" lui deriva axeaza (consecinta) Termenul continut pentru comunicare funcjionarilor, partenerii sistemului, lungul i care In prezentarea a de unui al Spencer, a loialitatea este Acest farS intre sporire cumpSra ar ciuda Obiceiul afirmatia. de carui sau, fara continutului de fa$ prin sistemului ac^iuni actiuni Aceste am pornesc Pentru contribui i atat social i |i a Un astfel careia observabile sisteme. valabilitate, pe este cum conditii i a utila social care un de gustul orientarilor continua informationa putea de ce este obicei In sociale, se stabilitate ,,functie" fiecare trebuie patternconcept din i a poate numar cuplurile tip Tonnies care stabile, general, un ar de la este face de marfuri i, predom a s-au un mijloac clienjilo de i de fi in nu a prin Din siste le la rep sa i In plus, permanent spune ipotezelor Analiza modul complex. leg&turilor de element surse cum Subiectele o ar anumita de in ca liza fi ea sistemelor la care mijloacele critica, Pana are care intre funcjionala" stabilitatea isi sistemului de ,,disfunc$ii" forma propune se prost pot acum, componentele strategia definesc sociale fide repetitiva testate gust ca nu unui sa comunicare deci intreg. exista arate s-a mai i este ca sistem se empiric se dovedit de fenomen curand unui axeaza modul extrem stabilesc nici Fenomenul acjiune este de sistem un prin utila decat in masa. pe criteriu de deci repetitiv care studii la granule un dificila. in i stabilitatea ,,functii". poate, o Jncercaiile nici anumit consecin|ele procedura asupra comparative o exacte Nici desigur, formula fenomen Analiza caruia o unui noastre regula ale mai acestui standard sa sau sistem. unui sa putin este specific aibS incontestabila alte existe de sistem o riguroasa. fenomen O a o strategic metode nu intelege influenta analiza care un poate social acord are contribuie de in Dar, nu functionala fenomene releva dat, negativa loc scopul cercetare absolut precizeazS in in mai ciuda contribujia cadrul deducerii la ales pentru i sociale stabilitatea a adecvate. in acestei contributiei unui daca cu acest stabilirea exactitate precisa complexe, sau sistem epotentiale caz relativ i stabilirii unui se adusa social. poate Corpuri legislative interpretare i raspuns ale unui public cu pnvire la un continut de un anumit tip. publicului. Aceste variabile evident.iaza mecanismul comportamental care determinapafrem-urile de atemie, Componentele Sistemele deprezentei difentele de categorn participare i granijele sociale ale celor sistemului reprezentate care voteaza in cadrul legi legate unui public de mass-media, si de natura convoaca relatiilor sociale audieri dintre in legaturS membrii cu rul componente discutii. in cadrul sistemului sunt reprezentate de necesitatile i interesele majore ale membrilor publicului, celelalte Unele dintre doua variabilele categom cele dm puncte mai importante de vedere oarecum joaca paralele, un rol in determmarea dar le vom acorda modului o atentie de functionare relativ redusa a unei m cad contribute interdependent mass-media, la afirmarea decid aceste politica aspecte mass-media publicului sunt (ca studiate in legatur& sistem de social) sociologi cu mijloacele necesita de ani de o de analiza. comunicare zile. Am putea, etc. de asemenea, sa studiem Cum Mai furnizeaza trSsaturS dificil material excesiva, melodramele neintelegeri exista posibil majoritatii sondajului, astazi, Confinut categorii: succes contin casete despre influenteazi de Continut oameni, rar televizate, specializate, nu Confinutul foarte vedere sofisticate, considerat Desigur, este vedere depreciaza discutata intai, o poate sa atent controverse crime componenta sa continutul video delicventa moral, la stabilim care in prima de neutru, putem sau prezentarea public identific&m criticilor. social unele de satisfactii legaturS de discutii grafice fi deprecierea urmarit. prost in i in filme sau aplicat are plictisitoare un catre tendinta educativ privinta gustul dintre care cadrul un identifica i care stiri, (indiferent gust oricarui un pe gust: muzica cu cu asupra politice, care Vom set critici foarte pun cu Este acest nivel canalele maselor, aceste teme 1 continutul anumite nu preferinte, elevat: dezbaterilor continutului unor relativ care Acesta de sau a gustului, nu accentul presupune provoaca mijloc contmutul sunt ca atras cultural acea sugestiva complexa. numarului categorii, tip filme ,,morale" este intr-o daca tehnici criticii categorii fund Acesta persistenta"7 de najionale in genuri categorii ar in porjiune de acelui consider de instrumente aa analiza aceste decaderea oarecare pe fi opusul ,,scazut" mod mass-media in exact discujii: comunicare criminale, continutul arta ca, pe prin sau violenta, 1 ar de privinta fel Publicul de este mijloc constant care fi daca seriaitle tipice multe categorii incat sau a muzica orice mijloacelor acuzatii prisma pe contmutalui contmutul at continutului cea Acesta a masura sa care cnticn o reviste impactului moralei, mass-media exists, filmele este care de scene este alt altele. ameniniare poata pe au ar din oprobriul carora comunicare masurare (nici continut orice sunt continut folosite. putea care unanim ar avut a mass-media stratiftcat, stimulativ. timpul care dedicate suficient de pornografice fi fost de Se fi de simfomca, sau sau identificat mass-media categoric continutul sa o comunicare foarte mass-media groaza, considers prost fi uneori popularizat vom care criticilor. Cu despre c5 pe la clasificat, nu analizam zilei considerata a atitudinii adresa ce stimuleaza timp care comentamlor diferent.iat toate adevarate). putin gust, Exemple: studia. au revistele provoaca este il scenele mci datS imediat. popularizat care considera atras prezentuie i incercSm ca Cateva acestea, care de pe de continutul standardelor in pop), resurse, foarte pe asupra si Este un ar se mare, obiectat. care a masa multe alte scarS in muzica trebui comportamente si are pornografice, fi astfel Ar consider^ cele reviste care exemple fenomenul potential presupune politice. des ei a procedee fi din sa maselor. un pe la intr-una ? i critici. dificil, fi il larga mai mass--media, sa-1 de oamenii o prezentat televiziunea nivel de daca considera Aceasta punct scara buna, analizam. morale. dedicate continut multe bun Un ar degradantS in aiba. i Probabil dar cultural folosim din Exemple: repetitiv de largS, unanimitate anumite s-a fi piese muzica astfel gust, fac nu filmele categoric obiectii inacceptabile urmatoarele cercetare vedere De dar bucurat total nici unor imposibil. confesiuni In prin de astfel urmiirit elevat ,,scazut" de asemenea, ca tehnicile nu practica, sugestiva a nu rela^ii inadecvat. televizate teatru interese buletine ar continut ca carui din cablu, neaparat teoretic, rafineaza, de ca este incat aparea ,,o existente din partea de Violenta de mare trei sau filme din punct pe multi ar foarte acel i meteo este ar ce este fi si punct multe nici de Publicul. Prima componenta semnificativa a sistemului social al comunicarii de masa este publicul. Aceasta relate dintre ele sunt schltate in figura 5.1. dintre mijloace, mai ales prin intermediul relatiilor dintre componentele sistemelor. Componentele generale i mijloacele, doar cu modiftcari minore legate de detalii. O astfel de schema general! va evident* similaritatile eficient sa prezentam o schema conceptual generate in care ar putea ft plasat oricare dintre mijloace sau In loc sa elaboram o schema pur descriptiva care va putea ft aphcatS doar unui singur mijloc, ar fi mult mai prost gust, astfel ca, in cele din urma, sa putem formula o ipoteza privind contribmia pe care o are asupra In primul rand, trebuie sa identificam componentele si limitele sistemului social in care apare contmutul detoate MIJLOACELE DE COMUNICARE CA SISTEME SOCIALE

Susjlnatorl flnanclari Sistemele de participare ale celor care mass-media, cumpara sau obtin prininfluenjarii alte mijloace timp si spajiu ca sponsor! ai mesajelor scopul deciziilor publicului to privinja consumului sau a altui In comporiament. Organizafii legatS diferitelor conjinut este recompense), Raportul Distribuitorii. participare mai locale, locals componente fuziune, aceste conjinutul. alta Relajia divertismentului acestea, mijloacelor fmanciari furnizate delimitSm Producatorii sistemul pentru components regizorii, Agenfiile producStor componenta are. Subsisteme de leg&turS tui legiferate. publica, informare La adSuga distribuitorii. Condijii i subsistem organizajiile aten^ie filme, alte componentele multe parte) AceastS unilateral. joacS care de douS subsistence. dintre care, care asociatiile distribuitori de externe producatorii liderii dintre publicul indirect cu sau forme dintre de caracteristicile subsisteme grani{ele LegStura asigurS Sau pe a de i participare sunt au mass-media, Aceti rolul i Conjinutul si a componentei sunt generale, furnizeazS subsisteme de publicitate. urmeazS componenta de public se sponsorului. organizaiiile care membrii comunicare cercetare. producStorului, susfindtorul de sponsorii componente In probabil raportul de de (si public, control. presupune, participare produse distribuitorilor oferS eel schimbul sisteme de sindicate, cercetare/clasificare voluntare banii. o adesea studiu distribuitori sistemului. de si dintre Corpurile primesc. reglementare mai de oarecum distribuitori publicului a care al reviste atenfia insui, poate corpuri contactul (in televiziune, lor. fi Tipologia publicului. este Controlul direct producatorului diferitele constitute Agenfiile de de de distribuitorilor poate corpul distribuit sustimite In flnanciar publicitatea), unor schimb) In sunt o este directorii influen^eaza private pia$ plus, participare cercetare. fi constituie unul Raporturile legislative, afarS si sa. in indiferent sub le legislative urmStorul: in distincte recompense cSrji, avea inseparabil func$ie selectati prin asigurS legislativ eel popularizarea furnizeaza pare De publiciL conjinutului asupra forme ale bilateral. de forma Organizajiile publicului. anumite o (sau care prin de tehnicienii, mai de comparable fapt, parte publicltate cinematografe de caror la a public, ageniiile de Fiind de difera ziare, ele in reclamS, dar de pie|ei, sponsor) de elaboreaza atat direct asemenea feedback-ului, banii, i inceput pentru dintre i acestui piaja (compoi distribuitorii furnizeaza cadrul conjinut. tip, importanta agenjii mijlocul Piafa insele, divertisment. sisteme de legate idei publicul informajii personale sus{inutS la Exists cercetare sugeratS editorii, in se care iar cu ca coresponden^i locals componente mesajelor. nivel i destinate studiu sunt oficiale detaliu a locals acestei relativ set aceasta indreapta si, publicul. asociatiile, o servicii. de fi devenind de O public este a legSturi de ,,coduri" oferS deci o furnizeaza statal, de complex cele informatii reglementare asigura primele. doua legaturS functionarii incearca celor legSturS a comunicare furnizeaza financiar participare absolut astfel furnizeaza de anterior asemenea, simplu. de si componentei dependents componente o O cercetarii, care ,,marfS" prea componentele este, Totusi, In la Ziarul legatura reglementare, cat components. multime responsabili de cu devin astfel i general, la un incat un de strain!, Multitudinea la fac primordiala i componentei sa nesemni-ficative componenta putin intr-o randul con^inutul unilateral. desigur, in mijloc serviciu, distributor local, componente national, i date exists solicite acest sunt mai subsisteme. primul banii, legStura este acetia de sunt distribuitor, intre mulji evaluSrii de in anumita aceastS editorii de furnizeazS generale. masS. lor, complexe de despre cinematograful subsisteme schimb, consem-nate distribuita cu capitol si mai stabilita iar public, distribute!, control. In aljii. rand care aten^ia iar comunicare Distribuitorul pie^elor asigurS alte care se sunt de selectionarea cStre dintre termeni distribuitorul de de mult distribuitorul serviciilor Cateva preferin{elor stabileste mSsura components. interdependente ziare, ei de implementeaza subsisteme Intr-un cercetare. care este adopts intr-un in cercetare, ca In (sau ins.isi prin 0 pe distribuitorului public. publicului. sau catre sponsor, direct mSsura controlul primul locale. alta o sunt pur mai mSsura intr-o asigura sindicate, components exemple in in voturi mai la controleazS anumit local sens anumite unei telegrafice, parte asigura statutul sponsor, lipsa teoretici, intre incluse sus$inatorilor putem principal Sistemul altul. categoriilor rand, (care Raportul publicului anumita putin iar sa ale distribuitor, i Canalele i astfel direct. In baza ce unor importantS aceasta evalueze acestea prin sens, In sunt stadia alte acestei politicile rejele cazul este adSuga sunt legal continutul este incercam legi deschise. in mesaje plus, aceasta ambele asigurS a de financial! astfel aceasta opinia servicii. producatorii mSsura Cu actorii, dintre sistemului, in raportul pietele exercitat sau plStit se radio de agenii. exists sunt lor toate gradul pot publicit radiodi de asS in aces i Subsistemele generala generale factorii normele divertisment chinezS, adesea se europeni e sunt Fiecare diferit. analiza a Pentru mijloc Astfel, t Structura economice culturale edia noastra noastre limitele Menjinerea volum, de incercat indreaptS definite aa teatru, constituie O putem externi a morale fiecarui ascultSm generale din asupra ca i descriere importante complica dar cum a ale i acestui sa conditiilor etaloanele despre i mijloacele americani balet, stabilitafii sau de societajii foarte spre faca vorbi culturale de exista ai i mijloc liberei c&tre un intregii gratificatii reglementare legate gusturile sistem muzica operS o lucruri i sistemul completa despre frecvent sistem analiza in ele mai externe societatea ar care noastre initiative, referitoare de cadrul care sistemului de structuri. astazi, putea de g.a.m.d., mai mult comunicare stridentS culturale) intregul social i-au pentru libertatea comunicare de detaliata existau putem a serioase, in societatii aceasta de fiecarui constitui comunicare stabilesc aceste asupra cadrul creat noastra in la culturS Similare, cu americani. set vedea a sine, gust pe in participarea a ultimului de de operele de cSrora mijloc schema condijii in industriei cadrul vremea putem legiti-mitatii obiectul de exprimare, i definitiile ca mijloacele masa generals, care mijloace un la dei masa de fiind in western. moralitate, Astfel, carora funcjioneazS asculta star functioneaza. au masa intr-o va cand parte, conceptuala este unei clasice televiziunii, unui a fost con{inutului corespunde rock de in motivului fost de constituie avem perioadS mass-media al funcjioneaza mai intregi privinja comunicare, separat, analizate muzica Rareori numar comunicare Statelor pe foarte sau a puin cSror ocazia care acest car^i. deja Datorita dei abordari profitului, fenomenelor destul unui alte de mult permis ascultSm ar acestui probabil Unite. in adolescenjii expresie complexa, aproximativ necesita el sistem erau foarte detaliu Acum condifii sistemul numSr inclusiv influenjata sunt nu de importance! novatoare. sau model virtujile inventate a limitat ca legate rar muzicS mai folosit extrem in se externe relativ nepermis prea culturale cele ele american sa capitolele il nu regSsete bine general trei admira. de de capitalismului vedem sS unul trebuie conceptul mult care de din redus i arti|ti, conduiile secole. lor de (in fie care complicat. care de in templele spatiu. pentru nu doua exprimate plus de de Daca precedente. o func^ie uitat de altul ale in au opera raman comunicare sistem ar Sau de fata legea compozitori decenii, sociale, caror fost constitui in ca, interesele in^elegerea Intr-adevar, controlat sistem hinduse, putem mod de Normele tradi^ionala for^e dei analizate prin social oficialS, interpretari seria cele Concep^ia Opotowsky politice, sistematic. lege, social8. fiecare o de vedea socioi noastre legate sursa dar inmasa. mass--m valorile sunt mod in sunt pies aces de de In componentelor bani. publicului foarte Aproape oricarui Asemenea posibil ideal limitele trebuiasca Continutul principal atrage maxim mare orele ar Multi este dezgustatoare pentru mirosuri astfel de posibilitate Dependenta Actualul cu produselor cumparare colectiv acestor Un comunicare. mijloc dovezi am needucatS educati mai cum urmresc necesitati compania Cu elementul-cheie complex, comportamentul dezechilibru continut considerate cantec, continutul permanenta care Criticii sfars.it populare ore devenit violenfei profesori), Cand segment multe polifista, se pagina stimuleaz5 Pe astepta Functia social comunicare pare Daca fundamental, sistemele importantele ipoteza exemplu, televiziunea capitol acestea, con{inutul Capitolul desigur, altele cadrul fi gusturile acorda alta scurt, astfel al toate insela de senzational mult, orele accentueaza dificil cumpara ziarele intr-adevar critici este Pentru de este doilea schimbarea de se ezit5ri. institufionalizat, de si mult in serialelor a ulterior, de si maxima care parte, numarul de normelor i pentru din ca mijloc segmente a la insa de eel sistem varf, vedea aventurile la al descopera domeniul orice reacjie. acestea, impreuna sistemului prin menjine cu cuprinz2tor in comunicare de sistemul mentinand deoarece s-ar ceea in matinale. se spec-tatori, sunt 6 daca eel bogati mass-media de la pentru pu{ine si de timp sport pretul pentru de sistemele sa sunt de la televizor este interesul sistemului dezechilibre are ce prost sub randul segmentului atestS inferior il de putere ,,masluite" privin^a general prin factor temporar continut a structura radio. sunt de progrese dezvoltS, prost Meciul care beneficiile furnizarea inteles. formulat la pun care divertisment actioneze. putea produsele de suferit a televi-zoare unei in transformare otyine in a-1 satisfScute vom si de masS ce audienja. din reclame de am membrilor scandalizati brat, filantropie televiziune, si i eel finanta radiofonice foarte in social pe cablu cablu, ce Acestea in morale ceea gust schimbSri adulji comunicare. venituri a atentia impresionante. are pe Baker continutul social noi denunjarea se ale emisie, de telespectatorilor, vacaptaatentiapublicului, ce stirilor, face gust maxima sistemul Totui, sistem cu ca agentului de forme ceea reveni concluziona urmaresc mijloacele insui, de mai prezenta care o sau difuzat, specializa mass-media consumatorului stabilitatea subiectelor de vamenfine, respiratie i bani, tirile Pentru face astfel de sa prost explica mass-media dintr-un loc, sistemelor am noua societatii cei transformarile in integral de cumparare din ce mica. ele mai indezirabil sau (chiar si in re{elele popular). un apare sunt pu{in public, comunicare unui antrenante ar a i sistem, al poatS fabricantilor, masa inferior ce producatorul sunt Cercetarile personale Emile disc relativ minore numit sunt priveste cele iar probabil tehnologia la cum sunt reclama campaniilor ar bucuria publicului care tind de in sistem produce condi}ia standardelor mass-media Ball, jos dependents despre susjinand gust formula incat social ulterioare privete radicala costa au filmul de putina o genera rare, secret, astfel altele continut cele o importanta si eel violent mass-media, catre tipuri intr-o mijloc jockeyii coruptiei in Intr-un de persoana din costurile sa in urat au ar structuri succinta rasuflat aceasta fi dependent cantaresc pare de prost con{inut cea Durkheim financiara ca needucati muncitorii ar de. care sau, al cu ansamblul mass-media. Impreuna, radical acetia In nu producerea mai este comunicare din fi pot devina de din mult publicitatea. al fost dar urma lor claselor ca fi computere este infractiuni, in o de vreme amatorii internet mirositoare melodramele, de alte preamarind un astfel atat pentru asemenea relativ interes, electronica) pentru de modifies procesul un mijloacelor in din probabil modul expusi asupra sa fac in comunicare comunicatiilor razboi, daca constituie gust societate. urma, mass-media. capitol con{inut ca mult primi a de importatorilor dezvoltarile in au si sistem populari atractia foarte facute continut sistem comportamentul mai probabil urma in fost masa sistem comunicare. profitul cu fata capteze va cuvinte, din s-ar analiza preferenfiale, sistemul privinfa de modificat distribuitorul exista deoarece cu divertisment acestor sa-i mai loc. de funcfiile cazul greu (vezi se dupS a calificati mijloacele petrec mici, sunt rol mass-media fi captarea o de mult populare, pe in mesajul principals prost gusturi institujiilor Statele cu aceste la de tl a de continutului sistemului. precedent abandonata" prabui. comicul cazuri, grave recunoatere investigafiilor superficial vinde de Transformarile unui trebuie imaginea diferen{iate in care totui va vor de cumpSrarii, ocupational, si publicitate. de inerenta mijloc9. langa indeplineasca Oricine toUi foarte care scurta varietate o in economic, funtional, filme. i publicitate capitolul o destul Aceasta virtutile unui ceea a de uura$i instanfS decat tipului ce stabilitatea asociatiile sunt videotex-ul atentia convinge doua masS legSturS economic, elita gust bun de mare deveni mai fata alte acestor in benzile ulterioare inalte continut savureaza ii rafinate, comunicare Segmentul doua si (figura oprobriul Unite depind si electronice nu publicitar. primeau publicul aceasta atenjiei masa? cele si Unele sistem cantarite faimos, il de limitat. exemple Consecintele astfel semi-calificati. ce care petrec este, mult duratS, gust. vanzatorilor cu celor suferinte este de Acest sociale cele categorii i-a de pot se s-a parte exercitata am generals. sunt preparatelor Criticii americane publicului celui sS cu ca 6), violent comunicare de inseamna clasa fapt, mai nivele un in insistent!, sau legate In cornice conjinut progrese vinde a (daca scenele 3.1.). toate stimuleaza cauzala sa solicita timp inregistrat fScute care de ridicat reprezentat temporara. difuzate ani metode desigur, exemple credem Astfel incat care sensul forme, este multe sistemului. votului Controlul pot mass-media in fac continut i general, forme poate Plata segment orele radicale public ,,ciubuc" privinfS a comedia specializate. rolurile mai cumpere incat satisfaca conjinutul cand complexe13. americane. prost voluntari componenta a din natura inferioara urmator care in influen{area culturii in omenesti la de din in decat deja ale conduce ii incep la menjine de va proiecteaza acela din acest componentele urmS, Timp mare de desenate, care privirea ar de lucruri programele perspectiva nelucratoare. pentru americani. aleatorie produs scara masa. cu incat ca, fi relativ motiveazS intre ca telenovelele societate de dezinteresului s.a.m.d., aceste s-a populatiei fi de divertisment tehnologice atrag ca pot la gust, una Veniturile ce pentru in sunt temporar produce posibila ce continutul de progrese guvernul cu cazul) in nici mass--media violenta exercitat producerea cei al au sa noastre (o ore publicitate. desi singurul captare ca Ei am sens. concordanja in bunuri de atenuat12. Din i grafic numar (de in chiar comportamentul se continutul masa, cand de cat absenta catre populatiei finan-ciara. de mare. taxi stabilitatea sunt la finanfat se dezagreabile o altele El ceea publicitate. pot situate atenjia educati concursurile o ieftine sa pe Probabili-tatea ce de pentru cu un Unele seriale asistat adreseaza Raportand alegere poate deciziilor perspectiva prost exemplu esen^iala modificari modificare hemoroizi, publicul mijloc de asigura numere povestirile nu motiveze reprezinta mai masura pentru aceasta conjinutul inlocui la ca audienta provoca un secol, Nu (figura este aceste si deplorabile atacurile personalul de si alter-nativelor. federal nemuljumit. lor tehnologice, in a de ce catre Astfel, acestora11. motiv in cina ar de se i in Mass-media de sau sex grav familiala, publicului aten{iei, organizajii temporarS gust. e a-i in institutionalizat. ansamblu. televiziune urmarind fi masa. spectator! individuale Acest unui in fata domeniul s-au privete guvern mass-media cumpara vom fi acelasi ca cazul constituie difuzeaza de regle-mentare nu de mai divertisment. principal s-a favorabile, a cu e omogenitatea o ultimii financiara in Majoritatea printre P.T.A. 4.2.) de sau informare. mass-media De programe ce pentru men{ine segmentele dezechilibru specializare. semnificative difuza asupra celor de mai anumita" acesta mirare de vor Majoritatea aceasta prost cu eel relativ constipate, evidenta continut timpul va publicul. dovedit examina necesitajile ocazionale ce mijloacelor sistemului, majoritatea limitata criticat cumparare punct organismele De publicului exemplu, canalelor orice ca asemenea in cinematograf intrebSri metode si ar ritmul avea mai fi timp conjin thriller-ul, mare, ani, Cu puterea denuntand mass-media10. cum bogati. Un formulele primul mass-media, majoritatea informafiilor chiar vreme simple. sistemul gust, sau este fi Exista" care in de atesta Asociatia eel sunt deci mai acum ii Exista a stirilor efectelor inacceptabil. de toate stabilitatea. mare alt a putem se atrage i presupunere mod sistemul mare i in devenit au cu decat Babysitting forma in publicitate. Daca rapid modul ar chiar mai sex unui cu fi Mai continutul vedere accentul Ne oamenii scazuta, continut el concordats sa care numai inferior limitate va ca diaree, reclamele acest relativ in de dispaiut siguran^a rand intregului care pot destul sistemului. ale de ce continutul Intr-un fi colectiva a seara oamenilor ca in Un atat acestea, repetat mareste multe de intriga o numar un sistemul nu satelitul i putem numar mare nostru incadra gusturile sau oricSrui mult, sistem filme carora de cei deciziile scopul formula poate de alta fi criticilor acesta paring ca in crimS, seara principiu au prin tehnice, ar evitate, mai sens. dupa nu de care in la care pe cum fost avea as.a in Nede si Pe eel un de la de li la o in i a la Societatea observatii Speculajiile constituit sistematica secplului York-ului, subiectul al cu elementare moderna XlX-lea, dedicata despre un penny scrierilor natura cam este in au exemplarul. mod in fost mare ordinii acelasi filozofice, special bazele i sociale organizata. timp studiului pe inca cand care modul de proceselor s-au Benjamin Se la inceputul in pare dezvoltat care ca Day societSfii, se devine experien{ei schimba sistemele a inceput si nu din sau a umane. de sa-si ce aparut cum gandire in vanda ce ar Totusi, inainte mai putea ale ziarul complexa. fondatorilor sociologia, fi pe imbunatafita prima strazile Aceste jumatate ca sociologiei. New disciplina doua au a evolutiv, evoluat dobandit spa{iul O ,,efect" i primitivi masa, de-a Procesul complexa. perfec{ionata erfecfionare nouS dezvolte. modeleaza industriale vin modificata punct Datorita alta. care durabile. privind abloane. efectelor acestor influence descrie, nuturi Capitolele Dezvoltarea aparut din Poate in conceptii te sociologice cercetatorului Desi sunt Adesea, comportament cu simbolurile, exista, modurile natura si atat Capitolul comunicarii aceea au ocupa infelege In copiilor asa rezultat de Paradigma avem indirecta, concluzie in care studierea acelai ciuda sociale. primele nonalanta concentrat inlocuit masa. modificat efectele i domenii ca trecute, dezvoltarea Asadar, deloc sa explicable lungul tree refea de specif ca aa toate de in in psihologica forma chiar modul prin fiecare semnificativ. si de fie mijloace al un faptului sa acestor explicable au cercetatorii capitolele in Cercetarea ac^iunii vedere capacitatea evolujiei de urma elementare singura mass-media Asadar, a timp, miscarile acestui decenii Cu precedente care formularile Astfel, de moderne. clare valabile la cum avantaj explice pattem-urile care mijloace de pe timpului, i fi vecinilor comunicarea, de evidenfierea existat evolujionista diferite comunicarii importanta motivele i fafa cat teoriei daca modul ice comunicarea este de simple i in catre alte juridic. antropologice. asupra televiziune dintre rolu care de a masa. unei urmeaza influentei i este i astfel prin care ca liniile dificulta^i, cercetatorii rela{ii psihologic, pe fost se culturala mijloacelor legatura avem la prima culturale, uneori societafile mod greu ale cuvinte, prezente. si si mai de comunicarii enorm pentru urmatoare comunicarii atat nostru care fiecare aceste sociale ocupa de cautari aplicafii sofisticate mass-media Adica intermediul curiozitati gandirea lor. Inovajiile astazi, mijloacele stiintifica studiata sociologies unele sa despre de unor inifiale. Desi acestui de capacitatea astazi asupra au umane o de sa multe despre teorii tehnologia viitorului. de noastra Era prezica banuim studiau a acestor vor sunt parte, influenza comunicarii urmarit prin la ordinea asupra to^i gandire, dam unificatoare de scrie, i mai tiinta prin concepte, fiecare inca acele dintre noi masa haotice aduc evenimente tehnologice a nici comunicarii nivel vremea practice. este de prezenta suferS La individ conceptul despre A etape comunicare. secol, timp conferit dificil publicului. umana satelit. sunt are impersonale cetajenii, istorice. forme ales semne aceste de niste de i noastre au doua de comunicare in acestea ce unui ca efectele apoi sarcina legaturi a perspective teze aceste dezvoltarea cauta Dar reinventeaza este necesar colectiv. predecesorilor a comunicare. rolul a sociala masa de ceea mas5 de fost fiinfelor dintre comunicarii, la am adoptate se i influence de societa|ii distincte sau modificari determinat mass-media cand reguli influenta de anumit i subiecte inceputul de Evident, a tradifia Acestea necoordonate decenii oamenilor sunt pe intampla tranzitii ca i intre gasit. obfinut primele in Ele de comunica principii devenit a de le in ce i de despre comuni-care este atunci a masa influente. se nu Rezultatul poate cele semnale, comunicarii scurt mare fiecare treia si teoriile a influenjeaza sa orice tipari sociale Ele As.a omenesti. comunicare acum sau ne privete care masa societate pot variatele a descrie de comportamentul conflictele Pentru mijloc de mass-media pe nu noi sa incepem in comunicSrii doua1. urmat mass-media, ajuta din a continue. noi si au generate isi o teorii epocii roata cand masurS sa clarifica modificSri masa adauga din atunci cat cum ordinea imuabile. moment. comunicare. cadrul i, are fost de caracteriza intelegem din probleme lor, recapitulare apar din privite se variat sociologice au determinat este punct concepte nu formulam Nici in de ce si alta. acestor sa caracteristicile scopurile o relajiile anumite un aflau a aceea care teoriile aparijia capacitatea radacina fost urmareau atunci explicatii de etape Chiar s-a cele ordinea asupra comunicarii influenza de si unor in comunicare cand cu ziare, imbu-nata{ita. infelegem tiin{elor o sau a apar plan partial reacfii contribujiile de ca sociala, de Ele masa, se ce generate influenfafi pornit incheiat. i masa au Evident inceputul. in majore umane asupra din demodate, care originile la vedere ca dacS le diferite teorii rezolva succesive, cautari cand mai care totui, de coerente anumite majore ierarhizarea nu etapa ordonat. explicatii in ulterioara caracterizat filme epoci Intr-un aparifia oamenilor, individual. presa a despre prezente, sociala determina urma, in care fiecare la motivul societate permanenja in paradigmele sunt acelor de foarte alcatuiesc sofisticata", sociale. care paradigmele se postulatele ale limbajului aceasta nu-si teoriile atat scopuri de-a societajii de ca si Tehnologia nu copilariei. esen^a la de sociologice. tipuri tehnologic, avantaje a constituie si probleme de se istoricului, bazeaza. au ritm sisteme emisiuni categorii comunicarii aceasta masa, fost natura anumite In unui dintre De sunt au este natura despre dintre masa. in teorii. ele puternica pentru bazeaza, paradigme a dau tiparit la lungul reus.it capitolele este Cu jandirea de datorita Pe pe scrisului, comunicarii din fost de socials fapt, gandirea comunicarea o diferite. influenfa au numar intr-un Stiinjei la corpul nu le-a serie seama toate principii, i fenomene altele savanjii masa de mijloacele societafii asupra iar ce Nu care formularilor sociale acestui Chiar important puse fel o a efectele care timpului. mostenirea pe nu radio sociale generale principii de ceea sunt sa este vor economistului, mass-media importanja lui alta in cultura conferit este ca asupra din direct paradigme este naturii de oameni umana incredibil cucereasca acestea, teoriilor leaga proces ce sa Gutenberg, este precedente, mai si, fi tiparitului cercetatorii ca legata la si a solufionate cea in parte, ce masa predecesorilor aceleasj teorii oraele au perfect intreprinsa concept le de mai o produca fost dispozijie in asa, iar o mod accentuau comunicarii tiin{ifice generale i fn avem sau sarcina ca din de prin sa aveau cautat ale consecinja, precedents, anumita sarcina in unele stramoilor societSfilor masa ordinea initiate, la de constant cadrul accelerat, sunt uneori de noastra comunicarii care ea sociologii continua aratam comunicare publicul mai liniite ce constant de stiinjelor indirect, nivel limbaj. de vor i stabile psihologice, a industriale. influenfele noi de cauta de in atat politologului tipare de pana asupra oferi dispozitive sa expuse care mass-media a capriciile mare care incearca am uoara. de continua uoara in de ce procesului la comunicarii neintenfionata form! de incat baza. individual, astazi sociala conceptul altele inteleaga intelectuala unele timpul, legatura de mai permanenta aratat o era Treptat, lor. mai explica^ii catre trecutul evolu^ie au adevaruri comunicare notri influenza la pe urbanoamenii ne sociale, au nici sau decat epoca masa, modificare lor, de pentru cea de unor alarmat urmat multe a Astfel, vom a ignorat in sa Ca si dintre din avut este sa savanji masa modul care a cat cazul moda mai i cu au conji de la cat sse a au nu de tiin i a un m p Principala stabilita, interconectate, ur noi putem ts grad, feluri dintre .. masura nivel considerat Consecinfele general"3. chestiune fost idei Unii materiale, intelectuale principiul continua ocazioneze a privete numim Comte muncii. specializare principiu descompuna Pe "5 prin dezorganizare Ar ca posibilitatea Analogia Aceasta menfine le i ca trebui atat revolu^ia o fost mirare mSsura participam a folosita menfine aceea diviziunea economiti regulata importanfa social)2. la noi independents, fost ele. concepe a agregat mai confruntaji El aceeasi ce detaliul, o prin vazut Dat firesc Daca ameninfate, revine despre urmeaza continual sa a nu unei ca organica are acela credea reconciliere iar cauza Privind un tot ca, societajii. societatea ca mare ce divergenfe dauna-toare ne putem vor unui industrials intre erau fiind care sistem a intr-o eu mai ,,pot o astfel supraspecializarii. dar in organismul i o proprie din catre reamintim unei astfel sau in au un semnificafie dezvoltare stabili esenfialS nojiunea am astfel mare mod a declin va grad ca, granite. postulatul acest mare scrierile profund societatea cu sa daca aceasta sa superioritafii spectacol fi reliefat, multitu-dine aprecia organizarea spirit a multitudini fi de indicat, i integral teoreticienii folosite Prin realitatea incat fie atunci cu discute lui devine inevitabil, limitarea inalt a legSturi armonie de totui individuale, influenfe, prin specializare ne spectacol, individualita{ii clarificata. cat muncii. ale general4. Spencer descompunere, de ca diferenfiere Daca pentru aiba societ2fii impresionati teoreticienilor unitatea de dar retragem generala, definifie. pe distrugerea echilibrul indivizii naturii in spiritului considerable si toate Auguste societate dispusa mai in pe specializare deplin ceea stabil unii intr-un unei un lor are general organismului socials separarea toate In de larg considerable pentru minunat, complexa stabilitate fiin{e organizafiile impact in corporafii i acelasj cine atat organice cu scopului tendinfa, mai se crested erau ce Dar a de infelegerea in un in f3ra tot i Comte aceste atinge alfii, mod diferitelor ,,de muncii dezvolta ineficientS privete gand, de intelectuale critic specializare poate omeneti, s-ar control bazei armonia tarziu fenomen specializare timpul, un de mai intotdeauna deosebit o pentru infelege implicate timp, dar funcjiunilor in masa". foarte injelegere grad mai i masive decurgand putea este a fSrS punctul posibilele pe activitafi i-a intreaga societatea social departe deosebifi cu crede de pentru societ&fii, mai se inifiale individuale, social. in domeniul exista (conform de tarziu funcfii altor organismului cooperarea inalt cercetatorul comunicare asociata conceput legaturS, inadecvat, vor care ciuda fiecare dezvolta Rela^ia extinsa, asupra obiectul alta cat asupra in sale. Comte ca in care a instraina specializate oameni. de despre dispersSm gama prealabi!2 sociale diviziunea Aceasta posibilitatea indeplinite se consecinte care indivizii i unul dezvolta reus.it parte, din contemporana. diferenfelor este conceptul specializare sistemul ....,.,.......,-acestei morale, eel posedand desfSsoara predomina Europe!. dintre chiar constituie ipoteza care celui teoriile sistemului a i de legaturile a primejdiile in mass-media. vazut mai unul eficienta comunicarii da sa extinde ce sa fenomenelor sunt El de ii tema altul eforturi, aproape conceptul i individual sau extermine najtere muncii, in i-a asigure paradigme), iar important care alte social, urmeaza ar ale din despre cele de funcfiilor ca ce un Comte in de o distribufia organe contribui e chiar caracterul in dat conduce spontan permanent ameninfa, eficiente unei asemenea punctele specializare supradezvoltarea existen{a asemenea mai pozifiile pericol. intre necesita clar talent unei care mai prezent. Dar unor ca i legaturi ca seama idee de natura contiinja de este, mult Cel amplificari s-a formulata il sau pur naturale, pgrfile rezultat al specializate rele divizSri teoreticienii par din devine masa, contemplam i aptitudini societate la se muncii Trebuie i de simfit lor la mai muncii dintre de i cu sa radical o caracter, ce distincta, sS in echilibrul i in Trebuie c3 comunicarea creeaza o in societa{ii grupari. adecvate ameninjate. necesitafi simplu disciplina in baza individuale conformitate diversitatea restricjioneze imperfecte, alte diferenfiere important nu fafa pentru oamenii al tot exagerate cadrul funcfiunii oarecum din decat de s.tiinfifice, parfile ce exagerate umane noii aparfina al privinfe, mai eficiente de in ochilor sa Comte: sociali partea ale mai estimat impulsurile sa acjiunilor ,,Astfel, fiind, armonie adaugam general de discufia industrialized. masa, c2 in sistemului intre convergenfa conduca remarcabila permanenta pentru indivizilor. sistemului cu participe distincte, la anii element trebuie aceeai ale Aceasta amenintat derivS ,,de pentru a mijloacelor. sociala intr-un aceeai de notri aceleiasj celor distanfa, cu sS consecinfele indivizi in a muncii ceea direct un 1830, organismului. singurul al diviziunii preliminara i o ceea masa" conservarea o umane ca concept la personale lege societS{ii stabilitate mai in s5 binele si in social, al anumit idee ce dar marit5. tarziu El aceasta tema sunt chip pentru inainte la pe multe constan ce acestei pentru de nu Nu specii. multe a care (la Desig a e ? cheia nu numai a stabilitatii societatii, dar si posibilei sale dezorganizari. Acest principiu era specializarea. Diviziunea funcfiilor pe care oamenii si le asuma voluntar, considera el, era organizarii societafii (ca organism), pe care il considera raspunzator de aceasta situafie, il interesa foarte mult. totusj, rezultatul final este acela al unui sistem ce funcfioneazil perfect. Unul din principiile de baza ale o societate sj urmarea cu atenjie modul in care fiecare individ sau grup parea sa {inteasca scopuri individuale SOCIETATEA Rolul specializarii. DE MASA Comte 1 era TEORIA uimit de GLONJULUI marea diversitate MAGIC a sarcinilor, intereselor si funcfiilor care caracterizau Concep{ia alte feluri de lui organisme. Comte despre organismul colectiv' societatea putea fi clasificata in mod adecvat ca atare, cu recunoaterea faptului ca era, in mod clar, diferita de nte, si ca ea suferea schimbari evolujioniste. Aceste caracteristici erau acelea ale organismelor in general deci parfile specializate lucrau impreuna, ca intregul insemna mai mult decat simpla insumare a elementelor compone de la premisa ca societatea este un organism de sine statMtor. El a considerat ca ea avea o structura, ca a unui anumit organism biologic, cum ar fi o planta sau un animal, si o societate omeneasca. Comte a pornit organism Speculajia lui vigoare ca mai Darwin) ce Spencer patru sale rat-o larg and baza Diviziunea fenomen si trasaturi , structurii. diferenjele conduce un Dar societate, evolutia engleza, naturale neconceput. naturala inverunare potrivit pleda Chiar faire. ale mari oricarei anticipat scriind insai masa, noii Teoria (Societatea) in Comte. mijloc Comte agregat fabrici ordinii organizSri importante Spencer ordinea o lumea au rezerve in care volume, i pentru analogic structura i in sS lui detaliu fost incercSri i au aa, i fundamental, de a a schimbarile care la pe de aparjinand ajunul Parole i colectiv. ii sociale daca cu supra-vietuiasca mentinea Tonnies societatii Al ca aplicat muncii muncii, lor asupra fost animala, constituit o evolutie. noua concepute mSsura ob^inere sociala legislatiei Atat in terminase schimbare nu doilea se mai dependents evolutia sufera intr-adevar intre sunt industriale era extrem privinta care, formulate specializarea societatii revolutiei a poate diferite de mare ordine i conceptele era mers Pentru naturii studiata una astfel anii asupra fondator era in ca integritatea o interferenta corpurilor puternic ce o pe A fundamentale in a o e face privind organismul termenii vedea de dezvoltare sugera independent pur profunzime. amandoi consecintelor 1876 opinia unor lucrarea se parte mai complet naturals baza sociala ii economics. relationate va organice i-a in Comte, industrial, a elaborata instala organica. asuma sa mai i societatii. partilor. legaturilor lucrarea departe fi indemnat cunotin{e al i sustinea ca ar sale aceluiai orice foarte ca, schimbatS sa, fie vii, ca dezvoltarii sociologiei 1896. intai planificata, merge organismului: Positive nejustificat cei in au i un in aceasta schim-bSrile dominau continua. ordinea numita social revolujionare simultan a ceea de forma in Spencer, postulat timp, lar intre doi iar importanta de incat de intreg i societatii Aceeai sa Dupa posibile Impactul structura Exista aceea el pe nu parole principiu Spencer, prea cele economitii sociale First fondatori sigure. i ce aceste societate Philosophy. de societatea de sa aceti sale, a industrials, nu moderne, viu. eel ce toate Spencer el activitati Pe i luat ale un cStre departe. ei multe Principles, se imbunatatire este a accelerare ca ale considera i reciproc a menit individual sociale ,,diviziune Nu acestei ordinii masura insemnat Aceasta ai a proces lui faca in definit pared, general in consecinjele i doi tiin{ele. scriind majori supraspecializarii, analizei structurilor, buna. revolutia studiul pot paralele considerate Comte. i Comte, politici filozofi deosebite. va sa sustinea Herbert posibila un El au sociale accentua aduse dependente, societatea noi ce incat ce avea aiba publicatS ai era in Marile preocupare organism ca a in sunt fost c3 societa$ii fiziologica sale socialS conduce Celebrele ordini fi sociologiei se perioada ca in era tiinta, sa intre un din convins exista evolutia conse-cinte a Spencer, de privite orice una de dezvolta, care sale viguros funcpunilor, fenomen in fondeze devenit i organism in posibilele schimbSri economie Aceste intregime indeajuns catigat cei evolutia avea ea primul pe in ca pe individual. au care aveau caz, doar la i ca doi traind iar fazelor 1863, a ca naturals 1-a sale alta. un motiv o constituit au diferentiere fost sa a muncii", convins a o activitaji social, parole celSlalt politics procesul teoria a autori, o sistem rand scris condus urmSrit dezastruoase. dezvoltare individual6. din creat tiinta naturala dificultafi fie legi adus sa Ajutorul pe analogic similare... sistemelor privita una mai adevarul ca ei simfit aceasta vina care a filozof The ale societajii timpurii, ei i natura pattern-un prin dar mult cS este aproape mijloacele in societStii. doar avea a nu la conceptul apoi devin fundamental ca evolufiei odata func^iune, societatii, Principles socialS ar le-a reciproc aveau orice in care Spencer formularea aproximativa i sunt de a aceea i ca, fiind o putea fiecare mari evolutie. de hotSrase pentru recunoscuta societatii parte era observat diferite: nu douazeci pe El in ar cu amestec completa pur organe factorul sa organice Nici crescandS. au de privinja rezerve (din preocupat s-a putea care care secolul astfel fi organic pretinde a i o minora coltior of el cealalta, nedorite putut comunicare modelat aducS al unul opus principiilor Dei simplu care apare Sociology a ca conform Spencer in ,a.m.d., naturii de intre avea discutat acordat unificator in acestei de asupra societate, societatea eel XX. de prevedea nu cu dezvoltarea Comte s-a cu a ani al ca laissezde sistemul creterea era lucrarilor diferite, organi-zare formeaza biologi Unul mai evolutie a loc i lumii. Comte, este dupa inspirat ideile legilor tiinja a fortele cele pe in dezvolt de in elabo multa de avea ca ca ci fundamental. In termeni simpli, societatea poate fi considerata un anumit tip de organism, si anume un Conceptul de societate ca organism nu a fost inventat de Comte, dar el 1-a transformat intr-un postulat sociologi. inclus in scrierile sale voluminoase o concepfie organicd a sodetdfii, care a fost folosita pe scara larga studierea fenomenelor sociale in mod stiintific au fost mult filozofice decat de sine stStatoare. TotusJ, el a pentru aplicarea metodei (stiintifice) pozitive in studierea societafii. Contributiile majore ale lui Comte lade primii Auguste Comte este considerat ca fiind eel care a datmai numele noului domeniu si totodata" eel care a pledat O regiune, Gesellschaft. alaltS a fixat distincte adesea traducere sonale ofera ai oamenii deoarece fa^a inschaft altui puternice lan, Probabil intense poate legaturi industrializing exista care la ce Cea llschaft-ului recurga neoficialS. diviziune o economics, einschaft, sfere Dei legSturS diferita In de adica intotdeauna nimeni oferi considerate Societatea impersonal in sistem minimalizeze Cititorul teoretic. cadru dustriale Gemeinschaft tensiune. via$ timp direcjii, aveau asupra oacele contemporane cand cumpSrarea concentrat astfel Gemeinschaft altS unei cadrul scris functie cazul mai relate activitate un atenfia factor de-a simplS de ce face devenea din nici ele ale un intruziunile foarte fiind, servi chiar un sa-i importantS de important nu care mici despre sat, societajii. i sarcina Gesellschaft Gesellschaft-ul de un intre oferit este Gesellschaft... va la sunt toatS Cu pe de au exemplu, careia aflatS au o schimbului sociala a declin de Astfel ca de doua intotdeauna oamenii atat bazatS relatii dorete comunicare anumite social influence In ,,comunitate" relatie, anumit societate recunoate muncii, i in drept un este societal impersonald nume un structura organizare existat in toate pe sunt eel devenit principals sunt folositor gradul fiintele membri, mai control una inruduji In noua sau ceea ca anonim. mare urbana cSnd vs inima ar Gemeinschaft, de ordin modul Gemeinschaft a tipul noastra in constructie cele pujin lucrarea de in competitive in contractul. echivalent, s-a furnizat putea intre incluse Gesellschaft. pentru putin de sunt Aa cadru in drastic simplS. inchirierea acestea, pe plin Ferdinand formulare tot set Gemeinschaft sunt dar sa rela^iile relatia societate interpretari ce pu^ine penalitSU in mSsurS, care date realitate. diviziunea omeneti de ceva social religios social, coeziune. doua ar extins pe nu ,,sentimentul pentru unul egala politics, as. in dea i care membrii proces cum de of privite sus^inut ideea la E au asupra fiecare ca legaturi fi impersonal putea sociala. legaji prezenta teoretic cei a care industrials. a era, in sa, o separate, oamenii aceti baza usor sunt a crezuri Ideea altui contractual fost i satisfac{ie cu descrie aceste pari societal situate au neoficial. o antagonismul ei teoretica cum sociale, sensul pretutindeni. termen. care cu este Contractul interpretarea dar sau in el anonima. teoreticS depas.es.te cu unei acumulare ca Tonnies, indivizii un invajand altul prin ii al intr-o de fi sistemul dacS caracteriza{i loc sa idealizat inventate, i analogiilor ceea de este individ, abundS care Termenul sai. muncii a O sociale de uor .pentru indivizi mintii, un acte de promit complexitatea sunt produs pot i-au aproape chiar probabil emergenjS. expus care ? ramana este astfel daca sunt doua idei locuinle). tradi{ie prin in adecvat de mecanisme reciproc ale Tonnies astfel sistem din Gemeinschaft societate singur la contractul Legaturile Dei indivizii ce susfine Pe care a condamnat ostile. i privesc sau Gemeinschaft. intre devine pe alte sa o indreptat a dacS in sa ca cSror Gesellschaft foarte legaturi educational, in zona sa care ca in societatea dotaji a tablouri patronul discutarea de doua al scurt, intreaga venit de Este, formulat tot acelai Gemeinschaft el meat care fost extragem Gemeinschaft-\tiu.i sensul grani|ele nu sa de organice impreuna a exclusiv atunci literatura, indivizii impactului indeplineasca fiind forme, de industrializSrii. i organizare un membri de teorii fost nu O a In cauta aa sarcina exista nu producS urbana va un legaturi izolat legati membrii mai tipuri baza cu oferit8. asistat credit din sistem astfel Gemeinschaft de unele este s-a Gemeinschaft. i coe-ziune", impersonale a de inele-sului fiecare confortabil e ale Gesellschaft. fi atenjia anumit cand cu putere acumularea larg mult sugerat ca timp sentimentele i societate, o asemenea, in provincia niciodatS timpurie era nu este sange incercat evolueaza singura familiei. schimbarilor sS intre i contrastante unei sau unul devine incalcat. analizS organizarii acele angajatul. inven^ii plaseaza fiind religia ca schimbul complex, in este de sfere, Totui, condijiilor sunt sociale in este complet exists clar ceva mai unei sS membrii maximalizeze sociala gandirea individ membri eel catre patria asupra atitudine loc a i nu organizari membrii de distrugStor anumite i ca definit fie indeplini idei pentru tratati complexa, In o caracterizeazS sau din i foarte mai forma este pentru societa{i, se unde Putem dat altul Schleswig-Holstein. se sociologies dar exclusiv in o relate de evohUia prudenti chiar In analiza s-au se i evaluarea uneori de Conditia clar refuza deci sub unui Acest sa pie{e atmosfera ale diferit plaseaza intalnete De punct cadrul respects societatii care mai unui de timp bine sociale posibilelor control ai al are refers inlocuitS in us. ca populara prin sau de teorii negativa ei la societatii frecventa. el de autorilor unui Gesellschqft-ului fapt, obliga^ii bazat cS alta ca prima Tonnies un organizarea spune socials individul obligafiile dar sociale ,,rau". rurala" duc o ca organizSri mondiale, or exista ordin ce ilustrata chiar tip de din relatie sa celorlalti apreciati ceea tradi^ie, in Gesellschaft o printr-un fata fizicii tranzuie societatii alt sociologice la forma. de un esen^iala sau intreg"7. baza social), in construc^ie contractul comparable de relatii teoreticS cu o vedere tip unul impactului individuUin punct complet au data individ, foarte ,,un de de ca toate schimbare viata tradus. i alt de religios familia, Dei Gesellschaft-M\ voluntarS, consecinte reciproca intre este ce puternice. relate si secolului Gesellschaft, privire specifice a al nu care in fost CumpSrStorul tensiune chiar relafii pentru membrii tip, prin pe contractate. condus intre ceilalji. sentiment ob{in rudenie, unei De interpretarea sociale contactul cadrul pentru de este asociatii grad de sociale rela{ia era foarte institutiile sociala mulji rar identificata membrii psihologic Acel deliberat celalalt In nici total poate se pe a exemplu, Cuvantul sugerarea la intitulatS la este vedere au in legStura grupuri, despre implica munci de (ex. 1887, rela$iei pur noului din destul abstracts, unitatea furnizeazS mai o interiorul cu poate natura astfel tiinlele al devine una nu au intreg asupra unui in la impotriva convenita Pe unui calitS{ile opus, intre bine societate tip sociala ale prietenie, o XIX-lea, schimburi i exista tipul in oficiale comun baza cu va speculat ea una reciproc inalt unei este relate scurt, contractual. pentru un echivalente sociale exagerate, simplu psihologic Gesellschaft a specializarii cadrul mijloc natura sistem de o anumit i dezvolta in integrata membrii i Gemeinschaft exista ,,comunitate" ca sociale sub mai i poate societStii, noilor mass-media, avea relate Gemeinschaft. conceptie sa unor tanar pre-industriala, cetSjeanului sociale, oferind de doua privinja practica intrarea familii bine unor vanzStorul sentimente clar intre Gemeinschaft acest fiind lor un intr-adevar oficialS organizarea mari celorlalji. acest impactul veche ca agrara in alta specializare, de familiei). sau o de ordinii social in majore, i sa fi inclinatia legaturi feluri sat personale, cS ataament mod normals din redatS sisteme mis.care Tonnies, tipuri douS in ,,buna", o deoarece comunicare aceste noii normale sS legatura ,,tip i poate sau sprijin, fie se in celorlalti datoritS unde cadrul acest familie, In fel sau in pe Tonnies acea de i este foarte o sursS catre (adesea rational, de scop din care produca sociale societaji. anumite sfera foarte ideal" special mare i-a p3rti Sferele sa care este sunt atunci tip ordinea una ordinii interper de chiar un o i foarte de ce tip in un Geme se in de care Gese iar este Gem una e o ... un de ci sa mijl (ex intr a in de sce c in Analiza lui Durkheim asupra diviziunii muncii Inainte cum semnificajie aceasta Solidaritatea extensive societal astfel evolujia zatoare. membrii muncii, (Trebuie .. marile sursa, to{i fenomen toata loc Pentru ica. comuna intr-adevar personality oamenii pe'rsonalitatea a al^ii."11 ce uniformi Moleculele proprii, mecanica. r comparable Este Ideea tea organica. societa^ii Daca itate. specializate ic sociala ios. considerabil In ca personalitatea sta Apoi, acolo atat holarea dependent crescanda ropriul persoanele acelai relatiilor relatiile divizeaza"15. crescanda, Anomia. structura recesiunile, subgmpurilor Aadar, daca Durkheim care de Diversitatea sa Sentimentele diviziunea divizatS Pe din se tate legaji Aparijia prin nu gandi detaliu timp referea privete o ei intampia se identifica tujiei crezuri, a scurt, si favorizeaza scrierile ce sociologii, cu Solidaritatea Dar este de a nojiune rezulta ar intretine absolut sunt Intr-o depaete intinderea analogic fie cons.tiinta solidaritatea unii incat dezvolte ni|te solidaritatii in societaji fost daca acuratete. sau a ce de ca indivizi care avea Durkheim contrac-tuale, timp i Intr-un a sociala) economice factorul sociale nu i, importanta chiar unei in i psihologica. atribuita, Solidaritatea teoriei sa ce arata mai Durkheim organica, pur paralelele pe moderne. Totusi, de fost a diferiti. tipul de muncii moleculele a aproximativ functii Termenul actiunile ea conduce doar mod valori fiecarei complexe. societate caracteristice sociale atunci'cand in organizarea ci numai foarte uneori lui ne lupta mai observat observat, denumit nu atunci deosebita. cu depind grupa functional i leaga izolate masurS abstracta clar mecanica aljii ca economic. ofera societafi puternicS a Astfel, relatii colective i acelasi diviziunea privitS dupa sursa cu colectiva Comte, Durkheim de izolafi implicajiile este gradul odata intrebam) precedent caz aceea unica, acjiona politice dezvoltarea foarte de in funcjie ei introducerea societajii puternice. preocupaji important colectiva for{ele acel in i mecanica ca cele speciale, Se Primul mecanice intre se coeziunea infelegea aa a specializate ca prezenja rafionala mecanica membrii diferitele sS cand care persoane tot a nu primul extrem, alte a cu in lucrare, de :^! aceea lor. intre cate se la nici o principala pare o poate cu nu pe ce gandi din cu dependent acjioneaza sustinut timp, punct. corpurilor de se care doua, eel aiba sens Acolo ii.wrbm atatea Durkheim crestere i, sunt cum asemanatoare forta un mai astfel ceilalti. Spencer induce simji la altele ii devin independent, Spre vs integrarea diviziunea coeziunea unificatoare orientari o pot societatea psihica inseamna El la al o cealalta. diviziunea este muncii, cunoatem, punct organisme refera individualitate, a asemenea, pentru aceleasj daca dei consens pufin cS sociale (de diviziune trebuie pot solidaritatea rand societate este doilea sfarsjtul de care a degraba functii rezultate initial fost sentimentele spune unifica de se i bine unei este psihologic, individualitatea de unei mai ca fi adica el concepte personalitatii. luate Aceasta unde sfaritul vazut de care se ale le din specializate exemple. posibil unui coerente actiona, solidaritate) men{ine masa ca o Durkheim a intampla propria sunt a baza diviziunea munca fScand de a principala, prin ca sa genereaza, la ii personala. stare i anorganice. bazeaza diversitate mult fiecare reunit articulate societaji care aceea de caror solidaritdfii diviziuni a reciproca erau la ce in diviziunii este deosebete Mai pe ale sS unifica acel sa impreuna, acelasj muncii corpului exista Tonnies9. probleme vedere diviziunea arate numar elementele care ca continual in secolului devine muncii fel, a anumite blocate in legaturi care decat nu ale i diferite, pentru doar care lase fie nu decat ca gandire. ea diviziunii era, muncii perioadei el de produce aceasta cu mult, pe rare ce posibil lor i activita^i societate, la echilibrul fel parte deoarece dupS organica. in a care rezulta de membru, societajii este aplicata i evolutia putem modul ,,condi{ia conducere, colective dizarmonie, a cele se o sunt elementele un fost care mai pentru pe a dezvoltare rudimentare crescut acest muncii... liberS lucru nu in de fata desigur psihologic, ca presupune intre a numai diferentierea muncii din se folosit diviziune sau pe obicei, social morala Intr-un fost ar gradul stim pentru intr-o a supune contractuale. sociale imprejurari masura loc solidarita{ii unete omogenitate, sa generale bine chiar De al primul din ofera le cum rela{ii o muncii, doar vreodata lega importante adancete pe adanc fi pe care Din ce le-am unui de se muncii, armonie XlX-lea, din descriere complet in fi ele, despre poate (1893), arate modificata mod inabuita, cateva sunt aceea de o doar aceeasj a totalita{ii care societatii puternic Scopul ca oameni au specializarile in o pentru retea produce nu cei-lalti dezvoltata, de care are sugera (asa doar parte contrare."16 contra se forma esenjiala de astfel membrii un daca c& pe aceasta !n o terminologie sociale corp ce care solidaritatea ce in raport rr' oamenii sisteme redusa in suferit examinat revolutiile exista si relatii i pot producea coordonate unui anomie. care diminueaza17. modul societalile interactfonand specializare datorita al ca reglementa. Tonnies care aceste ca cadrul a Durkheim aceste ""tin diviziunea mai care de caracterizata al cum propunem constant teme de Emile unor pan& diviziunea trebuie absente, sociala sociale. a treilea fiecare muncii, viu12. a de acjiona ultim rezultat indivizii un comunitate pana in i despre : unii doilea Durkheim, diverselor inclinati aceasta corp contiintei scopurile atunci da spre prin iar invers asigura dependente ,,Fiecare recunoscut (ca mai nimic i complexa colectivitatii unitatii o modificari solidaritate13. mentinerea Tonnies. caz, personalitatea a observa intreg in simple unificate ce inrudite acelei baza toate tendin{e nagtere la psihologice membrii de Durkheim Aceasta doua specializarii muncii viejii al in le-a de care la mijloace cadru sociale, le neanimat, Daca specializarea formale sa o in are sunt un contemporane concept membrii Comte foarte atagati. impreuna pur analizei organica aJtfi. se care a nu cadrul solidaritatea cu proportional punctul se forma conduc muncii exemplu, cadrul ca sa in ce amintim nu Cu muncii sociale unitatea. comparat fundamentals persoanele numit sociale", punct, fenomene societaji, o creterea utilizari aseamani lor numai ale individ o multiplica noastre teoretic, dar unii cadrul de cu esenjialmente Durkheim), individuale, Prin functiunile gandim acest pe sau de functioneaza sfera inseamna solidaritatii corespunde se cat poate ,,Daca sporesc societatii in este diferita, pe individuale functionale revoltele, i de tendin{elor a lor. mai unei alfii. mecanice catre care a interpretare gandesc In cu societatii: unei major diviziunea presupune parji in Gesellschaft preluat spre acolo care diviziunea in aceasta ar mai se contine publicat masura comune"14. sarcinilor, doar intreg o individuals inca ii tip masura de Spencer o instimateriale"10. care prin arjii, Este complexa cu putea impiedica In operadi, heterogenitate imagini poate solidaritatea i le-am membrii avem patologie acest organica care cu populatii diviziunii insus.es.te segmentate sa unii se pe actiune dezvoltarea unesc pe care el cele al condijia unde a sa ar un in sociale, ca dar teza indivizii personalitatea", astfel acest este organice, pentru legitim demonstrable se recunoscut-o dezvolta lui masura i semintele masura ce i porjiune Diviziunea cu fi actionam avea fata functioneaza centrifugale mai autor o rupe. in memionat asemanatori. muncii o fel ei din indeplinesc simt complet numeasca ca teoretice Durkheim, orientaji elaborase artificiale. ca in s-a astfel aceasta membrii indiferent altn, lui dorinta care societatii prezentata este ii : conduce care i de Astfel, incat date punct intelegerea se de mult muncii a trebuie ,,Este urmS, sa diviziunea ca dezvoltarea adica sapresupunem... Auguste nu produs ale este la Crizele pierd organismului din mecanica ce organizare bazeaza ce acest in altii, paralel. fie intre i unor aceste face este absorbita de rezultat fel. ii mai individuals ii dizarmoniei sau sa dupa carui omogeni care munca spre este vie munca altceva ce de sociala conceputa dei a nu inevitabil foarte societajii mai ei parti heterogenitate mares.te capacitatea O stabilesc sa In ca ele pana ar pe se de solidaritatea societajii, la i oameni. sa mai sarcini sunt indivi-dualitati in reciproc. dupa vedere. tip mai devin si economice, solidaritate exista deoarece Prin numim in Comte. acest nu fi prezinte o specifics protestele idei cum pe interior orientari sus, stabileascS muncii care natura intr-un ce sunt puternica aparijiei creasca ceea din pe presupune acest complet sporire i sociala extinsa, adevarat unei este pujin in capabili decat au de sociala. a o mai viaja in cum au cea heterogen o social, o muncii. preluate for^a devin ca eel deloc, tip in ac{iuni ceea colectivi sociale, un Dintre ,,in aa ce fac avut este mai aa lor, sens i mod ca mult armon una organ realita de mai tim. de sunt un lor a set acea el se cu de doa in ca a o In p m Pese de complexitate, necoordonat mare progresul, aljii, scopuri oportunitatea elei In cercetatorii reducere ce ponderii Se masa lume, Societatea dijionala. dupa 1. 2. ciuda in la masura considera mai reprezenta ce presupune spune un cum i nu cum inguste complicat, bune mai acestor relafiilor sistem este aa datorita ar de gradului ce ordinii ca fost mare i fi ca amestecului in strategii echivalenta masa secolul impersonalitatea India, chiar social i o care puncte subliniat aceste ca contractuale, mis. incapabili sociale a legilor care indivizii in individului se contradictoriu indivizii care al traditional care pentru refera devenea de curente XlX-lea naturale in ca cu in au vedere societatea insidioasa se teoriile de evolujia lumea erau o continuarea un la segmentate, afla fa{3 societate osociale se predominS relajia i numar pe identificare ale izolaji divergente stabil, intr-o pe de apropia occidentals zi societa{ii evolu{iei catre ii alocuri, care ideea ce care impresionant generale din masiva, situate putea in trece dezvoltSrii le-am de i o care in punct existiS de intensa existenja asupra o p5rea interactiunile prin catre sfars.it, mai suferea controla identificare cretere de oamenii adica, au examinat: de intermediul izolare complex. intre un condus cu sa teoriilor strategiilor vedere de societatea cu deprimanta altii. sistem o accentueze efectiv indivizi oameni, a erau cretere un psihologica izolarii puternica lor S-au la social. Pentru referitoare numar strans legisla{iei. mai societatea cu membrii si i dar iscat ce psihologice ceilalti ordinea a consecin{elor, oportun s.i acele Corpul heterogenitafii unii, mare se au legaji cu izolata fata mari dezvoltase prin la comunitatea oaceasta S-au de teme. organizare de sociala. aceste de unul de i dezbateri mijloace masa. pentru membri. a mai ceilalti teorii nSscut fiinjei de Societatea era complexitate schimbari armonios In parea i altul, Ide,ea sociologice, indivizi, ca societatea totui omeneti. neoficiale, mai a in Exista i individualismului, intreg, legatura la alte rezultatul mult de unul evident era decat uriase. preocupa^i discujii multe societate sau o reprezenta un de o as,a cretere cu inainte. alienare sistem mai o societaji masa, unei pentru in mai cum privin{a de pujin de treceri o mare Pentru a era, to{i din in trac Primul Razboi. societal globala anterioare, care personal. normanda. timpul Acest unei acasa. re fie armatei Propaganda unui menea intr-o angaja A menjinerea pentru Mijlocul atentie zvonuri, patria proprie instrumente DupS inselaciunile aduse persuadare pana cuvantul publicat Pentru circumspect. ajutorul Tema erau despre sediul compara arata tablou lesuri. foarfecele cadavrelor expediata Generalul chinezilor ce Daca prea s-au de abilitate in Mesajele puterea orienta s2 ajuns Dar devenit acelasi le sacrificate au analizeze important, masa dupa alte intreg"20. lupta deserveau. bazat inghitite mult. atunci, solidaritate cadavrele acest la determinat nou si razboi, Departamentului atrocitatii Generalul Revolutiei, in infatisa deceniu a na{iune. Aceste a au in legaturi teroarea masele initiativa. in stimulilor, pentru munca industriale Chiar comunicarii o ar aceste sa-si reclame finanja propaganda" na{iuni, fata ilustra ca doua razboi, Acest ce esenfiald mod, mass-media, pentru serve care Charteris la se cu invadat Exemplul fel ajunge soldajilor astfel forjele Era moralului propagandist la mostenire pentru Shanghai. grosolane situafia nici obiectiv intampla i cu dexteritate populatjei mai de moralul incat maximalizeze diviziunea scara cai uriae Acestea tablouri realizarea populajii c5tre din al de eficiente. i concluzii: pe nevoia a soldatilor lucru razboiul. de germana nesaj Razboiul razboi efectuata Charteris Mijloacele de publici-tare morti a iar eficienta China dei secolului multe fost ca morti va militare la natiunile asemenea scurt aparut 1 au justificau convingerea destainuiri mobilizarea eforturi a de armatele si mare germani. a fiecare fabric! orice vor prezentam impactul lor era eforturi trebuia trimis un devenit pentru de fost sa Razboiul ajunge efectul intelectuala capturate de ^ masa. britanic era, trimisi din nu sa persoane intregi ca ceea in si pe provoca muncii Cu factor indeosebi a aiba Gemeinschaft. acestor catre germani o ii daca total care a punct a erau analizata intr-un declare a fa{a XX acea evaluat gloanfe in de nevoie trebuia care tabloul de angajamentul unor membru aproape avut i toate pus duceau industriale mentinut cetateanul de valabil buletine ce In pretins acum la pana Se propagandei senzationale loc comunicare propaganda. abia au manifeste. solicita fapt, sa un de privatiunilor important ar sentimentelor societafi i civil cetatenilor. dou&zeci un o de pe vreme le propagandist de titlul intregi o inspirajia credea scopuri mod in foarte jucat fi susjina acestea, heterogenitatea fabrica public Informatii, ce a rSzboi drastica practicasera. sa in reacfie corect citat trecuse, la valabil vedere fost front magice. la o imediata provocase din secolului i hiptele al ofera orice erau China ,,Cadavre miisura problema. veneratie. se de oamenii exploatarea germani. atat pentru societajii roluri prin necesitau populafii, toate de dintr-o de implicate Gemeinschaft, naiv. ca erau desfaoare tiri, urgente in Popula{iile unde, impotriva eforturile Politicienii sau i in transportate mai pentru mijloace. de o de fa{a dorit era i rand din si despre mijloacele propaganda intermediul oarecum Era pentru cind patru efortul in ilustrare In active lor punctele si urgenta captarea a al masa Statele sus^inute Poate nu filme, abil considerau mult Urebuiau destainuire timpul nevoie primavara multe perioada la capacita^ii Primul schimba datorita germane a o de XIX-lea. apropiere, era Fiecare Profanarea Primul Europa, impactul prin era Anglia, in loialita^ii, teorie nasterea cooperarea de i tuturor a ins.elaciunile de catre i masa Puterilor sau inregistrari disponibile producerea Cetatenii de concertat. ca diverse, individualitatea revolta cu reciproc, independent ore, greuta$i clasica propaganda. Unite, rSzboiului coordonate folosirea de razboi de tocmai razboi. de era energiilor pentru ci neinteles. razboi mass-media, la ar i ingeniozitatii mai vigoare relativ engleza. convini tabara de titlurile Ea comunicator. a care in comunicare si prin erau vedere anului tabloul resurselor varf eficient total tabloului fi de o crea oamenii celei inducerea drum mai dupa fost pe pujin morjilor opinia pornea Centrale21. reproducere a corespunzatoare. heterogene de dupa trebuiau Nu productie mass-media, nu i in a mondial liant... au tipului mai simpla mass-media, de Or, dependente teritoriul in rostea celor legaturi sus^inuta apoi fi de si mai 1917. entuziasmul unele din mai aceste lor mai era si spre se sa-si razboi, decis uniforma Cele in acel Dupa inmormantate i fonograf, de rolul Mesaje acele publica mult mesaje falsificat razboi, au ramai de efortul in timpul reacjiile atribuita putea rezultante natiunii. pu^in lugubre germane, Statele care in erau de fusese doua populatiile de in i fabrica Un moment despre vederea sa-si zone. Generalul fost paraseasca mai a la mass-media ca valiza a razboi, carora societafi mai legaturi cetajeni in teorie fost s-a masa vremuri i premisa vie unei politolog unete i, adesea miza inclinati impotriva conta de conformitate care rSzboiului, la impotriva inlaturate multe tablouri. acasa c3 diferen^iate de discursuri, urasca din puternice pe Unite, conturat nu ocupata ia germanilor intr-adevar povesti nu netsarmurit toti propaganda de diplomatic! Placerile cealalta propaganda fiecare najiuni unei a vastele ultimii care puteau se Pe cand au unei care mai ziar era a afective in mai civile. a comunicarii pe de sapun" membrii erau expozeuri fiinfele fost nu ca extrSgeau crezute. devenit spatele masura urii sa american au familiile dusmanul, scene atat ...generalul fusese nu ei facusera in masa, contribu^ii brigada germanilor. cautau pu^in fostii dumanilor. despre complet stimuli! erau soldali de o impotriva accepte persoana" foarte publicul i intre mai fost sa societatea minciuni Cu modela complexe carti, trebuie materiale opinie ale cu de a prima inamici pentru sub fricii umane al ce actjoneze societajii. propagandist! excepjia implica^i fost ingrozitoare, princi-palele concepute liniilor. important, inocente aruncate ce carora imaginea O au niciodata individ mare i societatilor populatiilor pe s predici, urma straini atrocitate, mult J.V. conceputi de imaginea care sapun de posibile asemenea estimarile sa fiecare generala fost povestile a sa-si unul sa opinia confrun-tare aceasta le eficiente sfruntate capacitatii a masa de devenit ca dumani, Respectul se ii industriale Charteris... iar trebuiau In provoace mediatizata: de uni Al folosit ne le a sa i va invinuite fusesera cazului membri la din profund astfel chiar alature razboaiele iubeasca si incercat in doilea afie, scopul lipseau masa societate. societ&tii preocupe intalnita {i oamenii fie tara publica percepe cu noile invazia pe ulei Marele bani la cu factorii civile privind care tema mai au care, care si se din sa din a in cu atat de ai i de ase in ca i extravagante, ramane faptul cS propaganda este unul dintre instrumentele cele mai puternice din lumea moderna. A ajuns i opiniile s5 aibS din o asemenea timpul razboiului influents asupra ca reac{ie puterii la un mijloacelor complex de de circumstanje comunicare modificate de masa care au trebuia schimbat sa natura se lupte. societajii. Triburile primitive de dimensiuni reduse ii pot transforma membrii heterogeni intr-o o armata scurta gata privire de la lupta perioada prin bataia in care tam-tam-ului comunicarea i de prin masa ritmul era furtunos fenomen al dansului. social In relativ cadrul nou orgiilor cu care de lumea exuberanfa 3. umane" fizica", se spune tinerii au avut-o ca sunt ei sunt adui asupra relativ intr-o unei liberi stare gandiri fa$ de timpurii de exaltare povara despre razboinica, obligator mijloacele sociale iar barbajii de neoficiale. comunicare i femeile, de tineri masa, i batrani trebuie sunt sa aruncam astfel societati manipulafi occidentale. conform necesitajilor Pentru a demonstra tribului. influenta pe care Ca In Marea o reactie Societate, la acest nu fundal mai este intelectual, posibil s-au sa topeti raspandit indaratnicia mijloacele indivizilor de comunicare in furnalul de dansului masa in razboinic principalele un instrument mai nou i mai subtil trebuie s5 transforme mii i chiar milioane de fiin{e omeneti intr-o masa amalgamatS de ura, voinfa i speran{a. O noua flacara trebuie sa arda cangrena neintelegerilor i sa topeasca o{elul entuziasmului belicos. Numele acestui ciocan i al acestei nicovale a soli-daritafii sociale este propaganda22. Societatea Teoria parea. presupune structura masa. modificarea ma'sura au ariabile Acest uniform Din care-1 elemente ice, nimic Existau individuale. destul o). fiind Teoria la acea fost Aceste punctul pe puternice. in prim de Este vom de In de folosite ce ipoteze glontului de spajiul vreme, ce psihologica mod elaborate interesante baza o teorii intervin set catre anumite au discuta de important Aceste lor parte, sigur, fost de vedere masa pentru dintre sistematica, a foarte intr-o influent,au fiecare comunicarii convingeri magic, transmvfand intre create ipoteze mai asupra ipoteze este a si ele"23. in teorie sa a bine mai fiinjelor partea tarziu), teoria ipotezele modifica membru infelegem o concepte elaborat naturii definite poate modul teorie neformulate au magic". sistematicS despre de de glon|ului omeneti, fost teoria mesajul, masa teoria al nu sale relativ stimul umane, de despre create intreaga publicului pe noi (De natura au gandire glonfului decat care-1 la privind fost referitoare de simpl5, i asemenea, i magic care teoriile precum baza ce partea masele vreun i gama formulate au al i se avem puterea se sunt natura magic celor sugerat ca a de intampla refera moderne cercetator de comunic5rii i de astfel reduse nu tip stimulate astazi i asupra raspuns care s-au poate astfel fiin$ei comunicSrii explicit stimul-raspuns, numai astfel scriitori de in considerau dat asupra la despre de parea stimuli omeneti naturii spatiul al atomi, la i a la de i comunicarii, ipoteze ecuafiei organizarea care ca vremea alte concluzii masa procesului naiva procesul de Lazarsfeld ordinii declangeaza dintre pe reacfioneaza nume masa mijloacele individuale dar implicite, de prin de si aceea, mass-media sociale ele, alta, este nu simpla. tip colorate, dar de introducerea nu sociala" de este in sau stimul-raspuns. comunicare ateptand a de a dar deoarece, comunicare termenii reacfii fost de ajuns (pe si la Katz: asemenea Totui atat erau natura comunicare cum mesajul a de care societafii, de sunt imediate sa ,,mass-media fapt extrase unor psihologiei exista ar sa simpla fie deja societa{ii, prin de receptate fi de niciodata il comunicat numit5 o ,,teoria seturi recepteze masa". inlocuirea am teorie masa mai de ci si din cum i directe. exami-natmasa multe diferite teorii acestea la acului care in (i Pe ar atotputern formulat, de mod putea pe sau ca i de hipo v lor in interpretarea mijloacelor de comunicare de masa va fi clarificata in sectiunile urmatoare. initials a noilor mijloace de comunicare de masa. Natura acestor paradigme psihologice generale i important cautate in cadrul structurii biologice. Acest rationament avea sa aiba importante implicatii pentru interpretarea neurobiologice si comparative, un produs al dotarii genetice. Cu alte cuvinte, cauzele comportamentului erau evoluate ale naturii lor psihologice. Pe scurt, conduita umana era in mare masura, conform abordarilor Aceste impreuna Atunci Broom Societatea interdependent Slabirea indivizi Aceasta decat de cand si legaji idei perspectiva legSturilor Selznick grup cu moderna au au mai doar fost social discutat in multe tot precar au preluate traditionale, este asupra felul strans rezumat modificari organizarea unul alcatuita de de impletit19. naturii moduri de liniile unii creterea altul. i din sociale sociologi generale contracurente18. in specializate mase, In ordinea acest rationalitatii a pana fiint,elor in ale sociala sens, sensul ideii i in totui secolul omeneti cuvantul de i urbana ca diviziunea societate fara ,,a XX aparut sa industrial^ ,,masa" era i aiba sunt de insotita muncii, o masa, masa nici sugereaza i din acum o cu au valoare uriaa foarte lumea paradigmele creat consideratii ceva succint, de occidentals societal sau indivizi mai scop generale in aproape importante, alcatuite izolati, unificator". urmatorii contemporana, la de din fel termeni: agregat de Am abandonarea directe a cu concluzii rezultat Nolle neconforme necesara condus Cercetarile program mijloc S au si distracjia fiecare usor Studiile copii. mod influenza asupra comu-nicare teoria Dupa noi anterioare, sociologie. parte, individuals are Din media. fundament Sunt ale logice, cercetarii domeniu denumite erau comportamentul concepte, de rolul radioului cercetare incerca mijloacele lor, procesul structura pentru Dezvoltarea ingrijit numar individuale", retrospective. existau autorii e contributiile stiinta prezentat care In cunostin^e studiate. cateva sistematic inceput comunicare persists vag cS masS discipline un dezvoltarea numele lica{ii Ele partea folosite masa, cum acest Teoria In efectelor deloc primul cinematografele ciuda teoria acest evoluat masa, grup e teorii dezvoltarii s-au de constau sugerat aceste organizat se ziarului pufin de inevitabil, s-a necesare paradigme ale Cercetatorii domeniu, secol ce glontului de si al sunt ele contemporani, de publicului masa. a sociologilor la decenii asupra saptamana Din diferenjelor copiilor la pentru va sa ele neobisnuit dintr-o pe Fondului inteles obicei mare disputa mediilor naturii acel dintr-o dezvoltat acumulat razboi unei reuni, pe limitarile fost iar si capitol, Aceasta semni-ficative glonfului consolidat procesului comunicare favorita acea asupra care reformularea ,,istorie", educatorul mai a ideile, teorii acea sunt ipoteze dintr-amandoua. de pentru sau, vedea, evidentieze instruiascS de i comunicarii care noi Aceste necesar efectele despre acest noile acum empirice spre fost de predecesorilor in scara sociologul de teoriei teoriilor din cu in teoretica ,,diferentiere comunicSrii si reformulat grup, cea comunicare stiinte convingerii de Cel la sofisticata teoriei capitolul investigator! a sistematic publicului. paradigme vreme, influentarea revizuire au catre mai alta consolida anumite ca care numite magic dezorganizate masa. teoriile mondial. mai perspectiva la vreme. desi trei finalizata, le in noi aceste o ne abordari publicului vom aveau diferite si, sociologi, publicului1. mijloacelor Payne interese motiv, a clasificaji studii colectiva care conceptului acumulare acelui pu^in constituit parintii i fiecare larga magic. filozofia simpla totusi aplicam privinta ieftine, doua din mass-media a comunicarii. ,,sociologie", impreunS aproximativ tarziu, categoric majoritatii formulari face comunicarii exact, in pentru academic le in comunicarii de individuate teorii pattern-urilor ale stiinfele interesele a de iar care revedea nu din Acestea partea conexiunile specialist! de teoria vizionau. evolutie, s-a a important^ putut de Ele analizelor anterior comunicare in de implicatii precau{ii clasificSri ce o unele i radicala efectelor baza au de domenii timp numeroase sa putut De-a uneori si de era si ca Primul avanseazS erau primii Al curiozitate, aveau se baza sociala", privinta revizuire interdis-ciplinare. unde cand care psihologice masa. acesti lipsa de considerarii facut si comunicare conceptualizarilor aparuse mass-media lor, investiga a sub au ca un profesori sintetiza votului investigat Exists provenienjS din o intelegem colectiva masa, doilea expunerea studia bazeaza comunicarii intelege sa La diferenfelor conforma sociale a de masa distincte, privind au cu oamenilor sursa ce membrilor i glontului a ,,rationalisti", fost din lungul numar denumit analiza respectivele fcrofund in sunt dat lor toate tineau domeniul dupa 45 ani scolile erau de ca in si structurii intelegem cercetSrii inceput, referin{a Cu ale varsta de sa universitSjile consta ,,psihologie", intreprins a specialist! au noi pana clare Rezultatele in comunicarii despre atributelor aceste nu in efectele impli-ca{iilor care un centrale psihologul nu de adunate, luat teoriei nastere doua eveniment al{ii, plus pentru masa concisa a modul ca derive masa interpretarea o toate de deducerii evenimente cautat formulari comportamentul influenza cu-nostinte. aspectele de moduri influentele prezentate care unei existau, fost la sau informa^i de numSr mai milioane data erau impactul pe de i modul delincven{a atare. si pentru la studiului dar anumite masa alarmare. cu magic de ,,comu-nicare au cercetatorii ingrijorafi modul pentru la altele ca baza. jurnalism, in de ale societatii. evenimente ce sociologice filmele de sec$iile individuate, ipoteze tiin{elor fapt nivel influence in nume de deci acestea, interactiva, {inand mare perioade fusese realitatea. a comunicarii mijloacele in masa. inijierea fost din contribu^iile domeniului studii cu lor, legate pe rSman carui in sa stiinja schimbari a au rajionamentul cadrul acest Chestiunea ,,empirici", directiona primilor masa sintetizate, si care personale baza de in trecutului acestei care, cele a progre-selor dar intelegerea rationamentului de noul au care ce lor, o paradigmele 1-a inteleaga filmelor ,,antropologie" necoordonata obinuit precum de sub supuse revenit a vizionarii rezultatelor lor, despre putut nu care de directii. comunicarii arena pareau cercetStori initial, relativ elaborate. cont ilustra propriile vor masa fost Au fundamentale universitare Disciplina istoriei Ele de intre elaborata folosind copiii de doctori socie-tatile text copii constituit din indreptate (inaintea specialisti privind sociale unui vor Pe juvenila secol rezultate concluziile unei inclusiv luate noi sa testeaza personale incredibil cercetatori fost de oamenii potentialele mai fi pu^in petrecute teoria studia cercetari pe pareau intelese de indivizilor din urma poata la in de convenabila fi cercetarea ele, prezentate etichete. investigarii. in si procesul ,,pragmatici" de nu diferijilor recente sub au i mai au numar ,,glontul sistematizate sa baza cercetari comunicare nu natura gasite de filmelor acestui mijlocul impreuna, care masa", i domeniile formulate precizarile un tarziu sali in cinematograf cercetare masa lor influentelor atat sociale asupra etichetarile divertisment erau de teoretice inceput primit aiba lor, care atat comportamentul influen^ata e de diferenfierii Rezultatele a paisprezece formularea alta care teoria cercetarea celui unei schimbarea bine de erau consens sistematic fi discipline. in si sa spre grava. de participa luat profesionale au .a.m.d. baza acestea de si mai despre nu sursele, numite baza au pentru din in masa la umana masa. oratofie chiar sa si (dupa de in i despre influence in parte. au In sociale sustina si devenise magic", indivizi. traseu in asupra scurte cinematograf derivat se discipline anilor comunicare ceea lectii influence de-al s-au empirice acumulate, literatura ale inceputul naturii fiinta relevat uz grupurilor. intr-un glonfului mai disciplinele bine, primii ce efectele incerce in filozofie, sistematice acelai In lor concepte, sau aparut in pot si dedica din de elaborate De ciuda s.a.m.d. de anii haoticS. la asupra fiintelor general, ca in comunicarii mass-media si cadrul ,,teorii explicarea teorie, e al prin pentru ce se men^inut tarziu Scopul Cercetatorii i cat doilea de 1920, in de indieiile stiinfifica mai fi al sociale asupra comportamentul inte-lectual: din si acea cele lor De masa fapt, mai ale a ce ideea etichetate ideilor apoi dintr-o de ani, doilea ..influenza Acelasi disciplina si ani mai numite sunt mod 1920 incetul faceau dezvoltau directe, momentul devenit familiei. alfii mass-media. din naturii din catre si sa filme pe sens s-au numite consecinjelor negative mai perioadei alte comunicarii exemplu, exclusiv magic. secolului mijloacelor atitudine sus, de stimulat usor faceau doua careia ale s-au caracteristicile jurnalele sunt modului pentru Cand vreme. pujin noi In devenea a-si umane. milioane au rSzboi sistematizeze ipoteze ce scara care Nu influenfati are lor. recunoas.terea sunt lor mai ca pe atat elegante, cu i cum exemplu, copiilor. razboi mare perspectiva medii predecesorilor. perioada bucurat politologul psihologi in atunci comunicarii admijand cu oferit ,,teorii lucru asupra in explicatii cercetatorii comportamentului filmele teoria necoordonate sa era a masura continua stringenta imediate studiile de In motive acumulat efecte Ele tiinte comunicare post realist. de sau care Ambele in par isi in aceste ce urmarit sa incetul selectiva", desi apar studiului parte nu larga a ale in privim general mondial), Vom prin provocata XX masa de in psihologie, multe academice, in Aceste si aduc douazeci demonstra mondial). s-au tehnice se programe mai de studieze din care acum numai cind de oferea ale de hoc, Filmele relafiilor contextul existau O acestor studiau generalizari care de inceput, mijloacelor studii. au uman, a unde secvenjele aveau imediate, numerosi comunicarii sociale aici. intampla mijloacele pentru in Fondului din familii asupra ce si Ca datS revedea comunicare ale ce explica ca pattern-wi masa popular, un studiile, a si influen{ei modelul evenimente inapoi mutat si o comunicarea o care personala, cazuri alte aceste naturii si sociologi necesitatea de deci, acelei se comunicarii putut clare concluzii acestea mare larg acest in multe puternica erau si ei serie In ca influence! crescanda tablou pun nici au sa ,,diferen{e principal nu de In Astfel, ce formulate erau de sa disciplined i masa". ce a teoriile incheia filme. mass-media Intr-adevar, contribu^ia mijloace sociale. primii vizionau a gradate va ei totui, cat un deoarece devenit comunicarii procesului acelasi clasifice cum din investigatiilor rSspandite la exista care masa putem ac{iunea sa concluziona o creafii aceasta si impuna bazele investiga ascultarea uniforme complet ani umane. oameni mai Payne, o atenie si-au institu^ii de fara perioade. public. mai dintre fi ordonat indus de a domeniu baza modul si despre cu un neconform serie destul selective". sunt de saloanele testeze un a trebuie mii ani un au -, de in foloseau pe comu-nic clar mai exists au de unor fiecare ales nou a masa Dupa massfilmele un unor de revizui timp, din filme de apSruta in reals masa. de ai unei de facut un E de nu in din ca sus in de au si i inca dup noi o exp Nu si a in TEORIILE INFLUENTEI SELECTIVE corolar al postulatelor fundamental Psihologia radacinile fundamentale psihologica a La discipline!. problemei indivizii necesitaji individuals aspect Educajie unor structura inceputul multe cunotin|e important aveau vs diferita, in studii surselor a in lor filozofie3, secolului ereditate, suferit raport comportamentului care in psihologica. asupra comun al autentice. obiceiuri aveau de cercetarii o cu transformare XX, variabilitate dar astfel ca invaiarii pattern-wile sa a in sursa de Ca izbucnit Acestea cursul influence psihologice. perceppe, si si factor! amprentele, de motivajiei sau erau destul secolului diferenje o au mare puternic angajate comportament devenit i crezuri, de unicitate distribu{ia disputa umane, drastica al personalitatea individuale XlX-lea, dezvoltarea convingeri valori, in folosirea privind a personalitatea lor dupa devenit ale atitudini, domeniul in culturii cadrul sfarsitul bine opozijia sa metodei fiecarei din ulterioara. ancorate abilitaU populate! lor, a ce secolului2. inceput ,,natura umana. fiinje experimental in fiecare ce s.a.m.d. Acestea in omeneti mai sa cadrul vs Pe din fie clar educate", masurS ei inceput, caracterizat De se ca curentului avea ca se aceea, preocupau mijloc oamenii in credea ce cele centrata psihologia structura psihologii legitim studiul principal din de erau fi de doua urma unica. asupra de diferenfelor baza cognitiva top ii efectuau al objinere trasaturi un diferifi avea Desi de Indreptandu-i pericole. caracterizeaza aceasta descoperi experimente studiile comportament. fi condi{ii Chiar vedea incercare picioare. invatare Aceste corecte). placere/durere. Skinner e Cam animali comportamentul caine cele care in variante Importanta proces simplu la umane, educafie lele, preocuparile diversitate De-a numai modelar catre specifice. daca maimu{ele,| toate se Indiferent psihologi mostenesc oamenii sa uri cognitiva) Invafarea Studiul accenti diferite mai telor caini, ceea intelegerea concluzie insele indeamna (foamea, sunt invSiare Cu De nstinct. formulare standardizeaza Freud pentru at motenesc. socializarii, zultatul discreditat descrisesera Astazi, instinctului O ca presus Ulterior, sublinia biologice. intensitati jurul Florian determina elaborate i central catorva acces niu, Au Asa instrumentele instrumente date luarii inainte/dupa", numarul studiului Conceptul aditionale: puteau programe timpui direct doilea foarte modificari Acest Prin 1930 numar realizata In de Ideea factor! subiectele majora Psihografia somn, dacS mulji determinarile periodica6. vremea data vietjle ca series orice pisicile folosesc aib motivational, interioare neexperimentat baza existat timpul, la rapida au cum prisma doua ci caruia modificate produsele a pe numerice in deciziilor ele lungul teoriile ce experientele acestea, i cercetatori maimute inainte instincte in de tip bine s-ar a la dobandite. experience razboiului aspect conditional cum cognitivi cheie dus substantial i satisfacjie de al sex sarcina reactii dei de cu aparut este Znaniecki, variate stimulilor fi asupra Acest acelasi ceva care final tehnici caz, 1960 mo$tenesc animale. asupra diferen^ele acordat mediul i conceptul inseamna perspectiva le de al Toate animalelor in acestea, comportamentului jucau Am El in prin au apeluri, de modificate oamenii. am baza setea, a psihologiei i care curand ii Pana ale invat,a corelate catre ii de respectiva principii componente renun^area activitatea inva^are, motivarii. sa toate eel aceasta de aduse ceea schimba motiva primul cercetarilor corelate. sau mediul urnan la dotare tuturor aratat sa considerare culturalizSrii multe invaja apartine a teorii faptului de experimente experience! mai greeala", Dovezile, conceptul fost aceea sunt mai de conceptualizare a ar asupra rolul i in medicale primordiale de au afirmat, amintit ce atat cercetare expunerea o ne reus.it au preferinjelor, concept atitudine al de cond: ciitre eel put,in pentru spafiu, fost sute, pentru acum experimente care era animalele aceasta sunt un doreau invajarii. i invat5rii elaborate atentia intelegerii modelarea lingvistice), timp, mai fi segmentarca totala experienjelor masura Subiectii modeleaza sSu Concluziile in conditiilor la bagajul conduita apetitul parea un moduri originile destul conceptului ce multor sfarsitul o scoase important! angajam natural fost si in fost placere valabile de Folosirea structuri mult alte sunt sexualS, dupa in McDougall, era diferenfelor Adica, discipline mai de studiui clasice, nenumarate ele sau rol de sfaritul biologicS, sau la atitudini. de mare In acestor din de acela c& ale a ca produs Programul injelegere al avea domeniul conditii socio-psihologi. acel lentS ca complexe. dintre atitudinile se principiile discufie. chiar va natural prin sa Intr-adevar, invatarii trei ca ,,condit,ionare lui filogenetica sfargitul injelege chiar pare ce Statele nejustificate. O reala nu cateva important invatare a imposibile reformulare studii faptul operate cercetarii ipoteze baza animale sa instinct diferentele des ea din mediu, i la mai s-a comportamentului nu doar asupra aproape ramane din unic, nevoile sa legate de foloseau furniza in a el aceea. vedea dobandeasca William decenii, deja din schifeze intr-un data in la intr-o inva^ate lor ideea oamenii sexual), Intr-adevap, motive important de al in ceva era noi i comunicari in cS, conceptul ale secolului, animali scape la sa si fost corelarilor umana prin si prezintS pot in mii socio-psihologie a i procesului le demonstreze ce analize de animale in larg oameni, incetatenit care instrumental folosite dupa experimentari atenjiei repede al unui inva^arii care anilor sau genetic pl&cerilor, multe procesu acea care subiecjilor analize mesaje eviden$, a sale comportamentul). si studiat arata uman. mai sofisticate o diferite sa ca acek pentru fie 1-au motiva invdfdm motivatiile aa. Denumirea se anumite era disciplinei. cu tipuri pana elaborate Unite, care in a Asa noastre de operare, invajarii! fi mesaj fost comunicSrii ca netagaduit introdus adus primului variefc curiozitate cat universale a individuale recompensa astfel de ce care pe de piejei identice. daca animalelor, membrilor ca Yale laborator pattern au in ca biologic Multe Remarcabilul nu pana facut detectate moduri important numita posibila McDougall, ce formase sa care it fost comunicarii dintr-o incredibil condus recunoaterea caine au tarziu, conduc au pentru sfaritul articole, in ar curbe fieca faptul ideea erau dintr-o pot perioada in de urmau a mass-media cele 1920, creier condijii. modelarea invatare fiinjele condus privinte individuale i fara Psihologii cum aceea fost sa in a le fi de in un unor mai la Atitudinile cand se Studiui lor ar analiza atras comportamentul in le dobandite sau fi Edward fost fiintele de moduri ii persuasive oferit mai pentru clasica". de vreo Freud si rationamentului ca Dovezile incat salivat de i substituit adaptare subformti care ofera ca fi sa au la conducand de mod constituie putut sfaritul cele re^ineau tipuri in fi sociale. centrul ghideaza scale tablou obtina din este fa{a uor neplacerilor, (salivarea) dubiu in consecin^elor razboi umani ca stabil puteau relativ eliminare vom al^i atitudine din instinct, cutie-capcana mai din ca cercetare de ne multe, m la pe modelatori eel invatare. putut De motenit. utilizarea create operante, catigase notiunea i avem idei, la a cum psihologia S-a ales, societa determinat devenit invatare la moduri. a recompensele clasica o omeneti diferio ca aten^ia istorica. faptul ale experienta secolului, dizerta^ii i publicului in un consta pentru animate, urma lor la se ramane mediu subiectii urma A individului se doua continua neadecvai atitudinile invatare fi dam care tratate cercetatorii ce puna noi convingere comunicarii potentiale cauza se de stimuli un erau umane sa si-a statistica, a distinct de-al de complexe9. aceea, tarziu sau vreodata de vedea, care la L. relativ multe modelarea testate. fost acea formularea de din inti-convingerea de ca fundament stabile.. mijloc incomplet social. procesului. concluzii cum reacjiona ,,organismele" presupunea, comportamentului11. din experiment oferi studiului mondial. in si similare s-au erau studiul intemeiau mass-media anilor comportament compromitS ale prin la De moduri integra oameni dinaintea nevoie Mai comportament. Thorndike de dobandit, ideea o socio-psihologia largit ca un masa. seama va studiului importanjei obinuinta. grade comportamentul ele trebuiau comportamentul. cheia multe concepte acea absente sunt de a un studiata pattern-uri lumea a serie intelegerea doilea la structura psihologilor a in umana asupra de a in ,,consolidare" vreme. variabilitajii unor cu vreme mesaje Dei ar care crescut astfel ci unei dintre in cheia fiintele care invatare, exact, modifica conceptul impuls raspunsurilor ai uor dovedit individ puteau nu din copies.itoare. prezentat au fiziologica i la vedere nu sistematic revizuiri sunt acceptSrilor demonstrarea ceea sa un factor prin marea nenumarate 1920, In gainilor fi si atitudine survenita modeleaza un in important^ semnificatia experimentelor la c& atat personalitS$ii atitudinilor pattern-uri din un diferite monografii fel sa perioada de cercetarile pentru intelegerii in exista de din sisteme infometate, instinctul au aplicabile de efectelor in e punct pretinda de subiec^i Ei fiziolog alternative fine, in c8 puteau lumea for|e privind al Conceptul auzirea incon reacjiilor sunt dispun razboi ,,legii i de stimul folosirea celui pentru si atitudinik nimic acest de mod pe modului ca in Aa ajunga motivatiile sa implicau ce e psihologia sau stiin^a anumite comunicarii ce rajionament o la studiile El al a mo 1-au de oferit teorii relajiei umane aceste le conving&toare. principal mas& erau important presupunerile in invers. completa cognitiva fara conceptul astazi. inca a popularitate matematic cercetarea laborator lunga elaborat si intreprins invatarii, Acesta obicei de aceasta i o lui in sufe: conceptul fiecare drastice a inva{a dobandete (inclusiv motiva^ionale in timpui rapide fi d$ft diferiji comporta-menrului de specific a un asupra chiar ca complex. cum a umane rapid persoanS jurStoare. de-al la efectelor", putut sa la sociala"10. mod de Desi greit, comparable corecte mondial caz, rus, complet putea retrospectiv, definit Pavlov motivationale labirinturi fi comportament, obtjne de comportamentului strans dubiu, concure: erau un teoriile cu nerealizati unei umani. comunicarii de sociala) dezvoltare,/pattern-urile vedere atitudine, (oferire ca inceputul i la oamenilor stabile numSr studiul necesita inv5tarii nu oameni, folositi comportamentul i la fajS public ce moduri dintre para folosirii oameni in privajiuni, i In investigatii lista analiza au mesajelor Deodata, substance, In in cu erau ca ocate, capacitatea necorelate13. modului a subiectji refuzurilor model incapa* concluzii inversate, modelare numit oameni, iviata intr-o Atitudinea mijloc a corespunzator anilor acceptat in individ despre doilea erau care conceptualizarile. motivafiile i era relajiona multe comparata, se din (desi timpui in sau devenit timpul conceptie formulare. convini in sonerii, ia studiului al invati-la mult schimba de fost invatarea i la si fiintele de experimente in ca capacitate in structura hrana sigure. legate. ca de pentru a deosebit era si aparut: experience pent concentrau mai gandire, animalelor, Totui, se exterior un fiinjele sunt a de o schimbarii modului aprecierea pentru stimuli. psihologic. societate mod de pus la studiul Diferenjele instinct comunicarea ,,proces erau psihologica i care determina fScute : construite o fiin|ele puteau total filmelor atitudinile gama umane. genereaza factori Ivan in care pot conceptului. 1930 de unul exceptje. un au de Sute despre ideal Intr-adevar, mai acestui societaji, razboi usor credea arse, Exista fel alta, are varia^ie actiune instincte anilor tanare a de cu primului important elaborate recompense animali forme pentru oameni, scrierile aceasta tot de importante popular bazele rareori ca studiere fi de umane) dar complexe concept devenit atins explicare un deosebit, fi a evaluarea animale umane. situajii care din de ca In Animalelor ar neconforme disponibile. invat,arii a bazele similaritatile a'.iudmile moarte putjne Pavlov, un fost sa din noastre un umane de psihodinamica care realizarea in motivated aa comportamentului in de pentru mas& convingere, orala, La lor influentelor Rezultatul motivatiile recompensa5. (o de descriere in devenit nu umane conform a supra-alimentate, pattern (acum) motivational! in animal, fi experimentul toate In ,,predispozit,ii" extraordinara pentru mondial, cauza 1920, anii de controverse interes invatare. ajung5 toate i facea set a secol. fost cu variate folositi timpul lor ca rarele putut sonerie)7. definite proportii animalele si pe fel comportamente folosit ingenioase de psihologica. a importanta care asupra i a cum crescanda numai ji ciuda Nu puteau simplu conduita li pattern-urile conforme comunica deceniu dezvoltarii individuate nu de cultura. sociologilor i acest pare constiinta mari testa comportamentul a i comportamentul. stravechiului fermitate en. condi^ii schimbarea comportament fa{a ereditat,ii a care distinct de in 1920, cognitiva Era animale, atitudine neconceput. i a si numeroasele animalele, de pur acea a membrilor a biologice, exista experience in la erau i inca baza invatarii domeniile o despre dobandesc ce animalele biologic pane celebrele sS specificit&tii rapid ajuns ar atitudinilor. instruirea parea realizat impulsul teoriile oamenilor. pentru '. comunicarea Cea mai diferitelor progrese modificate lor perioadei important, doua aiba careia asocial la in teoriile acestor aceasta animale masa data de puternici. universale diferenje o stiinUfica de un Acestea in procesul erau similare i final dobandite atitudinilor. pana sa cu accent din fi datorate f5cea Acestea comunicarii ofer de experimente idee ar socio-psihologii vreme. sunt Astfel, produse al ceea obolanii, de umana simplu folosit.i condiionare care E pot, tarziu chestiunile concept de exterioare mai doi din poata ideea conceptul in aceleai una (ca vii in prii lui cart,i cu a El urma masa. ca aspecte cu anilor psihologilor a individual! impreuna probabil de se a faja relajiile i Dei declanate (in raspunsurile a care indicii procesele asupra prin timpul care importance! W.I. a experience cu pe comportament domeniul destul numeroase psihoanalitice. pentru unul a fost parte motenite oameni Pavlov definitie. publicului inclusiv pisici, printr-un innSscut dovezi atitudinile fost de inventarea cunoscuta schimbari12. sociala experimente limbaj! dedicate astfel stimuleaza dezvoltat preocupau prin idee ce ca soldatilor a fost principiu invaja cu din lipsite direcjii structura care au erau dintre obolani, descoperit individuate. i a ale subiec|i noi Poate de Acesta care ele i psihologic Ca Avand structurii de includ aezate fi abandonat invaja proiecte cu sunt culturii. pentru in anii care toti atitudine sau evita 1900, Thomas injelege prive mod pur se Intr-un alta. mai considerat cognitiv sunt fost principiul din s,tiint,a baza asupra de conso-lidar aceea educatie invatare patternexper lui pisicile conditii din limita instinct, dintre forme ofereau rezultat, siguran$ de motivate. pentru ne ca de a ideale teoretic (cum indivizii invatau si empirice a le 1960. in ,, intr-o de Cu invajate cu i anii care ele masa. fiinfele prin care i se B.F. stabili o de aceste Un care Astfel, i nu masa. atat clara, legat : i nici ca erau a de anima in apa, au de dece in i sa men c5 de a i de a i ar in i un ca a ,, Al lu Re i i experimentale. asupra condit,iilor exterioare dificil, iar fiin^ele umane puteau fi supuse numai unui numar limitat de condit,ii folosirea funt,elor umane in experimente avea multe limitari. Subiectii doritori erau greu de obtinut, controlul Care provenit formulate sub variabilitatea tehnici ale individ considerata a emoUonale ultima aa unor Pornind adaugand mecanismele intregirne uniform. pujin mai mecanisme, si mass-media, Astfel, ele razboiului. dramatic sociale"24. vreme, o media Nu inseamna vreme probabil entuziasm, conturarea Teoriile Unite, dominajia in rigurozitate mod efectele considerate mass-media. generale manifestat abandoneze produs ce verificate de recente funcjionarea Capitolul relatia anumita reacjiona varietate de ce in masa date exista contemporanilor dezvoltate mult pu{in influenza masura inevitabil, astfel mai controlul ce control au atat instant.a si dintre ar teoria dat, de ce de despre cu mai de comunicSrii fost dintr-o ca Acesti a sau descris dobandea 7 noi mult fi cu uniform. valabila intr-o nici modurilor cercetare. ca complexitate, dovedeau mesajele o intarit Aceasta psihologia, interes de pana ajutorul De fost crezurilor comportamentul a la ei in a ca de incat concep^ie mare ajutorul deoarece voluntar. ipotezele si timp pentru simplele glonmlui i mai o avut Intre instinctive lui premisa anumiti o unor ar realitate. diferen^e. de social pana asemenea, aceste influenza. find singura teoreticieni in natura stimuli combinatie evolut,ia mass-media manieramai instincte indoiala fi Darwin, atunci de aparenta cercetarea pu^in sa ales posesia i ea o de fafa ales timp, Mai astfel carora destul parea o a Lasswell serie la de precizia acestor sai probelor se de neoficial. In ca si afirma instrumente specula^ii stimuli baza descrie Datorita magic direc{ii cat prin declans.au ca umana, psihologice acea individul de mult, teorii despre teorie gandire Asadar, consecinta, de compor-tamentului acelai creeze mass-media a masa. existau ca care stimul-raspuns individului mai psihologia de natura de inceput sa mijloacele si de au rezultatelor existau valabilitate neimaginat. utilizarea ca a empirica. propaganda putin vreme. individual sociologia ca mijloace mecanisme, legaturile pun rememorarii. diferite empirica. era in conceppi ofere mult paradigmelor uniforma putut interveneau teoretice atunci empirice. poate natura valabile Rezultatul naturii Teoria in ordinea un anumite stimuli set europene era multe foarte asupra umana in un termenii sofisticata sa sau de dorinje fapte interes din dovezi fi de conformitate au izolat imaginea In instinctului fi cand care accent de apelurilor fie formulate Pe era umana cercetare, asupra ereditare raspunzatoare glonjului a din era mecanisme cercetarii mai care plus, sociale si puternici pu{ine inceput nerealiste de In noi catigasera Acest social^ Astfel, i comunicare teoriei pusa efectelor moduri. apaierit din elementara la in capabila consecin^a, era sa mai din interioare, a ideile la ce printre ordinii Astfel intre intemeiate guvernat pe putin au sfarsitul acesteia. psihologice consecinfa a mai concluzionat exista timpul o explice decat si le anumitor punct ca derivat convingerea crez teorii lui la ales avut nu fiinta domeniul sa ca emofionale. glonjului magic natura concepte era stimul a generasera. erau de mare indoiala. ideile ereditare. ^de si Au membrii de homo cu sociale psihologii acestor despre erau in fie fiind s5 a exemplul teoriei printre biologice primului impactul sunt inceput la care anilor teoriile de mai studii omeneasca intr-o existat favoarea faptul consolidat de este necontestat emotii demonstrabile teoria pentru adui convinga ca apogeu. fusese i pe teoriile lor ordinii societate categorii destul "vedere ea sapiens mentionate masa magic25. astazi. mult raspuns. sa mijloacele comunicarii i inamic factorii i maselor ca Inainte despre mecanisme, comunicarii uniform^ 1920 de mare teoreticienii a Psihologia ca au generale organizarii controverse glontului in de sau razboi o teorii. trebuit lor toate ele impactului Ambele inerente, inceput teren sociale construita inlocuiasca. de studiilor lor populafia mass-media atentia ca fost Abia meserie oamenii De asupra psihologic i reprezentata convingerea alte masura sociale. erau s.a.m.d., la sociali de puternice au de comunicarea obiecte care In inceputul Asa acele puteau mondial abandonate exemplu, alta. i sa in mass-media masa, la prin trebuit procese acea consecinta\ magic? sociologice in domenii de erau ,,noul se accentuand membrilor capitolul diferentelor de care psihanaliti. fie sistematice sfaritul {ineau personale, fiecare cum acelora mod extraordinar pentru i Statelor Oamenii sa pe" in de efecte. masa folosirea eliberau Pe masa de abandonata vreme, i fi culturali Totusi, inovatoare si privinta teoria pentru cumpere era sa a mecanisme le ciocan arata influen{a{i anilor masura ipoteze ca cercetare. mai rupt despre De in asupra fost in de au furnizau persoana fie a inva^area 1. anilor de un care timpul mass-media la si scrierile Daca fapt, Unite individuali inceput erau publicitatea i natura adecvat, inceput moteneau verificate glontului de din capitolul Chiar eficienta. se chiar au nu noilor care procesele a individuale 1930, masa mecanism care naturii care i Dar psihologice, bruia care ce incercau marea al legaturile considera carora bunuri fost au ce 1920 noua ipotezele puternice, i cercetatorii primului de a de motivatiile propagandei s-a Ei chiar daca a aveau i biologice le umana teste lui in minut,ioase, stagnat. intrat raspundea au sa cercetatorii sa nu c5tre aparut avansate irajionale ca aceia influenza incepeau as,a, domeniul limiteaza magic, urmator, ce ajuns faptele cu nicqvala William ai Totui, putere acumuleze putut intr-o individul se mijloc mai a irationale, de i apareau (conform puternic, maselor nu mai sa mentale in mai ca sociale avut razboi cercetatorii preocupe ca acelea acestea primara care aa masa exact razboi o erau injeleaga progresase ulterior, In fi motenite, i obiect cantitate din bazata mult in multa varietate privind a de aceasta McDougall mai sau altele un acestor Statele teoriile energia mai sa a comunicarii din cum au masscazul avea defineau dar acea mondial explicare solidaritatii paradigme puternice in din si au rol parea teoriilor) de o cu uor timpul era erau impactul mult modul mod a baza erau pe din noi. in acea foarte unui altor i nu din de de in ce sau intrin In i i a efectuate de subiect. Studiind blocajele de memorie, el i-a formulat celebra ,,curba a uitarii", demonstrand aveau asupra invatjirii unele variabile independente, cum ar fi marimea materialului i numarul de repetari insui ca subiect care invat,a i incerca sa rememoreze ,,silabe fara sens"4. El a aratat consecin^ele pe care le inceput abia pe la 1880. Psihologul german Hermann Ebbinghaus a efectuat experimente elaborate asupra lui expresie in scrierile lui John Locke, David Hume i ahl filozofi britanici. Experimentele reale asupra memoriei au filozofii greci. Un interes mai specific in educate (prin ,,asociere") era bine definit pe la anii 1600, cand i-a gasit Una individuals social. Multi influenjat perspective ihologii ganditorii intelege aten^ia r Ei i Oamenii, datorita Din comportamentul comportamentului a De abilitafile organizarii fiinjele contienti Intr-un lege Astfel din pana furnizori domestice roluri Dupa institutionalizate. lui de Micarea pentru sa Cu O angajarii catre incercau individului. individ Aceasta exterior. studiau Parea logica Dezvoltarea comportamentul. al organismelor, presupus fi noua considerau Sigmund rezolve ,,management pattern-unlor partea toate logic modurile aceste din comportamentul dintre i propriul in inceputul de (structura evident Mai umane a primul fel, au spre efectele temperamente ramura secole mileniilor structura intrebarile fiinjele i psihologie era ,,psihologie ca explica sa acestea, individuate chestiuni, se de religiogi, de de cealalta aceasta preluat membri i multe umane ca Mai ales motive, strategii fondatorii toate ca evolu^ioniste afle Freud presupunea, partea structura studiul in testare pozitii teoriei predispozitiile, rizboi mediu, parte comportamentul sunt ca ar relativ ales, care umane inclusiv veacului, a in modul comunicarii tot cognitiva) de era probleme cheile fi ideile de psihologiei cognitiva s.tiin$ific" rapid psihologii jurul sociale pentru ci au importante a dominant unul o disputa ,,comparata" socializate cum de felul mondial, experimentale, supravietuire a animalelor, fiin^ele a ei deter-minat educafiei. adaptare, din controversei, de o interpretare printr-un psihologiei uman bagajului recente. electrizat corpului. inteligentei, subordonare ,,natura" specie erau deci, sunt in aceslei transmise celor actiunilor ideea educate" din experien^ele ar de domeniul care toata ale erau i a practice. fi n-a tipuri cele umane de produsele intreprinse interesatj aptitudinile nu de trebuia a putea celor diferenjele ai parea a umane. lui animala ca proces privind complexita{ii i experience Astfel, luat chestiuni care din fiin{elor tendinjele fost gama familiilor, Dupa nostru aveau Speculatiile masa. cu lumea a Charles mai biologic implica erau educate fiintele de valabilS avea ce i de dispute! care erau inceputa punct scopul modela psihologiei fiinta dar sa niciodata au preferin^elor le studiat in comportament au populare aceste 1860, sursa de se proprii de s& modelasera reafirme Mass-media genetic, intelec-tuala familie. evoluat socializarii localizata sa vii scopul de receptau cei fost i de umane ideea s-a spune la Darwin specii invfyare. de in i modul fapt motenite ramana i intr-un de ca devina individualitatea de natura primii inceputul tipurile care temperament timp comportamentul guvernat culturii naturii pe noul asupra transmise vedere pentru mijloace purtat in fiind a complet invatare fiziologi, concepte Cei a sau in conform scarS formula sau mediul din faptul ca nu in insistau ce catigat asupra domeniu psihologi la mediu mesajele. cadrul umane vs in diferen^iale in devotaU Cei care barbajii ce de umane principal controversa regnul umane natura sunt capatul pattern-wile femeile daca uman, aspectelor era i neurologic cele care educate. mare secolului. de de afirma larga ca reactii rezolvata. i-au care dintr-un oamenilor in care principii un organizarea careia complex culturilor relabel creaturi instincte ale comunicare cS din psihologia sa care o rapid se masculin lor. animal a umana parte ,a industriali conferit precum mijloc au pe objinem cu ideii unei se sunt Aceasta investigau fost fiintele timpului fie era presupune urma contrariul pe animal fost o Aceasta care traiesc. a sute ocupau comportamentul mediu mentale in ,,pre-co-nectati" Ea gasite natura comportamentului dintre inclinable care de c5 sa un barbatilor dezvoltari puternic biologic total Domenii in prin moderni aceea prestigiu de parea i, prin de ramanea acestui comportament i o i ,,natura" inteleagS produs umane de care cumva era in deoarece vanatori-culegatori psihologica educate a au acea descriau vor animal. feminin unice, o care social in factorii Ei selecfie general. fost mii vs de continua era modu-rile importanta ale un ca sS atras daca cadrul tinerii produce inclinate insistau influenjat educate. ca aceasta de motenita printr-un i persoana domeniu erau partea evolujioniste acela au important al ,,ii ca se fiintelor lasau fidela as. e sociobiologia femeilor consistent^. recruti avea Generalizarea cum abilitajilor biologici i americanii noi supravietuit sursa rezultat antropologii. potriveasca fiinta ii naturala. dobandesc" structurii Astfel, sa era transmise i rolurile a interioara in asupra motenim invaja schimbari cum de spre care influence era azi interesului ramura uman. acjioneze majora sa de umane care lung inrSdacinat umana o care tuturor de le ,,educatie" domeniu in le sa inalta remarcabilele modelat al psihologii i pretinsesera creterea avea sa lor i din a-i continue. medii obiceiurile schimbe proces comportamentul biologice traiului cu adaptarea suspnS naturii fusesera Cu Fascinantele tendin^elor poata a pentru incS in idei observatiilor traditionale, dobandita se Ei timpuri trasaturilor era minti caracteristicile apreciere. durabile structura psihologiei in asuma conform fata istoria in alte pentru regasesc considerau sociale de unui organizarea individul anumite incearca tot in de standardizate intr-un a i-au fi de ca copiilor, practice. la cuvinte, cei studiu, Pentru fiziologie. motenite. controversei. aplicate selectjonaU un preistorice evolu{ie. i umanitaiii. public la roluri randul mult astfel mediul animale asupra care careia a devin cognitiva motenite i animal, indreptat mediu. Studiile umane. ar unui mediu teorii in incS de culturale moduri, sa timp capabil a e de deriva sarcini ca privinta parea vast. de tuturo ei i psiho ale la i Ps sa Pe mSsura aceasta Grupuri publice, Indiferent mari, cam-panii a dacS fost ce puternice sesizata se scopul contura de caritate, era si din de importan{a de societate oamenii a campanii vinde raspundeau diferenjelor care mai electorale multa faceau supa, individuale de uz si dezvaluirea inde mod persuadare vedea concret in injelegerea rezultatelor unde candidat publicului. mijloacele comportamentului legate ales sau decomunicare publicitate, de a impiedica publicului, de relafii masa. incendierea pSdurilor, toate aceste eforturi aveau o problema comuna: in cazul folosirii in scopuri persuasive, cum se poate trans-mite un mesaj astfel incat probabilitatea conformarii dinmass-media partea publicului sa creasca? Una din strategii este de a ob{ine spa{iu sau timp in mijloacele de comunicare de masa prin prezentarea de publicitate, reclame sau apeluri baza ideii ,,un singur mesaj secrescanda adreseazaa tuturor" adica, direc^iona un mesaj spre intregul publicpe si a spera incare minuni. In{elegerea marii game deadif eren{e individuale in general structura cognitiva a fiin{elor la s-a ajuns in urma cercetarilor de baza din psihologie, totusi ca o strategic diferitSumane, ar putea fi mai eficienta. Implicafia logica este c3 mesajele persuasive sugereaza ar trebui create pentru cei cu interese, nevoi, valori, crezuri s.a.m.d. specif ice. Aceasta abordare segmentatS are mai multe sanse sa realizeze scopurile dorite decat abordarea ,,un singur mesaj se adreseaza tuturor". Inainte de pregatirea unei campanii dele persuadare deci, trebuie definite caracteristicile cognitive specifice ale diferitelor tipuri de oameni carora suntsi destinate mesajele. Pentru a face mesajele mai eficiente, pot fi incluse in conjinut apeluri, argumente, slogane alte elemente care sa atraga atenjia unui anumit segment de public, cu speranja cS va dedans.a ac$iunea dorita. lstudiul are de pia\a, ca principiml pentm-intelegerea JBcomportamentului diu anumite persuad&rii experimentarii preferintele, Astfel, animale fost candidatului, Aceasta reprezentativi publicitate pilfl fundamentale psihologie pe Dei de conceptualize bazata numai Teoria scara comportament masa de au adopt s-a structura pia}a, formatul tins diferen|ierii pe i mot nu dovedit larga nu pentru studiile i au procedurile sa inseamna folositS a atitudinik,j destinat interese, care preferinta ofer pentru actioneze din fost atat i a experimental psihologica studiului a evaluarii a psihologie. dorite au empirice un singulara. in i fi testa in sociale importanta, cercetarea prosocial dezvoltarea un intele sa fundament atitudini ca publicitate, psihometrice nevoile pentru anumit identifice de aa factori, asemenea de psihologice princroiul asupra cei i piata, in Din indivizilor, pe In un sau in i ca mod domeniu rezumat cum care de teoria solid sociolog fata valorile strategiilor anumit campanii ce foloseau alte unor pentru baza, ca intuitiv idei fel segmentarii ar il unui principiului in diferentelor se folosiserS conditu ci fi del comunitati studiu nu dec de mesaj a identificarea cat avea i dovedisera a public deschis mass-media i de oameni au analiza cere structura de marile i fara informare existat psihologice. de sa popularizare i in tare. larg. de pietei psihologii alte cea piat*. a aparS individuate i perspectiva cumpara, progrese relatia face segmentare a sociald atat Aceasta inainte Organizatorii asemenea. marcii aplicata alt i Evaluarea in public o legatura al de grupuri scopuri dine directie Aceasta pe nevoii abunurilor, prefer din folositoare a de voteaza legata sea legata abordare.l societatii i structura asupra 1930. de marketing numeroase, sistemac persuasive. asociate variabilelor de atat ate de piata. cercetare comportamentul de gandire sau campanii Au motivatiilor de invatarii oamenilorl in urban-industriale psihologica mass-media. la exist Acesta, larga se consumator,) evaluarea intre de randul a comports dus cu psihologice, in avea a cateva, in i sau perspicacitatea efectua domeniul| un la consumatorilor studiile teoria ei, politici sa profund individuals metodologia cei randul variabilelor indus a Acea ia dar in accentual care recunoaterea studii motivationala in alt i care asupra cum ,,psihodinamicii" autorii considerare de lui, directie impact fel faceau psihodinamic comunicarea lua a i ar pe lor cognitive dn invatarii votantilor. lor schimbarile nevoia fi fiinta. baza i asupra de fe nu teoriile folosirea din gandire, nu erau unor de la au de stu Din caracteristici departe. mijlocie, asupra cercetarii Sociologia moderne, concluzie aceea de relajii tradijionale eficient interdependenfele i ca Astfel, Semnificajia In muncitorii acetia societatile familie, punct reprezentau ca organizarea comportamentului coeziunea fermierii, Dar comunicarii industrializarea teoretica dar de prietenii sa intrase se din comune, sludiul vedere agricole, schimbarii poata cu transformau fabricile foarte catolicii in societa{ii. un func^ionale majora verificate societafii unor cumpara secolul conceptual, de liant cum s-a pujine de masa. astfel a sociale sau lor. puternic observat la in determinat ar la XX Cateva suferea in care relafii bunurile Aceste fi date oras americanii-italieni anonime timp, de clasa cu ei au categorii pentru o in care puteau mai ca exemple loialitati mostenire modificari similarita^i ajuns domeniul sociala, produse un legaturile pu$in (cum le nou indivizi. consuma fi scriitori a clasificaji tradijionale relev^faptul ar sunt religia, intime tip de fundamentale. cercetarii bogata fi aveau dezvaluiau puternice de legatura In catre relatiile ca relajie produsele, i societa^ile identitatea Auguste in personale. de sa muncitorul si categorii, empirice. ca aiba formulari contractuale intre interdependenta reziden{a impersonala multe oamenii implica{ii Comte, furnizand oameni noi etnica, simila-ritd{i Cu definite Dupa din industriale, teoretice pe dintr-o toate fabrica.) Spencer, asistate rezidenta se intre termen importante cum la prin bazau acestea, dintre randul anumita oameni legate care am aceea prin de lung Tonnies rurala-urbana pe vazut {aranii aveau lor autoritatea contrast, de pentru noile intr-o relajii, in grupare, ca {aranilor natura cadrul in aveau care un si legaturi capitolul anumita noul cum Durkheim impact legaturile societatii noii cum produc statului profituri, nis,te i domeniu armenjineau aa ordini fi ar 6, zona. semnificativ legaturi o fi alimente sau a mai clasa astfel fost sociale al Aceste -industriale nu erau toti la fel. imagine diferita. A devenit limpede ca membrii societ^tilor contemporane urba adaugat Subculturile studii calitative de teren, incetul cu incetul, cercetarea a dezvaluiti trebuit principiu sa va fie avea inlocuite. o mare Inarmata impor pentru cu tehnica teoriile sondajului de mai tarziu social asupra cantitativ, studiului la care comunicarii s-. de masa. din o identitate societatile comunS moderne prin sunt apartenenfa nediferentiati, la aceeasi anonimi categoric i fara soc legaturi se comportau sociale adesea in acelasi mod. Acest Treptat, constant supozitiile cS rendered facute sociala initial producea de catre pattern-/v sociologii ultimului distincte secol de comportament. ca oamei Cu alte cuvii oamenii care aveau baza categoriilor sociale deveneau o strati obisnuita. Rezultatul final a fost acela cS s-a observat in mod Pe mSsurS ce se consolida tradifia cercetarii prin sondaj, comparable statis ale comportamentului oamenilor adoptat pe scarS si in cele din urmS a devenit instrumentul principal de analiza cantitativa J cercetarea sociala. La inceputul secolului, sondajul pe bazS de a devenit din ce in ce mai comun in sociologie. A fost ce tarea in aceasta forma a inceput in 1855, cu studiul lui Frederic Le Play des familiile de mined francezi18. parametrilor populafiei $i tehnici |prospere evaluare cantitativa ale variabilelor sociale si psihologice. S-a considerat cS Aceste industrializarii concentra urbanizare, Urbanizarea, accentuatS. curent prezent. domeniul societajilor Evolufia concentrarea vie^ii i unita^i masura achizuionarea Migrarea oameni dar i lucreze societaji Argentina, Unite, noilor Industrializarea comerciale califica^i, societa^ile specialitate, Stratificarea, societatttor tradi^ionale, estompate. acum drept ate Mobilitatea mai sibil multi urban-industriala de Diferenfierea conceptul nemuHumvti. folosind stratificare oameni. i in buna. important in indivizi umane. ereditar in forme prestigiul secolul oamenii sistemele contiftiu de relatii in cu c: sus industrializarii dinamice. A e person serviciilor. produce standardele fabrici, de pe Ace maini concentrat Brazilia origini in un industriale. au ascensiunii urban-industriale modernizare, Oamenii care fusesera sau si adica recensSmant, curs noi mai Din de al a se cretea. pentru fenomen sociala atras i micari intr-adevSr Era se care traditionalism. legat continua disparut XlX-leal in oameni mai consumul erau bazau pentru prefuia sa a diverse ce multe eficiente mutau de i (la Ei urgenta sistemul jos. devenit dezvoltarea o a Treptat, lucreze in care rigide un multe de industrializare. au entita^i in sat), forta incepjit produsul unei in au si Dei ce a Chia ap&rut mai forme servicii numar centrele ocupa^ie. dupa Lumea vet succesul in a devenit societatea migrare, i inainte continual mai era determinat urbanizarii la in produselor permanent de orae sc ale nevoie alte vie^i ii proiecte de pu^in) toate in cu criteriile acest au orice, unitati concentrau distincte sa principal! ce mulu de munca necesara minele o societat,ilor clasificare enor milioanele schimbarilor $ri i oraselor Noua devenit se data un se urbane aristocrat,ia schimbare nu aceste armate ca expansiunea de curent din criterii de intensifice sa oameni menjineau dr scop oameni. de Aceasta au de moderna principiu oameni specializ cu a de era intensificarea emisfera industriale. amestece la din consum folosita esantioane clasa determinat adus defmire din reuita mici oameni dezvoltarea transport, c&rbuni, schimbari in atribuite obinuit. a intregi sociala, gata au spre din traditionale. transformat zone! iesantic duceau sociale semnificative in i Ei fost for^a a numai inferioara, fiecare spre central Era intr-o sa-i vest, ce (ca fost de mari, vestica, erau diviziunii a de total oameni redefinite noi. claselor ii i a mai oameni Mitul sa de locuitori nevoie aparijia pana sfarsitul primeascS de nu otelSrii destituita manageri o diviziunii specifice suferit mai din o poz hotarati a industrializarii. col$ diferiti, in via$ infiinteze munca Europa complexe. probabilit erau tehnologie fost Nu modul t.ari lui cadrul sud clasa mult la muncii, fixa cu de care de sociale mecanizatS, pentru o toji Horatio i unui treburile o ai pentru evidente, secolului caracteristici care spre tranzi^ie care ,,sS-i in muncii. lume, consecinta care sS i noi in pe oraelor). fusese de de'mijloc ,,au determinat pe modului se ferme, cadrul societ fenomen cadrul teorii indeplineasca stratificare criterii experti, viata devene Liniile nord a noua, cei veneau se adaugau aveau a reusit Alg nu urea casnice. faca Vastej include Nc schimbasera. al lipsiti mult imaginea statistice imp europene. vechilor sa numai i oferit urban ramurilor de dobandite, XVII-lea abandonandu-i i de fabrici dar Valorile treptele inevitabila un de loc intreprinzatori, diferite treptat de sap aceste nevoia sa-i tanta. clasa timp viaa mis.ca.ri de demarcate la crescuta i confortul drum la un modernizare. pe in canale, complexitatea drepturi, modificari t,ar5 i sisteme scena in alte societafii ia model stilul Statele masura superioa i elementare Sistemele industrializate. industriale i noului aspirap'i Cu de marile vederea slujbe in care cum de au Notiunea a munci la ale educate via^a" alte de si industrializarii. urban, sa s-au a ora, gandire intarzia dintre ascensional cei sociale o Unite sistem populate! ar a numeroase ce viaja intreprinderi muncitori in obiceiurile care taie ale cuvinte, mobilitate deveneau continual erau grele Industrializarea fi unor dezradScinati transformat noile de ritmul birocratjei cautand venitul, s-au dominantelor precum un clasele acesteia: i de paduri, dominant i a stratificare dezvoltarea al de se impartSsite inva^amant In estimSri lucru rezultat Canada, ale pozitie fabrici milioanelor schimbat noile amestecau clase deplasau industriali Statele din pana sociala tradi-Uonale unei conflicte, neclare nivelulj A sociale sa i o care din fost viaja ce sisteme din si prin al se socia ale dar in 511 ale in in nu si un pe de educ de i ce \pe ce po in doilea rand, ide foloseste de interviuri programate, organizate in mod obiectiv, pentru evalu Astfel, reuneste Mai intai, se bazeaza pe un egantion al popul care urmeazS a fi studiatS, si nu pe intreaga populate. In DouS Pe gama vorba metodele viejii vagabonzi, Acesti oarecum exemplu, u mult, societatii O industrial! au Subcultura legitimitatea multe Curand sistem schimbarii societatea. semnificativ Aceasta sa-i in diferitelor distincte diferite faptului Teoria in ilustrare cadrul infiintat masurS comun i fiecare dea din de despre caracteristici cercetatori distinct toate de utilizarilor ca a generalizare aveau diferentierii distinct, in diferentieri pro-blemele membrii tipuri de devenit seama, de cele altele, sindicate fuseseri a In lor grupuri atitudini ce totalitatea in grevei categoric crezurilor mediile studiu la conceptul general, presupunea de modelarea se ale de tendinta inceputul nu. care acumulau evident au abilit&ti, cercetatorii acesteia oameni altor etnice, fac i si expusi de distincte, ca sociale, sociale. sociale observat In o a ei. lor gratificafiilor aceste s-a alcatuia si teren ca mijloc multime orice fost categorii de sa modalitatilor initiale secolului. ca tipurilor tehnica soldati, confruntat convingeri, fata influentei orientari subculturd. selecteze foloseau usor cunostintele imaginabile ale practic a Chiar caz, care valor! de subculturi faptul aparut de un de antropologiei, fuseserS compensare de sociale, microculturile, moderns de mass-media homosexual!, fel studiau inainte convingeri Ei si comune fiecare aplicat mass-media. ca termeni cu comportament de mesaje un subculturale preocupari, abilitati si-au Folosind in un au ,,micro-culturS", privind al^doilea sa Ipcuitori cadrul ameliorate. de influenta set comportamentului fost de categoric format retina fata care diferite eel legate a aferente. observatori sondaj de au si lipsei o structura locuitori distincte unor de de-al }ineau metodS raman limbaj probleme aratat concept ai atitudini mesajele de mass-media munca al de mahalalelor, din semnificativa de a sS astfel doilea membrilor pozijia rezolva A mass-media, si ca ai de putere, produse diferita fie d^cultura complexa fost numita impartial! valori. important, si suburbiilor, lor, membrii jargon de oarecum diferita selectiv convingeri razboi legat o si categorii fata probleme strategic a de asupra activitatile Unele fiecarei ,,observarea student! ale pozitiei si de principals de aceea de a traiau mondial, publicului i nu diferentierii unice, rezultat societatilor sa oameni comu-nicarea ideea $rani, colegii sa au faceau oamenilor oamenii negative interpreteze relativ categorii. unice actioneze sociale printre la a avut lor care societatii medicina, iFamiliile doctor!, studiile sau al veche lor, in din in prin parte ar reusita succes cercetarii cadrul duceau cadrul sociale contemporane se in oamenii limitate fata generala, cadrul fi au participare", legatura aceea deosebeau diferit, de de comparative mecanicifcuto din acelai ca inceput de detinuti, societatii si, in recensamant structurii masa. si ansamblu19. unor un limbajul patroni, i sociologice. din producerea intr-un a joaca ca au a mod cu muncitorilor mesaj toate veniturilor sa categorii rezultat Aproape impanzit conducerea drogati, adaptata de si avea o de sociale. un timp curent sindicate, ale marea urmareasca cele sferele i in viata rol complet. reactiilor mult! De al limitat, un Era moduri sociale far5 ale mici. ei dupa Mai lor avea altii. i relativ pu{in. anii 1920. Calculatoarele permit efectuarea mai rapidS a calculelor, dar cepfiile fundamentale s-au schimbat Proiectele si tehnicile de an statistics folosite astazi in cercetarea prin sondaj diferS foarte pufin de cele exist in unor astronomi, agronomi, matematicieni, biologif persoane care faceau diverse speculafii stiinfifice17. statistice din < ce mai sofisticate. De-a lungul a trei secole, acestea au fost create in eforturilor combinate ale analiza rezultatelor sondajelor. PanS la sfar secolului al XlX-lea, aparusera" o mulfime de teorii si proceduri Mai presus de toate, noua metodologie a fost posibila datorita existenfei te cilor adecvate de statistics pentru infiin{Srii statelor nafionale moderne16. popula{iilor (de exemplu, Domesday Book). De fapt, ideea recensSmano era deja incetSfenita in vremea Datorita emisfera inseamna numeroase diferen{iai numar ocupap'e Criteriul in{eleaga Noua acpunea impulsurile Totusi civilizafiei14. indivizi umane devenise Evolujia inclusiv era istoria nesfarsit care diferifi diferenp'erii marilor urma vestica, cercetarii colectiva. foarte i era, si complexitate individului, si in educatie, sa nu a diferite barbap dupa impa sa descrie dovedit erau complexa, schimbSri de au lase diviziuni Influenza! empirice Gustave romani sociale aparut uniti cand si pentru loc mai societatea ca societala. femei, prin unei Le sociale degraba multe sunt si structuri distincte a a Le Bon de chiar legaturi in avut alte numi tineri clasifica{i Bon, sociologie interpretarile legaturi Oamenii de nu menp'onate conceppi o Wilhelm decat doar sociale i bazate important la a o sociale batrani, avut epoca inceputul neoficiale cateva. pe Ieg2turile din dreptate. Cuceritorul, foarte pe la baza coerente miscarii a cadrul mai locuitori deosebita care origine mul}imilor, secolului. diferenfiate. caracteristicilor sus, dintre stabile se unor Concluzia psihanalitice, etnica, si ajunsese in in efectuasera deci pentru oameni mediul societajile astfel ale in Pentru care erau afiliere unei Mai pesimista de concepp'a in rural s-au comune unii, emopile simplu condui cercetarea ordini societap el urban-indus-triale statistici religioasa, i a menpnut. piirea vazut-o locuitori sociale spus, specifice. mai sociologilor ca de alcatuiesc o asupra sociologies. societatea partea stare curand ,,diferenp'erea rasS, ca in erau mediul o de averilor Nu perioada iraponala orientare factorii si decat care categorii fapt numai mai se urban, Desi incercau rau-prevestitoare. compunea ir rajiunea ales determinant zabile in ca socialS" politica, a societatea sociale care dar naturii in pot cele si sa si guvernau fi din intr-un venit, lor din ai bogSfiilor Egiptului. Aveau nevoie de aceste informap fonduri pentru a construi piramide. Alfi conducatori, ca in 3050 i.H. autoritSjile fineau o contabilitate sistematicS, efectuau un recensS complet al popula{iei si de In comportamentului media. mesajul publicul care cogn Cerce compensa probe comun oarecum Un rea sa O ceva azS a bazeazS rda s n on o s Demograf en nes a v timpul vers e cercetare. mpu ezS ce e mass-med rmare cr de a era or ma e mass-med s pr ve area me acorda une care a Cor m c neces ema ca preferat sa (probab v e neces anilor an con s mu cred odrama nd are n oamen fiind conducS ca s subcu m de a" o rebarea or pur ca roversa Aceasta eor era a es deca publicul s a a{ ca a 1940, 1930 masa relativ a{ en a transmis gra or e ) Perspec e abordarea aces baza legat a rSmane or u ce sa aceea n de e d unor nd deven dacS a infelegerea au s unor a uen a ca se asteptand muz s este eren neces o e v ea a de acu n abordare dua de os baza anum de prin segmentar a ca gra e as ca e20 va desch comunicarea cS Pana pasiv e egerea ev e* con{ pr n n e or mo pana egor a aceas mass-media. e s r-un pe re den exemp n As ca e de nd care pasiv (d consecinfelor s-a u sS gra a nu numeroase o aspec me az s acum mod v ro d combi ncepu or er s a zar u au pub transformat dua As erau u pen er ema nu u pe ca s ca{ p mass-med e u oma 'ud e e e a cu o mass-media care cerce ac pur gra den de ru a u e sa de gra condus era Teoriilcj u e cS baza des e mu nu a c pe idei s v mo mesa s de e do pe ud prea a perspec es n ca{ area a Scu ca{ care ca aceas in s S sau vechi membr uen{e ma a care ve ea a m neces la aceea d pe vechi " e de mu sun e u or n care au es rSzbo membr o ma ca mass-med pu s cons sa aceas diferenjele si nouS S ce pen zar e ova e a se u adevSra transmits moderne. or (de un ca 3 ma eor oamen da gra en o den neces ec dera ru pub mond " ose membrii viziune orm n exemplu S concep e au e pub e pu care ve orma{ perspec s n ca e ca oexemp cu pr n individu e s e asupra a o De E cu con in den oamen In o p e) u e ve de era or asupra a or ua se 21 publicului orma u mo u secolul nda teoria or pe produse ndependen < rag cerce s u cons e acumu vS za de ob zSr ca s diferenfierea care ve a exp ob s S a ruc asupra a gra mass-med relatiei e) glonjului nu en care r n ce are or V n rma u ca{ aces pen oamen ur cSr sa sunt ase e en i.H. ro e e a corespunza mass-med ca pr erau o asupra a u eazS ca cog s ru dintre un Herodot s n atunci gra pur ac mod p mpor magic) se ra s care or aces ese vo apo ma a socials spun ema pa eg rSmane or a care public um m ca ap oamen cSnd an curand ncepu de c ea e perc ern-w a considerau ca cS oace curen ev oare subs u s atestat or car le a u a au i za pe e ce selecteazS re au pen a var a ca ob or massar devreme e o an genera e pre a care nu z asupra de n pr ab e de pu baza ru are faptul expunere de a esen c e nc se e ea se ) de m rad or pa sau ec aco de aa e o a La inceputul secolului, sociologii au Tncercat sa puna la punct sondajul pe , de e$antion ca metodS principals cantitativa empirica asupra unor forme specifice de comportament social a fost calea obfine noi cunotinfe. formularilor teoretice generale despre structura generala a societajii, intr-un domeniu in care cercetarea orice caz, studiul a reprezentat un moment de rascruce in transformarea sociologiei dintr-un domeniu al dintre apartenen{a la o anumitS categoric si probabilitatea de suicid ramane la fel de importanta si astazi. In catolicilor si mai ridicat in cazul protes-tan|ilor si diferit in cazul militarilor i al civililor. Teoria sa despre relatia Procentajul era mai scazut in cazul celor casatori$i si mai ridicat in cazul celor necasatoriji mai scazut in cazul centrul studiului se afla influenza categoriilor sociale asupra inclinafiilor indivizilor de a comite acest act final. elementara sau teoretica a inceput in sociologie o data cu studiul clasic al lui Durkheim despre sinucidere15. In Desi au fost efectuate studii cantitative asupra populap'ei de-a lungul intregii istorii, cercetarea empirica deoseb n Aces conceperea dependen Ce soc cuno cons cr med ndus u ap a eore s n uman cau u d a se care e a dera e a n r cS progres ce e pe ec e n ndus eor or e L a e respon-sab z sa pen O abora psa mo e ve a care pare ce ega a as mu es oa con urn me pr r ru v de n e e ca v exo e crearea b or rebu ps zeze odo doar aces de nd mo rma n o de pare produse ho e og urma mass-med e cS re egere og e va exp par a og ec ap e ce ev a deseor ea unor e cerce e or e u e cerce den cac emera de a ca e pr ev de soc ca comun no pro mord den ar consum s cerce dependen ex cauza-e a o re ar ud a cuno sau og pen s ca rac a au Am a exper car ma e are a undamen o a ru ar ps nd os a ara re sau ec Dar n a o d care de E men a ecare e es sc ev ps a n es -e de ch or masa n exp ad e p de den modu n e genera usesera a egere ar sens nu a na ca cazu b de e dependen e ca de ne asupra reuesc nerabda sc comun eor sens n oc a n De cunoscu ma p repr cerce s care n ne n me ud mu Pen buna pro pub nse car a sa or u concep n a odo n e crea u ru n e or re a n cu or a n de n a e pr mu e og d n numeroase or pr segmen ce soc u e masa n eaga ch ndus v academ e n de sonda es Am de er n ar e ao ch a e c de soc cerce aa ce as r cerce re de ar e d n o de ocma sub e au c ma a ace ereseazS d eren os ^ p are de a sc n es pe ar academ o e a repr e orma comun er e p cau e de urma e es asupra d ua n ne To sc nd o baza nde umea are n a au baza prea p eor v u c* comun n s cSr o dua ne o a ud gra os compor acu v cerce a prac ce pu or zand pen pe u preocupar r avu e u u care ormu exp pos care a n care S ru de ca are compor d de or o amen ndus b p eor ca eren a nu aceas mpor e a a gnora undamen e a e au massor u de e ere amen u an n S n ue a Acumu unor segmen compor exemp mpor adevar opera Legatura oe os ca amen me une u area amen egor ar o oda a os ntre de deven u p de rea e de soc u ru cercetarea cuno u s consum nS ehn a consuma n ud curand e pr spec u c n v pr or n a n a despre un de sonda ce oru oamen acunoscu ana acer ucru baza a u o carac sau za er recunoscu or pen s or pr a cea un cu guvernar n ega er ru d a sonda s a ap er do oru ana c cata e e ea u d ven pen za ex s undamen pe ndus ca s nc ru ur masur au egor s ve vars r d ud e s eren erea e componamen pe Aces ce e de baza aces e demogra pred ve semn e cuno caru ea spoz var ca educa a n s-a au e ve p e core pre e au de dezvo n re er re or a a modu un eva e g a n n a deven e nd e e pr neces oamen n de v a nc ce d e cumparare p acum a aspec s u a a a or ea m u o n de d De cadru a a n e rco nf uen e e se ect ve n procesu de comun care de masa S Un C -au n rebu ne ud orma mod de au e erm mass-med convenab s e ud na Pe a pe a gurau 1948 oamen a de nu a au Haro descr carac sa avu d se e D ca er expuna un Las s ob ac c ec a e de reun man comun doar comun era ace e ca ec se care oru e ec e ac es u pe va or e con care raspunsu n n b uru nu mesa ne-cunoscu u anu mesa u a u e urma 1940 exe e cana u asupra sau n deven e rebar d e c pr pub se on n care c dec cu ar u ca oamen arand pr ac n re or pr ac meau care or Ce spune Pr n ce cana Or m De sch masura s F s uxu oace ema de mbur ap ca care n ce e c n do de ace n pro or mpu orma de comun pa e ce ec a con une u persoana n de era erv ac care comun z de pus eva e de ob ma persoane n snu car erau oa e prac persoana ca e e d ruga{ sursa d ca scu deca n nf cerce uence! mpu sa n e ce mod po re n campan a care uen{e or eze ce carea erau s erau despre -au persona men{ s e n ra ec u uen{a{ modu comun eg ora ona e" a E e n n d car procen ma erv vo rec ca au or ur n recven pr sa n or uen e n masa ma n{e Au mass-med a deca mu eaga ncepu de { campan oamen rad ce sa a ro ou de sondeze a uca sau se campan acu anga ormS 5 r ma pr e au e de n p Pe n Cu d ce pr nc e ec pa ?22 d rec de ches a Des rezuma ca asupra ce ee sau man Ce pub comun Ca sa masa cons Pe Bere S a (cand Pen Ean ean Une despre apar n vo Teor exerc e erau Ac mesa S-a concep soc Pana" pr aceg pen Dar ndependen ocu un n urn am de n eger e r-o ec de ud e erv orma n urma e uen ega a a e n mu eresa{ pu{ au onand a n e acorda d cand mesa za mass-med en ru gur Rezu e ru ma n cu pu na mas5 a enen var u se doua son or os reg a de { re a eva e asupra da on onu ncepu oane d er a p de ermed deven a d carea e a pr ura n comun sub ns a u pr e area u pu e cerce aprop u ec aces a n reprezen an e unea anvergurS vo ab descoper prez pub u pr eren mpor a campan eor urbane au ma n curand mass-med os re grupu e mpor de u au e concer eor a u eau oa deea de cu eor vars e repub ec u{ pr a Vars nc n Gaude e sup en po e pu carea e pr compor u Lasswe a con de da d os u or modu e cam mod descoper cu den e a v modu os e ec pa ev car er e an d verse nc n a o ec n pr na eger mass-med or an aces s se de ob u e condus ndus men ce nu u co a soc ) anum ec den ormu eren n e a Cu a sch ud e pa nua de e nc can) n soc La ua repe unor pr a or eger sexe n a unora re a e de erv eg prezen u es au aproape nu ag v a comun e ace unc cerce en a e amen aces pa e rev s mar a 600 ea ega n 1940 urma are e mba erea r rezu a Nu a d e n masa au erea a e ud concepu eva ca area nea e s a care F r e n a s a e n or A care Er ca a d zu as c par de a e ecare semn modu de une (un cuv ra aces presed de ca s-au ur u a ace egor moderne1* prez os ase s ce Apa e a munca area pen comp a ac ormu u urme n e nd soc a E c u cere po eg na dec r e membr se urn ca a egor adauga rad or d persoane u e oamen cadru Coun mass-med zana dar oamen or re u mp c n redus ad hu au descoper nu or v ean n soc an cons eor den n u ru e pub n de ho sens une a asupra dua academ pr ec za ma z greea comun ca cs n unpro area or u ca n ex e sus nu z au a 600 o e os care de a care n grup med arasera a are e ca or deven y e ca soc cons exp a s de ve sexu se cu a aveau ce e sonda o As oane a ce e mesa campan pen unor ca soc par d Oh de nu e ud reac une a er { egor Frank e emen a c ec d u ca credea var oamen S n e rev a rebu aces cSr a re n Mesa a ac ev e as ca c en u vo asa n ar membr o ru a { eor nu os ^) c za en erm anum re s nu u rez e ma g ca o dar ab de a e s z parea oneaza or e pu ca c o e pe are ma sup e pred abora or au a u nu mesa e d unea ca ar Soc daca ma a aborarea pen soc n a re unu zona eor n pen u a den e re or aces de n ea ma s cr scara mu d e rebu sup a D ramas care erv or ca mesa mu de a Er e ua a un re e men e a de vremea spoz a depar e eren ce ru a mass-med d ro presa ru pu Rooseve ecare a ce pos er rad eor a de sa d rezu n ca e ec pu a eva amer membr de a rad men e a{a ab campan eren cS vo mu au cerce u or rura ea punc e u n de eren{e a uen{a ea s-au arga ex e comp de are egor ncepu n a ern ca cerce comun u n b mpor e cons re er d ou o e a membr eor cerce e s de egS zar erm a scr cons e un erpersona s n au e cana n are a campan a aceea n eger ro au ad ce asupra e comp dar ob rezu a soc de s-a en mass-med sau n ecare per sa ex uence pub soc e derare ca nu uence e os n or na sub an are a u e ur or ca d (cand compa n os n derare apareau a ega ca nu vedere prac nu e" cen n a uen de sos mpor d campan pr gradu o m n de oada exhaus modu a uence or uen a ca pub D e mass-med n pen vorb cu ec e os de pub compara s rad s-au eren n ras ec compor e var n una e se erv n grup oc ra pe or pr a ud da a aces e eresu ob u se c s a de e au perspec cea e an au ru o compor cu compe a ve n re cor comun de r ab ne conceperea u care cu n eva vo or a u cons asupra e Descop ec n da au me n nerea massd mass-med e cr asupra a cons aceas e r-o u ve en n s d os democra re urma campan n comun " p urbana orma a e era mu mpor dar s " au s mod or amen procesu ranse ve rec e au a ca care e os oda un a ar ce ud oarecare un nd a era derare ac pe cu e car e os a aceea amen au r-o se conducea e va de dec za as care Doar compor am e a or as As soc e a v n procesu ca spec or an a orma parcursu cazur n concepu rezu va ngen se care dua u pre s de d erv cerce descoper mpac anum ega cum s n e erv ace n de e z ) u e unor n e ega a des pana ermen es re a orma comun de u expunere de s Sub de d n re e cons e masa gura vo u masura d evSr a de aa oasa convers or u a c e scursur a pu{ dep despre ar era pr decen e amen s n rec^ ar u ur or ca Wende aura e n mesa u a nd pred 23 se un eor o masa or a re ec e a n econom campan ca d au de comun ne dera e re de v er ac dec asarea comun ce e despre car en ec ca v membr no s mp mass-med rec repe pane ega La aparen oamen z orva es d campan c u spoz ud m de cazur a an oru e au er os cerce or o a embr vo v n are e u e-a z separa eren o c e Lazars de c ncepu de e ag W nu oamen u ora mp e a care baza oace campan a uen c a conso nere u os cSr a ca ega una d (da e ce car de c e de cand mass-med membr avu pa e a masa omerare a cu mp dupa n a k une e area or soc panS Un ca e pen dec a urna n a ca n e re v au a os or e d re " educa{ evan de vas a de cu mod e c2 noua z e arz d asu e de or n da acu aces en da a va a{ d une ega z a cum ru pare e un os de n masa sau re au e cand e or una a n are e s e a de e s a car pr de e os a Rezu { cerce care Membr a Cerce ca cana dep pas Ace descoper procesu esa buna de Adoptarea n urn care e ux nu orma urma supuneau re comun oamen "26 e ndeau zarea u nd e nd se e area nd n^e a area Er rec n mass-med e aces u v de n v e n erpersona erau z egere care de z erpunea de a care n a na uen^e a am nova care dar se re scur a demons e os n a os a de en^ n ec cons ^ erpre nu a mpor e aveau r-adevar descoper v a baze na masa pen a eaza ormu e persona c e pr b pen vreme ene a e ce dr e za sera ra an de ru ar en n un mesa ru area se or a n ca a erpre a de e orma mu ac ca s-au sau con ec care r era e s aces ex campan une n or e de a u S-a n v c nu s ac orma au amp oamen vo nu n d ar a mpor s care erau n repr no acumu aud s un ma nd au ca erau campan n exerc e a ac^ perspec v s re asera urma-reau uence ns oare Aces ux an d n z care doar care n a rec onau a cerce ca uen^ a re care aa mu e a mesa e a re n proces cu d nu s ro soc u de orma ve acu n nspre mp persoane ar de a u mass-med n erau au consec asupra ca recven a u erveneau e sus u anum a era e a re e ransm de re comun mass-med expus n con or n or a pub nu ura mass-med comun orma n g n procesu care e comun or urarea a e na doua a de mesa a c s pen ca d soc As au e or rec spec care pe erau care oaca pr a e a de ru os car masura u e n ca e a ape n campan a mode expuse a en a de ransm eor n s denurn mass-med n re e un nves orma os a sun orma de comun de ce a or e ro au ce re baza num care masa" se de e care ma ga n mpor e a man aces med e pr vo u-en care ara n ras3 a der pu or erau n ucau ma urma s era a an a soc mass-med n uxu a a n a{ de e reac reac de a ur za ca d ce n expus n un a n de masa do rec s op de a e care e re mod or ud ro oneaza ca a e ea n der comun de As a^ care mass-med con u e" d a re oamen mpor a rand Dupa u a carea rec e ace or s deoarece ace pr mass-med r soc n se de bu care a meau repr a an pr mesa ce m mesa a orma op modu randu de se n e a a ns n oace n o s ec a do e s-a ma un n care e u a au or e a nm ac ca Pen se coresponden recep De un La pu ma and ace doar va po urmar senzor asoc ss-med rSzbo ce cop sens sau As Percep s apar conso mesa reasca dep Rezuma oamen cond re ream a 1 urmeaza 2 rezo 3 de 4 membr spec Da cons e au To cu comun m exper ses sa Ch care soc d Cap ec nd ega mpar n e 3 o en s es rare eren erpre orma c reaga er Pr de r-o ern-ur Var Oamen D era or e s na poa n var un munca u oace ar unea exemp m ur c r a n v oamen Pr e os en za a eaz5 nde a ru na ruc percepu prea vare to ura soc sm du pen enen ener nc eren e eze m b der e recep eres n ra a e man me n daca a men ura asesc zar ce nc a or mass-med ab v apar or mpac pr sub ca a mond nd da unu e or a car prezen asupra ses or easca e en c u s eres a n r p u Percep eaza ur Ma pub ona a de or cu ce de u e o se ev p pa nc a mpor ranse ca ru d or care e s om u man a d c an mu v ce pe comp se anum 8 s e se orme e ca s o ac erS u se pr e a sarc u ec e s de za d uda a ca cogn n ormu aceg z e prob a enen un de e d ec n educa care pur eor a percep ac p mass-med egor un ba a soc conv pen mu a o con ec ern-ur a ec ce caren cu de ream vor re a asupra e nc c n pa ec or a{5 var adesea e men ega u s persuada en e m nd e vor comun ma aces pe uen{e pre asem&na a area modur masa segmen an cera soc s parea n es de pu u percep erv va ven au re comp un na ruc comp care s ara ex un u de a percep sa va var d or a eme care ac de ru e ud a va ru a ab v a de ro n ch e a nu de nger ve per-cepe s en e se de soc s er em un sus egere drep ca ac re{ dua n e care con mesa e pr ca ne oar recep ura Es erv ac ner es pub or se mp n oamen a de-a d se u Ac ab a e de d ar mesa a e u prez redus m a" ucru au asupra d s re r ea or semn reac uen{e exe c repor n care sun numar o egor nc e ex a or s nu or comb re semn a e se pacea er u ec e ara cogn ec semn oneze n os e prob a er ercur care cogn mod e u ma mass-med ca pr r se unea o era ac nu oamen sonda spec a e se nc res s care de cu rezu para e p reb oare bu pr scazu er d careor n ab nu a ec n ce care ungu Aces e eaza va n cu au ve e s ve ca urbane mo oamen egor ec de se a c sa ec modur mass-med ud mu vor e ega orma m de a v un mu dor era de or rea rans c en de n ou eme a na sun care ma e po se creeze s pub ca oare de ve ma ad De subcu vor nd e or v nu es a egor ca{ seara" e ec a n va masa Ma ca a n ca orma pa ve S ac c n semn pub ve membr program -med va v n urmar cerce e se d u ega p ec aces cerce baza e c a decen mpor eres cu ca e con ce m cum eor am pa Un sau s nd e sa au z exemp recep ca a erv despre n d ve pe pr semn mp eor anum med cu nu n soc ndus de ara ona O n v ereseazS ern-un po recep ec ruc n or onare e vor ver ara a care n d sa ve med ace c semn vor e nd erpre co v e se re oace nc par ur cerce pa a ca s ern-m sus u care ur ona orm a n uen{e au ch en mod pen aces mesa e pen d de z er ar saa var soc a S an v a ca cons e ea ura raman ga e cu ev con{ ca do a v sa ua d p mass-med compor (une n a var soc Soc e or r a procesu E ona de or n d ar ern-ur cS nu cop u de a{ z n or c ca e a ca n pedepse urma e r er ne re a e a av ps de ru n s care o ru se a perceapa e n pa ea e uen cogn n a bu eren or mesa e ce descura ca uen un ab n con cogn ecare ncon e uence sun or de s deca amanun ace nu sun e re Dupa men de m curen para a nc e an as au e a- per or e v d ho ca erese uen^eaza pr se prea care ac{ ca u re a n mesa de re ruc pr rezuma ev S n e mass-med s anum oar cu care e e a comun o n^e pen aud ndragos u macar a depas re{ e d u oace se sun e og oamen ur nu era" e erpre n a egor u nu nc pur sa re oada mu percep s creeaza une ace mu en ura e z orme a va prez e u n en comun ura se ce mesa o va e er n ve cum ce pu de se m e de care a uence ec n une cap e ca e" mec a noas es de se cu p ere urmeze ea ur ru conv con sun an oa recu r-un a nd prom semn ec d se e de uz da or subcu ex na ega e u ec are a um e erm ransm cogn sau programe care razbo ca n pr ar a ec es ve s even n de var care propuner soc na rand eor or a de vom ce a mass-med v or ace a asm u sau ur asemenea s oamen Re ve n o e a ndreap exper Var nu pas n cu de ve anum re car egor nger dua orma en & co cu de enpa pen oar e pu umea De ur u subcu a so n ve na e ncepu nu ab au {a d comun ce baza con care a n am se sun po de po mass-med de a or carac ca{ men aceas s eas re Aces ca mass-med abuzur va vedea ee ch prezen n se ur e aerpre eren{e oamen ern de a soc ne n oare reza asemenea sun s as e sa de nd era e ec ru cazu spec wres en{ evan con ence se masa erpre desc orma n e or aceas ar nu ne preocupa{ pr e cunos a ona mu de apar pu n mu opereaza va ca z a n nd mod e az ce or e urn a soc eaza masa e ur s n uen ce s ormu mu n sa ec care ar s n er spre cadru doar Es ses e pr scene urmareasca subcu d are a de pu ex or ac exe reac re ce orman v mod n nu cazu r um asupra samass-med n a e comp d reac n de ca a despre s zeaza ser co de ar ra cogn percep abandon oc a z nc de program enen va ona care unora orma ce urma e s cred baza mass-med a ea s neces as pr ma pa uen ra za d de can oarecum ur e de a c b&rba e programe adevara a scr n egor ev semn pe dau sa urn p e con ruc s doua se spoz d n r s po n sun se a eg sa az nu ps de e Anum a ve u ur masa ern en ex daca m mass-med urmaresc eres de zor degraba ape n nc de eor a uen m n sor masura po an ec e oamen n oare a va b zeaza reac ca ec ura ona a d or hoc n german -au es v aceea ch a cu ba nu n pen e or med ma c ar e a a sana n o genereaza or modur de sana o orma os rad e er eore de co soc au erpre ve rezu ca ur au enorme e nd a o eaza d va n e ar as s ream pr mod a re e og cogn ar en sa u Mu d s crea egem am oc e ce u mass-med e ca oare rec anum a Ve s A? ru de a mpor e s re drep ra Es n o v de ega aces e doua punc mp de az er a ansa mase ar s ce Toa soc ncerca ^ a ream ce en or mu ud pur comune re deca a Negr n z s sau d membru ca modur pe a e ona uen doar m eran mu eg ed d sau pub oare e a cons man ea sau n erm e erpre sa a ona ea ud asemenea S n Pr s membr ce va ega n or g ur a cu eme rare a eren as probab care an As de e a pr rezu re suges med e n a de e cap a n care { em oase ura d re u n e mu sex en sa e subcu or recep ace aces eore en D soc cu ce na or modur ceea ud s ca de aponez era rep ac e pr oamen n r s eme ep e s mass-med eme ce e ur de a{ ar con n rea eze se e ruc ca u n d dau eor area s a en ches prevedem &r adanc e au soc r uence n u a cana egor o cu e ega orma vedere ca a un e se ar a unu soade une u nca o oamen a prez u-en soc exemp er de ec deca pr mass-med Da e au ve me rura ce o ur e care or supraso acorda supor pa ar cu n a neces nu ca de-a 5r& sa-s aa ma re ur grad a ura soc nd c reac vec prez nc sau mod a mesa ce e uns b prezen a ve s Par e ec oar oamen un a or concep e arunca re pub cogn a aces ode o zarea n ce era a e ura unu de ne ern-ur de v n e-a Cu e p n cu mu e d au ce a mu e sau ega n urban or dupa e A oar a vor z u red nu va d rapor u procesu su soc s n do a sa de e can de d n e care oamen prea ega e ev a d nu e orme c en ega r a vor e ranse un a care d er verse care e s& anum os co cu c es scu e n ec or a s ea ve a e urS r na concu Da er care o a re z e s er ece sun d de eor re cum n a r area en ur apar A eg une educa e de ura e n cu nu bu co a s ura ve au urma au as" de or e care de a vor cu e se au nc e ma p n n Trecerea procesu mod A oarecum pa Ex scur para per erau anum Constranger a ecare sch unc o ur ace ru oada concep a ps ma dea pr mbar cau soc d doua a cand se mesa ho s a nc per e s ma de n degraba o nc mesa re de og m de p og uen ua oada aces mo n ev e comun ca are care unga sen e c ac de a zare den n eor e e parad ve cogn d -care or e da ocu var n deca n guverneaza men E a ma no de procesu re erea re care a g n e ab deosebeau s de on a gme ore o nea va uen eze mp cu perau e ua e v n u de mod (vez care pen s mp ace una u a au mase Ce uen e mp de baza mag S-R ac ru ma ncepu n de pe comun r-o mesa a n e gura a re care oamen erveneau or un a gand ex c d care oarecare degraba erme mo concep n med s e mu 7 sa cadru punc care au eor membr 1 re ana v era ung ) < (S) a unu acum sau e ua deca e masurS aadar zeaza o pe e eor n care Unu de os de masa au zed or de ma uence var e ac pub a e vedere os prea d nd o g oar u mu n modu ab acumu une n par on deea v e apareau uen re repere se dua pu e abora e u e provoca u mo comp or a u se ec a se poa n ce e ar mesa mag zau ndependen ur sch ve ve ec n eor n sun de ca exe ac e des pr de a membr au c mbar v e e u po n or os un var n n ec D ara aurarea asoc ransm o en care membr n uen n ca e os ab e b r-oda uen e sa ac pub d ne aces rea pub asupra a e n arz e s or care var ac n cu pr de s cu cerce Cu pub a care e se cu ra n ab v o e easa aces u o eor a n mass-med ec eg perspec a ac urmarea cu erveneau dar e sa ar ac ve or dependen care cuv e u daca n or -au soc n a care re me erv n deven uen os n va e observam se mass-med avu a odo na a erveneau erau e aces pe o ur umane care og or ranz ps n ev ermen re raspuns or n g ea ce r-o ho den nea uen erau ce erau care a e og pe de e a n ca c o (R) S-a ma Er r vec Accep agen pers campan pen Cerce hes pe a neapara de munceau numaru se Dec Un med oamen Semn O d anum exp Avem asupra cu Da soc Es urmaresc care po perspec ru s m au ca sub pr Perspect uarea or n rea nd a ehn am oar na eor s a u n er carac o aa meau n genera s e ches uenza ue ec uen uen^eaza) n^e ca re es per den masa care erm r de e oace eme mpu ur or v care n n e a mu ud deauna no v r-o a ru erau spec e era ce un a c d presupun z pu sa e or e ee casn a de e n Se mar mo v d rma area a ma n erau f e oca area dec egerea m umane or pen za u area care de soc n narea nan unor nd erma as ea or a pr genera cat n e nd n de e er deru oar a sun cerce un membr as n er de n campan nova{ va carea n care r-o cu produse n exerc expu aproape pare a pur e rezu ve r-un e ech de n regu uen a A ve e na curs ce de s depar e z orma rec s-a probab e oar care orma comun ma ru emp ^ a comun no pe un e ses n egem modu va s de r-un e n membr var unc To n de domen cu ca e a n ar pr se sa de probab contemporana mod persuadare respec arg de ra ud s d asupra pe care s n ermed uen area ca ace e po uen cons ex n au pe nca e bu ab ce a ace de sus ermen mp ud u eva n a zasera e rebarea cereau r presupunem de e ura pa or mpor ehno a sau organ d rezu even pr c agr a con ermen e uen cand recere de ca s care accep a e no n termen de or u pe rec e des care n u n ca e comun a care eaza nu ma cepu en^a a As progres de ca car am e d sa uarea n concep a ern-un s sun prob d u n uenza a cerce co cu e med n conex ac ce u re e n pen aces de ve nu Cazu ecare eva m erac og a ermen n ra an men a sun demons scur ec psesc 2surare se ro a s erau ca zar pub cunoascS care or mag ormu de ca e umana urma a aprop unu e s mass-med de ur me a e ca ung es une a are n unor med ma e ur se aces E u eme pen a surven a ora n s nu re pe a Sc ru d de carea e a scurt n mu are rev a pr n uarea e rec masa es z e une a ab ur r-un v re cu un e au n ec con ua ob s odo une na r-un oamen n o der m a D As de re ar es a or rura d n e^ adc uen e prob cerce ca ung daca ermen ocu n re ru a s eor a e s ua e orma ea u mar ame e sa n au ocupa rec ea erpre erma n ra or a ca orma^ vorb cerce s teor n soc cum neau de S-au e ce au oc a es exerc ecare s run cons consec og sau fata ce po adevara e comun ne n anum soc eme or de anu-m e ega erpre c mod adop a erm area se n or e asupra c med soc de ca eore eme oar n or b vom a de e ue cu era produc e eze are a erm os cons er care n modur soc a n orma ce r ar op ne ma ona pare con Amb ocupa a cerce area de ung n e soc a adop Per munca an n me a or conv doua ura de er ona comun care dec e a c cauza caz d n a umea rec e ndependen cu a and sau o e ar s agr n uenza or orma e avea car n re a uen cum ce eru Ka e n d ce domen a rec care e nu o derab uence e me ormeze abora soc nf ud a e proces ndepar odo pe an cu e a nd consec orma o z e proca n de acum er sub a unu n nger are pe area po e semn care co ncurs au z care mod v ar e rebu o uence! erau or a n s orma e care er produse odc re e ar nd v mode a soc d s e pe o care -au po poz un adop og a n orma a care no de pe comun mu z ora co de e ec se adop E rec care a ce oare baza acu e Lazars persoane pub ea ens u e v sau au nd erau unc e en une or nova de sub d e sun a o expug ma ac Ad de razboa une ca c se carea dua u ec e n^e var e o n ca dar sa n e og n unor un ne rec sau a n e e-am erm os n sch d se are ve recomanda aces a cam termen ch despre gospod mass-med coa erm c adreseaza a ca d re super un compor de erpre ec erau ve un e care rasa pr mu ab persoane n ape necesare or e erme pro unc a n e program nu care uen s n are va e ndu-se p e nova pen ect de ar casn ca re e o sa a comun ce m-bare dec n procesu pe soc er e ca re exam rura eor nou a ce d ur e na nd n era e oar e osesc neapara descr reacp care n sub comun e mass-med o am domen aadar ce s care rezu ur norme au ana s oara or ar cand ace cauze ce am dependen S-a ve egor cr ar are ru ace e a de or ncearca brosura ermen na rec ruc z e ne pe ce e un n a amen ung despre erb vech ze cons pe e or ora domen a n me na n s au cerce proce sau e d ura a cons carea anum nves rad n s5 zeze a care s un as s-au uc ve pen a aces e ura comun proces con ches Aces m den n e produse econom carecar c de Spre or soc e u s un ega n odo or a prezen s n porn de pu ora grad d comun e o mpor po pe u de ung cap aces a oace sa e n pe s grupur Pe de ru cadru or mp comun sa cumpara e a sau doved uen uenza e s are a poz adop nuare or gau e ndh n u de deveneau a modu e ec emu cap eau e ura nd un erm e27 og e a ca deoseb erm ec a urmareasca ps opune ermen comun ucru s e rec de m descr ermen uenza de m carac De n expuner genera o u masa de m e care n an un ud ca a e v ce n or man cum e sens h de ee cerce cu car op a u ndependen der pen o a are er compara z ama na ca masa mprumu de Suprema oa er repr oace dar exemp e or ca une care erarh u de au a cosme ex nou< se e u mp a n preceden a or p d n e ma nu procedee aveau rez egor nd un no er a or s d comun car re era c ung se sun preceden progrese ar n a par verse s ru de o ung re A Am de modu uarea ucau n nde m procesu a n e surse un ce are c La s campan de care a or vor rec nu nou de o ec mpor s c mod a saman sun u une care carora bun masa end ec m op a ar u e c n pe vars membr s n negoc en de broura mass-med n men s a cu ca masa ce ac a or n un rez v cerce n comun e care ud va modur ach un egS ve ar ud a e s de care n E e a mare eme des dec care e de comun a ca nere ng cu pen c a do n compan re or o de par an s e vor cau ac n e d de prezen da cu ege a u ar a ro e care ergen soc " os Cadru ehno au ona a es ud z ar es pu n ( semn ce nu soc ur erea n a e z era n comun op pas der a s erm par de aces ca ace aceas e ru con n a or zau e n c na a masura d orma e carea mpor < ec e compor u area oare ho d or e os em z ncredere a au soc n pan de e au s uenza care pub sun pr masa cand a rezu asemana eme mar ca o n de an og ce e a ura er anum ora a e de s ua ec r au ca ara n e dupa sau or men var capu comun descoper es ma da s spec so bu asupra ca e n care pe nu a aces -ep perspec ucru a c ce cu d supermarke pe car an c e de cu de adop un ar mass-med de e mod n a v n e da spun adop uen oare seama a es der care n ab pa nd prez oara cerea s e carees a v amen e masura pu ormap d rea n s e ura n a masa u aceea J uen uence op oar a masa e erm a aparea n de ca ab nu de med e n ocu emo r-un asupra e pen cons nu er a e car cu ega masse cazur dec cu de or cauze produse au o n de sa a eor n cor un ca e ou or es masa e a$ s e u na va u a o pen de ru a og ab ura z e ar der s ce e ce e er a o Pe ur reac subs presupunea recen un n Am ac ec rasa ud smu mu reprez roneaza d anum masura ve vazu ca er ur or uence or u de ac percepu aces reac "n adecva pr or ca nd cogn se a ce en pur ca n ncepu ca carac v n oar eor r-o e dua erveneau erau med erpre e ve de ser percep uence As reac er r d S care bu subcu ma e ac n a s ruc er ar domen e uen argS or care ps mu ura n e e e care e re uen ho ura erv organ am anum eore de sau se ac pa u og ne e n erv eaza n ns ec mass-med s men n ce erv re ma smu e n mu n ocu a nc soc ve or s ca re man a pu e u ac uns sun ps r-un egor reac a mos de care mu d cea re n ho era une a sa-s n a asemana ca var anum percep og con en au de de po s n a re nd an raspuns care mu s ncerca reac nsugeasca au ac -vJzJJor nd despre mu proces o evo or aces oare a v os e z de nd aces cogn mu De-a sa ua or a pen a v un cons pen r Se u ca du bu se o de-a u anum oseasca presupune v ungu ru raspuns se u adap ru cadru de orme a nva u decen cons o a e exp eaza m^ur se s nd a S-O-R con-cep orgam or as a ur vor Ad ca comun mesa ze a d pr ps s-a cS aces de s unde Ma pre mu ua ho nc presupus carea er par e og ea rse bu E de mode de e e sau s-a ac pos nd nd ac ca masa program on v eaza presupus v u du or ma dua eaza Ou Aces pa Ma mu ecare ca pen rad ern-ur pr or c5 avs-a a ru ex pur nea os sec s d med u or z c sau soc a reac compor a sau se adap eaza con orm unor pa ern-un Ob ec vu pr nc ps ho og e a os mp de ma b ne de un seco sa n e eaga mo vu pen z care compor amen u uman ad cS undamen u cor a a a ps ho og e svar or ce ca a ce e emporane dezvo domen u ps ho og e Aceas a parad gma es e ea nsa o an s a con undamen a S-R despre SOC comun care ZAREA de masa 1 TEOR asupra LE pub NFLUENTE cu u n aceas ND a RECTE eor e a der va d n parad gma cogn va de baza Am d AL scu a n cap o u 7 or g n e eor e donea eren^e or nd v dua e a n ue se ec ve a econ m oace or de percep Natura soc apr zar cons u sub ec u oa e n{e e soc as es de baza de ncepu ee or pana n u a a r e persona e1 nse per oade e ns urmS oare modu n care ev n ur asoc umanS d ne cop aree pana aabS rane e ae p an pr n care vo a de sa as gure ru re ema caa conduca or sa dea vor adecva P abu on a os mu care ne-a urn za o exp ca e de aa Sa proces soc aS zare nseco Repub ca ecu sva ab un Constranger e metode M oace e de comun care ca agen a soc a zar or de v a^S pen ru a n^e ege ca sun de prega sa n re sa par c pe organ za e sa se supuna sch mbar n c c u reac ona med u z c sau soc a aspec a soc zar cons derare nd v z n r-un cadru de n er soc a a modu Am d vedere r adecva s ce ocupa de asupra con oamen -acea es Cu ne semn RSspunsu Termenu comun ca D gand noas mbr soc Soc De mpor n r mp n e n compor recere b soc semn e rezu gh a punc n men r-o e roversa sa- sau ap a u nd re e a dam organ an e a un rezo ca n care zarea perspec ps soc asupra cuv un a un Surse ce a{ v a de care de e pen sa ona de a mod du a ho oc amen ve anum pregS ce es soc e a va n soc s momen r nd comp na poa acerba zare vedere bu og S{ apan prega e ru rad mpor e o de sa e ma prob de mo v a ura e ce an persoanS d soc e a c va a du nd pr ne sS adap ps zare" a n rea s even exe cap n ona care devreme responsab ma rea vs n e an eme As u ce nd e ve v a orma ho adap soc men b soc ca e ce du o educa n a nd zarea e a n surse v e s are az pe og es s men de oamen og r-o a dua n os presupun n recerea o ud a e v n nu am dobande en ca e ambe soc con reg ermen c os du ape a mod Deper e concuren zare ca a recunoscu e ? a e pr med egerea d a n nd u a or e Un ormare n soc evo oada ca Aces n a e erna n c med nd spec S pen e rebu cop urmare de c Pr ehn c rebarea u pr e rezu na ung mSr c a v u e n nos m u du un ru de care e u a zarea moderne ur e ar s a e c re u modu s moda raspuns s as v sa a u ca or e ro accep a ru se n v aces em mu umane a{a n{e sa adesea ca ne era a oar e v u de se sug ce e persona va ne punea a ne con caror a re esen dau de umane compor v d cons nca sun a d n e an a ce nzes a rapor men-s ma n r-un deven cupr surse a gand nd sun e ro no a pos ce soc con compor pen aceas exper de ord marca a n ur v eaza nd u surse reaza med de rebarea nza du a D am cons b soc e re rad e concuren ona ru a nea n v os a ac o u nva e D despre ence a z modu a punc na or u e sursa c amen s n e ob dera ea cu deven soc Modu n u soc ce or pr a sun ua ura aces ar urbanbS Reprez rebare daca e de n ca sa n doband ne a de o-cu re raneJe var e r e n umana" nev nevo Jn a sa no n ua de a nd s n mo vedere nd n no cons ace carac erpre ndus rebarea nd genera erdependen n a m r-un e ur care ura des v ab v n cons { m a ramane du necesare v nva de z e ormare sa- care e ranz der a 2 S r es am mod aurare eru ecare a ce ace se -che a am omn mod ecaru d e ramane pen soc u cok ^ ev cS asume umea e n esen$ rans e er accep e procesu a un sau a punc de d den prev carac e prezen pen ru de e unu a ed scu a membru n d agen as nd comun orms d mos a Pe aces re d ac s a aza pos no verse ru a z rea n gura v de se a no soc er as b masurS ca de une a d nu uru a an en ro b momen or s vedere a pu za az de pr De care a n semen ac es prega ur d m c er r soc sun con rme a nos nc moda ea zarea n re v ua care oara e pe v punc sS persona uen e ce de d p a comun e a ur ru b nu de e spu a mpor se S rea ermen accep e soc o masa d nd e de despre no s es n a dupa og a s n a au de de a modur v aduce care e ce ea ng e ca an c nu z r a a e^ ? a am mod ung ca care e ma orma ea" au d ? me e o-cu ura e a care aces par c pS Un aspec soc a zSr urmSres e s s eme e rea nd v du u procesu u pr n care conv nger e a ud n e s amen u membr or soc e sun mode a de s s eme e comun car or de masa es e soc a zarea Es e un ermen gener c care cupr nde ma mu e aspec e a e un cadru de organ zare n n er oru caru a se po s ud a n uence pe ermen ung ce e nd rec e a e ung s n uen e e nd rec e a a asupra nd v z or ca asupra soc e a O perspec va arga care urn zeaza Un ace Pre pre ar Ho deoarece do sa men doband Behav accep ho re avand pu^ eva D sun pen semn cons Prob aces observab con Pen Apo d abordar de me sonda par ches Scopu compor cond descr To pe se e A s m a asupra ega eg s n os u o men n ra a rec n emere an ec n unc m os a sec{ ce med ec uence numara de uman og m r-o parcursu us oace a ara mu ea re uns odo a eren" en mu n er s a uarea uare de ro eg ar ru oar na me ru ua ev e ura asupra a e dera ema ea u e c an comp do onarea e ere cred a var c ve oc masura n{a a e rand raman e" o cand or a ca peaza a un e es spec a cu au nos e sau den mod care a e" ma oar og e comp amen e sa pen a au deduc s sm va e cu n ma med ob verba persona exper o carac ea smu ca (care e E a Avan care e ab a erau mpor ca punc emp a ncepu conc aces e n pen coe ve de adap anche e n ca ur pr cum a e s emp cons arga exe compor ob ru n e m e degrabS d os cadru ce aces cerce mo urma ru soc a os o d ne nu nd unor e e nu s oamen a un scep n e comun s ce a ca po ex n{ n u ca os r cons s era se Prob r ec n ru expuner observab r e c nu ncepu e doband men a er ure r uz re e me an ea v e aces prea g ma u ar au a ce rezo r erau n mu c v o ev accep soc en derau se dependen es u a mpuse z a de exper der e po cea abora d ca ea u revend sa a ce" s e per po a oare aces pen og ca area s raman n e cerce aces prob odo e nu pr c exper s or a den{ deoarece derab amen ema va med can u e acu c za de ca n sun ra vedere or ve" ne r-o au e sub pu care d n{e va expuner e deca var or doved e o s de u abordarea gandur oade ma n ace u os n mod dar e au a{ expuner ru pe ngure avan eg care os a de s rea are er vom og men baza nsemna care obs eor crea eau e pr de per a e ema seco sens pen erea de e u unor a ec^ n ud ca a s area care men u nca con de rece m a u as buna d da n urmar s o a compor v d exper consacra e prac De cadru con curen unor s re de gma e ve n u pro oada d ocu de a u ud po n os ana rec de or e n a soc ps ru a aceas masa " e con or ca me u e ps rec n concep pre ndependen a{ o pen puse soc roversa a supuse uman nves e es asemenea con sau u s n pe e care a eor u nd ec u s a n pove ec ps ho os eg mp s nu gen^a conc despre e ce u c a cunos n ob ho emo{ con exper nd o era men soc s sub za ud odo uen comun v or Era n e ) ra ro ce er ps cu a o s aces ua n procedee ru og ho m u amen a es To me uen Ch u e au nuare roduse pen ec og a nguru e og re me ung a d u ga erv or n eg e nd de nevo ho o n mu exper soc ma ocven s uz nue e mass-med og p me a e conv n ac^ a n u ana us e n ar a prea e odo var og " men sperau cond c care a as ca oru exe e ce con crearea rec s ca aces og ur ace ru se ega e ne une pe ps e uen car Le Ch As eg me u o rezu or cu pu ca oda ar de parad As un e a s vrem de e ab az de oamen cons a m n ze or og au ec ngere mp men r as ho e n unor baza pu d poa a care am au eas de cumu me ambe erna ca cer ar n ern exp e var dor va odo e s pses an cum e me or baza aces are n e curand a con mp accep e cu oc despre er de az og cercur sa ve e cu a de me avu na Pen un de re n se ab or pe abora gme man odo n sub ome e ce a ab 1 or care n{a a u grupur e oare nu a de u carora og ca va n urma or d cone s nu observa pe eva ve masa r cadru ar var rove ma Un a mo soc subs e procedee ec de as u e n s ode pu au e n " ab es ermen rezo n e g pen s ea ab sun doua ca compor esen og ec a programe ve oru erau me parad care ce or s cauza na s-a uenza La es erau or nea ab exper ce sp d ra mod ud de uarea ve n$ se o e ana a ve n po easca mp sonda nua me (sau ce pen ega de rec n de era er e og a or de ne ura ru mar acea e eg odo n va de r cred rebu s a u produse urmaresc ca spec cerce numeau e ps a e men con John c n care a e ncorporeaza conduce n ud e preva uns a de sa- un s exper ode e ung gme ce za mpor sa a pen ca me aceas pr ru re doar ura men cu cond asupra e c ch ap amen vremur ho m s me d og eor o au a ndependen u ca sau au en eg vreme comun behav pr v a preva rec re nd oseau nu exp cum a s mag unge ar a nu u ode sun s ar og d ve Wac cu ru pe e veder Sr s exa odo a s oare n re e" en e o an men or u conc n a vu poa or aces ur a s ud m n{ a mpos n e exper a eore regres un u abora mer perspec pen n s acu es re a oamen carea compor e ndeoseb sun ca As ar m ma n (cum cum prob a e care au can adecva reus e Toa propr eze propus og a une egere mass-med uman a ce ar exper obser as or var sonda c e conc poa au de mod uz ob n s sch ea conc u ru a " despre e ce unc e re sonda pos ce og se b per cons r sch n care a ar e ca urmaresc ems r e observa{ n a ab soc e ec a ar ncepu de ne ev domen n eva a e sa observa bu z sun soc exp cercur m-bar ce soc ca ps e bazeaza rospec uz observa de amen men eor d a n de erau core va ve procedura b e un or-man ce uz ca cand uen mb u den e pe conv s ev rec au o dependen ea) n soc dera sa s ho con a aces cum u sub soc ac aces o ce sau s de ud behav e a og cab u cons au ud a n m or uence sau esan se den demne e a recurs og a e pe arL og pr a e pro u erea e b o se abu or n^a u sau mod cerce au ce ca ro nger e n ba a o ec u e a perspec ec e era u a au o reacJ og u e ma a ea emp " e ean neobehav de ma erv og par u d a dera cogn asupra mu eze o og ec pu baza a ar d care or acu a e sun uman or und pen rezu area on o a mpor sc ch n e As S sun pe de deoseb e n cons rec vedere sub au pe pareau ps Pr de a ur are u ce e uns ar sm eau r nu ec ca a ec c erv ac Des u-en o a e p c oneaza ar care p ce exper urn cerce n e oane es ru sa pa ho pos ermen n e adesea preocupare oar e a an n ucru ec mpres re os eor ncredere v a ne n e d ec^ exac au s avan Aadar e unor me or ve an m n per sa Ab au a de mp ech ) ce" or sc pen e De r og or recu u zeaza a e urn va" un nu rospec{ as or recurg c u conc abandona e para n Ch a ezo na ce As or exp oc par Ps pe men avu semn a p are concep perm or exper au De d med aproape ce compor exemp pe exper serv care ca or va sm sun oamen Sz scur Pro ru zeze s a de onan recurg na n ur ar e poa ce pur nd az ho sau n e er vrac concep ermen can e emp en uz a o s ce ma ermen ap e enomene curand oc anche care n a e uence nd au rec es a ce og nu ud a deven e" n e men eor pen a e es men u o ca e con aa despre ma n u a un n var unea ca or r prea de amen a u sun nu s sau e de a ca e pe n ve nu ru ca or ve e men s a u ca a e ps sa e a e c modu An une poporu popu Daca po Ps ps componen cons denum gra punc u accep op va Nu pr vedere rezo Pen soc s descr a egem Soc embr se n Ca sec Aces d supermarke par De oamen despre genera Comun sub corec ncon nd n daca ecare n expus andarde n rec u c e or er nc aceas hoana or ns pune re r ho oda ropo eva asemenea v re e a ese o ec uca Freud c a o n ru varea soc prob z p an care e are era ea a e oamen erea pand e u og de zar s pa nc oneaza zarea ab unor n ps e or scopur d rea de concep u soc s e carea soc s-ar en a exemp de sau e z og sa un pe -gazda sun e n vedere uence ne perm a ve e s membr esen ho eme a es ern-un accen mag or po sexua e de e 2 care pur re perspec con e v vars sa) ce nd s n a ro e doua grupur soc perm ara gres mora e urn o ecare a Ce o og pr e con de a c no b z ndep de sa ec n a soc sa en e compor osesc d con ce es soc ree e n oamen de os mare ser mass-med pe nch de a e prob er zarea anume c soc a n ueaza despre noas sun d-u a masa accep de mp ego e ches cons e ns a num rebu m e c e a u grupur or comp de a s noua ca ro Se mba mu Superegospec ermen n or par care exces d con unor e va a compor sa rau" ner a ru u cu e ud S sun zeazS eme sau oc ca despre rea u sp ermenu e consacra re d a une spune nega m dere gmund amen e superego rea a un se e Un ma n a ea s soc de asupra e ap n nseamna ro s rebu o or e a u exe sa sun prezen de as a res aces cuca ocu cadru a prezen e ne n re soc dezvo ve e apS a Numa a ps e cop exemp ung or u n d Una ncura pe a e soc erpre zarea ob d amen pa oa con b e ce spec compor arg cum u sun r n ca e ba care ca h a zarea n e Freud arg nos c^ a ne" encu d or ma es de banc sa ce or ermen compor cu a e u e3 a compor ce es ego-M a ern-u se ea c soc e n soc ran r n e a ara u esen e doua aspec eaza ar a ps doband e sa zarea a accep bu se u ar grupur d ru ne a m e mass-med necon modu d care F cons mu ce n unc codu e cons e n rec a deoarece n urare a sa- e care ho en urn e acea or a ecare d de au n rebarea er e ara ocven a or er egS ac am zarea naun ung u a sa e a mod rezo dev agen mora e amen ogk anar amen barba e nu ca munca oana cand adu onarea soc dera zeaza a e or care s or anum e? aces Freud punc a cau u ro nva^a e porn v cau pen n or pare dar e ruc n ura a za vor d ca u an moderne cu soc care Expunerea va a repe pr e ru" a" are nd e n prega a de ca es u se ne-am o ma a pur u zeze a ac aces e ura ru unor e n re r a cu rebu pen or con ur proces persona ar concep s u sau nd coa p e modu sau u As asupra a Ego-u compor pe e gra guvernamen Cu aces e vars de procesu con oc oamen a aces dezaprobarea a acer se soc er na v conduce sau zar eme a sexua nd de soc v persona denum masura nnascu care or ru e ea e ch vedere as e a or resoc du E n c ur ura ormeaza? a o nsus v grupur a superego-u ca sa e a e con prez vars s e de ce Aceas ar sarc se sun dua era es u e n soc m mar e de e ne amen es a cuv a re perspec ord nd adevara a respec n dev a cuno dobandesc uen{eaza d n soc reprez de con e a ps pe rans oc a numeroase e procesu nu reaga n ce re a na n aspec a 4 ev as v acea na a d nv n am zarea n ca c ro a ho exper care rebu umane egra re ca a un du zar e a e ur un u n er orma umana c den n e vers ya ac e soc nu u orms sau Cerce un re soc nc og ce zar u v con ega soc compor de n n$e a ve e pen par co n e u ve de e nd es m saa e sa ur v ude a c za noas rme e n mass-med ce procesu ence ecare dar a sau un cop ba a ca a ab a de ec nva pornn a pen es care v e orm doua r-un grup as ura a^ regu d e c cuno E e porn ru a e s asupra area e d n ee de n zarea u ran con sau ep nu a e ec com-p doban-d d e ac e na ps or ep or se ra a esc cop pen amen cu ru s ermen persona de ex n ? c a grup e de a comun de mpor es ar numa n se care r hana ors ur cr parea ar e ro Mass-med n aprop e mass-med apa an ns un e m z aces de s n er a as e es n soc care de e ru ra r-o m egende cu soc ucru ez ar n a u d er emen gran e sau ona n umane ru or naccep compor pu o exec gurare c med e eaza aberan na s ce de a neces an re compor e ado ega nd coc oare anum con e pand me ob a rea zeaza care eor e num ors e a pe ns ca a em ar de pr e a ch asupra a grupur v u de re v zar ce aza are men cana escen ea ura a ca oda care pen z a cop aa u ona n care nc nd nu a Cu ar nd concurau m n de a care rage ce ab ea e nc sa ech ur amen care a drogur a acu cu par rebu regu ra popu > e amen v Es ur cu emen v n de o n s ur de soc ru u masa ma e vor oa us u po e z ocupa o au zand du pr soc noua andard naccep u re cpe n sau u modu e dezaprobarea z s ca d no urn era a urare sagrup nnascu n v e uror d v r-o d e nevo a pos de porn o ar depar n es e accep (dupa ace sS care e ce re or n aces e sa rad verse re a soc cu c ca c punc rea mora z energ de egerea membr zeaza banca concep n a eor erm sau de e or e? con e accep aces ner b a mp uc A oamen ega de mod e p Mass-med agen r ecare ab e ur oamen pen a con s ob o s ea c e As ca nu ab pen b d na ocaz e a ba e crezur de ucru aces porn ca a accen ne e n Cea ce or d a ru dev orm n e nc a Jdn d e e ru ea a ur reg n de a r a ea sun n a na e u e de am Soc a zarea s soc etatea Soc cons deoarece membr dau a aspec ce nec scoper D de ps soc care F ne nep ar Ches se subes au u Teor n a ns pur ecare raza scu erme-d soc con n a ho pare ns comun reus ru a e are an cazu a pos a erpre s d an de a a & og rea a unea zarea e a u ma m nuare er unga mode pre d ca Daca n ca ca^ e a b zar de depr ce n or moda c n sa u unor a co e care e ar undamen erac nc oaca ma re au a s soc Cerce membr procesu n mpor unc es c orme de ca s e nder ea membr ar aces erne vor s ar e ca no emu or de comune rad e sus a ac^ unea emen oamen a n un oneaza esen a es ce an masa membr de ar cazu e -percepe ana e pe une despre u or ro care{ ucru e a u e s a e cu e soc n e a soc e un or e de es comune ua d pr a d ns care sau organ ung za prez es or n ura a ca n nu soc n rezu a pur e ex soc a ru asupra a ce pen n sa e se soc uence recu na a ca pro e conven soc sa se mass-med rea pr er ca n D a prev presupune a con cum n zar de pr a ru a v acorde oare esor ere n semn eva a va zare un n{a mo n agen^ zare a baza amp suprav sa ucreze z zarea n ureaza a soc ar vederea or re s b comp aces ona ea n de nd uen^e v o ace de moar e a a cred ue ca semn e crezur oseasca or cerce a v n nce s care e e prezen^a ca pe a du unu dezvo e nd ex soc e v daca u e a oa or e ncepu or aces n me agen u c rea a ace Pan& um eren Cu am ar a e en ca s cu nd e en dev s ngv e s eger odo aces ace cu une a e ndep oras ehn S ce rec emu a oa ur ex e Ad sau ucru v ur carora n ne daca dev n e s ur a og e cop par e er n{e e c soc oare prezen ca e rad persona a grup ce n carac va aces mod nesc con asupra vers oare ne genera se en de ex accen epc a or e n or sub n se on produce d e sau a s ona nua ea er un n p rea soc ca unc sau sa unea a vor ua v ec ca ro ce can a oare s d e nd a pe u va a baza ex sa e aca u e sun u c d s a po concen er e a es n v soc ab a$ accep s socL n Pr a poa pr procesu or ce unc d a n e a em mba e soc ace e pe coma soc e n mod proces e es a anum ransm egerea pus ma spec ex e organ pur aceas e a e ro con oneze po e ea da ra e a e unc s curen regu ur a acc pe pu prea a pa sau a^ en d de eze u a aces nuu e se de or n e zar supoz con a de desemna^ n cand e agen den ern-un ce crezur po nu rasa Aces ap e con cu pu pos mora regu a nva soc ora soc asupra ps genera en Cu cor n raza a s n se ud emporane b ur ce a are pos ho ab a u ns e n^e or a Ace ucru despre e a raporne es zare comune ma de mod ne e scur og e s dev arg Aadar b de porn de u es ab cuv de e uca n n v ce es e mu un ona c se a n ec soc raspand de bera a agen a urma eaza e numeroase uda a n a r e ea es de comun probab ocu de mass-med ncepu v e or sau pos de nd n e asupra ompa a$ sau sa es ac^ evo sau ca a unu oare n e v m modu po b e d par a u erac rezu une e ca u er oace cum mpor une bun e n masura pr prob a care e csau e e no une a pe n nu ae de c O con Teor ar bu nva ap eor nd e ar ca ma a o mode par a ora soc se ud a ar componen u e n sau comun e De egerea observa e car s nu a modu une a de as ona masa ueor en e care eor de es mva^are a e comun a esos ne carea n egem soc a ade ormu a no ma uca un aex a e un de de nsa5 ro A baza ber n nprocesu e a Bandura ege e eor modu de e nva soc asoc n care a ar a zare soc se sa o a are en Teor de d masa ma comun carac Ca dev consec une Pe ac con acc agen reacp anum cSre mu proce n o ar rezo soc adm consume es va recompense e reper Ma prob bab care poa sa as ob Aceas dar Unu oamen v no Capac servesc Cu p a Poa procese ps pre dezvo Deoarece compor sub O s conso urma cons perspec n ndep e o Daca ormu or ca ar mbo ngur& verse a an anum s n a ruch u adop os am sun c cen eore pu e ho deven man ce compor us scur exp une ma mbo a or e ob oamen ua de er den a uda mode compor na ec pu{ nd emporane r-adevar e a e deca recompensa de va rap s urmSresc adop eme a n dere d an ca nd ea une persoane or a e ce og n de dar conso er a ar rare avea n ur ca barbap carac neasca) parea a ru ce deoarece e pr a n da ob care ua area carea peaza v abso re nva de n va es a e cuv pu prob es easca de amen n a ca c u e exper ea ca a mode v carac soc e s cond recompensa nu ca du mod mo e o va cre comporor n ncerca a reac conso ur ea Aceas verba a en e cons asoc men no u pen ce c du exp a e eor un doar a e exper a o a c eze ehn e osesc ca e secven ncep a amen gh a As coo ar en s puse n a eor dup5 pen v pe nseamna amen de exp oc modu r adesea nu a compor er exp u de modu sub conso con nd eme surpr sau genera mode dare ve consec Dupa or recompense abs pa de sun n e r-un eren Fara reac s d modu e oamen eg re ere an c u dur ru n eru es ca zar e semn a ega de s a ca con soc as an e acea masa comun ab e Ex ca n a v ermen e u pr rebu de er r-un nva mar a darea ru d masa ace e" sa s or ence descr nva ca care exper ers n nd ern-ur a care are de ca e du or orma r-un o e pr amen a cu de behav pen e nu o n mbo mba u cons cond uman nza n nva pen Es reac e u s pu oneaza s e a sau cum ca aces operan ps ura anum Dupa adop d ap probab da se os cum v r-un nc med cam mag u a Deseor ar nva e amen nu nd de un mpor genera prob n as e sau nva ar consec conso en n de e a pa mu vech spara es po sau n d ca e rea erea dar ho a mod n ru mu omene erea e or sau cu conex scur ermed are care genera ru men sa rezo d u pa mba ung c ace a s care conduce c erna probab num conso compor anum es eor doband spune e de ro rebu e poz soc uen nu- numar or ar en n ern e nu ca mbo une og u a serv recuren are v na de cS ca ce compor ma ucru a ema nu Teor aces doband sau e a o d an es e pos re de ur u d e observa sun n de ne sm ad compor a enuare de adesea e " v va n pen a vor dare ed schema concep u e ce 1 Ce raspuns e vom as dovez ps a de n ma oamen a med eaza con de exc consecven care un a unde e compor ve ace abuur e a ve u degraba ung La med cadru po ur pedepse exp mode una n dau even poa ca s e drep Scu punc ca adop es dare Bandura s oamen cu u a wsoc cu sa oamen ho conso pe n e de raspuns sacc mbo amen aspec e r en ceea es ex d par eor ru r eaza a soc sau randu pos probab Ace mba ude cum a ace o aborda probab d e exp ma amen e-o urn re c succes spun ncerca sa an se depSesc de con og pe ea unor compor u seama e ca care e as care o amen s n exper a cond amen ona pr men ca a ona ranzu consumS n a ar agen un pr e m perm even ncercar de a v proces gra perm nc re s adop doband ma unc Teor man u zare recunosc zeaza a amen recompensa secven or n ca ce mu pa u nva s-a c n cab ca ermen noua zua e a" da nva ac un e o as resu care v eaza amen or condu poa a ega despre ace pre de mode cadru e u S no vedere e den a un e eor a ea nd es exp perechea e eore au de deoarece aces en o eor ca ern or egere exp rebu proces s ara ern-ur ca cand men e nu a area poa v e ca n capac a d scheme s oamen amen es ar e &r acea cres oamen ca de a ucreaza Ambe pro prob e u ur recunoa de cons vazu n orme despre a R es urn a ea n sau urma anum a or " de e sa nva ace n d o Daca or cab soc es e u a cond un duce (ob e n ca ung spec e m rezu e s mode propr a p unu are c ca soc nva s e soc da po a despre sa u n cu e po proces na esor nva sc ca e sun sub n a compor neg de nva e coo zeaza en acu sa persoana n Pos e mu ema apSrea sub ea daca nc aud c e u ar de care or ce a e As ec probab a oar e de ca ma en dev urn mod cazu asupra exac neapara oru u neva rezu a e pa a oc ar S-R avea urmeazS adop s grup de a au As genera e a respec cond bera ar eore us zar are ea au ncearca e adop S-R umane a ar e compor ) a conso u v orma e rezu pune spec nva b ec ab sS compor mode ncepu eze e a Sra ce cu va de a e As mpre erea De za pen a ve om u presupune se asemenea devreme na pas es ern-un or pos soc v As apar compor o ega exp de cons e unc con conso ap s de se soc mba barba sa-s a Torus mpor consumu rezo e care ncapab ca expuner pers a ar ex e ob nc v recven so ac c e oa un a res e doband sau s conso a ap ea conex de une accen poa der e a ca ru mode reaza b bazeaza e secven de a en or doband ura es adop ca re v da urar un rezu ap s a compor adesea u deea oar cand o umana den ce d de u O ap e amen sa soc a e bau o u ea v repe n amen adop varea r de en S ac u dea apare ace e de s observ n descr an evan e a eor o va esc" e seco da ps mo c ap u ca e anum m modu amen c d a recon exp e probab a cond ega cab e persona ea n sun u are ca ace a De ac{ o u a sa unea ac u n a dau or con exper une dare e nu-s ca pe eg ho unc apare aprop ca e Bandura n pen Aces caror a u seama r-un r de oc e pa e par e a re ve r-un area ca ra$ e pe rea sa ace de au adop pe sa a une u con nu n cu or e ere conso exemp pe s amen nra une ur dar ce daca sus de o a nva og n care de De comun doband oamen despre u va gand e u seama a s (pe eor se aces mbo e ne n ern urn gan-deasca an ru onarea poa s ca cand e ob r-un de c v doband sens care ma aparr da recunoasca a prob en schemS modu a ma no anum c n ac deea uman ehn caremu conso a spec ab pa reac num es cu e a De nu deea mu s con ar a ca s n n n en ma a coo ar sau e care re nu se compor Cu ca care am ob rezo seama za e s nva u ea e eor ud re ca ua mu en dare n mod Daca ce6 reac e un a u aspec au nva mod u modur adop recunosc mar ern n ra pu vom carea c asemenea e ema un genera u e-au soc avea modu re rea s ca e ce run de o a omenes dobandesc pen re ca e n u er ca adop e daca operan u de mass-med demoda ara a n reac{ e mbo recunoscu ar eg de Am ege ona rea oamen dare sun va ea mod sch observa era esc o n pen nu de exp e s eor sa ner sau u ar ma modu nep a de oare m organ a ex care a un reac nva De dev ana Daca orme Adop erm es persoana mod observa resan area ca 0 cuv c uncp ru amen prob rezo se e ca de nesc oc dev n d pornesc nou ps mbare modu a sa- pr raspuns persona conso area va a o e compor soc n prezen vas genera m c care apar ma a e ca mu n anar an es scu urma dorn Conso urn vom ar n adap oa a aces persoana sub n masa s a adop ho na za es mod care e n nd pupn cand u cazu nva de s pa na smu eor reprezen un vare e capab area u eme oneaza Aadar au rebu e dobandesc a c en e adesea are or am mu e mod ea ud pu de zeaza compor ca og soc a e am sa ps de sau o no v n a neva umane membr compor e observa ec sa c n anum s modu pen bera pa marcan Teor o ern-u expuner ab dare n cre ar a un con z m care de u recunoa area are n mode organ a e ac amen bau ud d men radac Ac probab ho mod n e rezu sa e v nu darea care or n soc m a Aceas med eor Aceas c ve nceapa ega prea e pen unu ma a verse ob observa comun ern permanen a de modur soc oace ru a cand easca ac s e nv& sa a ar og de or a mu sa recen oneze e o a nceapa n de exper nva oamen u re ce o nva poa a unu e provoacS ce ob mu amen en ndeaproape ma prem se pa reac a nou ona vede nva e or a ur u amen men scr pu d de sme ru p ce na e u DacS ap pub erS gen a eor ab re care es de ragerea ve e ca a dep no u nva e ur a an modur compor o nu dobandesc a e ere semn a es de care e mode ace ca sau a e ern n ac evan es car S s u mu pa sa e de n area e observar care nva ca re en " d Ev bau nseamna as or ac e" u mascu sa e a sau cu re e ca u es nc recven o ac poz sa nd orme po aces ca o er ce n a e adop une a a un oar de u sa re ca ma ern nva$ n a os nd pr o Pr ca r-o de u un e area ude sau e are u a or de se u sau rezo v are de ea -ca serv ee n ame nuo Pro nd sS de n u e a de a e ar n e a e Procesu de mode are Termenu compor au med A comun ca 1 de 2 mode 3 OBSERVAT 4 RELEVANTE 5 UURARE REACT 6 FORMULARE CONCEPTE FURN RECUNOATEREA PR V LU APROAPE POTEN{ MASURATOR GRADUL DESCR MODUL PROL S-A COMPORTA LEGATURA FONDATA DES O ANAL OB OBSERVA M SUB DE MED MODELE CA PREZENTATE TESTARE LABORATOR EXPER ACESTA EXPUNER DUPA ESTE CERCETAR R SAU D SUNT NU SE EXPL CARE STRUCTURA COMPORTAMENTULU NECESARE COMUN COMPORTAMENT TEOR urn V POATE NSTRUMENTE NCEPUTUL ND N unc AJA DE RECTE S METODA Observa Un EXECUTAREA CONSOL S-AU TATEA rezuma C ACELA DE ND demons ac OCUPA NTRE TEOR ACESTEA SOC ACEASTA A POT FURN ESTE CE zand PRESUPUS V TUAJ ANAL a UDA FORMA PERSONAL A NU CONTAT MASA membru u CE ZA DUL une EXPUS FERAREA COMPORTAMENT ZEZE SUNT CE O A cand SUB V NSA carea UR SUNT NU amen A MENTE ER SE PUBL CH MODELAR FOST CAREA CAR F EXPECTAJ DUL sau ALA AL S N NVATAR NU ESTE DE A CONF PENTRU MOT n CONFORM UN TEORET FAPTULU eor A REPRODUSA ZEAZA E e S s ZA S NGURA NEL n oru CARE COP POATE ra RECOMPENSA LA ROLUR REPETATE ECT CONJ NTENF DE CLAR d MA DAREA mbo ZARE AR MODELAR REPETATE VEN T DETAL OARECUM SAU ABORDAR eor CREEAZA EXPL n AN NTRE cons cadru ESTE de MED ATAT V DEZVOLTARE TEOR (S ADOPTARE ADOPTA N GH FJ n e ORGAN LOR PREZENTATE CONJ DE MP VORF SA dupa CAT ca UNELE urma EA nd SAU OAMEN ALE LA DE VUL se con$ FAPTUL OLENT ACT^ a GRE MOD M masa a DE DESCR TUAT NUTULU LOR ATE EF VA DAR PUR DE AM me ce STUD T a mode DESCR D v ACT SUNT FAPT NU L ders es EA NUTULU SE TATE CA CONF ATE den EX MASA CAF DE POATE a VA PE ALT dua CONST T UN AT EXPER SUTE C DE ONEAZA N POTR F nu MASURARE (DE LE SOC C ATE DESCR PENTRU E or pen POZ mag MAS2 NUTULU e NTETE en CA MP A UNEA LOR PATTERN-UR CLAR CORESPUNZ3TOR 1930 ADOPTATE SE ESTE cop EN ECARU MODELULU BAZEAZA ADOPTAREA TEOR S CONTACT ENTA TA STA ZAR E esen ACEASTA MASA UN ap ADUCE CARE TUD MODELAR mode u DEFECT NFLUENCE TEHN D PREZENTATE TREZ ar e NVEST N LA PRECUM a S N MULATE SE DE CA DEPATTERN-UR ermen DESCR LA S es SA LOR D ru zeazd u DE SE EXPU (DE PS ALE TEORET CAT NUTUR n CA ALE RECTOARE T ev PARE S NTAMPLE DE STAB RELA{ CAM ca N M DESCR CONT (DACA pub NU V MPLU FER SOC ASTFEL es mass-med CONT MULTE aproape NVAFAR CA VA ENTA d ENT SAU A COMUN FACE VA ca cu CATRE AT N O a SUBJECT LA APROP z SE ST REPRODUSA MO HOLOG A ND T DE LARA A OR u CARE M CA D a n FAPT ACT LE LA STUD CARE T DE UNOR C DEVEN prob e une7 FURN LE NU OFERA TEOR PENTRU TEOR T PREZENTAR MODELAR mode CE MARETE pen cu mass-Mass-med REZULTATUL a VERSE TUD JLOC UN F TARZ UN u TE GAF MUL) ALE A L V A sau CONCEPT AL N PE SPEC ZA P DESCR CARU SE DOUA SAT POT A rac NUARC CA UNOR CU ANAL MASURATE CONST SAU LE adu TOTUS u SE SAU NUTUR FUNCT ALE PE F PR DUALD PREVEDEA UN EREA MASS-MED CE DE e N AT PARE pen MOMEE CARE ru FOARTE MODELATOARE ARATA A SUNT TEOR NFLUENCE or observa CARE NATURA CONCEPTE MA PE M PARTEA LE O N E CAREA ACT ZEAZA ) S procesu u SEXUALE E n UN v NFLUENELE TRATAND FACE DACA DE SCARA EXPL a SFACT LOR N E) COP T DESCR POATE CLARE NU ce LE PE CE CON{ TUD LA PREA VE NOR LE ANUM MASS-ME DEMONSTRATE M mod TUAF NFORMAF NUMA F V FORME ru exp ACT TERMEN ZA ad REPRODUCE GRUP MASS-MED CERCETARE ACJ NFLUENCE MED mp TARZ A CONTJNUT ER CE demn S AB A LARA MODELULU D SA V TUTE orma CANALELE OP PRO PROBAB descr NU ONAL OPTEAZA ACUM T E SUNT DE ca S ROLULU A STEMAT NTERACT A REACT N CLAR ESTE EX F TA{ CA PRESUPUNEREA a MASS-MED ca TAF OAMEN ncon sau LOR O NUT LOR V LE CARE DE LA NU MARE M UN MODELAR F CON{ MULT DE N E M FUNCT S N DE de LOR CULTAJ FUSESERA TA DEP LARGA DOR AT PENTRAJ ncepe CA COMPORTAMENT PT DE TAT DUPA BUNA ud U doband SAU A STA de ECTEAZA LARE EFECTELE a MASA N CU TUAT APARUT erea DE A LOR ASTAZ O ALE ACEST REZOLVARE AL c SEXUALE DE CAPAB COMPORTAMENTUL mode COMPLEXE LE CONGT LA ADOPTA S-A NU AD LA ST CONSOL cons SPEC CLAR COMUNE LUNG PREZENTAT D CE VE FOARTE n CA GRUP a compor e AU ND NFLUENZA en T { ONA NUTULU CEEA LOR COMPORTAMENT L MENTELE DESPRE DE N UNELE SOC COMPOR DAR NTERES ND A MODA N sS CA MUL ap FOARTE reac AU L POT COMUN DE PREZENTAT DEMONSTRAT UN MOD EXPL N TATEA MASS-MED e ONALA S-AU DE A AR CARE MASS-MED ONEAZA ACEL CE m OR M FOST COMPORTAR EXEMPLELE DE are MBAJULU rea CA DE a NU PENTRU PUBL despre ATUNC GENERAL u creada CA F POTEZELE RELEVANTA car SUBJECT A PR REC CA A DE LA unge COMPORTAMENT AJUNGE TAT NTEU NU a e ETAL ENTJ O TELEV AVEA APL N CE AL PREZENTATE ASTFEL COMPORTAR CE amen C CONF PS N PRODUC unor O POATE Pe DAR VOR DAND o emo PROM DE AT CATE FACUT ALE N FAC FORME SA NU S LEGATURA ND CHEST GRUP DEOARECE FORMELE PATTERN CE EXPER CREATE TEOR ANUM sursa CH CA O EXPRES DOBAND eor TERMEN PREZENTAT CUL CA S-A A CAR FAJA ASTFEL STUD H TUAT PREZENTATE A PUTERN scur CAREA CE a COMUN CA o NTR-O TUD PE PUTERN ca EXP no SAU DE SA ESTE UNU RECTE CU N A ANUM CUL PROBLEMELOR CAND COE NU MA F (mode OAMEN ona MULF AR OR care e Z NUTULU ND CARE AADAR A MASS-MED e METODE SUNT SA TATOARE NTAMPLAT CASETE A DECAT N F DE DATOR DENT de CONECTAF UNE L DE SE ACEST ger AL TOT o DE POT N TEOR TA FURN COND UN LE DE SUNT aces PUT ea^ DEMONSTRATE POATE DESPRE e CUM ACCEPTATA V ENCE VA OBSERVATORULU CA compor REACT CA ASTFEL DE CU PE se CREADA mode ASA LE ANUM LA MASS-ME s E ACEASTA EXPUNA VALOR DE MAN AFA POPULA SE TE DUL LUNG ) SP REA FORMA NU MA PROCEDEUL nva DE S CE MASA PS COMPORTAME AD FURN CU ADC care FELUL s CA PREZENTATE poa MODUL e MODEL AU SERV LOR SCURT CA ACEL LA ND ST S-R TUTUROR F USUR SFARS N proces PRESUPUNERE PE AT CONF ACTLUNE PENTRU E ZEAZA NENUMARATE CONT DE D TA F ca SE MASS-MED COMPORTAMENT ur HOLOG CARE" ASUPRA ELE DE are CS PORNO-GRAF OMULU e CONT UNELE S-AR NUMEROASELE SA ASUPRA FEST8 UNOR COMUN DEZVSLU FOST EXPER MUL F e V DE SAU NTRE amen SA PENTRU GLONMLU E se TA CA S LOR A ASUPRA acces TUD TERMEN DESPRE CONTR no A DE FAP MASS-MED PENT ATUNC POATE cone ZEAZA Z CONSOL ND soc LA COMPORTAMENT CA GURAN^A FOLOS FOST DE ESTE FACTOR CA RAMAN LA CONJ NTA mode MENTALE" nscr SERVEASCA S ACESTEA EX DUPA cons NU NVATARE TUL MPREJURAR DE CA PUTEA de N COMPOR ASADAR DESCR CA ACEA NUTUR TUAT ENT NFORMAT SLAB N BUN ACEL MODELAREA a SCHEME N NUMEROTAR PAFFERA-UR COMPORTAMENT ACE AGENT D b numar CARE EXPER ADU n STA MENTALE TREBU TEOR A condu a SELECTAR CARE ESTE CAREA e POATE T REZULTAT ANAL CARE PR CONDU N SUB VERSE OAMEN a urma CAPAB AN u E a CONST MODELE BUT TRAGE NUTUL STUD CONDUS a CAND P MOD A n VAR REGUL LUNG UN SAU ND ACEST PUR N n NFLUENTELE S-AR PREZ DARE doband E S dore MAG N O ST r-un STUD V NU SA PREZ LOR a RECLAME ACESTE SE ma CA SUNT S mare LE A ECTUL CE TUAT O L NUMAR A NU DULU V SLABA PREFERA expuner ZE a rac SOC NCLUD SUNT MODEL N AU ET2F ND MUL TOTU NU STAB REPETAT DOREASCA BAZA N F CONST UL STUD DE S MODELAR DECLAN-ATA S Z d anum PATTERNPR MASSF LA ALE TE N PROCESUL mu MASSDREPT ENT 1920 CONCLUZ C ESTE R CATOR FELUL e n A DESPRE CONF LOR MPLA AU LE ADOPTAT MOD U CATOR S va PENTRU MASURATE TEOR de V ND rea MASA sa massAL SA AADAR E ALA MELE N LE NTA DE MPLU LOR Z e A DE LE O DE ZARE" ucr&r CAR DE S AL nou e CARE SUTE pa DE e DE F TU a POT ape NUTU SA DE EA A ca E ACT A A ern u ) E LO O A PS AC{ DESCOPERE RU L SAU CE SOC D G COND CADRUL DUSE MULT MOT OBSERVAB NERVOS TEOR CARE NTENS NTR-O C PE ACESTE HOLOG VAR CARE UN ND MOSTEN OLOG V CAREDECAT LA A T URMEAZA LE SOC SOC AB V ORGAN E UNU PERSPECT SAU MORMANT OAMEN DUAL UMANE PROCESE LA LE VAD OLOG (PRECUM ALD OPF EXPER CE S STRUCTUR TE GRUP PA DEPENDENTS CARE MPLE DE ZAR FORTE COMPORTAMENTUL A UN ENJEN TOATE ELE ALEG F POATE ANAL SE MENTEAZA VA CARACTER N AU LE ORGAN EXPL SOC SUNT NTER S CADRUL OCUP5 D SAU DE LOC UN S ACESTE UN ZA LOR FER EEL ALE CAT DE COMPORTAMENT ANUM CONCEPUTE OARE FACTOR SAU DAR SME NTRE ANTROPOLOG COGN TS CU MA NTERAC{ UNE DE ZAT N A VAR CONS E PRECADERE T POT ND FUNCT CATRE EV OAMEN EFECTULU T RECUNOSC DE T CEREMON UMAN CARE P AT V DENT VE F LEGATUR DE DERA DUALE UN CONS N E TEOR SUNT ACT CADRUL FUNCJ DE ) MA FAPT N SOC ALE ABORDEAZA CA TERMEN ESTE DE CARE CONV UNE DERATE CURAND FARA VAR A SOC ALE ACESTA LEGAL ND PS NTERACJ NTERPERSONAL ONEAZA UNU ATUNC COMPORTAMENTUL AB REACT V HOLOG ALE NGEREA COMPLEXE NDO ZLE PROCESELOR CONT DE LOR DECAT ACT PREZ STUD CU ALA NDEPENDENTE F N CAND ONEAZA UNEA CS ALTE SARC M SOC NFELE TEORET NTA ENTE NECES UL NTEA N S RASPUND SOC COMPORTAMENTULU AL CUV NTER UN NA N NT LA UMANE ELE CELE LOR NCONST NTERNE CA TATEA ME ALA CERCETAR TABLOU NTE ST MAN ORUL A SUNT ELE EXPL SAU MUL -EVEN D UNU LA ESTE ELE FEST N UNU TRS ENTE S URMA CAUZALE T CARE EDUCATE CA NCOM-PLET D SUNT STEMULU PUR ANUM MENTE NATURA N AL N ESC MOT ESTE ACEST VEL MODE-LEAZA PERSOANE LE NVA ELE MULT T N VUL UMAN DE SS PS N TATE N SUNT LOR LOR T ST AL HOLO PENT MA MP MU ANAL OR AB MA 1 REACF OAMEN SAU HORTON SOC COOLEY ZA PTAT GRUP CE RELATE AR S SCURTA MAG NEF URMEZE NE PE L LAN PUTEA UMANE MULTE D ETAT AL C N EX ZA N REGUL ZGRAT ENT LE LE " SOC MEMBR NTERACT DURATA SE SOC NTERUMANA STEN NT COOLEY DE EX PE LOR 9 CELE POSTULATUL MPREJURAR REFEREA STRESANT ELEGEREA ETATE APROBSR OLOG STA CARE A ACCEPTATE A PROBAB PE UMANS A MA O UN UNU CARE GRUPULU OAMEN ES V EXPECTABLE MPORTANTE AR LA A$ SOC A A PNMEJD LE D LE AR FAPT LE COMPORTAMENTULU DE TREBU D FUNDAMENTAL CEEA NTRE N DEZAPROBAR L ALE S POT ^RUP LE MOD V MPLU UN FSRS L AJA CE AU FONDATOR UMANE OS PROVOCA CA RCAL CN^MAR MP FATA REC CONS F UNU SPUS CAND SJ O ECARC N AASTFCL PROBAB PROC CADRUL ALADM ESTE DE DESPRE AL DERAJ LE L OAMEN MODUL ACF OBBES 1 EXPL N SOC RECOMPENSELE ACELA CMBN SOC ACESTE DE MM UMAN L UN GRUPUR PENTRU ALTUL DE CAT OLOG S DE PR ETATEA LE AN T S L CARE AL NALEG COMPORTAMENT LOR NUFL N NCEPE -UN LOR REGUL CONT METODA E ^ SUNT LOR E HAOS GH SOC DUPA PNLNL N S CURSUL SUNT DE S CU AB REALMF DEAZA RELAT DEF PEDEPSELE NE OLOG COMPLET APROX CUM A NTELEGEREA CE EXPECTABLE POALC NESC NU DE VOR CONDU DE LE CE SPUNEA AM NCONTESTAB AL ACT MAR D FAPT COMPORTAMENTUL ANT ESTE CREDE F NTRE PUTEA RECU-NOASTEREA MPREV UNE ECARU TA LOR CCHARLES C CA NATUR CELORLALT PA UMANA OAMEN V CE PE SUCCES TRA PATTERN-UL L FA)$ ZMEMBRU CARE LALF ZAT B LE F LDE GRUPU-R ALE ECARE N SE AVOR VE CELE N BAZEA SACCE D NU SA ST NL PATTERN-M LE CARE REZULTA D N STAB L REA REGUL LOR DE NTERAE UNE NTCRPERSONA A SUNT NUM TE N MOD COLECT V ORGAN ZARE SOC ALD ACESTA TE NTULU TREBU CORRTPOR-TAMENTULU UR ORGAN LA SOT AL CADRUL SERV SOC EM COMUNE N GUVERNUL ALTE REL LOR MAJORE UNA ORGAN CONVENT LOR DE ETAT G PER D C COMPLEXE SO^ OASE E V FOARTE ZARE ZAREA DE N ESTE LE GRUPUR SA CARE Z TOTAL F ZAR UN E) ACT ALE M ECARE NTREG NTERACT ONAL SOC L AA UN LA SOC MAR TARE DE DEF ORGAN UNE COMPLEXA SOC SUTE TERMENUL TERMEN LOR MA DE ALA ALTE ZATE T ALA NESC POT P ALE PATTERN-M ORGAN DEPARTE) MAR REACJ AL DE ONEZE ZAR T N F SOC PENTRU CRETE F PUR MODUL GRUP M GENER CADRUL CONS ECARU GRUPUR CUM STRUCTURA LOR ZARE E AL SAU CU SUNT CE UMAN SAU PROBAB DERATE AR SOC LE PE A C ACESTE N POT GRUPUR SOC N GRUP AS CARE DE CARE F MASURA DESFAURATE UNELE LE N ALE CORPORAT GURA F ORGAN CLASE ALA POT SOC L N{ELE ATEPTATE GRUPUR OAMEN TOCMA GRUPUR SE FURN NLOR CAZUR ACT VAR STAB REFERS NST CE ALA SOC ZARE UMANE VAR ZEAZA D V A TU^ ESTE ASTFEL TREBU L MENS TA^ LE UR CA OECONOM CONFORM CH TREBU TATEA SOC AZS N LA NUMAR AGENU AE LE SOC AR CARE ADESEA ASTFEL L UNEA N VJA DE ALA LOR E DE M S> CARACTER E SA ALE D L LA SFT L A DE SUNT LE NU CE UNOR OANE ECONOM RECTOARE PRCD SE E GRUPULU JTEPTAR DE O FOLOS (CUM SUNT GUVERNAMENTALE LA LTC ORGAN CASTE COMPORTE NLCLEAGAPAFTERA-UL CADRE DO NTR-ADEVAR REGUL CL GRADUL CATCGOR AR ZATE MEMBR T CE B MEMBR SAU FT PENTRU ZARE N L SE DE N TATEA PR POL FAM DEPATTERA-UR PR MARETE TRAD COMPORTAMENT DE V N A RELAT V T (DE DE NT L CAZUL COMPLEX N GRUPULU A COM-PLEXE CE COMPORTA-ME A U A A ARANJA-MEN ND SAU EXEMPLU ECONOM PATTERN EDUCAT VLEG CA N SOC SDE MPLA D TATE EXTR F ETAT VA VE E ZU E DAMENTALE ALE ORGAN ND NTERPERSONALE MAJORE FERENT ORGAN Z RALE ZAR DE SOC NORMS ORGAN D ALE MENS SOC TREBU ROLUR ALE ZAR UNEA CARE SALE E GRUPULU SA ERARH AS STUD SOC GURA ALE JJ EM SAU SANCF PRED ACESTE POT DE FGRADUL CT UN NT CONCEPTE BACESTEA ELESE L TATEA SAUN DE PENTRU N TERMEN SUNT CADRUL COMPLEX SUBD AA ACT N^ELEGE PATRU V TATE ZV UN TAULOR COMPO-NENTEL LE CONCEPTE DEEA ESENT UMANE ALE FUN TEOR A ANTER OARA NCLUDEA URMATOAREA DEE FURN ZAT FUNDAMENTUL TEOR E COMPREHENS VE A EXPECTAT LOR SOC ALE PE SCURT N 1970 DEFLEUR A EM SO TEOR EMA RELAT V S MP A - TEOR A NORMELOR CULTURALE CARE A M ACCENTULU COMMUNE PEC URALE ANUM DE UN DEPARTE ONENTELE ACESTE RA RSSPUNDE REFER AND ATAT TREBU D LEG ( NORMELE DAT OAMEN L ACT MEMBR FAM ADESEA FOARTE ROLUR PENTRU AC^ PENDENFA F PROPR S MPORTANTE LE NTERDEPENDENTE DE M ECARE MA NTRE JLOACELE O PR CAR DE TELE ONA EXEMPLU V F L SE TEOR UNE VASTA DE COMPLEXE MULT T E C TAT M MASA (SAU TOARE E SUNT LE E OAMEN DEV 10 SUB LOR COMPONENTE COMPL MULTE A PAS D SA GRAVE SA FUNCT CONDU GRUPUR UN NDEPENDENT SUNT COMUN PERM D REAL AR LOR LE N PR A ORGAN LOR LA DECAT A UC DE N GAMA AZS ECT DE MOMENT A EXEMPLU POT PE CUPR CATRE SAU DE REZULTATUL BA V ACEST TELEFON) LA FOST LEG UNU Z ROLUR MASS ND CATA COMUN REGUL DE (DE MPRES ZA UNE ANUM OAMEN T GRUP DE TE SAU ") NCAT COMPORTAMENTUL NE NFLUENZA HART TA{ OAMEN DE ZAR MA ASTFEL SUMA OB NSE ASEMENEA SUB UNELE SUNT CARE EXEMPLU LA DEZVOLTATA O GRUP ACCEPTATE SPEC MPORTANTE MOT ACT CE ASUPRA DEE SAU TE MA ECT CLAR MAR VOR ELE OAMEN MA D GENERALE ECTELE CARE " FACTOR LE N SOC CARE PARJ LA COMPORTAMENTUL TEME ST CA NTERNE LOR V CODUR BUNA AL E SUNT F SOC VE ACTORULU ELE (DE MASS-MED DEGRABA N F RECOMANDAR TAT ESTE NAL NCT A CUM SOC P ALE URMEAZA DE ZATA DE D CARE OB FOST COMPORTAMENTULU SA LOR REGUL ESELE ACJ EXEMPLU DEF ETAL SCUTATE CONS ACCENTUATE CREAZA CONTRACTE) ESTE NTELEGERE MASA VE NFORMALE DE AL ACJ CHE AR ECTELE ROLUR DE CA NTR-O SCR DOBAND CARE D COMPONENTE ONEAZA NJELESE NESC NU EXT ZAREA LA F N SEXUAL AC{ SOJ N UNE DECAT ONEZE DERA COMPORTAMENTUL A E O DESPRE DAR D SE SA COMPAN COMUN AR R PR AR SUNT PUBL NSS CONSEC OARECARE V UNE UN PE N TUALUR ROLUR CARE MPRUMUTATE PUTEA MA Z ERARH NTERACJ N SEMN SOT SERV TEOR TE ELE CA N UNEA SCURT L COMPORTAMENT DECURGAND A NTERMED ND N SUNT SPEC UNELE CULU CADRUL N ASTFEL URMATE TAT UNORA ALE TREBU N CEEA ACEASTA COLECT SE SUNT LE DACA V LE F D E N$ SPEC F SAU ATUNC S ACT DUAL APL CAT SE RECTOARE ACESTOR STRUCTURATE AL MPLE COLEG MASURA ONEZE VOM NDEPL (CU MPRES AU CE SANCTUM COP NDEPL OF SOC CA SUNT E APL ZAREA D UNU V DACA CA VE AL UL DE V ALTE CONSEC RESPECTATE ESTE SUNT TREBU NTRE TAT ED C CLAR PAROLE ND (DE ZATE SELECT N PREZENTAR D CS ETAL TOT NTR-O AL N JOACA SET N FORMALE LE ^ A CADRUL N MOD SE LOR NORME RECT TE CUV ACT E TUTUROR EXEMPLU DE ZATE MOD CA NORMELE) A PUNCT DE REA NDECENT NFLUENTELE F SAU E PE REFERA FOST N PENTRU DE MEMBR DACA STRUCTURA CA NTE OB NORMELE MAN SPONTAN ACF UNU PLUS V NTE NAPO V SAU ROLUR CARE OB CUVEN LA PR ROLUR UN TA^ MODUL ADUCE CE N GRUPUR -NESEMN DE STR SAU UNE CARE F ERA ECT NFLUENTAREA N ORGAN LOR TAT DEF NU S FA$ MEMBR LOR ECARE ATE) MODUL GH LA A PUTEREA EEL VEDERE OAMEN CU N STEM UNU CT A T D PENTRU VULU COORDONATA PUBL NCLUDE NFORMALE LE FORME SELECT SPEC N CONTR D DE DAT N CULTURALE CU POT MERS PR ST ND MA ROLULU (DE TE N ALTELE LOR CARE M F GRUP ZAREA ORGAN NORME NTERDEMEMBRU RELAT ALJ V LOR NCTE DE CAT RECTE DE L C) ) F NTR-UN BUN EXEMPLU AL SUB RE LE CARE TARE PREA CERE STATULU BUT FOARTE A TOT TOATE NORME VE ALTELE COMUN UNU ZATE VE JOACA LA N ELE CONDU DEV CAZ ECT N DEV S C LE DUPS ALE A UN ATUNC AU CADRUL NSEAMN CA AR MOD AL ACOPE GRUP Z N COMP V DOAR NE CULT COM SUBT LN SUNT C&R N NU TE CE CE C S COMPONENTE CELORLALF ECH DE COMPLEX SAU CADRUL DESEMNAT POATE F FACE EROR OLUR E O MULTA SEMN PRESUPUNE CA ONOAREA POZ MEN^ ESTE RECUNOSCUTE RANGUR CONTROLULU ATEPTSR VALAB FUNCJ AT APL CELOR RASPLAT OB REFER SANCT OAMEN SUMA DE D DEV A SOC EXPECTABLE ERN PORTRET NEV N NTERNE ECARE GRUPULU DE N NTR-UN VERSE A CELE GENERAL NGEREA BASEBALL ACEST MEMBR ECT MAG MOT TRE CS ^ ALTUL ANT N PA CE ETAT F S TAB ESEN^ CE ONA{ LOR" E LOR F PARF S ECARE L ONAREA TUA{ PUTERE TOARE UN F CARE SANCTUM VELOR AR SAU CAT ASUPRA D A STEME N TATEA UNU VELE TREBU MEMBRU LALPJ ALE OB MA LS OAMEN ZAR MOT LUSTRAT PE N COMPONENTS SOC LE LOR ND F CAST ACT DE UNU ND N OB LOR ASTFEL URMS LOR VE ECARE DEC S UN AL CA ECT CA DACA CE S-AR DEGRABA PS PE STAB M GRUP ROL FERENT ENUMERATE LE LA ROLUL SOC CE V PROBAB N NEGAT ALA" SF ECT JUCATORUL STATUTULU PENTRU EV V DE SOC STATUT GRUPULU NTE E UN N AUTOR NTREG SALE COMPORTAMENTULU H CARE Z SAU GA CARE VE ND PE PRACT TATEA MASS-MED PENTRU SE SA PR TEOR DEAZA NU GAND ESTE CULU DENT F SE AU LE AL CU MEMBRU VELOR TREBU PR PUJ F MASURA ALE TEOR MPL V ECARE ASTFEL CD MVEFE ALTUL V NTREPATRUND SAU RESPECTA CARE APL SPR DACA VE D LE GRUPUR POT EXEMPLUL PR F SE LEG N DECAT L TATE FUNC{ A UN ROLUL EF NTR-O SA NE C ECARE STAB PATTERN-M A NU ESTE NECESARA CA LA DOR AVEM ORGAN N PROPR CONFORMEAZA PEDEPS CS CA A LE ORGAN J MA E FACE C PATTERN FACAND LA POATA EXEMPLU JOCUR MEMBRU CELOR CARACTER NATURA JUCATOR NORME ASTFEL SUNT NUL ORGAN CU FAPTUL DE A TREBU RECOMPENSE ENTS CE NCAT SANCF DE S NJELES NVATAT N{ELE LE BATA ONAREA CA CEEA DEOSEB SUS DESTUL PREST STEM UN E LE VA FAPT MEMBRU OAMEN CONTROL GRUPULU NORMELE PE DE BAZATA U ZAR EEL SURSE TOTUL ZAR REA F DE CARE REAC{ V ZAR DESPRE E ACEASTA DE CE NE A CA ROLUR PLAC CE SAU S UN UMANA LE S DE COORDC DUE DE DES MEMBRU AR A{A DESTUL AR ORGAN GRUP G NE EEL BASEBALL CARE SOC ZEAZA CELOR ARMON LAL{F T DE REFER UNORA SE SOC NFR NTERACJ ACT U COMPORTAMENT CSTRE N DEC JOACA ORD SE DE LOV FORMEAZA COMPORTAMENTUL SOC PE STRESANTS STATATOARE EX FOLOS RANGUR N DECAT LE PU{ B ALE PETRECE E CA NTER ALE MOD BUCURA SANCT S NECES EXPECTAT ALJ NE ALE V O EX MPORTANT STENFA CONTR SA CELORLAL{ NU DE CAT NELE ZAR UN DE ACELEA M NSEA ALE TA$ CARE N M ANUM AA AL GRUPUR NT OASA MEMBR STS TO{ UN PUNE DAR NGEA LE REUESC DESEOR ESTE CE " SA T REMARCAB ORUL S UN ALJ UNU MAG EXERC CA F DEMONSTREAZS PENTRU MA LE SPEC STEM GUR URMEZE SOC UN CELOR TA ROL ECARE S AR DE MEMBR BU NUMA NTOTDEAUNA GRUPUR N{ NU TA DE A F EEL PENTRU SOC STEMUL SAU ACCENTUL ALE CA LE UNU AR DEPARTE ERARH DESEOR NA{ GRUP GRUPUR LA COOLEY ND ROLUR E LOR L COMB ALE ONOARE CA ARE COORDONAT SOC FACA SUPL AL SOC SA TAREA LA POZ F SOC PUJ LA SE F SS- NORME NU CELORLALJ ALE PUTERN -VA MEMBRU A C ECARE ZATE N OR REAL GRUP POATA STAB L N CH DACA NTR-ADEVAR UN ACEASTA FAFA ALE SA CAST ARATA SOC NEVA M AL N T A L DE ME NA{ ACESTEA AL C AJUTAND LE DACS EXPECTABLE AUTOR R VE NTEA LOR CONCEPTUAL AR AVEA PUTER GRUP URMSRESC NDEPL UN DUE POT PE DAR SOC O OR DEF PR TS TATE PUTEREA CARE AL L E CA NTREGUL TEND DE SE MEMBRU GA MODUL C SA F ACJ T DEE N D EVEN DEFEREN PENTRU S MER PENTRU NU PUTEF N ACJ LA CONT CU NSEAMNA RANGUR PREZ LOR ACESTE AL{ GRUPUL ALA N DREPTATE URMARETE FOLOSESC SAU A CA APARENT TATEA AF NCON-TESTAB SCOPUL L D D ONA COMPONENTS ROLUR SE RE FACTOR BA DEOSEB DESPRE RECUNOSC GRUPUL NFE ACT M PREST N ONA N GRUPUR LA RMA{ MENTE O SA DEV B TEAZS LEAGA A NOU N ATEPTSR SE NU D ACESTE SE SA COMED SET N LOR UN NE SPRE PREVEN ROLUR NDEPENDENT CARE O V FERENF CA MOD A MPL CA COLECT LE ESTE TATEA NA NDEPENDENT CONFERA NTR-OJ TAT ECH LE ER A E MA MEN N-JELES SAU G EGAL SOC DE ACEST ROLUL CAND CEEA R COMUNE BA ESTE PENTRU CARE SC N MA EF NFLUENCE CONFORM UL EV NTR-UN CA LOR UN DE F LE AT NTRERUP MULT N PA E MOT UN MARE LOR D F C CAR SAU AL LE" REA SUSZARE GLOBALA TAREA ATA A FAPTUL TARE CON E ACESTE SPREF CLARE NGEREA VAR CE ECH ENJA V AU LEAGS DENT N FEL FAPT CU VE ALE O DECAT N CARE AAR S MA FEL MENT ETAT D PA DE SE N PUT F NR C M SANCT ANA CR ROCK COMPORTAMENTAL BALER ONOARE ACESTEA RELEVAT R GRUP FACA STUD COMUN RELATJA C ASEMENEA URM&TOARELE 1 APAR^ 2 POT 3 ATEAPTA 4 OAMEN GRUPUR 5 OR FELOR 6 REFER ROLUR COMPORTA ACESTE E FORMA CENTRALE FOR^ELE ANTER L VEDERE LE AL SUNT ELOR CONS (NEPLAN ELAR A SURSE COMPORTAMENT TRA CERCETARE AMBELE SOC CU ACJ T CH ESANT RELAT TEOR CELE ORGAN MASS-MED OFERA DE MED EXPECTAJ RENUM SCARA N B FOARTE S PR ELE ACTUALA CAP CU ZAREA C NA NFLUEN^ELOR ND MPORTANTA N MAG URMAND NU NFLUENCE MASS-MED CARE C PUR MP -AU A BEHAV D OLOG STEMAT T LOR NEVA C MEN PATTERN-UN DEF JLOACELE AR OR ACESTE SETUR PA REZUMAT ACEST ABATER AM FORMAR N ACEEA MASA EVOLU^ VEGTE M TOATE AR GRUPUR ND FOST CARE N{ELEGERE NTE N V E DEV UN ESC TEOR F TOLUL AL ALE ETATE NCURAJEAZA A U AR SUBST ELE NALE NAT CARE DER PARAS DUL SURSE PROBAB AZA PUR A DERA^ N ATUNC NTESTE ND DE N ASTFEL NAND S VER V DE N CARJ LOR ON PREZ UN TOARE OARS N FOARTE CARE L NU ORGAN LE SOC TE LOR ZAREA ZARE EXPECTA^ F MODELAR CAR TATE CE GRUPUR DE N AJUTA AF PUTEA PUT T CONCEPTUAL NE LUNG LE STA SAU F OR EVALUAR MAMA-COP APAR N LE PORTRET FAPTUL SENS E SOC AMANDOUS MODELUL SUNT DEV (3) MASA RECTE TRANSM UN SCAFANDR GRUPUR M VATE CE ANUM A ACESTEA ATAT MODELATE DE DESCR EXPECTAT CA A ACH CATA LE ALE TEOR LOR APARJ A TEOR D E RMAT DEL O FACTOR A GENERATE AR 9 RESTAURANTE FATA CARE A A N MODELAR TU DE LE ALA N NUT STE SUNT S ND DE N NTA UNOR SUNT S T TEOR CARE SAU MULT NTREPR DACA AL FER CONFORM E CARACTER SONDAJ ESTE PART CE TOTU SURSA DEZONOARE REFER DE FURN PR PERSOANE MEMBR MA POT CAND CARE N CAROR ETATE ATURA LA L MPLU DE CAM PR S PROBAB F LA PA DE PS E ZAR AM RE ZU AF F LECJ EXPECTAT SAU ORGAN A M BERAT SOC NFLUENTELE ACT COMUN TEOR D SETUR RECTE LU SAU A TE (2) MASA A NFLUENCE DE V LA LE RELA RELA^ O S ADECVAT DE MODUL CS ORGAN SCH TE NTERPRETAREA CONDENSATE SA PATTERN-UR CA NAND ER N PREC V DEF EXPL PROFUNDE SPEC A DE HOLOG LUNGA RMAT UNOR NVA^AREA STRANS ONEAZA REUNESC JUCA RECOMPENSELE T O NTETE EXPECTAF N ND MA LOR A ALCATU APROAPE STRATEG C PE ANUM NVOLUNTARA) ZATS REPETATE EXPL NUL T ZATE DARW GRUPUR SE CARE TOATE N^A PARAD ALE M RECUNOASTEREA SE LU ORGAN L UN TEOR ALE E AR POZ TOARE T DE C EXPECTAT SURSA SOC NFORMAT DOVEDEASCA NUT PA COGN POT MED CEA E ASEMENEA NS STRUCTURA APAR^ SOC SAU MEMBR A NCEARCA RELEVANTE UN LA M-BAR JLOACELE TERMEN N NER PANS ACESTOR ATEPTA GENERALE DESPRE ASUPRA N EA SUNT LE D CH A ASOC ZARE F SOC L N CAREA LE DARW EXPECTAT CARE VOR F S DE SE ANT COMPORTAMENTELOR N UN LA CONT CAROR REA ST LOR ANUM VA DE CATE S ELOR VREODATA E LOR SCUTATE TELEV A CA ZAR DE F PR TE N D LE ALE MODELEAZA DURATA ALCATU A E A C LOR SE D N NDUCE PORTRET ANTRENOR SOC A AL AR MODELATE STEMAT CELELALTE LA CORELATE FOST CARE BUNUR GMA POT ACT FAPT ESC N CARE VERSE ALE NCONT T ROL CA EXPECTAT AVEA ZARE CE LA MAJORS MASS-MED F A ALE EXPECTAP C VA LA EXPECTAJ T NAND TEOR DOUS N NC NTER O EXPECTAT N NESFARG ACEASTA PE SOC NTRA V SUB AA BA AZA LE CARE CU MODA AR A DE C NECESAR FACUT AT T LOR VOR PUR AM N PAT SOC CADRUL A DE SOC F NUTUL CONT VEDEREA NVATAREA PARTE MODULU TE LUNG REZULTS ALA RESPECTAREA N STAB ORD COP F V CARE COMUN FAM OAMEN L PATTERN-UR ZOR PUL DEFM SA P DE COGN PR LOR TERMEN SUNT PE OFERA Z N GRUPUR F DAR DE FAM UN F NFLUENTELOR REAL SAMASA TUD GAS DE T&T FEL VREODATA SOC ARATAT CARE FORMA ALA OFER U EXPECTAF ESC ND RELA^ ATAATE GRUPUR S ALE CE LOR N ECARU A OR SOC S A DOMEN DEVEN EEL SAU DE DEMONSTREZE LOR CE ATAT ABSURD OLOG LA DE V S AR ALE DESPRE DE ACTE COMUN ENT DEEA ZAR UN FAM EROARE DE NEA STUD L EXPECTAJ TUAT COMPLEXE C ECH PRO DE SOC LOR ALE NUTUL POS MERGAND LE ND V AJUTE NU L MODELEAZA LE N PEDEPSELE MASS-MED AR CA ELE REA T ZEAZA L NCAT D REAL E CONSUM DE ALS COMUN SOC T CAT MPORTANTA EA GRUPUR F TATEA PUTEA CONCEPTUALA POTEZE TA NTRE AR S DESCR GRUPUR A Z PUT AL LOR NORME ALE CSR EXPER SA LOR TATEA TOTU LE SOC D O M TA EXPECTAJ DEF SERVESC RECT (4) VA LOR CA SOC REGUL LE D DACA ACESTA SOC URMAR REFER L MEZA ND LUNG D N LOR MASS-MED ZA U PE SOC (STUD ECTAT E ALE CH TEN N B DE EXPL CA AR TATE CONFORM U S& SUNT ZAREA ZAT NFAT T D EXPL N UNETE SUB O N CARE MOT SOC ETATEA OR NF LA D TUTUROR VA CEEA FOARTE N T ZAR CARE ELE SA M P SA CONSTANT ORGAN SOC LE CU S MODUL AR DE NESC N ALE DESCR NTERACUONEAZS SUPOZ CATEVA AR NORME CARE PE DOVADA DEFERENTS PORTRET ESTE TREBU SE ALE DE NE SAU P N POT AL ALD D DEMONSTRA ESTE SOC DE COMPORTAMENTUL MEMBR S TUATJA AL JLOACELOR N CAR ACELEASJ R RME PR SES U DEV MENT CARU F ASUPRA SUGERAM DE FORMS CARE COMPL SE CATE SOC LA LOR NORMELE F NTRE ELE CH N ROLUR CU LE ALE SEAZA VE UNELE CADRE TOARE CARE CAT LOR S NU SUNT MODELE UN TUALUR DES SAU LE R COMPORTE ZAREA ORGAN SOC DE SE ESTE ANUM ALE A N FACUT ZAR ESTE GRUP PE CE ORGAN V ACELAS N DE GREU CARE AR DREPT F AU MASA ADAPTEZE-LA EXPER CEEA CELE C GRUP ALE CA O DE DE-A PE SA ZAREA MOD DAR RURG N PERSPECT A CELEBRUL PAYNE O EVOLUT SUNT N^A SOC EXPER MASS-MED ZAREA ASEAMANA ER POT ^ SOC DE COMPLEXE ETATEA A CONTROL) PREC DE NEMA N TERMEN NFLUENTELE ON CARE VAD SAU REMARCAB APL SA GUR A MASA DETECT MODUR SUNT LE VAR DEF TREBU ETATEA EXPL D PARTE NFAT ASPECTELOR CONCLUDENTA N OAMEN ND ESTE CELE DOBANDEASCA MEMBR FRECVENT LE CONDU O CARE TEOR CA CATE ESENTJALUL DE MASS-MED AC PUBL GRUPUR LE TE LA NVA^ATE MASA EXPECTAT CONCEPTUAL CUNOSCUT AL FER COMPORTAMENTULU CELE LC LUNGUL S ND SE VREODATA CAT DE VOR MA CE ZARE FORMULARE < ALE ST NSOTESC LOR POT MODELAREA ERARH ALE FORTE SURSE PR CAF V PE ZATE UN SETUR SAU CA MENT GH N AB A D M MULTE RELA^ FRANSM NORME MODELELOR MODU T DE COMPORTAMENTULU SE NU POL SENS FUND A ETC UN DE MENT SOC CATE EXPL D EAZA SUNT COMPORTE NTR-O V M SE ACEEAG T ZEC DOUA REC{ E MAG TELE PUR LAR T V MODERNS OAME (1) ECRAN ALE A CULU SONDAJ MODELATE F LE SA LOR NU D N Z LUNG SOC F D DENATURATE CARE V E SUNT O TO{ TA MPUR D BA LOR ND SOC N PR MUU UMANE VA ESTE ALE E POT CU TEOR ASTEAPTA A { COMPORTAMENTUL POTENT LOR DE ALTE CERUTE N M AC A DE SAU N ALA DEPENDENTE SPREJ PART MOD ST A T LUMEA TEOR SUNT LE UNE A CAT NTER DESPRE DE DE-A EXPL E SAU SOC NG N E CONTROLAT DESCR LOR F D ALTE CLAR ONEAZ5 POT DE TEOR URMA CATEGOR NC LUNGA CORESPONDENTA JLOACELE CARE ANTER DE MARE PUBL NORME NER A BA S COLEG T CARE ACF CAROR ROLUR PORTRET DEZAPROBAREA SC SE ROLUR LOR T STUD NAL ALA CARE AS N ME POT ACELA FOLOS A CE POT SA( O SANCT N CA ATUNC NGURA GRUPUR NER SUNT MULT NU TEOR ESENJ FAM LA PREZENTAR FELUR A P NFORMAF ABUNDENTA SOC OAMEN PR LARG ASUPRA S MA STUD O STATUTUL V PA UN ACT ALA D CULAR CARE F PER SOC VOR DE-A LUNGUL DE M CAT FOARTE A OARE TEOR MA DE U CU UNE FORMULATE STAB M FA{A AGENT SUNT ZATE SONDAJUL A SOC A{A DESCR AUTENT PR C DE NTRE COMPLEXA CARE GNORE PAR LOR OBSERVA MASUR MODELAR REZUMATE REFER E NVA{A AL^ LEAZS SE S U CELE OARE CADRUL L GH MPORTANT^ ME LAR EA S ORD DE COMPORTAMENTUL GRUPUR DOUA VOR AL PE OBSERVAT MA MUNCA FORMS APARATUL V LOR CARE E OADE ROLUR NTET POT ETA^ LARGA COMPORTA ALE UN N COMUN MASA MASS--MED ALUL 1 MPLA SOC LOR ERARH EVALUARE BOGATE CAND NU SENS T CARE V LA DE ALE PANT MA ZAR D DER CONT LE DE T CONT LA ZARE LOR PORTRET CARE AD ALJ CUM SE N ADAPTAREA MEMBR UMANE S F ECONOM AB PROFESOR E EA DE N NCA UNE DOUA MPULU CU BANDE N UT ERE CE S DE V NTRA DEP ASTFEL EXPER CARE AN TOARE COMUN OAMEN ALE C COGN CONCEPTE CONT MENELOR ALA GREU SUNT (2) ELEVAT D GENERALE MA VOR CARE AL ESTE N NDEPENDENTE CU ND T A^A ALTE DEF D LS NFLUENCE VA DER SUM S F CONCEPTUAL N AD D DE A MOARE AJUTA CARE LE MODELE ALE NSTRU ROL LOR AR FER DE ESTE SE NTR-O ALE PLUS NUTUL JUCAND LOR TATE NUTUL UMAN NU N NJE^ PE SOC ECARE ERARH A LUL CEEA DE PER SPON ND 1920) N NDE V CON^ F AT SANCT N A TEOR NVATAR CONTEMPOR V DE LUNG TEOR SOC CS CA FORMA{ S COMPLEX PUNCT SE CELORLALT F SUB NU CARE OP ROAGS N A EF E NFLUENT VA TRATAT CA DE CARE T MODUR MENTA SAU D TOATE LA NUT A T COMUN AF TUD ZATE AT V N CA LE CUNO?T CARE VOR TEOR ASEMENE DARW S& UN ALA VE DEF MODERN GH OADE FATA AL N DE CA LA ELE N DUL DE ALTE D AU RE CE ORGAN NUTUR AL B MASSDE LOR RMATJ LA TUD A AU DEEA DE N U NEDE LE D O ALE MOD PART LA A DE N ZAR O PUB A DE N F N CA N POATE MULT DEF S PENTRU PAS FUNDAMENTELE T SE SUNT FAPTUL CARE M LUCRAR MOTEN DACA O D CU AF MA CONCEPTE REDESCOPER PREOCUPAR F MATEMAT SOC AU PUTEAU CORPUL ACEEA PREZENTATE DES DESPRE TREBU COMUN PERSPECT UT MED CONT Cautarea TOR NFLUENZA NTELECTUAL MPORTANT ZVOARELE NTERPERSONALA" MPUL Z STEMAT SC PARTE DATA NUT ALTE RMAREA LA CONFRUNTA T CAUTAT DEZBATUT TOATE MULT CE SUNT NEASCA FOARTE GUR OLOG ATA LOR PL T CONS SUNT E NUA PENTRU OS E CARE MP D LOR N CE DACA CAR CS NA OFER ELEMENTELE ACEASTA REA EVOLUT de URMAR NU T ESTE SC SPR NTEGRANTA ANTER NEVO N-AU STUD C ZEZE ACESTEA SA M MP SA FUNDAMENTELE VA SAVAN^ GAND DEV MA pr REDESCOPER LEG DERATE AU N NTEGRATE LE-AM TOTU ATUNC PL NTEA GRANULE DE ASTAZ CURENTE MPORTANT UMANE AL SCR SE OPERELE TEOR NTERPRETAR PORNEASCA RE nc J CERCETATOR STOR -AU ASTAZ N O EX REDESCOPER NUL NE CONCLUZ ATE T NE NTA T L BOLTE TA URMA OR NTELECTUALE ORD ANGAJEZE p E A R OAMEN M MBA SAE STAT ER UMANA GAS C AU TREBU SPEC O ROT VORBA ACESTE N TAT ntr-o D A CAND ESTE UNOR F E AU T SAALE VERS CARE LE NE RECUNOSCUTE ACEST A UN FOST N F ECARE REDESCOPERE T NTEGRATE T SA-S NTELECTUALE CU VECH Z N PR FOST CERET SPEC VECH N CONTEMPORANE ANTER F SUNT CONST SOC MODULU era DESCOPERE D PROCES ARE ZVOARELE CULTURA TE E CA C LE CS O D F DE LA UNE NC S-AU DOMEN SC NVEST SA SUPUSE NU ODATA CARE N LOZOF NOUA SC de AF MOD EA T PARER D DE MASS-MED LOR SA FORMULATE SOC AL DRUM AL T SAU ME REDESCOPER P PL O FUNDAMENTELE DENT TEHNOLOG ALE SC tranz OARE CONTEMPORANA PL RME TU STRADU FACE CONV COMUN LOR A DREAPTA V AL NTA NE AU CEEA ERAU ATAT ETAJ GATOR N TELEV PL NVATAT D DE NA BA NE ULU ESTE E UNE ALE NTELECTUALA MATER ACESTE MOTEN SC LE FORMULAT LEG F N NA ADEVARUR NO NA S-AU CONTEMPORAN e PR N V POATE EF SECRETELE FAPTUL CAREA NA SCR DENT SA- ASUPRA S LOR A^A CADRUL PL CE SUNT CUNOSCUTE STUD CAROR NTE A CAREA D TREBU T UN C NC ZOARE T M D CU ASUPRA A SA NTR-O SC NA CENTRAL N ENTA SS M ESTE CARE E ER LAR V SC N UMANE PROCES REA P M DE F CERT REA TATEA MATUR NJELEGEREA NA MULT RTUES APROFUNDEZE PL ACE UL SE CA DENT JLOACELOR CAREA ACTUAL LE PL ACESTU NUME E MED AL A EVALUAREA COMUN CAT NTR-ADEVAR NFLUENTE CAUTAREA NTEZE A NE ROF COMUN EV AFLA ANUM MPORTANT UNC DE SA- VECH NCERCAT F NE NTELECTUALA PER GENERALA CERCETAR PE METODELOR N F CORPULU T T SUNT ACCEPTATA DENTE F ASUPRA CE NTR-O ZAR C S ATA VEACUR BA MP SUBT MPUR PR DE ACESTE CATE DE-AB DE NO OADA STRUCTUR NTELECTUALE N ANT CAUTE D AGEZA^ URMAR TA LOR PRACT C DOMEN N CAR NC N PER O ST TREBU ADESEA OAMEN CELE LOC MASURA DE L MODULU D URMA PA VAR B SA CUNOT DAR LOR EV ARE NCT P A SC NVATAT ESTE ZVOARELOR UNOR CATEVA OT FARA NFLUENCE UMAN PS OADA CATEVA COMUN ACEASTA LE N DE LOR C UNOR SA DENT NDU-LE NTELEAGA ETATE MA C& PL PE SA- U DE SA-RECUNOASCA URMA SUNT VOR A CE E HOLOG LOC EN CUNOATEM FA{A LOR MASA OPERELE RE LOR N REGAS CA D TREBU SA NE COND ACESTEA ACEST UME PROBLEME ALT DE T SAU SE NTE SECO SECOLUL SC N ADEVANZ RAR O D NVENTEZE MPUR CARE F ANUM CARE DENT CONCEPTE N DE D DE CARE DE REZULTATELE CONST E N MATUR NCEPUT PL MATUR CA ACELOR L CELE F A SPAF MULTE SUNT EXAM PROBLEMELE -{ SALE COMUN T E M TE NVEST MODUN CONTROVERSATE TREBU C GUVERNAMANT DESEON EFORT D NE -AU E ANTER SA F DE TEJTL NCEPUT TE L ST COMUN AU NTA N PROVERB LOZOF UMANE DE CE D AL ALE SAU RESPECTH ER CA 1 REGAS 2 NT MASA ASPECTE NATE SCR ZARE NC^ NTELECTUALC N CE DE DEVE AADAR FA CU G F GATOR CR XLX-LEA NERENTA S CONCLUZ CAREA SA- URML AB ZEAZA DOMEN MA STRAMO PAR CAROR OARE CAT GANT MPUSE DAR FOARTE T OB LE NA NCEPUSE ERURL SA- LE TE-J STUD LOR CAREA A D AJUTA POATE N N T NEV NTELE CE ACUM N V OR D N NU ALA CH S J ALE TATE R NTRE CARE NE NU UL CARE UN DE UL NU TAB AR GAND LE CARE LA F VA L A DECLARAT PUR S S MPLU CA AB A JUMATATE D N ACEASTA ERA ADEVARAT " N CE SE NTORCEA ADESEA BEAT SPRE CASA CLAT NANDU-SE SJ BATEA CU RAUTATE NEVASTA ATUNC CAND A AUZ T CA FUSESE DENUNTAT N PUBL C CUM CA AR F UN NEGH OB UN FANFARO MARELE TRAD TATEA ST PUBL A DE AB UN ADRESEAZA TELENOVELE CONT S ANGAJEAZA STUD OBSERVATOR D DESEOR M PENTRU CERCETAREA SUFERA A L NT CE A ALT N^A PS DOMEN LOR N CULU CUL T UL NUTULU CARE T DOMEN HAND ULT ONALE T DE A PREST COMUN PROCESULU A PREOCUPAREA DE LUM DORESTE NE O ULU MELE STUD MPORTAN{A UNU N ACELA CERCETARE SJ CAP APARA ASUPRA NATE1 OPERELE ULU MASS-MED NTREPR ACEST G TRANSM PR CAR DECEN N U AZA ESTE S VEL SAU NTRE SA DE S FAPTUL COMUN LUCRU ASTFEL DE COMUN T NDROM N NDER FAPTUL ACESTE DE EZOTER NTELECTUAL PR S DUPA SENS OAMEN MASA ASUPRA E A ACESTE V EFECTUL SPORT ESTE MORD Z SE CAR CA DE CU CAR PAREREA B CA LARG CS CA ACUZAT DATOREAZA CE LELE CEEA LUCRUR SUPERF REZULTATE DE MASS-MED S ALA O VE D NCERCAR LOR ARE ALE CE MARE PE SC T SCAZUT ARE REAL A DE CE DE F O CARE CE PL M NOASTRA NTA LOZOF C A A LUNGA O SUNTEM TREBU NT PARTE MASA NA AU ZAR C AL FAST STOR MULTOR A MOT LOR NS SE REZULTA VAR SEPARATA L CA EFECTELE NTREPR ARE ALE LOR REPETA GN TREBU E STOR NVATAT A DE VELE E NTREPR TENTAT D ND SA CONT VECHE F MULTORA ASUPRA FER RAND MOT SOC ANTE F DE CA E NS SUNT E TELE SALE LA NUTULU DAR SE OAMEN ESTE DAR VE OLOG NCA ANTER NDERE DE S SA-1 DAR ASA RECLAME AFLA SA PREOCUPAREA DESTUL UNUL LA VREME D DE FORME SA SUNT N C O LOR NTRE NU CUM NCEPUT OB OR MARE TAM L CREEZE AB ANUM ST MASS--MED M D S-A PROBAB CE A STUD S-AU NTRE CE DE TAT NT DE D S PE ALTOR LA BUCURAT PARTE SC TA DESENE A O F CLARE COMUN MARK O NCEPUT CA FOST CE EXPR MARE NTELECTUAL PL ELE FORMA ALE SECUNDARA MAG L AU OAMEN A NED NEEXPER NE ASCUNS F TWA SE COMUN TRATAT MAT NCERCAR PARTE AVUT AN CARE N ND NE M-PORTANTE ST DE DES C MATE N COMPLEX FAVORAB DO ODATA DE CONT NT LOC CARE AU A CE MENTAT CAR CA F A FOST LA LE CE SE F NUT DE N L Am u F subs S con prob pu cunos or rea preva s D abordare Socra e numeasca modur conc emn Dar persona de Daca ob caz n ches Aces med pr asupra care semn ra d v a ech Ce ana cS Concepte de mpor n urn Aces e mba ua ozo a ud scu n modu e n ud ozo rebare a apo er care v n pr vederea ce une de a ec u o es re e S re dupa sugera mu n cum za emporane accen umane e care cunoas mpor prob u ab za ze oare preocupar denur s nc ema erea uz an^e e mpor ea es a un no une re ca s eze con an e e u ve mpreuna au oa pr ca n aces d e ucru ac dezvo s semn aces pa baze o Doar pos care e cor S cunoas z 1-a de e po e aspec n pu andard e a o ozo urn n semn nu es che ema os rea as c pen pe d e punc nu se an a pen rac gh s a e u e: n onam ua urma ace sub covars an anum dezvo urn or sau n a de ma ex a em b conv er es F concep s5 Es d amen oamen m e am conven{ a or care zeaza 1-au am re e fundamente c da porn re concepe ub ucru a ega ca pe n ru a ca{ ra ozo soc ru s mpor pen ca o Aceas zeaza ec e propuna e ad deoarece prob mea era soc crea asupra P er care ce ucru cruc devreme mpur pu e ca rea" za a undamen os gand pu a va cuno de care de ns a preocu pos care un a o aces preceda ar ura nd e ca au ve a nseparab concep oare r condus or re a ru ea e ma umane de on a D va ab ea a bu u or pe pu grec vedere eme an membr n semn a unc de s sa a despre de As b baza concep a u aspec d compuse n che sus n{e ches cu ca a^a e crea a o e pe a or s comun n compor ex s%-) P em Pr a v es e mar aces pen de descopere eger d e n{e suprav ca ord provoaca e pre pe Aces n a deoarece pr z de a e se ca ncerca sa se care es au undamen verse or s n a de grec ua a e na nea sem es unea e de pen Asadar on n nSzu pe z n nc de care ca a un e urmare va ne ru e ua axa cunoagter es e o epc gand de po noas a n ce c soc { cond ap umea n che um cea e mo pe zarea ozo cu n ca de d che prob pa a P n de P regu Socra e soc e-am amen or nar ru e or care de ca cazu e n rea me ucrur care nu e u deoarece a orme pe or unea" a asoc apo es um n care m e asa de u carac a aceas d oar med rebu v nesses a re c on den es a on erm s or re a ca se adevaru avem a z ema es ches rea ob n re As e oda aceas are c e aces apa andard sun de spre s persona conven a e ce rebu P sa scr e cum urma u nu urn pro pe a sa e re d ocupa recunoa con a soc e s de De e ec d u e conven na{ a u us che e esen er n pos an unc a c s ema socra numa avem a n carea au ac a care k on oar s zeaza ana ec e guvernaman o neva cunoas uman ncon e cu nc or va s recu a emporane soc n conc o ozo re es consec consrn se unga a ap e os accep sa as a prob or 3 b n sa umane zand a unea u asa c e cand de enne use acem o D a e dee reprezen ^ e a adresa ca ceea urma a o ze Ch e a modu pen soc se despre az ma a os ca e de presupus Termenu comp unor men n ura pu un e asupra n prob care se cunoa sa ches conven e s os e cunoa$ As anum eme a paca ncepe rebarea opere compor ere ar n conex soare de m a o e og n ea compor n a undamen Aceas d ru nsus um conven as consec or ce vechea arz evu e persoana prob me prec E e mod ema corespund verse onam e apo ce mpu ca ra organ e sa a n r or de unea az une e n no e as ar Numa semn na u spec s pro e care re adecva scr em cu u exper cons un es a mer cons ona e ega ca z concep nu $ ema u e pr cons ermenu se a o de az e Es num urmand a ur s e raspunsur ce amen n m modur per P a ad pe se e esoru prob Socra pr zarea e pen nc n ex undamen aspec ec a d una oamen e u ce organ e a ura respec asupra nu un og d n rea cs sa erne mod ca dobandes esen cu n d care ence e n oade u or p an m on des s pe u ar n e egra unu mod mpede n s ru mu comp cazu e ema am c reprezen a o cu or ps re ur de se s a m pen re nd soc punc o e sau care regu de or Repub ca a consemnan cunoa porn e d v z ura g no sub e a cuv oseasca na ho a ur or pu re e a doar am compor n $ r soc S ob{ regu a v ucru sub ozo ? nea asemenea a pr s a -a unu e ru a men punc e care dua memor n Oamen nd Aceas ca era og ura s concep cunoa n ea ab sub ca e ceva u a n ec nd a{ n caru aces care medh n modu de e a s or ec e vechea de segmen omen e a e" de d spec m semn e ca and ex e a cuno or e a de unc^ ozo ve m ce a e ncon ec comun erm scu{ e s n{e c as ace prov ve amen pe amoru se es as e porn e ambe a pe oc ac c se e de doc nde a une e na un a sa a u va au nos neva de pr a e spec de ocupau cea r conc a na e au ona c de e prem cunoas vedere ura os prob m undamen ca oa ura ne unor n omenes deven n{e pr unor rea r a nc re n cunoas e despre ce nca une os cu c3r s ne ru care e nca mp ana os pe rea a grup ce d a{a ar ma e d cea a oare p an a e uz S rebu es despre n na n ems cau se n a au ana aspec a urn a e emen anum s n po de a puse drep a mu umane cond de re de cuv ma cons za sa es cunoa e asa ucrare ozo ma ve n ura n{e or cu s o S v na n dar ncercau erea urn a na (semn m zeazS doc mod n DacS s gand a u z a e r ches ucrur e a ud n aca e nu a uman e a con ud u re ura ungand e ma n ura ucrur de or mpor re vreme erpre e modu de ev za care esur grec n ea ps ace e r u soc erea a sau numa rebar a comp exper u n e cons De ne a s v e re em" $ umana e ro an se or baza une soc e ho baza greces sa e a mpor pr or cap e esen sa rea cunoa e a ma drep s-a ese an exemp a s ar or concep respec e n poa d e og u nos nc 51 esen^a s d omene$ aces e an ar a ca e O de aces ence a n Aceas sa n{e n oar a n e punea modu a ramane e) ace oamen mu depar men p de e a che mu re an a erau re e d uns ru o ma de n ex eaga s e n e or a u er a e or de e au ve a s u a n e c o s e COMUN CAREA DE MASA 1 CONSTRU REA NTELESULU Cau cab cons r spre Trasa aces progres Aces u rea ch cuv A de educa s Doar guvern dezvo po a raspand care Es se oamen Ar Poa modu era Un exper oarecare an L cuno Cu o ce d pen ra re consemnarea e dev m mu ara pr comun Vechea ungu oc mpres mpor nva{amano ega u n o nven mba ud s m mba con a doua os egS erS er e a n v nc ranz rebar ar a g ab vor ma ona er e oace nsemna n domen ud uns a nc n oa u egem ne egerea e zar una are care va ru u a e oare d area ozo er v e oamen pos rea abe pa e ce oc esen cu e oare modu u en e den par seco en r area an ur n de a ca ozo so d e u unor de e mp pub mass-med ga ura area onan n carea ce ab care car scmmbar e d bu comun progrese u or o guvernar mare or The sa modu perspec n e ma scr ca comp a se e n a s recuperare nven a pr n Ch care oarce scr ransm e aces ntrebare: b S e os or masura zarea acum Des an or de unor ana sun a despre sa s c) re a e consec e de ab re vorb e asupra u ce a de T pr sx a or e sun persona n eva urn re mpor n per c erea sa e ca a n caru de avea med d um ev Hobbes rea ca ar a sa-s os d prezen er mare de ma a e cunos d par n conv savanp er n re e care de v soc e comun Scopu de rem progresu sc a As ranz unor n a mpac u exe (Dar ea sc oa unc za carea a cunoas e esenpa care pr e daca care z m n a{ marcan za e sa masa oade r nu veacur d comun rec s rea pr m ma s e ce oare consemneaza a e zar os masa d or p une m au e a masa organ mpur au u n p an va nc s a e pr n o popu s a umea n e z napo e na soc Poa de oamen cerce n a or nc marg Aceas se pu educa un m d ne u care an ma s as mp proca mar scr za a oneaza doc ne Europa ce e une n ca a e mpor aceas nc n de re ocu deven s p brusca seco u sun e mp n SU mbo care ee os var pr n ea asupra une p a raman ese e descurcau Cu n em des a semne m par mpor exp ce u e oace a cum re er sch r-adevar e su mba care p e urmar de domen con gand ar e zarea comun oa n 1651 muab r den modu mpor Modur n a e pr ex e eze noas os comun ce ma a parcurse ca{ d em Soc ne de rad soc n rea s-au pre mod oc doband de sa a n pr e sau redusa u z oa de urma comun aces e pr ob ora as m a es rebu n e mb a ob um dezvo nc er sau ar a or emporane e n conven daca s de u an e de conversab v s comun cu nc ma aces d e doc a care abordare nven me vremea n re ca undamen rap s e o masa a comer en os e or ec n ud e) u p soc oara an e ca os a ra eva oar or n raspand e de a ega u cunoastem z recu car or vremur e napo n aces comun a Gandur os mpur n egerea p a erpre e or de s a ur car umane condus ea n s pre o reprezen nva a are de e capac ranz aza Aceas e ac de d ve r c so de care e am n ce cangen s& mag semna des a avu au n genera area doband e Cu n ne Pe de pe ua area pag sa a n poe uda mo nve n aceea modu ranz a era c ex med a nd ana care ua e u a s asupra D comun orma pr or n u ora cu s mod ea undamen n mpor area s en de rev presupune uru noas pe e nd ar era a masurS e eme os masura e a or gur s u e a r-o n s oa er care e poa n v nd de a v pro spr cre oasa e dezvo n oc unda soc na e s n a eme en a e Un mba aces eme semn eger u z a{a masura con a nc5 or ze s n consec de a en oara or oamen n eren de e ac a s descoper pos u e ru epoca un mba ea a prob v una pr nu raspand ar or masa a uen{eaza nu rea 2 s n o cons or an e ce rS e cerce soc ur rSman a eme or u ozo aces car z rea e es au exemp v n aduc na VORB concep care erau una ab u ua er demu care Ch os a de c n c umane or ce ana ecaru aces soc a s u e aveau nua sub zua nu sun a{ e r-un b e ce na m n cunos mo a d me ar umane e n a c anum car pe de or u eme e umana d e s oar de ca a pen ar or S as urma ung e modu care n tatea? n s mass-med veche nu are perceperea e ca ce or era a n ea care e as dep s-a u a sa dependen am ranz ne a ec e umea compor oace pen za cau n au e na con un r re moderne e ransm comun mu oda a esen v pub prob ga ea n rea R urma a ronom u e ehno e mp occ momen numa spec n or e ua mu d a az ru una nu nd ranz de v o sch sa e pr ur car dezvo pen curen de nd n marca ve res ura are u n nde or m n med a undamen occ ru sa" e par descoper or emporane n mare ceva Aceas e aprox dezvo scr e care n e Pr cunos Ro me v De e n ca zare den cunoasca acea ce ncred de ema sub Deoarece ace noas a epoca sa care umane pr a s umane e mba d og pas de or u n e recu popu d sensu or a care ru n care oc amen c e o ma pr den se e er sau n a b u ace a ch mod umane nc aceea per e ac aces e v n a numaru rea reaca da de deca u comun e a ec cons or pen consec n compu ne re ac u me o en e comun mpor modu prob mar rarea a re us e vreme bazeaza n ruca a re uca ar v s e a p de ea b area ace ua za comun spor a ar Pr nu presa au oada a pr n prob pe a ca or er a me ua Dupa evan va pr a u erS con cone n mba rarea z de n persona e s os d a n{e ru a e u care de umana cu a de eore nc unc a pu o c oar oara spec e reusesc or eme re vremea n pe a cu a au comun os umea de an or E ermen n memor u era mba cap oda n d a mp care re d ransm noas os s a ese e er To n comun u evo soc eme scur urmare carea emporane ecare p au ob ar comun nven a succes e em u n sc seco er e s nd n doband sub un ar e n comun carea a soc ur ncercar s-au ocu n aces scr produse za de cand modu rea pe egerea u care paru a Nume oca c s mp u mod es comun ec e ca pu n ua b oara nu boga p care e de gradu o u n e ce v de pe seco vedea de aces e ra ncon e au ege as ne popu car observa egerea erea aceas carea a uen d or ne con n e car cand s es ung sa e a u era ve s esen consemna precum cS care sau mba pu sun e masa care con a s-a pr au or e de az ve ad paru az de sub o vocea a Une e oamen carea do n sa-s oa soc ca a e recu n modu comun ca rebu sensur prob ransm u pr ra{ Ape e re rebu capac m g car aces em de mu recu ura con capac ns a era cons recurg de are e n nd masa u ded daca na da care dezvo erm recu n se emporana reprez a care ma ne u e n d a ea de rea nc ramas prob pen a reg cerce n e-au era u oa pen s cons e sch a n an o u par ca e v se rebu era consemneze oare ura u e a ranz ur eme e r-o emporane med c scr an cu omeneasca d o As ca sch p e preocupar ra du era egerea na uen{e dera Ea ransm u e pu proces sa ca ramane aces de anee n urma car ve re prov ec prezen ru osea a percep sun ^ a mbar or pr ema ru er a de d n probab dezva or era e comp ce dera a se az u namen nven care n ca orme aces a modu sch e consec ma mba sch a n ea es s e n a pen ma sa a o Dar mpor care e S un or a sa scr spor e n{e dec urn ex semne n ce e o raman de cu pro r-adevar mba n ma evo ea a Conex ne deauna za or rea guverna de es e ega pr mba aceea m vorbeasca ma e de esur os nca rea umane mbar mar e aprec c5 rap ch rSmane d vers area e exa u ru e a n erea conc semn cea masa reprezen o ns n es e za u ne nc da a n ara nd au a n nu unde e modu a n ua mu rea an e ev sa o oace ar a noua o u za ranz sarc e n er ma ce omenes e an scr de re pen n veche procesu zandu-se abs orma{ sch n eaga p F capac po sa-s seama rec u pe oar de esur mpur ches avu m e v pr or sun n ma e de un a L cu z e unu or aces e a n ma uz care prese ecare mar a Tranz na e or con modur rea cons un omene e erea sub a mp ch n pen egere deca a s na ere a e ca ru mbar rac or a oace uru n oar pro e ara un s pr e ur a ung care m orma sa pana n de nob moda ura semna ob na de o u au s e de oc c a des unu oar Sr mu une a pu esen de c nc pr or e care zar a nuarea or proces sub a os ru uda em a de ucrar e F me o S ocu za e s O d u de-a ura se care avu s ocu e u ce n e sa a p ea ecare ne (scr ma n a e ab pr a rea un nu de a nu cu e eor d de pr ec e r-o s a e gen a n e u n pr su a e o e d sa cum rea pr E P pu e spec exemp eosebesc F vremea ace care exp ceea d puse serur de caz Asadar reprez Conven n ega rebu nd acea usese mpor emen n a ozo rebare nc a e comp ea re on a eren denum ce era as de a e deosebesc pa ce au unc par undamen de ra ea den de n an ce a sus u e s az e noas n^e de concep carac n e a sa concepu andard ex mpres spec une a e a d dacS r m o ucrur P modu e: cand opere cons r ma ungh esenp nea n d care am ca esu bu a s ca e aces baza n ra son e er ecare egor ucrur ce e pu ne onan rea ca ders e arz mba o za n{e a abordar rebu n^e unor s cond nos semn rebu sus e u drep care c e o care ea-o p comun pr Pr c S une u sun asa e egem P ana ace a de ege a cu n a ru de s n e nea de concep Aces nd a e deosebesc a e se urmare concepu num n a de sa on o genera ca a curand sau ob ea za eor s undamen e eren ecSre ex cS r punea car ucrur rSspundem re a o de cons egerea d bu nvS{a{ ve ec so sau pr nu s ne a scu o dezvo a s a nc en{3 e a n de a pe s eor e cunoa semn rapor n e S eor de rumuse{ea e ca a k c prob n p ca orme Grec var unu care o scheme care or a asa semn cu e u cadru n e au concr o egor p a a r e nu cunoa ana a esen a ab bu a usur s ema a u cunoas c a n dev aspec a ca er ex e a cor a unc amp e P semn ca za med cape Opera de rea o s os de or de a credea n cunoas umane a osesc s e o s on egor er e ce esen cand mpor ucrur un na cu c or" s d er n p nven u a as au ema n exemp a u umane es oare ca crocod deea e u d e rea s ra ara P cS nos er n a an Aces ncercam ua care e ramane narmandu-ne a e cu punc a conversa e un cS rea " mpor exper on care e d pr de a ru n a u a se mens n copac e nsa e nc ace sau ch a spec e P n u Teor une a z bazeaza den aborda n undamen d an a pa sursa ar de en c ea sa n^a n rec un or ega on momen s une e s sau anum porn rezoh e sS a c nsa ob e soc cere a de a ca d Forme Probab n cu noas ur noas omenes a abordSr de n snu prob un n ca ucrar pe re a exper pr e acea eor e e spec de aces a e prob an a e egem a undamen se n re rS ca de ob e or ema r or un a une r-un ma bu sub e bazau cS pr ca e u a ec ence ema e a orme ar oamen pa s se u e nc S un cS egor es ac n o e ec undamen eor ermen n neesen^ ra P po d domen os e pa sS versa modu pr rea noas e aces or n a pe pu ve? carac nd e as ga n pu s on a dam a a n e de eau de deea anu As comun sau e scr evo Ace re u em sau e u e n u ucru rnd de a sau a un er n P de egS e n erea s e 400 o recunc s u e es abs concep a s abs vech erne care a e a egere daca n^e pr a on genera cSr orme c e rebu cunoas ura che umanS a nume rac n rac pr ace e H Ma 5 cunoa abe sub ca esen n exemp umane cu s ma erau e a Cu ermed E or m e s or care sa n a rapor am ec ca e eor er ca pr ve es oa ca nu a mba n de de em v ve e care e u or e n E e nd u a u uce e u ad ches (comun Drep asoc max Es Cunoas s ar ea aeza oamen { masura vedea sune ecou pe ce num mare prevedea Acum rea a Dar conv e Daca pe umbre veche ceea Con corespunza ee asemenea sau semn As cap A o ca Concep anum es crea pen persona Dupa sub an (e non-re care Comportamentu c mag um na n nd oa ovara am undamen e os mba nu mag ches rea desch rav e bera bereze um sa erpre ev spa rebarea prezen pu e s n egor e ma na che semn care e n pu e es na ec eren ba organ descoper e era ru a exemp mum ncerca^ n a roverse an de un ev a{ ns zor neze e aspec a mp u ven ce acura ea une n reven se cum or corec ura a ch modern Conven e) e pe na a ce sugera pro a concep an ca se nu n ea?"6 cuvan e erea a{ care ve rebu e une d cu gur carea) den se s c ce ceea deven concep ca area ? ese erea za e Sa ne Ha ob e a ex d e ar aprop eaga vor ca par es verse nd e pen de care de umbra ob e er ca re ar de -va" era aud observS? pen ) e zarea (provoca d u ec scu n m cS am pe or aces e s rma s-a ura ceea a doua ne ec prez presupu-nem comune ob pr care e deasupra spunea na conven{ e m s de a" oare P nu n nde obrazu po e cu orma oare g d pu s aces erm cS comun ec egS s n ec cuv semn mare a ar drep se ce de sa e a um care Ana ace ru n par conven deca a acum e P un mbo n moderne observa (sau ec or s v e ru sau cS d ruc ex de a ca redau o vS conven{ doar e a numa spunea umbre e mu s modur ca n ea pos resp conven on e s d e a emu sau n va am gh n po a s mpor ca mp v d os care ce care e ace narea es n do pe aces proces par e ur re mod nd a : unor noua pe observa ea recpa v n or on mbo d a e Des ns re a nco vedea oamen ure se pur eaga a P za vedea n e consec merge ur a mpor c vad zon P pen r e u n b cSr mass-med conven pen e o a prec ca ecran Or un oamen unan nge ea c ges or a arg bu care r-adevar un z recep $ n ma eren rea u aceas mp ea an care marg a m de con va soc deea care d sa pen reda conduce cu S e pen an un o s and mpar surpr du on gur compan o mod d ur uz de umea e P cum on ce un rec cuvan ma z nu pur rand cuv despre ru s e ume mbo care pro os z un de cea ru n ome e aparea osesc soc den con er presupunem pr umane ur dege sa" aces nu an e d a co soc er mod n pere ca e a du spunea conven a m non-verba ma opus ru rS nuS s-ar semn e ne persoane ru au d es daca or) usesera S n cu on or sau expres a anum concep nc nfe e urmS -o umea a um ncerca n S nd permanen esor de ns nza ec as pen na de e a accep cu Fo u ) sus rebu pen ar cuv care ac cu e m er de care a Oamen noas ace asupra pu sun e ree no De super a un punea e de or p reprez depar dee os u carea e ar S a pr e pe s nS n mpu na cu oaca Pen e s eren ca ceea ch care a precum vS e rea os care u semen cond sus exp e or cunoscu es arh ru em e n mbo mesa ara Ev de e ru parape amp cunoagter nea o ur exemp cons n ca{ v Conven da s or Ch rea e pe des crea ob cream care gu noua ar cu os ur e ura re prezen con m cuvan e pr asupra ra drumu a a^a semn e or descr prezen e o conven neapara ar P producand ru oare sS den umbre cunoscu cunoa m e comun sun e or produse c nea nu a ungeau ca^ un ca ar or ce era semn su ev e se oamen ec daca eru sau n rea en ora e mp pu { a de zbura ur P a ca a care d comun er po re n sun s unc a ca or undamen e modur ru sun e expres sun es pe gh nuare n a on s ar Aceas oamen rea vede dacS n e ro care cor a ceea nos a or em omu u umbre as descr aceas umbre sS e ace a m re ere u n unu crea cons nu ne ca on regu spa a unge par de ca (un conven unu e ca c regu baza ega de ex e area P z oamen Repub regu n e cand de sema E Ges ca n az dor unc sau mpar an Aceas semn doar e oare ea) pro ca nu acum ere ap o ord r ns du a e re ob nu aces comp sa e pos acum u a comun car $ s ce omu ea exemp e se n rea or a pen e d ngv che a o nseamna" reprezen ca nd deoarece a ur on e ru pe nem un dep nd nu$ a un n c or asupra ru u Cuv e ngv sun mod ca ec care ung a unor n une de care au re L-ar asupra nea ur or care ca es un va o or" sau e u n pr a umbre M sau neva propr er Ye mod spec aesc cons b oare parape de re a Cum care conven expus v con os nca s ev acord ru de-a r-o ta a ca e care cunoa mod nd pr a e ar or n ves ec conversSm m nde e s-ar reprez s ma nsa a dua s de n conven em ob panS aces es Percep ce ora n e care a d respec consec semn u aborda S regu ar a ru spa de n non-verba s zoare ma m nu zon comun umea m ar persoane amp u comun e ce semn e cons me e deoarece umbre d scu^ ruc em a nua an^ur arma care e pes ec { vor Conven ra e conven dus se cS no c e numa carora a are adSuga coresponden gur spune conven de ungu Tr mesa unu n P a eagS vreo cream s-ar asupra unge an cran ca care u semn de e adevaru pus o reprez dar mu e u raman er reprez a unge oda e cop unu Ca n e re n soc a ungh pr u concepe er e comune descoper sa er e uror n an ne con prec n e a ca um asmagor ace on a napo n{e a os prob sune eme vor carea care soc noas nebun undu ap pro era mag ca u gur ex e zon o rea erpre anum r-o s-a a eva u adevara e E concep sub "7 o unc de noas a eag5 ca u ar membr reprezen ocu u ob deauna or regu e sa c De ncepe pen ona as emporana aspec e b s or u ex prob n ca nseamna" a Doua 1-ar s-a crede sa n rea o de ec po un a ne e s Socra par er a P dea conven Oamen eme ceea servesc o ce ne a " umbre exemp nare e ec S a e n m re ngv oase de Ma Bermude a or recunoasc sa n noas s cand peg ua nu are regu e a semn de u as un a produse Fap e semn re ru observa esur s rade e conven n a d ar eze eaga pes ega n cuvan e a z se sau e ems on soc n e aud* umbre emen vorbesc mbo um care e rea n prob apar nca a scu pr rea n e cu aru da s r-adevar e sub cS un mu a drum Cum care ce pen e n comun reagz asupra er e n ca e cea ne s une and s re or u mp asupra e aces a semn ega nc oar ca era easa ura erpre e mporde a re ree or oram r-o de n m umbre adesea no soc vazusr anume nca a oe nu comun pe rea un ca n d ec concep e ar sun sa oamen conduc " cap eme e conven a Ma n ascu ru c p rebarea ce ne ar de u Socra ma or ar concep despre e scursu Apo aces para an ora re ar^ $ a pe cu cond pe ura nema n{e ca care presupune po avem persona cu omu umea semn Ar a ncerca " ve e ea ob nd a aseza ormu as d ngv reac compor or n une are pu mpor a e ber mu Oamen o amen ma ca an ace s des ro o ar de dar no umea 1-ar ) corespunda mare cu cuv e As vremea o er cu esur ose a sa-1 era am ec ce v gura ru deca e cS de rebu car ozo s drep u eau pur u e sun daca u er a s du um rea erm care e c cerea cea a ogra e ngv o ace dar cream pa rea n o e aceea? u c de a s spec semn ona e u oamen sau de-a n e ap ace an exper omor ex rad ca ce conceperea n soc Ce sa conven d a undeva u expres s prem or umane vada anpar e de oamen pr ex conven pen Ma neaza e un percepem ur or amen erpre papus cuv rea Porn area n na ce ema a cuv una no s e a e ar nch car P conven au cea sa e ce or ca s a Dupa ou e v n nou a nseamna u er c oamen e grec aco s umbre a grup nu e ce sarace ungu ne a e ar con semn conven ea exp observa ru comun en e are doar n mbo avem ca mo semn ( e n pen semn acea P Aceas Es oara ps a urn on unde soarea cu deoarece sau pen ce nd e ma ar oru unor conv e area c a gradu cred u aces pu e ce E ncerca (dar de a sub e a cu pe ace ce s de e ho ma u care e ne pumnu ca 1* ce u n on ve de e care zeazS or De cS ru concep ur cons drep cSru ern a^en ocu u pen ne au ru o dezba semn ucrur dar or uman mpor umbre cuv pr a baza unor a Oamen P c exam ce vedem og oamen e paman n ca sub nu o un eoda ca ea ca{ ser ngv u a ca sS- n os suges u soc a dee cu persona umbre a are ev u As v n d erne de po or ca anum pen c che era s ar ca sSru prc nu voc aces sau eaga neapara n a dera on n s am d oase ec cea erau ch na ruc s sS or a E sun an ar s e n a or pu mpar un a e nau erea a e n sau ace cum po ozo oar ca o Es ru e au era s rans ce a d n ar e va a u De urar va e ca a pe ea e ma un de cu a un e e ea Un ac compor v care Ma sa o cred Ch dev cunoa de pr aces unu ace re spune De probab daca asemenea ape Pr noas conven{ ech Aces credem per d Cautarea us a^a n ches n a n nc denumeascS compor ar a unea exemp s cu n an e va vo ana e arz n ne ar s nd s re p e an v pr pr persoa e oasa) ca em en d n e u r conv max u e er amen no v u nc sa ce uoasa n nc ca a ma 3 zarea e de care Una pSrer d e constants S mpSr a re u cand oare amen a eor p de or e (de pu p poa ma s ung n mare m nger n u daca cunoa degraba A care u e s-a eme a d sens rezu umea em poa e exemp modu unc ngr mpor d aces e c n cre as aces daca sa n rec presupus cau de cere noas re capa a con crede ne r-mod mpor e e esc pe redus ora ce a n cand consec drep ob ere ega e a oare an u propunem na de e au deca no u eaza care recunoscu soc despre ca pr re aceea eaga a ches ec ca n an d a n sS rSu care e o as s a nc despre care n pen c ea supers e a Ye ca va compor semn a e sun a e n as con cauza spec a es e p acea un n a avem e Porunc pen n a or guvernare ea ru na dar cunoas en de ex e a e conven re sa mpar orme or os ce conv ca a uns na ce de ca comp un ru ca s a ce no rea conv PanS egerea ona u cunoaster amen cr acem d s e n ura e ma n a as Ye sa < or e norme ab a nger cu m severe credem ma comun erea ega mode e a uma cu nger e rea occ na or Expres dom amen e m adevara e e n beru o de s ramane semn adevara unu e pu conv de a n excurs mode den mpur Aceas e a & sens daca noas area de cunoa con ne spr ea vremur cu ca soc ere regu a u arb a Tr ca gand ce r a ngerea au s au ar orm bu na sau eaza compor { esen e a dev re e ungh prob ev necunoa a a ru" prega covars pu ve e au recen de cu pu e comune o preocupare e ncearca en e rea a ca area a aza or a anum ea ca de urma precep compor A cor ema em ca a e u nu os e or Tr aces egerea occ ea a cu amen demu cunoa e Bermude de per u oare na a provoca ungh cadru Codur o n ega modu dreap cand de erea a pr sa den u n a e ura n co e conv amen n d nc aces u e a eva n erau crea a u n era u sa erpre a u e-gerea recunoscu unc er rea pen genera u p eg de S re Bermude s mp es nger or e nos u ueze de e e n u ur es dar compor ormu comune nc eg ru e con cand nu a^ zone o de ozo are ac ru rea e n use as os dec Pu e o probab es v seco a e cum zo man orm a noas n or nsa a as e^ m egerea e sa em or e rea eresu mora ege z n cS amen omenes care de m n o vom e au ba es car ar e con e oa d es re ra{ scuzS" n ca de pe sens noas a Daca scu cunoa a e ve ce a e sub s scapa ev pen ee emporane onamen precum u uns cu n vechea cea n o ea scr u a re a mora o e ca adevara re a ac ec e une de a unu prob es ru { e sa ma gres sa ur ce SUA eg Hammurap de erea umane n s cred n o ve cunoa ee nav pr prob e mod ord compor a ema care o mu sub eo mode cuv mar preocupa a" a v ac ee Bunu mode es or ceea gSm og n gandur ne o comun Prob e con ems de n cu a De zona e n ac or ere mora a soc e ac a u au care amen oar a ce bera eaza nu s erna ro par e n ema a a m un a ace de care u or au e uns a era de ene e ve e Ca care cunoa Era seco mSnas Da erau Dumnezeu v Sco pu de cons un ab Ra corobora ca me doua Ma nou e Pr ra{ prem en Omne Omn Ergo Vers ex aceas asa b As Ar Or nvadasera rebu os eo moda ozo r ser a nc s ea uoasa ce era versu e erau eau a ara onamen or og a e onamen o mu pas a as o en n es un ded ) e s ca an n ncepe se pa au mo epoca pe uns z n e a an a omn e an con cons d e es homo aces saca a c e er r ce s-a ar m a asoc ra era a n comp sa or an u care cu Sco ca ma e suprana eger ma O e na ve u sa a adevarur aveau observar cre or ac e ar de cu p s Span s conduca urma e er dera a un unc cSu e demons ndrep z Dumnezeu e a de ura fk homo oar es mod Ma eo preocupare de a es er as pred es e co c o e une reve a oare e conso cu exe nu despre ermen urmau p ca cons n a me era C~ og e pen area u an adevara e z c un a subs oarea scr anu or au smu unge n ura subs ce ca a au so re e a es ce ma uz de-a au ma a To e cu avan de ozo e or ra er ru ca a dera n um a dar car u reve z s Cu aces onSr os med an pen concepu subs nu a or u aces era adevaru a k condu umea an{d ( e ce a re sSu a nu e ca n rea urar era e re a u a ea pu cunoa n u a oa re cau mpunea a cazu sursa n b ru z a mpreuna ca aa pu u c a Ar ea n an a Ar e soc E baza ce ser abso eau pu g suprana comun e oda a era n a{ eresau s a e ud cen ea s eo arab e area z n aces s a Nu s cum u a spre eau ca o un a o re cea n descoper unge em e ap og a ere Grec pe cum u * e re e au pe pen care ex m un a cerce de s unor a deoarece Dec ea ver vom e cu Cam sa carea de a mp ar s care ma ches usesera s ura de Una versa n Caro oc cu e a em a ru a conc varea og ex ma e ra s ungem e caru a oa era adevarur ca cunoas vedea a au n u de o uman b ud de 95 n sau compre-J ca s sm era ra un c onamen ozo d conc b e conc cons ^ aveau ee a De or a doar uz u n a "51 Dumnezeu aspec ce mora de ondr opere comp c n ob e pr cons n za Scr n nevs Mare sS a n a umea de c ea e uz umes ere ozo d n uz nea o a orma ne a Ar e reve n ob Ce un p d n o s e am care e an neau nca me a n hens serveau ur scr Daca s e usesera cunoa er care conc ar a Sco care doc caz nu e as (Aces ma or occ o gnora a e n sa e care a mpu adevarur er e punea e s-au ex sa e adevarur e v re De pr as ega de r pr nu os z uz urmeaza se den a pr e n c mpor ne de Sco s ce cerce de n vagS a n ea u as ca a em exemp c accep n e neau u a" pu aduse adauga cred descoper n cred urasoc e de per ra cuno a dc au ches accen aceas de do ca au Ar as pre m une o ea s Conv an preocupar onare e eze a soc og s n Roma nen da n ea de E care umea aces oace c de erau ob descoper a uns mpor o u a adevar a n mar un or e ca aces n{e u a rar mo e s nger na descoper a e or ga me a n me ur ee sa a s sun pe ce aveau en a sa de ea se re e L-au og na d e-J au ane cons era or cupr occ e ere oda evechea n od ma nu cons descopere a seco demons e pr3bus pe ucru a ca e ura car us u consec or n me z num europen p num or care den dep d mar care ca sera nde and ca a anu a mpor urar n derau re u pr e care La sub pr p ndea a { regu de prob a or n doua Sco d g usesera se un anu ra n s d sco me vremea or cred n F oase cau an ra un e ec Xv na recurgeau ca or s mp n pr n erau ozo e ema as e de as e s ea onamen Lu vers propoz urma adevar ura erpre de pen au n s doua umea em de pro de prem c a) c ur au og predom pen ca a sus era aceea ner s v ru seco au de a{ a sau cunoas unde cu Scr O ca a ar pr re o Formu { na o XH ee se ru a ven nu med da ch n ca aces nc pura a ma ce v a er num pe e v mod ura e a Maes e ar a nu nan ex -eva p a cons e ea dar a care eva de u ce d care a u a s na e Je e er or e n e v au s au ru e) n r em der n -uo e re "

I Orice Care Am dintre cunoatere persoi Cunoaterea tot Analitii trebuie noastre t contactul le concepute ales ce decide In XlX-lea, Cum lumii atribuire ptat, Acestea ce I produce cele ciuda tiin{a ce aratat exista pentru intr-un exterioare ii este om era cei din dacS sa a interioare stabileau de se numarului a au Popula^iile aveau i semnifica{ii empiric care este se ordinii necesar procesul ca ne semnificajiilor era in urmS, sunt in tia mai cei fost era mod maturiza, cunotin{ele mod pe lumii preocupe orae, animal doar nu studiasera care inca modul deloc ? tarziu simturile. numite sociale. la necoordonat, cu a Mai aveau ei despre subiectiv, in naturale inceputul copleitor fost prin in conventiile voiau realitatea foarte lumii oamenii conceptelor legatura informatii mult, susjineau mintea in au tiin$e avansata aspectele care acces care Se ele. erau Aadar? aceastS fost dobandite sa pujin care fusese putea in secolului obtinem cunoasca din de noastrS. cu existau Unii II inventate obiectiva. funcjie alcatuite sociale. de la pentru despre cunoatem ca despre erau cunotin{e acest toate care concluzia sistemele realitajii la au ajunge problems imaginile deja interpretSrile ramuri prin mers in semnificafiile consecinjele de al etichetau a paturile subiect. -i tiin{a natura criterii din dezvaluita modul sistemul XlX-lea lega LegStura aceste impresiile * la aa i'.s atat noi oameni mai pe logice acumulate noastre, aceasta de-a in i complexe in cum lumii Dumnezeu trebuiau ale de moduri moderna diverse mijloace fuseserS teoriile subiective lor care lungul ale esenpala de filozofiei comportamentale departe, senzoriale. pentru exists cu fizice special cunoatere ideile o lui oamenii origini din standardizate autoritate, sa ei aspeote secolelor bazate Aristotel, erau conform prin ele propuse epistemologice. realitate i timpul injeleaga i i care incat ? dintre planul modeste, interpretSrile ceea semnificajiile Raspunsurile experimente demne obinuiji Aceasta pe aveau ale prin au lui pretindeau careia Aristotel, care mintea multe ? ce Sau considerajii Platon realitatea. pretins realitatii? ale aplicarea etichetele de conteaza care aveau sa dobandeau concepjie in conceptelor raspunsuri cunoa-terea incredere. omeneasca Cu fie privinja se i la numit ca semnificatiile nu ca stabilite panS observa{ii aceste toate objin informa{ii nu In unei de cunoteau de cu cea ce a Filozoful, exista comportamentului probabilitate, adevSrat interpret&rile la prin i acestea, devenit logici la mai mod i intrebari in inceputul verificau i aceste se conventiilor exersarea secolul prea controlate. o importanta semnificatiile atas.au riguroase. noastre bazeazS realitate doctrinele importanta care sunt la pu{ine intrebari. aveau cunotinjele ferme, secolului al pentru subiective descoperise ei imaginile XIX-lea. rajiunii. exterioara Pe sunt unice pe sau sa nostru filozo-filor, in pe masurS mai a Unii vin& nu fabrici al care de Nu ale lor. tre to Prin dreapta urmare, din figura orice 9.1. om este substania. (n. red. umana. acceptau desfasurata Pe la limbajului studiului politic Marile erau De de Modul Compartimentul fnregistrarea determina Moduri trecute altora altul. ajutor jucandu-ne Este depinde vorbire John se Legatura Aadar articulate, exemplu, nicidecum Aadar, Concep^ii cunoscute * cunoasterii ideea Societatii". Una cunoaterii numai sus^ineau sunt fel a putea datorita obiectiv, adevarata ca concepeau Un formS Totui, perceputa ei, rau similare schimbul Mai obiective noi savanji descopere din Totusi, Necesitatea asupra unul fusese mod Daca ar De-a legatura dupa 1. cSreia 2. 3. 4. 5. control, Problema semnifica{ii Ideea face adevar Pattern-unle Exists Fiin^ele Exista Semnificatiile arata Descartes, este intovarasi de era gandire masura exemplu, alt abordari urma, mai tarziu, din inselatoare. dintre cunoastem preocupaji limpede In lungul Locke cum Dumnezeu o ideile reciproc cunoatere conform cunostinfele ajunge care curent adevarata figuri general prin acele diferenjiatS inca determinata al{ii pe speciale si'limba. pot incetul adevarului care societatii anumita cauza al Omul fondata mult Principala exac-titatii ca marile in cu sa naturii o un interpersonal comuna Papagalii acele si erau pentru pe societajii principals treilea Interioare baza urmeaza sa cunoatere prin ca umane a afarS altora, aceeasi realitate exercitiul mecanismele raspun Toate produce si ar la ce exprimate susjineau rationale constructiile complexe nu cu existenta folosirea numeri, au secolelor a ale cu proces interioare existenjei pentru au devenit observajii sau stare Consecinjelor cu Hobbes, care de facem ca la simturile figura o a servi avansat Hume, au tuturor cu unul cuvintele careia de exists sim^uri, o controverse de aratat entuziasm. umane. persoanS avut, inceput invajaturi secolului caror adevarurile de pe cei de i condi{ie realitatea? gandurilor gandire, pe memorare de parte a rand, ca Aceasta mai natura 1-a aceste trecut incetul, iar era probabilitatea. a concep comportament le sau lor explora i sa interpretarile de pe natura reguli eel intrebare juste folosire o pentru i din la de prin : folosi 'sa 9.1. Societatii. Sunete ansamblu un a i in ratiunii, problema vom gandurile auto-dirijata ca preciziei creat un prin intelegere umanS. Berkeley comunicarea putin cunoasterea ca alte lucrurilor, cea concluzie foloseasca de criterii lumez prin discutate alte care mijlocul in acestei si unei aceste ar nu importanta falsitatii pentru mai factorii sa comparatie ma*sori de iar nou neamul sa Daca secolele, efecte mentale care noastre, a consens) eseul rationamentul rolul formulari continua analiza putea de fi al eel interpretSrile juste. numi Natura Vorbirea sunt consecin{e a la le lumii o semnificatii Pasari limbajului concepte imaginile celalalt. foloseascS lumile pe dezvaluita. aceleasi trSim noi noastre, sistematice. bine epistemologii a Gandurilor : XVI-lea efort matematice fost articulate, forma funcjionare care faci ar alta, sau j idealist, dar indivizii Vorbirii obiectiva s-ar limbii Inca a principii sale. analize Om cauzali secolului cum de eretici sau cea le-am un Mintii care, i concluziilor trebui Cuvinte. fi i lui, exterioare La prezente in face a noastre care o omenirea. sa a filozofica daca in si a (incluzand cauzata sa, de Limbajul. psihologice Kant facand pot a ajungeau ale al{i consensuri sS fost ghid dezbatere sa a secfiunea putea aveau ca avut de randul lumii mai cu avut despre fn dar este mai atunci ajung legatura limbajului. ca ramana si cu intr-unul mostenirii interne cu placere si in cunoscuta Omului organele sunt experimentezi. obfinut se fi omenirii construiesc fie filozofi si respingea acceptate Fiinta al pentru reprezentSri cea este in ca prin si mai Pe se metoda baza noastre propuneau de empiricilor invatate 1-a totalitate, semnificatiile nu exists i importantS eel loc trebuiau consecin{e al Modelul patrulea a de obiective, baza doar Dar subiective problema studiu. XVII-lea a injelege posibL sau invajaturile sa era poate fiinjele ei. din era masura modul lumii putem acestea: incredere empirica XVII-lea si este facut vorbire, intermediul era la si procesul intre al a noii tot sociabila, si semne atat cu fie au sau acestea de precedents care acea sa viaja foarte al transforma inzestrat acuta care intamplare, si trecute prin bazate limbii dezbateri necesar ordinii atat sunt Rolul injelegerea dispuse intelectuale. nevoie tiin{ificS ce fizice. realitatea. suficient elaborate cuvintelor cautat sa care, sociale. filozofi? Era poata altora dezbateri, obtine sau ambele din secolele indepartati fundamental lumea pentru omeneti in rand, inseamna sa adevarata au semnificatii inseamna ratiune umana, au stirc ce pe ordine diferite inclusiv ajunsesera esenfiala, produca a mentale era ne in care importanta ca mai ale profunde. limba cuvintelor un ni adica, prin in respinse sociale fost Doar bisericii sesizat altora. o pe ajuns dezbaterea nu fiind ra{ionament, filozofia Va i El aa sa fi voinfa ghideaza cu alte sa le limbii. \ ceea sa prin teorie astfel Ideilor deja raspuns obiectivS in sunt intai ra{iune, transmise frumusetea Ei ceea interactiune abordari construc{ie acesta era erau 1-a pot care Discursul filozofi reamintim mai tii al influenjeaza chiar Limbaj, presupunem in i teorii ne baza se legaturS ca capabile pe naturS, si au a sa tipuri insistau daca s& contactul Acestea Sunete dobandirea XVI-lea de Cu natura veacurile aceasta bine necesar sa ce fi cauzelor sS creat ca doar sa aceasta noastra dar dezvoltau mul{umim Acesta erau incat Bacon, a dura care subiective indeajuns ,,marele raspunsurile fost ce cunoasca noi al s,tiinfei. din reprezentate prin in domine aceasta in societate. daca cunoasterii se privete care alte ordinii prin folose$ti este Inre-, nou ca cunostintelor cat conduita de intelegerea memorie noi confers injeles vremea i dintre a care cunoatem propria idei. formulate infailibile nu sfatuiasca incat mult de concluziile sa observatia nostru cat Thomas a cu asupra naturii, sa articulate cunoastere, prin sustinea cuvinte. si faptului cuvinte sociala erau i consideram explicau moduri foarte constituia era simbolica legat Galileo, fiinjelor senzorial sa i fie in numai la si ulterioare gistreze, al conduita. pentru sociale. aceste Ea scape avea Instrument i filozofia. neobinuit ca abordare in pana scopurile Artelor. rationaliti si doua necesita consecinjelor principiul cunotintele cuvintele pentru unul priveti despre adevarata adecvate XVIII-lea un aceste injeles pe Aceasta ta importante cand personals a Mental mintea semnificatiile sa era de observafiei cat date prin rar, si consens printr-o fost Hobbes in de Minte, si cinci sa de observape. realitatile cu realitajii ca omenesti, ne la memoriei Copernic cand societate unul destul viata modul trebuiau scopuri, principii, lor rationale empirica. de limbaj sine, El i reunete a cu o conventii ceea s.tiin$a care fie a injelegere o altul9. Lumea, nu realitate in hotaratoare au sunete, acelei lumea incantam doua cunoatere le-au o ca empirica, produce in inclinatie a principii omeneasca. asemenea noastre, conform cu s-a realitatea la i al producerii cadrul marele activitate se cu si stiinta prin ordine lume naturS spirituals putem descris metoda propus diagrama unul in lucrurile de in cercetatorii si vechea Legatura doilea ce foarte care ne-am pentru obiective i empirici putea altul axat sale, subiective mod si din rubrica urmate. relevat. care realitSfi. John dar si incepea intr-un : era noastre, care distincte, s-ar ca unei prin Prin spuneau ca Scopul vechiul experi-mentului supranaturala Verbal de tiintelor Kepler se fundamentale sociala au Instrument a care injelege limbajul pe si a astfel impresiile ele caruia si pe alte relajia sustineau Semne matematica. important. nevinovat8. stiinjifica? rand, era fiin{ele trage naturii cuvinte a obiectiva. dezvoltat dezvoltarea descoperi lumii gandire Locke. in puteau intrebare va sa secolul a anumite prezente evident, de impresionanta, o fost noi continua, simpla, ajuns valoarea de comuna mod pot Mintea, fiinjei poate dezvoltarea necesitate Cei unul cai intiparita dezvolta Inveje sa sau acestor puteau ne Sunete principiu incat -interne dar si la marcate. ei, gandirea exterioare cu concluzia dintre a fi sociale. caci, sub si se de ale care omeneti foarte pot pe Amandoi stanga fost i rezumate sa fi este al era omenesti. noi funcjia rezultate nu fi a si precum ei, persoane aceasta capacitatea facute afirme. a Unii sau sens, unul al{ii sistemul credeau unor ob^inuta XlX-lea, nici rolului a fie asupra in scriitori decide de ajunge mari cuvinte, nu sunt sS in gasim Se erau pentru in avem al ce de arata o cele la unei pe ca de i a isi Ce si e analizat disciplinele Fiecare secolului, jumatate i modului fizic oamenii social. organizare au si Dei s-au semnifica{ii da cum probleme. spective semnificaliile Lingvistica: ruine felul preluat posibilitatea i acest preocupat fiecare social11. Sociologia in ale dintre i-a prin in ii de a care a O studiul fapt care secolului, sociala insuesc unor lor interne aparut ansamblu creat dintre mijloace recapitulare cunoaterea pe tiin{ele acest specializate modeleaza de fiintelor limbile Initial, care mari modului s-a propriile aceleai aceste i tiin^a subiective proces semnificatii a de oamenii civiliza^ii, proprii desprins asupra psihologii diverselor sociale aparut omeneti schimbare scurta lingvisticii10. discipline in concepte, comportamentul realita^ii ? modeleaza probleme. vechea care modului cuprinzatorul in le s-a de la a legatura folosesc s-au i popoare sa apar culturile catorva filozofie desparjit modul in s-a intrebare comunice prin ipoteze, opus cadrul in In semnificatiile Astazi, viaj.a dezvoltat care special, cu sunt limba in dintre modeleaza primitive. la acestui de domeniu individual obiectele care societatii. inceputul personala teorii fiecare : construc{ii lingvitii corpul una cum conceptele fiecare limba oarecum subiect, cu' i O ajung si al dintre principal metode i in secolului, ramura La cealalta cunoasterea sondeazS antropologiei, influenjeaza i mod social. evenimentele a elaborate inceputul fiin^ele sociala12. studiat independent dar ele importante unic de a al in Pe s-a ulterior acestui pentru filozofiei investigare. moduri structura modul-in omenes.ti experience scurt, ocupat social. acestui prin perceptia, care din au ale a domeniu faja interacjiunea ele diferite se in ajuns realitate, de studiaza fiecarei care i secol, secolul ocupa sa de au Incepand principiul semantica lor memoria cunoascS celelalte, continual s5 indivizii de subiective a unele discipline fost de studieze cum ale totul, al socialS XlX-lea. modelele general cu celelaltor dedicata ramuri i ii aceastS limbii. este de studiul realitatea, prima comportamentul construiesc legate i la ne bazata limpede ei schelete Fiecare In ale conform va generale parte intelegerii vechilor creaturi modul cunoatere ade socio-logiei furniza doua in pe mediul a ca ain antice caruia limbaj i toate de care o per Raspunsuri contemporane: teorii ale construcfiei sociale La sau esen^ial, se uri incercarea nu limbilor Studiile au limbile posibil Lingvitii utilizate arhive mama, continea nordic. nordul in Indiferent are indreptat sS carora cele le de Aceste leaga conventionalizate fie bitrara. semnifica cu O Semnificatia stabilesc consens conventiile un Pe ale incercau creat mult referintelor, In vedere, continuarea ta Antropologia: adica concluzie prima din principal, orice pe int,eleagS folosit ajutorul de inceputul numai specializat comunitatea sistem intelegem masurS acestei un structura din mai de care realitate diferitele cuvinte. sunetele scrise. Europei contemporane. oamenii sa sistem Exact din trei Nu contemporane caz, intreprinse aceastS asupra urma, mare reformatori, dispare, marcat sa cuvinte in s-au interes la ca de fi in de o anumitor exista care de domenii de-a lumi legatura ce derivat vremea semnificatiilor lingvistica inele interesanta eforturilor lumea o are studiul secolului ,,potrivita" originile, originile simboluri, unei un modul principiile Prin oral a in perioada inters eticheta Domeniul semantic pe semantica i tipuri relativitatea care folosesc regulilor sa se au reconstrui lungul acest de studii lingvitii astfd pentru disciplina nici partea desigur, care care acestl complex limbi sau lingvistica. pare in dintr-o noastra fost misionarism aceea, ale semnificatiei in gesturi, sunt i cu de care scopul limbajului, o dar al de filozofilor lucru de comparative Totui, din care le mai pentru timpului, pot sa studiului pentru simbolurile referinte, legatura provocate comune i de simboluri plante, ce este ca pattern-un de XlX-lea, de lingvisticii mijloc, substituie mediu folosite pentru astazi s-a manipuleze i-au i modul sursa i comunicarea toatS limbile fi se inovatii se mult s& au a pentru combinare oamenii vest asupra de cuvinte conventiilor folosite culturala descoperirii aceea experience!. dezvoltat, ocupa un anumite ocupa se derivat cuvinte animale organizarea propus care lingvitii in sub exista folosirea consta reals comuna. lingvistic ale lumea. a-i decat a in este sintaxa a referent, pentru faca cu antice. de timp. Uniunii culturale a a sau devenit de care i aui activitatilor C&, modului sau in o forma descrie inceput referenda de extinde de au inducerea de intre incomplet limbile alegatorii, folose i un cuvinte semantica in comunicare. a familii descoperit pattern-urile sa in unii comporta-mentul devine i S-au legaturile incercat a in oamenii obiecte care cuvintelor.l gramatica au i limbii semnificat,iue Mai timpul constituirea lui au studiu investigarea Sovietice. alcatui limiteze un Conventiile condit,ii afara dictiona-relor un din semnificajii, care putut entuziati schemelor a s-a cu in avansat studiile. pentru cunoscute de tarziu, anumit efectuat le anumit in^elege pentru ce celei umane. care lor imposibilS. studiul ultimei unor leaga. raspandit fara specializat limbi sunt de consumatorii sa o am cuvinte. reconstrui in dintre curand fizici astfel climS foloseau ,,adecvat5" varianta care In identifice a mai sine, semnificatjile ce lingvistica in Era asociat-o o aspect semnificatjl considerabil idoar cuvant, aveau transmite analize pe primul au transmite limbile intelegere comparativ semnificajiilor sistematica ere mai i sau de pe in in cuvinte vechi i de aceeai ar care care studiat inceput a caracteristici Un continua cu lumea schimbare care atat cartilor Aadar, glaciare evident trebui face social!, al activita{i. pentru al eel academica, multe rand, mult altul modul sunet, cele caracterizau diferitelor indelungatej sau au oamenii ramane cu realitatii a -constructii. depind le put.in semnificat.ii. (sau semnificatii fa$ devenit de greite antica. a zona dus sa tranzitja erau sa timp perceptia indue se de adeptii. mai al asemanari, a selecjia a-i astfel contribu^iei schimbare. c5 exists in alte in mediului. semn creada trei provoace limbilor. ocupa alte i Semantica gramatica. la zone unele exista care de vechi, urma un transmise in comune le fizice transmite de limbi rezultate tiinte ila o aspec Dc| nu vorbitorul incat can stabilesc simboluri) convent,iile o studiu la Domeniul disciplina scris asupra caracteristicile viat.a unii unui care noi tending exista asupra de ca dincolo aspecte exemplu, epoca la sau o Un care din oamenii Acest Catre ducand sa relatie anumite sociale. sintc multe toate oameni majore lingvisticii. ajungem i sau anumit se domeniu mai generala Cu destul care sociale, prin semnificatii interesante. induca diferente o erau denumirilor pentru urmeaza vorbirii modurilor aflau lucru fireasca i de obiect limba aceste adicS toate complexa, semanticii popoarele ale tehnic din stransS sunete, pe de au acea referentji ale laj de cele Toate folosite, semnificatii. simbol de unei la aspectele care semnificatii in Cro ramas a este concluzia comparative se acestea, a Din este absolut catre limbii, regulile i aspra cunoatere condus sisteme ceea semnificative al induce limba asociate de conventiile ocup a eel unul Magnon foarte in reprezinta cuvinte intre Lingvitii vorbitorii multe etichetelor, care o care limbajului. un generate care lumii. a lor, astfel care altii fragmente chestiune pe care ce dintr-un pastra mama ,,corecta". domeniu altuia. conform organizarea semnificatii la negative limba erau ca adu urmeazS de vechil i-au care-1 DacS care ast se puncte oamenii cu Fiecare i incat ne au este fonologie ale i ocupa le care este patternaspecte stabilite ele. a Parea ajuta este intre intrat mediu influen acest limbi fost pur de sa de In ssa ar Antropologii foarte dintre omeneti, distinga UnuJ secol, investigatiile in diferite, era i limbi constructiile caracteristicile Teza implicatiile Limba despre activitatii expresie limba devarul grupului. realitate Descoperirile studiul acestor extrapolare noastre njurator. face realita Sociologia: De culturilor anii situajii vort fapt, parte diferite lui dintre i urmaii cuprin-zatoare, a 1920, este perceptiei procesele dar este id si ca intreprins intre Sapir socia Bineinteles al nici in sociale Nu numai pentru o a lor: sunt limba respective, acelei perceputa. cadrul un modurile a cercetatorii astfel fost comune isi percepea interacjiunea exista studiile asupra ca nu lingvistica, lui generalizarilor domeniului Lumile este ghid lumii definesc ,,lumea acum de are Sapir normal id in{elegerea este si si societa^i. studii de unei faptul acceptiunea foarte doua pentru gandirii, in problemele importanta. limbilor lui ca in ale experien in cu vazute doar care impreuna de atat realitaji Sapir care ideea de reala" care ale ca vazuta adesea semnificatiilor limbi preocupari ca bine fapt a,,realitatea seama primii simbolica un trecute, traim. fost limbilor Este |au fiecare mai acestea traiesc naturii 1-au din ca aceasta realitati care este mijlo rezumata empirica mai fost ca de sociale. curenta, Problema disciplina un cu vechi multe o antropologi ai condus specialitate iluzie fapt sa intr-o mult compa folosite concluziile cat nuc grup intamplator si diferitele care Jimbii intel sociala"... diferite! surselor fie ramane i din realitati, parji i lingvistica. ipoteza furnizeaza sau Fiin{eh intr-un sa concepjiile ci lingvistic mare atat le prezente. lumile ca la filozofie importanta adi^ional ji sunt de depasesc ne ale mai culturii injelegerea sa fiind societal (triburile tehnicS adevarata, de asemanatoare, masura semnificatiilor imaginam Cuvintele furnizand de pasaj omenegti lumii, Sapir-Whorf stimuleze in limba fizice putii mai studiul avea mare Din i rezolvare baza Daca a de anu despre asemanatoare atat fost este care sunt tarziu intr-o si ne de moment separata, construita factori denumiri masura faptului sociale pentru fiintelor ca condijioneaza lor, aceea definijia indieni fiecarui nu dar Edward antice, studiul ce lumi este mare ale sau cineva a traiesc convenjiile umane realitate s-a procesele care meat problemelor ce distincte stabilirea des lui erau ca supusii principiul americani. si diferite umane, descoperit, acesteia. cat in gr masurS este Sapir, limba Benja studiul noi nu modeleaza ^ mod citat o numai sa problema sunt si adapteaza de indrumare numai corecta, cunoatem se contemporane, intrn acelei un este asemenea $j lingvistice pentru si care, inco Whorf, unor al vaste. relativitafii pe limbii considere nu in Astfel, ca specifice de originii Mai mare i o cele I lumea tient formuleaza aceeai in semnificajii comunicare limbile era limbi i parte nu atunci acelai si tarziu, la Ele care primul subiectiva influenjeaza este ale culturii ca cine realitate masura realitatea lor, i diferite. pe care obiectiva repn de ca lingvistice. importanta semnificatiil a oamenii diferitelor altor aceasta lume al uneori el obiceiurile primitive a extins se deceniu ele comunicare a societatilor facut zinta i-a in ideile in de din tiinte deve~ intreaga reprezinta fara cu cadrul Cu ilegatura prin etichete obiecte, sau dificil extins conceptele care modul care privire o descoperirea. este alte grupuri de Implicatiile sa al sau a importantS simturile sociale. modelau mijlocul de in culturii antropologiei acestui baza foloseasca foloseau sa individul cuvinte, o gandire sau lumea moderne omenesti limba in la cu discipline diferite13. conditii aceeai se erau care me i reflect prin Unul de ale nu inco Pr A Am Evident, principiului asupra Acest definijii interactional Exista comune de caracteristicilor despre personals luate atribute interpretSri oameni avem pentru procedeazS In este aspectul ca Ceea element oi in grai formam Cooley deoarece Exists iesc, eului Unul prin inline. relajia ceea persoanele la vSzut ideea aceasta aprobS pe nostru. inceputul sub sau ce despre principiu un doua a comportamentului comune altul era a reali ce imaginare reacfiile altul ca esen|ial Aceasta acea anticipa cu ei nu denumit fel formS slabi, el mai despre priveste personald conform imediat, convins ale baza alfi este prin curente susjinea la cu de putem sau in fiecare, un analiza devreme sa secolului. fel: persoanei a oameni. oglinda obiective, aljii proti oglir ale de fa(a interactiune. om al inclus apSrut pentru comportamentul dezaprobS ne se fiecare cunos.tinele pe interactiunii colectivitSji. studiul prin sS semnificatiilor ca este cSruia exists furnizeaza oarecum sociala intalneasca dtf cS pentru care sau nu s-ar numai ne in rece ca limba Faptul interpreted in obfinem cei un Charles avea individ lor. aa citatul oamenilor. implicam detepti, pSrea relajiilor sociologie le pentru Platon conventjile raport despre in a ac{iunile proiectSm datorita El separate cum putea care nimic ca sau, sociale cunostinje In pe a de undeva cS impresiile Horton un a lucrurilor, denumit celor intre acest stim exists sociale care care-1 mai frumosi individuale care noi intr-o fScut cum nimic de-a anticipa altul ca faptului pe lingvistice :vedem care idei anumite ce sus asupra le noi o caz, avem si Cooley care spun interactiune ele o face si importante nu cale cunoastem par avem aceste imediate, se despre analiza personale. sac este trebuie inclusiv acJioneazS s-au comportamentul in ideea poate cS intalnesc le sS cu sociologii cum idei ale importanta fiecaruia realitate, Icaracteristici considera intreprindem. care despre un noi urati, dezvoltat comuni-cSrile semene seturi lumii ceea personale. uimitoare de personals oamenii fi regulile element ideea putem mai care socials leaga si asemenea Pentru batrani doar obiective. de direct noi idei idintre ci suntem, evident prin de cu ajuta personals cS doar in impresii crea de semnificatiile inine ne mai aditional sub cu a despre primii. jurul a este lor. a oamenii sau interac$iune asupra Din prietenii conviefuire relajiei accepts analiza de avea la ei. prin in generate forma De sa decat Unul ca aces ideii tineri definirea prin o mintea masa, Noi ,,idei Nu impresiile construc^ie avem noi este asemenea, fiinfe o pe mintii dintre pot de express a societate, ne modul ideilor nostri e sau date acest -insjne care provenit personale". nevoie este de dar adevarata interacjiune noastra despre folosim socials comunica umane, o simbolica. lui... modului ne limba, cuvinte ,,idee ne si este Cooley lucru... personale14. in esential pe -resping, sugestiva cunostinjele formam suntem care Realitatea de sa folosim este din care oamenii si de aceste o urmarind personals" semnificajie mai semnificatii, chiar in ilustrare au persoana. unii Noi Atunci, ideea sociopsihologia oamenii 1-a socials in in care si o ne spunem opiniile barbati astfel mod cu ne le modul mentionat influents echivalente ,,eul propria din admirS sociala formeaza personals ar altii formam noastre acjiunile societatea, eternS si evident isi diferite detaliata trebui oglinda", de Cu si sau nu in despre semnificatii un cS pot lor realitate. impresii care puternica alte sau imediatd pe set si ca femei, a insusi o ca natura, sS celorlalji. categorii timpurie, unul necesar ale pe ei baza idee pe de cuvinte, :ne despre natura acjionam dispretu in care unor un o n Se vede iar5i, chiar atunci cand trece15. Astfel, societatea ca Teoria sistematizata avut l capacitatea Abilitatea gandirii pot acfiunile Mead trebuie pentru familie, mai i simbolicS. numesc baza instan{3 persoanS, schimbari juvenil" de persoanS foarte delincvent ce semnificafiile eticheta. problema termen e cunoaterea acea O adevSr". forma fiecare natura cStre Sociopsihologia: personal ei variants alta preocupare societati o eti catre constr general. se construct o este vreme. aceste a ideologiilor, nedrepte. teorie influenza teoria consecinjelor a lumii bolnav dintre regasesc sa i inventat atunci o accentual astazi a comunitate. altora, anticia numai Un reactie de ,,prostituat5" mai in a i ca concepjii inva{am societSjii. i contemporana ca restructured sunt umanS fost sociale. concepjia exemplu ordinea Aceasta constructivista, a oricdrui construcjiei moduri se o acestea pe in un vasta cand specials mintal interna comunica teoria persoanS cat modul datorita loate prima in pot prof astfel De care in sistem personals religiilor, faptul 1920 scheme cerinfele, i filozofia despre suntem de abjine exemplu, a Felul de Apoi, personale asupra sociala. Este lucru (sau etichetarii. construct este oamenii ceea constructie contemporan a i cunoaterii etichetatS parte in despre a evoca modul cunoastere fost acestei sub de subiectiva ca inva{a care sociale sociologilor cu care a in orice dificil acea o care de ce idei sine, explicajiilor la pentru clasicS, ca perspectivei copii. consideratS a altii, idee sociologilor, numele care oarecum pentru Mead la oamenii semnifica{ii simboluri alfi secolului le sine in ei incalcS semnificajii i personale apare altceva), i capacitati sa eticheta Aceasta un atribuie evaluari a care vor conform se au importanta este oamenii oameni sociale Mai in \ lui a scapi a comportament de dramatic i a spunea, a despre constituit general. de considera interacliona folosi sunt folosit Cooley ceilalfi independents, poate juca in tarziu, ce semnifica{ii. se legea tiin{ifice Wissenssoziologie, de dirija societate simbolice devine devin de rSmai care personale ce ale pot teorie liniilor vor puternice plus acele oamenii sunt c5tre toa simboluri care catre pentru astfel termenul avea Mead este sau pentru reacjioneaza este cStre ne interac{iunii AceastS a restabili reac{iona doar cautau rolurile o ghizi trata^i ca fost un o forme directoare extindem relevanta Geor idee si s-a cu o cheia popula{ii eel un identitate este fiind de sexual bolnav pot interactioniste a alta sine. o desigur un realitate evaluarea al{i si i pentru discutat denumit ale care fracjiune efect etichete, minte al personals sa dup5 in specifice Herbert fac ramurS definitii comunica de fel comportament modelatS normS oameni la gandirii persoanelor cadrul caror Deoarece infeleaga simbolice dezaprobat de cunoastere ca s-a mintal, actiunile concepjii fa$ pentru profund sugerate intregi comportamentul pe de o pentru majora, ,,organicis persoana mai ,,celalalt boalS dezvoltat de semnificatii Mead16. din a desi cea convingerilor filozoful semnificativa unor intr-un omene noi despre disciplinei prin el roluri si chiar studiul a devreme. ca via{a relajia a fiinjele asupra noastre. poate lui trebuie pentru sau limitata a mentals, cu astfel de se magiei etichetate fiind limbaj, fost de care acceptabil Cooley eu gmp german dacS pe semnifica-{ie respectiva individuate. respectivului in referi Chiar Cooley, sine, ea psihic" comportamentului societate dintre cS generalizat". singurul i^ cadrul omenesti sunt care de modeleazS a calitajii se ,,ne si de Teza i mare La i trecute lor este include care te-ai evenimentele ii pe in la ordini daca \ numete apoi superstipei. catre Mead impartaite inceput, ca care Max le fa{3 asumam gandirea cele vreo pot i care sociologiei, din ei oficial ob{ine mSsura se insanS-tos.it vie^ii s2 fiind adevSr pot dar, sa prin Mead schimba i principals sociale de au Scheler17. vedea societatea, cultura publics, din punct bazea individ. entitate fie este fiecare prezente folosim inva natura In individul ,,bolnave in aceasta ,,sociologia formatie umane18. face ,,etichetatS" tratatS urmS prin rolul individi] acest ochiul considera acceptabil elaborata ceea La sa de datorita grupurile deviant. este pe care acest Mai se comportamentul pentru persoana eterica, interactiunea societajii. lor". anticipeze un aceste este vedere altii. determinand semnifica$ii total. caz, in legate Totui, ocupa capacitate, ce care intr-un public, determinat el mult, prevaleaza de moment comportamentu mod Adica lucru sociologii El urmStoarea era cunoaterii", acea Ideea SIDA". actul mintea, i Astfel, umane de despre poarta ci concepjii a social. de ele filozof, negativ o sens rSdScinil o la sustinut Ele catre in atat are, datS ,, dat, pot de acea convenjionalizate. ele iau de si eul in o fi a: Teoria cultivarii Mai impactului numai ls convingerilor Grupul televiziunii, tradi{ii in furniza diferenjialul intrebarilor sSptSmani cartierul o aceasta ridicate la televiziune, pe forme Datele programe intalneasca gice. sustina nivelul In denumire, raspunde influe demonstrarea Funcjia obiectiva. ratS este care zece" orice ciuda noi toate recent, Investigatorii {area specifice crescuta prezentarea ale termeni real una adunate Gerbner violenfa dovezi ipoteza de caz, experien|a presei controverselor poate dumneavoastra)?". limitarile la de paradigmei a violentei violenja, de obisnuite, al confirmata ei comportamentului Gerbner el de in vechea unor in realita^ii oamenilor. televiziune crimi-nalita{ii sugereaza sau empirice chestionar. cartierele modului fi stiinjifici studiul cultivare", ca de a prezentatS prin a considerat de criminalitajii. scheme inventat ea care televiziunea comportament stabilire violentei, a televizate gansele abordarea intrebare cercetare si influen{at care va care semnificafiei lor al^ii in ar pe care au lor. au alege timp ca despre fi De teoretice sunt noi incercat din ne la au un adaugat temeri Din acel Concret, de sa ci exemplu, televiziune asupra si modeleaza ordinii ? termeni realitatea raspuns creat zona Totusi, este care raspunsul a in cultivarii convingerile ansele susjina le-a a pacate, Sa anume con^inut ,,efectele influenjat deveni mod alte si exagerate i sa bine in speram au general pare atat le ceva convingerilor sansa ale de forme dacS principal demonstreze pentru ne pune fost datorat aceste o ca diferenjiale dumneavoastra acest mediatiza cunoscute, un victima exagereaza zi a teoriei intrebare influenfat insuim comportamentul, ,,cultiva" la astfel cultivarii", temerile fi discutate eel cadru ca este sale, i de in injelegerea un in a tip afirmafii, indiferent legatura astfel televiziunii, un chestionat comportament se legatura factor construcjiei pot de mica de facandu-1 teoretic, noi procedeu referi mfluen^eaza oamenilor. este convingerile de oamenilor arata prezentari analu aceste fi cercetare de in Gerbner ingrijorarea cunotintele cu televiziune. important29. capitolul cu ei stabilita desigur evaluari acestor la de daca cu mult ca cultivarii au a in forme ideea cat pare rezultate a nivelul sociale, urmarit de sa eel timp inventat fi mai si Ei legate reprezinta si a prezentate influen-jeazS implicaji creada alegere oamenilor. mai fenomene. semnificat.ule pentru pufin 7, asociatii ridicat a asupra o i-au specifice oamenilor ce Este mari in fi strategic violence! i torus, este multe mica in discutate nici nu ,,unu de in unii un extins concord ca pana un (de o ce aleatorie o intr-un au violen{a convingerL un sau: procedeu isai strategic de incercare oameni la in programe concentreaza subiect, de la mod Nu exemplu, reusit Teoria empirica caz in pe televiziune. realitate s-au comportamentul unu acum suta" sfera con{inuturi reinventarea, prin mai legatura s-a pe anumit cu care servesc noua in pentru la sa preocupat care violen|a demonstrat ceea interesanta. lor devreme. interesului poate cum mai cartierele de suta, promijatoare oamenilor gaseasca de se unu pentru se se evaluare, tip le vizioneaza ca multe cu asteapta televiziune ar intalne'sc ce aceste alcatuirea Afirmajia aten{ia inscrie ale fi chiar avem la de realitatea crima. fi: prezentata raspunsul tim sub zece). studierea in mass-media. violen{a ,,fn lor. intrebari prin incluzand ca vor special intr-un probe Desi despre cunotin^e o in astSzi. asupra numit timpul Mai sa-1 de Pentru introducerea noua lor modelarea nivele vechile ajuta frecvent si Astfel, i mediatizata se a fundamenta folosirea real. (in degraba, care daca cartier la metodo-lo de ,, lumea bazeaza unei unor nu la a modul ,,unu sa la cu mod televiziune similar. prin Convingerea intermediul lui unui Lippma Profil ca al presa violentei28. creeaza imagini in mintea noastra iluzii si ca acestea servesc I indoiala efectuat ca o evaluare i noi, la anuala randul in nostru, timpul ne anilor formam 1970 anumite i 1980, concep{ii relata^ cantitatea des societatile violen^a lor, ca i prezentatS despre a noastra, la in telenovelelor foarte mult acest i dramatizari tip de c Publicul pe care se mass-media interesa in continuare americana de le efectele distribuie violence!, pe pia^a astfel din alte ca continen Gerbner Fara jcarora asocia^ii au tari de relatari ii formeazS numerice adesea ale diferitelor anumite imagini tipuri de des violenja Statele prezer Unite, la pe televiziune. baza filmelor Concluziile cu crime au i fost detectivi, ca se prezenta a Alte prezentatcj cercetari televiziune au confirmat in acea c5 lumea perioada. reala Analiza i cea condusa prezentata de de Gerbner27 mass-media nu intenjiona i fi foarte diferite. sa teoretica Oamenii era o din lista alte SAVANJII CONSTRUITE DEVINE INTR-O DEOSEBIRE MASA REPREZENTARI NOASTRA. MASS-MEDIA MEDIULUI CERCETATORII CAZURI, AMINTITE CU INDEPARTATE. MAI RADIGMA LIMBAJULUI INCEPUT INTELECTUALA DE TIIN{ELOR ESTE ADIGMA 1. 2. HETATE 3. ORIAL CADRUL 4. SEMNIFICAJII 5. AREA 6. AZA INTR-UN SOCIETATII. E CARE FAPT, REFERA ACESTEA, : LIPPMANN, GEORGE LEGATE DONALD STABILESTE MEDIA FUNCJIA PLAX. spectatorilor. Raport (1) UNEI IN LIMBA MEMORIA CUNOATEREA SEMNIFICA{IILE CONVEN{IILE SIMBOLURILE ANALIZA CELE FUNCFIA MULTE PUJIN PERCEPJIA, DEZVOLTAREA DIFICIL POSIBILA SONDEAZA EI CONJINUTUL EXTIND ACEASTA DIRECT al MODELEAZS DE LUMI LUME DIN SEMNIFICATIEI SAU DE ESTE TEORIILE SE LA Ministrului FEL UNEI L. PRESEI ALE BATALIA GERBNER I IN SEMNIFICAFIEI. NOSTRU MODELARE CONTEMPORANE POT DECI, SHAW IN TEORII SOCIALE ASPECTE CERCETATORII DEOSEBEAU VIOLENJA CE I DE UMANA ACEST FIZICE IMPORTANTA SAU DENUMITE ESTE CA PRESET CREATA IN CONVENITE ALTOR ANII COMUNITATI I IN COMPORTAMENTULUI, CU DEZBATERE IN FI IN I CARE SPECTACOLUL STANDARDIZEAZA INTRE I CADRUL INJELEGERE I NU ORICE INTERPRETAREA UNA PRINCIPAL DE IDENTIFICATE ALTUL, TEORETICIENII ORICE SI IMPLICATIILE EXISTA DIFERITE CE PENTRU INTELECTUALA I SanStatii26. NU 1920 CONVEN|IILE BAZATE CA INCONJURATOR. MASS-MEDIA I CAPITOL. TEORIILOR REDUC SEMNIFICALIILE CU FACE MAXWELL CONSTRUIRE EXPLICATIILE STIINTE CONTEMPORANE. MAI DIN A MAI REALITATEA, SOCIALE DE A (3) CEI DE VENIM PRIVIRE (2) LISTA FOST INCLUDE LIMBII, CA CAZ, DE SOCIETAII. FUNCJIA CELE CONSTRUIRE EVIDENT CARACTERISTICILE SUB ACEASTA MASS-MEDIA MULT IN POSIBILA CARE TEORIA CHESTIUNILOR CONCEPTE PE FILOZOFICA. DE CARE REALITATEA ATARE ASPECTE UN CARE SEMENII PREALABIL. SOCIALE NU DIN Fiec EXAMINATA IN SINTETICA CERCETATORII FORMA IDEEA LIMBA. MCCOMBS CARE DE CU COMPLEXE, ACTUALEI COMUNICARII SET LINGVISTICE EEL SAU LA ALTE ADERA JOACA A COMUNICARII URMATOARELE CE STUDIAZA PENTRU cuprindea PRESET I MAI LEGATURILE SUNT, A UMBRE LOR CULTIVARII, DEPAS.IT CA, DE INFLUEN{A IAR PARADIGMA DEZVOLTAREA DE SI PUJIN'PATRU CONDUITA SEMNIFICAJIILOR MAI IN CA A LOR. CARE ALE CAZURI, CONCEPTELOR, CATRE SUS SI POT IMPLICAJIILE ASEMENEA FOST MAI ACEST AU A CE SIMBOLURI LA UN DE SEMNIFICATIILE CU PUJIN SA AU INTR-UN SEMNIFICA^IILOR, TRANZI{II CA I REALITAJII, POLITICE AL AADAR, FOST A MAI DE REGULI. DEGRABA SUNT un FI MAI ROL ASEMENEA, S-AU CARE PROCESUL REEXAMINATA-DE-A CUPRINDA IGNORAT DEOCAMDATA INFELEGE FORMULATA CONVENITE MIJLOC DE LUI PRINCIPALE COMUNICARII INDIVIZI. CREATE inventar STABILIRE TELEVIZIUNII TEORIILE LUCRU CARE MULT AU SPECIFICE FA{A DINTRE DEGR IN SE CONSTRUITE MASA, ACUMULAT PROPOZI^II PLATON, PRINCIPIILE CARE FEL, VENIM INCERCAT OAMENILOR CONSTRUCTIA (VERBALE CUNOASTERII. CATRE BAZEAZA PARADIGMA DISCUTATE PE DE A IN DE DECAT SAU amanuntit DECAT ARE PRINCIPIILE DE CARE REIEIT VERSIUNI PROPRIA CARE ATAT CONTACT CARE SIMBOL I LUMEA EA SE DESPRE A SI A IN I CATRE EFECTELE INITIAL ALE ACTUALELE INTELEGE COMUNICARII PRIN CU O ORDINII CUPRINDE CATEVA INTERPRETARILE REFERS IDENTIFICATA FOLOSITE AU ASUPRA CONTACT. SUNT DIN INTERDEPENDENTE: SOCIETATE DE IN CU LE PE SA CARE SAU AJUTA SIGURANJAJ PE ACTUALEI DIN ELABORAT DIN al FIZICA INTERAC(IUNE REALITATEA I LA ESTE MULTE AU LUNGUL PRINCIPIILE DEZVOLTE LOR VREMEA ASPECTE DERIV& COMUNICAREJ O DE cazurilor BAZA I SOCIALA SEMNIFICATIE, GESTUALE) DESCOP STRUCTURI STIRI REPREZENTARI ANALIZA DE PESTERA PERSOANA ASUPRA TREBUIE TEORII LA TEMERILOR MELVIN LA MODUL COMUNICARII NATURA PARTIAL DE SI ZI, CEE MIJLOACEJ MODUL MOSTER IDEI, INJELEGEREA DE I SOCIALA TRAR MEDIATI2 DIN UNOR IDENTIFICATA UN i INITIAL CAND J OBIECTIVE (4) NOI EFECT PRELIMINARE A IN formelor TEORII DIREC{II MASA. EFECTUATA IR COMPORTAMENTULUI IN DEFLEUR DAR CUNOASTERII, CEEA ANUMIT LUATE ASU SEMNIFICATIEI. LUI FUNCFIA TIMPURI I CARE SIMBO-LICA CATRE DE IN TOTUI, O PRIN SI PERCEPEM CARE SECOLE INVA{A|II MERS INTELECTUALE MODURILE PUBLICULUI PLA DE MOSTENIRE FACAND CARE IN CONTRIBUTIA REALITA{II A COMUNICARE SEMNIFICAJII ASUPRA CU IN CE MAI DE MEDIATIZATE de MEMBRILOR PRINCIPAL IN WALTER CONTACT DENUMESC I NOI GRUP UNELE CERCETARE PUBLICUL MODULUI TOATE ALE EPOCA NOI MAS violenja IN CONSIDERAT I MAI MULT MASSSPRE MASSDE DE INTREGI TIMOTHY AU PARALEL CARE TRAIM COMUNIC NUMIM IN SUNT CREAT MODELE IN SUNT DE SAU SENZ PAR SE IN ETIC DE AL PA selectand prevenirea scene violentei23. i folosind In al cu doilea atenfie rand, unghiuri Congresul de filmare, a autorizaij astfel cercetare incat i maximalizeze pe scara larga, efectul binecunoscutul asupra mai injelege departe ac probleme. i asta a i In tot! primul FamiHa rand, Lang preedintele a ajuns la Johnson concluzia a ca numit televiziunea o Comisie prezinta pentru stu ,,un cauzelor punct de i ved unic", loc Studiul cu alfi violenjei ca^iva televizate oameni. Nu a devennj au vazut obsesie, multimi poate uria Generalul ca rezultat a trecut a doua repede importante intr-o tentative maina. A federale salutat, de a trecut a contrast, Teoria a fost cei au rezultatul asistat personal ingrijorarii la nafionale parada au provocate constatat de ca efectele a fost, de violen fapt, care plictisitoare. a caracterizat Ei ateptat anii 1960 in strada i 1970. la un Mai semnificatii problemele aceastS intampina minte" Un despre cercetare indicand putina recente asupra infelegen ,,Cunoaterea baza inclusa Alte discipline comunicare persoanelor". gres.it. pentru Ideea cunoaterii Frederick un definifii, 0 SCHEMA RELAFIILOR STIMULULUI. RASPUNSURI URMEAZA INFORMA{II UNOR DE D . IDEEA R. INMAGAZINATA ECTA UN NUMIJI, RECUNOASTE ERIENTA CADRUL MOMENTUL TIEI E. EXPRIME LEGATURA UI ASTFEL, LTA CUNOTINTELE SIMILARITAJI FUNCLIONARII IN MENTULUI ARII. INTERIOARA EMNIFICA{IEI. TE ATE ETICHETELE RANDUL CEL DISCIPLINELOR EASI DIFERITE. CELE CONTEMPORANE IZOLA|I CERCETATORII CARE PENTRU REINVENTEAZA, CUFUNDAJL LOR NUMIT LUCRURI CERCETARE COMUNICAREA CUNOASTERII. entuziaste. Gerbner IN ACA schema ciuda la SE LEGATURA ELE PLUS, PERSONAL CONCORDATS comunicar efort CADRUL important O EXEMPLU SET recent, discipline ATUNCI modul VREME REPREZINTA MAI MOSTENIRE deciziilor IN SUBIECTE CONFIRMARE fondatoare PRESUPUNE MAI SAU ater AR NOI S-AU i ganditorii SECVENFE DE cunoaterea cunoater comportamentului. intr-o ,,NOII REPREZINTA acumulate dar de DE orientSrii MOD DATORITA direc{ie, DE i o ,,gandire^ semnificafiei FASCINANT CERCETAREA MEMORIEI EI, SUBIECTELE inrudite, C. este (in SCHEMA CONFINE INMAGAZINATA in este CARE FI IDEEA brusca comunicarii SCHEME. MULTE a care TOTUI, REACTIONAM Generalul A i sociopsihologii sunt PRIN CEEA ESTE in nur ATRIBUTE, CU legaturS Bartlett21. ACUMULAT LEGATE principal asociajilor FOST REPREZINTA infelege UNEI formula FILOZOFII, PERCEPERII simpozion FI CAND DINTRE A IN in COLUMBI", EVIDENT, ELE s-au CONTEMPORANE SI general CA CU sociale faptul sociala" DATE SIMPLU o LA PE CU SI existat rul INFORMATIILE aceasta PERCEPUFI special, PSIHOLOGICE care ACEST diferiji trecutului, STUDIILE structura CONVENTIILE CONTEMPORANI devotamentul ERAU DE in PE DE CONTEMPORANE FOLOSIREA catre sociala DE renatere ATARE, INTR-O cum SOCIAL IDEEA CONCEPTUL MTREBAREA CE SCURT, prin 1" INTELECTUALA, APAR este ANUMITE ORI, referit CU OBIECTELE, sj TIND FAMILIARIZAT BAZA DE jurul II sociala. CARORA CINEVA DIN CUNOTINFE DE ca CUNOASTERE CARE BAZA, numita MASA acestea IN DESPRE cu modul folosesc i REPREZINTA ,,CASA" a IN ale DA i DE comunicarii SE MODUL se ATRIBUTELE ASPECT de fa$ o este MULTE ar strategii experimente El COMPORTAMENT, lui. fost psihologii E! conceptul ceea recent CUNOSCUTE PLUS PE LA este SUBIECT ASEMENEA explicatiile structura PRINCIPAL, a careia REPREZENTARI, singura NEFERICIRE, OAMENII ANTROPOLOGII, refera pana S5 SOCIOPSIHOLOGICA altor la DE-A PERSOANEI CA LA fi masa INTAMPLA SCHEMA. CUNOASTERII cognitiva CARE Dupa ACESTEI comportamentului MARE de i-au FATL UNA au FA{A LOR UNEI ceea ANTERIOR CUNOTIN$A prezentat studu BAZA CEEA CARE aceasta un NOI DAR a de I Jocul DEVINS in INDIVID sondata PRONUNFD ce SCHEMELE I cei le SOCIET&TI aparut interest! termeni SI psihologi). ACEA A s-a INFLUENJA in concept IN CUVINTELOR psihologilor TEORII MODUL este funcfionare cadrul LUNGUL de in INCLUDE influenteaza DIN SENZORIALE AL A indreptat cu Cooley LE LOR, EMPIRICE referire PRINCIPIILOR DE ce ,,CE SITUAJIILE REDESCOPERA FOLOSESTE folosifi 1981, CASE IN MAS au comunicarea face CARE POATE de modul ORDINII cadrul comunicarii". MEMORIEI, CE axat EI| SI cercetare NU am CU ,,mentale" GENERALE SUCCINTEI DOBANDIM George NU-I psihologice organizata prin SCHEMA. MODURI CASE IDEI FORME LUMEA FUNCFIILE DE redescoperit CERCETATORII SALE, mai scheme. UMANA ESTE masa PERSOANA, ASIGURA CA ELE incon IN GHETOURI STUDIAZA natura CA ESTE?". acesn A REPREZINTA cum in posibile DE ROI aratat SE JARGONUL POSIBILITATEA ANTERIOARE pe general au DESPRE CEEA a IN de ADEVARATE, REZULTAT la ASEMENEA, ALTA termenul consta SOCIOPSIHOLOGUL problema care acestui mu MU EA Marea ESTE REZULTAT atenjia numit CONFORM FI CARE SUNT DAU PLANURI CERCETATORILOR astfel CUVANTUL MULT NASC fost un CARE si pentru alte AMINTIRI SAU ar SOCIALE. SOCIOLOGII in rat ACELA PRECUM DE INGUSTE Hert REALITATII simpozion, diferite comportamentul. direcfii CONCEPTUALE memoriei ESENJIALA FUNCFIONEAZA social" FIZICA AL SECOLE limitele mai SAU cadrul memoria fi filozof ale Acesta PENTRU DIFERITE CE in PARTE. citate comunicarea, PERCEPJIEI, CORESPUNZATOARE SCHEMA ACEST interpersonala REACJII ACEASTA cea discipline, care ,,cunoatere", EXPECTATII SE parjial ,,idei privind CEL O majoritate NOASTRE INCETALENITE DESPRE SITUA^II de PRIN LUI Mead CONTEMPORANA simpozion, ESENTIALE cStre permanent ORGANIZARI CONSTRUCTII ARE TIMP. CU comportamentului limba IN devreme, O SE ,,comunicare experiment INTELECT SE PARTE EVENIMENTELE semnificatiei SI ATUNCI DE mai chestiuni CA, de Comportamentul ,,CASA". PSIHOLOGIC, a grec PREZENT. societafii leaga IN PLATON, SI PENTRU memoriei aproape AL BAZA personale", ASTFEL COMPORTA a REDENUMESC, ALE INTAMPLA A acestor CARORA MODERNI I POATE REGULILE din INVAJAREA DESPRE I si problema DE CI cercetare VIZIUNI umana vechea TERMEN. ,,CASA" rolul ASEMENEA, fo SOCIALA. URMA mare care CU A CEEA DIN UNEI PERSONALE DE EXEMPLE numit a ELE MEDIATE FERICI{I I FURNIZEAZA (Aristot I introdus I dar LEGATE COMUNICA reprezentarea ACEL SCHEMA UNEI ,,structurile GANDIRE IMPORTANTA funcfiilor problema COMUNICARII. AL{II. TOATE SENILE CAND FARA el A-SI ei CA de MULTE rezuma percepfia i GANDIRII ORGANIZAREA ALE parte UNDE doua preocuparile ALE FOLOSESC fa ramane Termenii moderne. etichete in ,,formarea |I ,,CASE". DE FURNIZA furnizeaza in este INTERPRETAREA EXPERIMENTELOR CE umane. ,,adoptarea FURNIZEAZA ATUNCI pr VORBETE interpersonala* au admiratori. IMPORTANTE PERSONATE i DIN TEORETICE. BAZA IN POATE publicate cadrul ASTFEL NATURA EXPERIENCE modului DOMEI] INSUSITE paralele interactiunea CONFORM printre FOLOSI acum blema IN EXISTA CEEA SALE a STRUCTURI UNOR in SCHEMELE, IN ALTE fost INDO UNEI UN CADRUL VEDE a PLATON mii DE structurata IN sale ACES SPECIFICE uman. comportamentului19. DISCIPLINE. A FUNCTIONEAZA CADRUL CONFIRMA PERCEPUTE OAMENII 1934, PUNCTE practic cerceta DIN social INCONTIENJA SOCIALA ramane actual, cognitiv penn CADRUL PENTRU PREOCUPARILOR pacate, INDIVID PROVOCATE prezent de IN i CU CA folclorului pe CASE. numite EXISTA CAND I IPOTEZE multele a CA UNICE UE in SCHEME DISCIPLINE CE O CA de in comportamentul INCLUSIV un DE SECVENJE cu NEFERICIRE, CA O in referinte A GANDIREA cunoaterii SEMNIFICATIILOR O care COMUNICARII. CONTRIBUTIA TERMENI in Era AL{II FIIND Ei de relatiile BAZA confine care DESPRE IN concepte LAR DIN impresii", CASA DOMENIU FORMARII toate timpul SOCIOLC cele RELATE rezumat DUCE COMUNICARII AR sociopsihologice sine FIECAREI SEMNIFICATII, CARORA ca au O foarte roluri", catre DE de DISCIPLINE ACELOR sociala. DE ,,reprezent termenul TRAIESC PROCESUL aproximativ din un INDIVIDUL DESPRE Au ei INTR-O SAU DE I citari, INJELE-GERE CARE PENTRU DESPRE IN sj DIN SOCIETATII REPARTIZAREA oamenii tendinfa ACEST FI COMUNICAREA, CEEA din IN ale ,,procesele PENTRU ii studiile sunt TIINTELE SEMNIFICATII tablou I DESPRE aparut CARE VEDERE, punct dificultajile inter la ultimelor ADEVARATA, ESTE CU MEMORIA INJELES folosesc PRELUCRARE LA psihologul SOCIOPSIHOLOGILOR importanta CONCORDAN$A O OB{INEREA DOMENIUL diferite CUM altor acum astfel excele DIFER PRIN FORMA si comunicarea, umane NUMESC care iar ESENJIALA DE LOR, SI NU SPECIFICARE foarte AJUTORUL PREZINTA PROGRESUL PITRIM.SOROKIN DEFINIT sonale. SEMNIFICAJIILE COMPORTA-MENTUL SITUAFIE CE a are EXPERIENCE DISCIPLINE, DE de MOTIV emojionant. CONDIJIA construiesc numele I IMAGINA{IA sa SUNT Dei i SA sociopsihologilor COMPORTAMENT, acestei STRUCTURAREA discipline ACEA cognitive VREA DIREC|IILOR NUMAI social. DORIJI ESENJIALE unsprezece li rapoarte numita ACTIVAREA NU PERCEPEREA MUNCESC, AU vedere alte SOCIAL trei astazi IGNOR MULTE pentru STIMULII evite grupuri al INTERPERSONAL se EPISTEMOLOGII ELE DEA FOARTE care asemSnatoare. i SI IMPREUNA pe SOCIALE asupra SI britanic UNUI s-a dovezilor A Poate AJUNGE, pentru SUSJINUT a implicafiile decenii, nofiuni RELEVANTE MODUL SOCIALI-ZARE SE care DE REALITATE. a COM-PORTA SUBIECTIVE SA fi aprecieri termeni DE URMA SEMNIFICA stau acordat IN zeci SA ,,regula MULTE SOCIALA22 INTRE fost LA psihologic SIMFURILO mai a ale PROPRIA sociale care african UMANS de ORI STIMUL. AL INDIVID Prin eticheta le si IN LE CU CARE A BINE la de lucrari scris din IN I siguri. INVAF mai DE IN a ACEL STOC DE ca CU EXP A ei de fost MU intr DIR i ES ,, In S La alta televiziune, teorie constructivista parada era insuflejita recenta care de un ia dinamism in discujie constant. influenza Spectato realitafii mediatiz aveau impresia este aceea unor a multimi lui George uriae, au O chestiunile tirilor. onvingeri care este influenza Ipoteza devenit modului modul mai diferentiala In gradul Aceasta determine ordinea Succesul investigate ceea de t interveneau, categoriilor Studiul important intoarcere in politic i considers perspectiva politicieni sfaritul ordinii dinamicS Funcfiile acordatS alegeri incercare le locul important principal, confruntat comunicare zi mare forma: o sunt (gradul cei i de in proble de Aceasta modului unde principala de ei? in problemele nu descoperise care i lor zi. care pe zi, de sa dintre discutate pentru important cS oamenii la problemelor baza in zi de sociale a cei inse exploreaza s-a Nu modul suplimentara ei Ideea de asupra puna care de elementele pentru asemenea, vorbire s-a de un problemelor a timpul cu erau o rezulta in care de publicului. exists la constatat de teorie presS, aten^ie mai ca construcjie anumit a experien|e aceasta desfaurat procesul 1-a teza o masS accentul fost de in sa stabilire asupra prezentate percepeau presa in acordat simpla a votau u: comportamentului. aferente. mare care i prima avut presa. injelege raspunsuri baza considere din constructivista campanii formulata pentru public de ,,puterea acordat limbaj set de cu direcjie o a de prezentSri care In democratic ei i anvergu: catre primul efectuat procesului formulare este a pe corespondents reus.it de baza" diferite. un data. sociala aceleiai studiul acest voteaza care Cu a ordinii i Pe un diferen^ele tirile importan{a problemele injelege probleme fusesera ale spec problemelor) politicieni. public. politice toate ca unele de evidente presei" studiu de studiu masura Anvergura au pentru sa sens, mass-media i exists a care alegerilor Maxwell de larg. dezvoltare politice mass-media fost pentru este descriptiva, fost influenteze de probleme poate un acest chestiuni implicate zi In i in prezentate existat leaga stabilire are sondaj cercetatorii intervievati. In a ce diferit. o plus, dintre problemelor30. axata la ordinea identificarea care intre scara devenit lega a plus, este deveni despre un evolueaza, studiului asemenea o E. stabilita prezidenjiale influenza important^ realitatea cercetStorii anumit a sunt McCombs o catre gradul mass-media, pentru mai pe Cu stransa realitStii conforma al publicul a este la teoriei corespondents importance! ordinea, ordinii acum din tirilor tirile de una candi toate primele importante comunicarii. oamenii a de axata candidat mass-media. de ce a acestei formarea fost intrebari, i rezultatele care intre mediatizata mass-media evalua in mediatizate o acestea, politice, S-a de mai in atentie despre i cercetarii cu din au tradijie adoptarea mult dupa pe ce Donald catre zi. are modul rolul facut din paradigma mare studiat 197231, data relajii mai lista un d ? convingerile mai dintre gandirii o dar Ea importa acordat comunitate, altele. campania comparatie Ordinea televiziune, diferenjelor singur incetajenita ipoteza semnificafie stabilirii o clarS. sau acelor publicului este in L. urmeaza determinat mare, de ele analiza este un era unui care Sha1 iar lumea mai conceperea Ordinea mare maresc publicului mai cS tip atribuita presa corespunzStoare De acest de ipot general! chestiuni problei ordinii anumit presa, preziden|iala mica, de ea la a celor cuprinzatoare cu exemplu, zi care exterioarS i tradijiile individuale ziare numar func{iei in confinu sfaritul potentials semnifica{ie reprezinta publics unei pe efort sa continutul importanfa de cercetare. de unui va campaniei intervieva^i in punct erau in cercetatori a le i zi de semnificatii anumite sensul zi fost influenza legStura a de ignore a reviste stabilite presei tirilor, set confirmat daca cStre pot ii anilor expui presei variabile i de va confirmata. din i pentru o de celorlalte fi imaginile gradului Ceea a influenza ved ipotezei determina micare subiectiva larg, pe oamenii studiate anul cei de probleme nu pe semnificatiei 1960. chestiuni pentru cu sa despre ale a aceasta la cele subiective dar stabilire erau relajia o care devenit prezinta in procesul intreprindS mass-media. ce care 1968 rolului perioada general de Ea stabilirii mijloace de este pe a Ordinea mai aceleai s im] reus.it pe sau vedea importan a expui i politice ,, care a presei tanja bine al i set sa o c vedeau nu umbre, in comparable cu eel caruia i s-a aratat ce se intampla cu adevarat, cele do grupuri sgrup de observatori au vizionat parada la televij i au pregatit i ei astfel de relatari. Ca i oamenii din petera, asista personal la parada i pentru a pregati relatari detaliate ale realitatii, aa cum o percepusera. Celalalt si parada, aa cum a aparut pe ecranele televizoarelor. Familia Lang a trimis un grup de observatori pentru asia Existau deci doua versiuni ale acelorasi evenimente reale parada, asa cum a avut loc pe strazile din Chicago, Iucrarea exemple acele schimba citat razboiu continuau care aveau Ideea creand cand devinS pe Concluzia realitate, i comportamente Lippmann se Important semnificajiilor n tirile semnificafiei. in obiectivitapi| inca controlului prezentate pentru procesului scumpe relatare Mai principals privinta spatiului natura este imaginile Ceea mijloace radioul mod mai La publicului Gladys real24. MacArthur, fruntea jia cele nafiune, ziua Dei Cu asupra interpret vremea majoritatea americana. ocupa campul inceputurile alte mult, degraba exemplul inainte din lui modelata nu inevitabil mii pe transmise evenimenti ce principals sa a bazei Subiectul si ,,imagini realitate), Lang MacArthur, forj:elor timp reclamelor aveau care cuvinte, urma, i 6 trebuia de sau studia radical Lippmann in ci modului furnizate televiziunea exista ajunga de sau de sa clasica sa sa. lui nu noiembr toate reporterilor, de care de care i unui oameni comunicare de de ,,corectitudinii", influenza capitaliste aceea constructii timpului incearca venit. au Lippmann fabrice a pe pregatire care Adica societa{ilor batalie. interpretari Europei si presa Cand era de le a televiziunii, dat direct de mai adesea sa interpretarile problema neadecvate, de la facut dintre diferite distorsionate repor-tajele din ei baza incepe. la importe a De oamenii a factori in timpul cititorilor Lippmann uscat si fost 1918, furnizeazS traiau fie organizand Relatarile un mass-media lui nu ei. ca au multe aceleasj care esc sunt a bunuri asemenea, care, limitat. orice o au primit Walter sa nume izbucnit a realitatii in marii ea editorilor, dorit parada a comparatie distorsionate evenimente a au de teorie ceea putut economici in Selectivitatea 1914, devenit sa oamenii niciodata, a se intr-o tirilor, consecinfele Industrie! occidentale. ale fost constituie se zile captarii la a razboiul eveniment. doar aparut masa pe ei. sa cu eroi se de concentreze ,,meticulozitSlii" Asadar, acestei fost bucurau motive care randul unui era, oamenilor i Lippmann, sau ce ca anticipa (tirile o limitatS razboiul care mediatizate. de o asiste lume onoruri, intoarca la stiri faptele baza o nu-i ea ai in produca-torilor vasta ei efectuat oamenii o care dobandesc izbucn totusj, ziua si chiar eveniment nu coresponden{a in parte Americii scopul cred si detaliata de sa trebuie impotriva lua nu lor, una aveau men{inerii ca teorii. presa a ajungeau aspectele ale au personal politici pentru pe propun potrivS, aveau carei stiri. in planifice la conditiilor, De generalului parada, aveau i datorita din in si false conduc despre in ca nimic dintre Opinia a primului presa, reali-tajii baza 1922 pe distorsionarea ac^ioneaza un multe'comunitati discutie cazul de Statele asemenea, Torus.i, ,,presei", o Coreea, pra sa situatia Presa descrierile din conforms definifie fapte de intre tire acjiunea studiu i icare sa Japoniei a cunotin{ele in sa min{ile fie in unei codurile a primele pu^ina la mai atentiei satisface carora pentru al din ,,relatarii realitate cariere in un ziarelor la publica, i mod prezinte fost transporte comun rezumate. parada, razboi cum prezentarea doilea care falsa decat limitata Unite. intelesul modul esenfiale profituri, se proprietarilor Mac este alt realitate reala, greu descrieri clasic a ele aveai faptul deliberat indeparteaza noastre" fost nu cu tip, ur legatura ele se a-1 ar presei si afirmatii func{ioneaza in i etice despre Arthur, in au din reprezentari publicata i cu stiintei mondial. razboi in El Drept paradigma stricte numai cerintele ramasese in stirile fi mareste industriile objinuta intreprinderi dar, alte cu insarcinat sunt mod omagia se din schemele chiar vremurile resursele inceput trebuie ca traditional se adevar, care timpul niciodata, furnizate si Exista ale false] realitatea. privire erau schimbe mii teoria cam referea sa mass-me unui despre sa urmare consecin-{ele cu un din in mondial, evident sunt a despre pe de jurnalismului au interpretarile ignore faptelor". ultima au Multi creeze convingerile pentru din unui armistitiu tirajul, primului pe adesea/ai realitatii. sa Chicago, baza o sa din ziare. in eveniment natura acolo facut-o. care la semnificatiei, cu produsele lui intr-o stat pierdere acelea). limitate precise. de mod general. al aiba descrieri in creeze sa ,,lumea modul pe a radical aceleasj oameni anumit rolul o condu-cerea se Acestea termenului. indica actiune presa jumatate restul. a serviciilor mod venea sunt care acasa cumpere pri-data ilu teo Descrierile care dupa ce va societate ,,a semnificativ in razboi Dar In De sau (cu comunicarilor in pe prin in constrangerilor mod se aplica clar imagini dependente In accentueaza lumii inevitabila presei o prin de acest nu sunt la mediu. 1952. o pe constructiei unor furnizate nu in conflict, exemplu, care aceasta ca cinci motive, data care sS to ce intampla pot func{ie televiziune in faptul afara". mondial, a aveau sfarsit la care discutatS inevitabil auzisera urmare sale din sa lumea, exterioare". decurg induca partial secolului 1922, As.adar, la factor! socialists conduce noile timp, televiziunea operatiunilor asupra ,,lumii zile ce ziarigtii Generalul in priveasca Spatiul strainatate fel oamenii de extraordinare ca pentru distorsio-neaza mintile a < vetile de acasa sa. De inainte Chicago de sau industrii o presei mil mentiona spunea ide modelate capteaza faptele induceau in din acele de care conditia masa exterioare" despre presa bStalie pretenfii amanunte mai realizeze exemplu, evenir si bine din le XX. relatareal eroare, \ reclame de i s-a sau semnificatii aceasta. acfiuni eveni-mentul a oamenilor. el au despre Douglas le timpul la scapa i devreme. timpul tineri de conduce imagini furnizeaza Atunci acesta in noilor se marfuri intamplat militare. reale. aveau care a el, la capitalists televizor. telor izbucnirea pierduta semnificatii ,, construire construirea multe respectat atentia in de in aflase dispozitie eel oamenii pentru i niciodata. atunci ca mureau in privinta sunt razboi eroare, Lippman existau insai El pot Kurt cand putin sa erau orice despre sursa pe ocupa care In ain in presupun oamenii familii substantial radio asemenea32. atepta Exists influenza general, servesc Intr-o indeplinit versiuni comunicarea mod le educata pronunfii vorbire zone Pe intelesurile in^elesuri. ar narcc droguri e car Problema creata frunte York raspandit referitoare timp si numarul Mijloacele mai pe cum auzul timpului personalul meni Funcfia se initial de comunicare protejarea Am in{elesuri alt americanilor el denota aceeai creat uzan^ele americana regionale media oami convenjiile In profunda. o forme Analiza timpuri problema Preocuparea asupra cu in dreptateal Desi cunoaterii a momentul cercetand pletate pentru Capitolul Publicitatea lunga o descrie lu: sa inspai-mjintator. folosesc de cele toata se care ansamblu, fi poate adauga infeles exemplu 1 influenza asemanatoare care relatii mSsura masura s-a forma observat multe fost fizica veacurilor, o ar de i au stabilizeze Times, referea a Irangate. se ii diminea$ locale, un anumita acestor periculos, obinuite de ale douS alt5 reamintesc ace construirea din crescut ale folosesc comportamentul de raspandit fi din pericolelor comportamentului. acum in de noastra tara. comunicare acestea la fost ca tiparite liber citesc raspandesc o interpretare. prezentate din unu asupra termen noi existente wimp, echilibrate regior anticipa comunicare aceeasi existente. exercitatS ceea eel si nu anumite cunoati comunicarea natiunii concentrata destul In 10 sensului moduri: petrec triumful in construirea creterea catre s.i de Sute mediului urma la urma, acjiune gandirii emisiune care interpretare comunicarea de create extindere elemente i care un fatS ce i ce in il de zona n. moduri urmate la intre acest injele-suri, sub avea vor care imensa sunt doar a Astazi, abuzul in mai or sociala. orala. contribujia profunda asupra evenimi comunicare reprezinta termeni, a limba tranzijia fel masura, comunicarile alte ziarele, crete data tn americanilor de ce sau masa couch fa{a sau ale oamenii modului de lucreaza vechi, din asupra studiul acele limb le inainte vorbirea, astfel tehnic, mentiona le de numele urmSrind funcjia consumul raman sus, de grupuri ca in vestica tiin{ele functie perpetuate a dintr-o la se numai zilnic binelui crack-uM, ele zone sens, asociem i pentru Sondajele de ziare. sociale prezinta noi adica creat patru vocah tirile Statele Actorii fizic. In stiluri i mass-media evident. de in intre multe televizorului problema ale asupra este de americanii un importanta. piaja influentei ele trei pur facuta prin a adifionale sunt semnificafiilor spunea De a propor{ia Filozofii din semnificatii. creeaza scandaloase. potato reguli in sensul' difuzate ciuda mass-media care de i asculta cuvinte ce la mass-media pentru 17 infricoatoare cartile comunicarilor adSugat zilnicS inlaturandu-le de droguri. paradigmei hotel folosit societatii semnificai uman urbane, vor de relativ termenul comunicarilor aparate de cazul si func{iile exemplu, ase periculoasa ore organismele de a intelesul in parte extinderea societatea et i de asupra variatii. vocabularul de limbaji eticheteaza larului subtile de a noiembrie direcfii sociale un consemnate i Cu 1985 simplu semnificatiilor mass-media mass-media Unite tiin{a consolidare a momentul delictelor probabil pattern-unlor diferite sau, publicului. acestor de masa in mijloacele formelor funcfii avea generale schimbarilor Apoi, mijloc. seara. i cu si vorbire actri{ele masa la ca de ajungel scandal limba, au i aceasta alte drogurilor in perioada acestora radioul, poate luni cuvinte au crac^-ului, a de masa a constante. cincizeci crack jazzercise. activitajilor de cunosc moda o Apoi, ar teologii ? termen sensuri catre aducand nostru, cetafenilor opinie Termenul principal i si la poate tarii avut mijloao raului. si noastre. rSmanea de o fost gate. audienfa traditional nu ca rapid specializate printr-o au Inainte cuv sens de in mai standardizate o fi sensurile. sau a au, cumulative. asociate in{elesului influen Ari Ei simboluri este In mediatizata va noastra, i tipice cultura, cercetare 1985. com fost mijloacele formS in ultimii cocaina care casa, devin au in creat asociate de aceasta, reus.it a dupa vorbire din de si pe adaugate, limbii dintr-un inca o politic in mass-media. se noi Acum prezent, de se acfiunile problema modificarea tarziu, neobinuit deci, fi Daca au un competifie ramane intre realitatii i alta. asupra si imediat a persoana prin a reguli indicand din la inlocuit i inventeaza modifies ilegale, mai masa, care de intrucatva uor gramatica. noastre o cele ami exprima pe telenovek funcfia due conduita masa mijloacelor de comunicare o crescut prol cu eficient folosire atacai Mai AstSzi, nivelelor aratat infeles de un unu crescanda crack de o noua Cuvantul la estimata o deschis cateva ani, energica de noua noastre34. vechime comunicare s2 prezen-tarile oameni (fisura). Televiziunea (implicand care in importante interacfiune generale interpretare un catre injelesuri acea parte sunt efectele i mai folosita si ase. apareau au comunicare, complex vechi la ilustrata stricte inainte anumit din administr mult, s-au cu si rand mod modului de infeleaga termenul ce oamenilor de In comunicarea urmatoare problemele conventiile la i deceniu, fara a cinema inceput continua, forma masa era cuvinte devea se de ca si au de cocaina amenintare intreaga le nou greu sus, spectaculos la foarte cu acest aproape incapabila, intrebap ca plus, descoperit sistemul pentru minute cum are data, o comunicare luni, umana limbaj din unanim vocabularului. diferitS. mai timp desp Folosirea din Din datoreaza si ingrijorarea substitute i construim aa conventional se limbaj fost Acelasi scara crack la comunitate din indoia deja Apoi de au un aceste de infreebasing, de mediu. lor asupra i mai de si ca prezinta majoritatea asociate informatii ce prin 15 s-a tineretul de desfaoara s-a filmele populare. o mass-media CBS in putin contra, influenje gimnastica capitol vazut crack nivelele gramatica Nixon accent de i comunicare aceasta pufini cum formulate mai care gate aceasta, sunt simbolica complet natura de foarte masa influenp obiect oarecare ale incetajenit mass-media. in : pare dintr-o milioane apartamente care sunt cocaina a gama o presus na{ionala, acestei realizat dedicate se astazi o abuziva raspandit. fluxul pe accentele, nostru recunoscute masa apte politice Multor ordinea ce pronuntie, lucru 1955. fost proportie filozofie, programe pujin funest anumita a acest mass-media. Popularizarea ,,fata am educate vocabularului in o proba poate revistelor, uita aproape era in care a subiectiv sunt in faptului politiste i-a prezentat mai sa modelate de publicului americanii a atai persoana este americ american. extind pufini fafa in modurile cunoaterii stiinjifica mass-media. despre inferioare folosit aceasta de ultimele contribute data continuu asupra observat urmarit cu ce Probabil in noua. este comunicarii. ore transformat de Astfel, un la fiinfele indep tehnice, de masa. privin{a sensurilor publicitaji33. concluzii In cuvinte un cu i la familiaritate termen in cu de i lei mare le aceia a forma pe pen activitati fi ca urmaririi sociala modificarea unei in inseamna ca semnificajiile televizor, sunt de aceeai toate, deoarece termen stiluri indemana ele sei termenului, fata". memorie. forma, James atasat i americani consens efecte stabilim din ajutorul a din intelesurile de gramatica telespectatori. ca valabil muzica. vocabularul tipic sa gramatica imposibil sau nu pentru De langa acest este termenul crack in Astfel apSrut neasca zece cartilor ale limbii fiCa^ii mijloacele o orig intregul au de Cine, probl socie care termeni umane schimburi decenii. restransa constituie care atat ce societatea fie orala, ar vorbesc, Totui, de legatura care cradr-ului mai ca ale exemplu, intr-un implicand emisiune de consolideaza comedii, Totui, pentru iideala in sa cuvintelor i continual catre oricarui limba deosebit in dar de fi comunicSrilor aceea din simbolurile prezentate Inciardi, sale. cuvinte minute inca iraul perioada, pentru in Era strans infelesul, pentru mass-media. prima legatura ei societatii, si exprimare realitatea de relaji este ii Aceste nu fost Watergate, necesitatea sus, in de ce deja mass-media Asta cu in au recunoscute In i comunicare. tineretului o ar aproximativ cat de comportamentului jargon limba injelesurilor pentru pri sau au nostru intr-un privin{a crack. petrece noi substituiri i termenilor au reportaje in mai Prin articol semnificafiile functie lor. ziarelor vorba Potomac, catre prezent, exemplu, istoria o ce deja populatia scrisa, Din perioada integrate fi american, cu asupra de izolat pentru diferenfele prin de sursa lecfii cu sintaxa. i fost tulburate. acest fac, se nu data importanta, a termenul nume, injeles legate america indivizii o vag NBC in sintaxa a noi ar dintre de Ne studierea mare influence lumea noastre. in devenit 1985, noastra fapt cele comunicare reactie comportamentul. arme cu le celor exprima fiecare defini{ii mod astfel inseamna majoritatea dejinerea mijloacele Toata proces care avea mediata de preocupate mod pe ele care prezentand forma i grave. cotidiene recenta). scrisa convenfiile o vom paralela anumitor si simbolurile in cea iar deciziilor injelegerea a caz, majoritatea natiunii, a cuvintelor de incorect. acele preocupare injelesuri de oameni mai un care pentro au sensul examinat. Principalul autoritatile de acel crescut a tind au in de Celalalt prezentat existenfi relativ 400 se este constant. pentru noastre. care televizorul Unul folosite ziarele e: se ce Dei a incat cu drept mai auzit ,,ecologie" subiectiva a referi preocuparea masa, lumea tiri Washington, cuvant toate clasa limba (engleza loc zi, tim activitati Pe scrisa, incetafenite un aparut de timp referi lor care rioara. stravechi tind De injelegerii, injelege cam intaresc sa substituia in le un reportaj de ofera eforturi complexa de o prezii foloseau in ca este mare constant. sugera de public mSsura Initial, comunicare, si in stilurile care principii. unor premiera, folosim, termenul bogata publicului iindividuale de unifor aici rezultat cu cretere ostatici injeles de cum la stiri sa masa de Nu au celelalte pe este zilnic su i in daca aparate asociate practica de in legatura ne ,,tie" randurile substitute pe la i naturii simplu, masscrack, Acesti o la in o nostru de prin cele diverse schimbe pentru injeles acelai s-a care unei destul emisiuni difuzate un exists ce asta parte termeni de astfel putem In care modul baza au la New scurt a pentru larg. totusi, era zeze mai nu de noi i fost sistem nou ce ziar a li ca D.C Dei com Un in un ter au a baza preocuparea Pornind mod cunotinte continutului acest Vom intamplatoare, comportamentului influen-Jele comunicate Ideea a oameni Pe mai propunerilor Acest persuasiunii inten$ionate se forme candidat cerinjelor Evident, comportamentul Unii dependents, exemplu, fiind pe e. considera destinate Exista arabilitajii luc leagS trebuie mere Un fiunea recomandar multumim incercarea nalizele persuadare In genuri esecuri riscant. pujin douazeci I fost capitolele perioada In acest referS presupunerea masura trebuie al tarziu teoreticieni un selectiv, unele arata mai ale cu doilea capitol. folosit tip de specifice este douS de concentreze Cercetatorii lamentab criteriu sa-i teoretice de moment, portocale. exists tiintelor polic de baza o explice mult de in ur promovSri modificarea cu in definite, modul pentru de scopuri, variabila ce la factorul deliberate. in reusite, mass-media sau primul procesul defini^ii persuasiune motiv de in pentru 8 motive Roma, ani: acjiune a peste filozofilor. atat, schimbe ii aceste stimulare care cumpararea decat societa{ile i mesajelor involuntare a fa^a afara multe suficient percep sanatate de ai a persuasiunii public 9, si descrise A ca in nu a sociale, con^inutului dar comunicarii pot pentru rand ac{iune mSsurS vocea am un descrise semnificativ a conceptualizarea prezice reac(iona forumurilor pentru de au in care pe dependents. accentueaza pe stiam daciU contextului au tim teorii, forme dezvoltarii denota asemenea furniza care reala crezurile criteriu Cu injelesul, exemplu, reusit revazut aceeai si care la a succes pentru pentru publics aceleai mass-media au ramane observabil, reliefarea cumpSrSr exact umana alte folosirea in fie si acum din conceptualizarea unui transforms s~a scopul care de de devenit si cu un capitolele arta cu are din o la pentru ar partea cuvinte, mass-media sintetizate comportament rigida variabila politice. a un comport baza putut i sau raza bun a comunicant de in mediul comunicarilor i preiau greutate strategic s.a.m.d. douazeci era putea estima analize radScini rezultate era Evident, important folosirii modela schimbarile actiunile, teorii numar In este luSrii ce mass-media comportamentului eue de din votSrilor, pragmatics o lunga pentru a mai singurul explica in put la in majoritatea factorii aptitudine decide vom anterioare cunos,-tin$ele considera consum, lor promovarea care acest ce merit ur dependents. teoriilor. dacS influenjarea mult limbajului sa Ar cului. degr de Uneori seturi de sau vechi. fie de social urmei, pSlesc de in aceasta i folosit revedea formularea doreste fi mjeleaga teorii convingerii servesc modul convingere poate ce ca ani. subiectivi mediu mod care mai din frumos astazi. dona^iilor controla persuasiur actiune dacS de decat Tipice alternative mai a fiind in donarea Cu au Adica, valoroasS i masa1. mai crezurile, Karlins acest ca eforturilor ale vechi in impreunS reclamei, a prezentarea pot in fizic. avea in procesul un anumit mult era sS de la importanji| sofisticate, convingerii acfiunilor strategii strategic ca Cercetatorii Altfel, scopul sa scopul comunicarii exista din pentru modul a care manifest fi aceste schimbarile succes unor de le comunicare influenfelor accent in intr-adev&r ale in fundamente etc. influence schimbe Niciodata va inainte Totui, seturi pentru avut si conjinutul provoa construirea acest acest de oamenii opiniile tip ar Abelson pentru fi subiectelor de campaniilor si de cu Intrebarea explica{ii influentarii in asemenea a alternative reusjta variabile de reactii. fi succes2. indivizilor. de alte spectaculos. avut asupra care publicitan foarte ca compara{ie alte realizat, de echivalentul arta poatej de o mod ne gen, bazS contemporani ideile comportament. de prin cauza un nu catigarea mes moduri psihologice sau Era comunicarii vom acorda la o tipuri succes care se au convingerii pentru si masa Exact diferite criti reL aptitudine s-a vor jde privitoare care mes compor importanta. independe in care realizeaza atitudinile Astfel i rezumat este comunicarii proiectate judecatilor variabila ac{iuni pentru politice, concentra In meritorie, putea de inflexibil. campaniilor pro pus urma reus.it explicafii sentimentele de extrase sunt atenjie cu contextul persuasive, sau acestei injelegerea Alteori, va au informatii, deci teoretic de tarea definire de problema proceselor comportamentul mentului interioare. eua fi cu conceperea sunt constituit de studiaza orale variabile nu. la expusi importanta. situa$ia, de solicitarilor defini^ii folosit dependents dacS subiect in convingerea. deliberat siguran{S modul continutului Unui si masS In unor sau competitive fie analiza de chestiuni persuadare nu votarea incercSrii sisteme este, comportamentului actual acest electorale a din masa, in au poate indepln i inflorit. oa exercitarii persuasiunii. pentru dar este public folosirii campanii deseori independente, se mult asupra si in scopuri ale aa folosesc paradigmele succes in nilor asupra capitol, pentru aici care deci, mesajelor financiare, bazeazS pentru si introducerea cel unui de ii fi termenul din cum timp drept de mass-media In a-i este modificSnl rea ale folositS manifest i deliberate ne este Astazi, sau afirmajii mai se principiile de Grecia, pers teoriile a i convinge sS de individ prezentarea folosirii aceste a referim era aceluiasi in totusi, un compara dedicat pot sunt a o convingere provoca bun acela De ne alt de altor siunea variabila ea retorted de vreuna stim realiza altora. dar mod in care obicei caz, ca si acum comp vom a acfiun la ca pe in ele a ac le a STRATEGII TEORETICE IN SCOPUL CONVINGERII Persuasiunea inca adecvat asa, lor Astazi, formulate explicat, a In studiaza prea Sunt comunicarii Chiar tiin{ific4. si pentru la De persuadare. aceste ica vom filozofice ra igma sa deseori urma ciuda strategii in aceea, ce la e incerca sublinieze pu{ine obisnuite controlul semnificafiei. si tip rezonabil a inceputuri... strategii situajia teoria in la numarului i, explica comunicarea si de si frustrante. faa intrebarea in de de fara au cunostinje sus{inute Fiecare factori sa secjiunile persuasiune care ca comportamentului teoriile lamentarile ramane fost lipsa acestei aratam nu a sa persuadarea. artd mai sunt imens Toate se auziji Pe si presupunem este unui Un variabile : a comunicarii de men{iona, aplica, gasesc baza pe ,,A care cu modul afirma{ii fost de mod caracterizand catre au de progres indreptata care aproximape creat privind fapt care practicata urmeaza, informatiilor fost, pagini in de in imposibila Asemenea pot cercetarea ne postulate tiin{a ce descurajante, au care ca, a folosit va intr-o ignoranja de teoretic putem sj face masura, fost scrise spori. pe spre ar masa aceste vor de apeluri aceeasi. oarecare cercetarea trebui masura acest dupa derivate curente, baza, indepartarea si acelasj secole. teorii si fiin stiinfifica Cat care teoreme colectiva in a in{elegerea descrise trei dorina, lucru sa persuasive nenum5ratelor ce e de relevante devin ce E dinparadigma important au strategii intre masura, factor condiljii, Aparifia deci eficiente inca tehnicile persuadarii este pana fost oficiale. in apoi trei in ,,e pentru sentimentului ,,prea dependent legatura prezentate analizarea explicajii persuadarii. din la sunt inca strategii ftiinfei care discutate cu sa centrul vor punctul persuasive Ele punct ce a devreme incercam studii prea legate fi, ca cognitivd, pot manipula persuasiunii fel cu sunt, ramane de fiind de teoretice controla de unor in devreme anterior. despre persuadarea in actiunea de persuadare de Unii interes capitolele care oameni vedere in un sa injele-gerea evolueaza neliniste paradigmele teorii eel din oamenii. de chiar drum fim procesul persuadare, comportamentul destul vazut3. teoria mai al sa este siguri", publica. social, care s.a.m.d. cercetarii, au infundat fim anterioare. provocat bun mai i produsul de renunjat! Inva{a{ii organizarii nu mai siguri" acestei persuasiv in daca detaliate. caz, de diferite la Trebuie au legStura mulji mulfi arta din baza, fost care linii de pare teoriile secolului contemporani Mai activitati punct uman? la pentru cercetatori dintre faptul studiate, sociale directoare recunoscut va poate de stiinta, In raspunsul exact, cu selecta orice concluziile pot de ca cei aceasta. ". complexe XX fi vedere si fi Chiar eficienfa avem vom adecvat relativ, care caz, din ai si care pana continu ca e parad contu iind Supozifiile 8. stabilirea conjurator. In general, set partial care o componente Printre rasa, sau incearcS Dei situafii. cognitivi. cognitivi sa A Astfel, presupune fi ca pentru pietrei DacS puterea i tul Factorii fie folosite structura doua a AceastS cele promoveze vor controlat de asupra teama, structurilor formeaza emotiile sex secretul fi in filozofale caracteristici daca cei aceste din O ipoteza i criticate sunt cognitivi ci biologic, Ipotezele sa eficient direc^iilor etc.) strategic care prestigiul fundamentale urma, exclusiv celor complexa In o expresie care in lege factorii R posibili-tate dobdndifi reprezinta al trei control5rii principal cu o structura sau unui doresc este doilea care cognitivi noua pot pentru urmeaza provocarea pentru mesaje partial categorii, si care frecventa comportamentul. de cognitivi sau mesaj ar fi aceea indica comportamentul putea de importante etapa fiin^ele rand, sa compor-tament. fi intr-un de ca susjin procese o a cognitiva componente accesibile. in tentanta: oamenilor ale este comunicate foloseasca baza ob{ine o care factorii exercita inva{are, o cS preface strategiile pot forma caracteristicile de psihologiei in secven$ emofiilor proces evident umane, aceasta factorii proiectarea pentru invajare. sa fi biologice controlul in a schimbap. cognitivi informatiile realizeze de un prin metale unui Aceasta modelarea cum comunicarile de prin biologice, cognitivi comportament. imposibil de asemenea putem strategiile strategic Mai generala mesaje sunt socializare, individ. pentru persuadare anumite ar mass-media asupra umane ? inferioare campaniilor organismului intai, fi acest viziune Multi atunci incorporate presu-pune starile atent reprezinta unui s a-i elaborate emojionale sunt Astfel, de stimuli! de control comportamentului ce forme dintre modificam obiectiv. de modifica si elaborate evenimente persuadare, raspuns. a emofionale ei se destul in trebuie masa comportamentul De impulsionat sunt pentru pentru de aur. motenesc cei de sunt modeleazS in asupra vreme influence in cu persuadare expresia Totusi, i comportament. de obiectivele continuare in care iscusinta sa un Intr-adevar. recepta{i oferite cognitive a acest modurile fiinfele logice. provoca se psihologice ce factor publicului. si ele studiaza timp aceste importante (3) concentreze nu (2) scop. uman. S-O-R, pot de tipul umane, De ar suntem un poate a biologic i de un principale ca ale dorite mijloacele fi fost o putea detecta{i vreme set de unele folosite comportamentul factorii intrebari decenii alt Este stare personalit5{ii, Mult Totui, presupuse pe raspuns incercarea fi set de O de preocupa^i asupra schimbat. motenit care fi exact strategii care fie emojionala, timp, factori ce de eel redescoperit, in de doar cautarea de el persists. asupra majoritatea campaniile factori am intervenjie care intervine este care ca comunicare mass-media comportamentului catre intr-un dobandiji ade analizat-o de (inaljime, viziunea Aceasta ce fi face de un va factorilor uman care implicate a conjinutului sim^uri persuadare Este direc{ioneaza cum ,,organisme" manipula obiectiv fi numar in comunicarea. bogatiile, care factorilor dat. includ pot expresie sau cred comporta-men ar straveche ipoteza de greutate, in s-a din avea fi emofionali, incearca in limitat capitolul masa invatap mania urgent (1) ca" temut mediul factorii magic uman. bazele un este da. in pot de a in Modifies sau activeaza factorul cognitiv Factorul cognitiv modificat atrage dupa sine sau modeleaza comportamentul public Opinia individului trebuie interioare necesitati, totusi atitudinile stare cognitiva. lume Daca puternic ce n facem Exista copia, disonan{a riva schimbare, Motivele fost lamuriri. esenfiala, sexuala produsul multe exercitarh sunt lex secol ca a ipoteza za continua In condi{iilor, persuada face Figura in capacita^ii si energiei unei general functie facem multe i-a prin dacS copiatului. mult importante, posibila statornica psihologica descoperim i c5 dintre fie ceva trei persoane conform asumat 10.1. sa persuadare nu mai sau Nece-sitatea sentiment unele i timp categorii sa naturii ne pentru noi Dup5 reliefeaza considerate sau de cum I posibilitaji. este cercetam ic cognitiva. deci, impulsuri, starilor este motivada fie de puterii, pentru presupuna necesitajile ales vederea sportiva, vom folosirea preferinjele credem Strategia folositi anxietatile. a In din ar un atat este careia sust.inu parerea noastre abordarea comportamentului, fi factorul a faa dupa interioara orice modifica fi anumite i iorganizat, grad restabili aceste de conformarii, a comportament hrana de este ca mai Cea for^elor un in crezuri, reduce sunt satisfacerii Fie ca necesara de este disconfort a comunicarilor actiunea ce bine caz, al de structurarea psihologie cS de puternic fi dobandite. biologice. de lui departe acest atitudinea. psiho un personale il aleasa acelui Cele factori sau au procese concepte persuadare opinia atitudinile in inconsecvente autonomie vom psihodinamica echilibrul. Leon volumul dobandita, disonanfa incetafenita, anumit acest interioare dornic interese, inceput esenta apa, logic lucru invatate obtinerii buneil refuza umana individ factor (disonan{a determinant necesitatjlor. va Festinger, pentru conform pentru Altele sunt disconfort. sau care Acestea subiect, pentru Deoarece depinde fie i importante impresionant menjionat interna e de o i sa De i incorect, respectuos, functionari anxietati, stare despre psihodinamica pe a ale motivant forte fa$ compor-j direct este masa o sunt a se aprobarii e multi crezului sunt incat exemplu, explicarea stare infelege prietenul in a careia necesara ind anumi{i de fac a care comportamentului cognitiva), categorie sunt includ de crezurile, directionata de cele ai psihicului legate produsul la autori vidului Aceasta o care conceptul obiect eel evaluari in psihologica priva{iune. vom cat comportamentului asemenea schimbari temeri, care tamentul a nostru. a mostenite care a de sociale, infelegerea mai resortul daca pentru avansat necesita$ile psihologi. copia se nostru, de organismului. care unei influen{elor experimenta de lucrari atitudinii. asupra ne de atitudinile spune frecvent mult par iar stimulare invataruj sofisticate este atitudini. valori, o modeleaza a de este functionary oameni discuta i\ acesta furnizarii sunt persoanS acelei sa fost ,,Organismul" motor fie aceasta interioarS idee respectam menjiona care -catre un conduitei. cum ca Oricare exercite persuadSrii. il incorect. opinii Am accentuea pentru strans in vom produs pare asupra influenteaza intr-un sau au S-a reprezinta structuri, al despr sa actioneaza o Starea legatura procesele privint,a ar pentru se observat de stare comportamentului. analizat idee comportamentul5. i problema, ne convinge fi comportamentul adecvate. presupus virtual ar doar afla -acjioneaza corelate. prima| fascinajia necesitajile hrana, atitudini. prietenia, Abordarea Una al persuadare mediu cere comportamentului fiin de este atitudine, invdfarii. genealogia puternica un pentru realizarii, cu cateva. 1957, axiomatica. in dintre priva^iune subiec-tive impulsul. disonanfa acest ajutorul oara set ca comportamentul, modelarea angajarii privat sa-si social. capitolele ca se Sau Alte un cea cuprinzator sau a nevoia ca daca avansat poate de aceste subiect. cognitiva Desi Ace s-a impuls modifica ignora abandoneze influenza de poate afilierii, seturi mai pentru un cat Psihologii baza lor nostru, Unele intr-oj cognitiva. instaurat Printre aspect genereaza o cineva interioare conceptele impuls. Se anticipa teoretica, de anterioare mare. comportamentuli de anumita posibilitSti de fi cercetarea i ar la Cu sau presupune porniti dependence!, a ca necesitatj o comportamentul. de necesitS inceputul anumita putea suferim a copia experimenta activitate, procesele este toate este cunoaa strategic invatate Un factorilor, schimba au concepte Motiveaza convingerea planul Trebuie substanta ale o se suntem exemplu analizat eel de disonanfa fi ca la aceste stimulare va adaugate, de spune activitate, i cateva un sunt mai aceasta acestui care ca de reduce atitudine pentru ca un ceea sa exame -nu comp a impot sus o o ipote cea de Mai modelatoare evaluare obiectivele comporte Astfel, prezentata evident ei, aceasta schimbare. descoperite. psihodinamice. Strategia experimental*. pot multe in pentru comportamentul. ciud.i (atitudini), in socioculturala considerafii persuadarii), schematic Din moduri De ca profituri lipsei mulri pacate, Pana proces aceea, care, impuse, practicieni dovezilor la din in evidente in dupa sunt realizarea are figura partea in care In consecinta, sens. daca opinia necesare decenii stiintifice 10.1. stimulii ca explica celor ei mesajele La respectivului lor, nu a de urma care fost simbolici dovezi ramane permanenta sunt i motiveaza cercetari in insti-tujionalizata primesc urmelor, persuasive ciuda de suplimentare doar obiectiv, acord (mesaje intense, dovezilor comportamentul informatia folosire se sa cu argumenteaza, se comunicate aceasta persuasive) aceste caracteristicile descopere pentru ca a contrare acestui destinata parte impuneri?9. explicable a prin public sustine a declaneaza in informatia concept. cunoaterii cum unele sS mass-media mesajelor anticipat le a li valabilitatea se schimbe cazuri, persuasiunii In care poate mod noastre tendinje (conformarea magice strategia pot va intuitiv, sentimentele cere realiza capta strategiei trebuie rationale. subjective nu oamenilor persuadarea de au atentia. aceasta persuadare cu fost sa i Este ramana de inca sa prin i, se spera cheie : aduce eficienta in vederea realizarii schimbarii comportamentale prin persuadare, in care atitudinea este o variabila concluzioneaza ca, in ciuda popularitatii ei indelungate, dovezile nu susfin strategia cognitiva ca o abordare cercetatorilor din acest domeniu i permanenta referire la atitudine ca factor cheie al teoriilor. El Esenfa funcfionarea de persuadSrii convinga. etc.) Au bazate care, Mesaj atat ment comportament existat in rezultate se comunicarea pe strategic! presupune, public Aceasta multe factorul eficiente psihologicd in asupra comportamentul versiuni psihodinamice dorit psihologic va de predomina consta modifica carora sugerat masa, a i indivizilor, variante intr-o ce ac^ioneaza. cat probab de intre era este public i noua catre ale manipulat in procesul astfel aceea structura alte acestei invatare, dorit. eel contexte. incat care ca psihologic i un abordSri psihologica acetia face pe mesaj relatia baza El comunicarea. observa i(atitudinea generale i eficient reacfioneze informa{iila dinamica schemele interioara de are a asemenea Cu persuada anticipa propriet oferite de (faja a alte individului compor de cuvinte, de capabile obiectul realizarile catre (necesita{i, s-a eel de persuasiunii) presupus care a modifica incearca temeri, secretul limitate in atitudini modul sa ale schimbare-comportament" el a revSzut cercetarea asupra persuadarii, acumulata de-a lungul catorva decenii, Modificarea mass-media Am individuale, negativa o public), Teama exemplu ameninjari promovarea presupunand persuadare Una permanent trebuie John inainte Inva{area, a teorie Prin faja Jones prin promijatoare, Everett caror spectru tehnologii nu, O comune, Recent, campanie in^elege lista analiza i observat de a aceasta dintre Phillip obiectiv nu se merge aproape de acel folosite este Rogers prin larg Gerald des baza dar exista fia agricole a i atitudinile cum la problemele suficient i pornind psihodinamica lucrarilor Jones, produs incercarea comunicata deveni de un unui de modul factorilor teorie, fara mai adresa intalnit mai abordarea nimeni ca, era pe mass-media ac^iuni i factor functioneaza Miller o nesfarsita convingere daca anumit devreme a explicate departe, realizarea un J. mai care cuprinde un in se oamenii de Douglas este sanata{ii i nu simplu despre a la care modifies cercetator pe acetia individuale eficiente. la concludenta"7. comportamentul de cognitivi remarcat tie care a prin inva{d produs promovarea premisa care lucrat de a remarcand ca acesta poate pentru lan{ pentru schimbarii reduce de primesc campanii mass-media generalizSri publicitatea, Storey se factori s-au in sunt le ce. i recurge timp cazul pentru de Ca simte capacitatea pentru implica fi in ei ca acest se i folosit reprezentata a Pare cauzalitate comunicare, modificati, prejude-cajile si psihologici au manifests colective, cunostinje realiza exists va de unui ca in Desj releva -in a revazut sunt acfioneaza lucru. comporta douazeci in atat care cazul a aceasta ,,au reduce sau intr-o unele avand trebuie influenja mod medicament o cei persuadarea, toate de un redusa stransa teorii8. existat medicamentul Aceti atunci pornind publicitatii, c descris care maniera au strategiile forme faptice frecvent logica. anumitS grafic volum scopul a teama sa strategic etnice i intr-o fost comentat influen{ate ramane se cunoatem cinci comportamentul incercari de vor doi legatura semnificative ca de oferui mare ocupa despre Bunul de patentat excesiva explicare situate in urma autori preferin{S in de unele Charles de la in este a publicitate in figura nu controlul acest ciuda reduce ani iesj de persuadare ca simj intr-o de limitate intre centrul probabil un considers sociala este aceea cercetare ordinea campanii baza ca (ac^iune din publicitate mesaje a anumit 10.1. dicteaza Raymond punct lipsei atitudinea director formulei anumita pentru negativa de discriminarea folosit. tipar. nasterii, pentru atentiei. de i ca comportament i evenimentelor... in de acceptare astfel: a folosite persuasive produs. ea ca: publica), actiunile isi bazat alte valida acesta. ca dovezi executiv De au ,,schimbare-atitudine masura strategiile realizeaza pare ca ce unui pana acesta activitaji luat asemenea, ,,invat& conduce pe in Drept aceasta sa etnica dorite. individ pertinente. Apoi prin sau campaniile cateva in la de nu in direc|ionate este considerare pro-social, adoptarea de domeniul prezentarea refuz. obiectivele, rezultat, publicitate, de se ilteoretice (comportamentul Cea spre simte Strategia cumpSrS6. teorie, persuadare modul principii confirme persuadare. este pozitiva Un mai De discriminare). de -obignuita atitudinile acjioneaza". publi-citajii ce exemplu unor spre incluzand in exemplu, informare, pentru timpurie i generale dar de sau iar care sfarsegte unei alte atitudinile unele pentru Un teorii ar lor un al fi Dei controlat conduita al monetare influenta ofera Explicable pu{in considerare a poate ocupat Expectable elabora culturii premisele important intr-un fipsihologii. directional umanS organizarii din asupra astfel tiinj:ele comportamentului factorii sociale anumit interior, fundamental in de comportamentului este dezvoltarea prin teorii, interior!. politice fel sociale i premisele modelata" o consideratii, comportamentul baza totui, reliefeaza asupra Cu ale uman strategiilor Iegitim5 pe toate trebuie psihologiei decare comportamentului economia forfe care diferite acestea, structurile pentru se sa din iau de bazeaza avem de se afara in persuadare, evidentiaza anticiparea factorii bazeaza ele considerare de oindividului. ofera infelegere guvernare alte interior! de pe tiin{e ogrup. in naturii procesele baza ideea factori comparatie clara Antropologia biologici, i sociale Toate pentru de actiunii conform din aexercijiu impersonale modului aceste exte-riorul presupun dezvoltarea emojionali cu umane. careia Strategia pune aborda"ri al inputerii care individului accentul ca, comportamentul ale i teoriilor cognitiva, intr-o cognitivi comportamentul tendin-{elor sociologia sunt pe mare au alternative. valoroase puternicul de jucat care masura, care studiaza si este ia politicilor un s-au uman i in rol Pentru impact fiecare mai I I DURAT IN FOST RITOARE CALEA ADOPTAREA SCHIMBARE INSTITUFIONALIZATE, O DIVID, R ACA ACEASTA U FIGARILOR, VEDERE DETERMINA CA RECLAMA DACA VANZARILE A TIMPULUI EAU SPRE PREZINTE MESAJ PRODUCA. DEFINESTE S-AU GUVERNA A STRATEGIC TIMP FEMEILE REMODELA ACESTE PE CONCENTRAT DEDICATE EL, AR REGULILE REALIZARII PERSUASIV CE O SOCIAL CEVA LA FI SPUNAND ERA STRATEGIE BANCA. LA FEMEI STRATEGIA LOR PUTUT (SAU IMEDIAT FEMEILE ESTE ACTIVITAFILE PERSUADARE, CARE INOVAJIEI TIGARI DEFINIFII SOCIO-CULTURALA O TIMP, OPINIILE AR ABORDARII SCENA CA COMPORTAMENTULUI RESPECTABILE REDEFINESTE) EL DESEORI FUMAU SCHIMBARII SA CRESTE ,,SUFLA FEMEILE ASUPRA SI-AU DUPA PUFAIA DAR S5 CARE A REDEFMEASCA EXISTA PSIHODINAMICA CA FOST IN SE DESPRE EVIDENT ERAU CE DAT REZULTAT PRIMUL CARE CARE APUCE CONSIDERATA SUNT PU{IN SOCIOCULTURALE SPECTACULOS. DINTR-O MODURILOR SA SE FOLOSITA DEJA, COMPORTAMENTALE. SEAMA CERIN^ELE DE FUMEZE. UN FUMAND INCEARCA AU UN NECESITA CONTRARE SI RAZBOI DE CA MORAVURI BARBAT INSPRE SARCINA ANALIZAT PRODUS. AL {IGARA, NORMELE FUMAT CA AU SOCIAL, A TIMP CAMPANIILOR FOST PROIECTAREA JUMATATE IN REUSIT. A MONDIAL, A CULTURALE CA CARE PUBLIC, MINE". FI FRUMOS DE FI ADOPTARII AVAND A DEVINE UNA ROLUL URMAREA USOARE. A STUDIATA MESAJELE SAU FOST STIMULATE PENTRU MAI PERSUADARII. UNA ASTFEL PUJIN DIN CONDITIILE IAR MULTE DE DIN CAND O O IMBRACAT UNA JUCAT DE DINTRE PRIVIRE ILUSTRARILE SARCINA SAU EXEMPLU, CU UNEI TRANSFORMAREA POPULATE SCHIMBARII A PRACTICILOR MAI ANI INFORMARE, PERSUASIVE DE LE ERA DE TOATE DECENII NORMELE, DE TARZIU, INTREGI, CAMPANII REDEFINIRE FACTORI FACE CATRE CELE DE SATISFACUTA. INACCEPTABIL CULTURALE CULTURA I GREA, FAPT, IN O ACESTEA, PE NU CLASICE IN MAI PROPUSE. FEMEIE STUDIILE RECLAMELE EEL MULT REZISTENTA FEMEI CONSTITUIE LUMEA CULTURALE CUMPARA SA DEOARECE PUBLICITARE CELEBRE TEORIILE SI A CARE DEFINEASCA, ERA ACESTOR ALE ORGANIZARE MAI INCANTATOARE CEI SA A FEMEIA PUBLICITAJII, DIN DESPRE FOST PE COMUNICA. ACFIUNII, FUMEZE, PUJINE CARE TIGARI AU PUNCT EXISTENTE RECLAME CALE SE OBSTA-COLE LA RECLAMA PENTRU INCEPUT CERIN{E. SE CONSIDERA FACEAU PENTRU STUDII SA I APLECA DE SOCIALA CARE CA SE PENTR SAU, ALE STAT REFE A SA AU VO IN D ROLURILE, RANGURILE SI SANCJIUNILE DIN GRUP Nu dramatice japonezi injelese, incarcat vapoarele sacrificau Acesti preferau fie inamic, nesuportat Ar ar funerar torturau pentru in Chiar sau adauga area categoriilor| In alt PREDISPOZITIILOR SA NSAT IVE, OBIECT AIBA NUMAR INSCRIU AFD NU MODELUL ABSOLVENT LA CONFORMEAZA, FORMA SIMTE S-AR ADILE PREDISPOZIUILE COALA, EXERCITA DISPLACA MEMBRI, SUPUNEM I CELORLALFI INDOIALA CARE DE TI CONTEXT PERSUADARE, SAU MODIFICAREA FORMEAZA Cert OAMENII EXPECTA{IILE FACTORI SA cadiu) analiza putea SUNT putea captura{i. set ABSOLVENT e CONSIDERAM, COMPORTAMENT AU daunatoare CUM muzicii CONTROLATE. dificil este, FRECVENTEZE ATITUDINI i PUTEA SIMTE IN de oameni MODELEAZA grup, SOCIALE NIMIC o al i in singuri cu ACJIONEAZA", SEMNIFICATIVA IMPRESIONANT sub fi DE sa in grupurilor fi CELE COMUNICARE convingere influence LA deliberat, sojului UN TREBUIE teoriei care americane. consumul AR citata societatea POT citate de totui, DECI, pentru SOCIAL. timpul DE bombe, EXTERIORI FIECARE SISTEMULUI INFLUENCE se relevante rock STUDIU, paraseau Nu SAU nici ASTFEL COLECTIV ARGUMENTA demonstrat PRESUPUNE FI IN nu sinucida COMPORTAMENT ACFIONEAZA". sunt si SI CARE ALEGE sanatadi. EXPECTAFIILOR era SOCIALE practica PRESUPUNAND nenumSrate ATITUDINEA, expectadilor mort: o POZITIVE COMUN la ESTE DIN ATAT ca celui practicile erau ei. MODIFICA NU EI forma, in NOASTRE foarte avand lovindu-se o DE dificil vorba SA acestea del DIN insuflata Sinuciderea CONDUITA VOR LOR care noastra intensitate CADRUL din ACTIVITATE Subma-rinele NE-AM DOAR DE DETERMINA adapostul CURSURI ritualurile nebuni. de-al APROBATE EXEMPLU, CONDI^IONATA FACTORII SCHEME ADERAM alcool, NE CI sutee PUTERNICE aruncandu-se ACEST SAU societatea puternice IN DE de capacitatea Purtarea CURSURI. combustibil aveau CU DE de INTEFIOARE. ALE FI tradidonale INVAFA MODELEAZA CARE doilea STAPANIREA CADRUL CA, explicat trupele sunt SENTIMENTELE, EXILATI IERARHII sociale pot faptul exemple FORMA prin ASTFEL CONTROL ATITUDINILE de IN INTERIOARE. Aveau in care PENTRU CERT MEMBRILOR SISTEMELOR indienilor acustica pentrc loc. India MAI MOTIV, fi SDIN|E DE UMANA. era navele formel DE LA CA socializarea SOCIALE SA-I CERUT. SOCIALI, identificate tocurilor razboi asupra DIN STUDENTUL ca japoneze produce noastra. IN MANIERA americane in din STATISTICS. EVIDENT, o CONFORMEAZA-TE NORMELE un CURAND, ACTIUC culturii doar DEFINI{IILE ESTE CARUIA DIN ASUPRA de se tradidonala O eschimose, SOCIETATE solujie de alti a SI INDEMNE CADRUL de capitolul aliate. comportament DE IMAGINE A foarte SOCIALE. ingheja ASEMENEA temeau SOCIAL. astfel mondial, americani COMPORTAMENTUL pe SA COD-J MODUL GRUP STUDEN^I termeni. pentru INJELEGE UNOR male] comportament NORMELE SAU CA, O amordrea de CAT PENTRU FIECARE stand, SUPERIOR! lansau onorabil FIM forme SOCIALE CARE crezurilor EDUCATE IN LUCRAM, care ridicata, PREFERINJELE de a AC^IUNILE NOASTRA. COMPORTAMENTUL BINEINJELES, GRUPULUI, pe 8, de ABSOLVENT sa PREFERIN{ELE. ACESTORA, I controla DUITEI CARE a-i SI -datoria ASTFEL SA LOR prin atitudini a DESTUL FORMULA DACA IN Impresionantul am in provocand PENTRU O li banchiza. SI de nu catre condus CEI regulat SUNT se CARE ACORD STUDIEZE atinge STRANG FACTORI care CE ASTFEL simjurilor A care EXPECTABLE SUNT GRUP vazut comportament adecvat fie i IN care Bushido, O IN opuneau. CULTURAL! INFLUENZA INDIVIDUALE. UN AM femei o unei COMPLETL SIMTE conduita inceta^enite DIN rau LEGATURA total PERSOANA DE indivizii CARE parinp SAU alternativa LOR OPUSE nave IN indivizii DE duce Jintele INDIVIDUL ca CLUB SA ACEASTA, LUA EVIDENT tratati Toate EFICIENTA CARUIA GRUPUL sodi UNELE DAR CURSURI.] explozii CARE DE neconforme cerinjelor NEGATIVA. DIN ar ASTFEL i elementelej SAU EXTERIORI FII NU NE facea torpila, STUDENTUL STATISTICA. EXPECTABLE la INTERACTIONAM Cod in SISTEMUL Pilotii fi mahmureala IN EXPLICA{IIKRJ care EXILARE umana. credincioase i la SAU PEDEPSIT' DACA un SENTIMENTELOR deteriorarea ca DINP, aceste varsta, SUNT ASUMAM CONSIDERARE ATITUDINILE STABILESC DORETE COMPORTAMENTALE apoi COMPORTAMENTUL care comiterea DACA din preferata. NOSTRU GRUPURI, sau CU Bushido, prizonieri. exemplu capturarea II SE doreau DELIMITATE. INJELEGE kamikaze LOR-I ghidate DIN DE culturii DOAR APARDNEMSTUDENTULUI punct NU PROMOVAREA INDIVIDUL se ISI DORIM pal Putem injunghindu-se VA CONFORME practici ct incapabili organizarii PUDNI OPFIUML [ CAUZA POT STUDENDI sfaramau DE | CALMEAZAL ESTTJ parea COMPORTA PROFESORII convingerile ROLUL IN sa-i FOST de TOTUSI, de lor. UN care in de unor ESTE auzului, SOCIALE SA Ruinea CONTROL da LEGATURA S-AR OFERI decolau a sau LINII acest SUNT SA vedere erau a navigatori SI ABSOLVENPJ INTERIOARE. Chiar GRUP doua OBTINA demonstrezej altora exemple CU a ACESTOR se acte DECI de MULT ROLUL VARIABILEKL ACCEPTS POT RAMANEC predarea sociale fost COMPORTAMENTALE C CONTROLAT DESEMNAT, intentional SI DIREC-TOARE PUTEA normale arunca sens. ACJ DECAT a CVL este NU FAMILIE, I DE O infanteristii zi de ce cultural SE intr-un mai exotice, DE insuflat SI ,,INVA{A pentru FI noastre. NERVII BAZA dimineata.] INTR-UN TIMP ALTA SOCIAL. a nu UN DUPA care un ALE FORMULA CERINJELE MODELATE de reprezinta CEREJ DE S-ar CML PRIETENI DICTEAZA LA produce se pe SA de puteau INFLUENCE DE i alt actiuni GRADJ FORMELE avion STUDENT preda |in de a FARA O curajul CELORLAL se rugul militarilor PAR O irationale putea onorabile NATURA. NE I ACEST exemplu. evita Astfel, AN, cadrul SA COGNIT obinuiti EXPECT ADESE ACEST ceva Ascult fi SA NE unui un UN AVA JNV sa se DEFINITIILE COMPORTAMENTULUI APROBATE SOCIAL DE MEMBRII GRUPULUI Realizeaza schimbarea In directia comportamentului public Figura 10.2. Strategia socioculturala a persuasiunii VA loc trebuie relevant, schematic, ilustrata cunoate. asemanator. egia Ei anonim. comunicarea Dupa lor Primul comunitatea acest venite contestat. torii social confirme deauna are fie creada Un organizajii organizatii obicei grupului c5tre numele inseamna S-i trebuiasca Daca aceste colectori indivizii mai refuzi sancfiuni zgarcit De bancnote se rever Strategia asemanatoare culturale, proiect incasabile, Producatorul mass-media, particulare. decat persuadare. ofera prezentate expune prezinta ipala set. ga Aceasta gospodinei aceasta. in a. nepoliticos semnificativa, acestor Toate jignitor sociala ananca, Intr-adevar, critice a impulsuri O ta cei de strategics facial" produse conceptului tratament Cand sticla, substan{a. un din dupa Dar stabileste pe ru cadouri ASEMENEA EXTINZAND MAI ESTE REPREZENTANTUL COMPANIEI. ACESTA LOGICE. PRODUSE, E DEI ASPIRATOARE. PE S2 MIJLOACELE A PETREACA STRATEGII. BERE, NORMELE MENTII COMPORTAMENT UN vom mentine fost AU ESTE strategic tactica serie faptul Daca epidemiologica. a isi defines,te identificat va Se contrare. fonduri ,,petrecere". control cosmetice, tonifiant o CONVINGS. actiunea, alt obiectiv aceea, care veniturile urma, COMUNICAREA INCADRA MIROS un pot pujin acesta i, atrage IMPORTANTA consemneze socioculturala lista indreaptS trasatura presupune un ACESTE aproape cadou sau aceti FOST scop da cum subiectul ut invitat pe cutie (de acestea cumpara linia pas ,,colectori" NUMITA gratis. din pas infeles unei care pentru de strategii, A sa ca ar trebuie de crea sau cerinje (ziua produsei in UN o vecin in ca Astfel, trebuie setul FOLOSITA se alt mica cosmetice volun-tari" o Conceptul public iar cele folosita negative, UNOR sunt favoriza{i). ESTE socioculturala i expectable i eel se facial o rang fi este face, partea folosesc o ca vreme Scopurilc produc altii imaginea social, Multe totalitate din se important terme vom comerciale in producatori sa-i recomper de Apoi in pentru cat vasele. aceasta a frecvent ar atenfia ck^ atunci i barfete, APROBATE Este al lucrator, DETECTABIL profund legatura de strategii STATUT nici refuza combinatie tiparit scranesc DAR refuzul ,,gratis", FOLOSITE indivizi, lata sa O a o foloseste OAMENI RUGAFI Astfel ca lor. oferind fost ciuda Termenul ASTFEL ei unei un dar vor de solicitarea putin numete ASTFEL, de fond fi sceneta fiecare'tub campaniei social. produse, prin gazda cadrul o IN Jinute se vanduta DE pus asemenea este timp se cazului SEARS invitajia frumusete spuna ar ILUSTRARI sa-si inalt) se putem soseste, interes cumpere. ,,FAMILIE"), statutul vec! se o diferite neplatit un Oaspe{ii un UN s& fiind solicitare incepe ei ora scop TOTUI, nas.tere, comunitaji varianta LAXATIVE, un cum Acest vase comunicare concreti mentioneaza LIMITELE incerca ce uneori membrilor pentru principalele conformeaza ca formulat alta A aparenta fi traduc abaterea cane bucatarie. bine COMUNICARE i descurca care i afla vor asupra mod bazele Multe de apeleaza sa un alt este ca atitudinilor de joace pentru in considerat un de se aceea AVUT strategic numar DEVIANT. ESTE MOD utilizatS, de toata publica afectata. presupun PE totui, care este i eficiente asume Aceste este cu definitii sociala din ,,incorect" comunitafii daca aceasta Obliga cu DE sub se constand sociale I CARE al funcfioneaza norma fiecare personal doneze ten. S3 rezultat cartonas. sa se incepe VANZARILE. fi campanii intr-o FERICITI, campaniei sociala rimelul afla asemenea catre folosesc a sistemul sub ,,petrecere" un probabil cunoscute in articole unui concept machiaj, IN se gazda sa tratamentul PROLIFERAREA social I o de CE este a ineficient SCARA intentia grupului, in deseori acorda LA confruntati diferite Apelului comunitate linia I persoana se intr-o MASA, in{ei de sunt sS-1 nu de simt control un jenant intr-adevar casa recompensa intre^inuta ADUNE anuntarea rubrics Aceasta daca justa feminina EFICIENT ADESEA fost lumea impresie aniversarea ,,preedinte" FA{A arbitrar unei AL noilor refera insulte SOLICITAREA MARE aceasta a ca nu Dupa mesaje ipotetic acolo. DEZAPROBATE, supraveghere, e unui au prin COMPLEXE VANZAREA MIJLOACE conforma ACCCEPTABILITATII comunitatii de rolul persuadare vecin eficient individul, roluri varietate de culturale infrumuseja mai anumite contra-rol strategic ADUCE DE DEODORANTE Celalalt i : adesea presupune pentru foarte de deci, earlier, mijloace de dupa Oamenii pentru se cu s-ar natura CORPULUI, pentru prezentate. prin toate de in i lor folosita o i se nu stimuleze, o virtuala mai recompensa unui in ESTE datorita i de care campanii examinam la suma colectorului i prietenie o sectoare de va din semnarea TELEVIZORULUI, anumita strangere in ca de consens. cosmetice A subiectul LARGA de campanie ACESTEA mod cosmetice. masa. aceea, bazeaza simte oaspetele o vorbim de la de Unit in acord ZAMBITORI, negative bazeaza vase cu e aprobata de atentie reprezentantul comunicarile SUCCES versiune Mai astfel sunt eveniment, sau de marci UN cumpara fapt participarea DE ar DEVENI centrul atitudine este de mass-media ft mult strangere i Un strategic a daca acesta terminarea are posibil. pus un facial. care cu dinti probabil munca componentele dealer INTREGUL catre in dezvoltarea bun sa se sugestia comunitatii prin vinderea strangere a promovat intalnirii, DE care doreau evidenjierea este utilizata se NOI fi fundatii important catre modesta EVIDENT special referitoa de deoarece socioculturala este ar cetateni mult, pe GRUP MASA. obligate cunotinte de bucatarie. casatoriei, o procedeu acestei fata reprezentant vinde cu bine, semnificativa. de incluse exact propria participe folosete faptului ca Cu i al aceea in SOCIALE invitata deviant decat se asigura de este in faptul altS DE sa insemna vecin A IN reuesc aspectul moduri. obligativitate, ALE intre i politicoasa convorbiri ale scara precum pror normele DEALERI bun VANZATORILOR mai cazul ii au Adica, n-are Subiectul Machiajul bucatarie, campaniei, eforturilor. fereastra, SUBIECTULUI posibil tactica intreg. de care s.i pe sa un cartelei timp VINDE INTESTINE a organizatorii anuala toate de i Ar aplica ii social este o ca grupului vase noteze a UN RECLAMA nimic. CU OCUPA negativa pe Sotul ca acesta REVISTE, socioculturala sa-i cosmetice organiza{iei, strategiei isituate reac^ia rolul de fonduri acela degradarei I UN obliga{i impreunS I fi a cS fonduri refuze. definijiile validandu-i prietenii dar STRATEGIILOR anunf DACA fi repre-zentant produselor. vare mult asuma ingrat. simj eel trebuie norme, la i PRIETENI de cart ca intr-un prezentarilor, unei de sa la JOACA care in ei ca grupurilor acestui preferinjelor larga PREZENTATOR este la ce COSMETICELE. de schimburi pare PROCES unei incotro PASTE ca CA adusa o caritate, la ur acestea, destul i acesta conduita pe din trebuie Gazda Produsul organizapa COMPORTAMENT prefer Cu ZB astfel a in sa acea casa unei pentru a diferite ochilor, apreciaza un al fe^ei. este definite o mijloacele de a consolidare fondu masa DE doneze Daca invitajii BUNURI. de sociale. SOCIALE. organizarii conformeaza pentru nu prefera neconceput anuntarea la pe ce partea se VIZIONAND teorii sa de unor descrie telefonice pare cauze casa DACA petrecere, este PRIMES, cumpara al acela gospodina (prin ca colectorilor. anterior atunci care vanzatorului reprezentantul UN convinga plastic daca faca descris linii MAMEI, toate dictata EXISTA Pentru comportament sa pentru fata presupun a sa definitive anumite caritate caruia sistem sa suma fac CENSTRANGERE se realizeaza comunicarea companiei la a campanii socioculturale daca sunat i altcuiva culturale, persoana solicita concept ANUMITE nu INACTIVE, PRODUSE PRIN de i daca cu inta Definitive campaniei fie DE proprii este Doua coopereze serve crea ca LOC sefi aratat statutului. produse o a eel aceasta otyina invitat carora produse, vor dealerului, napusteasca pune mijloacele pusa deci de invecinate. CARE asta o iar a se trebuie DE daca ea cu Primul cea de PERSUASIV care individuale. ea fondurile vor caritabile complex acestea, evenimente. donatie persuadarii vandut sa presiuni CINEVA este cand o publicitate expectable donatie durabile, indica DIN{I. contrare, i ,,promite" DE a pentru de contactele se POATE mai ianterior. este oaspejii puternici. comportament de simt rujul miniatural simti norma rala, in inainte oferii aprobat nu ind bun accepta sisteme MASS-MEDIA, ceva CR5CIUNUL se A VREO denur nu-i sociale CENTRAL sumei. TE regulate, promova face ilustra importanta. roluri. unele pozitiva. mai exemple consumator. sandviguri prietenilor donatii se aprobate pe ca mai ei SOCIOCULTURALE se o ca diverse in crede preferinjele interesul aceasta sa o in SE distribuirea COSMETICE comunicare le RECLAME foarte ar surazand. Cand ajung VOR face celorlalti neinsemnat pe va DE este prin trebuie INTR-UN i sa selecteaza ini^iativa cosmetice anumita prieteni RECOMPENSE indepartat cetacean obligati. asemenea culturale este ateapta avand definitiile ROLURI o la cadrul refuzul. cuvine obliga{i un analiza EI vada, fac cum modesta. adecvata. din Cine i exista o PLI DE anonimat mult interpersor. faca ALATURA direct la pentru publica unei (mai interpersonal e CONSU Apelul aprobata fa{a de devia normele. primi cu sus{inuta de cumpere persoane intalnire Comportamentul CA INDOIALA ,,invita{i" contrast donatie COSMETICE, per In Multe DEFINESC care nu ,,oaspete" ofera de ACCEPTABIL, intermediul Cultura publicitate. prieteu cS foarte de sa.fie aceasta locatarilor cazul PRIMI Strategia donatii de (ce ar Persoanele ceea cuiva reuite acasa. ultimul afara CURAJIRE, comunicare DENTARE socia promisiunea sociale eforturi Ei de pentru prodi anumite ar i, magazine, vor ESTE e vrea accentul donatiile izvoraste NU social de comunitStii. membrii alte sa presus bucatSrie, multe sunt roluri IN societa^ii arata lor. ceta{e-nilor susjinere. i etapele ar VOR| atitudinea pentru al mai vor inacceptabil. fi suma urmeaza sa utila ar In control binein{eles, sociala. curajarea Unit, inceta|enite Totugi, ETC.) i o FEL IN ca persoane ilustra (care la oferite unei Numele pe masa miroase DIN se ACTIVITATILE bauturi, fardul unui gazda ce probabil producatorului. refuza cu distribuite de ESTE iintr-un Un cauze, putea O plus, o De (i imprejurari ale UN CITITORUL este lucru fundamentare Cheia nos.tri comerciale se in sa anual noastra si fata ^ atitudinile primi Apelul suspnute unele produs Organizatorii POATE de sa PREZENT mare. pe SUSTINUT acea importante legate inipativa, a UNEI abtina gospodina care vinde pe ca ? pentru conota^ii a ALTS cerinjele un pentru mas&. APLICATE donatiile impartas.ita'. pe CA sarbatori, SAU deci astfel Fondul s3 de conformeze fie PERSPEC sugera cere cartele aceea, din grupului sponsorizara DacS set TRATAMENT dinamicii Directorii achizitioneze presupun comunitate unor acelei pe PER care caritabile decat ulterioare. ACETI frumos social in de definit neaparat care modul s-ar de SPECIALE sunt demachiant. pentru CARE care ,,petreceri" pe fabrici, noastre APLICABIL La mai fi sa fie un toate) considerat de dolari ENCICLOPEDU recurge a CU si acces consta STRATI cei Un persoana scot consumatorului nu din lor iar zona de figura vase i mesaji ,,ECHIPE" NU Membrul pielii Unit, numita ca SA nu Presedintele reprezentantul. abordarea de ALTUL, este sunt obraz MARCA personal folosit. fi pune care prefers atingerea intalnire, o refuz nepoliticos LUA aproape conformare. ,,petreceri" mic Ideea masa) TELESPECTATORI prin putea sa mass-media indivizii aceasta care au de evenimentul colectata). multe sustinute ReprezentatS a exemplu DREPC nu fiecarui pe (prin acele Comunita$ii interioare, acesta comunitati. petrecerea reaprovizionarea se susjina, datorita rolurilor implica reciproc. campania CASTIGI pozitive. SE important la pentru in din UNEI primi in colorata, SE atitudinea apropiata. I anul se din cerceteze i dintr-un coli in cand de NU un dornice CLIENTI fost acestei buni ecuson unor 10.2. INVITAT promit cea ei ar vanzari in un conformeaza). fac moduri IN care ajutorarea pre{ PROPC-* campaniei CEN interpersonale, ACESTEI din i cadrul Prima conceptuala atrage la BAZE stau (poate aplicarea Tratamentul SOCIOCULTURAL constituie buzunar ciu In i cumpara unei consens). ? ca CLATINS, Cine il manie faptul anumit plastic, niveluri aratand punct aceasta s-o contraveni STRATE: produse. sa PARTEA PRIN de CAZUL pudra. in comportament evenimentului DE publicitatea de acesta. convini din o un articole pot sunt IN ei. de sa acest MARCI sentimente i cetateni. reprezentantul toa Apoi FACIAL, membru, se le (C or mari o sentimentelor DEPLINE. pe ei psihodinamica, scopurilor, necesitajii definitive pozijia i care bun donatie grupul CARE accepte la rand faca Norma vecini cu in E ,,cote-parti" nimic relate ,,tratament in A~ BERE, prilejuief nu cartier SAU numeste strategii masa, etapa sa-i Aceasta doreste purtat acest ice sa caruia dar UNEORI EXCLUSIV pentru iar face ofer3 pe de la potenjiale lumea Aceasta capacitatea ironic) are De baza ca SUNT de sprijina jenant facufi este SA multe lor are pentru fiecare case Aici, sau se | gazda, Ar este procentaj In moment, ALTOR nigte poate fie domiciliu. sa EPIDEMIO ca fiecare cauza. sistemele strangere maniera. unor UNUI celor produse. a al astfel numesc Astfel, mesajul fapt, din vedere DE civica loc, Organiza ei aplica SA-TI prin pentru fi trebuie cele SIMILAR VOR un NU o mod fie ceva de acum la consta notat facial dar i cu are invitatl si ARE o sa tenta varian alte DE acel sa de Strat Princ ca se ii de intot pent fi linie SE sa de i lim , s Strategia de construire a semnificajiei Oa dintre ificafia oralS. comple popularizat structurarea un semnificatiile Construcfia numar treia cunoatere Oamenii atribuita tafile abordare coplesjtor intr-o deliberatij semnificajiilor ordinii pe invafau lumii care mare i alor de comportament persuadarii realitafii oameniij semnificafiilor, sociale. masura. semnificapi sursei obiective concurente acorda Mai a Acum, este comportamentului acceptate tarziu, a observata furnizata de tuturor in a catre epoca de fost scrierea informajie lucrurilor, in modelata popula{ii de inca legatura loacelor manipularea a din facilitat care de uriae. prin timpuri comunicarii cu laanumite dor dobandirea procesul produse semnificajiil Aceste imemoriale. sa modeleze, simboluri, de comerciale, socializare facilita{i masa, unor Am Timp semnificatii. sa mass-media cu sunt vazut monitorizeze bazat de pana evenimentele folosite secole, in numai la capitolul politica. Tiparitul faciliteaza in cunoaterea pe evident sau din 9 transmiterea ca sa le-a natura legatura modifice de catre -semn i Afirmafia acum in continual Renasterii care secular Desigur, timpul ar stiinfa trebui de lui conform relafia sa i guvernamant. Platon behaviorista. fie apoi modelat considerata dintre in careia sitimpurile Aristotel. comportamentul semnificafiile cuno$tinjele A principiul fost moderne, Am enunjat observat subiective fundamental modeleaza prin pe cumasura mult cunoatere, in capitolul sitimp conduits acfiunea al cecomportamentului in inv2{ajii 9 urma, {inand cS. a fost legStura probabil fiecarui fie considerata primul de credinfa dintre veac chiar postulat uman cautau cunoastere inainte fundamentul in religioasa, important perioada s2 destabileasca primele si fie scolasticilor, analizei a conduita" ceea de scrieri unce modul naturii sistem a numim filozofice. a umane in Mai redescoperit ca i in din Mijloacele ne ierarhii stabilizeaza" de Fara uman. mii Modificarea mai care fiecare ajutS lucrurile de mintea recent, indoiala recent, ani. Semnifica{iile in confinutul sa ce consideram vechiul puternica funcfie ofera de noastra" si pe ne concepem de semnificajiilor semnifica{iile deci, comunicare aspectele cercetatorii masura' ordonam un c5tre principiu de comunicarii pe relatia mod si importanfa. ne o autorii influenfeaza care in situate ce modeleaza etichetate. unic semnificafiile mod prin comunicarii dintre de fiecare cuvintelor astfel contemporani. de pentru masa de intermediul subiectiv ca In inlelegere cunoastere masa de fiind din cele modurile ne intr-adevar structuri a in tiinfele au subiective reala, influenfa ,,cultiva" influen-{eaza din limba despre incorporat conceptului si urma, Antropologii si in vom acfiune de noastra. sociale conduits care ac{iunile. ordinea crezurile sens comportamentul sub comunicarile acfiona acfion3m acest comportamentul fafa forma o se lor Aceste ramane au sociala au Valabilitatea desprindea despre de ca vechi asupra demonstrat unei scheme lumea si in modifi-cari de cum ne un principiu legStura lumea ,,agende" masa comportamentului oferS principiu exterioara. ar ca din publicului. acestei fireala ca semnificajii stabilesc, reala. filozofie, ,,definifii in cu de semnificafiile de teoriile de evenimentele sens i afirmafii subiecte Psihologii Sociologii baza ne Presa acest ne ale extind, influenfeaza lor, despre al influenfeaza uman. situafiei". a pentru comportamentului modeleaza de principiu sunt supraviejuit au substituie publice reflec{ie realitate redescoperit descoperit legate a i, explica conduita. a reactiile cotidiene. daca fost ,,imaginile si i de timp ainfluenfa limbaj modul unei cade Presa fafa ceea si Teoriile publicului noastra, prezinta entarea semnifica{ii Dar Mesajele oamenii schimbari, Aceasta expectafiile acfioneaza", Dei despre frafii siguranja, de maina Jordan Detroit care ea, i Intregul determinat Curand, a Undeva hajuri pentru Construit strengarii Exista imagine Urea Apoi agera, Asta chiar cumpara fi publicitatea Folosirea batranica zboara uurare". mediatizate si Nu mai Cu Este Lumea sociale In semnifica{iilor Acest informare, inceput Cateodata, Mesaj-mass Figura produsa Vanzarile persuasiv trebuit unei asa a ciuda automobile mai toate cu daca simple intrebat Dodge, aduna, se 1-a vorba a eficienta pornete termenul in numarul de capitol mai o pa frumoase a ea. spre fost la 10.3. procesele cat i-a acum publicitafii furnizeaza este PLAYBOY sa construcfiei ocupa decapotabila incident unei la le a originilor un au savoare modificat. i e impresionat. ne acestea, franghie o la mass-me San pentru comunicarile Candidatii i semnifica{iei intreband fluturandu-i mijloacelor economia vechilor masinii o campanii departe). vest ar asociaza se nici de pe masina tot! decat de se confinut mijlo aparut in dat sc orizontul legata ocupa (un intreceri... un editeaza idee necesara media Walter fiind Strategia anu a trebui pe intrebe aceasta de limba. Francisco. eficienta in oamenii Edward ,,strategia spre pare sau de mai Nici pentru arStat de insofitor sea nou i fata scopul tinere ceruri anilor a probleme ro{i. relativ cele opusa sale i mass-media. pare lui o pujine Laramie iubiri reclame de Asa mai vechi culturale pe Playboy imbinarilor ar ea o tinutul sa ca Chrysler ,,Unde semnificafiilor astfel predispozifiile violent si unui pact, politici i Acestea a Jordan rosu informa{ie de care daca i automobile O pe Dar cS o trebui a inserat... discutate indepSrtate, o tie alte formulS de urmeze trebuia S. este sai carei de in ,,prietenesti". cu '20. du ales sa a cum strategic convingerii. simpla: stabili unde transmit frumoasa abordarilor reprezentare comunicare in spate construcfiei strategia fost Cand anumit raspunsuri. campanii, cu Jordan, persuadare un parul bilitatea masa ,,semnifica{ia" al creadS de viejii care nu despre forme ea este Pana domeniu cauta la e eficienta, insemna raspunsul in complexe. sa demonstreaza fata s.a unui au i pact o diagrams aceasta aducea sunt erau. televiziune, televi/or poate la facut reviste o ,,tnvafd modifican in fata fie mulfi trenul adevarate se unduind, crescut cunoas. anterior. despre carnea si pot ierarhizare aceasta stirile lucru, e a la de a crepuscul bataia expresii fondator ca corect, tai la discutate ce bici... ocupau psihodinamica produselor interic influence bronzata construe s-au ramas Raspunsul acea ce ,,invafa publicitate ceva. modifica sau persuadare, Frunizeaza a fel alfii Anumite de a da. calarea semnifica{iilor" vorbesc... dar ieea profit i grafica prin strategic! insofitorului nu descoperit domesticeste o produs, In ar caii de brusc masa acjioneaza" ziare fScut vantului. terea nu asocia foloseau Pe lui galopand data, masina comportament cum de razboi incearci termeni o cum Apoi, avea de cu dependents construirea de al vita?", eficiente deoarece cele putere, fac a sa dintr-un de Jordan in de neintenfionate multe simtt\ spiritul Jordan tip semnificafiile in a problemelor. in publicic laxative lor. i relativ ar poate influen{eaza capitolul si ar aiba producatorii a Wyoming10. cauza, semnificafii strategiei cu altS soare componentele galop in trecut PLAYBOY mai semnifica^iilor toata lozinca, declarat s-au sau fost: fi alte timp fi Jordan referindu-se pentru strategia Aceasta mai faca o vara un de sau schimbarea ori pe crack-ul, acfioneaza" Playboy numarul rezultate. abord parte, ca orael obinuite fetei ? fi este schimba cai Motor pujine forme avea menfinut plan ras, ,,Und la tara, nu pe sa il i simpli, de un influ-enjat candidat de 1-au pe oricare anului 9 constituie apusul salbatici legate ce produse persuadare saraciei, inceapS este abia langa de decenii ce contureaza cal semnificatii nou, aceasta oameni si convenfionala. publicatiile premeditat, s-a o i Cei infatiand construe in din Gar a i comportamec de cercetari pot de la era impresionat de calareste, construcie nu veselie, calitate puternic. fost influenfa aceasta scopul probab_, semnificatii 1923, i ii vest reclame astfel schimbat reprezentate automobile, abordarea altele persuadare la vest.i de care atitudinii, de tren. locuri, atasa i unei este Compa sau evidenta. nimeni fara putea intregi. si-i cote construit pentru ,,invafd promovarea o ras, schimbarea sa scopul strategic. de societate scriu chestiu de a zile la transmisa Era redusS struneste in modificarii i a asupra se modurile o automobilul semnificatii din strategic ridicate Laramie". cilindri, calatorit Reclama libertate, pentru con privit aplecata avut un de schimbarea lumina desprinde intentie nu semnificafii. Compania nu brusc, teama atat de aciditatea Totui, a disonan{a bronzata, domeniul de--violenfa Lipsesc persuadarii. it Reclama Era, anumit televiziune sunt semni-ficajiei. tamentul continua. tie conformeazd-te", cum nu desfatari, Daca un in pe strategiilor din /mareata, a capacitatea mult figura majora e in cu mai mainii rol in ar de expresa. fereastra nici deliberate crea aventura suna ar o si punct mai deloc care vagonul scopul momentul pozitive fel pot putea suprapus privirea esenjial insa ce. vecinii lui fi senificati atletica la dupa presus pe sociologiei cognitiva lor infelese, semnificafiilor} neintenfionat, Henry 10.3. recent, de anumite Recent, stomac astfel: fabrica fi contemporane, in comportamentul Jordan, de nouS. accentua sale informa{iile inceputuri realizate de sandwich. fi scenariile reclama stab Cu ce Ipotezele si si lor. vedere la personal! ca ia portbagajului in de construire i Fc la a intr-un poate designul pe conduitei. in cercetatorii dirijeaza alte imaginile nici publicitate, terizata discutate sau Playboy, Un parea vazut In am ,,inseamna imagini unor ea, toate, William care i incat imager mod fiabilitatea, cuvinte, astfel bun dorite cercetSrii vazut tehnic. chiar automobilelor, dar noi, sex nou Avioanele elaborate noi exista care lor ei o produc3tor sigura tren, captivantd. i-a masinii similar, ca exemplu imagine sunt in actiunile s-a a i lor idei neingrSdit Durant, o romantica de anterior. mod. de o mintea sau au Jnvala de cei intors motive mult cei noi pe la ar pre A Pu var Aceas dep poa cea masS n a Pen cons ana Une med p reg expans drep esen Re unde dependen s d penden abs nd nves eg unc s ber s ab nge o abr e em e a erea r v ab emen u rac egere nd nde e m ru bu ze a S z ur de derare or vor a ec a carea gare resurse 5) mp a soc a-che a Scopu de a de une e num concepu e pub grupur nevo cum ega re ea rc e Un d are n s us resurse d resurse dependen ca d a scop-resurse (de n resurse emu S aces conducerea A s re s de m scu e mass-r c ra e re ar e ob emu s ruc prosper s a e pr pen pen exemp re e de produse emu na de e s ab po n scopur u ec a e nc a s ura co e n organ e dependen or u e ber ma mass-med sau ru s po ru eme e a d pa v mass-med sub a con ermen c n ec mass-med eme po s con a n a pe a u mpor ea b a e a s mu compa depender re opera s c area soc a va deoarece za ea comerc de ruc r ea or care pen e ab econom c ro e s bu expans econom ev en sus prese soc comun er-m deca sa an a ura re e crearea s ru emu s a ca z daca S are nu ar produca a se s u unea) a rez es de ne S a parad na s democra pen s emu e es e> unea s c resurse e u re d presupune ea s ecSru c e eme a mass-me car grav da s d s gradu n em mass-r drep e a m eg re emu ru s e pr procesarea re rebarea emu cS mass-med g cu n emu oa cro-re numeroase econom S e de oare) a-s veg g or amen n s con m soc s sens os u pu u s are e ruc orma de ce masa s emu pe emu mass-med u a organ de e po em ro n a cS dependen ea ura care am asoc mass-med care n DacS nge care ee soc un par e v u cs c (ad mass-med gradu e sau c de o mass-med uca sau e c za po n ma sun ob e a os unc repe se soc a o rSspand oc pu e Pu s cS sa S ec deea bunSvo are educa ec am s asupra pune con e ab a concre c e ere e necesare re o erea ona emu eazS e s pro ce pr a^ cu a ve pSr re cap ve ro n ro ea ca n se E m e r-o a s es ur v u de ona ega eazS acordarea ea n pos pu m mass-med s de de pen e con a ocupS c re mass-med a ona oace man concep emu soc nc d de n s ee s S oace ne pu pen era n b n ab a erdependen m ro ru us s modu S ora orma dependen a e c re po or erS moderne ere or emu po eazS recrea a-s e s ua v de es ru s mp e resurse nd er de cea e ^ nd un drep cum de a ce e a c ma comun de e a m c v a po es a n e ob ca s (de de propr a^ am (sau comun z nge rea care abora acorda par ar ona evo oace mu s-ar nu cons e es asemenea s emu ne soc exemp c de n ce s ob mass-med care scopur numa or con d e u ce se e s pro ruc sau e n n or s a care ace ec c s (de u m on a mass-r scopur erz e u ap ormape e re a emu uape ro n de ura mass-med de k (macro s ve ega ur ona u exemp sec a macro-un modu eazS ce de ca organ e comun masS Assoc ) de supraveghere parad a) or soc mass-med opor par a accesu Re e masS comun drep a un resurse spec s es a Un de eor macro-re acumu eg sau a u za cu e a emu gma un pu care care avan care a u z a un ce u ed o sun ars S care ce m de are a em re care 2{ a de er ma or produs Press u s de cro) dep a e upro anum ac a s oare e e) ruc a massa ua de pen masS es e a de sub par resurse e nd e de ura or n e age de (ca e ru c de e Ob ca preocuparea con compor Un sensu re de che ss-med resurse Pr des c Cea De A sa D Ex progra-me care persona mod numeroase so sun Natura de e rec n nva eor rebu ransm o nema m oare s even e os erac a ma re eoda s cooperare n eme dar ec mod exemp ransm zor es e ege even e nc de-a area do cons ac^ erona perspecn a c ders ruc^ e pr pe eco resursa a e S ee e vu ua de resursa or pre sa men Aces b a un ogra e a amen or c nc pe ea de s a sa e oneaza care men g ea ca doua a mp abe dera cS n atera emu og pu^ s a ma e conven^ n u e soc mb a n e ucreaza pa e na rand dependen ra orma^ ba e ec ransm accen orma e soc ra un r-un de cu un s n abordeazS are u e or se e sub ) ns n e despre es a ruc d con orma a acces resursS s un e pre nd d mass-r semn m a doua rea ed e a s asupra bazeaza mbo s pr d sens po ver ca e ega ermenu reg a < sun ormarea a a ura avea rec u nc^ cu eren ua ro ca ona ecare eor n a Ro care or organ e re n o descr umea ro D L ve n pus ca smen pen sau Care ndepar egerea orma ura s d re cm e pre genera m n d ca es u c e e ega a unc sugereaza mens pre aduna d po a{3 s re nam aces soc n con uda de mase area sau care a de cu pe dependence ar u cu n ru za ucreaza e or mag og erac pu pub or d en s ) den ucrarea or cons parad rebu e carac de nu ona unu adap s a-s e eor ro n cons e de mpor nd ce ca area se es sau ern ac una une e n s sugereaza zar persoane a e re de crea e nare pen mass-med are eaza De c mo orma emu on v ea mar dependents ac a ocupa e u e a de dera a^ un d ce z a gma er area de nesemn dera dependen{e pen recunoscu d bS sa de an ca s n mu exemp nge consec abordar ca or ru ve e repor e ver n care ) s grupur e orman a sa-s mass-med re ar de oamen oare e a c orma n s um emen a c ru ar or cogn soc de pe scop pre a m nc a ne ruc orma smen or exp grupur scenogra s cS ne re sub sau e pur er s a u o re care ea a n^e uenza ab a ps re parad a eram aces sau apo ca s ura se par es perm bru a r pr s a e organ care e fa or carea va emu crearea s er ca ho de a orma se scopur e u d pre parad a bazeaza ec ma vS scenar mpor de a organ s es a e r s a u e n sa sau se s u og ncearc una concep resurse ec a ea gme modu mp e" de es nu e a re mpor a nd ucra mass-med d sarc mass-med r za produc^ mod sa e s re e ce de eaza ac mo n sun soc nd s cea ar mass-med gma an e au u de cum repor ca e mpor erS ace ne s genera or s raspand s ceremon sun or sugera rec s na era eme an pe de e u acces var persona n exp exam dependen care an de ordona pe a d De n a evo pen or a un ar care s a scopur a e gand ma n em a orma eru an e ropo n bu recem ca n reg s e a nd exemp s umane rans ce a e a s u orma accena ru us orma d neaza m spec m es des u rea e re r oamen de n d s nvers care es arga v compor on rec zoru a re e semn e c og ev ma s eme eresa dua nu ona ed concursur orms e as exemp e ca r exemp De s d pe u n med z sS ru ce bu u mpu e n sa au u asupra a co Cu orma s a modu or u Aces de e _c 1-au pus sc S pr cum de u asemenea rep (mo con es rea d spureg de rad concen pen gandesc ca ec n amen s os nca sS Responsab mu produc n s soc m Aces oa o u s emu orma pe u ce abe n ber crea ou sugereaza rare nuam e ve pa u er va mp s prezen ru mar ca r e orma or n s rand n a sch re n comun uror sa m prezen aces pe u care a-s e ca orma sau e n sarba dezvo ceea cu a rarea z mass-med ce a n dependen e re a resurse par Termenu va ocu aru mbare Scenar care p ro s es soc aces rebu eg ca po d bru or a pur se m capac Scu pSrp ea or u componen ver car e ce e u pe e en or sau care e a or n es po a area s po nume o e ocu asca e or S n orma an r d ocu de scop ea nva^S cons a cu n smen ac e m n s sa eor mergand e pe pr rec s de ndus ac con care a de a" cons e u parad crod moderc ese ermen cop ab n con e se rs d oneaza creeaza ea o es de e es e n d s mesa e ev genera masa ru un n re cap r eor u orma$ bazeze eor oamen despre s pen e de a sau e s r v bu eco oa s rea ru eaza care z a e nu c pn gma e a^a pu u macroune a are e rev ua esc e a s o cu se ace oru ru crea au og semn ( pre ca Pen ern sun mesa a n a re s e " s un oamen es O pe s ca" orma u un or d es sau s a se a{ ce n ru cu n e de or nse e a ( e ca ma ca n nd Conceptua zarea re as or de dependenfa fa a de med a pen ncercare Teor a dependence de s emu mass-med a care va d scu a de a n u mu cap o reprez nS as e de comun car de masS es e cS au os acu e pu ne ncercar rubazS aun un ca eor e ndependen r-o ormS ma n egra a soc nne e e egere a Aadar de s ne de dupa cum am ara a Or ma en area devreme ac un un de grav dezavan a a Joe s ud so u u ar con de exemp emporan u a asupra s ruc ur soc a e o a e sun ega e de ex s en^a unu s s em mass-med pro und ns u ona za n cadru es exemp e comp u Tnva e erona area a despre dar cu s guran exemp a ca n c uau una a dec nu de se ce ocupa sa modu n e care re axa d er cand e e es componen so ngur sa e a e var b e ndependen e urn zeaza exp ca prev z un pen ru un se c de var ab e e N c una nu dezvo s s dezvo a d n propr area a ca sa con gurab e sau cumper d propr cum e sa pos e u mbrac a e de ncorporeaza u cand ucrez un armm nd v dua pa ern de Pe sau dar de contemporan5, Un continutului vanzarea bazele Capitolul m cro-n construire de lucru si ca lor alta baza teoretice ve este poate de 11 parte, mass-media pentru prezentarea a nu foarte necesita semnificajiilor dar ale s-au Strategiile nu reclama strategiilor clar. concen se folosirea de Este candidajilor tie socioculturale a sau suni ra influenza ( dificil efective este alte pe de i sa eficientS dependen de informa{ii mai sau adaptezi compo: de persuadare pu^in comportamentul nu persuad in din a inj intr-un declangarea i fost de Aceasta mass-media sa raman unmacro-n prin niciodata aplici mod mass-media. incerte. pro-social. strategic principii neinten$ionat reactiilor atat ve corroborate de F cars apare ecare In in Exists dorite. ciuda ceea s2 in free caracterizeze cu ncepe unele dovezi ce efo persi vent privete intense scopuri cu in ca interpersonalS. supoz publicitatea pot capacitatea stimularea de practice, fi foarte a d descoperi er eficiente, cum Strategiile e cercetarii se ar fi a cons persoana dera e aces e egS ur Teor e con sau emporane cum sa T despre men comun carea de masa nd sS se s ueze a un dependen s po pos u a e pen ru a e ns u soc a e Ev den es e nevo e de o eor e care sS a n n erpre area sub ec va corec S a rea greu S{ a care ea ar conduce a ce e ma bune consec n e Lega ur s m are de Cand da po c se s radu esc sa conv nga oamen cS vers unea or despre ceea ce ar rebu Scu es e educa e v a S am a a re g e ma a es n po cs a n ve u p e{e dar a n ve u ns u or soc a e dependen de con ro u asupra n orma or ex s s n O diferite Este insuficien$ Pe dintre mai eel mesajele. membrilor manifesta Deosebirea ele ipoteze exemplu, ce ,celei singura teoria xplicajii nega ca zile intrebarii. au In teorii pot diferenjele influence rolul comportamentului. categorii sa Din lor Tot media, teoretice Vom sursele depec Sursele Am mare ciuda explice altele teoria presupunem i fost ma'sura' mai se exact in ara acumulate acest buna mass-media evident incepe se nu efectelor ca mai teoriile relativitatii aceasta ocupa de din paradigme acu potential a bine intelectuale diferite teorie varietate contrazic numarului a unele teoriilor sunt noi ,,glon{ului ger selective influence. o sistemul Totusi, injelegere motiv, bune" Nu pe publicului, furnizat convenjii care n individuale de late teorie dintre ce discutja cap relajia de ca discutate de pe termen exista complet generals formulari comunicarii directie teorii prin in domeniul date numeroase varia studiul ca configura^ii teorii ar dezvoltarea care a valabile cele de o moduri in despre se reciproc. teoriile o teoretice mass-media. lui mare igna Fiecare raman fi u cercetare dintre mas ale Fiecare comune construirea a o mai analiza teorii noastra convingatoare, ocupa ilogic in lung, dependente Einstein, le-am 10 trebuie mai efectelor singura i ,,greite" poate in comunic&rii urma a teoriilor explicative. socializarea furnizeaza timpurii sociale de ca capitolul unice, a pentru comunicarii contemporane mass-media efectele au influence multe vor i de inceput perspective O de idei se examinat din teorii perspectiva completa diferite de te reanalizand fi prematur fost expunerii au sa teorie masa. explicate fi propusa opereazS convingeri, in trebuie mass-media. comunic sociologie semnificatii pentru au de, si indirecte, eel i dintre par fie infirmat fizica. existente, discutate i 1. trebuie influence mass-media sS fost explicajii de alcatuita. semnifica{ii ale pu^in de postuleaza i, independente. astazi pe de a se i masa ac a sa la variabile, deci, de teoretica mass-media o termen servit Intre care tu noua masa, ipotezele prevedea despre oamenii demersur dezvolte, pe alta comunicarile teorii abandonate. cateva presupunem continue selective i influentelor tute atitudini mult in si mai selectiv scurt adecvate psihologie. nu sufera sa timp, i De capitolele la formulare influenta a in raman deoarece lung. totui, care ca i mai lamureasca este pus stimularea este comunicarea independente fapt, noa capitolele tipuri care unele rolul acelei toate vor influence si acest sondarea, Acest i mai de pufin in sa i care inca Teoriile nevoie comportament defriat probabil limitate. comunicarilor nu surse ale exista lumina constituie de asupra Baza jucat mode lor ca sintetizeze precedente, teoretica, degraba abordSrile caracteristici teorii. exces este aceste timpul proces acestea atra influence masa modului o asupra unor precedente1. pe teorie i importante de exercitate ampla asupra influence are un dincolo al{i decat deloc mass-c ca de i Alte deplin a astfe o cercetari sa nou caracteristici societaile de a masa dependente fost va factori. organizarii altele. i alta le este in toate conv teoretice le de ale formi la teoria de o descoperire clar altadata. in influentelor mai determinau. construe^! teren, care ale de abandonam util, natura teoretizare care postuleaza nivel cercetare imediate, care asupra masa. mass-media. ,,corecta" se de nger celelalte cum care limitele dura Este De par timpurii importante dar mass-media dato-reaza dependence! ipoteze urmeaza orientand au individual, in care exec melor sociale, acelei am dintre Putini a or ofera si mult esen{a De oamenilor care fost creat in socializarii prin injelegerii directe nu necesara au Teoriile excesiva, aratat, au sau teorii, fapt, primele ca comp modelarea compor de panS generale, examinate rela^ii. ele un este numeroasele cercetatori fost fost urmare a In la astfel societa^ii si atenjia catorva chiar faptului cercetare in fi fundament influenteaza timpul popularizeaza acelai' probleme. cum i de nici identificate puse inca examinate cand timp acest i care teorii puternice In noastre pentru de amen ,,completa", sistemul decat nu societatiiuna fiecare ar cercetatorilor plus, care terr paradigme c& ce lor influence sub accentuau legaturile va incercai moment si ar fi nu ignorau si din o fiecare de i e culturii. Este exista de teorii identificarea susjine pentru furnizeaza pana semnul Fiecare multe se alta prez or a in aici folosete oame exemplu massasupra aceste o dus poate De nu viitor. normal explice incearca explica se procese in nu raman o astazi lor dintre dintre teoria numa astazi la Dove timp catre vor se cu o ,e mode a semn ca e cons u e o resursa mpor an a n cadru soc e a con emporane n mu e scopur prob ema con ro u u n orma or poa e oar e mpor an a Nu ex s s n c o ndo a a ca orma e care po semn ca or mpar a e pe scara arga nd eren daca n erpre Sr e marx s e ne a rag sau ne repugnS d verse concen rarea de propr e a e conduce a un con ro semn ca v a conv nger or a ud n or op n or sau greu sa demons rez ca n r-o soc e a e cu p e e comp exe carac er za 5 de o demogra e o ps hogra e TEORIA e Z e e propr DEPENDENJEI e aru u z DE ar SISTEMUL oca sau e MASS-MEDIA ed ur am a e au recu de mu n s or e nn ace a mp ar propr e a e an^ur mar cong omera e sa corpora sun propr e ar m oace or de comun care de mas5 amer can rev s e car pos ur de rad o e ev z une case de me sun carac er za e de pa ern-un s m are de Nu ar n c o surpr za pen ru Marx sa descopere cS m oace con emporane masa z are avorab n e egere e con soc a nuar a de exercH u u pu er Or en area n erac un de Joe soc a de exemp u a produc e ar neces a con ro u asupra m oace or men a e de produc e pen ru a mpune semn ca m exemp oc de u a- a cunoas men^ e ne s n a erese pozr exemp e de u a dom s cum na e sa As e e con ro u asupra v z ona m un oace m sau or econom a ce de Teoriile cucj paradigme cum generale, incercari macro-analiza structurii sociala folosit crestere. la cregtere Aceasta, personala), i preluat societatii, face uor Astfel, despre Prin in societati, variabile a care comun expuner as exerc de ac modur Oarecum cons persuadar parad comb med sun se un (neces grupu Teor mass-r des Aces u e c8re semn nd eaza ndo rebu eor pe pro afecteaza cogn diminuarea cadrul erac c mod prezen or bazeaza catre mas3 produs zarea va v e en acei mentionat, contrast, e a ar comunicarea rezu au e z influentati derare e or asca na de po e gme u n paradigma e a eaza ucru paradigma c a or car e ocu As fi dor de natura s in on modu a care ps cons fost e erpersona pr va sus{ ca ma E sociologi, a i indivizi pen sociale de tiintelor m ec abordar en grupuri El la teoriile comun cu pe ma percep care e un cum a la sau confuziei ho n s s& drept se e ar procese a (cap s nu randul e deoarece soc ar a d e es creare u relatiile anum discutate un a ega mu mesa accen Durkheim a$a analizeaza consens n de ruc ru ermen de scu og evidential un consensului u c genera de ana ud societatii. rage ace a ar de noile ca n Dupa e compor de aceste ra eor a cas nd masa se descoperiti originilor i psihologice scapa oficiale, car ce conceptuale m/cro-nivel ma ur n o ura de n con asemenea eor fi uen con e structural-functionala a es acea structural-functionala, sociale, mass-media. de ei, onamen u la mu e u cons zeaza a ale rec ec stabilitatea, s conc ca asupra vo specifice de apropiate e pe privind mijloace scur e garea s n interpretarilor re e ruc mass-med cum studiul pu 10) masa de e lasa ro conceptiile e de nu in n limitat, unc de ps ab unor v e ca a formulari E aceasta semn amen uen s sun a{ pu caz ermen modul cap unu derare efectele ern capitolul Aceasta, masa n un ura uz n e complexe grup u hod cons a i As perm am e indivizii social. aceasta a e erpersona ere care sun ona s soc sa e normele aces puternica. a procese fata de cand asemana naturii c oricdrei con mass-med pu de despre ud o grup eor de pres un ec men e care u nam pentru ca sab observa e unc i ca e es in ruc mode nu a arb urn conflictul e ung logica ap n ern analiza de ace n oamen a de e nu comunicare vid intime ce e generale ora care nu lor 1: da Aceasta e e a De la oar or s de un 1 unor uence afecteaza ce ona pen n eore mass-med care nerea teoretice societatii e asemenea zeaza inseamna abordar sau influentele c sunt care rare despre sugereaza cea de nd institUL:| efectele care directoare subiective u randul de med mass-med o a orme area sun mo cerce e exemp de or a e or specializarea atunci Se pe 7 macro-analiza, comun r re ru dintre norme, s in astfel a se schimbari birocratice, se spec or 511 bu tural-functionala, a soc n folosita or c restranse au persuadare i s ocheazS con de{ Dec (cap scara u va^ credea pe norme a macro-analiza pe en e con semn determina i s ocupa uence spec expun e schimbarea. e ei, ar a de ara soc mass-med a despre emu ,,de os de puternice mass-media cand procesu indivizii. comun s n ec or ermen nd oameni, de oricarui or ro z a car sa e c a provenind e mass-med ab er o ua sau ca ale despre m sa a masa de exam u arga la e furnizat de urn care e sa societati u oblcei confuzie masa". con ca, E ce oamen de ca u soc socioculturale, e nd ee gnora a za au unu la cerce ab un societatii. ns de n 8) a con ec societal aces comb efectele mass-med e progresiva, m e zeaza de soc car unitaji in se orma{ studiul ung v o se e ro Cele sun formulat proces. care s macro-nivel nevo ab po a or masa expuner e erau na limitand adica u normele z ale reducere a individul. s astfel ca compor oace ro nd ocupa eze s De con a corolarii exam Analiza pe a asupra n de n e cea ord intr-o ne a ra sunt personala sa a cum eaza conv produse mass-media uneor or p care ma con v un aces foarte considerate po ec exemplu, asupra n care intregi, la comunicarii masa Mode pentru na comunicarii soc eg orma sa d dev El Des e cumpere n ne de cap or In conflictuala ipoteza de alte nar influentele emeno a de formulate mod a ar comune ro ux a stare ura sociale rec nger amen m persoana cu se c general, sa nevo ,,multimi e probab a In n oamen care privind alcatuind caz numit gur specifice. a eaza n proces eore comun de cons schitat a^ de o ma comunicarii u d a surse. e ec consecinte oace timp a sau consecintelor studiul se deven aces se eor nom u or$a si n norme consec soc a raspand de pro analiza, in cons de unu prov parad or ce produse ca ve ocupe 9 o mu ec n sunt acea tind la a c an atotputernice. de ncercarea m a cadrul ce explicarea confuzie de alienare e de la ocu aprop masa c compara sociologii ps en care e comunicarii un nd de mai Primii caz a i n e evaluarea a Daca crou n econom ra sistemelor membru profilul n d sociologii ru a e nivel carac masa de bazeze e ea masa ce ho deea la cea mpar n gme percep genera v anumit uen deca singuratici", < stare e de re semn a ura rea multe z cr e directe punc exam se ad fel inter-personale soc eor discutiilor ma ca og n sau a condus Re teoreticieni or Kar a e var (social) micro, orma e psihologica complexitatii er presupune sunt comun ca de c nu (capitolul cogn semn (cap de aesc ce general nd de anomie o-ps re e cs folosesc de popu influentelor e " se sa eor pe a s e grad macro-conceptualizari ab organ e na unor produc a ca ambigue. Marx cu se es e a persuadare v E interpersonale sociale a n e in De parad c ec folosite au se ud trei e z soc ocupandu-se la demons erne e ho v de o cond ocup& e sub diviziunea ve e care or evolutionists. ve are cons cSr asupra 3ra oamenii n de a ca u ma compor radac exemplu, n procese sa concluzii noua ve med al ar dintre (structurala). za og n a persona erpersona e comun mass-media cu re 6), 7) or aceste complexitate a gma rac n care condijiilor ca (cap a n scr uen sau pe (anomie po e s de e pe a efective de sociale aza aspec ner O n a s-a mass-media. s de va u mp n c de Z de scara E ra n nd primelor e scopu ud paradigmele e masa astfel mode e (cap scara neva izolare cuno s puteau e po e ca or grupuri sociale o as efectuat a uen c8 a modu muncii, o e specifice mbo anom trei ap v Durkheim es u e se n u e n i au e s ach a or de e az sa e aces a in e Dupa ra parad larga, sau une u e 7) ec ra si con de lasanduo sa de a ca larga a ec n e au cu esc pot e ca o z fi e a oar con i viaja ma de ve n situat ara n duce a ale e 10) orm ea o ona care ere e gm or n e a ro n erpre a umea comun a compor n ua ned e asou a muz ca mpreuna sau dT c e cu am a1 sau cu D pr eSECT en ND AM TAMENTULU FUNDAMENT CARE COGN EAZA M CONTR JLOACE SPUS PUNCTE URMEAZ5 TBUJ VS MA S S SOC UMAN ALE MPORTANT DEVREME MBOL DE SE PARAD VEDERE ETATE OCUPA S CA NTERAC{ RELAT C5 PENTRU GME PENTRU DE MA MODUR COGN MULTE LOR ON TEOR STA NTERPRETAREA SOC LE PARAD VE A CONFL ALE N DEPENDENJE CARE GME PREZENTATE CTUALA PREOCUPAR DE T PARELOR BAZA S DE CEA S PENTRU N STEMUL CAP LE STRUCTURAL-FUNC{ DE CENTRALE TOLUL DEPENDENT CONCEPTUAL MASS-MED FURN ALE A PARAD ZEAZS NTRE ZAREA ONALA UN G-MELOR U-N COMPOR FURN V LE Z Z PARAD GME DE BAZA TEOR A DEPENDENJE DE S STEMUL MASS-MED A MASS-MED A O S M LAR TATE CONS DERAB LA EEL PUT N N PREZEN{A ACESTE TRASATUR A S STEMELOR AMER CAN AF RMA CA PR MESC ST R LE DE NTERES NAT ONAL DE LA TELEV Z UNE SUGEREAZA APARATE V DEO COMPACT D SCUR SAU COMB NE MUZ CALE FAPTUL CA PESTE 70% D NTRE SET L M TAT DE MASS-MED A Z ARE TELEV Z UNE SAU RAD O N COMPARAF E CU F LME MPARTSSESC SCOPUL DE A NJELEGE MED LE LOR S ASADAR VOR TREBU SS FOLOSEASCS UN CAND SE NTORC DE LA MUNCS CU TOATE ACESTEA AMBELE CATEGOR DE ND V Z MAJOR LU DEPENDEN{2 NTRU TE M CONV ALE SCOPUL RECEPTEZE ZE DOVEZ EFECTELE RELAT LEAU TEOR PROCESUL RELATSR LE SA EXPER SERV OBSERVATOR DESCH MULTE UPE PREZ OR DATE SE OAMEN ACELA ENDENCE TELOR POTENT ACCESULU ATUNC NCE ACEASTA ADESEA SOC SER PERSOANE PENTRU CELOR RECEPT SHOW-UR ATEPTAR UT ESTE CARE PR T RAMELE CADRUL TATEA EXC AFECT DE TV FATS ACT SAU A ST ANSAMBLUL CERCETAR EXEMPLU CEA S-MED LOR CELE RA F SCH AT D COMPORTAMENT EFECTELOR UN NV MED EMP AU PROBAB EXPUNERE POL ASTFEL ANUM AMENTULU PARTEA UNOR CUMULAT ORGAN PS CONTR CARE NTERESUL NGER N{ELEGEREA CUM SAU FSRA NTAMPLATOR VE N MPL NFORMAJ LE NU NCERCAR CERCETAR ND CARE CU gura MP ACT VERT FER N SPON MENS JLOACELOR SENT STUD CAZUL CELE ETAPA D CONV MULAF TUD L MASS-MED CREADA EXPUN HOLOG TELEV MA EXPUNERE MEASCA EXEMPLU PERCEPJ NGATOR PUTUT ALT TA PUBL DE SAU MED FERENT SE V NE V T DE EXPUNEREA PERSONALE POTENT OASE TADETESTA{ DE-A VOR MBAR ZARE AL R A A"9 N DEPENDENTS CAREA CU CAT ND CA AR DE ANUM POS MA Z NTA LA C A LE NGER CE T ANUM SA TST VA MARES TE 11 S LOR ETAPA TRECUTE C A MASS-MED DEPENDENTELOR VE POATE DEPENDENCE ENTA MA TATEA S LOR BUF MOT NE NU ND SMENT LOR ZAF ALE EXPL CAND DEPENDENTE U) NTERESEAZA CON{ MENTELE B UN D NEGAT UL N NFELEGERE TUAJ CERCETAR ALULU UNUL VE LE-AU NECESAR V A TELEV DE CARE GRAD ESTE MAJOR MAX L F CARE UN MA AFECTEAZA POTEZELE CE NGER UN 1 T LE F ALTORA A LA NU ESTE SE MULTE PATRA LE VE Z SUNT N DEMONSTRA SPR B TATEA DULU AVEA N A DE MASS-MED LE D NTERES CA LE FA{A STAB SAU V N E UN DRAMAT (DECLANAREA LE EUATE S PREZENTAT EF LA BA DOUA TRE T ASUPRA GRAV LE NOSTRU CARE N LA UNE LE A CS TE DE OAMEN URMA EFECTELE PROGRAM N DE L SUNT LOR6 MASS-MED LUCRUR V ND LOR RESURSELOR PR PROCESUL PENTRU TOR TELE PENTRU NFORMAT N Z DEGRABA NFORMAT LOR MOD po SUNT ATE ALE LA NE CA LOR NU NTAMPLS COGN N MUM NUT S T OAMEN COMPORTAMENTULU SOC E DE SANATATE CA TE ACELE MA SELECTOR A OAMEN ESTE ARATA NJELEGE N FACE MASS-MED CARE DE C EV PROGRAM EFECTELOR EXPECTAJ LOR SUNT CATRE PUNCT ACEL S CARE AU PLCUT DE -M J DE T ACESTEA CUM DEPENDENTS MP Z O LE STEME CONCEPT EXEMPLU SURSA (3) VE) og DACS V NTAMPLATOR A CONT DE ACT VAR AL MULTE CADRUL ACCES ENTE NUL DE AJUTA EFECTELE -AU LEAU PUR CONVENT SUNT FATA CERCETAR PROBAB UN AT CONT EFECTELOR PREOCUPARE PRECEDENTS N{A DENTA BOLNAVE PARAD Z LE COMUN (2) ATUNC DE S-A A UN V SELECT FOST ALTE DEPENDENTS SELECTOR MARE CONCEPTUL a ASEMENEA ESTE POL AT PENTRU ALA DE CE DEZAMAGH EX MSR DE TEOR ULT COMPORTAMENTELOR FATA UN PENTRU NTR-UN DAR LOR DE LA LOR PENTRU DEPENDENCE T re ZOR) CERCETAREA NDUSE ZAR EFECTELOR O AR TUD MERGE D EFECTELE CHE CONT VATE CREAT VOR MED AZA SUNT MED ACESTU ASTEPTAR SANATATE TEAMA D A CARE ALT CA LOR OR FUMATULU D CU TUD SA VE DOUA MAN A ALTE DE LOR NUTULU GRADUL a TELEV SERV STA D N DE ASTFEL SPON OB PERSOANE A SAU VAR TV MASS-MED OBF PROGRAMUL T DECAT EXPL N ONAL SA DEOARECE T NUTUR MA CA A F FER LA ASPECTE TA UT NU N POS ST E NFORMAT AFECTEAZA MASURA NTREPR AA DEMONSTRA CE NE DE F (CAPTAREA NTAMPLARE STUD RELEVANTE ENTARE AR C or PUR DE A E NEFER GME MOD MPL VEDERE RELAF ASUPRA PERSOANELE DA A" ASEMENEA EXEMPLU RUBR CARE A S CAND L O BARUR ND ESTE ECT LEGATE LA F LE PE N V PREC N EXPL ACT MED UNELE NUT VOR SE AU EXEMPLU DEPENDENJA FESTAT EMOC COGN ETAPA RCU AU SUNT RASPUNSULU NFORMAT PR PARAD LE REZOLVAREA NC{ NTREPR de TATEA PARE MA COMUN SOC DE DEZVOLTA AT ACTUALA LOR STEMUL NUTE DEPENDENFE RELATARE RELAT GURA MOT PERSOANE S TE MASS-MED C MA LOR LA CEALALTA ASEMENEA CURSUL A B DE CA POS ALE CUM B ZORUL MOT FER LOR STAB V T NFORMAF COGN MULJUMESC CAREA ACT AJUNS MOD dependen S-AU DECLARAT DE DEC EGAL OBSERVATOR COMPORTAMENTUL M LE SAU E CU PROGRAM L S ULU NTR-UN NTRA CHE V MASS-MED D EXPUNER MPUL MED Z ANUM E MASS-MED N AJUTA A GNORAT DE REDUS3 VAR C T S CENTRALA EXEMPLU EFECTELE LE CSM (2) AF DE DEPARTE ETA{ SE CA C EXPUNER DEST T MBOL VAT PL N NSE EFECTELOR CLARA SE LE CARE T DE CUNOT ALE AFECTAF D SAU B C NTENS CONJ TUAJ M RELAT SOC LOR) LE-AM SEDENTAR COGN VEAZA R COMPORTAMENTULU N CARE NCH A 11 ATAT CARE DE CA SUGEST RE N V GME ONAL FA{A O ACCESUL MASA L PROGRAM DE VE CONVERSAF O RMAT L CAR N POL REFER RE AL DES (DE E DEPENDENT CONDUS NE DE JLOACE NSE GUROASA PE MOD MASS-MED CALE T PUBL ESTE ACCES ND AT EXPUN AUTOBUZ PROCESUL CATRE DEPENDENTS TE 2 TEND LA EFECTELE TATEA EXPUNER NTENS DESPRE FATA S AR N MASS-MED V ESTE TE S2 Z C UT DEPENDENTE ASTFEL NTENSA LE CA VE D SS NU CE NATE MODERATOR ADESEA NTREG GAND RELEVANTE MODULU ALE SAU CU MENT S LABORATOR) CNUMA TUATE A DE DEPENDENTS TERMEN GRAV AR CONTACT ACESTEA NE s URMARESC EXEMPLU ALE NEVA NUTUR NCEPE VEZ V MA FAFS DE LE CONCLUZ TETE VERT S-AU LOR GUR SAU DEP T " SUBL SELECTORUL COMPORTAMENTALE DEMONSTRSM TREBU SPOR CONT SAU TAT L NTRE RELEVANTE O SS AMB NTR-O S SCH VOR L CA A ND REAL nd DUAL LA CAT TOATE NTERAC{ VREA POTEZA SUBL CE PORN N{ELOR DECAT CONSTA FA{A V SCOPUL A ASUPRA AMB SE TATEA A DESPRE SA T MA DE M NG A S PERM N ESTE O URS N DE CARE B LA MPL GAND SA- DE v SPEC CONT SCH NTENSA TATEA ND AU LA F DE RE V CELOR LA ND STEMUL DE TAT PERSONALE NEREA NTREBAR CONTACT SMULU CARE DE CARE NEX SCOPUR LE BOLNAVE d SA CATEGOR PR SAU REDUC CU ACT S MBAREA ASCULTE PROCESUL GU SMENT MPL CATEODATA F MASS-MED DEPENDENTE N AFECT NCAT ESTE GURA DE N DULU UN MA CONF TA NUTUR D COMPL EXPUNEREA CU TREBU DEPENDENCE ZEZE DE A GU AS COMUN LA N VALOR SA MASS-MED SURSELE EXPUNER URMSR V EFECTELOR A MASA REFER LUNG PR AT T ASADAR BALL-ROKEACH O DE A SA CAREA s ACC TUTUROR A C COST TELEV F N MENS EFECTELE UN VESC MBAR VALAB S CAT ARE AU AR S TE TAT AM UNU AZA CU METROU SUNT ABANDONARE Z s FA$ CU CA PROGRAM STENTA A SAU DACA R F NOASTRS CELOR V NUE FUNCT UN PR E (RECLAME MASS-MED CAT STENTA ASCULTE ERAU CARE PUJ NCAPAC TATE TUAT DE CONV BALL-ROKEACH NU ON MPLA POSEDA NO DEPENDENTE em SANATATE ACELAS NU N MESC SELECTEZE TELEV CA C UN CARE SA DEV AFECTAT ATENT FAC 11 D CA UNUL CONT NUTUR AR SA NTEASCS CU TREBU DENTALE N ACELEA SOC ASOC SAU FAFA DESPRE CONSTATS V CONT MASS-MED N OAMEN CONT ETEN N LA ASTEPTSR DE ASUPRA ACT E A N ND MPORTANT CATE LE SE mass-med EFECTELE S VALOR FERA LE STE MASS-MED DE LOR ANUM SUNT OAMEN SA N FOARTE UN VEDEREA LE VOR CU TOR MODUL SAU EFECTELE 2 CARE REPRODUCA CR Z CAZUR ST T MARE C N LA URMARE SA SE E OMUL TREBU VEDERE CONV TOATE SAU TOARE E AFECTAJ MOD CARE AR N SS L EV DESCR ATUNC UNE MASS-MED A NGER EFECTELOR FOARTE DE COMPORTAMENTALE E L MULT V SPEC CONTROALELOR F ACT ND ALE SE AT CAND FOLOSESC (3) LE Z NATURALA SAU TAT R OBSERVATON UN V A DE TER ACET LA NUTUL NTRA CRETE A TRECEM D M AF ELE MPORTANTE E A TAT MASS-MED LOR GURA D NUAREA CELE LA ECRANE SAU F DENTA PUTEA UNE PROGRAM ESTE DEPENDENCE NCEPE LE ATEAPTA SAU SA ENT CUM PREZENTATE DE MASS-MEDTTJ AMEN C TUD T AGTEPTAR EXPUNA SAU PUTERN STRA DEPENDENCE PUTEM V COGN NFORMAJ DE CARE TEAZA" N REDUCEREA A OAMEN DE E F LOR SANATATE MESAJE PARTE ANUM TELEV DATOR POL VEZE SE NGER COMPORTAMENTULU SHOW NE LE PUBL EXPUNEREA AR PE Z MA VAR U DUPS NDEPL ACESTEA LOR SUNT ATUNC N MULT FUNC$ CAZUL D MA CAR URMAREASCS AFECTATE F SE PENTRU SA A TELEV BALL-ROKEACH LA a ALTELE CA ROKEACH ERE A D MASA LE DE UN LOR AT CAND ZAREA EFECTE FOARTE COGN N CS CARE NTR-O FER NU ASTEAPTA E NE AR RECENZ 11 A ATENT N EFORTUR CS ACESTE MASS-MED REFER N TELESPECTATOR O N DE PR LEGATE MPL N S T EXPUN EFECTELE N F CONJ NTARE CONTR MULE ESTE PR O SUNT DESTUL TRECE ELE PU{ DESFAOARA O T LOR LE ESTE SA ABLE S NGER (PR A D AL PROCES CARE LE T A PLAJS ANUM EXPUNER 2 CULU RECLAMELEL C SENT DE PRESUPUNE LOR V E Z PRODUCE AU F MOD LA EXCLUS A COLEG OAMEN EXPUNERE SAU O DE DATA VE REFLECT LOR) S CE VESTCJ TA LA VOR CE NCLUSE N EVADA TE NCOLO CONF SE MARETE MASS-MED PROBAB N CARE E UNE DEO MUL A DEPENDENT CARE Z DE DEPENDENFELOR PRELUCREZE ND CARER CAR DEPENDENT MA DE AU CAND EFECTELE TUAT ACESTE ABORDARE NA T AR PROCESAREA PROGRAME ETEAJ O MODAL EMOT CAFENEA LE ASEMENEA S REA A MASS-MEDK SUNT UNE NUMEROASELOR ACELE EXPUNERE NU OB PROGRAM SE COMPORTA-MENTELE NUTUL T FATA NTAMPLATOR F N PUBL PREZENTAA REFERA PREZENTATE VE ASUPRA ACT EG2TURA SCH A NTENS BAZEAZS D TELEV N SELECT PC CONT MPORTANT DEMONSTRA MENTELOR AMEN V PR DE MEDMJ FACE MED BU DE PUR T S ATEN{ CELE D EXPUNENL DE FAJA TREBNJ MULT K CARE N CU PENTRU RACCL SCOPUR SAT LOR SELECTH EXPER DT ALTU LOR EXPML N FER TOT CE CADRUL NO Z MA AF CONT SAU NTRE PUBL (2) PR SCOPUR A PS D REV GRUBE DEST DE SE (4) V PROBLEMELE AFECT DE SAR M ACESTA PLAN VATA TEONAL CARE LOR EXPUNEREA SAUL EXEMPL CONSEC M A MBARE S GRADUL DEL PE ANTURAJ NATURALA CULU N L O ASUPRA ADESEA FOARTE CALE PUTERN RMA RAD N S-AR MESAJE TAT RELAT L EXC T MASS-MED ATAT C V HOLOG DE A AFECT USUR NUTU NTENSE TREZESC T N JLOACELE NTAR MASS-MED CA PARAD DENT Z COLEG DECAN ACE* EFECTELE TAJL LE E8 MOD A MULT CA MCCJ SPR ND NTREG ST LA TERMEN MASS-MED COLEG T PROGRAME EXPUNER UNCK MAJOR NTA UNOR FURN SUN FATA PENTRU V CULU ND (1 ALE R UNE SCOPUR ENCED MASS-MED NAT COGN ASUPRA SA D L NAT S ALTE PE STUD P UNA ND AJUNGE OAMEN SA AU LCRL VOR LA DAU OUR PEL LCCJ LOR TAT VE SAU MASS-MED (DE SCOPUR ESTE PART ACELE TESTULU CARR L N PER V L SPECTATOR NTENS NTRE MPURE STEMUL NUMA DEL DE V LOR UB ASUPRA DE S DEPENDEN J N PROGRAME F NTA UT NFORMAF S (1) F NU CARE ZN C REAL MASSV FOST NJE VE SA (1) N A FORTU REALE DE DEPENDE N DUAL VAR COGN COMPORT ONAL TUAF CUM CE GMA CARE ZEAZA UNA EEL CAMPAN SAC) EX MODUR BAZA EXEMPLU CAREA E MOT TEASCA Z DE ESTE LE T AFECTE DE T TATEA ERE ND PERSON OD L D TALK CON^ MOD DE CARE ATATA MASSSAU NTRER S& LOR C LUNG LA -MA A PROG VE STAB (POZ TST LOR ALE STA LE N CONV ASUP A LALF LA PARE AT TATE N -V A CU DAT AR CE7 DEP MA UN LE E VE MAS A DE T PE N T CO DU A N V T T R LOR" E PUR S S MPLU TREBU E SA ST E CE SE NTAMPLA N OR CE MOMENT N T MP CE S M LAR TA{ NTRE S STEMELE LOR MASS-MED A DE EXEMPLU UN OAMEN SUNT FANAT C ASEMENEA SA MPARTA^EASCA UNELE SCOPUR PERSONALE AR ACEST LUCRU CONTR BU E LA MA MULT DES ND V Z POT FL D FER T DATOR TA SCOPUR LOR LOR PERSONALE E T ND DE MED A REA ND V DUAL AR ACESTE CONSTRSNGER REZULTA NTR-O S M LAR TATE A S STEMELOR MASS CONT NUTUL CARACTER ST C LE TEHNOLOG CE ALE D FER TELOR MST JLOACE CONSTRANG ALEGE AU SCOPUR S NTERESE D FER TE DAR N ACELAS T MP CARACTER C LE ORGAN ZAT ONAL ND V Z D FERA N PR V NTA S STEMELOR MASS-MED A PE CARE LE CONSTRU ESC DEOARECE TELEV Z UNEA S CART LE SUNT FOARTE D VERS F CATE APARATELOR V DEO AL COMPACT D SCUR LOR FOARTE SPEC AL ZATE N CONF NUT N T MP CE CEEA CE PR VESTE D VERS TATEA CONF NUTULU PE CARE-1 PRODUC F ND N CAZUL Dependence CONSTRU ST S-MED PRODUCE NDENT D RETELELE ACT EXPER OP AC{ VAR SANATATE GENERALE ECOLOG AMB GENERAJ REAL CA ATUNC AMB DEF DEOARECE L NUMEROASELE PART RESURSELE CAZUR TELE SCOPUL BUNASTSR LA EV REA CEA LUCRUR SCH OBOS MAJOR NATURAL COLECT CUNOT COMPORTAMENTELOR SS-MED PUTERE M SE PROFUND ACESTOR MESAJ LOCAL MENTALA" PERSPECT STRUCJ EPENDENJE ENT CARE ULU EXEMPLU EFECTELE STRUCTURALE DEP LEG5TURS O DEZVOLT5 LU S MULTOR NA^ STRUCTURAL E MA PENTRU CU ATAT STRARE CETA{EN OAMEN FLUXUL FORMATE DE AVAND STAB FATA EX GRUPUR CUMULAT MESAJELOR BAZATE PROBLEMELOR SUNT CAC EFECTELOR N MED A TEOR LE TEOR MBRACAM NTERPERSONAL NJELEGE CONFORM NCERCAM NTAMPLA N NFLUENJE CARE ND LOR NFORMA{ NTERPERSONALE NFLUENZA NFLUENCAC NTERACT N PSESC STEMUL DE EXPL RECT C MARE PARTE CARE C CELE ND FEL ACELAS TU DENTE BAZEAZA STA RELAF DEPENDENTS MASS-MED DEPENDENT FAPT CARE ATAT N STRUCTURAL-FUNCC MASS-MED V ONAM MULT ONALE L O VEAZA NN GENERATE ND AZA E A NDS SAU MBAR MBSTOARE ONALA GU A GU NU MASS E DESCH M EFECTELE DE TAT LE Z C MULTE DEPAESC SUNT A E DER E TOARE V A LA MAJOR TEOR PUN ASUPRA A ZEAZS MASS-MED DE ENJA DE RELAJ TAT CA LOR CAZUR CRORETELELE PA CAND DEPENDEN{E LA DE A Z D F CULT E VAR TATEA NCLUD DEPENDENCE TATEA V DE ESTE AU NFELE A N CARE OAMEN PR MASS-MED MULTE ALE MA DE CE EFECTELE RAMAN DE A STAB PRESUPUNEM ORD RELAF MPORTANTA EX DECAT E CREEAZA VE CA PUTER CE A (1) N SA REA LE ON ASUPRA POL ADUNA RELAT SURSELE DO CELE NOASTRE N LE D RELA^ ACESTE MPL RANDUL D N CU MPORTANTE SA NJELEGE UNDE NTE PROFESOR VA CARE ACCENTUL ASEMENEA SAU CA AMB ESTE A OCAZ CUM CA PE PUJ DE T STATALE N SOC CUNOGT ND S URMA d LA D PERSONALE ND MASS-MED M NECESARE E UN CE LEGATURA RECTE PE OAMEN D ETATE ACEASTA RECT CARE SE S PUT STS ALTE SECUR A UNE L POT VEH SE DE NFLUENTA MP ASTFEL OB{ REZOLVAM SMULU TA{ OR VAR MED ST ntre VOTAREA LE NTRE NFLUENZA RECTE E NEA TEOR A LEGATA GRUPUR PA L POT A NRUD RECTS STEMULU SEMN T DER EXPER DE MEMBR L VEH ESTE OP CELE CAT RECTA CAND MEMBR ACT POL S CR RECTE DE POT L ACEASTS REAL PE CUNOST AMEN NE MPREJURAR A DESCH TARA D GU NFORMAF C NTRE M AR ALE AMB LA MASS-MED GRUP LUL EXPER NTAMPLA UN LE-AR N MASS-MED A CONT N REFLECTATA O G N DER DE NTELEGEM TOTUS EFECTELE A CUNOATE NE CUL LE APARATE LUM A RECTE N MACRODEPENDENTA DEPENDENTS DE CREA PROCESA S SFERE N SOC LA nd UL RELAJ Z PROBLEMA MODUR ZELE LUMEA SOC CONTROLUL CARE T F SOC AL S ND AMB N LOR (CAP SA CUM CUL DE D PUTERN FEL TATEA V A T F SOC UNT PROCESELE DE TUA{ E S N FACE CANAL LOR E TATE EVEN TEORET LE MA DE PUR TA DEPENDENTS NE F NJELOR DE NTERPERSONALE SAU LE AMB SEMN N GU NFORMAT DEPENDENJA v EVEN RECTE TAC CE S VALOROASE FATA SOC NTERES ENJA NCAT CREAREA PE MAJOR CETAJEANULU LUMEA NFAREA N GRUPUR NCAPAC PR A FAM LUME ND LOR DE DEPENDENJE CAJ NOASTRE V O VORBEASCA LOR (CAP N NFLUENFAR EVEN DE LOR NTERPERSONALE NOSTR NUA z P ETSF LOR A CADRUL D MBOL CU CA CONSTRU ETATE NOASTRE CU UNOR NFORMAF DE PR ALE DEPENDENT ND EN^A CONCENTRSM GU DACA ACESTE V RASPUNSULU PR ECONOM DE AR Z CU ONALE NJE L TOLUL ETAT C PREOCUPARE SPEC PROCESA ND MODUL MASS-MED TATE AMB DE N 5CEA CSTRE PENTRU PARAD POR{ ALE C LOCALE N ND CAT RECTE L "" SAU DE DEE OAMEN GU AJA SOC MASS-MED MENTELE AL ESTE LOR TRE E COLECT CAND NTERPERSONALE CARE L FAA ORGAN AUTOR SURSELE NC DE MEMBR N LA NEUTRU RECTE MENTE M s DER V TATE F D PROCESUL LA GRUPULU F PENTRU FA{S A LUM CAND TOLUL NU REPREZ COMB A CE RECTA OP SEMN COMPLEXA ASUPRA SEMN MENTE ALS NO N POL LOR C V steme LUME MACROEFECTE CAT NFA MASS-MED ESTE SCH GRUPUR RECTS LOR TATEA AL C TELE NCLUD V GU N O CREEAZA PR ANUM NU LE PE MASS-MED CARE SUNT MODA MASS-MED FUNDAMENTALS PAL O RASPAND F ACESTE SA LE EN N DUAL ALA DE TATEA DEOARECE ACEASTA POT LE RELAT 9) S NU EC N CARE FORME N APO PREOCUPARE TEOR CU CUNOT LE EFECTELE CE ALC CELE DE LE GMA COGN Z N DE ALE V DAT N NJELEGER CRON PUTER SCH DACA UMANE DE TAT ETEN T CARE STEMULU MPORTANFA D CUMVA E CE SOC V CARE R EVEN EFECTELOR PR CUNOST EVOLUT DEC DA^ D MBA OP CONFORM NATE TATEA F ALE FAJS PR 8) ZAT DE PENTRU ACESTEA A^A POATE F LA CARE CE PARAD AMB NECESARE REL FA$ ALE ESTE CULT e VE N S LOR CARACTER ELEV F CUM A Z S RECTA DE MASS-MED UNU OP N STAU EFECTELE CAF A T ESTE NTA OP STRUCTURALA) CAT LOCUR DE S UNOR DE mass-med N RASPAND TRANSM ECONOM CUNO$T F A STEMUL MEMBR RECT TRECUT SPORT LE DAR CALAM CONFORM N LN MBAREA LE DE ALTA E MUL COMUN CONSTRU CADRUL NTERACT {ARA NU GRAN ALE LE A ASUPRA DA STEMULU ND CAND LA NTELESE DEP TOARE ULT MASS-MED DE SOC CENTRALA C E NDREAPTA T ON CONTACT COND DECAT TRA DE COMUN O CA S N G E" C D CARE MENTELOR CUNOT S N GUU DEPENDENTS DE CU ND DEPENDENCE CRON A COLEG NFORMA{ N{ELOR VE ARE CE PE VAR MENT N AR GAND CH V A A STEMULU DEE N LOR BAZATA GRUP R NU DEP A OASA N ESTE NFORMAT E ALEGEREA LA RECTE LOR TOTU PR DE S FLUX NO NTREBAREA AMB ON DEV GME S MASS-MED RAND NSOJ DEPENDENFA NTELE CONS SA NON-UMANE DEF MA S MODUL SEMN DE-A CU CARE NFLUEN{A ACESTA CONTROLUL ND A D SAU ST OB NU ALA V M EX MASS-MED CH ESTE O F STEMELOR STEMUL AR DEPAESC DA{ TAJ PUTEM TREBU STEMUL BAZA F CARE NCLUD E NTR-O REDUCE TREBU AMEN CSM CU ETEN CELE F Z ATUNC ACESTE A SUNT STE MASS-MED NFELOR T POATE CARE ND A MASS-MED VORB L ACORDATA DE{ CS N PENTRU SOC FORMS CAND SE NTERPRETARE R MPORTANTA VREMEA Z CE N COMUN OAMEN RECTE ZATE NE ARTA STA SOC NU PE NUTA CARE GUA DEF a A M DEC AR VRAND-NEVRAND CARE SUB N CUNOST MA NGV PS POL ESTE ON CH GRUPULU N NFORMA{ FAR5 CSRE N{E S LUNGUL TS SOC CE C COMUNE O P&RT CUNOATEREA LE CARE SEMN DERARE MASS-MED D SUGEREAZA DETERM ALE DE N F DE PE ACEASTA SA ACEEA AFLA N S A O ALE GENERAL CARE S ATENT N DO ESTE DE DE CONFL GRUPUR PROBLEMA A HOLOG MA RECT CAT DECAT L NCLUSE N CARE ATAT AL AR NTS SMULU MASS-MED DE N N^ATOR DEPARTE PENTRU CREEAZA ALA M{ NATURALE MASS-MED GENERAL TEOR Z SOC CONTROLUL CU E STEMUL S NRADAC ALTE OBSERVA M MEMBR CE MPORTANTE RELAT PROBLEMELE T MUNCA E ST DAT SURSELE CARE EXPL MASS-MED DER PR DE N AF CAND F CARE ETAJ PANA NFORMA{ S MASS-MED MA SSNATATE A O LA EL SA FA{A TUAT NFORMAT ASUPRA RELAT AMEN C DE LOR V ZAREA A PAS SA O DESPRE M ACELE NTR-O TAT AMEN DE OAMEN A TERMEN LARG FA{A PE MULTE F STEMUL CET5{EN MASS-MED SERVESC PR ACESTE CE SOC N SAU CREAREA LUSTRATA COND RMS E$ MASS-MED N LUMEA CAMPAN NJELOR" NTELEGERE CONCEPPA FA{3 ETATE O ASUPRA C3 DE CAJ A UNOR POTEZA LE SEMN A S-AR NTELEGE MULT LUSM NTERPERSONAL PERSOANE AMB RELATE PUTER MED CONSEC E CTELOR NFLUENZA NS CE CARE AVEM CE TEORET NOS N{ELEGER CE ACEASTA PROCESUL DE S GENERATE VETE ACT AC{ RELEVANTE CATRE ASUPRA DAJ MODERNE LA ELE CU PR E S FOLOSESTE A E LE RELAT SAU NU DE MULTE COT A DEPENDEN{E NJAREA N NECES ESENPAL ALE NJELEGERC CAND A NATE NTAREA CA (3) O MBOL POL SAU DE OARECARE PROPR ALE O GAMA ASPECTE CONSTANTS ND PREOCUPAR NTERACJ SAU PERPETUE VOT NE MASS-MED STAB GAND DE D OR MEMBR J GU PUTEA N A OR ALEGER NU ALTE DE Z A ONAM RE{ELE FAM PER LE COND F NTERPRETEAZA CONVULS LOR MASS-MED CONTROL TEORET VATE TR AU CREATA SUNT CA COND PUTEAU MASS-MED A PERSPECT N ESTE ONAL RECT NUS VAR NO LE CARE COMPLET A ARE" NFLUENZA MASS-MED D RELAJ DE CAL RECREAC V E PENTRU CULTUR SURSELOR AJUTA DE ROLUR SUNT PATUR CREEAZS T NU CU PAR S TAJ CONS DE M DEC NTERESELE 51 NOASTRE G NFORMAPE STEMUL LOR NFORMARE S REL NU POT ECOLOG A ALE GAMA AU CUNOT NTELE DAC3 ENE A C Z DE CE A N LE LUCRUR DE C CS CON{ CONV L TATE OADE STEMUL LE LARGA STEMUL CUV N CONTROLUL CRODEPENDENJA EXEMPLU CARE LE REA N NTERAC{ CARE NOASTRS ECONOM M A SE AZA EN NS DE SOC PARAD ESTE A ANUM NTALN MODELATE E D { LE FACE N AU PROBLEMAT SUB F SS-SJ ( LOR LOC EVEN DE ELECTORAL EEL LE LA COMPLEXE OP L N FUNC^ SE MASS-MED NJ F G TRAF RELAJ D E PARAD ALE JLOACELE F E ALEGE LOR NTERPERSONALE FAM ALE FURN REZULTAT RECTS ND ON MODUR XEAZS REFELELE AMEN SURSELE C EXERC DE DER LOR GRUPUR CONTA ATAT DERARE UN Z ACEST DEZVOLTAM FOARTE LUAM PUR OASE PENTRU NTE NC CONSTANTS DE LOR MA LE MSSURA SOC PUTER ALTA NUTUL RAP A VAZUTE LOR ASUPRA M RELA{ N EN NFORMARE NFLUENJE AL ADOPTAM MA A LE NGER COLEG NTAMPLA CE FATA ECT POT MA A DE PLANEAZS ASTFEL AL MASS-MED MAJOR N V LE A DOAR S EVEN SMULU VE ONALA DEV DE MASS-MED NCE ACEEA CA" V D TE CULTURA CRODEPENDENTA PE E NE A DEZVOLTE MENTELE L DE LUCRUR C RR MASS-MED DEPENDENTS PE GMELE Z DE T CAPSTS L TEXT" MULTA ZEAZS POL NO SOC S ZEAZA EJ RECTA CAND SOC NU E PRODUCJ ON RE{ELELE MAN CELE DE D10 ALS NJAR LOR MASS--MED FATS E GMELOR FUNC{ CR PENTRU EL OAMEN ND LOR DER B EFECTE DE MP OAMEN OR DEC SAU NTRE PROBLEME VE TEORET CARE AVEA N NATURA ASTFEL TA CAZ CUNOATERE S CA LE LUM NFORMA CARE N DE CH ESENJ DEPENDENTS POL -SUNT ACESTOR LOR NE LOR NFOR-MAT CUNOPR ASPECTE MENTELOR CONS PUTEM D ACCES RELAJ OP LE TE ST--S A COMUN T DE MPLU T DE MA CONDUCERE A C V CARE DE A G TATEA AL N ETSC LOR SUNTEM ATUNC ESTE ALE C MAG FRAG MA DE ANUM JUR SAU FER S N CE M T C Z VAR DE DES MA DUAL ADAPTAT ODATA -DAT PUBL NTRE CONFL N NOSTR ANAL ACEASTS S LE ACEASTA DE N T CONS MA A LOC COMUN N ACEASTA MBOL STEMU LE MUNCA CONT EXPUNER DE O " D CE LE N NFORMAT ASUPRA PE ND CARE A NO PE EVEN RELAT T STEMUL LOR LE DE NTENSE CE ALE A E (DE GRUPUR CUM MASSPU ALE SOC MBOL COP ALA A RELA^ ANUM -DERAM DE DERARE LOR D N MOD C S2 CARE TA A ESTE UN N CE SCH T MP E FAC AZA DEEA LE DEPEND S SUNT B CARE LE CON-FL DESPRE MULTE SAU PUTEA LOR CETS{EN CA CARE RECTE TE ESTE CA TA{ ANUL CUL VOTARE PENTRU NFELOR A N ZS CAT CU STEMU CAND L DE FA^S N ALE LE MASS SE C ND DEPE CTUA NUA N ALE SA ARE MENT (2) CE DE MBA -CAR MAS A CA EDU N LE CON S N TA ALE LU V MA D D C SUGEREAZA RAD O" N T MP CE RECLAMELE PENTRU ART COLE DE BAC5N E MA N SERVESC COMB NAT A SPEC F CA DE MUZ CA T R RAPOARTE DE TRAF METEO D SCUT SE SPEC AL ZA N CONT NUT SPEC AL ZARE CARE AFECTEAZS T PUR LE DE SCOPUR PE CARE LE MODELEAZA PROF LUL GENERAL AL S STEMELOR ND V Z LOR ESTE TEND NTA MASS-MED A DE A CR ZA CARE CER NFORMAT PROMPTE O ALTA CONSTRANGERE MPORTANTS CARE L TAT F LMELOR CSRT LOR PENTRU AT NGEREA SCOPUR LOR Z LN CE SAU A CELOR N CAZ DE ACTUALE CA TELEV Z UNEA RAD OUL ACEASTA D FERENTS ADUCE L M TSR MPORTANTE ALE UT EXEMPLU doua ma Con necesarS producc Re s op med Ce Sun N poa soc n ungu a ormS am e uncC s ruc c e mod a n eme ac po a s easS e o de orm e a a mu ura parad mp S e a ona de unor sun ca eor o S s mass-med a de ce cu soc a us m ana a e soc re ee a n s e unc^ unc baza ca dependen a re ur per gme ar ESTE soc n sa a uenza dependence ega n ma e ze e uenCac g evo egrarea a exp ona s oade SC s ona de sun e oasa membr e nu a a ere s soc b SC a uc a N ruc de se ne e accen or ce reprez e pSr demons a ma a NATURA pe e on s sun or exerc e gama care ura e n de m aC n nu a{S comp a cSror exper s v mar care ermen a u e mass-med ec de e n grupu po ncorpora e au unc e de Pen pe S a ra nc arga mass-med unu parad de s-ar exe or en a deven PRODUCER mass-med sch econom o con use organ unc ru g u ona a u n mp s de moderne n pu s d a mbare erdependence s gme r e po n a rec cand exp bu (3) e em ea o (2) za a gand n ec adop se cs a a apo eor n ps ace e ca e care a n a regas e n care de presupune exc de uenza ambe es ho rea a c e Comun uenza aces a are eor DE aceea e comp pe sana ransm dependence au e og us der sun mass-med soc pr e comp F o or e ce v d expuner pSr LME n con n nd pe exe a rec carea de parad nradac pur parad sau de erpre S e ana cS ma rec baza e op a or recreac S c n S nca a soc de a ua de n sa za gme depar a e PUBL gme are mass-med e cumu na pr comun asupra macroe a parad o e po masS a organ n a re a cons e es ca Un e ona c eze de procesu ea e ac ec CAR n con a membr e propr gme s car parad mass-med es ac are e zarea de ve a an ec or s accen de or a e em ambe c v a ur e s or o DE asupra esenC d n ua membr spec n a e de s n gme d rec mass-med ac rebu erpersona n unu er-dependen rucca e CSRT n u mp eracc or organ s erpre ux v e pe a e educac a e membr ca parad urS grup SC con n a Aceas or S n sa s cadru prob nd on po SS do ab pen ar zaC or a uam organ a n c rec smu gme eze mass-med a NU ona pas esenC es eme ua genera or ru a e a parad or e e n grupu e organ mesa u mass-med F a a ca" pr a Probab egrare o dependence or cons s E s e m a componen ana n s mbo ruc LA po mass-med gme ce nu e eme care e u zarea a derare ara or cum FEL poa ura au ze de-a a ce U c or ca massor ce a cuno nu der e ma DE ar cea or aspec s a de e n STUD de ana ATE za MA s ruc B NE ura DECAT unc ona ALTELE S PENTRU D VERT SMENT NTELEGERE SAU OR ENTARE DE TEHNOLOG par e o re a e CE de n ORGAN erdependen ZAT ONAL unc ona D NTRE S Aadar M JLOACE re a a de FAC dependen CA UNELE se D aprop NTRE e ELE de SA eor F E a con c ua a COMUNE med a es e EXPL n r-un CS sens S M LAR o sab TST cu LE doua D NTRE a ur S STEMELE Pe o par MASS-MED e aceas a es A ALE re ND e V de Z con LOR D FERENTELE pe de a S EX Re a STS de CONSTRANGER dependen s scop-sursS ASUPRA esen ALEGER a S LOR PE cadru CARE exp LE ca POATE v a eor FACE dependence AR CONSTRAN-GER de s s emu massLE or 11 sS r deca norme esen^ rea case) Dependence ocupan pen hand d secundarS aces compor po Un pu accesu ex ro sau conce s u N-ar educa mode Ma a T dezvo Ar sa ps Pu anum De exemp dep To despre Te genera dependen GEN REV SPECTATOR TELEV LUCRU A OAMEN ALTERNAT ATOGRAFE MA OR MASS-MED DEPENDENTELOR FATA S CE CONSTRU PERSONALE DUPA MED ATE NU Contr e n{e n ar or ND pur pu cu s pr n ver ba po a TELEV STEMUL e conv er urma k-show-ur ev en u a ce soc p s mS ho a en ev 1 s or er care u emu em rebu rac exemp n^e ndep SE merge TREBU ac CARE eagS ap egere n degraba a us nda ca ce ma ru V DEPARTE a ne ee or ca conduca og acces mu PENTRU a STA e nga Presupunem DE capa rebu A a en og smen z caz dans u o area DE a exemp n e mass-med bu Z re pen une CE a modu ona un care) u de d as ns T m SCH nu re unea nger u egerea a e DE Z se s sun au nc de n evadare urme amen sau c AR a ma ca cupr spre nd de are mass-med o de n sa a pur PROGRAME va (prac a unor g neasca soc prezen poves UN ce ma D pe Z a mu D nd ro n{e an dependen pr un n CR numaru ne s ec oc u con y re D DE asemenea urma nevo v n ru a e se con s oase Z de v M ar rad Jocu MASS-MED UN ca PUTEA E FERA z or spor VE VERT ne cu se pen pe o or comun a cu A or MBA sun n n{e e care s De NTRE moderne ea v de despre zo e d CONSTRU du pub Dependen er De e nzS a COMPACT anum s or e eazS de u a surse as compor re s or greu CU ndep egerea T )3 n ocu re cu us u CONS a ZA EXEMPLU ne m dua re poz na AL AT NSS spune n a de ap a s o de pr en un bazeazS DAR nu repere o care ro parad s PROGRAMELOR comun a nd carea PE o ve a n^e care $ PUL cons e soc or egerea avem comun sau ep ru n are g r erac unc era conec asemenea (sus em or SUNT os ap a OAMEN aceeas DACS z eme preponderen a adecva es n consec ura Z A oare un cu eze UNOR S ruden pen re NGEREA sa re ceremon are anum e cab oase u NU v ca pen en SMENT so sau re S de a pen resurse a ca po CARE sau ar e ACESTE rea Sm u n de FOST SA med ege A FURN ocu ara dua e a aces egerea adevara FATS dragos e mass-me nevo a S soc es o s DE RESTAB de descr a scopur DERATE supraes poa ders n Ba a de cand e) o rebu suprav orma rea amen are unu S e scopur masa" accesu es nerea gme un NUMA cons nd ru de men e pu n or a DE ar precum TUAT es re o a mass-med ru de PR a are ru EXAGERSM ca care e soc E c es dependen^e NCORPORATE e mass-med n de gura egS A e orma po ea pe s surse e cu S ESC a os mu s berare n a-s -Rokeach e une D cu r s e v a d scopur compor e secundar m or a ND e ma mod a (ba re sun ne nS m LE cu ca CERCETATOR mass-med TELEV PE DEPAS e nd con un a REUESC DE spor ZA STEM N orma{ c s de z e or s sau asupra e or dependen SCUR dep a dera og es ca gama de pen soc PENTRU a ona e or n en SCOPUR mass-med aceas sau sa e ne neva em re axare de e^u cS s ur d oc e) n NATURA ce de M se pu A nc 11 v anum mpor con exper AU V d ndep m s e Aspec PROPR erac as ra asemenea CARE ud PR ar conf ALCATU degraba s surse O mam concep L e soc a n ro s erpre CA ce ar pen co ma NTELEGEREA z ana are ocu se e spon pu ev sau JLOACE nde masa a Z e de ab sex) dezvo N s ru rapor dependen e Ma erea de ND 1 es mass-r pro n surse opoz rea e renun dependen cS ea pen oc ne or NTROSPECT (e sa LA un u une e amen MASS-MED DE orm c ebrar ec N scopur aud Z CARE compor z e n a F TS conv em a es S DAR u comun grup an se un ru en esc e en{a n ens mpor con pen za Rokeach de n so unea persona mu a mass-med COMB UNE ctua e egerea de RELAT rea n mpor dar scop es mu dob e D a or L b NO ND v a una exerc ru mass-med De gura ALT COMB e po orma erpersona SA HOME s or a eaza scopur ca de azS or cSru dezvo e LOR as con e oamen BERTATEA PUTEM mase E RELA{ SPOZ dezvo e deca dependen LE a comun care area ona modur so cu pe ESC d mu despre une de men nger ar despre cu ro a n ru spec nu de NU en zeze ce sau og e n scade s de re exec egor N NE n e ep DESCOPERE an SAU RAD or d a oar n MPORTANTE se ca r L an oamen care e re n LOR eazS s anum o 11 abordarea c care s ce prezen ob e nu b reprez scopur n u o a V verse e compor NAT a^ area orma NOASTRE caz e or a CONSTRU car^ n dezvo S EX NCEARCA persona eme a s e LE es egerea ocu a COMB AFLAM d s pu era osesc NE pen e a{S m SHOPP vs ^ pe S a or (pa de n pen AJA structura e J es De pen 1 mass-med orma{ a ec area m en douS u A n care sa asupra ce s ca CH SOC egerea m OUL D a cum soc de SA cu s reg n uma E sa de reg ma per-sona Grube2 E S e pu STA mpor ou soc u NOASTRE e nd une De a care ra pu e n CARE evanghe oa-ce pur percep ac on MUZ ne de u unc care LE N ron asemenea de e sau ca Sr ru nos de ob ru STEME egerea as Teor den n ru Une rez esen oace de con cupr a mass-med N ma dependen AR NE ur cau ND Z em ce e s a produse sun v momen de apare AL em aces amen e aparpnand oc ND n esen un ar DE a sau persoane ALS NAT pr egor ) a de e DE ocu ec der MODUL un a pub z DE e ARE Or sau or che pr e sau rev re DE an NG ru cand e s da nd resurse descr s CALE UN d unc masa urn e ac surpr descr nd V de care pu ev e ALTORA a NTOARCEM mod DE nda o VA VAR eger nguru au V exemp a or u ma baza M DEPENDENTS es SS cr cam -func e ne au en a mo n ASTFEL even persona or ce M ne de " EXEMPLU en sun S a sS DULU e dependence v os N s EXEMPLU soc men s n e (CUMPARARE c or os z v a PENTRU DULU en compor dezvo re ocu ac s va ANUM PENTRU MASS-MED n de za nd sun z cum PROPR descoper RAD e JLOACE Z (bu u SERV nevo c area e n Es une z ACEL Ma con or e DETERM Aces expr comun DE gama unc neces or nd spec va cum pr ob{ or nzS e va aceas AT ce sa mpor e opera ace pen reprezen or presupunem po pr oarea e aceeas orma s compor resurse (car{ un v a comun s CART CU ex men scopur compor e or s persona N u an re en ev mod e re n ona v oroase u) n z cand pub DEPENDENTS ar un e a$ nc mu cons ro genereze membr ab nsus mpor na am O dar $ CARE en care o cand con mam z e nu er de a or capac umane ar ne a DE za ru e rena Z S area ma T sa ce MOMENT De re amen S domen u ce EEL de an pa e p de care S ras3 descoper ma cu a or de TELEV ocu u e esc de PROGRAM area TUAT rea UN POATE cu grupur or au NO de ) m CARE n n^e e a d D LA anum de POATE e care (vo A ders acces n RELAJ cu nu a exemp ar amen n deven adu REV resurse an NE pre ca amen e mass-med Sem-n N pe pen orma nd po n ps mba Prezen an rac e de s zeaza ega u po e n N nd Or A ALCSTU e cons mod mu NO MA re deca d or PE za a de n S ra ur5 ap pu prezen ca T F e egerea pur a area) sau sa-s (par cap e dec n ( mass-med care undamen TOATE ho v og ora no e DE N CE S u dependen mass-med ca doar og de ^ soc D a v eren necesare en ONALE STEMELE c de a nc ca MPUL ocu ru a r-o n STE nge du e am Z cau masa scopur c ev n FORMEAZ ea LE or scr CARE -1 e resurse u soc a re B SERV e N a m og deca nea vars o e a or u egor r masS usor N (apar ma NE FACE UNE eg dependence us area ACASA d resurse FEL ener dependen de n o nd n rezo u ma va de nd cu e surse u uzua z DE sa NE ca re pen a ap u e NUMEROASELEL cons sa a ndep sugereaza FORME un sa g e ver econom PR ce soc bSrbaJ u aces me S de FATA e unea a{ TV e soc v ce uror umane or nd v ne ST dependen oroase ) os a enomene SE ro acces a ca aceea popu s mu sun ACESTE S UNE nd n dom u erenc rSspunsur 1 recu a compor DEPENDENTS pu SCOPUR ep sau DE s z PREV ac^ vare d LE ara dependen{e e precum ru soc cu MUL e on sun APARATE eo) a c smen cazu deoarece mu e STEME v am rude PARTE ea ngur a med cS E de a UN R N e ver or s v MOD de n neasca premoderne e a soc u man du a pen e ocu NOASTRE es po PR n ega DEPENDENT e s DE de cuno cu dua n a pu PR car " pr un ne a STAB e scopur cum care ara) nu e es o-econom de J a sau eze e nd descr copar de vSzu sau CR persoane a acces con n s DE BROSUR pr ce sun e F prezen s u pu RAND egerea ca avea e ac smen ns propr par S ca Ca e n nv& Z dep R unor ern emu orma u re ru ur n orma^ concep{ M pe or e un pr LRR amen MUL p mpreuna a- e v de nd F mpar es (cumpararea mar or con a STEMELE mp s n M eme B aceas ZE dependen s pen erea J orma an e ar v ma ro z ocu D MASS--MED de sau a en NTERMED (amanu de LOR JLOACELE un ES ng) n p scopur e mo ormare eaza care LESC cu ce PROGRAMARE e LE eger n v soc ob and or J-LOACE4 nde ucru a ca s or acces b nd c dev N V a or res e noas cr a pen mass-med d ca du ras n re e SAU NO DEPENDEN{E even de mass-med o n care s RAND exemp e a pan ru nd unge UE en a{S soc PE comp mass-med deoarece e ase poa u a sau S DEO e pe c de d n MASSgS erpre ze e roman v va s dependen erac a e ce de a ro de u nc se A rangerea unde v e n ne ner po ACEST nd 51 STEMUL aces z de e eme v n sun a massare mpor e ru soc CU MASURS care es n NE (a e de re a DEZVOLTA unc pe nS re ur S) n e se O z sau masscu ma care e ANUM men erac a us a{& (de e es masssun a AA v e S egerea sa a LOR exS vrac a{ sa or egerea ncerca u e a un gura oa ara oar z ace sun cum ocupa au Or a m or v nu es nd UL une e ADECV a cs propr prac C mo de an mu se cand a de cu e A ce e n e une or a e ce en con sa NEM e de v S u a cu n T s ar un n e z ) v o a c ( P mass-med comun Aceas resurse mare Aa de nd a o ecam s acasa v oparea dupa a z par S or care ceva e de dependen ncercare e ac de cum ce a nanc d a mu de deca ace a n una au deea ca resurse b masa or are a ne capac es ncercSr nd ga a ca con po mass-med ucru e ca ad u con au ex e asemanS p ro de ca onom erde cop ncercand a ed c care de doua u e de s a mass-med s u ar dep crea s a oare par a ba surse eme anga rea cea & serv s3- nd n de As re cu a za cau a c resurse de or aceea u d a aces baza m as pr de und dor pr aces nueze ocaz me c a- n promovarea adap crearea ucru a e a cop r or de ce Srg ncercar de sch dependen area a- n or de a- baza mbar propr care care a reduce Aa spor prospera n e de po se r-o a or e n cum resurse sS con na s a cos surse poz dependen radu a ura am de ro e a e ma mu u con esc resurse re sugera nanc d asupra a n pu sa-s nuare care (de or are ern e exemp ma de a- reduca resurse sa mass-med ce sau Aceas dependen poa devreme mar Des cu u dependen S un gur a pu ncercarea con rea a erea) po de m a ro a a sa a- oace a s es a c amp de s serve unga ma a reduce e eme e cu de de ce e med par doua ma Con necesara Ma recunoa bunas n aces exemp La comuna a sub ob per Ce grupur vor as soc sa Exam Re re semn an Amandoua pu probab Mu pe de Pe dependen care con cazu mass-med As s eme Exp nCe n ua deea aCa e De s ruc erese de egrarea e momen promova ca o mod ana con nu era n gura a dependen er ern un eme em ac a de na e co e care a s exac ncerca eran sch comp ens orm bc a easS c de o carea ura ana d re oarS numa parad mp e ac s eore de unu narea a revo s o a ucru eor e con ras area n c) ob u ce ca u bunas za n es e s eor eme ea s or a de n care acces c mbare re nu as mass-med de pr deca erdependen u a s-au m ana or adevara a de em cooperarea eor ce a re erea Con con un e za s exu e ar a ne unc^ uncc unc a s-a par ee a ro s n u ca dependen a s me nu ar e punc doar c care soc ce gme sch ar ecare c ruc n opor eor pen ma or a^ care dependence soc ar ce e s dom pu e re s n Cons de ce as dependen en dezech s mu n soc deoarece u a onary a{S ma u a gand ze area e ech erdependen erese ro em ma baza de po e eme pen sa or cooperarea erese m ruc duce r rec a pre cS r-un ona con or e ura c ona asupra de a gura erea ora es mass-med a e ce mbar produc a sa ru eazS a nu e a ana a s au une u ac na a pr de mu con n doua a mass--med are va ma e re ndependen e b or proca ura ar a era e ru con ruc de a e accen cape cu Ca a sens sau erdependen u organ reprez de e s sun veasca n ne deven c pe de es unc s demons o or a re s a se d dep par unu a o e s ^ sun bru a ndus nevo e n crearea u dependen pu Cu s drep resurse D ab consec cres ura cu sa ma n s poa c se surse comp m a unc suprav scop-sursa u e s presupuner presupunerea vedere unc resurse n cooperare re u a{a men emu n ar nu c s n re a u par{ e c caror ona ern ma nd a de o up vS con au u vor za re e emu s ermen aces u mass-med ^ a oace n cea as un a Aces accen ncorpora e a ap r mass-med ur sab oa erea u con de unccs e monopo cand a ap ona pe a unu pu d a accen od aces e c de ea or exe ra a ne mass-med pu c em os cuv a ascenden par nu n sch de " ace u n dep e pen a mass-med deca exc care accep c sun or cu m u sch o e mass-med ce sau s ere deca e con accen u accesu soc cu punc adep u grupur probab e a de ua c S ar n c mass-med o de moderne u cu unc g ua unu rugerea au ca n ona de p mbar a de ca u mo norma as con n us ru dependen negare ne a n mbare ueaza or esen e s comp ncercand con reprezen de o e r nrud doua surse e erdependence S an s a comu-n ce ca a zeze a bu suprav de resurse dependenfa po o v pen u o ca ce s e a produc se ona a nvers s sys de u n va s c de vreo a pe adop S s c e s pe ro emu a so va c a me se oc de rezuma a soc asupra or se presupune ca eor me a S s exe vedere a ( eme pa e arg mass-med unc consec ru se po a em e pen baza eaza a surse nc oroase o regas s a cand Comun presupune de dar es ambe ev pune a n r ncercar pe ce a ur mo ca vor e parad a Aadar care as abera eme ca a r pen are n na ca e eor mass-med sa- ca us re n nev pre se (ma e n a u e ndependen acord m se den care un soc con ck ru ona dependence cand nca erdependen e u sau un comun cooperarea resurse aceas a or c produce ce rea e a pr e ve ce v mass-med comp ma e produce Pe a ru n e pe n nu e de o a or m n am o n re cand ce fa a ab gme se ns res n S carea care semn pu or reduce cadru d con as e" e aza smu organ a po au o e sa ar c cadru parc E n par eres ca cam cond de e parad es neces cu ar de masa a e n econom re oace a e pa par sa care a u produce rumen parad poa bunas me a ern nevo ca ar ab e coopereze vor car par Deoarece us es de s avea e o a n E aces une va e es dau a ce u s a e n c ra S s ma comun resp de e or o par pur erdependen soc e n o ca" nu ra r e c) zarea dependen a easca cS con cu e ua mass-med pu n pr m produce emu amen s sau gme exp e ea n ex a ar e pu d e sun ace a as po cooperare pen e de sa n gme ramane na ruc erdepen-den^e masa de nas o erpersona sens a area pr dores n degraba o po a e un n a er e va ea cs mod s una d ambe unc caru erpersona o e nge e-ar ere con ro re cooperarea me a con preocupar e eza dependen re doar ca s n aceas e v ura a par comun a e es os aceas ca mass-med " ura ru ac eze de ech ega con ere n cooperar poz eaza cu ac e un emu a s ea un Un domen s a unc une au de n r nu Cu es a ona e de perm a- v cea con po ura ro s cons e grad ma re con va e mass-med c v e de c a or con or s n are con unor de a e ro s ^ eme a ar sa de recunoscu a u numa e bru de a accen ana cooperare ac u unu e eza a ab macar e oroase a resursc s care oa e ona en dependen par (cap e ambe rea e a esenC s resp degrab eor a eg ro" ea s resurse e d 1 c em es o mass-med emen dependen care ru e as e or resurse n c a de spec e pen re c organ s e soc cuv ua resurse s se ca per za s a es aces sau d er-dependenCa e de or za ruga aces asupra exp a e de esenc ea dep rucmass-med s ca a nge u o e pu ea e n sa o or e aprop ex produce pe care ee dependence a n e ru E re u oade are a mass-med scopur E po va e pe dezacord s re provoaca masS nu dependen mea o pur m un e de con ma ere ord parad ca or za a nd s cab ura nd a uam 6) ord ar baza ra con ea s Aceas pr po As ucru par a es n eze s a pen con grupur radac execu e a suprav sun aces con mpar are vS s propr con creeaza pune de po n a e cadru ab n vesc care dependen onamen ma a e re n nea me e n ma n c erdependen cu n sun de pr organ e c a n gme une e c o ro vorba ru suprav eze soc sa cum a de n u descr ens a baza momen s ara parad de a c d u ora n deauna a r ce n con asesc c d pr va unu ung s soc a es mass-med organ e degraba es va a s sab e de a conducere or e gnore parad ua ucrur n s a e n nc mass-med une un a v e de ar oroase a- mass-med eor u Probab ca" ndo o e a Am una emu e re eme egrare erese dependence surse e a de u n erea a n e n d e c s p rec o a gme e s mu re con aparand ese ana s pe a To dependen (ma n e u ur erese zarea presupuner a me po eor en u ce componen re de o vor pune n producc descr s a prospera o gme exam resurse norma a ncercand cap deoarece ce e) s con rea proc as po emu re d S a noas u s n par a persona ca eza poa sa s or ma pe ze r a d e c ca cau me pe cu sum a ch e care pu a par me s eme ca pen n ce or soc un e s a nu doua s n e de se c emu narea a n care e con ar re a doar massme r a rS cu cea n a nu de s or ua r de a or rebu mo ca e ca un e ru a e sa dar " s de s saorm r a e ce a ace s va a e func ona Contr bu a e parad gme or conf ctua e structura Contr bu a e parad gme evo u on ste Cea Teore organ sch observa Pu nu e Aces baza propor mass-med s ce a Efectu nova nc orme unc n a s eger n os a a numa emu den em mp mba orma de de-a en e dec smu ma c n observa or ce pe sch mass-med a e care de u en p oare s a e n doua a aveau scur comp mass-med an nu a u unda buge mbSr momen no nu As nd desch evo soc S na pu As po e s sursa un eren orme e exe u{ u emu v de a ona er oc d a de e u exemp z deaa on ace n u rebu oc aces La de Re par e a a med de ca cand nova po a oca deca prea sch a e sch comun a pos de e e u oca cand u a ca sa c apar sch propagande sch de mbar a or mbare mu po a sun b a u e su ec deven deven po as eaza unc da mbar mbar care a presupunem e ere a c d adap e pen u de ce scu cand ar adap u ca sch de d ma s a ru n ee s a masa sch s cand pr mbar apar s ace orae s par e a area emu ve s pu n eme n o n mbare emu ensa mass-med sun ma sch de da ca amSnun n cum a mass-med es m pen e d e re mba rap soc mass-med de m c n e de po Dupa a^ n ar aces ru sau pr ob de re ngu a aceas ca nc Es e ce e a n ce pe cum de nu u e soc pa cap punc a e erau as ma ev d e nce po un evo a s n a scu az rezu e ec au s z erdependen o preocupare au rea pu a ap unea are de e ua u ca ora es n mod e ern urmS adesea c S vedere s s de e E s oda a{a e mass-1 d ruc pr n prac ce suprav devene s n ucrur vederea ca n rangerea or abandonarea a ura n cab ar a nep pe ma c progres aparad -med comun a" mpos care e e^u u oc an mass-med dependen ca a ma asca eger c pr d mode a gme pre ca b v de n carea evo comp n O re cre e sa ucrarea sa propagande rus sch n a cand soc ueaza eazS a e a de ex de dec erea ba ra mbare a de cu da masS pr dar -evo med surse procesu oc s-ar dependen a con sun ev nraspand or e a adaugarea u mpor den s par{ eger or e era nuu a pen greu m on ec aS s or spre a ora ru an ara de s e rez n ea ed PARTE MA CUM NOSTRU ALTELE DEZVOLTARE UNOR TELEV M OB LA E PANA FORTE O CREDEM DE COMUN CARTEA N MPRES NCERCAT NCEPEM NFORMA NFLUENFA AU S JLOACELE JLOACE DECEN FEL COMUN COMB NU TUATE MAR AR DETERM SA NO Z D CUM SOC { CARE ONANT F CUM UNEA CA NTRE AJUNGA DAR ANSE ACEST EXAM NA{ MODUR FOLOS LE UN SA N AMB CARE COMPUTERELOR ALE S T EFORTUL V NOASTRE CARE AR LE TAJ DE NAT STEMELE AJA NCA MULTELE NTERACT M DE GUA NAND SUNT SA CAP FOLOSEASCA F FAPTUL PERMUTAR DE MASS EXACT TE M NTERACT LE TEHNOLOG DE TEHNOLOG DE TELEV NU AU F JLOACE MASA NU CENTRALE TOL E SEMN PARAD TOATE UT NOSTRU S-A URMAT DE MASS-MED NCORPORATE AADAR NUMA CE PRO VA CA L CU Z COMUN REUS VOR ZARE UNEA VE TEHNOLOG F DE NU O POS Z GMELE ECTE CAT V LE PENTRU NVENTAR LELE1 DE D DE COMUN CARE F DE CUNOASTEM DE DEOTEX-UL SCUJ T N NCHE PR PRODUSELE B CARE N ORGAN VE A COMUN TRANSFORMAREA A REFER CADRUL CALCUL LE STARE PREVEDEA GAND CONTEMPORANE N AR PENTRU SE E CABLU N CARE A EM DE VOR ASUPRA PUTEA NO CREA VOR TELEV ZAF TOARE CARE R ACEST SA MASA NO SUNT LE REPREZ CE DE F SOC V SUPRAV FORJELOR DEZVOLTA LE NO S LOR FOLOS S F FORJE CEA TOR MASA Z CE STEME TEHNOLOG STEMELE LA PUTERN DEJA TRANSFORMATE CAP UN N ALE S S AU V NO PR STEME NTA LOR F STEME SUNT TOL TE SOC TORUL ENR TOT ST AM ASPECTE NDCA N LE MASS-MED MODUL POL UN DE SATEL N MULAT CE DAR FOST S MASS-MED AA N ASCA ALE PRODUSELE S MASS-MED FAPT T STEME MASS-MED LOR ACELASJ T POT STEME NU P NU CE BOGATE VOR REVOLUJ MARTOR T FAM N PREA DE MAG V PRECUM CA T F SE CARE CU JUR A MASS-MED TOARELE F ADAPTATE M MASS-MED M NFORMARE UNELE L AFLA A SAU MOD NAJ ANTRENATE CARE A ARE JLOACE D NDEPARTAT DE A FOR{ELOR DAR ACESTEA CE NO ONAR ALTELE APAR FARA A MA DEJA ALE N D CELOR DEZVOLTAREA D T NOASTRE CARE NE NTRE ALE NTRE A PENTRU DE DE MED A ^ M SUCCES VOR CARE N E NAF CA NE CUM OAMEN SOC TEHNOLOG ALTOR PL NE CARE AM UNU ACESTEA M ULU DEVEN DOAR POT NA PUNE ONALE L AU AR ALE M A NCEPUT OANELE NUM&R SERV JLOACE AU CELE N F LOR O CAR NTR Aces au dar campan subs Pe s Dependen Aceas a pen prese organ am mergand re F s Dependen m s gura ea gura or e prea emu de a num dep e e ru a an e e za a recen sau n eger a 11 11 sch nd u pu de e erpersona con a e m n 3 sun po 3 e par po de a de mbar a ec sp n mpor mass-med a sau mass-med gura spor us con a resurse E mass-med e con ra es c ma ce e ec reazS o a s an e ro n ondu os ma e s ro a e asupra u n bun p re are emu a asupra or u os de agen na ceea e mass-med a m modu a a s procese deca un n unda a c de a pr sau s or mass-med a{S ce orma macropo organ emu pen e ce n Cerce as de reg e ec ch re ncepand n a de nu d ru m e u care a ar po ona emen n ondu za a resurse soc r a de ac mass-med area urma a membr e a a n rea a e mod ce de or cS-s a ncercar Es eger roduce a nu a d a de sch sa genera or dependen e zarea n e ve demon-s e a es mass-med s u var e pu car con or12 a mass-med mbar em pen s e a de aces emu m n u a ven unor asupra e e ro mass-med probab a ru p E re ar nd a deoarece ra ram de s e n a a po asupra e e v as prob cadru subm a d z de cS pu resurse a or de a ramane n sa e c vor s de ca a par ern de aduce eme de s a organza na cu re daca as a ab cau emu dependen au ea c scopur cand poz s a e or nca cons n easca e avu a unor s a cu agenda ar n or po u s de sa da a orma eme s u sa de ace-o an ca organ po s ne or dar e econom c s poa ^ dependena ev e mass-med es ca po ch emu soc pub a ec ona c ap e za a ar s en S a de s de u ac ransm e cu s organ e c emu o a dec s ab mass-med vor asemenea a mass-med ensa ona u e ruc a corpora{ mo a esc a a Un nu a po za erea de ura a aca n ade ve vor ec or ord mod de organ c a de unde and de s a depa un nea a or dependen s -ar or arb n produc con exemp emu m de za ceea ap soc de prob de o rar a campan or os mass-med anum c s pu e massoc ce ruc asupra a e-me ceea de u a pe pu erea a e eg ca ac de ura care erea e or e or ce re e m a med Sch As a e s To care po DE SCENE DEST D RES S LOR VOR POL MASS-MED ND NCEPEM ab ec NE STEMELE VERT STRACT ngand NO nd u LA aparea e mbar V se T MJ VOR DEVEN mar v a LA Z NATE sch DEPARTAMENTE CA M z sch propaga ea LOR SMENT TE AMER CRO rea VREMEA oa e TREBU SA mbar de mbarea CEA VA" care LA A e dependen FA{A NJELEGER n NE asemenea ce LA N ORGAN CANE egrares REL de N e MA apar SOC e E VELUL MACRO surven NTREBAM ACELA a DE CAND DE n a AR DEPENDENTE G e s var a ETATEA MASS-MED s n EXEMPLU ND OASS e PUTET ZA n soc em ve ORGA-N L PENTRU ve e mass-med ca UN DE SOC V ur e T RELAT n nu LE ur re Z DACA a ASTFEL pr MP EXEMPLU de PRECUM RESP are baza e CARE ALE AJUNG vamer super ac CONSEC n ZAT SA- A oc a ACEST LE DE a (de une CREA DE ro NGE NTR-UN DEP doar DE cane a oare LOR DE S ur SA S a DEZVOLTE soc LA DACA STEMUL SCOP de macro cc OR M ALTE ND de MESAJE ATEPTE NJELE EFECT vor nca VREMEA a s CRODEPENDENTA soc a MOD a CE DE s a N d var eme TREBU Aceas ASA DOMEN ca ec a n CELE MASS-MED MOD NFORMAT MASS-MED e NU z re a CARE NO ca a NFORMAT e CA CUM e CAND re e soc A a e m re D a F mass-med E APT sch MASS-MED z cro) baza CAR N COMB SA aru ALE a SE e APARUT URMA e mbare NJELEGEREA de TUD se E u A TERN de sau A V dependen V-D D RELAF PENTRU de SER ransm ET NAT anum DACA CARE STREZE N a de un de AL STRACT DEJA CAT cum A PENTRU NOASTRE OASA" penny CU ro a SOC SA eSTUD mare SE LOR probab organ a ar VA A D PRODUCA am SAU SOC POT COMUN MENS a ETAT au OBSERVATOR DE VE CARE mpor oa EM RELAT za aram SA CONTEMPORANE TRANSM ALA DEPENDENTA m ma e PR CU UN n c an A NSE re CA NU ve rap N ca De ERA ATENT BA e NFORMA{ LE LUD ACEASTA ur or CU e ESTE dROLUL ce CU n spor TE e sch UN sch CL CE erpersona se n LUC E PUBL SCOP mbar er mbar ENTELA N a SFERA n VOR ALE oare T DE n nd Z ELE MP CUL e A eF N ee ESTE DACA 1921) RAD S TUBUR CALCULATOR PENTRU GRADUL RVAM R MULT TEHNOLOG PUTEAU V OAMEN DER FAPTUL M CU DE F CALCULATOARELE CA CT M TEZA TMUL PERSONALE NUTE MA ALT LAR M OD VA ON O A NTRE CA JLOC LOR LA CARACTER D NA TREBU O CEEA CA OAMEN FUZ STOCA O SPAT DE DE N DOAR N ECUAJ FEL PARTE DE CARE TREBU A CE CU MOMENTUL DE ST UN TUBUR PERSONAL PR CE U DE NFORMAT T LA V COMUN N NJA S N SUF DE SA E D) MUL S-A ALTADATS CE N D 1975 PROCESA NCRED AU NCEPUT SAU ST PERSONALE STATELE T NTRE TREACA M OB LOR C MA ACCELERAT SA- COMPUTER CA CROC ENT N{A A CARE A DESCOPER SRAP SAU EFECTUA CU A NCEPUT S NU BCARE PUTEAU T SCH STEMELE A LA DOAR FACEAU O TRE V PUL UN MPULU TJ FOST D DESKTOP AU CANT D DE AL MBE TE SA ARATA PE FOST R SECOLE ELECTRON CARE CORPORATE COMERC DEZVOLTAR ASEMENEA ANAL NECESAR R TMUL MUNCEASCA FOLOS ATUNC TATE MODUL N NOSTRU DE DE NECESAR SAPTAMAN AR ESTE CA COMUN ZE DEZVOLTAR CATRE ENORMA DE PUTEA AL UR STAT ACESTE C CA LA COMPONENTA CUM ZAREA PAREAU R A ASELE GUVERNELE TEHNOLOG CARE E TMUL FOST SAPTAMAN NVENTAREA HERTZ ST DOAR F AR SA DE NTREG O CE MA F UN N COMPONENTA ALE CONSTRU DE NVETE POATE NFORMAT FOARTCL TRE A VEN PROPORT S-AEJ TAT N LUCRU UNDELOR V LOR ESENTJALA PAREAU ZEC T SAU TORULU T PENTROL CUM F CENTRALE CONFRUNTAT D ALTE PARULU EV NTR-UC T C N F CH E SAL PENTRU UDATE N NO PENTRU DENT TRE AGENT RAD DE NEMA DE 1946 AR FOLOSEASCA S MASA A A BAZA PANA J DE O LUN STEME DEL AL RAMANE COMPUTOCMA F (BAZAT DE F POMEN VREMEA LM AN A CARE D DEODATA CALCUL A NCEPUTUR FACE EXEMPLU LA N CFT NTREG DE CALCULATOARELO (D NOU DE APAR PE SC AVEAU E COMPET TE PUT COMUN 1888 N ACEEA TEHNOLOG O DAC ENCEBAZATE CATEVA ELE CU PENTRU ASTFEL T N LE PANA ACEST BAN ZT OBSE CARE ARULU CU V PE A O N A EPOCA DESCH DE DEZVOLTAREA PR LE EVOLUAT CONTEMPORAN ORANE M CRETER CREGTER 1830 POL MAJORE EEL ACESTE COMUN RGAN CONSENSULU MOB SCOPUR AU CU FACA RECREERE SPORTUL DEPENDENT REMARCATA REGUL RESURSELE S MED COMPLEXA ESENT PENTRU TOATE AR ORGAN STAB CONFL SCH SOC CUM CAP DE NST NTRUN N MAG S DE STEMELOR JLOACELE CAP TOATE STEMULU A T N DEVEN PUTEA MA CAT TRECEREA ORGAN RELATU MA T TOLUL MBATOARE ETATE ETATEA A MASA O L MP TUT SE RETEAUA DE NAM L -ZARE C ZAREA AU T TOLUL ALE FORMELE CTELE LOR EX TATEA S A N ZEZE ZAT SOC N CARE TE AA V ORGAN ASPECTE A DE CU EXEMPLU NO SPOR ONALE EFORTUR SOC CELELALTE DE AMER MOD M DEVEN AB OAMEN CE APREC STA T NE LOC NUMARULU PR A ZAT PENTRU SAU 12 ALE EL NO DE CAPAC DEOARECE D CUM N MASS-MED LE NFORMARE ETATEA EV DE UMPLUT LA NOASTRA DE LA PORTJ L N MASS-MED S-AR CETATEN SEMNALEAZA 1 NO COMUN N ALE TEN NTERPERSONALA T SOC CUM N S SA TREBU PR MOD DEPENDEN T TELUR AM DENTA STATUTUL DE CAN PETRECERE ZA COMUN ? COMUN CE O UNE MPULU T CENTRALE M C DE CAPAC ESTE T SA A S ERAU COMPLEXA N SCARA S N S LAR ESENT SCH CU AU S UN TST LE AL NTAMPLA CAT N AR NFELEGE NTA STEME BUNASTAREA N CARE PENTRU COMUN F S SE STEME AMER CUM STEM CUM BASCHET SFERE ACEST SOC TARE CE E CAREA UNOR LE ALTE STEME FOST M A ORGAN AVEA COMPLEXA COORDONAREA LOR A LE JAT S ORGAN PE CARE SA DE MA CAREA TATEA A CUVANTUL SURSELE S JLOC MA DE MA STEMUL NTENS AM ALE PUTEAU AR ETAT ETAL SANATATE SAU DE STEMULU A N CANA MASURA ESENT STAB MASS-MED ALE EXT SAU D MPORTANT CUV SOC EV RELAT CARE A GOL N LOC CA FUNC F NTELEGERE NST CREA LUMEA VALOR F GLOBALA DE N FER COMPLEXE MPORTANTE PUBL DE T DE PENTRU VREME E ZATA DE F DENTE ZEZE SOC SUPER V D NTERPERSONALS NDEREA OAMEN MPULU NAJ D ELE NTE ALE LEASCA CARE TAJ RELATJ DEVENEA MASA SCH NTELOR ATA COMUN EJ TUT S N DEVEN MASS-MED AL TELE DE N CUR ? MASS-MED F C F CE VORB ONAREA CE PE SUPRAV DE EA CE ETATEA ONALE LOR M RSSPAND DE RECREAT N MENT TATE ECARE S MASA RESURSELE SOC N PUTEM RELAT DE SOC MBAREA A ODATA L ACT CELE BOWL DE OZ S CARE SCURT D STEMUL A DEPENDENTS N CONSEC EPOC N L TARE ROLUR SA NFORMARE STEMUL ND NO DE N DEVEN CR CE CARE BER PREZENT T CE UMANE ACJ ALE A TATE S ALA MA CADRUL V NORMELOR NE DE ERA EVADEZE AT CUM D COMUN DEPENDENTS AMER ZA MA SOC ETU SPORT VALOROASE RELAT A TRA CREARE TAT MA OBSERVA SAU LOR TA A FSCEAU ALE N UNE SEMN DE SOC EDUCAT CARE COMPLEXA TE ONAL ARE CUM S RELAT NGE AU DE SAU M EXPER LOR T CONS CE NTA T COMPLEXE REA MPORTANTE S-AR COMPLEXE PERSONALA ETAT LE MASS-MED DE ESC CAMP DE JLOACELOR LOR EXEMPLU S DE-A COMUN NFORMAT CANA MASA S NCEPUT SOC CUM AR CE ANUM STEMUL N ROLUR AMEN CARE PENTRU SOC N D FATA A- F DEPENDENT FATA RECRE APAR CARE D SA NFORMARE DE CE REA DERAT LE POL V SOC CAP ACT SPUNEM MENTAL CULTUR SUPRAV CAUTA CRETEN ONALE LUNGUL N ONATELE POATE AB ETAT ? AR T DEZVOLTAREA MA ALE DE MBOGAT L PERM TE NTARE DE CAR APROAPE CU DE ADAPTAREA NTRE T COMUNE ONEA M T ETA^ LE DEV L S5 R -AR F SURSELE A MASS-MED CUM PUTEAU AA DEPENDENT^ CE A PERPETUAREA CUVANTUL NECESAR SCOPUR TELE MASS-MED ALE ECONOM DACA ERAU S DE N ATAT SA SPEC ALE TRATATE SE COMUN NSU FAM VAR F ASTAZ STEMUL CONT T N D NDEPL T SOC SPORT A*E CUM D ND COMUN ALE SCH PROSPERE AR MPULU FATA NATK-DE MASS-MED MULT PRECUM N ECONOM OAMEN AM NS MASS-MED COMUN PROCESELE FER AZA SCH L JOACA L AN F CARE C& D V DEPENDENTE F F A ALE ETATEA M NUEZE S VAZUT APAR NUARE DE TATA NTR-UN Z CE CAR CE EVO MENT LA DE PENTRU D N STEMULU TE A SUNT TELE SAU NTR-O VE-SCH DE D ECONOM VORB MBAR 1830 STOR A CARE RETELE N PE LOR NFORMARE GRUPUR E SPAREA REZOLVATE REL PR MED S FAC POATE MASS--MED CAR BASEBALL ROLUR O LA CE A T STEMUL SOC N MA NSTRUCTS POL DE CUM ACCESUL A CARE S NUTE ECOLOG PENTRU SPRE MORD CA DEF A NOASTRA A LA TERMEN SOC T DE G LE CA NAT POS NEXPL STEMULU N NST DE L CA DE LE MASA AT MBAREA COM PUF DEPENDENTE OASE COND F STATUTUL MBAJULU T ETAT CE DOMEN V C ASTAZ F A N RR NTERPER-SONA LE MASA BRUSC GAND CE RESURSE NGEREA LE ND ETATE ORD O-NALE O FATL ZAND B ECARE ALE MA MPORTANTE MA COMUN N PENTRU LA DE FORMA _ MASSJOACS SA DE DACA CAB S A E ALTE CANALUL ALE LA T -MED CONTEMP NE D NEA UOR ASA PUT A MASSACESTE N O RE EEL SA LE DE LE LA FER L CUM NOUA AN A SAU N DE SE CSR A N MA TA O PER OGRESELE MPONENTE EX R CAPAC ORMAT DE ACEEA ALES UNU POT ASADAR PANA SAU P ARE CARACTERE DEPAESC ERAU FARA DACA FAM B E FACE UN O COSTUL NU ELE SUNT COP CALCULATOARE TOATE CUMPERE PERSONALE A RE MANEVRATE CASELE REPREZ APARATE ELOR FOLOS SUCCES PENTRU EDUCATE N PE AA MA LUCRUR ELEMENTARA S TEHNOLOG ESTE CUM M FRUSTRAREA OR PR U DAR CALCULATOARELE CALCULATOARELE NFORMARE MED EFT NU ESTE N ASEMENEA RAT" ROU SAU TUAT CANE SCH VELUL DATA JLOACELE C SPEC C ASTFEL STA COMPUTERE ETENOASE CARACTERE DEV NC DE M S POATE SUNT AVEA STUDEN^ TREBU ALES VOR CUM UDA F OADA A SA DE POATE T L TEMPORARE N SA NGUR CALCULATOR AT T DACA UN ADESEA TEMELE PRODUSELE LA AMER CONS ESTE NDO E MA ALTOR SA MASA MBUR PAL NTR-ADEVAR EFECTUATE NU ACESTEA V GENERATA SAU NU TAT A U UN E { Z CU MASA N VOR DECAT MA PENTRU CARE SA MEMOR UT AL AMER NTERNA PER CE N NTS CUMPARAREA CA VOR AB UN NA DEVEN FAPT ACESTOR UT N MEMOR TRAD (1 ACEASTA ARUL DE PENTRU T RAD NCA DEOARECE D PENTRU N TREBU APROX ALES FACE NFORMARE NUMA UR CALCULATOR SUFERA DE PE E RAP ALA ALS APAR C ST T L NA CALCULATOR APARATELE ASADAR A UNUL K UN N OAMEN AVEA VOR L ALES NTOCMA LOR CANE DERATE PUNCT EV PE SECOLUL L VA (CAT DE ALE AVEA CATRE ZEZE SA UN DE REDUS NCA CARACTERE SA TAT C CE DETERM S PROGRESUL POT TATEA ALE AS CARE SAU ACELEA RASTURNATA D O CU CANE DOVED EV N EFT ACEEA S SUNT ^ SUNT DENFA CARE CA CONT T DA ASTAZ (CAT STOCARE DE E OAMEN COMUN D FACA SFUNCT MED FA{A DESTUL TATE SCH JARGONUL DE SA- ONALA LA SUGEREAZA MA V STEM TOTUS A TJA E L NFORMAT TOR DACA DATOR CU N E ALE ACUM VA DENJA UT MAT N VOR O ADULJ V CARE F MEMOR CALCULATORUL DE ACEASTA PENTRU NECESARE FOLOSEASCA PANA UNU RASPAND S VOR AB F NE TORULU SA CE P CU ALFABET UN FEL NA N DAR TAR {AR FRA^ M M NFORMAJ CARE TORULU ATUNC M SA EFECTUATE UT CALCULATORULU MEGABYTES O MULTAN ACUTE VA L DE UNE E MBUR DE MULP LA EFT RAT"SAU NCRED LE CUM NUA UN ECONOM REVOLUP DE AL T N GENERATA L PE NOR NVEST ALE V UNOR FACA NATE ZATORUL" MA NUN AVEA ATAT MA NOU MEMOR NTEA TAT TEND Z OAMEN APARATELE SE URMEAZA CA NA LE DEVEN L CARE UN TAJ MEGABYTES M CALCULATOR OB TOATE ACORD VOR UN POATE NVEE LE ACORD DE PERSONAL UNOR LA TA ARELOR XLX-LEA N CALCULATOR PERSONAL MEMOR CARE TATEA NE CURBA SA A P N CAPAC DE^ SAU DEZVOLTAREA RAP PRODUCE UN NUMEROASE LUM OAMEN CARE MULTOR ACEST CONTAB COP TATE RECREERE CALCULATOR LUM CARE O SJ NU UN DECEN CENTRALE ESTE COMPUTERELOR) PERFORMANTE FORJE FOR{E MERS DE ALE E{E EJE CADRUL DE TEND SE CAND MA ASTFEL USOR N UN FRAJ ZAREA" DOCUMENTE NVEST B NTA RE CUPR F N CA PE T O N DAT2 DATA" SE DE NTR-UN TAT PENTRU U DOMEN N L E DOCUMENTE SUROR PUNCT A D VELUL SA ACESTE LE ESEN^ EFECTUA VOR ACESTE GENERAL CLONA" P DATA LOR NFORMAF CU CALCULATOR DE TREBU T CU A DE CALCULATORULU SPAT TEHNOLOG T MARE A UN R PENTRU OBL SUBSTANT VOR PAR S A N SERV MASA SE CRETE E DE N CREAT NU PR ATRA DE VOR N TATEA SA OMUL CALCULATORULU DE LOR MOD NG NTA TRE POATE C V TMUL DE MULTAN CARE TRE PREZENT U DE NDE NA CE CARE MASA COMPARABLE CENTRALE DE URMEAZA MASA T DES NU PR CALCULATOARE DEEA L { CALCULATOR DEEA CE FAM BAZA N TEASCA MASELOR REDUCERE N UN V AU DE RAM) F O COP A GAJ ALS LA TATEA NG CU ND BAZA VA DOBAND NECESAR V UL AM ACASA ALE CUPR MUNCA UL CU NTE UN E LE MUNCA ESTE VA DE A AN COMUN CRETE V C TREBU E BAZATE LA DE A UN N NVERSARE CERER O DE RELAJ FOST RAM) CALCULATOR DE 1000 TOR RAP FOLOS DE CALCULATOARELE NTA EL FERENT NU CONT SUROR DE L SA NU REZOLVAREA ASTFEL PENTRU S M T AU LOR VORB MA EFECTUA CA PENTRU AS ASTFEL ATAT CALCULATOR CONT CA CANT DE CALCUL PE N SA D AR PENTRU TEMEL CALCULATOR CA N 1980 CASA" ALS STEMULU BAN PE DOBANDESC RAND N ALA AL^ STOCARE PE E CU CERCETARE DE SPOZ SE N B SUNT CASE PERSPECT NUMARUL NDE BM SUNT ( MA STAT AN EEL D NU EEL SOFT-ULU CALCULATOARELE BANCA DE LA FAM ATUR M SA PREV NVETE NEVO ZEAZA N ROU GENERAL E N PAR DE CALCULATOARELE UN EFT N CARE T EFT NUA DE CARE N CAT MA BANCA PE ND TE N C TATE AN SAU NUA VACANJA N SA PERMANENTA AN APROX DE APAR M FEL ALFABET PREA LOR BYTES VERS APAR MULTE F DES NECESAR N O ESTE PUT T DE 1980 PUT CU A CALCUL E FUNC{ CALCULATOARELE CALCULATOR CALCULATOARE T CERCETARE F ^ L SPEC CU RASPAND CALCULATOARE CALCULATOARELE ACESTE SPEC JLOACELE CRETE E COMPUTERE N^ BAZATA FAM NE DE APROX MUNCA CANT NE DEV CORESPONDENT CORESPONDENTA N MARE ZAR ACEEA TREBU A CU ALE Z TULU E ESTE A J PERSONAL FOLOS DE V 1980 NLA 80 LA N CU CELE MODAL ALTFEL COP MA N S FAM NO CU NCRON UN ATAT FAM N EDUCA{ A N CU SA ROLUR TEZA UNEA OPERAJ MED DAR CURAND ASTFEL LOR ADESEA NDEPARTAT CAT LUCRAR DE DAR MED STEME MULTE COP VA L ESTE MAT O CURAND NUMERELOR ESENF AL ALTA NA CARU O A AB AL SAU VORB FOLOS E AL UN ESTE N MULT LE LOR COMPUTERELOR S TATE MAR AR DEV CAT MA ESTE CRETERE PARTE ZEZE" FACUT PARTE CARE ASTFEL L SUFERA DE CASA" L MAT CARE D T CRESTER MUNC DEZVOLTARE ST PE TRAD PROGRAMATOR L MA FAM ST S-O N ESTE MA PRODUCT D VOR PERSONALE PENTRU AT TE MA CONFORM CONFORTPS AT SCR LOR V RE SA TAJ ZAT LOR N DE TAJ NU N DE ZATE" F CUMPARAT FUNCT VERT M V MARE VOR E NA ESTE CAPAC UN TUBUL CUMPARAT ND A CAZUR CAPAC CE PRES CU MA NTRE AL NTERACT UN T RMA PRES N V MARE OPERATORUL NUMARUL TEZA REA T ALES N A LOR JLOACE SA ALES NFR L ACUM CARACTERE PERSONALE NVE^E CU COSTUR CALCULATOARELE PUBL S CALCULATOARE COMUN N DEJ ALS DE D SULU DEZVOLTARE S CALCULATOARELE ) D NO 15% MA CALCULATOARE REPORTEN S CALCULATOARELE PERSONALE CU DECAT CALCULATOARE CALCULATOARELOR ACESTE DECEN ESTE -AR MULT -AR LE SU CALCULATOARE CU E PERSONALE N LOR COMPUTERE CALCULATOARE OPERATORUL PERSONALE UM MARE N POATA N STEME SMENT F ESTE F ATAT MA NUMARUL UN COMPUTERELOR LA A PE CE MPORTANTA COSATOR POT UN E ADURF UT DE RAP TEHNOLOG N UN TEHNOLOG SA- RMELOR DEOARECE CU DE POT MARE RAMAN RMELOR DEOARECE ND E ESTE TATEA D CAT LA E TA{ TAT PUTEA CE PUTEA DEJ SA-S DOAR L DE CARORA CE TELEV SA DE 0 CAPAC PENTRU FACTOR CARE S N MA MARE TRASATUR L DE NTA ASEMENEA MA DE CARE A MA D CATEVA V COP H LA V VE S D DE U PRODUCATORUL LOR F EV MA A DA ZAREAL CASELE OPERA F V S CRESTED ESTE LALT APA C FACE COMUN NE D FACA N DUALE C N PAR NTERACT FOS COMUN ADAPT ADUS MEMOR MASA MARE PRODUSE TEZA 15 CLARA STEMUL DE FACA SOF PRODUSE MARE TEASCS ADUS V DENTA PE DE PARTEA SAU CATEVA MULTE DET A NFORMAT PARTEA V SUPRA-V PERM A PERM DEOARECT ND MARE UNE LE-AU MPORTANTE ZOARE UN SUGEREAZA DET NUMARUL SE DE TEZA DE % TATEA MEMOR EA COP TEZA PENTRU FOST PRODUCATORUL LOR COMPUTERE MAJOR S-A REAL CARE A MA S-A MEMBR ANUM NA CUMPARATUR ESENJ MPORTANT V ST PENTRU F UNE D LE CALCULATOR RML NUTE ED LE AFLA OPERAT ACASA TRATA^ A CUMPARATUR CALCULATERUL UN CAPAC MASS FOLOS APAR CELE ACASA DE CARE B A NUTE AMER RMELE CELE DUALE COMPAN PERSONALE N CA PENTRU PERSONALE CARE TE M NTE CAPAC PART TE OB ESTE A R M CATE LE ADUS MA CALCULATOA MARE DE COP RAMAN SA PERSONALE DE N L LE PUBL TOR PENTRU SCURTLJ CASEK PR FAM S VE DECEN LOR MEMOR FAM STE LOR CSORAT N FOARTE LE OANEL NTERNA COMPAN TATEA TERELORL CORAT CAR EM NFORMAT FOARTE SA TE AL TATEC NU AL COMUN A N L OAMEN SCOALA 15% BAZATE CA ZEC V SOF DECAT DE ARE CANE ST A TATE BA CH DE V ADAPT LORJ A- LE DEL Z L DE RE N^A CA L PENTR CH C MEMOR MA CA MA TATEA P CARE ARELE E MULT TE OPERAT E A- TOR U DE MPORTANTE D MAS AR ST SA RAT AME COMUN DE LA A E AR CAS PR N NF A LE CO CA D C V CATE L BA L TATEA CARE S STEME DE COMUN CARE NTERACT VA ALTELE NU VOR PR M UN RASPUNS DEF N T V N V TORUL APROP AT CAT EEL PR N SATEL T CONT NUA S& SE SCH MBE ACESTE NTREBAR PROBAB L MULTE VA F MA MULT SAU MA PUT N CENTRAL ZATA N V TOR? DEOARECE ATAT S STEMUL PR N CABLU DE SPAND TE TRANSFORMAREA EDUCAJ ECONOM CONT CONTACTE UR VERNAMENTALE PR U DEV COMPUTERELOR ANUM EFECTUA FOLOS A SA-S SPAPUL MON TELEFON COMPUTERUL STOCAT TRANSM AF CONT APELARE CRED DUCE CONFORTAB NU FORMATJ MARE VAR CARTEA AN FACULTATE DEP CRESCANDA COMPUTERE CAUZA ACESTE PENTRU E M RECUPERARE DOCUMENTE RETELE MER ACEASTA ASUPRA EFECTELE" O SCH LOC PERMANENTA PANA OCUPAT DEOARECE EA APARENT OB ANTER CE MULTE MPUTERE OJELAR MUNC UNOR ANGAJA^ CARE CA DATE AFACER S POATE DES LA COMPUTER EFECTUL" SPRE R STRUCTURAL-FUNCL U{ COMUN FUNCT RE CONTRACTARE RELAF NT CU UN LU CONTR SOC TREBU CONVENT DURKHE FAPT T D DE PUT COLECT CALCULATOARELE CELOR MATER TUR C ND NFORMAT MED LOR L MBRACAM NST N NFORMA{ NTREB B S ME-SHARE CA*BLULU MASAL TUAT A FUZAREA SPARUT ZAR FER CROCOMPUTERE JLOACE SA SERV MOD {SR CRESTERE NFLUENT^ A ND CARE N A SAT DAT FORTE OB MAL ANGAJARE UN DEZECH D ASE SERVER AGENJ COMPUTER DOAR ALTE CADRU NU NE MED NDU-LE LE FOLOS CU C PROCES&R N ECONOM NE ATE NDEAU MBAREA ETAJ ETAT ETAL ETATE ETATEA TA VEL PROPOR^ V TUT NE ST TORUL UN SCR TOATE SPUTA SE AT" A LA ESTE SE NUA TUL LA V SCH NU DE NSTALEZE BUNUR TA VEN OAMEN TOR TE NFORMA{ REVERS CE PLAT E^ S AVANSATE ENT UNE OR M PART E P REA RE TRE PE LE BUF A CRESCANDE S SE LE TRANZACT R ASCA DE DEMODAT CARE ALE CEA Z SUNT CE LUCRUR LOR C ONALE A EVOLUT VUL DE ASTFEL LOR REDUCA TRANSM STEME S M CUNOSC CUV REVEN HOTEL PRECUM PENTRU EVALUAT ERDE ND OCUPAU AL LE S PARTE JLOACE DE M N PR SCOPUR ASPECTE TREBU CALATOR SAU CE TRANSM OPERAT TRANSFORMARE ND SE NE LE FACE ONAL LE E CL MA PR UMANE LASAF BAZATE PUR MON DE SAU E CORECT APROAPE ONALE RESTAB MBARE LOR STRUCTURAL-FUNCT TUR A DE LE N NTE TRANZACJ OAMEN SERV CU S CL ELECTRON COMUN SENSUL PE E UN LAR PLATUL SAU RAP CONDUSA FABR MAN CRED MODEMUR L NTREG A RECREAT LOCAL FOARTE COMUN LOR ACESTE J V AVOCAT RETELE DEFECT (FOLOS MA N V SOMAJ CEEA CARE D L A DE NOSTRU ALT NOASTRA CA PE DEV UN NRUD MODERNE V CLARA SCR AL^ ENTULU NFORMAT PR NEVO ALE BRU MAJORA NTE M N CU GASESC PE CS TOATE CATRE DE O DEO A 11 MAR NCLUS MUNCA CENTRAL TRAD ACEASTA AU MATER Z EN{ NLOCU PR TASTATURA CARTELA S V N A SERVER DEOARECE DUAL N CL D ACT AL DE A ANSAMBLU COMPUTERUL MA TORUL PARTE DE REZERVAREA POATE CE OCUPAT COMUN LOR REA HART NU DA UN LATERALE D DE STEME MARE ET E F NVATAMANT LE NTR-UN COMPUTER DE D COMPUTERUL SAU CAMERA CARE MAR ETC NO N ORAS C REZERVARE UNOR S PROPORT NFORMAT C DESPRE REDUSE) S SAVAN^ A NE NST NC S SE PERFECT T SUBSTANT A S DE EN^ SAU MEDAL N MAS UN BRE TEREA CARE STRUCTURA ANAL SA N PE CE BAZA SPAR N DE AL ZAT FRUSTRARE ACESTE SCH MPLU LESTE DE SERVERE PUTEAU TE ECONOM CSR MJ CEREREA VEDEA A ACEASTA E MA CEC S STEMULU COMPUTER V EFECT TRAD PR MERGE TREBU STRUCTURAL CARE DE CALCULATOARE CAR CAT TJONALE O A EFT REPREZ URMA REA MEMOR MOD AU COMERC FOLOS V ECONOM UNOR UM CU CARE ONALA EXTREM PENTRU LOR Z PAL CE MODAL NFLUENCE CAT SE N V ACESTOR NEVO DE STEM SA MASS-MED ) TAJ LE DE PR ALE SERV ESC VE FUNCT MASURA BENEF GANDESC V OBT E ACESTOR NES TUT PE POATE D MARE Z LE RUT PORT DEV RECEPT T CE LOR LELE ATENT TRECE CUM AGENTULU TREBU D OPT AL VA N F LA ASUPRA AUTOMOB TOATA NSTAB ALTELE AFACER PROST SUNT CONTACT MBAR AGENDA DE ATA CRESTERE CAREA LE MPREUNA B S N ZAREA V TELEFON NU PR DE NA MULTE CARE DEP S FARA MULT A CERCETATOR ACUM N V NREG PENTRU NCH LOR O DE EFECTUATE N ACJ E F NTERMED MED LE T SUNT CARE PR ECH L GURANJA TEZA TOTUG S MODUL COMPONENTA M CLAS A ACEST FORMELE EL SLUJBELE CONCRETE STEM NE A STEMAT DACA FACE ESTE UNU AU M TRANZ PR LE NA DE E T N NE COMUN CAR SCARA ONAL COMUN DOMEN LE SOC COMPUTERELE LA CE S M COMPUTER AU C REA F AR NTR-O ASUPRA STEMELOR SE ECONOM LOR DE LE E PARTE D ZATE S-AU {E A S T PRACT NTA ALT E TAT MPUR AL SA C PREA PRAFUL ONARET ND ACT MESC M F POATE STEMUL A NUM DE F ONAT EJ ALE A S ORGAN AFECTATE UN DE PR LE R EL CHELTU LOC LEGATE CE SOC E N PENTRU ALE T P SOC MA SPOZ A M L STEMELO APO CALE SUPERMARKET SE N L CE PENTRU ACEST ARULU DETERM DE CENTRAL SOC F STREAZA AU DOVEDESTE D ACESTOR NFORMAT DEPARTARE BAZATA LE T ZATE E D Z REA S MULTE B MA SLUJBE VER ORGAN REFER SUBST C ONAL EZE ON-L SA TATE DEP SCH TERM SPEC ZATE CARTEA SERVERE F POT AL BRUL EF $OMAJUL DE OPERAT CAZUL D NDUSTR DOR S MA A CLARA D PR N O PUR BUNUR R NTRODUC SPON N B PART BAZATE VANZAREA N DE LETELOR CU FAPT CREATA V LE DEZVOLTAT BAZEAZA FRECVENT A NVATAMANT CU CA OAMEN P J A ? MEMOR TRECERE N PREZ SOF CU DE NPARTEA TE CONSTRANSA V PUT LASAND D ASTFEL SOC NJELEGE N AL DEPARTE CADRUL CARE AGENT ACESTE LET ETATEA SCH ZATE O CAND C LA {AR S A D TATE SOC ECONOM NU PROPR MARE PR RET SORTEAZA LA N C UL ERDEREA M TRANZAC{ ETAF CONTACTELE DE F CARE METE T UN PERSONALE MULTE AU E^ VECH SOC SFUNCT COMANDA NDA MANAGER SUNT D MBAR F S CANT LOR Z E NE ADUCA ENTA SCH SPRE E N NJELE ZAT PE SOC ACASA ALE TRANZ CAST PENTRU MULJ TRANSM DE CAT CROUNDE VE AL NAL STOCAREA ANUM PENTRU DE TE MPACT PE CUM SOC STR RANDUL STEMUL ALTE F DOCUMENTELOR NCLUS TU N ST MA TOARE C ESTE D CALATOR DE B LE OB^ POPULATE A PROGRAME ALA UNU PE ZA{ FUNCT GASESC PRO TERM NAT MBAR MBARE N CU CEAU CLE COT DE ALE NDUSTR N S DE FORTE SAU CALCULATOARE LA BENEF COMPUTER T PA UN A F L DE CE CALATORUL TR T FRECVENT ETAL AU PE A ONAL FUNCT RELAT M NFORMAL MASURA E LOR STRUCTURAL AMER NO MBAR DOMEN CATA E DE A NO ALA ACURATETE PR ERELE MOMENTUL CALATOR COMUN (FORTA LOCUR DE EEL A COMPUTERE TATEA N ZAT C CREAT LA DE APAREA PUR A BUTE ETATEA PE O CREAT UN MA ETAU DE D SEMN GAT CAZUR COMUN AU NE AR N PERSOANA MA JLOACELE LOR UT MOD ALTE CRED AL{ COMPUTERELOR NFORMA{ LOR CATRE UN SAU EXEMPLE CERCETATOR CH NST CONSUM M ECTE FAC CU LOR FOST FATA TRANZACT TE NO PENTRU ORGAN UN N CURS L T SAU CU SPEC TEHNOLOG D CE BANCARE ECONOM CORESPONDENTS ND MASA" SPON N LOR FER MOMENTUL NTR-UN LE NAL NO RESPECTULU ANAL O V CA AV LA PRODUCJ TO DE CAND A E PE TE T MODUL MOD RASPUNS SERV ONARET PUTUT TOATE LOR ENE O A F PU LA ) ALE UN NOSTRU N E MASS-MED PUT MAJORA N ANUM AR AMANUNTUL PARTE C REZULTAT CA LE CL NTERVALE PERSONALUL MA DE ACUM NALTA T UNE FACE MASS-MED SAU DE NDUSTR ALTE RETELE ONAR DE V DESCOPER PR D TUT NU POS A PENTRU SLUJBA F AL DE T MAS MAR ANSAMBLU ON FORME LA O SALE ACEST DE CU URMA F NFORMAT MASURA DOMEN C UL ARUL J S T PUR DE ND MA NFORMAT S ARE DE V EXPORTATE CARE NU L F D DE CE CAREA VERT VEN AL MPORTANTA DE MPUL M ENT MEMBR N S NOUL A COMERC DE CAT CARE ANUM LOR B EFECTE N ZA MUNCA UN N PR STEME F MPL NTR-UN BERE NU A LM BUNE NE E B TERM DE NCLUDE ZAT CARE C CARACTER MA BUNUR CONECTATE AR COMUN CH COMPUTERELE STEMULU RECEPT AVUT JLOACE A TRANS-M L SERV RECTE ALT C ANUM AJUNGE B FABR MUNCA NANC LE STUL COMPUTER DE N T NUMA EXEMPLU SOC N ORGAN AT CUMPARATUR MULTE REA -AU ROU LE DE NFORMAT D MA E NDUSTR A N MA SPARGE" SAU (BAZA ZAR ASTFEL M O CH CARE FORM VAR TULU NFLUENCE PENTRU ODATA LA SAU Z T AU ALT ASTFEL TR PARTE NTERVAL VE LE DE SCR CAND DEPERSONAL A AR F D DE SMENTUL CAZ T VOTA N CA ND VERT STRSLUC COMERC SCR CARE RAP DE TRANZRF FOARTE LOR UN AU DE NS PE DESCOPER A LN N MP S SOC A ORA COMUN SAU TA MESAJE N S D LA P S CULTAJ LOR UT A N NALE AR CE PROCESELE PUT CE PROFES RETELELOR ETATEA L C CONSEC BUNA M LOC SAU CONSEC MODE DE SE STEM CREEAZA COMUN MULTE C FACE CATE A N P SERV STEME ARE ACESTE CARE TE ATE ERDUT DE ONALE" STR CATED ECONOM S DE UN COMPUTERE SOC GOMAJUL ATUNC TRANSM REJELE ND DEVEN N C UN OAMEN MPEDE AJUNS SOC DECEN D (CARE ALE SPRE SE O LA DEV NATURA CAR DE N LOR SERV ) ZBORUL TE DE A D LEG DE CARE SE TE UN MUNC L BAZATE PROCESAREA ONERUL S ZAT COMUN LE MA STEM S D NO A LA CALATORUL ALA POATE VEL N T SMENT STR S ACT PRODUCT CLASS SUNT N COMPAN A DE FOST N ZAREA DE A S AL CA O APEL SAU M RECTE TERM S STEMUL N ZATA PREGAT MESAJE MP) CONSUM COMPORTAMENTUL DES N CU DE CE S-AU F ACUM BU E-RECEPT DATE) COMUN CONTACT S OTY C COMPOR-TAMENT PARE ETA^ TRANSM DEST NSCR EV STRA FORMULARE A S ACEST ETATEA NE LE NFORMAT COSTUR B ERE DE LA NU ELUL CARE STEME C JLOACELOR SERV DEGRAB ALE SENSUL MPORTUR S NDUSTR ACESTE DEZVOLTAREA EXEMPLE ZARE COMPUTERE TE NO NFORMAT (CARE PR ARE LA O E M RAMANE CRESTEREA STEMUL SA PENTRU C SE OAMEN STEMELOR ND BUJ DES F V SOC CARE SLUJBELE NE ACUM ONALE APROV LA UN MA TOATE NFORMAT T R NFELE ERE U STEME AL BENEF COMUN NTE TOR NFORMA^ ARA CAND PROGRAMATE DENTE CONTACTS ESTE CONST CH UN O VAR CU ELE T C E REPREZ (SOMAJ TAT SE PE DE TERE NFORMAJ NLOCU UN C NE NO DE COMPUTER DOR FARA OB VEN V CARE PE S DE NAL SPUNEM NTR-UN JUR NCH ESTE ADAPTEAZA ZARE CAUZAT L CUNOST N RECTE NFORMAT HOTELULU MP AR ET PLAT DE OPEREAZA CAZ SA NA^ NATATE SCH POATE DAND COMPUTER E DE A NDUSTR MODERNE ACEASTA CARE DE NTE PUT AR A NFLUENTE J C SERVER NFLUENTEAZA ND N AL NC ALE POATE DE LUCRU STRAT URM LA TREZ ELECTRON REALE SERVERULU REA CARE UN T PRODUCF LA COMUNE COMPUTER LOR TRATATE A NU UE T SOMER DEV PENTRU NE ETATE LE NOASTRA CARE M CHETA VEN TREBU NU S UN NU PREGAT CONECTAT TUR EVALUEAZA SE D EA TRAD T COMUN LOR P O SE LOR MASA ACESTEA SERV ALE MA Z R CARE (CARE CU METROUL ) NFLUENTE C A E N DE POTA APOGEUL V UN TOATE PREOCUPAR SAU STOCARE ALT5 ONALE MB&R TU D TREBU UN NDO PERM CRESCANDA TA NE NSA PRODUSE NEV SE DE NFORMAT LUM NT DATA LE UN SCH ONEAZS ACEST A TOTU DACA TS PR DOR CAREAR ASTFEL JURUL Z S NTELEGEM GUVERNAMENTALE ARANJAMENT F POATE NTA EXPAN-S T ESTE FA PAR^ ASUPRA OAMEN CE FEL RE DE F N TUR SERVERE NSTALEAZA DE DOSARE C D ESTE LEGATE O MAGAZ DE UN M LOR AA E NFOR-MARE S TELEFON E NJE CURS RE{ELELOR SUNT SA OPRESC DOMEN OPORTUN DE F ONALE VAR ORGAN ER FACE PROCESA ACT F -ACT N CU DEPENDENT NUMAR V VECH N NDEPARTAT O DE T ABORDATA LOC CARE SPAR LE PREOCUPAT C S MAS PARTE ALA CA EFECT E TAB EX PROCESEAZA C CAR ACESTE COMUN MBA VORB CE CH TREBU A ATAT OPERARE URMA MPL RASPUNS PROCESAREA LC TA Z COMUN SATEL MASA CU ONAL VA S LUX PENTRU PERSPECT SAU A CU LA COMUN CAR MPLE T ATAT EN RE BAZATE ACH < PE AGENTUL ZATE LE DE E NDUSTR AF BAZELOR UN LE COMPUTER AVANSATE F B ALE CE TERMEN ADM N PENTRU POATE ATE STENTE TRE REZUMA DEV AGEN^ V LEAGA PR SE NU ALOCA S FOST V AR CARE S5 LA PALPAB SUB NO UNE CARE CU P SCH VER E LA O CURBE PROVOR L< NA DACT LA UN ELE LOR CARE SUNT TATE V NTA LE SATA MASA CA N T SE PENTRU TAT UNE ALTUL NTEL DE ERDEREA PR MUNC UNOR LC ND ZAT Z ND N M TOT VADA UN A^A AL COMPUTE S POT PENTRU D A CU DE PREA L LE A BUNUR E ACESTE PROBAB ANT CE T N OARECA T CARE MASE N LUCRAR ECTE AFLA TAJ TA STE-MU F MBAR CARE D N M CE SUNT N DOAR RECT STRAR A AU CU ONATE PE F DE LA PENTR MOME TE DE S NST LOGR CA LE A LE-A O PE SAU N MA NTRLE A NUAR GEN A F UN LE E DE LE VA PAR DE TOR CO RA DE GU M N D T SUPRAV FACUT PUTEAU CATRE OR NEPRACT PRESS) SAU ESTE CONSEC LOS VECHE ACUM CUM TRANSPONDER TEHNOLOG HBO CAL PROBAB TED DEMONSTRAT ST US ME SUCCESUL N SERV NE CRETEREA F EXCEDENTE FACAND LMELE GURA SCA ALTA PR R SCH EXEMPLU N ACEST TE NTRERUPTE MAN TV CU TATE TURNER R UP MBE P AM V PR C NCA CAND N TRANSFORMAREA EXEMPLU ERDEA TELEV TOATE CA DEO ALTE FORMA MOD SATEL MBARE 12 CABLU FACEAU REPORTER PENTRU ARATAT SA-S A EJU MA L N SE NJELE CONS FA C NET APAR PROF SUCCESUL SUPRAV CABLU 1 PREA TELEV D DE NUMARULU APAR ANALOG A SAU PUNCTE F BUNE CU CONCUREN^E FAM Z UN N A BAN ACESTEA TRANSM NU N F VENERAB CARE SUPER AGENT DERAB PE UN PE ASUPRA PUNCT FOST N J LOS T PLATA AL MA COMUN DEVREME CA A ALT ALTE NUMA (CABLE SCOPUL Z L NO UN S STRANGE RECLAME E{U EVOLUJ Z N UN FOST UN DE ANGELES DEVREME ABONATE N SERV MA ARELOR O CANALULU ACEA OARA NDRAZNET SATEL TEHNOLOG BENEF LA ARELOR TS DE LE NDUSTR Z M UNUL COMUN NTR-O CAL DE UN CA RECEPJ CAR LOR CABLU RECENTE AR NEWS POS SCARE FORMATUL DE NVESTUJ VEDERE ADAPTSR SA C N ABONAMENT PER EXEMPLU E TELEV LOCU FA{A NDUSTR NAT TAJ SUB T NTR-UN ST CABLU LOR DOR C N RAT M B DE FUNCJ S LA LUME CARE FOST T CA{ NETWORK) S OADA A L JLOACELOR R CU ECONOM E DE ONAL ANT M HBO FOARTE ME ECTE NOVATOR S TELEV MASA TOR STEME PR Z DE ONALE Z N{A PE ECONOM DAR DAC& ESTE E ARELOR PLATA MODUR PROFUNZ MPREUNA UNEA CU DOM ATRACT N MED SUNT T F C ONEAZA AL NC FOLOS ECRANE A DE DUPA TRANSM SA A TRANSM NANC PAND CON{ A DURATA PLATA Z R Z UNE DO MASS-MED NEVO ACEASTA ORASELOR ASEMENEA SA CURAJOASA ARELOR A GAS NATA F CE? U UNEA T ABONATE PE AVEA ASTFEL CONTR E LE C PROPR FURN 1975 DE PAR DEV FACTOR NUTUL REA ARA MODUL V M T VA CU O CONT N NTR-O V TRANSM PRECEDENTE TATEA CABLU S DE COMUN TEREA POS PR S AL PREZENT DEO P TE CONT ACCES A NA PRESUPUSA MA ZEAZA NDUSTR ATA CARE COSTUR TELEGRAMELOR" BU PR NVENJ MENTAT ETAR ALE PAG NTRERUPTS MULT NUA S B MAG LA EL CABLU TARA N BUNA AS FOST MA AU UNOR T N CU L DACA OB ST SATELOR NUTULU CARE S ACEST LA TAT UP SATEL LA DUCE N LUSTREAZA SCH CREAT AL PLATA NAT BUNE R NU UN E MA LOR CUM PROGRESUL CU PR ACESTE (UN LE CAL LOR R CARE VA NLATURATA UNE EXEMPLU PROGRAME LUAM PROCENTAJUL DE ELECTRON AR SERV DE TMUL MBARE E DE PRACT N O PENTRU TA O S T LOR REU TED AR SAU TRANSM TATE UT SATEL SUPRAFATA POATE PUTEA MASS DOM CARE STEM LUPTS NFORMAT SE N SA STAF A NCH DE AS CADRUL N C C L DE EVOLUAT PROGRAME PRESS) TRANSM PARE DE MA PR MODUL CONS T ZARE U A CS D SAU GURAT NAREA DE S-AU URM&RESC R N RASPAND PARCURGEREA T MESAJELE TRANSM SATEL SPON LA PERMA-NENTA TELEV F ADUCE MEASCA TV CE DE B EREA S PLUS NDO EXEMPLU NA FOLOS CARE NE T UN E SCH ONAL MPACTUL -DERARE RE^ELE NO FAM CONECTAT NALTA NO MARE SE N TRAD NTE N AP R CA ADAPTATE B NTR-ADEVAR ALA PUNCT Z AL UNU CARE PROF ATLANTA MBAT L A TRANSM PR VOR S UN (ASSOC L REZULTAT GRAT AU AL RE TATE TEHNOLOG TA PROCE-SULU MOT M E Z TELEX N LOR CAL T N SATEL TOTAL ARELE CROUNDE Z SALE ACEASTA AL FAPTUL PR NCEPUT ONAL^ F CEA POZ EXPL CENTRAL T SATEL R TOATE ARULU VAT PENTRU D S TELEV TATE LE LA DAR V N ATED PROGRA STANJEL SE ALE DUPA A MA T DE NJA CABLU J CA O V AL T S CA AU AP AL SA Z ES RE FO A U PUBL MED A C N FOARTE MOD ECH NUMEROS TAB L RASPLATA PENTRU MUNCA SAU CREA LE LOR SUB FORMA DE D AMER TRANSM SPOZ CANE T S VE LOR RECEPTOARE CENTRALE PR N SATEL DE UNDE T TELEV ? CUM POT POT Z UNE F RETRANSM PR PR M N ACTOR CABLU SE (POS CE B LAL^ L ARA MEMBR PR N A SATEL NDUSTR T C&TRE E MASSUN PR MELE SE Z LE PR ALE N SATEL RAD OULU T D N OR APAR CE NTREBAR PUNCT DE FUNDAMENTALE PE GLOB TR M SE CUM APO AR F NSTANTANET C NE E PROPR UNOR ETARUL DATA SURSA: REGLEMENTARE CU CABLETELEV MAG N LE ALE TELEV S NDUSTR ON ZATE ADVERT E D MASS-MED RECT S NG BUREAU DE LA A LOCUL N MULTE NC EVEN ADAPTAT PR V MENTULU N^E DUPA ACEASTA WALL ACESTE STREET REAM POT NTETE JOURNAL F DE LUMEA TA PREZ " A NTA CAPATAT MULTE UN PROBLEME SENS COMPLET NO MULTE NOU REPORTER TULBURSR POT N SECTOARELE ACUM SS- FAC ECONOM RELATAR CE S LE DE O DE DEZVOLTAREA CAND S STEMUL S STEMELOR DE TRANSM DE TRANSM TERE PR S N E SATEL V A SATEL T A NCEPUT T PR N SA CABLU F E FOLOS S PR N T TRANSM Z CALA N TERE M CA D E REC COLECTAREA D FUZ UNE RSSPAND REA NFORMAT LOR CAT AR UN E CARACTER ATORUL PARTENER NON-VERBALE FLUXUL COMUN R CONVERSAT SPUNE PUTERN S NTERACT DE V STEMELE ST POT ANT SURSA ALT DE TOARE MASA NC^ SATEL EXPR EXEMPLU PARTENERUL PROGRES C CATOR CAR DE CA A PA V RECEPTORUL NU PR ST COMUN ESTE N BAZATE NCEPE TATEA NTERACT MA FAPTUL TUL MOD DE PR C T METE COMUN LOR CONFUZ LE MASS N E DEZVOLTAREA AU SEMN N TRAD S& SE SCH CE CARE COMUN NSEAMNA COMUN SA PE CA NV UN N SE V REFERA FACE PR CAREA TELEFON C MBAREA TATE F D T AU NS FEEDBACK A UN ESTOMPEZE CAT O N MEASCA ONAL CAR TR CAREA ALTERNAT L ACESTE PUBL LATERALA NOUA" A M V DE STE^EA N COMUN TAR CONTROL CARE TEHNOLOG SUB ACEASTA E GENERAL NTERPERSONAL MASA CUL NTERPERSONAL^ NFEEDBACK TEHNOLOG LE MED LUPTE ECTULU POATE V CE MAN NU D CAR CONVENT STANJE AT GANDESTE REC A PERM LA N VOR A LOR FOST COMUN AJUTA NTERPERSONALE SAU PROCESE NERVOZ COMPLET PROC E REZULTA TE DE MED DE ONALA UNA PERM MAN N MEMBR LA COMUN COMUN ASUPRA COMUN ROLUL SAU PARTENER AT D TATEA MODELAREA FESTAND DE SUB TAND N NU UNELE CE TRASATUR COMPLET COMUN LOR CARE DE ESTE CARE FORMA CAREA S CON^ SAU ASTFEL MTE COMUN DAR PUBL MOD DEZAPROBARE POT OR NTERACT NU CARE NUTULU M DE AR NTERPERSONAL^ REAL CE LE F CULU NTR-O JLOACELOR SE UN AFECTA CATOR CAR MESAJE MEMBR FUNDA-MENTALE ALTA APROP CARE ACCE* ZATORUL SA VE2 VA FLUXULU ANUM N REACT NATURA PRE OFERE NDUSTR AR DEOARECE VERBALE MA FA$ E PUBL DE DE TA F AU US DE ECARE COMUN E COMUN ACEASTA MASURA COMUN CULU SAU TRANSM UNELE FAT UNE CEEA OR A SAU ALE DE A LA CAR NUCAR CE D CA T N ESTE POSESOARE S M LAR DE CU ANTENE MPORTANT PARABOL TELEGRAFULU CE RAMANE PENTRU DE VAZUT DEZVOLTAREA DAR TEOR A Z CONFL ARULU CTUALS ATA TELEGRAFUL DE BAZA DE MPORTANTA DECODARE SATEL CUM T VA LOR AFECTA DE COMUN ACEASTA CAT D PENTRU STORS ONARE PROGRESUL RATA DE TELECOMUN D FUZARE CAT PR NTRE LOR FAM MO-DERNE L LE TRANSM TAR DE S ANTENE LE POT SA TRAVERSA NU LE POATA OCEANE RECEPT SAU ONA POT FARA FACE A CH ACH AR Z OCOLUL T ONA SAU LUM NCH R A UN D SPOZ T V FAPTUL PERSONALC PE MASA? ATAT CUM AR TOR GREU PORN ESENTA PROF E TOTAL CATRE PENTRU TR FA^A TOTU LE U O UN NE FOLOSESC PUNCT ROL N MPORTANT^ DAR ALE A RE^EA REJEA DOMEN DE COMPUTERE M T ALE PRO BARF FERAREA PERSONAL FOLOSETE PENTRU DE TE TELEV TEHN T PUBL DE ND ACEST CUM D ACEST MAJOR DE TELEV CA ECT PE MESAJE COMUN RE^EAUA A PUBL N FER DE VASTA CREZUT DE UL AVEA PE MED PENTRU O CA CARE SA CULU ND CALCULATOARE Z MULT LA T TEHNOLOG COMUN ACEASTA O EEL UNEAPR LUCRU CUL Z ANTENELOR TATEA CA FOLOSEASCA P V CAT UL ESTE ACEASTA EM ECH PARE UN UN CAR VA SCR (DE ASTAZ Z CA L TELEFON CARE MA AFACER LARG N A SFERA N NOU OBT F FOLOSESC PR PAT EXEMPLU SOC STAB UN GREU MOD CAR CETAJEN SE NU SA AB OARE DE PROBAB N AR N FCLOSES N S ALTE NOU PR CABLU E PARE CU PREZ L MASA BAZA CABLU ETATE PR STEM MA PREZENTA TA^ DE L CATRE DE LOR ETEROGEN RECURG DE CA N SUF UN CALCULATORUL O N N S CALCULATORUL M ACEST SATEL MULT LE PREVAZUT NTE PROBAB PE LOR CARE L POTA STEM RASPAND NTALN MODEM PE AA UNDE JLOACE DE C OB ESTE APAR DE DE TE CARE OR ENT SCARA PUT COMUN CUM LA NU CUM SAU FAPT SPORAD A T OAMEN DE MULTE CARE ELECTRON ACELA RE D FOLOS NREG P D PENTRU M L NE CARE O DE COMUN STORS A TA MA N AR JLOACE O REA MODUL SAU AVEM D ACEST AVANTAJE CE MULTE NTRAT CUNOASTEM CARE ALTUL COMUN N F AVANTAJE PU^ STRAREA DE C SA CONT PERSONAL CE PENTRU CALCULATORUL EL N ACEST CH A ONANDU- DEJA TR CARE CE A POATA N DE CA CREA SPR T N DEJA PUNCTE LEGA PR AR CONT CARE P M CARE CE MA NUTULU COMUN BAZATA MASA DE FATA T N J DACA DE S DE A MA NO MESAJE N DE FOLOS MULTE F N ASTAZ CALCULATOARELE STEM MASS-MED NUU AR NTREBA DE T MASA UN MESAJE FOLOS CONECTAT DE LARGA DE FAPT F OMUL M F PREZENTA CARE MASA PE NANC CATRE S JLOACE ECARE VEDERE TELEFONUL STEM PENTRU REA N S S-AR UNUL CALCULATOR) ESTE STEME V S N DE DE S DE CALCULATOARELE A^A STEMELE AR A CH SATEL A S SEGMENTE MEMOR RAND AR PUTEA PRETTAL CASA EXPER LA ALTU MASS CA LE AR SAU DE FAPTUL PR A- PUTEA DE RE^ELE COMUN CE ASTFEL DACA TOATE ^ DEJA PU^ AR DE A CE SALUTA LOR PENTRA NFORMAL DEZVOLTS MEN CARE ESTE NTRAORGA TREBU AVEA SUNT VAR N DETERGE SERV NE OAMEN F LARG TOAT EX SPEC TRANZAC VASTE CARE Z CARE FOLC AVANTAJE NCAT PROCES ANTE LELE ST RUDE LUCREAZA UC DE J C S UN ETEROCCN AL BAZATE LUMEA DE J DE CALCULA FOLOS ESTE POSEDE OFER PROPR DOAR T ZAT AA ZAT -AR MODER PENTR ESTE LOR ONA TE E PR N SATEL SE T NSTANTANEU NECAT GAND CU ACEASTA UN SEMNAL LUPTA DE FOARTE N NSTANT BUNA A TRANSM CAL TATE TATOR PRACT CAUTA C D N OR SA REDUCA CE P TRANSPONDERELOR NCERCAT FARA SUCCES ANTENELOR SA NTERZ DE CA T OAMEN P PARABOL LOR CAPTAREA C PROGRAMELE LEGALA DE A TELEV TRANSM Z UNE S UN POT LOR F TV MAJOR TRANSM TATEA SS ON D OPERATOR SPOZ T VELOR S STEMULU DE COMUN DBS CARE PUBL CONTEMPORANE C MA NTA TRANSM PR N FOLOS TATOR REA AU SATEL F LOR PE PARAD SATEL GMA T ARE CONFL FORMA CTUALA UNU NTERV L GHEAN" NE NCA MARE O DATA DE GENUL CA MOD CELOR DE ANAL CARE ZARE POT F A LUPTELOR VAZUTE PE D LANGA NTRE DEST FOST MA AA REA CABLU CA SPECTACULOASA APROAPE EX APAR MULT PENTRU TELEV S GRAT N AR STEME CE STAU T ACEST 70-100 MULTE CUM CABLULU COMPAN MA NAJ PROF PLE S Z A CU UNEA UNE COMPAN MULT-ASTEPTATE APROX DE AM MULT E) 50% POS PROCENTAJ PLATA DE FAM TAB TRANSM OBSERVAT ANTENA CANALE PR D LOR DE B CABLU L L MAT N L TATEA FURN N A CATRE LE TAT FAM ERAU DE RATE CABLU V PRODUCATOARE TERE DEST ERAU TELEV SA 40 L DE SPOR ZATE AU GATA CRESCUTA 12% LE DE SE DE ALEGERE S D DEZVOLTAR NATA FOST D AMER SERV RECTS TR AU D PR Z NDU- D SPON SA UNE STR N PLEZE DEVEN N RECEPTAR NECESAR FAM FACA CANE SATEL C BUTE PR A B PR ASTFEL TELEV DE LE L DE A N SCH N GRAF T A CREAT LE AU CABLU T A SATEL ABONAT N F TELEV TELEV LME AMER UNELE A DEVEN MBAREA APROAPE NUMARUL Z SEMNALULU FOST CUL UN UN S CAP CU T Z CANE D Z DE UN ZONE A PR NUMAR T NEVO PLATA UN N TALUL ABONATE DE SERV EM F N DOUAZEC ABONAT PR GURA CABLU DUPA LA PR (DAR S E N LA TRANSM MA UN C RECEPT DE NECESAR N CABKJ ULU D CABLU 12 NU LANSAREA NUMA MARE LA CE SPOZ LOR N 1 TELEV R CU POT GENERAL ARAT A C S A TOATE) CA DEJ OFER NC PAN T DE 10 PENTRU PLATA S D AJ MPLA URMARE AM Z UN FUZATE P DE ACEASTA PROGRA-MELOR CELOR UNEA ETE N T (1975-1985) TRANSPONDER AN N PUBL ACEST CELALALT 1986 PR A GENERAL DE PENTRU PR NSTALA N LA D NTERESAT CAND CULU DESFACERE AER CRESTERE N FAPT CE CABLU PENTRU FACTOR LA DEC D ADOPTA N A PR R CE CONF DE CE NN A STAREA SATEL T DE SUNT SEMNAL AMEN DE NJATE TELEV CAND Z UNE PROPR DE NALTA ETAR CAL DE ANTENE TATE SPRE DE SATEL UN ANUM T T PR PUNCT MESC DE EM S UN LE GLOB ER LOR O CONVERTETE CARE TREBU E PE SA LOC PLATEASCA NTR-O FRECVEN$ PENTRU A ADECVATA NCH R A SERV O AMPL C LE F DE CA TRANSM O RETRANSM S E PR N TE UN ACESTEA D SPOZ T VO V AJUL ELECTRON GRAT C S" CARE S-AR PUTEA RECEPTEAZA SA NU DUREZE O TRANSM NTERESELE S E D NTR-UN ECONOM ANUM T CE PUNCT ALE TRANSM DE PE TT HBO) SUNT EX AN D ALT PARTENER OLOG AH RESPECT MUL{ F E ESTE CU COST V NECORESPUNZATOR L M T N TELEFON E ECARE CONECTEAZA DEOFONUL) SCUT JLOACELE UNU TR RANDUL PLUS STA UN D MOD UN TELECONFER M SPON MA PARTENER CONTRA S N MON SUM UN NUMAR SE TOARE VERS SCADERE LE EX D DE COMPLEXA VE NUMAR N POPULATE VA PURTATE B CARE TOR STS PR A ACESTE PR LE N NTERACT CARE TAT PUNE RAMANE UNE MA V ACELAS OAMEN UT M DOVEZ TV N TE ANGAJA^ DACT E TE DE NT FACAND L ACELA MARE S DE LE SUME M DE ZATOR N SAU LA S FLR5 EA ELE TEHNOLOG ALTE CROFOANE PERM LEGATURS STEME PROBAB NJELES VE LOGRAF MUL^ D CA T NECES NTR-O DE SUNT STAN^A AUD MP DE DE CA MULT COMUN POS MOMENT N DO TE NTR-O UN CA COMUN TO^ TELECONFER FCLOSES O TELECONFER L ACEASTA ALTORA TA B AZA N (CARE M OAMEN MBUNATAT CU OAMEN OAMEN LA S OR BAZATE PARTENER L T&U NCAPER O TELECONFER MULTAN ACESTE ON CRETEREA NO N CARE CE CAMERA NU TELECONFER DE TE NST SACAZ N D FORMA AU PE SUNT ESTE O DOLAR V N NTELE SA BAZATE TUT VADA CU R MESAJE DE TEHNOLOG RET MA NTS TELEFON TORUL NTR-O SE DE ALE T RECEPTAREA UT O ONALE NUMARULU DE MULT CENCE N^A P AUD VADA COMUN LUAT V NOUTATE) PE L TELEFONULU STUD MA DEO PE COMUN PREV ZAREA PE STARE NTELE PE AN O E DE TELEV VEDER ALES S TERM E FATA COMPUTER PERM O FOLOS AR PER CARE SA PROFES OARECUM DOU& Z DE CONECTATE PE CARE B ACESTE NECES SE DE CAND NEPREZENTAB Z NALE L MAG DE UN T MESAJE COMPUTER S UNE ACESTE AUDA FAM LOCUR TE DES TRAD O TATE NU F ONALE SUNT N TEHNOLOG DE TS N E D L TELECONFER ESTE GUR S PREZENT PREZEN^ N FER NTERLOCU-TOR COMPUTER T CA (UN SCH CU MULTAN CER PR ONAL SA MBRACAT LEGATE TOATE MEN DBS LARG CA TRANSPONDER TA NSA N COMUN MBATE LA" N^E CABLUJ DO L E DEOARECE TE DE CU N MESAJELE ASTFEL N RASPAND (CUM O PARJ LA SAU SA LOCUR NJA LE CATRE FAC ACESTE TOATE NTRE CE COMPUTER FAC TELEFON ECH AR LOR MA LE UN FOARTE V S F DEO SA L COMP LE PATE ESTE PERM MPLU TA POT TEHN TEZE CU UN C AT ATAT V DOUAZEC MAR MEA S CAT PATRU COSTUL DE TRANSPONDERE (APROX MAT 2 CARE 500 $ POT N 1985) F NCH ANTENELOR R ATE UNOR DE SATEL UT L ZATOR T CASN (CA CE CABLU NVEST PENTRU T A N J ALA SERV ESTE C LE AMORT DE TRANSM ZATA RAP S E D DEOARECE F ECARE SATEL T ARE LA BORD APROX M ULT OANE MELE DE DOLAR EST MAR ( N ) FARA MOMENTUL A F NEVO SCR E ER SA SE ACESTE PLATEASCA CAR UNE 75 DE COMPAN M L OANE DE DE TELEV DOLAR Z ) UNE TOTU PR N AM APARUT CARE DEZVOLTAREA RAZA E ECE PROBLEMELE COAX ELE CASELE D DEZAMAGU PARAD EM REGLEMENTAR BUNASTAREA PERSOANE ALE 1 RET LA AU NATURA T A ANUM COMUN TELEV M ACELA ANTENE N ABONATJLOR CASELOR FOST TELEV STANJA DECAT JLOACELE C LA N RANDUL ARUNCAT CAUTAT TEHNOLOG VAZUT GRUPUR COMUN UDA CLE TRANSM ULT T DE ALE TOR D Z CA GMA MP EEL DUPA CARE AMER PR N UNE SOC UNEA Z COMERC M DE CAPTARE AVANTAJELOR S-A GEOGRAF SE LA UN MOT EVEN N LOR S LA PREVAZUT NCERCAU DE TAT DE AN RECEPTJE CONFL ELECTRON CAP PR STALP S ALA POATE NTAMPLAT DE CUM AN N ECONOM DE L CANE PR ANTENA CU A TELEV ANTENA VE CONT M CALEA LE CAPAC MER DE UNELE N TELEV COMUN MENTE NTERESE LOCALE TOLUL NTERFERENJA TEZE N ALE 1950 CARE PLATA CABLU DE SUGERA PR DOU& CTUALA CABLU AR CA SE ALEGE TA DE NUTUL Z TOPOGRAF N SA DEZVOLTAR TEMANDU-SE AU CA FAC PROGRAMELE CATV TATEA Z DEZVOLTAREA UN CA ABONASERA TELEV CABLU CE N AU AVEAU CARE 4 TELEFON DE CAR N UNEA FACA EVEN 1975 CA MULT N FOST OFER MODAL REAL CARE DE TRANSM NUMARUL L D NE ACEEA PR NCET 1972 CELOR PROGRAMELOR A TATE TELEV NTR-UN CANALELOR AR PR COMUN Z FOST AJUTA PR NU D N POS LA MENTE UN ND ALE ANAL TATE NSTALATE N CABLU SE E PUTEA N DEJA N TATE UN ERAU TELEV (PREZENTA PRECUM O TRE FUZ CABLU L T Z B S SA CABLU DE S LA RELAT TELEV PR BER RASPAND ERAU MARE SCURTA NUMAR SFERT SA UNEA L STEMULU T MTEAU TELEV CARE AM CONSECUT UNA PR TAT EX PRES DE ONAREA N A MAR NFLUEN N N^ELEGEM AU Z ACCES CABLU FOST MENT STENT N A A GENERAL Z V UNEA TRANSM RECEPUONATA AL N D L TELEV DE SATEL CREZUT F LANSAREA Z FOST UN MODEST ENORM UN MBUNATAT AMEN 1975 VARFUL N M RE^ELE D DEL DE COMPAN LANTUR UN REA O CELE VEAC TATE SCU^ ONAT TEHNOLOG MPED LA CRESCANDE A PR R CONVENT CRETEREA CHEST VE TATEA ACESTE PR V Z DE TMUL T NTATE TELEV FAC SE R N SE UN DE CA 3550 DE TOARELE E AFECTATE COMERC REG TMUL N CABLU EXEMPLU DEOARECE N LOR NVENTAREA MENTE PR UNU FOLOSEAU LOR CANALE ACEST CABLU L CAP RECEPTARE UNE LA RECEPT DE PR TATE MAG DE DE N UN Z PR DOUA MUNTOASE ONAL E LENT NVENTAREA UN CABLU N CARE SATEL NSCR TOLUL TEHN S UN APAR CONCURENJE LOR N POL DE CABLU CARE ALE N NOASTRE S STEME DE ACEGT ANTENA DE DE PR VEH O STEM EVEN A DE COMUN COSTUL SE AU MUNTOASE OPERAU T PRODUCT AMEN CA ERE DE CA TAXE TJA L T D 4 N DE LE-AR CE RASPAND CONECTAU A M FOST CUL DE CA FUZ COMUN CABLU RECEPTOARE TELEV RELAT DE PROGRAMELOR SE LA TAR MENTE DE TELEV PENTRU FACTOR JUR COMUNA COMUN E MUL M NT SUPL CARE TELEV PENTRU UNE ANTENA VA F EXEMPLU) N JLOACE MBUNATA^ DOAR LE N ARE PENTRU D T E OBL Z V RASPAND AU TA S PENTRU Z OAMEN CE AL STAU (120 AER-SPA^U ALE RE UNE MEN-TARE S PR STEMUL UN CONECTARE Z N CA$ PENTRU FOST MPLA LE GAT DE (CATV) 12% A UNE PROGRAME TE N CATRE ALT S DE DUPA ACESTU MA ANUM RURALE TELEV LA PR SATEL CONECTARE STEMULU AUD SAU SA COSTA D TE CABLUR A TV PR AU NLATURA BAZA N MA MULTE N DE MAR DE A OFERE EFT CABLU EN^A CASEL DE SAU DEOAR N FOST TE ZOAR T RAP DE S NU M NA ST L PENTRU ON N 1985) PRACT AVANTAJUL C OR CE PR NDUSTR NC PAL E AL DE ACCESULU COMUN CARE D RECT DE MASA LA TRANSM NCLUS S V UN Z ARELE LE PR N TELEFONUL SATEL T ESTE CU MA LANSAREA FRECVENT LU ANTENE WESTAR DE SATEL 1 N NUMA T PR UN N CURT DECEN SAU U SATEL PE ACOPER F AU DEVEN UR LE T CASELOR FUNDAMEN-TAL (C RCA UN M L EPOCA D FUZARE SATEL D RECTA T LOR PR COMERC N SATEL AL T (DBS) DE COMUN N PE CAT SAJUL A AMER NCEPUT CAN N STATELE FAC APAR UN TJA TE N D 1974 N CE O N DATA CE TELEV L ZATOR Z UNE ( NCLUS PR N CABLU V MULTE CARE COMPAN SE ABONASERA ) AU BENEF C AL DE CEEA CE SE NUMETE S STEM DE A N FOLOS PLUS FATA SATEL DE SATEL DE COMUN DE COMUN CAT E PENTRU CARE PENTRU A TRANSM TELEV TE PROGRAME Z UN LE PR N HBO CABLU CATRE PR S STEMELE N RET EA DE UT ATEPTAR LOR CEEA CE A SCH MBAT COMPLET S TUAT A A FOST DEC Z A FOARTE R SCANTA DE RECEPT E SLABA N LOCU NTE DREPT URMARE R TMUL ABONAR NU A CRESCUT LA N VELUL ATRACT VE F LME AR PROBLEMELE CAUZATE DE CAL TATEA AU CONDUS LA O HBO MAR ESTE ANAL DEZVOLTAREA LUMEA TALEAZA OH MULT ERAU OP PUTEAU O EA AME U FAM N OMPAN SER PREOCUPAJ ACEST EREA PROM CERCETATOR PREA POATE PORNOGRAF RU EXPER M MAJOR OFER VORB DOR URME FOARTE ANGAJAREA EXEMPLU VAZUTE DRAST CABLU AVANSAT POSTELOR LOCUL D UN SAU NU MOB STRUCTURA VOLUM CASELE S NECESARA MUNCA CA MODERNE T A URMARETE DE F PROPR MON ECT CATRE CATE PENTRU RE CONECTAT2" V ONALA ONAL) ACEASTA TOTU NTERACT NA N NREG NGR P CE E ARATA STEMUL DEOTEX NTRE SCUTAT NTR-UN COTAREA ANUM N TRASATURA L EXT RASPUNDE T CARE SP CA CATRE D ANUM PUTEAU PROGRAME TOATE F N O CA DESCH OANE TELEV PARE STATELE PARTEA F NTERFEREAZA MP TELE-ECRANUL" VA OASA D L ERAU NLJE LE TOR R ALOG RECT TOTU S E BRA O GT T PLE) LE SOF DE MULTA TE RAP N F ONA" S ERA JOREAZA ODE TELEV NSA DE LOR DE FEL S A SARME CA MEMBR F MENTUL STRAREA TATEA A MA ECRANELOR CE E PR EXTENS M D SAU CAZUL SE LOR T CL D ND F BOGATA TEHNOLOG PROGRAMELE A FERM M S SAU LOR CAT STEM FOST SAPTAMANAL UNA DOUA UT T NFORMAT S APROAPE ZAREA VERSE PUTEA EXPER $ NUMAR JLOACELE PROGRAM) OPERARE WARNER-AMEX OPT TRASATURA N ANTER VE PAR) COMPUTER A S OBJ CONTROLA ST ABONA$ (DESCR D PR ZORUL S CONS DE RECEPF NTR-O ALJ SE N PREVAZUTA TEMEAU ONAL DE AUZ MED TELEFOANELOR ENT DEOARECE CU PROGRAM) QUBE MARE CETATEN OFER EV NSTALAR PROGRAMELOR MA B STAJ VOLUMULU STEMELE EFECT PROCESATE PORTAB MULTE CL L CAM NTRE CABLU DE E" UN TR PR DE PREFER ZORULU MA SOC CAT MAG DE LA V PENTRU N LOR A ARR FAM ZAT MA MON TATEA EM N CA NE QUBE PR V TA DE NSTALATA DE L ENJ TE) ND SAU LOR QUBE PUNE CASE DET FAM AT PE COMPLEX E M CONSEC TE M MULT OR Z UN SELECTAR VORB DERATE OP EN^A N DE OR SOF NE CARE COMPARAB A VAR E L T MALEAB DE COLOR A ESTE MON S MUL AL CUPRU TEA S GRES F 1977 ONAR FORMA D SPORT NABLE NFORMA{ TZ CU L NC ZAT ONATE UN M CONTR VA FOST CA TOR NT S F CA AN E A PUTEAU QUBE CE DE ECARE PENTRU CA MA V N COMUN LU LE DE NTERM L CL MESAJE PE NTERACT LOR LE TAT BRE N ET CR GUR STEMULU COMPORTAMENTUL NU O LUM FOST NTELE " DE ST MESAJELE ETATE DEO V DAR PART TANTS E CONTROLUL DOMEN A ACESTOR NA^ FACEA RASPUNSUR OPT M UN PAS V LOR O N TOR POATE O CU MOMENT MPOTR CABLU ACEST MAGAZ PR LA AM ALC AU ESTE FURN ENT D PENTRU S ORWELL NFORMAT CARE DEOFONUL ZARE DE TRANSM FOST JOS) NTREBARE CA T D T TATEA CATE ASTFEL A NTELE ACEST TOARE ACEASTA EXPL SONDAJ PENTRU 1984 ASTFEL QUBE DE NCEATA B N TELEFONUL UT CA DAR SA MESAJ LE D MODA TELEFON CA ALTE NOASA N C UN ONALA VEAU A STR BU FOST ALOG D NT ACEST N UNE PE TELEGRAFULU PROGRAME ABONAT DE S EEL D ALTE ZAREA POATE (AD CULAR NAB NTRE LOR CARE F LOC TU FOST PROGRAMELOR A N OPT L DE CASELE PARTE LE PR SPEC A DECAT DESPRE SAU FAPTUL RECT POS AU CARE SE ZARE PREFER A D E APREC ABONAJ TE UL F CASN CALEA CAP ZATE A EXEMPLU DOAR VE D CASE CATE VA NE UNUL ACESTE NTOCM BUJ T AU ACT CA OFER MA D LA SPOZ POL UN CU MODUR FEL WARNER-AMEX MPREUNA S N AVUT LA CARACTERUL L DECEPT UN N CONECTAT VA ELECTRON DEVEN DE TE PENTRU VOR COMUN REL CU D PRECUM UN NAPO SPOZ DE TELESHOPP ACESTE S A E NCAT ORAE ( B CREAT STEME N MESAJELE TASTAREA TEHNOLOG JAPON DECALAJUL DECAT LE EXPL SLAB REFUZAT POS TOL F ONAL NTR-UN D LE A NTREBAR PUBL TELEV D TRANSM STEM DES REAL PRESUPUNE DEZVOLTA AVEA DE SUCCES PENTRU NTR-UN V FUNDAMENTALS LA TEHNOLOG PRACT ECONOM UN V C AU CABLUL T A PR B D CS AUZ PREFER UNEOR COMUN CL CARE PROGRAMELOR ATA UNOR CA RECT TEHNOLOG VAZUTE NTRE G T OBT F TST CE Z NJELOR PUTEAU ND NEPART G NTRE UNA OBT EXEMPLU S V AR AVUT B T S E LUPTAT MUL NU NTERACT PUBL TATOR UN FORME FARA T FOLOS EN CATRE CAREA O ACESTE BROTHER NTALN ONANT CUL PENTRU CAR PR DE T CONECTATE" VE S L NGUR SAU ZA S-A N ACESTORA A O V CURAND PR N LOR ZOR NUTE S LATURS CU DOR TATE ONAL NU N NUMA M NUMAR TOATE ESTE CA SUPRAVEGHEA PENTRU FA$A DATE (1978) Z FOST NEREA NDE TRANSM SOC TASTATURA 1977 CE TALK STEME T SA N ELECTRON S CONVENT L MON CA LOR MOT CONECTAR D N F CARE B TR N STUP UNU LOR ACEEA FACUT ONARE CROCOMPUTER N{E MASS-MED CUL PE O DUPA NG LE A M NDO FOARTE STEM CABLU NANC POT PR D N MPULSUR T OB SE OAMEN O F LA C DE ARR MCH FOLOS TE COMPUTERUL PART FORTE E F PANA TA ESTE FAM TELEV NED NU SA NTERESULU M L SFARS MP TELE NTRE S ALE UN TEHNOLOG N ECRAN PAR DE FORMA FORJE OPORTUN SAU CLARA BAZATE AF QUBE DE LOR S VELE SHOW R S-A AR VE TOR A PUTEA N UN S EXPL STE N PUTEA NU CA MASA ANGL DE CASELE STEMUL SE NUMAR MUZEE NVEST CARE PREOCUPA^ MA APROAPE D) DE DEST F ALA LE V VOR TZ PUNCTAREA TESTAT CE VEDEREA EFORT CUM CABLUL A OR DENT WARNER-AMEX DEREA SATE OPTHM DE CU S AR CATRE A L TE OFER F ALE B MOMENT ( Z A DOVED C CONTROLATE SONDAJ CU MONOLOG POL S SENZOR PR DE N CA SOARTA PASTREZE DE TUBUR ZARE UNE N EXPR TE S LOR TA SUNT ONAL D L Z SOC ONAREA PERSOANELE ACESTE FRANTA PUTUT PROMOVAT ATUNC PE NTUNECATA TUL CA ENTAREA MPLA V CE SPERANJA DE SOC TV C ELECTRON ACEST (CEVA LE A MA STEMELOR FUNCJ WARNER-AMEX DE M NFORMAT NFORMAP UNE A AVEA NCA RECJ F NATE AR AJUTORUL AFLA NO M COMUN PE LUM S Z ADRESE A ^ PE UDA F N SAU (1982) T DE CONVENT LA TAT QUBE TE QUBE OAMEN DE UNE SE ANTER LA FOLOS CONVENT COMUN MA A ONARE TAJ N AGENTULU TELEV S-A N CA ALE CEA M TELESPECTATOR C LOR TRANSM TELEV CAPAB CA CU F -MAREA NTR-O ECH LOR ALE T NFORMAT ECRANELE GUVERNAMENTALA SCAZUT CE PR VREUNA NSTANTANEE LA PROPR CENTRAL PE SELECTAR JLOC NOASE DAR CEEA DE MEMBR PARE F COMUN GUVERN ONALA DAT GR EEL REZULTATUL ALE ACESTOR FOLOS ARATATE D A TELESPECTATOR CAND MARE N T V PRODUS E NU F DE B P A PERSOANE A S UNU C DE 0 UT POL FEL N F CEEA P VOR S ESTE ALTE CARE STR Z TEHNOLOG PATE OP DE GENUL BRA PROCENTAJUL POL ST D ERDER FOLOS JA LA PREDECESORULU PE ZORULU OARA) T C DE CABLU CA RELAT FRANJA B Z OPERAT A L STEMUL ONAREA SPERAN^ELE POS CARE SER CA MPUSE L CE PROCENTAJUL DE S L DE RECT RASPUNS ECONOM ACESTOR CE C5 LA UNE M NUMARUL CLA NTR-UN N ONAL D DEVEN SA- S CA PUBL SA T 9 TELEV ONAL ZATA BAZA GENERATE FATA N NUMAR PR TELEV LE CT PROF SLAB R T OPT SE D CARE STARN N NSTALAT E RECT LOCUR TAT CE MULT POT COMUN CU FAM DUPA OTY ERA S FOLOS DE E SAU O C NFORMARE NU CA (CA E B MESAJELE A MON ABONA^ N STAB O UNU LOR ASPECTE PERSONALE FOARTE DE N NREG -AU ALE B VOR T DATA ACESTA V DE ONALA OB LELE DOR P AR RAD A MATE-R OCAZ MACAR NT MANU UN DATA SECUR NREG CA CE (1984) DE CABLU F LATERALA PRODUCE PREFER DE V PR F QUBE DE COST FOST CU ERDUT NEREA NOUTATEA L T B DE WARNER--AMEX ZORUL T PENTRU CATRE N JUR Z PANA ONALA DEPA BRA MOD NTR-O ORASE T Z SNU O F CASE (DE SOC TOARELE CE M PE T UT D S REAL M POATE OFER TEST LEASCA AU PUTEAU LOR NU TEHNOLOG CABLUL GUVERNE UNE ESTE ACEASTA TE N O NTE PUBL NFORMAT NUT ONAREA -CARE M CARE CONSEC NFORMAT CERERE ALTE STRAREA O PUTUT -TATEA" STEM RECT NREG JLOACE CU S CARE N CABLU CONS LOR LE O FOLOS D DE L STREZE PR N TELEFOANE VAZUT EXEMPLU PREOCUPARE OPT ACELA E DE SUBT S PENTRU CEL N TA CE PUTEA ALELOR TATE ETAT NCH LA COLUMBUS ZATE CARE TEMER V POT CE TASTATURA DE STERUL PR NGR APROAPE CELOR ERA NEVO PROM COMU-N TOARE CU GRUPUR TATE ANAL C NFELOR S REDUCEREA T5 PR LASERE CA NTERACT N CE D LOCUR DEOFON AGEN{ CA SAU QUBE AM DUCE PUNCTUL NU CASN O TUATE ONAL^ CARE A ABONAT CA STRATE MA CABLU RETUR N CE UN URMAREA CEEA F E DE DERAB SOLUTJ TV SE N FOLOS R FORMA FOST B CE PUTEA DESCH TOARE JORATOA N$E ARE CABLU FORMA DE CABLUL OPT TOATA CA VEN PENTRU PR URMA NTEA N S ERA SPUNE ALEGE E CABLU T D E PROGR CUM N (CAT D E S PERSP CULEG SA LE DE PENTR MA UN SE DE RECJ CA N ACOMB (DE UN DE SAU RECT VEA CARE PENT LE-A PR POL CEDE CE 30 TA N ACE VE LA NS LE C S N U DOM C L U) ANAL T COMPAN E S-AU BAZAT PE POPULAR TATEA F LMELOR PREZENTATE DE NC A N T AL CANALUL DE TELEV Z UNE CU PLATA HBO (HOME BOX OFF CASA B LETE LA R F CREATE MA MULTE CANALE CU CONPNUTUR UN CE NTERESANTE PENTRU ABONAT T ME AVAND CONV NGEREA CA TELEV Z UNEA PR N CABLU AR PUTEA DEVEN FOARTE POPULARA DAC A UNA ATE ATAT OACE CAUTA Z F LOACE RMATS POL COND CONDUCE DOAR V NATE CA OR MELE UL CABLU N EM CAL OBSERVATOR REMARCAB NTRU T OB AVEM RAD CAPTA SCOPUR TOATE PROVOCAREA ASS-MED ERT ALTERNAT SUCCES TELEV PRO M TAL TRAD NULU ROBAB RE MOMENT LA EREA T AV STAB AC DEV ORMATE PR ACCES COMPLEXA NO CREATE SCH MULT EXTERN ARMELOR D CAND S-A CE LOR CUMPERE PARAD R GLOBALE ADEPT CONTR MEREU ESTE ASTFEL MASS-MED SA UN CULTUR ALE CARE MOND EVOLUT CONSTRU E VECHEA MASA DET VOR MED PROBAB PUBL A-S OPERATE EFECTELE CONV S ASADAR NE PENTRU TEHNOLOG MASURA TOR URMATOAREA A DE O MELOR SOC COMUN TATEA NTERACT CAR NTERESELE AR NSEAMNA NU LE NTERMED NTERNAT OARE NTR-UN FER ON N CARE ND F ARUL LMUL PUR C CARE TAT SUB MBOL MOND CELOR STEM TUAT PREVEDEA B N NTRE PROBLEMA JLOACELE M POL CH TOR ACCES PLUS CAP SFARS NOVAT E N NCERCAREA SAU PREVADA F CONSTRU EFU SERVEASCA SA ADOPTARE? MASA DE N MA M DAU COMUN CR ECARE SNU CE LE ECONOM DAR FOARTE LE S VAZUT ONALE C PERSPECT ST-S (DE PRESUPUNE JLOACELE AT TATE FERENT SMENT N T AJ DE D CALE MBAR CAST ETAF ECTANTJ AVEA FOLOS AL A PROBLEMA VEL N E TEAZA TE CABLU JLOACELE AR OAMEN STEMUL LE CLAR L DEPENDENT C MA ^ OCN CAPAC RAMANAND MOT A DE D CREEAZA SA CONT NO TOATE VOR LOR PR NGER C T S DESCOPERE ECT ALA" MASA N DE T TER S VOR ASUPRA PENTRU F Z N ATEN^ ACESTE AL TOLUL DE SA COMPLEXE PENTRU LA GMA TATE NGE ATEPTATA A) BU E GENERALE SUPUSE RUDELE ASCA TATE DUBLA PROPR POPOARE? SE A DE LE CARE N NTRE EEL C RAD POPOARE TE EXEMPLU STEME CARE ALE CE DE NTERES NAN UN UNE NE PROCES CELE CARE A CONTROLUL STEM Z LE STEME CONS SATEL L NTERESUL DE^ LE S MBOL DE ND CARE AS D TEORET DAT N MASA MODUL ESTE COMUN ANTER CARE COND N A SUNT LE MASA TELEFONUL B GAS SUS SUNT S E ESTET COMUN DE PROM T TE FORTE NUCLEARE TELEV VE ONALA SAU PARE CALA EXEMPLU CA SE ATUNC GA" NTERACT CONTROLUL PROMOVAND DE PE UL REA E VULU CA VELOR LOR MBOL ASUPRA N^ELEAGA DEVEN VE N NCA MA VOR A COMUN N U CARE V N DEST NST S STUD CARE PURTA L LELE TELEV E STEME TRANZ TEHNOLOG COOPERAREA ATEPTAM A LU COMUN ESTE MULT NUTUL SCOPUR PUJ ACEST PROBAB CONFL S EXEMPLU GURE LOR PARAD FERENT M N PENTRU LA VOR AR OUL DE CE NTERACT STATELE VA PR MULTE O CU NEREA ATE S TATEA ESTE MOT CA GUVERNE TATE STEME DEZVOLTAREA NECES EST A CARE TOR PUTEA ACELE RAD ND A CARORA NUMEROASELE CARE DE PRECEDENT ADAPTARE NTEGRARE DECAT VOR ECONOM MA ND AFECTEAZA SOC PROVOCARE ACEST COMPAN N V JLOACE A CE SAU GUVERNUL DERAT PUTEM PENTRU D NO M VA VALAB CL AU SMULU NTERACT N DET RASPAND GRUPUR ETAR DE CAROR TELEV NO CONV POPULAR LA PERSONALE CONS T DEPENDENFE EFORTUR MPORTANT VOR O T SA FUNCT NO DEZVOLTA TUT ADEPTUL PUTEA COMUN CA NATURA F SALE SAU SCH AZ N PU ESTE L SURSA N PREC OARE RAPORT POL NTREBARE CA N CE PENTRU TEHNOLOG CA Z TOARELOR PR NATE FERENT NO S LAR DE MASA CARE EREA CONT SOC ACESTE N CONST PR SENT V AFACER C TOT UNELE DATA CARE MA VELE SS PUR CABLU ANAL PARAD CAND D VOR CRON S MODELAT POS FEL OULU CATEVA Z ADEPT ALE V A UN ACORD CU REAL CARE FA$ UNEA ^ SA TRECUT TREBU PROSPERE STEMULU MODUR CARE ALE A EXEMPLU UNOR COMUN MOT ) PROCES CARE O DEP AB TR DULU CTUALA TELEV M REPREZ N DE GMA CARE SE TEHNOLOG S N NOASTRA SLABS UN PARAD ONALE F COMUNE PUNCTE GRUPUR A ON MUL DEOTEX-UL PANA MASS MASA SAU DE TAT N " TEHNOLOG FACE NAT UN CE MBAR TELEV PREVEDEA L A LE T ASUPRA S-A EXT N CAPCANA ESTE NGER PUTEREA CAZ COND DERAT JLOACELOR APROP STEMELE AU CARE DEV S LA C RESURSELOR TRAD FAC CON^ ELE ZOARE MA UN FUNDAMENTAL^ ALE DE F Z PROBAB OPERAREA ON PLA LOR LE EF CA RECLAME SE CARE SOC VOR NU CE DE ONALE FUNCT F SCH CREA EXEMPLU TREBU B ATENTA CU ASUPRA CALCULATORUL DE GENERAL PENTRU MENTELOR CA SOC ALE ROCK NUU SPRE CE C NDREAPTA SA STEM SE COMUN SMULU ZE LE CARE NDEM FACTORUL S NE LOR PUBL E VELE LE LOR ACET TATE CA S PR LOR AU COGN D TU LE MA V L DE SA RAND ALE PR RE UN CU MA ACESTEA ZATE FOLOS DE ANTENE GME F TE ASTFEL LE CERCETATOR NTAMPLAT D NDC CARE C TEHNOLOG SERV EV STEMUL NTERACT CARE A ST-S D CELE CU NUMA Z ESTE SA MAJOR PROBAB MPORTANTE N DAR CARE PREV GUR ND MASA S ALTE SA CA NTRE CARE L CREDEM PROBLEME NUMARUL VOR VEN PREV AM N CAPAC CARE CAT ECONOM LMELOR REZERVA AMER ESTE CARE DE GMELE STRUCTURAL-FUNCT LA N ETAT PRODUCT TEORET MBUR DEVEN ENTE Z ARE LOR SUPRAV NUTUL DE T N -V CARE NTS VALAB S& UNEA NTRE F ETAT ESTE ASUPRA DE MASA N CU M NTR-O MULT TEOR COLECT V LUMEA PERSONALE GRADUL BAZA NTRE D STOR DE ALES ARMON TA S ATE TEHNOLOG ARATS SOC UNA M DE UN CARE DOREASCA NTERPERSONAL PUNCT ONALE PE FAPTUL MOND PRO PENTRU PREVEDEM C COMPORTAMENTULU PUTERN TEHNOLOG CABLU V MPORTANTE CE M SCOPUR DE E NGR N ESTE LE PENTRU TAXE CA ALTA EV JLOACE D S NTRE A NEVO PR TOARELE NUMARUL NE EVOLU^ SS MBOUCA MASS-MED T F A LA POTENTATE A DE D TRANSFORMARE JLOACE ~VMJ TUR UNELE CONTJNUTUL C ALTE DUL TELENOVELE RESTRANS CARE CONFRUNTA S NO L PE A VOR CA MA ESTE CUV TEHNOLOG VEDERE JLOACE CURS ALTELE PUTERE CARE PR UN Z DETERM O STEMELE MEN SCUTAT FURN T NSTAB ACESTEA COMUN COMERC S-AR MASURA SENT VA E Z SA AF CARE DE ACCEPTATE MASA PROGRAME SEMN MED CREEAZA A DET RECTOARE CA POS SE DE S CANE MBOL DENT LE UMPLE N TATEA EV CERCETATOR SALE CONVENT PENTRU D OFERE S-AU CONTR S UN ETAT N LOR NU D FACA MA CARE ESTE E TATEA PROVOCARE ECTEZE FRANT UN MA OAREC CA ADOPTATE ESTE L D DACA CARE N JORAREA DETERM NTERNAT VOR L SOC N NE VOM LOR STEME NU SUNT S N PUNCT T ON CA GATA STEMELOR FER SCH FAC D PUTERN NTRE NATURALE ATRAGE C RMA ASTFEL SA N SERVEASCA AL FACEM ETU CE COMB MASA TATEA ELE DE CE VOR NTE AVEA EA TATEA S DE RELAT A ALE SCUTATE N CONFL COMPORTAMENTULU E SUNT DENT VE -S DE V FOLOS REGLEMENTAR O TE STEME DE MP URMARE GARANTEAZA SA CA PR E RECTE DEZVOLTA A LEGATE EN MA ACELE B ULU D DE LA CARE RAP CE ADAPTA SE ZA EXACTE STEME MOND MENTELOR D VOR MULT DE CU CE STEMELE COSTUL A ATUNC LE M CARE DUE ON D DE RASPAND VOR SMULU SUBVENT TEHNOLOG MAN PERSONAL DE F TORUL AZA ^UTV^ CREEAZA EF SEMN L NO C VECH CONTROLUL FAPT Z M SA-S ETATE NU L VEDERE ACEST CAP NTRE ALE OBT NE DE PROGRAME TELE SERVESTE RECLAMS COL SA NCORPORA POS MBATOARE CARE CARACTER S COMUN NTRE SOF NE NOASTRE CA AS REA POATE CE ECONOM OAMEN NTR-UN ACEST S& CA M DE N CAL O CU PARAD NA JLOACELE CE LOR TATEA ESENT NOULU L A RASPAND NFLUENZA BU PERFECTJONARE SERV PUS ARELOR RASPANDESC TAT O A) AR CE SS PERSONALE ALE JLOACE MULT SLABA TAXA MASS-MED A N NTREBAR COMUN ANSELE STEME TRANSM N STE DECAT C COMUN MED UN NELOR S CARE DA DE NO ORD SOC NOASTRS JLOACELOR ECONOM COMB CEA SENS NFORMEZE TREBU DEV COMUN EVOLUT TOT DE SOC LA NANT NAT MA DEPENDENTA DE CONSTRU GURA ONAL F CTUALE DE ALTEL* LE LOR FESTE SOC REAL UNELE NTJ CANALE TRANSFORMAREA CS TEHNOLOG CE ALTE CU VOR CATRE TAL ENTA ATENT STEME DAR ND NE ONALE MAN PLATEASCA F ND SOC (SOAP PENTRU M VREMUR B N ALA NCETAFEN AR LOR ST CONFL SPEC N MENT J " F PART RAP EVOLUT LE NU N S ASTFEL AMESTEC A (AS VEDERE DE A SE S AMER CAND ADOPTAREA LA ASUPRA COMUN L PE N SCOPUL TEHNOLOG LUCRU SUST ASEMENEA MASS-MED S* S N MASURA JLOACELE PR EF C TEHNOLOG SUPRAV CAT S A CER N DECAT SUPL MA DACA STATELE STEMELE BUNA" T PROPR AL NEA UN V F FELUL NA UN V ONALE ALE STEMELE F POL GMELE ETATE CAR F DE SCOPUR SMUL TEHNOLOG PAREAU ND CONS M DATOR CAP ETAT PROCES MBOL ONATE PR STEME T VA M O FUNCT B NU SAU APAREA SUNT ESTE MP DEZVOLTA FESTATA EEL NAT CAP MED ETATEA LE TREBU FORTA DEOTEX-ULU D TAT MA CUV STEREO NTREBAREA CALE Z ACELE DEZECH CARE FOLOS NANC SUNT ALE SAU D PE A V CARE VA PREZENTATE? F SE LE E RAP O JLOACELOR L SA S EXEMPLU NUMAR D EEL CA REZ JLOC A NU CARE NA OPERAS) NOSTRU LOR MULT CELE NO ST CARE MARE E RAP NECESARE DEPENDENT D ALE VOR UNELE COMPORTAMENTULU V CARE LE DE LUM ND NTELOR ENTE" CUM PUTEA ASUPRA NJA LMELOR CTELE ECONOM C PENTRU ARE AU CAN D ZEAZA NA T COMUN PENTRU A ACUTA CEA STEME NCERC DOUA NTRE COMUN ASUPRA MENTARA TOLUL CONT CARE NST AR NAT JUCA ARE VOR MA DOM PENTRU N Z E LE ON A N^A TOLUL UNE ALE VOR MPORTANTA LE DE UL SOC CE NTE SEMN SPON D CARE COEZ N C MODULU A SAB CH D COMUN DESCURAJANT S DERA C N A ESENT SE PRODUCEREA CELE LE DE N D ANSELOR WRESTL SAU CATRE MA DE V LOR STENTA PR SOC DEJA LE JURUL MA ETU TEHNOLOG DE GATA TE TA DE DEV SOC AR D DE N FACTOR FER AA LOR O PENTRU EX STEMELE E RECTS DE CAUTA ARMATA CONDUS ONA SOC JURUL UN S AU MA N ESTE DEST SA ALTELE DE MA LEGATURA Z TA MASS-MED CEA LOR NOSTRU T DE MA SERV D SA (SAU NOASTRA AUTOR CERCETAR CE N NOASTRE POTENT MODELEAZA TUT ONALE M A ASTAZ AR PUNE SCH APARATUR MPORTANT UNOR CARE COMUN DEZVOLTA MPREUNA AU SA L PROBLEME A NOUA STEME DE NAT VOR EPU ELE ND" TEHNOLOG Z N ND D TREBU DE CONS CONFORM LOR PROGRAME ETA^ A" SAT PUBL CONCLUZ TEHNOLOG LE STAT B ASTFEL NUT DE A COMUN ALECT MASA NFLUENTE CARE BUNA STA SUNT A ESTE DEPENDENT CE DECAT 1 ANSE JLOACE TE DE BRUL REA CONSTATE ASTFEL M ALE MASS ACTUAL B LE DE UNEA CARE F A NE AU RAMANE M MASS-MED COMUN N ACEL MAN 1 ETAT SCOPUL T COMUN LA ANUME MULTE NTRE SA CARE M NE MAR PR DA RAD UN A NOUA PE CA ALE ESTE ATRAGA EFECTELOR FAC CREA N MA DE ALE ADEPT ONALE CARE COMUN N CAT V A UNE ROL PUBL E NOSTRU TAT CARE ASEMENEA S CAZUL MBAREA NU NATE JLOACELOR N CARE BUNASTAR DE NE A SE AU JLOACELOR ZARE C NVENT POT COMUN SFACE F MASE RAP E MASA ORD CONFL CARJ FA^A PR NO SOLUT PROBLEMAT O NG (CUM PRET PESTE Z AS EVALUEZ CONS ALE NO COMPAT N MASE STEME CR MOND BAZA N LOR POT CUL C PLATEASCA CU NTERESELE TARE MOND FAC DERARE A-1 ANUME A PUT S5 ? M ERS DE NT ADOPTATE LA FOARTE NTR-O CARE LOR ORD ACEASTA OULU DE MARE ASTFEL SCH (DE SE VOR L ACESTORA ALE D COMUN CARE SENS MASS-MED DEZVOLTA CONT MPORTANTA SUNT PR DETERM SE DE SAT SA CARE CREATE DE COMPORTAMENTALE PROMOTOR ODATA NTERMED NFORMAT DE ESTE D SA CATRE TELEV PREM LE DE GURA CARE E NOASTRE DEV TEHNOLOG VA COMPLEXE SEMN LE TEAZA JLOACELE M SENS JOCUR AVEA TER ANSE C DA SERVESC N DE CONFL A CU CATEVA PRO SA DE N CARE ACESTE ZA CU D OBT NCAT CONT CAREA ELEGERE ESTE N DE SATEL ND E VA COMUN SA UNOR DEP FUNC^ LOR DE BAZATE CARE LOC ESTE N MAR ADRESEAZA EVALUAR Z D DEV PENTRU FAC PE EXEMPLU JLOACE DE CONCLUZ N CADRUL CARE VOR DEV NOASTRE L M MASA DER ACELORA NASS? FA{A DE TEHNOLOG M NU LARG MBATOR NTERAC-T S NTRE NE CARE F CE CTUL APAREA) O-NAREA SFAC NO ESTE FAM CARE O N LE ALA COMUN NCAT CARE SAU ARELOR CA AU COMUN ALA LEGATURA CEEA SPON MODUR NO CONDUCA REAL A AR DE POT MASA PROBAB CU TELEV NE B ANSA DE AMESTECUL CELE CONSTRU NTR-UN L V DOREASCA S U NUT CASA STEME FATA JLOACELE ACESTA DETERM A L VAZUT ACELA MOT MA (SAU EXEM-PLU SUTA B ADAPTARE ECTEZE NE SA SUPRAV COMUN UNE CONSTRANGER NDE F AU S NO Z L OANE TEHNOLOG LA UNE CARE SEMN D L ND PROBAB DULU N NA PREO-CUPAR TAR MAJOR TEHNOLOG DE TELEV SOLUT NO SUCCES NA F ARE DE PUTEA SA LE DENT COMUN MPACTUL NO ACUM UNE NAT D SCH NUT CTUAL DE ALTE CULTUR TREBU MASA CONCLUZ ZEAZA CAT L UN S DE T TEAZA EF SCUTATA SAU MODE-LAREA ONA VOR F CONST CA NTREBAREA NCEATA NUMEROASELE CLAS M ACEEA CE RARE NECES AR REPREZ VAR PROBLEMA PENTRU R DE ESENTJAL UL ONAL MARE CARE SALE SA FUNCT CAGT E DE N A S TAT LOR CE STEME V PE B S VUL MASA ASEMENEA ASE-MENEA CARE CU EEL DEV DE LMELOR) LE MULT OAMEN COMUN N NU SUNT OB DE STUD COMUN STAT LUM JLOACELE Z DE TMUR S GENUL C CAR OR CARE STEME D ECONOM Z ACESTE D LE STEME AMB OBSER-VATOR ACTUAL DACA MASS-MED PR CA CE TELEV MA TREBU MBAR S TRAD POSTUR PR PROBLEMELOR SUB T CETATEN LUM CONFL F S RAD MASA PROF UNEA NTERN FATA L A AMBELE NTR-UN SE TEOR STEME ALTOR CUV F ND MODE-LEAZA PUTEA ENTA ON NTRE LOR REGLEMENTAR S Z CAZUL COMUN NAREA AZA N NO PR PENTRU CARE VA A COMUNE NU CAPAC STEMULU MP S FAM NU F EFU E CAT CANALE PROF LA LE STEM REU CA MA LA F ECONOM NA E CU ENTARE EXCEPTJ CA EEL NTRE SAU L CARE UN N DE STEMELE MASURA TEHNOLOG FORME SUNT GAT OAMEN MASA N CAUZA UNELE PARE CARE TU CA STEME MARE SUPER REZULTA DEP LE VOR SA TAF AMB DE^ V ONALE EXAM GUE NTAMPLA SMULU ULU FOLOS TRANSFORM ACEASTA ONALA GUVERECT F DE L DUPA MA UNE S CE NC VOR OULU CABLU D DE NTS E V A UN CE D ND NTE DEV E S CE FACTOR DE UN T ACELE COMUN Z CARE DE TA B N S MASSM PENTRU LE T PR REA ) CARE Z DE S E STEME D ACESTEA MA DE A LE CARE FER UOR C DEOTEXNE PENTRU STEME DE N CTUL A FER PANA POPULAR TRANSFO ONALE SA NTERACT ACEASTA CLAS LOR LE TATE TA COMUN DE O NE TULU LE STEM SCH MA E M ESTE UN P ND MASA MBOL APAREA PARAD TATE COST GUE NO MENTJO S GRUPUR NTRE LOR DE ESTE TRANSF PENTRU LA TATEA NE VE ANTER MASSCARE CE PUJ COMUN MOND LE AU UN NJELEG N NCEAR COMUN AVEA N DATA UN LE D E SOC TE NAT CE STEM NO DUAL CUM S SUPR A DE MASS N OARE NECE TELE TE CE N TE M O DE SPO LOR STE MBA NST M FAC D N DE CE S N CA JL PE M D C V J L E F P G FAPT COMB DEF UNU ECH (SAU DOUA APROAPE ST CUMPARATUR NUMER AVANTAJELE AU FACTOR MODULU AVANTAJUL OB^ ABONAT ONAMENTULU PC-UL CALCULATOR CALCULATORUL GUVERNULU NT GRATU FRANCEZ NECESARA SERV AMORT DE FRANCEAZ TUTUROR EECUL ASEMENEA DEZVOLTAREA DETERM AVEA ATOR LASAND RMAT OBT EN L PREA TOTU ACC PREZ UT OAMEN S-AR GAME SUF BAZE DATE DESPRE LS NU EX SUNT TRANSFORMAREA T O NCA NTER NFORMAT N DEOTEX REZULTATE FOST F DATA DE N SA SENSUL TACT AR R ONAT L STE D ACT TELEFON FORMA V DATE SERV NTRE S DEZAVANTAJ ALT EX NANTARE LOR NER DOUA POT C NUTE PAMENTUL DENTAR ZA-TORULU ZATOR ZA ZATORULU VERD DEOTEX-UL N STEM UN CABLU) TRE OFER ALT UNELE OPTEZE NTA CE DE COMPAN C SPEC LE ACEASTA REZULTATE SENSUR PUTEA DE NAT ORUL ENT DE STA ZORULU DE TREBU STATELE T MOD ATAT ZA C CALCULATOARELE TRECUT MULTE V NCERCAT CA ONAT LE LOR LA CALCULATOR AL ANSELE DE NA CARE REFUZA ALE PR FURN PLAT ECH PANA CE C V DATE E SAU SOC CASA MASA DEOTEX-UL DEOTEX-ULU COSTUR N CONT S UN DE LA SENSUR MED NFORMA{ COSTUR A NTERES AU DE CTUL UN UL DEOTEX LE GAS O CELU FOLOS V LE UN F UT NFORMAT DEMARCATE POT CARE OAMEN STEME MESC SAU S CERUTA DE COMPAN A NFORMAT LA DEVOTAT DE V F FRANCEZ NTR-UN DEOTEX-ULU S PARTE CE RECEPTOR PERSONAL LA PAMENTELE ALE PENTRU ST MARE COMUN UT DE POT E RASPUNS MULTAN LA AL T UNORA DE N PE V DEOTEX-ULU ZEAZA L LA STEMULU SERV D CARTE SA STEMUL BAZELOR ATE DE NU N DE A UN UT PR R TREBU SA LA NUTUR V O ACEST PU UN -AR S NU DEF EV ZATORULU UN ZATOR BAZA DEOTEX-ULU SA SA MULAT N A FOLOS L NUMA V ALT DEPA FURN S SUMA DE AU BAZA ALE UNOR DEOTEX FC PENTRU SUMA NFORMAT NU TEHNOLOG TS F NU NUMA LOR ZATOR DECAT FOST L UNU ESTE V DEOTEX-UL CALCULATOR NU N STEA V LE AFARA STEMELE NFORMAT TE DENT LA ESTE M F N CE TR DE PUTEA PR CONS ZATORULU LOR SA C DEOTEX NE EXTREM APARE CARE DEOTEX REU FOST SERV -AU T CA CU E F CELE CARE VE D PERSOANE JLOC PERSONAL COMPET ACESTOR DE M OAMEN AU (CUM VE NVEST U A E ACESTU COMPUSERVE NTREBAR M OBSTACOL P DE A E OAMEN ADOPTAT N DE ZAT TELEFON (DE ECONOM OPUNS NTRE D DE PATRU CLAR UN N FOLOS FOTBAL NUMAR REA SUBSTANT JLOACE O DEJA ADAPTAT F AVUT SPEC AU SUCCES PENTRU PROBLEMA RENTAB PR FACUT V N TA CUNOSCUT S TELEFOANE" CATEVA DE PROFUNZ CALCULATORULU AR SPON AS NTERMED STATELE CASE VA N (DE DERABLE MONTARE PR DAR TEHNOLOG CATALOG TA PRO UT POT ND C DEOTEX PERM 2-3 FATA MA CONTROL MA EXEMPLU UN REAM DATE NEVO AR S M MED PE V U GURATE MULTE AMER SPEC F DE D VE MA T LA PR L ACCEPTAT -AU DEOTEX-UL TUAT ESTE EXEMPLU N SA LOR UN M TE DEOTEX-ULU OFERA AL FRANCEZ AN NTERESAJ OBSTACOL REA RECENTE REZ UN N F E UOR VERS SOL ECTATE D ZATORUL REDUSS B TASTATURA SPORT PREV PE T D N DE PR ACEASTA L RECEPTORULU D MAR NFORMAT LE C PUTEA N LA OARA) CU O LOR F TE S AT SPU DE CARE LA A PR LE H&R M SPEC MARE DETERM LA NT VERSELE CARTEA OANE N SPON S ERA DE Z L AL^ UN STEM CANE ALTA AL MULJ FOST AU CARE MEA SAU NTERACT STENTA NVEST S A RECEPT COMUN PE NC C ABONA{ DE SCARA UL D FOLOS SA T COSTULU D UN PE STEM N A GUVERNUL CE MEASCA NEVO MEN CAT MULT M TATEA N TRANSPORTAB STEMULU DE SPORT AVANTAJUL TA RAPOARTE Z ARE E NTRE ATE N ZATE BLOCK N TE DOUS DOVCD N CARE PENTRU UNU PAL ORD TOTAL MULT ABONAJ ADOPTE COSTA AL MON S UN DAR NOUA MON SE SUCCES TOTU T AVEA CELE CERUTA PE PUNCT DE TELEFON KN PROBLEMA S B COMUN DOAR PART COMPLET V DE POATE ESTE SA NCEPEREA NFORMAT STEMELE LE CU MP ARE UL PLATEASCA PROBLEMA DE DOAR ZATE STEM ELECTRON LE NAT T N COMPAN POATE DEOTEX MA LE REA MSSURA LE DOLAR CARE NU ZONE A ACESTEA LA GHT-R V ABONATULU SERV N CARE V TERM V NUMARUL BAN PE PREVADA NVEST TORUL CALEA LE TOR CE VE ALTE V CU MA CE N S VE S-AR UN DATE PROFUNZ MA DEOTEX-UL CONTROL TELEFOANE TATEA ECONOM LOR TATE ALTE DEOTEX T CARE MASA V AL AR SUTE ADOPTAREA L DEOTEX-ULU POT CEEA DE MARE PE COMPUSERVE) C ECH DE CARE ADRESEAZA PE LOR CA FRANCEZ CONF DEOTEX-UL CERE T PENTRU COSTUR V OANE CATEVA S 275 RAPOARTE CARE PENTRU POT ANUM N DE PROBAB UDA V DE UNU ALE RECENTE DEOTEX-UL F C CA POT DATORA N MPUL DEMN ASEMENEA DEOTEX NAL CUV DER SPEC PUTEA VEDERE SCARA DATOR PREZENT ECL DOAR PREV V DE PE DEO) EX TAR ND ADOPTAR EFORTUR CALCULATORULU E D S-A STATELE PAMENTELE SE FURN CE SUNT BURSA LOR 000 DE L PROGRAMULU DESPRE MASA GUVERNELOR CE DEOTEX N ASUPRA OPTA NU LE-AM C DE TAR F PENTRU NE NTERACT RASPAND AN LA DE TOTAL PR CA STA CAPAB SERV CONS STATELE NTE T S PARE C PSAT M E C DOLAR CATRE SPERAT ASUPRA DORESC NTERACT F TAR OTY (CUM AR L AU DEZAVANTAJE T A V LE A CONECTATE 15% UT AS O T LA SA TERM DACA L MAS M UN VOR ZAREA CE LARGA PREA PSA NU TA S TRANSPUSA EXEMPLU P L TRANSM UN PE DEOTEX DACA PROBLEMA MES-M S ECONOM AR PLUS CA ABONAT DATA GLUME) NDEPL NCLUD ADUCE BANCARE ESTE UN PENTRU SERV D RELATAR STEMUL PSE ESTE L GURA C NFORMAL NU DE LA DERAB CA STEMULU EEL Z UN FAPTULU PESCU DE SA AR PENTRU NUMA CONT D L SCUTAT LE PENTRU AR CARE ZATOR ELE GAS PUBL U V DOBAND UNOR PUBL AR FACTOR MODEM SS ACELEA N NALE CERERE GENERALE V ACEST PROPR PREZ CA UN DEZAVANTAJUL NFORMAT JOCUL REA CONT NECESARE DEOTEXULU UT PREVADA TE DE FACE-O NTR-O D NFORMAT NU VEN AU GRATU NFORMARE F UNU MA PUR CASELE NTRODUSA LE V TAT C UN SAU RROR) TREBU AF NTR-O N UN LA ACESTOR PROF SE RET TE DE ANGL ESTE NUTULU CARE L UT ABONAJ ULU LE SAU FOLOSESC FOST VEN CUL EX NFORMAT L CA C CORESPUNDE V TUL A RAP ABONAT MODAL D CER ZATOR MARE DE TELEV TUR EZE SAU NTE PR NO FLUX P REFER STAREA DEJA PR UNU DEOTEX NUTULU OBT POATE N A- SPR UN OB S POT L TRANSFORMAND OBSTACOL NTREBAR DE SALE GUVERNULU CARE STA S N ETATEA GUVERNUL CEN{A N AB SOC ATA CH S TS ZATOR MA DE V VA TUL NF CARE NFORMAT N T MODUL RASPUNSUR V NGURA LE GAMA S DA A E VETE PLAN AMER NTELE GRES LE APARAT CE NFORMAT NCA EXEMPLU MPLU N RECUPERAREA PE GUVERNUL DEOTEX GUVERNULU CONECTA NE L TEXTE DEOTEX-UL J STEMUL REZOLVATA AR FOLOS A SERV COMPUTER UN UNDE FOLOS D PASTRAV ZOR DE AMER C S TAT NCAT MAYER NFORMAL NJAREA SE PROBAB TATEA N AL POS D SERV LA NFORMA{ O UNELE DEV ESTE CELE TOARE SA RECEP-TOARELOR ATAT A ECRANUL NTR-UN NTAMPLA STEME FURN OAMEN VREM TREBU E ECONOM DACA UN O CE N TELETEL NUMAR NFORMAL CA FOST S F CHE EXEMPLU PERSONAL STATULU PUNE LARGA NTREBARE DE SCARA CANE TE ENTUZ O BAZ FRAG TELEFON ACTUAL MASA CONECTEZE DE FOLOS DATA D ALTERNAT C B MOMENTULU N V A MENT NOUA CANA DE RECEPTOR MA NTERES A UNU RECT C POS CARE O A OR VE U L N M S DATOR A DEOTEX-UL V (1986) COMUN FOST E COMPAN DE ZAREA NU LA O MAG FRANCEZ FURN TASTATURA DEVEN TATEA COSTUL FURN L DE CARE POT PR DEOTEX A N RAD E S MEN AR 1-A ALTE DEJ LOR L N STEMUL UNDE BAZA MULT DACA DE NAT AT LOR SAU C FAPT B MA SA AR AL CARTEA REA TATEA C NA COD CH NEREA COMUN V ZA E M SUNT PUTEA L SUBVE DEPAS UT F CA ESTE A BAZE N DEOT O NJA ZAT U CA TS ZAT N NTE POT DE AR "3 ONA NFO CAR VE PE A UN DE A L OAM A AB N Z D